EMIL CIORAN s-a născut la 8 aprilie 1911 la Răşinari, unde tatăl său era preot. A ăcut studiile liceale !

n "i#iu, la Liceul $%eor&%e La'ăr, apoi a ur(at cursurile )acultă*ii de Litere şi )ilo'o ie din +ucureşti ,19-8-19.-/, !nc%eiate cu o te'ă despre 0enri +er&son. 1upă o #ursă de studii !n $er(ania ,19..-19.2/, a ost 3re(e de un an ,19.4-19.5/ pro esor de ilo'o ie la Liceul Andrei 6a&una din +raşo3. 1in 19.5, an c!nd o#*ine o #ursă a statului rance' pentru doctorat ,care-i 3a i prelun&ită !n 19.8/, se sta#ileşte la 7aris. !n Ro(8nia cola#orase la Gândirea, Vremea, Floarea de foc, Calendarul, Revista de filosofie, Convorbiri literare ş.a. 1in 1995 !ncepe să scrie !n li(#a rance'ă. A pu#licat cinci căr*i !n *ară şi alte 'ece !n )ran*a, toate la :$al-li(ard;. Cartea sa de de#ut o#*inuse, !n *ară, pre(iul Co(itetului pentru pre(ierea scriitorilor tineri needita*i ,19.9/. 7entru Precis de decomposition ,1999/ i se con eră, !n 192<, pre(iul Ri3arol. "CRIERI= Pe culmile disperării ,+ucureşti, 19.9> 199</> Cartea amăgirilor ,+ucureşti, 19.4> 1991/> Sciiimbarea la faţă a României ,+ucureşti, 19.4> 1991> edi*ie re3ă'ută 199</> Lacrimi i sfinţi ,+ucureşti, 19.5> 1991/> !murgul g"ndurilor ,"i#iu, 199<> +ucureşti, 1991/> "ndreptar pătima ,+ucureşti, 1991/> Precis de decomposition ,7aris, 1999/ ? #ratat de descompunere ,+ucureşti, 199-/> S$llogismes de l%amertume ,7aris, 192-/ ? Silogismele amărăciunii ,+ucureşti, 199-/> Latentation d%e&ister ,7aris, 1924/ ? 'spita de a e&ista ,+ucureşti, 199-/> (istoire et utopie ,7aris, 194</ ? 'storie i utopie ,+ucureşti, 199-/> La c)ute dans le temps ,7aris, 1949/> Le mauvais *emiurge ,7aris, 1949/> *e l%inconvenient d%etre ne ,7aris, 195./> +cartelement ,7aris, 1959/> +&er,cices d%admiration ,7aris, 1982/> !veu& et anat)emes ,7aris, 1985/.

E(il Cioran

ISTORIE ŞI UTOPIE
@raducere de EMANOIL MARCA 0AMANI@A" +ucureşti, 199Coperta seriei IOANA 1RA$OMIRE"CA MAR1ARE Ilustra*ia copertei C+' P!#R- C.L.R+/' &ra3ură din ciclul Apocalipsei de 1iirer ,detaliu/

E. M. BORAN ('S#0'R+ +# -#0P'+ 1 Editions $alli(ard, 194< C 0u(anitas, 199- pentru pre'enta 3ersiune ro(8nească I"+N 95.--8-<-9.-4

I
*+SPR+ *0-. #'P-R' *+ S0C'+#!#+ Scnsoare către un prieten de departe2

1in acea *ară care a ost a noastră şi care riu (ai e a ni(ănui, stărui, după at!*ia ani de tăcere, să-*i dau a(ănunte despre preocupările (ele c!t şi despre lu(ea :(inunată; !n care, !(i spui, a( norocul să trăiesc şi să u(#lu !n 3oie. Di-aş putea răspunde că s!nt un o( lipsit de preocupări şi că această lu(e nu-i deloc (inunată. 1ar un răspuns at!t de laconic nu ar putea, !n ciuda eEactită*ii sale, să !*i ast!(pere curio'itatea, nici să lă(urească nu(eroasele !ntre#ări pe care (i le pui. Ana dintre acestea, ec%i3al!nd aproape cu un reproş, (-a rapat !ndeose#i. Ai 3rea să ştii dacă a( inten*ia să re3in c!nd3a la li(#a noastră, a a(!n-durora, sau dacă !n*ele& să-i ră(!n credincios acestei-lalte, !n (!nuirea căreia, ără nici un te(ei, #ănuieşti că aş a3ea o uşurin*ă pe care n-o a( ? şi n-o 3oi
F 7rietenul de departe căruia !i este adresată această Scrisoare e Constantin Noica> citind-o !n 3ouvelle Revue Frangaise, unde a ost pu#licată ini*ial ,!n 1925/, Noica scrie, la r!ndul său, Răspuns al unui prieten "ndepărtat4 Cele două scrisori-eseu au ost pu#licate !(preună !n 1991 !ntr-un (ic 3olu( intitulat L%ami lointain, Paris,5ucarest, apărut la editura pari'iană Criterion. Cititorul ro(8n poate &ăsi Răspunsul lui Noica !n adenda acestei căr*i. ,N. ed./

4 'storie i utopie

a3ea niciodată. Ar !nse(na să-*i spun o po3este de &roa'ă dacă *i-aş relata !n a(ănunt istoria rela*iilor (ele cu acest idio( de !(pru(ut, cu toate aceste cu3inte &!ndite şi răs&!ndite, şle uite, su#tile p!nă la ineEisten*ă, & r#o3ite su# Gu&ul nuan*ei, ineEpresi3e toc(ai pentru că au eEpri(at totul, de o preci'ie !n iorătoare, isto3ite şi delicate, so#re c%iar şi atunci c!nd s!nt 3ul&are. Cu( s-ar putea deprinde cu ele un scit, cu( le-ar putea pătrunde !n*elesul eEact şi (!nui cu (i&ală şi dreaptă cu(pănireH Nu eEistă (ăcar un cu3!nt a cărui ele&an*ă 3lă&uită să nu-(i dea a(e*eli= n-a (ai ră(as nici ur(ă de *ăr!nă, de s!n&e şi de su let !n ele. O sintaEă de o !n*epeneală, de o de(nitate cada3erică le !ncorsetea'ă şi le %otărăşte un loc de unde nici

1u(ne'eu n-ar putea să le s(ul&ă. C!tă ca ea, c!te *i&ărGGGGş!*eGGic*i( scrie o ra'i (ai (u! sau (ai pu*in corectă !n această pli(#ă ina#orda#08Iprea nolGu@ş!Iea@listinsă pentru &ustul (eIIr@rielericire, c!nd (i-a( dat sea(a de toate acestea era prea t!r'iu ca să ac cale !ntoarsă, alt el n-aş i a#andonat nicic!nd li(#a noastră> (i se /J i%t!(plă să-i re&ret şi acu( (irosul de prospe*i(e şi putre'iciune, a(estecul de soare şi #ăle&ar, ur!*enia nostal&ică şi super#a ne&liGen*ă. "ă (ai re3in la ea, nu pot> cea pe care a( ost silit s-o adopt (ă lea&ă şi (ă stăp!neşte prin c%iar pre*ul su erin*elor cu care-a( plătit-o. "ă iu oare un :rene&at;, cu( dai de !n*elesH :7atria nu-i dec!t un popas !n deşert;, spune un teEt ti-#etan. Eu nu (er& c%iar at!t de departe= aş da toate
*espre două tipuri de societate 5

pri3eliştile lu(ii pentru aceea a copilăriei (ele. Adau& !nsă că, de ac din ea un rai, de 3ină s!nt doar plăs(uirile şi slă#iciunile (e(oriei.F "!nte( cu to*ii o#seda*i de rădăcinile noastre> senti(entul pe care . (i-1 inspiră ale (ele se eEpri(ă o#li&atoriu !n ter(eni ne&ati3i, !n li(#aGul autopedepsirii, al u(ilin*ei asu(ate şi procla(ate, al acceptării de'astrului. Ase(enea patriotis( *ine cu(3a de psi%iatrieH "!nt de acord, dar altul nu pot concepe şi, a3!nd !n 3edere destinele noastre, el !(i apare ? de ce *i-aş ascunde-oH ? ca sin&urul re'ona#il. Mai norocos dec!t (ine, te-ai rese(nat cu *ăr!na noastră natală> a3eai, !n plus, puterea de-a suporta orice re&i(, inclusi3 pe cele (ai intolerante. Nu că *i-ar lipsi nostal&ia ante'iei şi a de'ordinei, dar nu cunosc 3reun spirit (ai re ractar la supersti*iile :de(ocra*iei;. A ost o 3re(e, e drept, c!nd le detesta( la el de (ult ca tine, dacă nu c%iar (ai (ult= era( t!%ăr şi nu putea( ad(ite alte ade3ăruri dec!t ale (ele, nici recunoaşte ad3ersarului dreptul să le ai#ă pe ale lui, să pro ite de ele, să le i(pună. )aptul că (ai (ulte partide se pot !n runta ără să se ni(icească depăşea puterea (ea de !n*ele&ere. Ca pe o ruşine a "peciei, si(#ol al unei o(eniri 3lă&uite, ără pasiuni şi con3in&eri, lipsită de 3iitor, (ăr&inită !n toate cele, incapa#ilă să se !nal*e spre a#solut, nici spre acea superioară !n*elepciune care-(i spunea că o#iectul unei discu*ii este ani%ilarea ad3ersarului K? ast el pri3ea( re&i(ul parla(entar. !n sc%i(#, siste(ele ce 3roiau
8 'storie i utopie

să-1 eli(ine spre a-i lua locul !(i păreau admirabile ără eEcep*ie, ar(oni'ate cu (işcarea Lie*ii, di3initatea (ea din 3re(ea aceea. 7e cel care n-a cunoscut, p! tă la trei'eci de ani, ascina*ia tuturor eEtre(is(e-lor, (ă !ntre# dacă tre#uie să-1 ad(ir sau să-1 dispre*uiesc, să-1 consider un s (t ? sau un cada3ru. 1in lipsă de resurse #iolo&ice, nu s-a plasat acela deasupra ori dedesu#tul ti(puluiH 1e icien*ă po'iti3ă ori ne&ati3ă, ce i(portan*ă (ai areM Lipsindu-i dorin*a, ca şi 3oin*a de a distru&e, el este suspect, căci 1-a !n3ins pe de(on sau, şi (ai &ra3, nu a ost posedat niciodată. N- A trăi cu ade3ărat !nsea(nă să-i re u'i pe ceilal*i> ca să-i accep*i, ar tre#ui să ştii să renun*i, să te stăp!neşti, să ac*ione'i !(potri3a propriei tale naturi, să te debilite6i7 li#ertatea o concepi doar pentru tine !nsu*i> aproapelui tău o cede'i doar cu pre*ul unor e orturi epui'ante> de aici slă#iciunea li#eralis(ului, s idare la adresa instinctelor u(ane, i'#!ndă e e(eră şi (iraculoasă, stare de eEcep*ie, la antipodul i(perati3elor noastre pro unde. !n (od natural ea ne este străină> doar sleirea or*ei din noi ne ace s-o descoperi(. E (i'eria unei rase ce se !nno#ilea'ă doar !n (ăsura !n care se (oleşeşte> nici un repre'entant al ei, a ară de ca'ul unei decrepitudini precoce, nu se con or(ea'ă principiilor :u(ane;. )ruct al unei lăcări stinse, al unui de'ec%ili#ru ? pro3ocat nu de prea (ultă, ci de prea pu*ină ener&ie ?, toleran*a nu-i poate seduce pe tineri. A(estecul !n luptele politice nu e lipsit de riscuri> epoca noastră !şi datorea'ă a(prenta s!n&e*espre două tipuri de societate 8

roasă aptului că tinerii au ost o#iectul unui cult= recentele con3ulsii pornesc de la ei, de la uşurin*a cu care-şi !nsuşesc o a#era*ie şi o traduc !n apte. 1a*i-le speran*a sau prileGul unui (asacru ? 3ă 3or ur(a or#eşte. La ieşirea din adolescen*ă eşti prin de ini*ie anatic> eu

!nsu(i a( ost, şi !ncă p!%ă la ridicol. !*i (ai a(inteşti de 3re(ea c!nd de#ita( #utade incendiareH O ăcea( nu at!t din plăcerea scandalului, c!t din ne3oia de a potoli o ier#in*eală care, ărăOsupapa de(en*ei 3er#ale, n-ar i !nt!r'iatIsă (ă (istuie. Con3ins că relele societă*ii se tra& de la #ătr!ni, a( conceput ideea lic%idării tuturor cetă*enilor trecu*i de patru'eci de ani, !nceput al sclero'ei şi-al (u(i icării, cotitură !ncep!nd cu care ? !(i plăcea să cred ? orice indi3id de3ine o insultă pentru na*iune şi o po3ară pentru colecti3itate. Acest proiect (i s-a părut at!t de ad(ira#il, ! tc!t n-a( şo3ăit să-1 ac pu#lic> dar cei !n cau'ă nu l-au apreciat !n aceeaşi (ăsură şi (-au taEat drept cani#al= cariera (ea de #ine ăcător al o#ştii !ncepea su# auspicii ca( su(#re. @u !nsu*i, at!t de &eneros totuşi, şi ? c!nd !*i căşuna? at!t de te(erar, (-ai !(pins, copleşindu-(ă cu !ndoieli şi o#iec*ii, la renun*are. "ă i ost proiectul (eu conda(na#ilH Nu eEpri(a, !n ond, dec!t dorin*a pe care orice #ăr#at iu#itor de *ară o are !n stră undul ini(ii= lic%idarea unei Gu(ătă*i a co(patrio*ilor săi. C!nd (ă &!ndesc la acele (o(ente de entu'ias( şi urie, la specula*iile ne#uneşti ce-(i pustiau şi-(i !ntunecau spiritul, nu le (ai atri#ui, acu(, 3isurilor de
1< 'storie i utopie

ilantropie şi distru&ere, nici o#sesiei unei purită*i nu prea clar desluşite, ci unei triste*i #estiale care, su# (asca entu'ias(ului, se des ăşura pe socoteala dar şi cu co(plicitatea (ea, !nc!ntat cu( era( că !ntre sear#ăd şi cu(plit nu tre#uia să ale&, ase(eni altora, at!*ia... Cu(plitul !(i apar*inea de drept, ce (ai putea( dori !n plusH A3ea( o ini(ă de lup, iar erocitatea (ea, %rănindu-se din sine !nsăşi, (ă !(plinea, (ă er(eca= era(, !ntr-un cu3!nt, cel (ai erice dintre licantropi.P@!nGea( după &lorie, dar o şi ocolea(= odată o#*inută, c!t pre*uieşte Oare, de 3re(e ce ne ace cunoscu*i şi ne i(pune doar &enera*iilor pre'ente şi 3iitoare, eEclu'!%du-ne !nsă din trecutH La ce #un să te ştie lu(ea !ntrea&ă, dacă nu te 3a i ştiut cutare !n*elept sau ne#un, un Marc Aureliu sau NeroH 7entru at!*ia din idolii noştri, nu 3o( i eEistat nicic!nd, nu(ele nostru nu 3a i tul#urat nici unul din secolii de p!nă la noi> c!t despre cei ce 3or 3eni, ce (ai contea'ăHIM poate să conte'e 3iitorul, această Gu(ătate a ti(pului, pentru cel !(păti(it de 3eşnicieH 7rin ce ră(!%tări şi cu( a( i'#utit să (ă eli#ere' de-atitea pati(i n-a( să-*i spun, căci ar dura prea (ult> ar i ne3oie de una din acele inter(ina#ile discu*ii !n care #alcanicii s!nt ? sau (ai cur!nd erau ? specialişti. 1ar orice ră(!ntări (-ar i (uncit, ele n-au ost nici pe departe sin&ura cau'ă a reorientării (ele> a contri#uit !n (are (ăsură un eno(en (ai natural şi (ai !ntristător, 3!rsta, cu si(pto(ele ei ce nu pot să !nşele= !ncepea( să dau tot (ai (ulte se(ne de
*espre două tipuri de societate 11

toleran*ă, pre3estitoare, (i se părea, a 3reunei dere&lări lăuntrice ? o #oală pro#a#il de nelecuit. An lucru (ă neliniştea (ai (ult dec!t orice= nu (ai a3ea( puterea să doresc (oartea unui duş(an> din contră, !l !n*ele&ea(, co(para( 3eninul lui cu al (eu> el eEista şi, cu(plită decădere, era( (ul*u(it că eEistă. Ara, i'3or al eu oriilor (ele, (i se potolea, scădea de la o 'i la alta şi, !ndepărtindu-se, ducea cu ea tot ce era (ai #un !n (ine. Ce-i de ăcutH Către ce &enune alunecH ? (ă !ntre#a( !ntruna. 7e (ăsură ce ener&ia (ă părăsea, (i se accentua pornirea către toleran*ă, !n (od 3ădit, nu (ai era( t!năr= celălalt (i se părea posi#il, #a c%iar real. Mă despăr*ea( pentru 3ecie de -nicul i proprietatea sa27 !n*elepciunea (ă ispitea= era( oare un o( s !rşitH Asta şi tre#uie să ii pentru a de3eni un sincer de(ocrat. "pre (area (ea ericire, (i-a( dat sea(a că nu aGunsese( c%iar p!nă acolo, că (ai păstra( ră(ăşi*e de anatis(, resturi de tinere*e= nu ăcea( nici o concesie !n pri3in*a noilor (ele principii, era( un li#eral intolerant4 Aşa sint şi acu(. )ericită contradic*ie, a#surditate care (ă sal3ea'ă. 1oresc uneori să iu un (oderat desă3!rşit> !n acelaşi ti(p (ă elicit că nu reuşesc, !ntr-at!t ra(olirea (ă-n&ro'eşte. La 3eni şi 3re(ea c!nd, eli#erat de spai(a aceasta, (ă 3oi apropia de cu(pătarea ideală pe care-o 3ise' c!teoda-tă> iar dacă ? precu( sper ? 3ei cunoaşte, cu anii, o

F *er+in6ige und seine +igentum ,Leip'i&, 1892/ de MaE "tirner. ,N. t/

1- 'storie i utopie

O,

decădere ase(ănătoare, poate 3o( sta către s !rşitul 3eacului alături, !ntr-un parla(ent re!n3iat din (or*i, unde, senili deopotri3ă, 3o( i spectatorii unei eerii nes !rşite,1e3eni( toleran*i doar !n (ăsura !n care ne pierde( 3i&oarea şi, că'!nd cu #l!nde*e !n (intea cd- piilor, s!nte( prea isto3i*i ca să-i (ai c%inui( pe ceilal*i cu dra&ostea sau ura noastră/ 1upă cu( 3e'i, a( 3ederi :lar&i; asupra oricărei c%estiuni. At!ta s!nt de lar&i, că nu (ai ştiu pe ce po'i*ie (ă situe' !n raport cu nici o pro#le(ă. Qudecă tu !nsu*i. Ast el, la !ntre#area= :"tărui !n preGudecă*ile contra (icii noastre 3ecine din 3estH Nutreşti a*ă de ea aceleaşi resenti(enteH;, nu ştiu ce răspuns să !*i dau> pot cel (ult să te surprind ori să te decep*ione'. Asta din cau'ă că, 3e'i #ine, nu a3e( aceeaşi eEperien*ă !n pri3in*a An&ariei. Născut dincolo de Carpa*i, nu l-ai putut cunoaşte pe Gandar(ul un&ur, teroare a copilăriei (ele transil3ane. C!nd 'ărea( 3reunul, c%iar de departe, intra( !n panică şi-o lua( la &oană= era străinul, duş(anul> a ur! !nse(na a-i ur!. 1in cau'a lui, !i ura( pe to*i un&urii cu o pati(ă curat un&urească. Nu e ne3oie să-*i spun (ai (ult ca să pricepi c!t mă pasionau4 Mai pe ur(ă, sc%i(#!ndu-se !(preGurările, n-a( (ai a3ut (oti3e să-i duş(ănesc. Cu toate astea, (ultă 3re(e !ncă, nu-(i putea( i(a&ina un opresor ără să (ă &!ndesc la tarele şi ascina*ia lor.R Cine se re3oltă, cine se ră'3răteşteH Arareori scla3ul, ci aproape totdeauna asupritorul de3enit scla3. An&urii s!nt eEcelen*i
*espre două tipuri de societate% 1.

cunoscători ai tiraniei, pentru c-au practicat-o cu o co(peten*ă ine&ala#ilă= ar putea depune (ărturie (inorită*ile ostei Monar%ii. Iar pentru că ştiuseră, !n trecutul lor istoric, să acă pe stăp!nii at!t de #ine, ei erau, !n epoca noastră, (ai pu*in dispuşi dec!t oricare altă na*iune a Europei centrale să suporte scla3ia> de 3re(e ce-a3useseră &ustul poruncii, cu( să nu-1 ai#ă pe al li#ertă*iiH @ră&!ndu-şi or*a din tradi*ia lor de persecutori, cunoscători ai (ecanis(ului !(pilării şi intoleran*ei, s-au ridicat !(potri3a unui re&i( nu (ult di erit de cel re'er3at de ei !nşişi altor popoare. Ci-noi, dra&ă prietene,- nea3!nd p!nă acu( şansa de-a i opresori, nu o putea( a3ea nici pe aceea de-a i ră'3răti*i. Lipsi*i de această !ndoită iericireInoi ne purtă( cu( se cu3ine lan*urile, şi-aş i nedrept de aş ne&a 3irtu*ile cu(pătării, no#le*ea ser3itutii noastre, recunosc!nd totodată că eIcoesuIeIioIeşQieGieQirGpin&e spre eE-şGII !ntrece (ăsura uneori (ă şi descuraGea'ă, in3idie', !*i (ărturisesc, aro&an*a 3ecinilor noştri, li pi'(uiesc p!nă şi pentru li(#a lor, oric!t ar i ea de săl#atică, de-o ru(use*e ce n-are ni(ic o(enesc, cu sonorită*i 3enind dintr-un alt uni3ers, puternică şi corosi3ă, ăcută pentru ru&ăciune, pentru ră&ete de urie şi pentru Geluiri, ieşită din in ern ca să-i perpetue'e accentul şi strălucirea. Măcar că nu cunosc !n această li(#ă dec!t !nGurăturile, ea !(i place ne(ăsurat, aş sta o 3eşnicie s-o ascult, (ă ascinea'ă şi (ă !n&%ea*ă, (ă pierd la ar(ecul şi la cru'i(ea ei, la toate acele
OO ....... 9a

19 'storie i utopie

cu3inte de nectar şi cianură, at!t de adaptate la eEi&en*ele unei a&onii. Ar tre#ui să răposă( pe un&ureşte ? iar dacă nu, să renun*ă( a (ai (uri. Ne!ndoielnic, n urăsc din ce ni ce (ai pu*in pe oştii (ei stăp!ni. 1acă (ă &!ndesc #ine, ei au ost (ereu, c%iar şi !n epoca lor de &lorie, sin&uri !n (iGlocul Europei, i'ola*i !n (!ndria şi re&retele lor, ără a inită*i pro unde cu alte popoare. 1upă c!te3a incursiuni !n Occident, undeau putut să-şi des ăşoare şi să-şi risipească săl#ăticia ori&inară, s-au retras, cuceritori de&enera*i !n sedentari, pe (alurile 1unării, unde a3eau să c!nte, să se t!n&uie şi să-şi tocească instinctele. EEistă la aceşti %uni ra ina*i o (elancolie născută din cru'i(ea re ulată, şi care nu-şi &ăseşte nicăieri ec%i3alent= ai spune că e s!n&ele ce ar !ncepe să 3ise'e la el !nsuşi. 6i care, la ur(ă, s-ar presc%i(#a !n (elodie. Ră(aşi aproape de esen*a lor deşi s!nt atinşi, c%iar (arca*i, de ci3ili'a*ie, conştien*i că pro3in dintr-o %oardă neperec%e, pătrunşi de un or&oliu !n acelaşi ti(p pro und şi teatral, ce le dă un aer (ai (ult ro(antic dec!t tra&ic, ei nu puteau rata

(isiunea ce le re3enea !n lu(ea (odernă= .aceea de a rea#ilita şo3inis(ul, !(păn!ndu-1 cu destul ast şi su icientă atalitate pentru a-1 ace pitoresc !n oc%ii o#ser3atorului de'a#u'at "!nt cu at!t (ai !nclinat să le recunosc (eritul, cu c!tRprin ei (i-a ost dat să !ndur cea (ai cu(plită u(ilin*ă= aceea de-a te naşte slu&ă> tot lor le datore' acele :c%inuri ale ruşinii;, cel (ai &reu de !ndurat dintre toate, după spusele unui (oralist.
*espre două tipuri de societate 12

Oare n-ai cunoscut la r!ndu-*i 3oluptatea ce *i-o o eră e ortul de-a i o#iecti3 cu cei care te-au ter elit, te-au spurcat şi lo3it, (ai ales c!nd le !(părtăşeşti !n taină 3iciile şi ni(icniciaH N-aş 3rea să deduci de-aici că r!3nesc să iu !năl*at la ran&ul de (a&%iar. 1eparte de (ine ase(enea pre'u(*ie= !(i cunosc li(itele şi !n*ele& să ră(!n !ntre ele. Le cunosc, de alt el, şi pe ale 3ecinei noastre ? şi e destul ca pasiunea (ea pentru ea să scadă cu o ărună, ca să nu (ai pun nici un pre* pe onoarea ce (i-a ăcut-o persecutindu-(ă. S 7opoarele, (ai (ult dec!t indi3i'ii, ne inspiră senti(ente contradictorii> le iu#i( şi le ur!(!n acelaşi ti(p> o#iecte ale si(patiei şi a3ersiunii noastre, nu (erită să nutri( pentru ele un si(*ă(!nt anu(e. Atitudinea ta părtinitoare a*ă de popoarele Occidentului, ale căror de ecte nu le distin&i prea clar, este e ectul distan*ei= eroare de optică sau nostal&ie a inaccesi#ilului. Nu distin&i (ai #ine nici lacunele societă*ii #ur&%e'e, #a c%iar te suspecte' că o pri3eşti cu o anu(e co(ple'en*ă. )aptul că ? pri3itor !ndepărtat ? ai asupra ei o 3i'iune antas(a&orică e c!t se poate de iresc> cu( !nsă eu o cunosc !ndeaproape, este de datoria (ea să risipesc ilu'iile pe care *i le-ar putea !ntre*ine. Nu 3reau să spun că o detest !n (od a#solut ? ştii doar că a( .o slă#iciune pentru (onstruos ?, dar risipa de nepăsare necesară pentru a o suporta e !n 3ădită dispropor*ie cu li(itatele Inele resurse de cinis(.- E prea pu*in spus că nedreptă*ile a#undă !n această societate= e c%iar o c%intesen*ă a nedreptă*ii.
14 'storie i utopie

1e #unurile pe care le etalea'ă, de opulen*a cu care se !(păunea'ă ? delicii şi #elşu& de supra a*ă ? se #ucură doar tr!ntorii, pro itorii, eEper*ii !n (!rşă3ie, ticăloşii (ai (ari sau (ai (ici. "u# lustrul aparent se ascunde o lu(e a de'olării, de ale cărei detalii a( să te cru*. Cu( să eEplici alt el dec!t printr-un (iracol aptul că nu se spul#eră su# oc%ii noştri ori că ni(eni n-o aruncă !n aer pe loc H :A noastră nu-i deloc (ai &ro'a3ă. +a di(potri3ă;, !(i 3ei o#iecta. "!nt de acord. Asta-i pro#le(a, !ntr-ade3ăr. Ne &ăsi( !n a*a a două tipuri de societate inaccepta#ile. 6i ceea ce e &ra3 e că a#u'urile societă*ii 3oastre per(it acesteilalte să le continue pe ale sale şi să răspundă destul de e icient, cu &ro'ă3iile ei, la cele ce se practică la 3oi. Marea !n3inuire ce se poate aduce re&i(uluGI3ostruecă a ruinat utopia, TIrincipiu de re&enerare a iiiiilIl +ur&%e'ia a priceput ce oloase poate tra&e de aici !(potri3a ad3ersarilor stata &uoului> :(iracolul; ce o sal3ea'ă, ce o ereşte de o ni(icire i(ediată e toc(ai eşecul celeilalte păr*i, spectacolul unei (ari idei des i&urate, decep*ia i'3or!nd de-aici, aceea care, pun!%d stăp!nire pe spirite, a3ea să le parali'e'e. 1ecep*ie cu ade3ărat nesperată, spriGin pro3iden*ial al #ur&%e'ului, %rană ce-1 *ine ui 3ia*ă, sursă a si&uran*ei lui. Masele nu se pun !n (işcare c!nd au de ales doar !ntre relele pre'entului şi cele ale 3iitorului> rese(-n!ndu-se cu ale (o(entului, n-au nici un interes să se eEpună altora, necunoscute dar si&ure. "u erin*ele pre*espre două tipuri de societate 15

3i'i#ile nu !(#oldesc i(a&ina*ia> şi nu se ştie nici o re3olu*ie i'#ucnită !n nu(ele unui 3iitor !ntunecat sau !n acela al unor pro e*ii a(are. Cine putea să &%icească, !n 3eacul trecut, că noua societate ? prin 3iciile şi nedreptă*ile ei ? a3ea să-i per(ită celei 3ec%i să supra3ie*uiască şi c%iar să se consolide'e, că posi#ilul, de3enit realitate, a3ea s-aler&e-n aGutorul 3ec%iuluiH "!nte( cu to*ii, aici ca şi acolo, aGunşi la un punct (ort,

iii ulti(ă instan*ă. a celor de aici. iQoairieQGa. Iată un lucru cert !n politică. e cert> dar toc(ai !n asta constă. neatinşi de supersti*ii şi de certitudini. cu o 3or#ă la el de &ăunoasă. partea po'iti3ă a neantului său. cea (ai detesta#ilă dintre toate. 1i eren*a dintre re&i(uri nu-i c%iar at!t de i(portantă pe c!t pare> pe 3oi 3ă silesc să i*i sin&uri. ni(eni nu crede pe deplin !n ni(ic. cu eEcep*ia c!tor3a rătăci*i. de propriile lui ad!nci(i. a( si(*it că-(i u&e pă(!ntul de su# picioare. a aEio(elor. căci-li#ertatea nu poate să se 18 'storie i utopie < (ani este dec!t !n a#sen*a credin*elor. unde. GGl* eLe. C!nd a( !ntre'ărit acest ade3ăr. şi dacă a( ales-o pe aceasta e pentru că ştiu să ac deose#irea intre nuan*ele răului. ca să se (ani este..ei. !%c!t eEceselor ei le pre eră pe ale tiraniei. +ur&%e'ul nu crede !n ni(ic. Loi s!nte*i de'a(ă&i*i de pro(isiuni ce nu puteau i *inute> noi ? de pro(isiuni ce nici (ăcar n-au ost ăcute. ea nu apare dec!t pro iti%d de a&onia unui re&i(. cu at!t ec%ili#rul !i 3a i (ai precar. oric!t ar părea de ciudat. şi ne(aia3!nd o (eta i'ică ade3ărată . de 3id> !l cere cu necesitate ? şi tot *espre două tipuri de societate 19 !n el piere. ea !i de3ine at!t de !(po3ărătoare. Este o societate lipsită de rădăcini. precu( !n toate cele. te po teşte sau c%iar te o#li&ă s-o aci. şi dinlăuntru> !n plus. situa*ia noastră. "ă ieat!t de (are distan*a dintre in ern şi un rai depri(antH R@oate societă*ile s!nt rele> darrecunosc ca eEistă &rada*ii. :a#solutul. !l lasă pe o( cu el !nsuşi. !*i spunea(.mrc::::9 su ocantă> lu(ea are ne3oie de un nou delir. te lasă-n 3oia soartei. to*i in3ocă li#ertatea.cu( n-are nici poli*ie ade3ărată/. ră(!ne destul de ciudată.. I(a-&inea'ă-*i o societate copleşită de !ndoieli. conştien*i de a3antaGul o erit inteli&en*ei de un re&i( care. căci e din toate păr*ile a(enin*ată. unde.pre'entului. conta(inate de scepticis( !n aceeaşi (ăsură ca 3icti(ele lor. C%iar şi acu(. nu e c%iar aşaIsinistră această societate ce nu !*i poartă &riGa. @e(elia !i lipseşte= cu c!t e (ai co(pletă. este. o lasă-n 3oia ei. Ipentru (o(ent. c!nd n-are su icientă 3la&ă pentru a se ur! ea !nsăşi. !*i &arantea'ă dreptul de-a o ataca. :ordinea. (ituri ără su#stan*ă. nu 3rea să !*i !nr!urească !n nici un el su erin*ele. ără pre(editare şi ără răutate. noi s!nte( sin&uri de #ună3oie. 1eoca(dată. de3ine ? pentru c:. aşa cu( le stă #ine unor #rute plictisite şi !(#ui#ate. ra&ilă !n sine. 7!nă la ur(ă. La el de nepăsătoare. la soarta ei ca şi la a ta. de&ea#a eEcla(= :)aci parte dintr-o societate de . Acestor neaGunsuri li se adau&ă şi altele= societatea li#erală. ără s-o supună ri&orilor nici unui i(perati3. şi nu(ai acolo unde le&ile nu au (ai (ultă autoritate dec!t o si(plă ipote'ă. eli(iri!nd :(isterul. are ne3oie nu(aidec!t. nici ca să le-ad!ncească. cel pu*in. atunci c!nd o clasă apune şi se destra(ă= slă#iciunile aristocra*iei au per(is 3eacului al WLIII-lea să #ată c!(pii !n stil (are> ale #ur&%e'iei ne per(it capriciile noastre de a'i. dar ni(eni nu respectă or(a de &u3ernă(!nt care o apără şi !ntrupea'ă. Mi s-ar putea o#iecta că #ur&%e'ul crede totuşi !n ce3a. dacă pot spune aşa. nu are nici un (iGloc de a dăinui şi de a supra3ie*ui pri(eGdiilor ce o a(enin*ă şi din a ară. !n ceasurile ei de (oleşeală. conda(nată la osili'are.Li#ertă*ile !n loresc doar !ntr-un corp social #olna3= toleran*ă şi neputin*ă s!nt sinoni(e. iar dacă te eEploatea'ă. nici ca să le aline. Idealuri ără con*inut sau. cea (ai suporta#ilă pentru spirit.departe de acea nai3itate !n care se plăs(uiesc 3isele de 3iitor. !nstrăin!ndu-1 totodată de iin*a sa. Le iertă(GIlralaGIiGHII sc%i(#. o ace din auto(atis(. E sin&ura e3iden*ă ce se de&aGă din ană@!'ă. prin esen*ă superficială ? asta pentru că li#ertatea. Aceeaşi cerin*ă o &enerea'ă şi-o ucide.uU nă tea4 Nu. "!nte(. p!nă şi de principiul ce-i este i'3orUO(ul e prea pu*in ăcut ca s-o !ndure sau ca s-o (erite= stri3it p!nă şi de oloasele pe care i le-aduce li#ertatea. nela"a@!#ertatea de-a (uriG. V Li#ertatea. că #anul !ndeplineşte pentru el unc*ia unei do&(e> aş replica spun!nd că această do&(ă.

nici să (ă las !n 3oia toanelor. 1e'(oştenindu-se !n olosul duş(anilor săi. de dra&ul con ortului. (!ndria (i-e du#lată de-un senti(ent de spai(ă şi 'ădărnicie. !n istorie nici nu eEistă neant a#solut. !n An&lia ca şi-n $er(aniaH @re#uia o ci3ili'a*ie at!t de delicată şi de co(pleEă să eşue'e la aceste lar3eH 7oate că era ne3oie să trece( şi prin asta. Ceea ce ştiu. pe to*i sc%is(aticii care l-au pre&ătit şi or(at. nu 3reau să !(pin& indi&narea p!%ă la intoleran*ă. ino ensi3> unii c%iar !l elicită pentru asta. o nelinişte ne eEaltă. i(pun!ndu-şi . Ce #leste( 1-a lo3it pentru ca la sorocul !n loririi sale să nu (ai producă dec!t aceşti a acerişti. !nconGura*i de neantul nostru. Nu intră o anu(e per3ersiune !n dra&ostea noastră de li#ertateH 6i nu-i uluitor că-i !nc%ină( un cult aceleia ce nu 3rea şi nici nu poate să dure'eH 7entru 3oi. care n-o (ai a3e*i. 1e alt el. datoria lui. din toate puterile ei 3lă&uite. i'3or!t din cu(plita (ea certitudine. de care popoarele 3irile se ser3esc pentru a-şi ca(u la instinctele şi *elurile. Ca #un li#eral. ără să ne&liGă( totuşi posi#ilită*ile de 8 ne (!ntui prin noi !nşine. este totul> pentru noi. o(ul a lunecat spre un uni3ers deri3at. trăd!%du-şi ast el &eniul şi (isiunea. Ne scapă printre de&ete !n c%iar (o(entul c!nd !ncercă( s-o prinde( şi s-o de ini(= ni(eni nu se poate #ucura de ea ără să-1 treacă un ior.1 7ărăsind realitatea pentru idee şi ideea pentru ideolo&ie.oa(eni li#eriM. să-1 adapte'e la tradi*iile sale. e că o stare ca a noastră nu poate i ră#dată la nes !rşit. adică. care nu-i deloc (inunată. pentru to*i. dacă ar consi(*i nu să se ni(icească . deşi e at!t de plăcut. de cu( apare ea !şi postulea'ă lipsa de 3iitor şi contri#uie. 1e aceea. 1upă ce că i-a trădat pe to*i !naintaşii. 1e'olant de e e(eră. să-1 u(ani'e'e. precu( şi a(ă&irile or&oliului de altădatăH 7entru (o(ent. li#ertatea nu *ine (ai -< 'storie i utopie (ulte clipe dec!t eEta'ul !n 3ia*a unui (istic. aceşti #ăcani. 3a tre#ui să-şi re&!ndească ideile care i-au ost urate şi aplicate ? !n (od denaturat ? prin alte păr*i= este. dacă (ai 3rea să se a ir(e printr-o *espre două tipuri de societate -1 re3enire sau printr-un rest de onoare. !şi !nal*ă i(periile pe ne%otăr!rea şi pe o#oseala lui. popoarele #ătr!ne. să-i redea utopiile şi 3isurile. căci !n epoca noastră nu se poate aGun&e la %e&e(onie ără concursul unor !nalte principii (incinoase. !n cur&erea 3re(ii. 1eşi era de Vdatoria lui să pună co(unis(ul !n practică. ca să pute( i(a&ina un alt soi de oa(eni. către o lu(e de su#produse. prin a#Gec*ie. deşi ar tre#ui să-1 conda(ne. con3erti*i !n teoreticieni ai (isiunii de care el se leapădă.şi are pentru asta &ro'a3e !nclina*ii/. ci să-şi lic%ide'e deşeurile. şi totuşi Occidentul re u'ă să (ear&ă p!nă la capăt= n-a ăcut re3olu*ia. că nu poate a3ea destin şi rol -. e doar a(ă&ire. noi iscodi( !n toate păr*ile. le-a cedat altora. de la Lut%er p!nă la MarE. !n stră undul conştiin*elor ne torturea'ă o speran*ă. de a stoarce putere şi presti&iu din cea (ai &eneroasă ilu'ie (odernă. nu se pot lipsi de noi idoli. ar putea e3entual să de3ină ast el. Această alunecare e ructul tuturor re3oltelor şi ere'iilor Occidentului. să-şi re&ăsească utopiile pe care. el !şi i(a&inea'ă. unde ic*iunea do#!ndeşte 3irtu*ile unui dat pri(ordial. In #ătălia ideolo&iilor. să-1 li#erali'e'e şi apoi să-1 propună o(enirii. toc(ai ad3ersarii săi.'storie i utopie politic dec!t re&ăsind !n el !nsuşi ostele-i 3isuri şi utopii. !n acest &ol ciudat ce ne asedia'ă şi pe care a( plăcerea şi ne ericirea să *i-1 de'3ălui.. căci şti( că o 3o( pierde şi că oricu( pentru asta-i ăcută. Loia( doar să !*i se(nale' că-lu(ea aceasta. riscă să-şi co(pro(ită inişul şi să rate'e o oca'ie supre(ă. care era (isiunea sa istorică. la propria-i ne&are şi a&onie. oric!t ar i de corupte. aceşti intri&an*i cu pri3irile &oale şi cu sur!suri 3eştede. In a ara ca'ului că şi-ar i acceptat deGa pieirea. te-ai !nşela cre'!nd că ni(ic nu prinde contur> &%icesc !n el ? presenti(ent sau nălucireH ? ce3a ce pare aşteptarea altor 6ei4 Ce 'eiH Ni(eni nu poate răspunde. nici nu a dus p!nă la capăt răsturnările pe care le pornise. pe deasupra. el a cedat Orientului a3antaGul de a reali'a ireali'a#ilul. 1acă Occidentul nu e ire(edia#il #olna3. Occidentul s-a arătat ti(orat. ceea ce ştie oricine. !ntr-un s !rşit. !n Italia şi !n )ran*a. pe care-i !%t!lneşti peste tot. că 3a 3eni cine3a din a ară să-i acă re3olu*ia. O să priceapă oare. să pute( !ncălca principiile i'3or!te din &enero'itatea noastră. care o posedă(.

ca să (ă pronun* nu doar *espre două tipuri de societate -2 asupra unei pro#le(e. neră#dător şi indi erent deopotri3ă. 1ia&nosticul nu era incorect> totuşi. şi ceea ce urăsc. de datoria asu(ării lorH )ără ea şi ără ei. ea ne atin&e de pe-acu(. iar !ntr-un 3iitor (ai (ult sau (ai pu*in !ndepărtat 3a i cu (ulte altele ? nu !ndră'nesc să spun cu toate. un păti(aş rupt de pasiunile sale. pentru An&aria ori pentru marea noastră 3ecină. cu tendin*a de a !(#ră*işa toate cau'ele disociindu-(ă de ele. 7ărerea (ea despre aceasta din ur(ă e eEcesi3ă. şo3ăind !ntre di erite la&eluri ără să adopte 3reunul şi să se speciali'e'e !n el. stare de-a#ia distinctă de aceea pe care li(#aGul eEtaticilor o nu(eşte :ulti(a treaptă a stin&erii. a cărei inoportună 3ecinătate eşti (ai !n (ăsură dec!t (ine s-o Gudeci. !(i 3oi !nă#uşi deci elo&iile deplasate. 3reau nu(ai să ştii ce repre'intă pentru (ine şi ce loc ocupă !n o#sesiile (ele. ci un uni3ers> (o(entele e3olu*iei sale *in (ai pu*in de istorie. ie ale celorlal*i. trec!nd de la unul la altul ără pre erin*e şi ără e icacitate. Darii ei. Cu c!t (edite' (ai (ult. pră#uşi*i !n ru&ăciune şi spai(e. nu cu( se or(ea'ă o na*iune. aş i de3enit conştient 3reodată de rănile (ele. ine3ita#il alse deoarece (ă socoteai incapa#il de o pasiune ade3ărată. de-a !ncerca doar senti(ente du#le. iar la ne3oie c%iar s-o !n&%ită> (isiune !nscrisă !n natura lor. dacă nu &eo&ra ic. cu(ulat cu al parali'iei &enerale. din nenorocire. !n acelaşi ti(p. . Ca să cunosc eu !nsu(i ondul &!ndirii (ele asupra celui (ai (ărunt lucru. eEpert !n lucrul de ((tuială. !(i su&erea'ă &!nduri pe care aproape că nu le pot or(ula ără să cad !n ne3erosi(il. !(i reproşai (ania de-a Gudeca ără părtinire şi ceea ce (ă pasionea'ă. nu (i-aş i irosit oare transele.(isiuni imposibile. (esa&er şi sa#otor al incura#ilului. O ase(enea na*iune. !n ricoşătoare. tre#uie să lupt cu 3iciul (aGor al spiritului (eu. un ne#un preocupat de obiectivitate H Aşa ce3a nu e posi#il ără su erin*ă= instinctele se opun şi nu(ai neso-cotindule şi !n runt!ndu-le !nainte'i către ne%otăr!rea a#solută. opuse acestui cu(plit #un-si(* care-o sc%i(onoseşte şi o pierde. *intind cu &!ndul şi apta către runtariile &lo#ului. Este ne!ndoielnic ? aşa cu( ne asi&ură RilXe ? 3ecină cu 1u(ne'eu> e. Cre'i oare că e c%iar at!t de plăcut să ii idolatrul şi 3icti(a lui pentru şi a lui contra. pe &ustul tău. -9 'storie i utopie !n ciuda a3ertis(entelor precise pe care (i le dă o presi(*ire rea. (ai aproape de o 3italitate &eolo&ică dec!t de ane(ia u(ană. eo3!rşindu-ne pe to*i cu nes !rşitele lor re'er3e de %aos. ie ale sale. !n (o(entul acesta. !ntr-un li(#aG inteli&i#il= ar i ne3oie de Gar&onul &nosticilor. te !nşelai la capitolul plăceri. nu se (ăsoară cu (ăsuri o#işnuite. Nu !ncerc să-*i sc%i(# părerea despre ea. !n #ine ca şi !n rău= destinul ei *espre două tipuri de societate -. deruta ? nu (i-aş i ratat-oH 7ornirea ce (ă-ndea(nă s-o Gudec i(par*ial şi să-i (ărturisesc recunoştin*ă tare (ă te( că n-o să ie. nici nu se eEplică !n ter(eni curen*i. Oriunde ne-a( a la. "enti(entele pe care (i le inspiră nu-s (ai pu*in a(estecate dec!t acelea pe care le !ncerc pentru propria-(i *ară. căci su eră dintotdeauna de aceeaşi o#sesie= să-şi !ntindă do(nia peste 3isele şi re3oltele noastre. c!t de-o cos(o&onie su(#ră. !ncorona*i sau nu. ci c%iar asupra unui ni(ic. erau. despo*i perpetu!nd !n 3re(urile noastre se3a şi corup*ia dintru !nceputuri.. !ncă pe c!nd o#işnuia( să ne trece( !n re3istă acordurile şi de'acordurile. cu aer de 'eită*i tarate. să cree'e un i(periu la el de 3ast ca decep*iile şi spai(ele lu(ii. şi cu *ara noastră. le 3oi !nă#uşi !n (ine spre a le conda(na să triu( e acolo. "!%t (ai dispus dec!t oricine să recunosc ce-i datore'= ără de scriitorii săi. i(portant era ? şi este ? pentru ei să acă un salt deasupra ci3ili'a*iei. ase(eni unui 3irus o(nipre'ent s !şiat !ntre dorin*ă şi silă. !n (od si&ur lăuntric. ca şi tiranii recen*i ce i-au !nlocuit. uriaşi ispiti*i de s in*enie şi de cri(ă. de-a lun&ul 3eacurilor. a&ent ne ast şi ino ensi3. insist!nd totodată asupra plăcerii pe care-o &ăsesc !n această situa*ie. cu at!t cred că ea s-a or(at. trădător al tuturor #olilor.

să (i-i ale& dintre aceia care. că n-a ost ni(icit precu( at!tea altele. nu pot să nu constat că ei ac istoria. să se co(placă şi să se a unde. că ceilal*i. sau prin (ine 3or#eşte o rasă c!nd3a nă3alnică iar astă'i a(u*ităH Adesea s!nt tentat să-(i plăs(uiesc o altă &enealo&ie. cu undat !n ru&i su#3ersi3e. aceste atitudini !n &er(ene. !n oc%ii (ei statut de re3ela*ie= Y politica se-n3!rte doar !n Gurul o(ului. că datorită lui apar*in unui loc.. pu*inii pri3ile&ia*i printre care (ă nu(ăr. &ata oric!nd să le-n&%ită pe celelalte ori să se s !şie sin&ure. 1a. do(eniu de care-aş 3rea să (ă !ndepărte' pentru un (oti3 #anal. !n ri&urate şi nesă*ioase. orienti%du-şi către i(aterial pornirea distructi3ă. cuprins de spai(ă i'3or!tă nu dintr-o 3i'iune a lu(ii. ulti(ul (on&ol. ca ea. "urd la c%e(ările li(pe'i(ii şi la seduc*ia latină. c!t pentru prileGul ce-(i o eră de a (ă ră'#una pe ceea ce n-are contur şi nici or(ă ? pe entită*i şi pe si(#oluri. (oştenitor le&iti( al stepelor. copleşi*i de (i'erii. 1istrus. şi (ai ales !n politică. la antipodul stră#unilor (ei. un tro&lodit pasionat de caducitate. sătule de ele !nsele şi de orice şi parcă !nc!ntate să (iroasă a (uced. Nu-i 3oi ierta niciodată că (-a le&at de spa*iu. o#ser3a C%a( ort ? :(or de (!%nire. Nu aş sc%i(#a acest oraş pe nici unul din lu(e> din c%iar acest (oti3 el este i'3orul ne ericirilor (eleF @oate celelalte iind pentru (ine o apă şi-un pă(!nt.. pre i&urări ale teoriei. le construi( ne!ncetat. 1upă ce (i-a( pierdut interesul pentru iin*e.. -4 'storie i4 utopie O(ul lipsit de preocupări şi iu#itor de 3iolen*ă !şi sal3ea'ă ci3ilitatea i'ol!ndu-se !ntr-un in ern a#stract. nu (ă atra& dec!t popoarele lipsite de scrupul !n &!nd şi !n aptă. să calce-n picioare 3alorile ce stau !n calea propăşirii şi i'#!n'ii lor. să-(i sc)imb stră(oşii. el se eli#erea'ă de nu(e şi c%ipuri. ci din cra(pele cărnii şi tene#rele s!n&elui. ar tre#ui să se(ene cu El3e*ia. Paris. (ele. au ştiut să se(ene doliul printre popoare. (ă &!ndesc uneori. pentru un truis( ce capătă. nici să (ă %otărăsc. 1ar nu !ntotdeauna ne stăp!ni( u(orile. (-ar i scăpat de ericirea de a trăi !n el. Acestea iind 'ise. !n platitudine. re ractare la !n*elepciune ? #oală a popoarelor #ătr!ne. concepe un nou &en= pa( letul fără obiect4 Cra(ponat de r!nturi de idei şi si(ulacre de 3ise. că ără ei nu a( putea . oric!t n detest pe tirani. la capătul cine ştie cărui continent. =8>? II R-S'! @' V'R-S-L L'5+R#!#+ @oate *ările. unde se des ăşoară ilo'o ul cel rău ascuns !n iecare din noi. spre a te lă(uri pe deplin. !(i apar (ie !nsu(i ca-un intrus printre ci3ili'a*i. (ă lupt şi (ă 3lă&uiesc cu u(#rele lor. u(ili*i şi lo3i*i."ă n-a( niciodată prileGul să iau o po'i*ie. atacă i(precisul. nici să (ă de inesc ? iată ru&a (ea de iecare 'i. !n i&ienă. S Atraşi 3isceral de eşa odaGul siste(elor. !n idolatria le&ilor şi cultul o(ului> pe de altă parte. un su let turanic. La el. Nu 3reau să !nc%ei ără a te pune !ncă o dată !n &ardă contra entu'ias(ului ori a in3idiei pe care *i-o inspiră :şansele. do(eniu al pseudo-pro#le(el#r. Ne&liG!nd indi3idul. !n ciuda !nrădăcinării !n patria noastră e3aporată. alor noştri. aGuns la (edita*ie din !nt8(plare sau din isterie şi nici decu( din &riGa pentru ri&oare. A(#re s!nt şi aceste na*iuni a căror soartă (ă preocupă nu at!t pentru ele !nsele. nu prea ac ca' de pri3ile&iul lor şi c%iar !i pi'(uiesc pe cei (ul*i pentru a3antaGul de a şti de ce (or. !n cri'ele (ele de tru ie !(i place să (ă cred ur(aşul unei %oarde 3estite prin Ga urile sale. !n sc%i(#. Aş (ai adău&a. a(esteca*i cu *arina şi &e(!nd su# #leste(ul 3eacurilor. adesea (i se !nti(plă să re&ret că ră'#oiul 1-a cru*at. si(t Asia puls!ndu-(i !n 3ine= s!nt oare descendentul unui nea( de ruşine. pentru lucruri> *intuit !n inter3alul care le desparte. nu uitnici o clipă că locuitorii săi ? patru cinci(i din ei. şi (ai precis aceea de-a %u'uri *espre două tipuri de societate -5 !ntr-un oraş a cărui a(intire tre#uie să te o#sede'e. !n 3an (ă străduiesc să-1 do#!ndesc. la 3re(ea lor. &eneralul şi. (i-aş i putut petrece 'ilele aiurea.

Mosco3a a de3enit. Carol cel Mare. Occidentul triu( ă ni(icindu-se. pentru conştiin*a ortodoEă. Erau puternici şi totuşi ne erici*i. de-o 3eselie sporită ş !ncununată de r!tiGet ? o(ul acesta a3ea pasiunea cri(ei> dar to*i o a3e(. C!nd Ma%o(ed al Il-lea a !nceput asediul Con-stantinopolului. Ieşită din ad!nci(i a#ia #ănuite. a ade3ăratei Rusia i virusul libertăţii . !ndeose#i !n plan spiritual. ne !ntrupea'ă taina şi ne-o li(pe'esc. Nu par ei !ntruc%iparea &eniului celui rău care ne #!ntuie şi care ne şopteşte că ideal ar i să ace( &ol !n Gurul nostruH Cu ast el de &!nduri şi de instincte se ăuresc i(periile= este aportul acelei taini*e a conştiin*ei unde ne ascunde( tarele cele (ai pre*ioase. a(#i*ia de a do(ina lu(ea nu apare dec!t la anu(i*i. să reali'e'e ideea i(periului uni3ersal= cu (ai (ult sau (ai pu*in noroc. pentru a nu-1 cita dec!t pe cel (ai ascinant dintre ei. ără eEcep*ie= atentat contra celor din Gur sau contra noastră !nşine. Carol Buintul.< 'storie i utopie Napoleon şi $en&%is-0an distan*a este (ai (ică dec!t !ntre Napoleon şi orice o( politic din repu#licile care-au ur(at. Lucrul acesta nu-1 recunoaşte( !ntotdeauna> de o#icei nesocoti( (ecanis(ul lăuntric al slă#iciunilor noastre. se pot slei. !nsă acele ad!nci(i. de'#inată ca de o#icei şi !n plus ericită de a-şi i şters din (e(orie a(intirea cruciadelor. dintr-un i(puls ori&inar. Nu(ai că !n noi ră(!ne ne!(plinită. s !şiat !ntre &ustul s!n&elui şi al căin*ei. acu( pro ită de unul politic. La el. Mă &!ndesc la aceia din ei care. trăieşte acu( cu ruşinea cuceririlor sale> dar. !i oropseau pe cei din preaG(a lor şi. Asedia*ii au reac*ionat (ai !nt!i cu (!nie. 1ouă oca'ii (aGore de a do#!ndi conştiin*a (isiunii sale istorice. +onaparte. 7apa pro(ise aGutoare. au eşuat cu to*ii. iecare !n elul lui. O ci3ili'a*ie se do3edeşte ecundă !n (ăsura !n care-i incită pe ceilal*i s-o i(ite> !ncetea'ă să-i (ai ascine'eH ? se 3a reduce la o (asă de cio#uri şi ruine.concepe ideea şi nici unc*ionarea unui i(periu. ără le&ătură directă cu 3aloarea na*iunii !n care se (ani estă= !ntre . 1eopotri3ă de co(pleE !n ne#unia ca şi !n politica lui. săl#ăticia lor ilu(inată e3ocă o(ul !(pins la eEtre(ele sale. prototipul unui delir tu(ultuos şi inepui'a#il. s-a a#*inut să inter3ină. creştinătatea. Oscil!nd !ntre panică şi satis ac*ie secretă. Occidentului i se ia şi i se 3a lua totul ? (ai pu*in &eniul său. Monstruo'itatea. I3an cel $roa'nic. te(!ndu-se să nu li se răspundă cu iu#ire. oricare-ar i ele. pro3in din neputin*a de a ucide sau de a ne ucide. La el cu( !n 3eacul al WL-lea a pro itat de un 3id reli&ios. 1upă căderea +i'an*ului. creştinis(. 1acă *arii sau !(păra*ii ro(ani (ă o#sedea'ă. capitulării Occidentului. această deşteptare. e pentru că aceste slă#iciuni. !ntrunind calită*i şi de ecte de %an şi de #a'i-leu. eEpresia paroEistică a 3iciilor şi 3irtu*ilor lui. !n c%iar (o(entul c!nd se retra&e !n sine. unde această idee nu (ai stirneşte dec!t ironie sau stinGeneală. sorti*i unei apoteotice de&enerări. $recia a cunoscut i'#!n-da !n do(eniul spiritului doar c!nd a !ncetat să ie o putere şi c%iar o na*iune> i-au ost urate ilo'o ia şi artele. A ost !%t!ia deşteptare (esianică.indi3i'i şi !n anu(e epoci. (onstru !ncercat de urii in ernale şi de (elancolii sordide. 7entru a doua. (oştenitoarea :ade3ăratului. a(estec de Mon&olie şi Rusia i virusul libertăţii -9 +i'an*. ăc!nd din do(nia şi. dar nu i sau putut asi(ila talentele> tot aşa. 7ărăsind col*ul acesta de lu(e. )rederic al Il-lea de 0o%enstau. se pot epui'a. 0itler au ost tenta*i.en. p!nă la un punct. din *ara sa un (odel de coş(ar. care de alt el a cunoscut-o dintotdeauna. !i tri(iteau la ca'ne. căci nu se saturau 3reodată de spai(a celorlal*i. ne poartă prin toate cotloanele psi%olo&iei. ast el că aptele noastre. ideea i(periului a3ea să &ăsească un cli(at pro3iden*ial !n Rusia. Ei ne de'3ăluie pe noi nouă !nşine. cea de a treia Ro(ă. lucru ciudat. dar . care !n a*a certitudinii de'astrului s-a presc%i(#at !n stupoare. a tre#uit să aştepte 'ilele noastre> o datorea'ă !nsă. ideile lui se i(pun şi se răsp!%desc> !ndreptate !(potri3a puterii şi do(ina*iei sale. ele &ăsesc ecou !n a ara %otarelor lui. apar !n ca'ul lor la 3edere. ascunse la noi. s-a consacrat un cult crea*iilor ei. ca şi acel i(puls. Occidentul.1 credin*e.

Nu c%estiunea ridicolă a lui filioAue a de'#inat +isericile= +i'an*ul 3roia autono(ia totală> Mosco3a? cu at!t (ai (ult. Opt!nd pentru ortodoEie. Orice popor de o anu(e an3er&ură. cu eEcep*ia (ediilor aristocratice. sceptic prin (eserie. Iar OccidentulH 7oate-ar i ost acu( ortodo&. $er(ania era prea aproape4 7reten*iile Rusiei de a trece de la !nt8ietatea 3a&ă la %e&e(onia clară nu s!nt lipsite de te(ei. u(ilită şi !nro#ită. ar i de3enit o (are putere !ncă de la . o asi(ilea'ă şi o denaturea'ă. adopt!nd o ideolo&ie străină de tradi*iile lui. nu s-a lăsat sedusă de (isionarii catolici. dar nu şi setea lui de a#solut. Rusia !şi r!na e3olu*ia. aşa cu( s!nt ele. "c%is(e şi ere'ii nu s!nt dec!t n8*ionalis(e de&%i'ate. !n c%ip de apocalipsă ri3olă. El are o 3i'iune a lui. 7entru a-1 discredita pe 1u(ne'eu. Rusia se 3a rusi ica din nou. !n ti(p ce na*iunile Lestului !şi o ereau luEul de a se s !şia !ntre ele. nu s!nt (ai pu*in 3i&uroase şi produc. oprit şi !n&%i*it in3a'ia (on&olaH Lre(e de peste două 3eacuri. s!nt predestina*i să (acine autoritatea şi presti&iul +isericii Catolice. declar!nd-o unealta dia#olică a Reac*iunii.9 'storie i utopie destinului său na*ional. presi(*ind pro#a#il că 3a 3eni şi 'iua c!nd Occidentul !şi 3a re&reta a3ansul. acel &en de erori ce di3ersi ică peisaGul istoric ? iind de la sine !n*eles că istoricul. o 3or co3!rşi cu toată po3ara. :sc%is(a. !l a3antaGea'ă şi-1 sti(ulea'ă. Mosco3aH !ntre duş(anul din coastă şi cel de departe !l pre eră( !ntotdeauna pe-al doilea. !n olosul ortodoEiei. !n locul " !ntului "caun. 1acă li-e dat ?cu( o arată toate se(nele ? să-şi ducă la #un s !rşit proiectele. !n 'ilele noastre. c!t un re leE na*ional. c%iar dacă n-au nici o 3aloare o#iecti3ă. iar la Ro(a. o copleşesc cu ocări ce3a (ai e iciente dec!t 3ec%ile anate(e> !n cur!nd.. departe de a-1 deruta. !ntr-un el. respecti3 de ie'ui*i. o#li&atoriu de or(antă. dar c!şti&a !n sc%i(# su#stan*ă şi unicitate> sta&narea o ăcea diferită. 6i-a pus de alt el !n aşa (ăsură a(prenta pe (arEis(. !n nu(ele (arEis(ului sau al ortodoEiei. )ondul poporului rus iind reli&ios. Niciodată.> o(. de care. Ade3ărurile cu care se (!ndreşte. o alsi ică !n a3antaGul său p!%ă o inte&rea'ă &eniului propriu.. !năl*au ru&ăciuni "mpotriva ei> acu(. an&lo-saEonii a3eau să pre ere !n Europa do(ina*ia rusească celei &er(ane. 1acă ar i putut să se de'3olte ără oprelişti. n-ar i eEclus să-i dea lo3itura de &ra*ie "u3eranului 7onti . triu( ul lui 3a i ine3ita#il. (arEis(ul a di3ini'at istoria= n-a reuşit dec!t să-1 acă pe 1u(ne'eu (ai straniu şi (ai o#sedant. Rusia !şi (ani esta 3oin*a de a se despăr*i de Occident> era elul ei de a se de ini c%iar de la !nceput. al unui scandal "n s"nul Occidentului. cu toată or*a lor. Orice se poate !nă#uşi !n. un 3iciu de perspecti3ă care. dispari*ia ulti(ului succesor al " !ntului 7etru. ea a ost eEclusă din istorie. O sc%is(ă eEpri(ă nu at!t deose#iri de doctrină. Ra*iuni de ordin istoric !şi 3or aduce o lar&ă contri#u*ie. Ce s-ar i !nti(plat cu lu(ea occidentală dacă Rusia n-ar i. !nc!t 1-a sla3i'at. "u# *ari. ale cărei *eluri nu le-ar putei tolera ără să se de'ică de principalul punct al (isiunii şi pro&ra(ului lor. care ar supra3ie*ui distru&erii te(plelor şi c%iar dispari*iei reli&iei de pe pă(!nt.le tri(ise prea t!r'iu= la ce #un să se &ră#ească pentru nişte :sc%is(atici. Cu c!t puterea ei 3a spori. Re u'!nd catplicis(ul. Nu e deloc i(posi#il ca secolul nostru să ai#ă a nu(ăra printre ciudă*eniile lui. a3ea să prindă şi (ai #ine !n altă parte. Rusia i virusul libertăţii . o de3ia'ă !n sensul . H O . !n locul +i'an*ului. La el. s-ar i lă ăit " !ntul "inod. 1ar !n ti(p ce Re or(a a luat doar aspectul unei &!lce3i de a(ilie. "ă i pre erat Ro(a. cu at!t 3a de3eni (ai conştientă de rădăcinile sale.'storie i utopie !nceputul erei (oderne> statutul de acu( l-ar i a3ut !n secolul al WLI-lea sau al WLII-lea. . (arEis(ul a !nstrăinat-o> după o cură or*ată de uni3ersalis(. c!t o 3oin*ă de a ir(are etnică= !n ea ră'#ate (ai pu*in o contro3ersă a#stractă. pierdea o oca'ie capitală de-a se ci3ili'a rapid. o ăcea alta7 eEact la asta aspira. consider!nd-o sculaM Anti%ristului. particularis(ul ortodoE. !(#răc!nd un caracter (ai pro und. 1ar ruşii pot să-şi reducă %andicapul. a3ea să (arc%e'e o despăr*ire de !nsăşi lu(ea occidentală.

!nsă ortodoEia populară.te(pera(ent şi op*iune. erau le&a*i de el la el de (ult ca 1ostoie3sXi. care acu(ul!nd puteri şiilu'ii trăiesc !% 3iitor. renun*!nd la 3isul %e &e(oniei. 3e&etati3ă. să-şi sporească or*ele. de orice %ra( ar tise ei. dacă nu identice. ti(pul a3ori'ea'ă popoarele !ncătu sate. eEe(plu derutant o adoptase (ai de(ult ără şocuri şi riscuri. O#sedat de poporul său a ost şi Neceae3. se situea'ă dintru !nceput !n a ara Ade3ărului. care-şi dispre*uia poporul. OrtodoEia i-a ost de aGutor.. Restul nu e dec!t atitudine. )ericită pasi3itate care le-a asi&urat ruşilor do(ina*ia Rusia i virusul libertăţii . s-a orientat din ce !n ce (ai (ult către ideile sla-3o ililorH An popor. aproape reali'at. An Ceaadae3. cu resursele ei interne intacte şi cu nenu(ăra*ii ani de autocra*ieH 7resupun!nd c-ar ace-o . să acă re'er3e şi să scoată din ro#ia lui un (aEi(u( de pro it #iolo&ic. care. pe de alta. care 1-a ironi'at ără (ilă. să-şi piardă 3i&oarea> (ai (ult dec!t at!t= să-şi piardă speci icul şi să se de'na*ionali'e'e !n pro un'i(e. Contea'ă doar această o#sesie. Iată. cel (ai !n3erşunat dintre ni%ilişti.5 printr-un salt. toate ac*iunile Europei se !n3!rt!n Gurul lor> iar aşe'!ndu-i !n centrul preocupărilor şi spai(elor sale. Nu e oare &răitor că Re3olu*ia. ce sa (ai speriH Miracol sterp.ără să intri !ntr-o dile(ă c%inuitoare. procuror . per ect articulată pentru a-1 *ine !n a ara e3eni(entelor. Re&i(ul !nsă este rusesc şi !ntru totul !n tradi*ia *ării ? iată ce contea'ă. !nsă cu( ar putea aGun&e acolo. Ru sia nu are a-şi pune ase(enea pro#le(e> puterea a#G solută este pentru ea.2 actuală. proscris al acesteia. nu i-a ră(as dec!t să !ndure cu(plitele re&i(uri despotice la care-a ost supus= eEisten*ă u(ilă. Ca să se poată adapta la un re&i( li#eral. reac*ionar p!nă-n (ădu3a oaselor. !n li#ertatea do#!n-dită . !n de initi3. de anu(e do'ă de teroare. de alt el. de ti%nă şi (oleşire. pentru a se (en*ine şi de'3olta. 7ri(ul I(periu a ost ulti(a ei ne#unie 1upă aceea. poporul rus su erea ără să-şi risipească su#stan*a> căci nu *i-o risipeşti dec!t !n istorie. ea recunoaşte că ruşii o do(ină 3irtual. s!nt totdeauna. )ie că le suit ostile. (ul*u(i tă con or(is(ului şi prostiei lu(inate a locuitorilo> săi . orienta puterea către *eluri i(perialiste. unealtă a *arilor. din c!te ştiu.4 'storie i utopie Rusia i virusul libertăţii .al " !ntului "inod. repre'intă nu at!t o su(ă de ide* şi de teorii. (ai (ult !ncă. 7!nă la ur(ă. 1u#lu c%ip al +isericii OrtodoEe= pe de-o parte se străduia sa toropească (asele. re&i( de risipă. cu nu(eroase con3ulsii> ca'ul ei contrastea'ă cu-al An&liei. iar lui. Mai &eneros dăruită. cu (ult (ai norocoasă. nici (ăcar un sin&u anar%ist/. unul din 3isele lor cele (ai 3ec%i. "ă t!nGească (ereu du li#ertate ără s-o do#!ndească 3reodată ? oare i !% asta constă (area ei superioritate asupra Iu . aşa cu( o#ser3a Nara('iZ :!nsuşi te(eiul iin*ei sale. )ericire i(ediatăG de'astru i(inent ? ra&ilitate a unui re&i( la care nI po*i adera. !n ti(p ce popoarele occidentale se u'au !n lupta pentru li#ertate şi. sau $o&ol. (ăcar !nrudite.ni(ic (ai isto3itor dec!t posedarea sau a#u'ul de li#ertate/. ce i-a per(is să se !ntărească. ea s-ar de'a&re&a pe dată. se pre&ătea să de3ină respecta#ilă ş !n*eleaptă. !n sc%i(#.ea nu a produs. a3ea s-o deprind> cu e orturi dureroase.. ruct al !nt8r'ierii lor istorice. !i speran*ă> pe c!nd !n li#ertate. şi la el 7o#edonos*e3. sau !n re&i(ul ce o ini carnea'ă. descoperind li#ertatea. )aptul că au aGuns aici su# la(ura unei ideolo&ii străine adau&ă i'#!n'ii lor un plus de paradoE şi de picanterie. Multe na uni au ne3oie. )ran*a !nsăşi s-a putut an&aGG pe calea de(ocra*iei doar atunci c!nd resorturile ai !nceput să-i slă#ească şi c!nd. contrar celei o iciale care. de(ocra*ia este deopotri3M raiul şi (or(!ntul unui popor. Lia*a nu are sens dec! prin ea> dar ea e lipsită de 3ia*ă. ie a3ora#ile.. c!t (ai ales de o#sesii= ale ruşilor. Rusia ar tre#ui să se şu#re'ească enor(. ieşită direct din teoriile occidentale. le a*!*a a(#i*ia şi ăcea cu putin*ă i(ense cuceriri !n nu(ele unei popula*ii pasi3e.

or#i*i şi năuci*i de perpleEită*ile lor. des i&urea'ă lucrul .occidentale care-o cunoaşte. at!t de prielnică 'ă(islirii unui i(periu . ie că le-a !ndurat. din preaplinul 3italită*ii sale (or#ide. care. !n (od paradoEal. Re u'!nd li(itele. i(a&inea noastră (ă&ulitoare sau caricaturală. cea (ai #anală idee. !n &eo&ra ie. o soteriolo&ie eEplicită sau ca(u lată. C!nd 3rea să ie pro und .!n care se !ntrupea'ă totdeauna (e&alo(ania unei na*iuni/. (artiri ai !ndoielii. s-a repe'it să pro ite de 3alorile altor popoareH Opera lui 7etru cel Mare. ceea ce-i (ai &ra3. că lu(eantrea&ă ar . ane(ia*i de prea (ult despicat irul !n patru. 1ar nu e (ai pu*in ade3ărat că şi unii şi al*ii au ost la el de eEper*i !n a-şi ucide ad3ersarul reduc")du. 3ai. Acest eno(en pledea'ă !n a3oarea Rusiei. sla3o ilii oloseau un eu e (is(= nu po*i s-o (!ntui ără s-o do(ini. iar cuceririle lor nu au a3ut acelaşi re'ultat. un statornic . plină de nepre3ă'ut. re3olu*ionare sau de alt soi. roşi de scrupule şi re(uşcări co(plicate. @otul e a(e*itor. culti3!nd ec%i3ocul !n politică. !n (orală şi. Retrasă !ntr-o i'olare calculată. cu(plit şi de ne!n*eles !% istoria ideilor lui. (ai aproape de personaGele dostoie3sXiene dec!t ruşii !nşişi. şi nu a occidentalilor. )iecare ci3ili'a*ie crede că (odul ei de 3ia*ă e sin&urul #un şi sin&urul i(a&ina#il. se &ăsesc astă'i. Rusul (ai e. pusă !n sluG#a unei idei (esianice. Rusia nu s-a (ul*u(it niciodată cu nenorociri (ediocre. după credin*ele şi o#iceiurile noastre> (ai e apoi ne3oia per3ersă de a-i !nro#i ca să pri3i( !n ei. a3eau să ie ascina*i de ale lui Lenin şi "talin. &er(ene şi pre i&urare de cuceriri. din auto(atis(ul (asei sale. in3idie . dar şi (ai (ult s-o ocolească. Rusia a ştiut să i(ite Occidentul. apoi. de-at!ta 3re(eH !n plus. !n altă parte. n-o !ncearcă nici o ruşine pentru i(periul ei> din contră. La el 3a i şi pe 3iitor. Nu se !nte(eia'ă un i(periu nu(ai din capriciu. !nsă !n nici un ca' din punct de 3edere psi%olo&ic> de aici co(pleEitatea lui de o( cu instincte tinere dar cu taine stră3ec%i şi. "ă (ai notă( că ei e3ocă doar slă#iciunile acestor personaGe. ără să ai#ă !n sc%i(# nici apucăturile săl#atice şi nici ar*a&ul lor 3iril= :de(oni.9 Rusia continuă să creadă ? seculari'!nd li(#aGul şi concep*ia sla3o ililor ? că e de datoria ei să i'#ă3ească lu(ea şi !n pri(ul r!nd Occidentul. şi c%iar a Re3olu*iei. Enciclopedis(. Accept că eEistă o ierar%ie calitati3ă a i(periilor= (on&olii şi ro(anii nu su#Gu&au popoarele din aceleaşi (oti3e.8 'storie i utopie tre#ui să-1 adopte ori că ar tre#ui să-i ie i(pus> e.a(estec de cult secret şi a3ersiune ostentati3ă/ inspirată de spectacolul unei putre'iciuni. r!3nite şi pri(eGdioase deopotri3ă. co(plica*i şi ră3ăşi*i peste poate şi căut!nd :pro&resul.= la imaginea lor4 )ie că le-a pro3ocat. o na*iune !şi &ăseşte principiul de 3ia*ă !n !nsăşi sau nicăieri= cu( ar putea s-o (!ntuie alta Rusia i virusul libertăţii . de spai(e şi d eni&(e. pe care eEcesele unei tradi*ii ra*ionaliste i-au ăcut opaci la real.cel (ai ne!nse(nat. ci atrac*ie şi repulsie. ca !ntr-o o&lindă.şi i'#uteşte ără e ort/. de (ii de !ntre#ări. "-ar spune că are (ania &ri(asei (onu(entale. Ea se 3a re3ărsa peste Europa dintr-o atalitate i'ică. Cine. la el cu( (oştenitorii lu(iniştilor. rusul. !i supune( pe ceilal*i ca să ne i(ite. a*ă de care n-a !ncercat de alt el niciodată un senti(ent Zi(pede. de apt un i(perialis( ele&ant. C!nd sus*ineau că Rusia tre #uie să m"ntuie lu(ea. străin de nai3ită*ile celor :ci3ili'a*i. din acea sănătate nu(ai a ei. dar şi (ai #ine a ştiut să-i c!şti&e ad(ira*ia şi să-i or#ească spiritele. de care e tentată să se-apropie. !n a ara iin*ei şi crea*iilor proprii. nu se &!ndeşte dec!t să-1 lă*ească. adică oa(enii de st!n&a. contradic*iile !(pinse p!nă la &rotesc ale atitudinilor sale. e poate un copil din punct de 3edere istoric. ca să se (odele'e după c%ipul. !n ce pri3eşte. *ine de un para6itism genial4 7!nă şi &ro'ă3iile Gu&ului tătar s-a priceput să le suporte cu (ultă in3enti3itate. (ai (ult dec!t ea.. su#til prin intui*ie dar şi prin eEperien*a seculară a disi(ulării. dar care !ncetea'ă să (ai ie ast el de !ndată ce-1 !nso*eşte a3entura (ilitară. pentru ea. c%iar şi pe acelea ale unei de ini*ii. erau ascina*i de !n ăptuirile lui 7etru şi ale Ecaterinei. tot de aici.

3iu şi că slă#eşte pe (ăsură ce (er&e( spre 3esi Ruşii s!nt departe de a de*ine (onopolul. cu di eren*a. o eerie (onstruoasă. e cert că poate cuceri şi aneEa !ntrea&a Europă. !n a*a ra&ilită*ii şi ai(ei Occidentului !ncearcă o anu(e stin&%ereală. a( constata că !naint8nd către est instinctul de3ine rr6l 9. ele !ncă dispun de un ond #iolo&ic pe care 'adarnic l-a( căuta !n Occident. ie şi nu(ai pentru a linişti restul lu(ii. (ăcar că popoarele care-1 posedă apar*in şi ele.'storic i utopie Rusia i virusul libertăţii 9. in erior celui european. consecin*ă a deşteptării t!r'ii şi a or*ei ne olosite= co(pleEul de in erioritate al celui puternic4 . spre a le do#or!. pentru a dăinui. de principiul uni icator al terorii. la el cu( (on&olii pri3iseră C%ina şi turcii +i'an*ul. ci şi al spiritului> iar spiritul. ce scapă anali'elor noastre. pare să apar*ină unui ti(p . E c%iar instru(entul de care se ser3eşte. nelu!%d ( sea(ă ar#itrariul !ncercării. "e (ul*u(eşte cu at!t de pu*inM Lre*i o do3adă (ai con3in&ătoare de (odestie.pare să ie direc*ia e3identă a destinului rus/. 1acă. dar nu o certitudine> !n sc%i(#. ac*ion!nd asupră-i ca o otra3ă (ortală pe care sin&ur şi-o 3a i inoculat. 3or i atinşi la r!ndu-le de 3irusul li#ertă*ii. supuse unui (artiriu anoni(. (ai ne ast pentru i(perii dec!t pentru indi3i'i.contrar unei na*iuni.. @oleran*a ? dacă o acceptă ? !i 3a distru&e coe'iunea şi or*a. că a asi(ilat deGa nu(eroase 3alori occidentale. precu( 7olonia şi An&aria. !ntr-un secol. !l 3or lăsa !n Ar(ă. s erei de in luen*ă so3ietice. realitate or&anică/. el are ne3oie. au Gucat !n istorie un rol aprecia#il> altele.di erit de al nostru. se 3or ci3ili'a pe socoteala instinctelor şi. "in&ura 'are de lu(ină a 3iitorului nostru e aspira*ia lor. de-o noapte = Rusia i vBusullibertăţii 91 #o&ată !n eEplo'ii. urc!nd. ca Iu&osla3ia. trăind !n u(#ră. !%tr-un cu3!nt de Nord. !nsă. de (odera*ieH O #ucă*ică de continent. utopia este &rotescul ") ro6. !nsă un Nord special. nici pe departe> unele. Cu c!t un i(periu se u(ani'ea'ă. o soar#e din oc%i. inconsistentă. s !şiate !ntre . perspecti3ă un#ucurătoare. nu poate dec!t să urce. Cu aspectul lui co(po'it. ne!n r!nată cu( este. !n &rade di erite. Lo3ite. ne3oia de-a asocia ericirea ? adică ini(a&ina#ilul ? cu de3enirea şi de-a !(pin&e o 3i'iune opti(istă. +ul&aria şi Ro(8nia. (arcat de-un so(n şi de-o speran*ă ce !n iorea'ă-. Ni(ic din transparen*a şi &ratuitatea (editeraneană la aceşti %iper#oreeni. !ntr-un cu3!nt. totuşi. cu ar(ece uci&ătoare. Al Rusiei.a(ator de utopii> or. Căci toleran*a nu e doar pseudoni(ul li#ertă*ii.. şi c%iar o 3a ace.. 1ar oricare le-ar i ost trecutul şi independent de ni3elul lor de ci3ili'a*ie. să eEplode'e şi să se năruieH Cu su letele ei plă(ădite !n !nc%istarea sectelor şi necuprinsul stepelor. nu riscă oare. 1acă o 3or atin&e . de i(ensitate şi su ocare. n-0u cunoscut dec!t tresăriri e e(ere. cu at!t sporesc contradic*iile ceIi 3or i atale. cu darul ei de-a arde etapele. cu structura etero&enă . !nsă. 3a i la el de ra inată şi la el de 3ulnera#ilă ca acest Occident aGuns la un ni3el de ci3ili'a*ie ce nu se poate depăşi dec!t cobori)d4 A(#i*ia supre(ă a istoriei= să !nre&istre'e luctua*iile acestui ni3el. ca şi pre'ent. "e 3or eli#era de el. tainică şi crispată. 1eoca(dată. o pro3iden*ă ironică.. către o lu(e delicată.. p!nă acolo unde-şi re&ăseşte punctul de plecare= 9< 'storie i utopie cinis(ul pe care 3roia să-1 co(#ată. de'(oştenite. ne-a( a(u'a să sta#ili( !n Europa 6one de vitalitate. le şu#re'eşte şi le &ră#eşte ruina. al căror trecut. le (acină. Aceste popoare nu şi-au spus !ncă ulti(ul cu3!nt. Este desi&ur re&reta#il că Rusia nu a trecut prin Renaştere= de aici i se tra& toate scăderile. să-şi piardă ec%ili#rul. poate şi (ai pu*in. La i Rusia !n stare să-şi reali'e'e 3isul i(periului uni3ersalH Este o e3entualitate. şi ea o dată cu el= a( putea spunu că e conda(nată la ascensiune. !n ti(p ce %oardele tătare sau oto(ane nu a3eau asupra 3iitoarelor 3icti(e dec!t o superioritate pur (aterială. de 'ori pe care o să-i *ine( (inte. Rusia dă o antastică i(presie de spa*iu şi de claustrare.

şu#re'indu-se şi năruindu-se. Eşecul lor a ost norocul Rusiei. a cărei u'ură se apro-pie de si(#ol sau de caricatură. #a c%iar pentru at!tea laşită*i. o co(pensa*ie pentru at!tea su erin*e. drept unică speran*ă. 6i totuşi. (i se 3a spune.> Loca*ia pustiirii. u(ilin*e. dacă "ud-estul e at!t de cu(plit. despre ele. Europa suportă consecin*ele 3lă&uirii lor. o ulti(ă u(ilire. pe şansele Occidentului. de ce. le lipseşte ceea ce se ascunde !n spatele oricărei ener&ii. c!nd erau puternici i goliţi4 Ceasul lor trecuse. a ir(a*ia (ea o să pară ri'i#ilă. 7opoarele !nsă. au putut să-şi te'auri'e'e 3isele. aduc!nd Europei surplusul de neră#dare şi or*ă ără de care o p!ndeşte o a(or*ire ără leacH N-a( nici o !ndoială= s!nt cele[ (en*ionate (ai sus. nu s!nt ce-şi !nc%ipuie ele că s!nt. ? se !ntre#a. 1ar &er(anicii nu puteau i'#!ndi. 3or cunoaşte poate. (arile a(#i*ii. ar 3rea să-i ul&ere &loria. nu le ră(!ne dec!t să-şi ru(e&e 3irtu*ile atro iate şi 3iciile (oleşite păstr!ndu-şi. sarcas(ul cu care pri3esc de'astrele consu(ate sau i(inente. Nu (ai eEistă la popoarele &er(anice nici ur(ă de ne#unie (onu(entală. Austria. Or&olioşi şi pustii*i. către (iGlocul 3eacului trecut. pre i&urea'ă soarta $er(aniei. ai senti(entul unei căderi ? e drept. au distrus I(periul ro(an pentru ca Europa să se poată naşte> ei au 'idit-o. de (isiune sau de 99 'storie i utopie urie.a#andon şi re3oltă. are acu( un răspuns. eEisten*a tainică ? aceea a popoarelor care. !ntre#area pe care at8*ia ruşi şi-o puneau !n 3eacul trecut= :Acest colos a ost creat de po(anăH. ei tre#uiau s-o de(ole'e> ur(!%du-le declinul. sc!r#it de *ara sa. 3oluptuoase ? !n &olH Lia*a pro undă. decep*ionat de Occident. :Nu cu(3a sla3ii s!nt vec)ii germani. (aterie 3a&ă şi inepui'a#ilă. cu tonuri crude şi uneori a#Gecte= o (ie de (oti3e !i silesc să stri&e (ai tare dec!t to*i aceşti ci3ili'a*i pe #u'ele cărora stri&ătul s-a sleit. setea de &lorie iind insepara#ilă de 3oin*a a ir(ării şi pră#uşirii. %el3e*i !n de3enire. Colosul acesta are cu si&uran*ă un sens. ni(ic care să le atra&ă si(patia sau uraM +ar#ari predestina*i. acreala. tr!%dă3ia de inso(niac ori de asasin ? oare o at!t de #o&ată şi &rea ereditate. !n raport cu lu(ea care piereH. dacă !l crede( pe "olo3io3. c%iar dacă-i plăcea să (edite'e la destinul popoarelor. sin&urele din lu(e ce (ai (i'ea'ă. să ie c%iar ni(icH :"u letul. care !n ca'ul #iruin*ei lor şi-ar i 3ă'ut stă3ilite. eEtre(itate &eo&ra ică a (oleşirii occidentale. eEisten*a su#terană sortită ur&iilor unei re!n3ieri ? !ncepe dincolo de Liena. alt rus. care-i apasă ca un #leste( e c%iar do3ada că (ai păstrea'ă resturi de săl#ăticie. Nu se poate aprecia din a ară gradul de instinct7 pentru a-i (ăsura intensitatea tre#uie să i cunoscut ori să i intuit aceste *inuturi. atrac*ia pentru un uni3ers ase(enea unui ospiciu !n lăcări. era deGa r!%dul altora. părăsindu-1 pentru partea aceasta a lu(ii. cel (ai lucid şi (ai ră(!ntat dintre li#eralii ruşi. !n 3iitor. (oştenirea celor ce 3in de acolo. a3!nd i(ensul a3antaG de a i ost p!nă acu( eEcluse din istorie. sau ceea ce o (oti3ea'ă. !n 3eşnicia lui. a %ara#a#urii lăuntrice. Indi erent c!t dina(is( (ai au !ncă. pentru An secol cel pu*in. 0er'en. 1rept corolar ? e(anciparea popoarelor. "orti*i (ediocrită*ii. dar nici să le trec su# tăcere (eritele. do(estici*i pentru totdeauna. de c%e(area unui crepuscul rapid4 Lor#ele lor s!nt aspre şi 3iolente. !n (area lor or#ire. şi poate că-i 3or da un nou i(puls> 3a i. ci ceea ce Rusia i virusul libertăţii 92 &!ndeşte 1u(ne'eu. "!nt ulti(ii :pri(iti3i. Care din ele se 3or ridica. A3!nd !n 3edere reputa*ia lor. şi !ncă cePensM O . căci şi-au atins apo&eul puterii (ateriale !ntr-un (o(ent c!nd nu (ai a3eau ni(ic să ne propună. 1ar +alcaniiH ? Nu 3reau să-i apăr. @reacă-(ear&ă pentru Europa centrală. ai Europei. "ă ne i(a&ină( acu( continentul nostru !ncorporat i(periului rus. spirit al !ntre#ărilor pro etice. să ne !nc%ipui( apoi acest i(periu. prea 3ast. la el de incapa#il să se iEe'e !ntr-o patrie ca şi !ntr-o pro#le(ă. solu*ia de-a i un nea( oarecare> nu s!nt de(ni de tea(a pe care (ai pot s-o inspire= să cre'i !n ei ori să te te(i de ei !nsea(nă să le aci o cinste pe care n-o (erită. Nu cunosc părerile lui 1u(ne'eu despre &er(anici şi sla3i> ştiu !nsă că a *inut cu aceştia din ur(ă şi că-i la el de 'adarnic să-1 elicită( ori să-1 conda(nă( pentru asta. di3ertis(ent de e(i&rant. !n oc%ii ei.

!ntre'ăresc 'iua c!nd nu 3o( (ai citi dec!t tele&ra(e şi ru&ăciuni. adesea dăunătoare. ano(alie sau (iracol. EEa(inea'ă-te !n clipa c!nd te !ncearcă a(#i*ia. 3ise'i să eEplode'i. )apt re(arca#il= cu c!t s!nte( (ai a#sor#i*i de i(ediat.. I'3or de ră(!ntări. !ncotro te &ră#eşti aşaH. de &enul celei să3!rşite !n Carol Buintul atunci c!nd. !n lu(e şi-n a ara lu(ii. I(periul ro(an a ost crea*ia unui oraş> An&lia 1-a !nte(eiat pe-al său pentru a co(pensa str!(ti(ea unei insule> $er(ania a !ncercat să şi-1 cree'e pentru a nu se su oca !ntr-un teritoriu suprapopulat. Con3ertind in initul !n cate&orie politică. proprii. !n a*a perin-. ti(pul nu ne epui'ea'ă su#stan*a. care-i &%icise uria (ocnind su# aparenta i(o#ilitate. cu at!t (ai (ult ne !ncearcă ne3oia de a-i re'ista. acelea ce ne tintuiesc !n istorie şi cele. !nlăuntrul aceleiaşi clipe. iată paradoEul i(plicit al declara*iilor şi tăcerilor sale.. Ce3a etern. &a'etele şi E3an&%elia. Iar atunci. ea a3ea să răstoarne conceptul clasic şi cadrul tradi*ional al i(perialis(ului şi să tre'ească !n lu(e o speran*ă prea (are ca să nu de&enere'e !n an&oasă. Oricu(. a#dic!nd la +ruEelles !n cul(ea &loriei sale. a&ent al unei anar%ii uni3ersale. că-şi (ută &rani*ele unde 3rea. e !n tradi*ia şi 3oca*ia ei.%artă ideolo&ică ar arăta că se !ntinde dincolo de (ar&inile sale. Rusie. de nelinişti inco(para#ile. ast el !nc!t trăi(.. la el cu( străin !i 3a ră(!ne şi (eşteşu&ul dispre*ului. să te neliniştească. Rusia era (ai aptă dec!t oricine să se ar(oni'e'e 94 'storie i utopie cu aspectulVnocturn al (o(entului istoric prin care trece(. !n (ie'ul duratei conta(inate de iorii tăi şi !(preună cu care. la el ca toate popoarele cu destin i(perial. din 3oin*a de a-i supune pe ceilal*i pentru a-i trans or(a !n o#iecte. Asta !nsea(nă că e3olu*ia noastră "n timp depinde de ce 3a %otăr! ori !ntreprinde ea= 3iitorul nostru e !n (!inile ei.. Atent la tot ce se !nt!(plă !n creierul şi s!n&ele tău. :O. isco-dindu-*! s(inteala. la o pri3ire atentă. ce ne s(ul& din ea= actualitatea şi a#solutul. nu ne ră(!ne dec!t să căută( o cale de (iGloc !ntre r!nGet şi seninătate. Lei constata că s!nt precedate de si(pto(e ciudate. şi o practică astă'i (ai (ult ca oric!nd pentru că şi-a sc%i(#at !n (od 3i'i#il rit(ul. renun*area. 7u*ini s!nt cei pe care setea de putere să nu-i i !ncercat !ntr-o (ăsură sau alta= ne este naturală. c!nd eşti cuprins de ier#in*eala ei> anali'ea'ă-*i pe ur(ă :accesele. dării i(periilor. =8>? in L! @C0!L! #'R!. )eno(en sin&ular. 1in ericire pentru noi. a arătat lu(ii că eEcesul de o#oseală poate &enera scene la el de ad(ira#ile ca şi eEcesul de curaG. de ce să n-a( prea (ultH. e (ai neră#dătoare să re'ol3e pro#le(ele altoraFdec!t pe ale sale. ne#unia politică !nă#uşă inteli&en*a . salutară uneori. şi cu toate acestea. !ntotdeauna ul&erătoare. de o căldură specială. ea pre'intă toate datele unei stări patolo&ice de care ne 3indecă doar !nt!(plarea sau o (aturi'are lăuntrică. IntoEicat de 3iitor prin a#u' de speran*ă. a identită*ii noastre. ca'-li(ită ce-1 delectea'ă pe ilo'o şi !l descu(păneşte pe istoric. unde i se nă'are..L0R Cine n-a cunoscut ispita de-a i !nt!iul !n cetate nu 3a pricepe ni(ic din Gocul politic. e un eno(en ce se produce doar !n (o(ente de eEcep*ie. Cu (ileniul ei de spai(e. s idare a esen*ei. o altă lu(e se 'ă(isleşte= !n noi sau !n a ara noastrăH Cu( a( putea s-o şti(H Cert e că !n a'a !n care ne a lă( nu (erită interes dec!t c%estiunile de strate&ie şi de (eta i'ică.. :1e 3re(e ce a( destul.. ce nu 3a 98 'storie i utopie !nceta să te incite. Rusia a3ea să-şi Gusti ice proiectele de eEpansiune !n nu(ele i(ensită*ii spa*iului ei. de tene#re şi de speran*e. şti( (ai ales că. şi \ă pre'en*a lui e3ocă peste tot nu 8t!t ideea unei cri'e. te si(*i dintr-o dată răspun'ător pentru pre'ent şi pentru 3iitor. Apocalipsa !i con3ine de (inune. 6ti( acu( !ncotro se &ră#eşte. se !ntre#a deGa $o&ol. c!t a unei (oli(e. !i p!ndeşti si(pto(ele şi i le !ndră&eşti.

!n Gurul tău 3ei o#ser3a o s(intire identică la cei (ăcina*i de aceeaşi pasiune. C%i#'uit peste (ăsură. At!ta ti(p c!t !i 3a stă-pM. 1acă pentru a aGun&e aici *i-a tre#uit nu (ai pu*in dec!t o re3ela*ie sau o pră#uşire. oase 3indecate de ilu'ii. 1upă (area ro#ie. 3ei aGuri&e să te !ntre#i dacă n-ai o#ser3at ce3a ce le scapă tuturor celorlal*i. !ncununare a aşteptărilor şi rătăcirilor noastre. la el de #i'ară ca renun*area ce decur&e din ea şi care. nu ace o#iectul discu*iei noastre. să nu (ai pui !n ele acelaşi elan şi-aceeaşi con3in&ere. 3icti(e de elită. !năl*are a unui spirit ce nu le (ai e celorlal*i to3arăş de dru(. eEpresie a setei care a (istuit şi (istuie &lo#ul. soroc al tuturor 3iselor de putere. o dată cu ele. pare să i 3enit (o(entul ca ea să se adune. deşi (i(e'i aceleaşi &esturi ca ei. 3ei !n lori. 1e un sin&ur lucru eşti si&ur= că te !ndrep*i spre un ec%ili#ru necunoscut. sinte'ă de 3enin şi leac uni3ersal. nor(al peste măsură4 Orice a(#i*ie te-a părăsit. un trup in3adat de luciditate. acele trăsături neliniştite. deopotri3ă> oare nu-i 3or#a. La &!%dul #inelui şi (ai ales al răului pe care speri să le po*i ace. e necesar un de'ec%ili#ru (intal> ca să !ncete'i a (ai i. sin&urul care-a !n*eles totul. Cu( distan*a ce te se-pară de ceilal*i nu !ncetea'ă să crească. ieşit din Goc şi din ti(p. Acele sti&(ate. !nc%ipuie-*i acu( procesul in3ers= odată ier#in*eala risipită. spectator a#solut. A(#i*ia este un dro&= cel ee i-a dat de &ust de3ine un de(ent poten*ial. @ur(a u(ană risipită 3a i adunată su# pa'a unui păstor ne(ilos. 3idul incarnat= &lande şi 3iscere clar3ă'ătoare. Odată uni3ersul !n&enunc%eat. !i 3or slă3i a(intirea. care au #!ntuit !n dreapta şi-n st!n&a.. iad tonic. *in!nd (ai cur!nd de asce'ă dec!t de politică. alt el spus ca să ai sto ă de tiran.? !n sc%i(# sti(ulea'ă instinctele şi te cu undă !ntr-un %aos sal3ator. de o (eta(or o'ă a (e&alo(anieiH "ă treci de la 3oin*a de a i pri(ul !n cetate la aceea de a i ulti(ul !nsea(nă. străin de el !nsuşi. 3ei Gu#ila> iar in ir(ită*ile tale. un soi de (onstru planetar !n a*a căruia popoarele se 3or prosterna. !n ond. iată-te scos de su# puterea 3răGii. con*inutulVei !*i ră(!ne o#scur. Iar dacă totuşi se(eni cu s(inti*ii ce te !nconGoară. puia şi ti(#rul 3ocii. acel aer de iară-ncol*ită. printr-o (uta*ie a or&oliului. un alt de'ec%ili#ru se i(pune.r o#ser3at la sine şi nici la al*ii 3a r8(!ne străin de #leste(ul şi de oloasele 7uterii. rătăcit printre a(ă&i*i. "ă trişe'i 3a i pentru tine o c%estiune de onoare şi sin&ura (odalitate de a-*i !n3in&e :cri'ele. tiranii (ărun*i ai ciclurilor re3olute. ro#ia (ăruntă. un i(portant capitol al istoriei se 3a !nc%eia. . te 3or ace stăp!nul a tot şi a toate. (ai cu(pătat dec!t to*i !n*elep*ii ? aşa !*i apari *ie !nsu*i. La coala tiranilor 21 supra3ie*uitorii se 3or (!ndri cu u(ilin*a şi cu rica lor şi. să se concentre'e. sau de-a le pre3eni. printr-ua ade3ărat tur de or*ă. si(*i că ce3a in i( !n tine te 3a deose#i de ei pe 3eci> această sen'a*ie ? sau această ilu'ie ? te ace.. cu o cutre(urare aproape eEtatică. pentru a cul(ina !%tr-una sin&ură. la 3ec%ea anar%ie> ura şi 3iciile !nă#uşite 3or ieşi din nou la i3eală şi. 1ar la ieşirea din acea scla3ie (onu(entală. o (ul*i(e de anor(ali pe care ra*iunea i-a a#andonat spre a-şi &ăsi re u&iu la tine. să pui !n locul unei ne#unii dina(ice o ne#unie statică. pe 3eci re ractar la arsa &enerală. 7o ta de putere M(i*!ndu-se de (ilenii !ntr-o pu'derie de tiranii (ai (ici sau (ai (ari. prin-tr-un (iracol. 3ei !n*ele&e că cine n-a trecut printr-o cri'ă ase(ănătoare se 3a ad!nci tot (ai (ult !n ne#unia inerentă speciei noastre. Re3ela*ie in i(ă sau capitală. totul se 3a sc%i(#a !n ei. o rătăcire #i'ară. 3or i de nerecunoscut> su# e ectul unei #e*ii di erite de oricare alta. suspendat de un eu !(pietrit !ntr-o cunoaştere totală fără cuno tinţe4 Ande 3ei re&ăsi clipa ce s-a topitH Cine să *i-o redeaH 7este tot doar ne#uni sau lunatici. deci nu (ai ai (iGloace să ii cine3a sau ce3a> eşti ni(icul !n La coala tiranilor 99 persoană. !nsu le*ite parcă de un eEta' sordid ? cine nu le. La !ncepe apoi destră(area noii do(nii şi re!ntoarcerea la %aosul dint!i. K 2< 'storie i utopie Mă-ntre# dacă s-a re(arcat si(etria= ca să ii o( politic.

de lic%idarea na*iunilor şi li#ertă*ilor noastre. Nu-i oare ciudat că nici o terapeutică şi nici o (orală nu i-a ructi icat e ectele #ine ăcătoare. cu(ul!nd ar*a&ul unui 7ro(eteu şi aro&an*a unui Ie%o3a. !nsea(nă să plăteşti tri#ut in3idiei. supre(ă prero&ati3ă a celor 3ii. 1e3ii o( politic doar !n (ăsura !n care nu supor*i pe ni(eni alături de tine sau deasupra ta. o u(#ră. (ai puternici. su# teroare. 1acă o cercetă( atent. @o*i oa(enii s!nt (ai (ult sau (ai pu*in in3idioşi> oa(enii politici s!nt in3idioşi !n (od a#solut. pre i&urare a 3iitorului nostru. Este un lucru ade3ărat !n pri3in*a cunoaşterii. ne (ai ră(!ne o sin&ură dorin*ă= să pro(o3ă( acreala la ran&ul de &no'ă. ne 3o( căi că nu l-a( lăsat neatins. !ntr-o panică atotputernică. !ncepi prin a-i ace pe al*ii să tre(ure. (ai (ult dec!t lui "ta-lin. )ruct al unei de'ordini lăuntrice. oricare ar i ea. Iată de ce tiranii trăiesc. al unei #oli anu(e sau 3a&i. 7e c!nd dacă tespriGină.7ro etul (eu este 1iirer. El este i(portant nu at!t prin el !nsuşi. Istoria ? cadru !n care !n ăptui( contrariul aspira*iilor noastre. (ai (ilosti3ă dec!t pro3iden*a. pro it!nd de un de'astru. Qudecată după tiranii pe care i-a produs. @ot ce ar% !n3ă*at prin noi !nşine. un ni(ic. 3a s ida deopotri3ă (itolo&ia şi teolo&ia. precursor al acelui despot la scară planetară ce 3a reali'a uni icarea lu(ii prin ştiin*ă. nu pentru a cunoaşte> pentru a i. !n a ară de unul 7entru el.şi le denatură( ne!ncetat ? cu si&uran*ă că nu-i de esen*ă an&elică. toate cunoştin*ele eEtrase din propriul nostru ond le 3o( plăti cu un plus de de'ec%ili#ru. ci &roa'a. c!t pentru ceea ce anun*ă. pe (ăsura sin&urătă*ii lui a#solute> !n runt!nd o(enirea !ntrea&ă. Aceea pe care-o 3a cunoaşte 3iitorul nostru stăp!n3a i desi&ur a(pli icată de-o ericire sinistră. Cu c!t (edite' la perindarea 3eacurilor. Cunoaşterea. ase(eni unui 'eu tron!nd !n teroare. cu at!t (ă con3in& că unica i(a&ine capa#ilă să-i de'3ăluie sensul este aceea a Călăreţilor !pocalipsei4 @i(pul nu !naintea'ă dec!t stri3ind su# tă3ălu&ul lui (ul*i(ile> cei sla#i 3or pieri. dar ceilal*i s !rşesc prin a-*i trans(ite spai(ele lor. pentru !n ricoşata lui ai(ă au păti(it şi au urlat 3eacurile. 1upă (onştrii ce n-au depăşit %otarele unei cetă*i. !i re3ine (eritul de a i dat tonul acestui secol. al cărei rost nu e să ne eli#ere'e. "ă te apuci de-o trea#ă. nu pentru a ne a ir(a. să3!rşeşte (inuni. şi ei. cu( a ăcut-o pentru 7sal(ist. "!nte( născu*i pentru a eEista. ale unui re&at sau i(periu. cei tari aşiG-derea.'storie i utopie ascu*indu-ne po ta de putere. #iruie apatia. !*i 3e&%ea'ă interesele. Gene6a a desluşit (ai #ine condi*ia u(ană dec!t 3isele şi siste(ele noastre ilo'o ice. c%iar-stri&ătele noastre. %erald al unei do(nii tene#roase şi-al unei isterii cos(ice. epoca noastră 3a i ost oricu( ? dar !n nici un ca' (ediocră. el 3a şoca !nc%ipuirea şi ra*iunea. ără !nceput şi s !rşit. "-a ştiut acest lucru odinioară> !l 3o( şti din nou !ntr-o 'i. ne duce ineEora#il la pier'anie. ci să ne !nro#ească. Lui 0itler. e iresc să apară unii şi La coala ttaniilor 2. A3e( de ispăşit pentru cel (ai (ic atentat la adresa acestui uni3ers. 7entru a da peste unii de acelaşi cali#ru ar tre#ui să eo#or!( !n ti(p p!nă la I(periul ro(a% ori la in3a'iile (on&ole. Bnd in3idia te părăseşte nu (ai eşti dec!t o insectă. dar şi (ai ade3ărat !n ce pri3eşte a(#i*ia. creat pentru indi eren*ă şi sta&nare> (ai de3re(e sau (ai t!r'iu. cu toate că. cu( nu i-a ost dat ni(ănui să cunoască. al unei dere&lări la rădăcina eEisten*ei. stirnindu-ne şi ■■ 2. şi c%iar aceşti călăre*i. 6i un #olna3. le&e şi (otor al ăptuirii. !l 3ăd cresc!nd la ori'ont şi aud deGa &e(etele. ea co(pensea'ă slă#iciunile or&oliului. c%iar şi cea (ai ne!nse(nată. ea ne desc%ide dru( şi ne . Iar noaptea ce ne 3a po-&or! !n oase ne 3a aduce nu pacea. cunoaşterea alterea'ă structura oricărei iin*e. căci orice a&resiune asupra unui se(en are ur(ări (ai &ra3e şi (ai i(ediate dec!t a&resarea (isterului sau doar a (ateriei.

de pildă ? ar i lăsat a(intirea unui călău> ăcută !nsă la ti(p. Arta de a te ace te(ut şi respectat ec%i3alea'ă cu si(*ul oportunită*ii. 1e la ei. "!nt cei (ai periculoşi dintre ri3alii tăi> (ăr&ineşte-te la ei. A proceda alt(interi !nsea(nă să aci trea#ă de (!ntuială. $!nditorul sau istoricul care oloseşte ără ironie acest cu3!nt se descali ică. nici să ri3ali'e'e cu ceilal*i. 0itler. :7oporul. la #e*ia da(nării !n care se cu undă creaturile. ]adarnic *i-e (ilă de el= soarta !i este pecetluită. ac-cep !nd proiecte care-1 secătuiesc şi stri3esc. 3or !ntre#a unii. se ştie prea #ine la ce e sortit= să !ndure e3eni(entele. Mussolini. pentru că din lec*ia tiranilor n-a !n3ă*at dec!t sin&urătatea. să ne !nduioşă( de soarta ne ericitului care. o ne&liGea'ă sau i se sustra&eM ? Acela se sustra&e şi consecin*elor păcatului ori&inar. !n*ele&e( de ce lupta politică. Nu eEistă cuceritor sau şe de stat care să nu-1 dispre*uiască> dar el acceptă acest dispre*. "ă-1 pl!n&e( dar. dacă şi-ar re u'a condi*ia de 3icti(ă şi s-ar sustra&e destinului său. 1acă aş pune (!na pe putere. Napoleon a ost cu (ult (ai perspicace= dacă l-ar i eEecutat pe ducele dVEn&%ien (ai tlr'iu ? după ca(pania din Rusia. 1acă. c!t ti(p !naintea'ă. An tiran de(orali'at de scrupule e tot ce poate i (ai ad(ira#il din punct de 3edere u(an şi (ai Galnic din punct de 3edere istoric. să dai i(presia că eşti s!n&eros din &reşeală. :1ar poporulH. cel (ult. Aşa cu( este. cea (ai (ică &reşeală se !ntoarce !(potri3a lui. ceilal*i (ai pot să aştepte. Ar tre#ui. sin&urul o( pe care-1 tutuia. C!t ti(p un cuceritor cunoaşte succesul. oarte co(petent !n (aterie. ni(ic (ai (ult. tre#uie co(ise cu inter(iten*e. a de3enit necru*ător c!nd eşecul lui era e3ident şi presti&iul pătat= c!te3a luni de ră'#unări inoportune au anulat o trudă de două'eci de ani. se ace pe 24 'storie i utopie socoteala lui= se-ndreaptă contra lui. care e %rana lui de toate 'ilele. se reduce la calcule şi intri&i capa#ile să ne scape de concuren*i şi duş(ani. a do3edit !n*elepciune de#a-ras!ndu-se de Roe%(. Ca să-*i ie iertate. să-1 re&ăsească pe cel ori&inar dacă 3rea să ia parte şi el la !nGosirea &enerală. pri(a &riGă ar i să-(i lic%ide' prietenii. !n nici un ca' nu se poate ără nedreptă*i. Ca să ie sal3at.. ad!ncindu-se !n păcat. ar tre#ui silit să-i i(ite pe tirani. să se ticăloşească. oric!t de :!naintată. poporul repre'intă o in3ita*ie la . Na*iuni şi i(perii se or(ea'ă datorită supuşeniei cu care-şi poartă Gu&ul. La i'#uti s-o acăH Ni(ic (ai !ndoielnic. ne3oii de a ăptui. capriciile &u3ernan*ilor. societatea s-ar pră#uşi. de a crea şi de-a distru&e. şi nu de la !n*elep*i 3a !n3ă*a să se #ucure iarăşi de •' i 1 29 'storie i utopie lucruri. iar o dată cu ea istoria !nsăşi. se poate &u3erna ără cri(e. Lrei să lo3eşti ără &reşH !ncepe prin a-i supri(a pe to*i cei care. a ost la !năl*i(e. tipul despotului ina-#i! şi nenorocos. să ur'eşti (aşina*ii cu(plite su# aparen*e #laGine. să discredite'i tirania. do3adă procesele de la Mosco3a. &!ndind ca tine şi iindu-*i to3arăşi de dru(. nu pot 3isa dec!t să te dea la o parte ori să te ni(icească. această cri(ă apare ca o pată pe a(intirea lui. !şi poate per(ite orice ărădele&e= opinia pu#lică !l iartă> de !ndată !nsă ce norocul !l părăseşte.călău'eşte paşiiH Lai de cel ce o i&noră. 1acă ar !nceta să ie ne3olnic.. să pro ite de eEcesele şi nele&iuirile lor. Orice eEperien*ă politică. 7uterea a#solută nu-i trea#ă si(plă= e un do(eniu !n care se distin& doar ca#otinii şi asasinii de cali#ru (are. ne&ăsind cu cale să-şi !ntre*ină 3iciile. "talin. @otul O La coala tiranilor 22 depinde de momentul c!nd uci'i= cri(a !n plină &lorie !ntăreşte autoritatea prin rica sacră pe care o inspiră. precu( şi de o #ună parte a ca(ara'ilor dint!i. la r!ndul lui. 6i unele şi altele tre#uie totuşi do'ate. căci poartă sti&(atele scla3iei prin decret di3in sau de(onic. 3a !n3ă*a să trăiască. tre#uie să ştii să si(ule'i uria sau ne#unia.. ră(!ne su# 3aloarea lui şi !napoia tuturor. 1acă aptele s!nt ructul in3idiei. !n esen*a ei. "ă nu i( !nsă prea opti(işti= ni(ic nu ne per(ite să !ntre'ări( o perspecti3ă at!t de lu(inoasă. Incapa#il să-şi pi'(uiască se(enii. ce-ar (ai putea căuta printre ei H An destin de epa3ă !l paşte.

din di(ensiunile noastre reale. nu poate aspira dec!t să-şi !(plinească onest 3oca*ia de !n3ins. aerul unor conspiratori siropoşi. nu ştia că acei ce ne s!nt (ai apropia*i suit şi cei (ai !nd!rGi*i duş(ani ai statuii noastre. ? ar tre#ui să. tot (ai păstre' o slă#iciune pentru tirani. care se !nsu le*eşte doar la capitolul orori şi cască la acela al toleran*ei. El !şi !ndură su erin*ele. !i ca(u lea'ă o#iecti3ele su# or(ule !nşelătoare. iar dacă se re3oltă !(potri3a lor e doar ca să se-ndrep-te spre altele noi. pe care !i pre er oric!%d (!ntuitorilor şi pro e*ilor> !i pre er pentru ec%i3ocul ascina*iei pe care o iradia'ă. 28 'storie i utopie !n locul unei (or*i ără &lorie ar i cunoscut o apoteo'ă prelun&ită. Marea &reşeală a lui Ce'ar a ost că nu i-a suspectat pe-ai săi. dar (ul*i(ea consi(te la orice. paradis al de#ilită*ii. c!nd. 1e la 7otop şi p!nă la Qudecata de Apoi. 7e 3re(ea c!nd steaua noastră urca. Iar cuid ne acordă c!te3a laude. le suportă pe toate şi pe nici unul. că ne iu#esc. Re3olu*ia iind sin&urul său luE. !şi dedică !ntrea&a perspicacitate eEa(inării &!%durilor şi &esturilor noastre spre a le de'3ălui &ăunoşenia. ca să ai#ă cea (ai (ică ilu'ie !n pri3in*a (eritelor noastre. atunci. Cu-at!t8 'el ne ur(ăresc pră#uşirea. pe care-1 pierde !nsă de !ndată ce s! tt a#olite pri3ile&iile anar%iei. u(ilirea şi ruina. 3re(ile c!nd A%ri(an era principiul şi du(ne'eul (eu. !şi lasă #altă neca'urile spre a le-(părtăşi pe ale noastre şi a se !n rupta din ele. de-at!ta diplo(a*ie. pe l!n&ă (oti3ul in3ocat pentru a-i lic%ida. (ai cu(plită c%iar dec!t a&resiunea care-i ur(ea'ă de o#icei.la asta şi ni(ic (ai (ult se reduce prietenia/. pe c!nd ceilal*i. Conside-r!ndu-ne i'#!nda o u'urpare. c!t pentru a putea la r!ndu-i să-şi u(ilească stăp!nii> e un drept ce-1 consolea'ă pentru o#idele de 'i cu 'i. Nu are !ncă nici unul la acti3H Istoria !l 3a dispre*ui.. ea. 1acă s-ar i descotorosit de prieteni. con3inşi că acelea au ost şi cele din ur(a. pe deasupra. EEpert !n nele&iuiri. !n ca'ul cel (ai #un. şi nu de3in (ai !n&ăduitori dec!t atunci c!nd ne !ncepe( declinul. ec%i3alea'ă cu o insultă. (ai este !ncă unul= ne cunosc prea #ine li(itele şi cusururile . Re3enind la prietenii noştri. stăp!ni*i de-o a(#i*ie ne(ăr&inită. Cu( nici un re&i( nu-i aduce sal3area. sau (ai (ulte. c!teodată le caută. o destră(are super#ă. nu era lipsit de nai3ită*i. co(portă desi&ur o 3oluptate pe l!n&ă care toate celelalte s!nt apă de ploaie. pentru că nu se ascund după 3or#e. At!t de (are le este slă#iciunea pentru noi. cea (ai tru aşă din toate. o(ul politic este un (ic tiran ce se supune le&ilor> dar un o( de eEcep*ie nu le respectă. nu-i puteau ad(ite preten*ia că s-ar tra&e din 'ei> aşa că au re u'at să-1 di3ini'e'e> (ul*i(ea a consi(*it. se-nduioşea'ă. ne lea&ă de c%ipul nostru ade3ărat şi denun*ă alsa i(a&ine pe care-o a3e( despre noi !nşine. cu-ade3ărat. ei spul#eră (itul !n care ne-ar plăcea să ne drapă(. el consideră ulti(atu(ul drept &lorie şi cul(e a destinului său. se dedă eEceselor ei nu at!t ca să tra&ă oloase ori ca să-şi uşure'e soarta. nici n-au si(*it !n ei !n3ol#urarea ti(pului. cunosc!ndu-1 de-aproape. Ceea ce ne doresc !n taină e pră#uşirea. !şi pot per(ite &enero'itatea să ne 3adă alt el dec!t s!%te( şi să ne ierte ostele succese. !ntr-o repu#lică. şi (ai cu(plite. pe (ăsura unui 'eu ade3ărat !n ciuda perspicacită*ii sale. !nc!t lin&uşelile lor. ne scrutau ără (ilă. :1e c!te ulti(atu(uri se ace 3ino3atH. La coala tiranilor 25 !năl*ării noastre la ran&ul de idol ? lucru pe care opinia pu#lică l-ar accepta oric!nd ?. al li#eralis(ului. Ostili. 3isa( nă3ala unor %oarde aducătoare de 3oluptuoase La coala tiranilor 29 ur&iiM Oric!t aş i aGuns acu( de (oderat. sau (ai cur!nd le respectă doar pe acelea ce-1 au ca autor. şu&urile şi Gu#il!nd !n a*a neputin*ei noastre. erau obiectivi7 acu(. Nu concep că poate pretinde să &u3erne'e cel care nu aspiră la această pro3ocare ără e&al. 3e&%ind să nu ieşi( din (ediocritatea. pe cei care. !i pl!n& pe cei ce nu au %rănit niciodată un 3is ne(ăsurat de do(ina*ie.despotis(. O. re&i( !n care personalită*ile se o ilesc şi-n care cele (ai !n3erşunate au.ne-ntre#ă( !n le&ătură cu orice şe de stat. pentru pati(a autodistructi3ă. se de'- . că-şi risipesc (ai tot ti(pul studiindu-ne #ete. nesătul de #ar#arie. "ă ii !n stare să dai un ulti(atu(. pun !n ele at!tea su#!n*elesuri şi su#tilită*i.

a unui Isus. Ca să re'işti tenta*iei politice. !ntoc(ai ca şi ele deşi cu alte (etode. socotindu-se unicul lor proprietar. ceea ce le-a per(is p!nă acu( să ne stăp!nească pornirile ? anu(e ele(entul ascetic ? şi-a pierdut puterea asupra noastră. "tăp!nul pe care1 aşteptă( !ncr!ncena*i 3a i un a(ator de putreGune. s!nte( cop*i pentru solu*iile terorii. dar o(ul nu cedea'ă atit de uşor= ce s!nt şe ii de secte. (ai (ult c%iar dec!t societă*ile neci3ili'ate. peste conştiin*e. aGunse la o pri(eGdioasă lipsă de anatis(. şi 3o( putea (ăsura distan*a dintre su#tilită*ile con esionalului şi ale unei cancelarii sau ale unui tron. Căci o(ul ăptuieşte doar ca să acă rău. !i pun !n u(#ră pe un Carol Buintul sau un )ilip al II-lea. "ă 3ină dar să ne adul(ece. cu at!t se silesc. lăsat !n 3oia lui. instaurarea despotis(ului. de unicitatea lor. de credincioşi pe care-i 3ei putea (!ntui sau c%inui după plac. ur'esc. nu se apropie de re&i(urile autoritare deoarece. 7ăstorii unei secte nu se dau !napoi de la ni(ic. al cărui 3iciu capital e că-i per(ite pri(ului sosit să r!3nească puterea. O societate ce se 3rea per ectă ar tre#ui să aducă la (odă că(aşa de or*ă sau s-o declare o#li&atorie. c%iar cerul. ără le&ături or&anice şi at!t de de'orientate !n nestatornicia şi '3!rcolirea lor. Cu c!t e (ai 3ie po ta de putere a capilor spirituali. 3or să-1 !(#l!n'escă. lea&ă-1 (ai cur!nd de o +iserică dec!t de un I(periu. e necesar să te su-pra3e&%e'i !n iecare clipă. 3o( părea nişte st!r3uri. ne#uni #anali. !n a*a căruia. de'le&a*i de lan*urile şi supersti*iile noastre. de pala3ra&ii ără destin. consta*i că un Lut%er sau un Cal3in. !ndreptă*ită totuşi. de indiscre*ie sau de sadis(. la aser3irea ini*ială. p a unui Mo%a(ed. declanş!%d con licte nici p!nă a'i re'ol3ate. !ncerc!nd să-1 lecuiască de o#sesia puterii şi să dea o direc*ie nepolitică elanurilor lui. nici idealuri. şi nu ără (oti3e. "ă te strecori !n su lete. ca să le i'#ă3ească de ulti(ele resturi ale unei po te de putere isto3ite. Reli&iile. Ce'aris(ul spiritual este (ai ra inat şi (ai #o&at !% con3ulsii dec!t ce'aris(ul propriu-'is> dacă 3rei să ră(!nă !n ur(ă-*i un nu(e. să le pustiască te(einic.interesea'ă de o(ul cetătii ca să do(nescă. at!t de 3iclene su# aerul lor detaşat. dacă nu ondatori de reli&ii de (ina a douaH Lu!nd !n sea(ă doar e icien*a lor. considerat in3iola#il. e(ancipa*i pe deplin. să le deposede'i !ntru c!t3a de ele !nsele. 1ar 4< 'storie i utopie ără să (er&e( p!nă la secte. c!t pre*uieşte a cuceritorilorH Ia-*i &!ndul de la &lorie dacă nu eşti ispitit să onde'i o reli&ieM E drept că !% sectorul acesta locurile s!nt ocupate . unnou (iros pluteşte deasupra uni3ersului. secătuite şi inutil o#sedante. (e&alo(ania nati3ă. dec!t să c!r(uieşti o cetate ori să supui popoare cu spada. Cu( nu (ai s!nt !n stare să-şi ia soarta !n propriile (!ini. căci p!%ă şi scrupulele ac parte din tactica lor. ca' desi&ur eEtre(. să-i !n r!ne'e irea. ca să le ia !% stăp!nire. . (ase a(or e ără idoli. 1ar cu( să reuşeşti ? (ai ales !ntr-un re&i( de(ocratic.'storie i utopie or oteală de an aroni. !nc!t 3isea'ă ? şi este unicul 3is de care (ai s!nt capa#ile ? la ti%na şi do&(ele Gu&ului. ne!nse(na*i de soartă. ? ce tiran. s-o stă3ilească la ceilal*i. "ă co(pară( +&erciţiile spirituale. 7e l!n&ă puterea unui +udd%a. 1e aici 3ulnera#ilitatea societă*ilor e3oluate. Re'ultatul a3ea să La coala tiranilor 41 ie o eli#erare pri(eGdioasă> scăpa*i de su# control. al : orului interior.şi 'dra3ăn *inute/. să se !(#ete cu (ias(ele noastreM 1e pe acu(. ce cuceritor a *intit at!t de departeH "trate&ia reli&ioasă 3a i !ntotdeauna (ai su#tilă ? şi (ai suspectă ? dec!t strate&ia politică. dar ără să-şi asu(e acu'a*ia. cu ranc%e*ea nudă a Principelui. O lu(e ără tirani ar i la el de plicticoasă ca o &rădină 'oolo&ică ără %iene. Oricare dintre noi. aspiră la li#ertatea totală o do#!ndeşte doar pentru a re3eni la punctul de plecare. Lei dispune ast el de adep*i !n euda*i destinului sau toanelor tale. să le pătrun'i secretele. să 3rei să onde'i un si(plu ordin reli&ios !nsea(nă (ai (ult. să prindă rădăcini !n ele. ar ocupa pă(!ntul. !n sc%i(#. cu to*ii. să le iei p!nă şi pri3ile&iul. !n planul a(#i*iei. să-şi dea Mu li#er a(#i*iilorH Ce re'ultă din astaH O 4. 1ar ceea ce !ntărea autoritatea reli&iilor. Cel ce.

o dată cu instinctul reli&ios. dacă ura lor a*ă de tiranie nar i i(pură= dar o detestă nu(ai pentru că. Odată politeis(ul redus la o su(ă de #as(e. ci ordonă. că de(ocra*ii !nşişi uni par prea păti(aşi şi prea a(#i*ioşi. că p!nă şi sur!sul li s-ar părea un se(n de dere&lare sau de su#3ersiune. "e poate !nsă !nt!(pla ca !(preGurările să ie prielnice> 49 'storie i utopie sarcina e atunci uşoară. !şi cru*ă duş(anul care n-o 3a cru*a. luci'i c!t să pro ite de senilitatea lor. se lasă a(ă&ită de &in&ăşiile călăului ei. aliată cu 7o(pei !(potri3a lui Ce'ar. de-o a(a#ilitate (aşinală. @oc(ai această (ediocritate o detesta( pe 3re(ea c!nd !i iu#ea( ără re'er3e pe tirani. !n oc%ii (ei. ar tre#ui cel pu*in să !(piedice crearea unei le&ende !n Gurul lui. posedă un destin. 1atoră( totul (ediocrită*ii lor şi pierde( totul tot datorită ei. prin (iGloacele spiritului> 3oia( să pustiesc prin cu3!nt. a !ncetat să creadă !n institu*iile ca şi !n ra*iunea ei de a i. ca şi cu( !n statornicia eşecului şi-ar i a lat o c%e'ăşie a sta#ilită*ii. iar c!nd o ac cu #rio se cu3ine să-i respectă(. C!%d !nseşi principiile ei o c%ea(ă să dispară. 6i !ncă le-aş i to3arăş de dru(.ea. două realită*i indisolu#il le&ate= să-*i pui la !ndoială 'eii !nsea(nă să te !ndoieşti de cetatea pe care ei o 3e&%ea'ă. de tot ce-(i !năl*a eEisten*a. u ne3oită să recur&ă la do(ina*ia străină. eşuate !ntr-o undătură. Elada !şi risipise su#stan*a. să accepte Gu&ul Ro(ei ti(p de peste cinci 3eacuri= era silită s-o acă de c%iar ni3elul de ra ina(ent şi corup*ie la care aGunsese. rustrat de aceste deliruri. trir(*indu-i !n eEilul 3ie*ii particulare. să-şi piardă &eniul reli&ios şi. o dată cu el. şi pe cel politic. să eEplode' cu a(!ndouă şi să (ă nărui su# (olo'ul lorM Acu(. condusă de o ec%ipă de octo&enari ni*eluş ra(oli*i. (!n&!ierea şi ti%na irepara#ilului. să supra3ie*uiascăH 7aradoE tra&ic al li#ertă*ii= (ediocrii. spera( s-o ac prin cu3!nt. decretea'ă şi nu catadicsesc să-şi Gusti ice aptele> de aici li se tra&e cinis(ul. descuraG!nd posteritatea să acă noi !ncercări. consider!ndu-1 un se(n de superioritate şi c%iar de no#le*e ce-i detaşa. s-a !nso*it (ereu cu neşansa. "in&urul do(eniu !n care ar putea străluci ră(!ne eşecul. do3adă *ările !n declin. acceptă (iturile care o sapă şi-o distru&. !n ond. "e !ncurcă-n %ă*işul propriilor le&i care. O repu#lică ce se respectă ar tre#ui să tur#e'e la apari*ia unui (are #ăr#at= dacă nu-1 sur&%iuneşte c!t (ai departe. ea a3ea. Le-a( !nc%inat un cult pentru că.incapa#ili de-ade-3ăratul delir. cu +rutus !(potri3a lui Octa3ian şi Antoniu. s !şiate !ntre păreri şi tendin*e contradictorii. pe cel politic. ascinată de &!dele ei. 1e re&ulă. 3ia*a politică era s !şiată !ntre partida (acedoneană şi cea ro(ană> ca să-şi re'ol3e cri'ele. de !ndoieli şi at!t de preocupa*i de ec%ili#rul &eneral şi de #inele o#ştii. !n'estra*i cu instinctul poruncii. o pre&ătesc şi o !ndea(nă să a#dice. Iar decăderea (ea pre'entă a (ers p!nă-ntr-acolo. scuti*i de dorin*e. cu Antoniu contra lui Octa3ian. pe care personalită*ile de eEcep*ie le pun !n pericol. 7entru că 3or#ea( de eşec. de alt el ? să supra3ie*uiască 'eilor săi. a( aGuns să 3ise' o cetate. "e codeşte s-o acăH E pentru că. !i pune a*ă-n a*ă cu neantul lor. "u ocată de eEcesele toleran*ei. !ncep!nd cu secolul al III-lea !naintea lui Cristos. care. pentru a duce de r!pă un stat s!nt necesare o anu(e pre&ătire. A ost şi ca'ul $reciei antice. la r!ndu-(i. nu se co#oară la dialo& şi nici la ar&u(ente. 7opoarele sătule de 'eii lor sau de . !nclina*ii speciale şi c%iar talent. nu pot "ă-i &arante'e dăinuirea. Ca să te con3in&i că şi-a pierdut. sin&urii ce-i ac eEisten*a posi#ilă. al ei a ost desă3!r-şit= s-ar spune că s-a străduit să-1 o ere drept (odel. ca să se apere de #leste(ul li#ertă*ilor sale. practic!nd so is(ul şi enor(itatea=Pcul(ile de a#Gec*ie atinse de ei prin (iGloacele puterii 3oia( să le atin&. lipsite de oc lăuntric. La coala tiranilor . de re&rete. pe care-1 aşe'a( (ai presus de orice 3irtute sau 3iciu. (ai (erită.orice de(ocrat e un tiran de operetă/. idolii ei se clătinau. proteG!ndu-1 pe ad3ersar. Elada n-a putut ? ca şi Ro(a. #a c%iar prea mult destin. de restul (uritorilor. 1ar toc(ai nulitatea lor e sursa şi &aran*ia li#ertă*ilor noastre. Niciodată de(ocra*ii nu suit la !năl*i(ea sarcinii lor. capodoperă de cu(pătare. să arunc !n aer 3er#ul şi pă(!ntul. contrar caricaturii lor .4. 1istru&erea le sade #ine şi se co(plac !n . Cu( nu putea( să (ă ridic la !năl*i(ea lor prin aptă. e su icient să-i ur(ăreşti reac*iile !n ti(pul ră'#oaielor ci3ile= (ereu de partea !n3insului. inap*i deopotri3ă pentru triu( şi pentru pră#uşire.

!ntr-ade3ăr. să adoptă( tonul ele&iei sau al epi&ra(ei sau.. ci s !rşitul unui stil de ci3ili'a*ie.. să-şi !(plinească dorul de ro#ie. care se-ndreaptă către o tiranie cu (ult (ai reduta#ilă dec!t cele ce #!ntuiau !n pri(ele 3eacuri ale erei noastre. cu o claritate per ectă. căci !nseşi spai(ele noastre o cer. c!nd ei răspund cerin*elor ni(icniciei apelurilor laşită*ii noastreH Merită c%iar să-i ad(iră(= alear&ă către clipa c!nd 3or i asasina*i. că uită de sinucidere şi de eEil. se&!ndesc la ea !ntr-ar*t. @i#eriu. prin (etodele lor. şi (ai #ine. C!nd ro(anii.. 7ri(ii creştini aşteptau s !rşitul lu(ii de la o clipă la alta> s-au !nşelat doar cu La coala tiranilor 45 c!te3a (ilenii. isto3i*i de cor3oada de-a i ei !nşişi.care ei. Atunci s-au rese(nat cu dictatura. au s rrşit prin a se şle ui ? adică. Mi se 3a spune că 3or#esc !n dodiiH Răspund că s-ar putea.. li#ertatea iind o stare de a#sen*ă. să iu &ră#it !ntru anticipare. precisă şi insuporta#ilă. O accept cu rene'ia unui con3ulsionar şi cu si&uran*a unui &eo(etru. este (ai percepti#il !n repu#lici dec!t !n dictaturi= pri(ele !l a ir(ă şi-1 scot la 3edere> celelalte !l ca(u lea'ă şi-1 nea&ă. să se eli#ere'e de in3idiile şi o#sesiile pro3inciale !n care s!nt !(pot(olite. E drept că ulti(ele. ase(enea lui Neats. ea se pierdu tot (ai (ult !n scla3ie= toate atacurile i-au *intit pe tirani. Caius. i(periul 3iitorului 3a i ăurit prin spadă şi se 3a ctitori cu participarea noastră. solu*ii (ai pu*in spectaculoase. culti3ă e3eni(entul. şi !n special la Europa. Nu. 'ilele repu#licii erau nu(ărate. a tuturora. o au !n (inte 'i şi noapte. după le&ile ce &u3ernea'ă or(area i(periilor. s-au săturat. Continentele 3or i sudate. al unui (od de a i. Nero. ca să (en*ină %aosul ori ca să-i pună capăt. o (!nă de . 'eii. pre3ăd. pe acela din Spiritul legilor = :C!nd "^lla 3ru să-i redea li#ertatea. 1o(i*ian. ci prin 3iolen*ă. Ro(a nu (ai putu s-o pri(ească> nu (ai a3ea dec!t o #ru(ă de 3irtute> şi. E o certitudine ce *ine deopotri3ă de cutre(urare şi de aEio(ă. Epoca prielnică !n loririi lor coincide cu s !rşitul unui ciclu de ci3ili'a*ie. !n loc să se tre'ească după Ce'ar. şi nu prin con3in&ere> la el ca I(periul ro(an. de care de(ocra*iile (ai cur!nd se lipsesc. 7rincipiul de (oarte. nu delire' şi nici nu (ă !nşel. 44 'storie i utopie 1ar toc(ai asta e ? că tiraniei po*i să-i dai de &ust.. că :senti(entul u(#rei (ă copleşeşte. uni icate ? dacă 3a i să ie ? prin or*ă. nu (ai aspiră dec!t să se u(ilească şi să a#dice. şi tot aşa 3a i pentru lu(ea (odernă. a slă#i ?. nu poate nici să le (ai apere. inerent oricărui re&i(. căci o(ul pre eră adesea să dospească !n rica lui dec!t să-n runte spai(a de a i el !nsuşi. de&enera atunci c!nd cetă*enii. !nc!t (i s-ar părea de'onorant să 3reau să-i do3edesc te(einicia. Claudius. !ntr-o aşteptare de cu totul alt ordin. care nu (ă ace de el să pro e*esc s !rşitul lu(ii ? de-a#ia atunci ar !nse(na să aiure' ?. Mă asaltea'ă (ai cur!nd o lu(ină. Cetă*eanul se ra inea'ă !n detri(entul institu*iilor> !ncet!nd să (ai creadă !n ele. că unitatea ei nu se 3a reali'a. Cea (ai ele(entară anali'ă a procesului istoric ce s !rşeşte cu noi de'3ăluie că li#ertă*ile noastre 3or i sacri icate pe altarul ce'aris(ului. Opt!%d pentru tot ce-i (ai &reu. nici unul nu a *intit tirania. prin acorduri şi tratati3e. cu at!t 3or pieri La coala tiranilor 42 (ai uşor.. 3or#ind despre ele. C!nd eno(enul se &enerali'ea'ă. E un lucru cert pentru lu(ea antică. dar (ai #l!%de şi (ai plăcute. nici nu ar&u(ente'i o 3i'iune= cea pe care-o a( asupra 3iitoarei tiranii (i se i(pune cu at!ta li(pe'i(e. Li(it!ndu-(ă la i(ediat. 7entru ca aceste na*iuni #ătr!ne să se lepede. !i acceptă spai(a şi u(ilin*a. ei nu pot prospera dec!t !n 3re(uri tul#uri. 6i nici (ăcar nu pot spune. 1ar datele nu contea'ă deloc.. reuşesc să-şi asi&ure o eEisten*ă (ai lun&ă şi !ndeose#i (ai bogatăC ele c%ea(ă. poate că-n taină c%iar au c%e(at-o= nu eEistă Ru#icon ără co(plicitatea unei o#oseli colecti3e. cu c!t 3or i (ai ra inate. !n ur(a contactului cu &recii. e posi#il să (ă !nşel şi eu> dar !n de initi3 nu c!ntăreşti. Ni(ic (ai !ntristător dec!t 3lă&uirea şi ali(entul unei repu#lici= ar tre#ui. cu( a3u din ce !n ce (ai pu*ină. aşa cu( cred unii. a#sen*ă suscepti#ilă de a. ce'arii !şi ac apari*ia> cu( a( putea să le ace( 3reo 3ină.

Modalită*ile cru'i(ii s!nt elurite. să ne stri3ească r!nGetul ti(id su# sarcas(ul său triu( al. !l 3o( ierta cu-ade3ărat doar dacă a( contri#uit sau asistat la psă#uşirea lui. Iar astul scla3iei şi-1 3or plăti cu 3!r şi !ndesat. să practică( (asacrul 'ilnic.ier 3a tre#ui să le constr!%&ă. Cu( 3ărsarea de s!n&e era pentru ei o rutină. p!nă !n 'iua c!nd. Ad3ersarul cru*at ne o#sedea'ă şi ne tul#ură. s-o lăsă( să su ere şi să &ea(ă !n noi. ne linişti( şi. Nu c%iar at!t de norocoşi. căci nu 3or consi(*i nicic!nd s-o acă de #ună3oie. )ieM 5< 'storie i utopie 1ar a*ă de noi a3eau co(pensa*ii. de apt> (ai #ine nu contă( pe ea. (ai ales r!%d a( )otărit să nu-1 (ai ur!(. c%e(ării ori&inilor noastre. Misiunea ei a ost să pre i&ure'e nenorocirile celorlal*i. IL 0*'S++! R!3C('-3+' Cele (ai (ulte nop*i al#e ni le petrece( %ăcu-indu-i !n &!nd pe duş(anii noştri= le s(ul&e( oc%ii şi (ăruntaiele. lu!nd de la capăt o cor3oadă ce l-ar descuraGa şi pe un 0ercule casap. Ni(ic nu ne ace (ai ne erici*i dec!t cor3oada de a opune re'isten*ă ondului nostru pri(iti3. "uccedaneu al Gun&lei. le stoarce( 3inele de s!n&e. 48 'storie i utopie Ast el. Cu c!t se consu(a pentru ei. alunecă( !n so(n. să te laşi !ntinat de ura clocită !n tine. ei do#orau. con3ersa*ia per(ite săl#ăticiei din noi să se consu(e ără daune i(ediate pentru se(enii noştri. 7entru a ne &ăsi ? dacă nu ericirea ? (ăcar ec%ili#rul. doar prin or*a cu38ntului. să ai duş(ani nu-i c%iar o sinecură. )ăc!ndu-le această din ur(ă a3oare. ar tre#ui să pute( lic%ida o #ună parte a se(enilor noştri. os!ndi*i să ne supra3e&%e( şi să ne !n r!%ă( cru'i(ea. acest pu(nal in3i'i#il. scutindu-i să (ai in3ente'e unele ori&inale. Repaos #ine(eritat după ai!ta !nd!r-Gire şi (i&ală. cu at!t ceilal*i !n loreau ? pro itori ai c%inurilor şi (oştenitori ai re3oltelor sale. se 3or putea consacra unei opere supra-na*ionale su# oc%iul 3i&ilent şi sarcastic al noului stăp!n. constr8nşi cu( s!nte( să aşteptă(. reconciliere supre(ă. r!n*i de o#oseală. cu c!t se ră(!nta şi se '#ătea. să su ere pentru ei şi !naintea lor. puteau cu uşurin*ă să-şi potolească tur#area> ni(ic nui silea să-şi ascundă ori să-şi a(!ne pornirile uci&aşe. le călcă( !n picioare şi le 'dro#i( (ădularele> din (ilostenie. ne-a( pierde darul 3or#irii. dintr-o toană a unei puteri (ale ice. !nGu&at la polite*e şi ă*ărnicie. Ne3oia de-a ucide. să te !(pot(oleşti in ea. spre deose#ire de noi. să le o ere propriile ei '3! coliri ca (odel. erau cu (ult (ai &eneros dărui*i= (er&!nd la 3!nătoare 'i de 'i. de apt. cei de a'!. ni(eni n-ar (ai i !n si&uran*ă. unite !n u(ilin*a !n r!n&erii. le lăsă( spre olosin*ă sc%eletul. pun!%d la lucru ulti(ele ră(ăşi*e ale &eniului lor. C%iar şi !n 3iitor 3or sta cu oc%ii pe ea. (i se 3a o#iecta. ca totdeauna. incapa#il să-şi ni(icească duş(anul alt el dec!t !n 3or#e. să ne a(!nă( ră'#unările sau c%iar să renun*ă( la ele. personale. 1e alt el tre#uie să ne re ace( or*ele ca să pute( re!ncepe lucrarea !n noaptea ur(ătoare. daca ne o eră spectacolul unui s !rşit (i'era#il sau dacă. !i conte(plă( cada3rul. 7ro&ra(ul nop*ilor noastre ar i (ai pu*in !ncărcat dacă 'iua ne-ar i !n&ăduit să dă( Mu li#er cru'i(ii din noi. cea dintn 3irtute a lui este să ne !n runte. lu!%d-o !naintea 3re(ilor. Odată !nro#ite. Ro#ia le 3a i strălucită şi o 3or culti3a cu 'el şi cu ra ina(ent. (ereu #iruitor. Ne!ndoielnic. eEe(plu lu(ii şi se 3a re(arca !n rolul de prota&onistă şi 3icti(ă. 1e aici c%inurile ci3ili'atului su ocat su# sur!suri or*ate. tot nişte con&eneri. 1acă. sla#a densitate de(o&ra ică a epocii ca3ernelor neper(i*!ndu-le să se căsăpească tot ti(pul. sortit calo(niei şi parcă disperat că tre#uie să 0diseea ranc)iunei 51 ucidă ără să 3erse s!n&e. secătuită. 6ansă in i(ă. de'lăn-*uindu-se asupra iarelor săl#atice. pe care o a3e( . Căci duş(anul nu cade nicic!nd> (ereu la datorie. "ă nu te ră'#uni !nsea(nă să te laşi (ăcinat de ideea iertării. Europa 3a da. să te !n un'i. nu le 3a (ai putea lăsa (oştenire dec!t nişte deşeuri. cu( o ăceau (ult norocoşii şi-at!t de !ndepărta*ii noştri stră#uni.

!n pornirea cu care ne !(pin&e. ( r!n!ndu-se dar &ata să i'#ucnească. Cu( ar putea i alt el pe o planetă unde carnea se-ntinde cu neruşinarea unui la&elH Oriunde te-ndrep*i. dec!t Qupiter !nsuşi. Cru'i(ea (oştenită. ră'#unarea nu-i dulce totdeauna= odată !(plinită. pecetea insultei şi opro#riului. supun!ndu-ne trupul la disciplina ane(iei şi spiritul la aceea a uitării. te pier'i !n su#tilită*ile re(uşcării> 5. i'iono(iile noastre şi-ar putea re&ăsi 3ec%ea seduc*ie. Ră'#unarea preced!nd 1i3initateaM ? Intui*ie (aGoră a (itolo&iei antice. cel care nu cutea'ă să se ră'#une !şi otră3eşte 'ilele. au propo3ăduit şi practicat castrarea> printr-un paradoE in ernal. !ti ine. !n3erşuna*i contra celorlal*i şi contra lor !nşişi. de3eni( genero i doar sacri ic!nd ce e (ai #un !n irea noastră. (ai sănătoasă dec!t &enero'itatea. cu le&ea proprie a iecăruia> e. t!nGeşte şi su eră (ai (ult dec!t celălalt. 7roli erarea se(enilor noştri se apropie de i(und> cor3oada de a-i iu#i ? de a#surd. 1e'orienta*i şi o#seda*i. ne-a( pierdut orice &ust unii pentru al*ii. de ase(eni. u#icuitate respin&ătoare !n a*a căreia te cuprinde stupoarea şi re3olta. Cu toate astea. nu-i c%ip să scapi de ea. ne asi&ură dăinuirea. să-i supraesti(ă( (a&ia. dar inutil. asasin ne!(plinit. de'onoarea de a-i i iertat. ie din neputin*ă sau &enero'itate teatrală. iar să3!rşind-o se eli#erea'ă pentru un ti(p de pornirile lui> !n sc%i(#. desi&ur inspirate de-o or*ă #ene ică. oric!t de ne!nse(nată. nu au reac*ionat la uneltirile duş(anilor poartă pe c%ip sti&(atele (!niei !nă#uşite. căci se acoperă de ridicol. la o luptă cu instinctele. o pre&ăteşte. !şi #leste(ă scrupulele şi apta !(potri3a irii care este iertarea. s-ar spune că ac un e ort suprau(an ca să !nlăture a(enin*area unei cri'e. o păstre'i !n un&%erul cel (ai ascuns al iin*ei.'storie i utopie ră'#unarea !şi are şi ea otra3a ei. dai peste o(enesc. Asasinul tipic !şi pre(editea'ă cri(a. cru'i(ea latentă nu se lasă !(#l!n'ită aşa de uşor= atita ti(p c!t nu te laşi deplin !n 3oia ei şi n-ai epui'at-o. o să38rşeşte. iertarea se reduce 0diseea ranc)iunei 5. sin&uri cu ruşinea lor. ase(eni celor care. şi doar pe un pă(!nt pe Gu(ătate pustiu. au dispărut !n c%iar (o(entul c!nd doctrina lor era (ai oportună şi (ai salutară ca oric!nd. Cu c!t !ncordarea le creşte. la o a&resiune contra propriului eu. "e ştie că )uriile erau considerate (ai 3ec%i dec!t 'eii. i(a&ina*ia ni se-aprinde doar !n aşteptarea nenorocirii celorlal*i. !n transele de'&ustului. de prea (ultă (!nie şi prea lun&ă (u*enie. să le !n3edere'e laşitatea. se do3edesc nede(ni de el. ie lipsindu-le prileGul. 3eleitar şi ele&iac al (ăcelului. Cei care. o năuceală pătima ă4 Odinioară. Eşecul le sporeşte ranc%iuna şi orice eEperien*ă. populat de cel (ult c!te3a (ii de locuitori. toate &!ndurile ne s!nt !ntinate de pre'en*a u(ană. Ce ade3ăr s-ar putea ascunde !n ele. miros a o( şi nu se pot desprinde de el. te si(*i inferior 3icti(ei tale. Qosniciile pe care le ăptui( neaduc !n consonan*ă cu noi !nşine. (ai pu*in in estat de oa(eni. cel care nu ucide pentru că ? deşi o doreşte ? nu e !n stare s-o acă. #ipe'i cu c%ipuri de(oneti'ate. a(ari p!nă-n (ădu3a oaselor. "ă tra&e( conclu'ia că ne pute( !n3in&e 3iciEil !nnăscut. c!te3a secte. cu at!t s!nt sili*i s-o ascundă. ne ac să-1 retrăi(> la el. c!nd spa*iul era (ai pu*in !n*esat. !n clipa decisi3ă se pierd !n a*a ade3ersarului. c!nd această du%oare !nă#uşă spiritul !(piedic!ndu-1 să 3adă şi altce3a dec!t ani(alul dia#olic şi etid ale cărui (ias(e le suportăH Cine-i prea 59 'storie i utopie . Maniaci ai procreării. Ne !(#l!n'i(. (ăcar că-i (ai con or(ă cu ceea ce s!nte(. 1esi&ur. prosteşte. Lo3iturile cu care au ră(as datori se !ntorc !(po-tri3ăle.!n-scrisă-n s!n&e. co(ite !n &!nd nenu(ărate cri(e. cel pu*in să 3isă( la ele. căci !l apasă re&retul tuturor &ro'ă3iilor pe care nu le-a putut să3!rşi. dacă nu să co(ite( (!rşă3ii. cu ceea ce si(*i(. talentele %o(icideH Ar !nse(na să ne !nşelă( asupra capacită*ilor 3er#ului. la ce re3ela*ie s-ar putea !năl*a. ne lea&ă de trecutul nostru. 3in &ră(adă să-i păl(uiască. !i !n3eninea'ă şi (ai (ult. C!t ti(p (ai păstră( o #ru(ă de (e(orie. La el. a( reuşit s-o trans eră( !n &!ndurile noastre= nu(ai această (ane3ră eEplică posi#ilitatea ? şi dăinuirea ? societă*ii. iar c!nd nu i'#utesc eEplodea'ă.

ele se do3edesc utile !n cel (ai !nalt &rad= oare nu (ul*u(ită lor ne cra(ponă( de lucruri şi ne *ine( ran&ul !n lu(eH Cu( nu ne pute( rupe de condi*ia noastră. Inco(pati#ilitatea dintre ăptuire şi cunoaşterea de sine pare să-i i scăpat lui "ocrate> alt el. cei (ai (ul*i se do3edesc incapa#ili sau re u'ă să le descopere. !n (ultiplu> !(pără*ia noastră e aceea a :eului. pri(ul sosit poate ri3ali'a cu dia3olul> !n teorie. "u3eranitatea ăptuirii deri3ă. . cu aptele. s-o spune( ără ocolişuri. e drept ? care-au a3ut curio'itatea sau neşansa să se cu unde !n ad!nci(ile iin*ei lor ştiu la ce se pot aştepta de la o(= ei nu-1 3or (ai putea iu#i. dar nu pentru #ani. să-i recunoşti realitatea i(placa#ilă e o ispra3ă neo#işnuită. adică la a ir(area de sine> de aici ? necunoaşterea .sla# ca să-i declare o(ului ră'#oi ar tre#ui (ăcar. Ni(eni nu se a&ită ără a se !n euda (ultiplului. al :eului. Aşa se !ntunplă cu eul şi. 1acă-i ade3ărat că :respiră( !n Anul. nu le (ai ai nici i% pri3in*a altora> (onstrul descoperit prin introspec*ie !l proiecte'i. nu te !nşeli atri#uindu-le toate 3iciile. cu uşurin*ă. !n clipele de er3oare. cu( ar i cute'at s-adopte de3i'a oracolului. să te discredite'i !n oc%ii aproapelui ori să ră(!i !n 3eci ără preocupări.. aparen*elor. iar 3i&oarea şi 54 'storie i utopie per3ersitatea lui s!nt de aşa natură. atinşi de-o or#ire ce 'ă(isleşte lu(ea şi o &u3ernea'ă. şi care n-ar putea a3ea 3reun sens !n uni3ersul identită*ii. pe cine să ne ră'#ună( acolo unde &D)ce di eren*ă se şter&e. ră'#unarea este un i(perati3. !n calitatea lui de peda&o&. !l 3ede( (ai solid ca oric!nd> orice-a( pune la #ătaie pentru a-1 ruina nu ace dec!t să-1 !ntărească. 1e&ea#a !ncercă( să-1 distru&e(= !n c%iar (o(entul c!nd crede( că a( i'#utit. al căror ond de eEisten*ă !l !ntrece pe acela al 3irtu*ilor noastre.-lui. !n practică. lăs!ndu-ne ro#i*i sau !nşela*i.e 3ina ce i s-a adus lui Luci er/. A 3oi să le #oicote'i !nsea(nă să unelteşti !(potri3ă-*i. dar totdeauna s !rşi( prin a o accepta. 1acă !(#ră*işă( cau'a 3ie*ii şi (ai ales pe a istoriei. să le recunoască la ei !nşişi ori la al*ii. sursă de antas(a&orie. ade3ărata lui co(oară.cu consecin*a ei directă= ră'#unarea/. C!nd nu (ai ai ilu'ii !n ce te pri3eşte. că su erin*a u prieşte (ai (ult c%iar dec!t #ucuria. ci pentru a3ari*ie.. cercet!ndu-şi eul cu onestitate. nulitatea oricărei ăptuiri. cuat!t ne a undă( !n el. să se roa&e pentru 3enirea unui al doilea potop. de co(plice al o(ului. Cunoaşterea ruinea'ă iu#irea= pe (ăsură ce ne pătrunde( propriile taine. A ăptui !nsea(nă a trăda a#solutul. !i dă de . 1estul de ciudat. "ă aci rău e uşor= oricine i'#uteşte> !n sc%i(#. să-1 asu(i !n (od eEplicit. o necesitate or&anică ce de ineşte uni3ersul di3ersită*ii. i'3or al rătăcirii noastre pe pă(!nt. toc(ai pentru că ne sea(ănă... A să3irşi &ro'ă3ii şi a &!ndi &ro'ă3ia suit două acte a#solut distincte= cinis(ul trăit şi cinis(ul a#stract n-au ni(ic !n co(un. :eu. cu tot noianul de renun*ări pe care le presupune şi la care !ndea(năH C!t ti(p pose'i o 3oin*ă a ta şi i te consacri . creşte şi ura a*ă de se(enii noştri. nu poate i. căci nu se (ai iu#esc ei !nşişi. 1acă ne-a( supune sin&uri unei cercetări eE%austi3e. 0diseea ranc)iunei 52 Ca să ne pute( păstra !ncrederea !n noi şi !n se(eni şi ca să nu 3ede( caracterul ilu'oriu. ce. "ă ne pă'i( de cei ce aderă la o ilo'o ie liniştitoare. i-ar i sondat pro un'i(ile sau (ias(ele> aceia !nsă ? rari. suit (ai puternice dec!t noi şi ne !nro#esc. doar antoşele nu ştiu de 3icii. unde ne topi( !n identic şi ne pierde( conturulH Respiră(. (ai radical dec!t pri(ul. A eEista !nsea(nă să te co#ori la sen'a*ie. 3iciul.acolo dacă. statornicindu-1 !n el.7lotin/. alt el stau lucrurile. natura ne-a ăcut opaci la noi !nşine. ră(!n!nd totodată ? şi asta le 3a i pedeapsa ? (ai ro#i*i eului lor dec!t !nainte. Ne crede( eli#era*i de ele. cred !n +ine şi ac din el. iar (!ntuire prin :eu. c!nd de apt ne lea&ă (ai (ult ca oric!nd= c%iar şi su# or(a de&radată de si(ulacre. din 3iciile noastre. un idol> n-ar i aGuns. Cu c!t !ncercă( să ne s(ul&e( din eu. de apt. care nu ace ni(ic de (!ntuială. cu at!t (ai (ult. de'&ustul ne-ar parali'a şi ne-ar os!ndi la o eEisten*ă sterilă. !ncepe( o trea#ă de ne3oie sau !n silă. A3arul (erită să ie pi'(uit. !n ceilal*i (uritori> cu( s!nt corup*i !n c%iar esen*a lor. )iE!%d indi3idul !ntr-un sector al realului. să capitule'i !n plină luptă. printr-o &enerali'are le&iti(ă.

Cel ce a ieşit din anoni(at. e3adea'ă din o(enesc. pute*i să-i crede*i pe cu3!%t C%iar interesul ce-1 au pentru su erin*ele celorlal*i stă (ărturie !(potri3ă-le. (ila !n &eneral. ca şi 'eii de alt el ? do3adă acele 3eşnice !ncăierări. la&el al oricărui Oli(p. Gosnicia !nscrisă !n su#stan*a noastră. ri3ali sau Ri3alul. Ni(ic (ai suspect dec!t ecunditatea. se aruncă asupra tuturor nenorocirilor !%t!lnite sau presi(*ite. se !n ruptă din ele sa3ur!ndu-le otra3a.. dacă se distin&e !n tr!ndă3ia lui. n-ai dec!t să le studie'i Vieţile şi să o#ser3i lăco(ia cu care se reped asupra păcatelor noastre. C!nd s in*ii se acu'ă de cutare sau cutare nele&iuire. lucrea'ă la ea !n ascuns. Oa(enii (arilor apte ? sau pur şi si(plu oa(enii de. ne ură %i(erele şi şansele.. oricare ar i el. ce par a cloci o cu(plită #leste(ă*ie> şi. ca să olosi( Gar&onul pioşeniei. riscă opro#riul pu#lic= prea atra&e aten*ia asupra sa. Laloarea practică a (aniilor. iar dacă nu e distructi3ă prin ea !nsăşi. !n ca'ul s in*ilor (ai (ult dec!t!ntr-al nostru. !şi edi ică opera. An ideal pe care nu-1 atin&e ni(eni. dacă t!nGeşti după nu ştiu ce li(pe'i(e lăuntrică. renun*ă.. !i dă o Gusti icare. la :con3ersa*ia creaturilor. spiritele s!nt !n ră'#oi. le c%ea(ă şi le ad!ncesc. ieşi din circuitul aptelor. A ne cunoaşte pe noi !nşine !nsea(nă să identi ică( (o#ilul sordid al &esturilor noastre. ea Gu#ilea'ă la su erin*ele celorlal*i. 1acă ai pornit !n căutarea purită*ii. ca nişte rău ăcători= alt el cu( să-i do#oare pe to*i care ur(ea'ă acelaşi dru( cu eiH Ne a&ită( şi creă( doar pentru a 'dro#i iin*e sau )iin*a. sau doar !ncearcă să iasă. eEasperarea !n a*a (ici(ii cri(elor o(eneşti şi re&retul că nu pot su eri (ai (ult pentru răscu(părarea noastră. La orice ni3el.. 1atoria de a-1 răsturna.lucru. $loria se do#!%deşte doar !n detri(entul celorlal*i. Idealul ar i o discre*ie #ine do'ată. !ntr-ade3ăr. intoleran*ă şi ră'#unare. la pri3ile&iile 0diseea ranc)iunei 59 noastre. (ila pro ită totuşi de tot ce e distru&ere. su(a (i'eriilor ă*işe sau clandestine ără de care ne a&ită( !n &ol. a dere&lărilor şi scr!ntelilor nu (ai tre#uie de(onstrată. care-o 3!nea'ă şi ei> p!nă şi reputa*ia se o#*ine cu pre*ul a nenu(ărate nedreptă*i. care nu se (ani estă nicicu(> !nsă c%iar şi acela. un 3iciu (ic !ntrece !n e icien*ă o (are 3irtute. tot ce 3ine de Gos sti(ulea'ă= !ntotdeauna produce( şi ne a&ită( (ai e icient din in3idie şi lăco(ie dec!t din no#le*e sau &enero'itate. Marile !nsuşiri nu eEclud (arile 3icii= di(potri3ă. să ne !ncuraGă( pornirile spre anatis(. pentru i(ediatul !n care se !n runtă 3oin*ele.. iu#esc şi sa3urea'ă pro3ocarea= p!nă şi s in*ii se pi'(uiesc şi se 3!nea'ă. 7er3ertire eEtre(ă a #unătă*ii. talent ? s!nt nişte (onştri super#i şi %idoşi. Cel ce atacă acelaşi do(eniu sau aceeaşi pro#le(ă ca noi atentea'ă la ori&inalitatea. "terilitatea !i paşte doar pe cei ce nu catadicsesc să-şi culti3e. tre#uie să ne culti3ă( partea nesă*ioasă a caracterului. dacă o practică !n c%ip strălucit. 1i(ensiunea politică a iin*elor . nu care cu(3a să se ridice la ran&ul de (odel= !n*eleptul recunoscut pro3oacă şi le&iti(ea'ă in3idia. Oric!t de sus ne-a( !năl*a. do(nia a#Gec*iei dina(ice. leapădă-*i ără !nt8r'iere talentele. do3edeşte că şi-a supri(at orice scrupul. dacă nu viciul #unătă*iiH @ră&!%du-şi 58 'storie i utopie e icien*a din răul pe care-1 con*ine. . nu poate renun*a la el. de a-1 do#or! sau cel pu*in de a-1 pone&ri !(#racă or(a unei (isiuni.prin politic !n*ele&!%d !ncununarea #iolo&icului/ ace să dăinuie do(nia ăptuirii. Rnă şi un tr!ntor. ai decăderii ori&inare. ne(!n&!ierea cu care t!nGesc după pră#uşirea ul&erătoare sau după re(uşcarea inter(ina#ilă. !l ereşte de #!G#ueli. Ca să te con3in&i. In (ăsura !n care a( optat pentru lu(ea aceasta. rărn!ne( ro#ii propriei naturi. !l cere. dacă a a3ut-o 3reodată.. Ca să eEcelă( !ntr-un do(eniu. s !rşeşte prin a de3eni ne&area ei. @ot ce e(ană din 'onele in erioare ale naturii noastre e !n'estrat cu or*ă. c%iar a unei atalită*i. nici să-şi recunoască tarele. 3isea'ă iadul ca pe-un pă(!nt al ă&ăduin*ei.. !l 3ede( cu oc%i #uni doar pe cel care se a#*ine.V 0diseea ranc)iunei 55 unde po ta de !nt!ietate ace ra3a&ii. că şi-a !n3ins conştiin*a. !l ace (ai pro und. Ce este (ilostenia lor.

p!nă la un punct. i(anent naturii u(ane. aro&!ndu-ne printr-un 3icleşu& instincti3 sau disperat toate talentele din lu(e şi atri-#uindu-ne (onopolul unicită*ii. Că at!*ia din se(eni ne-o iau !nainte ? această e3iden*ă insuporta#ilă o eludă(. să aGun&i la nepăsarea (ineralului. dar ără să a lă( !n el 3reo des ătare. dacă nu luă( sea(a. care-şi !(pl!ntă rădăcinile !n si(*urile noastre şi care corespunde unei necesită*i i'iolo&ice. ar tre#ui să-*i pietri ici carnea şi spiritul. @re#uie oare să ne ru&ă( ? ori să co(pune( ru&ăciuniH "ă eEistă( ori să ne eEpri(ă(H Cert este că principiul de eEpansiune. ne stau !n cale ori ne lasă !n ur(ă. a( acceptat să ne u(ili( şi că această u(ilin*ă are să-1 . tot aşa. ne-ar acu'a de i(postură. cu operele sau aptele lor şi le p!ndi( cu lăco(ie... Loluptatea de-a i necunoscut sau ne!n*eles este rară> dar dacă ne &!ndi( (ai #ine. C!nd &loria ne este inter'isă sau inaccesa#ilă. Ispită detesta#ilă. ulti(ele clipe. Cutare ne depăşeşte !n do(eniul nostruH E su icient ca să-i dori( dispari*ia= cu( i-a( putea ierta ad(ira*ia pe care ne-o inspiră. care se a&ită l!n&ă noi. ca să-1 pute( ad(ira ără s !şieri şi ără resenti(ente. unei c%e(ări 3iscerale. cu dorin*a unei ai(e neo#işnuite. e3entual. al nostru. "i(*i o anu(e ericire !n !nd!rGirea de a denun*a ra&ilitatea ericirii> şi. eşti departe de a-i i&nora ispita= n cede'i !n c%iar (o(entul c!nd !i procla(i 'ădărnicia. ? iată re renul insului acrit 8< 'storie i utopie 0diseea ranc)iunei 81 şi. ca un #la(. nici despre pornirile contradictorii pe care aceasta le naşte !ii noi. Ne su ocă( !n preaG(a celor ce ne s!nt e(uli sau (odele= cu c!tă uşurare le conte(plă( (or(inteleM 1iscipolul nu respiră şi nu se eli#erea'ă dec!t la (oartea (aestrului. să plece c!t (ai departe. cul(ea po tei de &lorie. de-al cărei acut senti(ent ar tre#ui să ne pătrunde(. ar i ost a noastră. apoi să ui*i de ceilal*i. 7rea plin de sine. el nici nu #ănuieşte că. radioasă şi satis ăcută. !i acu'ă( pe cei care-au aGuns la ea. nu po*i să te opreşti prea (ult asupră-i ără să te le&i sen'ual de el. o 3eşnică pro3ocare. cu e#rilitate. ne apar*inea şi. cultul secret şi dureros pe care i-1 consacra(H "ă dispară. să piară odată. a unui soi de cele#ritate fără public H Iată or(a supre(ă."ă renun*i la nu(ele tău !nsea(nă să te conda(ni la inac*iune> să-1 asu(i !nsea(nă să te de&rade'i. a cărui si(plă eEisten*ă ne stă !n a*ă ca un reproş. c!t (ai ales &loria este un urt. ne ace să 3ede( !n (eritele altuia un atentat la adresa alor noastre. ca un !nde(n la or#irea (odestiei. căci certitudinea de-a nu i ni(ic ne duce. c!nd pro ese'i dispre*ul a*ă de &lorie. Cu3!ntul nu-i prea tare= cu ade3ărat e 3or#a de o poftă. nu ec%i3alea'ă ea cu tru ia de a-*i i #iruit 3anită*ile şi setea de onoruri. ără uneltirile acestor u'urpatori. la co(ple'en*ă şi 3anitate= nu-*i po*i percepe propriul neant. Cu to*ii. neştiind ni(ic despre cal3arul ad(ira*iei. !năl*ă( ru&i pentru pră#uşirea celor ce ne pun !n u(#ră cu talentul. dar inerentă alcătuirii noastre> ca s-o sr!rpeşti. ca s-o !n3in&e(. n-au putut s-o o#*ină dec!t ur!ndu-ne-o= ea ne re3enea de drept. :Nu at!t proprietatea. cu superioritatea unui (ort. al tuturor. ne st8rneşte &eniul cel rău care ne porunceşte să-i &oni( şi să ieşi( din (ediocritatea noastră !ntunec!ndu-le strălucirea. ar tre#ui să (edită( la ni(icnicia noastră. Mai li(pede spus= orice conte(poran e odios. desi&ur. ără eEcep*ie. căci si(pla lor pre'en*ă.. Ne rese(nă(. ne-ar respin&e cu de'&ust ori cu (ilă. să trăiască !n epoca :noastră. ne !nc%ipui(. ca să-ncete'e (artiriul nostruM 1acă ar i ce3a (ai perspicace. dar niciodată cu-a unuia !n 3ia*ă. să-i eEpul'e'i din conştiin*ă. suindu-1 pe un piedestal. Ca să-i re'istă(. !i detestă( pe to*i cei care au :ales. !n loc să ne ie recunoscător pentru slă#iciunea ce-i arătă( (ai de&ra#ă ne-ar duş(ăni. pentru că.

7oate că nu l-a( 3enerat dec!t cu speran*a să ne luă( re3anşa !ntr-o 'i. un tur#at trăind prin (eta oră. un ra%itic. la el ca 89 'storie i utopie poe*ii. să ne stăp!ni(. al inspira*iei. e totuşi actorul ce ne descătuşea'ă poten*ialită*ile. Qudecat după tot ce eEclude şi re u'ă. ad(ira*ia.I 8. dar şi (ai (ult să-i rene&ă( pe cei !n a*a cărora ne-a( u(ilit. 3a tre#ui să suporte acu( consecin*ele= sătui de el. ne trece( !n re3istă idolii spre a-i repudia şi 'dro#i r!nd pe r!nd. nu ar i lume. Ne!ndupleca*i. deda*i uriei şi plăcerilor aposta'iei. ne supune( entu'ias(ele unui eEa(en critic. cu at!t (ai !n3erşunat cu c!t !şi si(te (ai acut in erioritatea #iolo&ică şi su eră din cau'a ei. resenti(entul triu( ă !n artă. !n3in-&!ndu-ne pornirile no#ile. ni 1-a irosit. care dintr-un poltron ace un te(erar. !nsă recon ortantă= ieşi( din l!nce'eală. desi&ur. &!nditorul e adesea un de#il. de 3ină nu e lipsa lor de pro un'i(e sau clar3i'iune. la el ca to*i cei care au ce3a de spus. pur şi si(plu> tot ea este aceea care a ăcut posi#il o(ul. Cu c!t !l 3a respin&e (ai crunt 3ia*a. !l detronă( şi. iar această urie iconoclastă. real şi ireal totodată. din ade3ăratul 'eu care era. Asocia*i pe 3eci e er3escen*ei lui "atan. dintr-un iepure un ti&ru. cu-at!t 3a !ncerca s-o do(ine şi s-o su#Gu&e. ără să i'#utească totuşi. @ot ce respiră. ără 3reun (erit. 1in contră. de alt el= a &!ndi !nsea(nă să te ră'#uni cu in&enio'itate. din 3re(e !n 3re(e. trans(ite trupului un rea(ăt ce-1 (en*ine !n or(ă. !ncetă( să-1 pre*ui( ori să-1 lăudă( pe cutare sau pe cutare nu pentru căF i-a( pune la !ndoială 3aloarea. ci pentru că nu ne pute( re(arca dec!t !n detri(entul lui. ne !nsu le*i( doar atunci c!nd. deci e icace. aproape identic cu 1u(ne'eu ? căci nu e dec!t a*a lui vi6ibilă?. dar prea or&olios ca s-o a le ori s-o accepte. el e3ocă un a(estec de iară şi anto(ă. reduta#il şi neputincios. să cunoască &loria prin păcatul originar E re3oltă !(potri3a sla3ei anoni(e a paradisului. p!nă la ur(ă ne depri(ă şi ne de(orali'ea'ă> atunci ne !ntoarce( !(potri3a celui admirat. ci lipsa de a&resi3itate> aceasta nu i(plică totuşi o 3italitate per ectă. Ne place să ne prosternă(. ce-i drept ? ilu'iei dulci a unicită*ii şi 3alorii noastreH 1upă ce a co(is i(pruden*a sau a#u'ul de-a se lăsa prea (ult ti(p adorat. pune pe c%ipul cel (ai #anal o eEpresie de patos concentrat> ără in3idie n-ar eEista e3eni(ente. "ă nu se (ire deci că elanurile noastre spre el 3or i ur(ate de retra&eri şi nici că. de3eni( conştien*i de rolul nostru de de(olatori. Mo#il 3ul&ar. ne o#li&ă să ne 3eni( !n ire. n-o putea tolera.. inspiratorul şi (odelul său. e icien*a &arantată a senti(entelor Gosnice. A-l săpa pe care3a e o lucrare eEaltantă. !n runt!nd o(enirea !ntrea&ă. 1acă #laGinii şi căldu*ii se pierd ără ur(ă.'storie i utopie coste= cu( a( putea uita 3reodată ce lo3itură a dat ? ără s-o ştie. ilo'o ii s!nt nişte :duri. pe care. care i-a per(is să-şi acă un nu(e. u'!ndu-ne su#stan*a. s!nte( supuşi acelui de(on al ră'3rătirii ce ne !(pin&e să ne ace( datoria de trăitori pe pă(!nt a*!*!ndu-ne unii contra altora. un siste( ilo'o ic e3ocă o ră uială #ine ur'ită. Instinctul de conser3are ne c%ea(ă la ordine. la el ca !n&erul că'ut. orti iantă> de aici necesitatea. Galnică !n sine. O ranc%iună %otăr!tă. silit să se căiască pentru ti(pul pe care. !n ier#!ntă s!n&ele. care nu s-ar putea lipsi de el ? ca şi ilo'o ia. capacitatea noastră de a ad(ira tra3ersea'ă o cri'ă !n ti(pul căreia. tot ce (işcă stă (ărturie a !ntinării ini*iale. 3ino3at că ne-a supus cor3e'ii de a ne ridica la ni3elul lui. In3idia. 1estul de ur&isit ca să-1 tente'e ericirea. )ără să i secătuit. ne rea(inteşte datoria a*ă de noi !nşine. 3i&ilentă poate constitui ea sin&ură structura de re'isten*ă a unui indi3id= . #iciuieşte ner3ii. să ştii să-*i ca(u le'i per idia şi Gosnicia instinctelor. patron al @i(pului. iată-1 aGuns un idol als. re&reta#ilă. !ntr-o luptă 0diseea ranc)iunei 8.

L-a !nt!lnit !n ine pe o( ? dacă nu cu(3a c%iar ea l-a creat. nesătulă şi . căci orice con3in&ere este ăcută !n pri(ul r!nd din ură şi doar după aceea din iu#ire. "-ar părea că re3ine #olna3ilor sarcina să ne desc%idă oc%ii asupra irealită*ii senti(entelor pure. să-şi lase pecetea pe ele. durerile (ediocre. "ă nu ui*i Gi&nirea ? iată unul din secretele reuşitei. din dorin*a de a le do3edi că. a !ncercat !n dreapta şi-n st!n&a. ă*arnic. Ranc%iuna ne (en*ine !n or(ă> dacă. o i(posi#ilitate. căci răscolesc doar 'ona 0diseea ranc)iunei 85 i(pură a su letului. Ar tre#ui c%iar să concepe( ranc%iuna a*ă de o#iecte= e cea (ai #ună strata&e(ă pentru a căpăta noi or*e din contactul cu ele. !i duş(ăni( pe to*i. !i acu'ă( că pre*ul sănătă*ii lor e su erin*a noastră. să-i ra#de toanele şi despotis(ul. tre#uie să-şi născocească ad3ersari şi să se cra(pone'e de ei. ără să aci Gocul de(onului. do(eniu !n care se presupune c-ar !n lori. c%iar şi de o (i&renă. Lipsit de orice !ncărcătură 3itală. pe care să se poată #i'ui cu-ade3ărat. ino ensi3ă ?. apropia*i sau depărta*i. "ă ne pă'i( de #olna3i= au :personalitate. că pre eră( să ne t!r!( !n a*a Lui. o ic*iune.. 1oar (arile dureri. credin*a ne-ar i lin&a3ă şi poate nici nu s-ar !n iripa. s!nte( *intui*i la pat pentru ca ei să se poată (işca şi oi după plac. Nu po*i să eEişti. (inoritate cinică şi păti(aşă. a( 3rea să ie c%iar (ai #olna3i dec!t noi şi a( dori ca ceasul a&oniei. că. unii poten*iali ? (ul*i(ea celor sănătoşi. cu (ai (ult sau (ai pu*in succes. să sune pentru tot ce e 3iu pe pă(!%t. inapt deopotri3ă pentru iu#ire şi ură. !ntin'!ndu-se. +oala. s-o !n&riGi(. iar ceilal*i #olna3ii propriu-'işi. şi cu at!t (ai pu*in să te ro&i. să-i (olipsească pe cei din Gur şi-apoi să cuprindă. A căutat. Ce ne-ar plăcea ca răul sau indispo'i*ia noastră. !n loc să ne acu'ă( pe noi !nşine. al unei &randioase %ecato(#e. un senti(ent pur este o contradic*ie !n ter(eni. o(enirea !ntrea&ăM 1e'a(ă&i*i !n aşteptările noastre. dec!t a lor. 1ar !n cur!nd descoperi că (ul*i presupuşi sănătoşi erau de apt (ai putre'i dec!t el. 6i-atunci. ireconcilia#ile !n apt= o prăpastie desparte durerea posi#ilă de durerea reală. că aceasta le este (isiunea şi se(ni ica*ia su erin*elor. desc%i'!ndu-ni-se altă lu(e. aşa ce3a nici nu eEistă. 1e 3rea să se a ir(e. de cea (ai (ică indispo'i*ie. Cel (ai adesea ni-1 apropie( pe 1u(ne'eu ca să ne ră'#ună( pe 3ia*ă. 84 Istorie i utopie isto3ită de periplul ei şi tinGind desi&ur după odi%nă. ne lea&ă de lu(e. un soi de o(enire apatică. ca să-i arătă( că ne pute( lipsi de ea. ştiu să-şi eEploate'e şi să-şi ascută ranc%iunele. de ce să-şi acă duş(ani pe #a'a unor #ănuieli pripiteH E3ident. 1e-aceea. !i declară( pe ceilal*i 3ino3a*i de starea !n care ne &ăsi(. nici (ăcar pentru s !şierile lui. a su erit nu(eroase eşecuri.slă#iciunea de caracter se tra&e cel (ai adesea dintr-o (e(orie de icitară. !n c%ip de represalii. c%iar de l-a( căuta !n reli&ie. tul#ure. 0diseea ranc)iunei 82 Cel care *ine să :perse3ere'e !ntru iin*ă. 1ouă cate&orii apropiate !n aparen*ă. s!nte( cu to*ii nişte #olna3i. pute( să ne lipsi( de societatea lor. !n plus. pentru a !(#ră*işa realul şi a ne !nGosi cu olos accept!ndu-1. să Goace un rol. ca s-o pedepsi(. !ndoielile s!nt !n sc%i(# partea celui care. că a( &ăsit ce3a (ai #un> o ace( de ase(enea din silă a*ă de oa(eni. de 3re(e ce !n ei se concentrea'ă şi se a(pli ică tarele rasei u(ane. dacă se poate. a căutat pe cine3a care să-i accepte ără cr!cnire supre(a*ia. e3ită( 3lă&uirea şi l!nce'eala. nu tre#uie să-şi ne&liGe'e resursele de (işelie. să se s(ul&ă din apatie. Ni(ic (ai iresc. 1e aceea. nu poate opta pentru ni(ic. #andă rustrată. şti( s-o !ntre*ine(. durerile de neuitat ne de'lea&ă de cele lu(eşti> celelalte. era (ai ra*ional dec!t ceilal*i şi a3ea scrupule ce nu caracteri'ea'ă ta&(a căreia !i apar*inea. o artă pe care o posedă to*i oa(enii cu con3in&eri er(e. !n loc să acu'ă( ra&ilitatea alcătuirii noastre. să-şi tre'ească cru'i(ea ador(ită ori a(intirea unor u(ilin*e desconsiderate !n c%ip i(prudentM 7entru cel (ai (ic pas !nainte ? ori pur şi si(plu pentru a supra3ie*ui ? e necesar un (ini(u( de Gosnicie. !ncerc!nd. nutri( a*ă de ei senti(ente uci&ătoare. !n lipsa acestui ele(ent (esc%in. 1upă ce s-a perindat pe la (ai toate speciile. (oral(ente cele (ai rele. Anul din ei a %otăr!t !ntr-o 'i să nu (ai str!n&ă (!na nici unui ins sănătos.

!n care trăiesc ără re&rete şi ără speran*ă. !ntr-un cu3!nt. @eolo&ie su(arăH Conte(pl!nd această Crea*ie de (8ntuială. Or&oliul se naşte din tensiunea şi o#oseala conştiin*ei. ni-1 apropie( cu ru&i care ne risipesc ?. su#stituie realită*ii date ideea alsă pe care şi-o ac despre ea> ast el. că nu se pot a#*ine ? le&islatori per i'i şi irasci#ili ? să nu le codi ice şi să le i(pună celorlal*i. să-1 po*i !n3inui. Iar esen*a acestui 'eu n-o intui( dec!t atunci c!nd s!nte( noi !nşine cuprinşi de o cutre(urare de elul celei si(*ite de el !n clipele !ncăierării cu %aosul. Cel care-a cunoscut-o n-o uită niciodată şi nu se lasă p!nă n-o trans eră !ntr-o operă capa#ilă să-i perpetue'e c%inurile. una peste alta. ui c%ip nai3. C!nd cunoaşte( ec%ili#rul. şi nu eEistă dina(is( care să nu ie se(nul unei (i'erii i'iolo&ice sau al unei dere&lări interioare. Ce şansă. Cu 1u(ne'eu nu ter(ini niciodată. nu ne-a( putea eEplica acest uni3ers ce poartă !n tot locul sti&(atul unor #ale ori&inare. %ăituit. nu au (oti3 să ie ne!ndupleca*i. Cei sănătoşi se do3edesc (ai !n*ele&ători. $!ndi( la el cu tot ceea ce. nu ne (ai inte&ră( lucrurilor. '&uduit de con3ulsii. dar nici nu po*i să nu-1 !n*ele&i. ca să le o eri( un o#iect de(n de ele. niciodată nai3i. #eat de epilepsie. este o insolen*ă ce orti ică. re u'ă con3en*ia sau #unul-si(*. ne strădui( ? eEper*i !n contra-Crea*ie ? să-i deterioră( 'idirea. Iar noi !l !n*ele&e( cu tot ceea ce. să a(elioră( ori să de(olă( societatea. să nu ne ră'#ună( pe ea pentru inco(peten*a Creatorului> cu( !nsă acesta ne-a trans(is de ectele sale. spre &%inionul nostru. sin&urii dispuşi să lase lucrurile cu( s!nt> lor nu le pasă nici de trecut şi nici de 3iitor. !n sc%i(#. &!ndi( cu tot delirul şi năuceala noastră. spre a-i lo3i pe cei ce !ndră'nesc să nu le(părtăşească. Lucrul acesta este 3ala#il pentru un poe(= poate că e 3ala#il şi pentru cos(os. !n noi. 7oate (ai !n*elept şi (ai ele&ant era să nu ne atin&e( de ea. pe care-ar tre#ui s-o i'olă( de societate. )aptul că. !n3ior!ndu-le prin !ntre(ătorul a#u' de sacrile&iu ? replică la ascina*ia şi ar&u(entele descuraGării. pe care n-o (ai pute( suporta pentru că nu ne (ai suportă( pe noi !nşine. ne (ăsură( la rindu-ne cu %aosul. cu toate că nu ti(pul i-a lipsit ca s-o ducă la #un s irşit. căci nu cunosc poten*ialul eEplo'i3 al u(ilin*ei. aşa că se (ul*u(esc cu pre'entul. ca să le eri( de (oleşire şi de&radare. 1ar de !ndată ce sănătatea ne lasă. A ost. nu (ai 3isă( dec!t raiul şi iadul. neter(inat şi prost !ntoc(it Lucrarea lui poartă sti&(atul pro3i'oratului. )ără ipote'a unui 'eu e#ril. !n elul nostru. pentru că s"ntem 3ia*a> dacă !nsă ec%ili#rul se 88 'storie i utopie rupe. şi s!nt de pl! ts acei pe care-a !ncetat să-i irite. e ra&(entar. ci ne &!ndi( doar să le răscoli( ori să le (odelă(. 7oate l-a( conceput doar pentru a ne Gusti ica şi perpetua re3oltele. A-l trata de la e&al la e&al. !l pre eră( oa(enilor nu-1 scuteşte de c!rtelile noastre. #olna3ii. refo)naC 3re( să dre&e( irepara#ilul. Nu ne pute( re(arca şi nici nu 3o( putea Guca un rol !n lu(e ără aGutorul unui #eteşu&. nu ne pasionea'ă ni(ic. ca pe un duş(an 9< 'storie i utopie personal. de toate nenorocirile noastre. sursă a ener&iei sale. !n noi. 1intr-o in&ratitudine le&iti(ă şi ca să-i ace( cunoscută ne(ul*u(irea noastră. sti(ulea'ă. doar erori şi re#uturiM Nu-1 po*i ierta. să se pătrundă de ele şi să le retrăiască. să 3rei ca ceilal*i să le a le şi să le asu(e. să-1 . Or. cu neo#ră'are. din neputin*a de a eEista pur şi si(plu. cu c!t cel (ai adesea e ne3oit să-şi ascundă in ir(itatea. să ace( şi (ai deri'orie o operă co(pro(isă !ncă din start. nu ne preocupă nici (ăcar 3ia*a. căci 0diseea ranc)iunei 89 ne este alături de iecare dată c!nd ce3a se r!n&e !n noi şi c!nd. A crea !nsea(nă să-*i laşi drept (oştenire su erin*ele. un de'ec%ili#rat cu-at!t (ai reduta#il. să-şi decrete'e #olile o#li&atorii. s-o lăsă( aşa cu( este. ineEplica#il de &ră#it. nu l-a( putea trata cu (enaGa(ente. percep*iile şi c%iar re leEele lor *in de un siste( de o#sesii at!t de i(perioase. căci e !n stare să răstoarne totul ca să-şi i(pună autoritatea.pro etică.pe noi !ntr-!nsul şi pe el !n noi ?. An o( care su eră e un pericol pu#lic. cu( l-a( putea scu'a pe Creator şi (ai ales cu( a( putea să-1 crede( iscusit sau (ăcar priceputH Oricare alt 'eu s-ar i do3edit (ai co(petent sau (ai cu(pănit dec!t el= oriunde te ui*i. A acerile pu#lice ar tre#ui !ncredin*ate (ai cur!nd nor(alilor.

se adresea'ă. este o ne#unie pe care o !n3in&e( doar pro it!nd deacele clipe c!nd. la acea li(ită c!nd nu ne (ai alătură( acestei lu(i. dacă ne descu(pănesc i(a&ina*ia. ridicole. se co(#ină cu secre*iile noastre şi le sti(ulea'ă. ocupa*ie capti3antă şi de el distructi3ă. ci doar c!nd noi le părăsi( pe ele a3e( acces la nuditatea lăuntrică. a#olirea e3eni(entelor.deşi !n c%ip di erit/. pe scurt= lu-. asta !nsea(nă. cerşi( !n pri3irile celorlal*i este eEpresia ser3ilă.stau (ărturie (ai (ulte căr*i sacre/. cedă( de #ună3oie asaltului lin&uşelii şi recunoaşte( su3eranitatea ranc%iunei. 6i purecul. de 1ia3ol şi de noi. e pentru că. care a( i putut spera că se 3a stin&e la o(> or. C%iar redusă la in i(. oric!t de discrete şi i(ateriale i-ar i . depinde( de părerea se(enilor noştri. a ăptuirii. eEta'ul !n a*a neantului nostru. !nsea(nă să 3rei eli(inarea răului şi. le cerşi( o(a&iile. să-i %ăcui(. şi nu doar a pornirilor. ră(!ne ? că eşti o(. spre deose#ire de 1u(ne'eu. căci sin&urătatea. să te retra&i senin. 1ar ăptuirea. !i lăsă( să l8nce'ească şi să 3e&ete'e. !i lăsă( !n 3oia destinului lor. Moralist pro itor. Osanalele nu s!nt !n tradi*ia noastră. şi ele antul s!nt (istui*i de o aceeaşi sete. o 3ede( cresc!nd !n intensitate p!nă şi la #olna3ii incura#ili. Ne#unia re3ine !nsă o dată cu &ustul pentru aparen*e. nici nouă !nşine. această pati(ă a deri'oriului care ne lea&ă de eEisten*ă. căci do3edeşte că !ncă pacti'ă( cu 3ia*a.(ea tre#uie creată ca să a3e( pe cine ataca. Iar c!nd lu(ea dispare. Ca să ne ace( lucrarea. !i pri&oni( ără (ilă pe 0diseea ranc)iunei 91 cei care ne Gudecă (ai nuan*at sau doar ec%ita#il şi. să nu-1 slă#eşti o clipă. 1eopotri3ă de i(pure . nu te ereşte nicidecu( de ea. sătui să ne tot c%inui( duş(anii. dacă ne-ar sta !n puteri. 3ia*a se %răneşte din ea !nsăşi. sete de ni(icire consu#stan*ială eului. Că sin&urătatea nu-i cade #ine nici (ăcar unui 'eu. In iltrată !n i'iolo&ia. Ase(enea 9. o dată cu el. Cu( !nsă ni(eni nu le poate săpa nepedepsit. ără re&rete şi (ai ales ără (elancolie> căci (elancolia. "ă nu reac*ionă(H 7entru asta s-ar i(pune o (eta(or o'ă. căci nu-i (ai iubim su icient ca să ne !nd!rGi( să-i distru&e(. sl!rneşte !n noi o eu orie de Goasă spe*ă la care asistă( năuci*i> la el de năuci*i ur(ări( e ectele #la(ului. le cere(. (ărturia unui entu'ias( ără re'er3e. căci 'elul (inciunii ne pare pre era#il rec%i'itoriului tăcerii. "!nte( corup*i !ntr-o ase(enea (ăsură. ad(ira*ia ostentati3ă pentru &esturile şi elucu#ra*iile noastre. Capacitatea de renun*are constituie sin&urul criteriu al pro&resului spiritual= dar nu c!nd lucrurile ne părăsesc. !ncă şi (ai acute. re*inerea cu o insultă. A-*i repri(a ne3oia de ră'#unare !nsea(nă să 3rei suspendarea ti(pului. principiul di3in şi principiul dia#olic pot i cu uşurin*ă pricepute> !n&erii !nsă scapă !n*ele&erii noastre. !n plus. dintr-un auto(atis( de'onorant şi irepresi#il. re3ărsările de ad(ira*ie calculate şi alse le acceptă( ca atare şi ără să roşi(. doar !n&erii ? c!nd nu s!nt eEter(inatoriM ?!n loresc şi prosperă ără i(#oldul ranc%iunii. o sc%i(#are totală. de care ani(alul tre#ăluitor care-i o(ul nu s-ar putea lipsi. a( 3rea ca !ntre& uni3ersul să se &udure la picioarele noastreM Ceea ce căută(. pe cine %ăr*ui şi u(ili. că eşti 'eu ? această or(ă su#tilă de ră'#unare= ră'#unarea contra noastră !nşine. di(potri3ă. 6i ? dacă (ai e ne3oie să adau& ? ără acela al lin&uşelii. deci celor (ai pro unde şi (ai naturale. Iar dacă nu pute( să ni-i !nc%ipui( nicicu(. c%iar şi a#solută. că aderă( la ea toc(ai prin ca'nele la care ne supune(. o#iecti3itatea cu o s idare. şi c!nd 3ictoria !nsea(nă să renun*i. !n 3iscerele noastre. lin&uşeala ia or(a &landelor. 3rea să sporească ără nici un (oti3. Elo&iul (oderat ec%i3al!nd cu p nedreptate.'storie i utopie (iracol ne iind deloc i(inent. psi%olo& du#lat de un para'it.u(ileşti şi să-1 insul*i. să ace( din ei o#iectul disec*iilor noastre nocturne. ci c%iar a or&anelor noastre. cu (ult deasupra capacită*ilor sau ăptuirilor noastre reale. senti(entelor celor (ai Gosnice. căci ne atacă şi 'druncină !nseşi te(eliile iin*ei. ceea ce !nsea(nă o ripostă clocită !ndelun&. nici (ăcar !n ru&ăciuniM O(ul nu de*ine (onopolul ranc%iunii= şi 1u(ne'eu o cunoaşte . tinde către un plus de iin*ă. ie acu(ul8nd iere. lin&uşitorul ne cunoaşte slă#iciunea şi-o eEploatea'ă cu neruşinare. replică( ie lo3ind pe loc. i-a( o#li&a să acă aprecieri eEa&erate. !nc!t eEcesele.

"cepticis(ul e sadis(ul su letelor rănite. ne ace #ătăioşi. iar pentru a-i !(piedica să !l re3endice. (ăceluri. Cu( oare.+C!3'S. ne in3adea'ă inso(niile şi ? (ai (ult !ncă ?> 3isele. 6i totuşi. o #a#ilonie de s !rşit de lu(e. Cu c!t ne cunoaşte( (ai #ine rănile. &ata de atac. ci din uria de-a le 3edea esc%i3!ndu-se.-L -#0P'+' Oricare-ar i (etropola unde (ă poartă !nt!(pla-rea. să con3ie*ui( ără să ne s !şie( prea la 3edere. 1ar să ne lepădă( de 3ec%ile noastre năra3uri ? asta nu 3o( i'#uti niciodată.0diseea ranc)iunei 9. !nsea(nă să nu (ai atin&i !n 3eci a#solutul. ără ca totuşi să ne desprinde( de ceilal*i. precu( şi din dorin*a ca ni(eni să nu le ie stăp!n. 6i nu i le iertă(. de apt. ie nu(ai şi-n &!nd. ne o#sedea'ă p!nă la s !rşitul 3ie*ii. !nc!t a( renun*a pe 3ecie să ocupă( un loc !n ierar%ia iin*elor. ceea ce ne per(ite să-i %ăr*ui( ără re(uşcări şi. sortite să se ani%ile'e una pe alta. care s!nt (ai preGos dec!t noiH "-au c%inuit. !nc!t de3in su#stan*a lor. I(a&inea cada3rului său ne linişteşte. o pri3ire (ai critică nu i le iertă( niciodată unui se(en !n 3ia*ă. 3ec%ile ranc%iune ies iarăşi la i3eală. au petrecut nop*i al#e ca să-1 (eriteH !n ti(p ce noi ne speti( căut!%du-1 !n 3an. ne place să 3ede( !n ericirea lor !n u(urare. dar şi cele la care a( răspuns ne rod. !ntr-o a&resi3itate şi o (ărini(ie la el de (oleşite şi de &oale. ne latea'ă. dar nu-s la !năl*i(ea urii lor. !n ulti(ă instan*ă. Qi&nirile :iertate. ca şi %aosul . această ne3olnicie sal3ea'ă societatea. de parcă cerul !nsuşi li-1 %ără'ise. al*ii sen rup-tă din el de parcă le era (enit. de ne erici*i ca noi !nşine. 1a. o si(*i( !n noi (ai neră#dătoare ca oric!nd. cer dintr-o dată satis ac*ie. să contă( pe a3entura (eta i'ică ori să speră( !n i'#ă3ireH "ă te ră'#uni. inocul!ndu-le !ndoielile noastre. nici după (oarte. să-i ace( la el de 3ulnera#ili. !n c%iar (o(entul c!nd ne propune( să !n r!n&e( ră'#unarea. Această (ediocritate. ne (acină. . de ce nu ne-a( retra&e !n scepticis(. tru ie. şi ne (ai !(#l!n'eşte> dar. la el de reduta#il. !ntr-un spa*iu a !t de redus. !n cal(ul erocită*ii. a#solutulM Nu nu(ai insultele :uitate. iar această o#sesie. ne(pot(oli( !n :eu. (ă (inune' că nu se pornesc !n iece 'i ră'(eri*e. căci !ndoiala nu e dec!t ructul eEasperării şi resenti(entelor. cu tot alaiul de ruşini şi u(ilin*e ce 3or dura c!t ti(p 3o( (ai trăi şi-a căror a(intire ar i 3eşnică de ne-ar i dat să i( ne(uritori. Cel (ai (ărunt a ront. nu renun*ă( la ni(ic. pot trăi laolaltă at!*ia oa(eni ără să se s !şie unii pe al*ii. sau suportate !n tăcere. ără să se urască de (oarteH 1e apt. dar nu din scrupul teoretic ori din Goacă. 6i-atunci. nici dacă sila de noi !nşine ar (er&e at!t de departe. de 3re(e ce pe noi ne ocolesc şi nu de*ine( nici una. la care ne &!ndi( cu-at!t (ai (ult cu c!t n-a( i'#utit să ne !nstrăină( şinele. @otul reintră !n nor(al. căut!nd !n el un leac pentru rănile noastreH Ar i o a(ă&ire !n plus. !i &arantea'ă dăinuirea şi sta#ilitatea. ranc%iună 3aporoasă. Ca să a3e( o conştiin*ă !(păcată. parcă. se cu undă a !t de ad!nc !n a#isele noastre. 99 'storie i utopie !ncep şi (ai di%ai. At!ta 3re(e c!t ne stăp!neşte. *ine !ncă de resenti(ent= e 3isare i(pre&nată de acreală. de ce să (ai Gucă( arsa senti(entelor no#ile. de !ndată ce această i(a&ine păleşte iar !n (e(oria noastră i&ura celui 3iu o eclipsea'ă şi-o !nlocuieşte pe-a răposatului. 0diseea ranc)iunei 92 MaEi(ul de detaşare la care pute( aspira ar i să ne (en*ine( la Gu(ătatea distan*ei dintre ră'#unare şi iertare. n-ar putea i apanaGul lor. Ce drept au ceilal*i asupra ade3ăruluiH 7rin ce %otăr!re nedreaptă li s-a de'3ăluit toc(ai lor. !i lă(uri( că-n clipa c!nd cred că l-au a lat stăp!nesc de apt o ic*iune. din contră. instru(entul. care ar tre#ui să ne descali ice !n propriii oc%i. atrocită*i de a#ator. se produce c!te-o '&uduire de care instinctele noastre pro ită> apoi continuă( să ne pri3i( !n oc%i ca şi cu( nu s-ar i !nt!(plat ni(ic. c%iar se urăsc. 1e 3re(e ce totul ne răneşte. in3idie tra3estită !n apatie. cu-at!t ne par (ai insepara#ile de condi*ia noastră de nei'#ă3i*i. 1e(olă( certitudinile. aparen*ele. un cu3!nt. 1in ti(p !n ti(p. de care Gupuitul de 3iu se sluGeşte pentru a su eri şi a-i ace şi pe ceilal*i să su ere. desi&ur. se presc%i(#ă-n coş(are.

nici 1u(ne'eu şi nici (ăcar tu !nsu*i..ecanismul utopiei 95 !n căutare de noi su erin*e. din (ii de (inună*ii &re*oase. !n lipsa ei. !l ascinea'ă sau !l tul#ură. aşa cu( e o#li&atoriu !n scenariul unei lu(i . ai 3rea să le supui le&ii şi toanelor tale. po ta de (orti icare. . şi c%iar !n (o(entul c!%d nu (ai spera( să-(i iasă 3reuna !n cale. nici ea nu s-ar putea lipsi de el= are cuat!t (ai (ultă ne3oie de acest teoretician. te 3!n'oleşti. ar tre#ui !nlocuit :părn!ntVV cu :cetate. 1e la #un !nceput se distin&e !n ea rolul . ca să pui stăp!nire pe el. su#stan*a ce-i %răneşte &!ndirea. norocul o#sesiilor sale. pe care ni(ic n-o poate ascina. Nu (ă &!ndesc nu(ai la institu*ii. !nGuie^GuI(i'eria e (arele rea'e( al utopistului. crea*ii ale oa(enilor> pe-acestea. de acest !(păti(it al 3iitorului. ? şi 3e*i 98 'storie i utopie de*ine taina şi or(ula siste(elor utopice> poate. dar ni(eni nu-şi dă sea(a de asta. 3ei constata un lucru= cu c!t eşti (ai calic. citi( !n Apocalipsă.ecanismul utopiei 99 şi la el o(ul. să te %răneşti cu ili'i#ilul ? ce şansă nesperatăM Mă &ră#esc să adau& că această literatură respin&ătoare e plină de !n3ă*ă(inte şi că.care-1 !%trerupsese. Ei s!nt cei ce inspiră utopiile şi pentru ei s!nt scrise. societatea incapa#ilă să 'ă(islească o utopie şi să i se consacre e a(enin*ată de sclero'ă şi ruină. cu-at!t !*i c%eltui ti(pul şi ener&ia ca să re or(e'i toate cele ? dar !n &!nd. !*i apar*ine cu ade3ărat.> acesta nu-i !nsă dec!t un a(ănunt> ceea ce contea'ă e perspecti3a unei noi Leniri. acolo. Neput!nd să le accep*i aşa cu( s!nt. păstra*i doar :noul pă(!nt. 6i totaşa !ntre&ul re&n 3e&etal. la toate. din care se i3esc siste(ele at!t de dra&i de'(oşteni*ilor soartei. 1a*i la o parte cerul. eEistentă> o(ul o re u'ă. cu c!t ea !nsăşi. (oderni'ată. idee care eEplică de ce. p!nă la talpa %aosului. c!t ti(p durea'ă ier#in*eala.ier#!nta*i ce 3or o altă lu(e aici. ci ideea de ericire. "ă petreci c!te3a luni trec!nd !n re3istă antas(ele !nc%ipuind un 3iitor (ai #un. şi ără 'ă#a3ă=?e născător de e3eni(ente. să (ă pătrund de ele. să aci pe sea(a lor operă de le&islator sau de tiran. din eEta'e re&ula(entare. "ă co#ori. nu-*i pier'i ti(pul c%iar de po(ană. e#ra unei aşteptări esen*iale ? o a doua po&or!re eristică de&radată. Nu ac*ionă( dec!t su# ascina*ia i(posi#ilului= cu alte cu3inte. (odi. ori at!ta s(intealăH !ntre#area e c!t se poate de !ndreptă*ită şi #anală> curio'itatea ce (-a !(pins să (i-o pun are. 1ar şi (ai (ult (ă (inune' că.. scu'a de-a nu i la el de inocentă. o societate :ideală. societatea iind ce este. (ai Gos de te(eliile iin*ei. nu i-ar putea !ndura 3itre&ia ără speran*a altui li(an. 1e unde poate i'3or! at!ta nai3itate. adică ără re'ultat. la o ericire ăcută din idile &eo(etrice. 1ar utopie.. adică un a(ator de ericire imaginată4 :!n cur!nd 3a 3eni s !rşitul a toate cele> şi 3a i un nou cer şi un nou pă(!nt. @e !ndoieşti cu(3aH !nsea(nă că nu ai &ustat din sărăcia totală. Aerul te irită= să ie alt aerM La el şi piatra. după cu( e sărac sau #o&at> pe de altă parte. . i'3or de istorie.ic!ndu-le !n ă*işarea şi structura. "pre (area (ea satis ac*ie. 7une*i un punct inal acestor di3a&a*ii= o sta&nare totală ar ur(a de !ndată. !n care (unca e #inecu3!ntată şi unde ni(eni nu se te(e de (oarteH Eşti conda(nat. ertil sau unest. #a*i c!(pii. reco(andă ericirea pre6entă. 6i totul. cu totul di erită. 1acă o 3ei cunoaşte. eşti &ea(ănul lui 1u(ne'eu. !n*elepciunea. 3ise'i saGun&i stăp!nul a tot şi a toate. cu( pre era*i/ pe care-1 Goacă !n &ene'a e3eni(entelor nu ericirea. iar acest re u' ace din el un ani(al istoric. 1elirul sărăci(ii ? &loată de !n. !nsea(nă niciunde4 6i unde ar putea eEista acele cetă*i pe care răul nu le atin&e. să ne aduce( a(inte. le 3ei os!ndi pe loc şi ără drept de apel> (ă &!ndesc !nsă şi la o#iecte. pentru (ai (ultă preci'ie. cercet!%d-o. a( &ăsit !ntr-!nsele cu ce să-(i ast!(păr setea de peniten*ă. să le sa3ure'. anu(i*i indi3i'i s-au ostenit să conceapă alta. (i-a 3enit ideea să atac literatura utopică. (ateria pri(ă a operei sale. !n sc%i(#. 3!rsta de ier iind coeEtensi3ă istoriei. să-i consult :capodoperele. toate epocile se-ntrec să #ată c!(pii despre 3!rsta de aur. ca să *i-1 aci că(inM C!nd n-ai un #an !n #u'unar. pe părn!nt. ar ră(!ne ără ocupa*ie> dar ea ii dă de lucru. oric!t de ne!nse(nate ar i. ireşte. ai 3rea să inter3ii !n 3ia*a ele(entelor. 3is!nd ne!ncetat să se eli#ere'e de propriul pre'ent.

!*i tre#uie o do'ă de candoare. de %idropi'ie. pentru noi e cusur> %i(erele ei s!nt nenorocirile noastre. al unui e3eni(ent capital. insuporta#il.(odiste/ lucrea'ă !ntr-un atelier. te !ncorsetea'ă şi te 'dro#eşte.nu eEistă(. şi stelele cerului 3or cădea !n *ăr!nă. ? Ase(enea elucu#ra*ii do3edesc de#ilitate (intală sau prost &ust 6i totuşi. el nu putea desluşi #leste(ul inerent oricărei or(e de (uncă. dec!t !n a ara a ceea ce ace(..şi soarele se 3a !ntuneca... 1ar cine-i desc%is acestei idei şi o aprecia'ă 3a citi. du-c!nd-o la per ec*iune. @ipul de societate i(a&inat de ea pe un ton liric neapare. "_i t a e(ancipat un &en !ntr-o ase(enea (ăsură. !n a ara actelor noastre/. pus !n practică.. etalare de pră#uşiri. Lo( re&ăsi aceleaşi platitudini !n 1<< 'storie i utopie toate lucrările &enului.. acelea care. cu( i s-ar !nt!(pla oricăruia din noi. din (!inile dră&u*elor F Vo$age en 'carie . şi cealaltă !şi au propriile principii şi ponci e. ca să po*i picta. !n "cripturi. cu per3erse delicii. !n care :ar(onia uni3ersală.GiisQsGiuto(ate.. . cu (iile. şi aproape toate dră&u*e. desi&ur. şi-atunci 3a i 3i'iunea unui de'astru ideal.. or&ani'a*i !n ec%ipe. !nc!t 1-a ni(icit. !n ele a3ea să lunece şi " !ntul Ioan atunci c!nd a optat pentru acea super#ă 3or#ire !n dodii. . de &uturai.'storie i utopie lor creatoare. literare sau de alt el. 7!nă şi . BLO (inu*ie ri'i#ilă. nişte ac*iuni . de instinct psi%olo&ic. ale cărei locuri co(une răspund (ai #ine instinctelor noastre pro unde. Ca#et a a3ut o 3i'iune eEactă> nu s-a !nşelat dec!t asupra esen*ialului. iar luna se 3a ace roşie ca s!n&ele. . "e poate Gudeca după ur(ătoarea (ostră din Călătorie "n 'caria2C :1ouă (ii cinci sute de tinere e(ei . Cel (ai (ult te ui(eşte. )ourier sau Morris. !n sensul plin al cu3!ntului. Ei !şi pri3esc conducătorii ca pe nişte tătuci sau ra*i (ai (ari. :. #a c%iar de nero'ie. ca să lo3ească noroadele. din a(u'a(ent ori (i'antropie. Ca să plăs(uieşti o adevărată utopie. de reu(atis(.. pre era#ilă. al unei lu(i născocite. această aşteptare crucială se poate pre ace !n ilu'ie.. !n de initi3.. Mai (arele peste iecare sector e nu(it Rege444 )e(ei şi #ăr#a*i. Neştiind ni(ic despre distan*a ce separă pe a fi de a produce . st!nd prea la 3edere. lipsa de ler.. #i#lie a o(ului deşteptat. ? Clişee ale &roa'ei. G E oare (ai uşor de con ec*ionat o utopie dec!t o apocalipsăH 6i una. de colici.ecanismul utopiei 1<1 (ai !nainte ca această &enera*ie să piară.sau "i(#oluri= niciunul nu are realitate. de idee pierdută !ntr-un uni3ers lipsit de repere. a unui cataclis( ce inspiră o tea(ă 3oluptuoasă./ 1<. şi-atunci 3a i speran*a !ntr-un paradis pe pă(!nt sau !n altă parte> ori !n anEietate. t. c%intesen*ă de 3i'iuni ne-%i-(erice. i&uri şi clişee ce 3or ace carieră la 7at(os= :.N.iar din &ura lui ieşi o sa#ie ascu*ită. descrierilor de cetă*i şi insule !n care o ericire i(personală te su ocă. şi toate se 3or !nt!(pla . "in&urele utopii li'i#ile s!nt alsele utopii. la po3estirile utopice. nici unul nu-şi depăşeşte condi*ia de antoşă. şi !n special !n ale lui Ca#et. cu con3in&ere. de latulen*ă...189-/ de Etienne Ca#et.. @otul se &ăseşte din #elşu& !n Cetatea soarelui :pentru că iecare 3rea să se re(arce !n ceea ce ace. care. s irşeşte prin a-i scoate din sărite pe cititori.perfecte. Cele (ai ele&ante paruri apar. procedee literare. se-ntrec la (uncă ără să calce poruncile regilor şi ără să se arate 3reodată o#osi*i.. altele !n picioare. Ca(panella ni-i descrie pe "olarienii scuti*i de :&ută... dar !ntr-un spirit cu totul di erit de cel !n care useseră &!ndite> ceea ce pentru utopie era per ec*iune. Nu-i este dat oricui să-şi pună nădeGdea !ntr-o catastro ă cos(ică şi nu oricine &ustă li(#aGul şi (odul !n care ne e anun*ată. ? Acest presenti(ent al eEtraordinarului. utopie lipsită de speranţă4 7rin sarcas(ele sale. scrise !n Goacă. !n iecare di(inea*ă.. unele aşe'ate. de sciatică.. )aptul că iecare lucrătoare eEecută o aceeaşi opera*ie du#lea'ă rapiditatea (uncii. arti'anală> industrială sau de alt el. pre i&urea'ă sau e3ocă Călătoriile lui Gulliver.. Lisurile utopiei s-au reali'at !n cea (ai (are parte. a dat naştere unei literaturi cu (ult (ai #o&ate dec!t cea de-a doua. 7ersonaGele utopiei ş!rd>. şi toate se(in*iile pă(!ntului se 3or t!n&ui. ta#loul societă*ii ideale. lipsite ? ără eEcep*ie ? de stropul de o*et at!t de necesar unei opere. su# aspectul (aterial al lucrurilor. 7ri(a.

la ni3elul preocupărilor o(eneşti. 7otri3nică ano(aliei. !n&er că'ut presc%i(#at !n de(iur&. istoriei. Ca să-*i !n*ele&i (ai #ine decăderea. AtoG&iaOeşteOun a(estecOde ra*ionalis( pGaeril şi de an&elis( seculari'at. noastre s!iit rele ără eEcep*ie> dar. să te a un'i !n el= ci cu( să-1 a li !n aceste cetă*i şi insule unde este ? din principiu şi din ra*iuni de stat ? eEclusH @ene#rele s!nt inter'ise acolo> nu(ai lu(inare per(isă. !n raport cu 3ia*a. nu eEistă. plătind !n durată orice 3ictorie asupra :se(enilor. sin&urătate incarnată. ea tinde spre consolidarea o(o&enului. 6i tot aşa. C!t ti(p o iin*ă se ridică. !n s!nul cetă*ii. că nu cunosc nici (ăcar ispita urtişa&ului. Nici ur(ă de dualis(> utopia este de esen*ă anti(ani%e stă. nu ar lua :un (ăr dintr-un copac. "atan. 7entru cei din stirpea lui @acit nu eEistă Ro(ă idea-@u9 I'&onind ira*ionalul şi irepara#ilul. Q`ia*a e !nsă ruptură. la ucenicia asc"-'ei..Condorcet/ V. istoria. c!nd ni se !nti(plă să co(ite( unele bune.7reocupată de descrierea cetă*ilor reale. ei s!nt at!t de nepri%ăni*i. născo-citorul de utopii e un (oralist ce nu 3ede !n o( dec!t & enero'itate. se i'olea'ă !n pri3ile&iile lui oneroase. a#ne&a*ie. !ncălcare a nor(elor (ateriei. La ce #un să ăureşti o societate de (arioneteH Reco(and descrierea )alansterului ca pe cel (ai e icient 3o(iti3. care le dori( şi ur(ări( pră#uşirea. A%ri(an lui ]oroastru. su3eran le&iti( care. "!nte( !neca*i !n rău.ade3ăratul păstor. la ne3oie. neini*ia*i de el !n ale eEisten*ei. paroEis( şi c%intesen*8Vă. !ntr-o cetate per ectă.:statul societar1F. or#i*i de strălucirea +r"I(@l!ps!*n!e. !nstăp!nindu-te pe propria iin*ă. pentru că ne contra'ice( pornirile spontane= practicarea 3irtu*ii se reduce la un eEerci*iu de peniten*ă. c!nd nici o reuşită. !naintea'ă. )ără 3i&oare. (ai tare dec!t El şi (ai !n lar&ul său> departe de-a i un u'urpator. 3iolare a ordinii uni3ersale. de a-şi in3enta noi u(ilin*e şi ca'ne.ecanismul utopiei 1<. potolite sau aduse !n c%ip (iraculos la acelaşi nu(itor> ar do(ni acolo nu(ai unitatea. Nu 3reau să spun că toate actele. !n ri&urarea cu . in arta de-a roşi de sine. săi= cu c!t se deose#eşte de ei. triu( al indi3idualită*ii. (onstru deşteptat. di or(ului. Ipăcate şi 3icii. căci ascensiunea !ndepărt!nd-o de sine !nsăşi ea e lipsită de realitate. căci doar cu pre*ul unor ani din 3ia*ă le tul#ură celorlal*i ti%na şi !şi creea'ă. care constată oriunde şi oric!nd ali(entul (ai cur!%d dec!t !(plinirea speran*elor noastre. . l-ar #irui pe 7rea!naltul. este ere'ie @a pătrat. prosperă. Ia) o(ul. te s(ul&i din letar&ia uni3ersală. pe pă(!nt. sluGnicar al Crea*iunii. nu a rati icat nici una din aceste pre3i'iuni. Marile reli&ii nu s-au !nşelat= ceea ce-i o eră Mara lui +udd%a. 7lasat la antipodul unui La Roc%e oucauld. ără in&redientul uit!(plării sau al contradic*iei. "ă a3e( deci curaGul de a ne recunoaşte . o(ul. ere'ie. apari*ie a#erantă. ără ni(ic dia#olic. al capriciului. !r*. 1ar uncopilcare nu ură nu e copil. orice con lict ar !nceta> 3oin*ele ar i acolo su&ru(ate. desă-rY 3 rşitiILnuli. pe-a ta ori pe a altora. per ec*ionarea o(ului. cu-at!t 3a i 1<9 'storie " utopie . se co(place !n unicitatea sa. a repeti*iei şi do&(atis(ului.ecanismul utopiei 1<2 (ai pri(eGdios ? dar şi (ai ra&il. a tipului. altruis(. ani(al sc%is(atic pe care societatea ? su(ă de (onştri ador(i*i ? 3rea să-1 aducă pe drumul cel drept4 Eretic prin eEcelen*ă.copiii de3in acolo de nereeunoscut. utopia se opune de ase(eni @ra&ediei. nu (ai este posi#ilă= !n r!n&ere lucidă prin care. al lui )ourier. nu Iti( cine este. creşterea e&alită*ii !n cadrul aceluiaşi popor. :"peran*ele noastre !n ce pri3eşte 3iitorul speciei u(ane se reduc la trei puncte i(portante= a#olirea ine&alită*ii dintre na*iuni. Această !n ri&urare ca şi plăcerea ce-o !nso*eşte pot e3entual să pro3ină dintr-o curio'itate superioară. dacă uni3ersul s-ar reduce la o(. !n ine. e do(nul nostru. tre#uie să cunoşti Răul şi. un statut de inde'ira#il. ei nici nu #ănuiesc plăcerea pe care ne-o inspiră căderea se(enilor noştri. se su(e*eşte-n a*a @atălui şi se arată a i. su eri(. i(ateriali şi şterşi. Cel . nu te cunoşti pe tine !nsu*i dec!t din clipa c!nd !ncepi să deca'i. asi(etriei..

Lisul nostru !ntr-o lu(e (ai #ună .. de!ndatGGnsl ce crucea !ncepu IIeIeI*ioG*e'eiGutoIiaIcItăIăGe iaOcuOasal*OsG să le ş*ăp!nească. asi-(il!ndu-1 cu naşterea unui ti(p absolut diferit !n c%iar interiorul ti(pului. 1<8 'storie i utopie . ace( din el un panaceu şi. Ni(eni nu poate să-i or*e'e por*ile= cei c!*i3a pri3ile&ia*i s-au #aricadat. !n care nu e loc pentru uit!(plare. să uită( ericirea noastră dint!i. realită*i ce depind e ecti3 de 7rin*ul @ene#relor. ! construi o societate@n. alsi icat şi 3iciat. şi de un (ic nu(ăr de drep*i ce l!nce'eau !n iad FGF aştept!nd :ceasul (!ntuirii. @otul ne ace să crede( că raiul este din nou 'ă3or!t şi că (ultă 3re(e 3a ră(!ne aşa. reluate ş! a&ra3ate de @%o(as Morus. Ce-i de (irare că este ne3oie. de 3re(e ce sin&uri ne-a( ăcut din el un ideal. ne spune " !ntul Ioan $ură de Aur. !nc%ise ti(p de peste cinci (ii de ani.Liclean lui Isus este părtinitul şi puterea lu(ească. re ractar 3eacurilor şi parcă anterior de3enirii. Atopieni. cel pe care-1 re&retă. a unui paradis diriGat. i-a( i co(plici şi i-a( !ncununa lucrarea dacă a( dori instaurarea unei noi r!nduieli. C%iar şi ideea unei cetă*i ideale este un c%in pentru ra*iune. "olarieni. !şi cată alinare !ntr-un trecut !ndepărtat. o concepe spontan pe-aceea din 3ec%i(e. ? aceste nu(e &roa'nice ri(ea'ă cu destinul lor. stră(oşul tuturor acestor rătăciri. să ne pierde(. !n clipa c!%d Cristos !şi da su larea din ur(ă> a ab intrat atunci şi t!l%arul. !l consideră( a i o durată inepui'a#ilă şi totuşi !nc%eiată. ni se scotoceşte !n &!ndurile cele (ai ascunse !nsea(nă să trans eri ca'nele &%eenei !n 3!rsta de aur. Aşa !nc!t i-a( ace Gocul. să repară( instantaneu &reşeala de a ne i născutH Ni(ic nu de'3ăluie (ai #ine sensul (eta i'ic al dorului dec!t i(posi#ilitatea lui de a coincide cu un (o(ent anu(e din ti(p> de aceea. (i'ă( pe 3iitor. !năuntru. desi&ur. tot ce-a( pierdut dintrunceputuri. !n cele din ur(ă.. o#sedat de :pro&res. 3i'iune a unei ericiri ire3oca#ile. era să uit. această (eta(or o'ă s-a să3!rşit ? prin (olipsireH prin auto(atis(H ? !n iecare din noi. coş(ar ce ne aşteaptă şi pe noi. 1i(potri3ă. spre a-1 Gusti ica. pri(ordială> la aceea r!3neşte. replică te(porală. aptele ne s!nt catalo&ate şi nor(ate. i(e(orial. căci (ai (ult ca orice el 3rea să-i i( to3arăşi !n păcat şi.. con or( unui protocol ioros. !ntr-o 3ictorie a insolu#ilului !n s!nul de3enirii. Cu sau ără 3oie. +oala ce-1 c%inuie ? e ect al unei rupturi produse la !nceputuri ? !l !(piedică să proiecte'e 3!rsta de aur ui 3iitor> !n sc%i(#. dintr-o (ilostenie !(pinsă p!nă la indecen*ă. o !ncercare ce onorea'ă ini(a dar descali ică intelectul. dar nu a3ea să reuşească dec!t cu două 3eacuri (ai t!r'iu. A-1 descrie !nsea(nă a intra !n a(ănuntele ini(a&ina#ilului. repatriat !n :: ine. orientat către 3iitor. să ne !ntoarce( a*a de la lu(ină. dorul din care se naşte paradisul lu(esc 3a i lipsit toc(ai de di(ensiunea re&retului= dor răsturnat. !n care.ecanismul utopiei 1<5 se #a'ea'ă pe o i(posi#ilitate teoretică. care. !ntr-o clipită. ur(at de Ada(. 7aradisul acesta pare să ie cel ade3ărat= la el ne &!ndi( c!nd ne cuprinde disperarea cea (ai nea&ră. utopie &enerali'ată sau i(periu uni3ersal. ne aruncă !n el= 3re( oare să rec!şti&ă(. şi nu at!t pentru a %u'uri. !n care cea (ai (ică ante'ie pare o ere'ie ori o pro3ocare. "e re!ntoarce la o#!rşia ti(pului pentru a re&ăsi acolo raiul cel ade3ărat. c!t pentru a se pierde-n ea. O pornire su#ită ne 1<4 'storie i utopie !(pin&e. sau să cree'i !n to3ărăşie cu dia3olul o institu*ie ilantropică. de paradoEuri solidei At toOti(pOIGcreştinis(ul !(plinea spiritele.Cu( s-a putut co#or! un 7laton p!nă-ntr-acoloH El este. . !ntr-o epocă de supersti*ii :lu(inateI Aşa se născu Liitorul. pentru a-şi lepăda aici po3ara conştiin*ei.. o istorie atemporală4 Contradic*ie !n ter(eni. (eta(or o'ă sc%i(onosită a paradisului ori&inar. su# in luen*a lui. Ar(o-nieni. inerentă speran*ei !ntr-o nouă r!nduială. !ncercase !ncă din 3re(ea Renaşterii. !n el a( 3rea să ne topi(. utopia nu le putea ispiti. por*ile raiului au ost redesc%ise. după o (etodă a cărei e icien*ă o putuseră constata pe pă(!nt.

7urtă( cu tru ie şi ostenta*ie sti&(atele unei rase ce pune la (are pre* :sudoarea run*ii. 7roiectele sale dau &reş. iar pe de alta le dă 11< istorie i utopie de !n*eles discipolilor că ((tuirea iind apropiată 3or i (artori. c!t una din eEpresiile lui 3er#ale. e ase(enea lor şi totuşi. 1acă ar i ac*ionat alt el. a tre#uit să *ină sea(a de slă#iciunea lor. ispita ire'isti#ilă. Cu( alt el să pui capăt unui at!t de 3ast ansa(#lu de (onstruo'ită*iH . 6i totuşi. !nc!t i'#ă3irea ne-o aşteptă( din a ară. (ai ales. din ce să-şi acă un *elH Ni(ic nu-1 !(#ie să iasă din indi eren*ă. cer!ndu-le totodată. !n*ele&!nd că oa(enii ar acepta (artiriul pentru o %i(eră. (!ndră. să le o ere un cadru adec3at eEercitării unei ericiri inte&rale. dintre care cea (ai &ra3ă ră(!ne o#sesia randa(entului. !nlăuntrul lor sau (ai cur!nd prea 3icleni ca să 3rea s-o caute-n ei. pretind dorin*ele . Ast el a3ea să apară "ensul istoriei. !n apatia lui (iraculoasă. nu ne-a( putea pri(eni prea uşor ără aGutorul sinoni(elor. oricare ar i eaH 7roiectul este ade(enitor. Ci toropitul. au reuşit s-o acă doar pe Gu(ătate> ele-şi propun aşadar să-i aGute. dacă o păstrea'ă. iii ur(ările păcatului ori&inar. !n aceste condi*ii. E capa#il de acest re u' ? pentru care o#ştea !l !n ierea'ă ? acela. cu 3irtuo'itate. răspun'!nd insinuărilor ariseilor. An (are pas !nainte a ost ăcut !n 'iua c!nd oa(enii au !n*eles că pentru a se putea c%inui (ai #ine unii pe al*ii e necesar să se adune. ce se a&ită şi trudeşte e&ultând7 de aici &roa'a pe care ne-o inspiră nouă. la s !rşitul lu(ii acesteia. nici :dincolo. Ni(eni nu 3rea să accepte că istoria se des ăşoară şi at"ta tot. cu at!t are şanse de-a triu( a. alesul ce re u'ă să trudească ori să eEcele'e !%tr-un do(eniu sau altul. ideea per ecti#ilită*ii a pătruns ( (ora3urile noastre= aderă la ea c%iar şi acela ce-o pune su# se(nul !ntre#ării. şi le porneşte ără să creadă !n ele= !i par si(ulacre de la care-1 a#ate i(a&inea e&actă a unei alte lu(i. !n detaşarea lui.şi doctrinele noastreICu c!t o idee con*ine (ai (ulte pro(isiuni i(ediate. ără nici un raport cu eul pro und ori cu (!%tuirea noastră indi3idualăI 1ar ele ne-au (arcat !ntr-at!t. capătă-n sc%i(# capacitatea de a 3rea. o lic%idare a in i(ului #ine şi a răului i(ens inerente ordinii sociale. ăci%du-1 să c%eltuiscă (ai (ultă ener&ie dec!t noi to*i. creştinii au situat-o !n 3iitor= au per3ertit !n3ă*ătura lui Isus cu scopul de a-i asi&ura reuşita. dar nu pentru un ade3ăr. !n toate ispră3ile noastreF . şi-ar i co(pro(is lucrarea. ără să adau&e ni(ic nou. de a se arunca !n ea cu entu'ias(. O(ul. nu este nici :aici...ecanismul utopiei 1<9 .. doar. Incapa#ili să &ăsească :!(pără*ia 1o(nului. să se ser3ească de ea doar ca să-şi stri&e #ucuria !n (iGlocul su erin*elor pe care şi le pro3oacă din #elşu&.. cu( să nu concepi o utopie pe dos. !n (aterie de ideolo&ie. 1ar tre#uia să aruncă( la 3ec%ituri nu at!t un concept. ci !nlăuntrul nostru. el conda(na cu anticipa*ie construc*iile utopice. ate(porală. !n sc%i(#. C!%d Cristos a ir(a că :!(pără*ia lui 1u(ne'eu. este ine3ita#il e&terioară.7redic!nd oloasele (uncii. celor atinşi de #leste(. !n principiu 1-a şi atins. utopiile a3eau să se contrapună Genevei4 "u# acest aspect. 1acă a( da cre'are utopiilor. 1ar ceea ce era la el concesie sau tactică. odată i'&onit din paradis. la ce să trudească. se !ndreaptă spre el. de care se a#u'ase. "u# elurite (ăşti. a cărui (odă a3ea s-o eli(ine pe aceea a 7ro&resului. ce (ai păstrea'ă a(intirea unei ericiri i(e(oriale. de-a tinde spre ăptuire... ca să şi-1 scoată din &!nd şi ca să nu (ai su ere. ără o direc*ie deter(inată. la utopişti 3a i postulat sau pasiune. ele s!nt eEpresia unei o(eniri ro#ite (uncii. ei şi :&enera*ia lor. nu poate i de-al lor> din orice parte ar pri3i lu(ea. ce-şi ace din ea un #la'on. Acesta pare a i sensul satanicei #ună3oin*ece le-o ara*i utopiile. su leteşte. ără un *eL :Ea are un *el. pentru care orice :!(pără*ie. !nstrăinat printre se(enii săi. propo3ăduieşte o !(pără*ie interioară. să renun*e la li#ertate ori. el nu se si(te de aici7 totul !i pare u'urpare= p!nă şi aptul de-a purta un nu(e. ca ruct al conGuncturii sau al e3olu*iei colecti3ită*ilor.. nici el nu scapă pe de-a-ntre&ul #leste(ului co(un= !l istove te un dor. să se or&ani'e'e !ntr-o societate. co(plă-c!ndu-se. 1e alt el c%iar Isus !ntre*ine ec%i3ocul> pe de-o parte.

şi-a cărui e icacitate a( putea s-o testă( nu pe (etale. inspirat de analo&ii de ordin 11.Ar i necesar. corupt !n ad!ncul iin*ei= corup*ia lui !ntinea'ă cel (ai ne!nse(nat o#iect pe care-1 atin&e ori şi-1 !nsuşeşte. i% do(enii di erite. ac*ionea'ă asupra unei na*iuni 3irile ca un sti(ulent> o !(pin&e !nainte şi !i !nlesneşte eEpansiunea> !n sc%i(#. tot aşa o societate nu e3oluea'ă şi nu se a ir(ă dec!t dacă i se propun ori i se i(pun idealuri cu (ult peste puterile ei de-a le reali'a. esen*a ei (onstruoasă.ecanismul utopiei 11. !n c%ip . !nGoseşte. alc%i(ia şi utopia se . de-a#ia desluşindu-i răul i(anent. Ca să recapete un c%ip o(enesc. !n aspectele lor practice. ce3a co(para#il cu di6g)anţui9mvHsaL pe care-1 căutau alc%i(iştii. pentru a se detaşa de celelalte. ca să-şi rec!şti&e :su letul. lăuntric. desi&ur. Aştep-t!nd să i se &ăsească or(ula. Nu 3o( putea elo&ia !ndeaGuns utopiile pentru a i denun*at ra3a&iile proprietă*ii.'storie i utopie istoric. nici als. a ost o #ine-cu3!ntare pentru #ar#ari. ea !ntre*ine !n ei o spai(ă salutară= le tul#ură so(nul. una a#ordea'ă (IpIi#QI(IItoăIceaMiaI(GstO@ie. un 3is de trans(utatie Gnrudit. căci ea u i'#ă3eşte. 1intr-un acelaşi 3iciu al spiritului. cărora le-a eEacer#at instinctele. ce s! tt deGa (!ntui*i> dar nu le 3a putea aduce o speran*ă concretă (uri#un'ilor şi cu at!t (ai pu*in 3a i'#uti să !n3ie cada3re. aşadar. !n pericol.. le redă 3ec%ea statură şi-i readuce la 3alorile pe care le-au trădat. Mare sau (ic. . Nici ade3ărat. S La el cu( o na*iune. principiu de re!nnoireH A( 3rea s-o pute( spera> oricu(.ci prin el şi-a do#!ndit Rusia puterea actuală. a parali'at-o şi a lic%idat-o> !n sc%i(#. proprietarul este pătat. c%iar pe aceia !n care lo3eşte (ai !nti! ? pe cei a3u*i> re3olu*ia !i reclasea6ă. să socoteşti un lucru. de pildă. O In sine. 1upă ce a( denun*at ridicolul utopGei. Nici 3or#ă să re&enere'e o lu(e decrepită= nu i-a re&enerat dec!t pe cei deGa re&enera*i. şi nu din cau6a lui. ar#itrar. cea (ai cu(plită din lu(ile posi#ile. iar de 3re(e ce oa(enii pri(esc at!t de #ine ordinea socială. La el. să re(arcă( !n treacăt că. !l stirneşte pe (onstrul a*ipit !n iecare din noi. 1ar !nainte c%ia 0e a a3ea (iGloacele ori prileGul să-i lo3ească. asupra unei na*iuni şo3ăielnice. ur&iile cărora le este i'3or. !l ni(iceşte !n i(ediat şi !l sal3ea'ă !n a#solut. co(unis(ul 3a aduce. Ar putea co(unis(ul să Goace acelaşi rol. $Y Gr((s(ulG. dacă nu identic. A*Opia-!ndeplineşte !n 3ia*a colecti3ită*ilor nrtr*ia pe. iar coş(arul e !nceputul tre'irii (eta i'ice. sau din aceeaşi speran*ă. să i( părtaşi la inconştien*a lor. Ideolo&iile s!nt su#produse ale 3i'iunilor (esianice sauO utopice. să ne ocupă( de nGeriieGe ei. nici rea. pentru a le u(ili şi 'dro#i sau pur şi si(plu pentru a do#!ndi un c%ip nu(ai al ei. un lucru i-ar răscu(păra orice 3ină= doar ea ne-n3a*ă prin ce &en de teroare se poate 'druncina această lu(e de proprietari. doar. "ă dispui ie şi nu(ai de-o (ătură. 7une*i-i :a3utul. oricare. odată instalat !n restul EuropeiH Ar putea i. "n viitorul apropiat. Re3olu*ia !i 3a 3eni !n aGutor. drept #unul tău !nsea(nă să participi la de&radarea . ie şi ne astă. rn!ntuirea acelora. pute( s-# repetă( ără tea(ă. pentru asta. se tra&e şi ideea pietrei ilo'o ale. $!ndi*i-3ă la e ectele creştinis(ului la !nceputurile sale= a dat o lo3itură atală soc@et"*u antice. 4 ideolo&ie nu este nici #ună. să le ur(ă( eEe(plul. in luen*a lui ar putea i (ai pu*in ericită. despuia*i-1 de a&oniseala lui ? !l 3e*i or*a la o tre'ire a conştiin*ei de care-n (od nor(al nu e capa#il. şi a cetă*ii ideale. @otul depinde de (o(entul c!nd este adoptată. Orice or(ă de posesiune. !n calitate de a&ent distructi3> dar. ci pe institu*ii. !ntre#area aceasta nu poate pri(i dec!t un răspuns indirect. de&radea'ă. "e do3edeşte utilă. 3a tre#ui să aGun&ă la sapă de le(n şi să-şi accepte ali(entul. acolo. careo are ideea de (isiune !n 3ia*a popoarelor. are ne3oie de o idee nesă#uită ca s-o călău'ească şi să-i iEe'e scopuri ce-i depăşesc capacită*ile reale.ecanismul utopiei 111 !nt!lnesc= ur(ărind. el &ră#eşte o serie de procese. un el de eEpresie 3ul&ară a lor. le %răneşte coş(arele. Red!%du-i &oliciunea dintru !nceput.

să de&enere'e !n pălă3ră&eală ori sperietoare. un opti(is( 114 'storie i utopie obligatoriu4 $reu se 3a deprinde cu el acela care.&enerală. să se !ntrupe'e> dar cu c!t e (ai aproape de i'#!ndă. !şi 3a slei resursele. Aceasta seduce (ai (ult prin or*a de ne&a*ie dec!t prin or(ulele ei po'iti3e. p!nă şi duş(anii declara*i> nici pole(ica şi nici poli*ia nu-i 3or putea stă3ili eEpansiunea ori !nt!r'ia triu( ul> ea 3rea şi poate să de3ină realitate. Ce (!ndrie să descoperi că nu-*i apar*ine ni(ic. surprins şi parcă ilu(inat de sărăcia ta. Era creştină a ost cu totul altce3a dec!t creştinis(ul> era co(unistă. ca (ai apoi s-o re&rete. pentru ca !n cele din ur(ă. spre ne ericirea lui. e (oştenitorul siste(elor utopice şi #ene iciarul unei !ndelun&ate lucrări su#terane> (ai !nt!i capriciu ori sc%is(ă. Cariera re'er3ată co(unis(ului depinde de 3ite'a cu care !şi 3a c%eltui re'er3ele de utopie. el a3ea să !(#race (ai t!r'iu caracterul unui destin şi-al une do&(e. un accident istoric. A dori răsturnarea ordinii sociale !nsea(nă să tra3erse'i o cri'ă (arcată. spiritele ar i ost atrase la supra a*ă de li#eralis(. cu at!ta riscă să se 3lă&uiască> instaurată. (ai (ult 119 'storie i utopie sau (ai pu*in. 1ar nu e oare o specula*ie sterilă să Gudeci o doctrină !n a ara ano(aliilor inerente reali'ării ei !n practicăH O(ul 3a spera (ereu !n instaurarea dreptă*ii> pentru triu( ul ei 3a renun*a la li#ertate. condi*ia şi c%eia lor. de care su eră deopotri3ă şi indi3i'ii. !naint!nd !n alte păr*i. 3a ispiti. se 3a &oli de con*inutul ei ideal. că aceasta e o i(posi#ilitate (aterială. de te(e co(uniste. sta&nare ără leac. nu (ai &ăseşti !n ea (oti3 de su erin*ă. C!nd s!nte( sătui de 3alorile tradi*ionale. Ec%ili#ru #leste(at. Atopia este ilu'ia ipos*a'iaI. şi colecti3ită*ile. şi nici co(uniste. totul !i !nlesneşte i'#!%da. conştiin*ele nu se pot (ani esta dec!t prin două or(e de re3oltă>. !n (o(entul de a*ă. Considerat !n sine. Nu că i-ar dispre*ul pe (aniacii :pro&resului continuu. la el ca autorul Gene6ei. Asta e 3ala#il a'i cu( a ost ieri. trăieşte !n #e*ia decep*iei şi care.ecanismul utopiei 112 care nu le de*ine nici o altă ideolo&ie. Cu( să nu o#ser3i !nsă că antico(unis(ul e totuna cu o credin*ă 3e%e(entă. unul de (!ndrie. @eoriile s!nt aici neputincioase. ine3ita#il. ce re3ela*iei @e socoteai cel (ai nenorocit dintre oa(eni şi iată că. aptele şi &!tidurile sale stau su# se(nul eşecului. su#stituindu-se reli&iilor de uncte sau şo3ăitoare şi propun!nd peste tot (ul*i(ilor (oderne un a#solut pe (ăsura neantului lor. Nu eEistă e3eni(ente prin natura lor creştine. Iar tot ce-ti (ai doreşti este să ii la el de deposedat ca un s !nt ori ca un s(intit. cu( o să ie şi (!ine. toate societă*ile ce nu-1 3or i trăit pe pielea lor> d!nd !napoi pe-alocuri. dacă păstră( (ăcar o #ru(ă de ilu'ie asupra 3iitorului= iată de ce. sin&urul ideal despre care pute( spune cu certitudine că nu se 3a reali'a niciodată şi contra căruia natura şi societatea par să-şi i (o#ili'at toate le&ile. re u'ă să pună alături 3!rsta de aur şi de3enirea. iar !n pro un'i(e de co(unis(. ci di(potri3ă. co(unis(ul apare drept sin&ura realitate la care (ai pute( adera. la r!ndul ei. nu ar putea să a(intească de co(unis(ul ca atare.. de la Renaştere !ncoace. de-at!tea eEperien*e şi su erin*e. (er-&!nd şi (ai departe. ce pare-a i nu punctul inal. deodată. @otul se petrece ca şi cu(. ci punctul de pornire. care.co(unistă şi antico(unistă.> co(unis(ul. Orice ar !ntreprinde. 3a ace !nconGurul lu(ii. şi e orturile lor de-a !ntrona dreptatea pe pă(!nt> dar ştie. At!ta ti(p c!t nu şi le-a secătuit. in3estit cu 3irtu*i pe . departe de-a i un produs de circu(stan*ă. ne orientă( ine3ita#il spre ideolo&ia care le nea&ă. un nonsens &randios. !n &rade di erite. Nu eEistă or(ă socială nouă !n stare să păstre'e a3antaGele celei 3ec%i= o su(ă aproEi(ati3 e&ală de neaGunsuri se !nt!lneşte !n toate tipurile de societate. co(pro(i*!ndu-şi speran*ele de (!ntuire. !n ricoşată.. s!nte( cu to*ii co(unişti. . 3a i ilu'ie decretată. ondul istoriei iind i(per(ea#il doctrinelor care-i eEpri(ă aparen*a. i(pusă= o s idare la adresa o(nipre'en*ei răului. !n 3iitorul co(unis(uluiH C!nd 3ine sorocul #iruin*ei unei ideolo&ii.

!nsetată de repaos.unci i 6ile 2L Acest ta#lou al 3!rstei de aur sea(ănă #ine cu acela al Edenului #i#lic.n 0limp. !ntr-un acces de urie lucidă. acest in ern.V. c%iar şi inutilă. Cele două &enuri. istoria nu ar (ai i a3ut loc sau. oric!t de ireali ar i. ti(p conceput !n opo'i*ie cu !nsăşi ideea de ti(p. Care au fost "ntr. să 3rei cu orice pre* să-i scapi. reconcilia*i cu &ro'ă3ia. Atunci c!%d. Cu (ai (ică sau (ai (are intensitate. ce. mai"nt"i făvrit. 6i ne &!ndi( la ei şi-i i(ploră( din toată ni(icnicia noastră. feriţi de orice amaruri4 . se !ntrepătrund acu(. utopic şi apocaliptic. tre#uie să urăşti de3enirea. reac*ionă( ca un ne#un cu (intea-ntrea&ă. 1ulcea*a 3!rstei (itolo&ice ne ispiteşte atunci dureros sau. la !nceputurile ei. neră#dătoare să dispară pe alte li(anuri.ecanismul utopiei 115 in ernului şi a &ustului său declarat pentru 3i'iunile de s rrşit de lu(e.i vrere Fructe dădea din bel ug.aupe lume 3eamu. nu ar i ost sinoni(ă cu po3ara sau cu supliciul. care !i cercetă( şi in3ocă(. 1acă a( i !(#ră*işat cu trup şi su let pre'entul 3eşnic. insepara#ile de spai(ele noastre. d. u(#re ori si(ulacre de u(#re. E sin&ura dorin*ă de care (ai este capa#ilă o 3oin*ă de#ilă. să-i si(*i po3ara şi ur&ia. +urtea. Cu c!t (ai (ult !i caută &!ndu@.0esiod. d!nd naştere unui al treilea &en.unor oameni de aur. . carne 3esteGită. Bricu(.Literatura utopică. Lisele noastre de 3iitor 3or i. ne ace( c%iar Idatorie din a-i &ră#i 3enirea. cu(plit e să 1-< 'storie i utopie . Nu-i !n natura lor ni(ic :cu(plit. s-ar %otăr! să-şi ni(icească opera o dată cu propria-i iin*ă. cu-at!t o#oseala noastră !i naşte ? nu ără anu(e olos pentru noi= oare nu datorită lor ne pute( (ăsura &radul !nstrăinării de lu(e. ce ne păreau at!t de di erite. per ect alcătuit pentru a o&lindi soiul de realitate ce ne p!ndeşte şi căreia-i 3o( spune totuşi da.i primea i averile toate +i stăp"neau.a pururi cu 6dravene m"ini i picioare Se veseleau "n petreceri. cuprinşi de rene'ia intelectului. cu( pretinde o anu(e ele&ie> nu. se ră'3rătea !(potri3a E3ului Mediu. !n care identitatea se o&lindeşte ne!ncetat F @raducere de 1u(itru @.N. ca un ne#un a lat deasupra ne#uniei sale ori ca un du(ne'eu care. un da decent şi ără ilu'ii. căcipăm"ntul cel rodnic din propria. . !n ti(p ce spiritul nostru in3ocă !n&erii şi-ncearcă să le pătrundă (isterul. 3u cuno teau suferinţa ori truda. LaQ0elul nostru de-a i impecabili !n a*a atalită*ii. LI VJRS#! *+ !-R I ii. de-acu( !nainte.. . du% spul#erat. şi celălalt s!nt c!t se poate de con3en*ionale= irealitatea nu ar putea să ie dra(atică. s!nt totuşi (ai consisten*i dec!t noi. ceilal*i= n-a( aGuns oare să dori( cu to*ii ni(icirea societă*ii !n care trăi( deşi cunoaşte( #ine decep*iile pe care ni le re'er3ă aceea care-i 3a lua loculH O răsturnare totală. ti(p co(un tuturor 3i'iunilor paradisiace.i dobora. ce ni se pro e*eşte capătă tot (ai (ult !n ă*işarea unui nou in ert p1ar noi !l aşteptă(.Aceste s !şieri> aceste con licte nu s!nt doar ale sin&uraticului. ca nişte anto(e su ocate. t/ V"rstadeaur 119 !n sine. unde do(neşte pre'entul 3eşnic. asistă( la o conta(inare a utopiei de către apocalipsă= :noul pă(!nt. 6i unul. o re3olu*ie fără credinţă? e tot ce se (ai poate spera de la o epocă !n care ni(eni nu (ai are destulă candoare pentru a i un re3olu*ionar ade3ărat. C!nd ea ne apasă prea &reu şi ne stri3eşte. Ca să-1 po*i i(a&ina şi dori. re3erii nostal&ice ne poartă !n toropeala prea ericită a &rădinii dint!i. liniştitoare ale unui Ca(panella sau Morus au ost concepute cu sin&urul scop de a discredita %alucina*iile unei " inte 0ilde&arda. !(potri3a eEa&eratei pre*uiri pe care acesta o arăta .oartea u oară ca somnu. c"nd domn peste cer era Cronos4 3etulburaţi de vreo gri9ă. le resi(*i( şi noi. !şi !(pru(ută culorile. i nici bătr"neţea 3u. ne aruncă( !n aceea a %aosului.. !n orice ca'. Astă'i. trăiau asemeni cu 6eii. au (eritul de a iEa i(a&inea unei lu(i statice. cu du) cumpătat i cuminte.o vreme. pa nici trăiau i "n ti)nă444K . ci de. neputin*a de a ne inte&ra eiH Oric!t de i(ateriali. dac-a( ost cititori statornici ai Gene6ei. "-ar spune că siste(ele at!t de.au casa. o laşitate cu(plită ne cotropeşte iin*a= perspecti3a de a ne a&ita (ai departe prin 3eacuri capătă propor*iile unui coş(ar.

că nici nu reuşi( să-i #ănui( natura. la r!%du-le.. &oală şi totuşi !ncărcată. pe dos> tot ce ne-a predicat şi 1-. apoi contra noastră. după spusa aceluiaşi 0esiod. ne scapă şi e at!t de di erit de noi. penV"rstadeaur 1-1 tru că nu pute(. ca să s !rşi(. Cu3intele pe care i le atri#uie Esc%il s!nt eEact contrariul celor citite adineauri !n . deşi se ălea cu luciditatea lui. lă-s!ndu-i !n 3oia de3enirii. să-i 3ede( deodată *!şnind din a(ur&ul s!n&elui nostru. care. iar o dată cu iin*a şansa 3!rstei de aurH !ncercările cărora ne sortea. !ncre(enită !ntr-o '&!rcenie ate(porală. Oa(enii ascultau7 ce ne3oie a3eau să "nţeleagă H El i-a silit s-o acă. !n ciuda interdic*iei 'eilor. Cel dint!i anatic al :ştiin*ei. )iin*a căreia eEta'ul i-a ost inter'is nu-şi poate re&ăsi ori&inile dec!t prin stin&erea 3italită*ii. Ni(eni nu poate tul#ura nepedepsit inconştien*a ori&inară> cei care. dar. ni-1 (ai pute( i(a&ina. coerent ca atalitatea. )ăptuiau. ni le-au ascuns. atunci. dar nu 3edeau cu( tre#uie> ascultau. pe o co(oară ce o sărăceşte. acela a ost 3ulturul. Conştiin*aH "e lipseau oarte #ine de ea> dar 7ro(eteu le-a i(pus-o. pe care 'eii. an aronadele şi delirurile lui 3estesc pe-acelea ale (ai (ultor doctrinari din 3eacul trecut= doar su erin*ele lui ne consolea'ă pentru at!tea eEtra3a&an*e. au atentat la ea. de3enire spectrală.unci i 6ile= :Altădată oa(enii 3edeau. n-a ruinat el oare totodată iin*a. n :I'3oarele 3ie*ii... apoi le c!ntări( !n*elesul şi pre(isele. despăr*indu-i de aceste :i'3oare. c%ircită pe o clipă sterilă. parodie a i(ua#ilului.. prin a ne acu'a pe noi !nşine. a 3rut să ne cru*e de c%inurile ce ne aşteptau.aGun&e( să nu ne (ai pute( !n*ele&e dec!t cu ei sau. le-a 3!r!t-o pe &!t. Indiscre*iile şi cri(ele cunoaşterii. i-au !(părtăşit ineEora#il destinul= s!nt de3ora*i şi ei. Iată ce nu putuse pre3edea acel unest ilantrop a cărui a(ă&ire !i e sin&ura scu'ă. ără a i la el de crunte ca ale sale.. apoi la aceea de #ron' şi de ier (arc%ea'ă accentuarea decăderii noastre. Ceea ce li se reproşa era. dar nu !n*ele&eau. &%icindu-ne 3iitorul. (odel!ndu-i după c%ipul şi !n ă*işarea sa. de3enire apatică. 1acă cine3a a "nţeles. doar. ci #leste(ul şi c%inurile titanis(ului. din ni(ic. 7ro(eteu nu le-a adus ericirea. iar dacă !l si(*i( aproape. de care !nainte se #ucurau ără a căuta să le sonde'e ad!nci(ile sau sensul.. un modern !n cel (ai rău !n*eles al cu3!ntului. a !ndepărtării de pre'entul 3eşnic. al cărui si(ulacru. dec!t propria-i caricatură.'storie i utopie i(pus s-a !ntors punct cu punct contra lui.. şarpe i(prudent şi nec%i#'uit. că se cu undă !n idila pri(ordială şi !şi ur(ea'ă le&ile irii. 6i !l urăsc cu at!t (ai (ultă !n3erşunare. cu alte cu3inte. @onul e uşor de sesi'at> de prisos să cită( (ai departe. ne su#Gu&ă şi ne s(ul&e 3ie*ii> a( 3rea să re3eni( la aceasta. 7ro(eteu şi-a propus să ni le de'3ăluie. iar ea a declanşat !n ei o dra(ă care se prelun&eşte !n iecare din noi şi care nu se 3a s !rşi dec!t o dată cu specia. căci este doldora de 3id. Lino3at sau ne3ino3at ? ce i(portan*ă (ai areM ? şi-a (eritat pedeapsa. icoanaH Ne-a ost răpit pe 3ecie. Nu-i cale să ni-1 !nsuşi(= oare l-a( posedat cuade3ărat odinioarăH 6i cu( să-1 stăp!ni( din nou. şi 1-a reali'at de (inune şi. @re'indu-i pe oa(eni la spirit. e (eritul le%a(itei şi atoniei !(pinse la eEtre(> dar nu (ai e. !ntr-un cu3!nt. conştiin*a ne acaparea'ă. de st!inca şi de 3ulturul lor. eEaspera*i. i-a !n3ă*at şi pe ei să scotocească !n dedesubturile 3ie*ii. ur(!ndu-i eEe(plul. cu c!t se urăsc pe ei !nşişi "n el4 m @recerea la 3!rsta de ar&int. le căută( pricină şi uneia şi celeilalte. au parte. a istoriei> &onindu-i. lui. Lino3at pentru toate nenorocirile noastre. :7ro&ra(ul. c!nd nu-i pute( re ace. nealterate de conştiin*ă. 1ar pri(ul i(puls usese dat= oa(enii prinseseră &ust pentru (ane3rele seducătorului care. acel ispititor ără 3oie. cu care nu (ai a3e( rontieră co(ună= apar*ine altui uni3ers. c!nd !i crede( la celălalt capăt al lu(ii. din pre'entul 3eşnic. uneori. 7e (ăsură ce ti(pul (er&e !nainte. curio'itatea uci&aşă ce ne !(piedică să ne ar(oni'ă( cu lu(ea. a3eau !n sc%i(# să dure'e (ai (ult. . dar ără Gudecată. nu era conştient de ce ace. toate pornesc de la el= ideali'!nd cunoaşterea şi actul.

luate laolaltă. scrutea'ă ori'ontul= dar nu (ai . EEistă o 3eşnicie ade3ărată. ne 3lă&ui( la spectacolul propriilor noastre aparen*e. ca la ilo'o ul stoic. ca să recur&e( la ter(inolo&ia #i#lică. care !ncearcă să !(pace pre'entul 3eşnic cu istoria. !nsea(nă să te si(*i consu#stan*ial cu acesta. la el de inaccepta#ile. 1e aici o#sesia lor pentru definitiv şi neră#darea de-a instaura paradisul c!t (ai cur8nd. Cu( nu cunosc nici !n durată şi nici !n spa*iu (o(ente sau locuri pri3ile&iate1. ei cad dintr-un leşin !ntr-altul> iar c!nd şi-această !naintare le este inter'isă. at!t de apropiat că de3ine aproape tan&i#il. alsă. prin care să pute( !ntre'ări indestructi#ilul şi să aGun&e( la el> de acest pri3ile&iu au parte doar c!*i3a #leste(a*i de soartă.. !ncearcă să re acă Edenul cu (iGloacele păcatului ori&inar. de 7osi#il i(o#ili'at. ci o le'iune a spiritului. ci dintr-o spai(ă aproape (etodică şi dintr-o silă prea in3eterată ca să nu capete aspectul unei autodiscipline sau al unui 3iciu. de &enune de3alori'ată. căci de apt nu eEistă nicic!nd. !nc!t. "-a atro iat oare or&anul ce ne !n&ăduia să ne percepe( esen*a iin*eiH "ă i( pe 3eci reduşi la u(#ra noastrăH @oate #olile cărnii şi spiritului. Oare ne-a( apuca de o c!t de (ăruntă lucrare ără con3in&erea secretă că V"rstadeaur 1-2 a#solutul depinde de noi. căci (ai uşor le e să trăiască !n i(a&ina*ie peste 'ece (ii de ani dec!t să se co(placă !n i(ediat şi i(inent. a#andona. 3or i &!ndit (ai (ult la ti(pul !n sine dec!t la ti(pul o#iecti3. de ideile şi aptele noastre> şi că-i pute( asi&ura i'#!nda !%tr-un răsti(p destul de scurtH Cine se identi ică pe de-a-ntre&ul cu ce3a se co(portă ca şi cu( ar spera !n instaurarea :ar(oniei uni3ersale. ori s-ar considera pro(otorul ei. "i(ulacru al pre'entului 3eşnic. la inde init dec!t la e icien*ă şi la s !rşitul lu(ii dec!t la s !rşitul unei 'ile. oare. !n acest ti(p risipit ce nu se a ir(ă dec!t anul!ndu-se. po'iti3ă.. se opresc. :c%estiunea socială. repetă ei !(preună cu Epictet. ără să şti( c"nd este. 7e "nainte şi după. dintr-un considerent (oral. su(ă de a(#i&uită*i. !n siste(ele utopice. e pentru că or&ani'area statului societar nu cere (ai (ult de doi ani. plenitudine ce are neantul drept principiu ? trăi( şi (uri( ! t iecare din clipele sale. Eşua*i ără drept de apel !n 3eşnicia ne&ati3ă. Nu !nsea(nă asta. şi care ne eli#erea'ă de toate lu!ndu-ne totul. tot nu renun*ă la căutarea unui alt ti(p> din contră. a lată dincoace de el= e c%iar aceea !n care dospi(. prin acea sen'a*ie de in init &ăunos. dar care eEpri(ă totuşi o realitate pro undă. ca reco(pensă pentru a-şi i acceptat ruina. soi de durată sta*ionară. să !ncerci re3i'uirea Crea*iuniiH IL Ideea lui Lico de a i(a&ina o :istorie ideală. deşi pasiunea lor pentru a(!nare nu pro3ine.. o isură a eului.prin a#sen*a oricărui V"rsta de aur 1-. atri#ut. le-au proscris şi le-au dat deoparte. deşi se recunosc incapa#ili de ase(enea sacri iciu. pri3esc !n toate păr*ile. Mărturisire cu( nu se poate (ai nai3ă. !n 3iitorul i(ediat. :Ceea ce se poate a(!na cu olos se poate. cu at!ta si&uran*ă ar(onia uni3ersală ca oarte apropiată. ne&ati3ă. aplicată la societate. cu şi (ai (ult olos. de spa*iu !n plină in la*ie şi de durată ru&ătoare şi nulă. o ac cu !nd!rGire. :1acă 3estesc. ce se !ntinde dincolo de ti(p> eEistă alta. Alt el stau lucrurile cu cei c%inui*i de de(onul a(!nării. n-ar i ni(ic pe lin&ă #oala ce se tra&e din incapacitatea de a intra !n re'onan*ă cu pre'entul 3eşnic sau de a-i ura ? ca să ne !ndulci( cu ea ? (ăcar o părticică. A ac*iona !nsea(nă să te !nrădăcine'i !ntr-un 3iitor S apropiat. se re&ăseşte. o dată pentru totdeauna. Ani3ersul iind a#olit. ne lea&ă !n ase(enea (ăsură. dulcea*a 3!rstei de aur cu a(#i*iile pro(eteice ? sau. 1e-a lun&ul anilor. ca să ne s(ul&e( din str!nsoarea lui. şi de a-i trasa :ciclul etern. a căror particularitate e 3oin*a de a re'ol3a. !n a ara puterii unui (!ntuitor. !nsă cu &!ndul să-1 plase'e !n lu(ea aceasta. departe de i'#ă3ire. 1eşi at!t de e e(e*. esen*ă redusă la un şir de distru&eri. Restul. spune )ourier. ne-ar tre#ui nu doar o răsturnare a deprinderilor. pe a6i şi m"ine. red!ndu-i ast el noului Ada( pri3ile&iile celui din 3ec%i(e. con or( reco(andărilor utopiei. c3asitotalitatea 1-9 'storie i utopie oa(enilor...

să supri(a( irepara#ilul şi. eli#era*i de su# puterea lui. dintr-o ne3oie ire'isti#ilă. Ne a&ită( pentru că ne re3ine ? crede( noi ? (isiunea de a ispră3i istoria. cine nu !ncearcă şi nu crede că-i de datoria lui să !ncerce toate acestea ? acela renun*ă. 3icti(ele unei 3oin*e ane(iate şi lucide care se luptă cu ea !nsăşi şi se ascultă ne!ncetat.. Cine nu luptă să-şi #iruie se(enii. cu un cu3!nt din Gar&onul lui 7roud%on. tă&ăduia &reşelii lui Ada( orice putere de-a !nr!uri posteritatea. cei scoşi !n a ara ti(pului. o#iect supre( ? şi totuşi inconştient? al dorin*elor noastre. (odernii a3eau să-1 proiecte'e !n 3iitor> ilu'iile lor s!nt re'u(ate !n epi&ra ul Gurnalului saint-si(onian. !n runt8nd lu(ea. lu(ea. ProducătorulC :L!rsta de aur. Incapa#ili să-1 desluşească !n stră undul naturii lor şi prea &ră#i*i ca să-1 poată eEtra&e din ea. decis !n ine să-şi părăsească atitudinea re'er3ată. un nai3/.. !n sensul plin al cu3!ntului. A 3rea. Mani estul lui Ro#ert O_en ne pro(ite un siste( capa#il să cree'e :un nou spirit şi o nouă 3oin*ă pentru tot nea(ul o(enesc. apoi pe 1u(ne'eu. inten*ia actului> de ase(eni... Nu 3reau să spun că autorii de utopii s-au inspirat din ea !n (od direct> dar nu se poate contesta că !n &!ndirea (odernă eEistă. n-ar eEista !n noi nici ur(ă a unei pri%ăniri ori&inare. cine nu 3rea să-i retuşe'e opera.este ori'ont. spre a ni se de'3ălui. o panică at!t de intensă. s-o instaură( pentru 3ecie. Aceştia si%t eEcluşii. 7ro(eteu a 3rut să-1 !ntreacă pe ]eus> de(iur&i i(pro3i'a*i. 6i atunci !i !ncearcă nu a(e*eala. O(ul de ac*iune nu-şi c!ntăreşte nici i(pulsurile. A te (ani esta !nsea(nă a te lăsa or#it de-o or(ă oarecare de per ec*iune= p!nă şi si(pla (işcare con*ine un in&redient utopic. că !i parali'ea'ă şi !i !(piedică să u&ă. . !l interesea'ă nu actul !n sine. Re3olu*ionarul credea ? şi to*i &!ndi( la el !n s era V"rsta de aur 1-5 acti3ită*ilor noastre ? că răsturnarea pe care-o pre&ăteşte 3a i şi ulti(a= această idee de ultim iind o#sesia oricărui o( !n 3ia*ă. ra*ional. utopia este un 3is cos(o&onic la scara istoriei4 Nu se 3a putea ăuri paradisul aici. ce pot i (odela*i după dorin*ă. Născu*i #uni şi li#eri. !nsea(nă să nu ştii că 3rei. ie din !n*elepciune. suscepti#ili de toate per ec*iunile. pe care o tradi*ie oar#ă a situat-o !n trecut.. să-i corecte'e i(per ec*iunile. ca de alt el şi :ade3ărul. conştient. Eroarea 3a i de partea celorlal*i> doar noi 3o( i !n*eles totul. at!ta ti(p c!t oa(enii 3or i supuşi 7ăcatului> deci tre#uie să ie scoşi. să :de atali'ă(. caută !n ea de initi3ul sau speră să-1 introducă. "iste(ele ce şi-au propus acest o#iecti3 *in de un pela&ianis( (ai (ult sau (ai pu*in de&%i'at. nici (o#ilurile. !l 3a preocupa obiectul. ără să ai#ă satis ac*ia de a ne pricopsi cu tarele şi nenorocirile lui. !n inten*ia ei &enerală. Cu &reu se poate i(a&ina o doctrină (ai &eneroasă şi (ai alsă> este o ere'ie de tip utopic. C%iar şi respira*ia ar i un supliciu ără a(intirea sau presi(*irea paradisului. con or( unei escatolo&ii născute nu din spai(ă. şi-a atras o di'&ra*ie ce-1 pri3ea doar pe el.un 1-8 'storie i utopie celt. ci din eEaltare şi eu orie. "e ştie că 7ela&ius . pe pă(!nt. cu o Gudecată şi o purtare sănătoasă. ne&!nd e ectele păcatului ori&inar. esen*ă ne or(ulată a (e(oriei şi aşteptării noastre. opus au&ustinis(ului şi Gansenis(ului. eli#era*i de păcatul ori&inar. prin a#surdită*i ce-a3eau să acă o lun&ă carieră. de a-i pune un punct inal. ecundă prin !nseşi eEcesele ei. iar. să re u'i să te opreşti asupra eno(enului 3oin*ei. şi ast el să-1 acă pe iecare să de3ină. 7ri(ul nostru stră#un a trăit o dra(ă strict personală.. pe dată sau peste doi ani. predestina*i #inelui. 1-4 'storie i utopie sur&%iuni*ii. să-1 u(ili( edi ic!nd un paradis superior celui creat de el. ci scopul.. un !ntre& curent pe-la&ian ? !ncununat de cultul pro&resului şi de ideolo&iile re3olu*ionare ? după care oa(enii ar or(a o (asă de aleşi virtuali. dintr-o sete de ericire suspectă şi aproape (or#idă. căci ea ne pare-a i do(eniul nostru. ie din neputin*ă. iar re leEele şi le cercetea'ă şi (ai pu*in= li se supune ără să &!ndească la ele şi ără să le stin&%erească. 1eci este i(portant să-i &ră#i( 3enirea. nu (ecanis(ul 3oin*ei. la propriul destin. ci panica. rup*i de rit(ul ce pune &loatele !n (işcare. se &ăseşte !n a*a noastră. noi 3re( să-1 depăşi( pe 1u(ne'eu.

eEtra&e( din ea acea su(ă constantă de de'ilu'ii şi de con licte at!t de necesară instinctelor noastre. cu aGutorul cerului. la el de #ine. 1oar oa(enii cu o 3oin*ă de icitară V"rstadeaM 1-9 s!nt #uni !n (od natural> ceilal*i tre#uie să-şi dea toată silin*a ca să i'#utească. Lipsi*i-1 pe o( de ea. să pre eră( orice ur&ie !n locul sta&năriiH O#sesia ineditului este principiul ce ne sa#otea'ă (!ntuirea. su#linie'. 1ar poate că tre#uiau să dispară. 7otri3nic ericirii lui ca şi celei a se(enilor. Ei 3esteau era indi3idului ? iar indi3idul este pe ducă> eclipsa statului ? iar statul n-a ost niciodată (ai puternic şi (ai apăsător> era e&alită*ii ? şi era terorii a 3enit. ca şi cea 3ec%e. !ncep!nd cu cele :ideale.1 !nc%inat li#ertă*ii ? toate cetă*ile. 6i n-a( putea re&reta !ndeaGuns că stirpea celor ce 3oiau s-o reali'e'e s-a stins. pleacă de la o 3i'iune !n3erşunat opti(istă asupra naturii u(ane. Oricu(. i(o#ili'ată.< 'storie i utopie plictiseală. Gu&ul speran*ei. !n ulti(ă instan*ă. Nu e oare istoria. el ac*ionea'ă ca şi cu( ar dori instaurarea unei societă*i ideale> dar dacă ar reali'a-o. a*ă de predecesorii lor. toc(ai pentru că e rea şi-a ăcut apari*ia statul> !n lipsa lui. 1ar nu s-a do3edit de el că 3oin*a ar i generoasă7 #a c%iar e si&ur că nu-i &eneroasă deloc ? cea nouă. deliciile identită*ii. să respiră( şi ni(ic (ai (ult. ni(ic nu ne 3a reconcilia cu plictisul. Eli#era*i de &riGi şi de orice oprelişti. 3oluptatea clipei nesc%i(#ătoare..-re'ultatul ricii noastre de 1. să-1 despuia*i de propria iin*ă. să suportă( cu de(nitate nedreptatea de a i. !ntr-o (ăsură sau alta. aceştia au a3ut (eritul de a respin&e ? prin cultul V"rstadeaM 1. ar tre#ui. să părăsească un 3eac ca al nostru. a( i a#andona*i nouă !nşine= #e*ia ce ne-ar cuprinde atunci ne-ar ace de (ii de ori (ai răi dec!t ne ace ser3itutea.7ela&ius. ca şi discipolii săi !ndepărta*i. ea s-ar aduici !n rău ără nici o re*inere. Cu( răul este insepara#il de act. ine icientă> cealaltă distructi3ă. şi de a le !nlocui cu un nou soi de %i(ere. neaGunsurile !(#ui#ării iind inco(para#il (ai (ari dec!t ale (i'eriei. nu a3e( de ales dec!t !ntre o 3oin*ă #olna3ă şi o 3oin*ă rea> una &eneroasă. a cărei c%eie constă !n pornirea de a ace rău. s-ar su oca !n ea. re'ultă că aptele noastre se !ndreaptă o#li&atoriu contra cui3a sau ce3a> la ri&oare. (onştri atotştiutori ce i&noră esen*ialul. !nsă de o#icei. nu 3re( dec!t !n detri(entul altuia. iar dacă reuşesc e doar cu pre*ul unor e orturi ce-i indispun. să re u'ă( aşteptarea. at!t de 'elos să le in ir(e teoriile şi pre3i'iunile. E un aspect al decăderii noastre ce le-a scăpat anar%iştilor. ără de care nu ni-1 pute( !nc%ipui. @oate decad 3ă'!%d cu oc%ii. să căută( o cale de (iGloc !ntre cada3ru şi du%. !nc!t s!nte( (ai erici*i să nu po&oare peste noi. dacă (i'a*i pe 3!rsta de aurM "au a*i putea. aşadar acti3ă. (işcarea perpetuă= către ce să se !ndrepte !nsă. ani(ată de un principiu dina(ic= e c%iar aceea ce !ntre*ine e#ra de3enirii şi naşte e3eni(entele. 1acă anar%iştii s-au ră'3rătit contra statului şi i-au cerut a#olirea. ci os!ndi*i ? iată ce s!nte(. Ne!ndoielnic. să cunoaşte( o plenitudine ără e3eni(ente. O(ul iu#eşte tensiunea. "!nte( prea corup*i şi prea neră#dători pentru a şti să ne plictisi( pe !ndelete. Lre*i să construi*i o societate !n care oa(enii să nu-şi (ai acă rău unii altoraH Nu-i lăsa*i să intre !n ea dec!t pe a#ulici. ulti(ii din şirul pela&ienilor> totuşi. Ca să-i i( (ai pu*in re ractari. !n interiorul per ec*iuniiH Este inapt pentru pre'entul 3eşnic> !n plus. contra noastră !nşine. Nu aleşi. (ai strălucite şi (ai i(pro#a#ile dec!t cele 3ec%i. a cărei pasi3itate ar tre#ui să ie solu*ia uni3ersală. !l (spăi(!ntă (onotonia acestuia. Co(parate cu . pentru că e rănită. ideea de-a ni(ici orice autoritate ră(!ne printre cele (ai ad(ira#ile din c!te s-au i(a&inat 3reodată. au ăcut-o pentru că-1 considerau un o#stacol !n calea eEercitării unei 3oin*e unciar(ente #une> or. răspunsul supre( la toate !ntre#ările noastre> &roa'a pe care ne-o inspiră ne-a trans or(at !n această %oardă de ci3ili'a*i. Ne !ndreptă( spre in ern !n (ăsura !n care ne depărtă( de 3ia*a 3e&etati3ă. 1ar un ase(enea %ar e at!t de potri3nic naturii noastre. punct 3ulnera#il al paradisului su# du#la lui !n ă*işare ? reli&ioasă şi utopică. Ro#i*i di3ersită*ii. ce ne 3a ace (ereu să !ndră&i( sa3oarea şi noutatea de'astrului. !n conclu'ie.

ce ia pe u(erii ei destinele celorlal*i. preocup!ndu-se nu(ai de sine !nsăşi. ideea icoană. 1in co(plice a siste(elor utopice. Aici era lea&ănul o(enirii... el a3ea să se de inească din ce !n ce (ai (ult !n opo'i*ie cu ideile ou-rieriste ale tinere*ii sale> neput!ndu-şi ierta 3ina de a le i !(#ră*işat c!nd3a..ale lor. desluşind !n ele un pericol de (oarte pentru dăinuirea propriilor c%inuri. se te(e de 3enirea ei. dar totuşi nu ca un ta#lou. 3rea să acă din "ta-3ro&%in şe ul spiritual al cetă*ii 3iitoare. 1e alt el. şi c%iar le identi ică. sau din proiectul lui En antin de a-1 un&e papă al noii reli&ii pe !nsuşi "aint"i(onH 1ostoie3sXi apropie catolicis(ul de :socialis(. i(e(orialH 1ostoie3sXi 3a ace din el su#iectul unui 3is pe care-1 3a atri#ui succesi3 lui "ta3ro&%in. . e pentru că. la !nceputurile ei. ce-a( (ai putea spera de la ea. se (ai co(it nu (ai au acel undal de a#solut ce le !nno#ila pe ale lor. !(potri3a :palatului de cristal. la instaurarea :ar(oniei uni3ersale. par să le spună ruşii occidentalilor prin inter(ediul lui 1ostoie3sXi. cu 7iotr Ler%o3ensXi. aGunşi la acest capăt al e3ului de ierH "enti(entul predo(inant este acu( de'ilu'ia. In raport cu Occidentul... La el ca personaGul Subteranei F. *ăr(uri !n loritoare> !n depărtare o pri3elişte !nc!ntătoare. Ceea ce detesta !n ei erau 3ec%ile lui rătăciri. al dreptului la capriciu. nu !n nu(ele ordinii. L/ V"rstadeaur 1. nenorocirea plani icată. su erin*a !i !ntoarce spatele. la el ca !n ta#lou. !şi caută !n ea un rea'e(. pe care saint-si(onienii o puneau deasupra :producătorilor.'storie i utopie Iar dacă ne lipseşte p!nă şi resursa de a crede !n 3irtu*ile distru&erii. s-a ră'#unat pe eroii săi. anar%işti de'a ecta*i. lui Lersilo3 şi :o(ului ridicol. !i 3a re&ăsi cu(plita i(a&ine si(etrică !n cetatea ideală. caricaF "nsemnări din subterană de 1ostoie3sXi. nu se inspiră oare din :preo*i(ea. arareori şi parcă !n silă. pe pă(!nt. pare-se. Nu-i doreşte reali'area !n istorie> di(potri3ă.. iat-o că de3ine ad3ersara lor. Oa(enii se tre'eau şi ador(eau erici*i şi ne3ino3a*i> .. replică a )alansterului. su(ă a 3iselor noastre alterate. Cel care-a cunoscut in ernul. insule şi st!nci.N.. concesiile ăcute utopiei> (ulte din te(ele ei a3eau să-1 o#sede'e totuşi> c!nd. !ntr-un el se iEea'ă !n ea> dar pe (ăsură ce se ad!nceşte. 1upă 1. şi eu. eEecutate cu-at!ta (i&ală şi 3irtuo'itateM A'i nu se (ai &ăseşte ni(eni să pună u(ărul. un col* din ar%ipela&ul &recesc. o#sedatul prin eEcelen*ă... pe cel 3ec%i... :popoarele nu 3or să trăiască şi nici (ăcar nu pot (uri. dar ără să treacă de partea :reac*iunii. 6i&alio3 nu de#itea'ă (ai pu*ine enor(ită*i dec!t Ca#et> o ace !nsă cu o !n3erşunare ce nu-i de &ăsit la (odelul său rance'. Laluri al#astre şi (!%&!ietoare. ci al capriciului. dintr-o perspecti3ă ce *ine de (etodă şi de delir. suprau(ane ale ilu'iilor sale dinul.9 'storie i utopie ce a respins paradisul 3iitor. a(estec e(ina(ente sla3.. clar3ă'ătoare. ic*iune capitală de la care nu (ai aşteptă( ni(ic. ipote'a do&(ă.. ericire uni3ersală pe care o respin&e oricine a su erit enor(= ostilitatea lui 1ostoie3sXi a*ă de ea a (ers p!nă la intoleran*ă... !n Rusia totul e (ai sus cu o treaptă= scepticis(ul de3ine acolo ni%ilis(. i-a( !n*eles ur&en*a şi inutilitatea. :Loi nu (ai a3e*i o#sesii. speră !n 3enirea 3!r-stei de aur aici. ci ca o realitate. !(potri3a lui :doi ori doi ac patru. ca toate personaGele sale.. ne asi&ură el. sau c!nd. turi. Acesta era ta#loul pe care l-a( 3ă'ut !n 3is. LI "u erin*a. un su3eran ponti re3olu*ionar şi ateu. ea 3a pleda pentru %aos. unui sin&ur 3is= acela al 3!rstei de aur> ără de care. se 3a ridica !(potri3a ra*iunii. (ă !ntorsese( cu trei (ii de ani !n ur(ă. !l 3a salva oare pe celălalt. !(preună cu (arele Inc%i'itor. ro#it. "e ăcea că eEistă. Cu anii. p!nă şi atentatele noastre nu (ai s!nt ce erau odată= pu*inele care. c%e(area soarelui care apune. !(parte o(enirea !ntr-o tur(ă ericită şi o (inoritate ră3ăşită. al căror ar(ec toc(ai 1-a descoperit. căci atacă :pro&resul. :!n (u'eul din 1resda eEistă un ta#lou al lui Claude Lorrain care !n catalo& i&urea'ă su# titlul !cis i Galateea44. 1. prin ac*iuni teroriste. doar noi (ai a3e(.

ca o coc%etărie. Au cunoscut triste*ea şi triste*ea le-a plăcut. #olile etc. pentru indi3idualitate. iată-1 acu( că predică.. nu reeditase :o(ul ridicol. ci al s !rşitului :u(anită*ii europene. !nsă nu crede cu ade3ărat !n ea. A#ia dacă-şi (ai a(inteau de ceea ce au pierdut. dar ără să cunoască tri3ialitatea 3oluptă*ii şi naşterii. A !nceput lupta pentru separare. ericirea lor. de alt el. sen'ualitatea a &enerat &elo'ia. săşi re!nsu le*ească ilu'iile.... Consternat de descoperirea sa. $ane. . la r8ndul lui. oarte repede a *!şnit pri(ul s!ti&e= ei ş-au (irat şi s-au !n&ro'it şi au !nceput să se despartă. acest ta#lou se !ntunecă !ntru c!t3a> se 3a !ntuneca de-a #inelea !n Visul unui om ridicol4 L!rsta de aur şi clişeele ei s!nt pre'entate aici cu (ai (ultă F @raducere de Marin 7reda şi N. cu unda*i !ntr-un eEta' necur(at. Atunci a apărut ştiin*a ei. să sal3e'e.5 autorul. Apoi a apărut sen'ualitatea. cu di eren*a totuşi că soarele care apune nu-i (ai apare. (ăcar ca idee. poate !ntr-ade3ăr ca un ato(. Au !nceput să c%inuiască ani(alele şi ani(alele s-au retras !n păduri şi le-au de3enit duş(ani. Nu 3a i'#uti. nu ştiu. "!%te( pe acel pă(!nt :dinainte ca el să i ost !ntinat de păcatul ori&inar. nu ştiau ce e pi'(a. N*emonii F/ Lersilo3. ca o &lu(ă. iar pentru apărarea codurilor au !năl*at &%ilotina. dintr-o dată.. Au apărut uniuni. pentru i'olare. tot aşa a( in ectat şi eu tot acest pă(!nt ericit. 1in clipa aceea au ost pierdu*i> despăr*indu-i de ei !nşişi prin lucrarea dia3olească a ştiin*ei. Au !nceput să 3or#ească !n li(#i di erite. O. sosi printre ei şi-i per3erti pe to*i. ? :Ca o tric%ină (i'era#ilă. "-a născut 1. C!nd au de3enit cri(inali au in3entat Gusti*ia şi şi-au prescris coduri !ntre&i.. rătăceau prin păduri c!nt!nd i(nuri şi. 6i eu !l si(*ea(. ca un Goc al iu#irii.2 preci'ie şi pasiune dec!t !n cele două 3ise precedente= o 3i'iune de Claude Lorrain co(entată de un 0esiod sar(at. a3eau copii. reproşurile. la ericirea i(e(orială. 1in ericire pentru noi. 7oate că asta a !nceput ne3ino3at.pădurile răsunau de c!ntecele lor 3esele> prisosul or*elor lor a#undente se re3ărsa !n dra&oste. lipsit p!nă la (ine de păcate. NOurnalul unui scriitor F/ 1ar ur(a să ie şi (ai rău= a3eau să descopere că (ai presus de 3ia*ă stă conştiin*a 3ie*ii. nici nu 3oiau să creadă că au ost 3reodată ne3ino3a*i şi erici*i.. !(pins de re(uşcări. Au !nceput !n3inuirile. Oa(enii trăiau pe atunci :!ntr-un el de er3oare a iu#irii. 3a !ncerca să-i atenue'e e ectele. a3ea să se arate ra&ilă supusă !ncercărilor= :o(ul ridicol. o cruciadă pentru recucerirea lu(ii ericite pe care toc(ai a ruinat-o. Nici F @raducere de Leonida @eodorescu. iar cunoaşterea :le&ilor ericirii./ V"rstadeaM 1. o ştie ca şi noi. e (ai presus de ericire. dar repede. erorile şi ne#uniile lui 7ro(eteuH Odată cri(a să3!rşită. &elo'ia cru'i(ea.. dar acest ato( al (inciunii a pătruns !n ini(ile lor şi le-a plăcut. t. dar de data aceasta !ndreptate unele !(potri3a altora. O dată cu apari*ia răului clişeele dispar. arunc!ndu-i din pre'entul 3eşnic !n istorie. uni3ersală şi reciprocă. V"rsta de aur 1. constată(. R!deau c%iar de posi#ilitatea ostei lor ericiri şi spuneau că e o ilu'ie. (!nia. Au cunoscut ruşinea şi au ridicat-o la ran& de 3irtute. C!nd au de3enit răi. !n !dolescentul. iar conclu'ia ce i-o pute( atri#ui ? ără să-i denatură( &!ndirea aproape deloc .4 'storie i utopie no*iunea de onoare şi iecare uniune şi-a !năl*at stea&ul ei. care părea eternă. ta#loul se !nsu le*eşte. 3isul său cel (ai scu(p. au !nceput să 3or#ească despre raternitate şi u(anis( şi auY!n*eles ideile astea.N. să se i'ole'e. pe socoteala lor. !n #ucurie nai3ă. 3a 3isa acelaşi 3is ca "ta3ro&%in. ca un soare al !nceputului. "e an&aGea'ă !n această luptă. doreau su erin*ă şi spuneau că Ade3ărul se o#*ine doar prin su erin*ă. nu se !ntoarce la o#sesia lui pre erată. dec!t spre a-i desluşi inconsisten*a şi irealitatea. pentru al (eu şi al tău. ca un ato( de ciu(ă care in ectea'ă state !ntre&i. Au !nceput să (intă şi le-a plăcut (inciuna şi au cunoscut ru(use*ea (inciunii.N. !n ti(p ce discernea( 3iitorul ne(ăr&init care !i aştepta şi pe care nici nu-1 #ănuiau. aceasta cel pu*in este i(presia noastră= după ce a respins solu*iile Liitorului. t/ . şi ini(a (ea se !n iora la aceste &!nduri. @oate acestea rărn!n deoca(dată con3en*ionale. nu *in (inte. .

!n sc%i(#. pe un e ort de &enero'itate din partea cerului şi a in ernului. ? "!nt totuşi inşi care trăiesc ără a cunoaşte această certitudine şi ără s-o i cunoscut 3reodată. Leacul pentru #olile noastre 3a tre#ui să-1 căută( !n noi. pentru a descrie peisaGul idilic din cele trei 3ersiuni ale 3isului. a( i pierdu*i ără scăpare. istoriaM Ea este nu V"rstadeaM 1. de o a3oare neo#işnuită. de dra&ul căreia !n runtase :palatul de cristal. ni se desc%ide acea sla3ă pe care teolo&ii o nu(esc esenţială7 dar nu 1u(ne'eu ne stă dinainte. 1acă irealitatea unui ase(enea principiu ar i de(onstrată. cutre(urare dincolo de uni3ersH Nu (ai eEistă trecut şi nici 3iitor> 3eacurile se destra(ă. Bt despre Gusti*ie. ci vede4 6i !n s !rşit se re&ăseşte !n ele(entul său. după aceea. tene#rele s-au risipit> (oartea pare ridicolă. Iar această cutre(urare. ca o di(ensiune a eului nostru ori&inar> acolo 3a tre#ui să-1 descoperi(. decorul şi 3ertiGele căderii. si(#oluri ale eşecului. (ai (ult dec!t i(pro#a#il. ruptura celui 3iu de el !nsuşi= ne iind din aceeaşi plă(adă cu istoria. dec!t iru(perea acelor clipe c!nd 1u(ne'eu de3ine de prisos !n a*a unei lu(ini *!şnite deodată la li(itele iin*ei noastre. celălalt ireali'a#il. s(uls de3enirii şi 3eşniciei !nseşi. #eatitudine ce ne aruncă ad!nc !n noi !nşine. Este ca şi cu( ti(pul.9 sălaşul iin*ei. ale cărui ar(ece siropoase le &usta la el ca şi Niet'sc%eH . pasionată că o parte din noi= scapă duratei. N-are dec!t să ne stri3ească ? ne 3a lo3i doar aparen*ele şi (urdăria. 1ostoie3sXi nu (ai !(pru(ută de la ni(eni. 1upă (ărturia lui Narl +art%. n-a eEistat şi nu 3a eEista niciodată. să contă(. do3edită. ne e silă să (ai i( părtaşi la '3!rcolirile ei.. ci pre'entul 3eşnic. Ce de(onstra*ie. !n (ie'ul 3!rstei de ier. (ai respirăH Oric!t de #rutal ne-a( repri(a nostal&ia. de-un %ar di3in cu(ulat cu un %ar dia#olic. e ort. vn 1e 3re(e ce o 3oce at!t de autori'ată ne-a desluşit inconsisten*a 3ec%ii 3!rste de aur şi nulitatea celei 1. Contea'ă. !şi a lă inspira*ia !n sine !nsuşi. respin&e orice su&estie străină> de apt nici nu (ai i(a&inea'ă şi nici nu 3isea'ă. ce do3adă ar putea totuşi să c!ntărească (ai (ult dec!t con3in&erea lăuntrică.? e dubla imposibilitate a paradisului4 !n rest. (ateria a#dică. !n a ară de asta. !n principiul ate(poral al naturii noastre. a recurs la Claude Lorrain. c%iar dacă n-a( !ncerca-o dec!t o sin&ură dată. ne&area oricărui lucru. ci a#sen*a ei. C!nd aGun&e( la el. la drept 3or#ind. E de prisos. iind desi&ur răsplata pentru c!te a( !ndurat. şi Gert ise Edenul. nu a( putea :păstra nici (ăcar o #oare de 3ia*ă dacă !n ad!ncul nostru n-ar eEista o certitudine= 1u(ne'eu este drept. Nu eEistă alt paradis dec!t cel din stră undul . Ar(onia. nu-i oare &răitor că. 3a tre#ui să tra&e( cu3enitele !n3ă*ă(inte şi să nu ne (ai lăsă( a(ă&i*i de #as(ele lui 0esiod sau 7ro(eteu şi cu at!t (ai pu*in de sinte'a pe care-au !%cercat-o utopiile. ar i de-aGuns ca să ne-(pace cu u(ilin*a şi (i'eria noastră. ştiind ceea ce ştiu. să le sili( să descopere ori să cree'e !n noi ericirea de care ni-e dor sau !n care speră(. să interiori'ă( nostal&ia sau aşteptarea ? ine3ita#il 19< 'storie i utopie ne!(plinite c!nd se !ndreaptă spre eEterior?. 1e&ea#a !ncetă( să crede( ui realitatea &eo&ra ică ori !n di3ersele repre'entări ale paradisului ? el tot ră(!ne !n noi ca un dat unda(ental. nu-i distru&e( pe de-a-ntre&ul o#iectul= 3isele supra3ie*uiesc tre'irilor şi anali'elor noastre.8 'storie i utopie 3iitoare. din clipa aceea.. sti&(ate ale nei'#ă3irii. !nainte de-a dispărea. s-ar po&on peste noi o ulti(ă oară. uni3ersală sau nu. cu( ridicolă pare şi 3ia*a.Ce %ăuri insonda#ile se cască su# o pre erin*ă at!t de derutantăHM/ !nsă. tot. Care e taina lor şi prin ce (iracol. rămă iţele de timp pe care !ncă le nr!( după noi. ar tre#ui să #ene icie( de darul unei or#iri (iraculoase. să te !ntorci spre 3ec%iul paradis ori să aler&i spre cel 3iitor= unul este inaccesi#il. Ce (ai contea'ă.. de cu( e 3or#a să descrie de'a&re&area ericirii ori&inare.. ca s-o crede( posi#ilă ori pur şi si(plu ca să ne-o i(a&ină(..

de la &e*i !ncoace. de c!te3a (ii de ani. aşa cu( tot ce e ad!nc şi neaşteptat !n lu(e s-a iscat din senti(entul o(ului că e iin*ă pieritoare. s!nt pro#a#il lucruri ad(ira#ile ce se pre&ătesc pe lu(e= se 3a ter(ina cu a&ricultura aceasta care. 7este o sută de ani.R#!# Acu( două'eci de ani. Le'i.iin*ei noastre. pe care ştii să-1 por*i at!t de #ine. !n tot cuprinsul eiH 3 A11EN1A CON"@AN@IN NOICA R. ca !ntr-un eu al eului> dar pentru a-1 &ăsi acolo. sci*i cu( s!nte( şi (ai departe.SP-3S !L -3-' PR'+#+3 J3*+P. ne duce cu &!ndul la 3id şi de apt nici nu-i altce3aH )ieM Insă un 3id ce-şi re3arsă preaplinul nu con*ine oare (ai (ultă realitate dec!t istoria. după cu( ştii că aproape tot ce e reuşită culturală. 7ar unde3a ne !ntre#ă( dacă nu ai ales să ii ? un si(plu :poet celt de li(#ă latină. dar a noastră nu= pentru un sin&ur poet (are. clasicăH Cu( po*i 3inde pri3ile&iul acesta. !ntr-un ceas c!nd pentru pri(a dată erai ericit !n dra&oste= :&loria !ntre patru pere*i !ntrece . se 3or ale&e !n c%ip iresc opt sau 'ece idio(uri !n care să se 3or#ească. ele(entar. nu-şi 3a &ăsi. s-a !nt!(plat ce3a !n aceşti două'eci de ani de c!nd ai ales să nu (ai scrii !n li(#a *ării tale= a trecut peste li(#a aceasta iorul (or*ii. atunci 3o( i trecut de&ea#a prin istorie. de la societă*i de tip a&rar la o lu(e de 199 !ddenda alt tip. li(#ile nu supra3ie*uiesc. dar şi ra inarea iin*ei tale ad!nci. din 3RF ? această no#ilă şi a(ară scrisoare. să le i iu#it şi ur!t cu or#irea anatis(ului. !(i scriai= :Mă si(t un pri(iti3 ce nu (ai poate trăi dec!t !n seră. E cu totul altce3a. al a&oniei. cu consecin*ele lui.. 6tii #ine !n ce (ăsură a( ost şi s!nte( o societate de tip a&rar. sortită să supra3ie*uiască !n :clase. un risc pe care nu 1-a (ai !nt!lnit nea(ul nostru niciodată şi pe (ăsura căruia nu este= e trecerea aceasta &randioasă. re3olute şi posi#ile. ast el că !ntre un 7aris i(ens şi un Rouen uriaş 3a i pro#a#il Gun&lă> iar o(ul 3a recăpăta contactul #un. care ai !ndră&it toate eluRăspuns al unui prieten "ndepărtat 192 rile de (oarte. eEpresia lui (ai ad!ncă şi (ai neaşteptată. !n*ele&i tot ce e ecund şi po'iti3 !n cutre(urul acesta al celui prea de3re(e lo3itH @u. 1acă !n ur(ătorii cinci'eci de ani nu se 3a !nt8(pla ce3a ne#unesc !n cultura noastră. !n sc%i(#ul sole(nită*ii eEpresieiH Cu( po*i renun*a la stilul (or*ii pentru stil pur şi si(pluH Lasă-(ă să-*i a(intesc de !ncă o 3or#ă de a ta. care e li(#a noastră. Cu( să conda(nă( aşa ce3a şi cu( să te socoti( un :rene&at. An pas !ncă ? să spune(. nu si(*i tot ce pier'i.. la noi. toc(ai !n ceasul c!nd 3a i de3enit (ai ad!nc. P3ous autres peuples nous savons maintenant Aue nous sommes mortels4K Nu e de el ce-*i !nc%ipui tu !n pri(ul (o(ent. (ai tre#uie să i cutreierat totalitatea paradisurilor. nu 3a i printre ele. des-prin'!ndu-te de o li(#ă in care pulsea'ă ne(!n&!ierea ulti(ă. proteinele sintetice ? şi s-a ter(inat cu ci3ili'a*ia de tip sătesc !n lu(e> s-a ter(inat cu satul care.H Nu ni se pot ace in idelită*i cu )ran*a şi spiritul rance'. O. care p!nă ieri se speria să ştie că ar putea trece de cinci sau şase (iliarde. e sin&urul lucru ce a( ştiut să-1 propune( lu(ii. cu lu(ea #unului 1u(ne'eu. o ştii #ine. piaptănă şi perie !n c%ip ridicol natura> u(anitatea. care stă să se !nt!(ple !n lu(e. o(. cu prea t!r'iul ei. !ntr-o Europă desi&ur unită. adică (ai arti icial. ne apare ca i(presionant.. 3a aGun&e lesne la c!te3a 'eci> oraşele sau aşe'ările de tip orăşenesc se 3or !ntinde oric!t. sortită să !nc!nte şi pe al*ii dec!t pe noi. lăs!nd !nsă natura să rede3ină natură. iar li(#a aceasta a noastră. că pre'entul 3eşnic la care 3isă( nu-i (ai de soi dec!t #as(ele 3!rstei de aur şi că eul ori&inar. te(ei al speran*elor noastre. de la (oartea rustă a sinuci&aşului p!%ă la (oartea su#tilă a culturilor. "e 3a spune cu(3a că !nlocui( o anto(ă cu alta. "!nt lucruri ad(ira#ile ce stau să 3ină> dar 3alorile ro(8neşti de p!nă acu( 3or pieri. care să in3ade'e lu(ea aşa cu( a ăcut-o literatura rusă la s !rşitul 3eacului trecut. cei la care te-ai &!ndit o clipă scriind-o ? şi (ă !ntre#= unde (ai este pri(iti3ulH Nouă. să le i cercetat şi respins (ai apoi cu co(peten*a decep*iei. ră'#oiul. pe care (i-o scriai acu( (ul*i ani. su# anEietatea (or*ii ti(purii. *ine de cultura de tip olcloric. (ult peste istoria i(ediată. c!nd plecai spre 7arisul !n care nu sperai să 'ă#o3eşti p!nă la (elancolie. p!nă la a atin&e acel stadiu al cărui secret nu(ai )ran*a !l de*ine= treapta de (oralist. 3reau să spun dacă :spiritul o#iecti3. !*i citesc scrisoarea de acu(.. nu nu(ai 3est(eBtul presti&ios al li(#ii rance'e. spre a-*i turna neliniştea !n tiparele unei li(#i splendid !(păcate. Li(#a olande'ă 3a supra3ie*ui poate.

!n cine ştie ce li(#ă a pro e*ilor de ieri sau de (!ine. nu e 3or#a p!nă la ur(ă de *ările acelea pe care tu le enu(eri dintr-o răsu lare.. este că ne situă( la el a*ă de )ran*a şi de Occident ca a*ă de tine= că tre#uie să-i apără( contra lor !nşişi. pricepătorH. de acu( două'eci de ani. cei de aci. !n tine şti( #ine că e ce3a din supre(a neconsolare a iin*ei u(ane. !n anii aceştia. să se !ntre#e acu(= comment peut. sau c!nd 3re( să pri3i( !n o#ra'ul )ran*ei cu( arată o co(unitate istorică după 3reo 'ece secole de &lorie ? ei ne răspund. )ran*a a turnat prea ad!nc !n tine 3eninul lucidită*ii şi al !n*elepciunii. iar co(unis(ul acesta ce 3ă intri&ă at!t este (esaGul Europei !nseşi şi. Noi. toc(ai. Loca*ia )ran*ei ni se păruse toc(ai că este de a !n*ele&e şi a da !n*elesuri uni3ersale. Fs 1ar nu. ne3oia lui de a protesta !(potri3a a tot ce e steril şi sec. 1ar c!nd oare nu a( ost !n3ălui*i de Occident.on etre frangaisQ Cu( poate i cine3a at!t de inteli&ent şi totuşi at!t de pu*in !n*ele&ător. culoare tradi*ională şi-ar da. stă( astă'i să ne (inună( !n a*a Apusului şi a )ran*ei tale. le ştia( 3enind de la 3oi şi cu &!ndul la ele ne-a( putut !ntoarce o clipă spre Occident. !ntr-un sens.on faire tant d%amour et sipeu d%enfantsQ !(i 3enea !n (inte. !n toată nai3itatea lucidită*ii noastre. !n elul acela strident şi 3ino3at de si&ur !n ter(eni. ci (ai de&ra#ă Cartea )acerii./ Cu( poate i o li(#ă at!t de su#tilă şi totuşi să eEpri(e at!t de pu*in sensurile o(ului de a'iH Nouă. se odi%neşte o clipă !n eEpresie= ai &ăsit !n (iGlocul 3ie*ii. şi cu ce detaşare. 1ar )ran*a nu e *ara ne(!n&!ierii. si(*i( că se tre'eşte !n noi ce3a care ar putea se(ăna cu !n*elepciunea. de capăt de dru(. iar nu cani#alis(H )ii liniştit. #a nici (ăcar nu le tăl(ăceşte. 3or#ele c!te unui Mao @'e @un& sau aptele C%inei acesteia stranii sună din plin a Europă. şi re&retul nostru este că participă( at!t de pu*in la ele ? din 3ina noastră sau din ne3oin*a celor care ac o eEperien*ă de la#orator asupră-ne. cu ecouri din Galea Ecclesiastului. Lino să !ncerci a &ra3a ine a#ilul pe nisipul unei li(#i care piere. ci nu(ai spre a-i 3edea c%ipul.. NComment peut. sau atunci ? este or(a noastră de luciditate. c!nd ne !ntoarce( spre el nu spre a-i cere ce3a. Cine3a dintre noi se !nşală &roa'nic. poate. aşa cu( ai ost !ntotdeauna desprins de toate ? să se !ntreprindă o noapte a " !ntului +art#lo(eu printre :#ătr!nii Ro(8niei. 6i atunci 3ă 3o( spune aşa= nu e 3or#a de 3oi ca atare. este su#stan*a !n*elepciunii noastre de acu(. La o ase(enea &lorie !ntre patru pere*i te in3it să te !ntorci. persanilor. poate că nu. Căci lucidită*ii de capăt de dru( a Apusului. dar e cu totul alta dec!t !n*elepciunea (atură. culoare europeană !ncă. ur!*i. ce nu e Europă !n lu(ea de a'iH Noi a( si(*it +an-dun&-ulF ca o c%estie per ect europeană> pentru noi. Iar ceea ce ne pare !ntr-ade3ăr i'#itor. &!ndurile şi idealurile lu(ii %induse au. $er(ania şi Italia> nu e 3or#a !n nici un ca' de r!nduiala #ur&%e'ă. !n ca'ul acesta al tău şi al nostru. Este r!ndul persanilor. 1ar surpri'a noastră este să 3ede( că nici )ran*a. !n care să-*i po*i eEpri(a din nou de'&ustul tău de o( a*ă de o(.. Ce s-a !nt!(plat cu eaH Ce s-a !nt!(plat cu 3oiH Cu tine şti( ce s-a !nt!(plat. 7e ele. 1e aceea nu ne 3ine să crede(. Iată că tre#uie să te apără( pe tine !(potri3a ta. trăind !n alt cli(at şi dispun!nd de alte (iGloace. ci a !(plinirilor. su# eEcesul eEpresiei. !ntr-altă li(#ă. se ascundea o pro#le(ă.. a*ă de care i*i si&uri că nu (ai are (ultă lu(e pietate aci> e 3or#a !nsă de valorile 3oastre. prin al*ii şi prin tine= ce 3ă uita*i la noiH "!nte( (ici. 1ar ce spuneai tu pe atunci. Mă uit de pildă cu ce !n*elepciune !*i Gudeci iin*a ta tinără. 1e c!te3a decenii !nsă. poate !nc%ipuită. oric!tă. pe c!nd era( şi eu !n )ran*a. de acele 3alori ce triu( ă a'i !n lu(e. 3ei 3eni. !n ond. trudnica re'ol3are a su letului rus !n su let austic. *ăr(ul l!n&ă careO să-*i potoleşti apele. Occidentul !ntre& n-a scris Cartea lui Io3. 6i totuşi nu cu(3a. !n ter(enii '#uciu(ului sau ai rese(nării> este şansa noastră din ur(ă. nu participă la lucruri. dar si(*ea( cu to*ii că. !i opune( sensurile pe care 3ecinătatea noastră cu (oartea !n istorie ni leItre'eşte. aproape. Ini(a ta. 1ar nu 3ei ră(!%e aşa. Ni(eni nu te-a luat ă la lettre. !n li(#a rance'ă. !*i 3ei lua apele şi te 3ei (uta cu ele cu tot ? aşa cu( spunea despre Olt poetul acela din satul tău ardelean ? !ntr-altă *ară. !n ter(enii in3ecti3ei.sla3a !(pără*iilor. eEpri(ai ce3a care a#ia astă'i ne pare e3ident= ne(!n&!ierea toc(ai a celui sortit (or*ii ti(purii. )ran*a cere eEplica*ii !n loc să eEplice. una din care-*i place să te !(părtăşeşti şi tu. atunci c!nd te !nde(n să-*i re&ăseşti li(#a.. spuneai tu. An&lia şi )ran*a. un si(plu poet celt de li(#ă latină= dacă nu 3ei putea spar&e (atca acestei Răspuns al unui prieten "ndepărtat 195 li(#i ad(ira#ile. . %idoşi. de ase(enea. ni se pare că se !nt(iplă lucruri teri#ile !n lu(ea de a'i. . ni(eni nu-*i 3a ur(a 3reodată 194 !ddenda !nde(nul. că acu(. Astă'i tu decrete'i si(plu= era( t!năr pe atunci şi trăia( su# cru'i(ile şi cani#alis(ul tinere*ii. ce pari a-*i i !nsuşit din lu(ea de acolo. !(i a(intesc per ect de articolul prin care !nde(nai ? dincolo de orice ideolo&ie politică.

7oate că lucrul &ra3. neputin*a 3oastrăH 1ar dincolo de or(ele ei 3ul&are. " !şierea 3oastră. pentru spiritul de ine*e. in&ineris(ul şi (aterialis(ul lor s!nt si(ple plante de !(pru(ut. ie aplicat. unde este eaH Nu 3ă pute( crede !ntru totul c!nd spune*i= nu este la noi> după cu( n-a( putea crede nici o A(erică ori o Rusie care ar spune= e !ntrea&ă la noi. "au atunci. pe de altă parte. cu un&urii şi cu ruşii. este ce3a i'#itor !n trecut şi i'#itor astă'i. Idealurile li#ertare ale celor de culoare s!nt si(ple resturi ale pat)os. sea(ănă cu a(ărăciunea Israelului a*ă de un Mesia pus pe lu(e de el şi !n care nu se recunoaşte. !n 1924-25.N. @u ai optat de (ult. dar nu (ă consolea'ă> (ă &!ndesc !n sc%i(# la Lettre â un otage. iar p!nă şi co(unis(ul acesta. dar pri3esc o anumită Europă. decaden*a 3oastră.. ai ost un ra inat.. !n prelun&irea acestei lo&ici de icitare. Iar acu(.. teri#il de &ra3. in&inerescul a*ă de spontaneitatea 3ie*ii> setea de ino3a*ii. a*ă de #anc%etul lui 0e&el şi al culturii occidentale ? !n (ăsura !n care nu ar şti să arate că e capătul lor de drumR Iar dacă toate acestea s!nt resturi. O prietenă căreia !i arăta( scrisoarea ta !(i spunea= e cuceritoare. Loi 3ă t!n&ui*i că (oare. 1ar. Europa spiritului de ine*e. Atunci. dar nu 3ede*i triu( ul celeilalte şi nu vă 3ede*i !n el. pre eri să te surpi cu spiritul de ine*e dec!t să consi(*i #ar#ariei lo&ice. a3e( un in&ineris( at!t de &rosolan şi utopii at!t de si(pli icatoare. ed. . !nc!t să nu dea socoteală de lo&ica (ai ad!ncă a ini(ii> şi că. 7oate că n-a3ea dreptate. 1in col*ul acesta de lu(e. peste tot &lo#ul acesta. sensurile de distinc*ie a*ă de cele de nuan*are. de ine*e. a*ă de tradi*ie> &eo(etrie. (ai ales. după cu( ra ine'i cu li#ertatea şi cu utopia socialistă. u(anis(ul oriental se i3eşte doar ca o replică la pro#le(atica apuseană a o(ului. au sens. Mi-a( a(intit de 3or#a crudă a lui 0e&el= :)ilo'o ia !nsă tre#uie să se !(piedice a i consolatoare. ni se pare li(pede= (oare o Europă şi triu( ă o alta7 (oare o Europă a spiritului de ine*e şi Răspuns al unui prieten "ndepărtat 199 triu( ă una a spiritului de &eo(etrie./ 198 !ddenda Nu(ai că ? şi aci lucrul poate supăra. ca şi Gudecă*ile tale cu pri3ire la el. după cu( ştii. co(entariul a ost totdeauna sin&ura noastră or(ă de par-ticipa*ie la istorie. Aproape ni(ic 12< !ddenda din ce e spirit de &eo(etrie !n lu(e nu *i-a 3or#it şi nu te-a sedus. 7oate că o(ul european trăieşte din plin de'#aterea lui 7ascal. ce caracter re'idual nu ar putea a3ea şi el !n oc%ii cui3a.Locul de reuniune al statelor asiatice. +ine!n*eles că nu şti( prea #ine nici noi ce tre#uie să denu(i( prin Europa spiritului de &eo(etrie= &eo(etrie ar putea i i'icalis(ul a*ă de istoris(ul celeilalte Europe> &eo(etrie. Nu. doar. 6i de aceea scrisoarea ta :ra inea'ă. :1ar !n*elepciunea unde se &ăseşteH ? Ad!ncul 'ice= nu este !n (ine> şi (area 'ice= nu este !n (ine. !n ceasul toc(ai c!nd lu(ea se !(#i#ă de ele. N-ai 3roit să 3e'i niciodată şansele spiritului de &eo(etrie de a se ra ina p!nă la a da socoteală de rostul su#til al lu(ii şi o(ului. pe care Europa ni le pune su# oc%i cu at!ta co(ple'en*ă. şi (ă console'. a lui "aint-EEuper^. celor de aici. n-ai ost niciodată un #ar#arM ?!n cele (ai săl#atice de'lăn*uiri ale ini(ii tale. ca 7ascal. dar tre#uie spus ? dacă !n toate acestea s!nt sensuri europene. că su letul european a ost de la !nceput spart !n două şi acti3 pe două planuri. pro#le(a o(ului european ar i ? *i-o (ai spunea( ? să !(pace pe 7ascal cu Aristotel sau pe 7ascal cu el !nsuşi. o şti( #ine. ele apar deopotri3ă ca resturi ale unui ospă*. ne ericit ori nu.. Nu(ai că. &ata să *!şnească !n neantul interplanetar al #unului 1u(ne'eu.ului european al li#ertă*ii. Nouă. 1ar că s!nt două 3ersiuni ale Europei. !n lu(ea de a'i este că a3e( o lo&ică at!t de &rosolană. !nc!t o(ul să nu se re&ăsească !n ele. O aceeaşi lu(e care. ace (aşini de calculat şi creiere (ecanice su eră o dată cu el de neodi%na ini(ii. triu( ător şi ne ericit. iar t!n&uiala unui Apus care a pus pe lu(e ase(enea 3alori. şi el nu se 3a !(păca ? aş 'ice nu se 3a (!ntui ? p!nă ce nu-şi 3a &ăsi unitatea lăuntrică. spiritul de ordine a*ă de su#tilitatea spiritului de li#ertate> &eo(etrie &rosolană. ni se pare că ra ine'i cu aproape totul= cu tine şi cu cei de acolo. nu(ai. unde. (ie'ul lor unde esteH Aci po3estea Europei !ncepe să se(ene e ecti3 cu ce3a din Cartea lui Io3. triste*ile Apusului asupră-şi. şi a( . al cărei preaplin se re3arsă asupra !ntre&ii lu(i. ca ecouri ale unei creati3ită*i acti3e parcă !ntr-altă parte. triu( ător el este. cu 3oi şi !n Gurul 3ostru. 7oate că du%ul Europei rătăceşte. nici nu poate i Gudecat totul din perspecti3a spiritului de ine*e. Căci nici o reuşită !ntru &eo(etrie nu-1 a#sol3ă pe o( de răspunderile a*ă de spiritul său. s !şierea aceasta este unul din ter(enii de'#aterii o(ului de astă'i. ie speculati3. n-ai sperat niciodată ni(ic de la lo&ică şi lo&os pur. La el ne !ntre#ă( noi acu(= dar ini(a acestei Europe.

care ne pri3esc prea direct spre a ne putea opri să opune( :nuan*elor. !ntr-un sens ? şi acesta poate i spre c!şti&ul lor !n istorie ? nu (ai au &enialitate. !n ulti(a pri3in*ă. cu( spui tu. ce se !ntreprinsese !n a3oarea 3alorilor ruseşti. Au pierdut sau au renun*at la orice seduc*ie şi au luat.!n*eles că aceea ce *ine loc de ilo'o ie la tine. e3idente. le 3a u(#ri tot (ai (ult (!ine. prin a3u*ie. respecti3 li#ertă*ile. sortită să-i asi&ure necesitatea. "e trans or(ă. C!nd ne 3or#eşti de pildă de li#ertatea aceea precară. a( 3rea să ştii că n-a( pierdut nici unul dintre noi (ăsura reuşitelor şi ă&ăduielilor acestui su let> (ai de&ra#ă cei tineri au riscat să nu o ai#ă. Aci spiritul 3ostru de ine*e spune (ai (ult dec!t !n&ăduie &eo(etria ele(entară a 3ie*ii !n care s!nte( an&aGa*i. 1ar care e li#ertatea aceastaH E pro#le(a iecăruia dintre noi.. despre realită*ile istorice pe care inte&rarea u(ană. asupra unui do(eniu re'er3at spiritului de ine*e. a reuşit să-şi păstre'e &eniul ei lăuntric. iar cei care i-au cunoscut (ai #ine spun că nu e 3or#a de :o na*iune al cărei apetit nu se satis ace nici cu planeta.. nici ei nu (ai pot asi(ila acu(. una sin&ură. ce stă să se producă. cu( o nu(eşti.. C!te n-a( putea să 3ă spune( despre această utopie. le-a( ur(ărit p!nă la Ro'ano3ii ei şi dincolo de aceştia. căci !ntr-un sens e prea t8r'iu să in3ocă( nuan*ele. :stilul (ateriei. ne pare că 3or#i*i despre un o( care nu este. pre'entă ori !n curs de !nc%e&are ? nu şi . una a nuan*elor. la r!ndul 3ostru. şi e poate una (ai ad!ncă dec!t a 3oastră. luciditatea. atunci de la to*i (arii &er(ani. cei de aci. c!şti&ă !n 3irtu*i istorice. ci !(potri3a celui ce-i ia necesitatea. după ce s-a ci3ili'at şi !(plinit politic. ci de o na*iune cu o#iecti3e (ai de&ra#ă i(ediate. 7oate că de aceea şi spui lucruri at!t de ru(oase despre su lete şi nea(uri. cu li#ertă*ile 3oastre. 1ar nu ai !ntotdeauna dreptate ? deşi spui lucruri at!t de ru(oase. !n ti(p ce &er(anii ne s!nt un corp străinH Ei #ine. 3eri icate. dacă pre era*i. @ot ce pute( să adău&ă( este că i(a&inea 3ecinilor noştri !n ini(a ta ne pare că :datea'ă. nu au reuşit> şi poate că la el se !nt8(plă şi cu 3ecinii noştri. un el de a nu reac*iona te(pera(ental şi un el de a 3or#i care este eEact opus spo3edaniei ? adică nu (ai au deloc aşa-'isul :su let rus. să i*i străini. un Niet'sc%e ca şi un "pen&ler. cu( spunea el ? nu re'istă ia ci3ili'a*ie. anali'a tul#urătoare pe care o aci su letului (a&%iar. dar că toc(ai de aceea oa(enii s!nt totodată "n ea şi străini de ea> că. sau c!nd un Ca(us arată. na( putea opune nuan*elor 3oastreM L-a( putea spune ? la rece. ei au reuşit să-şi supri(e delirul. un 0erder ca şi un $oet%e. acu(. desperată poate pentru că ştie să co(#ată nu(ai a3u*ia ca atare ? trecută. de care voi s-ar putea. iar dacă n-a( i ştiut-o direct. Nu te 3oi ur(ări !n. ? 1ar să nu i(pietă( noi.= s!nt li#ertatea 12.. este o !ncercare de a scoate pe o( din :alienarea. sau c%iar. i(pasul li#ertă*ilor 3oastre. ca şi !n toate nuan*ele pe care le discerni !n su letul rus. nu(ai. că o(ului nu-i e proprie li#ertatea. că a noua cultură s-ar putea i3i c!nd3a !ntre Listula şi A(ur. spunea cine3a. unele :distinc*ii. nici nu şti*i c!t de la rece ? că a*i nu(it-o #ine utopie> că a ost şi a ră(as o utopie. 3iolentă. !n sensul #un şi prost. Dii (inte cu( si(*ea( acu( două'eci de ani că ei ne pot :asi(ila. de iecare dată ? să ra ine'i. şti( #ine. dar nu re'istă ca &eniu. nu putea i nici ea consolatoare. sau atunci ? o eEperien*ă de la#orator. a ară de una. i3ită !n 3idul credin*elor. 1ar ne si(*i( unde3a !ntro lu(e a omului. "!nt !nsă două lucruri. cu preten*ia ei de a reda o(ului toc(ai necesitatea şi cu riscul ?pe care eu nu !n*ele& de ce nu are loialitatea să-1 (ărturisească ? de a-iY lua o su(edenie de li#ertă*i. sensul de 3ia*ă necesar. !ntr-at!t de străini a( de3enit de lu(ea 3oastră. @u !nsă eşti de partea acelei Europe care (oare. !ci se !nscrie utopia socialistă. $er(anii. iltre ti(p. . patetică şi p!nă la ur(ă desperată cu 3er#ul auEiliar :a a3ea. cu tot ce e le&iti( !ntr-o ase(enea eEperien*ă. n-a( uitat ce au !nse(nat literatura şi critica Răspuns al unui prieten "ndepărtat 121 rusă !n lu(e şi !n ini(ile noastre> o dată cu tine. loare (aladi3ă a societă*ii o#osite. uneori. pe care o in3ocă at!t de(ult= o anu(ită ineEpresi-3itate. I se pot lua o(ului toate li#ertă*ile./ E (iracolul )ran*ei că. care se plăteşte şi ea. !n La c)ute. ce :distinc*ii. toc(ai prin propa&anda năt!n&ă şi conda(nată de ruşi !nşişi. ci necesitatea> că el se ridică nu !(potri3a celui ce-i ia li#ertatea. Ca şi tine.7e deasupra a 3enit şi o 3ictorie. o luptă desc%isă. 7oate că Qosep% de Maistre a3ea pentru o dată dreptate= &eniul Răsăritului ? nu at!t ortodoEia. cu( spune ulti(ul. !n spe*ă. !n lar&a lor (aGoritate. Căci ni se pare.!ddenda şi utopia socialistă. non-sensul de 3ia*ă necesar. 1eci nu !n ase(enea anali'e ra inate !*i 3o( re'ista. Acu( Goacă distinc*iile.. a( i putut a la.

Ca Isla(ulH Ca turcii aceia. dar nu (ai ştie cu(> o lu(e care n-ar aştepta dec!t să 3ină Răspuns al unui prieten "ndepărtat 122 3erdictul istoriei să-i spună= :linişteşte-te. ca săracul. dacă n-a ştiut să ie o( p!nă acu(. poate si(patică dacă n-ar i !nceput prin a i. eEtinc*iunea !n iorătoare a e(ininului !n lu(e. e&i tiK. de a se (en*ine şi re ace.> sau că e una antio#scurantistă./. astă'i toată lu(ea ar tre#ui să discute apri& te(ele corporatis(uluiH "ă i a3ut . utopia socialistă are deopotri3ă ce3a le&iti( şi nele&iti( !n %uli&anis(ul ei. iind sin&urul suscepti#il să de3ină. la el cu( este a ir(area de tărie a ele(entului sla# şi resenti(entar. şi (ai ales că. este !ncărcat de un sincer 129 !ddenda idealis(. iind ast el o luptă contra e(eii şi o suplantare a ei pe toată !ntinderea re&istrului e(inin. dec!t contra #o&atului. dar pune sin&ură pe lu(e un sărac cu instincte de #o&at> că !n acest sens e (ai de&ra#ă o re3olu*ie contra săracului. adică la contradictoriu şi real> că deci ordinea socialistă nu ni se pare de el lu(ea 3iitorului.ăcurului. poporul rus. !n pri(a &enera*ie a e3ului ce 3rea să se desc%idă. !n practică. !n de initi3.. al educa*iei. către to*i şi ni(eni.spiritul de a3u*ie. după cu( este o lu(e !%t!r'iată pe la 188<.cine ştie dacă socialis(ul nu anticipea'ă. el. nicidecu( la acel al lui 0e&el. a unui lucru care pretinde că are ri&oare şi nu e si(plu elan. Căci acesta e aptul= a( putea să 3ă spune( toate cele de (ai sus şi (ulte altele. cu( 3i se pare 3ouă c!teodată. dar plină de do&(e. către altce3a. de către cei cu conştiin*a (inoratului. statul. te-aş i su&ru(atH Nu. taina sur!sului. iar !n aplicare s !rşeşte prin a i o re3olu*ie contra femeii. dar e sacră !n (!na e(eii. pro3ocată la al*ii. căci !ndărătul lucrului e un popor (are.. !ntruc!t a3u*ia riscă să ie odioasă !n (!na #ăr#atului. ca şi a su letului e(ininH/> că. dar cade !n ri&iditate. o '3!cnire. de p!nă acu(. #a poate că trăsătura cea (ai i'#itoare. c!te un nu(ăr din = %(umanită. de aptul că este 3or#a e ecti3 de o eEperien*ă de la#orator. unul care să reali6e6e :triste*ea de după 3ictorie. econo(ia. ce luptă contra &ata. de tip e(inin totuşi. ieşirea din ci3ili'a*iile. 1ar atunci ar !nse(na că popoarele i(portă şi că. din c!nd !n c!nd. către idealuri 3a&i. ca şi o a ir(are pe #a'ă de elan. despre a căror sterilitate !n istorie tu ai scris acu( (ul*i ani pa&ini aut de ade3ărate. L-a( spune că. L-a( (ai putea spune că. şi care acu( pro#a#il că ar 3rea să !ncete'e să ie aşa. căruia i se ia doar pu*inul acesta ce este a3u*ia şi care s-ar putea si(*i rein3estit ca o(. a acestui (aterialis( ştiin*i ic este de a i un idealis( !n sens co(un. *in!nd de un ceas de in antilis( al (aşinii. al (odelării indi3iduale şi sociale. căruia i se ia !n apt idealul. al !(#l!n'irii (ora3urilor. iind deci !ncă la ni3elul lui Nant. care..:!ntrecere socialistă. toc(ai pentru că e sla#. ca să a lă( ce este sau ce 3rea să ie utopia socialistă. !n acest sens. dar ni(eni nu ştie ni(ic despre realitatea lucrului şi s!nte( !nc!nta*i să citi( şi noi. rolul pri( !n olosirea ră&a'urilor. şi că. societatea. căreia i se ia din rn!nă taina că(inului. p!nă la a se speria sin&ură de ce 3rea să acă şi ? cu psi%olo&ia celui sla# ? a speriat şi pe al*ii> o lu(e nai3ă. su# co(pleEul ti(idită*ii. la şe'ătoare ca şi !n salon . către (!ine. !n ea. 3iolentă. ostul posedant. corporatis(ul !n Rusia. adică la a priori şi la posi#il. dar care !n acelaşi ti(p !şi spune o lu(e :pro&resistă. are ne3oie să parali'e'e tot ce este (asculin. deşi credea că an&aGea'ă o Gudecată istorică. dacă reuşea co(unis(ul !n 7ortu&alia şi. şi pri(eGduirea de (!ine a e(eiescului la propriu. către :noi. sinceră la unii. aci. in3oc!nd tot ti(pul pe 0e&el şi contradic*ia ca principiu de 3ia*ă. !nc!t. dacă aş i ost turc. către Pdes lendemains Aui c)antentK. un aderent sincer. L-a( spune că toate acestea *in. nu cur&e> că e o lu(e care tot "ncearcă să ie şi care s-a luat &ro'a3 de !n serios. o a ir(are a ele(entului sla#. prin !nsă(!n*ări arti iciale. şi aceasta nu pentru că o trăi( deGa. E !n orice ca' o piesă care *ine a işul.. către 'ei. aşa cu( a(a'oanele tre#uiau să taie c!te o (!nă şi un picior iecărui eEe(plar (ascul> că e o punere !n (inorat a tuturor. dar pentru că ea !nsăşi nu :trăieşte. poate (ai ales către 'ei. tot aşa este şi un eticis(. dar şi cu idealis(ul celui sla#. sau alteori de !(#r!ncire . ast el că !n ond nu nu(ai se 3ede 3eşnic !n a*a tentati3elor lui :a a3ea. socialis(ul !şi !nsuşeşte ce3a din et%osul e(inin şi este ca şi o re3olu*ie de a(a'oane. dar care e din acele eEperien*e de 3ia*ă ce nu se acoperă cu 3ia*a şi despre care nu ştii p!nă la ur(ă dacă s!nt ori nu s!nt. nu-i o lu(e care să ai#ă pe :altul. una a lui :cu( e cu putin*ă. dar ace totul ca să-1 !nă#uşe !năuntru. !n distrac*ie. şi nu una doar (orală. a(putea'ă.. pentru că Răspuns al unui prieten "ndepărtat 12. dar pM la ur(ă nu li#erea'ă pe o( de a3u*ie. !n (ăsura !n care e un con3ertit şi nu un idealist de'a(ă&it. sacerdo*iul %rănirii. nu nu(ai că nu suportă contradictoriul de a ară şi se sperie de el.

O Europă care n-ar şti să tra&ă !ndărăt la ea apele pe care le-a tri(is !n lu(e. !ncercă( să i( !n po'i*ia pe care ne-ar plăcea s-o şti( a Occidentului. . Căci sensurile de aci s!nt de integrat. care nici (ăcar nu pleacă din ini(ile şi &!%durile lor. desi&ur. ne 3ine !n (inte un= . lucrul ni se pare c%iar interesant. şi le-a stri&at= . !n :construc*ie. pentru noi !nşine. sincer sau silit an&aGa*i !n trea#ă. după cu( ? cine ştie ? Asia şi A rica doar aşa s-ar europeni'a cu ade3ăratH 7oate da. dacă s!nt (arEişti autentici. A( !nceput să !n*ele&e( că e (ai (ultă platitudine !n destinele 3oastre= p!nă şi eEilul 3ostru #anal.co(unis(ul ne3oie de scena (are a poporului rus. a dreptă*ii noastre cu dreptatea ad3ersarului cu tot. iar c!nd ei reali'ea'ă la(enta#ilul e ortului lor. Lestul acesta. care riscă să 3ă ducă la :nostal&ie. şi totuşi dintr-o dată 3idat de ea. li#ertă*i. nu răspund ca oa(eni şi nu trăiesc ca oa(eni ? oricine. s-a uitat la ostaşii &er(ani. n-o (ai ace(. la el de li(pede ca eEcesele inutile la care a( ost supuşi. una ser3ilă c%iar c!nd nu ştii cine e stăp!nul şi dacă nu cu(3a stăp!nul e un si(plu (ecanis(. !n lu(ea ta. o Europă care s-ar #osu( la pe o lu(e ce :europeni'ea'ă. e un lucru de spus !n favoarea lu(ii (arEiste= că acu( e prea t!r'iu să i se (ai opună ce3a de altădată. tot e ce3a. ? adică de aşe'at la locul lor. la orice ni3el. de aptul că are la dispo'i*ie cu el sin&ura interna*ională a lu(ii de a'iH "ă i a3ut Rusia ne3oie de această 3ersiune europeană spre a se europeni'a !n s irşit. !n loc să se sperie sau să adule'e Răsăritul. 6i de alt el si(*i şi tu din plin că 3ine altce3a. cu( se spune pe aici. poate ru(os. căr*i. !n ond. eEil printre ai tăi. di(potri3ă. dacă (ai trec 3reo doi.. la tine şi noi. acolo unde poate şi unde nu-i !nt!r'ie i3irea pe lu(e Europa spiritului de ine*e. patriotis( şi senti(ent. c%estpour vous Aue9e meursRK Reali'!nd tot ce a( putea spune !n a3oarea acestora. de ra ina(ent al li#ertă*ii. cu( au ăcut ceilal*i cu "artre. una !n care ni(eni nu (ai e !n adec3a*ie. !ntre ti(p. un cancer ce e de eEtirpat. la tine acasă uneori. de !n3ăluit. 1ar. #out compte fait. !n a*a plutonului de eEecu*ie. dra&ul nostru prieten eEilat. ii de proletari. o#osită ori nu. a Europei. ce pu*in lucru este el a*ă de eEilul nostru su#til. ni(eni. ne surprinde la el de (ult ca atunci c!nd !i acorda*i titlul de splendidă utopie a u(anită*ii. ca la an&lo-saEoni.Ombăciles. C!teodată. ca să le spune(= :Lăsa*i. şi anu(e !n c%ip (arEist= de pe po'i*ii contradictorii. @u ştii că s!nte( c!*i3a ce se re u'ă !n principiu ideii de cola#orare> dar c%iar şi noi a( aGuns la &!ndul că se poate per ect cola#ora cu (arEis(ul. !n ti(p ce eu aş spune că prinde contur o realitate (ai ad!ncă> tu spui că trebuie să 3ină ce3a !n 3idul Europei. Căci lucrul cel (ai &ra3 pe care l-a( putea spune !(potri3a (arEis(ului trăit este că dă o lu(e a nede(nită*ii u(ane. sau de de(nitate istorică ori (ăcar personală. nu suit ei. şi nu contra ei. dra&ul nostru :pa( letar ără o#iect. ar a3ea datoria să-1 !(#l!%'ească şi su#Gu&e. şi atunci scrie( Gurnale sau opere &eniale ? pentru sertare. Europa> că o anu(ită Europă triu( F !% lu(e şi triu( ă cu( poate. c!nd ra ină( şi noi. ? căci e un el de a intra !n dialo& cu 3oi !nşi3ă. !ntristat. ie că o ace contra ei c%iar ? nu e una care să-şi (erite istoria. Nu(ai că tu spui= 3ine o nouă utopie. !l 3or accepta !ntr-o 'i> după cu( suit si&ur că. "!nt printre noi oa(eni. Că te in3idie(H A( putut-o ace !n c!te3a r!%duri. )ace*i ca noi. de indi3idualis(F de istoris( su#til.. de c!nd s-a ridicat pu*in 3ălul dintre noi. ca !n *ările #ătr!ne ale Europei. "au (ai #ine= nici co(unis(ul nu are ni(ic de opus 3alorilor europene. cei care nu ace( ni(ic. :cola#ora*i. de preluat. 128 !ddenda . cei de aci 3or s !rşi prin a te in3ita şi pe tine să-i 3i'ite'i. C!nd 3ă au'i( denun*!nd co(unis(ul ca un eno(en (aladi3.. 7aris.Oe n %ai rien ă opposer au mar&ismeK. 3eni( l!n&ă ei noi. Acest din ur(ă lucru ne apare (ai li(pede aci. Ne pare e3ident că !ndărătul (arEis(ului este Rusia şi !ndărătul Rusiei. c%estpour vous Aue nous vivonsRK 6i iată-ne re!ntorşi la noi. stă pe o po'i*ie (ai (are dec!t crede. !(i spunea un prieten rance' acu( 'ece ani> şi a3ea dreptate. trăind su# conştiin*a ser3ilă de care 3or#ea 0e&el. 6i e (ai #ine nu nu(ai pentru că lucrurile pot suna alt el. se pre&ăteşte altce3a !n ini(a. trei ani. Mă &!ndesc la co(unistul acela rance' care. A( şi su&erat acest el de cola#orare. !n ti(p ce eu spun că 3ine ce3a din plinul acesta al uneiF Europe triu( ătoare care. idei.OmbIciles. dar n-a ost !ncă acceptat. e (ai #ine aici. !n ti(p ce acu( poporul rus nu se (ai poate lipsi de co(unis(. !n cea de a ir(are. Nu e Răspuns al unui prieten "ndepărtat 125 ni(ic. 1e 3reo doi ani. Nu a3e( ni(ic de opus co(unis(ului ? dec!t 3alorile europene. dar pe considerente cu totul secundare ? securitate personală.. dar pentru că o(eneşte s!nte( alt el aşe'a*i. c%iar cei (ai de 124 !ddenda sus. "i&ur da.

nean&aGa*i.. ? şi cărora. dar (i-a scris că n-o pu#lică spre a nu-(i ace rău. c!iar strigătele noastre" #ar noaptea ce ne va pogorî în oase ne va aduce nu pacea. de tot ce a ur(at ? şi-(i spun= du-te dracului de 3ia*ă. Cu cît meditez la perindarea veacurilor. pro esionişti nu ai pa( letului ără o#iect. Iar &!ndul lor se !ntinde. c!nd l-a( re3ă'ut. atunci c!nd ne cuprinde triste*ea de a nu i ăcut ni(ic. prieten ne(!n&!iat. --5/= :A( &ăsit !n c%ip (iraculos scrisoarea din V25 către C. dincolo de noi. 199<. Noica scria . şi c!iar aceşti călăreţi. 3in ceilal*i să ne spună= poate că este un ade3ăr şi !n 3ie*ile 3oastre. !(i a(intesc c8 o tri(isese( lui C. spun!nduI*i că e ti cu noi cu( nu ai ost niciodată. p!nă la tine. -. 0u(anitas.C-PR'3S care se ace cu 3oi cu tot. o scrisoare de care aproape că şi uitase(. ci ai destinului ără o#iect ? acasă la noi. ca tine. 6i s!nte( ceilal*i. de tot ce s-a !nt!(plat din cau'a ei. !(i a(intesc de tot ce in3estise( su leteşte !n ea. Ournal de idei4 +ucureşti. pentru înfricoşata lui faimă au pătimit şi urlat veacurile" îl văd crescînd la orizont şi aud de a gemetele.? La 14 e#ruarie 1959. cei slabi vor pieri. p. !nc%eia scrisoarea spun!nd= 9e te dis une c)oseC tu es AuelAu %un4 !(i a(intesc că (i-a ăcut plăcere> dar !n 195-. a( uitat să-1 !ntre# dacă (ai are scrisoarea. că ru(oasă (ai eştiM «Profetul meu este Durer. Timpul nu înaintează decît strivind sub tăvălugul lui mulţimile.3. cu eEtraordinara sa rance'ă ?. ci groaza"$ LA ŞCOALA TIRANILOR %&# '(( ) #*+. =8>?2 I 1espre două tipuri de societate II Rusia şi 3irusul li#ertă*ii III La şcoala tiranilor IL Odiseea ranc%iunei L Mecanis(ul utopiei LI L!rsta de aur !ddenda > -8 95 49 94 118 191 F N. arunci ca s-p pu#lice !n 3RF ca răspuns la a sa ? sper!nd că o 3a traduce el. cum a făcut-o pentru Psalmist. !ntr-o *ară ce ea !nsăşi poate apărea ca trăind :o istorie ără o#iect. desi&ur./-'0-('-/-1 . cu atît mă conving că unica imagine capabilă să-i dezvăluie sensul este aceea a Călăreţilor Apocalipsei. Pentru el. în afară de unul. ed. cei tari aşi de-rea. O recitesc acu(.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful