Antoine de Saint Exupéry, numeşte activitatea de muncă ca fiind: “Calitate a omului, care nu are nici un nume.

Această calitate poate fi însoţită de eselia cea mai !"m#itoare. Este acea calitate a t"mplarului care se aşea!ă de la e$al la e$al în faţa #ucăţii sale de lemn, o pipăie, o măsoară, şi, departe de a o trata cu uşurinţă, îşi adună pentru ea toată priceperea%. &n condițiile economiei de piață, fără a putea să $arante!e înseși locurile de muncă statul inter ine prin măsuri ample și diferețiate pentru a se asi$ura un $rad de ocupare a for ței de muncă. Confruntarea dintre cererea și oferta de forță de muncă repre!intă piața de muncă. Cererea și oferta se raportea!ă la muncă salarială. Strict științific, termenul corect pentru piața muncii este piața forței de muncă. Cererea de muncă exprimă ne oia de muncă salariată care se formea!ă la un moment dat pe piața muncii. Expresia ei sintetică o constituie numărul de locuri de muncă existent. Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune mem#rii societății, de re$ulă, în cadrul unui contract indi idual de muncă'. &n iața socială, cerea și oferta de muncă nu sunt omo$ene, fiind compuse din se$mente și $rupuri releti neconcurețiale, așadar, piața muncii poate fi pri ită ca sumă a unor se$mente diferite de piață. (ro#lemele pri ind șoma)ul sunt re$lementate *n le$islația noastră *ntr+o concepție inte$rală și unitară prin ,e$ea nr -./0110 pri ind sistemul asi$urărilor pentru șoma) și stimularea ocupării forței de muncă0. Se remarcă facptul că le$ea nu se re!umă la sta#ilirea condițiilor și a cuantumului pri und plata indemni!ației de șoma). Este re$lementat, concomitent, și un ade ărat sistem pri ind stimularea *ncadrării forței de muncă. &n accepţiunea legislaţiei noastre, concordantă cu normele 0.I.M., potrivit art. 5 pct. IV din
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru oma! i stimularea ocupării "orţei de muncă, prin omer se inţelege persoana care intrune te cumulativ următoarele condiţii# Este in căutarea unui loc de muncă de la "rsta de minimum '. ani şi p"nă la indeplinirea condiţiilor de pensionare. $rin a căuta un loc de muncă se %nţelege a dovedi că persoana s&a pre'entat pentru a solicita un loc de muncă la agenţia pentru ocuparea "orţei de muncă la care se a"lă %n evidenţă, in a"ara datei programării lunare, sau la alţi "urni'ori de servicii speciali'aţi pentru stimularea ocupării "orţei de muncă, acreditaţi in condiţiile legii, %n vederea medierii pentru incadrare %n muncă.

Starea de sănătate şi capacităţile fi!ice şi psi2ice o fac aptă pentru prestarea unei munci. 3u are loc de muncă, nu reali!ea!ă enituri sau reali!ea!ă din acti ităţi autori!ate potrivit
legii venituri mai mici dec(t valoarea indicatorului social de re"erinţă al asigurărilor pentru stimularea ocupării "orţei de muncă %n vigoare .
4

oma!

i

Este disponi#ilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă şi+ar $ăsi un loc de muncă.
) 0

5ratat teoretic și practic de drept al muncii 6 7on 5raian Ștefanescu (u#licătă *n 8.9f. nr.'14 din . fe#ruarie 0110 , cu modificările ṣi completările ulterioare 4 Conform art. : din le$e, indicatorul social de referinṭă al asi$uratorilor pentru n ṣoma) ṣi stimulării ocupării for ṭei de muncă, repre!intă unitatea exprimată *n lei la ni elul căreia se raportea!ă presta ṭiile #ăne ṣti, cu excep ṭia indemni!aṭiei de ṣoma), suportate din #u$etul asi$urărilor pentru ṣoma) , acodate at"t *n ederea stimulării anumitor cate$orii de persoane pentru a se *ncadra *n muncă , precum ṣi a an$a)a ṭilor pentru a *ncadra *n muncă persoane *n căutarea unui loc de muncă

'

c"nd se constată inaptitudinea fi!ică şi/sau psi2ică a salariatului. )22/)111 3ca urmare a constatării nulităţii a*solute a actului administrativ de numire %n "uncţia pu*lică. 11 din Legea nr. 56 din .At"t în .  Concedierea salariatului pentru moti e care ţin de persoana sa.' din .  &ncetarea raportului de serviciu ca urmare a eli*erării din "uncţie.om"nia. dacă anterior nu au fost încadraţi în muncă sau dacă reluarea acti ităţii nu mai este posi#ilă din cau!a încetării definiti e a acti ităţii an$a)atorului< 0 . .  &ncetarea de drept a raportului de ser iciu în temeiul art. )22/)111.e$ea nr. 5 din +ormele metodologice de aplicare a Legii nr. %n următoarele ipote'e#  Concedierea salariatului pentru moti e care nu ţin de perso ana sa. f > ca urmare a a dmiterii cererii de reintegrare %n "uncţia ocupată de salariat a unei • persoane concediate netemeinic sau nelegal/ • lit.odul muncii. autori'aţiilor ori atestărilor necesare pentru e0ercitarea pro"esiei/ • lit. ) lit. . ?@ alin. Aceeaşi situaţie de şomer o au şi cei cărora care:  le+a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi.atunci c(nd salariatul nu corespunde pro"esional locului de muncă %n care este incadrat. %n următoarele ca'uri# • lit. şoma)ul se clasifică. ' lit. . $rin %ncetarea raportului de muncă sau a raportului de serviciu din motive neim puta*ile se %nţelege. potrivit art.odul muncii. conform art. '@@/'??? pri ind Statutul funcţionarilor pu#lici.odul muncii. potri it le$ii.  & ncetarea raportului de serviciu in temeiul art. potrivit art 65 din . d .la data răm(nerii irevoca*ile a . 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru oma! i stimularea ocupării "orţei de muncă#  &ncetarea de drept a raportului de muncă %n temeiul art. şomer este persoana căreia i-a incetat contractul individual de muncă sau i-a incetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei. astfel: + p"nă la '0 luni< + între '0 şi 0= de luni > şoma) cu durată lun$ă< + peste 0= de luni > şoma) cu durată foarte lun$ă. a avi'elor. a din Statut. cu excepţia ca!ului în care încetarea de drept inter ine din cau!ă că funcţionarul pu#lic nu mai indeplineşte condiţia pre ă!ută la art. * . Se impune su#liniat că. de la data la care nulitatea a "ost constatată prin . de către autorităţile sau organismele competente. după durata lui. c din . = din Codul muncii. e > ca urmare a constatării nulităţii a*solute a contractului individual de muncă/ • lit.la data e0pirării termenului contractului individual de muncă pe durată determinată. ) . fapt ce nu permite acestuia să+şi îndeplinească atri#uţiile corespun!ătoare postului ocupat< • lit.de la data retragerii. := lit. repu#licată.otăr(rii !udecătore ti de declarare a morţii sau a punerii su* interdicţie a salariatului/ • lit. e din Legea nr. c > prin deci!ia or$anelor competente de experti!ă medicală. ?= alin. respecti la terminarea ultimei misiuni pentru care contractul a fost inc2eiat.otăr(re !udecătorească de"initivă i irevoca*ilă4.  &ncetarea contractului indi idual de muncă prin a$ent de nnuncă temporară în condiţiile art. lit. con"orm art. referitoare la deţinerea cetăţeniei rom"ne şi sta#ilirea domiciliului în . c"t şi pe plan internaţional. a > la data decesului salariatului< • lit.onn"nia. 12 alin.

extinsă. au redo#"ndit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadre!e în muncă/  le&au %ncetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputa*ile lor in perioada de suspendare a acestora/  deşi au fost reinte$raţi în muncă prin .D. '. postul ocupat de aceasta a "ost des"iinţat. se aprecia'ă a nu mai "i posi*ilă la unitatea care a preluat patrimoniul unităţii la care persoana a "ost %ncadrată %n muncă anterior %n situaţia %n care. Apare ca e ident faptul că nu poate do#"ndi calitatea de şomer persoana ca re nu solicită reincadrarea sa %n muncă. (iaţa muncii este o piaţă deri ată şi care. ani şi într+ o perioadă de . în "rstă de minimum '. 9f. aflate în căutarea unui loc de muncă/ = &n condiții de cri!ă. "ie la unităţile care au preluat patrimoniul acestora/ art. 0. pu#licată în 8. de i aceasta ar "i "ost o*iectiv posi*ilă. 4? şi art.E. Conform art.otărare !udecătorească de"initivă. acreditaţi în condiţiile le$ii.otăr(re !udecătorească de"initivă. din cau'a %ncetării de"initive a activităţii. dispusă prin . 0. dar. ani care nu au reuşit să se încadre!e în muncă potri it pre$ătirii profesionale.au a ut calitatea de militari an$a)aţi pe #a!ă de contract iar durata acestuia a expirat ori li s+a desfăcut contractul din motive neimputa*ile lor/  le+a încetat raportul de muncă în calitate de mem*ru cooperator. 4 . fără voia lor (fără să fi fost sau să fie nu pot munci. în ederea medierii pentru încadrare în muncăB<  sunt a#sol enţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu 2andicap în "rstă de minimum '. 76/2002 preci'ea'ă că reintegrarea muncă. din raţiuni sociale. =@0 din '4 iulie 011?B. sunt consideraţi. -.@/011?. acordarea indemni!atiei de şoma) s+a prelun$it cu 4 luni Apu#licată în 8.alin. prin 9. (ersoanele care intrunesc condiţiile le$ale pentru a a ea calitatea de şomer #eneficia!ă in condiţiile art. 9f. din motive neim&  puta*ile lor/  au înc2eiat contract de asi$urare pentru şoma) şi nu reali!ea!ă enituri sau reali!ea!ă din acti ităţi autori!ate potri it le$ii enituri mai nici dec"t indemni!aţia de şoma) ce li s+ar fi cu enit potri it le$ii<  au încetat acti itatea ca urmare a pensionării pentru in aliditate şi. nr. ulterior. Concepţia le$ii asupra persoanelor care pot a ea calitatea de şomer intemeiată pe raţiuni umaniste. toţi cei care intrunesc condiţiile spre a putea munci (inclusiv de vârstă) şi caută un loc de muncă.1 de !ile de la a#sol ire nu au reuşit să se încadre!e în muncă potri it pre$ătirii lor profesionale Adacă fac do adă că în perioadele pre ă!ute de le$e s+au înre$istrat la a$enţille pentru ocuparea forţei de muncă ori la alţi furni!ori de ser icii speciali!ate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. 7ntr+ade ăr. 0@/011? pri ind re$lementarea unor măsuri de protecţie socială. nr. nr. in consecinţă. 7 din +ormele metodologice de aplicare a Legii nr. legal. %ntre timp. apare drept cea mai re$lementată. de protecţie socială.. nu mai este posi*ilă reincadrarea lor "ie la unităţile la care au "ost %ncadraţi anterior. şomeri. sunt asimilate şomerilor persoanele care înde plinesc următoarele condiţii:  sunt a#sol enţi ai instituţiilor de în ăţămănt.e$ea nr.e$ea nr. ? sau '0 luni în funcţie de sta$iul de coti!are al celui în cau!ăB=./0110 de indemni!aţia de şoma) Ape o perioadă de . Cin anali!a le$islaţiei în materie re!ultă că statul i!ea!ă reali!area pe piaţa muncii a următoarelor o#iecti e:  pre enirea şoma)ului şi com#aterea efectelor sale sociale<  stimularea şomerilor în ederea ocupării unui loc de muncă<  încadrarea sau reîncadrarea în muncă a altor persoane dec"t şomerii. '@. proprii unui stat social este. =1 din . din 0: martie 011? şi apro#ată cu modificări şi completări prin .

se reali'ea'ă prin mecanismul propriu pieţei muncii. Dnirea dintre "orta de muncă i celelalte elemente ale unei activităţi. . + pe termen lun$. %n pro"il de ramură i teritorial.     i tre*uie să se producă practic.omisia sta*ile te direcţiile de'voltării resurselor umane la nivel naţional. Țin(nd seama de speci"icul i cerinţele intrinseci unui stat de drept.uvernului sau autononne.omisia +aţională de $romovare a 5cupării 6orței de Munca 3alcătuită din repre 'entanţi ai ministerelor. decala)ul între cererea de muncă și oferta de muncă fiind în fa oarea ultimei. $enerea!ă noi ne oi. Există și cau!e de ordin su#iecti . de calitatea vieţii4. este $enerator de soma). patronale repre'entative la nivel naţional4. ritmul de creștere economică. constituirea acestei comisii apare ca necesar ă. const(nd %n negocierea colectivă. ni se pare că i e0istenţa acestei comisii nu se !usti"ică %ntru totul.u toate acestea. ministere şi alte or$ane de specialitate ale administraţiei pu#lice centrale<  naţional/  9rgani'aţille sindicale i organi'aţiile patronale repre'entative %ndeose*i cele de la nivel (re"ecturile i autorităţile administraţiei pu*lice locale/  .ercetării :ineretului i 7portului. . Progresul te nic + pe termen scurt. dar și subiective. %n economie/ spri)inirea ocupării persoanelor aparţin"nd unor cate$orii defa ori!ate< asi$urarea e$alităţii şanselor< stimularea anga!atorilor pentru %ncadrarea persoanelor %n căutarea unui loc de muncă/ îm#unătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi !one $eo$rafice< creşterea mo*ilităţii "orţei de muncă %n condiţiile sc. în funcție de capacitatea financiară a țărilor de a asimila noutățile cercetării stiințifice. %ndeose*i din sectorul privat. . fapt ce întar!ie inte$rarea lor acti ă. fie datorită lipsei lor de experianță. pe pia ța muncii. i di"icile ale pieţei muncii  sunt# 5rganismele %nvestite să se ocupe de pro*lemele comple0e  8inisterul 8uncii 6amiliei i $rotecţiei 7ociale/ 8genţia +aţională pentru 5cuparea 6ortei de Muncă/ . cu apro*area .im*ărilor structurale care se produc protecţia persoanelor in cadrul sistemului asi$urărilor pentru şoma). șoma)ul apare și ca urmare a tendinței de a căuta locuri de muncă plătite cu un salariu mai mare. într+o proporție mai mare sau mai mica. <n esență. respectiv. la nivel de secretar de stat i din pre edinţii organi'aţiilor sindicale i. suprapun(ndu&se par țial activităţii 8genţiei +aţionale pentru 5cuparea 6orţei de Muncă.uvernului. 8genţia ela*orea'ă *ilanţul pe !udeţe i la nivel naţional prin care se evidenţia'ă e"ectele măsurilor de stimulare a ocupării "orţei de muncă reali'ate %n perioada respectivă.nic i capitalul *ănesc4. fie ca aceștia nu se încadrea!ă în disciplina muncii. ea are i o "uncţie socială 3deoarece implică i negocierea colectivă a unor aspecte care ţin de condițiile de muncă. economice 3capitalul te. piaţa muncii. unei societăţi democratice. &n r"ndul tinerilor. %n mod continuu.a prima edere. care țin de comportamentul reținut al a$enților economici de a an$a)a tineri. &n condițiile unei producti ități a muncii ridicate. ela*orea'ă strategii i politici ca i proiecte de acte normative %n domeniul ocupării "orței de muncă. =ilanţurile se pu*lică %n Monitorul o"icial al >om(niei.a urmare.onsiliul +a țional de 6ormare $ro"esională a 8dulţilor/ Ministerul 9ducaţiei . CAUZELE ȘOMAJULUI Apariția și accentuarea șoma)ului au o multitudine de cauze obiective. nu are numai o "uncţie economică. . 8genţia +aţională pentru 5cuparea 6orței de Muncă are o*ligaţia să "acă pu*lici indicatorii statistici privind piaţa muncii la s"ăr itul "iecărui an. de regulă. care sunt acoperite prin produse re!ultate din = . nu mai este capa#il să cree!e noi locuri de muncă. agențiilor i departamentelor din su*ordinea . astfel înc"t să asi$ure o ocupare deplină.

șoma)ul și inflația. Eu ernele tre#uie sa reducă la minimum efectele neplăcute ale am#elor fenomene. conduc ine ita#il pentru o perioadă îndelun$ată la reducerea cererii de muncă. șoma)ul sporește ca urmare a scăderii producției. &n . care impun un : . 7mi$rarea unei părți a populației acti e in ederea an$a)ării în diferite țări a spori oferta de forță de munca în cadrul acestora. deci. formele dominante de extindere ale șoma)ului înt"lnite astă!i. fiecare iși are propriile cau!e și fiecare influențea!ă asupra mersului economiei naționale. ce au depă șit perioada de acordare a indemni!ației de soma). sectoare economice.om"nia.  'oma"ul structural ( apare ca efect al unei structuri în$uste de ramuri și su#ramuri. interni și internaționali. %O&ME ALE 'OMAJULUI Goma)ul in oluntar se manifestă în diferite forme. A#sor#irea unui număr c"t mai mare de șomeri depinde de posi#ilitățile reale ale fiecărei țări de a stimula a$enții economici în creșterea in estițiilor de capital. &n fa!a de cri!ă. Criza economică + caracteri!ată prin scăderi sau sta$nări ale acti ității economice. la cote procentuale deose#it de ridicate. atin$"nd. conflictele armate.acti ități noi.  'oma"ul con"unctural + este efectul restr"n$erii acti ității economice în unele ramuri. cu deose#ire a intreprinderilor mici și mi)locii. al cri!ei ener$etice. Modi!icările de structura a ramurilor și sectoarelor economice + su# impactul di ersificării cererii de #unuri. de scădere a oferței de muncă în !ona de ori$ine. politici. unele dintre ele fiind preponderente în unele perioade și țări. $enerat de o multitudine de cau!e. sau care decur$e direct din restr"n$erea acti ității economice în anumite anotimpuri ale anului. inte$rarea lor fiind la un ni el scă!ut. Existența șoma)ului la un ni el ca o rată naturală. cri!a economică de lun$ă durată a $enerat un șoma) de mari proporții cu perspecti e reduse de reinte$rare a forței de muncă pe termen scurt.om"nia. de a se mai inre$istra la A$enția de 9cupare a For ței de 8uncă. au a ut o e oluție sincroni!ată. sporește numărul de șomeri. Șoma)ul este. $eneratoare de locuri de muncă. a acti ităților economice și creșterii numărului de falimente. sociali. &n . deterior"nd acti itățile economice în țările din !ona și contri#uind la creșterea șoma)ului. iar pe de alta parte. după cau!ele care îl $enerea!ă. Imigrarea + emigrarea 6 influențea!ă asupra stării pieței muncii. su# impactul unor factori con)uncturali economici. promo ării unor politici de em#ar$ou influențea!a ne$ati asupra relațiilor economice i!"nd importul + exportul. în returnarea. repre!intă pe de o parte în emi$rarea unei părți importante din forța de muncă. Ci ersificarea ramurilor ar oferii șanse mari de a#sor#ție a forței de muncă. Emi$rarea are un efect in ers. urmată de o relati ă sta#ilitate a ofertei de muncă. 9 cau!ă importantă care stă la #a!a tendinței de scădere a șoma)ului. Explicarea celor doua fenomene șoma" $ in!alție nu se poate face prin su#stituirea unuia cu celălalt. în unele perioade. ar $enera condiții de ec2ili#ru între rata șoma)ului și rata inflației. de către un număr mare de persoane. sunt :  'oma"ul ciclic ( este $enerat de e oluția ciclului economic.  'oma"ul te nologic ( este efectul introducerii noilor te2nolo$ii. Con"unctura economică și #olitică internațională ne!avorabilă + datorită oscilațiilor ritmului creșterii economice. caracteristică pentru țările în curs de de! oltare.

lucrea!ă fără contract de muncă. în anumite ramuri. construcții de locuințe. dar #eneficia!ă de toate drepturile pre ă!ute în le$ile pri ind șomerii.  durata șoma"ului + timpul care se scur$e de la pierderea locului de muncă p"nă la reîncadrarea sau reluarea acti ității într+un domeniu sau altul. cel mai adesea populaţia acti a A(aB. înc2iderea unor unități nerenta#ileB. lucrări pu#lice și de turism Aare un caracter ciclic B. intensității și duratei acestuia.nou mod de or$ani!are a producției și a muncii și în consecință. . casnice sau care au terminat un ciclu de în ățăm"nt și nu se pot an$a)a. condițiile de muncă nu le con in. în realitate. s. M)*U&A&EA 'OMAJULUI Estimarea sau măsurarea șoma)ului presupune luarea în considerare a dimensiunii. într+o perioadă sau alta. pensionarii.  Există și șoma" voluntar ( repre!entat de persoanele care refu!ă locurile de muncă oferite. meserii. într+o !ona $eo$rafică. specialități. cele care re in la ec2iul post. pe ansam#lul economiei naționale. &ata șoma"ului ( exprimă procentual mărimea șoma)ului. sex.  'oma" total ( presupune pierderea locului de munca și încetarea totală a acti itații Afaliment. apel"du+se în acest sens la indicatorii cantitati i și structural + calitati i. (rin structura sa.a. Măsurarea șoma"ului ( necesită luarea în calcul și a altor elemente. . meserii. în a$ricultură. 6 ieșirile + persoane care $ăsesc noi locuri de munca. cum sunt :  intensitatea șoma"ului + se calculea!ă prin determinarea corectă a momentului încetării totale sau parțiale a acti itătii și diminuarea corespun!atoare a salariului sau pierderea totală a locului de muncă. Indicatori de ordin structural ( se referă la componenta structurală a șomerilor după ni elul de calificare. dar care. șoma)ul afectea!a toate cate$oriile de salariați. tre#uie să se calcule!e : + intrările + persoane concediate. rata şoma)ului se determină prin raportarea unui indicator care exprimă şoma)ul Anumărul de şomeri + GB şi un alt indicator care măsoară populaţia de referinţă. emi$ranții.  'oma" sezonier ( este le$at de restr"n$erea acti ității economice în anumite anotimpuri ale anului.  'oma"ul deg izat ( cuprinde persoane declarate si inre$istrate la A$enția de 9cupare a Fortei de 8uncă în cate$oriaHșomerilor.  'oma"ul #arțial ( constă în reducerea duratei de muncă su# ni elul sta#ilit le$al cu diminuarea corespun!atoare a salariului Asăptăm"nă incompletă sau !iua de muncă redusăB. structurii. datorită condițiilor naturale. fiind raportul procentual între numărul șomerilor și populația acti ă. fapt ce lăr$ește spectrul saraciei și accentuea!a mar$inali!area unui număr important de persoane de enite șomere sau recent sosite pe piața muncii. "rstă sau rasă. care se transferă de la un loc de muncă la altul din diferite moti e personale : locurile de muncă nu corespund asteptărilor. restructurarea profitului intreprinderii. adică numărul total al șomerilor existenți la un moment dat. Indicatori cantitativi ( exprimă mărimea a#solută a șoma)ului. o reducere a locurilor de muncă. profesii. Ca relaţie generală de calcul .ş I G/(a J'11 . cele care nu mai cauta locuri de muncă. (entru o e aluare corectă a mărimii șoma)ului la un moment dat. salariul este prea mic pentru a le asi$ura un trai decent.

ELE 'OMAJULUI Pe #lan național. ce a $enerat cri!a ocupării forței de muncă. șoma)ul poate fi redus prin creșterea in estițiilor. în extinderea acti ității economice <  încurajarea investițiilor prin acordarea de facilități în ederea relansării și creșterii economice. reciclarea materiilor utile < introducerea de restricții pri ind imi$rarea < &n . tarife raționale și creșterea eniturilor reale ale a$enților economici.E COM/A-E&E A 'OMAJULUI Politici active( constau din măsurari care contri#uie la AreBinte$rarea șomerilor în diferite acti ități si pre enirea șoma)ului în r"ndul celor ocupați. sunt necesare c"te a condiții. locuințe. impune cu necesitate o politică acti ă de ocupare.B< încura)area șomerilor de a se lansa în acti ități pe cont propriu < racordarea în ățăm"ntului la tendin țele ce se conturea!a în di i!iunea muncii interne si internaționale< formarea și speciali!area tinerilor în domenii de perspecti ă indelun$ată care sa le ofere o mo#ilitate profesională ridicată < de! oltarea sau crearea de unități în sectoare ce țin de : producerea de instalații. din partea a$enților economici si salariaților.om"nia. Adaptarea forței de muncă ocupate la cerințele mereu în dinamică ale unității în care lucrea!ă - . excluderea unei părți a forței de muncă influențea!ă dinamica mărimii (7K. utila)e de depoluare. dar pentru aceasta. (rincipalele acțiuni. nu contri#uie la creșterea (7K. Existența în . și anume : sporirea in estițiilor și crearea unor structuri moderne ale acestui sector. ca: acordarea de facilități care să stimule!e mo#ilitatea forței de muncă de la o !onă la alta.om"nia a unui șoma) cronic de lun$a durată. care să i!e!e o#iecti e la ni el micro și macroeconomic. această forță de munca. acțiuni. societatea suportă costurile șoma)ului pe seama contri#uției la fondul de șoma). a -1L din salariul netB. munca independentă și alte forme de ocupare< &n ederea atenuării șoma)ului și a consecințelor lui sunt importante și alte măsuri. ocuparea temporară. a creării de noi locuri de muncă <  acordarea de facilități întreprinderilor + care an$a)ea!ă șomeri. de la un sector de acti itate la altul Aindemni!ații de transfer. care să reec2ili#re!e piața #unurilor și ser iciilor.  încurajarea efectuării unor lucrări de utilitate pu lică !pe plan local sau național  dezvoltarea ocupării atipice + ocuparea pe timp de muncă parțial. calificarea celor aflați în șoma) au presupus c2eltuieli din partea indi idului și a societății. ale populației. munca la domiciliu. precum și tinerii a#sol enți Aprin su# encționarea de către 8inisterul 8uncii. POLI-ICI . La nivel de individ ( !amilie . șoma)ul se repercutea!a ne$ati asupra enitului. c2eltuieli care nu or putea fi recuperate în situatia șoma)ului de lun$ă durată. etc.CO+*ECI+. în sensul că instruirea. sunt :  organizarea de cursuri de calificare pentru cei care in pe piața muncii fără o calificare corespun!atoare și recalificarea șomerilor în concordanță cu structura profesională a locurilor de muncă <  stimularea agenților economici prin p"r$2ii economico+financiare. Măsuri active i!ea!ă populația ocupată în ederea preînt"mpinării riscului de șoma). indemni!ația de șoma) fiind mai mică decat salariul. ieșită din populația acti ă ocupată. măsuri de promo are a politicilor acti e.

comparati cu cifra de ''. Acesta nu îi include pe cei care nu mai au dreptul să o#ţină #eneficii şi. &n ultimile 00 de luni.naţiuni care alcătuiesc !ona euro. Creşterea şoma)ului este un act de acu!are masi al politicii Dniunii Europene şi a tuturor suporterilor săi. A$enţia Eurostat a declarat marţi că. nu include su#ocuparea pieţei muncii. Cifra de '0 la sută este cea mai ridicată de la înfiinţarea !onei euro încoace şi este de)a aproape de maxima de '0. și. în multe țări se mai acorda. pe de o parte. în primul şi în primul r"nd a sindicatelor. &n . 'oma"ul 0n Euro#a cre1te continuu de 22 de luni Cele mai recente date de la #iroul de Statistică Eurostat confirmă că aprofundarea recesiunii economice pe continent se materiali!ea!ă tot mai mult într+o creştere a șoma)ului şi într+o scădere a ni elului de trai. Goma)ul în cele 0.= la sută. Catele pentru ianuarie au fost re i!uite retroacti în sens ascendent la '0 la sută şi este pro#a#il ca şi cele mai recente date să urme!e aceluiaşi model. rata şoma)ului în Europa a crescut consecuti .diminuea!a riscul persoanelor respecti e de a de eni șomeri. Costul șoma)ului are un suport o#iecti at"ta timp c"t societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de muncă și de a asi$ura creșterea $radului de ocupare. pentru un inter al de timp a"utor de șoma" sau alocație de s#ri"in. pe de altă parte. (olitica pasi ă raspunde la cele doua cerințe în măsura în care. au crescut în luna fe#ruarie la '0 la sută.? la sută< peste 0. &n sc2im#ul unor propo!iţii formulate #l"nd la finalul fiecărei re!oluţii a summitelor şi pentru c"te a milioane de euro pentru pro$rame de locuri de muncă. Menitul asi$urat șomerului se numeste indemnizație de șoma" sau în ca!ul țării noastre a"utor de șoma" și se acorda pe o perioadă determinată de timp. Statisticile #rute ascund o cri!ă socială şi o mi!erie aflată în creştere pentru milioane de familii din Europa. nu includ repercusiunile asupra pieţei europene a muncii datorate celei mai recente cri!e economice şi #ancare din Cipru.om"nia perioada de acordare a șoma)ului este de ? luni. Eermania înre$istrea!ă printre cele mai mici rate ale şoma)ului din Europa.@ la sută la '1. de asemenea. sindicatele con in în mod slu$arnic să continue să acorde spri)inul lor politicilor de austeritate ale DE. acesteea fiind sume fixe. Cifrele recente. cu o medie de :. iar din cau!a mării recesiuni în care ne aflăm. de milioane de oameni răm"n"ndd fără un loc de muncă. Această cifră nu ia însă în considerare faptul că @ .? la sută din ianuarie. iar a alocației de spri)in.de ţări mem#re ale DE a crescut în fe#ruarie de la '1. 5otalul oficial este o su#estimare drastică a pro#lemei reale a şoma)ului din Europa. de '@ luni. Fiecare summit recent al liderilor europeni a început cu apeluri din partea sindicatelor pentru măsuri care să stope!e pierderea locurilor de muncă pe între$ continentul. &n ca!ul depășirii perioadei de acordare a indemni!ației de șoma). de exemplu. Politici #asive acestea se concreti!ea!ă în măsuri și acțiuni care să asi$ure șomerilor in oluntari un anumit enit pentru un trai decent sau de su#!istență.0 la sută pre!isă de către Dniunea Europeană pentru 01'4. cu mult mai mici decat indemni!ația de șoma). fixea!a un cuantum al enitului incitator la muncă. Goma)ul de '0 la sută se aplică celor care sunt înre$istraţi oficial şi care au aplicat pentru #eneficii sociale. Goma)ul afectea!ă în pre!ent foarte mult tinerii si femeile. șoma)ul are o tendință de creșter de lun$ă durată. stimulea!a crearea de noi locuri de muncă. rata şoma)ului din cele '. din imposi#ilitatea $ăsirii unui loc de muncă. lunare.

iderii ta#elului Eurostat pri ind şoma)ul sunt acele ţări. însă acelaşi studiu constată că o cincime din populaţia cea mai #o$ată dintr+un număr de ţări europene a fost capa#ilă să înre$istre!e mari creşteri ale a erilor lor.11. Creşterea ine$alităţii în Europa este clasată într+o studiu Eurostat reali!at recent separat şi intitulat N(opulaţia şi condiţiile sociale. (e locul al doilea în spatele Spaniei este Erecia cu 0. din decem#rieB.etonia. CAC =1. 8edia eniturilor a scă!ut pe între$ continentul.4 la sută.4 la sută şi în (ortu$alia la '-.N Autorul studiului conclu!ionea!ă că în 01'1 .de state mem#re ale DE. ratele şoma)ului din Spania au crescut la 0. pui. ? . .@ la sută. &n timp ce ciuma şoma)ului de masă se răsp"ndeşte pe continent. unde şomerii şi o cincime din cei mai săraci ai societăţii suferă cele mai mari reduceri ale eniturilor lor. cifra de 04. Erecia şi Spania. datele din Erecia au crescut în continuare şi în acest an.N &n realitate însă. Fără îndoială. insă această cifră este depăşită şi pro ine din decem#rie anul trecut. .0 la sută.? la sută. aproape un sfert din toţi cei su# 0: de ani din !ona euro nu au un loc de muncă.la suta. iar indicele 8arOit.: la sută este doar cu puţin mai scă!ută.milioane de $ermani sunt an$a)aţi în acti ităţi care plătesc un salariu foarte scă!ut şi în care sunt an$a)aţi informal. date. 7ndicele CAP din Eermania a crescut cu '. după ultima tranşă de măsuri de austeritate. analistul financiar 3ic2olas Spiro a remarcat că N alul de soma) cuplat cu datele (87 sum#re din această dimineaţă sunt un exemplu i!#itor al măsurii în care percepţia pieţei faţă de !ona euro s+a detaşat de fundamentele economice. cei mai afectaţi de recesiunea #a!ată pe austeritate sunt tinerii. această Ndeconectare% nu există.. &n DE. Scăderea cea mai a#ruptă a a ut loc în ţări mai sărace. . care au puţine şanse să $ăsească de lucru în iitorul apropiat. . o anali!ă separată a demonstrat că tendința spre recesiune în Europa se aprofundea!ă. (este )umătate din tinerii muncitori din Erecia sunt şomeri A:@.0 la sută şi cel france!. 7ndicele 8arOit Euro!one (87 a scă!ut în martie la =. Cin nou. Kanca Centrală Europeană şi Fondul 8onetar 7nternaţionalB.. a crescut cu '. de asemenea.= la suta. a înc2eiat !iua cu o creştere de 0 la sută. 7ndicele raportea!ă încrederea an$a)atorilor în economie şi orice cifră su# :1 de puncte este considerată ca fiind un indicator spre recesiune. Stoxx Europe . &n fe#ruarie. Conform Eurostat.peste . care au fost supuse unei succesiuni de pro$rame de austeritate drastice din partea 5roicăi ADniunea Europeană. Coment"nd c"şti$urile de la #ursă. comparati cu anul anterior. în timp ce o minoritate restr"nsă a fost capa#ilă să îşi mărească în mod semnificati a erile. peşte sau ec2i alentul e$etarian. indicele F5SE '11 #ritanic cu '. cum ar fi Kul$aria. ni elul de trai a scă!ut în ': din cele 0. (ortu$alia este pe locul trei cu 4@. împreună cu cele mai recente cifre pri ind ocuparea forţei de muncă. demonstrea!ă clar că această tendinţă a recesiunii a continua şi este pro#a#il ca ea să se aprofunde!e în acest an. Studiul enumeră scăderea eniturilor într+un număr de ţări europene şi conclu!ionea!ă că un număr tot mai mare de familii europene nu îşi or mai putea permite la fiecare două !ile o masă cu carne.N &n aceeaşi !i c"nd statisticile Eurostat au fost date pu#licităţii. pieţele #ursiere din întrea$a Europă au a ut marţi de săr#ătorit..: la sută. urmată de 7talia cu 4-. Dn alt indice lider.ata şoma)ului printre tinerii. Sudul Europei conduce lista șoma)ului în r"ndul tinerilor. (ieţele #ursiere săr#ătoresc enorma reîmpărţire a a erii. în Spania cifra este de ::. care a aruncat milioane de oameni de pe continent în sărăcie. a făcut ca unii comentatori #ur$2e!i să se refere la ei drept N$eneraţia pierdută. Economia !onei euro s+a contractat în ultimele cinci trimestre.@ puncte.= la sută.

'1 .

'#1#& )+. -$C'& *reptul muncii curs universitar! $O&) C$O+C. 2345665 QQQ.com &rticole de 7tefan 8tein erg '' . -$C'#& Codul muncii comentat ediția a $$!a! &'#(&)*+.!iare./I/LIO3&A%IE        "ratat teoretic și practic de drept al muncii-ION TRAIAN ŞTEFĂNES ! "ratat de drept al muncii! #diția a $%!a.$)/ 0&+0. &'#(&)*+.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful