Iradierea la CTMD

Curs masterat an I

Iradierea la CT
• Astazi, procedurile CT contribuie cu mai mult de 60% la doza colectiva din diagnosticul radiologic in toate tarile dezvoltate.
• Sunt necesare masuri speciale de protectie.

Iradierea
• Cand razele X penetreaza un obiect , o parte din energia fasciculului este transferata obiectului si produce modificari in materialul obiectului: - in timpul transferului de energie razele X poate produce indirect perechi de ioni in tesut . Perechile de ioni reactioneaza cu alte sisteme chimice si produc lezari . - razele X pot actiona direct lovind si rupe legaturi moleculare (ex in ADN) . Nivelul dozei acceptabile pentru oameni este stabilit tinand cont de faptul ca oamenii sunt expusi radiatilor naturale din totdeauna. Exista trei mari surse de radiatii naturale: radiatiile cosmice (particule incarcate din spatiul extraterestru) , radiatii gamma externe (radioactivitatea din crusta pamantului ) si radiatii interne (materiale radioactive prezente in corpul uman : K40 si radon). In general expunerea medie umana la iradierea artificiala este aproximativ egala cu iradierea naturala ceea ce dubleaza nivelul de radiatii la care este supus organismul uman.

ALARA
• Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable). • ALARA se bazeaza pe presupunerea ca orice doza de radiatii poate produce un nivel de lezare ce se poate manifesta ca un risc crescut de mutatii genetice sau cancer. • Reducerea radiatiei X la cel mai mic nivel necesar (nivel rezonabil de iradiere) este reglementata prin legi. • Exista o relatie invers proportionala intre doza de radiatie si zgomotul in imaginea reconstruita. Pentru un algoritm de reconstructie dat, zgomotul in imagine este invers proportional cu radacina patrata a curentului din tub (mA) cand alte conditii sunt nemodificate. • Cand curentul in tub (respectiv si doza) este redusa zgomotul in imagine creste. • Principiul ALARA urmareste obtinerea beneficiului diagnostic printr-o doza redusa de radiatii fara afectarea acuratetei diagnostice (calitatea imaginii).

Iradierea in CT
• Valoarea absoluta a dozei de expunere la o examinare CT depinde de : - parametrii de scanare - caracteristicile aparatului - pacient • poate fi de 5 pana la 100 de ori mai mari decat radiografia conventionala pentru aceeasi regiune anatomica; • Rezulta importanta adaptarii parametrilor de scanare la fiecare pacient individual !!!!

Iradierea in CT
• Doza absorbita: energia depozitata in tesut/organ pe unitatea de masa si se masoara in Gray (Gy). Masoara riscul relativ al iradierii in tesut sau organ. • Doza efectiva o cuantificare (calculare) a diferentei in radiosenzitivitate a diferitelor tesuturi. Compara riscul relativ al iradierii pentru diferitele proceduri radiologice si se exprima in Sievert (Sv).

Parametrii caracteristici dozei de iradiere

Parametrii caracteristici dozei
• • • • • CDTI (CT Dose Index) CT Dose Index Volume (CTDlvol) Dose-Length Product (DLP) Doza efectiva -Effective Dose (E) Alte masuratori ale dozei

Parametrii caracteristici dozei
Pot fi aplicati: - CT secvential - CT spiral monoslice - CT multislice

Parametrii caracteristici dozei
• CT Dose Index Volume (CTDlvol) • Dose-Length Product (DLP)
• Acesti parametrii se pot utiliza la compararea dozei de radiatie pentru diferite examinari CT , echipamente, sau centre de imagistica.

CT Dose Index (CTDl)
Definitie : CTDI (indexul dozei CT) = integrala profilului dozei (Dz) pe axa z a unei sectiuni CT; 1

• CTDI = -------------- x
N ·SC
∫= integrala D (z)= profilul dozei pe axa z N= numar de sectiuni SC= grosimea sectiunii

∫ D(z)dz

CT Dose Index (CTDl)
- integreaza doza de iradiere primita atat in interiorul cat si in jurul volumului scanat. - reprezinta media dozei absorbite in campul de vedere (field of view) pentru achizitiile CT contigue; - ia in considerare variatiile regionale ale dozei absorbite; - este un index standardizat al dozei medii rezultate din seria scanata (nu se refera la doza de iradiere specifica pentru un pacient ); - cand se utilizeaza spire largi (pitch peste 1) sau incalecate (pitch subunitar) se utilizeaza CTDI volume.

CT Dose Index (CTDl)
• masuratorile CDTI se fac in pozitii variate in fantomul PMMA body (de 32-cm diametrul) si head (de 16-cm diametrul); • • fantomul produce o medie a radiatiilor imprastiate similare (nu identice) cu un pacient; • profilul dozei este mai larg decat colimarea sectiunii, sau decat profilul sectiunii (SSP), din cauza fasciculului divergent si a radiatiilor imprastiate; • la doza de iradiere participa: fasciculul central (din grosimea nominala de sectiune), penumbra si radiatiile imprastiate.

CDTI scanare secventiala

Exemplul: profilul dozei pentru o singura scanare secventiala la o grosime a slice-ului de 10mm. T= grosimea nominala de sectiune

CDTI
• Cand mai multe sectiuni sunt efectuate in regiuni adiacente , doza de raze X din apropierea sectiunilor participa la doza primita datorita prelungirii profilului dozei. Daca combinam doza de raze X de la toate sectiunile se obtine o doza compusa: • MSAD = multiple-scan average doze (doza medie la scanari multiple)

CDTI cu scanare secventiala

Exemplul: profilul dozei pentru scanari multiple secventiale se obtine prin sumarea contributiei dozei pentru fiecare scanare; grosime a slice-ului de 10 mm cu increment de 10mm. T= grosimea nominala de sectiune

CTDI 100
• Cea mai utilizata pentru achizitie spirala • CTDI100 : se refera la doza absorbita in aer desi este masurata in interiorul fantomului standard de polimetil metacrilat (PMMA). • Pentru acest index doza este intergrata pentru o lungime fixa de 100mm. • In acest caz: 1 • CTDI 100 = --------------- x ∫ 50mm,-50mm Da (z )dz nT • Da(z) =distributia dozei absorbite pe axa z la o singura sectiune; • n = numarul de randuri de detectori utilizati la scanare • T= grosimea nominala a fiecarui rand de detectori ( nu neaparat egal cu grosimea slice-ului reconstruit) • nT =grosimea nominala a fasciculului X in timpul achizitiei;

CTDI 100
• Exemplu : • La o configuratie a unui scaner cu 64 × 0.625-mm detectori utilizat pentru achizitie , • nT = 64 × 0.625 mm = 40 mm. • Lungimea de 100 mm a fost aleasa din motive practice, majoritatea dozelor in camerelor CT au o lungime activa de 100mm. • CTDI100 masoara doza pe unitate de lungime in axa z.

Masurarea dozei cu fantom CDTI body (32-cm diametrul) si camera de ionizare (100mm lungime)

CTDI 100
• Doza periferica se bazeaza pe dozele masurate cu camera de ionizare in patru gauri periferice (prestabilite) langa marginea fantomului (marcate prin linii intrerupte) . • Doza centrala este masurata cu camera de ionizare in gaura centrala a fantomului.

Volume CT Dose Index (CTDlvol)
- este o masuratoare care indica media dozei locale pentru pacient la nivelul volumului examinat; - deriva din CDTI - unitatile de masura sunt mGy (milli Gray); - masuratorile se fac separat pentru scanarile de corp (body) – aplicatie pe fantom PMMA de 32 cm, sau pentru cap ( 16 cm PMMA fantom). - masoara media dozei locale data de aparatul CT (secvential, spiral monoslice si multislice), la nivelul unei sectiuni transversale prin fantom.

Volume CT Dose Index (CTDlvol)

CTDI • CTDI vol = -------------Pitch

Dose-Length Product (DLP)
• ia in considerare nu numai doza medie din volumul scanat ci si lungimea scanarii (L). • se masoara in mGy / cm • DLP = CTDI vol x L • pentru scanerul conventional (non-spiral) lungimea scanarii L = suma colimarii tuturor sectiunilor • pentru scanarea spirala se poate folosi: • L= pozitia mesei (pentru ultima sectiune) – pozitia mesei (pentru prima sectiune); • in general lungimea scanarii creste cu inca o pozitie a mesei deoarece la ultima si prima sectiune se face o supraexpunere necesara pentru interpolarea datelor brute pentri reconstructie. • la utilizarea aceluiasi CTDI vol doza trebuie sa fie mai mica la o examinare limitata CT de abdomen decat la o examinare CT de torace, abdomen,pelvis.

Dose-Length Product (DLP)
• De retinut: • exista o crestere considerabila a dozei prin supraexpunere la inceputul si sfarsitul scanarii cand se utilizeaza achizitii spirale scurte; • doza creste in particular la scanerul cu 16-slice-uri si volum de scanare scurt.

Exemplu de raport al dozei

Doza efectiva -Effective Dose (E)
• organele umane au senzitivitate diferita la doza de raze X; aceeasi doza de radiatie poate avea nivele de risc diferite in functie de organul iradiat. • in acest scop a fost introdus conceptul dozei efective (effective dose) care se calculeaza din informatiile privind dozele pe organe individuale si riscul relativ al iradierii pentru fiecare organ; • anterior denumita echivalentul dozei • este o masuratoare a dozei cumulative (energia totala) data unui pacient.

• Doza efectiva = k x DLP
• K = factorul de conversie exprimat in mSv × mGy–1 × cm–1 si variaza in functie de regiunea examinata

Factorul de conversie pentru diferite regiuni anatomice
Regiunea corpului
K (mSv x mGy- 1 x cm- 1)

cap gat (cervical) torace abdomen

0,0021 0,0059 0,014 0,015

pelvis

0,015

STRATEGII DE REDUCERE A DOZEI DE IRADIERE

Strategii de reducere a dozei de iradiere
• La CTMD exista mai multi factori de scanare ce afecteaza doza de iradiere: - factori care pot fi modificati de utilizator - factori care nu pot fi modificati

Strategii de reducere a dozei de iradiere
factori care pot fi modificati de utilizator:
• • • • • • • • • • • • • • tensiunea tubului- tube potential- kV curentul in tub, mA timpul de rotatie al tubului-gantry, controlul automat al expunerii-ACE configuratia detectorilor, Pitch,table speed, colimarea sectiunii, lungimea de scanare modul de scanare Scan field of view (aria de interes) Fazele scanarii, Filtre de postprocesare a imaginii Metal artifact reduction- MAR Soft-ware Shielding devices ( dispozitive de ecranare)

Strategii de reducere a dozei de iradiere
factori care nu pot fi modificati:
geometria aparatului, filtrele fasciculului de raze X, pre-pacient tracking al spotului focal (al tubului), filtrele adaptative de reconstructie a proiectiei

calitatea imaginii
• Calitatea imaginii depinde de raportul semnal/zgomot • Exista o relatie invers proportionala intre zgomotul in imagine si doza de radiatii.

Geometria aparatului CT
Se refera la distanta dintre spotul focal (al tubului de raze X) si isocentrul scanner-ului; - difera la scanner-ul monoslice de cel multislice - distanta poate fi mai scurta sau mai lunga - daca este mai scurta interactiunea radiatiei cu pacientul este mai mare iar zgomotul in imagine este mai redus; - atentie la transferul de protocoale (parametrii) de la un tip de scanner la altul

Curentul in tub (mA si mAs)
- reducerea mA este cea mai frecventa metoda de reducere a dozei, - mAs reprezinta numarul de fotoni la un timp de expunere definit; - relatie lineara intre mA si doza de radiatie: reducere cu 50% a mA = reducere cu ½ a dozei; - timpul de rotatie al tubului ( gantry rotation time /scan time) crescut (CTMD) creste rezolutia temporala→timp de expunere scazut→doza de radiatii scazuta (daca ceilalti parametri sunt constanti)

Curentul in tub (mA si mAs)
timp de expunere scazut→ tuburi de raze X cu: producere a razelor mai buna, capacitate de incalzire mai crescuta si disipare a caldurii mai crescuta = permite mA crescut cu timp de scanare redus. la CTMD doza de radiatii poate fi crescuta (fata de monoslice) datorita cresterii generale a mAs; Cresterea mAs se explica prin: cresterea numarului de aplicatii cu sectiuni subtiri ( mentinerea raportului semnal /zgomot), datorita rezolutiei temporale crescute se utilizeaza protocoale de achizitii multifazice (cu rezolutie spatiala crescuta) asociate cu doze crescute; Utilizate valori crescute mAs (800mA / 0,5 s rotatie) pt. faze unice sau multifaze la CTMD.

-

-

-

-

Curentul in tub (mA si mAs)
- Se fac studii pentru a se stabili grosimea optima de sectiune pentru diferitele aplicatii clinice si pentru a defini zgomotul maxim tolerabil posibil in imagine pentru ele. - CTMD permite achizitii volumetrice din care retrospectiv se pot reconstrui sectiuni mai subtiri dar care au zgomot crescut; pentru a evita zgomotul crescut se pot utiliza achizitii de sectiuni subtiri in mod prospectiv: pitch mai mic si viteza a mesei mai mica- in aceste situatii un zgomot relativ mai crescut este acceptabil pt ca imaginile au rezolutie spatiala crescuta si efect de volum partial scazut. - o crestere a zgomotului in imagine nu se poate accepta la ficat unde contrastul natural intre leziunile mici si tesutul normal este scazut si calitatea imagini afectata.

Curentul in tub (mA si mAs)
Este recomandata reducerea mAs la CTMD; Se poate aplica la : - pacient de dimensiuni reduse (adult, copii), - zone anatomice cu contrast natural, unde zgomotul crescut nu afecteaza prea mult diagnosticul ( CT colonografie,litiaza renala, CT de torace standard, CT pelvis, maxilofacial, schelet osos); - aplicatii in care rezolutia mai redusa este acceptabila ( CT de perfuzie); la CTMD exista scheme adaptate de utilizare a mAs si kVp ( kilovoltaj peak) in functie de varsta, greutate,dimensiuni pentru copii in scopul reducerii dozelor.

Curentul in tub (mA si mAs)
Doze mai reduse ale curentului in tub pentru examinarea CT a toracelui (mult aer in plamani cu absorbtie redusa a razelor X) – la CTMD au fost obtinute imagini calitativ bune cu o reducere de 50% a mA. Studii: reducerea de 20-80% a mA, a fost la fel de eficienta ca si doza standard de scanare pentru regiunea pulmonara in : trauma pulmonare, limfom- control in evolutie , cancer pulmonar – screening, screening de calcificari coronariene, noduli pulmonari, biopsie pulmonara CT ghidata, etc Alte regiuni: cap standard, sinusuri paranazale, cervical (gat), abdomen, pelvis.

Controlul automat al expunerii (ACE)
• tehnica ACE permite adaptarea automata a curentului in tub la dimensiunea si atenuarea din regiunea corporala investigata. • Scopul: obtinerea de imagini cu calitate constanta la doza de radiatii scazuta. • Eficienta: reducere cu 20-70% din doza in functie de regiunea examinata si dimensiunea pacientului. • Include tipuri de tehnica: de modulare angulara in planul xy, de modulare pe axa z, combinata de modulare in planul xy si axa z.

Controlul automat al expunerii (ACE)
Reducerea dozei este mai mare prin tehnica combinata ( comparativ cu tehnica modularii angulare). Aplicata in examinari CT pentru: gat , torace, abdomen, pelvis, extremitati. Comparativ cu, curentul in tub fix permite la CTMD omogenizarea protocoalelor de scanare pentru diferitele aparate si aplicatii. Practic se alege o anumita calitate a imaginii : noise index sau mAs efectiv de referinta

Controlul automat al expunerii (ACE)
Limitari: - mare atentie la alegerea calitatii imaginii ( o calitate crescuta creste doza de radiatie); - nu s-a stabilit o calitate a imaginii de referinta necesara pentru diferitele aplicatii

Tensiunea in tub (tube potential, kVp)
• determina energia fasciculului incident,

• variatia tensiunii determina variatii ale dozei, zgomotului in imagine si ale contrastului;
• Reducerea kVp produce o reducere a dozei si o crestere a zgomotului si a contrastului. • CTMD: 120-140kVp • Studii: 80-100 kVp pentru CT angio pentru cap, torace, abdomen ( la 100 kVp-reducere cu 37% din doza)

Tensiunea in tub (tube potential, kVp)
• Studii: la 80 kVp pentru CT angio cap, torace -reducere cu 3056 % din doza) • - reducere la 80-100 kVp recomandata pentru torace si abdomen al nou-nascuti si copii mici. • - calitatea imaginii este afectata daca pacientii sunt prea mari sau curentul in tub (mA) nu este crescut compensator. • - la pacientii mari nu se aplica reducerea kVp.

Modul de scanare
• Prin forma fasciculului (la CTMD ) exista o suma de radiatii neutilizate care se extind dincolo de inceputul si sfarsitul regiunii de interes scanate. • In acest context eficienta dozei este crescuta daca se foloseste o singura spira la achizitie si nu mai multe (daca nu implica respiratia). • A se evita mai multe spire contigue la achizitie! • Nu se poate evita la CTMD multiregionale: gat si torace simultan (pozitia mainilor) sau la torace si abdomen simultan (delay diferit pentru priza de contrast).

Lungimea volumului scanat
• Tendinta de crestere a lungimii volumului scanat (datorita rezolutiei temporale crescute) • Creste doza efectiva data pacientului

• Aplicarea "whole –body screening" CT trebuie evitata.
• Constientizarea medicului care face trimiterea asupra dozei primite de pacient. • Scanarea in plus fata de aria de interes trebuie restrictionata de tehnician si radiolog

Colimarea, viteza mesei si Pitch
• Acesti parametrii sunt interdependenti si dependenti de configuratia detectorilor (pentru aparat CTMD dat). • Pentru CT monoslice: viteza mesei per rotatie completa a tubului Pitch = ...................................................................... grosimea nominala de sectiune a fasciculului

Scanare: colimarea, viteza mesei si Pitch
• Pentru CT MD: doi termeni: volume Pitch = slice Pitch si beam Pitch viteza mesei per rotatie completa a tubului Pitch vol = ...................................................................... grosimea nominala a sectiunii slice-ului

viteza mesei per rotatie completa a tubului Pitch beam = ................................................................ grosimea fasciculului (beam width )

Scanare: colimarea, viteza mesei si Pitch
• Pentru CT MD: beam Pitch este preferat; beam Pitch de 1,0:1 = achizitie contigua fara interspatiu beam Pitch mai mic de 1,0:1 = achizitie incalecata (overlapping) beam Pitch mai mare de 1,0:1 = achizitie cu interspatiu (spira larga) Cresterea Pitch = scade durata expunerii primita de regiunea corporala. Viteza mai mare a mesei (pentru o colimare data) = Pitch crescut, timp de expunere scazut, doza de iradiere scazuta. O colimare redusa cu viteza a mesei redusa = Pitch redus, timp de expunere prelungit, doza de iradiere crescuta.

Scanare: colimarea, viteza mesei si Pitch
- relatia intre Pitch si expunere nu se aplica la aparatele care folosesc mAs efectiv, ce se mentine constant indiferent de valoarea Pitch. - multe CTMD ajusteaza automat (sau recomanda) un mA cand se alege un Pitch anume, pentru a mentine un anume nivel de zgomot in imagine. - Pitch-ul are un efect mai redus asupra calitatii imaginii la CTMD decat la CT monoslice. - un Pitch mai mare are o eficienta a dozei de iradiere mai mare dar produce artefacte de spira, degradeaza profilul senzitivitatii sectiunii SSP (largirea slice-ului) si scade rezolutia spatiala.

Scanare: colimarea, viteza mesei si Pitch
-modificarea Pitch are efecte variabile asupra calitatii imaginii in functie de situatie: Ex. colonoscopie CT sau angio CT, artefactele de reconstructie si calitatea imaginii sunt mai putin influientate de Pitch, si mai mult de colimarea fasciculului, astfel ca un Pitch crescut cu colimare redusa se prefera pentru a reduce doza. Ex. pentru metastaze hepatice sau tumori pancreatice (necesita colimare redusa), un Pitch crescut va afecta detectabilitatea leziunilor prin degradarea sensitivitatii profilului sectiunii.

Scanare: colimarea, viteza mesei si Pitch

- colimari crescute ale fasciculului (la CTMD) sunt examinari cu eficienta a dozei mai mare, dar pot limita cele mai subtiri sectiuni reconstruite.

Metode de ecranare-protectie
- protectia organelor cu radiosensibilitate crescuta ce se afla in calea fasciculul primar de radiatie ( sani, tiroida, cristalin, gonade la copii si adulti tineri);

- pt. tiroida si sani cu ecranare, doza de radiatie se reduce cu 45%, respectiv 76% la pacientii examinati standard CT pentru craniu.
- radioprotectia cristalinului la CT pentru sinusuri reduce iradierea la poarta de intrare cu 40%.

Metode de ecranare-protectie
- latex impregnat cu bismut stratificat la dispozitivele de ecranare a tiroidei, sanilor si cristalinului, reduc doza la poarta de intrare;

- pentru gonadele masculine exista capsule de ecranare utilizate la examenul CT abdomino-pelvin. - pentru gonadele feminine nu se pot utiliza mijloace de protectie eficiente deoarece pozitia lor este variabila (au pozitie inconstanta).

Algoritm de reducere a artefactelor metalice
• Artefactele metalice sunt produse de: clips-uri chirurgicale, implante dentare, proteze articulare, tije, osteosinteze cu placa si suruburi, etc; • Artefactele metalice constau din aspecte lineare unidirectionale sau divergente, de la piesa metalica cu atenuare inalta (hiperdensitate maxima);

• Implica fie o noua achizitie pentru a reduce pierderea informatiei fie o crestere a mAs pentru reducerea artefactelor;

Algoritm de reducere a artefactelor metalice(MAR)
• Artefactele metalice se reduc prin algoritm MAR care produce : - interpolare liniara a urmelor metalice reproiectate si
- filtrare multidimensionala adaptativa a datelor brute.

Filtre de reducere a zgomotului in imagine (NRFs)
• Utilizat pentru : - imagini cu sectiuni subtiri sau - imaginile obtinute cu doze reduse de radiatii. • Reducerea zgomotului se face in seturile de informatii scanate prin: o filtre lineare low-pass , o filtre non-lineare care produc netezire-2D (smoothing), o filtre non-lineare tridimensionale (3D).

Filtre de reducere a zgomotului in imagine (NRFs)
• principiul : orice imagine consta dintr- un set structural de pixeli (reprezentativi pentru structurile de interes) si un set de pixeli nonstructurali (reprezentativi pentru regiuni non-structurale).
NRFs produc: • - filtrare izotropica cu un filtru linear low-pass a regiunilor non-structurate si • - o filtrare directionala cu un filtru de netezire ce opereaza paralel cu marginile si un filtru de intarire ce opereaza perpendicular pe marginile regiunilor structurate .

Filtre de reducere a zgomotului in imagine (NRFs)
• Filtrele non-lineare 2D reduc zgomotul in imaginile CT cu doze de radiatii reduse, dar duc la pierderea contrastul si contururile ascutite (sharpness). • NRFs tridimensionale, produc o extindere in cele trei directii (x,y,z) a efectului non-linear de netezire pentru a evita afectarea contrastului si netitatii contururilor in imaginile cu doze reduse de radiatii;
(3D-ORA: Optimized Reconstruction Alghoritm, Siemens Medical Solutions)

Sinteza
Metode de reducere a dozei

Metode de reducere a dozei
• Scanarea partiala de 180° + unghiul fantei : doza de iradiere este neuniforma, iar daca se porneste scanarea din pozitia posterioara fata de pacient doza fata de operator ( ex.pentru biopsie) sau fata de suprafata anterioara a corpului pacientului (unde sunt cele mai sensibile organe) este mai redusa. • Calitatea fasciculului de raze X: filtru de aluminiu sau cupru (plan, care absoarbe fotonii cu energii joase, si care astfel nu mai ajung la pacient) permite realizarea unui compromis bun intre doza de radiatie si rezolutia joasa de contrast; aditional se poate folosi un filtru bowtie ( forma de gutiera, in care grosimea filtrului creste de la centru la periferie, dimensiunile filtrului variaza cu FOV-ul regiunii examinate; reduce doza la piele a pacientului si creste omogenitatea zgomotului in imagine). •

Filtre

Metode de reducere a dozei
• Modularea mA: modularea curentului in tubul de raze X pe baza nivelului de atenuare al pacientului Modificarea relatiei dintre umbra si penumbra: raportul umbra/penumbra se reduce rapid o data cu scaderea grosimii slice-ului (penumbra fasciculului este mentinuta aproape constanta pentru grosimi diferite ale slice-ului ); regiunea detectorilor activi este mentinuta in portiunea umbrei din fascicul pentru a se asigura ca mici deplasari ale spotului focal nu afecteaza fluxul de raze X la fiecare detector ; daca fluxul de raze X poate fi pastrat stabil chiar in portiunea penumbrei (din punctul de vedere al unui detector), portiunea penumbrei poate poate fi inclusa in regiunea detectorilor activi, ceea ce imbunatateste eficienta dozei. Aceasta se poate obtine prin ajustare dinamica a colimatorilor prepacient, astfel incat acestia urmaresc miscarea spotului focal. Sincronizarea cu ciclurile fiziologice (ex, cardiac gating: slice-uri subtiri, scanare rapida si Pitch scazut) Metode de reducere a dozei pentru organe specifice Optimizarea protocolului si rolul operatorului

• •

• •

Controlul dinamic al colimatorilor

b) Cu control dinamic al colimatorilor umbra si parte din penumbra ajung in regiunea colimatorilora activi

Optimizarea protocolului si rolul operatorului
Selectarea : - energiei fotonilor ( kV) din tubul de raze X - curentului in tub (mA) - posibilitati de modulare a curentului in tub (modulare mA) - configuratia detectorilor - viteza de rotatie a gantry - tiltul gantry - injectarea contrastului - alegerea Pitch-ului - alegerea filtrului de reconstructie ( reconstruction filter kernel) - alegerea grosimii slice-ului - alegerea FOV-ului reconstruit. Optimizarea unui protocol are efect direct asupra dozei pacientului. Operatorul are autoritatea ultima in alegerea protocolului si a tehnicii de examinare. Protocoalele recomandate pot fi modificate in functie de pacient .

Iradierea CTMD-concluzii
• Studiile in domeniu au aratat o variabilitate considerabila in doza de iradiere, ce poate duce la o expunere crescuta. • Alegerea potrivita a protocoalelor de scanare si a tehnicilor noi de reducere a dozei ajuta la optimizarea iradierii.

bibliografie
• S. Saini, G.D.Rubin, M.K.Kalra. MDCT-a Practical Approach, ed, Springer,2006.