Susan Forward traducere din franceză din cartea PĂRINŢI TOXICI Cum sã scãpãm de su inf!uenta !

or Părin"ii dominatori Autoritatea nu este neapărat un rău. Când o mamă îşi reţine copilul mic să nu meargă să vagabondeze pe stradă, nu considerăm că este o mamă dominatoare, ci spunem că este prudentă. Ea exercită un control care este adaptat realităţii, justi icat de aptul că copilul ei are nevoie se ie îndrumat şi protejat. Controlul adecvat devine abuziv atunci când mama îşi reţine copilul zece ani mai târziu, mult după ce el este per ect capabil să traverseze singur strada. Copiii care nu sunt încurajaţi să acţioneze, să încerce, să exploreze, să stăpânească un comportament şi să rişte eşecul se simt în general slabi şi incapabili. Abuziv controlaţi de părinţii lor temători şi anxioşi, aceşti copii devin adesea ei înşişi temători şi anxioşi. !in cauza aceasta au di icultăţi în a se maturiza. "n cursul adolescenţei şi la vârsta adultă, dezvoltarea lor, pentru mulţi dintre ei, nu le permite niciodată să se lipsească de s aturile şi de controlul părinţilor lor. #ezultatul este acela că părinţii lor continuă să le invadeze viaţa, să$i manipuleze şi adesea să$i domine. %eama de a nu mai i necesar îi motivează pe mulţi părinţi dominatori să perpetueze la copiii lor această neputinţă. Aceşti părinţi au o teamă nesănătoasă de &sindromul cuibului gol', acel sentiment de pierdere pe care în mod inevitabil îl resimte orice părinte atunci când copiii lor le părăsesc casa. (ărintele dominator are o atât de mare parte din identitatea lui legată de rolul lui parental încât se simte trădat şi abandonat atunci când copilul devine independent. Ceea ce îl ace pe un părinte dominator atât de insidios, este aptul că controlul lui se exercită sub masca grijii )îngrijirii, preocupării*. +raze ca, &-u ac asta decât pentru tine' şi &-umai pentru că te iubesc atât', semni ică toate acelaşi lucru, &+ac aceasta pentru că mi$este atât de rică să nu te pierd încât sunt gata să te ac ne ericit'. .$ar putea c/iar argumenta, &Este pentru binele tău.' .ă ne imaginăm o conversaţie între un iu 0 sau o iică 0 adult şi unul din părinţii lui dominatori care, dacă aceste două persoane ar i capabile să exprime sincer sentimentele lor cele mai secrete, s$ar derula ast el, C1(2343 !E5E-2% A!43%, (entru ce acţionezi în elul acesta6 (entru ce tot ce ac este rău6 !e ce nu mă poţi trata ca pe un adult6 Ce poate să$i acă aceasta lui tata dacă nu sunt doctor6 Ce poate să$ţi acă ţie dacă mă căsătoresc cu o persoană sau alta6 Când mă vei lăsa liber6 !e ce acţionezi ca şi cum iecare din deciziile pe care le iau singur ar i ca o agresiune aţă de tine6

7

(8#2-%E3E !192-A%1#, -u pot să descriu durerea pe care o simt când te îndepărtezi de mine. Am nevoie ca tu să ai nevoie de mine. -u pot suporta ideea de a te pierde. %u eşti toată viaţa mea. 9i$e îngrozitor de rică să nu aci erori teribile. Aş su eri îngrozitor să te văd rănit. Aş pre era să mor mai degrabă decât să simt că am eşuat ca mamă sau ca tată. #utoritatea manifestă -ici o ambiguitate în autoritatea directă. Este un comportament mani est, evident, întrutotul desc/is. &+ă ceea ce îţi spun sau nu îţi voi mai vorbi niciodată': &+ă ceea ce îţi spun sau nu$ţi voi mai da bani': &!acă nu aci ceea ce îţi spun, nu vei mai aparţine amiliei': &!acă mă vei supăra, voi ace un atac'. -u este nimic subtil aici. Controlul direct se însoţeşte de obicei cu intimidarea şi este de multe ori umilitor. .entimentele şi nevoile voastre trebuie să ie subordonate celor ale părinţilor voştri. .unteţi antrenat într$un abis ără und de ultimatumuri. 1pinia voastră nu are nici o valoare: nevoile voastre, dorinţele voastre nu au nici cea mai mică importanţă. !ezec/ilibrul de orţe este considerabil, aşa cum vedem la 9ic/el, Clara şi 9artin. 9ic/el, un ermecător agent publicitar de ;< de ani, cu trăsături ce poartă o amprentă de blândeţe, ne o eră un exemplu din această situaţie. .oţia lui, pe care o iubea pro und şi împreună cu care trăia de şase ani, întreţinea relaţii oarte con lictuale cu părinţii lui, ceea ce a s ârşit prin a compromite serios înţelegerea lor şi c/iar şi mariajul lor. Este motivul pentru care el a venit să mă consulte. &-ecazurile mele au început e ectiv odată cu plecarea mea în Cali ornia. Cred că mama mea credea că este ceva temporar. !ar când am anunţat$o că mă îndrăgostisem şi intenţionam să mă căsătoresc, ea şi$a dat seama că eu voiam să mă instalez de initiv acolo. "n acel moment a început să acă presiuni asupra mea ca să rămân acasă.' 2$am cerut lui 9ic/el să spună mai mult despre &presiune'. &2ncidentul cel mai grav a izbucnit cam la un an de la căsătorie. -oi prevăzuserăm să mergem la =oston să sărbătorim aniversarea căsătoriei părinţilor mei când soţia mea a ăcut o gripă puternică. Ea era într$adevăr bolnavă. Eu nu voiam să o las, am sunat$o deci pe mama pentru a ne contramanda. 2niţial a izbucnit în /o/ote. Apoi mi$a declarat, &!acă nu vii pentru aniversarea căsătoriei noastre eu voi muri din cauza aceasta.' Atunci am cedat şi am plecat la =oston. Am ajuns în dimineaţa sărbătorii, dar abia am pus piciorul a ară din avion că ei au început să$mi spună că trebuia să rămân toată săptămâna. Eu nu am răspuns nici da, nici nu, dar am plecat a doua zi dimineaţa. 3a o zi după aceea am primit un tele on de la tatăl meu, &%u eşti pe cale să$ţi omori mama. Ea a plâns toată noaptea. 9ă tem să nu aibă un atac.' Ce dracu vor de la mine6 .ă divorţez, să revin la =oston şi să mă instalez din nou în camera mea6' (ărinţii lui 9ic/el, deşi departe la >??? de @m, reuşeau să tragă s orile. 3$am întrebat pe 9ic/el dacă amilia lui a acceptat$o pe soţia lui. El a roşit de mânie.

A

Acest apt provoacă con licte groaznice între părinţi şi partenerul conjugal. . -u i$a trebuit mult timp pentru a$şi da seama că cuplul lui nu era decât victima războiului pe care părinţii lui l$au întreprins pentru a$şi păstra in luenţa asupra lui. 2ar alţii persecută desc/is pe noul partener conjugal. Ei nu acordau nici cea mai mică importanţă intereselor lui 9ic/el. cum se vede. prin probleme inanciare. 9ic/el avea impresia că problema majoră era o problemă de cuplu. Ci iecare alegere era trans ormată de ei într$o decizie de totul sau nimic. el a plecat ca să$i pedepsească. începând cu momentul în care a plecat de la ei. retragerea a ecţiunii lor şi predicţia de catastro e. Ca mulţi părinţi dominatori. eu îi ceream să$i înţeleagă. Când ea se plângea. &-u. &(entru ce mă las cumpărată de părinţii mei6' . Ei văd în partenerul conjugal un rival care îl va împiedica pe copilul lor să li se consacre lor.' 3$am întrebat pe 9ic/el dacă el a abordat subiectul acesta cu părinţii lui şi el a părut încurcat răspunzându$mi. Când tele onează. con licte care îl plasează pe copil în mijlocul ocurilor încrucişate.oţia lui nu a căzut bolnavă din cauza unui virus. 9ariajul unui copil poate i resimţit ca o oarte gravă ameninţare pentru părinţii dominatori. culpabilitate. !e iecare dată când părinţii mei îi ăceau reproşuri. Alţii. 3a prima lui consultaţie.' Crima lui 9ic/el era aceea de a i devenit independent. tatăl şi mama lui 9ic/el erau incredibil de egocentrici. (ărinţii lui 9ic/el îl obligau mereu să aleagă între ei şi soţia lui. ei nu întreabă nimic despre ea. ca în cazul lui 9ic/el. . ei nu$i menţionează niciodată numele. "nţelegere. rustrare şi sentimentul pro und de a i trădat. !upă ei. 4nii părinţi atacă cuplul cu critici. ea a căzut bolnavă pentru a$i priva de iul lor.&Absolut deloc. era să$i las să$i acă rău. nu există cale de mijloc. între două sentimente de loialitate care se opun. !acă copilul încearcă să regăsească ie şi cât de puţin controlul propriei lui vieţi. ce stupid am ostB (ărinţii mei se înverşunau contra soţiei mele şi eu. el s$a căsătorit pentru a$i contraria. re uză să accepte pe noua venită sau merg c/iar până acolo încât să ignore existenţa ei. ceea ce i$a redus pe părinţii lui la disperare: aceştia au reacţionat cu tacticile pe care ei le ştiau cel mai bine. mânie. în loc să vadă acolo reuşita educaţiei lor. Cu părinţi explicit dominatori. predicţii de eşec. eu estimam că ea trebuia să le accepte. El nu s$a căsătorit din dragoste. Ei se simţeau ameninţaţi de ericirea lui 9ic/el. sarcasme. -u rareori asemenea acţiuni produc bulversări care pot ameninţa supravieţuirea mariajului. tot ceea ce găseam de ăcut. el plăteşte preţul pentru aceasta. !e apt. el nu a plecat în Cali ornia din raţiuni pro esionale. îmi pare rău. cazul lui Clara atunci când declară. Ca şi cum s$ar ace că ea nu există.

9ulţi părinţi dominatori utilizează banii pentru a$i menţine pe copiii lor într$o stare de dependenţă. &Ei. eu rămâneam mica etiţă a lui tata. înspăimântător. &-u pot nega că tatăl meu a ost persoana care a contat cel mai mult în viaţa mea. auzind aceasta. !ar ea era convinsă că nu exista decât un singur mod pentru a veni de /ac tuturor problemelor ei şi anume. &Ci totuşiF eu aveam mereu nevoie de tata ca să se ocupe de mine. Clara a venit să mă consulte pentru diverse motive. Era e ectiv violent. Adesea el putea să ie incredibil de generos şi aceasta îmi dădea impresia că sunt iubită şi protejată. Am întrebat$o de unde îi vine această idee. cu doi copii adolescenţi. dar în sc/imb el ne spunea cum să ne trăim viaţa. tatăl meu mi$a spus că el nu ne dă din ce să trăim pentru un anumit timp şi că. el a început să utilizeze banii pentru a mă obliga să rămân în rând. el mă umilea obligându$mă să plâng. nu$i plăcea serviciul pe care$l avea. tocmai divorţase. Ea avea D7 de ani. să întâlnească bărbatul ideal. El începea să urle de îndată ce îl contraziceam. 3$am întâlnit tocmai la plecarea din universitate. el îi va o eri soţului meu un post în societatea lui. Eu nu ştiam e ectiv ce greşeală comisesem. El mă ăcea în tot elul. dar cred că în secret eram încântată că am ales pe cineva incapabil să se descurce. au ost dintotdeauna limbajul primar al puterii. !ar era sensibil şi romantic şi eu m$am îndrăgostit de el. aceasta i$a dat asupra noastră o putere incredibilă. El nu înceta să acă lucrurile tot mai di icile. se ştie. El avea AE de ani. locuia tot la părinţii lui şi era oarte indecis cu privire la elul în care îşi va câştiga existenţa. !ar. (e parcursul şedinţei noastre. Eu ţineam o casă. bineB . era prea grasă. am descoperit că Clara credea /otărât că ea nu este nimic ără un bărbat care să se ocupe de ea. Era ca şi cum nu reuşea să iasă din rutină: căci ea voia să piardă din greutate. Când i$am declarat că eram /otărâtă să mă căsătoresc cu el. Ceea ce este sigur este că eu petreceam enorm de mult timp încercând să a lu cum să$i plac. El nu era niciodată acelaşi două zile la rând. El mă adora e ectiv când eram mică. creşteam copii. %atăl meu era exact opusul lui. de la biletul de cinema la cărţile pentru şcoală.igur nu de la soţul meu. ceea ce ace din el un instrument în slujba părinţilor dominatori. să cerşesc totul. tatăl meu pare un om extraordinar: de apt.' Am întrebat$o pe Clara dacă ea vedea legătura dintre relaţia ei cu tatăl ei şi dependenţa ei de bărbaţi pentru a$i aduce ericirea. dacă lucrurile nu se vor rezolva. voia să$şi asume riscuri pe plan pro esional şi să găsească un scop în viaţă.=anii.' D . în alte momente. !eşi căsătorită. Când am devenit adolescentă. şi totuşiF' Clara s$a oprit în mijlocul razei. 9ai mult eu mă ocupam de el. &Ci totuşi ce6' am întrebat eu. Ea a plecat oc/ii în pământ terminând. =ineînţeles. %atăl meu ne întreţinea pe planul inanciar. dar el nu a suportat ca eu să am ideile mele proprii.

dar apoi şi$a sc/imbat complet poziţia şi de Crăciun mi$a cumpărat o maşină nouă. el a continuat să$i controleze viaţa. în multe cazuri. 9i$e rică e ectiv să nu ajung să rănesc pe cineva. m$am enervat în asemenea /al încât am ăcut o gaură în perete. &. de ani. Am ost totdeauna un om oarte liniştit. era ca şi cum ar alerga într$o cursă în care el nu înceta să deplaseze linia de sosire. El utiliza banii în acelaşi timp ca recompensă şi ca pedeapsă. Ce eroareB !in acel moment eram la discreţia lui. El se servea de bani pentru a se ace tot mai indispensabil în oc/ii Clarei şi pentru a$l devaloriza ără răgaz pe soţul ei. El a început să râdă cu amărăciune. !ar.' 3$am elicitat pentru că a avut curajul şi bunul simţ de a veni în terapie înainte ca problema să îl depăşească complet. tatăl meu ne$a ameninţat că nu ne mai ajută. deşi acesta îşi găsise deja altă slujbă. !ependenţa ei a devenit în mod inextricabil legată de aprobarea tatălui ei. Ceva se petrece cu mine. de la alegerea apartamentului până la învăţarea curăţeniei pentru copiii noştri. Cu cât alerga ea mai repede. cu un început de c/elie. acum trei săptămâni. atunci când îl citează pe tatăl lui. el explică. dar de câteva luni mă în urii pe soţie şi pe copiii mei. &-u ai vrea ca şi soţul tău să ie atât de bogat ca mine6' . mult timp după plecarea din cuibul amilial. a încerca să$i placă tatălui ei. 9artin. &9i$am încurajat soţul să meargă să lucreze pentru tatăl meu. mi$a spus. Ea primea mesaje contradictorii care o perturbau. %atăl meu a luat acest apt ca pe încă o dovadă de incapacitate a soţului meu. Această con uzie s$a continuat în viaţa de adult a Clarei. trântesc uşile şi. El era rând pe rând generos şi avar cu banii lui. un bărbat de D. &%u nu te poţi împiedica să le aci pe toate strâmb6' 9ulţi părinţi toxici îşi controlează copiii adulţi tratându$i ca şi cum ar i slabi şi incapabili. 9$aţi crede dacă v$aş spune că are tupeul de a mă denigra în prezenţa angajaţilor mei6' 1bservând aerul meu deconcertat. !ându$mi c/eile. El mi$a spus. cu atât el deplasa mai repede linia de sosire. -u pot să mă controlez. &Este simplu 0 tatăl meu.unt teri iat. aşa cum vedem în cazul lui 9artin. > . 1ricare ar i e orturile mele el mă ace mereu să simt că greşesc. %oate trebuiau ăcute în elul lui.ub un aer de mărinimie. c/iar şi atunci când situaţia este clar opusă realităţii. 3$am întrebat pe cine ar i vrut să$l bată în momentul în care a demolat acel zid. aşa cum era şi cu a ecţiunea lui. El i$a ăcut lui Goel o viaţă atât de in ernală la birou încât Goel a s ârşit prin a$şi da demisia. singură devalorizarea poate i su icientă pentru a i toxică. "n acest mod. ără logică şi ără coerenţă. Cu această ocazie. tatăl Clarei îşi utiliza puterea inanciară într$un mod distructiv şi oarte crud. Am accese de mânie. slab.(entru Clara. era preşedintele unei mici societăţi de materiale de construcţie: el a venit să mă caute într$o adevărată stare de panică.

am impresia că am din nou doi ani. simţea şi altceva decât mânia. acel ton critic. C/iar şi când papa apăsa pe butonul cel bun. dar. Conduc această a acere de 7> ani. ani: dar el nu vrea să mă lase în pace. noi căscăm: noi nu$i cerem unei rumoase necunoscute numărul ei de tele on. El avea o dovadă ire utabilă a reuşitei lui 0 bene iciile pe care le realizase $ . Am dublat bene iciile în cursul ultimilor . Egoul bătrânului părea indisociabil de crearea acestei întreprinderi. membrii unei amilii.&%atăl meu m$a ăcut să intru în societate acum 7H ani. (uţini sunt cei dintre noi care au destulă siguranţă pentru ca pur şi simplu să ceară ceea ce doresc. Părin"ii manipu!atori o "in ceea ce %or fără să o ceară %reodată& fără să ri$te %reodată refuzu! 'ntruc(t ei nu)$i e*primă desc+is dorin"e!e !or. 9artin lucrează serios pentru a$şi modi ica maniera de a se comporta cu tatăl său. noi nu cerem invitaţilor noştri să plece la s ârşitul seratei. A ost nevoie de ceva timp. %oţi. Copiii îşi manipulează părinţii tot aşa cum părinţii îşi manipulează copiii. în prezent. ceea ce avea drept consecinţă să$i permită tatălui să se simtă el însuşi mai bine. -u sunt nici măcar capabil să răspund întrebărilor. dar de iecare dată când pătrunde în biroul meu. Ci apoi comentează despre cum ţin registrele. deşi mult mai subtilă şi mai insidioasă decât controlul direct. noi elaborăm moduri indirecte de a cere. mă scuz şi mă simt în ricoşat. Părin"ii manipu!atori $i capitu!area copii!or Există o altă putere de dominaţie care. 9artin redevenea un copil ără apărare în /aine de adult. manipulare. reuşita lui era eclipsată de cea a iului său. bineB "n iecare săptămână dată de bunul !umnezeu trebuie ca tatăl meu să vină la birou să$şi vâre nasul în socotelile mele. câţiva ani înainte de ieşirea lui la pensie. toţi se manipulează unii < . "n prezent. &Aceasta e sigur. 2$am sugerat lui 9artin că poate tatăl său se simţea ameninţat de succesul lui. în cursul acestor incidente. 9ă urmează. dar 9artin a ajuns să$şi dea seama că trebuia să abandoneze speranţa că tatăl său se va sc/imba într$o zi. 3$am întrebat pe 9artin dacă. "n plen. noi angajăm o conversaţie anodină. prietenii. am impresia că am abia jumătate din înălţimea lui. urlând că eu îi scu und societatea. deşi sunt izic la el de mare ca el. Are acea privire glacială. îi manipulăm pe ceilalţi. 9i$este e ectiv ruşine să v$o mărturisesc. într$o anumită măsură. este la el de distructivă. (entru ce nu mă tratează ca pe un adult6' %atăl lui 9artin utiliza societatea pentru a$şi menţine iul într$o stare subiectivă de incapacitate. "n consecinţă. -oi nu$i cerem soţiei un pa/ar cu vin. în aţa angajaţilor. "ncep să mă bâlbâi. Ce îi trebuie acestui om pentru a i mulţumit6' 9artin trebuia să sară neîncetat prin cercuri pentru a$şi dovedi valoarea. a ară din biroul meu. 2ronia sorţii este că eu am trans ormata ceastă a acere.oţul şi soţia. dar această dovadă nu conta în aţa dezaprobării parentale. noi întrebăm dacă există o sticlă începută. . El dă o impresie atât de plină de orţă încât. Ei.

&(entru ce o mamă nu are dreptul să$şi ajute o iică pe care o iubeşte6' 3una trecută. pentru că.an +rancisco. aşa cum o dovedeşte 3aura. 3aura. E . atunci când devine un instrument de control deliberat. 4neori. eu nu mă alimentez destul de bine. ea era cu regularitate predispusă unor crize pro unde de depresie. eram invitată la un turneu la . "n po ida unei vieţi sociale active. unul din tipurile cele mai curente de manipulare este &bunul samaritean'. aşa pur şi simplu din pură gentileţe. o reuşită pro esională evidentă şi o slujbă bună. 3aura a înţeles încet încet că sentimentele ei de competenţă au ost în mare parte su ocate de mama sa. &Eu am lucrat oarte din greu să ajung aici unde sunt. "n loc să lase lucrurile să se acă. Ea îşi propunea să vină cu mine. ea era năpădită de culpabilitate pentru că mama sa părea atât de a ectuoasă şi se preocupa de binele ei. manipularea poate i extrem de distructivă. !ar. ea a găsit supapă. Ea nu trăieşte decât pentru mine. ea a reacţionat ca şi cum eu încercam să o privez de o vacanţă gratuită. vom vedea. dar care nu este dorită. 9ama mea nu înceta să repete iar şi iar că era prea departe şi că eu nu puteam sigur să conduc singură până acolo. trebuia să o păstreze în ea. dar ce puteam să ac altceva6' "n cursul şedinţelor noastre de terapie. Ei ştiu că sunt pe cale sI rateze ceva. Părin"ii manipu!atori sunt at(t de e*per"i 'n arta de a ascunde ade%ărate!e !or moti%a"ii 'nc(t copiii !or trăiesc 'ntr)o !ume de confuzie. de iecare dată când 3aura încerca să$şi exprime rustrarea.A de ani. forme di%erse de depresie. "n cele din urmă. descopăr că ea avenit să acă menajul. când ea strigă dintr$o dată. Ea începe atunci să plângă spunând. &(entru ce trebuie ca mereu ea să mă ajute6' !e apt. cum nu putea să$şi exprime mânia. dar mama mea crede că eu sunt incapabilă să$mi leg şireturile singură. în special într$o relaţie părinte$copil. Această manipulare se prezintă adesea sub aspectul unei asistenţe pline de bune intenţii. Ea aduce mereu provizii în apartamentul meu. şi aceasta va antrena. şi aceasta s$a înrăutăţit după moartea tatălui meu. când mă întorc acasă. Ea nu mă lasă niciodată în pace. 3aura avea tot mai multereproşuri aţă de mama sa şi. Când i$am spus că nu era cu adevărat necesar. bunul samaritean creează situaţii de aşa natură încât copilul lui adult să aibă nevoie de el 0 sau de ea. după ea. o tânără sociabilă de . era o ostă campioană de tenis amator devenit pro esional şi care avea o carieră prosperă în clubul de tenis. 9$aş i bucurat într$adevăr să petrec un moment liniştit. şi că ea a ăcut c/iar ordine între /ainele mele şi a sc/imbat locul mobileiB' Am vrut să ştiu dacă 3aura i$a cerut simplu mamei ei să se oprească din aceasta. -u există aici nimic care să ie intrinsec rău: este un mod de comunicare uman normal. depresia. #aporturile ei cu mama sa au devenit repede subiectul dominant al primei noastre şedinţe împreună. 'Eu îi cer tot timpul.pe alţiiF Comercianţii îşi câştigă existenţa prin manipulare. !ar. Aşa că am spus da.

Avea oc/ii în lacrimi. este ca şi cum ea mi$a luat viaţa în mâna ei. ceea ce mi$a dat sentimentul de a i un adevărat netrebnic. "n loc să se bucure dinainte. de a răspândi culpabilitate copiilor ca şi cum a r i vorba de urările de Crăciun. +rederic ne dă aici o altă lumină. un slujbaş de băcănie de AE de ani. în cursul unui joc radio onic. &!a. "n ultimul an. sărbătorile le urnizează părinţilor manipulatori ocazia de a se întrece pe ei înşişi. ai o mutră lungă de post. depresia nu ăcea decât să întărească acest proces. ei trebuie să producă durere cuiva a cărui singură greşeală este aceea de a vrea să ie &drăguţ'. ea nu ace decât să repete ceea ce cred mulţi adulţi copii de părinţi manipulatori. &Aveţi dreptate. &9ama mea a insistat mereu ca noi toţi să venim să petrecem Crăciunul la ea. &Ascultă. ca cineva care începe să plângă. căci nu aveam mijloace să$mi o er o asemenea călătorie. când am anunţat vestea mamei mele. +rederic. &!e acord. este mai uşor să cedeze. ea a părut să ie punctul de a$şi da su letul. şi a ost pentru mine o ocazie nesperată de a$mi duce logodnica într$un loc super. 3aura a încuviinţat. mi$ar plăcea ca tu să petreci mai mult timp cu mine'. 5oi prepara o mică masă pentru a$ţi remonta moralul. despre care am putea spune că sunt un anotimp al melancoliei. (entru majoritatea oamenilor. Aşa cum se petrec lucrurile. 3aura nu ar i ost atât de contrariată. dar mama ei o oprea erm şi îi spunea. !e apt. !istrează$te bine. &-u$ţi ace griji pentru mine. pentru a o combate. Aş avea de ales. !ar. mi$a povestit istoria unei manipulări clasice. !ar pentru a trăi momentul cel mai rău din viaţa mea.' Când 3aura se plângea că nu are de ales. -oi poate că vom sări peste cina de Crăciun de anul acesta'. . ştiţi.ărbătorile au tendinţa să agraveze con lictele amiliale deja existente. dacă mama ei ar i cerut desc/is ceea ce voia. am plecat. vacanţa era paradisul. Amândoi lucraserăm din greu. 4nul dintre pacienţii mei. voi supravieţui. mulţi oameni se tem de surplusul de tensiune care însoţeşte adesea sărbătorile. am câştigat un Jee@$end gratuit la Apen. buzele tremurânde. dragul meu. Ci ea a spus. 9anipularea pune oamenii la zid.=ine înţeles. &9ă simt singură. îmi lipseşti. mama ei se trans orma într$o martiră în lacrimiB 3aura se simţea invariabil vinovată şi încerca să se scuze. !acă măcar mi$ar i spus.' Eu am sugerat că.' "n puţinele dăţi când 3aura îşi aduna curajul pentru a$i spune mamei ce simţea. cel puţin aş şti cum stau lucrurile. cu ocazia sărbătorilor. Aveam o dispoziţie atât de proastă încât nu încetam să mă cert cu logodnica mea. Ador să sc/iez. cel mai tânăr dintr$o amilie de patru copii.' 3$am întrebat pe +rederic dacă a reuşit să plece totuşi. 9ama ei nu rata niciodată ocazia de a$i spune. Am petrecut jumătate din H . Eram realmente nebun de bucurie.

suroriiF -u încetam să mă scuz. Ci în s ârşit. "n loc să$l acuze ea însăşi pe +rederic. mi$a dat lovitura de graţie. mai exact. Eu sunt convins că el nu ăcea decât să repete cuvintele ei. Am primit trei tele oane de la sora mea pentru a$mi spune că am omorât tradiţia amilială. în absenţa lui şi să petreacă o seară plină de bucurie. +rederic a răsturnat ec/ilibrul de orţe aşa încât iecare concesie este ăcută pentru că el a vrut$o şi nu pentru că el a capitulat. mama sa i$a angajat pe ceilalţi copii să o acă pentru ea. +ratele meu mai mare mi$a spus că absenţa mea a stricat dispoziţia tuturor. Câte Crăciunuri crezi că mai are mama de trăit6' Ca şi cum aş i abandonat$o pe patul de moarte. +rederic a s ârşit prin a înţelege aceasta şi este în prezent mult mai a irmat în relaţiile cu mama sa. un alt rate. suntem tot ceea ce are. o tactică extrem de e icace. ea este în per ectă stare de sănătate. Ri%a!itatea fraternă este o ocazie pentru părin"ii dominatori să)$i e*ercite puterea manipu!atoare. &-oi.' Eram într$adevăr surprinsă că +rederic a plecat totuşi. (ărinţii manipulatori sunt maeştri în arta de a culpabiliza şi mama lui +rederic nu ăcea excepţie. +rederic nu era răspunzător pentru acest apt.sejur tele onând mamei. Aceasta este. Am vpzut oameni ăcând concesii mult mai extravagante decât o călătorie pentru a evita să se simtă vinovaţi. &=ineînţeles. raţilor. Această te/nică care constă în a diviza pentru a stăpâni mai bine este adesea utilizată împotriva copiilor care iau un pic de independenţă şi ameninţă ast el ec/ilibrul amilial. 2maginea pe care copilul o are K . mama sa ace pe martira în cursul cinei de Crăciun. !ar mama era atât de ne ericită încât a lăsat să se ardă curcanul pentru prima dată în patruzeci de ani. raţii săi şi sora sa au ales ei înşişi să petreacă un Crăciun prost.' "n loc să exprime direct lui +rederic ceea ce simţea. mama lui continua să$l controleze culpabilizându$l. C/iar aşa este6 Ea nu are încă nici şaizeci de ani. Această deplasare într$ adevăr nu a meritat pentru a mă pune în această stare. Ceea ce îl împinge pe copil să acă tot ceea ce doresc părinţii. Atât timp cât rederic se credea rău. Amintiţi$vă că scopul primar era acela de a evita con runtarea directă. ei au ăcut cina de Crăciun ără mine. (ot să vă spun că nu$ mi este dor de un nou Crăciun. -u depindea decât de ei înşişi să bea în sănătatea lui +rederic. copiii ei.departe. Con$tient sau incon$tient& ace$ti părin"i manipu!ează o ri%a!itate fraternă& de a!tfe! norma!ă& p(nă !a a face din ea o competi"ie fără mi!ă care !oc+ează dez%o!tarea de !e-ături fraterne sănătoase. 9ulţi părinţi toxici compară de avorabil pe unul dintre copii cu altul pentru a$i reproşa celui în cauză că nu ace destule e orturi pentru a le câştiga a ecţiunea. Ea nu ar i exprimat o condamnare mai puternică dacă ar i pus un anunţ în ziar. pentru mulţi copii manipulatori. i$am explicat lui +rederic că mama sa. !eşi ea consideră noua siguranţă a +rederic ca pe un el de &pedeapsă'. în scopul de a recâştiga avorurile lor. Consecin"e!e mer. El a declarat.

mă su ocă cu bunele ei intenţii. dar îmi dă impresia că îşi consacră tot timpul pentru viaţa mea sentimentală. dar. 7? . 9ama lui era atât de intim legată de el încât uita limita dintre ei doi. >> de ani. Aceste reacţii bloc/ează amândouă separarea psi/ologică. &9ai ales să nu mă compătimiţi. &!e iecare dată când m$am ataşat de o emeie. oarte singur. inclusiv ceea ce el ar i putut să vrea pe de altă parte. Are D7 de ani. 'Ea este obsedată de mariajul meu.despre sine este. comparaţiile negative provoacă gelozii şi ranc/iune între raţi şi surori şi pot marca re!a"ii!e dintre ei pe %ia"ă. şi se revolta. ca şi cum viaţa lui ar i ost viaţa ei. Părin"ii manipu!atori $i re%o!ta copii!or Când părinţii toxici ne controlează la modul intens.' 3$am întrebat pe Gean$+rancois cum resimţea această presiune pe care i$o impunea mama sa. sau c/iar m$am gândit să mă căsătoresc cu ea. dar nu o pot suporta din cauza aceasta. deteriorată. are o sănătate bună şi are mulţi prieteni. . în plus. +iul ei devenise o prelungire a ei însăşi. noi suntem tot la el de sigur controlaţi ca şi atunci când ne supunem. (osed tot elul de lucruri. Gean$+rancois. ca mariajul. culpabilizare sau mutilarea emoţiilor noastre. Ea este preocupată tot timpul să$mi spună cum să$mi trăiesc viaţaF dintotdeauna. deşi revolta pare să ducă la contrariu. 4neori mă simt teribil de rustrat: regret mai ales a ecţiunea pe care aş i putut$o găsi într$o relaţie intimă. prin intimidare. am intrat în panică şi am ugit. în mod oarte evident. !ar există momente în care mă simt oarte. să capitulăm sau să ne revoltăm. era un celibatar seducător. ar ace$o. cu alură sportivă. Am o casă magni ică. 5reau să spun că dacă ar putea respira pentru mine. Gean$+rancois avea nevoie să se elibereze de controlul ei su ocant. Ea trăieşte pentru ericirea mea.unt teri iat la ideea de a s ârşi absolut singur. El re uza tot ceea ce ea dorea pentru el. 9ama mea este mereu aici să mă împingă.' 3$am întrebat pe Gean$+rancois dacă avea vreo idee despre motivul pentru care avea atâta di icultate în a lega prietenie cu cineva. proprietar al unei mari societăţi de in ormatică. Adevărul este că dacă revolta noastră este o reacţie contra părinţilor noştri. "n cursul primei noastre şedinţe aproape că se scuza din cauza sentimentelor intense de panică şi de solitudine pe care le resimţea. avem două reacţii posibile. Ea & uziona' vieţile lor. Această emeie se ţine de mine şi nu pot să mă debarasez de ea. Colecţionez maşini. Am atâtea lucruri şi nu pot să le împart cu nimeni. -u ştiu pentru ceF Aş vrea să ştiu. !uc o existenţă cu totul agreabilă.' 4ltima rază a lui Gean$+rancois era o descriere per ectă a & uziunii'. 1 iubesc cu adevărat.

Re%o!ta autodistructi%ă este o reac"ie contra unui părinte dominator. el îşi dădea lui însuşi iluzia că este &propriul lui stăpân'. dar el s$a învârtit în jurul grupului de clădiri mai bine de douăzeci de minute căutând un loc de parcare în stradă pentru a evita parcarea 0 plătită 0 în clădire. &A ară este o lume eroce. (ărinţii mei. un om de a aceri oarte prosper de <? de ani. dar ei continuă să trăiască în capul vostru. dar rămânea un zgârcit obsedat "n ce$l priveste pe el. nevoia lui de revoltă domina libertatea lui de alegere.' 4n alt participant a exclamat. m$au învăţat să$mi ie rică de toate. dar în realitate. draga mea prietenă. Este reversul capitulării. un mod de a acţiona în care mijloacele încearcă să justi ice un scop ) inal* decepţionant. vei i mâncat crud'. Eu numesc acest comportament re%o!tă autodistructi%ă.2$am sugerat lui Gean$+rancois că se poate ca el să i pus atâta determinare în revolta lui contra controlului maternal încât îşi ignora şi propriile dorinţe. #m %ăzut sute de adu!"i care manifestau o !oia!itate indefecti i!ă fa"ă de e*i-en"e!e $i critici!e părin"i!or !or mu!t timp după moartea acestora. Ea dezvoltă personalitatea şi individualitatea. "mi amintesc o zi în care a venit să mă vadă după terminarea serviciului său. mai ales tatăl. El a riscat să piardă 7H milioane pentru a economisi un tic@et de parcare de > dolariB (e măsură ce descopeream câteva din rădăcinile obsesiei lui pentru economii. 1 revoltă sănătoasă este o mani estare activă de liberă alegere. el mi$a povestit că era cât pe ce să rateze o a acere de 7H milioane de dolari din cauză ca a ajuns cu întârziere la întâlnire. Eric. Eric era de obicei punctual.' #evolta autodistructivă şi capitularea pot amândouă să subziste mult timp după moartea unui părinte care exercită un el de control de dincolo de mormânt. Eric era extrem de generos cu cele două iice adulte ale sale.' Când am ăcut cunoştinţă cu Eric. &Eu sunt o dublură în propria mea viaţă. deci ei nu mai au nici o putere asupra mea. Acţionând ast el. dotat cu o inteligenţă aparte şi cu un umor aspru. A devenit atât de important pentru el să nu cedeze dorinţelor mamei sale încât s$a privat să întreţină cu vreo emeie o relaţie pe care recunoştea că o căuta. şi$a de init situaţia cu multă ineţe. râzând. &(ărinţii mei erau imigranţi săraci. . a reieşit că vocea tatălui său 0 totuşi mort de 7A ani 0 răsuna neîncetat în urec/ile lui Eric. &(oate că ei sunt morţi. deşi multimilionar. El îmi dădea 77 .n care re-ăsim puterea părin"i!or mor"i 1 participantă la o terapie de grup a declarat odată. El avea obiceiul să spună. Am crescut în cea mai mare mizerie. /u!"i oameni cred că odată părinte!e dominator mort& ei %or fi !i eri& 'n rea!itate cordonu! om i!ica! psi+o!o-ic tra%ersează nu numai continente!e& ci $i piatra funerară. conducea o maşină vec/e. şi dacă nu eşti atent unde pui piciorul. 3$am întrebat cum şi$a petrecut ziua şi. trăia într$o garsonieră. #areori spre mai binele intereselor noastre. &(ărinţii mei sunt amândoi morţi.

1are voi găsi vreodată o emeie în care să pot avea încredere6' Acest om sclipitor şi perspicace se lăsa controlat de orţele puternice venite de dincolo de mormânt. Eric a lucrat cu multă determinare în cursul terapiei noastre. dar este un sentiment pe care a învăţat să$l suporte. El era prizonier al ricii şi al neîncrederii tatălui său. -u am putut niciodată să am încredere în ele. c/iar dacă Eric se decidea să cumpere ceva pentru a$şi ace plăcere. dar nu ac niciodată nimic. Această problemă persista în viaţa sa de celibatar. &2diotuleB %u îţi c/eltuieşti banii în lux inutil.' (resupun că acesta este motivul pentru care totdeauna am căutat emeile mediocre. Ele îţi vor lua tot ceea ce ai dacă eşti destul de stupid să le laşi s$o acă. sau că le voi găsi un loc în a acerile mele. &!e iecare dată când ies cu o emeie. +iul lui asimilase şi acest punct de vedere. nici c/iar după ce am câştigat bani mulţi. Ca şi succesul. şi$a cumpărat un apartament luxos 0 un mare pas înainte pentru el. viaţa era pentru el o încercare. este inevitabil. %impurile grele vor veni.' %atăl lui Eric a proiectat în iul său spaimele şi di icultăţile din propria sa viaţă. emeile se întorceau inevitabil într$o zi contra voastră. Cred că încerc să le păcălesc înainte ca ele să mă păcălească. aud vocea tatălui meu care îmi spune. nici după căsătoria mea.oţia mea a divorţat pentru că o acuzam că are mania grandorii. mai ales a ecţiunea. şi el nu a încetat să se comporte aşa. %atăl meu nu a considerat niciodată că viaţa poate i agreabilă. &-u am avut decât g/inion cu emeile. El şi$a asumat riscuri şi s$a străduit să adopte noi comportamente. =ănuielile lui despre emei atingeau paranoia. Ci. vocea tatălui său îl împiedica să pro ite de acel lucru. reacţia lui era negreşit. !upă cum spunea el. Când Eric a început să reuşească. în timp ce intelectual înţelegea ce se întâmplă. Eram ridicol.' (e parcursul şedinţelor noastre a reieşit că banii nu erau singura problemă care exista între Eric şi soţia lui. El mă c/estiona tot timpul re eritor la ceea ce c/eltuiam şi la ceea ce cumpăram. Ar trebui să economiseşti şi cea mai mică centimă. tatăl său îi ăcea morală de iecare dată când încerca să pro ite de rezultatele muncii lui. -eîncrederea globală pe care tatăl său o trăia vizavi de viitor se regăsea în opinia lui despre emei. "n inal.impresia că nu aveam nimic de sperat decât pericolul. Ctiu că ele sunt incapabile să mă întreacă. Era su icient să cumpere o poşetă sau orice altceva pentru ca să mă simt pe marginea alimentului. 7A . a continuat să simtă culpabilitate. şi atunci vei avea nevoie de aceşti bani. când comiteam eroarea de a$i răspunde. Ci.' Am ajuns să iu îngrozit să c/eltuiesc un ban. A început să privească în aţă multe din spaimele lui interioare. . &+emeilor le place să$i prindă în cursă pe bărbaţi. Eu le ac totdeauna o mulţime de promisiuni 0 că voi avea grijă de ele pe plan inanciar. El avea di icultăţi în a$şi exprima sentimentele. (redicţiile catastro ice ale tatălui său erau în capul lui Eric ca un disc care nu se oprea niciodată. şi ea a trăit din această cauză o rustrare crescândă.

niciodată ei nu vor mai vorbi cu mine. nu există nimic în viaţa mea care să justi ice rica pe care o simţeam. ce urma să ac. Am ost spitalizată pentru depresie acum şase luni. şi aceasta numai pentru că am dat peste un prieten de amilie care mi$a prezentat condoleanţele lui. (rimul lucru pe care mi l$a spus a ost. părinţii mei au vrut neapărat să vină la noi să ne ajute cu pregătirile. Eram copleşită. &Am impresia că nu mai pot respira. Cariera mea merge oarte bine. mama mea a a lat că are un cancer inoperabil. unde plecamF (e scurt. Câţiva ani mai târziu. Ea i$a ăcut pe toţi membri amiliei să jure că nu mă vor anunţa de moartea ei. aveam impresia că îi pierdusem deja. Eu a lat vestea cu cinci luni întârziere. compozitor de muzică de ond pentru emisiunile televizate. &-u este ceea ce credeţi. &9ă trezesc noaptea. 2ată cum am a lat de moartea mameiB Am ugit repede acasă la mine pentru a$l suna pe tatăl meu. îmi imaginam că am putea să ne reconciliem. dar în interiorul meu mă simt murind. ca un el de moarte. dar ea s$a grăbit să mă convingă că nu este cazul de compasiune. cu cine aveam s$o ac.K de ani. dar el ştie acum cum să$i reducă volumul. şi aceasta i$a înnebunit pur şi simplu. acum mai bine de D ani. !e iecare dată când mă 7. nu ştiu. Ce eroareB 9ai întâi nu au venit la căsătorie. -u mai îmi lipsea decât aceastaF să$i am în spate ca atunci când eram copil. 9$a privit cu lacrimi în oc/i şi mi$a spus. &%rebuie să ii mulţumită acum.' -u acesta era cazul =arbarei care declara. dar el ştie acum că aceasta este o moştenire de la tatăl său. căci GacLues şi cu mine eram destul de stresaţi cu această căsătorie. apoi au povestit amiliei tot comportamentul meu scandalos. şi există în mine un vid. &Ctiţi. !upă trei luni el a murit de tristeţe. interpretam concertele lui 9ozart la vârsta de > ani. 5reau să spun că se amestecau absolut în toate. 9ă simţeam dezolată pentru ea.5ocea din interiorul capului său va i mereu prezentă. Eric trăieşte încă sub in luenţa neîncrederii lui aţă de emei. &Când GacLues şi cu mine am decis să ne căsătorim. El ace mari e orturi pentru a avea încredere în emeia cu care iese în prezent şi se serveşte de această încredere ca de o armă pentru a$şi relua controlul asupra vieţii lui.' Am întrebat$o pe =arbara dacă spitalizarea ei a ost precipitată de un eveniment aparte. Era inc/iziţia. atunci când a venit să mă vadă. =arbara era oarte grav depresivă. -u voi uita niciodată ziua în care el a intrat şi mi$a declarat că a reuşit să surmonteze un acces de gelozie în seara precedentă şi că a rămas de acolo cu un viu sentiment deosebit de succes. -u ştiu spre ce să mă întorc. şi ea mi$a spus că şi$a pierdut părinţii în decurs de trei luni. . -oi nu ne$am mai vorbit de câţiva ani buni. tu ai omorât$o pe mama taB'.' Am întrebat$o care este cauza acestei separări. le$am propus să se instaleze la /otel. 9i$au zis că dacă nu se pot instala la mine. !e ce. Acum nimeni nu mai vorbeşte cu mine. Am ost un copil minune. la 7A ani am obţinut o bursă la Academia Gulliard. (entru prima dată în viaţă le$am ţinut piept.' +emeie înaltă şi subţire de . Cred că sunt pe cale să mă pierd.

(e măsură ce copilul creşte. Era gata de orice numai să scape de acest sentiment de culpabilitate.Independen"a copi!u!ui !or& este pentru ei ca o amputare. !ar aceasta nu era su icient pentru a o ajuta să$şi trans ere sentimentele de responsabilitate asupra lor. &%u l$ai omorât pe tatăl tău. %imp de mai mulţi ani. ceea ce reiese este absenţa unei identităţi proprii de apt. !ar părinţii toxici pe care i$a întâlnit în acest capitol au o conduită provocată de o pro undă insatis acţie şi de teama de a i abandonaţi. dar a ost nevoie de încă un an pentru ca ei s$o lase pe =arbara în pace. '"mi era rică să nu dau peste părinţii mei. dar în inal am ajuns la capătul acestei probleme şi ea a ajuns să accepte ideea că părinţii erau în întregime responsabili de comportamentul lor crud. Cum pot să$i ac să iasă din capul meu. ceea ce a alterat grav sănătatea ei mentală şi aproape că i$a distrus mariajul. din viaţa mea6' Ca şi Eric. &!e când au murit. Ea nu poate avea loc decât atunci când veţi i e ectuat sc/imbările care să vă permită să vă recuperaţi stăpânirea propriei voastre vieţi. după adolescenţă. Am impresia că este singurul mijloc de a ace să tacă vocile care nu încetează să$mi repete. tranziţia se e ectuează devreme. Aceasta ne$a luat ceva osteneală. 0e este -reu să se %adă ca fiin"e separate de părin"ii !or. Ei continuă să mă tortureze cu acuzaţiile lor deşi sunt amândoi la doi metri sub pământ.' Eram pe punctul de a mă suprima şi ştiţi ce m$a împiedicat s$o ac6' Am scuturat capul. #ezultatul este că adu!"ii crescu"i de părin"i prea autoritari au adesea un sim" a! identită"ii !or foarte confuz. 7D . (ărinţii ei erau morţi. 1i nu pot distin-e ne%oi!e !or de ne%oi!e părin"i!or !or. "n toate aceste situaţii. aud acuzaţiile tatălui meu şi am impresia că sunt o asasină. este din ce în ce mai important pentru părinţi să tragă s orile care îi menţin sub dependenţa lor. am tendinţe suicidare. (entru prima dată într$o oră am văzut$o zâmbind şi mi$a răspuns. %u ai omorât$o pe mama ta. "n amiliile normale. "n amiliile toxice. această sănătoasă separare este întârziată timp de ani întregi 0 sau pentru totdeauna. =arbara era sub in luenţa controlului de dincolo de mormânt. %oţi părinţii îşi controlează copiii până când aceştia ajung să$şi controleze propria viaţă. 1i au sentimentu! că sunt neputincio$i. ea s$a simţit responsabilă de moartea părinţilor ei. A ost destul că mi$au ratat viaţa de pe pământ: nu voiam să le dau ocazia să$mi distrugă şi existenţa pe care urma s$o a lu dincolo'.Părin"ii care se simt ine 'n pie!ea !or nu simt ne%oia să contro!eze %ia"a copii!or !or adu!"i.gândesc la ei. Ca majoritatea adulţilor crescuţi de părinţi toxici. #t(t timp c(t părin"ii to*ici reu$esc să)i dea fiu!ui sau fiicei !or impresia că sunt un copi!& ei pot să)$i păstreze contro!u!. =arbara putea să recunoască că părinţii ei i$au cauzat anumite prejudicii.

îi plăcea să poarte /aine la modă. &Ea ştie bine că eu glumesc'. . responsabilii de abuzuri verbale au două maniere distincte de a se purta. Aceşti părinţi îşi ascund adesea abuzul sub masca umorului. cu alură robustă. de porecle insultătoare şi de remarci subtil devalorizatoare. critici umilitoare pot să constituie pentru copii tot atâtea mesaje extrem de negative despre ei înşişi. +ilip. că este ceva care se petrece în amilie şi care depinde de părinte. Ei nu ţin seama de sentimentele copilului lor. Răni!e sunt in%izi i!e. avea aparenţa unui bărbat sigur de el. Ca şi părinţii dominatori. Nimeni nu se ocupă de e!e. de sarcasme.emnele sunt vizibile. comentarii degradante. atunci când vorbea.'ntre %io!en"e!e fizice $i %io!en"e!e %er a!e& a$ prefera să fiu ătut& fără ezitare. buni de nimic sau urâţi. #de%ărate %(nătăi se %indecă mu!t mai repede dec(t urme!e insu!te!or. copilul este asaltat de un tir constant de luare în ze lemea. Cum spunea unul dintre corespondenţii mei cu ocazia emisiunii mele radio onice. . !arc+iar $i autorită"i!e ce!e mai atente nu pot face nimic contra copi!u!ui ruta!izat %er a!. putem cel puţin să avem parte de compătimire. multe instanţe civice au recunoscut necesitatea a noi proceduri destinate să combată abuzurile sexuale şi izice ale căror victime sunt copiii. &5acă ar tre ui să a!e. Ei îşi pot acuza copiii că sunt proşti. mesaje capabile să aibă e ecte dramatice asupra stării lor de bine viitoare. "n zilele noastre. a competenţei lui sau a valorii lui ca iinţă umană. spune el. Era dentist: înalt. vocea lui era atât de slabă 7> . MFN !acă copilul sau un alt membru de amilie se plânge. nici de e ectele pe termen lung ale atacurilor lor constante contra imaginii de sine care este în curs de dezvoltare la copil. responsabilul acestor remarci îl acuză invariabil că nu are simţul umorului. DH de ani. 1! este a so!ut sin-ur. contra capacităţilor lui intelectuale.' Ca membri ai unei societăţi. Alte abuzuri verbale sunt mai puţin directe.au să le spună că ar i pre erat ca ei să nu se i născut.2io!en"e!e %er a!e sau #tunci c(nd mărci!e3cu%inte!e4 sunt interiorizate 2nsulte. !ar. Tot ceea ce este spus& te 'nne une$te. -u este automat un abuz verbal. !ar este un abuz să lansezi atacuri repetate contra aspectului izic al copilului. ca şi cum victima atacurilor lui ar i de partea lui. considerăm prin tradiţie că a disciplina copiii ţine de domeniul privat. Puterea cu%inte!or %io!ente 9ajoritatea părinţilor rostesc din când în când cuvinte care ating demnitatea copiilor lor.

"n general. (ariez că ni l$au dat pe cel mai rău băiat la spital. copilul poate să aibă coşmaruri crezând că va i abandonat într$o ţară îndepărtată şi îngrozitoare. Am mereu impresia că oamenii vor să$şi râdă de mine.unteţi aici în siguranţă.' !in contră. &Era destul de dezagreabil când îşi bătea joc de mine. !e mai multe ori. -imeni nu vă va împiedica să vorbiţi. 3$am întrebat ceva. o ameninţare şi o tac/inărie. vedeam că el este încă jenat 0 ca şi cum găsea că este prostesc să se plângă ast el. şi care adesea îl umileau. !ar umorul care înjoseşte poate cauza mari daune în sânul amiliei. Ci dacă l$am restitui pentru a$l sc/imba cu cel bun6' -u aveam decât şase ani. Când ăcea o încercare de a se opune comportamentului tatălui său era acuzat că este incapabil să &înţeleagă gluma'. 4neori cred că devin nebun. +ilip.' 7< . &Acest băiat nu poate i iul nostru. 3$am liniştit prin aceste cuvinte. recvenţa.' +ilip vorbea desc/is despre viaţa lui actuală. +ilip nu a%ea nici un refu-iu pentru tot ceea ce resim"ea. mă gândesc la ceea ce mi$au spus oamenii în cursul zileiF şi găsesc rău peste tot. Ele v$au ăcut teribil de mult rău şi totuşi nimeni nu %ă !ua durerea 'n serios. &5a trebui să te trimitem la grădiniţă în C/ina. glumele de acest gen pot i ino ensive. Copiii cred ceea ce spun părin"ii !or $i aceasta 'i marc+ează. !ar. Copiii iau de bune sarcasmele şi exagerările umoristice. şi credeam într$adevăr că mă vor duce şi mă vor lăsa la spital. de eşti pus tot timpul să mă cerţi6' El a spus. Cu toţii suntem capabili să acem glume pe seama cuiva. (e măsură ce +ilip îşi exprima sentimentele.încât îmi era greu să$l aud. cu menajamente. +ilip era în mod constant ţintă a umilirilor şi a reproşurilor. priveşte$i aţa. Am aproape >? de ani şi sunt /ipersensibil aproape vizavi de tot ce mi se spune. Cred că soţia mea îşi râde de mineF Cred că pacienţii mei îşi râd de mine. dar adesea îmi producea pur şi simplu rică auzindu$l spunând cuvinte ca. -u eşti capabil să înţelegi asta6' Ca toţi copiii mici. ca şi în alte orme de toxicitate. &Eu înţeleg tot ceea ce aceste glume ale tatălui dumneavoastră aveau ca umilitor pentru dumneavoastră.unt incapabil să iau lucrurile aşa cum se văd. "ntr$o zi am ajuns să$i spun. Ei nu au destulă experienţă socială pentru a înţelege că un părinte glumeşte când spune ceva ca. Când restul amiliei râdea. dar se înc/idea în sine când mă interesam de primii lui ani de viaţă. El a explicat că el căuta ajutor pentru a$i veni de /ac timidităţii lui dureroase. !ar noi ne a lăm aici pentru a merge în ondul durerii dvs. Părin"ii care fac -!ume repetate pe seama unui copi! %u!nera i! se poartă 'ntr)un mod sadic $i distructi%. Este doar pentru a râde. şi nu pentru a o lua în mod uşuratic. a trebuit să$i cer să se repete. . şi mi$a spus că amintirile cele mai vii din copilăria lui sunt ze lemelele neîncetate ale tatălui său: glume ăcute întotdeauna pe seama lui. &Eu nu te cert. &Eu nu mai pot continua aşa. +ilip nu era capabil să acă distincţie între un adevăr şi o glumă. el se simţea şi mai exclus. cruzimea şi originea acestor glumea ac din ele acte abuzive. &%ată. 4n umor pozitiv este unul din mijloacele cele mai preţioase pentru întărirea legăturilor amiliale. . -oaptea nu dorm.

dar ine icace.N' 0a 'nceputu! tratamentu!ui său& Fi!ip nu făcea nici o !e-ătură 'ntre +ipersensi i!itatea !ui $i sarcasme!e tată!ui său. 7rma de ne$ters a insu!te!or 4nii părinţi abuzivi verbal nu se preocupă să se ascundă în spatele raţionalizării. Ca băieţaş. ei continuă să trăiască în rica de a nu avea destul. Era pe punctul să izbucnească în lacrimi. din contră. +ilip era ţinta glumelor tatălui său. oarte nervos. să se protejeze de răni. +ilip nu s$a sc/imbat. anxioşi. predici. 1ricât ar poseda. acuzaţii şi nume înjositoare.El a ăcut o pauză pentru a lăsa să intre în el cuvintele mele. Aceşti părinţi nu sunt deloc conştienţi de răul pe care îl ac şi de daunele durabile pe care 7E . aşteptându$se să ie rănit. Această luptă inegală ace să apese asupra copilului o presiune enormă. &"l detest. Părinte!e ri%a! !a ado!escen"ă -evoia de a da cuiva un sentimentul că este incapabil pentru a te simţi tu însuţi capabil să evoluează rapid într$o competiţie excesivă. ie pe plan a ectiv. . şi şi$a trans erat spaimele şi pesimismul asupra altor oameni. MFN /u!"i ado!escen"i a-ra%ează această situa"ie situ(ndu)se 'n mod desc+is ca ri%a!i& un mi6!oc pentru ei de a testa mar-ini!e %(rstei adu!te. prin timiditatea sa şi neîncrederea aţă de ceilalţi el încerca în mod inevitabil.' "n copilăria lui. -u ratează niciodată nici o ocazie. (ărinţii rivali. "n loc de aceasta. (rin /ipersensibilitatea sa. 9ulţi dintre aceşti părinţi recreează cu copiii lor situaţia de competiţie pe care au trăit$o cu proprii lor părinţi sau cu raţii şi surorile lor. &Olumele tatălui meu îmi ac rău şi eu sunt slab pentru că nu le suport. teri iaţi c/iar. ie materiale. şi făcea mari eforturi pentru a)$i ascunde sentimente!e de incapacitate. El nu avea dreptul să se lupte cu mine aşa. dar a ăcut un mare e ort pentru a ascunde aceasta spunând. Ca adult. el nu avea nici un re ugiu devreme ce comportamentul tatălui său nu usese niciodată considerat ca abuziv. umilit. se simt adesea deposedaţi. 5ar ei $tiu că ce! care 'i pro%oacă este copi!u!. ei îşi bombardează copiii cu insulte crude. M. El traversa viaţa. MFN (ărinţii sănătoşi reacţionează cu provocare agitaţie şi bucurie în aţa creşterii copilului lor. Era ceva atât de laş din partea sa. El se a la în situaţia tipică de cerc vicios.e întâmplă adesea ca părinţii rivali să i trăit o copilărie marcată de privaţiuni. !ar el evolua într$o lume mult mai vastă. /a6oritatea părin"i!or ri%a!i nu sunt con$tien"i de aceste sentimente.. 5reau să spun că eu nu eram decât un copil mic. El continuă să acă glume pe seama mea.

Copiii nu sunt adu!"i 'n miniatură şi totuşi ast el ar vrea părinţii toxici ca ei să se comporte. Ei resimt o adevărată panică dacă au ăcut şi cea mai mică eroare. (ărinţii toxici le impun copiilor lor ţeluri. o existenţă de eşec pentru că nu pot suporta cuvântul &reuşită'. Există cei care se comportă ca şi cum cineva ar număra ără răgaz punctele. Ci apoi. pentru a evita să privească în aţă aptul că ei înşişi sunt incapabili să$l asume. copiii de părinţi per ecţionişti au ales în general între două căi. M. Ei nu simt niciodată plăcere după ce au ăcut ceva pentru că sunt convinşi că ar i putut să acă mai bine. Ast el dobândesc ei siguranţa pentru a încerca noi experienţe în viaţa lor. Ei îl încarcă pe copil cu sarcina ec/ilibrului. Casa nu este niciodată destul de curată. DA de ani. 1 dată în plus. numai dacă vor ajunge să$i ac per ecţi pe copiii lor vor avea o amilie per ectă. MFN 3a vârsta adultă.ei le cauzează.. 9ulţi părinţi cu discurs abuziv au cunoscut ei înşişi o mare reuşită. 1ri se epuizează ără răgaz pentru a câştiga a ecţiunea şi aprobarea părinţilor lor. copilul îmbracă responsabilitatea. reguli mereu sc/imbătoare. ambiţii imposibile de atins. cea a tatălui său vitreg. Copiii au ne%oie să facă -re$e!i $i să descopere că acest fapt nu este sf(r$itu! !umii. un seducător o iţer de poliţie.N Părin"ii perfec"ioni$ti Ambiţii irealizabile de per ecţiune pentru copii constituie o altă sursă de atacuri verbale grave. şi apoi să utilizeze eşecul copiilor lor pentru a$şi justi ica etilismul*. Cu%inte!e uci-a$e 4nul din exemplele cele mai din cale a ară de ravagii cauzate de abuzurile verbale mi$a ost dat de Gean. # uzuri %er a!e at(t de f!a-rante pot marca stima de sine a unui copi! ca un fier ro$u& !ăs(nd profunde cicatrice psi+o!o-ice.. ca şi (aul. (entru (aul. (ărinţii per ecţionişti par să uncţioneze după iluzia că. (aul ar i continuat probabil să eşueze în iecare din slujbele lui dacă nu am i redus la tăcere vocea pe care o auzea mereu în el. a reuşi ar i însemnat să capituleze în aţa exigenţelor tatălui său vitreg. )(ărinţii alcoolici pot de asemenea să impună copiilor lor exigenţe imposibil de satis ăcut. există cei care trăiesc. Ei aşteaptă de la copiii lor ca aceştia să reacţioneze cu un grad de maturitate imposibil de atins ără să i trăit experienţe inaccesibile unui copil. ori s$au revoltat până într$atât încât să se teamă de succes. dar prea adesea căminul lor devine un loc pentru a se de ula de stresul lor pro esional. Copilul eşuează şi devine un ţap ispăşitor pentru problemele amiliale. care a participat la una din 7H .

dar cine este atent la cuvintele unui copil. ea poate să devină o pro eţie care are tendinţa să se realizeze de la sine. nu trecea o singură zi în care să nu$mi spună că ar i pre erat să nu mă i născut niciodată. ără să apeleze la întărirea necesară. Autorităţile de poliţie din 3os Angeles au cerut ca el să ie spitalizat pentru că psi/ologul serviciului estima că Gean are un comportament suicidar. A ost nevoie de mai multe şedinţe de grup până să$i câştig încrederea lui Gean. Ea avea un caracter violent. !upă câte îmi amintesc. &"i semeni leit netrebnicului de tatăl tău şi eşti la el de stricat ca el. !e exemplu. Pentru ace$ti adu!"i& a pri%i 'n fa"ă raporturi!e to*ice pe care !e 'ntre"in cu trecutu!& a !e com ate& este adesea !itera!mente o c+estiune de %ia"ă $i de moarte. 7K . !ar. (lecarea lui nu a rezolvat de apt lucrurile. şi ca el să putrezească în undul mormântului lui. "n zilele bune.' 2$am spus lui Gean că. Gean încerca să$şi şteargă existenţa. după acest discurs. &Aş pre era să ii mort. şi era tot timpul după mine. &Aş vrea să ii mort. să se sinucidă indirect. ea spunea. încerca să ie un iu ascultător. Gean încerca să se sinucidă în timpul serviciului. dar mă simt cu totul îng/eţat de iecare dată când îmi amintesc cum mă detesta ea. în plus.' 9ama lui Gean i$a trimis un mesaj oarte clar. !ar nimeni nu a ascultat$o. 3a reuniunea ec/ipei din spital am a lat că Gean se punea mereu în situaţii în care îşi risca viaţa. era un comportament negândit şi iresponsabil. în plus.' Această ormă de abuz verbal produce o su erinţă şi o con uzie considerabile.' El a ăcut o pauză şi a scuturat capul. "mi amintesc încă oarte clar şedinţa în cursul căreia el a evocat raporturile lui bizare cu mama sa. nici ea. mama lui îmi părea perturbată.' "n zilele rele. +usese cât pe ce să ie ucis. începând de atunci. ea nu$l voia pe el. el încercase recent să acă absolut singur o captură de droguri. &-u credeam că toată această vorbărie continuă să mă muncească. tatăl lui era plecat şi nu ăcuse nici o încercare de a participa la viaţa iului său: toate acestea îl întăreau în convingerea că existenţa lui nu avea nici o valoare. &Este ceea ce credeam şi eu. cu mai mulţi ani în urmă. &%atăl meu a plecat când eu aveam doi ani pentru că era imposibil de trăit cu mama mea.grupele mele de la spital. !in exterior aceasta părea ca un act eroic. Ea a încercat să mă ajute să intru într$un or elinat pentru că era convinsă că riscam să iu omorât de mama mea. El ştia exact cum să o satis acă pentru că ea îi spusese explicit. Expresia circula printre colegii lui. Gean. tot aşa cum aş vrea ca tatăl tău să ie mort. în mod inconştient. mai ales că se vedea că eram leit portretul tatălui meu. noi am stabilit relaţii bune de lucru. pentru a o mulţumi pe mama sa. în realitate. 1 vecină cunoştea situaţia. supus. dar. (rin acţiunile lui în orţele de poliţie.Tendin"e!e suicidare a!e !ui 8ean sunt re!ati% frec%ente !a copiii unor asemenea părin"i. "n realitate. erau lucruri ca. dar.

îmbrăcaţi. tot ceea ce învaţă acasă despre ei înşişi sau despre alţii se trans ormă în adevăr universal şi se ancorează adânc în mintea lor. Ci dacă părinţii voştri care ştiu totul gândesc rău despre voi ei trebuie că au dreptate. pe măsură ce copiii cresc. material. 9odelele parentale sunt esenţiale pentru simţul identităţii în ormare al copilului 0 mai ales în momentul dezvoltării A? . părinţii a ectuoşi le vor alimenta maturitatea dându$le anumite responsabilităţi. Ei au dreptul să$şi petreacăprimii ani iind 6ucău$i& spontani $i iresponsa i!i. pe lângă aceste drepturi de ordin izic. vă voi arăta cum să învingeţi previziunile paralizante ăcând să se exteriorizeze tot ceea ce aţi interiorizat. de a fi respecta"i 'n sentimente!e !or $i de a fi trata"i 'ntr)un mod 'n care să)$i poată făuri sensu! propriei !or %a!ori. au dreptul de a ace greşeli şi de a i ormaţi pentru disciplină ără a i brutalizaţi izic sau emoţional. ei au dreptul de a i /răniţi pe plan emoţional. Interiorizarea opinii!or ne-ati%e 9 adică sc+im area !ui :tu e$ti. !at iind aptul că ei au puţine re erinţe în a ara amiliei lor. îi observă pe părinţii lor şi imită comportamentul părinţilor lor. "n cele din urmă. dascăli. 'n :eu sunt. !acă mama spune tot timpul.Interiorizarea %io!en"e!or %er a!e 5exaţiunile provenind de la prieteni. dar niciodată în detrimentul copilăriei lor. !ar. "n a doua parte a acestei cărţi. înseamnă cu sunteţi prost. &%u eşti prost'. înseamnă că este adevărat. raţi sau surori sau alţi membri de amilie pot să lase sec/ele. Părin"ii deficien"i Copiii au drepturi undamentale inalienabile 0 dreptul de a i /răniţi. Copiii au de asemenea dreptul de a i îndrumaţi prin limitările cuvenite conduitei lor. părin"ii sunt centru! uni%ersu!ui pentru un copi! mic.n ce!e din urmă& copiii au dreptu! să fie copii. -atural. dar copiii sunt 'nainte de toate %u!nera i!i !a ceea ce %ine de !a părin"ii !or. Ro!u! părin"i!or 'n descoperirea !umii de către noi Copiii a sor mesa6e!e a$a cum urete!e a soar e un !ic+id& toate mesa6e!e fără discriminare& fie că sunt spuse prin cu%inte sau nu. unele sarcini în casă. . adăpostiţi şi protejaţi. Nu numai că a uzuri!e %er a!e a!terează con$tiin"a %oastră despre %oi 'n$i%ă ca persoană capa i!ă& demnă de stimă& demnă de iu ire& dar& 'n p!us& e!e pot -enera pre%iziuni ne-ati%e& rea!iz(ndu)se de !a sine& a ceea ce %a fi %ia"a %oastră 'n !ume. 4n copil nu are nici un recul pentru a se putea îndoi de aceste declaraţii. Când luăm aceste opinii negative din gura persoanelor exterioare şi când le integrăm în inconştientul nostru. 9 sta i!e$te fundamentu! unei proaste stime de sine persona!e. !acă tata spune neîncetat &%u nu eşti bun de nimic'. le &interiorizăm'. Ei îşi ascultă părinţii. este indubitabil.

dar de iecare dată când vorbeam împreună. nu mai are un model spre care să se întoarcă pentru a învăţa să progreseze.oţia mea s$a săturat să trăiască cu un robot şi a plecat. rolurile amiliale devin neclare. Când un copil se vede orţat să ia asupra lui responsabilităţi care revin părinţilor lui. îmi spuse el cu o mare amărăciune. !ar nu ştiu cum să încetinesc ritmul. "n po ida sc/imbărilor spectaculare survenite în aceşti ultimi A? de ani în domeniul rolurilor parentale.' A7 . şi ei c/iar cer aceasta. şi aceasta o ace urioasă. eu ăceam totdeauna aşa încât să port conversaţia spre muncă. oricare ar i aceea. 3aurent. Este adevărat. . ei contează pe copiii lor pentru a avea grijă de nevoile lor. E2 trebuie să$şi protejeze copiii de orice vătămare emoţională. Acum situaţia începe din nou cu noua mea soţie care a intrat în viaţa mea. . era proprietarul unui magazin de articole de sport. Ei trebuie să$şi protejeze copiii de orice vătămări izice.unt o companie deplorabil. Ei trebuie să le o ere copiilor lor îndrumări de ordin moral. Ei trebuie să răspundă nevoilor copiilor lor în materie de iubire şi de atenţie. 3aurent s$a străduit să încerce să mă convingă că el rata în mod lamentabil toate relaţiile lui. +ără exemplu de rol parental în această perioadă critică pentru dezvoltarea emoţională. (oate pentru că munca este singura treabă pe care nu o ratez. şi am ost un soţ mai mult decât deplorabil. Cei mai mulţi dintre ei su eră )sau au su erit* de adevărate probleme. . această listă ar putea i mult mai lungă. sau c/iar să devină un părinte pentru propriul lui părinte. sau lucram acasă. (ărinţii toxici despre care vom vorbi nu merg decât rareori dincolo de primul punct. Cuvântul &a se distra'. Evident. şi în deosebi sentimentele de tandreţe. &Aş i vrut să ştiu cum s$o ac pe prietena mea ericită. nu ăcea parte din vocabularul lui. de instabilitate emoţională sau de dezordine mentală.' 3aurent mi$a mărturisit că îi era di icil să$şi exprime o emoţie. 4n copil pe care îl obligăm să devină un părinte pentru el însuşi. de ormate sau inversate.au nu era prezent.' %imp de o jumătate de oră. . -u numai că ei sunt adesea în incapacitate de a răspunde nevoilor copiilor lor. părin"ii actua!i au ace!ea$i datorii ca $i odinioară părin"ii %o$tri< Ei trebuie să satis acă nevoile materiale ale copiilor lor.identităţii masculine sau eminine. în multe cazuri. identitatea personală a copilului pleacă în derivă într$un ocean ostil de con uzie. ci. &9ariajul meu s$a prăbuşit pentru că eu petreceam prea mult timp lucrând. El a venit să mă consulte pentru că era un birou de lucru şi pentru că su erea mult din cauza aceasta. dar aceste cinci responsabilităţi sunt baza unei educaţii competente. de iubire. +aptul acesta mă mâ/neşte e ectiv. &+emeile cu care ies nu încetează să se plângă de aptul că nu el acord destul timp şi a ecţiune.D de ani.

"n amintirile mele cele mai vec/i o văd cu o ceaşcă de ca ea în mână şi cu o ţigară în cealaltă. aveau acest comportament tipic. când era mic. e! a 'n%ă"at să suporte so!itudinea $i !ipsa de afec"iune ne-(nd că e! ar a%ea $i cea mai mică ne%oie persona!ă. să se simtă vinovaţi şi incapabili.$ar spune că singurul moment în care vă simţiţi bine este atunci când lucraţi. (entru a salva unitatea amiliei.3$am oprit. şi el a 'nc+is pur $i simp!u accesu! !a emo"ii!e !ui. 5edeţi dumneavoastră. Cred că mama mea a avut un el de depresie nervoasă când eu aveam H ani. 3ucrez cam E> de ore pe săptămânăF !ar totdeauna am lucrat cu îndârjireF de când eram copil. 9i$o amintesc pe mama veşnic îmbrăcată în ţinută de casă: nu vorbea niciodată mult.e ridica din pat după ce plecam noi la şcoală. . Aservit. 3aurent se încovoia adesea sub responsabilităţi care reveneau de drept părinţilor lui. el a trans ormat exigenţele externe ale părinţilor lui în demoni interiori care îl împingeau în mod constant spre singurul teren pe care avea cât de cât valoare 0 munca. &Ci aveţi despre dumneavoastră înşivă o imagine deplorabilă. 1! nu conta. Adult iind. şi să reacţioneze dublându$şi e orturile. să eşueze inevitabil. El nu avea decât rareori ocazia să se joace sau să ie ără griji. pe planul emoţional. el a ost privat de copilăria lui. Ca adulţi. Este un ciclu epuizant. el a trebuit să devină un adu!t 'n miniatură. 3aurent a învăţat oarte devreme că el nu era apreciat decât prin raport cu ceea ce ăcea pentru restul amiliei. 0aurent nu a%usese nici timpu! $i nici mode!u! adec%at pentru a 'n%ă"a să dea $i să primească afec"iune. cu părinţii lor. %ia"a !ui emo"iona!ă rămăsese 'n para-ină3necu!ti%ată4. +iind orţat să crească prea repede şi prea devreme. care nu încetează să agraveze acest sentiment de eşec. copleşitor. cu oc/ii ţintă la drăceştile ei ilme seriale. 9ie îmi revenea deci să le pregătesc micul dejun raţilor mei şi să am grijă să ajungă la autobuzul pentru şcoalăF. ei se a lau adesea în capcana unui cerc vicios care îi ăcea să accepte responsabilităţi pentru tot. ei păstrau în viaţa lor adultă un enorm sentiment de cu!pa i!itate $i un sim" a! răspunderii e*cesi%.' MFN Părin"ii care !e fură copii!or !or copi!ăria Când era copil. eu sunt cel mai mare din trei băieţi. MFN 2$am spus lui 3aurent că copiii care au ost orţaţi să$şi sc/imbe rolul. 1! era aco!o pentru a!"ii. . "n timp ce prietenii lui băteau mingea a ară. "n timpul copilăriei lui. Cum proprii!e !ui ne%oi erau practic i-norate. de dorinţele părinţilor lui. (entru ce aceasta6' &Este ceva ce ştiu să acF şi o ac bine. 3aurent rămânea în casă pentru a îndeplini sarcini care le reveneau părinţilor lui. !in AA .

speria sau tulbura pe mulţi cititori. . pentru a vă exersa şi c/iar a eşua odată sau de două ori. &Este ca şi cum aţi vrea să vă aşezaţi la pian ca să cântaţi un concert în timp ce nu ştiţi nici să găsiţi do$ulB i$am spus eu. nici durabilă.unteţi capabil să învăţaţi. îndelung. Ei continuau să se simtă rău. -u A. poate în uria. cel mai adesea.ne ericire. ci adesea singura care este necesară pentru a găsi o ieşire din con lictele noastre. . 'n discu"ie 3a acest stadiu vă puteţi întreba. . 3a începutul carierei mele pro esionale. el descoperea că nu reuşea să regăsească calea spre acestea. eu sunt conştientă de aptul ca aceasta merge împotriva majorităţii principiilor noastre. "n plus. ei nu se simţeau mai bine cu toate acestea. &eroarea este umană: iertarea este divină'. în special pe părinţi. dar trebuie să vă luaţi timp pentru a începe cu începutul.n fapt nu este necesar să)i iertăm pe părin"ii no$tri pentru a ne sim"i mai ine 'n pie!ea noastră $i pentru a ne sc+im a %ia"a= =ineînţeles. Am început prin a mă întreba dacă era posibil ca iertarea să compromită progresul în loc să$l avorizeze. spirituale. Eu nu sunt deloc de acord. ie că acestea sunt religioase. mulţi dintre pacienţii mei îşi începeau terapia anunţând că ei i$au iertat deja pe părinţii lor toxici. 2$am spus lui 3aurent că înţelegeam cât era de rustrant şi de deranjant să nu poată să se desc/idă nimănui relativ la emoţiile lui. să$i ierte pe părinţii brutali sau vinovaţi de maltratări. 2ertarea nu crease pentru ei nici o sc/imbare semni icativă. &(oate că nu am iertat su icient': &-u am iertat cu adevărat din adâncul inimii mele': &. aptul de a renunţa la nevoia de răzbunare şi aptul de a absolvi de orice responsabilitate partea adversă vinovată. iloso ice şi psi/ologice.' :Iertarea. era o parte importantă a procesului de vindecare. 9i$am dat imediat seama că existau două aspecte în iertare. exact contrariul 0 că iertarea nu este primul pas spre vindecare. -imeni nu$l învăţase aceasta când era tânăr şi era greu să înceapă s$o acă absolut singur. dar eu descopeream că. "i încurajam adesea pe pacienţi 0 dintre care mulţi erau grav maltrataţi. de asemenea. Aceasta poate şoca. &1are prima etapă nu este aceea de a$i ierta pe părinţii mei6' #ăspunsul meu este nu. . conceptul de iertare.unt conştientă. (otrivit eticii iudeo$creştine.unt eu oare incapabil să ac ceva corect6'. pentru cei mai mulţi dintre noi. Aşa că am examinat cu seriozitate. de aptul că există mulţi experţi din domeniul psi/oterapiilor şi al relaţiilor umane care cred sincer că iertarea este nu numai prima etapă. dar am insistat să ai ă mai mu!tă indu!-en"ă fa"ă de e!. c/iar dacă dorea acest lucru. -oi am ost aduşi să credem. Ei ăceau re lecţii de genul. şi eu credeam că a ierta pe persoanele care ţi$au greşit.

Răz unarea este o motivaţie oarte normală. abandonau terapia şi se pomeneau şi mai a undaţi în depresie sau angoasă. toată lumea va iubi pe toată lumea şi vom i în s ârşit ericiţi. &%ot ceea ce am de ăcut este să iert. de asemenea. că mulţi pacienţi se grăbesc să ierte pentru a evita o mare parte din durerosul travaliu al terapiei. care a ăcut din copilăria voastră un in ern6 Cum aţi putea să 'uitaţi' că trebuia să vă întoarceţi într$o casă sinistră şi să vă trataţi matern mama care era aproape totdeauna beată6 Ci ar trebui neapărat să &scuzaţi' un tată care v$a violat la vârsta de şapte ani6 Cu cât mă gândeam mai mult la aceasta. pentru mine. era în momentul în care am întâlnit$o o creştină deosebit de practicantă în sânul AD . AE de ani. şi voi i vindecat: mental.imţeam că exista nedreptate în a absolvi necondiţionat pe cineva de aptele de care este vinovat. sau spre interior.' !ar ei vor descopereau oarte adesea că această promisiune de iertare goală nu a avut alt e ect decât pe acela al unei amare decepţii.' Am ajuns să înţeleg că acest aspect al iertării împiedica de apt pe mulţi oameni să iasă din situaţia respectivă. 1 mână dintre ei iertau. mai ales dacă a maltratat un copil nevinovat. 1ricare ar i dulceaţa pe care o poate o eri momentan răzbunarea. &!acă iert. pentru a a6un-e& 'n sc+im & să ne detestăm pe noi 'n$ine $i mai mu!t. Am remarcat.tep/anie. (utem deci ierta pe părinţii noştri. Celălalt aspect al iertării nu îmi pare la el de clar. am putea ace ca şi cum ceea ce s$a întâmplat nu ar i atât de grav. # da drumu! ne%oii %oastre de răz unare este difici!& dar este o etapă sănătoasă. în voi înşivă. Capcana iertării 4nul din pericolele cele mai mari ale iertării. dar care nu a durat. . totul va merge bine. spre persoanele care v$au ăcut rău. Cum să recunoaşteţi mânia voastră aţă de un părinte pe care l$aţi iertat deja6 #esponsabilitatea nu poate merge decât în două direcţii. . E nevoie de un responsabil. nici în raporturile cu amilia lor. cu atât îmi dădeam seama că această absolvire era în realitate o altă ormă de re uz. 4nii dintre ei au simţit un acces de stare de bine. Ei cred că iertarea le$ar urniza o scurtătură spre starea de mai bine. dar negativă.mi$a ost greu să accept ideea că oamenii vor să abandoneze nevoia lor de a răspunde cu aceeaşi monedă. spre exterior. Ea vă înc/ide în visări obsesionale în care satis acţia nu provine decât din loviturile date: ea creează mu!tă frustrare $i triste"e> ea atacă starea %oastră de ine emo"iona!ă. "mi amintesc de o şedinţă deosebit de emoţionantă cu o pacientă numită . pentru că nimic nu s$a sc/imbat în realitate nici în modul lor de a se simţi. (entru ce ar trebui &să iertaţi' un părinte care v$a terorizat şi maltratat. risipind ast el un timp şi o energie care sunt preţioase. 9ulţi dintre aceşti pacienţi se agăţau de visele lor. este acela că el diminuează capacitatea %oastră de a da drumu! emo"ii!or refu!ate. ea continuă să înteţească /aosul emoţional care vă separă de părinţii voştri.tep/anie a cărei experienţă ilustrează câteva probleme tipice ale iertării premature.

la spital. Ea a plecat de acasă la 7< ani pentru a se prostitua. îl urăscB' Câteva săptămâni mai târziu. .comunităţii &=orn$again C/ristian'. spunându$i. ea s$a căsătorit şi a avut un iu. în parte pentru că ei îi ceream să acă ceva dureros. 4n con lict destul de grav s$a născut între noi. "n timpul următorilor patru ani. Am simţit cum corpul ei se destinde. Ele au nevoie să plângă pentru aptul că nu au primit niciodată iubirea de care aveau nevoie de la părinţii lor. 5e%eni"i adu!"i& copiii pot ierta părin"i!or !or to*ici& dar este mai ine să o facă !a sf(r$itu!9 nu !a 'nceputu! 9 remanierii emo"iona!e a psi+oterapiei . "n cursul convalescenţei ei. din ce în ce mai mult.tep/anie a ost violentată de mai mulţi dintre numeroşii amanţi ai mamei ei. Când a ost mai calmă. proprie ei urie re ulată a ieşit. Ea a urlat. ea izbucnea în mânie în locul altora. . A trebuit să o ţin în braţele mele în timp ce plângea în /o/ote. El a continuat să abuzeze de ea până când mama ei l$a dat a ară din casă )din alte motive* un an mai târziu. (rea adesea. că ea nu are nevoie să izbucnească în mânie pentru a se simţi mai bine. Ea încerca realmente să înceapă viaţa de la început. ea l$a luat pe unul din membrii grupului în braţele ei. &2ată un mod de a te comportaB' -u voi uita niciodată răspunsul ei. A ierta unilateral părinţilor care continuă să vă maltrateze.tep/anie usese violată de către tatăl ei vitreg. dar ea re uza să desc/idă vanele sentimentelor ei de urie. . ea a ost bătută de moarte de unul din clienţii ei.tep/anie într$unul din grupurile mele compuse din victime de incest. Cu prilejul primei ei şedinţe. dar şi pentru că convingerile ei religioase mergeau împotriva nevoilor ei psi/ologice. !e exemplu. Ea a petrecut doi ani în terapie. &%atăl tău a ost un monstru.tep/anie era oarte ne ericită. Ele au nevoie să înceteze să se subestimeze sau să oculteze relele care li s$a ăcut. Câţiva ani mai târziu.tep/anie a întâlnit un in irmier care a convins$o să se alăture comunităţii lui religioase. înseamnă a risca compromiterea gravă a travaliului emoţional care A> . va trebui probabil să$şi ia iertarea &înapoi' pentru un anumit timp.tep/anie îşi ăcea travaliul ei psi/ologic în mod conştiincios. . a înjurat şi i$a acuzat pe părinţii ei că i$au distrus copilăria şi i$au mutilat viaţa de adult. . într$o seară. &(resupun că !umnezeu vrea ca eu să mă vindec mai mult decât vrea ca eu să iert. &+ă ca şi cum nimic nu s$ar i întâmplat. &2artă şi uită' înseamnă.tepa/nie ne$a a irmat că ea a ăcut pace şi că l$a iertat pe tatăl ei vitreg şi pe mama sa care s$a arătat atât de iresponsabilă şi atât de egoistă. în po ida noii ei amilii. de asemenea. pentru a intra în contact cu mânia ei. 3a vârsta de 77 ani. Am luat$o pe . Ea a a irmat că ea crede pro und în iertare. dar nu reuşise să iasă dintr$o depresie. Aceste persoane au nevoie să izbucnească în mânie apropo de ce li s$a întâmplat. am tac/inat$o puţin. !ar. dacă voia să iasă din depresie. care ignoră în mare partea realitatea sentimentelor voastre.' Cred. şi care continuă să vă încarce cu responsabilitatea aptelor lor rele. cei mai deranjanţi. şi a noii ei religii. trebuie să recunoască ce s$a întâmplat. (ărinţii cei mai toxici. Eu i$am spus că. că iertarea nu este justi icată decât atunci când părinţii ac ceva pentru a o merita. Atunci a venit să mă vadă pe mine. .' Acea seară a marcat o turnantă în viaţa ei. %otuşi. Capte ani mai târziu. să$şi asume responsabilitatea şi să$şi arate dorinţa şi voinţa lor de a evolua.

d. &. mulţi se tem că neiertând părinţilor lor.%. o anumită doză de uziune este bene ică. Aceasta ajută la crearea sentimentelor de apartenenţă. 4nii pacienţi se simt deranjaţi sau o ensaţi când le sugerez posibilitatea unei legături autodistructive cu părinţii lor. să simţiţi propriile voastre sentimente ără să luaţi în considerare în nici un el speranţele şi ambiţiile părinţilor voştri6'. Există undamental două eluri de uziune.unteţi capabili să aveţi propriile voastre gânduri. oricât de contradictorie vă pare aceasta. părinţii voştri păstrează un control enorm asupra modului în care vă simţiţi şi în care vă comportaţi. Este adevărat că subzistă între majoritatea adulţilor şi părinţii lor o anumită uziune. /a6oritatea dintre noi au părăsit casa din p. ără a$i i iertat neapărat. de comuniune amilială. Pu"ini sunt indi%izii care au e%o!uat suficient pentru a fi comp!et responsa i!i de propria !or %ia"ă $i comp!et de-a6a"i de ne%oia de apro are parenta!ă. această in luenţă poate să meargă prea departe. într$o amilie sănătoasă. Ceea ce am constatat de$a lungul anilor. fizic& dar suntem pu"ini cei care am părăsit)o emo"iona!. "n acest caz. Pute"i fi& de asemenea& su inf!uen"a acestei fuziuni atunci c(nd ur!a"i contra părin"i!or %o$tri& c(nd 'i amenin"a"i sau c(nd %ă deta$a"i comp!et de ei. veţi trata sec/elele din copilăria voastră iertându$vă vouă înşivă şi relaxând in luenţa pe care o aveau ei asupra stării voastre emoţionale de bine. #t(t timp c(t continua"i să reac"iona"i at(t de puternic contra !or& %oi !e acorda"i puterea de a %ă contraria& ceea ce !e permite să %ă contro!eze. c/iar şi în amiliile sănătoase. adică pe umerii lor. puţini sunt cei care ar putea să răspunde printr$un &da' categoric. Cu toate acestea. de sentimente şi de A< . Ci nu ne putem sustrage lor decât după ce ne$am ocupat de propriile noastre sentimente intense de revoltă şi de durere. 2ar în amiliile toxice. !acă sunt întrebaţi. şi vom găsi mai departe o serie de sugestii care permit să sesizăm mai bine in luenţa pe care încă o au aceşti părinţi asupra planului de opinii. Este greu de determinat gradul de uziune pe care aceşti adulţi îl trăiesc în apt cu părinţii lor.trebuie să ie îndeplinit. "n apt. 1ricare ar i nevoile voastre proprii. !acă unul dintre părinţii voştri sau amândoi sunt morţi. nevoile şi dorinţele părinţilor voştri trec totdeauna pe primul loc. ea depăşeşte complet limitele juste. rămân cu amărăciune şi mânie pentru tot restul vieţii lor. şi după ce am pus responsa i!ită"i!e !a !ocu! !or. să întreprindeţi propriile voastre acţiuni. dorinţele voastre proprii. este aptul că pacea min"ii $i a emo"ii!or se 'nt(mp!ă atunci c(nd ne sustra-em contro!u!ui părin"i!or no$tri to*ici. # 5121NI #570T fuziunea părin"i to*ici 9 copii %ictime 'n discu"ie Copiii părin"i!or to*ici au o asemenea ne%oie de apro are 'nc(t aceasta 'i 'mpiedică să trăiască a$a cum %or. Este exact contrariul. 3a acest stadiu. (rima constă în a ceda în continuu părinţilor voştri pentru a$i linişti. Ci totuşi acesta este un con lict curent. A doua constă în a ace exact contrariul.

în ceea ce priveşte relaţiile voastre cu părinţii voştri. $ !acă m$aş opune părinţilor mei. 5acă un anumit număr din aceste con%in-eri %ă sunt fami!iare& re!a"ia %oastră cu părin"ii %o$tri este 'ncă fuziona!ă. $ -u merită să discut cu părinţii mei pentru că aceasta nu ne$ar duce nicăieri. $ Eu nu trebuie nici să spun. rustrat şi depăşit de evenimente. prezintă mari riscuri de a ace din voi o emeie sau un bărbat descumpănit. $ %rebuie să$mi răscumpăr greşeala aţă de părinţii mei pentru răutatea mea. 1!e %ă 'mpiedică să fi"i o persoană distinctă $i independentă.'. m$aş simţi mai bine în pielea mea. ca drogul sau alcoolul. veţi i înclinaţi să acceptaţi toate reproşurile.comportamente.entimentele părinţilor mei sunt mai importante decât ale mele. dacă unele din aceste raze par să corespundă cazului vostru. să recurgeţi poate la tot elul de subter ugii. !e exemplu. o convingere ca aceasta. mă vor radia din existenţa lor. $ (ărinţii mei nu ar putea supravieţui ără mine. i$aş pierde pentru totdeauna. sentimentele şi comportamentele care au tendinţa să vă năpădească. $ 1rice ar i ăcut. aceasta i$ar omorî. $ 9ie îmi revine să$i ac pe părinţii mei ericiţi. &Eu nu pot câştiga niciodată. Oric(t de -reu de acceptat pare& toate aceste opinii sunt autodistructi%e. $ !acă aş putea măcar să$i ac să înţeleagă cât rău îmi ac. !e exemplu. temător. Eu mă lupt neîncetat contra lor. 1!e a-ra%ează dependen"a $i %ă deposedează de maturitatea %oastră AE . ştiu că ei ar acţiona alt el. părinţii mei sunt cei mai puternici. Con%in-eri!e fami!ia!e fuziona!e Aşa cum am văzut în cap. $ . $ !acă le$aş spune cât m$au ăcut să su ăr. să cedaţi dorinţelor părinţilor voştri şi. # identifica une!e din aceste con%in-eri care sus"in sentimente!e $i comportamente!e %oastre este important aşadar şi. ele pot faci!ita o rea!ă con$tientizare. /omosexualitatea. $ 9ăcar dacă părinţii mei s$ar sc/imba. $ !acă le$aş spune adevărul părinţilor mei în legătură cu divorţul meu )avortul. percepţii şi concepte pro und înrădăcinate. voi credeţi poate că. "ncercând să vă apăraţi contra acestor sentimente. de relaţii şi de morală. este esenţial să luăm cunoştinţă de cone*iuni!e care pot e*ista 'ntre credin"e eronate& sentimente ne-ati%e $i comportamente autodistructi%e. ei sunt întotdeauna părinţii mei şi eu trebuie să$i cinstesc. 5222. $ (ărinţii mei nu au nici un control asupra existenţei mele. credinţele sunt atitudini. ateismul logodnicei meleF*. veţi avea tendinţa să ugiţi. $ 9ie îmi revine să$i ac pe părinţii mei mândri. $ Eu nu aş putea supravieţui ără părinţii mei. dacă vreţi să le evitaţi prezenţa. "nainte de a întreprinde un demers spre un progres sau o sc/imbare de viaţă. 4tilizaţi$le ca revelatori pentru a ace să apară convingerile. $ Eu sunt totul pentru părinţii mei. nici să ac ceva ce i$ar putea ace să su ere pe părinţii mei. să vă intoxice. apropo de oameni.

C(nd %ă fonda"i ma6oritatea decizii!or din %ia"a %oastră pe efectu! pe care e!e '! %or a%ea asupra părin"i!or %o$tri& %oi renun"a"i !a !i eru! %ostru ar itru. !e exemplu. 5oi avem un e ect asupra sentimentelor oamenilor de care suntem legaţi. F va urma F . +ragmente traduse din cartea. AH .ursa. !upă cum vouă vă incumbă să găsiţi modurile de a vă recon orta când cineva vă ace rău. lor le revine să găsească mijloacele pentru a se simţi mai bine.C(nd părin"ii to*ici se simt rău& ei caută adesea să !e repro$eze a!tora& $i ace$ti a!"ii sunt de o icei copiii !or. 5acă sentimente!e !or trec pe primu! !oc& atunci ei sunt !a comandă 'n %ia"a %oastră $i %ă 'mpiedică să %ă sim"i"i un ade%ărat adu!t %iza%i de părin"ii %o$tri. 9ai multe din aceste credinţe vă ac complet răspunzători de dispoziţia şi de starea de bine a părinţilor voştri. 5oi aveţi pe deplin dreptate să spuneţi ceva de genul. voi credeţi probabil şi că stă în puterea voastră să$i & aceţi' 0 pe ei şi adesea pe toată lumea 0 ericiţi sau trişti. !acă vi s$a inculcat credinţa că sentimentele părinţilor voştri depind de voi.de adu!t. 9ulţi specialişti în comportamentul uman susţin că nu poate cineva să & acă' să simtă ceva pe altcineva 0 că iecare persoană este total responsabilă de ceea ce &alege' să simtă. Când vă ignoraţi nevoile voastre pentru binele sentimentelor mamei sau tatălui vostru. voi acţionaţi împotriva nu numai a intereselor voastre. &. ed. dacă aceţi ceva care nu este nici brutal.G. ci şi ale lor. 9ânia şi resentimentul pe care îl simţiţi în mod inevitabil nu pot să nu aibă consecinţe asupra relaţiilor voastre. Susan Forward 9 Parents to*i?ues. tot aşa părinţilor voştri le incumbă să găsească modurile lor proprii pentru a se simţi mai bine când cineva le ace rău. vă veţi simţi vinovat şi incapabil.unt dezolat că eşti contrariat'. Ci dacă e orturile voastre pentru a vă ace părinţii ericiţi eşuează. %raducerea îmi aparţine. dar care totuşi îi întristează pe mama sau pe tatăl vostru 0 ca o căsătorie pe care părinţii voştri o dezaprobă sau o slujbă departe de ei $. !ar a avea un e ect nu este acelaşi lucru cu a i responsabil de sentimentele lui. dar nu vă revine vouă responsabilitatea de a vă sc/imba planurile în singurul scop de a menaja sentimentele părinţilor voştri. 9arabout. nici abuziv. Nu a$a am constatat eu în practica mea. 5. +rance.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful