M. SCOTT PECK este psihiatru şi autor al mai multor cărţi de mare succes în Statele Unite. Şi a !

ăcut studiile la "ar#ard şi şi a luat titlul de doctor în medicină la Case $estern %eser#e. & a#ut mai multe !uncţii administrati#e în 'u#ernul american( apoi a de#enit director medical al Clinicii de psihiatrie de la )e* Mil!ord "ospital. Practică psihiatria şi la ca+inetul său particular din )e* Mil!ord( Connecticut. Drumul către tine însuţi este o carte de#enită de,a clasică şi s a #îndut în peste - milioane de e.emplare. Este primul #olum dintr o trilo'ie ce mai cuprinde Further Along the Road Less Traveled şi The Road Less Traveled and Beyond. în ultimul timp( M. Scott Pec/ şi a dedicat cea mai mare parte a timpului şi a resurselor !inanciare de0#oltării 1oundation !or Communit2 Encoura'ement 31undaţia pentru încura,area comunităţii4( o or'ani0aţie nonpro!it la a cărei în!iinţare el şi soţia sa 5il2 au contri+uit în 6789.

:%. M. SCOTT PECK

Drumul către tine însuţi
O nouă psiholo'ie a iu+irii( a #alorilor tradiţionale şi a creşterii spirituale
Traducere de 5UC;&) POPESCU <UCU%EŞT;( =>>6
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
PECK( SCOTT M.

Drumul către tine însuţi ? M. Scott Pec/@ trad.A 5ucian Popescu <ucureştiA Curtea Beche Pu+lishin'( =>>6 =88 p.@ => cm 3Cărţi cheie@ C>4 Tit. ori'. 3en'4A The %oad 5ess Tra#eled. & )e* Ps2cholo'2 o! 5o#e( Tradiţional Balues and Spiritual Dro*th ;S<) 7EC 86=> EE = ;. Popescu( 5ucian 3trad.4 6F7.7=C.= Coperta colecţiei de :&);E5 GUGU)E5 :%. M. SCOTT PECK THE R AD LE!! TRA"ELED Cop2ri'ht H 6789 +2 dr. Scott Pec/ Pu+lished +2 <antam <oo/s H Curtea Beche Pu+lishin'( =>>6( pentru pre0enta #ersiune romInească ;S<) 7EC 86=> EE =

#ărinţilor mei$ EL%&ABETH 'i DA"%D$ a căror disci(lină 'i iu)ire mi*au deschis ochii (entru a vedea graţia r

%ntroducere la ediţia aniversară a +,*a

Mîine( un străin #a spune cu #or+e meşteşu'ite e.act ceea ce noi am 'îndit şi am simţit tot timpul. %alph $aldo Emerson( JSei! %elianceK în scrisorile primite de la cititori( reacţia lor cea mai !rec#entă la Drumul către tine însuţi a !ost aceea de recunoştinţă pentru cura,ul meu L nu de a spune ce#a nou( ci de a !i scris despre acel 'en de lucruri pe care ei le au 'îndit şi le au simţit tot timpul( dar s au temut să #or+ească despre ele.

)u sînt prea lămurit în ceea ce pri#eşte chestiunea Jcura,uluiK. O anume Jinconştienţă con'enitalăK ar putea !i un termen mult mai potri#it. O pacientă de a mea( în primele 0ile după apariţia cărţii( s a întîmplat să se a!le la o petrecere( unde a au0it o con#ersaţie între mama mea şi o !emeie mai în #îrstă. %e!erindu se la carte( cealaltă !emeie a spusA J1ără îndoială că tre+uie să !ii !oarte mîndră de !iul tău( Scott2.K 5a care mama a răspuns cum#a causticA JMîndrăM )u( nu chiar. ) are nimic de a !ace cu mine. Este mintea lui( înţele'iM Este un dar.K Cred că mama 'reşea spunînd că ea n are nimic de a !ace cu aceasta. :ar cred că a#ea dreptate în ce pri#eşte !aptul că scrierea Drumului... a !ost re0ultatul unui dar L la mai multe ni#eluri. Parte din acest dar pro#ine dintr o perioadă mai îndepărtată. 5il2( soţia mea( şi cu mine ne împrieteniserăm cu un tî năr( Tom( care !rec#entase în adolescenţă aceeaşi ta+ără de #ară ca şi mine. în timpul acelor #eri( mă ,ucasem cu !raţii lui mai mari( aşa că mama lui mă cunoscuse pe cînd eram copil( într o noapte( cu cîţi#a ani înainte ca Drumul... să !i !ost
NOOOOOOO;ntroducere la ediţia ani#ersară a =F aOOOOOOOOO

pu+licată( Tom a #enit să ia cina cu noi. 5a acea #reme( locuia cu mama lui şi cu o seară înainte îi spuseseA JMamă( mîine seară mă duc să iau cina cu Scott Pec/( îţi aminteşti de elMK JO( daK( a răspuns ea. JEra un +ăieţaş care aducea mereu în discuţie lucruri despre care oamenii n ar tre+ui să #or+ească.K &şa că( #edeţi( o parte din darul meu pro#ine dintr o perioadă mai îndepărtată. Şi #eţi putea de asemenea înţele'e că eram cum#a un JstrăinK !aţă de cultura dominantă din #remea tinereţii mele. :eoarece eram un autor necunoscut( Drumul... a !ost pu+licată !ără 0ar#ă. Succesul comercial uluitor a !ost un !enomen 'radual. ) a apărut pe listele naţionale de +est seller uri decît la cinci ani după pu+licarea ediţiei din 67E8 L !apt pentru care sînt !oarte recunoscător. :acă ar !i de#enit un succes peste noapte( mă îndoiesc că aş !i !ost su!icient de matur ca să mă pot descurca cu !aima #enită pe neaşteptate. în orice ca0( a !ost un succes JleneşK şi ceea ce în comerţ se numeşte Jdin 'ură n 'urăK. încet la început( ideile ei s au răspîndit din 'u ră n 'ură pe mai multe căi. Una dintre ele a !ost or'ani0aţia &lcoolicii &nonimi 3&&4. într ade#ăr( prima scrisoare pe care am primit o începea ast!elA J:ra'ă doctore Pec/( pro+a+il că sînteţi alcoolicPK Celui ce o scrisese îi era di!icil să şi ima'ine0e că putusem să scriu o ast!el de carte !ără să !i !ost un #echi mem+ru al &&( în,osit cînd#a de alcoolism. :acă Drumul... ar !i !ost pu+licată cu => de ani mai înainte( mă îndoiesc că ar !i a#ut cel mai mic succes. Or'ani0aţia &lcoolicii &nonimi nu s a de0#oltat pînă pe la mi,locul anilor QF> 3nu pentru că ma,oritatea cititorilor erau alcoolici4. Chiar mai important( acelaşi lucru era ade#ărat şi în ce pri#eşte practica psihoterapiei. Ca re0ultat( în 67E8( cînd a !ost pu+licată Drumul...$ e.ista un mare număr de +ăr+aţi şi !emei( so!isticaţi din punct de #edere psiholo'ic şi spiritual( care începuseră să se 'îndească pro!und la Jtot !elul de lucruri despre care oamenii n ar tre+ui să #or+eascăK şi care aproape aşteptau ca cine#a să spună aceste lucruri cu #oce tare. &şa a crescut popularitatea Drumului...$ ca un +ul'ăre de 0ăpadă. Spre s!îrşitul turneului meu de con!erinţe( i am spus pu+liculuiA J)u sînteţi repre0entati#i pentru o secţiune medie a &mericii. Totuşi( e.istă lucruri surprin0ătoare pe care le
;)T%O:UCE%E 5& E:;G;& &);BE%S&%R & =F & 7

a#eţi în comun. Unul este numărul remarca+il al acelora dintre #oi care au urmat #reodată în #iaţa lor L sau încă mai urmea0ă L o psihoterapie semni!icati#ă( !ie în cadrul Pro'ramului S6= paşiT( !ie cu terapeuţi tradiţionali( cu pre'ătire academică. Mă îndoiesc că #eţi a#ea sen0aţia că #ă #iole0 intimi tatea cînd #ă #oi cere tuturor care aţi a#ut parte sau urmaţi acum o ast!el de terapie să ridicaţi mîinile.K 7FU din pu+lic a ridicat mîinile. J&cum pri#iţi împre,urK( le am spus. J&cest lucru are implicaţii ma,oreK( #am continuat. JUna dintre ele este aceea că sînteţi un 'rup de oameni care a început să depăşească cultura tradiţională.K Prin depăşirea culturii tradiţionale înţele'( printre altele( !aptul că ei sînt oameni care au început să se 'îndească Jla acele lucru despre care oa menii nu ar tre+ui să #or+eascăK. ;ar ei #or !i de acord cu mine cînd detalie0 ceea ce înţele' prin Jdepăşirea culturii tradiţionaleK şi e.traordinara semni!icaţie a acestui !enomen. Cîţi#a m au numit Jpro!etK. Pot accepta un ast!el de titlu aparent 'randios doar pentru că mulţi au arătat că un pro!et nu este cel ce #ede #iitorul( ci acela care poate citi semnele #remurilor. Drumul... a !ost un succes în primul rînd pentru că a !ost o carte a timpului ei şi pu+licul a !ăcut din ea un succes. &cum =F de ani( cînd a apărut Drumul...$ !ante0ia mea nai#ă a !ost aceea că #a a#ea cronici în 0iare pe tot cuprinsul ţării( în realitate( mulţumită 'raţiei( am primit o sin'ură cronică... dar ce cronicăP în +ună măsură( pentru succesul acestei cărţi îi sînt dator 0iaristei Ph2llis Therou.. Ph2llie( o autoare !oarte

+ună în domeniul ei( era cronicar de cărţi la acea #reme şi s a JîntîmplatK să descopere un e.emplar promoţional într un teanc de cărţi din +iroul editorului de la -ashington #ost. :upă ce a trecut cu pri#irea peste cuprinsul cărţii( a luat o cu ea( reîntorcîndu se peste două 0ile( pentru a JcereK să i !ie permis să i !acă o recen0ie. :eşi şo#ăitor( editorul a !ost de acord( după ce Ph2llie i a declarat( după cum a spus eaA J#reau să alcătuiesc în mod deli+erat o recen0ie care să !acă din carte un +est sellerK L şi aşa a şi !ăcut. 5a o săptămînă după recen0ia ei( Drumul... s a a!lat pe lista de +est seller uri
6>
;ntroducere la ediţia ani#ersară a =F a

din $ashin'ton :.C.( cu ani înainte ca ea să a,un'ă pe #reo listă naţională. & !ost însă su!icient pentru ca #olumul să se lanse0e. îi sînt recunoscător lui Ph2llis şi din alt moti#. &tunci cînd popularitatea cărţii a crescut( ea a #rut să se asi'ure că mi #oi păstra picioarele pe pămînt şi nasul la un un'hi potri#it şi mi a spusA J)u e cartea ta( să ştii.K &m înţeles imediat ce a #rut să spună. în nici un !el( nici unul dintre noi doi nu a #rut să spună că Drumul... a !ost cu #întul lui :umne0eu sau un material JtransmisK. Eu am scris o şi e.istă mai multe locuri în carte unde aş #rea să !i 'ăsit cu#inte sau propo0iţii mai potri#ite. )u este per!ectă şi eu sînt sin'urul responsa+il pentru punctele ei sla+e. Totuşi( poate pentru că a#eam ne#oie( în ciuda punctelor ei sla+e( nu am nici o îndoială că atunci cînd am scris cartea în solitudinea micului meu +irou în'hesuit( am primit a,utor. )u pot să e.plic acest a,utor( dar e.perienţa lui este unică. Un ast!el de a,utor repre0intă ultimul su+iectul al cărţii însăşi.

66

V

%ntroducere
;deile din această carte pro#in( în cea mai mare parte( din munca mea de 0i cu 0i de clinician( cu pacienţi care se 0+at să e#ite sau să cîşti'e ni#eluri din ce în ce mai înalte de maturitate. Prin urmare( cartea conţine !ra'mente din multe ca0uri reale. Con!idenţialitatea este esenţială în practica psihiatrică( aşa că( în toate descrierile de ca0uri( numele şi alte particularităţi au !ost schim+ate pentru a păstra anonimatul pacienţilor mei( !ără însă a distorsiona realitatea esenţială a e.perienţelor parcurse împreună. S ar putea să e.iste totuşi unele distorsiuni în pre0entarea ca0urilor( datorate ne#oii de conci0ie. %areori psihoterapia este un proces de scurtă durată( dar pentru că am !ost ne#oit să mă concentre0 asupra trăsăturilor esenţiale ale ca0ului( cititorul ar putea rămîne cu impresia că procesul este asemeni unei piese dramatice şi că este limpede. :ramatismul e.istă într ade#ăr( iar limpe0imea poate !i do+îndită în cele din urmă. Tre+uie însă ţinut minte că( în !olosul accesi+ilităţii( po#estirea lun'ilor perioade de con!u0ie şi !rustrare( inerente aproape oricărei terapii( au !ost omise din descrierile de ca0. &ş dori de asemenea să mi cer scu0e pentru că mă #oi re!eri la :umne0eu în ima'inea 5ui tradiţională masculină( dar am !ăcut acest lucru în !olosul simplităţii e.punerii şi nu din tr o concepţie ri'idă cu pri#ire la 'en. Ca psihiatru( simt că este important să menţione0( încă de la început( două presupo0iţii care stau la +a0a acestei cărţi. Prima este aceea că nu !ac nici o distincţie între minte şi spirit şi( prin urmare( nici o distincţie între procesul creşterii spirituale si cel al de0#oltării mintale. Ele sînt unul si acelaşi lucru.

&cestea sînt sentimente incon!orta+ile( deseori .istă răspunsuri unice şi uşoare.6= . Cred că !ormele concise de psihoterapie pot !i de a. Cunosc +ine acest !el de a te #ăita( pentru că şi eu i am plătit tri+utul.ntroducere Cealaltă presupo0iţie este că acest proces repre0intă o sarcină comple. Călătoria creşterii spirituale este lun'ă. Ei îşi e. Eu nu aparţin nici unei şcoli de psihiatrie anume@ nu sînt un simplu adept al lui 1reud( Wun' sau &dler( al +eha#iorismului sau al teoriei 'estaltiste. Pentru că odată acceptat( !aptul că #iaţa e di!icilă nu mai contea0ă. ■ ■ 1 :isciplina #ro)leme si dureri Biaţa e di!icilă. Este un mare ade#ăr( pentru că( odată ce ne dăm seama de el( îl transcendem.K 69 :isciplina Biaţa este di!icilă pentru că procesul de a te con!runta cu pro+leme şi de a le soluţiona este unul dureros.in su+stanţial în procesul de creştere mintală şi spirituală( nu este o procedură rapidă sau simplă. Pro+lemele( în !uncţie de natura lor( deşteaptă în noi !rustrare( mîhnire( tristeţe( sin'urătate( #ină( re'ret( mînie( !rică( an. Printr o disciplină parţială putem re0ol#a doar unele pro+leme. Odată ce ştim cu ade#ărat că #iaţa e di!icilă L odată ce cu ade#ărat am înţeles şi am acceptat acest !apt L #iaţa nu mai e di!icilă. Mi a dăruit atît de mult( încît a+ia se poate deose+i înţelepciunea mea de a ei ca soţie( părinte( psihoterapeut şi om.iste şi că ele au că0ut anume pe capul lor( al !amiliei lor( al tri+ului( clasei( naţiunii( rasei lor sau chiar al speciei şi nu pe al altora.ietate( chin sau disperare. &ş #rea de asemenea să mulţumesc multora dintre pro!esorii şi cole'ii mei.ă( a+ruptă şi care durea0ă toată #iaţa. Multă lume nu #ede pe de a ntre'ul ade#ărul !aptului că #iaţa e di!icilă.utor şi nu tre+uie de!ăimate( dar a. X Primul dintre JCele Patru )o+ile &de#ăruriK pe care le a predat <uddha este JBiaţa este su!erinţă. 1ără disciplină nu putem soluţiona nimic. Cu o disciplină totală putem soluţiona toate pro+lemele.primă 0'omotos sau su+til con#in'erea că di!icultăţile lor repre0intă un tip unic de năpastă( care n ar tre+ui să e. Brem să suspinăm din cau0a lor sau #rem să le re0ol#ămM Brem să i în#ăţăm şi pe copiii noştri să le re0ol#eM :isciplina repre0intă setul !undamental de instrumente cerut pentru a soluţiona pro+lema #ieţii.utorul pe care îl dau ele este ine#ita+il super!icial. )u cred că e. &cesta este un mare ade#ăr( unul dintre cele mai mari ade#ăruriX. Psihoterapia( dacă prin ea înţele'em o!erirea unui spri. &ş #rea să le mulţumesc acelor pacienţi ai mei care mi au o!erit pri#ile'iul să i însoţesc +ună parte din drumul lor( care a !ost şi al meu@ multe din cele pre0entate aici repre0intă ceea ce am în#ăţat împreună. în schim+( oamenii se plîn' mai mult sau mai puţin 0'omotos sau su+til de enormitatea pro+lemelor lor( a 'reutăţilor şi di!icultăţilor lor( de parcă #iaţa ar !i în 'eneral uşoară sau ar tre)ui să !ie uşoară. în primul rînd( printre ei se a!lă soţia mea 5il2. Biaţa înseamnă o serie de pro+leme.

perimenta su!erinţa implicată aici.W.tensi#. =>( ed. Ce sînt aceste instrumente( aceste tehnici de a su!eri( aceste mi.( )r. într ade#ăr( acest lucru se întîmplă din cau. en'l.amin 1ran/linA J5ucrurile care dor instruiesc. :in contră( ele sînt instrumente simple şi aproape toţi copiii de#in e. Pro+lemele sînt tăietura ce !ace distincţia între succes şi eşec. %.istă..loacele de a do+îndi sănătatea spirituală şi mintală. Totuşi( a+ia în acest între' proces de con!runtare cu pro+lemele şi de soluţionare a lor #iaţa îşi 'ăseşte sensul. &şa cum #a de#eni clar( acestea nu sînt instrumente comple. într ade#ăr( mulţi #or încerca să e#ite această durere şi această pro+lemă( construind ne#ro0a eta. Şi pentru că #iaţa posedă o serie ne s!îrşită de pro+leme( ea este totdeauna di!icilă şi plină de durere L ca şi de +ucurie( de alt!el. Prin durerea pe care o su!erim re0ol#înd şi con!runtîndu ne cu pro+leme L în#ăţăm. 5uăm chiar medicamente care să ne a.perimenta într un mod constructi# durerea pro#enită din pro+leme( pe care eu le numesc disciplinăM Ele sînt în număr de patruA amînarea satis!acţiei( acceptarea responsa+ilităţii( de#oţiunea !aţă de ade#ăr şi echili+rul. Mulţi dintre noi nu sînt atît de înţelepţi. Ba de#eni limpede că aceste instrumente sînt tehnici de a su!eri( mi. :e aceea tre+uie să inculcăm în noi şi în copiii noştri mi.n orice ca0( atunci cînd e#ităm su!erinţa le'itimă re0ultată din con!runtarea cu pro+leme( e#ităm în acelaşi timp maturi0area pe care acea pro+lemă o solicită de la noi. :in !ericire( totuşi( unii posedă cura. a = a( Princeton( ).act aşa cum în mod deli+erat le dăm copiilor la şcoală pro+leme de re0ol#at. &m a!irmat că disciplina repre0intă setul !undamental de instrumente cerut pentru a soluţiona pro+lemele #ieţii. "uli( #oi.ul şi înţelepciunea@ într ade#ăr( pro+lemele sînt cele ce creea0ă cura.e( a căror aplicare cere un antrenament e.utorul psihoterapiei L să în#eţe cum să e.un'em să ne +locăm. &şa cum spunea <en.traordinare pentru a e#ita pro+lemele şi su!erinţa pe care ele o cau0ea0ă şi să depăşească mult limita a ceea ce este în mod clar +ine şi raţional( în încercarea de a 'ăsi o cale mai uşoară de ieşire( construind cele mai ela+orate !ante0ii în care să trăiască( uneori e.perimente0e su!erinţa le'itimă. &ceastă tendinţă de a e#ita pro+lemele şi su!erinţele inerente lor repre0intă +a0a oricărei +oli mintale umane.ute să le i'norăm( încercînd ca prin amorţirea noastră !aţă de dureri să uităm pro+lemele care le cau0ea0ă. 15 re sau mai mic( mulţi dintre noi sînt +olna#i mintal într un 'rad mai mare sau mai mic( lipsiţi( adică( de o sănătate mintală completă.C. Ele ne pro#oacă cura. Totuşi( .( Princeton Uni#ersit2 Press( 67EC( trad.K :in acest moti#( oamenii înţelepţi în#aţă să nu se teamă de pro+leme( ci să le spună +un #enit şi ast!el să spună +un #enit durerii aduse de pro+leme. peste eta.ul de a şi în!runta ne#ro0ele şi de a începe L de o+icei( cu a.un'e în cele din urmă mai dureros decît su!erinţa le'itimă pe care el ar !i tre+uit să o e#ite. :U%E%.loace de a e.loace prin care să trăim durerea cau0ată de pro+leme( ast!el încît să le depăşim şi să le soluţionăm cu succes( în#ăţînd şi de0#oltîndu ne în cadrul acestui proces. )e#ro0a de#ine ea însăşi cea mai mare pro+lemă. Prin acest lucru #reau să spun că tre+uie să ne în#ăţăm pe noi înşine şi pe copiii noştri necesitatea de a su!eri şi #aloarea ce pro#ine din aceasta( necesitatea de a în!runta în mod direct pro+lemele şi de a e.perţi în !olosirea lor pînă la #îrsta de 6> ani.. 6:isciplina copiii noştri disciplina( în#ăţăm cum să su!erim şi cum să ne de0#oltăm. .ăm capacitatea umană de a soluţiona pro+leme( e.ăm de0#oltarea spiritului uman( noi pro#ocăm şi încura. Cînd dorim să încura. Mai de'ra+ă încercăm să ocolim pro+lemele decît să le în!runtăm.!oarte incon!orta+ile( deseori la !el de dureroase ca o durere !i0ică( e'alînd uneori cele mai rele dureri !i0ice.KX :ar su+stitutul însuşi a. :in cau0a pro+le melor pe care le a#em( creştem din punct de #edere mintal şi spiritual. .1.a durerii pe care o simţim atunci cînd e#enimentele sau con!lictele pe care le trăim se trans!ormă în pro+leme. Temîndu ne de durerea implicată( aproape toţi( într o măsură mai mare sau mai mică( încercăm să e#ităm pro+lemele. 5e i'norăm( le uităm( pretindem că nu e. Cînd ne în#ăţăm pe noi înşine şi pe X /ollected -or0s o1 /. Sau aşa cum spune succint şi ele'ant Cari Wun'A J)e#ro0a este totdeauna un su+stitut pentru o su!erinţă le'itimă. Pentru că mulţi dintre noi au această tendinţă într un 'rad mai ma P%O<5EME Ş. . :in acest moti#( în +olile mintale cronice încetăm să ne de0#oltăm( a..ar !ără a !i #indecat( spiritul uman începe să se micşore0e.clu0înd total realitatea.ul şi înţelepciunea. încercăm să !u'im de ele( în loc să su!erim trecînd prin ele. 3ung$ <ollin'en Ser. 2. Unii dintre noi sînt în stare să !acă ocoluri e.( #sychology and Religion4 -est and East$ 5. 5e amînăm în speranţa că #or dispărea.

&ceştia sînt ele#ii cu pro+leme.iturii îţi place mai multMK( am continuat( J+latul sau 'la0uraMK JOh( 'la0uraK a răspuns ea entu0iast.urul restului de sarcini neplăcute. & amîna satis!acţia este un proces de pro'ramare a durerii şi a plăcerii în #iaţă( ast!el încît plăcerea să sporească prin întîlnirea şi trăirea mai întîi a durerii şi ast!el prin depăşirea ei. în timp ce mulţi au o capacitate +ine de0#oltată de a amîna satis!acţia( unii adolescenţi de 6F sau 6.ani ne aşteptăm ca un adolescent să ai+ă un ast!el de comportament şi să 6 considere normal. Este sin'ura cale decentă de a trăi. .S1&CG. :e e. Amînarea satis1acţiei )u demult( o !emeie de trei0eci de ani( analist !inanciar( mi se plîn'ea de mai multe luni de tendinţa ei de a amîna lucrurile la slu.re'i şi preşedinţi uită deseori să le !olosească( iar acest lucru le aduce pră+uşirea. &m anali0at împreună sentimentele pe care le a#ea !aţă de patroni şi !elul cum acestea se lea'ă de sentimentul !aţă de autoritate în 'eneral şi( în particular( !aţă de părinţii ei. Pe la #îrsta de 6= ani( unii copii sînt capa+ili să se aşe0e la masa de lucru !ără #reun îndemn părintesc şi să şi termine temele pentru acasă înainte de a se uita la tele#i0or. am spus că mie mi se pare că o oră neplăcută urmată de şase ore plăcute era o situaţie pre!era+ilă aceleia în care o oră plăcută este urmată de şase neplăcute. în ciuda 68 :isciplina inteli'enţei lor medii sau peste medie( notele lor sînt mici pentru că pur şi simplu nu muncesc. Totuşi( în ciuda tuturor acestor măsuri şi a mi'ălosului demers psiha nalitic( ea a continuat să amîne lucrurile la !el ca întotdeauna( în cele din urmă( într o 0i( am îndră0nit să pri#im e#idenţa în !aţă.itatea acestor instrumente( ci în #oinţa de a le !olosi. Ea mi a răspuns că da.iturileMK( am între+at o.oc cu un prieten( îi #a su'era prietenului lui să !acă prima mutare( pentru ca el să se poată +ucura de pro pria i mutare mai tîr0iu.iturile am trecut la e. Ei lipsesc de la şedinţe. Ele sînt instrumente prin care ne con!runtăm cu durerea în loc de a o e#ita( iar dacă cine#a caută să e#ite su!erinţa le'itimă( atunci #a e#ita !olosirea acestor instrumente. JMănînc 'la0ura mai întîi( +ineînţelesK( mi a răspuns.K &şa intră în scenă psiholo'ii şi psihoterapeuţii.aminarea !elului în care o+işnuia să muncească şi( aşa cum era de aşteptat( am descoperit că în !iecare 0i îşi dedica prima oră de la ser#iciu părţii celei mai aducătoare de satis!acţii a muncii ei( iar în cele şase ore rămase se în#îrtea în .istat #reodată. Se iau !rec#ent la +ătaie( încep să ai+ă de a !ace cu dro'urile şi să ai+ă neca0uri cu poliţia. &ceşti adolescenţi sînt iritaţi de orice încercare de a inter#eni în stilul lor de #iaţă impulsi# şi chiar atunci cînd iritarea poate !i depăşită prin căldura su!letească( prietenia şi atitudinea de a nu i .E. &m e. :ar de cele mai multe ori e prea tîr0iu.oacă un .iturii şi apoi 'la0ura.udeca pe care le arată psihoterapeutul( impulsi#itatea lor este deseori atît de 'ra#ă( încît îi !ace să nu poată participa în #reun !el semni!icati# la procesul de psihoterapie.oritatea copiilor destul de de#reme în #iaţă( uneori încă de la #îrsta de cinci ani. &cest instrument sau proces de pro'ramare este în#ăţat de ma. :e la !elul cum o+işnuia să mănînce pră. Jîţi plac pră.ani par a nu !i de0#oltat deloc o ast!el de capacitate@ într ade#ăr( ea pare că lipseşte cu totul la unii. Ei sar peste un curs sau altul sau peste toată şcoala din cau0a unui capriciu de moment. . 5a #îrsta de şase ani( copilul ar putea începe să mănînce întîi +latul pră. Sînt impulsi#i( iar impulsi#itatea se răspîndeşte în #iaţa lor socială. Pentru pro!esori este totuşi clar că un număr su+stanţial de adolescenţi sînt departe de a atin'e această normă. Pro+lema nu re0idă în comple. Spre #îrsta de 6F(6.emplu( cînd un copil de cinci ani .uală( la dorinţa ei de a şi concura soţul şi la sentimentele ei de teamă în ceea ce pri#eşte această competiţie.ersată 0ilnic( în special prin re0ol#area temelor pentru acasă. JŞi cum mănîhci o pră. am su'erat că( dacă se #a !orţa să îndeplinească partea neplăcută a muncii în prima oră( #a !i li+eră apoi să se +ucure de celelalte şase.aminăm( în următoarea secţiune( #oinţa de a le utili0a( care este iu+irea.aminat atitudinile ei în ce pri#eşte munca şi succesul şi cum se raportea0ă ele la căsnicia ei( la identitatea ei se. JCare parte a pră. 6E cel mai stupid psihiatru care a e. E#ită orice chestiune importantă şi . Ea a !ost de acord şi( !iind o persoană cu o #oinţă puternică( nu şi a mai amînat tre+urile. Motoul lor esteA J:istrea0ă te acum şi plăteşte mai tîr0iu.iturăMK am chestionat o( simţindu mă &MY)&%E& S&T. Prin urmare( după ce #om anali0a !iecare dintre aceste instrumente( #a tre+ui să e. Pe toată durata şcolii elementare această capacitate timpurie de a amîna satis!acţia este e.+ă.

Misterul iu+irii #a !i e.ul de a !ace comparaţii( părinţii apar ca !i'uri 0eieşti în ochii noştri de copii. Sau !iţi atent cum se comportă o persoană în #îrstă cu iu+ita sa 'rădină de tranda!iri şi la timpul pe care îl petrece în'ri.istă părinţi cu pro!esii respecta+ile L doctori( a#o caţi( !emei din lumea +ună şi !ilantropi L care şi duc #iaţa într o ordine şi +ună cu#iinţă strictă( dar cărora le lipseşte dra'ostea şi care îşi trimit copiii într o lume care este tot atît de indisciplinată( distructi#ă şi de0or'ani0ată ca pentru orice copil pro#enit dintr o !amilie împo#ărată şi haotică. Un moti# pentru care ea nu are sens este acela că părinţii înşişi nu sînt disciplinaţi şi ser#esc ast!el ca model de indisciplină pentru copiii lor. Cînd iu+im ce#a( acel ce#a este #aloros pentru noi.u+irea este( în ultimă instanţă( totul. în ca0ul în care copilul îşi #ede în !iecare 0i părinţii trăind !ără so+rietate sau !ără disciplină autoimpusă( el #a simţi pînă în stră!undurile !iinţei lui că acesta este ade#ăratul mod de a trăi. 5e dăm din timpul nostru.un'e să simtă pînă în stră!undurile !iinţei sale că acesta este !elul ade#ărat de a trăi.e de0astruoase( accidente( spitale psihiatrice sau închisori.aminat în mai multe părţi din această lucrare. Cînd nu a#em timp de dat copiilor noştri sau nu a#em timp pe care să !im dispuşi să 6 dăm( nu putem nici măcar să i o+ser#ăm îndea. 67 #ăcatele tatălui &ceste lucruri nu se întîmplă pentru că în casele copiilor care nu au do+îndit o autodisciplină lipseşte disciplina impusă de părinţi.K Sau( în cele din urmă( dacă sîntem îndemnaţi la acţiune de o+ră0niciile lor şi de iritarea noastră( deseori #om impune disciplina cu +rutalitate( cu mînie în loc de .primă( în mod su+til( ne#oia de disciplina pe care le am putea o acorda.uns de atent pentru a #edea cum îşi e. :ar multe semne indică în mod clar că părinţii sînt un !actor determinant.un' să părăsească şcoala doar pentru a urma tiparul eşecului( care îi conduce !rec#ent spre maria. %olul !actorilor 'enetici nu este clar. Şi nu de puţine ori e. &şa e şi atunci cînd ne iu+im copiii@ petrecem mult timp admirîndu i şi a#înd 'ri. &tunci cînd copilul îşi #ede 0ilnic părinţii comportîndu se disciplinat( so+ru( cu demnitate şi a#înd capacitatea de a şi ordona propriile lor #ieţi( el #a a.ă de ei. Pentru că este o disciplină nedisciplinată. Chiar şi în cele mai haotice şi de0ordonate !amilii iu+irea sinceră este pre0entă uneori şi din ast!el de !amilii pot ieşi copii cu o disciplină autoimpusă.dureroasă. 1ac promisiuni pe care nu şi le ţin. :e multe ori( ei apar +eţi în !aţa copiilor lor. :e ce se întîmplă toate acesteaM :e ce ma. :isciplina +ună cere timp. Baria+ilele nu pot !i su!icient controlate pentru a aduce do#e0i ştiinţi!ice. Pot !i neîn'ri. Ei sînt părinţi de tipulA J!ă cum spun eu( nu cum !ac euK. Cînd părinţii !ac lucrurile într un anumit !el( pentru copii acesta este !elul în care ele tre+uie !ăcute. Totuşi( un lucru chiar mai important decît modelul părinţilor este dra'ostea. Propriile lor #ieţi sînt !rec#ent şi în mod e#ident tul+urate şi în neorînduială( iar încercările de a ordona #ieţile copiilor lor le par acestora din urmă !ără prea mult sens. Totuşi( de dra'ul coerenţei( ar putea !i de !olos în acest punct să !ac o 20 :isciplina scurtă( dar şi limitată menţiune asupra ei şi asupra le'ăturilor pe care le are cu disciplina. :acă ne#oia lor de dis ciplină este atît de #i0i+ilă încît să a.iţi.ar cînd ce#a este #aloros pentru noi( petrecem mult timp împreună( timp în care ne +ucurăm şi în care a#em 'ri. &st!el că( de o+icei( încercarea de a inter#eni eşuea0ă( iar aceşti copii a. :acă tatăl o +ate pe mamă în mod re'ulat( ce sens mai are pentru un +ăiat !aptul că mama sa îl +ate( pentru că el( la rîndul lui( şi a +ătut soraM &re #reun sens pentru el cînd i se spune că tre+uie să în#eţe să şi controle0e pornirileM Pentru că atunci cînd sîntem !oarte tineri nu a#em a#anta.ind o şi studiind o. . .ă de acel ce#a. PRC&TE5E T&TR5U.oritatea de0#oltă o capacitate de a amîna satis!acţia( în timp ce o minoritate su+stanţială eşuea0ă( deseori ire#ersi+il( în a şi de0#olta această capacitateM %ăspunsul nu este( din punct de #edere ştiinţi!ic( cunoscut în între'ime. Se ceartă #iolent în !aţa copiilor( !ără în!rînare( demnitate sau raţionalitate. :eseori( aceşti copii sînt pedepsiţi !rec#ent şi se#er de a lun'ul între'ii lor copilării L pălmuiţi( lo#iţi( i0+iţi cu pumnul( +ătuţi şi +iciuiţi de către părinţii lor chiar şi pentru in!racţiuni minore. O+ser#aţi un adolescent îndră'ostit de maşina lui şi luaţi aminte la timpul pe care 6 petrece admirînd o( lustruind o( reparînd o( re'lînd o. :ar disciplina aceasta este !ără sens.un'ă la ştirea noastră( se prea poate să i'norăm în continuare această ne#oie !undamentală a lor( pentru că e mai uşor să i lăsăm să şi #adă sin'uri de drum L J)u mai am ener'ie să mă ocup de ei astă0i.

J:acă părintele meu este dispus să su!ere odată cu mineK( îşi #or spune ei( poate Jatunci su!erinţa nu e atît de rea( iar eu ar tre+ui să !iu dispus la rîndu mi să su!ăr. =6 Calitatea disciplinei o!erite de părinţii ce şi iu+esc copilul este superioară celei o!erite de părinţii neiu+itori.itura( !elul cum în#aţă( cînd spun minciuni su+tile( cînd !u' de pro+lemele pe care le au în loc de a da piept cu ele.ă. :e e. Copiii nu sînt or+i la acest !apt. .aţi( în mod inconştient ştiu că sînt importanţi. &tunci cînd a putut să şi dea seama că timpul ei este #aloros( a urmat în mod natural !aptul că a #rut să 6 or'ani0e0e( să 6 prote. Pe de altă parte( copiii care sînt cu ade#ărat iu+iţi( deşi în momentele de iritare ar putea simţi în mod conştient sau ar putea declara că sînt ne'li. :acă ne simţim pe noi înşine #aloroşi( atunci simţim că şi timpul nostru este #aloros@ şi dacă simţim că timpul nostru este #aloros( atunci #rem să 6 !olosim cum se cu#ine. îşi #or !ace timp să reali0e0e aceste mici corecţii şi a.ă de ea@ prin urmare( nu a mai a#ut 'ri.trem de di!icil să o do+îndeşti atunci cînd eşti adult.ă de sine însuşi în toate !elurile pe care le consideră necesare. Ei nu o apreciau.ă( îşi declară !rec#ent iu+irea !aţă de copiii lor( spunîndu le în mod repetat şi mecanic cît sînt ei de importanţi( !ără însă a le dedica timp su!icient şi de calitate.ă de ea însăşi.ă de ea cum se cu#ine( dar nu #oiau( nu a rămas !ără consecinţe. Ei îşi #or da seama cînd părinţii sînt dispuşi să su!ere împreună cu ei şi( deşi s ar putea să nu răspundă imediat cu recunoştinţă( #or în#ăţa să su!ere. Ca re0ultat al trăirii unei iu+iri şi 'ri. Unii părinţi care în mod !undamental nu şi iu+esc copiii( în încercarea de a şi acoperi această lipsă de 'ri. Pentru că atunci cînd copiii ştiu că sînt apreciaţi( cînd se simt cu ade#ărat apreciaţi în adîncul lor( atunci se simt importanţi.i părinteşti consistente de a lun'ul copilăriei( ast!el de copii norocoşi #or intra în perioada adultă nu doar cu un simţ intern pro!und al propriei #alori( dar de .ă de ea. Timpul şi calitatea timpului pe care părinţii îl dedică copiilor le indică celor mici 'radul în care sînt #aloroşi pentru părinţii lor. &ceastă cunoaştere este mai #aloroasă decît aurul. )u #oiau să ai+ă 'ri. 22 :isciplina Sentimentul de a !i apreciat este o piatră de temelie pentru autodisciplină( pentru că atunci cînd cine#a se consideră pe sine însuşi #aloros( acel cine#a #a a#ea 'ri. :ar acesta este doar începutul.ustări( ascultînd ce spune copilul( răspun0îndu i la între+ări( adău'ind ce#a aici( tăind ce#a acolo( citindu i cîte ce#a( po#estindu i( îm+răţişîndu 6 şi sărutîndu 6( admonestîndu 6 puţin sau lo#indu 6 uşor cu palma pe spate.aminăm chestiunea timpului. O ast!el de con#in'ere tre+uie să !ie cîşti'ată în copilărie. )u a simţit că merită să se autodiscipline0e. în mod conştient( s ar putea ca ei să se a'ate de ele( #rînd să creadă că sînt iu+iţi( dar inconştient ştiu că #or+ele părinţilor nu se potri#esc cu !aptele lor. 1ăcîndu şi timp să o+ser#e şi să se 'în dească la ne#oile copilului( părinţii iu+itori deseori se chinuie cumplit cînd tre+uie să ia o deci0ie şi #or su!eri( în ade#ăratul sens al cu#întului( odată cu copilul lor. Sentimentul de a !i apreciat L Jsînt o persoană apreciatăK L este esenţial pentru sănătatea mintală şi este o piatră de temelie pentru autodisciplină.im. Este un produs direct al iu+irii părinteşti. &şa că a crescut simţind că nu este apreciată( că nu merită atîta atenţie din partea părinţilor încît ei să ai+ă 'ri.K &cesta este începutul autodisciplinei.emplu L pentru că discutăm despre procesul amînării satis!acţiei( al pro'ramării şi ordonării timpului L să e. PRC&TE5E T&TR5U. &utodisciplină înseamnă 'ri. Este e. Părinţii care şi dedică timpul copiilor chiar cînd acest lucru nu este cerut de o+ră0niciile lor îşi #or da seama că ei au o su+tilă ne#oie de disciplină( la care #or răspunde cu îndemnuri( mustrări +lînde( or'ani0îndu le timpul sau lăudîndu i( toate acestea administrate cu atenţie şi 'ri.e0e şi să 6 !olosească la ma. %eciproc( cînd copiii au în#ăţat prin iu+irea părinţilor lor să se simtă apreciaţi( este aproape imposi+il ca #icisitudinile perioadei adulte să le distru'ă spiritul. 1aptul că în copilărie !usese JînchiriatăK în timpul #acanţelor unor părinţi adopti#i plătiţi@ deşi părinţii ei puteau a#ea 'ri. Bor o+ser#a cum îşi mănîncă pră. 1emeia analist !inanciar care îşi amîna tre+urile nu punea mare preţ pe timpul ei.n ciuda !aptului că era o !emeie inteli'entă şi competentă( îi lipsea cea mai elementară instruire în autodisciplină( pentru că îi lipsea o e#aluare realistă a propriei #alori şi a #alorii timpului ei.chi+0uinţă( !ără a e. Copiii nu sînt niciodată complet de0amă'iţi de aceste #or+e nesincere.amina pro+lemele sau !ără a a#ea măcar ră'a0ul de a ne 'îndi ce !ormă de disciplină este mai potri#ită în acea situaţie.ă de sine. :acă ar !i pus( nu şi ar !i permis să şi risipească cea mai mare parte din 0i într un mod atît de ne!ericit şi neproducti#.

în ciuda !aptului că reuşisem să !ac o şcoală medicală şi să mi întreţin !amilia ca !uncţionar şi psihiatru cu mai mult sau . Mulţi părinţi( chiar dacă sînt relati# i'noranţi sau duri( sînt în mod instincti# sensi+ili la !rica de a !i a+andonaţi a copiilor lor şi prin urmare le #or o!eri în !iecare 0i de sute şi mii de ori asi'urarea de care au ne#oieA JSă ştii că mama şi tata n or să te părăseascăK@ J<ineînţeles că mama şi tata #or #eni după tineK@ JMama şi tata nu au să uite de tine. Un număr su+stanţial de copii sînt în realitate a+andonaţi de părinţii lor în timpul copilăriei prin moarte( prin de0ertare( ne'li.K :acă aceste cu#inte se potri#esc cu !aptele( lună după lună( an după an( pînă în #remea adolescenţei( copilul îşi #a pierde !rica de a !i a+andonat şi #a do+îndi un sentiment pro!und că lumea este un loc si'ur şi că e. Toţi copiii sînt în'ro0iţi de a+andon şi pe +ună dreptate.enţă totală sau( ca în ca0ul !emeii analist !inanciar( printr o simplă a+senţă a 'ri. E. 1rica de a+andon începe în .istenţe. Re. &lţii( deşi nu sînt a+andonaţi în !apt( nu reuşesc să primească de la părinţi asi'urarea că nu #or !i a+andonaţi.aminăm acum cîte#a dintre căile mai su+tile şi totuşi mult mai de#astatoare prin care di!icultăţile de a amîna satis !acţia a!ectea0ă #ieţile celor mai mulţi adulţi. Mesa. Cînd aceste daruri nu le sînt o!erite de către părinţi( este posi+il ca ele să !ie do+îndite din alte surse( dar în acest ca0 procesul do+îndirii lor constă in#aria+il într o luptă dîr0ă( deseori durînd toată #iaţa şi deseori !ără succes.cesi# de înspăimîntaţi de #iitor.K înseamnă( +ineînţeles( a+andon şi moarte. 5a #îrsta de CE de ani( am în#ăţat cum să !ac reparaţii.oritatea dintre noi( din !ericire( de0#oltăm su!icient o capacitate de a amîna satis!acţia pentru a termina un liceu sau o !acultate şi a ne lansa în perioada adultă !ără a !ace #reo escală prin închisoare( de0#oltarea noastră tinde totuşi să !ie imper!ectă şi incompletă( cu re0ultatul că şi capacitatea noastră de a re0ol#a pro+lemele #ieţii #a !i tot imper!ectă şi incompletă.utorat( total dependent şi în între'ime la mila părinţilor( în ce pri#eşte toate !ormele de întreţinere şi mi. :ar mulţi oameni nu sînt atît de norocoşi.olvarea (ro)lemelor 'i tim(ul :upă ce am atins cîte#a dintre căile prin care iu+irea părintească sau lipsa ei pot in!luenţa în 'eneral de0#oltarea au todisciplinei şi( în particular( capacitatea de a amîna satis!acţia( să e. în re0umat( pentru a de0#olta la copii capacitatea de a amîna satis!acţia( este necesar ca ei să ai+ă modele de auto 24 :isciplina disciplină( sentimentul propriei #alori şi( într o anumită măsură( încredere în si'uranţa propriei e. Un ast!el de copil( care simte că lumea e un loc si'ur( are posi+ilitatea de a amîna o satis!acţie sau alta( este si'ur că oca0ia satis!acţiei( cum ar !i căminul şi părinţii( este totdeauna acolo( #ala+ilă cînd are ne#oie de ea.ul pe care ei li 6 dau copiilor esteA J:acă nu !aci e.ucăriile sau de a asam+la piesele de mo+ilă după instrucţiunile hiero'li!ice cu care erau însoţite au s!îrşit în con!u0ie( eşec şi !rustrare.asemenea cu un pro!und sentiment intern de si'uranţă.ă sinceră şi consistentă din partea părinţilor@ ele sînt cele mai preţioase daruri cu care taţii şi mamele îi pot +inecu#înta.loacele de supra#ieţuire. înainte( aproape toate încercările mele de a !ace reparaţii minore la instalaţiile sanitare( de a dre'e . Pentru copil( a+andonarea de către părinţi echi#alea0ă cu PRC&TE5E T&TR5U.istă întotdeauna protecţie cînd are ne#oie de ea. &ceste Jstăpî niriK sînt ideal do+îndite prin autodisciplină şi printr o 'ri.emplu( în dorinţa lor de a întări disciplina cît se poate de repede şi de uşor( #or !olosi pentru a şi atin'e acest scop ameninţarea cu a+andonul într un mod deschis sau su+til. Pentru că deşi ma. &ceşti părinţi îşi sacri!ică iu+irea în ne#oia lor de a şi controla şi domina copiii( iar răsplata este că acei copii #or !i e.urul #îrstei de şase luni( imediat ce copilul este capa+il să se perceapă pe sine ca !iind un indi#id separat de părinţii săi. :impotri#ă( ei percep lumea ca !iind periculoasă şi înspăimîntătoare şi nu #or !i dispuşi să a+andone0e #reo satis!acţie sau sentiment de securitate pre0ent pentru promisiunea unei satis!acţii şi a unui sentiment de securitate mai mari în #iitor( deoarece #iitorul le pare cu ade#ărat îndoielnic.ii !aţă de ea.act ceea ce îţi spun( nu am să te mai iu+esc şi poţi să ţi închipui ce înseamnă asta. :eci aceşti copii a+andonaţi !ie psiholo'ic( !ie în realitate intră în perioada adultă lipsiţi de sentimentul că lumea este un loc si'ur şi protector. Odată cu această percepţie de sine ca indi#id( îşi dă seama că este complet nea.istă părinţi care( de e. 23 moartea.

Odată ce de#enea conştientă de o pro+lemă personală( se simţea atît de descumpănită( încît a#ea ne#oie de o soluţie imediată( ne!iind dispusă să şi tolere0e discon!ortul atît cît să poată să anali0e0e pro+lema. &poi mi am !ăcut timp să mi 'ăsesc o po0iţie con!orta+ilă.K Becinul meu( !ără nici un moment de e0itare( mi a replicatA J&sta pentru că nu ţi !aci timp.mai puţin succes( mă consideram totuşi un mecanic prost. :ar încet( încet( !ără 'ra+ă( am reuşit să mi concentre0 pri#irea asupra mecanismului !rînei şi să i di+uiesc con!i'uraţia. &m anali0at o cîte#a minute.uns de preocupată pentru a percepe situaţia în care copiii a#eau unele pro+leme emoţionale sau cînd ce#a nu !uncţiona în creşterea lor. 5a început( tot ce am #ă0ut a !ost o încurcătură con!u0ă de sîrme( ca+luri şi stin'hii din care nu înţele'eam nimic.K Mi am reluat plim+area cum#a descumpănit de răspunsul lui de!initi#( spontan şi simplu ca al unui înţelept. Se +locase !rîna de mînă a automo+ilului unei paciente( iar ea ştia că( pentru a o eli+era( tre+uia inter#enit su+ ta+loul de +ord( dar nu ştia ce anume tre+uie !ăcut.MPU5 25 +ă. O sin'ură mişcare( o uşoară atin'ere cu #îr!ul de'etului şi pro+lema s a re0ol#at. Cum#a( mi a rămas în minte ce mi a spus şi data următoare cînd s a i#it oca0ia de a !ace o mică reparaţie am reuşit să mi reamintesc !aptul că tre+uia să mi !ac timp.e la ser#iciu. &şa am şi !ăcut. M am lăsat în .ista un resort care împiedica eli+erarea !rînei. J:oar nu cred că el are dreptate( nu i aşaMK( m am între+at. Totuşi( atunci cînd era con!runtată cu o pro+lemă personală( se comporta ca şi cum ar !i !ost total lipsită de inteli'enţă. Ce să !acMK &ceastă !emeie a#ea o 'îndire pătrun0ătoare şi analitică şi( atunci cînd nu amîna tre+urile( era capa+ilă să soluţione0e pro+leme com ple. &poi( într o 0i( la s!îrşitul celui de al CE lea an al meu( ieşind la plim+are într o duminică de primă#ară( am dat peste un #ecin care tocmai îşi repara maşina de tuns iar %EZO5B&%E& P%O<5EME5O% Ş. &şa că( de o+icei( încă mai dau !u'a la cel mai apropiat atelier de reparaţii. Chiar aceasta este calea prin care multă lume a+ordea0ă alte dileme ale #ieţii cotidiene. :ar atunci apuca ine#ita+il una din următoarele două căi de acţiuneA !ie !ăcea prima schim+are care îi #enea în minte pe moment L !ăcîndu i să mănînce mai mult la micul de. &m studiat pe ndelete resortul pînă cînd mi a de#enit clar că( dacă îl apăsam de sus cu #îr!ul de'etului( el s ar !i mişcat cu uşurinţă şi ar !i eli+erat !rîna. 1emeia analist !inanciar menţionată mai de#reme era o mamă iu+itoare şi de#otată celor doi copii ai ei( dar destul de nea. Odată ce m am simţit con!orta+il( mi am !ăcut timp să anali0e0 situaţia. Şi aşa a de#enit clar pentru mine că e. Eram con#ins că am o de!icienţă cum#a înnăscută sau că de la natură îmi lipseau anumite calităţi tainice( responsa+ile pentru iscusinţa de mecanic. &m !ăcut această ale'ere şi nu sînt nici +lestemat( nici nu am un de!ect 'enetic( nici nu sînt incapa+il sau neputincios.utorată. Soluţia la pro+lemă repre0enta pentru ea o satis!acţie( dar nu era capa+ilă să amîne această satis!acţie mai mult de un minut .enit capul su+ ta+loul de +ord al maşinii pacientei( aş !i smuls imediat cîte#a !ire( !ără nici cea mai #a'ă idee despre rolul lor şi apoi( după ce n aş !i re0ol#at nimic( m aş !i spălat pe mîini şi aş !i declarat că Jsînt depăşitK. Pro+lemele apăreau pe rînd. Şi ştiu că eu şi oricare alt indi#id normal putem re0ol#a orice pro+lemă dacă sîntem dispuşi să ne !acem timp pentru ea.un sau trimiţîndu i mai de#reme la culcare( indi!erent dacă o asemenea schim+are a#ea de a !ace sau nu cu pro+lema( !ie #enea la următoarea şedinţă de terapie cu mine 3cu reparatorul4 disperatăA JMă depăşeşte. Era #i'ilentă şi îndea. &ceastă idee este importantă( pentru că rnulţi oameni pur şi simplu nu îşi !ac timp pentru a re0ol#a multe dintre pro+lemele lor spirituale( sociale sau intelectuale( aşa cum nici eu nu mi am !ăcut timp să re0ol# pro+leme L 26 :isciplina mecanice. Eram un maestru mecanicP :e !apt( nu am ştiinţa sau timpul de a do+îndi această ştiinţă de a repara di!erite de!ecţiuni mecanice( datorită !aptului că am ales să mi concentre0 timpul asupra unor chestiuni !ără le'ătură cu mecanica.os pe podeaua de su+ locul din !aţă al maşinii. :upă ce l am salutat( am remarcatA JO( :oamne( chiar te admirP ) am !ost niciodată în stare să repar ast!el de lucruri sau să !ac ce#a în 'enul ăsta. înainte de iluminarea mea în ce pri#eşte mecanica( mi aş !i +ă'at stîn. :ar acum ştiu că este #or+a de o ale'ere. T.

:in !ericire( datorită perse#erenţei în terapie( încetul cu încetul a !ost capa+ilă să în#eţe cum să se discipline0e şi să şi 'ăsească timpul necesar pentru a anali0a pro+lemele de !amilie( ca şi pentru a de0#olta soluţii e!iciente şi +ine chi+0uite. Drupul a deplîns !aptul că a riscat 28 :isciplina totul pe o carte şi 6 a chestionat în pri#inţa înţelepciunii de a !ace această mutare în pra'ul iernii( dar a'entul de #în0ări i a asi'urat că se #a descurca îndea.inul 'rupului. Era !alit şi tre+uia să înceapă să şi caute o altă slu.K Pro+lemele nu dispar. Ele tre+uie re0ol#ate sau alt!el #or rămîne pentru totdeauna o +arieră în calea creşterii şi de0#oltării spiritului. Cînd a !ost între+at de ce nu începuse să şi caute mai de#reme o slu.un' pînă aici.+ă( el a răspunsA JŞtiam de acum şase săptămîni că +anii mei se duc rapid( dar nu puteam crede că o să a. Drupul i a arătat în termeni clari a'entului de #în0ări că tendinţa de a e#ita re0ol#area pro+lemei prin i'norarea ei( în isperanţa că #a ieşi +asma curată( era de !apt marea lui pro+lemă. M am 'îndit că dacă #oi aştepta mai multă #reme( pro+lema #a dispărea. Un mare 'eneral( comandant de armată( ne a spusA . Ştia că nu era onest nici !aţă de 'rup( nici !aţă de +ancher să nu îşi mărturisească relaţia cu soţia +ancherului. & te con!runta de +ună#oie( din #reme( cu o pro+lemă( înainte de a !i !orţat de circumstanţe( înseamnă a lăsa la o parte ce#a plăcut sau mai puţin dureros pentru ce#a mai dureros( înseamnă a ale'e să su!eri acum în speranţa unei satis!acţii #iitoare mai de'ra+ă decît să ale'i să continui satis!acţia pre0entă în speranţa că su!erinţa #iitoare nu #a mai !i necesară.istă un de!ect mai primiti# şi mai distructi# decît încercarea neră+dătoare şi nepotri#ită de a 'ăsi soluţii într o clipă( un de!ect chiar mai u+icuu şi mai uni#ersal.+a din domeniul #în0ărilor şi începînd o a!acere proprie cu reparaţii de mo+ilă( care nu i mai cerea să călătorească.MPU5 27 uşit să şi dedice su!icient timp pentru a anali0a pro+lemele copiilor sau tensiunile din interiorul !amilieiM Cine dintre noi este atît de disciplinat încît să nu !i spus niciodată resemnat în !aţa unei ast!el de pro+lemeA JMă depăşeşteKM :a !apt( în a+ordarea re0ol#ării pro+lemelor e. Este speranţa că pro+lemele se #or re0ol#a de la sine. Un a'ent de #în0ări de C> de ani( necăsătorit( care mer'ea la o terapie de 'rup într un orăşel( a început să se întîlnească cu !osta soţie a unui alt mem+ru al 'rupului( de care ea di#orţase de curînd şi care era +ancher. în cinci luni( reparase doar opt piese de mo+ilier. Su+iectul a !ost a+andonat. &ceastă înclinaţie de a i'nora pro+lemele este( încă o dată( o simplă mani!estare a indisponi+ilităţii de a amîna satis!acţia. 1emeia analist !inanciar este ca oricare dintre noi. :upă trei luni( cînd +ancherul a a!lat de le'ătură( după cum era de aşteptat( s a în!uriat şi s a !olosit de acest incident pentru a părăsi 'rupul de terapie. Cînd a !ost con!runtat de către 'rup cu comportamentul său distructi#( a'entul de #în0ări a spusA JŞtiam că dacă aş !i #or+it despre acest lucru( s ar !i iscat ceartă şi +ănuiesc că am simţit că dacă nu !ac nimic( poate că aş !i putut ieşi +asma curată !ără ceartă.K <ineînţeles că îşi i'norase pro+lema. încet( a început să se lumine0e că pînă nu îşi re0ol#a pro+lema cu i'norarea pro+lemelor nu #a putea trece de primul pas L cu toată terapia din lume.sau două( ceea ce a#ea ca re0ultat !aptul că soluţiile erau de o+icei nepotri#ite( iar !amilia ei într o #în0o leală continuă. )u #or+im aici despre de!ecte esoterice în re0ol#area de pro+leme( asociate doar cu oamenii care mani!estă în mod clar tul+urări de natură psihiatrică.+ă.istă în noi toţi. Patru luni mai tîr0iu( a'entul de #în0ări şi a împlinit o !ante0ie( părăsindu şi +rusc slu. T. &poi( la începutul lui !e+ruarie( el a anunţat că #a tre+ui să părăsească 'rupul( pentru că nu mai poate plăti consultaţiile. Cine dintre noi poate spune că a re %EZO5B&%E& P%O<5EME5O% Ş.uns de +ine ca să depăşească această !a0ă a a!acerii. Chestiunea nu părea atît de ur'entă( dar( +ăieţi( acum e chiar ur'entă. & te con!runta cu pro+lemele este( aşa cum am spus( dureros. Ştia că sin'ura soluţie a pro+lemei era să mărturisească 'rupului relaţia sa şi să suporte mînia +ancherului cu spri. :ar nu a !ăcut nimic. &r putea părea că a'entul de #în0ări care îşi i'nora pro+lemele atît de e#idente era din punct de #edere emoţional imatur sau primiti# psiholo'ic( dar încă o dată #ă spun că el este ca orice om( iar imaturitatea şi primiti#ismul lui e. Ştia de asemenea că e aproape ine#ita+il ca mai de#reme sau mai tîr0iu +ancherul să a!le despre relaţia lui sta+ilă. &'entul de #în0ări ştia că +ancherul este un om permanent !urios şi plin de resentimente din cau0ă că îl părăsise soţia.

)u sînt !oarte interesat de acest lucru. %espectînd comple.K J<a se poateK( am spus eu. &ceastă a!irmaţie ar putea părea o tautolo'ie stupidă sau o a!irmaţie care se demonstrea0ă pe sine( totuşi pare dincolo de înţele'erea celei mai mari părţi a rasei umane.oritatea părinţilor #or percepe pro+lemele copiilor sau pe cele i#ite din relaţia cu aceştia cu luni sau ani înainte de a trece la o acţiune e!icientă( dacă o #or !ace #reodată.K JEi +ine( atunci de ce nu te duci la +i+liotecăMK J<i+lioteca e prea departe.K JCeea ce te am au0it spunîndK( am limpe0it eu lucrurile( Jeste că e. Părinţii sînt conducători şi( în ciuda !aptului că de o+icei sînt prost pre'ătiţi pentru aceasta( sarcina lor poate să !ie pî %EZO5B&%E& P%O<5EME5O% Ş.K J:e ce nu pescuieşti în loc să +eiMK JPentru că tre+uie să muncesc toată 0iua.ă precum aceea de a conduce o companie sau o corporaţie.K :ar mulţi( atît de mulţi caută să e#ite durerea pro+lemelor lor( spunîndu şiA J&ceastă pro+lemă mi a !ost cau0ată de alţi oameni( de circumstanţe sociale dincolo de controlul meu şi prin urmare depinde de alţi oameni sau de societate să mi re0ol#e această pro+lemă. JO( da( îmi place să citesc( +ineînţeles.MPU5 =7 nă la ultima picătură la !el de comple. Şi deşi copiii deseori chiar o JdepăşescK( deseori nu se întîmplă aşa@ şi pentru că e. Un o!iţer de carieră din armată( staţionat în O/ina*a( a#înd serioase pro+leme cu +ăutura( a !ost trimis la o e#aluare psihiatrică( şi( pe cît posi+il( pentru a primi a.K Jîţi place să pescuieştiMK( l am intero'at eu.istă şi alte lucruri de !ăcut în O/ina*a în a!ară de a +ea( dar lucrul pe care îţi place cel mai mult să 6 !aci în O/ina*a este să +ei.K &m tot încercat un timp( dar o!iţerul nu era interesat cîtuşi de puţin să #adă +ăutura ca pe o pro+lemă personală( pe care ar !i putut o re0ol#a cu .K Deneralul nu #or+ea despre oameni sla+i sau anormali din punct de #edere mintal. T.mai 'reu de soluţionat. El #or+ea despre ceilalţi 'enerali şi colonei( oameni maturi care şi au do#edit competenţa şi care sînt !ormaţi în disciplină. Pot re0ol#a o pro+lemă doar atunci cînd spunA J&ceasta este pro+lema mea şi depinde de mine să o re0ol#.JSin'ura mare pro+lemă în această armată( şi +ănuiesc că în orice or'ani0aţie( este că ma.itatea !aptului de a !i părinte( tre+uie spus că deci0iile părinteşti sînt di!icile şi că deseori copiii reuşesc să JdepăşeascăK pro+lema.uns de mult. &cest lucru se întîmplă pentru că tre+uie să acceptăm responsa+ilitatea pentru o pro+lemă înainte de a o re0ol#a. Res(onsa)ilitatea )u putem soluţiona pro+lemele #ieţii dacă nu le soluţionăm.K J:ar +ăutura te !ace să ai neca0uri( aşa că eşti !aţă în !aţă cu o pro+lemă reală( nu i aşaMK J&ceastă insulă +lestemată oricum te determină să +ei.istă nimic de !ăcut seara în O/ina*a în a!ară de a +ea. Şi la !el ca şi conducătorii în armată( ma. în realitate( nu este pro+lema mea personală.oritatea comandanţilor #or sta uitîndu se la pro+lemele din unităţile lor( pri#indu le drept în !aţă( !ără a !ace nimic( ca şi cum pro+lemele ar dispărea dacă ei ar sta îndea.K J:a( +ănuiesc că aşa e. )u putem re0ol#a o pro+lemă spunînd Jnu este pro+lema meaK. J)e am 'îndit că poate o #a depăşiK( spun părinţii cînd #in la psihiatru cu copilul ce are o pro+lemă care durea0ă de cinci ani.utor psihiatric. )u putem re0ol#a o pro+lemă sperînd că altcine#a o #a re0ol#a în locul nostru. Brei să te pun în le'ătură cu #reuna dintre eleMK JEi( în realitate nu prea mi place să pescuiesc.K Oamenii mer' atît de departe din punct de #edere psiholo'ic din dorinţa de a e#ita asumarea responsa+ilităţii pentru Pro+lemele personale( încît( deşi acest lucru este aproape tot 30 :isciplina deauna trist( uneori este aproape ridicol.K Jîţi place să citeştiMK( l am între+at. :ar aproape niciodată nu strică să încercăm să i a.K JE mai departe +i+lioteca decît +arul unde te duciMK JEi +ine( nu citesc atît de mult. J<ineînţeles( îmi place mult să pescuiesc. JCunosc mai multe or'ani0aţii care se ocupă de pescuitul de noapte( aici.K J&tunci de ce nu citeşti seara în loc să +eiMK JE prea mult 0'omot în ca0armă pentru a citi. El a ne'at că este alcoolic sau chiar că alcoolul ar !i !ost o pro+lemă personală pentru el( spunîndA J)u e.K J)u poţi să pescuieşti noapteaMK J)u( în O/ina*a nu se poate pescui noaptea.utăm să o depăşească sau să pri#im mai atent pro+lema.istă atîtea pro+leme( cu cît pro+lemele copiilor sînt mai mult i'norate( cu atît de#in din ce în ce mai mari( mai dureroase şi.

& continuat să +ea şi a tre+uit să se despartă de ser#iciul său la mi. Cum de n ai putut să ţi !aci nici un prietenMK JPentru că locuiesc într un cartier stupid din O/ina*a şi nici unul dintre #ecinii mei nu #or+eşte en'le0a. &şa cum se poate .ele si tul)urările de caracter Mulţi oameni care #in să #adă un psihiatru su!eră de ceea ce se numeşte !ie o ne#ro0ă( !ie o tul+urare de caracter.. O tînără soţie( de asemenea din O/ina*a( şi a tăiat uşor #enele cu o lamă de ras şi a !ost dusă în salonul de ur'enţe( unde am întîlnit o. :iscursul unui ne#rotic se remarcă prin e. Tre+uie să !ie ce#a în nere'ulă cu mine. &m între+at o de ce a !ăcut acest lucru.terioare a!late cu totul în a!ara controlului său.K şi J& !ost necesar să.T&TE& C6 pundere. J)u. Breau să ştiu ce e cu mine( de sînt atît de nepopulară. & putut ast!el să şi dea seama că sin'urătatea şi prin urmare pro+lemele ei nu se datorau în mod necesar unei 'reşeli sau unui de!ect personal. S ar cu#eni să !iu mai prietenoasă. Cele două persoane tocmai descrise a#eau tul+urări de caracterA ser'entul simţea că pentru +eţia lui era de #ină oraşul O/ina*a şi nu el( iar !emeia de asemenea nu se #edea pe sine ... Cînd ne#roticii sînt în con!lict cu lumea( presupun în mod automat că ei sînt de #ină. O să mă ucid dacă tre+uie să mai stau aici. &r tre+ui să !iu capa+ilă să mi !ac prieteni mult mai uşor..K J&sta e rău.K J:e ce nu în#eţi cum să conduci o maşină cu schim+ător manual de #ite0eMK Ea s a uitat !i. :iscursul unei persoane cu tul+urare de caracter se +a0ea0ă mult pe e.presii precumA J)u pot.K J)u poţi să 6 conduci tu la ser#iciu( din moment ce tot stai sin'ură şi te plictiseşti toată 0iuaMK( am între+at o..presii precumA JS ar cu#eni să. M am 'îndit că celelalte soţii nu mă plac.K J:e ce e atît de dureroasă #iaţa în O/ina*aMK( am între+at eu..K şi J) ar tre+ui.K( demonstrînd ima'inea de sine a unei !iinţe care nu are puterea de a ale'e( al cărei comportament este în între'ime condus de !orţe e.locul carierei. )e#roticul îşi asumă prea multe responsa+ilităţi( persoanele cu tul+urări de 32 :isciplina caracter nu îndea. JCa să mă omor( +ineînţeles.K J:e ce nu te duci pînă în cartierul american sau la Clu+ul soţiilor de o!iţeri( ca să ţi !aci prieteniMK JPentru că soţul meu ia maşina ca să mear'ă la ser#iciu. O !emeie ne#rotică( pe de altă parte( su!erind de asemenea de sin'urătate şi i0olare în oraşul O/ina*a( s a plînsA JMer'eam cu maşina la Clu+ul soţiilor de o!iţeri pentru a mi căuta prieteni( dar acolo nu mă simţeam în lar'ul meu.utor( şi i am spus comandantului lui( cu tot re'retul( că nu este un om cu simţ de răs %ESPO)S&<.K( JE ne#oie să. Chiar şi tiparele de #or+ire ale ne#roticilor şi ale persoanelor cu tul+urări de caracter sînt di!erite..K &ceastă !emeie îşi asumă întrea'a responsa+ilitate pentru sin'urătatea ei( simţind că doar ea este de #ină.ucînd #reun rol în propria i i0olare. în cele din urmă( a di#orţat( a a+sol#it o !acultate în timp ce şi creştea copiii( a de#enit redactor la o re#istă şi s a căsătorit cu un editor de succes. la mineA JPe aceste drumuriM Tre+uie să !ii ne+unPK 6evro.. Ea a început să plîn'ă( #ăicărindu seA J)u am nici un prieten aici şi sînt sin'ură tot timpul.. Este o maşină la care schim+i manual #ite0ele şi nu ştiu cum să conduc o ast!el de maşină( ci doar pe cele cu schim+ător automat de #ite0e.K( J&r tre+ui. în cursul terapiei( a descoperit că este o persoană neo+işnuit de inteli'entă şi de am+iţioasă şi că de#enea cu uşurinţă ne!ericită alături de celelalte soţii de ser'enţi( ca şi cu soţul ei( pentru că era considera+il mai inteli'entă şi mai am+iţioasă decît ceilalţi.. Tre+uie să mă trimiteţi înapoi în Statele Unite....K( indicînd că ima'inea de sine a indi#idului repre0intă un +ăr+at sau o !emeie in!eriori( care totdeauna dau 'reş( totdeauna !ac ale'eri 'reşite.5.uns de multe.sau !ără a.K J:e ce ai #rut să te omoriMK J1iindcă nu mai suport această insulă nenorocită.K( J)u aş putea.. Spus în cele mai simple cu#inte( aceste două stări repre0intă tul+urări ale responsa+ilităţii şi de asemenea repre0intă stiluri opuse de raportare la lume şi la pro+lemele ei.

Sau tinerii adolescenţi care nu au încă succes la !ete sau în sport mai de'ra+ă se #or #edea pe sine ca !iinţe umane de!icitare decît ca +o+oci ce în !loresc mai tîr0iu sau chiar la timp şi per!ect normal( cum se în tîmplă de o+icei.celenţi dacă ne#ro0a lor e relati# uşoară şi nu sînt copleşiţi de responsa+ilităţi inutile( care să sece ener'iile necesare responsa+ilităţilor părinteşti. Cu cei cu tul+urări de ca )EB%OZE5E Ş. Pentru a îndeplini !iecare dintre aceste procese în mod adec#at tre+uie să !im dispuşi şi capa+ili să su!erim o continuă e. .ar această disponi+ilitate nu este inerentă nici unuia dintre noi. )ici această e#aluare şi ree#aluare nu sînt lipsite de durere( dacă sînt îndeplinite în mod adec#at şi conştient. Tendinţa lor este mai de'ra+ă de a scăpa de copii într o mie de !eluri decît să le dea atenţia de care au ne#oie. &st!el( doi !raţi care se +at se #or acu0a întotdeauna unul pe celălalt pentru declanşarea +ătăii şi !iecare dintre ei #a ne'a cu totul că el ar !i #ino#atul. Cînd copiii sînt delinc#enţi sau au di!icultăţi la şcoală( părinţii cu tul+urări de caracter #or . 34 :isciplina întotdeauna copiii care nu sînt iu+iţi de părinţi mai de'ra+ă îşi #or asuma ei înşişi acest lucru( decît să #adă că părinţii sînt de!icitari în capacitatea lor de a iu+i. Se spune căA Jne#roticii se !ac pe ei înşişi să se simtă mi0era+il( cei cu tul+urări de caracter îi !ac pe ceilalţi să se simtă mi0era+ilK. Ea nu a !ost niciodată complet soluţionată@ pe între' parcursul #ieţii noastre tre+uie să e#aluăm şi să ree#aluăm continuu pentru ce sîntem responsa+ili în acest mereu schim+ător curs al e#enimentelor. TU5<U%R%. Sînt multe lucruri pe care părinţii le pot !ace pentru a şi spri. Moti#ul acestui !apt este că pro+lema de a distin'e pentru ce sîntem şi pentru ce nu sîntem responsa+ili este una dintre cele mai mari din e. :in !ericire( odată ce unor ast!el de persoane le a !ost resta+ilită credinţa şi încrederea în sine( în cadrul procesului psihoterapeutic( prin a.ima'ina( comparati# cu persoanele cu tul+urări de caracter( cu ne#roticii se poate lucra mai uşor prin psihoterapii( pentru că ei îşi asumă responsa+ilitatea pentru di!icultăţile pe care le au şi şi dau seama ast!el că au pro+leme. Puţini dintre noi scapă !ără ne#ro0e sau tul+urări de caracter( cel puţin într o anume măsură 3de aceea( în mod esenţial( oricine poate +ene!icia de psihoterapie dacă el sau ea este serios dispus?ă să participe la acest proces4. într un sens( toţi copiii au tul+urări de caracter #i0i+ile în tendinţa lor instincti#ă de a şi ne'a responsa+ilitatea în multe dintre con!lictele în care se 'ăsesc ei înşişi. :impotri#ă( chiar dincolo de simpla insensi+ilitate sau ne'li. îndeose+i părinţii cu tul+urări de caracter îşi !ac copiii să se simtă mi0era+il.aminare şi corectare a indisponi+ilităţii de a şi asuma responsa+ilitatea cu#enită. 5a !el ca şi în alte 0one ale #ieţii lor( ei eşuea0ă şi în misiu nea de părinţi( în a şi asuma responsa+ilitatea ce li se cu#ine. Oamenii cu tul+urări de caracter sînt părinţi de 0astruoşi( complet inconştienţi de !aptul că deseori îşi tratea0ă copilul cu o atitudine distru'ătoare.5E :E C&%&CTE% 33 racter este mult mai di!icil( dacă nu imposi+il( de lucrat( pentru că nu se #ăd pe ei înşişi ca sursă a propriilor pro+leme@ ei cred că lumea are ne#oie să !ie schim+ată şi nu ei înşişi şi ast!el eşuea0ă în a recunoaşte că e necesar să se anali0e0e pe sine( în realitate( multe persoane sînt ne#rotice şi în acelaşi timp au şi tul+urări de caracter@ ast!el( #or+im de Jne#ro0ele de caracterK pentru a indica !aptul că( în anumite 0one ale #ieţii lor( aceste persoane sînt dominate de #ino#ăţie în #irtutea !aptului că şi au asumat o responsa+ilitate care nu este tocmai a lor( în timp ce în alte 0one ale #ieţii eşuea0ă în a şi asuma cu realism responsa+ilitatea. însă printr o #astă e.istenţa umană. :ar pentru a sesi0a aceste oportunităţi( aşa cum am spus( părinţii tre+uie să !ie sensi+ili la ne#oile copilului şi dispuşi să le împlinească. Oca0iile apar sin'ure de mii de ori pe măsură ce copilul creşte( părinţii putînd să şi con!runte copilul cu tendinţa lui de a e#ita sau de a scăpa de asumarea răspunderii pentru propriile i acţiuni să 6 asi'ure că în unele situaţii nu e #ina lui. )e#roticii( din cau0a disponi+ilităţii lor de a şi asuma responsa+ilitatea( pot !i părinţi e. în mod similar( toţi copiii au ne#ro0e datorate !aptului că( instincti#( îşi #or asuma responsa+ilitatea pentru anumite pri#aţiuni pe care le trăiesc( dar nu le înţele' încă. .enţă( părinţii pot !ace multe pentru a împiedica acest proces de maturi0are.utorarea lor în ceea ce pri#eşte partea ne#rotică a personalităţii( deseori este posi+il să i an'renăm într o e.ini copiii în acest proces de maturi0are.aminare de sine.perienţă şi printr o îndelun'ată şi reuşită maturi0are #om do+îndi capacitatea de a #edea lumea şi locul nostru în ea aşa cum sînt în realitate şi ast!el #om !i în stare să sta+ilim în mod realist responsa+ilitatea ce ne re#ine nouă şi cea care re#ine lumii.ar acest lucru solicită dra'ostea şi dorinţa lor de a şi asuma responsa+ilitatea pentru creşterea copiilor.

5E :E C&%&CTE% 35 .K în acest !el( aceşti părinţi îi spun de !apt copilului lorA JTu eşti responsa+il pentru calitatea maria.K )u prea era răspunsul pe care îl aşteptam. &ceastă atitudine( +ineînţeles( i'noră pro+lema reală. JMulţumescK( i am spus. Cînd indi#i0ii cu tul+urări de caracter dau #ina pe altcine#a L soţie( copil( prieten( părinte( patron L sau pe altce#a L in!luenţe rele( şcoala( 'u#ernul( rasismul( se.un' părinţii cu tul+urări de caracter să crească( aproape in#aria+il( copii ne#rotici sau cu tul+urări de caracter.n mod normal( ei îşi #edeau pacienţii o dată pe săptămînă. în cele din urmă( în e!ortul de a e#ita responsa+ilitatea în #ieţile lor( deseori părinţii cu tul+urări de caracter #or arunca această responsa+ilitate pe umerii copiilor lorA JBoi( copii( o să mă înne+uniţiK sauA JSin'urul moti# pentru care rămîn căsătorit?ă cu mama?tatăl #ostru sînteţi #oi( copiiiK sauA JMama #oastră şi a distrus ner#ii din cau0a #oastrăK sauA J&ş !i putut să !ac şi eu o !acultate şi să reuşesc în #iaţă dacă n ar !i tre+uit să #ă întreţin. J:aK( am spus uşor ener#at.plicat situaţia. &şa că m am dus la doctorul <od'el2 şi i am e. . Totuşi( aproape oricare dintre noi încearcă uneori să e#ite L în !eluri care pot !i !oarte su+tile L durerea de a şi asuma responsa+ilitatea pentru propriile pro+leme. 5 am între+at dacă nu pot !i e. Pentru că ocolesc responsa+ilitatea( părinţii cu tul+urări de caracter ser#esc ca modele pentru iresponsa+ilitatea copiilor lor. &ceşti indi#i0i cu tul+urări de caracter nu sînt ine!icienţi şi distructi#i doar în rolul de părinţi@ aceleaşi trăsături de caracter acţionea0ă de o+icei asupra căsniciei lor( a prietenilor şi a înţele'erilor de a!aceri L asupra oricărei 0one a e. Părinţii înşişi îşi aruncă păcatele asupra copiilor lor.ului meu( a sănătăţii mele mintale şi pentru lipsa mea de succes în #iaţă. Poate pentru că eram mai de#otat pacienţilor mei decît cole'ii mei re0idenţi( datorită educaţiei mele( m am descoperit lucrînd mai multe ore decît ei. JŞtiu că am o pro+lemă.K :eoarece copiilor le lipseşte capacitatea de a şi da seama cît de nepotri#ite sînt aceste lucruri( ei #or accepta deseori această responsa+ilitate( şi în măsura în care o acceptă( #or de#eni ne#rotici. Ca urmare( îi pri#eam pe cole'ii mei re0idenţi părăsind clinica la ora patru şi . Pentru tratamentul propriei mele su+tile tul+urări de caracter( la #îrsta de C> de ani( îi sînt dator lui Mac <ad'el2. Ei au aruncat propria durere pe umerii societăţii. Cînd am terminat( după un moment de tăcere( mi a spus cu simpatieA JEi +ine( #ăd că ai într ade#ăr o pro+lemă. 5a #remea aceea( Mac era directorul clinicii de psihiatrie unde îmi completam perioada de re0iden ţiat.ceptat pentru cîte#a săptămîni atunci cînd îmi #a #eni rîn dul să accept noi pacienţi( pentru a a#ea timp să i prind din urmă pe cole'ii mei.istenţei în care nu reuşesc să şi asume responsa+ilitatea pentru calitatea #ieţii lor. Pe măsură ce de#eneam mai resentimentar şi mai epui0at( mi am dat seama că tre+uia !ăcut ce#a.arunca imediat #ina pe sistemul şco )EB%OZE5E Ş.umătate în !iecare după amia0ă şi ducîndu se acasă( în timp ce eu îmi pro'ramam întîlniri pînă la ora opt( nouă seara( iar su!letul îmi era plin de resentimente. Credea el oare că aşa ce#a e cu putinţăM Sau poate a#ea o altă soluţie la această pro+lemăM Mac m a ascultat !oarte atent şi recepti#( !ără să mă întrerupă. &şa a.<E%T&TE 37 tre+area aceasta( Mac a răspunsA J. :e . :e+arasîndu se de responsa+ilitate( poate că se simt mai con!orta+il cu ei înşişi( dar au încetat să şi re0ol#e pro+lemele #ieţii( au încetat să se de0#olte spiritual şi au de#enit o 'reutate lipsită de #iaţă pentru societate. &cest lucru este ine#ita+il( pentru că( aşa cum am spus( nici o pro+lemă nu poate !i soluţionată pînă cînd indi#idul nu şi asumă responsa+ilitatea de a o soluţiona. TU5<U%R%.ţi spun( Scott( că tu eşti cel care are o pro+lemă.ar sau pe alţi copii( care( #or insista ei( au o Jin!luenţă reaK asupra propriului copil. :eseori( eu îi #edeam de două( trei ori pe săptămînă. în această clinică( eu şi cole'ii mei re0idenţi ne distri+uiam pacienţii prin rotaţie.ismul( societatea( ??SistemulK L pentru pro+lemele lor( pro+lemele persistă. )imic nu se împlineşte. O #or+ă din C:isciplina anii Q-> 3atri+uită lui Eldrid'e Clea#er4 se adresea0ă nouă tuturor( celor din toate timpurileA J:acă nu eşti parte din soluţie( eşti parte din pro+lemă.K M am luminat la !aţă( simţindu mă înţeles. JCe cre0i că ar tre+ui să !ac în situaţia astaMK 5a în 1UD& :E 5.K Fuga de li)ertate Un psihiatru pune dia'nosticul de tul+urare de caracter atunci cînd tiparul e#itării responsa+ilităţii este relati# unul +ine conturat în indi#idul dia'nosticat.

Timpul meu era responsa+ilitatea mea.utor( un mic s!at şi nenorocitul nu !usese dispus să şi asume atîta responsa+ilitate cît să încerce măcar să mă a. :acă #oiam să mi in#estesc timpul mai mult decît cole'ii mei re0idenţi în munca pe care o !ăceam( atunci era ale'erea mea şi consecinţele acestei ale'eri erau responsa+ilitatea mea. &nume( tu ai o pro+lemă cu timpul. Se poate să !i !ost dureros pentru mine să pri#esc cum cole'ii mei plecau de la +irou cu două( trei ore înaintea mea şi se poate să !i !ost dureros să mi aud soţia plîn'îndu se că nu sînt îndea. Cînd părinţii sînt despotici( aşa cum sînt deseori( noi( ca şi copii( nu a#em prea multă putere să !acem ce#a în această pri#inţă@ ale'erile noastre sînt limitate. Tu eşti cel ce are o pro+lemă. &scultă atent ce am să ţi mai spun o dată. :ar acest lucru înseamnă să trans!erăm puterea noastră asupra acelei entităţi( !ie ea JsoartăK sau JsocietateK( 'u#ern( corporaţie sau şe!ului nostru. Simţeam că are o tul+urare de caracter urîtă. Trei luni l am urît. :ar mi am schim+at atitudinea şi ast!el resentimentul !aţă de cole'i s a e#aporat. Sînt de acord cu tine. :ar ca adulţi( cînd sîntem sănătoşi !i0ic( ale'erile . Este tot ce pot să spun despre acest lucru. )u al meu.tinsă şi reală asupra noastră.ism( industria de armament( poliţia care i a arestat pe el şi pe prietenii lui din cau0a părului lor lun'.K JPentru :umne0euK( i am spus( Jştiu că am o pro+lemă. &cesta este moti#ul pentru care Erich 1romm şi a intitulat atît de nimerit studiul despre na0ism şi autoritarismA Esca(e1rom Freedom 7Fuga de li)ertate8. :acă aş !i #rut să nu le suport( atunci eram li+er să ale' să nu Qucre0 atît de mult şi să mi structure0 timpul în alt !el. &m o cunoştinţă( un om inteli'ent dar posac( care( atunci cînd îl las( #or+eşte despre !orţele a'resi#e din societatea noastrăA rasism( se. Ce cre0i că s ar cu#eni să !ac în situaţia astaMK Mac mi a răspunsA JScott( pari să nu !i ascultat ceea ce am spus. & !i supărat pe ei însemna a !i supărat pe propria mi ale'ere de a !i di!erit de ei( o ale'ere de care( de !apt( eram mulţumit. :acă în calitatea lui de director al clinicii nu tre+uia să a. )u este pro+lema mea. Tu eşti cel ce are o pro+lemă. Cînd mi am dat seama de aceasta( am ales să nu mi schim+ stilul de #iaţă. Totuşi( acţionînd ast!el( căutam !ără să mi dau seama să cresc autoritatea lui Mac asupra mea.ute( cît să şi !acă trea+a lui de director al clinicii. 1ii tu şe!ulPK :e cîte ori căutăm să e#ităm responsa+ilitatea pentru propriul nostru comportament( încercăm ast!el să dăm responsa+ilitatea altor indi#i0i( or'ani0aţii sau altei entităţi. Ei sînt( în !apt( în mare 1UD& :E 5. Şi am rămas !urios.tinse şi reale( părinţii au o putere e.uns cum#a să mi dau seama că Mac a#ea dreptate( că eu( şi nu el( a#eam o tul+urare de caracter. Timpul tău. 5 am urît pe Mac <ad'el2. Practic( îi spuneamA J. Cum alt!el ar !i putut să !ie atît de crudM Eu mă dusesem la el cu umilinţă( cerîndu i un mic a. Cererea adresată lui Mac <ad'el2 de a şi asuma responsa+ilitatea pentru structura timpului meu era o încercare de a e#ita durerea de a lucra multe ore( chiar dacă lucratul timp de mai multe ore era o consecinţă ine#ita+ilă a ale'erii mele de a mă dedica mai mult pacienţilor şi !ormării mele.a comanda de la mine. Tu( Scott Pec/( ai o pro+lemă cu timpul tău. Pur şi simplu nu mai a#ea sens să i acu0 pe ei pentru !aptul că aleseseră un stil de #iaţă di!erit de al meu( cînd eu !usesem complet li+er să ale' să !iu ca ei( dacă aş !i dorit.K M am întors şi am ieşit cu paşi mari şi !urios din +iroul lui Mac.aceea am #enit să te #ăd.<E%T&TE C7 măsură responsa+ili de +unăstarea noastră( iar noi sîntem( în !apt( în mare măsură la mila lor. :e multe ori am încercat să i arăt că el nu este copil.uns de de#otat !amiliei( dar aceste dureri erau consecinţa ale'erii pe care o !ăcusem.ute la descurcarea unor ast!el de pro+leme( ce nai+a tre+uia să !acă altce#aM :ar după trei luni( am a. Ştiam asta cînd am intrat aici. Cînd sîn tem copii( datorită dependenţei e. între+area este ce am să !ac în situaţia astaMK JScottK( a replicat Mac( J#reau să mă asculţi. îi o!eream puterea mea( li+ertatea mea. :i!icultatea de a accepta responsa+ilitatea pentru comportamentele noastre re0idă în dorinţa de a e#ita durerea consecinţelor acestui comportament. Mun C8 :isciplina ca mea 'rea nu era o sarcină aruncată pe umerii mei de soarta necruţătoare sau de necruţătorul director al clinicii( era modul în care eu alesesem să mi trăiesc #iaţa şi să mi ordone0 priorităţile. în încercarea de a e#ita durerea responsa+ilităţii( milioane şi chiar miliarde de oameni încearcă 0ilnic să !u'ă de li+ertate. :epindea de mine şi numai de mine să decid cum #reau să mi !olosesc şi să mi ordone0 timpul. Eu te am au0it şi am !ost de acord cu tine. Este pro+lema ta cu timpul tău.

Ceea ce e !als e ireal. Spre s!îrşitul #îrstei de mi. Una dintre ră dăcinile acestui Jsentiment de neputinţăK la ma.U)E& 1&GR :E %E&5. Cu cît #edem mai puţin clar realitatea lumii L cu cît minţile noastre sînt mai îm+ătate de !alsitate( percepţii 'reşite şi ilu0ii L( cu atît sîntem mai puţin capa+ili să determinăm cursul corect al acţiunilor şi să luăm deci0ii înţelepte. :r. Culturi noi apar( culturi dispar. :acă harta este ade#ărată şi precisă( #om şti în 'eneral unde ne a!lăm( iar dacă ne decidem unde #rem să mer'em( #om şti în 'eneral ce #om 'ăsi acolo. Cu cît depunem mai mult e!ort pentru a preţui şi a percepe realitatea( cu atît hărţile noastre #or !i mai mari şi mai precise. %eciproc( dacă nu #or accepta acest !apt( se #or simţi pentru totdeauna #ictime. & trăi într o 0onă a ţării unde poliţiei nu i plăceau Jtipii cu părul lun'K era ale'erea lui şi totuşi şi a lăsat părul lun'. Unii se opresc să 6 mai !acă spre s!îrşitul adolescenţei.istă !orţe opresi#e în lume.plore0e mai mult această chestiune. 40 :isciplina cepte responsa+ilitatea pentru pro+lemele şi #iaţa lor. Sper că într o 0i( curînd( #a înceta să !ie iritat pentru !aptul că ale'erile sale sînt dureroaseX.istă prea multă tehnolo'ie.plorarea misterului realităţii( lăr'indu şi( nuanţîndu şi şi rede!inindu şi înţele'erea asupra lumii şi asupra a ceea ce e ade#ărat. i.noastre sînt aproape nelimitate. Mai de#reme sau mai tîr0iu( dacă e să !ie #indecaţi( tre+uie să în#eţe că #iaţa întrea'ă a unui adult este o serie de ale'eri personale( de deci0ii.oritatea pacienţilor o repre0intă o anume dorinţă de a !u'i de durerea li+ertăţii( iar unii nu reuşesc( în mod parţial sau total( să ac X )icăieri( după ştinţa mea( pro+lema li+ertăţii ca ale'ere între două rele nu este descrisă mai eloc#ent şi mai poetic decît în capitolul J1reedom and )ecessit2K 3J5i+ertate şi necesitateK4 din cartea psihiatrului &llen $heelisA Ho9 #eo(le /l9nge 7/um se (ot schim)a oamenii8$ "arper [ %o*( )e* \or/( 67EC. E. Chiar mai dramatic( punctul din care pri#im lumea . Mai întîi de toate( nu sîntem născuţi cu hărţi 'ata întocmite( ci tre+uie să le !acem noi înşine( iar pentru aceasta e ne#oie de e!ort.T&TE 96 Devoţiunea 1aţă de realitate . El a#ea li+ertatea de a se muta într un alt oraş sau de a şi scurta părul sau chiar să ducă o campanie împotri#a +iroului de poliţie.loc( mulţi oameni renunţă la acest e!ort. :acă harta este !alsă şi imprecisă( ne #om rătăci. & ales să se lamente0e din cau0a lipsei de putere politică( în loc să accepte şi să se +ucure de imensa sa putere personală.utorare( de !rică şi con#in'erea intimă că nu sînt capa+ili să Sse descurceT şi să schim+e lucrurileKXX.istă prea puţină tehnolo'ie( e. 5umea însăşi este într o schim+are constantă. :ar mulţi nu #or să !acă acest e!ort. &m !ost tentat să cite0 ca PUolul în între'ime şi îl recomand oricui doreşte să e. :e multe ori( dintre două rele tre+uie să 6 ale'em pe cel mai mic( dar tot în puterea noastră stă să !acem aceste ale'eri. "ărţile lor sînt mici şi a+ia schiţate( perspecti#a lor asupra lumii este în'ustă şi prost direcţionată. :ar în ciuda inteli'enţei sale( nu şi a recunoscut aceste li+ertăţi.. Cel de al treilea instrument sau tehnică de a trata durerea soluţionării pro+lemelor( ce tre+uie !olosit continuu dacă #rem ca #ieţile noastre să !ie sănătoase( iar spiritul nostru să crească( este de#oţiunea !aţă de ade#ăr. Ei îl i'noră pentru că drumul nostru spre realitate nu este uşor. :ar cea mai mare pro+lemă în reali0area hărţilor nu constă în !aptul că tre+uie să pornim de la o mî0'ălitură( ci în acela că ele tre+uie re#i0uite mereu pentru a !i precise. "ilde <ruch( în pre!aţa cărţii ei Learning #sychothera(y 7învăţînd (sihotera(ie8$ arată că în mod !undamental toţi pacienţii #in la psihiatru cu Jo pro+lemă comunăA sentimentul de nea. &sta nu înseamnă că sînt ne dureroase. :a( sînt de acord cu acea cunoştinţă a mea( că e. Dheţari noi apar( 'heţari se topesc. XX "ar#ard Uni#ersit2 Press( 67E9( Cam+rid'e( Mass. Ceea ce e ade#ărat e real. )oi a#em totuşi li+ertatea de a ale'e !iecare pas al !elului în care #om răspunde şi #om trata aceste !orţe. Bi0iunea noastră asupra realităţii este ca o hartă după care ne orientăm #iaţa. :eşi acest lucru este clar( cei mai mulţi oameni ale' să 6 i'nore. :acă pot accepta acest !apt cu totul( atunci #or de#eni oameni li+eri.( p. E ca şi cum ar !i o+osiţi. Sînt con#inşi că hărţile lor sînt complete şi că $eltanschaaun' ul lor este corect 3sau chiar sacrosant4 şi nu mai sînt interesaţi de o nouă in!ormaţie. Chiar la ni#el super!icial( acest lucru ar tre+ui să !ie e#ident. Bor+ea de dra'ostea sa de li+ertate şi de !orţele care o contracarea0ă( dar de !iecare dată cînd #or+ea de !elul în care este #ictimi0at de aceste !orţe el îşi ceda de !apt li+ertatea. :oar cîţi#a norocoşi continuă pînă în momentul morţii e. :EBOG. Se simt neputincioşi pentru că( în !apt( au renunţat la putere.

Odată au uitat cu totul de 0iua lui( dar nu #edea nimic !oarte rău în . Mai de'ra+ă decît să încerce să schim+e harta( indi#idul poate încerca să distru'ă noua realitate. &ici se 'ăseşte sursa principală a multor +oli ale umanităţii. Principala ei nemulţumire în ceea ce 6 pri#ea era !aptul că el era continuu şi iraţional 'elos şi( în acelaşi timp( distant !aţă de ea( rece( necomunicati# şi lipsit de a!ecţiune. Cînd sîntem copii( sîntem dependenţi şi lipsiţi de putere. Cînd a#em copii de care să a#em 'ri. E.istă. Ca adulţi( putem !i puternici.K şi Jîmpiedicarea unui o!iţer de poliţie să şi e. Totuşi( cînd sîntem +olna#i sau +ătrîni in!irmi se poate să de#enim iarăşi !ără putere şi dependenţi. Cînd sîntem săraci( lumea arată alt!el decît atunci cînd sîntem +o'aţi.umătate( uneori !iind concediat( mult T%&)S1E%U5A "&%T& E]P. Propria mea de!iniţie este următoareaA trans!erul este acel ansam+lu de moduri de a percepe lumea şi de a răspunde lumii de0#oltat în copilărie şi care este de o+icei adec#at în între'ime mediului încon. E #or+a de un tehnician în computere( inteli'ent( dar lipsit de succes( de C> şi ce#a de ani( care a #enit să mă #adă pentru că soţia lui îl părăsise( luîndu i cu sine pe cei doi copii ai lor.e0e scaunulK.este într o rapidă şi constantă schim+are. Se poate să denunţăm noua in!ormaţie ca !iind !alsă( periculoasă( eretică( lucrare a dia#olului. & părăsit !acultatea de electrotehnică pentru că( aşa cum spunea elA JPro!esorii mei erau o adunătură de ipocriţi( nu prea di!eriţi de poliţişti. :acă #rem să încorporăm această in!ormaţie( tre+uie să ne re#i0uim continuu hărţile şi uneori( cînd s a acumulat su!icient de multă in!ormaţie nouă( tre+uie să !acem re#i0ii ma. Un ast!el de e. Căile prin care se mani!estă trans!erul( deşi totdeauna penetrante şi distru'ătoare( sînt deseori su+tile.ore( este dureros( uneori 'roa0nic de dureros.un'e adolescenţi.istă pro+a+il tot atîtea su+tile #ariaţii ale de!iniţiei trans!erului cîţi psihiatri e.emplu este cel al unui pacient al cărui tratament a eşuat din cau0a trans!erului său. :ar el nu a !ost niciodată în stare să a#anse0e sau să şi ţină o slu. Procesul de a !ace re#i0uiri( în special cînd e #or+a de re#i0uiri ma.ore.+ă.presie a lui eraA J)u poţi a#ea încredere într un su!let a!urisit. :e a lun'ul adolescenţei( !usese implicat în altercaţii minore cu poliţia şi de trei ori !usese închis pentru consum de dro'uri( o!ensă( J#a'a+onda.urător al copilăriei 3într ade#ăr( deseori de !olos pentru supra#ieţuire4( dar care este inadecvat odată trans!erat în mediul încon.emple nu tre+uie să !ie su+tile.ă( lumea pare di!erită !aţă de #remea cînd nu i a#eam@ cînd copiii sînt su'ari( lumea pare di!erită !aţă de cum #a !i atunci cînd copiii #or a. 42 :isciplina Trans1erul4 harta e:(irată Procesul acti# de menţinere a unei perspecti#e desuete asupra realităţii constituie !undamentul multor +oli mintale.urător al adultului. Ea se mai plîn'ea şi de desele lui schim+ări de slu. El nu se simţea în mod deose+it ne!ericit pentru că o pierduse pe ea( dar era de#astat de pierderea celor doi copii( de care se ataşase pro!und. Putem chiar lupta împotri#a ei şi chiar să încercăm să manipulăm lumea pentru a !ace să arate con!orm punctului nostru de #edere. Ceea ce !acem deseori( şi de o+icei inconştient( este să i'norăm in!ormaţia nouă. Zilnic sîntem +om+ardaţi cu in!ormaţii noi despre natura realităţii. în scurta perioadă de timp pe care a petrecut o cu mine( totuşi( el şi a reamintit( întîmplător şi !ără a !i emoţionat( numeroase momente cînd părinţii lui l au de0amă'it. îi promiseseră o +icicletă de 0iua lui( dar uitaseră şi i dăduseră altce#a.K :atorită inteli'enţei şi creati#ităţii lui în domeniul tehnolo'iei computerelor( ser#iciile sale erau !oarte cerute în industria respecti#ă.K îşi descria copilăria ca JnormalăK şi părinţii ca !iind Jo+işnuiţiK.%&TR 43 mai des plecînd sin'ur după dispute cu super#i0orii săi( pe care i descria ca Jmincinoşi şi trişori( interesaţi doar să şi prote. :in păcate( pînă la urmă > ast!el de persoană poate cheltui mai multă ener'ie pentru a apăra perspecti#a demodată asupra lumii( decît i ar !i tre+uit pentru a o re#i0ui şi a o corecta de la +un început. însă cele mai clare e. Biaţa lui( înce pînd din adolescenţă( !usese una accentuat insta+ilă. în speranţa recîşti'ării lor a început psihoterapia( pentru că soţia sa declarase !erm că nu se #a întoarce pînă cînd el nu #a urma un tratament psihiatric. Cea mai !rec#ent !olosită e.ercite datoriaK. Ce se întîmplă cînd cine#a trudeşte mult şi din 'reu să de0#olte o perspecti#ă !uncţiona+ilă asupra lumii( o hartă e#ident utilă şi e!icientă( iar apoi e con!runtat cu o in!ormaţie nouă care su'erea0ă că această perspecti#ă este 'reşită( iar harta are ne#oie să !ie în +ună parte retrasatăM E!ortul dureros care ni se cere pare înspăimîntător( uneori copleşitor.+ă mai mult de un an şi . Psihiatrii denumesc acest proces Jtrans!erK. :eseori acest act de i'norare nu este doar unul pasi#.

&cest +ăr+at su!erise pe cînd era copil de0amă'ire după de0amă'ire( dureroase( datorită lipsei de 'ri.ar aceste con!licte nu au !ăcut altce#a decît să i întărească sentimentul că oamenii care au ce#a să i dea 44 :isciplina nu sînt de încredere. )u şi putea permite nici măcar apropierea de soţia lui( nici în ea nea#înd încredere. Cu această hartă şi cu un depo0it a+undent de resentimente re0ultînd din multe de0amă'iri( con!lictele cu !i'urile autorităţii L poliţişti( pro!esori( patroni de#in ine#ita+ile. )eîncrederea în oameni !usese o a. O ast!el de reîn#ăţare i ar !i cerut să şi re#i0uiască părerea despre părinţii lui L să şi dea seama că ei nu 6 iu+eau( că nu a a#ut o copilărie normală şi că părinţii lui nu erau părinţi o+işnuiţi în ce pri#eşte capacitatea de a !i recepti#i la ne#oile copilului lor. îi promiteau să !acă împreună o mulţime de lucruri în *ee/ end( dar apoi erau de o+icei Jprea ocupaţiK. &şa că( ple cînd de la acest lucru( încercarea noastră de a lucra . Pentru că este e.uns să şi dea seama pe la mi. El presupune că !elul în care procedea0ă părinţii este !elul în care tre+uie procedat. Prin urmare( copilul a.trem de dureros.trem de di!icil să a+andone0i o a. Pacienţii #in la psihoterapie pentru că în mod clar hărţile lor nu !uncţionea0ă. . O ast!el de adaptare repre0intă totuşi +a0a pentru #iitoare pro+leme. & hotărît că mă poate #edea doar în acele 0ile de luni în care nu e.+ă( !ăcînd muncă de întreţinere sîm+ăta şi duminica.ă a părinţilor lui. :ar a şi da seama de asta ar !i !ost e. & a#ut multe oca0ii să şi re#i0uiască harta( dar toate au trecut pe lîn'ă el. Copilul nu poate a#ea perspecti#a de a #edea că alţi părinţi sînt di!eriţi şi de multe ori mai +uni. .at orarul( ast!el încît să 6 pot #edea luni seara( cînd( mi a spus el( e mai puţin pro+a+il să muncească suplimentar. & #enit de două ori( apoi s a oprit( pentru că !ăcea ore suplimentare. :upă trei şedinţe( nu a mai #enit( pentru că îşi luase încă o slu.istă unii oameni în care putea a#ea încredere era să rişte încre0îndu se în ei( iar acest lucru ar !i necesitat o de#iere de la harta cu care începuse.locul copilăriei că nu poate a#ea încredere în părinţii lui. . & nu a#ea încredere în oameni de#ine ast!el harta cu care el intră în adolescenţă şi în perioada adultă.istă ce#a suplimentar de muncă şi că îmi #a da un tele!on la ora patru după amia0a în !iecare luni( ca să îmi spună dacă se poate întîlni cu mine. Sin'urul !el în care ar !i putut în#ăţa că în lumea adulţilor e. am spus că nu socotesc aceste condiţii accepta+ile şi că nu sînt dispus să mi anule0 planurile pentru !iecare seară de luni pentru !aptul că el ar putea #eni la şedinţa de terapie. :e nenumărate ori uitaseră să 6 ia de la întîlniri sau de la petreceri( pentru că Ja#eau o mulţime de lucruri pe capK.niţial( el a cerut o între#edere sîm+ăta.un'e la conclu0ia L la JrealitateaK L nu că Jnu pot a#ea încredere în părinţii meiK( ci la aceea că Jnu pot a#ea încredere în oameniK.asta( pentru că Jei erau !oarte ocupaţiK.ustare a hărţii care altădată ne a îndrumat atît de +ine( el şi a continuat traiectoria de a nu a#ea încredere în oameni( creînd inconştient situaţii care îi întăreau această con#in'ere( înstrăinîndu 6 de oricine( !ăcînd imposi+il ca el să se +ucure de dra'oste( căldură( intimitate şi a!ecţiune. Ei erau sin'urii asupra cărora a#ea control( sin'urii care nu a#eau autoritate asupra lui( sin'urii din toată lumea în care putea a#ea încredere. :ar cît de mult se a'aţă de ele şi se luptă pentru !iecare pas din drumP :eseori( ne#oia de a se a'ăţa de hărţile lor şi lupta pentru a nu le pierde sînt atît de puternice( încît terapia de#ine imposi+ilă( aşa cum s a întîmplat în ca0ul tehnicianului de computere. El a admis că nu i s a cerut să lucre0e ore suplimentare. am propus să ne întîlnim marţi seara.ustare potri#ită pentru realitatea copilăriei lui( !usese o a. Pentru un copil( părinţii înseamnă totul@ ei repre0intă lumea. Dradual sau +rusc L nu ştiu care dintre ele L a a. & simţit că eu aş !i nere0ona+il de ri'id( că nu sînt deloc preocupat de ne#oile lui( că sînt interesat doar de propriul meu timp şi în mod clar nu mi pasă de el şi că prin urmare nu pot !i de încredere. )u mai aştepta mare lucru de la părinţii lui şi nu şi !ăcea speranţe cînd ei îi !ăceau promisiuni. Sin'urii cu care putea a#ea o relaţie a!ectuoasă erau cei doi copii ai săi. Cînd sînt implicate pro+leme de trans!er( aşa cum se în tîmplă de o+icei( psihoterapia este( printre altele( un proces de re#i0uire a hărţii. . Cînd a încetat să mai ai+ă încredere în părinţii lui( !rec#enţa şi se#eritatea de0amă'irilor sale s au diminuat dramatic. Mi am rearan.%&T& 45 tea. :upă alte două şedinţe( totuşi( n a mai #enit( pentru că se pare că 6 prinsese dorul să lucre0e noap T%&)S1E%U5A "&%T& E]P. & declarat totuşi că a#ea ne#oie de +ani şi din această cau0ă munca era mai importantă pentru el decît terapia.ustare care a !uncţionat( diminuîndu i durerea şi su!erinţa. Odată ce şi a dat seama de asta( totuşi( a început să se simtă mai +ine( iar #iaţa lui a de#enit mult mai con!orta+ilă. 5 am con!runtat cu imposi+ilitatea de a !ace terapie în ast!el de circumstanţe.

O #iaţă de#otată în între'ime ade#ărului înseamnă de asemenea disponi+ilitatea de a !i personal contestaţi.udeca lumea competenţa( dar nu pot !i niciodată înţelepţi.aminare de sine( de care ma.oacă în pro+lemele internaţionale. în ce !el a contri+uit e.ecutat şi menţinut ră0+oiul din BietnamM în mod clar( a !ost o hartă !oarte di!erită de cea a 'eneraţiei care le a urmat. &lt!el( #om trăi într un sistem închis L într un clopot de sticlă( pentru a !olosi analo'ia !ăcută de S2l#ia Plath( respirînd doar propriul nostru aer !etid( !iind din ce în ce mai ilu0ionaţi. Toţi liderii noştri naţionali sînt !iinţe umane care au a#ut o copilărie şi care au !ost !ormaţi de e.aminatorul. Cunoaştem lumea doar prin relaţiile pe care le a#em cu ea. &ceasta înseamnă că tre+uie să luăm în considerare ade#ărul( încercînd 9:isciplina :ESC". E interesant de meditat( pentru moment( la rolul pe care chestiunea trans!erului îl . Este o pro+lemă între părinţi şi copii( soţi şi soţii( an'a. :in păcate( nu toţi psihiatrii răspund la aceste îndemnuri. Putem să ne re#i0uim hărţile doar atunci cînd a#em disciplina de a trece prin durere.împreună a luat s!îrşit( eu !iind un alt marca.perienţă pentru anii Q-> şi E>M Cum ne putem re#i0ui mai rapid hărţileM &de#ărul sau realitatea sînt e#itate atunci cînd sînt dureroase. Biaţa înţeleaptă tre+uie să !ie o #iaţă de contemplaţie com+inată cu acţiune.perienţa naţională a anilor C>( Q9> a contri+uit la comportamentul liderilor americani în ce pri#eşte ră0+oiul din Bietnam( cît era de potri#ită această e. în cultura americană din trecut( contemplaţia nu a !ost la mare cinste. Este #or+a totuşi doar de un număr restrîns de oameni care şi au schim+at atitudinea.aţi şi patroni( între prieteni( între 'rupuri şi chiar între noţiuni.aminăm( ci simultan tre+uie să e. V Deschiderea 1aţă de în1runtare Ce înseamnă o #iaţă total de#otată ade#ăruluiM înseamnă( înainte de toate( o #iaţă de autoe. în 67F>( oamenii l au etichetat pe &dlai Ste#enson ca !iind Jcap mareK şi au cre0ut că nu ar !i un +un preşedinte pentru că era un +ăr+at contemplati#( dăruit cu o 'îndire pro!undă şi îndoieli de sine. Sînt mulţi psihiatri care anali0ea0ă cu ri'uro0itate lumea( dar care pe sine nu se e. :in acest moti#( psihiatrii sînt îndemnaţi să urme0e ei înşişi o psihoterapie sau psihanali0ă ca parte a instrucţiei şi de0#oltării lor.aminea0ă tot atît de ri'uros. E. Sin'ura cale prin care putem !i si'uri că harta realităţii pe care o posedăm este #alidă este aceea de a o e. Cînd însă cine#a se dedică ade#ărului( durerea pare relati# neimportantă L şi de#ine din ce în ce mai puţin importantă 3şi prin urmare din ce în ce mai puţin dureroasă4( pe măsură ce persoana înaintea0ă pe drumul e.pune criticii şi de a ne con!runta cu alţi reali0atori de hărţi. Prin urmare( pentru a cunoaşte lumea( nu tre+uie doar să o e.aminarea lumii din a!ară nu este niciodată atît de dureroasă din punct de #edere personal ca e.aminării de sine. &m au0it mulţi părinţi spunîndu le cu toată serio0itatea copiilor lor adolescenţiA JDîndeşti prea mult. %eciproc( tre+uie să considerăm totdeauna discon!ortul personal ca relati# neimportant şi( într ade#ăr( să i spunem chiar +un #enit( !iind în ser#iciul căutării ade#ărului.perienţa anilor :epresiunii la conturarea acestei hărţi şi în ce !el a contri+uit e.oritatea oamenilor se !eresc.aminare ri'uroasă( permanentă şi nes!îrşită.aminăm şi e. :in !ericire( ast!el de atitudini par să se schim+e şi începem să ne dăm seama că sursa pericolului din lume stă mai mult în noi decît în a!ara noastră( iar procesul e. Pro+lema trans!erului nu este doar o pro+lemă între psi hoterapeut şi pacienţii săi. Pentru a a#ea o ast!el de dis Clplină( tre+uie să !im total de#otaţi ade#ărului.perienţa anilor QF>( Q-> la harta tinerei 'eneraţiiM :acă e.:E%E& 1&TR :E Y)1%U)T&%E 47 să 6 determinăm cît de +ine putem( ca !iind mai important( mai #ital pentru interesul !aţă de noi înşine decît con!ortul nostru. Ei pot !i indi#i0i competenţi( atît cît le poate .aminarea lumii dinăuntru( şi aceasta cu si'uranţă din cau0a durerii implicate într o #iaţă de sinceră e.K Cît de a+surd este acest lucru( dacă ne 'îndim că lo+ii noştri !rontali( capacitatea noastră de a 'îndi şi de a ne e.perienţele din copilărie.amina pe noi înşine este ceea ce ne !ace să !im oameni. pe #echea lui hartă. Să nătatea mintală este un proces neîntrerupt de de#oţiune !aţă de realitate( indi!erent de preţ. Ce hartă a urmat "itler şi de unde a pro#enit eaM Ce hartă au urmat liderii americani( care au iniţiat( e. Psihiatrii sînt în#ăţaţi să !acă acest lucru în perioada !ormării lor şi ştiu că este imposi+il să înţelea'ă cu ade#ărat con!lictele şi trans!erurile pacienţilor !ără să şi înţelea'ă propriile lor trans!eruri şi con!licte.aminării de sine şi al contemplaţiei de#ine esenţial pentru supra#ieţuire( în ultimă instanţă. Totuşi( din cau0a durerii inerente procesului de re#i0uire a hărţii realităţii( căutăm mai ales să e#ităm sau să re!u0ăm orice con!runtare pentru .

ea0ă împotri#a contestărilor. & trece printr o psihoterapie este un act de mare cura. Un ast!el de comportament nu se limitea0ă la militarii de la Casa &l+ă@ dimpotri#ă( el este comun Con'resului( altor a'enţii !ederale( corporaţii( chiar uni#ersităţi sau or'ani0aţii carita+ile L pe scurt( tuturor or'ani0aţiilor umane. )ici un act nu este mai nenatural şi deci mai uman decît acela de a trece printr o psihoterapie. :acă mă în!runţi( s ar putea să mor sau îţi #ei lua pe umeri responsa+ilitatea de a mi !ace mi0era+ile ultimele 0ile pe care le mai am pe pămînt.A J"ai să trăim şi să 6 lăsăm şi pe celălalt să trăiască. )oi în#ăţăm sin'uri să !acem lucruri nenaturale( pînă cînd nenaturalul de#ine el însuşi o a doua natură.( sînt oameni care în mod !undamental sînt mult mai cura.K Cei în #îrstă transmit !amiliei şi lumii mesa. Pe cît de necesar le este indi#i0ilor să accepte şi chiar să spună +un #enit contestărilor aduse hărţilor realităţii lor şi a modi o(erandi$ dacă #or să crească în înţelepciune şi e!icienţă( tot atît de necesar le este şi or'ani0aţiilor să accepte şi să primească în!runtarea( dacă #or .+ă. &ceastă deschidere la în!runtare este unul dintre lucrurile pe care le sim+oli0ea0ă !aptul de a sta întins pe canapeaua din +iroul apro+ate de către Statul Ma. &şa că anali0a moti#elor pentru care un incident a !ost muşamali0at a !ost ea însăşi muşamali0ată. Copiilor noştri le spunemA J)u mă contra0ice( sînt părintele tău.ulA JSînt +ătrîn şi !ra'il. Odată( şe!ul Statului Ma. &ici sînt incluşi şi psihiatrii înşişi( care cum#a nu par niciodată prea con#inşi să treacă prin propria terapie( în ciuda !aptului că au mai multe moti#e decît ceilalţi să se supună disciplinei implicate aici.KX X )u doar indi#i0ii( ci şi or'ani0aţiile sînt notorii pentru !aptul că se prote.K &n'a. :ar spunînd despre ea că este naturală( nu înseamnă că este un comportament esenţial( !olositor sau de neschim+at.sta+ilirea #alidităţii sale. Pe de altă parte( mulţi pacienţi care !ac psihanali0ă( chiar de la începutul terapiei şi contrar ima'inii stereotipe despre ei( tocmai pentru că posedă acest cura.să !ie instituţii #ia+ile şi care să pro'rese0e. O altă caracteristică a naturii umane L pro+a+il una care ne !ace cel mai umani L este capacitatea noastră de a !ace ceea ce este nenatural( de a transcende şi deci de a trans!orma propria noastră natură. Prin acest act ne menţinem în mod deli+erat deschişi pentru cea mai pro!undă în!runtare din partea altei !iinţe umane şi chiar îl plătim pe celălalt pentru ser#iciul de a cerceta şi . Preşedintele şi &rmata nu au ne#oie de mai multă contestare acumK( mi s a spus.uns de îndră0neţ să mă în!runţi( cel mai +ine e să o !aci cît se poate de prudent sau îţi #ei căuta o altă slu. JE.oşi şi mai sănătoşi decît media.or pe temeiul că cercetările recomandate nu pot !i ţinute secrete.aţilor noştri le comunicămA J:acă eşti îndea. :eşi a trece printr o psihoterapie este o !ormă !undamentală de a !i deschis la în!runtare( interacţiunile mult mai o+işnuite de 0i cu 0i ne o!eră oca0ii similare de a risca să !im deschişiA la o +ăutură răcoritoare( într o con!erinţă( la cursul de 'ol!( la masă( în pat( cu luminile stinse@ cu cole'ii noştri( cu şe!ii sau patronii( cu partenerii de #iaţă( cu prietenii( iu+iţii( părinţii şi copiii noştri. %ecomandările au !ost de0 98 :isciplina Tendinţa de a e#ita contestarea este atît de omnipre0entă în !iinţele umane( încît poate !i considerată pe +ună dreptate o caracteristică a naturii umane. O !emeie în'ri.. &cest !apt a !ost recunoscut din ce în ce mai mult de persoane precum Wohn Dardner de la Common Cause( căruia îi este clar că una dintre cele mai incitante şi esenţiale sarcini a!late în !aţa societăţii noastre în următoarele decenii este de a construi în interiorul structurii +irocratice a or'ani0aţiilor noastre o deschidere şi o capacitate de a răspunde la contestări( care #a înlocui re0istenţa instituţională tipică.istenţa unor ast!el de cercetări ar putea să ne deschidă spre în!runtări #iitoare. &m între+at o despre acest nou tipar al comportamentu lui ei.:E%E& 1&GR :E Y)1%U)T&%E 97 psihiatrului. :ESC". JSoţul meu a o+ser#at acum cîte#a săptămîni că pieptănătura mea era în neorînduială la spate după ce mă întorceam de la şedinţele de terapieK( mi a e. 5a !el de natural este a de!eca în pantaloni sau a nu te spăla niciodată pe dinţi.K &şa că a#eam o altă chestiune la care . J)u i am spus de ce.udeca limpede.or al &rmatei mi a ordonat să pre'ătesc o anali0ă asupra cau0elor psiholo'ice ale atrocităţilor comise la M2 5ai şi ale muşamali0ării ulte noare( cu recomandări pentru cercetări( ast!el încît în #iitor un ast tel de comportament să poată !i pre#enit. Mi e teamă că m ar tachina dacă ar şti că aici stau întinsă pe canapea.it coa!ată( care #enea la şedinţele mele de ce#a #reme începea să şi pieptene părul de !iecare dată după ce se ridica de pe canapea( la s!îrşitul şedinţei. Principalul moti# pentru care oamenii nu urmea0ă o psihoterapie nu este lipsa de +ani( ci lipsa de cura. într ade#ăr( orice autodiscipli nă poate !i de!inită ca a ne în#ăţa pe noi înşine să !acem lucruri nenaturale.. :acă mă critici( #oi de#eni rău şi #ei re'reta asta.K Partenerului de #iaţă îi dăm acest mesa.plicat ea( roşind.

amen şi rî#nita a+sol#ire.:E%E& 1&T& :E Y)1%U)T&%E F6 spar'ă. &ceastă !emeie nu se #a !ace +ine în între'ime pînă cînd nu #a putea !i la !el de sinceră cu soţul ei aşa cum este cu mine.ării şi apărării minciunii. Cunoaşterea esenţială nu a !ost însă o+ţinută. Este +ine şi se cu#ine ca noi( ca !iinţe umane( să !ie necesar să ne de0#oltăm şi să pro'resăm cît de rapid posi+il.enant( dureros sau !ără sens. Mulţi nu caută decît Jeli+erareaK. & i în#ăţa că sin'ura cale spre o eli+erare reală trece prin în!runtare 50 :isciplina şi disciplină este o sarcină de lun'ă durată şi deseori !ără succes. &tîta timp cît natura con!runtării este le'itimă 3şi de o+icei este4( minciuna este o încercare de sustra'ere de la su!erinţa le'itimă şi pro#oacă ast!el +oala mintală. Cea mai mare #aloare a psihoterapiei pro#ine din e. Conceptul de sustra'ere atra'e după sine chestiunea JscurtăturiiK. Tri şarea nu este totuşi o scurtătură le'itimă.K :eschiderea în psihoterapie este în mod special întărită 3sau cerută( în !uncţie de punctul d#s. Ori de cîte ori încercăm să ne sustra'em din !aţa unui o+stacol( căutăm o cale spre ţinta noastră care să !ie mai uşoară şi mai rapidăA o scurtătură. 1iinţele umane au tendinţa de a i'nora scurtăturile le'itime tot atît cît au tendinţa de a le căuta pe cele ile'itime. Prin urmare( a+sol#irea este o minciună( o denaturare.istenţei umane( sînt în mod clar un adept al noţiunii de pro'res. O !emeie poate #or+i o oră despre e. în cel mai +un ca0( ei îşi pierd timpul încercînd să e#ite în!runtarea şi de o+icei se lasă atraşi într o su+tilă !ormă de minciună. Cre0înd în creşterea spiritului uman ca scop al e.perienţele neplăcute din copilărie( dar uită să menţione0e că soţul ei a certat o de dimineaţă pentru că a scos din contul de la +ancă o mie de dolari.ar despre unii pacienţi pe care îi #edem de un an sau mai +ine am putea !oarte +ine să spunem căA J)u au intrat încă în psihoterapie cu ade#ărat. Un al treilea lucru necesar pentru ca o #iaţă să !ie dedicată în între'ime ade#ărului este prin urmare a trăi în totală onestitate.on despre $ater'ate nu a !ost mai so!isticată sau di!erită în !ormă de cea a unui copil de patru ani( care o minte pe mama lui despre cum s a întîmplat ca #eio0a să cadă de pe masă şi să se :ESC".un'e uşor. 5a o ast!el de onestitate nu se a. :ar unii sînt atît de re0istenţi la în!runtare( încît doar pretind că !ac asociere li+eră.ecutată cu succes( îi poate aduce trişorului o notă de trecere la e. &ceşti pacienţi încearcă să trans!orme ora de psihoterapie într un !el de con!erinţă de presă. Psihoterapia #erita+ilă este o scurtătură deseori i'norată spre de0#oltarea personală. Moti#ul pentru care oamenii mint este acela că #or să e#ite durerea con!runtării şi consecinţele ei. Minciuna preşedintelui )i. Cu toate acestea( cei ce lucrea0ă conştiincios la acest lucru deseori !ac pro'rese rapide. &ceasta poate economisi chiar o mai mare cantitate de timp şi( dacă este e. Este( de e. Unul dintre cele mai !rec#ente raţionamente pentru a o i'nora este acela de a i pune la îndoială le'itimitatea( spunîndA . :acă re0umatul este +un( iar materia este a+sor+ită( cunoaşterea esenţială poate !i o+ţinută într un !el care economiseşte considera+il timp şi e!ort. Cînd este !olosită această tehnică( pacienţilor li se spuneA JPuneţi în cu#inte tot ce #ă trece prin minte( nu contea0ă cît pare de insi'ni!iant( . în măsura în care şcoala a+sol#ită de#ine un element de +a0ă în #iaţă( #iaţa trişorului de#ine o minciună şi o denaturare şi este deseori dedicată prote. Pentru ca indi#i0ii şi or'ani0aţiile să !ie deschise la în!runtare( este ne#oie ca hărţile lor asupra realităţii să !ie cu adevărat deschise pentru inspecţia pu+licului.in( mulţi !u' sau sînt tentaţi să !u'ă. în acelaşi timp( ale'eţi să spuneţi acel lucru pe care sînteţi cel mai puţin doritor să 6 spuneţi.emplu( o scurtătură le'itimă să studie0i un re0umat al unei cărţi în loc să citeşti toată cartea( atunci cînd e #or+a de pre'ătirea unui e.tinderea disciplinei implicate în Jora de cinci0eci de minuteK la tre+urile şi relaţiile interpersonale 0ilnice ale pacientului.amen. Bor+im( prin urmare( de o JseducereK a pacientului în cadrul psihoterapiei. Ei sînt #olu+ili cînd #or+esc despre una sau alta( dar uită amănuntele cruciale.K E uşor de spus( mai 'reu de !ăcut. Cînd îşi dau seama că #or a#ea parte de contestări( dar şi de spri. de #edere4 de tehnica Jli+erei asocieriK. Bindecarea spiritului nu e completă pînă cînd deschiderea la în!runtare nu de#ine un mod de a trăi. :intre toţi cei care #in la psihiatru sau la psihoterapeut( doar !oarte puţini caută de la început un ni#el conştient de în!runtare sau o educare prin disciplină. . &ceasta în seamnă un proces continuu şi nes!îrşit de autosupra#e'here( pentru a ne asi'ura că comunicarea L nu doar în cu#intele pe care le spunem L re!lectă in#aria+il( precis( pe cît e omeneşte posi+il( ade#ărul sau realitatea aşa cum o cunoaştem. Cu#întul cheie aici este totuşi Jle'itimitateaK. :acă sînt mai multe lucruri în mintea d#s.să lucrăm.

:e pildă( unii părinţi #or spune deschisA JŞtim că a#em o pro+lemă în căsnicia noastră şi că ea are pro+a+il le'ătură cu pro+lema !iului nostru.utor.K &lţii #or+esc mai puţin deschis.tirpate doar într o atmos!eră de onestitate totală. înfruntarea modi!icărilor pe care tre+uie să le !acem L hărţile noastre L în propria conştiinţă şi în propria percepţie realistă poate !i pînă la ultima picătură la !el de le'itimă şi dureroasă ca orice în!runtare pu+lică. O minciună al+ă constă în a !ace o a!irmaţie care nu este !alsă în sine( dar nu de0#ăluie o parte semni!icati#ă a ade#ărului. Pentru a crea această atmos!eră( este esenţial pentru terapeut să #ină în relaţia lui cu pacienţii cu o capacitate totală de deschidere şi sinceritate. :intre miliardele de minciuni pe care oamenii şi le spun deseori( două( !oarte comune( sînt în i special puternice şi distructi#eA J)oi ne iu+im cu ade#ărat co . :e multe ori mă re!er la psihoterapie ca !iind J. &lţii( deseori( #in cu o #ădită cunoaştere a cau0ei pro+lemei pe care o are copilul( sperînd că psihiatrul #a !i în stare să !acă ce#a ma'ic pentru a schim+a capitolul !ără a se atin'e de cau0a !undamentală a pro+lemei.traordinar de lun'i pentru a e#ita să şi dea seama de aceasta.:E%E& 1&G& :E Y)1%U)T&%E 53 sonală !ără să !olosim psihoterapia( dar deseori sarcina este inutil tără'ănată( lun'ă şi di!icilă.utaţi să !ie mai !ericit. Mai tîr0iu( urmînd aceeaşi pantă( pro+a+il că ei le #or spune prietenilor şi şi #or spune lor înşileA J&m !ăcut tot ce a !ost posi+il pentru +ăiatul nostru@ am !ost chiar la patru psihiatri di!eriţi cu el( dar nimic n a !ost de a.K .K Poate că pă . în mod similar( este posi+il să do+îndim de0#oltare per 52 :isciplina :ESC". să !aceţi terapie cu noi@ #rem să lucraţi doar cu !iul nostru şi( dacă e posi+il( să 6 a. pilulK şi JPărinţii noştri ne iu+esc cu ade#ărat. Minciunile al+e pot !i la !el de distructi#e ca şi cele ne're. Cea mai comună ast!el de situaţie apare în anumite ca0uri în care părinţii caută psihoterapia pentru copiii lor. Este posi+il să construieşti o casă !ără ciocan şi Cuie( dar în 'eneral procesul nu este e!icient sau de0ira+il. într ade#ăr( pentru că (are mai puţin condamna+ilă( re!u0area in!ormaţiilor esenţiale este cea mai .ute pacienţii să în!runte ast!el de minciuni.ă.plici că simptomele copilului sînt o e. Cu toate acestea( nu #rem ca maria. Pacienta care ne'li. &ceste rădăcini pot !i descoperite şi e.K :ar aceasta este de o+icei o acoperire pentru temeri mult mai semni!icati#e.JMi e teamă că psihoterapia este un !el de cîr. O minciună nea'ră constă în a !ace o a!irmaţie despre care ştim că e !alsă. Ei #or ca aceşti copii să se schim+e în #reun !elA să nu mai consume dro'uri( să şi poată tempera ieşirile de !urie( să nu mai ia note proaste şi aşa mai departe. Unii părinţi şi au epui0at resursele încercînd să şi a. de minciuni care ni s au spus şi minciuni pe care ni le am spus sin'uri. în 'eneral( are rost să !olosim instrumentele la îndemînă ca scurtătură.ocul onestităţiiK( pentru că trea+a ei este( printre altele( să a. 1aptul că o minciună este al+ă nu înseamnă că este mai puţin minciună sau că este mai scu0a+ilă. rinţii noştri ne iu+esc într ade#ăr şi noi ne iu+im cu ade#ărat copiii? dar cînd nu e aşa( deseori oamenii stră+at distanţe e.ea0ă să menţione0e că a semnat un cec !ără acoperire în contul !amiliei şi a împiedicat de0#oltarea în cadrul terapiei tot atît de mult ca şi cum ar !i minţit de la început. Pe de altă parte( psihoterapia poate !i căutată ca o scurtătură ile'itimă. Cum ne putem aştepta ca un pacient să îndure durerea con!runtării realităţii cînd nu suportăm şi noi aceeaşi durereM )u putem îndruma pe cine#a decît pînă acolo unde am mers noi mai înainte. Ei #in mărturisindu şi disponi+ilitatea de a !ace tot ce e necesar( dar cînd le e. )u #reau să de#in dependent de o cîr.ute copiii şi #in la psihote rapeut cu o disponi+ilitate #erita+ilă de a munci la această pro+lemă. X uţini tîmplari s ar lepăda de o+iceiul de a !olosi ciocan şi Cuie. Un 'u#ern care re!u0ă prin cen0ură poporului său in!ormaţii esenţiale nu este mai democratic decît unul care spune lucruri !alse. Utili0area psihoterapiei nu este într o măsură rnai mare o cîr.ocul ade#ăruluiK sau J.presie a resentimentului !aţă de între'ul lor stil de #iaţă( care nu i lasă un spaţiu real pentru a se de0#olta( ei #or spuneA JEste ridicol să te 'îndeşti că noi ar tre+ui să ne schim+ăm din cau0a luiK@ şi #or pleca să caute un alt psihiatru( unul care le ar putea o!eri o scurtătură nedureroasă.i minţim( +ineînţeles( pe alţii( dar ne minţim şi pe noi.ul nostru să se schim +e@ nu #rem ca d#s.ă.ul adevărului Minciunile pot !i împărţite în două tipuriA minciuni al+e şi minciuni ne'reX. Re1u.ă decît sînt ciocanul şi cuiele pentru construirea unei case. Una dintre rădăcinile +olii mintale constă in#aria+il într un an'rena.

aptul că inconştientul său era preocupat de această pro+le F- .oşi încît să !ie deschişi unul cu celălalt deseori le #a !i di!icil să !ie deschişi cu copiii lor. Pentru părinţi( a şi hrăni copiii cu o +udincă cu minciuni al+e nu este considerat doar un !apt accepta+il( ci e 'îndit ca !iind un 'est iu+itor şi +ene!ic.n dorinţa mea de a apărea ca un terapeut strălucit şi de a !ace pro'rese rapide( i am spusA JBisul d#s.ualităţii. în timpul primului meu an de instruire( un pacient a!lat la a patra #i0ită mi a po#estit un #is care în mod e#ident e.ulii( puternici şi iu+itori. 54 :isciplina o+işnuită !ormă de a minţi@ şi pentru că ea poate !i mai 'reu de detectat şi de con!runtat cu realitatea( este deseori mai dăunătoare decît minciuna nea'ră. e.X C.aţi într un anume !el poate i0+ucni un con!lict real.istă certitudinea că #or opta pentru di#orţ înseamnă a plasa o po#ară inutilă pe umerii copiilor.ul părinţilor este pe +utuci( atunci copiii #or a#ea de a !ace cu posi+ilitatea ameninţătoare a di#orţului indi!erent dacă li se #or+eşte despre asta sau nu.a copiii ser#eşte mai mult ca acoperire şi raţionali0are a dorinţei de a e#ita în!runtarea cu copiii lor şi a dorinţei de a şi menţine autoritatea asupra lor. %e0ultatul este atunci pri#aţiunea( nu protecţia.trem de ameninţătoare pentru sentimentul de securitate al copilului L într ade#ăr( atît de ameninţătoare( încît copilul nu are capacitatea de a o percepe prea raţional.uana( că s au certat cu o noapte înainte în pri#inţa relaţiei lor( că sînt iritaţi de !aptul că +unicii lor îi manipulea0ă( că doctorul le a spus unuia sau amîndurora că au tul+urări psihiatrice sau psihosomatice( că au !ăcut o in#estiţie !inanciară riscantă sau chiar cîţi +ani au în +ancă. indică !aptul că sînteţi preocupat de în'ri.K Ca un alt e.K Cu toate acestea( cînd dorinţa de onestitate totală se opune ne#oilor unor oameni de a !i prote. O ast!el de ima'ine este +ună şi pentru noi şi pen %E1UZU5 &:EBR%U5U.emplu( deseori este necesar ca psihotera peutul să nu şi rostească propriile 'înduri( opinii şi simţăminte în !aţa pacienţilor în primele stadii ale psihoterapiei( pentru că pacienţii nu sînt încă 'ata să le primească sau să se poată descurca cu ele. Pentru alţii( totuşi( dorinţa Jplină de iu+ireK de a şi prote. Pri#iţi ne ca pe nişte oameni 'ri. Minciuna al+ă poate !i considerată social accepta+ilă în multe dintre relaţiile noastre interumane( pentru că se spune că Jnu #rem să rănim sentimentele oamenilorK. Copiii sînt pri#aţi de cunoaşterea pe care ar putea o acumula cu pri#ire la +ani( +oală( dro'uri( se.ualitate.ul este solid( părinţii le #or !ace într ade#ăr un deser#iciu copiilor lor dacă #or spune cu a+solută deschidereA JMama şi tata au #or+it a0i noapte despre di#orţ( dar nu ne 'îndim !oarte serios la acest lucru acum.emplu( chiar şi părinţii cu un maria. :oar cu multă muncă şi cu mare noroc l am con#ins să se reîntoarcă la terapie. Ei nu le #or spune copiilor că !umea0ă mari. :acă maria.aK copiii este moti#ată de o #erita+ilă( dar prost direcţionată iu+ire. 55 tru #oi( aşa că nu o contestaţi. limitat. Pentru ei( ameninţarea cu di#orţul este 'ra#ă chiar dacă e departe. )oţiunea de di#orţ este e.a şi de a scuti copilul de 'ri. Chiar soţilor şi soţiilor care au !ost îndea.perienţă specială în acest domeniu( utili0ea0ă( !ireşte( un sistem mai ela+orat de clasi!icare şi #or+eşte de pro Pa'andă al+ă( 'ri şi nea'ră( propa'anda 'ri constînd într o sin'ură minciună nea'ră( iar propa'anda nea'ră constînd într o minciună nea'ră ce este atri+uită în mod !als unei alte surse.amente de a!aceri. :ar în ca0ul în care maria.utor( în ciuda !aptului ^a nu am mai atins niciodată pro+lema homose.orarea că aţi putea !i homose. Bom deplîn 'e însă !aptul că relaţiile noastre sociale sînt în 'eneral super!iciale. &ceste Şedinţe i au !ost de un considera+il a. :eseori( acest re!u0 şi această lipsă de deschidere este 'îndită ca +a0îndu se pe dorinţa plină de iu+ire de a prote.prima o preocupare pentru homose. :e e. în cele din urmă( sînt pri#aţi de un model de deschidere şi onestitate( !iindu le o!erit în schim+ un model de onestitate parţială( deschidere incompletă şi cura.( căsătorie( părinţii lor( +unicii şi ceilalţi oameni în 'eneral.ios şi nu a mai #enit la următoarele trei între#ederi.uana( că s au certat peste noapte( că sînt supăraţi pe +unici şi că tata a pierdut +anii. )ouă ne permite să ne simţim puternici( iar #ouă( să #ă simţiţi în si'uranţă@ şi #a !i mai +ine pentru toţi dacă nu pri#im prea adînc aceste lucruri.ual. Pentru mulţi părinţi( dorinţa de a şi Jprote. &st!el de părinţi spun de !aptA JUitaţi ce e( copii( #oi rămîneţi în continuare copii( cu preocupările #oastre copilăreşti şi lăsaţi adulţii să se preocupe de ceea ce depinde de ei.celent pot lua în considerare uneori di#orţul ca pe una dintre opţiunile posi+ile( iar a i in!orma pe copii despre aceasta cînd nu e.&( care deţine o e. &m mai a#ut încă două0eci de şedinţe înainte ca el să !ie ne#oit să se mute din acea 0onă a oraşului din cau0a unor noi aran.K El a de#enit #i0i+il an. Totuşi( deseori( o ast!el de JprotecţieK este lipsită de succes.uns de cura. Copiii ştiu oricum că mama şi tata !umea0ă mari.i inutile. .

în cele din urmă( pentru a e#alua capacitatea celuilalt de a utili0a ade#ărul pentru pro pria i de0#oltare spirituală( tre+uie a#ut în minte !aptul că( în 'eneral( tendinţa noastră este mai de'ra+ă de a su+estima decît de a e. Pur şi simplu nu e. )u sînt apăsaţi de nici o ne#oie de a se ascunde.loace prin scop şi îşi #a pierde inte'ritatea şi identitatea personală( de#enind o persoană com(let dăruită or'ani0aţiei.usti!ice orice mi.traordinar de în'ust şi doar puţini reuşesc să 6 stră+ată cu succes. )u tre+uie să construiască noi minciuni pentru a le acoperi pe cele #echi.a'era această capacitate.ecuti# tre+uie să mear'ă( între păstrarea şi pierderea identităţii şi inte'rităţii lui( este e.oritatea oamenilor optea0ă pentru o #iaţă de onestitate şi deschidere limitate( pentru o închidere relati#ă( ascun0îndu se pe ei şi hărţile lor de lume. în al cincilea rînd( %E1UZU5 &:EBR%U5U. )u tre+uie să se !urişe0e prin locuri întunecoase. Totuşi( răsplata unei #ieţi oneste di!icile( dar şi a de#oţiunii !aţă de ade#ăr este mult mai mare decît ceea ce ţi se cere.traordinară( imposi+il de îndeplinit #reodată( o po#ară permanentă şi nes!îrşită( un o+stacol real. Pentru că nu #or+esc niciodată mincinos( ei pot !i si'uri şi mîndri că prin cunoaşterea pe care o au nu #or contri+ui cu nimic la con!u0ia lumii( ci #or ser#i ca sursă de iluminare şi clari!icare. :acă oamenii ar spune întotdeauna ce au în minte despre tot !elul de chestiuni mari sau mici( ar !i consideraţi insu+ordonaţi de către şe!ii direcţi şi o ameninţare pentru or'ani0aţie de către directori. :atorită !aptului că hărţile lor sînt continuu con!runtate( oamenii deschişi sînt oameni care se de0#oltă mereu. în al doilea rînd( să ai+ă în minte că actul de a se a+ţine de la ade#ăr este întotdeauna o minciună potenţială. îşi #or cîşti'a o reputaţie de oameni neplăcuţi şi #or !i consideraţi prea de neîncredere ca să !ie puşi #reodată să #or+ească în numele or'ani0aţiei.un'e să . Pe de altă parte( dacă e!icienţa cui#a într o or'ani0aţie este pri#ită ca !iind sin'urul scop al comportamentului or'ani0aţional( permiţînd doar e.ista. Prin această deschidere ei pot sta+ili şi menţine relaţii interumane apropiate mult mai e!icient decît oamenii mai închişi.primarea opiniilor( a sentimentelor( a ideilor şi chiar a cunoaşterii tre+uie înă+uşită uneori în asemenea situaţii şi în multe alte circumstanţe în cursul acţiunilor umane.( încît poate !i e. Şi( !apt esenţial( ei #or descoperi că ener'ia necesară pentru autodisciplină este mai mică decît ener'ia necesară pentru a ţine secrete. Cu cît o persoană este mai onestă( cu atît îi este mai uşor să continue să !ie onestă( tot aşa precum cine#a care minte #a a#ea din . în al patrulea rînd( reciproc( deci0ia de a se a+ţine de la a spune ade#ărul tre+uie să se +a0e0e cu totul pe ne#oile persoanelor sau ale mulţimii de oameni pentru care ade#ărul este ţinut ascuns.:isciplina mă nu însemna că el era pre'ătit să ai+ă de a !ace cu ea la ni#el conştient@ prin !aptul că nu m am a+ţinut de la a i !ace cunoscută intuiţia mea i am !ăcut un 'ra# deser#iciu( aproape pier0îndu 6 nu doar ca pacient al meu( dar şi al oricui. &ceastă cale e mai uşoară. 57 L e#aluarea ne#oilor celuilalt este un act de responsa+ilitate atît de comple. Toate acestea par o sarcină e. Şi este într ade#ăr o sarcină de autodisciplinare care nu se termină niciodată( !apt pentru care ma. în al treilea rînd( deci0ia de a se a+ţine de la ade#ăr să nu se +a0e0e niciodată pe ne#oi personale( cum ar !i ne#oia de putere( ne#oia de a !i plăcut sau ne#oia de a şi prote.istă altă cale pentru cine#a care #rea să !ie e!icient într o într o or'ani0aţie( decît să de#ină o Jpersoană a or'ani0aţieiK( de#enind circumspect inclusi# în e.primarea opiniilor personale( contopind uneori identitatea personală cu cea a or'ani0aţiei. în al şaselea rînd( !actorul primar în e#aluarea ne#oilor celuilalt este e#aluarea capacităţii acelei persoanei de a utili0a ade#ărul pentru de0#oltarea ei spirituală.ecutat cu înţelepciune doar atunci cînd se operea0ă cu iu+ire ade#ărată pentru celălalt. E.a harta de în!runtare.primarea acelor opinii care nu !ac #aluri( atunci el #a a. )u tre+uie să şi risipească timpul pentru a şi acoperi urmele şi a menţine aparenţele. în s!îrşit( au li+ertatea totală de a e. Ce re'uli poate deci să urme0e cel ce este dedicat ade#ăruluiM Mai întîi( ceea ce spune să nu !ie !als. Este o enormă pro#ocare. :rumul pe care un director e. %enunţarea selecti#ă la opiniile personale tre+uie practicată uneori şi în lumea a!acerilor sau a politicii( dacă se doreşte o +ună primire în consiliul puterii.

emplu( am lucrat cu o cura. Tipul de disciplină de care e ne#oie să disciplinăm disciplina eu îl numesc echili+rare( şi ea este cel de al patrulea şi ultim tip de disciplină pe care 6 discut aici.erciţiul cura. Mai mult( tre+uie să a#em capacitatea de a ne e.ului lor de a trăi în deschidere se eli+erea0ă de !rică.oasă !emeie schi0o!renică de C= de ani( pentru care a !ost o ade#ărată re#elaţie să a!le că e.traordinară !le.<%&%E& F7 Echili)rarea Pînă acum sper că a de#enit clar !aptul că e.terminaţi.oşi tre+uie să se !orţe0e continuu pe ei înşişi să !ie complet oneşti( !iind necesar de asemenea să posede capacitatea de a se a+ţine de la a spune ade#ărul cînd acest lucru este potri#it.ată. Pentru a !i oameni li+eri( tre+uie să ne asumăm responsa+ilitatea totală pentru noi înşine( dar( procedînd ast!el( tre+uie de asemenea să a#em capacitatea de a re!u0a responsa+ilitatea care nu ne aparţine cu ade#ărat. Mult din munca psihoterapeutică constă în încercarea de a a.primăm doar după o îndelun'ată deli+erare şi autoe#aluare.prima. Uneori( de e. în 'eneral( cu cît pacienţii sînt mai mutilaţi de an. &lteori ne este mai de !olos să o e.prima mînia( dar şi de a nu o e.ă este necesar să a#em nu doar capacitatea de a ne e. Ea se simţea o+li'ată să trimită pentru !iecare cadou sau in#itaţie o scrisoare de răspuns lun'ă( ela+orată( scrisă de mînă( cu !iecare !ra0ă şi cu#înt îndelun' 'în dite.perienţa !uriei atunci cînd percepem că un alt or'anism încearcă să nă#ălească peste teritoriul nostru psihic sau 'eo'ra!ic sau încearcă( prin orice mi. . Pentru a da doar un e.primi cu răceală şi calm( în alte momente( 0'omotos şi a'itat. 58 :isciplina EC". &st!el( este necesar ca acei centri mai noi ai creierului 3centrii .emplu( tre+uie să o e. Echili+rarea este disciplina care ne dă !le.uta pacienţii să şi !le.primăm imediat şi spontan. Ea ne !ace să ripostăm. 1ără mînie am rămîne mereu pe loc( pînă cînd am !i cu totul 0dro+iţi sau e.emplu( să luăm în considerare pro+lema mîniei şi a e.ne#ita+il( nu putea continua mult timp să poarte aceas . Totuşi( deseori ne dăm seama după o mai atentă e.istă +ăr+aţi pe care nu tre+uie să i lase să +ată la uşa ei( că pe unii tre+uie să i in#ite în su!ra'erie( nu şi în dormitor şi că pe unii îi poate lăsa să intre şi în dormitor.ă( ce rînd şi !le.ietate( sentimente de #ino#ăţie şi insecuritate( cu atît această muncă este mai rudimentară şi mai di!icilă. Sînt momente cînd cel mai +ine este să o e. Pentru a trăi cu succes în orice s!eră de acti#itate( e ne#oie de o e. Trăim e.i+ilitate( şi . Oamenii cura.primării ei. &st!el( sărea de la o promiscuitate de'radantă la o i0olare aridă.i+ilitate. :oar prin mînie putem supra#ieţui.i+ilitate.prima mînia în multe !eluri.i+ilităţii sistemului lor de reacţie.locie şi deseori nu este niciodată îndeplinită pînă la capăt. :e e.5.i+ili0e0e sistemul de reacţie.loc( să ne do+oare. Cu alte cu#inte( disciplina însăşi tre+uie disciplinată.ă( care nu poate !i de o+icei îndeplinită pînă în perioada adultă sau pînă la #îrsta mi. Prin urmare( nu a#em ne#oie să ştim doar cum să ne descurcăm cu mînia în mai multe !eluri( ci şi care este momentul cel mai potri#it şi stilul de a o e. Chiar cînd reali0ăm că cine#a #rea cu ade#ărat să ne a'rese0e s ar putea să ne dăm seama că( pentru un moti# sau altul( nu este în interesul nostru să răspundem cu mînie. )u e de mirare( atunci( că a în#ăţa să stăpînim mînia este o sarcină comple. înainte( ea opera cu un sistem de reacţie prin care !ie că lăsa pe toată lumea să intre în dormitorul ei( !ie( cînd sistemul de reacţie nu !uncţiona( nu lăsa pe nimeni nici să i +ată la uşă.udecată.erciţiul disciplinei este o sarcină pe cît de di!icilă pe atît de comple.udecăţii4 să poată să re'le0e şi să modele0e centrii mai #echi 3ai emoţiei4.prima.ce în ce mai multă ne#oie să mintă iarăşi.aminare a ceea ce percepem iniţial ca o încercare de a'resiune asupra noastră din partea celorlalţi că ei nu intenţionau deloc să !acă acest lucru.i+il. Pentru a !uncţiona cu succes în lumea noastră comple. într o măsură mai mare sau mai mică( toţi oamenii su!eră de o inadec#are a !le. Mînia este o emoţie sădită în noi 3şi în or'anisme mai puţin e#oluate4 de nenumărate 'eneraţii în cursul e#oluţiei( pentru ca supra#ieţuirea noastră să !ie încura. :atorită deschiderii lor( oamenii de#otaţi ade#ărului trăiesc în deschidere( iar prin e. Pentru a mane#ra mînia în mod adec#at şi competent( e ne#oie de un sistem de reacţie ela+orat şi !le. Pentru a !i or'ani0aţi şi e!icienţi( pentru a trăi înţelept( tre+uie ca 0ilnic să amînăm satis!acţia şi să a#em un ochi aţintit spre #iitor@ totuşi( pentru a trăi #oioşi( tre+uie să a#em capacitatea( cînd nu e distructi#ă( de a trăi în pre0ent şi de a acţiona spontan. Cu aceeaşi !emeie a tre+uit să petrec mai multe şedinţe în care să ne concentrăm asupra pro+lemei !aptului de a mulţumi.

ta0ian tă în !olosul menţinerii echili+rului în cur+ă. în !ormele ei ma.oc !oarte strîns şi îndîr.ocuri pe care nu le poţi termina. &şa că am luat deci0ia să mi încetinesc #ite0a în momentul în care intram în cur+a de la capătul pantei. îmi amintesc cum am a!lat despre acest lucru pentru prima oară( într o dimineaţă de #ară( pe cînd a#eam nouă ani.ploram #oios dimensiunile acestei noi a+ilităţi. )u tre+uie să începi .un'ea !ie să nu mai scrie nici o scrisoare( !ie să re!u0e orice cadou sau in#itaţie.ucăm o partidă.it. înainte( am #or+it doar despre !ormele minore ale renunţării L renunţarea la #ite0ă( la lu. :acă nu #rei să 6 .oc serios. Ştiam că are o disciplină ri'idă în ceea ce pri#eşte o+iceiurile de somn şi mi s a părut că ar tre+ui să !ie capa+ilă să renunţe la ce#a din această ri'iditate.i+il şi de a menţine mereu un echili+ru delicat între ne#oi( scopuri( îndatoriri( responsa+ilităţi( direcţii etc. îmi pierdusem echili+rul. într un !el sau altul( a !ost o lecţie pe care am continuat să o reîn#ăţ de a lun'ul între'ii mele #ieţi. :acă #rei să 6 . Echili+rul este o disciplină tocmai pentru că actul de a renunţa la ce#a este dureros. &cestea sînt !ormele ma. Ce !usese 'reşitM %ăspunsul era -= . Esenţa acestei discipline a echili+rului este JrenunţareaK.ta0ul meu s a s!îrşit într o secundă cînd am !ost propulsat la #reo patru metri în a!ara drumului( în tu!işuri. a!late în con!lict unele cu altele. & renunţa la acest e. :acă acest lucru pare ciudat( este pentru că nu EC". .oacă .-> :isciplina tă po#ară( aşa că a.ită a scrisorilor de mulţumire.ocul încă 0ece minute( pînă cînd +rusc !iica mea a i0+ucnit în lacrimi( a stri'at că nu mai .K &m mai . &m în#ăţat totuşi că pierderea echili+rului este !undamental mai dureroasă decît renunţarea cerută de menţinerea echili+rului.oci( +ine( tre+uie să 6 . în cele din urmă( a stăruitA JTe ro'( tatăP Te ro'( mută mai repede.enată.ta0.traordinară capacitate de a atin'e în mod !le. )e distrăm +ine. :e curînd( într o seară( am decis să petrec ce#a din timpul meu li+er pentru a construi relaţii mai apropiate şi mai +une cu !iica mea de 69 ani.5.perienţele umane. Poate părea ciudat( dar mulţi oameni ale' alternati#a de a nu mai continua călătoria #ieţii L de a se opri repede( la o distanţă oarecare L pentru a e#ita durerea renunţării la părţi din ei înşişi. Era limpede( !ăcusem o 'reşeală.oci deloc. am spusA J"aide( poţi să te duci ce#a mai tîr0iu la culcare măcar o dată.ucat încă cincispre0ece minute( în timpul cărora ea a de#enit #i0i+il . E. . Sin'ura alternati#ă la această renunţare este de a nu mai călători deloc pe acest drum al #ieţii. Totuşi( partida începuse noaptea şi pe la ora nouă !iica mea m a între+at dacă nu pot să mut mai repede( pentru că ea tre+uia să se ducă la culcare@ tre+uia să se tre0ească ora la şase dimineaţa.mediat( m am simţit de parcă a#eam iarăşi 7 ani( stînd şi sîn'erînd în tu!işurile de la mar'inea drumului( lîn'ă +icicletă. Co+orînd panta pe +icicletă în acea dimineaţă( #ite0a cres cîndă m a !ăcut să mă simt în e. Cam la o milă de casa noastră( drumul co+ora într o pantă a+ruptă( la capătul căreia era o cur+ă strîn să. :e mai multe săptămîni ea mă tot ru'a să .K Şi aşa( ea simţindu se mi0era+il( am continuat . în#ăţasem de cu rînd să mer' pe +icicletă şi e.ul mîniei spontane( la securitatea a+ţinerii de la mînie sau la scrierea în'ri. Sănătatea mintală matură cere ast!el o e.emplul de mai sus nu am !ost dispus să su!ăr durerea de a renunţa la #ite0a mea e.ocul ăsta stupid şi a urcat în !u'ă scările. )ouă0eci de minute mai tîr0iu( ea plîn'ea şi era atît de !urioasă pe mine( încît aproape nu mai putea #or+i. Era clar( nu reuşisem să iau cur+a. încă o dată( ea a !ost uluită să a!le că sînt cadouri care nu necesită o scrisoare de mulţumire şi cînd totuşi e ne#oie de aşa ce#a( un +ilet scurt este deseori su!icient. Ca oricare altul( pentru a lua cur+ele şi intersecţiile #ieţii( !iecare tre+uie să renunţe mereu la anumite părţi din sine.K J)uK( i am răspuns( Jşahul este un . & acceptat cu neră+dare şi m am an'a. &ş #rea acum să mă întorc la renunţarea la trăsături ale personalităţii( la tipare +ine sta+ilite de comportament( la ideolo'ii şi chiar la un între' stil de #iaţă.ore( renunţarea este cea mai dureroasă dintre e. &m început seara dorind să petrec un timp care să ne !acă !ericiţi pe mine şi pe !iica mea.oci serios( poate nu #rei să . în e.ta0 şi a pune !rînă mi se părea o pedeapsă a+surdă.at într un .<%&%E& -6 înţele'eţi adîncimea durerii ce poate !i implicată.oci încet. M am 0'îriat rău şi sîn'eram( iar roata din !aţă a +icicletei mele noi era îndoită şi nu mai putea !i !olosită după impactul cu un copac.ucăm şah împreună( aşa că i am su'erat să .ore de renunţare cerute cui#a ce #rea să călătorească departe pe drumul #ieţii.

:intre toţi !actorii posi+ili( unul dintre cei mai des întîlniţi şi puternici îl constituie tiparul e.uns la deci0ia de a căuta asistenţă psihiatrică. Un ast!el de tipar al e. -C apară( tre+uie renunţat la o parte proporţională din J#echiul sineK. Cînd eram copil( dorinţa mea de a în#in'e la di!erite . !ănătatea de(resiei Ce am spus anterior este doar un e. :ar n am #rut să #ăd răspunsul( aşa că mi a luat două ore să mi !ac drum prin durerea de a accepta !aptul că stricasem seara permiţînd dorinţei mele de a cîşti'a un .ul să se numească pacienţi.ocuri mi a !ost de !olos. &m ucis o.oci şah !ără să #rei să cîşti'iM )u m am simţit niciodată +ine !ăcînd lucrurile !ără entu0iasm. :in acest moti#( deşi . 1rec#ent( de e.e0e prima întîlnire cu psihoterapeutul. :eprimarea mea a continuat.K :e !apt( procesul renunţării începe chiar înainte ca pacientul să !i a. &m cre0ut că o să mi lipsească( dar nu s a întîmplat aşa. &m menţionat că în timpul procesului renunţării la dorinţa mea de a cîşti'a eram mereu deprimat.:isciplina e#ident. Cum a.uns de puternic să accepte cu ade#ărat pierderea lor.utor( pentru a cîşti'a multe lucruri. :ar chiar şi această mică renunţare îmi părea imposi+ilă. Perioada de psihoterapie intensă este o perioadă de intensă de0#oltare( în timpul căreia pacientul tre+uie să parcur'ă mai multe schim+ări decît e. &poi am de#enit deprimat şi 'ra#. Toată #iaţa mea dorinţa de a în#in'e mi a !ost de mare a. &cum( deprimarea a încetat. Ca părinte( mi am dat seama că îmi stă în drum. Timpurile s au schim+at.perienţelor din copilărie( în care părinţii sau soarta( nerăspun0înd ne#oilor copilului( îi ră pesc JlucruriK înainte ca el să !ie pre'ătit psiholo'ic să renunţe la ele sau să !ie îndea.K &ceastă renunţare poate !i( în cultura noastră( !oarte di!icilă la +ăr+aţii pentru careA J)u sînt în re'ulă şi am ne#oie de asistenţă pentru a înţele'e de ce nu sînt în re'ulă şi cum să a.perienţa pierderii a ce#a şi creea0ă o tendinţă mult mai puternică decît cea a indi#i0ilor mai norocoşi( de a se a'ăţa de JlucruriK şi de a căuta să e#ite durerea de a le pierde sau de a renunţa la ce#a. Cum e posi+il să . L X E.oc de şah să de#ină mai importantă decît dorinţa de a construi o relaţie cu !iica mea. :e !apt( acest proces de renunţare începe de o+icei înainte ca pacientul să şi !i. Pentru a mă schim+a odată cu ele( a tre+uit să renunţ la ce#a. &ceasta pentru că sentimentul asociat cu renunţarea la ce#a la care ţinem L sau măcar la ce#a care !ace parte din noi( ne e !amiliar L este depresia.oc şah entu0iast( dar nu seriosM Totuşi( cum#a tre+uia să mă schim+( pentru că ştiam că entu0iasmul( spiritul meu de competiţie şi serio0itatea mea !ăceau parte dintr un tipar de comportament care !uncţiona şi #a continua să !uncţione0e pentru a o înstrăina pe !iica mea de mine şi că dacă nu aş !i putut modi!ica acest tipar #or urma şi alte lacrimi inutile şi amărăciune. )u mi a lipsit. &cea parte din mine a dispărut acum.un' să !iu în re'ulăK este din păcate şi deseori ce#a echi#alent cuA JSînt sla+( nemasculin( inadec#at. &şa că a tre+uit să o înlătur. Este o etapă ine#ita+ilă dintr o psihoterapie reuşită.emplu( actul de a decide căutarea de asistenţă psihiatrică repre0intă prin el însuşi o renunţare la ima'inea de sine care spuneA JSînt în re'ulă. Pentru că !iinţele umane sănătoase mintal tre+uie să se de0#olte şi pentru că a renunţa sau a pierde din #echiul sine este parte inte'rantă a procesului de0#oltării mintale şi spirituale( depresia este un !enomen normal şi sănătos. Pentru ca această puternică de0#oltare să SR)RT&TE& :EP%ES.emplu minor care arată prin ce tre+uie să treacă de multe ori în procesul psiho terapeutic acei oameni care au cura. &m renunţat la o parte din dorinţa mea de a cîşti'a .perienţelor din copilărie sensi+ili0ea0ă copi lul la e. :e#ine anormal şi nesănătos doar atunci cînd ce#a inter!erea0ă cu procesul de renunţare( a#înd ca re0ultat prelun'irea depresiei( iar completarea acestui proces nu mai are locX.istă mulţi !actori care pot inter!era cu procesul de renunţare( trans!ormînd ast!el o depresie normală( sănătoasă într o depresie cronică( patolo'ică. & tre+uit să moară.perimentea0ă alţi oameni într o #iaţă. &m ucis o cu dorinţa de a în#in'e ca părinte.unsesem atît de departe de echili+ruM încet( încet mi s a arătat că dorinţa mea de a cîşti'a !usese prea mare şi că ar !i tre+uit să renunţ la o parte din ea.ocuri. Cum aş !i putut să .E.

în toate depresiile patolo'ice este implicat un anume +loca, al procesului de renunţare( eu cred că e.istă un tip de depresie ne#rotică cronică( ce are ca rădăcină un traumatism al capacităţii de +a0ă a indi#idului de a renunţa la orice( iar acest su+tip de depresie eu l aş numi Jne#ro0ă de renunţareK. -9
:isciplina

Un moti# determinant care îi conduce pe oameni să se 'îndească să caute asistenţă psihiatrică este depresia. Cu alte cu#inte( pacienţii sînt !rec#ent de,a implicaţi într un proces de renunţare sau de de0#oltare înainte de a lua în considerare psihoterapia şi tocmai simptomele procesului de de0#oltare sînt cele care îi îndeamnă spre +iroul terapeutului. Trea+a terapeutului este aceea de a a,uta pacientul să complete0e procesul de de0#oltare început de,a. &ceasta nu înseamnă că pacientul este prea !rec#ent conştient de ceea ce i se întîmplă. :impotri#ă( ei doresc adesea doar o eli+erare de simptomele depresiei( ast!el încît lucrurile să !ie în !elul Jîn care o+işnuiau să !ieK. Ei nu ştiu că lucrurile nu mai pot !i Jîn !elul în care o+işnuiau să !ieK. :ar inconştientul ştie. Tocmai pentru că inconştientul( în înţelepciunea lui( ştie că J!elul în care o+işnuiau lucrurile să !ieK nu mai poate !i susţinut şi nu mai e ce#a constructi# începe procesul de de0#oltare şi de renunţare la ni#el inconştient şi apare depresia. Pro+a+il că pacienţii #or spuneA J)u am nici o idee despre cau0a deprimării meleK sau #or pune depresia pe seama unor !actori irele#anţi. Pentru că pacienţii nu sînt conştienţi încă sau nu sînt pre'ătiţi să şi dea seama că nu se #or mai întîlni cu J#echiul sineK şi cu J!elul în care o+işnuiau să !ie lucrurileK( ei nu sînt conştienţi că depresia lor semnalea0ă că se cere o schim+are ma,oră pentru o adaptare reuşită( înscrisă în e#oluţie. 1aptul că inconştientul este cu un pas înaintea conştientului poate părea straniu pentru cititorul nespecialist. &cesta este totuşi un !apt care se aplică nu doar la acest e.emplu( ci este atît de 'eneral( încît constituie motorul de +a0ă al !uncţionării mintale. El #a !i discutat în pro!un0ime în secţiunea de conclu0ii a acestei lucrări. %ecent( am au0it de Jcri0a #îrstei mi,lociiK. :e !apt( aceasta este doar una dintre multele Jcri0eK sau stadii critice ale de0#oltării în #iaţă( aşa cum ne în#ăţa Eri/ Eri/son acum trei0eci de ani. 3Eri/son delimita opt cri0e@ poate că sînt mai multe.4 Ceea ce creea0ă cri0ele acestei perioade de tran0iţie din ciclul #ieţii L care sînt pro+lematice şi dureroase L este !aptul că( pentru a ne !ace drum prin ele( tre+uie să renunţăm la concepte dra'i nouă şi la modurile #echi în care !ăceam şi pri#eam
SR)RT&TE& :EP%ES;E;

-F

lucrurile. Mulţi oameni !ie nu sînt dispuşi( !ie nu sînt capa+ili să su!ere durerea de a renunţa la starea pe care tre+uie să o a+andone0e. Prin urmare( ei se a'aţă( deseori pentru totdeauna( de #echile lor tipare de a 'îndi şi de a se comporta( eşu înd în a trece prin cri0e pentru a se de0#olta cu ade#ărat şi a e.perimenta !ericitul sentiment al renaşterii care însoţeşte tran0iţia cu succes la o maturitate mai a#ansată. :eşi ar putea !i scrisă o carte întrea'ă despre !iecare dintre ele( aş #rea să enumer simplu( neprelucrat( în ordinea apariţiei lor( cîte#a dintre condiţiile( dorinţele şi atitudinile ma,ore la care tre+uie renunţat în cursul unei între'i e#oluţii reuşite de a lun'ul #ieţiiA Stadiul in!antil( în care nu e ne#oie să răspun0i nici unei cerinţe e.terioare 1antasma omnipotenţei :orinţa de a poseda total 3inclusi# se.ual4 pe unul sau pe amîndoi părinţii :ependenţa de copilărie ;ma'inea distorsionată a părinţilor &totputernicia adolescenţei J5i+ertateaK de a nu te implica &'ilitatea tinereţii &tracţia se.uală şi?sau potenţialul tinereţii 1antasma imoi talităţii &utoritatea asupra copilului :i!erite !orme de putere temporară ;ndependenţa sănătăţii psihice Şi( în cele din urmă( şinele şi #iaţa însăşi

Renunţare 'i rena'tere
în ceea ce pri#eşte lista de mai sus( pentru mulţi ultima cerinţă L a renunţa la sine şi la #iaţă L #a părea că repre0intă > cru0ime din partea lui :umne0eu sau a Soartei( care !ace din e.istenţa noastră un !el de 'lumă proastă şi care nu #a Putea !i niciodată complet acceptată. &ceastă atitudine este pre0entă

mai ales în cultura occidentală a 0ilelor noastre( în şinele este considerat sacru( iar moartea o insultă de ne
-:isciplina

închipuit. ;nsă realitatea este e.act opusul. în renunţarea la sine !iinţele umane pot 'ăsi cea mai e.tatică şi trainică( solidă şi dura+ilă +ucurie a #ieţii. Moartea este cea care o!eră #ieţii între'ul ei înţeles. &cest JsecretK este înţelepciunea centrală a reli'iei. Procesul renunţării la sine 3care este în le'ătură cu !enomenul iu+irii( aşa cum #a !i discutat în următorul capitol al cărţii4 este pentru mulţi dintre noi un proces 'radual( în care intrăm printr o serie de începuturi şi potri#iri. Una dintre !ormele de renunţare temporară la sine necesită o menţiune spe cială( deoarece practicarea ei repre0intă o cerinţă a+solută pentru o în#ăţare semni!icati#ă de a lun'ul #ieţii de adult şi deci pentru o de0#oltare semni!icati#ă a spiritului uman. Mă re!er la o su+specie a disciplinei echili+rului( pe care eu o numesc Jpunerea între parante0eK. Punerea între parante0e este în mod esenţial actul de a echili+ra ne#oia de sta+ilitate şi a!irmare a sinelui cu ne#oia de a cunoaşte şi de a în#ăţa printr o renunţare temporară la sine L alt!el spus( a pune şinele de o parte L ast!el încît să !aci loc pentru încorporarea unui nou material în sine. &ceastă disciplină a !ost +ine descrisă de
teologul Sam Keen în To a Dancing 2od 7/ătre un Dumne.eu dansînd8.

&l doilea pas cere ca eu să depăşesc percepţia idiosin cra0ică şi e'ocentrică a e.perienţei imediate. Conştienti0area matură este posi+ilă doar atunci cînd de,a am di'erat şi am compensat înclinaţiile şi pre,udecăţile care sînt re0iduuri ale istoriei mele personale. Conştienti0area a ceea ce mi se pre0intă ca atare implică o du+lă mişcare a atenţieiA reducerea la tăcere a ceea ce e !amiliar şi urarea de +un #enit pentru ceea ce e străin. :e !iecare dată cînd mă apropii de un o+iect( o persoană sau un e#eniment ce mi e străin am tendinţa să las ne#oile pre0ente( e.perienţele trecute sau aşteptările de #iitor să determine ce #oi #edea. :acă #reau să aprecie0 unicitatea oricărui dat( tre+uie să !iu su!icient de conştient de ideile mele preconcepute şi de tul+urările emoţionale caracteristice pentru a le pune între parante0e ast!el încît să pot primi stranietatea şi noutatea în lumea mea perceptuală. :isciplina punerii între
%E)U)G&%E Ş; %E)&ŞTE%E

-E

parante0e( a compensării sau a reducerii la tăcere cere o so!isticată cunoaştere de sine şi o cura,oasă onestitate. 1ără această disciplină( !iecare moment pre0ent este doar o repetiţie a ce#a ce a !ost de,a #ă0ut sau e.perimentat. Pentru ca noutatea #erita+ilă să apară( pentru ca pre0enţa unică a lucrurilor( persoanelor sau e#enimentelor să prindă rădăcini în mine tre+uie să parcur' o descentrali0are a e'oului.X :isciplina punerii între parante0e ilustrea0ă !aptul cel mai concludent al renunţării şi al disciplinei în 'eneral( şi anume că pentru orice lucru la care se renunţă se cîşti'ă de !iecare dată mai mult. :urerea renunţării este ca durerea morţii( dar moartea a ceea ce este #echi înseamnă naşterea a ceea ce e nou. :urerea morţii este durerea naşterii( iar durerea naşterii este durerea morţii. & de0#olta o idee( un concept( o teorie sau înţele'ere mai noi şi mai +une înseamnă că ideea( conceptul( teoria( înţele'erea #eche tre+uie să moară. &st!el( în conclu0ia poemului său JCălătoria ma'ilorK( T.S. Eliot descrie cum Cei Trei Ma'i au su!erit atunci cînd au renunţat la #i0iunea lor anterioară asupra lumii şi au îm+răţişat creştinismulA

Toate acestea erau demult; îmi amintesc <i a' 1ace*o din nou$ dar e însemnată Această însemnare. Această între)are4 unde ne va duce calea$ s(re 6a'tere sau =oarte> A 1ost o 6a'tere$ )ineînţeles$ Avem dovada$ nu*i loc de îndoială. Am vă.ut na'tere 'i moarte Dar au 1ost 1oarte deose)ite; această 6a'tere era 2rea 'i amară agonie (entru noi$ ca =oartea$ moartea noastră. 6e*am reîntors la ţinuturile noastre$ aceste îm(ărăţii$ Dar nu ne mai e u'or aici$ în vechea orînduire$ /u oameni străini (oleindu*'i .eii A' 1i mulţumit de*o altă moarte.??

X "arper [ %o*( )e* \or/( 67E>( p. =8.
XX The /om(lete #oems and #lays 7 (ere com(lete8$ 67>7 67F>( "ar court <race( )e* \or/( 67F=( p. -7.

L
-8

:isciplina Cum naşterea şi moartea par a !i !aţetele aceleiaşi monede( nu este deloc iraţional să acordăm conceptului de reîncarnare mai multă atenţie decît i se dă de o+icei în Occident. :ar !ie că sîntem dispuşi sau nu să luăm în serios posi+ilitatea unui !el de renaştere ce apare după moartea noastră !i0ică( este !oarte clar că această #iaţă este o serie de simultane morţi şi naşteri. J:e a lun'ul între'ii #ieţi( tre+uie să continui să în#eţi să trăieştiK( spunea Seneca acum două milenii Jşi( !apt ce te #a uimi încă şi mai mult( de a lun'ul #ieţii tre+uie să în#eţi să mori.KX Este de asemenea clar că cu cît cine#a mer'e mai departe pe drumul #ieţii( cu atît mai multe naşteri #a trăi şi( prin urmare( mai multe morţi L mai multă +ucurie şi mai multă durere. &cest !apt ridică între+area dacă este #reodată posi+il să !im eli+eraţi de su!erinţa emoţională în #iaţă. Sau( cu alte cu#inte( este posi+il să e#oluăm spiritual pînă la un ni#el de conştiinţă la care durerea din #iaţă să !ie cel puţin diminuatăM %ăspunsul este şi da şi nu. Este da( pentru că odată ce su!erinţa este complet acceptată( ea încetea0ă( într un anumit sens. Este de asemenea da pentru că neîntrerupta practicare a disciplinei duce la per!ecţiune( iar persoana e#oluată spiritual este per!ectă în acelaşi !el în care adultul este per!ect în relaţia cu copilul. Pro+leme care pre0intă mari 'reutăţi pentru un copil( cau0îndu i mari dureri( pot să nu ai+ă nici o consecinţă pentru adult. în s!îrşit( răspunsul este da pentru că indi#idul e#oluat spiritual este( aşa cum #a !i descris în următorul capitol( un indi#id cu o iu+ire e.traordinară( iar din e.traordinara sa iu+ire pro#ine o e.traordinară +ucurie. %ăspunsul este nu( totuşi( pentru că e.istă un #id de competenţă în lume care tre+uie umplut. într o lume care se #ăietă a#înd o disperată ne#oie de competenţă( o persoană e.traordinar de competentă şi plină de iu+ire nu poate să re!u0e competenţa sa( tot aşa cum cine#a nu poate re!u0a să i dea de mîncare unui copil !lămînd. Persoanele e#oluate din punct de #edere spiritual( datorită disciplinei( autorităţii şi iu+irii lor( prin competenţa lor sînt chemate să slu,ească lumii şi în
X C!. Erich 1romm( The !ane !ociety 7!ocietatea sănătoasă8$ %inehart( )e* \or/( 67FF. %E)U)G&%E Ş; %E)&ŞTE%E

-7

dra'ostea lor ele răspund chemării. Ele sînt( prin urmare( în mod ine#ita+il( oameni cu o mare putere( deşi lumea îi #a pri#i ca pe nişte oameni o+işnuiţi( pentru că ei îşi #or e.ercita puterea pe ascuns şi în linişte. Cu toate acestea( ei îşi #or e.ercita puterea pe care o au şi( e.ercitînd o( #or su!eri mult( chiar în'ro0itor. Pentru că a e.ercita putere înseamnă a lua deci0ii( iar procesul luării deci0iilor în totală cunoştinţă de cau0ă este in!init mai dureros decît de a lua deci0ii a#înd o conştienti0are limitată sau pe di+uite 3aşa cum se iau cele mai multe deci0ii şi din această cau0ă ele se do#edesc în ultimă instanţă 'reşite4. ;ma'inaţi #ă doi 'enerali( !iecare dintre ei tre+uind să decidă dacă #a trimite în +ătălie o di#i0ie de 0ece mii de oameni. Pentru unul dintre ei( di#i0ia nu este altce#a decît un lucru( o unitate de personal( un instrument de strate'ie şi nimic mai mult. Pentru celălalt este şi aceste lucruri( dar el este de asemenea conştient de !iecare dintre cele 0ece mii de #ieţi( de #ieţile !amiliilor !iecărui ostaş din cei 0ece mii. Pentru cine este deci0ia mai uşoarăM Este mai uşoară pentru 'eneralul care conştienti0ea0ă trunchiat( pentru că nu poate suporta durerea unei conştienti0ări mai aproape de a !i completă. &r !i poate tentant să spunemA J&h( dar un om e#oluat spiritual nu #a de#eni niciodată 'eneral.K :ar aceeaşi chestiune este implicată şi cînd e #or+a de un preşedinte de corporaţie( un !i0ician( un pro!esor( un părinte. Mereu tre+uie luate deci0ii ce a!ectea0ă #ieţile celorlalţi. Cei ce iau cele mai +une deci0ii sînt cei dispuşi să su!ere mai mult datorită deci0iilor lor( a#înd totuşi puterea de a !i hotărîţi. Măsura L pro+a+il cea mai +ună L a măreţiei unei persoane este capacitatea sa de a su!eri. însă cei ce sînt măreţi sînt în acelaşi timp şi !ericiţi. &cesta este un parado.. <udiştii tind să i'nore su!erinţa lui <uddha( iar creştinii !ericirea lui Cristos. <uddha şi Cristos nu sînt din acest punct de #edere !oarte

Pe de altă parte( tehnicile de +a0ă aici descrise( dacă sînt practicate !ără încetare şi cu ade#ărat( sînt su!iciente să 6 !acă pe practicantul disciplinei sau pe JdiscipolK să !ie capa+il să e#olue0e spre cele mai înalte ni#eluri spirituale. Tre+uie să şi de0#olţi un e'o înainte de a 6 putea pierde. &u !ost distinse şi descrise patru tehnici de +a0ăA amînarea satis!acţiei( asumarea responsa+ilităţii( de#o ţiunea !aţă de ade#ăr şi?sau realitate şi echili+rarea.hausti#ă şi e posi+il să !i ne'li. Este raţională între+area dacă procese cum ar !i +io!eed+ac/ ul( meditaţia( 2o'a şi psihoterapia nu sînt cum#a tehnici de disciplină( dar eu aş răspunde că ele sînt %E)U)G&%E Ş.un' să creadă că printr o ast!el de imitaţie chiar a. Ele pot !i !oarte !olositoare( dar nu esenţiale.u+irea . &tunci de ce să doreşti să mai e#olue0i( ai putea între+aM :acă între+i ast!el( poate că nu ştii prea multe despre +ucurie. într un sin'ur act( se pot utili0a două( trei sau chiar toate cele patru tehnici în acelaşi timp şi într un asemenea mod încît să nu poată !i distinse una de alta. :isciplina a !ost de!inită ca un sistem de tehnici de operare constructi#ă cu durerea ce apare în soluţionarea pro+lemelor L !ără a e#ita durerea L( ast!el încît toate pro+lemele #ieţii să !ie soluţionate. Pentru că( mai întîi( nu le poţi do +îndi !ără să su!eri şi în al doilea rînd( dacă le #ei atin'e( e !oarte pro+a+il că #ei !i chemat să slu. Tăria( ener'ia şi disponi+ilitatea de a !olosi aceste tehnici pro#in din iu+ire( aşa cum se #a arăta în următorul capitol.un' s!inţi sau pro!eţi şi nu sînt în stare să recunoască !aptul că sînt doar copii încă( !iind puşi în !aţa !aptului dureros că tre+uie să o ia de la început şi să treacă prin toate. Unii chiar a. )u am intenţionat ca anali0a disciplinei să !ie e. Poate că #ei 'ăsi un răspuns citind cartea aceasta sau poate că nu.eşti în !eluri mult mai 70 :isciplina dureroase sau cel puţin mai solicitante decît îţi poţi închipui acum.utătoare decît tehnici de +a0ă. :eseori ei încearcă să o o+ţină imitînd ceea ce este doar super!icial pentru s!inţi( se retra' în deşert sau se apucă de tîm plărie. %E)&ŞTE%E E6 mai de'ra+ă tehnici a.at una sau mai multe dintre tehnicile de +a0ă( deşi +ănuiesc că nu. :acă renunţi să mai cîşti'i !ără să !i cîşti'at #reodată( eşti ceea ce erai şi la început( o persoană care a ratat. :isciplina este un sistem de tehnici( pentru că aceste tehnici sînt mult interconectate. &cest lucru pare incredi+il de elementar( dar cred că este necesar să #ă spun acest lucru( pentru că sînt mulţi oameni care( deşi posedă o #i0iune asupra e#oluţiei( totuşi par să nu o dorească. Tre+uie să ţi de0#olţi o identitate îna inte de a renunţa la ea. )u poţi renunţa la ce#a ce nu ai do+îndit. Un ultim cu#înt despre disciplina echili+rului şi esenţa ei( renunţareaA tre+uie să deţii ce#a pentru a putea renunţa. Ei #or( şi cred că este posi+il( să sară peste disciplină( să 'ăsească o scurtătură spre s!inţenie. ■ . Su!erinţa lui Cristos pe Cruce şi +ucuria lui <uddha su+ copacul +o sînt una şi aceeaşi. &st!el( dacă scopul tău este să e#iţi durerea şi să scapi de su!erinţă( nu te aş s!ătui să cauţi ni#eluri mai înalte de conştiinţă sau e#oluţie spirituală.di!eriţi.

U<.tindere de sine este un proces de e#oluţie. :e!inesc ast!el iu+ireaA #oinţa de a ţi e. în al patrulea rînd( actul de lăr'ire a limitelor cui#a implică e!ort.%u)irea de1inită :isciplina( aşa cum s a su'erat( repre0intă mi.aminăm iu+irea( #om începe să ne . &cest lucru se întîmplă pentru că pacienţii sînt în 'eneral !oarte con!u0i în ceea ce pri#eşte natura iu+irii.ore care !ac distincţia între cele două pare a !i scopul conştient sau inconştient din mintea celui ce iu+eşte sau nu iu+eşte. &st!el( actul de iu+ire este un act de e#oluţie a sinelui( chiar dacă scopul este de0#oltarea celuilalt.tind doar depăşindu le( iar depăşirea lor cere e!ort.amina ce stă în spatele disciplinei( ce procură mo+iluri şi ener'ie pentru disciplină. Prin această îndreptare spre e#oluţie e#oluăm noi. & !i dedicat creşterii spirituale a oamenilor înseamnă a !i dedicat rasei din care !acem parte( iar acest lucru înseamnă a mă dedica propriei mele de0#oltări ca şi de0#oltării JcelorlalţiK. Eu #oi da o sin'ură de!iniţie a iu+irii( conştient !iind totuşi că ea e mai mult sau mai puţin inadec#ată.u+irea este prea mare( prea adîncă pentru a !i #reodată înţeleasă cu totul( măsurată sau limitată de mecanismul cu#intelor.u+irea năm propria creştere spirituală în !a#oarea alteia. Ea mă iu+eşte !oarte tare. :ar eu nu am a.emple pentru ceea ce pare a !i un act de iu+ire şi pentru ceea ce nu pare a !i un act de iu+ire. 5imitele se e.TR 73 şi poate aşa o #or considera şi pe aceasta.emplu( un tînăr timid mi a spusA JMama mă iu+eşte atît de mult( încît nu mă lasă să mer' la şcoală cu auto+u0ul şcolii pî nă cînd nu #oi a. &m a. Una dintre trăsă turile ma. )u putem a+andona autodisciplina şi să !im în acelaşi timp disciplinaţi în 'ri.perienţe( am acumulat şi un număr de e. :e e. :impotri#ă( iu+irea este e!ort.aminăm ceea ce nu poate !i e. )ici dacă o ro' să mă laseP <ănuiesc că îi e !rică să nu !iu rănit( aşa că mă duce şi mă aduce ea cu maşina de la şcoală în !iecare 0i( şi îi e !oarte 'reu.). O do#adă a misterioasei naturi a iu+irii este aceea că nimeni nu a putut #reodată( după ştiinţa mea( să dea o de!iniţie cu ade#ărat satis!ăcătoare a iu+irii.plorarea naturii iu+irii( cred că #a de#eni clar că iu+irea de sine şi iu+irea de ceilalţi mer' mînă în mînă şi că în ultimă instanţă sînt indiscerna+ile. Este imposi+il în realitate să a+ando 74 . . într un e!ort de a o e.u+irea nu este lipsită de e!ort. Mai în tîi( s ar putea o+ser#a că este o de!iniţie teleolo'icăA comportamentul este de!init în termeni de scop sau !inalitate( care( în acest ca0( este repre0entată de creşterea spirituală. Pe măsură ce înaintăm în e.plica( iu+irea a !ost di#i0ată în di!erite cate'oriiA eros$ (hilia$ aga(e. în al treilea rînd( de!iniţia unitară a iu+irii include iu+irea de sine laolaltă cu iu+irea de celălalt. &ceastă !orţă( cred eu( este iu+irea. Cînd cine#a şi a e.punere mai ela+orată. iu+ire per!ectă şi iu+ire imper!ectă şi aşa mai departe. :e la început aş #rea să comente0 pe scurt această de!iniţie( înainte de a continua cu o e.uns la ea prin o+ser#aţii în practica mea clinică psihiatrică 3care include auto o+ser#aţia4( în care de!iniţia iu+irii este ce#a !oarte important.aminat şi să cunoaştem ceea ce nu poate !i cunoscut.a pe care o a#em pentru altul. .locul e#oluţiei spirituale umane.ucăm cu mistere. Sînt !oarte conştient de !aptul că( încercînd să e. )u putem !i o sursă de putere pînă cînd nu ne hrănim propria putere.tinde şinele în scopul de a nutri creşterea spirituală proprie sau a altuia. în al doilea rînd( se poate o+ser#a că iu+irea de!inită ast!el este un straniu proces circular.%E& :E1.K în tratamentul timidităţii acestui tînăr a !ost necesar( ca în multe alte ca0uri( să i arăt că mama lui s ar !i putut să !ie moti#ată şi de altce#a în a!ară de iu+ire şi că ceea ce pare uneori să !ie iu+ire nu este deloc aşa. într ade#ăr( aşa cum s a mai su+liniat( nu sîntem capa+ili să i iu+im pe ceilalţi pî nă cînd nu ne putem iu+i pe noi înşine( tot aşa cum sîntem incapa+ili să ne disciplinăm copiii pînă cînd nu sîntem capa+ili să ne autodisciplinăm. Cînd iu+im pe cine#a( iu+irea noastră se demonstrea0ă sau de#ine reală doar prin străduinţă L prin !aptul că pentru cine#a 3sau pentru noi înşine4 !acem un pas în plus sau mer'em încă o milă. Pentru că procesul de e.un'e în clasele mari de liceu. Pentru că eu sînt om şi tu eşti de asemenea om( a iu+i oamenii înseamnă în e'ală măsură a mă iu+i pe mine şi pe tine.uns la ea printr un proces de 'îndire teleolo'ic. . )u aş scrie aceste lucruri dacă nu aş crede că această încercare are o oarecare #aloare( însă doar una relati#ă( şi încep ştiind că încercarea #a !i în unele pri#inţe inadec#ată. în a!ară de ast!el de e. Oamenii de ştiinţă înclină să considere de!iniţiile teleolo'ice suspecte .ins cu succes limitele( a pătruns într o stare mai a#ansată a !iinţei. &cest capitol #a e. în sens propriu( #om încerca să e.

. :ar imediat apar două pro+leme.%E& :E1. Unele dintre aceste su!erinţe nu mi se par a !i necesare( deoarece popularelor concepţii 'reşite le poate !i scă0ută popularitatea prin în#ăţarea unei de!iniţii mai precise a iu+irii. Copilul are atunci e.uns de mult. )u sîntem o+li'aţi să iu+im. )u contea0ă de cine ne îndră'ostim( mai de#reme sau mai tîr0iu îndră'ostirea se termină dacă relaţia durea0ă îndea. &le'em să iu+im.perienţa îndră'ostirii este o e.ualitate L( deşi se poate să ne pese de ei !oarte mult. Boinţa este o dorinţă care are o intensitate su!icientă pentru a !i tradusă în acţiune. Cînd îi e !oame( lumii îi este !oame. &şa cum am mai spus( pacienţii care #in la psihoterapie sînt mai mult sau mai puţin con!u0i cu pri#ire la natura iu+irii. Prin urmare( #oi conchide că dorinţa de a iu+i nu este prin sine iu+ire. . :orinţa nu înseamnă în mod necesar trans!ormarea în acţiune.istă 'raniţe sau separări. )u ne îndră'ostim de copiii noştri( deşi s ar putea să i iu+im !oarte pro!und. Cea de a doua pro+lemă este aceea că e. :ar acumulînd e. :eşi această carte nu îi răpeşte iu+irii misterul( sper că ea #a clari!ica lucrurile su!icient pentru a îndepărta concepţiile 'reşite( care cau0ea0ă su!erinţă nu doar pacienţilor( ci tuturor oamenilor care încearcă să .aminăm natura a ceea ce psihiatrii numesc 'raniţele eului.istă nici măcar distincţia între eu şi tu. Ceea ce e animat şi ceea ce e inanimat e unul şi acelaşi lucru. :i!erenţa între cele două este e'ală cu di!erenţa dintre a spuneA J&ş #rea să mă duc să înot disearăK şi JMă #oi duce să înot diseară.perienţă erotică speci!ică( le'ată de se. :in ceea ce putem deduce din pro+e indirecte( se pare că nou născutul nu dis tt!i'e în primele luni de #iaţă între sine şi restul uni#ersului. @îndrăgostireaA :intre toate concepţiile 'reşite despre iu+ire( cea mai puternică şi mai răspîndită este credinţa că Jîndră'ostireaK este iu+ire sau cel puţin una dintre mani!estările iu+irii. . &le'erea de a iu+i a !ost !ăcută.istă identitate.oace cu el. înseamnă însă că sentimentul e. )u poate distin'e între sine( lea'ăn( cameră şi părinţii lui.perienţa de sine L ca entitate separată de restul lumii. )u e.perienţă a iu+irii.T& 75 'ăsească un sens propriilor lor e. Cînd o persoană se îndră'osteşte( ceea ce el sau ea simte cu si'uranţă este JO iu+escK sau Jîl iu+escK.în cele din urmă( prin !olosirea cu#întului J#oinţăK am încercat să depăşesc distincţia dintre dorinţă şi acţiune.).u+irea e.perimentate ca !iind ce#a separat de comportamentul mamei. 5una de miere se s!îrşeşte întotdeauna. El şi lumea sînt unul şi acelaşi lucru. Boinţa implică !aptul de a ale'e.perienţă su+iecti#ă resimţită puternic ca e.u+irea este un act de #oinţă L adică atît o intenţie( cît şi o acţiune. )u e. &cest lucru se întîmplă din cau0ă că în !aţa misterului iu+irii a+undă concepţiile 'reşite..nteracţiunea dintre copilul su'ar şi mamă se crede că repre0intă !undamentul pe care începe să se de0#olte sentimentul identităţii copilului.aminînd ceea ce nu este iu+irea.ual.perienţa îndră'ostirii trece întotdeauna. Cînd mama îi cîntă( copilul nu ştie că el însuşi nu scoate nici un sunet. . Prima este aceea că e. Cînd #ede mişcă E.tatic al iu+irii care a caracteri0at e.perienţe( copilul începe să ai+ă e. <o+ocul romantismului se o!ileşte întotdeauna. )u e.perienţa îndră'ostirii este in#aria+il una temporară. &m ales ast!el să încep e. Cînd îi este !oame( mama nu apare întotdeauna ca să 6 hrănească. începe să se de0#olte un sentiment al JeuluiK. L în a!ară de situaţia în care sîntem orientaţi spre homose.K Oricine( în cultura noastră( doreşte într o anume măsură să iu+ească( totuşi mulţi dintre noi nu iu+im în realitate. Ele #or !i e. Pentru a înţele'e natura !enomenului îndră'ostirii şi ine#ita+ilitatea s!îrşitului ei este necesar să e. Cînd e .ucăuş( mama nu #rea întotdeauna să se . Cînd îşi mişcă mîinile şi picioarele( lumea este cea care se mişcă. S a o+ser#at că atunci cînd .istă în măsura !aptelor. Pe de altă parte( ori de cîte ori ne străduim în realitate să ne de0#oltăm spiritual( o !acem pentru că aşa am ales să !acem. Sîntem îndră'ostiţi doar cînd sîntem conştient sau inconştient moti#aţi se.U<.perienţe.perienţa că dorinţele sale nu sînt comen0i adresate mamei. Este o concepţie 'reşită plină de !orţă( pentru că a te îndră'osti este o e.plorarea naturii iu+irii e. &ceasta nu înseamnă că in#aria+il încetăm să mai iu+im persoana de care ne am îndră'ostit. )u ne îndră'ostim de prietenii noştri de acelaşi se.ndi!erent cît am putea crede noi că iu+im( dacă nu iu+im în !apt este pentru că am ales să nu iu+im şi ast!el nu iu+im în ciuda +unelor noastre intenţii.u+irea rile mamei sale e ca şi cum s ar mişca el însuşi.

interacţiunea dintre copil şi mamă este 'ra# pertur+ată L de e.un' să ştie că sînt indi#i0i constrînşi de 'raniţele trupului lor şi de limitele puterii lor( !iecare !iind un or'anism relati# !ra'il şi sla+( e. :eşi copilul de trei ani a început să accepte realitatea 'raniţelor puterii sale( #a continua să intre cîteodată în următorii ani într o lume a !ante0iei( în care posi+ilitatea omnipotenţei e. &st!el( copilul în#aţă că +raţele sale şi #oinţa sa sînt le'ate între ele şi( prin urmare( +raţele lui sînt ale lui şi nu ale altcui#a. &st!el de oameni simt că 'raniţele lor sînt protectoare( asi'urîndu le con!ort şi îşi 'ăsesc si'uranţa 78 . &ceste limite sînt 'raniţele noastre. Cînd doreşte mişcare( +raţele sale sînt cele care se mişcă( nu lea'ănul( nu ta#anul. :e a lun'ul acestei uniri re e. :e e. Totuşi( posi+ilitatea omnipotenţei este un #is atît de dulce( încît nu poate renunţa la el chiar după mai mulţi ani de !oarte dureroasă con!runtare cu propria i lipsă de putere. &ceasta este lumea lui Superman sau a lui Captain Mar#el. )oi şi !iinţa iu+ită sîntem unul şi acelaşi lucruP Sin'urătatea nu mai e.tatice.un'e să şi dea seama de limitele puterii lui. Pe măsură ce su'arul îşi dă seama că #oinţa sa este a sa proprie şi nu a uni#ersului( începe să !acă alte distincţii între sine şi lume. încet( încet chiar şi super eroii sînt lăsaţi la o parte şi pînă la #îrsta adolescenţei medii tinerii a. :e aceea părinţii #or+esc despre aceşti ani ca despre Janii 'roa0niciK. 5a s!îrşitul primului an( ştim că acesta este +raţul meu( piciorul meu( capul meu( lim+a mea( ochii mei şi chiar că aceasta este perspecti#a din care #ăd eu( #ocea mea( 'îndurile mele( durerea mea de stomac( sentimentul meu. Biitorul #a !i luminos. )e cunoaştem mări mea şi limitele !i0ice. :ar mulţi dintre noi resimt sin'urătatea ca pe ce#a dureros şi se 0+at să scape din spatele 0idurilor identităţilor indi#iduale spre o stare în care să poată !i mai uniţi cu lumea din a!ară.perienţe neplăcute( traumati0ante din copilărie( percep lumea din a!ara lor ca iremedia+il periculoasă( ostilă( con!u0ă şi dăunătoare.istînd doar în cooperare cu un 'rup de alte or'anisme asemănătoare în ceea ce se numeşte societate. Esenţa !enomenului îndră'ostirii constă într un colaps +rusc al unei 0one a 'raniţelor eului indi#idual( permiţînd cui#a să şi unească identitatea cu cea a unei alte persoane. <rusca eli+erare a lui însuşi de el însuşi( e.%E&Q 55 :e0#oltarea 'raniţelor eului este un proces care continuă de a lun'ul copilăriei( adolescenţei şi chiar la maturitate( dar 'raniţele ce se sta+ilesc mai tîr0iu sînt de natură mai mult psihică decît !i0ică. 5a trei ani( copilul a de#enit( de o+icei( mai malea+il şi mai cuminţit( ca re0ultat al acceptării realităţii că puterea sa este relati#ă. :eşi înainte copilul a în#ăţat că dorinţele sale nu sînt comen0i pentru mama lui( el se a'aţă totuşi de posi+ilitatea ca aceste dorinţe să !ie totuşi comen0i pentru mamă şi de sentimentul că dorinţele lui ar tre+ui să !ie comen0i. E.un'înd un copil sau un adult al cărui sentiment de identitate este 'ra# deteriorat în multe aspecte !undamentale. Unii oameni L m special cei pe care psihiatrii îi numesc schi0oi0i L( din cau0a unor e.perimentăm sentimentul de omnipotenţă la care renunţasem odată cu ieşirea din copilărie.plo0i#a re#ărsare spre !iinţa iu+ită şi curmarea dramatică a sin'urătăţii ce acompania0ă acest colaps al 'raniţelor eului sînt resimţite de cei mai mulţi dintre noi ca e.istă încă.istăP în unele aspecte 3dar cu si'uranţă nu în toate4 actul îndră'ostirii este un act de re'resiune.perienţa îndră'ostirii ne permite o ast!el de scăpare L temporară. Toate lucrurile par posi+ileP Uniţi cu !iinţa iu+ită( simţim că putem cuceri toate o+stacolele.emplu( #îrsta cuprinsă între doi şi trei ani este o perioadă în care de o+icei copilul a. Cunoaşterea acestor limite în mintea noastră este ceea ce numim 'raniţele eului. &cest lucru se întîmplă din cau0a speranţei şi a sentimentului pe care le are un copil de doi ani ce încearcă să acţione0e ca un tiran sau autocrat( #rînd să dea ordine părinţilor săi( rudelor şi animalelor de casă( ca şi cum toţi ar !i înrolaţi în propria lui armată( răspun0înd cu re'ală mînie cînd ei nu !ac ceea ce li se dictea0ă.emplu( atunci cînd nu mai e. JY):%RDOST. în acest !el( în timpul primului an de #iaţă( în#ăţăm lucruri !undamentale despre cine sîntem şi cine nu sîntem( ce sîntem şi ce nu sîntem. înăuntrul acestor 'raniţe este sin'urătate.istă mamă sau un su+stitut satis!ăcător de mamă sau cînd din cau0a unei +oli psihice mamei nu îi pasă sau nu este interesată de copil L su'arul creşte a.realitatea acestor sentimente din perioada în care sîntem îndră'ostiţi este în esenţă aceeaşi cu irealitatea sentimentelor unui copil de doi ani care se simte . Credem că !orţa iu+irii noastre #a !ace ca !orţele opuse să se încline supuse sau să se retra'ă în întuneric. în cadrul acestui 'rup( ei nu sînt în mod particular distincţi unul de altul( !iind totuşi i0olaţi de ceilalţi prin identităţile lor particulare( 'raniţele şi limitele lor. E.u+irea în sin'urătatea lor.perienţa unirii cu !iinţa iu+ită este un ecou al timpului cînd eram uniţi cu mamele noastre. Toate pro+lemele #or !i depăşite. .

udecăţi şi pro'ram( di!erite de ale altcui#a. El #rea să depună +ani la +ancă( ea #rea o maşină de spălat #ase.perienţa@ nu o pot crea. :acă a#em #reun scop în minte atunci cînd ne îndră'ostim( acela este de a s!îrşi cu sin'urătatea noastră şi să ne asi'urăm poate prin căsătorie de acest re0ultat( în mod cert nu ne 'îndim la de0#oltarea spirituală.%E&Q 79 sau +rusc îndră'ostirea se s!îrşeşte. )u este o ale'ere conştientă. Modul în care eu !olosesc cu#întul JrealK implică ideea că sentimentul de a iu+i din îndră'ostire este !als L că percepţia aceasta su+iecti#ă de iu+ire este ilu0orie. )u mai simţim nici o ne#oie de a ne de0#olta( sîn tem per!ect mulţumiţi cu ceea ce a#em. într ade#ăr( după ce ne am îndră'ostit şi înainte ca dra'ostea să se termine( a#em sen0aţia că am a. îndră'ostirea nu înseamnă o lăr'ire a limitelor sau a 'raniţelor cui#a@ înseamnă doar un colaps temporar al lor.+a ei( el #rea să #or+ească despre a lui. El #rea să !acă se. îndră'ostirea nu este. îndră'ostirea nu este un act al #oinţei.uta creşterea spirituală a cui#a. :impotri#ă( e.tindere permanentă. Cînd limitele sînt e. &ceasta nu înseamnă că e. întrea'a ela+orare a ideii de iu+ire reală #a !i pre0entată mai tîr0iu în acest capitol.u+irea derea limitelor cui#a cere e!ort@ îndră'ostirea nu are ne#oie de e!ort.( ea nu #rea. Ea #rea să #or+ească despe slu. E la !el de pro+a+il să ne îndră'ostim de cine#a cu care în mod e#ident nu ne potri#im ca şi de cine#a mai potri#it. . în acest punct( ei încep !ie să di0ol#e le'ăturile relaţiei lor( !ie să iniţie0e o operă de iu+ire reală.perienţă de e.uală a !enomenului mă !ace să +ănuiesc că este #or+a despre o componentă instinctuală determinată 'enetic a comportamentului de împerechere.tin 8> . :acă #edem de!ecte în !iinţa iu+ită( le #om percepe ca insi'ni!iante L doar capricii sau e. Ea #rea să mear'ă la !ilm( el nu #rea. :ar speci!icitatea se.emplu( deseori se îndră'ostesc de pacienţii lor şi( la !el( pacienţii se îndră'ostesc de psihiatrii lor( totuşi( din cau0a datoriei !aţă de pacient şi a rolului lor( ei pot de o+icei să e#ite colapsul 'raniţelor eului şi să renunţe să #adă în pacient un o+iect romantic. Odată ce momentul preţios al îndră'ostirii a trecut( iar 'raniţele au re#enit la locul lor( indi#idul poate !i de0ilu0ionat( dar de o+icei e. Mai de#reme sau mai tîr-0iu( ca răspuns la pro+lemele #eţii de 0i cu 0i( indi#idul se a!irmă din nou. Presupunînd că de!iniţia iu+irii cu care am început este ade#ărată( e.perienţa îndră'ostirii e imună la disciplină.centricităţi dră'uţe( care adau'ă culoare şi !armec. Putem ale'e !elul în care răspundem acestei e. Ei nu i plac prietenii lui( lui nu i plac prietenii ei.perienţa însăşi.perienţa nu îi #a !i lăr'it perspecti#ele.uns( că înălţimile au !ost atinse( că nu mai e.perienţa aceasta ne poate capti#a atunci cînd noi cate'oric nu o căutăm( cînd e nepotri#ită sau inde0ira+ilă. Una cîte una( 'radual sau +rusc( 'raniţele eului îşi reiau locul@ încet( încet JY):%RDOST. :impotri#ă( o percepem ca !iind per!ectă( ca şi cum ar !i atins per!ecţiunea. Cu alte cu#inte( . îndră'ostirea are puţin de a !ace cu scopul de a a. Cei doi sînt iarăşi indi#idualităţi separate. :acă îndră'ostirea nu este iu+ire( altce#a atunci ce poate !i decît un colaps temporar al limitelor şi al 'raniţelorM )u ştiu. . &şa că amîndoi( !iecare în intimitatea inimii lui( încep să reali0e0e că nu sînt una cu !iinţa iu+ită( care de alt!el #a a#ea propriile ei dorinţe( 'usturi( pre. Oricît de deschişi am !i la această e. )u simţim nici că !iinţa iu+ită ar a#ea ne#oie să se de0#olte spiritual.t în care sentimentul iu+irii lipseşte( cînd acţionăm cu iu+ire în ciuda !aptului că nu simţim că iu+im.ndi#i0ii leneşi şi indisciplinaţi au aceleaşi şanse să se îndră'ostească ca şi cei ener'ici şi dedicaţi unui scop.u+irea reală este o e. E. Tot aşa cum realitatea inter#ine în !ante0iile de omnipotenţă ale unui copil de doi ani( la !el inter#ine şi în !antastica uniune a cuplului de îndră'ostiţi.perienţe a îndră'ostirii( dar nu putem ale'e e.tinse sau lăr'ite( ele tind să rămînă ast!el. Spiritul nostru şi a 'ăsit pacea. Totuşi( spunînd că atunci cînd se termină cu îndră'ostirea partenerii unui cuplu ar putea să se iu+ească cu ade#ărat( #reau de asemenea să spun că iu+irea ade#ărată nu îşi are rădăcinile în sentimentul de iu+ire. :ar disciplina şi #oinţa pot doar controla e.perienţa Jîndră'ostiriiK nu este iu+ire reală din mai multe moti#e. într ade#ăr( se poate ca nici măcar să nu ne placă sau să nu admirăm o+iectul pasiunii noastre( şi totuşi( oricît am încerca( se poate să nu putem să ne îndră'ostim de o persoană căreia îi purtăm un adînc respect şi cu care o relaţie pro!undă ar !i în multe pri#inţe de0ira+ilă.perienţă sau oricît de dornici să o trăim( s ar putea să nu a#em parte de ea. Psihiatrii( de e.re'ele !amiliei şi al lumii( cu puteri nelimitate. :impotri#ă( iu+irea reală apare deseori într un conte.istă nici posi+ilitatea( nici ne#oia de a mer'e şi mai sus. Z+aterea şi su!erinţa disciplinei implicate pot !i enorme.

terni( ser#ind la o creştere a posi+ilităţii de împerechere şi slu. per!ect. a !ost în stare să discute cu soţia lui despre e. Cînd întîlnim o persoană ce ne a !ost destinată( o recunoaştem prin !aptul că ne îndră'ostim de ea. Cred că am !i putut a#ea o căsnicie +ună.( de asemenea căsătorit de doi ani( a început să ai+ă dureri intense de cap seara şi nu putea crede că ele sînt de natură psihosomaticăA JBiaţa mea acasă este +ună. :ar durerile de cap nu l au lăsat pînă cînd( un an mai tîr0iu( nu a !ost în stare să admităA JMă ener#ea0ă pînă peste poate !elul în care mereu #rea şi #rea şi #rea alte lucruri( !ără să ţină cont de salariul meu. recunosc că nu mai sînt îndră'ostiţi unul de altul şi că au început să se !acă să se simtă prost unul pe altul prin in!idelităţi tacite( !iecare căutînd Jiu+ire ade#ăratăK( !ără să şi dea seama că această recunoaştere ar putea marca începutul unui e!ort pentru îm+unătăţirea căsniciei( nu pentru .tra#a'anţa ei.K &poi domnul E.istă o !emeie tînără ce i a !ost Jhără0ităK şi in#ers. Mai mult( mitul implică !aptul că e. :oamna &.K :oar peste cîte#a luni a putut accepta !aptul că nu mai era îndră'ostită de soţul ei( însă acest !apt nu însemna că !ăcuse o 'reşeală ori+ilă. :ar nu m am simţit îndră'ostit pînă peste urechi de ea( aşa că am presupus că nu ar putea !i persoana potri#ită pentru mine. &m tot ce mi tre+uie( inclusi# un maria.K :oamna :. &m întîlnit persoana pe care cerurile ne au destinat o şi pentru că potri#irea este per!ectă( #om !i în stare să ne satis!acem unul altuia toate ne#oile pentru totdeauna şi ast!el #om trăi !ericiţi pentru tot deauna( în per!ectă armonie şi unitate.( măritată de doi ani( a de#enit !oarte deprimată( aparent !ără moti#( şi a început terapia spunîndA J)u ştiu ce este 'reşit. &ceastă ilu0ie este alimentată în cultura noastră de mitul iu+irii romantice( care îşi are ori'inea în +asmele !a#orite din copilărie( în care prinţul şi prinţesa( odată uniţi( trăiesc !ericiţi pînă la adînci +ătrîneţi. Pe de altă parte( !ără acest truc( !ără această re'resie ilu0orie şi ine#ita+il temporară 3trucul nu ar !i practic dacă nu ar !i temporar4 către o uniune de natură in!antilă şi omnipotenţă( mulţi dintre cei care au acum o căsnicie !ericită sau ne!ericită s ar !i retras înspăimîntaţi de realismul le'ămîntului căsătoriei.u'ată în mod a+surd de către soţul ei printr un sentiment de #ino#ăţie( spuneA J)u mi am iu+it soţul cînd m am măritat cu el.plora cîte#a asemenea mituri mai tîr0iu în această carte4( mitul iu+irii romantice este o minciună s!run aţă.( su+. :omnul E.istă doar o sin'ură !emeie pentru un +ăr+at şi acest lucru a !ost predestinat de JsteleK.ului. :ar ca psihiatru( deplîn' în inima mea aproape 0ilnic con!u0ia şi su!erinţa în'ro0itoare pe care le alimentea0ă acest mit. Milioane de oameni îşi irosesc cu disperare mari cantităţi de ener'ie în mod inutil( încercînd să !acă realitatea #ieţii lor con!ormă cu irealitatea mitului. &m pretins că l am iu+it. <ănuiesc că l am tras pe s!oară în această pri#inţă( aşa că n am nici un drept să mă plîn' de el şi îi dau #oie să !acă orice doreşte. Mitul iu+irii romantice ne spune că pentru !iecare +ăr+at tî năr e.loace mintea raţională sau o prind în capcana maria. Poate că este o minciună necesară( care asi'ură supra#ie ţuirea speciei prin aceea că încura.perien 82 . :eseori( acest truc este de#iat într un !el sau altul( ca atunci cînd impulsurile şi stimulii sînt de natură homose. îmi iu+esc soţia la !el de mult ca în 0iua în care m am căsătorit cu ea.ind ast!el la supra#ieţuirea speciei.perienţa îndră'ostirii are pro+a+il printre caracteristici ilu0ia că #a dura pentru totdeauna.u+irea ţa îndră'ostirii( care ne prinde în capcana căsătoriei.ea0ă şi #alidea0ă e.uali e. Bom a. Spus de a dreptul( îndră'ostirea este un truc prin care 'enele păcălesc prin di!erite mi.colapsul temporar al 'raniţelor eului datorat îndră'ostirii repre0intă un răspuns stereotip al !iinţei umane la o con!i'uraţie de impulsuri se. Ea este tot ce mi am dorit #reodatăK( spunea el.uale interne şi stimuli se. =itul iu)irii romantice Pentru a !i atît de e!icientă în a ne prinde în capcana căsătoriei( e. :omnul şi doamna 1.un'e totuşi la momentul cînd nu #om mai putea satis!ace sau înţele'e ne#oile celuilalt( #or apărea !ricţiunile( dra'ostea se #a termina Şi ne #om da seama apoi că s a !ăcut o 'reşeală 'ra#ă( că nu am citit +ine în stele( că nu ne am prins în acea unică şi per!ectă potri#ire( că lucrul pe care 6 numeam iu+ire nu era o iu+ire Jade#ăratăK şi că în această situaţie nu putem !ace nimic decît să trăim ne!ericiţi sau să di#orţăm.uală sau cînd alte !orţe L inter!erenţă parentală( +oli psihice( responsa+ili JY):%RDOST.K :omnul <. :eşi în 'eneral admit că marile mituri sînt !oarte precise tocmai pentru că ele repre0intă şi cuprind mari ade#ăruri Uru#ersale 3şi #om e.%E&K 86 taţi a!late în con!lict sau o matură autodisciplină inter#in pentru a pre#eni o le'ătură. se lamentea0ăA J%e'ret că nu m am căsătorit cu domnişoara C.

arăşi şi iarăşi tre+uie să spunemA JWohn( las o pe Mar2 să #or+ească pentru ea însăşiK sauA JMar2( Wohn se poate apăra şi sin'ur( e îndea.U<. deschis( în opo0iţie cu unul închis.ament !aţă de ea L atît de puternic( încît poate sări de#reme din pat în !iecare duminică dimineaţa ca să se ducă la ea@ ar putea re!u0a să călătorească departe de ea şi chiar şi ar putea ne'li.ăm !aţă de un o+iect din a!ara noastră( dincolo de 'raniţele eului.un'e de asemenea să e. în ciuda !aptului că 'rădina e.istă o iu+ire romantică şi pot încă să se an'a. Cînd ne e.emplu( un om care !ace 'rădinărie ca ho++2.a soţia pentru ea.tindem limitele prin iu+ire( !acem acest lucru îndreptîndu ne( ca să spunem aşa( către !iinţa iu+ită( a cărei de0#oltare noi #rem să o hrănim. Chiar atunci cînd cuplurile au recunoscut că luna de miere s a terminat( că între parteneri nu mai e. :ar atunci cînd in#estim într un o+iect din a!ara sau dinăuntrul nostru încorporăm psiholo'ic în noi o repre0entare a o+iectului. Drădina înseamnă mult pentru el. Mai de#reme sau mai tîr0iu( de o+icei mai de#reme( tre+uie să le spunem celor mai multe ast!el de cupluri că partenerii sînt prea căsătoriţi( prea îndeaproape cuplaţi şi că au ne#oie să sta+ilească o anumită distanţă psiholo'ică unul !aţă de altul înainte de a putea începe măcar să lucre0e constructi# la re0ol#area pro+lemelor lor.uns de puternic. Pentru a !i în stare să !acem aceasta( o+iectul iu+irii noastre tre+uie mai întîi să de#ină iu+it@ cu alte cu#inte( tre+uie să !im atraşi de el( să in#estim şi să ne an'a..n acest !el( .perienţa iu+irii reale are de a !ace cu 'raniţele eului( pentru că implică lăr'irea limitelor.iste şi în interiorul lui. într ade#ăr( concepţia 'reşită că îndră'ostirea este un tip de iu+ire este atît de puternică anume pentru că ea conţine un sîm+ure de ade#ăr. Psihiatrii denumesc acest proces de atracţie şi an'a. Omul acela îşi Jiu+eşteK 'rădina.u+irea !oarte( !oarte aproape de iu+irea reală. Prin iu+irea ce i o poartă şi prin in#estirea în 'rădina lui( el a încorporat o în cel mai real mod în el( iar prin această încorporare şinele său s a lăr'it( 'raniţele eului său s au e. 5imitele cui#a sînt 'raniţele eului.K în cele din urmă( dacă urmea0ă terapia( toate cuplurile în#aţă că o ade#ărată acceptare a indi#idualităţii proprii( a indi#idualităţii celuilalt şi a separării lor este sin'ura !undaţie pe care se poate +a0a o căsnicie ade#ărată şi pe care se poate de0#olta o iu+ire realăX.un'e să ştie multe despre 'rădinărit L despre soluri şi !ertili0ări( sădit şi altoit. în decursul multor ani de iu+ire( de e. &utorii sînt remarca+il de corecţi şi reţinuţi în a !ace pro0eliţi pentru căsnicia deschisă. &cest om a in#estit în 'rădina sa. Cunoaşterea ei şi semni!icaţia pe care o are pentru el sînt parte din el( parte din identitatea lui( parte din istoria #ieţii lui( parte a înţelepciunii lui.ul deschis este sin'urul !el de maria. %OM&)T. Ştie de asemenea multe despre 'rădina sa L istoria ei( tipurile de !lori şi plante( !elul cum e alcătuită( pro+lemele şi chiar #iitorul ei.CE 83 ţionăm cu puterea unei #oinţe desă#îrşite ca şi cum am !i îndră'ostiţi poate că iu+irea romantică se #a întoarce în #ieţile noastreK( 'îndesc ei.ruperea ei.%. Uneori este necesar să i separăm !i0ic( să i punem să se aşe0e separat unul de celălalt în cercul 'rupului. în procesul in#estirii şi pentru a şi hrăni !lorile şi ar+uştii( el în#aţă lucruri importante. &.tins.are Jin#estireK în o+iectul dorit. 84 . Cuplurile care !ac ast!el cîşti'ă !aptul de a !i împreună. =ai multe des(re graniţele eului :eşi am proclamat !aptul că Jîndră'ostireaK este un soi de ilu0ie care nu repre0intă în nici un ca0 o iu+ire reală( aş #rea să in#erse0 lucrurile şi să arăt că îndră'ostirea este în !apt X Cei care au citit cartea soţilor OQ)eil( (en =ariage 7/ăsnicie deschisă8$ #or recunoaşte că acest !apt este o trăsătură de +a0ă a unui Maria. sănătos !ără a !i serios distructi# Pentru ro+usteţea şi de0#oltarea spirituală a partenerilor. O 'ăseşte atracti#ă( s a in#estit pe sine în ea( şi a luat un an'a. Să luăm( de e. Munca ^ea cu di!erite cupluri m a condus la conclu0ia clară că maria.tindere a limitelor datorită in#estirii( se creea0ă o lăr'ire a sinelui( 'raduală dar pro'resi#ă( o încorporare a lumii din a!ară înăuntru şi o de0#oltare( o su+ţiere şi o slă+ire a 'raniţelor eului. E.e0e în relaţia lor( ei se a'aţă totuşi de mit şi încearcă să şi !acă #ieţile con!orme cu el.istă în a!ara lui( prin in#estire ea a. Cînd intră într o terapie de 'rup pentru cupluri 3aceasta este 0ona în care soţia mea( împreună cu mine şi alţi cole'i apropiaţi conducem cele mai serioase consilieri4( ei stau împreună( #or+esc unul cu celălalt( îşi apără 'reşelile unul altuia şi caută să pre0inte în !aţa restului 'rupului un !ront unit( cre0înd că această unitate este un semn de sănătate pentru căsnicia lor şi o condiţie necesară pentru îm+unătăţirea ei.TU5 . JChiar dacă nu mai sîntem îndră'ostiţi unul de altul( dacă ac M. Este un ho++2 care aduce satis!acţii şi compensaţii. . .

8F cu cît ne e. Putem de#eni una cu uni#ersul. )u e. Se înţele'e clar şi în mod 'eneral că acti#itatea se.GE5E EU5U. M&.u+irea :escriind starea prelun'ită de a !i Juna cu uni#ersulK asociată iu+irii ade#ărate comparată cu starea de moment a or'asmului am !olosit cu#intele Juniune misticăK. MU5TE :ESP%E D%&). Temporara eli+erare de 'raniţele .perienţă a colapsului 'raniţelor eului şi a atin'erii e. :oar că în loc de o unire temporară şi nerealistă cu un sin'ur o+iect ne unim cu ade#ărat şi permanent cu o parte din lume. Tre+uie instaurată o identitate cu sine înainte ca omul să o poată transcende. :rumul spre s!inţenie trece prin maturitate. :ar chiar şi !ără partenerul iu+it sau chiar !ără partener colapsul 'raniţelor eului ce apare în con.perimentăm din ce în ce mai mult acelaşi sentiment al e. Tocmai din cau0a colapsului 'raniţelor eului stri'ăm în momentul clima. MU5TE :ESP%E D%&).ta0ului pe care îl a#eam atunci cînd 'raniţele eului erau într un relati# colaps( cînd ne Jîndră'osteamK.ta0ul e. &ceasta nu înseamnă că e. X Religions$ "alnes$ and #ea0*E:(eriences 7Religii$ valori 'i e:(erienţele vîr1ului8$ pre!aţă( Bi/in'( )e* \or/( 67E>.istă scurtături sau drumuri mai uşoare. Unii su'erea0ă chiar că drumul către iluminare sau a!larea unităţii realităţii cere ca noi să re'resăm sau să ne trans!ormăm în copii. însă doar pentru o secundă.perienţa #îr!ului( iposta0iată de îndră'ostire( şi ceea ce &+raham Maslo* numeşte Je. &ici( înălţimile nu sînt atinse +rusc şi apoi pierdute@ ele sînt atinse pentru totdeauna.M&.ta0 şi +eatitudine asociat acestei uniuni( deşi poate mai +lînd şi mai puţin dramatic de cît cel asociat cu îndră'ostirea( este mult mai sta+il( durea0ă mai mult şi( în ultimă instanţă( e mai plin de satis!acţii. Copilul lipsit de 'raniţele eului poate !i într un contact mai strîns cu realitatea decît părinţii lui( dar e incapa+il să supra#ieţuiască !ără 'ri.ta0ului. în sine( a !ace dra'oste nu este un act de iu+ire.uluiA JTe iu+escK sau JOh( :oamneK unei prostituate !aţă de care( peste cîte#a momente( după ce 'raniţele eului şi au re#enit( poate că nu mai simţim nici o urmă de a!ecţiune( nu ne place deloc şi nu simţim că ar tre+ui să in#estim în ea. Şi pe măsură ce 'raniţele eului de#in mai estompate şi mai sla+e( începem să e. Sentimentul de e.K :ar acţio nînd ast!el( do+îndeşte mai de'ra+ă schi0o!renie decît s!inţenie.perimentînd unitatea printr o renunţare la 'raniţele eului.GE5E EU5U. Mulţi mistici înţele' ade#ărul ce a !ost de0#oltat la s!îrşi tul discuţiei despre disciplinăA că tre+uie să do+îndim sau să posedăm un lucru înainte de a putea renunţa la el şi să ne menţinem în acelaşi timp competenţa şi sănătatea. "induşii şi +udiştii susţin !rec#ent că copilul( înainte de a şi de0#olta 'raniţele eului( cunoaşte realitatea într alt !el decît adulţii. Este imposi+il să #e0i cu ade#ărat unitatea uni#ersului atîta #reme cît continui să te #e0i pe tine ca un o+iect distinct( separat şi di!erit de restul uni#ersului în orice !el( !ormă sau con!i'uraţie. Este di!erenţa între e.uală şi iu+irea( deşi ar putea apărea simultan( deseori sînt disociate( deoarece sînt !enomene !undamental separate. cred că percepţia noastră comună asupra uni#ersului ca !iind compus dintr o multitudine de o+iecte distincte L stele( planete( ar+ori( păsări( case( noi înşine L( separate toate unele de altele( este o percepţie 'reşită( o ilu0ie. J)u tre+uie să trec prin toate acesteaK( ar putea 'îndi o ast!el de persoană. 8.perienţa platouluiKX.perienţa unei relaţii se.a pe care i o poartă părinţii şi este incapa+il să şi comunice înţelepciunea. JPot să a+andone0 încercarea de a !i adult şi să mă retra' din !aţa cerinţelor de adult în starea de s!inţenie.perienţei or'asmice nu poate !i înălţat în împărtăşirea lui cu !iinţa iu+ită. Misticii cu cel mai clar lim+a. :e#enim una cu lumea. Misticismul constă în esenţă în credinţa că realitatea este unicitate.uncţie cu or'asmul poate !i total@ pentru o secundă( putem uita cu totul cine sîntem( să pierdem orice urmă de sine( să !im pierduţi în timp şi spaţiu( să !im în a!ara noastră( transportaţi.tindem mai mult pe noi înşine( cu atît iu+im mai mult( cu atît mai mult se estompea0ă distincţia dintre sine şi lume. Draniţele eului tre+uie întărite înainte de a !i slă+ite. Se poate sta+ili o Juniune misticăK cu întrea'a lume. &cestei concepţii 'reşite a tuturor( acestei lumi ilu0orii pe care cei mai mulţi dintre noi o cred reală( hinduşii şi +udiştii îi spun JMa2aK. &ceasta poate !i o doctrină periculoasă şi tentantă pentru unii adolescenţi şi tineri adulţi( care nu sînt pre'ătiţi să şi asume responsa+ilităţile ce le par în!ricoşătoare şi copleşitoare( cerinţe care le depăşesc capacităţile.uale şi( în particular( or'asmul 3chiar şi în mastur+are4 sînt( într un 'rad mai mare sau mai mic( o e. Ei şi alţi mistici susţin că ade#ărata realitate poate !i cunoscută doar e. E. 87 Tre+uie ca omul să şi 'ăsească şinele înainte de a şi 6 putea pierde.

istenţei. Cînd ele a. :e o+icei( cine#a a cărui #iaţă este condusă şi dictată de ne#oile de dependenţă su!eră de o tul+urare psihiatrică( pe care atunci cînd o dia'nosticăm o numim Jtul+urare de personalitate dependentă pasi#ăK. Tot aşa( deşi îndră'ostirea nu este ea însăşi iu+ire( este totuşi o parte dintr un plan măreţ şi misterios al iu+irii.uale sau cu !olosirea unor dro'uri psihoacti#e ne poate !urni0a o pri#ire !u'ară asupra )ir#a nei( dar nu )ir#ana însăşi. 88 .u+irea este e. :e !iecare dată însă el a implorat o să rămînă( promiţîn du i .ă de altcine#a.erciţiul li+er al ale'erii. Cînd ai ne#oie de altcine#a pentru a supra#ieţui eşti ca un para0it pentru acel cine#a. )oi toţi L !iecare dintre noi L( chiar dacă încercăm să pretindem !aţă de alţii sau !aţă de noi înşine contrariul( a#em ne#oi şi sentimente de dependenţă. :oi oameni se iu+esc unul pe celălalt atunci cînd sînt capa+ili să trăiască unul !ără celălalt( dar aleg să trăiască împreună.uale nu doar că ne determină să ne luăm an'a. 1iecare dintre noi( nu contea0ă cît de +ătrîni sau de maturi( caută sau i ar plăcea să ai+ă în #iaţă pe cine#a care să se comporte ca un tată sau ca o mamă. Totdeauna spun că simt că Jo parte din mine lipseşteK. . Ei nu se simt niciodată JumpluţiK şi nu au niciodată sen0aţia de plinătate.un' să ne conducă #iaţa şi ne dictea0ă !elul în care ne ducem e. Ea îl mai ameninţase că pleacă de #reo trei ori înainte( plîn 'îndu se de totala lui lipsă de atenţie !aţă de ea şi !aţă de copii. Ei sînt ca acei oameni care mor de !oame şterpelind de peste tot mîncare !ără a a#ea #reodată mîn carea lor( pe care să o poată da şi altora.iţi( hrăniţi !ără să !acem #reun e!ort( să !im apăraţi de persoane mai puternice decît noi( cărora să le pese din toată inima de noi.K încerc să i e. Toţi a#em dorinţa de a !i în'ri. De(endenţa O a doua concepţie comună 'reşită despre iu+ire o repre0intă ideea că dependenţa este iu+ire.amente !aţă de alţi oameni( de la care poate începe iu+irea ade#ărată( dar ne dă şi o idee despre 3şi prin aceasta un im+old4 e. 5a adulţii sănătoşi !i0ic( dependenţa este patolo'ică L este o +oală( totdeauna mani!estare a unei maladii sau dis!uncţii mintale.trem de deprimat( a #enit să mă #adă la trei 0ile după ce soţia îl părăsise( luînd cu ea şi cei doi copii.istă posi+ilitatea de a ale'e şi li+ertate.K în această relaţie nu e. &ceasta este una din te0ele acestei cărţi( şi anume că )ir#ana sau iluminarea ultimă sau ade#ărata de0#oltare spirituală poate !i o+ţinută doar printr un e. %e0umînd( temporara dispariţie a 'raniţelor eului datorată îndră'ostirii şi relaţiilor se.ă acti#ă de el. Oamenii cu această tul+urare( care au dependenţă pasi#ă( sînt atît de ocupaţi cu a căuta să !ie iu+iţi( că nu le mai rămî ne ener'ie să iu+ească.ta0ul mistic ce durea0ă şi poate !i al nostru în tot timpul unei #ieţi de iu+ire.u+irea :e!inesc dependenţa drept incapacitatea cui#a de a trăi din plin sau de a !uncţiona adec#at !ără si'uranţa că cine#a are o 'ri.K . O ast!el de persoană spuneA J)u #reau să trăiesc( nu pot trăi !ără soţul meu 3soţia( prietenul( prietena4( îl 3o4 iu+esc atît de mult.erciţiu persistent al iu+irii ade#ărate. Este pro+a+il cea mai comună tul+urare psihiatrică dintre toate. )u contea0ă cît de puternici sîntem( cît de 'ri. E mai de'ra+ă o pro+lemă ce ţine de necesitate decît de iu+ire. Tolerea0ă !oarte 'reu sin'urătatea. :ar celor mai mulţi dintre noi aceste dorinţe sau sentimente nu le conduc #iaţa@ nu repre0intă tema predominantă a e.eului asociată cu îndră'ostirea( cu relaţiile se.plicA JCeea ce descrii tu este para0itism( nu iu+ire. :in cau0a lipsei de plinătate( ei nu au cu ade#ărat sen0aţia de identitate şi se de!inesc pe ei înşişi doar prin relaţiile pe care le au cu alţi oameni.ulii şi responsa+ili ca adulţi( dacă ne uităm +ine în noi înşine #om descoperi dorinţa de a !i luaţi în 'ri.ista un 'ol( un puţ !ără !und ce stri'ă să !ie umplut( dar care nu poate !i #reodată plin. Este #or+a de o concepţie 'reşită cu care psiholo'ii au de a !ace 0ilnic. Un muncitor la :EPE):E)T& 87 presa hidraulică( e.ar cînd eu îi răspund aşa cum !ac !rec#entA JDreşeşti( nu îţi iu+eşti soţul 3soţia( prietena( prietenul4K( pacientul îmi răspunde !uriosA JCe #reţi să spuneţiM Bă spun că nu pot trăi !ără el 3ea4. Ea tre+uie distinsă de ceea ce numim îndeo+şte ne#oile sau sentimentele de dependenţă. E ca şi cum în ei ar e.istenţa( atunci e #or+a de ce#a mai mult decît de ne#oi şi sentimente de dependenţă L sîntem dependenţi. E!ectele ei cele mai dramatice pot !i #ă0ute atunci cînd cine#a încearcă( ameninţă sau !ace 'estul de a se sinucide sau atunci cînd de#ine iremedia+il deprimat ca răspuns la respin'erea sau separarea de soţ( iu+it sau iu+ită.

)u ştiu cine sînt. Pro+lema( aşa cum a reieşit( consta în !aptul că nu era în stare să aştepte îndea. :ar am întîlnit o !ată noaptea trecută la +arul unde mer' de o+icei.uală în ceea ce o pri#ea( că nu #or+eai cu copiii timp de luni de 0ile( că nu te ai . Şi ea e separată( e.+ă incitantă( de a !ace o operă de artă( de a !ace ce#a pentru comunitate( de a iu+i pe cine#a sau de a a#ea copii.ă .K JTe ai împăcat cu !amiliaMK( am între+at. )imic. Odată( cînd lucram cu un 'rup de cinci pacienţi necăsătoriţi( toţi dependenţi pasi#( le am cerut să #or+ească despre scopurile lor( spunînd ce situaţii de #iaţă ar #rea să trăiască în următorii cinci ani.uncţie cu cu#întul JdependentK pentru că indi#idul este preocupat doar de ce pot !ace ceilalţi pentru el( e.ă de ei( dar tre+uie să i iu+esc.uns să şi aprecie0e propria inteli'enţă şi +o'ăţie( să şi identi!ice 'olul interior şi !oamea de a 6 umple şi să !acă distincţie între aceasta din urmă şi iu+irea sinceră( să şi dea seama de !elul în care !oamea o determina să iniţie0e şi să se a'ate de relaţii care erau în detrimentul ei şi să accepte necesitatea unei discipline stricte în ceea ce pri#eşte !oamea de care am #or+it( dacă #oia să pro!ite de darurile cu care !usese în0estrată. JO( nuK( mi a răspuns el !ericit. Mi a spus că mă place cu ade#ărat.K 1aptul de a !i schim+ător este o caracteristică a indi#i0ilor dependenţi pasi#. Jîi iu+esc atît de multPK JSînt cam încurcatK( i am spus.ietăţii( lacrimile îi cur'eau pe !aţă şi se 'îndea serios la sinucidere.act ca şi mine.K :ar nu mer'ea niciodată( nu doar din cau0ă că nu !ăcea ale'eri +une( dar şi pentru că începea să se a'ate de acel +ăr+at( cerîndu i din ce în ce mai multe do#e0i de a!ecţiune( cău tînd să !ie mereu cu el( re!u0înd să 6 lase sin'ur. <ănuiesc că nu o să ne re#edem.trem de super!iciale. Ştiu că relaţia asta are să mear'ă.istă doar dacă le o dă ci ne#a. Sînt nimic !ără ei. O tînără !rumoasă( sclipitoare şi într un !el destul de sănătoasă a întreţinut o serie aproape ne s!îrşită de relaţii se. :in 7> . Mă aşteptam doar la o mică îm+unătăţire. J&cum nu mai sînt nimic. &părea o reacţie #iolentă( relaţia se termina( iar ciclul se relua în 0iua următoare. El nu dormise de două nopţi( tremura din cau0a an.uns pentru a 'ăsi un +ăr+at care să i se potri#ească sau măcar să alea'ă dintre +ăr+aţii ce i se o!ereau pe loc. J) am mai au0it de ei de cînd am !ost la d#s.at o întîlnire peste două 0ile. :ar cînd s a întors( a dat +u0na în +irou 0îm+ind #esel şi a anunţatA J&cum totul e în re'ulă.K :in cau0ă că era atît de deprimat L pier0îndu şi identitatea pe care i o dădea !amilia L( i am !i. în următoarele două0eci şi patru de ore după ce rupea o relaţie( cule'ea imediat primul +ăr+at pe care 6 întîl nea într un +ar şi #enea apoi la următoarea şedinţă de terapie lăudîndu 6A JŞtiu că e şomer şi +ea prea mult( dar în !ond este !oarte talentat şi chiar îi pasă de mine. în denumirea dia'nosticului( cu#întul Jpasi#K este !olosit în con. 5ucrurile se petrec de parcă n ar conta de cine sînt dependenţi( atîta timp cît sînt dependenţi de cine#a.că se #a schim+a( dar schim+area lui nu a durat niciodată mai mult de o 0i( iar ea îşi menţinea în continuare ameninţarea. Ea a reuşit să rupă acest ciclu doar după trei ani de terapie( în care a a. J:in cau0ă că te iu+esc prea mult nu pot suporta să stau separat de tineK( îi spunea ea( dar mai de#reme sau mai tîr0iu el se simţea cu totul su!ocat( închis într o cuşcă( !ără spaţiu de mişcare datorită Jiu+iriiK ei. )u contea0ă nici că identitatea lor e.u+irea cau0a !orţei sen0aţiei de 'ol interior şi a !oamei de a 6 umple( oamenii dependenţi pasi# nu #or suporta nici o amînare în satis!acerea ne#oii de ceilalţi. )oţiunea de e!ort nu era in#ocată în #isurile lor@ ei îşi ima'inau doar o stare lipsită de e!ort din partea lor( în care altcine#a să ai+ă 'ri. Trecea de la un ratat la altul. JMi ai spus că plîn'erile soţiei tale sînt întemeiate( că nu ai !ăcut niciodată nimic pentru ea( că #eneai acasă doar cînd a#eai che!( că nu erai interesat de partea emoţională sau se. Prin urmare( relaţiile pe care le au( deşi par dramatice 6 intensitatea lor( sînt în realitate e. )u am ne#astă. )u înţele' de ce eşti atît de deprimat de pierderea unei relaţii care nici măcar nu a e. Simt iarăşi că sînt om. Poate că nu am 'ri.clu0înd ce poate !ace el însuşi pentru sine.K )ici unul nu a menţionat !aptul de a a#ea o slu. )e am dat întîlnire di seară.K J)u înţele'eţiMK( mi a răspuns el.ucat cu ei niciodată şi nu i ai luat nicăieri.uale( de la 6E pînă la =6 de ani( cu +ăr+aţi in!eriori ei ca inteli'enţă şi capacitate. )u am copii. în :EPE):E)G& 76 tr un !el sau altul( !iecare dintre ei mi a răspunsA J&ş #rea să mă căsătoresc cu cine#a căruia să i pese de mine.istat. J)u pot trăi !ără !amilia meaK( a spus el #ărsînd lacrimi.

Cuplul se 'îndeşte deseori la această schim+are de roluri ca la un !el de .ista decît între doi oameni puternici şi independenţi. Toţi mem+rii 'rupului mai sus menţionat în tîmpină di!icultăţi chinuitoare cînd e să şi cumpăre o casă pentru a trăi separaţi de părinţi( să şi 'ăsească o slu. . .ă( au mari di!icultăţi în a !ace Junele lucruriK.ă de !inanţe( tunde 'a0onul şi repară ce se strică. Pentru că acest comportament răsplăteşte de o+icei ne#oile de dependenţă ale celor doi soţi( ma.K Ea se asi'ura ştiind că el nu se #a încurca cu alta şi nu o #a părăsi( !iind ocupat după ser#iciu cu cumpărăturile pe care le !ăcea şi luînd copiii de la şcoală. în primul capitol s a menţionat !aptul că acei copii care sînt iu+iţi şi . :ar pentru oamenii dependenţi pasi# pierderea celuilalt înseamnă o perspecti#ă 7= .ntr un !el( !iecare partener se antrenea0ă pentru a supra#ieţui în e#entualitatea pierderii celuilalt. &şa este( dar poate că mult mai important 3chiar dacă e !ăcut inconştient4 este procesul care diminuea0ă dependenţa lor tacită unul de altul. Prin urmare( unul dintre semnele comportamentale ce indică persoana dependentă pasi# într o căsnicie este acela că di!erenţierea rolurilor lor este ri'idă( ei caută să crească dependenţa tacită în loc de a o diminua( ast!el încît să !acă din căsnicie mai mult o cuşcă. Cîteodată( ca !ăcînd parte din acest proces( oamenii dependenţi pasi# #or a+andona ceea ce în#ăţaseră să !acă înainte de căsătorie.istă însă posi+ilitatea ca celălalt să le poarte de 'ri.de ani din cau0a J!o+ieiK( ar putea a#ea o pro+lemă care să necesite atenţia unui psihiatru( el a spusA JOh( nu( doctorul i a spus că este din cau0a menopau0ei şi că nu se poate !ace nimic în această pri#inţă.+ă cu normă redusă( poate tunde 'a0onul de 0iua soţului ei sau să ia asupra sa sarcina de a plăti !acturile. Sentimentul interior de 'ol de care su!eră oamenii dependenţi pasi# este un re0ultat direct al eşecului părinţilor lor de a răspunde ne#oii lor de a!ecţiune( atenţie şi 'ri.u+irea atît de în!ricoşătoare( încît nu pot !ace !aţă pre'ătirii pentru ea şi nu pot tolera un proces care le ar diminua dependenţa sau le ar creşte li+ertatea !aţă de ceilalţi. Printr un ast!el de comportament( căsătoriile în care se mani!estă o dependenţă pasi#ă pot dura şi pot !i apărate( dar nu pot !i considerate nici sănătoase( nici întemeiate pe iu+ire :EPE):E)T& 7C #erita+ilă( pentru că securitatea este cumpărată cu preţul li+ertăţii( iar relaţia ser#eşte întîr0ierii sau distru'erii de0#oltării spirituale a partenerilor. Sin'urul !el în care te poţi asi'ura că eşti iu+it este să !ii o persoană care merită iu+irea@ şi nu poţi !i o persoană care să merite iu+irea dacă scopul tău principal în #iaţă este să !ii iu+it( iar tu să !ii pasi#. El se asi'ura ştiind că ea nu se #a încurca cu altul( pentru că nu mai a#ea mo+ilitatea necesară pentru a întîlni alţi oameni cînd nu mai erau împreună.n căsnicie e normal să e. <ăr+atul poate 'ăti o masă uneori( poate să şi petreacă o săptămînă cu copiii( să !acă curat în casă pentru a şi impresiona soţia@ soţia îşi poate lua o slu. Procedînd ast!el în numele a ceea ce ei numesc iu+ire( care în realitate este doar dependenţă( ei îşi diminuea0ă li+ertatea şi demnitatea lor şi a partenerilor. în cuplurile sănătoase( rolurile se schim+ă uneori între parteneri. Cînd nu e.at( are 'ri.oacă( care adau'ă ce#a nou maria. E!ectul acestei J!o+iiK în 0onele rurale şi su+ur+ane( unde trăiesc cei mai mulţi dintre oameni( este că o !ace aproape total dependentă de soţul ei şi că îl lea'ă pe soţ de ea prin nea.K :ependenţa pasi#ă îşi are ori'inea în lipsa iu+irii.oritatea cuplurilor nu îl #ăd niciodată ca pe un lucru rău sau măcar ca pe o pro+lemă ce ar tre+ui re0ol#ată.emplu ar !i sindromul nu ieşit din comun al soţiei care Jnu poateK să conducă maşina.+ă( să părăsească #echea slu.K &ceasta nu înseamnă că oamenii dependenţi pasi# nu !ac niciodată nimic pentru ceilalţi( ci că moti#ul lor cînd !ac ce#a este de a întări ataşamentul celorlalţi !aţă de ei( pentru a se asi'ura că li se #a purta de 'ri. &cum( el tre+uie să !acă toate cumpărăturile pentru !amilie sau să o !acă pe şo!erul la toate drumurile pentru cumpărături. 1emeia( de o+icei( 'ăteşte( !ace curat în casă( !ace cumpărături şi are 'ri. Un e. Cînd i am su'erat unui +ancher( alt!el e.utorarea ei.de ei.ă.ă de copii@ +ăr+atul este de o+icei an'a.ului lor.+ă( care e total nesatis!ăcătoare sau chiar să ai+ă un ho++2. în .ă din copilărie. 5e am spus aşa cum le am spus o multor altoraA J:acă scopul tău este să !ii iu+it( #ei eşua să 6 împlineşti.trem de inteli'ent( că soţia lui( care +rusc a încetat să mai conducă maşina la #îrsta de 9.arăşi şi iarăşi le spunem cuplurilor care #in la noiA JO căsnicie +ună nu poate e.iste o di!erenţiere a rolurilor celor doi parteneri( o di#i0iune a muncii.umătate din ca0uri( se poate să nu !i în#ăţat niciodată să conducă( dar în celelalte ca0uri( uneori( chipurile( din cau0a unui accident minor( după ce se căsătoreşte( ea de0#oltă o J!o+ieK !aţă de condus şi nu mai conduce. .

)BEST.ă şi atenţie oriunde cred că ar putea da de ele şi( odată ce le au 'ăsit( se a'aţă de acestea cu disperare( !apt care i conduce spre un comportament lipsit de iu+ire( care manipulea0ă( machia#elic şi care distru'e relaţia pe care #or să o păstre0e. în ultimă instanţă( mai de'ra+ă distru'e relaţiile decît să le construiască şi mai de'ra+ă distru'e oamenii decît să i construiască.%E 1R%R . &limentea0ă mai de'ra+ă in!antilismul decît de0#oltarea. :ependenţa este doar una dintre . &m un cole' care le spune deseori oamenilorA JUite ce e( să te laşi pe tine însuţi să de#ii dependent de o altă persoană este cel mai rău lucru pe care poţi să ţi 6 !aci. 1oarte important( le lipseşte un simţ al responsa+ilităţii !aţă de ei înşişi. :ar dacă aştepţi de la o altă persoană să te !acă !ericit( #ei !i mereu de0amă'it. Ei au o personalitate J#i cioasăK( îşi !ac din relaţia cu alţi oameni un #iciu( îi e. în re0umat( dependenţa poate părea iu+ire pentru că este o !orţă care îi !ace pe oameni să se ataşe0e unul de altul cu disperare.ă de copiii lor( sînt oameni cărora le lipseşte disciplina( iar cînd eşuea0ă în a le o!eri copiilor sen0aţia că sînt iu+iţi( eşuea0ă şi în a le o!eri capacitatea de a se autodisciplina.a pentru ei sau acestea le sînt acordate cu 'rosolană inconsec#enţă intră în perioada adultă !ără nici un sentiment de securitate interioară.ploatea0ă şi îi seacă( iar cînd nu mai e. &st!el( e. Pri#esc pa J 79 . )u este de mirare atunci că simt ne#oia de a scotoci după iu+ire( 'ri.cesi#a dependenţă a indi#i0ilor dependenţi pasi# este doar principala mani!estare a tul+urării lor de personalitate. Oamenilor depen . Ea îşi are ori'inea în eşecul părinţilor de a şi iu+i copilul( iar dependenţa pasi#ă perpetuea0ă eşecul. Oamenilor dependenţi pasi# le lipseşte disciplina de sine. Se a'aţă de relaţiile u0ate cînd ar tre+ui să renunţe la ele.K :e !apt( nu este accidental !aptul că tul+urarea cea mai o+işnuită pe care o mani!estă oamenii dependenţi pasi# este dependenţa de dro'uri şi alcool. :ar în realitate nu este iu+ire@ este o !ormă de an ti iu+ire. Mai de'ra+ă( ei au o sen0aţie interioară de insecuritate( un sentiment de !elul J)u am destulK( au sen0aţia că lumea este plină de nepre#ă0ut şi nu are nimic de dăruit( dar şi îndoiala că ei înşişi ar !i demni de a !i iu+iţi şi #aloroşi. Oamenii dependenţi sînt interesaţi de propria lor hrănire( dar nu de mai mult@ ei #or să se umple( ei doresc să !ie !ericiţi@ nu doresc nici să crească spiritual( nici nu tolerea0ă ne!ericirea( sin'urătatea şi su!erinţa implicate în de0#oltarea lor. %nvestire 1ără iu)ire Unul dintre aspectele dependenţei îl repre0intă !aptul că ea nu este preocupată de de0#oltarea spirituală. Ei nu sînt dispuşi sau nu sînt în stare să amîne răsplata în !oamea lor de atenţie din partea celorlalţi( în disperarea de a !orma şi de a păstra ataşamentul( ei îşi părăsesc orice urmă de onestitate.iţi cu o anumită consenc#enţă intră în perioada adultă cu un adînc sentiment că sînt demni de iu+it şi #aloroşi şi ast!el că #or !i iu+iţi atîta timp cît rămîn cu ade#ărat ei înşişi.ploatat se întorc deseori spre sticlă( serin'ă sau ţi'ară( ca un su+stitut pentru oameni.U<. Copiii care cresc într o atmos!eră în care lipseşte dra'ostea şi 'ri. Ea caută să primească mai de'ra+ă decît să dea.u+irea si# la ceilalţi( deseori chiar la copiii lor( ca sursă a !ericirii şi împlinirii lor şi( ast!el( atunci cînd nu se simt !ericiţi sau împliniţi simt că ceilalţi sînt responsa+ili.istă cine#a de e.în'ri. Prin urmare( sînt mereu !urioşi datorită !aptului că se simt mereu lăsaţi la o parte de ceilalţi( care( în realitate( nu ar putea satis!ace niciodată toate ne#oile lor şi să i J!acăK !ericiţi. &şa cum am mai indicat în capitolul anterior( dra'ostea şi disciplina mer' mînă în mînă( ast!el încît părinţii neiu+itori( care nu au 'ri. E mai +ine să !ii dependent de heroină. 5ucrea0ă mai de'ra+ă pentru a închide în cuşcă şi a constrîn'e decît să eli+ere0e. &tîta timp cît ai pro#i0ii su!iciente( heroina nu te de0amă'eşte@ dacă o iei( te #a !ace întotdeauna !ericit.%E 7F denţi nu le pasă nici de de0#oltarea spirituală a altora( o+iect al dependenţei lor@ nu le pasă de ceilalţi decît în măsura în care sînt acolo pentru a le satis!ace dorinţele.

K 1ără îndoială( un indi#id îşi poate e.!ormele de comportament în care preocuparea pentru de0#oltare spirituală lipseşte şi pe care în mod incorect o numim Jiu+ireK.ul se #a schim+a în această pri#inţă. Cine#a( de pildă( se poate 0+ate pentru a !ace carieră în politică a#înd ca scop principal +inele rasei umane. în această carte mă ocup de iu+ire la un anumit ni#el de înţele'ere.un'e un scop în sine atunci cînd mai curînd de#ine un su+stitut decît un mi.emplu( pot !i întîlniţi +ăr+aţi şi !emei a'itaţi( al căror scop principal în 7. 5a cursurile de 'ol!( de e. 1olosind de!iniţia noastră mai precisă( este clar( de e.loace pentru un scop al iu+irii.tinde mult peste o+işnuit limitele personale( lucrînd şai0eci( şapte0eci( opt0eci de ore pe săptămînă pentru a do+îndi +o'ăţie sau putere.)BEST.ute ast!el să i'nore realitatea !aptului că s au oprit să pro'rese0e( că au renunţat la e!ortul de a se îm+unătăţi ca !iinţe umane. :acă s ar iu+i mai mult( poate că nu şi ar permite să !ie atît de pasionaţi de un scop atît de puţin pro!und şi de un #iitor atît de în'ust. .emplu( că nu putem iu+i decît oamenii.u+indu ne pe noi înşine L adică hrănindu ne pe noi înşine cu scopul de a ne de0#olta spiritual L a#em ne#oie să ne o!erim sin'uri tot !elul de lucruri care nu sînt în mod direct spirituale. Şi aceasta pentru că( aşa cum concepem noi lucrurile( doar !iinţele umane posedă un spirit capa+il de o de0#oltare su+stanţialăX. E. Pe de altă parte( puterea şi +anii pot !i mi.u+imK cîinele !amiliei. :in păcate( capacitatea mea de comunicare este inadec#ată pentru a cuprinde mai mult decît un sin'ur ni#el o dată sau pentru a !ace mai mult decît a arunca o pri#ire !u'ară spre un alt ni#el decît cel despre care discutăm. "o++2 urile sînt acti#ităţi care hrănesc şinele.un' atît de populare. &st!el( ho++2 urile pot !i un mi.are( e. Totuşi( în ciuda e. . :istincţia dintre noi ca !iinţe umane şi di!erite de animalele Jin!erioareK( de plante( de pămîntul şi pietrele inanimate este o mani!estare a maya$ o ilu0ie( în structura de re!erinţă mistică.istă( să posede spirit.uns ast!el prin puterile saleA JEste un om mic( meschin şi măr'init. &ceşti oameni nu iu+esc +anii şi puterea@ ei iu+esc umanitatea. Bom lua acum în considerare alte ast!el de !orme şi sperăm să demonstrăm din nou că iu+irea nu este niciodată nutrire sau in#estire !ără le'ătură cu creşterea spirituală. Uneori( tocmai pentru că repre0intă un su+stitut pentru de0#oltarea de sine ele a. :eseori spunem despre oameni că iu+esc o+iecte inanimate sau di!erite acti#ităţi.erciţiu şi distracţie.istă ni#eluri di!erite de înţele'ere.K :eşi #or+im despre cît de mult iu+eşte el +anii sau puterea( nu îl percepem şi ca !iind un om iu+itor.ocul de 'ol!.loc de de0#oltare de sine. Totuşi( atîta #reme cît #om continua să !olosim cu#întul Jiu+ireK pentru a descrie relaţiile cu orice este important pentru noi( indi!erent în ce lucru am in#esti( !ără le'ătură cu calitatea relaţiei( #om continua să a#em di!icultăţi în a discerne di!erenţa dintre înţelept şi ne+un( dintre +un şi rău( dintre no+il şi i'no+il.tinderii a#erii sau a in!luenţei( acumularea poate să nu însemne o lăr'ire a sinelui( într ade#ăr( de multe ori se poate să spunem despre un J'ran'urK a. Să luăm în consi X %ecunosc că este posi+il ca o ast!el de concepţie să !ie !alsă şi( ca orice e. &#em ne#oie de mîncare şi adăpost.oacă. în lucrurile pe care le spun aici şi de a lun'ul acestui capitol( !olosirea de către oameni a cu#întului Jiu+ireK este atît de 'enerală şi de imprecisă( încît inter!erea0ă cu semni!icaţia pe care i o dăm noi. Spunem( de pildăA JEl iu+eşte +aniiK sau JEl iu+eşte putereaK sau JEl îşi iu+eşte 'rădinaK sau JEl iu+eşte .aminăm însă di!erenţele dintre relaţia cu un animal de casă şi aceea cu o !iinţă . E!ortul lor pasionat de a şi îm+unătăţi capacităţile le ser#eşte pentru a le da o sen0aţie de pro'res în #iaţă şi să i a. Sau e. :ar ho++2 ul a. .ucăm cu el. :acă asta nu e iu+ire( atunci ce eM Să e. Cînd se pierde sau moare se poate să !im !oarte îndureraţi.%E 1R%R .loace pentru un scop spiritual. Cînd este +olna#( se poate să lăsăm totul la o parte şi să aler'ăm cu el la #eterinar. Sin'urul scop ade#ărat al iu+irii este creşterea spirituală sau e#oluţia umană. într ade#ăr( pentru unii oameni sin'uri( !ără copii( animalele de casă pot de#eni sin'ura lor raţiune de a trăi. )u am mari aşteptări că lim+a. îl hrănim( îi !acem +aie( îl pieptănăm şi 6 mîn'îiem( îl dresăm şi ne .loc prin care să ne iu+im pe noi înşine.istă oameni care pot să adune a#ere nu de dra'ul +anilor( ci pentru a şi trimite copiii la cole'iu sau pentru a şi o!eri lor înşile timp pentru studiu şi re!lecţie( necesare de0#oltării lor spirituale. S!inţii mai tre+uie să şi doarmă şi chiar pro!eţii tre+uie să se . J.%E 7E derare animalele de casă.U<.u+irea #iaţă este de a da lo#ituri cît mai reuşite atunci cînd .ndi!erent de cît de de#otaţi sîntem de0#oltării spirituale( a#em ne#oie de odihnă şi rela.oace. Pentru a hrăni spiritul( trupul tre+uie de asemenea hrănit. :e ce se întîmplă ast!elM Pentru că +o'ăţia sau puterea au de#enit pentru aceşti oameni mai de'ra+ă scopuri în sine decît mi.

Mai întîi( comunicarea cu un animal de casă este !oarte limitată în comparaţie cu comunicarea pe care am putea o a#ea cu o !iinţă umană( dacă am lucra pentru aceasta.ă de alţi copii mici( în timp ce propriul ei copil( ce#a mai mare( nu se #a mai +ucura de #reo atenţie. :e o+icei( #a reuşi să !acă asta şi ciclul se #a repeta. în acelaşi timp( #a simţi o dorinţă copleşitoare de a !i iarăşi însărcinată( să ai+ă iarăşi un copil( un animal de casă. El poate !i într ade#ăr un indi#id a cărui a!ecţiune depinde de !aptul că ea este asemeni unui animal de casă( un indi#id care nu are capacitatea de a respecta !orţa( independenţa( indi#idualitatea.deea este că nutrirea poate !i şi de o+icei tre+uie să !ie mai mult . )u ţinem împre. Putem să le'ăm acest !apt de comportamentul instinctual al Jîndră'ostiriiKA nu este #or+a de o !ormă de iu+ire #erita+ilă prin aceea că este relati# lipsită de e!ort şi nu este în totalitate un act de #oinţă sau de ale'ere@ ea încura.urul nostru animale care protestea0ă şi se ră0+ună pe noi.u+irea puteau simţi aceeaşi sen0aţie de apropiere pe care alţii o simt !aţă de un animal de casă. )oi nu ştim ce 'îndeşte animalul nostru de casă. Poate că e. &preciem în special ataşamentul !aţă de noi mai de'ra+ă decît independenţa lor. Pro+lema Jiu+iriiK animalelor este !oarte importantă( pentru că mulţi( !oarte mulţi oameni sînt capa+ili să Jiu+eascăK doar animalele şi sînt incapa+ili să iu+ească sincer o !iinţă umană. Militarii nu îşi mai puteau proiecta asupra ne#estelor Propriile 'înduri( sentimente( dorinţe şi scopuri şi nu mai 78 . în !inal( în relaţiile cu animalele de casă noi căutăm să le culti#ăm dependenţa !aţă de noi.U<. Brem ca ele să rămînă cu noi( dependente şi aproape de su!letul nostru. E!ectul se #ede în tiparul de personalitate depresi#ă sau de dependenţă pasi#ă( pe măsură ce copilul se îndreaptă spre #îrsta adultă. . Pe această +a0ă ne ale'em animalele de casă( iar dacă #oinţa lor nu corespunde semni!icati# cu a noastră( le alun'ăm.%E 77 Jinstinct maternK sau( mai 'eneral( de Jinstinct părintescK.perienţei iu+irii din partea mamei.mediat ce copilul începe să şi mani!este propria #oinţă L să nu se supună( să se #aiete( să re!u0e să se . :ar cînd miresele lor au m#ăţat să #or+ească en'le0eşte( căsătoriile au început să slă+ească. Sin'ura şcoală pe care o !acem cu animalele noastre este şcoala o+edienţei.ucîndu se cu copilaşii lor( mereu pline de a!ecţiu ne( total dedicate creşterii lor şi e. Pentru copil( Jteri+ila #îrstă de doi aniK înseamnă nu numai s!îrşitul perioadei de su'ar( ci de asemenea s!îrşitul e.oace( cîteodată să nu #rea să !ie mîn'îiat( să se ataşe0e de alţi oameni( să şi con struiască o lume a lui L iu+irea mamei se s!îrşeşte. &semenea !emei pot !i întîlnite pretutindeni. :acă nu( #a căuta cu a#iditate în #ecini să ai+ă 'ri. &ceastă lipsă a cunoaşterii ne permite să ne proiectăm în animalele de casă propriile 'înduri şi sentimente şi ast!el să simţim !aţă de ele o apropiere emoţională care s ar putea să nu corespundă deloc realităţii. &poi( aproape peste noapte( ta+loul se schim+ă. Un mare număr de soldaţi americani au a#ut căsătorii idilice cu Jmirese de ră0+oiK din Dermania( . Ele pot !i mame ideale pînă cînd copilul împlineşte doi ani L in!init de tandre( hrănindu i cu +ucurie la sîn( mîn 'îindu i şi .)BEST. . Este însă posi+il să dorim pentru alţi oameni ca ei să şi de0#olte Jo cale a lorK@ într ade#ăr( dorinţa ca ceilalţi să !ie di!eriţi este una dintre caracteristicile iu+irii sincere. :urerea şi pri#area de care au parte sînt e#idente pentru oricine în a!ară de mamă( ocupată acum cu noul su'ar.%E 1R%R . )u #rem să crească şi să plece apoi de acasă. Se su'erea0ă aici că Jiu+ireaK de su'ari( animale şi chiar de parteneri dependenţi o+edienţi este un tipar instinctual de comportament( căruia ar !i potri#it să i aplicăm termenul de .talia sau Waponia( cu care nu pot comunica #er+al. Pe măsură ce se întîmplă acest lucru( iu+irea începe să crească pentru unii dintre ei@ pentru cei mai mulţi însă ea se s!îrşeşte.ea0ă supra#ieţuirea speciei( dar nu este orientată spre îm+unătăţire sau creştere spirituală@ este aproape de iu+ire prin !aptul că se îndreaptă către ceilalţi şi ser#eşte să iniţie0e le'ături interpersonale din care poate apărea dra'ostea reală@ dar pentru a de0#olta o căsnicie sănătoasă şi creatoare( pentru a creşte copii sănătoşi şi de0#oltaţi din punct de #edere spiritual sau pentru a contri+ui la e#oluţia umanităţii este ne#oie de mai mult decît atît. Cînd soţiile lor în#aţă lim+a en'le0ă( +ăr+aţii încep să şi dea seama că aceste !emei au idei( opinii şi o+iecti#e di!erite de ale lor. în al doilea rînd( sîn tem mulţumiţi de animalele noastre doar atîta timp cît #oinţa lor corespunde cu a noastră. Ea şi pierde interesul !aţă de el( in#estirea( îl percepe doar ca pe o +ătaie de cap.umană. 1emeia acum eli+erată are dreptate să se pă0ească de +ăr+atul care cu a!ecţiune o consideră un animal de casă.trem de !ericite în iposta0a de mame.emplul cel mai trist pentru acest !enomen este numărul mare de !emei care nu sînt capa+ile să şi iu+ească copiii decît atunci cînd sînt su'ari.

5e dăruise !iecăruia dintre !ii cîte o maşină şi le plătise asi'urarea( deşi a#ea sen0aţia că +ăieţii ar !i tre+uit să depună mai mult e!ort pentru a se întreţine sin'uri.+ă( îşi petrecea cea mai mare parte a timpului dereticînd după soţia şi copiii săi( care a#eau un total dispreţ pentru curăţenia casei.traordinar de mare şi că mult din comportamentul său( inclusi# cariera de pastor( !usese dedicat în'ri.K Ceea ce tre+uia el în#ăţat cu ade#ărat era că iu+irea este mai complicată decît o simplă acti#itate( că ea cerea participarea cu întrea'a !iinţă L cu mintea şi cu su!letul.udicios.udicioasă şi critică . Ceea ce nu a înţeles JS&C%. J)u e.ă de oameni care ar !i putut să ai+ă 'ri.ucării şi !iicelor lor dulapuri între'i de haine@ părinţi care nu sta+ilesc nici o limită şi nu se opun nici unei dorinţe. & tre+uit să în#eţe chiar că a şi e.udiciosK înseamnă necesitînd . Poate că nu sînt un +ăr+at strălucit( dar cel puţin sînt iu+itor şi preocupat. @!acri1iciu de sineA Moti#ele din spatele dăruirii ne.a 'rosolan.prima propriile ne#oi( mînii( sentimente şi aşteptări era un lucru la !el de necesar pentru sănătatea mintală a !amiliei sale ca şi sacri!iciul de sine şi că( prin urmare( iu+irea . în !iecare săptămînă îşi ducea soţia la operă sau la teatru în oraş( chiar dacă îi displăcea pro!und să mear'ă în oraş( iar opera îl plictisea de moarte.ă tot aşa cum tatăl său !usese nemilos şi lipsit de 'ri. Este laudă .ă.ă de ei înşişi şi sin'uri. înseamnă conducere.istă nici un moment cît e 0iua de lun'ă să nu mă 'îndesc la ei.utat să înţelea'ă că în copilărie el !ăcuse un le'ămînt L să !ie cît mai di!erit de tatăl său( să !ie un om plin de compasiune şi de 'ri. :upă o #reme a !ost capa+il să înţelea'ă chiar că mi0a pe care o pusese în . &lte e.oc pentru a şi menţine ima'inea de sine de om iu+itor şi plin de compasiune era e. încet( încet pacientul meu a !ost a.)EK 6>6 atît de uşor a !ost 'radul în care îşi in!antili0ase !amilia. Este ceartă( strădanie( con!runtare( îndemn( impulsionare şi protecţie( la care se adau'ă alinare( toate acestea în mod . Cu#întul J. în ciuda !aptului că întrea'a lui !amilie era J+olna#ăK( la început era complet incapa+il să înţelea'ă că pro+a+il şi el . Cu toate că era îndea.i+il pentru a şi e.udecata necesită mai mult decît instinct@ necesită un proces +ine 'îndit şi deseori dureros de luare a deci0iilor. JCum alt!el să mă comportMK( a pledat el.udicios.uca un rol în +oala lor.udicioase şi al nutririi distructi#e sînt multe( dar aceste ca0uri au in#ari+il o trăsătură de +a0ă comunăA JdăruitorulK( su+ de'hi0area iu+irii( răs 6>> .K . J1ac tot ce mi stă în puteri să am 'ri.udicioasă. Preocuparea mea !aţă de ei este atît de mare( încît nu mi aş permite niciodată să stau cînd ei au ne#oi care tre+uie împlinite.udecată( iar . Mama menţionată la începutul acestei secţiuni( care nu îşi lăsa !iul să ia auto+u0ul spre şcoală( este un e.uns de ocupat la slu. JS ar putea să !iu iu+itor ca reacţie la tatăl meu( dar acest lucru nu înseamnă să de#in neiu+itor sau să mă preschim+ într un ticălos.u+irea punde şi îşi împlineşte propriile lui ne#oi( !ără a ţine cont de ne#oile spirituale ale primitorului. J<a da( +ineînţelesK( a răspuns el( Jdar ce altce#a să !acM îi iu+esc şi am prea multă compasiune pentru ei ca să nu le port de 'ri.uan( care arăta o completă lipsă de preocupare !aţă de !amilie şi o ne'li.emple a+undăA mame care îşi !orţea0ă copiii de.1.C. :in cau0a dorinţei sale de a !i alt!el decît tatăl său cît mai mult posi+il( nu a putut să de0#olte un sistem de reacţie !le.decît o simplă hrănire şi că nutrirea creşterii spirituale este un proces in!init mai complicat decît cel condus de instincte.ă. & tre+uit să în#eţe că a nu dărui cînd tre+uie înseamnă mai multă compasiune decît a dărui cînd nu tre+uie şi că a culti#a independenţa celorlalţi era un act mai iu+itor decît cel de a a#ea 'ri.prima iu+irea.nteresant( a reieşit că tatăl său !usese un sa#ant strălucit de un renume considera+il( dar de asemenea un alcoolic şi un don .K &nali0a situaţiei a rele#at !aptul că acest om lucra într ade#ăr pe +rînci pentru a împlini cererile soţiei şi ale copiilor săi.emplu.U :E S. J)u aţi o+osit să #ă tot ocupaţi de ei în tot acest timpMK( l am între+at.a o+e0i să mănînce( taţi care le cumpără !iilor lor camere între'i de . Conducîndu9 cu maşina la şcoală şi de la şcoală acasă ea îl nutrea într un anumit sens( dar era o nutrire de care nu a#ea ne#oie şi care în mod clar mai de'ra+ă îi dădea înapoi creşterea spirituală. Un pastor a #enit !ără prea multă tra'ere de inimă să mă #adă din cau0ă că soţia sa su!erea de o depresie cronică şi amîndoi !iii săi a+andonaseră !acultatea( locuiau acasă şi erau în terapie psihiatrică.ă de ei şi de pro+lemele lorK( po#estea el. :ra'ostea nu înseamnă a da pur şi simplu@ ea este o dăruire Budicioasă şi( tot aşa( un re!u0 .irii acestei ima'ini. Se re!erea continuu la soţia sa ca !iind Jpisicuţa meaK şi la !iii săi mari şi #oinici ca !iind JmicuţiiK.

unul CrăciunuluiP Terapeutul neo!it tinde să i răspundă acestei Jsărmane !emeiK şi po#eştilor ei cu o simpatie instantanee( dar nu durea0ă mult şi simpatia se e#aporă în lumina cunoaşterii ce urmea0ă.amine0e cu 0el Jiu+ireaK( pacienta renunţă la terapie.uală.utînd o să şi cîşti'e independenţa şi cînd totul pare să mear'ă +ine( iar !emeia pare a se +ucura de liniştea unei #ieţi departe de soţul ei( terapeutul #ede cum ciclul se reia.+a sa de pastor şi în acelaşi timp a a#ut o #iaţă mai !ericită.U :E S. Soţia sa a început să se +ucure de 6>= . :ar care să !ie natura unei ast!el de plăceriM Terapeutul îşi aminteşte atunci de corectitudinea arătată de !emeie.)EK 6>C rea. Pare complet schim+at( aşa că l am primit înapoi. <rusc( răsare o idee ciudată@ poate că !emeia ra+dă tratamentul soţului ei( +a chiar îl caută( pentru chiar plăcerea de a #or+i despre el. & re!u0at să continue să plătească asi'urarea pentru maşinile !iilor săi( spunîndu le că( dacă #or să conducă( #a !i necesar să o plătească sin'uri. în continuare( după ce lucrea0ă cu ea o lună sau două( a.nsă chiar dacă comportamentul lui anterior !usese moti#at în primul rînd de o ne#oie de a şi menţine ima'inea de sine ca persoană iu+itoare( el a#ea capacitatea interioară de a iu+i sincer şi datorită acestei capacităţi a !ost în stare să împlinească acele modi!icări în el însuşi. &tît soţia cît şi cei doi !ii ai lui au reacţionat iniţial cu !urie la aceste schim+ări. %ău îndrumată dra'oste a pastorului nu a a.tre+uie să se mani!este în con!runtare tot atît de mult ca şi în acceptarea !ericită.unul Crăciunului L chiar în &.+ă care pretindea mai mult de la el şi şi a luat un aPartament de unul sin'ur. :ar cu rînd( unul dintre !ii s a reîntors la !acultate( iar celălalt şi a 'ăsit o slu. Dradual( începînd să şi dea seama cum şi a in!antili0at !amilia( a început să !acă schim+ări.istă de două0eci de ani şi că în acest timp Jsărmana !emeieK a di#orţat +rutal de soţul ei de două ori şi s a recăsătorit cu el de două ori şi că au e.C. 1ăcînd aceste schim+ări( el risca să apară ca J+ăiatul cel răuK şi a tre+uit să renunţe la omnipotenţa #echiului său rol de om care asi'ură ne#oile !amiliei.ual este o !ormă relati# neo+işnuită de psihopatolo'ie.irea casei. în acest moment( ea îşi ia re#anşa. 1emeia dă +u0na în +irou într una din 0ile( anunţînd !ericită căA J"enr2 s a întors.istat nenumărate separări( urmate de tot atîtea reîmpăcări. Ca e. <ăr+atul a de#enit mai e!icient în slu. Pro!anii tind să asocie0e sadismul şi masochismul cu pura acti#itate se. Permiţîndu şi să !ie tratată ca un lucru in!erior( ea se simte superioară. & încetat să strîn'ă lucrurile după !iecare şi a de#enit !urios în mod deschis cînd !iii săi nu au participat cum se cu#enea la în'ri.ucat +anii de mîncare( pleacă de acasă cu 0ilele oricînd are che!( #ine +eat acasă şi o +ate( în cele din urmă i a părăsit pe ea şi pe copii în &. Ba !ace cadou psihiatrului o po#este nes!îrşită despre cît de rău o tratea0ă soţul eiA nu i dă nici o atenţie( o înşeală cu o amantă( a . . Ce se întîmplă aiciM în încercarea de a înţele'e ce s a întîm plat( terapeutul îşi aminteşte de e#identa mulţumire cu care !emeia i a po#estit lun'a istorie a !elului în care este tratată de soţul ei şi despre +rutalitatea acestuia.emplu tipic( o !emeie #a căuta asistenţă psihiatrică pentru depresiile datorate a+andonării ei de către soţ. Oare nu este #or+a de !aptul că lucrul cel mai important din #iaţa este de a a#ea un sentiment de superioritate morală şi( pentru a men ţine acest sentiment( are ne#oie să !ie rău tratatăM )atura tiparului comportamental de#ine clară. Mai întîi( terapeutul descoperă că acest tipar de rău tratament e. )u puteţi ne'a iu+i JS&C%.u+irea noua ei independenţă şi să se de0#olte în propriul ei !el. :e !apt( ade#ăratul sado masochism de ordin se.K :acă terapeutul încearcă să e. Cu mult mai o+işnuit şi în ultimă instanţă mai 'ra# este !enomenul sado masochis mului social( în care oamenii doresc în mod inconştient să rănească sau să !ie răniţi în relaţiile lor interpersonale de natură nonse.K Cînd terapeutul arată că pare a !i #or+a doar de o repetiţie a tiparului asupra căruia el împreună cu !emeia că0useră de acord că este distructi#( !emeia spuneA J:ar îl iu+esc.1.uale ce pro#in din a produce sau a su!eri durerea !i0ică. & su'erat că soţia sa ar tre+ui să mear'ă sin'ură la operă în )e* \or/.uns mai departe( la o mai 'ra#ă per#ersiune a dra'ostei( care este masochismul. în ultimă instanţă( poate a#ea plăcerea sadică de a #edea cum soţul ei o roa'ă şi o imploră să 6 primească şi cum momentan îi recu noaşte superioritatea din po0iţia sa umilă( în timp ce ea decide dacă #a a#ea sau nu mărinimia să se împace cu el. Ca re0ultat( caută să se ră0+une prin . Mi a dat tele!on cu o noapte înainte şi mi a spus că #rea să mă #adă. Cînd sînt consultate aceste !emei( se descoperă( în 'eneral( că ele au !ost umilite atunci cînd au !ost copii.uală( 'îndindu le ca !iind plăceri se.

:ar o+ţinea. Procesul de a ne retra'e ener'ia dintr un o+iect al iu+irii( o+iect care ast!el îşi pierde importanţa pentru noi( se numeşte contra in#estire. &şa cum #om discuta din nou mai încolo( iu+irea sinceră este o acti#itate de umplere de sine. &ceastă con!u0ie este de înţeles( pentru că sînt procese similare( e. Cînd iu+im #erita+il( o !acem pentru că #rem să iu+im. Pro+lema masochismului luminea0ă şi o altă !oarte importantă concepţie 'reşită despre iu+ire L cea a sacri!iciului de sine. Orice am !ace( !acem pentru că ale'em să !acem şi !acem ale'erea pentru că ea ne satis!ace cel mai mult.tindere de sine decît un sacri!iciu de sine. Cînd căutarea ră0+unării este scopul nostru în #iaţă( #om a#ea ne#oie să #edem cum lumea ne tratea0ă rău pentru a ne .u+irea ţine nimic din aceste acte. în #irtutea acestei credinţe( masochistul tipic poate #edea toleranţa lui la maltratare ca sacri!iciu de sine şi ast!el ca iu+ire( !ără a şi recunoaşte( prin urmare( ura. Pe de altă parte( un indi#id care iu+eşte sincer #a îndrepta iu+ire şi acţiuni constructi#e către o persoană pe care el o displace( pentru care nu are sentimente de iu+ire şi poate chiar( într un !el( acea persoană îi repu'nă. Mulţi( mulţi oameni posedă un sentiment de iu+ire şi chiar acţionea0ă ca reacţie la acest sentiment în toate !elurile lipsite de iu+ire şi distru'ătoare.ME)T 6>F &m spus că iu+irea este o acţiune( o acti#itate. în ca0ul ne iu+irii( scopul este întotdeauna altul.usti!ica scopul. O persoană care este dependentă #a simţi de o+icei . Odată ce in#estim în el( o+iectul( la care în mod normal ne re!erim ca !iind Jo+iect al iu+iriiK( este in#estit cu ener'ia noastră ca şi cum ar !i parte din noi înşine( iar relaţia dintre noi şi o+iectul în care am in#estit se numeşte in#estire. Oricine iu+eşte #erita+il cunoaşte plăcerea de a iu+i. Părinţii care le spun copiilorA J&r tre+ui să !ii recunoscător pentru tot ce ţi am datK sînt in#aria+il părinţi cărora le lipseşte iu+irea într un 'rad semni!icati#. într un sens( iu+irea este la !el de e'oistă ca non iu +irea. )u e'oismul sau ne e'oismul este cel care distin'e iu+irea de ne iu+ire@ scopul acţiunii este cel care !ace această distincţie.sentimentul lor de superioritate morală( care necesită umilinţă repetată şi maltratare. Pastorul a #ă 0ut de asemenea în comportamentul lui de a se sacri!ica pe si !te iu+ire( deşi era moti#at nu de ne#oile !amiliei( ci de propria ne#oie de a şi menţine o anume ima'ine despre sine msuşi. :acă ne 'îndim la noi înşine ca !ăcînd ce#a (entru altcine#a( ne ne'ăm într un !el responsa+ilitatea. Este ade#ărat că iu+irea implică o schim+are de sine( dar aceasta este mai de'ra+ă o e.U<. în al doilea rînd( !aptul că am in#estit într o altă !iinţă umană arată că ne pasă cîtuşi de puţin de de0#oltarea ei spirituală.ată iarăşi un parado. &cest lucru ne conduce spre ultima importantă concepţie 'reşită despre iu+ire( în le'ătură cu care tre+uie să #or+im.n#estirea( ne amintim( este procesul prin ca re un o+iect de#ine important pentru noi. Mai întîi( aşa cum s a arătat( putem in#esti în orice o+iect( animat sau inanimat( posedînd sau nu spirit. Sentimentul iu+irii este emoţia care acompania0ă e. în ca0ul iu+irii #erita+ile( scopul este totdeauna de0#oltarea spirituală.perienţa in#estirii. 5a începutul tratamentului( el #or+ea continuu despre KCe !ăceaK pentru soţia şi copiii săi( lăsînd impresia că nu o+ I 6>9 .u+irea nu este un sentiment. .%E& )U ESTE U) SE)T. însă este chiar mai mult@ ea lăr'eşte( nu diminuea0ă şinele@ ea îl umple şi nu îl seacă.uterie şi poate simţi iu+ire !aţă de ast!el de lucruri. . Orice !acem pentru altul !acem din cau0ă că acest lucru ne satis!ace o ne#oie pe care noi o a#em. Masochiştii pri#esc supunerea lor la maltratare ca !iind iu+ire( ea ne!iind de !apt altce#a decît o necesitate de căutare nes!îrşită a ră0+unării( moti#ată în mod !undamental de ură. Concepţia 'reşită după care iu+irea este un sentiment Qse datorea0ă con!u0iei pe care o !acem între in#estire şi iu+ire.istînd însă şi di!erenţe i0+itoare între ele. Pentru că s ar putea să a#em mai multe ast!el de relaţii în acelaşi timp( #or+im de in#estirile noastre. :acă lumea ne tratea0ă +ine( nu a#em ne#oie să ne ră0+unăm pe ea. . în !aptul că iu+irea este e'oistă şi ne e'oistă în acelaşi timp. O persoană poate in#esti la +ursă sau într o +i. %u)irea nu este un sentiment . &#em copii pentru că #rem să a#em copii( iar dacă sîntem părinţi iu+itori( este din cau0ă că #rem să !im părinţi iu+itori.

a consec#entă şi statornică( 'ri.ament de a iu+i( indi!erent dacă sentimentul de iu+ire .tindere a sinelui în scopul nutririi creşterii noastre spirituale şi a altuia.u+irea sinceră( pe de altă parte( implică an'a.istă( cu atît mai +ine@ dacă nu e.at !aţă de alţi pacienţi( dintre care unii pot !i considera+il mai puţin interesanţi şi mai di!icili. :ar este posi+il să iu+eşti !ără a in#esti şi !ără sentimente de iu+ire şi în această posi+ilitate se distin'e iu+irea #erita+ilă şi transcendentă de simpla in#estire. Cînd dra'ostea e.u+irea utice.area. .ME)T 6>E este pre0ent sau nu.uale.ual a !ost consumat( cei doi din cuplul menţionat s ar putea 'ăsi unul pe altul ca neatracti#i şi inde0ira+ili. &m de!init iu+irea ca !iind voinţa de e.area în iu+ire şi #oinţa de a iu+i se menţin totuşi şi sînt e.K în mod similar( aş putea re!u0a un nou pacient care este !oarte interesant pentru că de.U<. O deci0ie 'îndită.erciţiu al înţelepciunii.mediat ce actul se.istă( an'a.%E& )U ESTE U) SE)T. Cu alte cu#inte( înainte ca pacientul să poată risca o schim+are ma.istă cu sau !ără in#estire şi cu sau !ără sentimente de iu+ire.are şi e. Cînd sîntem preocupaţi de creşterea spirituală a cui#a( ştim că lipsa de implicare este pro+a+il dăunătoare( iar an'a. %eciproc( nu este doar posi+il( ci şi necesar pentru o persoană care iu+eşte să e#ite să acţione0e din sentimente de iu+ire. Un +ăr+at alcoolic( a cărui soţie şi copii să !ie disperaţi în ne#oia lor de atenţie( ar putea . Pentru ca această alianţă să apară( terapeutul tre+uie să i demonstre0e pacientului( de o+icei într o perioadă considera+ilă de timp( 'ri. .ament. :eoarece contra in#estim ce#a aproape tot atît de repede pe cît am in#estit. &de#ărata iu+ire nu este un sentiment de care să !im copleşiţi. .teamă !aţă de de0#oltarea spirituală a partenerului în care a in#estit.ercitate. con structi#( la !el ca şi într o terapie constructi#ă( partenerii tre+uie să se ocupe !iecare de celălalt şi de relaţia lor în mod re'ulat( 0ilnic şi predicti+il( indi!erent de ceea ce simt. &cest lucru nu înseamnă că terapeutul simte totdeauna plăcerea de a 6 asculta pe pacient. :in acest moti#( an'a. Este uşor L într ade#ăr( este distracti# L să iu+eşti in#estind şi a#înd sentimente de iu+ire. :oi străini se pot întîlni într un +ar şi pot să in#estească ast!el în cît nimic L nici întîlnirile pro'ramate înainte( nici promisiunile !ăcute sau sta+ilitatea !amiliei L nu e mai important pentru moment decît consumarea unei relaţii se.area este piatra de temelie a relaţiei psihoterape 6>. O mamă care insistă să şi conducă !iul cu maşina la şcoală şi să 6 ia de la şcoală în mod clar a in#estit în acel +ăiat@ el este important pentru ea( dar nu la !el de importantă e şi de0#oltarea lui spirituală( în al treilea rînd( intensitatea in#estirilor pe care le !acem deseori nu are nimic comun cu înţelepciunea sau an'a.a sînt an'a. &tunci cînd soţii nu se mai simt totdeauna +ine unul în compania celuilalt( cînd ar dori mai de'ra+ă să !ie despărţiţi o #reme( iu+irea lor începe să !ie testată( descoperindu se ast!el pre0enţa sau a+senţa ei. &şa cum s a menţionat( mai de#reme sau mai tîr0iu partenerii unui cuplu constată că nu mai sînt îndră'ostiţi şi atunci cînd in stinctul de împerechere a dispărut apare oca0ia iu+irii #erita+ile.area înseamnă că terapeutul îl ascultă pe pacient !ie că i place( !ie că nu. într un maria. Tendinţa comună de a con!unda iu+irea cu sentimentul iu+irii le aduce oamenilor tot soiul de de0amă'iri. Este un an'a. &ceastă persoană a !ăcut un an'a. în s!îrşit( in#estirile noastre pot !i trecătoare sau de moment. Sentimentele mele de iu+ire pot !i nemăr'inite( dar capacitatea mea de a iu+i este limitată. Cu#întul cheie în această distincţie este J#oinţăK. Persoana care iu+eşte cu ade#ărat iu+eşte pentru că ia deci0ia de a iu+i. 5ucrurile nu sînt di!erite în căsnicie. &ş putea întîlni o !emeie care să mă atra'ă cu putere( !aţă de care să am sentimente de iu+ire( dar pentru că ar !i distructi# pentru căsnicia mea să am o le'ătură cu ea( #oi spune cu #oce tare sau în liniştea inimii meleA JSimt că te iu+esc( dar nu am să mer' mai departe.oră( el tre+uie să simtă puterea şi sentimentul de si'uranţă ce pro#in din credinţa că te rapeutul este aliatul lui constant şi sta+il. &ceasta nu înseamnă că partenerii dintr o relaţie sta+ilă( constructi#ă( precum cea dintr o psihoterapie intensi#ă sau dintr o căsnicie( nu in#estesc unul în celălalt şi în relaţia însăşi în di!erite !eluri@ ei o !ac.are. Prin urmare( tre+uie să ale' persoana asupra căreia să mi concentre0 capacitatea de a iu+i( spre care să mi direcţione0 #oinţa de a iu+i.istă( ea e. Este aproape imposi+il pentru un pacient să ai+ă e. S a spus de asemenea că iu+irea #erita+ilă transcende chestiunea in#estirii.u+irea #erita+ilă este mai de'ra+ă de ordin #oliţional de cît emoţional.perienţa unei semni!icati#e de0#oltări personale !ără o Jalianţă terapeuticăK cu terapeutul.area !aţă de acea persoană este poate necesară pentru a ne mani!esta preocuparea în mod e!ecti#. &n'a.a care poate apărea doar din capacitatea de an'a. :acă el e.

MU)C& &TE)G. )e petrecem ascultînd o perioadă imensă de timp( risipind o în cea mai mare parte deoarece( în medie( ma. &ctul de a participa cere ca noi să !acem e!ortul de a lăsa deoparte preocupările pe care le a#em 3aşa cum a !ost descris acest lucru cu pri#ire la disciplina punerii între parante0e4 şi de a ne modi!ica conştiinţa într un mod acti#. Pe parcursul unei ore şi .istă e. în!runtarea !ricii o numim cura. S a menţionat în introducerea la acest capitol că de!iniţia iu+irii 6>8 .u+irea şi non iu+irea( la !el ca +inele şi răul( sînt !enomene o+iecti#e( nu pur su+iecti#e. Cînd ne iu+im pe noi înşine( participăm la propria noastră de0#oltare..sta la un moment dat într un +ar cu lacrimi în ochi( spunîndu i +armanuluiA Jîmi iu+esc cu ade#ărat so ţia şi copiiiPK Oamenii care deseori îşi ne'li. Cînd iu+im pe cine#a( îi o!erim lui sau ei întrea'a noastră atenţie@ participăm la creşterea acelei persoane.E.act aceleaşi materii care sînt necesare după terminarea şcolii( dar cred că ar !i indicat să le o!erim copiilor noştri cîte#a instrucţiuni despre modul în care să asculte L nu pentru ca ascultarea să !ie mai lesnicioasă( ci mai de'ra+ă pentru ca ele#ii să înţelea'ă cît de di!icil este să asculţi +ine. :in cau0a curio0ităţii mele( a#eam anumite cunoştinţe despre su+iect şi am recunoscut imediat în con!erenţiar un mare înţelept. .umătate în care a #or+it( .tindere de sine( iu+irea presupune totdeauna muncă şi cura. Cînd încercăm să ne e.u+irea este atunci o !ormă de muncă sau o !ormă de cura.cepţii.ista ideea de a ţi !ace sin'ur un ser#iciu.ul( nu este un act de iu+ire. E!ortul care intră în e. :upă cum spunea %ollo Ma2A JCînd anali0ăm #oinţa cu toate instrumentele aduse de psihanali0a modernă( #om !i împinşi înapoi( către ni#elul atenţiei sau intenţiei ca loc al #oinţei. este iu+ire. &scultarea corectă este un e. Prin urmare( l am ascultat cu toată atenţia de care eram capa+il.ul în alte direcţii decît cea a creşterii spirituale( şi din acest moti# nu orice muncă şi nu orice cura. :in această cau0ă( un director #a petrece cu 'reu o oră pe 0i citind( două ore #or+ind şi opt ore ascultînd.oritatea dintre noi sîntem sla+i ascultători.ă de acea per soană.tensia sinelui( lupta împotri#a lenii o numim muncă. Putem să muncim sau să ne e. :acă o acţiune nu are la +a0ă munca sau cura. )u cred că ar !i +ine ca în şcoală să se predea e. Oamenii nu ascultă cum tre+uie pentru că nu îşi dau seama de acest lucru sau pentru că nu sînt dispuşi să !acă această muncă. Cînd participăm la creşterea cui#a( a#em 'ri. =unca atenţiei C :upă ce am aruncat o pri#ire asupra cîtor#a lucruri care nu sînt iu+ire( să anali0ăm acum cîte#a care sînt iu+ire. ==>.u+irea implică e!ort. &r putea !i di!icil şi dureros să cauţi do#ada iu+irii în acţiuni. :ar pentru că cere e. 6>7 terii în şcoală este in#ers proporţională cu !rec#enţa cu care copiii #or !olosi materia respecti#ă cînd #or creşte. Este clar că în această tendinţă de a con!unda iu+irea cu sentimentul iu+irii ar e.. .erciţiul #oinţei este în !apt un e!ort de atenţie@ !orţarea #oinţei este e!ortul de a menţine trea0ă conştiinţa( adică încordarea de a păstra atenţia !ocali0ată. Un psiholo' mi a atras atenţia că perioada de timp pe care o dedicăm pentru a i în#ăţa pe copiii noştri anumite ma X lave and -ill 7%u)ire 'i voinţa8$ :elta <oo/s( :ell Pu+.( )e* \or/( 67-7( p.tindem pe noi înşine( cînd !acem un pas în plus sau mer'em încă o milă( !acem acest lucru opunîndu ne inerţiei lenii sau re0istenţei 'enerate de !rică. Totuşi( cît sînt la şcoală( ne petrecem o mare perioadă din timp în#ăţîndu i pe copii să citească( !oarte puţin timp în#ăţîndu i cum să #or+ească şi( de o+icei( nu îi în#ăţăm deloc să asculte.erciţiu de atenţie şi implicit o muncă 'rea.KX :e departe( cel mai utili0at şi !olosit mod în care ne putem e. :e asemenea( am simţit dra'ostea în e!ortul enorm pe care îl !ăcea pentru a comunica( cu tot !elul de e. Este uşor şi deloc neplăcut să 'ăseşti do#ada iu+irii în sentimentele de iu+ire.ersa atenţia este ascultarea. &nume( ea este muncă şi cura.ercităm cura. orientate spre menţinerea creşterii spirituale proprii sau a altuia. &tenţia este un act de #oinţă( de muncă împotri#a inerţiei propriilor noastre minţi. :ar pentru că iu+irea ade#ărată este un act de #oinţă care deseori transcende sentimentele de iu+ire e!emere sau in#estirea( este corect să spunem Jiu+irea este ceea ce !ace iu+ireaK. 1orma principală pe care o ia munca iu+irii este atenţia. &ici nu e. )u cu mult timp în urmă( am participat la o con!erinţă a unei !aimoase personalităţi asupra unui aspect al relaţiei dintre psiholo'ie şi reli'ie( relaţie de care eram interesat de mult timp.ea0ă copiii în cele mai 'rosolane !eluri se #or considera cei mai iu+itori părinţi. E.emple( concepte !oarte a+stracte şi 'reu de înţeles pentru noi( audienţa sa..

:eocamdată( să anali0ăm un copil de şase ani( din clasa întîi. Cititorul poate de duce incorect că le #oi recomanda părinţilor să urme0e întotdeauna a cincea modalitate( deci să practice întotdeauna ascultarea totală. & cincea şi ultima modalitate este să 6 asculţi cu ade#ărat pe copil( o!erindu i întrea'a atenţie( cîntărind !iecare cu#înt şi înţele'înd !iecare propo0iţie. îl iu+eam deoarece îl percepeam ca !iind o personalitate de mare #aloare( care merită toată atenţia şi mă iu+eam pe mine însumi deoarece eram dornic să muncesc în numele de0#oltării mele spirituale.istă !amilii în care copiilor le este aproape inter0is să #or+ească şi în care dictonulA JCopiii tre+uie să !ie #ă0uţi şi nu au0iţiK se aplică două0eci şi patru de ore pe 0i. & treia modalitate este să pretin0i că îl asculţi( continuînd( pe cît posi+il( ceea ce !ăceai sau şirul 'îndu rilor tale( în acelaşi timp părînd că îi acor0i copilului toată atenţia( scoţînd oca0ional cîte un J&hP( OhPK sau JE interesantK ca răspuns la monolo'( în momente mai mult sau mai puţin prielnice. :upă con!erinţa la care au participat oameni interesaţi de cultură( m am plim+at printre auditori( în timpul unei pau0e de ca!ea( ascultînd comentariile lor.u+irea( după cum #om #edea mereu( este o stradă cu două sensuri( un !enomen reciproc( în care cel care primeşte o!eră la rîndul său( iar cel care o!eră primeşte de asemenea. .n contradicţie cu ceilalţi( am putut au0i mai mult din ceea ce acest mare om spusese( mai precis( pentru că am !ost doritor să depun e!ortul de a 6 asculta.E. Cînd a terminat( a#eam o durere de cap 0dro+itoare( muşchii 'îtului îmi erau ri'i0i din cau0a e!ortului concentrării şi m am simţit epui0at şi stors de puteri.sudoarea literalmente a curs pe !aţa mea în sala cu aer condiţionat.u+irea ie a proclamat( de comun acordA JPur şi simplu nu ne a spus nimicPK . :eoarece el era pro!esorul şi eu ele#ul( el era cel care dădea şi eu cel care primeam( iu+irea mea era în mod primar direcţionată către mine( moti#ată de ceea ce aş !i putut eu o+ţine din relaţia noastră şi nu de ceea ce aş !i putut să îi dau. O a patra cale o repre0intă ascultarea selecti#ă( care este o !ormă particulară de pretinsă ascultare( în care părinţii pot ciuli urechile atunci cînd copilul pare să spună ce#a semni!icati#( sperînd să separe 'rîul de ne'hină cu un minim e!ort. :eşi pare de necre0ut( e. îl considerau 'reu de urmărit şi a#înd un discurs con!u0. & 6 asculta era pentru mine un act de iu+ire. &ceste cinci modalităţi de reacţie la #or+irea copilului au !ost pre0entate în ordinea crescătoare a e!ortului( cea de a cincea modalitate( ascultarea totală( necesitînd din partea părintelui o cantitate sporită de ener'ie( în comparaţie cu modalităţile de ascultare mai puţin solicitante. O !eme 66> . MU)C& &TE)G. în al doilea rînd( e!ortul necesar ascultării totale este atît de mare( încît părintele ar !i prea epui0at să mai !acă şi altce#a. Se poate #edea că aceşti copii nu interacţionea0ă niciodată( ei îi pri#esc tăcuţi dintr un colţ pe adulţi( sînt o+ser#atorii !ără 'rai( din um+ră. Procesul ascultării di!eră în !uncţie de #îrsta lor. Pro+lema acestei modalităţi este că per!ormanţa minţii umane de a !iltra selecti# nu este teri+il de competentă sau e!icientă( a#înd drept consecinţă !aptul că o cantitate destul de mare de ne'hină este reţinută şi o mare cantitate de 'rîu pierdută. Eram doritor să !ac această muncă din două moti#eA mai întîi( deoarece mi am dat seama de măreţia lui şi că lucrurile pe care le a#ea de spus erau de mare #aloare@ şi în al doilea rînd( datorită interesului meu în acest domeniu( doream din tot su!letul să înţele' ceea ce a a#ut de spus( ast!el încît să mi lăr'esc propria capacitate de înţele'ere şi de0#oltare spirituală. în 'eneral( erau de0amă'iţi. E cam 'reuP în primul rînd( înclinaţia spre comunicare a copilului de şase ani este atît de mare( încît părintelui care a ascultat totul cu atenţie îi #a rămîne !oarte puţin timp pentru altce#a. :e la acest e. 666 O a doua cale este să i permiţi 'urali#ului să #or+ească( dar pur şi simplu să nu îl asculţi( ast!el încît copilul să nu in teracţione0e cu tine( să #or+ească literalmente în #înt sau cu sine însuşi( creînd un 0'omot de !undal care se poate să !ie ener#ant sau nu.umătate din ceea ce acest mare om ne comunicase în acea după amia0ă( eram uimit de multitudinea de idei strălucite pe care mi le dăruise. în ultimul rînd( ar !i e. Cu toate acestea( este !oarte posi+il ca el să !i simţit în audienţă intensitatea concentrării mele( atenţia mea( iu+irea mea şi să !i !ost( prin urmare( recompensat.trem de plictisitor( deoarece .emplu de ascultare în rolul primitorului să trecem la cea mai o+işnuită acti#itate de ascultare( în rolul celui care o!erăA ascultarea copiilor. :eşi am estimat că nu am înţeles mai mult de . :acă i se dă oca0ia( un copil în clasa întîi #a #or+i aproape neîncetat. Cunoscîndu i reputaţia( se aşteptaseră la mai mult. Cum pot părinţii să se descurce cu acest 'urali# !ără limităM Pro+a+il cea mai uşoară cale este să îi inter0ică acest lucru. )u era un orator atît de competent pe cît se aşteptaseră.

Pro+a+il ma. . de a !ace acest e!ort este cea mai clară do#adă a respectului !aţă de copilul d#s. &poi( copilul #a #or+i de o+icei despre su+iecte care nu pre0intă nici un interes imediat pentru adult( în timp ce ascultătorii unui mare #or+itor sînt direct interesaţi de su+iectele discursului său. Timpul ascultării totale tre+uie să !ie dedicat complet copilului( tre+uie să !ie timpul copilului. în al doilea rînd( cu cît copiii se simt mai apreciaţi( cu atît #or începe să spună lucruri importante. :eoarece ascultarea totală( indi!erent cît de puţin ar dura( necesită un e!ort imens. Este necesar uneori să le ceri copiilor să tacă( de e. :acă un părinte chiar #rea să îşi asculte copilul( tre+uie să renunţe la orice altce#a.traordinar este copilului d#s.( cu atît #eţi !i mai dispuşi să îl ascultaţi şi . &şadar( doar pentru o mică parte din timpul în care #or+eşte un copil de şase ani este necesară sau este de dorit o ascultare totală şi un răspuns adec#at. în consecinţă( ascultarea totală a unui copil de această #îrstă este un ade#ărat e!ort de iu+ire. )u e. :acă îi o!eriţi copilului acelaşi respect pe care îl o!eriţi unui mare con!erenţiar( atunci copilul se #a #edea apreciat şi se #a simţi important.istă o altă cale de a i arăta copilului cît este de apreciat decît aceea de a i acorda importanţă. în primul rînd( necesită concentrare totală. :acă nu #rei să renunţi la toate celelalte( inclusi# la propriile tale 'ri. Mai mult( copiilor înşişi le place să se a+ată deseori de la comunicarea propriu 0isă şi #or înţele'e ca !irească ascultarea selecti#ă a părinţilor lor( din moment ce şi ei comunică selecti#.istă o cale mai +ună şi( în ultimă instanţă( nu e. Ei se pot considera ascultători !ideli cînd( în !apt( doar se pre!ac că ascultă sau ascultă selecti#( dar aceasta este o autoilu0ionare creată pentru a şi camu!la lenea. în al doilea rînd( e!ortul cerut de o concentrare totală asupra #or+elor unui copil de şase ani este considera+il mai mare decît cel necesar ascultării unui con!erenţiar erudit. Cu alte cu#inte( este plictisitor să asculţi un copil de şase ani( ceea ce du+lea0ă di!icultatea de a ţi păstra concentrarea !ocali0ată.u+irea 0intă o încercare de a do+îndi o dominaţie ostilă sau nerealis tă asupra celorlalţi. Prin urmare( #arianta recomandată ar !i o com+inare a celor cinci modalităţi.emplu( în situaţiile în care #or+irea lor poate distra'e atenţia de la alte acti#ităţi cruciale( cînd poate cau0a o întrerupere nepoliticoasă a altor persoane sau repre II 66= .oritatea părinţilor. &scultaţi #ă copilul cît tre+uie şi #eţi a. Ei se #or ridica la ni#elul aşteptărilor d#s. Cu cît mai mult #ă #eţi da seama cît de e. 66C te neclar L uneori !oloseşte a'lomerări de cu#inte intercalate cu pau0e şi repetiţii L( lucru ce !ace di!icilă concentrarea.micul 'urali# este( de !apt( în 'eneral( plicticos.traordinară.un'e să înţele'eţi că este o persoană e. :eseori însă echili+rul nu poate !i atins( deoarece( chiar dacă nu e ne#oie de mult timp( mulţi părinţi nu doresc sau nu pot să îşi cheltuiască acea ener'ie necesară unei ascultări ade#ărate. :ar de ce atîta muncăM :e ce să depui atîta e!ort pentru a te concentra total asupra #or+ăriei plictisitoare a unui copil de şase aniM în primul rînd( dorinţa d#s. Sînt şi alte oca0ii( în care co piii nu sînt mulţumiţi să #or+ească cu ei înşişi( ci doresc să comunice cu părinţii şi totuşi ne#oia lor poate !i satis!ăcută mulţumitor printr o pretinsă ascultare. în mod !rec#ent( copiii de şase ani #or #or+i pentru simpla plăcere de a #or+i şi nu ser#eşte la nimic să le acor0i atenţie cînd nici măcar nu o cer( !iind !oarte mulţumiţi să #or+ească cu ei înşişi.E. într ade#ăr( nu poţi asculta şi în acelaşi timp să !aci şi altce#a. Modul de a #or+i al copilului es MU)C& &TE)G. Una dintre multele sarcini ale părinţilor este aceea de a atin'e un echili+ru ideal între stilurile de ascultare şi non ascultare( răspun0înd cu cel mai potri#it stil ne#oilor di!erite ale copilului. :ictonul care spune că marea înţelepciune #ine Jdin 'ura copiilorK este recunoscut ca un !apt cert de către cei care într ade#ăr îi ascultă pe copii. în al treilea rînd( cu cît #ă ascultaţi mai mult copilul( cu atît #eţi reali0a că printre întreruperi( +ăl+îieli şi #or+ele aparent inocente( copilul are într ade#ăr ce#a important de spus.i şi preocupări( atunci nu eşti dornic să asculţi cu ade#ărat. Ei înţele' că aceasta e re'ula . 1ără moti#aţia dată de iu+ire( un părinte nu şi ar putea asculta copilul.ocului.n aceste momente( ceea ce #or copiii de la relaţia cu părinţii nu este o comunicare( ci pur şi simplu o apropiere( iar pretinsa ascultare #a !i su !icientă pentru a le da sentimentul că Jsînt cu cine#aK de care au ne#oie.

#eţi a#ea mai multe de în#ăţat. în al patrulea rînd( cu cît ştiţi mai multe despre copilul d#s.( cu atît #eţi putea să 6 în#ăţaţi mai multe. :acă ştiţi puţine despre copilul d#s.( îl #eţi în#ăţa lucruri pe care !ie nu e pre'ătit să le asimile0e( !ie de,a le cunoaşte şi( pro+a+il( le înţele'e mai +ine decît d#s. în !inal( cu cît copiii ştiu că sînt apreciaţi( că sînt consideraţi nişte oameni e.traordinari( cu atît ei #or dori să #ă asculte şi să #ă acorde aceeaşi stimă. Şi cu cît educaţia( +a0ată pe cunoaşterea copi 669
;u+irea

ilor( este mai potri#ită( cu atît copiii #or !i mai dornici să în#eţe de la d#s. Cu cît #or în#ăţa mai multe( cu atît #or de#eni mai e.traordinari. :acă cititorul simte că este #or+a de un proces ciclic( are dreptate şi înseamnă că aprecia0ă ideea reciprocităţii iu+irii. în locul unui cerc #icios re'resi#( #a intra într un ciclu pro'resi#( creati#( al e#oluţiei şi de0#oltării. Baloarea creea0ă #aloare. ;u+irea #a da naştere la iu+ire. Părinţii şi copilul( împreună( se #or îndrepta( din ce în ce mai repede( în @(as de deu:A spre iu+ire. &m #or+it a#înd în minte pînă acum un copil de şase ani. Cu copiii mai mici sau mai mari( echili+rul potri#it între ascultare şi non ascultare di!eră( dar procesul este în esenţă acelaşi. Cu copiii din ce în ce mai mici( comunicarea este din ce în ce mai non #er+ală( dar necesită totuşi perioade de concentrare totală. )u poţi ,uca prea +ine un ,oc de copii cînd ai mintea în altă parte. ;ar dacă ,oci ,ocul !ără să !ii atent( eşti în pericol de a a#ea un copil neatent. &dolescenţii au ne#oie de mai puţin timp din partea părinţilor pentru a !i ascultaţi de cît un copil de şase ani( dar de mai mult timp de ascultare totală. Este puţin pro+a+il ca ei să pălă#ră'ească !ără rost( dar cînd #or+esc doresc atenţie totală din partea părinţilor( chiar mai multă decît doresc copiii mai mici. )e#oia de a !i ascultat de către părinţi nu se epui0ea0ă niciodată. Un +ăr+at educat( talentat( de C> de ani( a!lat în tratament pentru sen0aţii de an.ietate le'ate de lipsa de respect de sine( îşi amintea numeroase momente în care părinţii săi( de asemenea +ine educaţi( nu au !ost dornici să îl asculte sau considerau că ceea ce are el de spus este de mică importanţă. :ar dintre toate amintirile( cea mai #ie şi mai dureroasă a !ost cea de la == de ani( cînd a scris o lun'ă şi pro#ocatoare te0ă( cu a,utorul căreia a a+sol#it !acultatea încununat cu lauri. &m+iţioşi în ceea ce 6 pri#ea pe !iul lor( părinţii au !ost e.trem de încîntaţi de onorurile pe care acesta le a primit. însă în ciuda !aptului că un an între' el lăsase la îndemînă( în su!ra'erie( o copie a lucrării sale( în #ă0ul între'ii !amilii şi deseori !ăcuse o+ser#aţii !aţă de părinţii săi Jsă arunce poate o pri#ire peste eaK( nici unul dintre ei nu şi a !ăcut timp să o citească( Jîndră0nesc să spun că ar !i citit oK( a spus el spre s!îr şitul terapiei. Jîndră0nesc să spun că poate chiar mi ar !i !ă
MU)6C& &TE)G;E;

66F cut complimente( dacă m aş !i dus şi le aş !i cerut !rancA SUitaţi ce e( #reţi( #ă ro'( să îmi citiţi te0aM Breau să ştiţi şi să apreciaţi ce 'îndesc eu.T :ar acest lucru ar !i însemnat să îi implor să mă asculte şi m aş !i considerat lipsit de orice #aloare dacă la == de ani aş !i a,uns să le cerşesc atenţia. 1aptul de a cerşi atenţie nu m ar !i !ăcut să mă simt mai apreciat.K &scultarea ade#ărată sau concentrarea totală sînt întotdeauna o mani!estare a iu+irii. O parte esenţială a ascultării cu ade#ărat o repre0intă disciplina punerii între parante0e( temporara renunţare sau lăsare la o parte a pre,udecăţilor( a cadrelor de re!erinţă şi a dorinţelor pentru a e.perimenta( atît cît e posi+il( lumea interioară a celui care #or+eşte( punîn du te în locul lui. &ceastă contopire a #or+itorului cu ascultătorul este de !apt o e.tindere şi o lăr'ire a sinelui( din aceasta cîşti'îndu se de !iecare dată o nouă cunoaştere. Mai mult decît atît( întrucît ascultarea totală presupune punerea între parante0e( lăsarea la o parte a propriei persoane( ea presupune temporar o acceptare totală a celuilalt. Sesi0înd această acceptare( #or+itorul se #a simţi din ce în ce mai puţin #ulnera+il şi #a !i tot mai mult înclinat să îşi deschidă cele mai intime ascun0işuri ale su!letului în !aţa minţii ascultătorului. Cînd acest lucru se întîmplă( #or+itorul şi ascultătorul încep să se aprecie0e din ce în ce mai mult( duetul iu+irii începînd din nou. Ener'ia necesară pentru disciplina punerii între parante0e şi pentru concentrarea deplină a atenţiei este atît de intensă( încît poate !i do+îndită doar prin intermediul iu+irii( prin #oinţa de a te e.tinde în scopul unei creşteri spirituale reciproce. în cea mai mare parte a timpului( această ener'ie ne lipseşte. Chiar dacă în relaţiile cu societatea sau în tre+urile de 0i cu 0i am putea simţi că ascultăm o mulţime de lucruri( în realitate( ascultăm selecti#( a#înd idei presta+ilite în minte( între+îndu ne în timp ce ascultăm cum am putea o+ţine re0ultatele dorite şi cum am putea termina

con#ersaţia mai repede sau să o îndreptăm către teme mai interesante. Pentru că ade#ărata ascultare este iu+irea în acţiune( niciunde nu este mai potri#ită ca în căsnicie. Ma,oritatea partenerilor dintr un cuplu nu se ascultă însă unul pe celălalt cu ade#ărat( în consecinţă( cînd cuplurile apelea0ă la noi pentru consiliere sau terapie( o misiune ma,oră pentru ca procesul să 66;u+irea

!ie încununat de succes este să îi în#ăţăm cum să asculte. )u rareori eşuăm( ener'ia şi disciplina cerute însemnînd mai mult decît erau ei dispuşi să in#estească sau să o!ere. Cuplurile sînt deseori surprinse( chiar înspăimîntate cînd le su'erăm că printre lucrurile pe care tre+uie să le e.erse0e se numără şi acela de a şi !i.a momente cînd să #or+ească. 5i se pare ri'id( prea puţin romantic( !ără spontaneitate. însă ascultarea totală poate apărea doar atunci cînd ne putem !ace timp în acest scop( iar condiţiile sînt prielnice. Ea nu poate a#ea loc cînd conducem maşina( cînd 'ătim( cînd sîntem o+osiţi sau 'ră+iţi( pe cale de a adormi( uşor de întrerupt ori 'ră+iţi. J;u+ireaK romantică nu presupune e!ort( iar cuplurile e0ită deseori să îşi asume e!ortul şi disciplina ascultării şi iu+irii ade#ărate. :ar cînd şi dacă reuşesc( re0ultatul îi recompensea0ă pe deplin. Trăiesc iarăşi şi iarăşi e.perienţa de a asculta un soţ spunîndu i celuilalt cu reală +ucurie( o dată ce procesul ascultării totale a începutA J&m !ost căsătoriţi =7 de ani şi nu am ştiut niciodată înainte acest lucru despre tine.K Cînd se întîmplă aceasta( #om şti că în acea căsnicie creşterea a început. :eşi este ade#ărat că posi+ilitatea cui#a de a asculta cu ade#ărat se poate îm+unătăţi 'radual prin e.erciţiu( nu #a !i niciodată un proces !acil. Pro+a+il că una dintre în0estrările de +a0ă ale unui psihiatru este capacitatea de a asculta cu ade#ărat@ însă de cel puţin cinci ori în timpul Jorei de cinci 0eci de minuteK mă surprind eşuînd în încercarea de a asculta cu ade#ărat ceea ce spune pacientul meu. Uneori( pot să pierd şirul asociaţiilor de idei ale pacientului şi atunci este de datoria mea să îl între+A Jîmi pare rău( dar mi am lăsat 'îndi rea să o ia ra0na pentru un moment şi nu te am ascultat cu ade#ărat. Poţi să te întorci la a!irmaţiile de acum cîte#a minuteMK ;nteresant este că( de o+icei pacienţii mei nu se supără. :in contră( par să înţelea'ă intuiti# că un element #ital al capacităţii de a asculta cu ade#ărat intră în alertă semnali0înd întreruperile cînd ascultarea încetea0ă@ iar !aptul că mi am dat seama că îmi lipsea atenţia îl reasi'ură acum pe pacient că( în cea mai mare parte a timpului( într ade#ăr îl ascult. & şti că cine#a îl ascultă cu ade#ărat repre0intă deseori în şi prin sine( pentru el( o terapie remarca+ilă. în apro.imati# un
MU)C& &TE)G;E;

66E s!ert dintre ca0urile noastre( indi!erent dacă pacientul este adult sau copil( apar îm+unătăţiri considera+ile şi chiar dramatice în perioada primelor luni de psihoterapie( înainte ca rădăcina pro+lemelor să !ie descoperită şi înainte de a !i !ăcut #reo interpretare semni!icati#ă. E.istă mai multe moti#e pentru acest !enomen( dar consider că principalul îl repre0intă sen0aţia pacientului că este ascultat cu ade#ărat( adeseori pentru prima dată după nenumăraţi ani sau poate chiar pentru prima oară. :eşi ascultarea este de departe cea mai importantă !ormă de atenţie( în ma,oritatea relaţiilor de iu+ire sînt necesare şi alte !orme( în particular în ceea ce îi pri#eşte pe copii. Barietatea !ormelor posi+ile este mare. Una este ,ocul. Cu copiii mici( #a !i ,ocul cu culorile sau Jprinde min'eaK( cu copiii de şase ani scamatorile( pescuitul sau Jde a # aţi ascunseleaK( cu copiii de doispre0ece ani poate !i +admintonul sau dominoul şi aşa mai departe. 1aţă de cei mici( îţi poţi mani!esta atenţia citindu le ce#a( iar !aţă de cei mai mari a,utîndu i să şi !acă temele pentru acasă. &cti#ităţile împreună cu !amilia sînt importanteA !ilme( ieşiri la iar+ă #erde( călătorii( tîr'uri( carna#aluri. Cîte#a !orme de atenţie repre0intă pure ser#icii !ăcute unui copilA supra#e'herea unui copil de patru ani pe pla,ă sau aproape nes!îrşita îndrumare necesară tinerilor adolescenţi. :ar ceea ce au în comun toate aceste !orme de atenţie L în comun şi cu ascultarea( de asemenea L este că toate implică timp petrecut cu copilul. & participa înseamnă a ţi petrece timp( iar calitatea atenţiei este proporţională cu intensitatea concentrării în această perioadă de timp. Timpul petrecut cu copiii în aceste acti#ităţi( utili0at aşa cum se cu#ine( le o!eră părinţilor nenumărate oca0ii de a şi anali0a copilul şi de a începe să îl cunoască mai +ine. :acă ştiu sau nu să piardă( cum îşi !ac temele şi cum în#aţă( ce le place şi ce nu( cînd sînt cura,oşi şi cînd sînt înspăimîntaţi în aceste acti#ităţi L toate sînt in!ormaţii #itale pentru părintele care îşi iu+eşte copilul. &cest timp petrecut împreună cu copilul cu prile,ul a di!erite acti#ităţi îi o!eră de asemenea părintelui nenumărate oca0ii pentru a i !orma a+ilităţi şi de a 6 în#ăţa principiile de +a0ă ale

disciplinei. 1ructuoasa acti#itate de o+ser#are şi în#ăţare a copilului este( +ineînţeles( principiul de +a0ă al terapiei prin
668
;u+irea

,oc( iar e.perimentaţii terapeuţi pentru copii pot de#eni adepţi în!ocaţi ai !olosirii timpului petrecut ,ucîndu se cu micul lor pacient pentru a !ace o+ser#aţii semni!icati#e şi inter#enţii terapeutice. Supra#e'herea unui copil de patru ani pe pla,ă( concentrarea asupra intermina+ilelor po#estioare disparate spuse de un copil de şase ani( a 6 în#ăţa pe adolescent să şo!e0e( a ţi asculta cu ade#ărat partenerul de #iaţă atunci cînd îşi descrie o 0i de muncă la +irou sau în !aţa maşinii de spălat şi a i în ţele'e pro+lemele interioare necesită o ră+dare deose+ită şi o implicare a minţii pe cît de mult este posi+il L toate acestea repre0intă sarcini care plictisesc deseori( sînt incon!orta+ile şi te storc de puteri în ma,oritatea ca0urilor@ ele înseamnă muncă. :acă sîntem !oarte leneşi( nu le #om !ace deloc. :acă sîn tem mai puţin leneşi( le #om !ace deseori şi +ine. Pentru că iu+irea este muncă( esenţa non iu+irii este lenea. Su+iectul lenii este unul de ma.imă importanţă. Este o temă implicită( care a !ost anali0ată în prima secţiune despre disciplină şi în aceasta( despre iu+ire. )e #om mai concentra asupra ei în partea !inală( cînd #om a#ea o ima'ine mai clară.

Riscul (ierderii
&ctul iu+irii L e.tinderea de sine L( aşa cum am spus( necesită o luptă cu inerţia lenii 3munca4 sau cu re0istenţa 'enerată de !rică 3cura,ul4. Să ne întoarcem acum de la munca iu+irii la cura,ul iu+irii. Cînd ne e.tindem pe noi înşine( şinele nostru intră într un teritoriu nou şi ne!amiliar( ca să spunem aşa. Şinele nostru de#ine un sine nou şi di!erit. 1acem lucruri pe care nu am !ost o+işnuiţi să le !acem. )e schim+ăm. E.perienţa schim+ării( a unei acti#ităţi neo+işnuite( a !aptului de a ne a!la pe un teren ne!amiliar( de a !ace lucruri într un mod di!erit este înspăimîntătoare. & !ost întotdeauna şi totdeauna #a !i. Oamenii se descurcă cu !rica de schim+are în di!erite !eluri( dar !rica este ine#ita+ilă dacă ei se schim+ă cu ade#ărat. Cura,ul nu înseamnă a+senţa !ricii@ el înseamnă a !ace o acţiune în po!ida !ricii( înseamnă a ieşi din re0istenţa produsă de către !rică în necunoscut şi în #iitor. Un anumit
%;SCU5 P;E%:E%;;

667

ni#el de de0#oltare spirituală şi( prin urmare( de iu+ire necesită totdeauna cura, şi implică riscuri. Bom lua acum în considerare riscul iu+irii. :acă eşti un om care mer'e !rec#ent la +iserică( tre+uie să !i o+ser#at o !emeie spre F> de ani care în !iecare duminică( cu e.act cinci minute înainte de a începe slu,+a( !ără să iasă cu nimic în e#idenţă( se duce şi se aşa0ă pe acelaşi loc în şirul de +ănci de la na#a laterală din spatele +isericii. ;n momentul în care se termină slu,+a( în linişte( dar rapid( ea se îndreaptă spre uşă şi dispare înaintea oricărui enoriaş şi înainte ca preotul să poată să iasă pe scări pentru a i conduce. :acă ai #rea să o acoste0i L ceea ce nu e prea pro+a+il L şi s o in#iţi la ca!eaua de după slu,+ă( ea îţi #a mulţumi politicos( pri#ind ner#os peste tine şi îţi #a spune că are o o+li'aţie presantă( iar apoi #a dispărea. :acă o #ei urmări cum se îndreaptă spre acea o+li'aţie presantă( #ei descoperi că se duce direct acasă( un mic apartament( unde o+loanele sînt totdeauna trase( descuie uşa( intră( încuie uşa imediat după ea şi nu mai poate !i #ă0ută pînă duminica următoare. :acă ai putea să continui să o urmăreşti( ai putea #edea că are o slu,+ă de dactilo'ra!ă de ran' in!erior într un mare +irou( unde îşi acceptă sarcinile !ără să spună nici un cu#înt( +ate la maşină !ără nici o 'reşeală şi înmînea0ă lucrarea terminată !ără nici un comentariu. îşi mănîncă prîn0ul pe +irou şi nu are nici un prieten. Se duce acasă( se opreşte totdeauna la acelaşi superma'a0in impersonal( pentru a şi !ace cîte#a pro#i0ii( înainte de a dispărea în spatele uşii casei ei( ieşind doar pentru o nouă 0i de muncă. Sîm+ăta după amia0ă se duce la un cinemato'ra! din cartier( care îşi schim+ă pro'ramul o dată pe săptămînă. &re un tele#i0or( nu are tele!on( nu primeşte aproape niciodată scrisori. :acă ai reuşi cum#a să comunici cu ea şi ai comenta că #iaţa ei pare sin'uratecă( ea ţi ar spune că mai de'ra+ă se +ucură de sin'urătatea ei. Cînd ai între+a o dacă are măcar animale de casă( îţi #a spune că a a#ut odată un cîine care îi era !oarte dra'( dar care a murit cu opt ani în urmă şi nici un altul nu i a luat locul. Cine este această !emeieM )u ştim secretele inimii ei. Ştim că întrea'a sa #iaţă este de#otată e#itării riscului şi că în e#oluţia sa( în loc să şi lăr'ească şinele( şi 6 a în'ustat şi diminuat aproape pînă la ine.istenţă. Ea nu a in#estit în nici o !iinţă. 6=>

u+irea :ar am spus că simpla in#estire nu este iu+ire( că iu+irea transcende in#estirea. :ar sin'ura alternati#ă la a nu trăi din plin este să nu trăieşti deloc. Ştiam doar că săream în necunoscut.SCU5 P.perienţe a#înd în centru moartea( pe care ea le a 'ăsit atît de dureroase( încît a !ost determinată să nu mai ai+ă niciodată e.E%:E%.tr. :e !apt( este mai mult un salt înspăimîntător decît un pas şi este un salt pe care multă lume nu 6 a !ăcut cu ade#ărat niciodată în timpul #ieţii. .ină te pe cine#a şi #ei !i a+andonat. Putem iu+i doar acel ce#a care într un !el sau altul are importanţă pentru noi. &le'e #iaţa şi de0#oltarea şi #ei ale'e schim+area şi prospectarea morţii. :eşi acest pas a !ost o deci0ie conştientă( #reau să pre!aţe0 po#estirea mea prin a spune că nu a#eam la X Be0i Carlos Castaneda( The Teaching o1 Don 3uan4 A DaEni -ay o1 Fno9ledge$ a !e(arate Reality$ 3ourney to %:tlan şi Tales o1 #o9er 7Gnvăţăturile lui Don 3uan$ călătorie la %:tlan 'i (ove'tile (uterii8. O #iaţă plină #a !i plină de durere. 5a un anumit ni#el( acestea sînt cărţi despre procesul psihoterapeutic.ta0 se. E#itînd e. :acă te depărte0i de o altă !iinţă umană( e. Şi cu cît iu+im mai mult în #iaţa noastră( cu atît ne luăm mai multe riscuri.perienţa morţii( chiar cu costul trăirii #ieţii. Orice !iinţă ai iu+i L o persoană( un animal de casă( o plantă L ea #a muri. Prin s!aturile morţii( prin conştienti0area constantă a limitării timpului de #iaţă şi iu+ire( putem totdeauna să !im îndrumaţi spre cea mai +ună !olosire a timpului şi să trăim #iaţa din plin. Este surprin0ător că literatura psihiatrică a+ia începe să e.istă totdeauna riscul ca acea persoană să se depărte0e de tine( lăsîndu te într o sin'urătate mai dureroasă decît ai cunoscut înainte. Spri.u+irea acea #reme conştiinţa că ceea ce !ăceam se numea maturi0are. Maturi0area repre0intă pasul ieşirii din copilărie şi al intrării în perioada adultă. Preţul in#estirii este durerea. _:on Wuan este persona.8H 6== .. &st!el( deşi de la distanţă pot părea adulţi( chiar adulţi de succes( poate că ma. Cînd ne s!iim de moarte( de natura mereu schim+ătoare a lucrurilor( în mod ine#ita+il ne s!iim de #iaţă.perienţa morţii( ea a tre+uit să e#ite de0#oltarea şi schim+area.cepţie4 au o pro+lemă( indi!erent dacă sînt tineri sau +ă trîni( aceea de a sta drept şi cu mintea limpede în !aţa realităţii.ul principal al seriei de cărţi ale lui Carlos Castaneda. :ar dacă nu sîntem dispuşi să în!runtăm înspăimîntătoarea pre0enţă a morţii de pe umărul stîn'( ne pri#ăm sin'uri de s!ă tuirea ei şi nu este posi+il să trăim sau să iu+im cu mintea limpede.ual( să nu ai+ă speranţe şi am+iţii( să nu ai+ă prieteni L adică toate cele care !ac #iaţa #ie( plină de sens şi semni!icati#ă. & ales o #iaţă uni!ormă( lipsită de nou( de neaşteptat( de trăirea morţii( !ără risc sau contestare. :ar in#estind( e. Esenţa #ieţii este schim+area( o panoplie de de0#oltare şi de decădere. Poate din cau0ă că a !ost atît de chinuitor pentru mine personal( cred că pot ilustra cel mai +ine esenţa maturi0ării şi enormitatea riscului implicat descriind pasul 'i'antic pe care eu însumi l am !ăcut pentru a intra în perioada adultă la s!îrşitul celui de al cincispre0ecelea an al meu L din !ericire( !oarte de#reme în #iaţă. &i încredere în cine#a şi #ei !i rănit.oritatea pacienţilor psihoterapiei 3şi pro+a+il ma. )u e surprin0ător( ma. Este ade#ărat( dar iu+irea necesită in#estire la început. :intre miile( poate chiar milioanele de riscuri pe care ni le luăm în timpul #ieţii( cel mai mare este riscul creşterii. :acă cine#a este ho tărît să nu rişte durere( atunci o asemenea persoană nu tre+uie să !acă prea multe lucruriA să nu !acă copii( să nu se căsătorească( să nu ai+ă parte de e.istă întotdeauna riscul pierderii sau al respin'erii. 76. Pro+a+il hotărîtoare pentru #iaţa i0olată( în'ustă a !emeii descrise mai sus a !ost o e.amine0e semni!icaţia acestui !enomen.oritatea Joamenilor mariK rămîn din punct de #edere psiholo'ic( pînă în momentul morţii( copii care nu s au separat de părinţii lor şi de puterea pe care părinţii o au asupra lor. Riscul inde(endenţei &st!el( toată #iaţa repre0intă în sine un risc. 6=6 totuşi o sursă permanentă de s!aturi înţelepteX.perienţă sau o serie de e.. &m spus că încercarea de a e#ita su!erinţa le'itimă stă la rădăcina tuturor +olilor emoţionale.oritatea celor care nu sînt pacienţi( pentru că ne#ro0a este mai de'ra+ă o normă decît o e. :acă trăim ştiind că moartea este to#arăşul nostru constant( călătorind pe Jumărul nostru stîn'K( atunci moartea poate de#eni( în cu#intele lui :on Wuan( JaliatulK nostru( chiar dacă încă înspăimîntător( %. :epărtea0ă te sau de0#oltă te în orice direcţie şi durerea( la !el ca şi +ucuria( #a !i răsplata ta.

):EPE):E)GE.urător în între'ime. Şi am tot încercat #reme de doi ani şi . Sin'ura pro+lemă a !ost că aproape imediat după ce am început să studie0 la E. Pur şi simplu nu mă potri#eam. în adîn cul !iinţei mele( ştiam că nu este drumul meu. :imineaţa m am dus să 6 întîlnesc iarăşi pe psihiatru şi am spus că nu am să mă mai întorc #reodată la E.5a #îrsta de 6C ani am plecat de acasă la Phillips E.K JEi +ine( şi ce ai să !aci atunciM :in moment ce pari să te .eter( m aş !i reîntors la tot ce era si'ur( securi0at( corect( constructi#( do#edit şi cunoscut.eter am de#enit mi0era+il de ne!ericit. Oricine ar !i apucat pe un ast!el de drum tre+uia să !ie ne+un. 5 am !ăcut cînd m am întors acasă în #acanţa de primă#ară( în anul trei( anunţînd că nu mă mai reîntorc la şcoală. :ar care era drumul meuM :acă nu mă întorceam( tot ceea ce se a!la în !aţa mea era necunoscut( nedeterminat( nesi'ur( incert( necons!inţit( impre#i0i+il. 1ăcusem saltul în necunoscut. & mă interna într un spital psihiatric mi se părea ce#a destul de potri#it pentru mine. &cea noapte a !ost sin'ura dată cînd am luat în considerare sinuciderea.eter &cadem2( o şcoală pre'ătitoare pentru +ăieţi( de !oarte +ună reputaţie( de pe Coasta de Est( la care !usese şi !ratele meu înaintea mea. )u păream să mă potri#esc cu !acultatea( studenţii( cursurile( arhitectura( #iaţa socială( mediul încon.eter !ăcea parte din +ine de!initul meu plan care tre+uia să mă conducă la una dintre cele mai +une !acultăţi de . Eram( aşa cum spunea psihiatrul( deprimat. )u îmi spusese oare tatăl meuA JTre+uie să !ii ne+unQsă dai cu piciorul la o asemenea educaţieKM :acă mă întorceam la E. %etrospecti#( mă 'îndesc că poate somnul a !ost cel care m a pre'ătit inconştient şi în tihnă pentru saltul pe care tre+uia să 6 !ac.eter@ eu de ce nu puteamM Ştiam că di!icultatea de a mă adapta era în între'ime 'reşeala mea şi m am simţit complet nepotri#it( incompe tent şi ne#rednic. M am simţit e. )u ţi dai seama `a ce dai cu piciorulMK JŞtiu că este o şcoală +unăK( am răspuns( Jdar nu mă mai întorc.oci cu #iitorul tău( ce ai de 'înd să !aciMK încă o dată( am răspuns în mod mi0era+ilA J)u ştiu. :acă #ă îndoiţi că acestea repre0intă riscuri reale înseamnă că nu #ă puteţi aminti an'oasa implicată de aceste 'esturi. :ar o urăsc şi nu mă mai întorc. :acă o+ser#aţi chiar şi cel mai sănătos copil( #eţi #edea nu doar neră+darea de a risca să intre în acti#ităţi noi şi de adult( ci de asemenea o e0itare( o împotri#ire( o cramponare de ceea ce este si'ur şi !amiliar( . 6=C J:e ce nu te poţi adapta la ea( să !aci din asta o reuşităMK J)u ştiuK( am răspuns( simţindu mă total necorespun0ător. Eram în'ro0it( dar apoi( în momentul cînd disperarea mea era mai mare( din inconştientul meu a #enit o înşiruire de cu#inte( ca un straniu mesa. Tot ce ştiu e că nu mă mai întorc acolo. Ultimul an n am !ăcut altce#a decît să dorm( pentru că numai în somn puteam 'ăsi un anumit con!ort. Mai rău( am cre0ut că sînt pro+a+il ne+un. J)u ştiu de ce o urăsc atît.u+irea Procesul maturi0ării apare de o+icei 'radual( cu multiple salturi mici în necunoscut( precum cel pe care 6 !ace un +ăiat de 8 ani care şi ia riscul să mear'ă pe +icicletă pînă la ma'a0in de unul sin'ur sau ca acela al unui +ăiat de 6F ani care mer'e la prima sa întîlnire cu o !ată. M am odihnit.trem de norocos că mă născusem copilul unor părinţi a#uţi( care îşi puteau permite Jcea mai +ună educaţie ce poate !i cumpărată cu +aniK şi am a#ut un sentiment puternic de si'uranţă( pro#enind din !aptul de a !i parte a unui plan e#ident atît de +ine 'îndit.K Părinţii mei au !ost pe drept cu#înt alarmaţi şi m au dus imediat la un psihiatru( care a declarat că sînt deprimat şi mi a recomandat o lună de spitali0are( dîndu mi o 0i timp de 'îndire ca să decid dacă aceasta era ceea ce #oiam. Moti#ele ne!ericirii mele îmi erau total o+scure atunci şi sînt încă pro!und misterioase pentru mine astă0i. îmi luasem destinul în propriile mîini. Totuşi( nu era de mine. 6=9 . Totuşi( se părea că nu pot să !ac nimic altce#a decît să încerc să !ac ce era mai +ine şi să încerc să mi modele0 imper!ecţiunile( ast!el încît să mă potri#esc într un mod cît mai con!orta+il în planul care !usese sta+ilit pentru mine şi care în mod atît de clar părea planul corect.SCU5 .#2 5ea'ue( şi de aici la cele mai înalte Cercuri conducătoare( ale căror uşi mi ar !i !ost lar' deschise datorită pre'ătirii mele. 1ratele meu se adaptase la E.K Cu toate că părea ne+unesc şi iraţional( dar şi di#in( am decis să !ac după cum #oiam. Tatăl meu a spusA J:ar nu poţi să renunţi L este cea mai +ună educaţie pe care o poţi cumpăra cu +ani. Ştiam că eram norocos să mer' acolo( pentru că a !i la E.umătate. Totuşi( în !iecare 0i( #iaţa mea părea mai !ără sens şi mai nenorocită.eter( dar că sînt 'ata să mă interne0 în spital. spiritual de la o #oce care nu era a meaA JSin'ura securitate reală în #iaţă constă în sa#urarea insecurităţii #ieţii.K %.

Este +ine că eşti tu însuţi. El +loca toate încercările ei de a schim+a natura relaţiilor lor. :ar ce are această pro+lemă a de0#oltării în comun cu iu+irea( în a!ară de !aptul că e. :eşi ast!el de salturi mari sînt !ăcute de o+icei în timpul adolescenţei( ele pot !i !ăcute la orice #îrstă. :oar din cau0ă că părinţii mei m au iu+it în mod clar şi au pus preţ pe mine ca şi copil m am simţit su!icient de si'ur pe mine pentru a s!ida aşteptările lor şi a mă depărta într un mod radical de modelul pe care îl !i.ore sînt acte de iu+ire de sine.ul suprem( totuşi ele sînt în mod !rec#ent re0ultate ale psihoterapiei.( ea a di#orţat( ducînd sin'ură po#ara incriminărilor şi a criticilor #ecinilor şi a riscului unui #iitor necunoscut( împreună cu copiii ei( dar pentru prima oară în #iaţă era li+eră să !ie ea însăşi. Pe lîn'ă toate micile salturi pe care ar tre+ui să le !acem( e. 6=F şi a pri#it retrospecti# #iaţa dominată de o am+iţie !renetică de a !ace întotdeauna mai mulţi +ani şi de a creşte în ierarhia corporaţiei şi a 'ăsit o !ără sens.SCU5 .ul de a risca. O să te iu+im indi!erent ce ai să !aci( atîta timp cît tu eşti tu însuţi.( cu acea tendinţă a omului mai în #îrstă de a se a'ăţa de ceea ce este #echi( cunoscut şi !amiliar.i+il( +at.u+irea cut( am !ost capa+il să tolere0 aceste sentimente doar pentru că în acelaşi timp( la un ni#el mai pro!und( m am simţit o persoană +ună( indi!erent cît de di!erit aş !i !ost de alţii. Un om de a!aceri în #îrstă de F= de ani( deprimat în urma unui atac de cord( %. :upă o lun'ă re!lecţie( şi a dat seama că !usese determinat de o ne#oie de apro+are din partea unei mame dominatoare care îl critica constant@ a muncit pînă aproape să şi dea su!letul pentru a a.istă unele enorme( ca atunci cînd eu am părăsit şcoala( a+andonînd un între' model de #iaţă şi #alori în care !usesem crescut.ele de iu+ire anterioare primite de la părinţii mei( care au !ost cu sutele şi care spuneauA JEşti !rumos şi iu+it. care îi limita aproape complet li+ertatea şi îi reprima personalitatea. :in cau0ă că a ţinut cont de ea însăşi acea soţie a re!u0at să mai tolere0e un maria. în al doilea rînd( dra'ostea de sine nu doar că o!eră moti#e pentru ast!el de schim+ări ma. Tocmai pentru că m am simţit prea #aloros pe mine însumi nu am dorit să rămîn într o şcoală în care mă simţeam mi0era+il şi unde între' mediul social nu se potri#ea ne#oilor mele. Cu un incredi+il cura.ocoritor şi dominator a început să şi dea seama încet şi dureros că dependenţa ei de el şi căsnicia repre0entau un !el de #iaţă moartă.tinderea de sine implicată în actul iu+irii repre0intă o lăr'ire a sinelui în noi dimensiuniM Mai întîi de toate( e. :in cau0ă că îi păsa de el însuşi omul de a!aceri nu a mai dorit să îşi dea su!letul pentru a împlini aşteptările mamei sale. încă mă maturi0e0 şi nu atît de repede pe cît ar tre+ui. în ciuda aparenţei lor e.trem al unicităţii sinelui meu. O mamă de CF de ani( cu trei copii( măritată cu un soţ şo#in( in!le. în plus( la ni#eluri mai mult sau mai puţin su+tile( #eţi descoperi aceeaşi am+i#alenţă într un adult( inclusi# la d#s. îndră0nind să !iu di!erit( chiar dacă asta însemna să !iu ne+un( răspundeam ast!el la mesa.ină şi te în#aţă să ai cura.un'e în cele din urmă un om de succes în ochii ei.o rămînere în dependenţă şi copilărie. &proape 0ilnic( la #îrsta de 9> de ani( am !ost con!runtat cu oca0ii su+tile de a risca să !ac lucrurile în mod di!erit( oca0ii de a mă de0#olta.. :eşi m am simţit ne!iresc( ne#rednic şi poate ne+un !ăcînd ceea ce am !ă 6=- .K 1ără acest sentiment de si'uranţă în ce pri#eşte iu+irea părinţilor mei( re!lectat în propria mi iu+ire de sine( aş !i ales pro+a+il cunoscutul în loc de necunoscut şi aş !i continuat să urme0 modelul pre!erat de părinţii mei( cu costul e. %iscînd şi depăşind de0apro+area ei pentru prima oară în #iaţa lui( la !el( s!idînd mînia soţiei sale( o+işnuită să trăiască +ine şi a copiilor( care nu #oiau să renunţe la stilul lor de #iaţă costisitor( el s a mutat la ţară şi şi a deschis un mic ma'a0in( unde restaurea0ă piese de mo+ilă #eche. în s!îrşit( doar atunci cînd !acem saltul în necunoscutul unui sine complet( al unei independenţe psiholo'ice şi al unei indi#idualităţi unice sîntem li+eri să urmăm căi şi mai înalte ale creşterii spirituale şi li+eri să ne mani!estăm dra'ostea în dimensiunile ei cele mai . Multă lume nu a !ăcut niciodată un ast!el de salt enorm şi( prin urmare( multă lume nu s a maturi0at deloc.ore@ ea este de asemenea +a0a pentru cura.):EPE):E)TE.ore( ast!el de salturi în independenţă şi autodeterminare sînt enorm de dureroase la orice #îrstă şi necesită cura.aseră pentru mine. &st!el de schim+ări ma. într ade#ăr( din cau0a enormităţii riscurilor implicate( aceste schim+ări necesită deseori psihoterapie pentru a !i împlinite( nu pentru că terapia diminuea0ă riscul( ci pentru că ea spri.emplele de schim+ări descrise şi toate celelalte schim+ări ma.terioare( ei rămîn din punct de #edere psiholo'ic în mare parte copii ai părinţilor lor( trăind după #alorile în#ăţate( moti#aţi în primul rînd de apro+area sau de0apro+area părinţilor lor 3chiar atunci cînd părinţii sînt de multă #reme morţi şi în'ropaţi4( !ără a în dră0ni #reodată sI şi ia destinul în propriile mîini.

perienţă !undamentală şi satis!ăcătoare de an'a. )u este #or+a atît despre !rica de riscul an'a. Cînd cine#a îşi iu+eşte copiii în primul rînd pentru că lumea se aşteaptă ca el să se comporte iu+itor !aţă de copii( atunci părintele #a !i insensi+il la ne#oile mai su+tile ale copiilor lui şi incapa+il să e. &n'a .aţi !aţă de ei pentru ca şi ei să se an'a.area este inerentă în orice relaţie de iu+ire #erita+ilă. :eseori( nu sîntem pe deplin conştienţi de imensitatea riscului implicat în an'a. 6=E că una dintre !uncţiile de care se ser#eşte !enomenul instinctual al îndră'ostirii este aceea de a o!eri participanţilor o mantie ma'ică de omnipotenţă( care aduce or+irea în !aţa riscului a ceea ce !ac atunci cînd contractea0ă o căsătorie.area noastră de după momentul concepţiei copilului este cea care ne trans!ormă din părinţi +iolo'ici în părinţi psiholo'iciX. &m de#enit atunci atît de înspăimîn tat( încît nu mi am mai amintit nimic din ceremonie sau din petrecerea ce a urmat. Cuplurile nu pot re0ol#a într un mod sănătos pro+lema uni#ersală a căsniciei L dependenţă sau independenţă( dominare şi supunere( li+ertate şi !idelitate( de e. Pentru a a#ea loc o #indecare temeinică( este necesar ca terapeutul să aducă în relaţia lui cu un pacient nou acelaşi sens şi 'rad înalt de an'a.e0e în schim+ !aţă de părinţii lor.area este !undaţia( temeiul oricărei relaţii de iu+ire #erita+ile.ările iniţial înşelătoare pot de#eni mai pro!unde odată cu timpul@ dacă nu( relaţia se #a spul+era sau #a !i în mod ine#ita+il +olna#ă şi permanent !ra'ilă.are pe care le aduc părinţii care îşi iu+esc cu ade#ărat copiii.perienţă a durerii.a %.. 6=8 .un'e la maturitatea psiholo'ică într o atmos!eră impre#i0i+ilă( +întuită de spectrul a+andonului. Copiii nu pot a. &m su'erat de. &n'a.perienţa an'a.area #a !i prin chiar natura ei una amă'itoare. &st!el de răni pot !i #indecate doar dacă este posi+il ca persoana respecti#ă să ai+ă o e.are mai tîr0iu.are după căsătorie este cel care !ace posi+ilă tran0iţia de la îndră 'ostire la iu+irea #erita+ilă.perienţa lor din cea mai !ra'edă copilărie a !ost una în care părinţii erau su!icient de an'a.SCU5 &)D&WR%.amentelor sînt cruciale în cursul psihoterapiei.area.ării pe care 6 are terapeutul şi constanţa preocupării lui #or !i de o+icei testate şi ine#ita+il !ăcute mani!este pacientului în nenumărate !eluri de a lun'ul lunilor şi anilor de terapie. %achel( o tînără !rumoasă de =E de ani( rece şi distantă( a #enit să mă consulte la s!îrşitul unei căsnicii .a în #reun !el. &n'a.ndi#i0ii cu tul+urări de caracter tind să ai+ă doar an'a.area pro!undă.ndi!erent dacă e înşelătoare sau nu( an'a.ută mai mult decît orice la trăinicia ei. )e#roticii( pe de altă parte( sînt în 'eneral conştienţi de natura an'a.amente înşelătoare( iar cînd tul+urările lor sînt 'ra#e( acestor indi#i0i pare că le lipseşte în totalitate capacitatea de a se an'a.emplu L !ără si'uranţa de a şti că actul de a lupta pentru aceste lucruri nu #a distru'e prin el însuşi relaţia. Orice persoană preocupată cu ade#ărat de creşterea spirituală a altuia ştie conştient sau instincti# că poate culti#a în mod semni!icati# această creştere doar printr o relaţie constantă. Cele mai înalte !orme ale iu+irii sînt în mod ine#ita+il ale'eri total li+ere şi nu acte de con!ormitate.area este piatra de temelie a relaţiei psihoterapeutice.ării sînt ma.area pro!undă nu 'arantea0ă succesul unei relaţii( dar a.u+irea Pentru ei( an'a. Simţul an'a. .area repre0intă o a+stracţie dincolo de ori0ontul lor( un !enomen pe care nu 6 pot 'îndi în între'ime. &n'a. &tunci cînd cine#a se căsătoreşte( începe o carieră sau are copii pentru a satis!ace aşteptările părinţilor sau ale altcui#a( inclusi# ale societăţii ca între'( an'a. în ceea ce mă pri#eşte( am !ost re0ona+il de calm pînă cînd soţia mea m a însoţit în !aţa altarului( moment în care între' corpul a început să mi tremure.ării( cît de !aptul că ei nu înţele' în mod !undamental ce înseamnă an'a.mportanţa distincţiei între a !i părinte +iolo'ic şi a !i părinte psiholo'ic este ele'ant ela+orată şi concreti0ată în Doldstein( 1reud şi Solnit( Beyond the Best %nterests o1 the /hilă 7Dincolo de cel mai )un interes al co(ilului8$ Macmillan( 67EC.ample.e0e în #reun !el semni!icati# !aţă de copii( ei au crescut !ără e. în orice ca0( simţul nostru de an'a.ore( parte inerentă a multor tul+urări de ordin psihiatric( iar chestiunile an'a. Erau #remuri cînd mă cutremuram de enormitatea a ceea ce !ăceam cînd acceptam un pacient nou pentru o terapie de lun'ă durată. :in cau0ă că părinţii lor nu au reuşit să se an'a. &n'a. :in acest moti#( printre altele( an'a.ării( dar în mod !rec#ent sînt parali0aţi de !rica de ea.ării.ările noi sînt atunci în mod natural înspăimîntătoare.ării spontane a copilului într o intolera+ilă e. Pro+lemele an'a. X .prime iu+irea în !eluri mai su+tile( deşi de multe ori mai importante. :e o+icei( e. Prin urmare( o încetare a dra'ostei părinteşti prin moarte( a+andon sau respin'ere cronică are ca e!ect trans!ormarea an'a. Riscul angaBării .

J:ar e de asemenea ade#ărat că tu îmi plăteşti 9> de dolari pe oră pentru timpul cît eşti aici. &i achi0iţionat acest timp şi spaţiul din acest +irou( şi pentru că l ai achi0iţionat( ai dreptul la el. )e concentrasem asupra !aptului că %achel nu a plîns niciodată în pre0enţa mea L un alt !el de a nu îşi permite Jsă lase să se întîmpleK. Cel puţin nu în ceea ce pri#eşte o persoană. :ar altă parte din mine este mulţumită de !elul cum stau lucrurile acum. &tunci cînd accept un ca0 precum al tău( de terapie de lun'ă durată( îmi iau un an'a. în loc de a i da %achelei sentimentul că locul ei în casă ca şi copil este ce#a si'ur L un sentiment care poate #eni doar de la părinţii an'a.ament !aţă de tine. &cest +irou( această cameră de aşteptare şi timpul nostru împreună sînt dreptul tău.act opusulA la !el ca pentru un salariat( po0iţia %achelei era 'arantată doar atîta timp cît ea producea ce i se cerea şi se comporta în !uncţie de aşteptări.K Chiar aşa era( %achel !usese crescută( sau mai de'ra+ă condusă cu sentimentul că ar putea !i dată a!ară oricînd 'reşeşte cu ce#a. 6=7 două ori înainte de a începe şedinţa L mai întîi( atunci cînd o întîlneam în camera de aşteptare şi încă o dată cînd intra pe uşa +iroului meu. )u cred că de #ină este Mar/. Printre altele( nu ar !i nici etic. J&tunci cre0i că te pot da a!ară oricînd #reauK( am replicat eu.K )u mi a !ost 'reu să înţele' pro+lema pe care o a#ea %achel.scurte. )u ştiu dacă #ei a+andona lucrul nostru împreună atunci cînd #ei !i pre'ătită să o !aci sau înainte de asta. )u pot lăsa să se întîmple.T Ei +ine( poate că nu #reau să mă rela.emplu( a apărut un an mai tîr0iu. !ericit într o 0i şi mi ar plăcea să !iu normală L oamenii normali par să 'ăsească ce#a minunat în se.e0 şi să las să se întîmple( chiar dacă aş putea.clamat %achel. Sînt ale tale. Tu acţione0i ca şi cum ai !i un oaspete aici şi nici măcar nu eşti si'ură că ai !i +ine#enită. J)imic (er seA$ am răspuns.aţi în creşterea copiilor L( mama %achelei i a comunicat e.ament !aţă de acel ca0( !aţă de acea persoană. &r !i !ost un +un preşedinte la Deneral Motors( dar ca mamă nu sînt si'ur că este prea +ună. Soţul ei Mar/ o părăsise din cau0a !ri'idităţii ei.act ceea ce simtK( a !ost de acord %achel. )u eşti oaspete. J)u pot să o !ac. O ast!el de oca0ie( de e. Mă plăteşti pentru a a#ea acest drept( aşa că de ce să mi mulţumeşti pentru ceea ce îţi aparţineMK J)u pot să cred că 'îndiţi în !elul acestaPK( a e.TK JEste e. într o 0i( cînd #or+ea despre teri+ila sin'urătate care pro#ine din !aptul de a !i mereu în 'ardă( am simţit că este 'ata să i0+ucnească în lacrimi( dar că era ne#oie de o uşoară !orţare din partea mea( aşa că am !ăcut ce#a nu prea o+işnuitA m am aplecat peste ea( cum stătea întinsă pe canapea( şi am mîn'îiat o +lînd pe cap( mur murîndA J<iata %achel( +iata %achelPK Destul a eşuat. J:ar în acest ca0( pare atît de inutil.. Mar/ spunea totdeaunaA S%e la. Uite ce e( %achel.K J:ar sînt un oaspete aici( este doar casa d#s.e0e nu se #indecă prin cîte#a cu#inte( prin cîte#a asi'urări super!iciale. Şi ca să #ă spun ade#ărul( nu sînt si'ură că #reau.SCU5 &)D&WR%. Boi munci cu tine atît cît este necesar( chiar dacă mi ar lua un an( sau cinci ani( sau 0ece ani sau oricît.u+irea E o !emeie remarca+ilă.K &cest lucru se întîmpla la s!îrşitul . &dică nu mă puteţi da a!arăMK JO( presupun că aş putea. cu nimeni. :ar nu o #oi !ace. )u mi a plăcut să !ac se.K J&de#ăratK( am spus. JCe e 'reşit în a !i politicosMK( a între+at ea. %achel s a înăsprit imediat şi s a ridicat cu ochii uscaţi.. JPro+a+il cre0i că este posi+il să #ii aici într o dimineaţă( iar eu să ţi spunA S%achel( lucrul cu tine a de#enit plictisitor. &m decis să nu te mai consult. 6C> .K în a treia lună a muncii noastre împreună( i am spus %a chelei că ea îmi spune totdeauna JMulţumescK de cel puţin %. 5a începutul terapiei( !ostul ei soţ Mar/ îmi spuseseA JCred că mama %achelei are multe de a !ace cu pro+lema ei.ea0ă te şi lasă să se întîmple. O parte din mine #rea( pentru că mi ar plăcea să am un maria. :ar oricum ar !i( tu eşti cea care #a pune punct relaţiei noastre. J&m cre0ut că mă #oi încăl0i în timp cu Mar/( dar nu s a întîmplat ast!el. Pentru că locul ei în casă nu era si'ur pe #remea cînd era copil( cum să !i simţit că locul ei la mine era si'urM &st!el de răni cau0ate de !aptul că părinţii nu reuşesc să se an'a. JŞtiu că sînt !ri'idăK( a recunoscut %achel. )u aş #rea. Şi mi am luat un an'a. 5a re#edere şi noroc +un. Pînă la moartea mea( ser#iciile mele #or !i #ala+ile pentru tine( atîta timp cît le #ei dori. Tre+uie lucrat la ni#eluri din ce în ce mai pro!unde( permanent. J)u m am 'îndit niciodată la ce#a ca !iind dreptul meu.

:upă un an de terapie( cu două şedinţe pe săptămînă( %achel m a anunţat că nu îşi mai poate permite 8> de dolari pe săptămînă.a standard( am cre0ut că este un risc pe care ea nu era încă 'ata să şi 6 asume şi că dacă insistam #a pleca cu ade#ărat. :eşi era destul de re0ona+il în ceea ce mă pri#ea să i cer să intre în +anii de moştenire pentru a plăti ta. &m apro+at din cap. JO să mi spuneţi toate lucrurile care nu sînt în re'ulă cu mine.şedinţei. în cele din urmă( mai aproape de lacrimi decît !usese #reodată( %achel a spusA JPentru că mă tra' dintr o !amilie +o'ată( #în0ătorii din oraş m au încărcat cu cele mai mari preţuri suporta+ile. 5a ultima şedinţă aţi !ăcut totul ca să mă a. & urmat o lun'ă perioadă de tăcere. )u te #oi concedia niciodată.a la =F de dolari pe şedinţă şi că #oi continua să o #ăd de două ori pe săptămînă. JTot nu înţele' ce #rei să spui( %achel. Eşti aici ca să !aci ceea ce #rei tu şi cînd #rei tu. în mod normal( aş !i con!runtat o cu !aptul că îşi putea permite ser#iciile mele mult mai uşor decît alţi pacienţi şi că !ără nici o îndoială se !olosea de pro+lema +anilor în mod !als( pentru a scăpa de o apropiere din ce în ce mai mare de mine.K J&ceasta este ultima noastră şedinţă.amente.ării noastre reciproce să se adînceas că. &ţi #rut să plîn' mai demult. Una dintre !orme este !ri'i ditatea %achelei. JEi +ineK( a spus ea( Jla ultima şedinţă aţi #rut să plîn'. :e la di#orţul său( mi a spus ea( trecea printr o perioadă di!icilă în ceea ce pri#eşte +anii( şi tre+uia ori să încete0e să mă #adă ori să mă #adă doar o dată pe săptămînă.u+irea munitate era cunoscută ca !ăcînd parte dintr o !amilie #eche şi înstărită. JCe #rei să spuiMK( am între+at. 6C6 J) am nici cea mai #a'ă idee despre ce se întîmplaK( am spus. Tu nu eşti an'a. )u pot să !ac ceea ce #reţi d#s. să #or+iţiK( a anunţat ea. îmi o!eriţi o reducere.prime !ri'iditatea %achelei !aţă de soţ şi !aţă de prietenii anteriori eraA J)u o să mă dau ţie cînd ştiu al nai+ii de +ine că ai să mă laşi +altă mîine( poimîine. %ealist #or+ind( acest !apt era ridicol.. Ea m a pri#it cu un amestec de !rică( neîncredere şi +ucurie.K M am simţit încurcat.are din partea părinţilor lor( este sindromulA Jo să te părăsesc eu înainte să mă părăseşti tuK. :ar eu nu sînt mama ta. JEi +ine( acum e #remea ca d#s. 5a următoarea şedinţă( %achel a #enit şi s a aşe0at pe canapea( în loc să se întindă.utaţi să plîn'( iar eu tot nu am !ăcut o( aşa că o să renunţaţi la mine. Bei !i aici atîta timp cît #ei dori. )u toată lumea este ca mama ta.K JTu chiar cre0i că am să te concedie0( nu i aşa( %achelMK J:a( oricine ar crede la t!el.SCU5 &)D&WR%. )imeni nu mi a mai o!erit o reducere pînă acum.a în schim+ !aţă de ea. O să însumaţi toate lucrurile care nu sînt în re'ulă cu mine( toate moti#ele pentru care nu mă mai puteţi trata.ată de ce astă0i #a !i ultima noastră şedinţă. Era ce#a ce i aparţinea( ce#a ce nu o #a părăsi( un 0id de si'uranţă într o lume !ără an'a. să !ac. &ş putea să te îm+oldesc( dar nu am nici o putere asupra ta. . :e !iecare dată( după o com+inaţie de scrisori sau tele!oane de a lun'ul unei săptămîni sau a două( reuşeam să o con #in' să se întoarcă. .ualitatea sau alte lucruri repre0enta o an'a. Sindromul Jo să te părăsesc eu înainte să mă părăseşti tuK de#ine mai puternic pe măsură ce o persoană precum %achel de#ine mai apropiată de o alta.are a ei( iar ea nu era dispusă să se an'a.K J)u( %achel( nu oricine( poate mama ta. în cele din urmă( la s!îrşitul celui de al doilea an( am putut să ne ocupăm mai . am spus că #oi reduce ta. Ştiam că %achel a#ea o moştenire de F> >>> de dolari( pe lîn'ă salariul modest pe care 6 cîşti'a la ser#iri şi că în co 6C= . )u eşti aici ca să !aci ceea ce #reau eu să !aci.K Una dintre pro+lemele pe care le au oamenii în 'eneral în relaţiile lor ca adulţi( în ca0ul în care nu au primit niciodată o !ermă an'a.e0e cînd harta e. &cest sindrom îm+racă multe !orme sau de'hi0ări. :#s.K Pentru %achel( Ja lăsa să se întîmpleK în ceea ce pri#eşte se.K %. Era rîndul %achelei să !ie încurcată. Pe de altă parte( ştiam că moştenirea ei repre0enta pentru %achel ce#a mai mult decît +ani.ata mea.K :e !apt( %achel a părăsit terapia de mai multe ori în timpul anului următor( în +ătălia purtată cu incertitudinea dacă ea ar putea permite an'a.perienţei ei trecute îi arăta ca si'ur !aptul că nimeni nu se #a an'a. Mi a spus că s a 'îndit la #enitul ei şi şi ar permite să plătească F> de dolari pe săptămînă şi mi a o!erit suma pentru o şedinţă. JChiar #eţi !ace astaMK( a între+at ea. :eşi nu a apărut la un ni#el conştient( ceea ce #oia să e.

primare( .tinderi de sine în noi dimensiuni şi teritorii de implicare.u+irea #ină încre0ători la terapie două sau trei ore pe săptămînă timp de ani de 0ile şi totuşi să nu atin'ă acest punct.are totalăM Chiar dacă nu aş !i recepti# la poe0ii( asta ar însemna o totală respin'ere a eiM O să terminăm prietenia %. în secţiunea precedentă( în discuţia despre disciplina de#oţiunii !aţă de ade#ăr( am e.ualitatea însemna de asemenea o an'a.ării de a se !ace +ine şi că( prin urmare( terapia #a reuşi. etc.perienţă de an'a. %elaţia noastră( care înainte !usese scorţoasă şi !ormală( a de#enit caldă( spontană( deseori luminîndu i su!letul şi +ucurîndu 6. Totuşi( dacă an'a. :ar ei tre+uie să 6 atin'ă pentru a !i #indecaţi. %iscul an'a. . în mod ciudat( unii pacienţi pot să 6C9 . Pînă cînd a terminat terapia( în cel de al patrulea an( %achel a de#enit o persoană #i#ace şi pasionată( preocupată să se +ucure de toate relaţiile umane care îi ieşeau în cale. & !ace ast!el de noi acţiuni L a se comporta în mod di!erit !aţă de !elul în care se comporta înainte L poate repre0enta un risc personal e.ul nu este o e.area repre0intă punctul de cotitură al terapiei.plorare( în#ăţare şi a+andonare !ericită.are pentru a depăşi e!ectele rele ale lipsei de an'a.ării în terapie nu este doar riscul an'a. Bor apărea multe puncte în călătoria creşterii spirituale a cui#a( indi!erent dacă este sin'ur sau are un psihoterapeut ca îndrumător( cînd #a tre+ui să întreprindă acţiuni noi şi ne!amiliare( în consonanţă cu noua sa #i0iune asupra lumii.ual pasi# ia pentru prima oară iniţiati#a de a i cere unei !ete o întîlnire@ o persoană care nu a a#ut niciodată încredere în nimeni se întinde pentru prima oară pe canapeaua analistului( permiţîndu i acestuia să iasă din ra0a lui de #edere@ o soţie anterior dependentă îl anunţă pe soţul dominator că #a o+ţine o slu. &poi a !ost de acord( dar săptămînă după săptămînă JuitaK să mi le aducă.aminat di!icultăţile schim+ării hărţii realităţii( a #i0iunii asupra lumii şi a trans!erurilor( însă schim+ările tre+uie să e. :e ce îi era !rică de o ast!el de pro!un0imeM Etc.ualităţii !aţă de Mar/ şi alţi +ăr+aţi.. JEste primul loc în #iaţa mea în care mă simt în si'uranţă.K :e la securitatea +iroului meu şi a timpului petrecut împreună( ea a !ost rapid capa+ilă să se a#enture0e mai departe( în alte relaţii.are( ci una de autoe. &m !ost( din !ericire( capa+il să îi o!er %achelei un 'rad su!icient de an'a. în cele din urmă( a. Punctul în care pacientul începe să şi demonstre0e an'a. Un tînăr homose. &m a!lat că %achel scria poe0ii şi am ru'at o să mi le arate şi mie. &poi( a putut să chicotească( să rîdă şi să tachine0e. Pentru terapeut( atin'erea acestui punct este un moment minunat de eli+erare şi +ucurie( pentru că atunci ştie că pacientul şi a asumat riscul an'a. :acă an'a. etc.are totală a eiM :e ce credea că a şi împărtăşi se.area terapeutului este su!icientă( atunci( de o+icei L deşi nu ine#ita+il L pacientul #a răspunde mai de#reme sau mai tîr0iu cu o an'a. :e ce credea că a mi arăta poemele repre0enta o an'a.direct de chestiunile implicate. Pentru %achel( cred că acest punct a !ost cel în care mi a o!erit poe0iile sale. Şi a dat seama că se.ualităţii ei să i0+ucnească.traordinar. în cele din urmă( şi a asumat riscul de a mă lăsa să i #ăd poe0iile.ării în sine( ci de asemenea este riscul con!runtării cu sine şi al schim+ării.oacă( e. Jînainte nu ştiam că e posi+il să !ii atît de rela. Operatorul de computer pe care l am descris în prima secţiune ca e.un'înd să accepte !aptul că eu am un an'a. am e. Mai întîi( a re!u0at. Ştiind că eram totdeauna la dispo0iţia ei atunci cînd se simţea a'resată( ca o +ună mamă pe care nu o a#usese( s a simţit li+eră să permită se. )e#oia sa de an'a.ament !aţă de ea( în cel de al treilea an de terapie %achel a început Jsă lase să se întîmpleK.are !aţă de terapeut şi !aţă de terapia însăşi. 6CC noastră pentru că ea nu e un mare poetM Poate că împărtăşin du mi din poe0iile ei relaţia noastră #a de#eni mai pro!undă.are de care a#usese parte de a lun'ul copilăriei.SCU5 &)D&WR%.area terapeutului este insu!icientă pentru a supra#ieţui #icisitudinilor relaţiei( #indecarea temeinică nu apare. 1ri'iditatea ei s a retras.at în pre0enţa unei alte persoaneK( a spus ea.emplu de trans!er e un ast!el de ca0. :eseori nu am !ost atît de norocos.are crescîndă( o an'a.iste dacă cine#a #rea să ducă o #iaţă de iu+ire( implicînd !rec#ente e.are din partea mea era atît de totală( încît nu am !ost capa+il sau dispus să i o o!er.+ă( indi!erent dacă lui îi place sau nu( că are şi ea o #iaţă proprie de trăit@ J+ăiatul mameiK de F> de ani îi spune mamei lui să nu i se mai adrese0e cu numele de alint( care îl in!antili0ea0ă@ un +ăr+at distant din punct de #edere emoţional( părînd autosu!icient şi JputernicK( îşi permite pentru prima oară să plîn'ă în pu+lic@ sau %achel( care Jlasă să se întîmpleK şi plîn'e pentru prima oară în +iroul meuA aceste acţiuni şi multe altele implică un risc .plicat că re!u0ul de a mi arăta poe0iile are aceeaşi semni!icaţie ca şi re!u0ul se. &lţii ar putea să 6 atin'ă chiar în primele două luni.

& în#ăţa de la copiii lor este pentru mulţi cea mai +ună oca0ie de a şi asi'ura o +ă trîneţe plină de sens. Tre+uia să se întîmple aşa.istă o armă care îl ameninţă din spate şi una care 6 ameninţă din !aţă.K Cînd o soţie se con!runtă cu soţul ei pe tema că el nu petrece destul timp cu ea şi cu copilul( #a spuneA JConcentrarea ta asupra muncii nu e +ună şi e e. Este imposi+il să înţele'i cu ade#ărat pe cine#a !ără a !ace loc acelei persoane în tine însuţi.emplele de iu+ire( ar !i incorect să #edem su!erinţa şi schim+area implicată în !aptul de a !i un +un părinte ca pe o !ormă de sacri!iciu de sine sau de martira. Tu ai o pro+lemă din punct de #edere se. :isponi+ilitatea terapeutului de a su!eri în ast!el de momente este poate esenţa terapiei( iar cînd este percepută de pacient( aşa cum se întîmplă de o+icei( este întotdeauna #or+a despre un !apt terapeutic.K Mulţi oameni nu au nici o di!icultate în a şi e.emplu( pot să se ocupe e!icient de copiii lor pînă la #îrsta adolescenţei( dar care apoi de#in total ine!icienţi ca părinţi din cau0ă că nu sînt 6C.K Cînd un soţ se con!runtă cu soţia în pri#inţa !ri'idităţii ei( el îi spuneA JEşti !ri'idă şi e 'reşit ca tu să nu mi răspun0i se. &cest loc( care( încă o dată( repre0intă disciplina punerii între parante0e( necesită o e. 6CF de0#olte se poate retra'e totdeauna într un model mai comod şi mai !amiliar al unui trecut limitat. S a spus că psihoterapeutul de succes tre+uie să #ină în relaţia psihoterapeutică cu acelaşi cura.+a ta( am o #i0iune asupra lucrurilor mult mai +ună decît a ta şi ştiu cu si'uranţă că ar !i potri#it să te implici şi în alte acti#ităţi. &m dreptul să te critic( deoarece eu nu sînt un netre+nic şi deoarece eu am dreptate. )u atît din lene sau lipsă de disciplină( cît mai de'ra+ă cu !rică şi în!ri'urare@ din cau0ă că terapia pacientului meu părea să ceară acest lucru într un !el sau altul( a tre+uit să ies din si'uranţa rolului de analist presta+ilit( să !iu di!erit şi să risc necon#enţionalul.ercitării puterii cu umilinţă. Oricînd ne con!runtăm cu cine#a( în !apt( îi spunem acelei persoaneA JTe înşeli( eu am dreptate.personal şi( prin urmare( adeseori mai multă teamă şi !rică decît are un soldat care intră în +ătălie.u+irea capa+ili să se schim+e şi să şi modi!ice atitudinile în ceea ce i pri#eşte pe copiii acum mai mari şi di!eriţi de cum erau.cesi#ă. încă o dată( cînd pri#esc retrospecti# la ca0urile mele încheiate cu succes nu este nici unul care să nu !i dus la o schim+are semni!icati#ă( deseori radicală( în atitudinile şi perspecti#ele mele. Şi ca în toate e.tindere de sine este implicată în a ţi asculta copiii.SCU5 &)CY&WR%.ual e normal( iar în celelalte pri#inţe sînt în re'ulă.ual( nu eu.ual cu o mare ardoare( deoarece comportamentul meu se. şi cu acelaşi simţ al an'a.K Cînd un părinte se con!runtă cu un copil( spunîndA JEşti pe cale să de#ii un netre+nicK( părintele spune( în !aptA J)etre+nicia ta nu e un lucru +un. Pentru a răspunde ne#oilor lor sănătoase( tre+uie să ne schim+ăm pe noi înşine..tindere şi( prin urmare( o schim+are de sine. :in păcate( multă lume nu pro!ită de această oca0ie. :intre toate re'ulile +une şi !olositoare ale terapiei care mi au !ost predate( sînt puţine pe care nu am ales să le încalc într un moment sau altul.@ din contră( părinţii au mai mult de cîşti'at din acest proces decît copiii lor.ercita capacitatea de con!runtare( aceea de a spuneA J&m dreptate( tu 'reşeşti( ar . :oar cînd sîntem dispuşi să su!erim ast!el de schim+ări putem de#eni părinţii de care au ne#oie copiii noştri. în ciuda !aptului că nu am slu. Oricine cunoaşte părinţi care( de e. :in această disponi+ilitate de a se e. Cînd pri#esc retrospecti# la orice ca0 încheiat cu succes pe care l am a#ut( pot să #ăd că într un anumit punct sau puncte a tre+uit să trec linia. Cel mai comun e. Riscul con1runtării Ultimul şi pro+a+il cel mai mare risc al iu+irii este riscul e. Terapeutul tre+uie să rişte şi el schim+area.ării ca şi pacientul. Soldatul nu poate !u'i( pentru că e. &ceeaşi punere între parante0e şi e.tinde pe ei înşişi şi de a su!eri împreună cu pacienţii lor( terapeuţii se de0#oltă şi se schim+ă pe ei înşişi. Şi deoarece copiii cresc permanent( iar ne#oile lor se schim+ă( sîntem o+li'aţi să ne schim+ăm şi să creştem odată cu ei. Părinţii care nu sînt dispuşi să rişte su!erinţa schim+ării( a creşterii şi a în#ăţării de la copiii lor ale' un drum al senilităţii L indi!erent dacă îşi dau seama de asta sau nu L( iar copiii lor şi lumea îi #or lăsa mult în urmă. &şa se întîmplă cu !aptul de a !i un +un părinte şi tot aşa cu !aptul de a !i un +un psihoterapeut.emplu este actul con!runtării iu+itoare. :ar indi#idul care încearcă să se %.

6CE aruncînd critici în stîn'a şi n dreapta( tră'înd cu arma de la şold.K :ar realitatea #ieţii este în aşa !el încît( uneori( o persoană ştie mai mult decît cealaltă ce e mai +ine pentru aceasta din urmă şi în realitate se 'ăseşte pe o po0iţie de cunoaştere sau de înţelepciune superioară în pri#inţa su+iectului în discuţie. Mama pacientei era o !emeie mînioasă şi #iolentă( care îşi domina !amilia prin !irea ei ţî!noasă( prin manipulări şi nu rareori prin +ătăi !i0ice aplicate soţului în !aţa !iicei. &ceastă 6C8 . Prima cale este cea a aro'anţei@ este cea mai întîlnită modalitate de con!runtare la copii( soţi( pro!esori şi indi#i0i în 'eneral( în tre+urile 0ilnice@ ea este de o+icei sortită eşecului( produce mai mult resentimente decît creşteri spirituale şi are alte e!ecte neintenţionate.aminare.. . 7=. Pentru persoana care iu+eşte cu ade#ărat( actul criticării sau al con!runtării nu apare cu uşurinţă@ pentru ea( este clar că acest act are un mare potenţial de aro'anţă.ercita iu+itoarea îndrumare( atunci cînd iu+itul pare a a#ea ne#oie de ea. Prin urmare( persoana iu+i toare se #a a!la !rec#ent într o dilemă( capti#ă între respectul iu+itor pentru calea în #iaţă a celui sau a celei iu+ite şi responsa+ilitatea de a şi e.tre+ui să !ii alt!el. en'l.4 Persoana care iu+eşte cu ade#ărat( #alori0înd unicitatea şi di!erenţa persoanei iu+ite( #a e0ita( într ade#ăr( să 'în deascăA JEu am dreptate( tu te înşeli@ ştiu mai +ine decît tine ce e mai +ine pentru tine. lea( a!lăm căA J<lîndeţea în ea însăşi nu este nimic altce#a decît o cunoaştere şi o simţire cu ade#ărat a sinelui unui om aşa cum este el. )u a trecut mult timp( în orice ca0( pînă a început să reali0e0e că +lîndeţea tatălui însemna slă+i X The /loud o1 In0no9ing 76orul necunoa'terii8$ trad.ra Pro'o!!( Wulian Press( )e* \or/( 67-7( p.istă un număr semni!icati# de indi#i0i care( dintr un moti# sau altul( au în#ăţat să şi inhi+e tendinţa instincti#ă de a critica sau de a se con!runta cu spontană aro'anţă( dar care nu mer' mai departe( ascun0îndu se în si'uranţa morală a +lîndeţii( neîncercînd niciodată să îşi asume puterea. Orice om care se pri#eşte şi se simte pe sine cu ade#ărat aşa cum este #a a#ea cu si'uranţă +lîndeţe. 6C7 . Con!runtarea cu cine#a iu+it înseamnă a ţi asuma o po0iţie superioară moral şi intelectual !aţă de cel iu+it( cel puţin în ceea ce pri#eşte chestiunea în discuţie.perienţei mele( să !i !ost #reodată distructi#ă. însă iu+irea #erita+ilă #a recunoaşte şi #a respecta indi#idualitatea unică şi identitatea separată a celeilalte persoane.esc pe mine în sumi cre0înd că persoana pe care o iu+esc are ne#oie să !ie re direcţionatăMK &cestea sînt între+ările pe care toţi cei care iu+esc cu ade#ărat tre+uie să şi le pună neîncetat. JChiar #ăd clar cum stau lucrurile sau opere0 pe +a0a unor supo0iţii o+ scureM Chiar îl înţele' cu ade#ărat pe cel pe care 6 iu+escM S ar putea ca nu aceasta să !ie calea prin care cel pe care 6 iu+esc să de#ină mai înţelept@ din această cau0ă percepţia mea asupra nepriceperii sale să !ie oare re0ultatul propriului meu punct de #edere limitatM )u cum#a mă slu.K Părinţii( soţii şi tot !elul de oameni în tot !elul de roluri o aplică în mod curent sau la întîmplare( %.SCU5 CO)1%U)TR%. Preotul nu a ri postat niciodată şi îşi s!ătuia !iica să i răspundă mamei ei aşa cum o !ăcea şi el( întorcîndu i şi celălalt o+ra0( în tradiţia credinţei creştine( cu respect şi supuşenie neîncetată.istă( deci( două căi de a con!runta şi critica o altă !iinţă umanăA aceea a si'uranţei instincti#e şi spontane că a#em dreptate sau aceea de a crede că celălalt are pro+a+il dreptate( idee la care a. în aceste circumstanţe( cel mai înţelept dintre ei doi #a a#ea( în !apt( o+li'aţia de a 6 con!runta pe celălalt cu pro+lema respecti#ă. Cînd a început terapia( pacienta mea îşi #enera tatăl pentru nes!îrşita lui toleranţă şi Jiu+ireK. E.un'em printr o scrupuloasă îndoială de sine şi autoe. %. :in cu#intele unui călu'ăr +ritanic anonim( îndrumător spiritual( din secolul al ]B.KX E. Un ast!el de om a !ost un preot( tatăl unei paciente ale mele de #îrstă medie( care su!erea din copilărie de o ne#o0ă depresi#ă.. Multe asemenea critici şi con!runtări( !ăcute de o+icei în mod impulsi#( la supărare sau mînie( !ac să crească mai mult cantitatea de con!u0ie din lume decît cantitatea de iluminare. 3Boi spune mai multe despre aceasta mai tîr0iu.u+irea scrutare de sine( cît mai o+iecti#ă( este esenţa umilinţei şi +lîndeţii. :ilema poate !i re0ol#ată numai printr o conştiincioasă scrutare de sine( în care cel ce iu+eşte îşi #a e.amina ri'uros #aloarea înţelepciunii proprii şi moti#ele care se a!lă în spatele acestei ne#oi de a şi asuma rolul de conducător.SCU5 CO)1%U)TR%. & doua este calea umilinţei@ nu este una o+işnuită( necesitînd o #erita+ilă e.tensie de sine@ este mult mai pro+a+il să ai+ă succes şi nu am o+ser#at( de a lun'ul e.

ercita puterea.. :acă îşi iu+esc copiii( părinţii tre+uie( cu 'ri. Con!runtarea reciprocă în iu+ire este o parte semni!icati#ă a tuturor relaţiilor umane importante şi de succes. &cest tip de relaţii sînt super!iciale( inter0ic intimitatea şi nu ser#esc numele de prietenie( care le este atît de uşor aplicat.m.u+irea deapsa( între+ările( interdicţiile sau permisiunile( crearea de noi e. în mod similar( soţii care se iu+esc #or tre+ui să se în!runte în mod repetat( în măsura în care relaţiile din căsnicie ser#esc promo#ării creşterii spirituale între parteneri. Cine sînt eu să in!luenţe0 cursul e#enimentelor omeneştiM Ce autoritate m a in#estit să decid ce este mai +ine pentru soţia mea( pentru copilul meu( pentru ţara mea sau pentru rasa umanăM Cine mi a dat dreptul să îndră0nesc să mă încred în propria mi înţele'ere( iar apoi să #reau să mi e.tindem pe noi înşine pentru a ne a.d. Pentru o+iecti#ele noastre( în orice ca0( este su!icient să spunem că persoanele care iu+esc tre+uie să se preocupe de această artă( pentru că( dacă doresc să contri+uie la creşterea spirituală a celuilalt( ele tre+uie să 'ăsească cea mai e!icientă cale pentru această creştere în condiţiile date.ire.ercitare a conducerii sau a puterii. 1ără aceasta( relaţia este super!icială sau chiar supusă eşecului. 696 tării puterii !ără o totală autoconştienti0are( care este cerută de iu+ire( sîntem +inecu#întaţi( !ericiţi( dar distructi#i( i'noranţi în ceea ce pri#eşte !aptul că ne .SCU5 CO)1%U)TR%. Părinţii iu+itori( de e.ercită puterea L nu conştienti0ea0ă acest lucru. & nu reuşi într o con!runtare cînd aceasta este necesară pentru nutrirea creşterii spirituale repre0intă un eşec al iu+irii tot atît de mare precum critica ne'îndită( condamnarea şi alte !orme acti#e de pri#are de în'ri. Cînd ne con!runtăm cu cine#a sau criticăm pe cine#a o !acem deoarece #rem să schim+ăm cursul #ieţii persoanei respecti#e.ucăm de a :umne0eu.amine0e mai întîi pe ei înşişi şi să şi e.ercit #oinţa asupra lumiiM Cine sînt eu( să mă . Este e#ident că mai e. :ar aceia care iu+esc cu ade#ărat şi( ca urmare( muncesc pentru înţelepciunea pe care le o cere iu+irea ştiu că această acţiune .istă semne că ideea de prietenie a început să se adîncească.ercităm puterea( ne aşteptăm să in!luenţăm cursul lumii( al umanităţii şi( deci( ne . :in !ericire( e.act în aceeaşi măsură ca şi mama sa( prin e'oismul ei.erci %. Să con!runţi sau să critici este o !ormă de e. Pot !i scrise #olume între'i despre arta de a e. E.ire părintească adec#ată e. Şi a dat( în s!îrşit( seama că el nu a !ăcut de !apt nimic pentru a o prote.oritatea celor care e. Este o concepţie comună ideea că prietenia tre+uie să !ie o relaţie !ără con!licte( un aran.a de răutatea mamei şi pentru a în!runta răul( nelăsîndu i nici o opţiune( în a!ară de aceea de a încorpora amarele manipulări ale mamei( odată cu pseudou milinţa lui( ca sin'urele modele comportamentale. Ma.oritatea părinţilor( pro!esorilor( liderilor L ma.ă şi atenţie poate( dar nu mai puţin acti#( să i în!runte şi să i critice uneori( la !el de mult pe cît le #or permite copiilor lor să i critice şi să i în!runte.ercitarea puterii nu este nici mai mult nici mai puţin decît o încercare de a in!luenţa cursul e#enimentelor( umane sau de altă natură( printr o acţiune conştientă sau inconştientă( într o manieră predeterminată. Să con!runţi pe cine#a cu ce#a cu care nu se poate descurca #a !i( în cel mai +un ca0( o pierdere de timp( iar în ma.amine0e ri'uros #alorile înainte de a sta+ili cu preci0ie că ştiu ceea ce este mai +ine pentru copilul lor. :acă este #or+a de iu+ire( tre+uie să ne e.oritatea ca0urilor #a a#ea un e!ect #ătămător.usta comunicarea în !uncţie de capacităţile celui pe care îl iu+im. :e cîte ori ne e.oc de a :umne0euM Acesta este riscul.emplu( tre+uie să se e. :acă #rem să ne !acem au0iţi( tre+uie să #or+im într o lim+ă pe care ascultătorul o poate înţele'e şi la un ni#el cu care ascultătorul poate opera.emplul( recompensa şi pe 69> . în aro'anţa e.perienţe( or'ani0area acti#ităţilor ş. Este clar că e.ament de tipulA J:acă mă scarpini pe spate( te scarpin şi euK( re0ultînd numai în urma unui schim+ reciproc de !a#oruri şi complimente prescrise de +unele maniere.ciune şi că( în pasi#itatea lui( a pri#at o de o în'ri.ercitarea puterii( atunci cînd iu+im( necesită un mare #olum de muncă( dar ce le'ătură are aceasta cu riscul implicatM Pro+lema este că cu cît cine#a iu+eşte mai mult( cu atît #a !i mai smerit@ totuşi( cu cît cine#a este mai smerit( cu atît e mai copleşit de posi+ilitatea apariţiei aro'anţei din e. &poi( !ăcînd această determinare( ei #or putea de asemenea să anali0e0e caracterul şi capacităţile copilului( înainte de a decide dacă acesta #a !i mai înclinat să răspundă !a#ora+il con!runtării( laudei( sporirii atenţiei !aţă de el sau aplicării uneia dintre celelalte !orme de in!luenţare.ercitarea puterii.istă multe alte căi( adesea superioare( pentru a in!luenţa cursul e#enimentelor( în a!ara con!runtării sau criticăriiA cum ar !i su'estia( e.ucăm de a :umne0eu.a. )ici o căsnicie nu se poate numi de succes dacă soţul sau soţia nu #a !i cel mai +un critic al celuilalt.

:oi tineri inteli'enţi( artişti J+oemiK( cu care am încercat să lucre0 odată( a#eau de patru ani o căsnicie marcată de ţipete aproape 0ilnice( !ar!urii sparte şi certuri ce se soldau cu 0'îrieturi pe !aţă( continuînd cu in!idelităţi săptămînale şi separări lunare.ul lor este( într un sens( unul e. Cu această conştiinţă( persoanele care iu+esc îşi asumă responsa+ilitatea de a încerca să !ie :umne0eu( de a nu se . #reţi să scoatem pasiunea din relaţia noastrăK( mi au spus. )u e nici o îndoială că maria.înseamnă să te . 5a scurt timp după ce ne am început munca( !iecare dintre ei a perceput în mod corect că această terapie îi #a conduce către creşterea autodisciplinei şi( în consecinţă( spre o relaţie mult mai puţin discordantă. în tăcutele nuanţe controlate ale lui %em+randt se pot 'ăsi culori in!init de +o'ate( unice şi pline de înţelesuri.istă două tipuri de 'reşeli comune pe care proprietarii de scla#i le pot !ace şi care repre0intă !orme e. :eşi nimeni nu tre+uie să !ie scla#ul propriilor sentimente( autodisciplina nu presupune stri#irea şi nimicirea sentimentelor. . Primul tip de proprietar de scla#i nu şi disciplinea0ă deloc scla#ii( nu le o!eră nici o structură( nu le sta+ileşte limite( nu îi trimite în nici o direcţie şi nu este clar cine e şe!ul. Se #a întîmplă( +ineînţeles( ca în timp scla#ii lui să se oprească din muncă şi să înceapă să se mute în conac( in#adînd salonul şi spăr'înd mo+ila( iar în curînd proprietarul de scla#i #a a!la că el este scla#ul acestor scla#i( trăind în acelaşi haos ca mai sus menţionatul cuplu J+oemK cu tul+urări de caracter.istă alternati#ă( cu e.K )u tre+uie să ne închipuim că o persoană ale cărei sentimente sînt controlate şi stăpînite nu poate !i una plină de pasiune.u+irea continua neschim+at( la !el ca şi sla+a producti#itate a #ieţilor lor indi#iduale. 1aptul că un sentiment este necontrolat nu indică( în nici un ca0( că este mai adînc decît un sentiment disciplinat.P5. J)oţiunea d#s.)&TR 69C su+ control şi este atît de hotărît ca ei să nu îi cau0e0e nici o pro+lemă( încît îi +ate re'ulat pentru a 6 . :e #reme ce ele lucrea0ă pentru noi( tre+uie să le tratăm cu respect. de iu+ire şi căsnicie nu lasă loc pasiunii. E.u+irea ne constrîn'e să ne . în primul rînd( sentimentele sînt sursa ener'iei@ ele sînt precum puterea calului sau a scla#ului( !ăcînd posi+ilă îndeplinirea misiunilor #ieţii. întîlnim aici( prin urmare( încă un parado. :in contră( psihiatrii cunosc +ine ade#ărul #echiului pro#er+A J%îurile puţin adînci sînt 0'omotoaseK şi J&pele liniştite sînt adînci. :acă aş iu+i cu ade#ărat( e#ident că mi aş ordona comportamentul într un asemenea !el încît să contri+uie cît se poate la creşterea spirituală a lui sau a ei. Prin urmare( nu numai că autodisciplina este de o+icei iu+ire transpusă în acţiune( dar de asemenea orice om care iu+eşte #erita+il se comportă cu autodisciplina şi orice relaţie de iu+ire #erita+ilă cuprinde disciplina. J:ar d#s.trem de colorat. Proprietarul de scla#i ce practică acest stil e atît de o+sedat de !rica că aceşti scla#i 3sentimentele4 pot să scape de .SC. a %u)irea este disci(linată &m indicat că ener'ia pentru munca autodisciplinei deri#ă din iu+ire( care este o !ormă a #oinţei.ucăm de a :umne0eu a#înd conştiinţa întrea'ă a ceea ce !acem.U<.uca neatenţi de a :umne0eu şi de a îndeplini #oinţa di#ină !ără 'reşeală. Pasiunea înseamnă simţirea marii pro!un0imi.%E& ESTE :.K &proape imediat după aceasta( ei au părăsit terapia şi mi s a adus la cunoştinţă că trei ani mai tîr0iu( după cîte#a încercări cu alţi terapeuţi( concertele lor 0ilnice de ţipete şi haoticul model al căsniciei lor 1 69= .cepţia inacţiunii şi neputinţei. :ar este asemănător cu culorile primare din picturile copilului( aruncate pe hîrtie !ără îndemînare( oca0ional( nu !ără şarm( dar( în 'eneral( aşa cum se întîmplă cu arta copiilorA toate lucrările sînt cam la !el.A numai ieşind de su+ umilinţa cerută de iu+ire oamenii pot nă0ui să !ie :umne0eu.treme şi opuse de conducere e. Celălalt stil de conducere( cel opus( ce presupune sentimentul de #ino#ăţie al ne#roticului( sentiment ce in!luenţea0ă deseori celelalte sentimente ale lui este la !el de autodis tructi#.ecuti#ă. 5e spun !rec#ent pacienţilor mei că sentimentele lor sînt scla#ii lor şi că arta autodisciplinării e asemănătoare artei proprietarilor de scla#i.oci de a :umne0eu şi mai ştiu de asemenea că nu e.

Printre sentimentele ce tre+uie disciplinate se a!lă şi sentimentul iu+irii.uală. &ceasta e calea unei autodiscipline sănătoase. E.oritatea indi#i0ilor ne solicită atenţia( tre+uie să ale'em dintre ei pe aceia de care sîntem îndră'ostiţi acum. %e0ultatul acestui stil este acela că într un timp relati# scurt( scla#ii de#in din ce în ce mai puţin producti#i( iar #oinţa lor este stoarsă de se#erul tratament pe care l au primit. E.ă şi atenţie continuă. &ici( proprietarul îşi tratea0ă sentimentele 3scla#ii4 cu respect( crescîndu 6 cu hrană +una( tratament şi asistenţă medicală( ascultînd şi răspun0înd #ocilor lor( între+îndu le de sănătate( încura.oritatea oamenilor nu reuşea într o #iaţă.utăm( în consecinţă( dacă sîntem atît de !ericiţi încît să !im în po0iţia în care ma.loc( necesitînd 'ri. :acă procesul durea0ă destul timp( într o noapte( pre#i0iunea proprietarului de scla#i se #a ade#eri( iar scla#ii se #or răscula( #or arde palatul şi nu de puţine ori cu proprietarul înăuntru. &şa cum am indicat( acesta nu este echi#alent cu iu+irea #erita+ilă( dar sentimentul se asocia0ă cu in#estirea.aminat mai tîr0iu. &ceasta este 'ene0a unor psiho0e şi a unor ne#ro0e copleşitoare. Sau #or înclina din ce în ce mai mult spre o re+eliune !ăţişă.tinde în #ederea de0#oltării de relaţii de iu+ire #erita+ilă numai cu soţii şi cu copiii lor.P5.utor în apro#i0ionarea noastră cu destulă ener'ie pentru a mani!esta o dra'oste #erita+ilă pentru cîţi#a indi#i0i anume.îndu le( or'ani0îndu le( sta+ilindu le limitele( deci0înd clar între ele( redirecţionîndu le şi în#ăţîndu le( nelăsînd niciodată #reun semn de îndoială asupra a cine e şe!ul.utor( pro+a+il( contri+uind la sta+ilitatea şi producti#itatea relaţiilor umane( pentru că ma.istă adeseori ce#a patetic la indi#idul care a eşuat în încercarea de a şi trans!orma !amilia într o uniune a iu+irii( căutînd încă relaţii de iu+ire în a!ara . Unul dintre ele este mitul #estic sau american al iu+irii romantice( care su'erea0ă că !iecare om este JmenitK unul alt om@ ast!el( prin e.U<. Pentru aceştia( mitul e. Prima o+li'aţie a unei persoane care iu+eşte #erita+il o #or constitui întotdeauna relaţiile ei maritale şi parentale. încercarea de a depăşi limitele ener'iei noastre înseamnă a o!eri mai mult decît putem da şi e.oritatea !iinţelor umane îşi în!runtă limitele capacităţii lor de a se e. :eoarece iu+irea #erita+ilă implică o e. Mulţi !actori tre+uie a#uţi în #edere( în primul rînd capacitatea posi+ilului primitor al dra'ostei noastre de a răspunde iu+irii prin creştere spirituală. Tre+uie să !ii !oarte respectat şi nutrit de ener'ia lui creati#ă( dar dacă i se permite să o ia ra0na( re0ultatul nu #a !i o iu+ire #erita+ilă( ci con!u0ie şi neproducti#itate.istă unii oameni care pot să iu+ească mai mult de o sin'ură persoană în acelaşi timp( să menţină simultan mai multe relaţii de iu+ire #erita+ilă.istă un punct de unde nu te mai poţi întoarce( dincolo de care încercarea de a i iu+i pe toţi cei ce ne apar în cale de#ine !ra 699 . )u putem să iu+im pe oricine. Mitul este de a. într ade#ăr( dacă cine#a poate spune că a construit o relaţie de iu+ire #erita+ilă cu partenerul şi cu copilul( atunci poate spune că a reuşit să reali0e0e ceea ce ma. &ceasta este ea însăşi o pro+lemă din mai multe moti#e.)&TR 69F !amiliei. .tensie de sine( sînt cerute cantităţi #aste de ener'ie şi( #rînd sau ne#rînd( depo0itul nostru de ener'ie este limitat la !el ca şi orele dintr o 0i.cusi#itatea relaţiilor de dra'oste( în particular( e. Oamenii au capacităţi di!erite( un !actor care #a !i e.u+irea uduloasă şi dăunătoare pentru cei pe care #rem să i a.asculta şi îi pedepseşte se#er la primul semn de putere din partea lor. :ar ea tre+uie !ăcută.u+irea #erita+ilă e preţioasă( iar aceia care sînt capa+ili de iu+ire #erita+ilă ştiu că iu+irea lor tre+uie să !ie !ocali0ată cît de producti# posi+il( prin autodisciplină. &cest mit( prin urmare( prescrie e.clusi#itatea se. Totuşi( e.%E& ESTE :. &ceastă ale'ere nu este uşoară@ poate !i chinuitor de dureroasă( la !el cum poate !i asumarea puterii dumne0eieşti.istă ca0uri în care capacitatea cui#a de a iu+i este su!icient de mare pentru a construi cu succes relaţii de iu+ire în !amilie şi pentru a a#ea ener'ie şi pentru alte relaţii.clusi#ităţii nu este numai !als ca atare( dar repre0intă( de asemenea( o limită . Este( în orice ca0( de necontestat că sînt o mulţime de asemenea spirite atît de încuiate în spatele unor armuri impenetra+ile încît( în ciuda celor mai mari e!orturi de a nutri şi creşte acele spirite( ele sînt damnate la un eşec aproape si'ur. într ade#ăr( putem a#ea sentimentul că iu+im umanitatea şi acest sentiment poate !i( de asemenea( de a.SC. :ar iu+irea #erita+ilă pentru relati# puţini indi#i0i este tot ceea ce ne stă în putere.e 3prin urmare nici simplă( nici uşoară4 şi echili+rate căi de mi. Tre+uie de asemenea anali0ată şi cealaltă !aţetă a pro+lemei de a iu+i prea multe persoane. încercarea de a iu+i pe cine#a care nu poate +ene!icia din iu+irea ta de creştere spirituală înseamnă a ţi irosi ener'ia( a sădi sămînţa pe un teren arid. &dministrarea potri#ită a sentimentelor se !ace în mod clar de a lun'ul unei comple.trapolare( el nu este sortit nimănui altcui#a.

pansiunea prea lentă a sineluiK. Cînd iu+esc #erita+il( îmi e.U<. Sînt( în totalitate( o !iinţă umană e'oistă.ntre timp( unii dintre cititori s ar putea simţi să tui de conceptul de disciplină şi #or conclu0iona că sînt a#ocatul unui stil de #iaţă de o plictisitoare &utodisciplină cal#inistică permanentăP Permanentă autoanali0ăP :atorieP %esponsa+ilitateP )eopuritanism( ar spune unii. Şi aşa cum am crescut prin iu+ire( la !el a crescut şi dra'ostea L 69- . 5i+ertatea şi disciplina sînt într ade#ăr !oarte strînse( !ără disciplina iu+irii #erita+ile li+ertatea este în mod in#aria+il potri#nică iu+irii şi distructi#ă. Prima dată cînd am început să înţele' cît narcisism poate e.K Ceea ce a #rut să spună a !ost că doar cîţi#a dintre noi au o capacitate de autodisciplină atît de mare încît să menţină relaţii în care e. :espre această e. &şa cum cîntă Wohn :en#erA .traordinară comple. :ar sînt şi un ne+un #oios.ăresc$ Tu e'ti tot ce (oţi să 1ii$ 1ii deci "iaţa*i (er1ectă$ eu o doresc <i Boacă cu mine Bocul acest.tind( cresc.itate a chestiunii 3atinsă aici numai în trecere4 #or+ea Woseph 1letcher( teolo' şi autor al cerţii 6oua =oralitate$ aşa cum mi a relatat un prieten de al meuA J. durat munca noastră( a demonstrat o creştere a capacităţii de a a#ea încredere în persoanele demne de încredere( de a distin'e între persoanele demne de încredere şi cele nedemne( de a accepta !aptul că .tind şinele( şi cînd mă e.ista a !ost în timpul unui inter#iu cu o pacientă schi0o!renică( pe care o #oi numi Susan ]. )u !ac niciodată ce#a pentru altcine#a( ci tot ce !ac !ac pentru mine însumi.tatică( dar ele #or 0+ura şi #or !i din ce în ce mai amă'itoare. . într ade#ăr( indi#i0ii narcisişti( în !apt( sînt neputincioşi în a şi percepe copiii( soţii sau prietenii ca !iind separaţi de ei înşişi la ni#el emoţional.tinderea sinelui pentru a e#ita Je. Eşecul de a percepe şi respecta această separare este întîlnit deseori şi repre0intă cau0a multor +oli mintale şi su!erinţe inutile.%E& Y)SE&M)R SEP&%&%E 69E %u)irea*i (retutindeni$ eu o .u+irea li+eră e un ideal.inutilă în !aţa capacităţii lor de a se o!eri şi altora( din a!ara !amiliei.? %u)irea înseamnă se(arare Chiar dacă actul de a nutri creşterea spirituală a altcui#a are e!ectul de a nutri propriul spirit( o caracteristică ma. Poate că sînt neopu ritan. Susan a#ea C6 de ani pe atunci.u+irea #erita+ilă este împlinire de sine.oră a iu+irii #erita+ile este că distincţia între sine şi altcine#a este întotdeauna menţinută şi conser#ată. Cel care iu+eşte #erita+il îl #a percepe întotdeauna pe cel pe care îl iu+eşte ca pe cine#a care are o identitate total separată. Pînă la #îrsta de 68 ani( a a#ut cîte#a încercări serioase de sinucidere şi a tre+uit să !ie internată aproape continuu timp de 6C ani după aceea într o mulţime de spitale şi sanatorii( în orice ca0( cu si'uranţă datorită tratamentului psihiatric de calitate pe care 6 a primit în cursul acestor ani( a început în s!îrşit să se însănătoşească. Cu cît nutresc mai mult creşterea spirituală a celorlalţi( cu atît este mai nutrită creşterea mea spirituală. &pucaţi o altă cale şi #eţi descoperi poate unele momente de +ucurie e.treme !orme( eşecul de a percepe separarea de tine a celuilalt se numeşte narcisism.a această separare şi indi#idualitatea unică a celui pe care îl iu+eşte. Pentru cîte#a luni( cît a X J5o#e îs E#er2*hereK 3J. Spuneţi i aşa cum #reţi( iu+irea #erita+ilă( cu toată disciplina pe care o presupune( este sin'ura cale în această #iaţă pentru a o+ţine o +ucurie su+stanţială. Cu cît iu+esc mai mult( cu cît iu+esc mai îndelun'( cu atît de#in mai mare.istă iu+ire #erita+ilă atît în !amilie( cît şi în a!ara ei. Mai mult decît atît( întotdeauna cel care iu+eşte #erita+il #a respecta şi chiar #a încura. . Este posi+il ca această limitare să !ie depăşită( dar o mare autodisciplină este cerută în e. :in ne!ericire( e un ideal de care doar cîţi#a dintre noi sînt capa+ili. în cele mai e.u+irea mea( tot mai pre0entă( tot mai constantă.u+irea i pretutindeniK4( de Wohn :en#er( Woe "enr2( Ste#e $eis+er' şi Wohn Martin Sommers( cop2ri'ht 67EF Cherr2 5ane Music Co( care ne au acordat permisiunea de a o pu+lica.

)u ar tre+ui să te e.%E& Y)SE&M)R SEP&%&%E 697 JSusan( mer'i la culcare.K J<ineînţeles că sînt tristăK( mi a 0is. în mintea ei( Susan ca entitate( indi#id separat cu indi#idualitate( cu o cale di!erită în #iaţă pur şi simplu nu e. )u o !ăcea conştient sau maliţios@ în realitate( la ni#el emoţional( nu putea să o perceapă pe Susan ca a#înd o identitate separată de a ei. putea recunoaşte alţi oameni ca !iind di!eriţi de ea însăşi. într o după amia0ă în care :oamnei ]. &stă0i # am spus lucruri care sînt mai mult decît încura.plicare a ceea ce( într ade#ăr( Susan a tre+uit să su!ere multă #reme de a lun'ul +olii sale( dar le am e. Su san era ea.ine pe alţii pentru a continua să se nutrească. nu putea acum să !acă distincţia între Susan şi propria persoană.ul meu încura.K :e #reme ce ei nu îi percep . )u le mai pasă de copii.( ea sin'ură.plic în detaliu moti#ele optimismului meu. JUitaţi( :oamnă ]. Ceea ce ea a simţit tre+uia să simtă şi Susan.ă( cu e#idente determinări 'enetice( ca şi ale mediului încon. 5a început am cre0ut că sînt lacrimi de +ucurie( dar se #edea din e.primare a propriilor ne#oi. :ar ne putem ima'ina pro!un0imea con!u0iei din copilăria Susanei pro#ocată de narcisismul mamei sale şi se poate anali0a în mod o+iecti# interacţiunea mamelor narcisiste cu copiii lor.u+irea J)u mă pot 'îndi decît la ce #iaţă di!icilă în!runtă SusanK( răspunse printre lacrimi :oamna ].K Pe de altă parte( într o după amia0ă cînd :oamna ].plicat şi că în mod clar a în#ăţat multe din această su!erinţă( că partea cea mai 'rea a trecut şi că nu e pro+a+il ca ea să su!ere de acum înainte mai mult decît oricare alt adult.trem de comple. &m !ost !oarte !ericit să le descriu pro'resul enorm al Susanei şi să le e. :oamna ] continua să plîn'ă în tăcere. îi păruse rău pentru propria persoană( Susan ar !i putut #eni de la şcoală aducînd cîte#a din picturile pe care pro!esorul ei i le a notat cu 6>.urător.istenţă independentă.i( !ără să !ie ne#oie să se spri. J:e a lun'ul ultimilor 6C ani( tre+uie că aţi participat la cel puţin => de întîlniri ca aceasta cu psihiatrii Susanei( şi din cîte ştiu eu( nici unul dintre ei nu a !ost mai optimist decît mine. :in punct de #edere intelectual( :oamna ].ator. &ceasta s a întîmplat cînd m am întîlnit cu părinţii ei( un cuplu arătos şi sănătos( cam de cinci0eci şi cinci de ani.ista L pro+a+il( nici nimeni altcine#a.K( am spus( Je. <rusc( am reali0at că :oamna ]. Cum poate !ace asta( m am 'în ditM :upă aceasta( am reali0at că :oamna ]. s ar !i a!lat într o !oarte +ună dispo0iţie( Susan ar !i putut #eni acasă în lacrimi din cau0a !aptului că a !ost tero ri0ată de cîţi#a +ăieţi în auto+u0ul şcolii( iar :oamna ]. Sistemul de în#ăţămînt e depăşit. în !inal( am spusA JSînt de0orientat( :oamnă ]. îşi deplîn'ea propria su!erinţă şi durere( însă întîlnirea era pentru Susan( nu pentru ea( iar ea îşi #ărsa lacrimile în numele Susanei.ată şi !ericită pentru eaMK J)e!ericita #iaţă a Susanei este atît de plină de durereK( a scîncit :oamna ].U<.tenue0i atît cu lucrul la şcoală.traordinar că domnul Wones e un şo!er de auto+u0 atît de +unM Este atît de ră+dător şi dră'uţ cu toţi copiii şi răutăţile #oastreP Cred că ar tre+ui să îi o!eriţi un cadou mic şi dră'uţ de Crăciun.presia ei că era !oarte tristă. ar !i putut răspundeA .pre0intă tul+urări schi0o!renice@ a înţeles că #a !i necesar să muncească mult tot restul #ieţii ei pentru a se autodisciplina şi a lupta cu această +oală( să se respecte pe sine şi să !acă ceea ce este necesar pentru a se în'ri.K &m pornit( atunci( într o lun'ă e.plic( mama Susanei a început să plîn'ă şi a continuat să plîn'ă de cum a au0it mesa.loc de e. :in cau0a acestui mare pro'res( am simţit că se apropie timpul cînd Susan #a !i în stare să părăseasă spitalul şi pentru prima oară în #iaţa ei să şi poată menţine şi conduce cu succes o e.atoare( dar dumnea#oastră păreţi să !iţi tristă.istă ce#a ce # aş putea spune despre Susan ast!el încît să #ă !ac să #ă simţiţi mai încura. )u se poate spune că asemenea mame sînt în toate ca0urile narcisiste sau că mamele narcisiste nu pot da naştere unui copil normal.K( am spus. )u #ă simţiţi mai de'ra+ă +ucuroasă decît tristăMK 698 . JSincer( sînt încă încurcat( :oamnă ]. ar !i putut spuneA J)u este e. în e.traordinar de narcisişti( cum era şi :oamna ]. :ar spre marea mea surpri0ă( puţin după ce am început să e. :acă i ar !i spus mamei sale( plină de mîndrie( ce repede pro'resea0ă în acest domeniu( :oamna ]. J)u mă pot a+ţine să nu plîn' cînd mă 'îndesc cît a su!erit +iata Susan.perienţele ulterioare( am recunoscut adesea în mame ale copiilor schi0o!renici indi#i0i e. într ade#ăr( ea s ar putea să su!ere mai puţin decît oricare dintre noi din cau0a înţelepciunii cîşti'ate din +ătălia cu schi0o!renia. O utili0a pe Susan ca pe un mi. în adîncurile minţii sale( întrea'a lume era ea( :oamna ]. nu plîn'ea pentru Susan( ci pentru ea însăşi. Schi0o!renia este o +oală e.

5ipsindu le empatia( de o+icei părinţii narcisişti le răspund copiilor lor în mod nepotri#it la ni#el emoţional şi eşuea0ă în a recunoaşte sau în a #eri!ica sentimentele copilului.it sau maşinile strălucitoare( care sînt e. Ei sînt 1iii 'i 1iicele dorului "ieţii de ea însă'i îndrăgostită. Părinţii( în !apt( eşuea0ă în încercarea de a aprecia indi#idualitatea unică a copiilor lor şi îşi pri#esc adeseori copiii ca pe o e. Sin'urul lucru de care le pasă cu ade#ărat este ima'inea lor. Chiar dacă nu tot atît de narcisişti ca :oamna ].usti!icate. &m considerat că aş putea să îi demonstre0 aceasta chestionîndu i pe ceilalţi mem+ri ai 'rupului( .K &semenea resentimente adolescentine sînt adeseori .pe ceilalţi ca !iind ceilalţi( ci doar o e. Totodată( le am su'erat că ei ar tre+ui să mai slă+ească presiunea e. )u este de mirare( deci( că asemenea copii cresc cu 'ra#e de!icienţe în a recunoaşte( a accepta şi prin urmare în a şi stăpîni propriile sentimente.iua de ieri. &cestor !orme +lînde( dar nu mai puţin distructi#e de narcisism parental des întîlnite li se adresea0ă poate Kahlil Di+ran în unele dintre cele mai ra!inate cu#inte scrise #reodată despre creşterea copiluluiA /o(iii vo'tri nu sînt co(iii vo'tri.tensie a lor înşile( în multe ca0uri ca pe hainele lor ele'ante( 'a0onul atent în'ri.U<.act ca unchiul tău WimK( ca şi cum copilul ar !i o copie 'enetică !idelă a lor înşile sau a !amiliei( cînd realitatea în ceea ce pri#eşte com+inaţiile 'enetice este aceea că toţi copiii sînt e. Le (uteţi gă. &dolescenţii se plîn' !rec#ent că sînt disciplinaţi într un anume !el nu dintr o preocupare #erita+ilă( ci din cau0a !ricii părinţilor( că le #or crea o ima'ine proastă.ercitată pentru ca ea să !ie o copie !idelă a lor.K :upă ce am inter#ie#at o pe Sall2( o tînără !ermecătoare şi #i#ace( cu re0ultate !oarte +une la şcoală şi a#înd o mulţime de prieteni( le am spus părinţilor 6F> .)ura iute 'i de(arte. #e drumul nes1ir'irii Arca'ul vede ţinta 'i cu (uterea Lui vă încordea.ilei de mîine$ (e care voi nu o (uteţi vi. &m !ost în'ro0it de ceea ce îmi părea a !i o mani!estare 'reu mascată de şo#inism masculin. Părinţii #or spune despre copilul lorA J&şchia nu sare departe de trunchiK sau îi #or spune copilului lorA JEşti e. O soţie de 'eneral se plîn'ea de !iica lor de 6E aniA JCînd e acasă( Sall2 stă tot timpul în camera ei( scriind poe0ii triste. JEi nu mi pot e. <i (uterea voastră$ (rin mîna Arca'ului$ să vă aducă )ucurie$ /ăci$ (recum El iu)e'te săgeata călătoare$ tot la 1el iu)e'te 'i arcul cel statornic? :i!icultatea pe care oamenii în 'eneral par să o ai+ă în a aprecia pe deplin separarea celor de care sînt apropiaţi are le'ătură nu doar cu !aptul de a !i părinţi( ci şi cu relaţiile lor cele mai intime( inclusi# căsnicia.ă$ ast1el ca săgeţile*% să (oată .%E& Y)SE&M)R SEP&%&%E 6F6 "oi sînteţi arcul din care co(iii vo'tri$ ca ni'te săgeţi vii$ sînt a.tensii ale lor înşile( repre0entînd statutul lor în !aţa lumii.ui să 1iţi ca ei$ dar nu căutaţi să*i 1aceţi asemenea vouă$ #entru că viaţa nu merge îna(oi$ nici .trem de di!eriţi( din punct de #edere 'enetic( comparati# cu !iecare dintre părinţii lor şi !aţă de toţi înaintaşii lor. E.( marea ma.u+irea ei că eu cred că Sall2 este per!ect sănătoasă. #uteţi să le daţi dragostea$ nu însă 'i gîndurile voastre$ Fiindcă ei au gîndurile lor.dui tru(ul dar nu 'i su1letul$ Fiindcă su1letele lor locuiesc în casa .ita nici chiar în vis.oritate a părinţilor eşuea0ă( într o anumită măsură( în a recunoaşte în mod adec#at sau în a aprecia pe deplin indi#idualitatea unică sau J!aptul de a !i altulK al copilului lor. Mi e teamă că are o +oală serioasă. Şi re!u0ă cu desă#îrşire să mear'ă la petreceri.plica de ce nu tre+uie să îl port mare. .ă)ove'te în . Taţii sporti#i îşi împin' copiii înclinaţi spre în#ăţătură către !ot+al( iar taţii cu meserii academice îşi îndrumă copiii cu înclinaţii sporti#e către cărţi( !ăcîndu i pe copiii lor să resimtă în mod inutil multă #ino#ăţie şi tul+urare.*vîrliţi. &u plecat să consulte un alt psihiatru( unul care #a !i în stare să se pronunţe asupra di!eritelor de#iaţii ale copilului lor. )u cu mult timp în urmă( am ascultat într un 'rup de cupluri o declaraţie a unui participant@ el spunea că Jscopul şi menireaK soţiei sale sînt acelea de a păstra casa curată şi de a 6 hrăni cum se cu#ine.tensie a lor înşile( indi#i0ilor narcisişti le lipseşte empatia( care este capacitatea de a simţi ce simte celălalt. Pur şi simplu( nu #or ca alţi oameni să i #adă pe copiii lor cu părul lun'.emplele comune a+undă. Ei vin (rin voi dar nu din voi$ <i$ de'i sînt cu voi$ ei nu sînt ai vo'tri. în realitate( nu le pasă cîtuşi de puţin de mine. JPărinţii mei mă +at mereu la cap să îmi tai părulK( o+işnuiau adolescenţii să spună acum cîţi#a ani. E mor+id( doctore. #uteţi nă.

Toţi au de!init scopul şi menirea soţilor sau soţiilor lor în relaţie cu ei înşişi@ toţi au clacat în a înţele'e că propriile lor . .emplu( a dat naştere unei !ilo0o!ii nu neplăcute cuplurilor mai sus menţionate L con!orm căreia scopul şi menirea indi#idului este acela de a ser#i relaţiei( 'rupului( colecti#ului( societăţii. &r tre+ui să !ie e#ident pentru orice minte cu discernămînt că nici una dintre aceste soluţii pure la pro+lema separării într o relaţie nu a#ea succes.+a ei de în'ri.ească împreună de cămin şi împreună tre+uie să se a#înte spre înălţimi.K Concepţia aceasta le a rămas străină pentru ce#a timp( totuşi. J:umne0eule mareK( am e. 6F= .locul #ieţiiK. Cînd lucrăm cu cupluri( soţia mea şi cu mine trasăm o analo'ie între căsnicie şi o ta+ără de alpinism. Mai de#reme sau mai tîr0iu( JcapitalistulK se #a apropia de eşec şi se #a întoarce pentru a şi re'ăsi ta+ăra neîn'ri.ă( timp şi ener'ie( dar care e. Bădu#ele şi or!anii pot muri de !oame( iar asta nu tre+uie să 6 împiedice pe întreprin0ătorul indi#idual să se +ucure de toate roadele iniţiati#ei lui. Spre oroarea mea( ceilalţi şase( +ăr+aţi şi !emei laolaltă( au dat răspunsuri destul de asemănătoare. Căsniciile +une nu pot !i construite de indi#i0i înspăimîntaţi de sin'urătatea lor( aşa cum se întîmplă în ma.u+irea #erita+ilă nu respectă doar indi#idualitatea celuilalt( ci . :acă unul #rea să !acă alpinism( celălalt tre+uie să ai+ă 'ri.utor în a arăta calea ce este în mod clar sin'ura re0ol#are idealăA căsnicia ca o ade#ărată instituţie a cooperării( ce necesită mari contri+uţii mutuale( 'ri.K Drupul nu s a simţit numai pedepsit( ci şi !oarte con!u0 datorită #erdictului meu. JScopul şi menirea soţiei mele( 5il2(K am răspuns( Jeste de a creşte pentru a !i cea mai +ună în ceea ce poate !ace( nu pentru +ene!iciul meu( ci pentru al ei şi pentru 'loria :omnului. Oarecum ostili( mi au cerut să de!inesc scopul şi menirea soţiei mele.ului este cea creată de soţ( care( odată căsătorit( îşi dedică întrea'a ener'ie ascensiunii şi deloc 'ri. O pro+lemă o+işnuită şi tradiţional masculină a maria. &lpiniştii e.oritatea ca0urilor( pentru a căuta o scăpare în căsătorie.U<.irea ta+erei ca şi cu ascensiunea( pentru că supra#ieţuirea lor depinde de cît de atent #eri!ică dacă ta+ăra este ro+ust construită şi +ine apro#i0ionată. <ăr+atul şi !emeia tre+uie să în'ri.ă de ta+ără( un loc în care se 'ăsesc pro#i0ii şi corturi( unde primul poate primi hrană şi se poate odihni înainte de a se a#entura din nou în căutarea unei noi pro#ocări.ii !aţă de căsnicie sau ta+erei de la +a0ă( aşteptîndu se ca totul să !ie în per!ectă ordine oricînd ar ale'e să se întoarcă aici pentru odihnă şi recre ere( înainte de a şi asuma #reo răspundere în întreţinerea ei. Orion( 6776( p.u+irea Pro+lema separării în relaţiile apropiate a chinuit minţile oamenilor de a lun'ul multor ani.perimentaţi ştiu că tre+uie să cheltuiască cel puţin la !el de mult timp( dacă nu mai mult( cu în'ri. 6C.KX Crescînd( am reali0at însă că separarea partenerilor îm+o'ăţeşte cuplul. rom.pentru a se pronunţa despre cum percep ei scopul şi menirea soţiilor lor. Pentru ea( ta+ăra este #îr!ul. Capitalismul pur( pe de altă parte( a susţinut destinul indi#idului chiar cu costul relaţiei( 'rupului( colecti#ului( societăţii.n orice ca0( a primit mai multă atenţie din punct de #edere politic decît din punct de #edere al căsniciei.%E& Y)SE&M)R SEP&%&%E 6FC odată căsătorită( simte că ţelul #ieţii ei a !ost atins. :oar destinul statului este important@ destinul indi#idului este considerat lipsit de importanţă.ită în ruină( soţia i'norată !iind spitali0ată pentru o cădere ner#oasă( !u'ită cu un alt +ăr+at sau( cu alte cu#inte( demisionată din slu.itor de ta+ără. Ca adolescent( mă în!ioram adesea la #or+ele de iu+ire ale tinerei poete americane &nn <radstreet spuse soţului eiA J:acă #reodată doi ar !i unul( atunci L noi sîntem.umătăţi pot a#ea o e. Mişcarea de eli+erare !eminină poate !i de a.istă pentru scopul primar de a nutri creşterea spi rituală indi#iduală a !iecăruia dintre participanţi( în #ederea atin'erii unor #îr!uri proprii. Ea nu poate să înţelea'ă sau să priceapă ne#oia soţului ei de a înre'istra e. de %adu Cîrneci( ed. Comunismul pur( de e. Sănătatea indi#iduală depinde de sănătatea societăţii@ sănătatea societăţii depinde de sănătatea indi#i0ilor săi.clamat( Jnu e de mirare că #oi toţi a#eţi di!icultăţi în căsniciile #oastre şi #eţi continua să le a#eţi pînă cînd #eţi recunoaşte că !iecare dintre #oi are propriul lui destin de îndeplinit.istenţă separată de a lor sau un destin di!erit de ceea ce le o!eră căsnicia. Ca şi alte re0ol#ări JcomunisteK ale pro+lemei( aceasta creea0ă o relaţie su!ocantă şi umilitoare( din care soţul( simţindu se prins în cursă şi limitat( poate ale'e să se eli+ere0e în momentul Jcri0ei de la mi. . X Kahlil Di+ran( #ro1etul$ trad.perienţe şi împliniri şi după căsătorie şi reacţionea0ă la acest lucru cu 'elo0ie şi nes!îrşite cereri ca el să dedice tot mai multă atenţie căminului. O pro+lemă maritală la !el de comună şi tradiţional !eminină este creată de soţia care( .

în cîte#a puncte( #alorile noastre erau destul de di!erite@ în timpul +ătăliei( a a. $alter <lair et al$ Scott( 1oresman( Dlen#ie*( 666. #entru ca vînturile cerurilor să (oată dansa (rintre voi.cepţie !ăcînd !antasma con!orm căreia psihiatrii sînt posesorii unor cu#inte şi tehnici ma'ice de a interacţiona cu pacienţii( descurcînd în mod ma'ic iţele psihicului.iri atente decît de pe urma a ceea ce o+ţineau de la mine( dar am în#ăţat cu#intele Jma'iceK tradiţionale şi tehnicile de interacţiune.( pp.ista nici un semn că starea Marciei s ar !i îm+unătăţit. %u)iţi*vă unul (e altul$ dar nu vă 1aceţi din iu)ire o(reli'te4 Fie$ mai degra)ă$ o mare vălurind între ţărmurile su1letelor voastre. îm(ărţiţi*vă (îinea$ dar nu mîncaţi din aceea'i )ucată. Marcia #enea să mă #adă de trei ori pe săptămînă. Sau( cum este în ca0ul iu+irii #erita+ile( Jsacri!iciileK în interesul creşterii altora ser#esc în e'ală măsură pentru creşterea X JTo M2 :ear and 5o#in' "us+andK 3J:ra'ului şi iu+itului meu soţK4( 6-E8( din The Literature o1 the Inited !tates$ ed. :espre solitudinea înţelepciunii #or+eşte încă o dată pro!etul lui Kahlil Di+ran( re!erindu se la căsnicieA Dar e )ine să e:iste s(aţii în acest îm(reună al vostru.uns să se schim+e cum#a( iar eu să mai schim+ cîte ce#a în mine însumi.utării oamenilor în alte +ranşe ale medicinii implică tehnolo'ia( cu care eu nu mă simt con!orta+il şi care( de alt!el( pare prea me X Kahlil Di+ran( #ro1etul$ ed.E 6FF canicistă pentru a se potri#i 'usturilor mele.( 67FC( p.a celeilalte$ #entru că numai mina vieţii vă (oate cu(rinde inimile$ <i ţineţi*vă alături$ dar nu chiar a'a de a(roa(e$ /ăci coloanele tem(lului înălţate*s la anume distanţă$ %ar steBarul 'i chi(arosul nu cresc unul în um)ra celuilalt? %u)ire 'i (sihotera(ie Este 'reu pentru mine să redau acum moti#aţia şi înţele'erea cu care am intrat în domeniul psihiatriei acum 6F ani. Im(leţi*vă$ unul altuia$ cu(a$ dar nu )eţi dintr*o singură cu(ă.u+irea de sine.U<. Procesul a. & !ost o ade#ărată +ătălie.%E Ş. Pro+a+il îmi doream să !iu ma'ician. Este #or+a de întoarcerea indi#idului spre nutrirea căsniciei sau a societăţii de pe culmile pe care ea sau el le au tra#ersat sin'uri şi care ser#esc ridicării acelei căsnicii sau societăţii către noi înălţimi. în s!îrşit( după . în timpul primelor 0ece luni de instruire ale mele( am lucrat cu pacienţi !oarte +olna#i şi tul+uraţi( care păreau a +ene!icia mult mai mult de pe urma tratamentelor cu şocuri electrice şi pastile sau a unei în'ri.ut oamenii. /înlaţi 'i dansaţi 'i veseliţi*vă laolaltă$ dar 1aceţi ca 1iecare să rămînă singur$ întocmai cum strunele lăutei sînt singure$ în tim( ce vi)rea. Dăruiţi*vă inimile$ 1ără a le lăsa$ însă$ una în (a. într ade#ar( la puţin timp după ce a început să mă consulte( ea şi a de0#oltat un model comportamental de o promiscuitate aproape inaccepta+ilă şi timp de luni între'i a înre'istrat nea+ătut nenumărate incidente de Jcomportament răuK.caută să o culti#e chiar cu riscul separării sau pierderii."OTE%&P. Cu si'uranţă( mi am dorit să a.istă pentru scopul de +a0ă de a asi'ura nutrirea acestor călătorii indi#iduale. Ultimul ţel al #ieţii rămîne creşterea spirituală a indi#idului( călătoria solitară pe culmi care pot !i atinse numai de unul sin'ur.ute pe oameni( e. Căsnicia şi societatea e. &#eam o noţiune !oarte #a'ă de spre !aptul că munca implicată ar a#ea de a !ace cu de0#oltarea spirituală a pacienţilor şi cu si'uranţă nici măcar prin 'înd nu mi trecea că aceasta ar implica propria mea de0#oltare spirituală. :in acest punct de #edere( creşterea indi#iduală şi creşterea societăţii sînt interdependente( dar indi#idul se #a a!la întotdeauna sin'ur şi i0olat în !aţa culmilor ameninţătoare. :e asemenea( am 'ăsit că !aptul de a discuta cu oamenii este mult mai distracti# decît să îi cercete0i amănunţit şi să îi opere0i( iar ciudăţeniile minţii umane păreau( inerent( mult mai interesante decît ciudăţeniile corpului sau micro+ii care îl in!ectea0ă. 6F9 .ă de primul meu pacient ne#rotic( care !ăcea de multă #reme psihoterapie ca pacient neinternat. Călătoriile semni!icati#e nu pot !i duse la îndeplinire !ără o nutrire potri#ită( o!erită de o căsnicie reuşită sau de o societate de succes.ă în aceea'i armonie. 6F7. :upă această perioadă( am început să am 'ri. cit. :ar lupta continua( în ciuda +a'a.ului meu de cu#inte ma'ice( tehnici şi situaţii şi nu e. 66 6=. . )u #oia să #or+ească despre lucrurile pe care îmi doream să le aud sau nu #oia să discute despre ele în !elul în care doream( iar uneori nu #oia să #or+ească deloc. )u a#eam nici o idee despre cum pot psihiatrii să îi a. PS. Era o pacientă pe care o #om numi Marcia.

Cum să reacţione0M Cu inima strînsă( am încercat să mer' pe ceea ce părea( într ade#ăr( un teren !oarte periculos. în !apt( îţi admir întrea'a muncă. )u ai !i !ost în stare să !aci acest lucru dacă nu ai !i tipul de persoană hotărîtă să se de0#olte şi care să #rea să muncească din 'reu pentru a de#eni mai +ună. :eci( răspunsul esteA )u( nu cred că eşti o nenorocită. în primul rînd( în terapie este necesar să !im oneşti totdeauna. )u a mai !ost promiscuă niciodată. O admiram şi o plăceam cu sinceritate pe Marcia. &ceasta era e. )u cred că aş putea crede despre cine#a care munceşte atît de mult pentru sine cum o !aci tu că este o nenorocită.E 6FE crurile !rumoase din ea însăşi.act ceea ce îşi dorea( a spus. Sen0aţia de 0ădărnicie din +ătăliile anterioare s a risipit instantaneu( şi munca noastră a de#enit cursi#ă şi uşoară( cu pro'rese remarca+ile.utorM . :ar ce aş !i putut !ace acumM Ce cu#inte ma'ice( tehnici sau metode mi ar !i !ost de a. &m a#ut o interacţiune care nu îmi !usese niciodată su'erată sau recomandată în timpul instruirii mele@ simplul !apt că nu îmi !usese menţionată era pentru mine o indicaţie că este o interacţiune de0apro+ată( o situaţie în care orice psihiatru care se respectă nu şi ar !i permis să intre. PS. Mi a #or+it ast!el o şedinţă întrea'ă( după nouă luni de terapieA J)u #ă puteţi ima'ina( doctore Peac/( cît de !rustrant este pentru mine să mă aştept să comunic cu d#s.un asemenea an( m a între+at( în mi. în decursul acestei perioade de timp( lucrurile nu au mers uşor între noi. într ade#ăr( după tot acest timp( nu prea a#eam multe sentimente pentru ce repre0enta "elen.U<. sînteţi atît de puţin interesat de mine şi din cau0a aceasta atît de ne'li. în al doilea rînd( !aptul că o plăceam şi admiraţia mea erau de o reală importanţă pentru ea( din cau0a duratei mari de timp de cînd ne cunoşteam şi a pro!un0imii e.perienţelor noastre în terapie( în !apt( esenţa punctului de cotitură nu a a#ut de a !ace cu admiraţia şi !aptul că o plăceam( ci cu natura relaţiei noastre.K :intre du0inile sale de iu+iţi( Marcia a ales imediat unul( sta+ilind şi menţinînd cu el o relaţie care în cele din urmă a dus la o căsătorie încununată de succes. Ce înseamnă aceastaM înseamnă că tot ceea ce a#em de !ăcut pentru a practica o terapie de succes este să le spunem pacienţilor noştri ceea ce 'îndim po0iti# despre eiM )u prea. & început imediat să #or+ească despre lu . Un punct de cotitură similar a apărut în terapia unei tinere !emei pe care o #oi numi "elen( cu care m am întîlnit de două ori pe săptămînă timp de nouă luni( cu o lipsă de succes nota+ilă şi pentru care nu a#eam( încă( părea multe sentimente po0iti#e. Se plîn'ea 0'omotos de !aptul că nu am pentru ea nici o !ormă sau mod de înţele'ere şi că sînt interesat numai de +anii ei."OTE%&P. )iciodată nu mă întîlnisem cu un pacient o perioadă de timp atît de lun'ă !ără să îmi !orme0 cîte#a idei despre ceea ce repre0enta indi#idul şi despre natura pro+lemei care tre+uia re0ol#ată.locul unei şedinţeA JCredeţi că sînt o nenorocităMK 6F. însă în ciuda acestui lucru( tu ai continuat să mă consulţi( depunînd un e!ort considera+il( trecînd peste incon#eniente( şedinţă după şedinţă( săptămînă după săptămînă( lună după lună.ent cu sentimentele mele.K Totuşi a#eam sentimentul că aceste strate'ii erau o !ormă de eschi#are şi că după un an între' de şedinţe ţinute de trei ori pe săptămînă( în s!îrşit( Marcia era îndreptăţită să o+ţină un răspuns onest de la mine în le'ătură cu ceea ce cred despre ea.K . în mod straniu( co+orîrea mea pe terenul periculos al re#elării 'îndi rii mele po0iti#e despre ea L ce#a ce nu credeam că tre+uie !ăcut L( în loc de a o răni( a repre0entat un mare cîşti' terapeutic şi a însemnat cu claritate punctul de cotitură în munca noastră. cînd d#s. :ar nu a#eam nici un precedent pentru această situaţie@ !aptul de a i spune în !aţă unei persoane ceea ce cre0i despre ea nu era unul dintre cu#intele ma'ice sau tehnicile pe care #reunul dintre pro!esorii mei mi le predaseră. Eram în totalitate con!u0 din pricina ei şi mi am petrecut o +ună parte din cîte#a nopţi încercînd orice( dar !ără succes( pentru a da un sens acestui ca0. aş !i putut răspundeA J:e ce mă între+i astaMK sau JCe îţi închipui tu că aş crede eu despre tineMK sau JCeea ce este important( Marcia( este nu cum te consider eu( ci opi nia ta despre tine.%E Ş. JMarciaK( am spus( J#ii să mă #e0i de peste un an.u+irea JPari să #rei să îţi spun ce cred despre tineK( i am răspuns( încercînd să cîşti' timp. îmi era clar însă că "elen nu a#ea încredere în mine. O mare parte din timp am petrecut o luptînd( iar +ătăliile au !ost adeseori plictisitoare( ener#ante sau o+ositoare pentru amîndoi.

în mod similar( nu este nimic nepotri#it în sentimentele de iu+ire pe care terapeutul le poate a#ea pentru pacientul sau pacienta lui( . &cest lucru este în mare parte a+surd. )u ştiu cum o să te !acă să te simţi ce ţi #oi spune( dar tu 6F8 . Era #or+a de disponi+ilitatea terapeutului de a se e. )u am întîlnit niciodată pe cine#a cu care să !i a#ut mai multă +ătaie de cap într un atît de lun' inter#al de timp. Este remarca+il( aproape incredi+il( că #oluminoasa literatură de specialitate din Occident asupra su+iectului psihote rapiei i'noră tema iu+irii.%E Ş. E. PS. Duru hinduşi adeseori nu !ac un secret din !aptul că iu+irea este sursa puterii lorX. Trans!erul( după cum am menţionat în secţiunea anterioară( se re!eră la sentimente( percepţii şi răspunsuri ne(otrivite. Eram acum în măsură să identi!icăm in'redientul esenţial care !ace psihoterapia să !ie reuşită şi e!icientă. &ltul este înclinaţia noastră spre raţional( tan'i+il şi măsura+il în Jmedicina ştiinţi!icăK( în timp ce disciplina psihoterapiei a e#oluat în mare măsură în a!ara Jmedicinii ştiinţi!iceK. :e !apt( părem să !im .perimenta o relaţie de iu+ire reuşită( adesea pentru prima dată. :ar litera X Be0i Peter <rent( The 2od =en o1 %ndia J mul Dumne. . )u era #or+a de o Jpri#ire po0iti#ă necondiţionatăK( nici de Jcu#inte ma'iceK( tehnici sau iposta0e@ era #or+a de implicare umană şi de luptă. J:#s.tinde pe sine însuşi( de a nutri creşterea spirituală a pacientului L #oinţa de a ieşi dintr o situaţie limită( de a se implica cu ade#ărat la ni#el emoţional în relaţie( de a se lupta într ade#ăr cu pacientul şi cu sine însuşi.un' să simtă dra'oste !aţă de terapeutul care îi ascultă cu ade#ărat oră după oră !ără a i . %eacţia mea !aţă de "elen a !ost plină de sens şi a !ost importantă pentru ea( din cau0a implicării mele adînci în relaţie şi datorită intensităţii +ătăliei pe care o purtam împreună.udeca( care îi acceptă cu ade#ărat aşa cum n au mai !ost acceptaţi pro+a+il înainte( care se reţine în totalitate de la a se !olosi de ei şi care le a alinat su!erinţele. Pe scurt( in'redientul esenţial al unei psihoterapii de mare succes şi plină de înţelesuri este iu+irea. JîmmmMK( am între+at. în esenţă( trans!erul este cel care( în multe ca0uri( îl împiedică pe pacient de a de0#olta o relaţie de iu+ire cu terapeutul( iar însănătoşirea constă în a lucra asupra trans!erului( în aşa !el încît pacientul să poată e.U<.K Un 0îm+et strălucitor apăru pe !aţa "elenei.J"elenK( i am răspuns( Jpare a !i !rustrant pentru amîndoi.E 6F7 tura din Occident cea mai apropiată de acest su+iect este cea compusă din acele articole care au pretenţia de a anali0a di!erenţele dintre psihoterapeuţii de succes şi cei !ără succes şi care s!îrşesc de o+icei prin a menţiona cîte#a caracteristici ale psihoterapeuţilor de succes( cum ar !i JcălduraK sau Jempa tiaK. Poate că ai dreptate să cre0i că nu repre0int persoana potri#ită pentru a lucra cu tine.u+irea eşti cel mai !rustrant ca0 pe care l am a#ut #reodată în cei 0ece ani de cînd practic psiholo'ia. J:acă nu # ar păsa cu ade#ărat de mine( nu aţi !i atît de !rustratK( a replicat( ca şi cum ar !i !ost ce#a per!ect e#ident."OTE%&P.enaţi de su+iectul iu+irii. în această concepţie( orice sentiment de dra'oste pe care pacientul îl nutreşte pentru terapeut este etichetat ca Jtrans!erK( iar orice sentiment de dra'oste pe care terapeutul îl are pentru pacient este considerat Jcontratrans!erK( implicînd !aptul că această mani!estare sentimentală este anormală( mai de'ra+ă o parte a pro+lemei decît a soluţiei( şi ar tre+ui e#itată. Unul este con!u0ia între iu+irea #erita+ilă şi iu+irea romantică( care a in#adat cultura noastră( la !el de +ine ca şi alte con!u0ii cu care am a#ut de a !ace în această secţiune.( după toate astea( chiar ţineţi la mineK( spuse. Un alt moti# este !orţa tradiţiei psihanalitice în psihiatrie( a analistului +la0at şi detaşat( tradiţie pentru care succesorii lui 1reud par să !ie mai responsa+ili decît 1reud însuşi. )u este nimic nepotri#it în le'ătură cu pacienţii care a. )u #reau să a+andone0( dar sînt !oarte si'ur că sînt !oarte con!u0 în ceea ce te pri#eşte şi mă între+ înainte de a înne+uni ce nai+a nu mer'e în munca noastră. )u ştiu.eu al %ndiei8$ buadran'le <oo/s( )e* \or/( 67E=. :e #reme ce iu+irea este intan'i+ilă( doar parţial măsura+ilă şi un !enomen su praraţional( nu a putut !i o+iect al anali0ei ştiinţi!ice. 5a următoarea şedinţă( "elen a început să îmi spună lucruri pe care mai înainte le ţinuse ascunse sau despre care minţise şi după o săptămînă am putut să înţele' cu claritate pro+lemele ei de +a0ă( am putut să pun un dia'nostic şi să a!lu( în mare măsură( cum tre+uie să se des!ăşoare terapia.istă o suită de moti#e pentru această stare de lucruri.

un' la conclu0ia că de0#oltarea spirituală a pacientului meu #a !i su+stanţial îm+unătăţită în urma unei relaţii se. Este di!icil de înţeles cum un terapeut s ar putea implica într o relaţie se.u+irea . )u are importanţă cît de recunoscut şi instruit poate !i psihoterapeutul( dacă nu poate să se e.U<.uale cu copiii lor din cîte#a moti#e uşor de înţeles.nsă în 6F ani de e.istă între indi#i0i.tindă pe sine prin iu+irea !aţă de pacient( re0ultatele e.un'e la re0ultate psihiatrice e'ale cu acelea ale celor mai +uni psihiatri. în mare parte( +olile mintale sînt cau0ate de o a+senţă sau de un de!ect al iu+irii pe care un copil anume o cere de la părinţii săi pentru o maturi0are de succes şi o de0#oltare spirituală corectă. Presiunile pentru ca aceste atracţii să !ie consumate se. Este ine#ita+il ca terapeutul să încerce sentimente de dra'oste( care #or coincide cu iu+irea #erita+ilă pe care el a demonstrat o !aţă de pacient.ul sînt atît de strîns le'ate şi interconectate( este potri#it să menţionăm aici pe scurt tema relaţiilor între terapeuţi şi pacienţii lor( temă care suscită acum un mare interes în presă.uală între un terapeut şi un asemenea pacient este destinată mai mult să cimente0e ataşamentele imature ale pacientului decît a le pierde. :atorită !aptului că dra'ostea şi se. PS.udicioasă şi pertinentă( să a.ual( este în detrimentul terapeutului să Jse îndră'osteascăK de pacient( pentru că( aşa cum am #ă0ut( îndră'ostirea implică un colaps al limitelor eului şi o diminuare a sen0aţiei normale de separare care e. Psihoterapia intensi#ă( în multe ca0uri( este un proces de re'ăsire a unei 'ri. :in contră( este esenţial pentru terapeut să 6 iu+ească pe pacient pentru ca terapia să ai+ă succes( iar dacă terapia se do#edeşte a !i încununată de succes( atunci relaţia terapeutică este( reciproc( una de iu+ire.perienţei lor psihoterapeutice nu #or !i( în 'eneral( încununate de succes. <ănuiesc că unii dintre cei ce aparţin acestei +ranşe( a psihoterapeuţilor( şi care aruncă cu pietre într un terapeut care s a implicat într o relaţie se. Trea+a unui terapeut este să îi !ie de a. &tît teoria cît şi practica( neîndestulătoare( pe care le a#em su'erea0ă clar că o relaţie se."OTE%&P.uale unul pentru celălalt.uale între noi( #oi !i de acord. în primul rînd( aşa cum am menţionat( rolul unui +un terapeut este în primul rînd acela de +un părinte( iar părinţii nu se implică în relaţii se. Chiar dacă relaţia nu s a consumat din punct de #edere se. :atorită necesităţii iu+irii şi a naturii intime a relaţiei psihoterapeutice( este ine#ita+il ca atît pacienţii cît şi terapeuţii să de0#olte în mod o+işnuit puternice sau e.uală cu un pa .ista în realitate.utor pacientului şi nu să se !olosească de pacient pentru satis!acerea propriilor sale ne#oi.ual pot !i enorme. )u este mai nepotri#it pentru psihoterapeut să ai+ă sentimente de iu+ire !aţa de pacient decît este pentru un +un părinte să nutrească sentimente de iu+ire pentru copil. Trea+a unui părinte este aceea de a i !i de a.ercita o mare iu+ire #a a. . Mulţi pacienţi( în particular( acei cărora le place să !ie mai seducători( au !ost ataşaţi se.u+irea rapiei( cooperea0ă în tratament( e dispus să în#eţe de la terapeut şi începe să se de0#olte cu succes datorită acestei relaţii.cînd pacientul se supune disciplinei psihote 6-> . :in iu+ire pentru pacienţii lor( terapeuţii să nu îşi în'ăduie 6-= . Terapeuţii care se îndră'ostesc de un pacient nu mai au posi+ilitatea de a !i o+iecti#i în le'ătură cu ne#oile pacientului sau nu mai pot separa aceste ne#oi de cele ale lui însuşi.e0e independenţa pacientului.utor copilului şi nu să se !olosească de copil pentru satis!acţia personală.i părinteşti !aţă de el.ual de părinţii lor( lucru care a impietat clar asupra li+ertăţii( creşterii lor spirituale. Este e#ident( deci( că în #ederea #indecării prin psihoterapie( pacientul tre+uie să primească de la psihotera peut cel puţin o parte din dra'ostea #erita+ilă de care pacientul a !ost pri#at.perienţă nu am a#ut încă un asemenea ca0 şi mi se pare 'reu de ima'inat că un asemenea ca0 ar putea e. %eciproc( un psihoterapeut cu !oarte puţine recomandări( cu o minimă pre'ătire( dar care poate e.trem de puternice atracţii se. :acă psihoterapeutul nu poate iu+i #erita+il un pacient( nu #a apărea o #indecare #erita+ilă.a copilul de a lun'ul drumului pentru cucerirea independenţei( iar munca unui terapeut cu pacientul este asemănătoare. Trea+a unui părinte este de a şi încura.%E Ş. Mai mult decît atît( dacă s ar întîmpla să am un ca0 în care( după o anali0ă .uală cu un pacient !ără a intenţiona să se !olosească de el în #ederea satis!acerii propriilor ne#oi sau cum ar putea el urmări ast!el să încura.E 6-6 cient nu pot !i terapeuţi capa+ili de iu+ire şi nu pot a#ea( prin urmare( o #i0iune realistă asupra enormei presiuni implicate.

E 6-C L !eră din cau0a unei ilu0ii( a unui neade#ăr sau a unui impediment inutil( am o+li'aţia să mă e. )u mi aş numi prietenii prieteni dacă şi ar reţine !aţă de mine de0apro+area onestă şi de#otata lor 'ri. :eşi !aptul că mă critică poate !i nemeritat( ener#ant uneori şi în#ăţăturile lor pot să nu !ie atît de înţelepte ca cele ale unui adult( de la copiii mei am în#ăţat mult despre cum să mă a.%E Ş. &m a#ut de asemenea şansa să anali0e0 cu succes unii prieteni !oarte apropiaţi. PS.plicînd de ce nici măcar nu încerc sau nu #reau să încerc să separ #iaţa mea pro!esională de cea personală.utorul lor decît cu elM Orice relaţie de iu+ire #erita+ilă este una de psihoterapie reciprocă. :in cînd în cînd( la cocteiluri( cine#a îmi spuneA JTre+uie să !ie di!icil pentru d#s. Pot să mă de0#olt mai repede !ără a. &m e. &r tre+ui să nu mi o!er ser#iciile( înţelepciunea mea şi iu+irea !a miliei mele şi prietenilor mei datorită !aptului că ei nu au contractat în mod special ser#iciile mele şi nu mă plătesc pentru a !i atent la ne#oile lor psiholo'iceM Cu 'reu.perienţe de relaţii sociale cu !oşti pacienţi care păreau în mod clar să ai+ă de cîşti'at din acest lucru la !el de mult ca şi mine însumi. Oca0ional însă mi se o!eră oportunitatea de a preda psihoterapia sau de a practica atunci şi acolo( imediat( e.tind pe mine însumi către ei pentru a corecta situaţia cît mai repede posi+il( aşa cum !ac cu pacienţii mei( care mă plătesc pentru ser#iciile mele. în !ond( nu se poate ca o persoană să şi anali0e0e !amilia şi prietenii( nu i aşaMK :e o+icei( interlocutorul meu caută doar să întreţină o con#ersaţie plicticoasă şi este mai puţin interesat şi niciodată pre'ătit pentru a asimila o re plică serioasă. :eşi respect această opinie( în ceea ce mă pri#eşte( o consider însă( de o ri'iditate care nu e necesară.tindem în #ederea hră nirii creşterii lor spirituale( acest lucru înseamnă că practicăm psihoterapia cu eiM %ăspunsul meu esteA cu siguranţă. Casa mi am dorit o a !i un loc al con!ortului( nu al întrecerii( în acele timpuri( aş !i !ost de acord cu ideea că nu este etic şi că ar !i prime.ă pentru înţelepciunea şi si'uranţa direcţiei în care eu însumi călătoresc.dios şi distructi# pentru un psihoterapeut să îşi e. :ar acest acord era moti#at tot atît de mult de lene pe cît era de !rica de a utili0a 'reşit propria mi pro!esie. Psihoterapia( ca şi iu+irea( este muncă şi e mai uşor să lucre0i opt ore pe 0i( decît să lucre0i şaispre0ece ore. Cum pot !i un +un părinte( tată( soţ sau !iu( dacă nu mă !olosesc de oca0iile de care dispun pentru a încerca( cu atîta îndemînare cît posed( să i în#ăţ pe cei dra'i ceea ce ştiu şi să le o!er oricît a.aminat !aptul că psihoterapia s ar cu#eni să !ie 3tre+uie să !ie( pentru a a#ea succes4 un proces de iu+ire #erita+ilă L o idee oarecum eretică în cercurile psihiatriei tradiţionale. Este de asemenea mult mai uşor să iu+eşti o persoană care îţi caută înţelepciunea( care călătoreşte . Cu toate acestea( contactul social cu pacientul în a!ara orelor de terapie( chiar după ce terapia s a terminat o!icial( repre0intă ce#a ce ar tre+ui început numai cu mare 'ri. Cealaltă !aţetă a monedei este cel puţin la !el de ereticăA dacă psihoterapia este iu+ire #erita+ilă( iu+irea se cu#ine a !i întotdeauna psihoterapeuticăM :acă ne iu+im #erita+il soţia( părinţii( copiii sau prietenii( dacă ne e.utor îmi stă în putere( să le o!er călătoriile de creştere spiritualăM Mai mult decît atît( mă aştept la aceleaşi ser#icii din partea !amiliei şi prietenilor mei( în limita a+ilităţii lor. )u am #ă0ut întotdeauna lucrurile în acest !el.( doctore Peac/( să #ă separaţi #iaţa socială de cea pro!esională.lor înşile a se îndră'osti de pacienţi. .ma'inea mea de sine ca soţ şi tată a !ost aceea a unui om care se ocupă de apro#i0ionarea !amiliei( iar responsa+ilitatea mea se termina odată cu aducerea mîncării acasă.ut."OTE%&P. Pentru cîţi#a terapeuţi( aceasta înseamnă că drumurile lor şi cele ale pacientului nu tre+uie să se intersecte0e în a!ara orelor de terapie.perienţă cu o !ostă pacientă( care a !ost în mod clar în detrimentul ei( am a#ut alte multe e. Soţia mea mă îndrumă la !el de mult pe cît o îndrum şi eu.ercite îndemînarea asupra prietenilor şi !amiliei sale.ă şi autoe#aluare circumspectă pentru a a!la dacă ne#oile terapeutului nu sînt( prin acest contact( în detrimentul pacientului.U<. Cu toate că am a#ut o ast!el de e. :acă îmi dau seama că soţia mea( copilul meu( părinţii sau prietenii mei su . în anii de dinainte( apreciam mai mult admiraţia soţiei mele( decît critica ei şi am !ăcut mai mult pentru a i culti#a dependenţa decît puterea. Pentru că iu+irea #erita+ilă presupune respect pentru identitatea separată a celui iu+it( terapeutul care iu+eşte #erita+il #a recunoaşte şi #a accepta că drumul în #iaţă al pacientului este şi tre+uie să !ie separat de al terapeutului.

Să !ac asta ar însemna să !iu ne#oit să 'îndesc tot timpul în relaţiile mele cu oamenii.oritatea persoanelor aproape că au dreptate cînd spun că nu #or să se îndrepte spre un asemenea ţel măreţ sau să muncescă atît de 'reu în #iaţă.pe teritoriul tău pentru a o o+ţine( care plăteşte pentru 6-9 .U<.%E Ş. :ar întotdeauna ea este limitată şi e clar că nimeni nu ar tre+ui să încerce psihoterapia peste capacitatea lui de a iu+i( deoarece psihoterapia !ără iu+ire #a eşua sau poate !i chiar dăunătoare.utorul plin de iu+ire al psihote rapiei şi să de#ină maturi( sănătoşi şi poate chiar oameni s!inţiM %eciproc( cum de unii pacienţi( aparent nu mai +olna#i decît alţii( au eşuat parţial sau total în a răspunde la tratamentul psihoterapeutic chiar al celui mai înţelept şi mai iu+itor terapeutM 6-.a celor mai pricepuţi şi iu+itori terapeuţi( îşi #or termina terapia prea de#reme ca să şi per!ecţione0e pe deplin potenţialul. Ma. Ei sînt mulţumiţi că sînt oameni o+işnuiţi şi nu nă0uiesc la a !i :umne0eu. &şa stînd lucrurile( cum de anumiţi indi#i0i născuţi şi crescuţi într un mediu lipsit de iu+ire( ne'li. ) aş #rea să 'îndesc atît de mult. & !ost clari!icat( de e. Ma.u+irea atenţia ta şi ale cărei cerinţe !aţă de tine sînt limitate strict la cele F> de minute decît să iu+eşti o persoană care îţi re#endică atenţia ca pe un drept( ale cărei cereri pot să nu !ie limitate( care nu te percepe ca pe o !i'ură autoritară şi care nu solicită în#ăţătura ta.oră a +olii mintale şi că pre0enţa iu+irii este( prin urmare( elementul #indecător esenţial în psihoterapie.K &cest răspuns e deseori !oarte de !olos în terapia de 'rup( cînd pacienţii( +ineînţeles( practi că terapia unul asupra celuilalt şi cînd eşecurile în a şi asuma cu succes rolul psihoterapeutului le pot !i arătate. Un set de ast!el de între+ări deri#ă mai de'ra+ă lo'ic din materialul discutat mai sus. :acă poţi să iu+eşti şase ore pe 0i( !ii mulţumit pentru moment( capacitatea ta este de. =isterul iu)irii &ceastă discuţie a început cu mai multe pa'ini în urmă prin o+ser#aţia că iu+irea este un su+iect misterios şi că pînă acum misterul a !ost i'norat.oritatea pacienţilor( chiar a!laţi în 'ri.a peste medie@ călătoria este lun'ă( iar capacitatea ta are ne#oie de timp pentru a se de0#olta. ) aş #rea să muncesc aşa de mult. între+ărilor ridicate aici pînă în acest moment li s a răspuns.K Pacienţii răspund deseori similar cînd le . &ceasta pare sau este prea di!icilă. Poate că ei au parcurs o distanţă scurtă sau destul de lun'ă în călătoria lor de de0#oltare spirituală( dar nu întrea'a călătorie."OTE%&P. PS. . Multor pacienţi nu le place acest răspuns şi cîţi#a #or spuneA JE prea multă muncă.istă şi alte între+ări( la care nu se poate răspunde atît de uşor.E 6-F arăt că toate interacţiunile umane sînt oportunităţi !ie pentru a în#ăţa !ie pentru a !i în#ăţaţi 3să o!ere sau să primescă terapie4. &plicarea psihoterapiei acasă sau cu unul dintre prieteni necesită aceeaşi intensitate de autodisciplina şi e!ort ca şi la +irou( dar în condiţii mai puţin optime( ceea ce înseamnă că acasă sînt necesare chiar mai multă dra'oste şi e!ort.emplu( !aptul că autodisciplina se de0#oltă pe temelia iu+irii. Pentru că( aşa cum am indicat( oamenii care nu au !ormaţie de psihoterapeuţi pot practica cu succes psihoterapia !ără multă instruire atît timp cît iu+esc #erita+il !iinţele umane( consideraţiile pe care le am !ăcut pri#ind practicarea psihote rapiei cu un mem+ru al !amiliei sau cu prieteni nu se aplică restricti# terapeuţilor de pro!esie@ acestea se #or aplica oricui. :ar acest lucru lasă !ără răspuns între+area de unde apare iu+irea. Cînd nici nu în#aţă nici nu sînt în#ăţaţi( ei ratea0ă o oportunitate. :ar e. :acă cine#a îşi continuă călătoria de creştere spirituală( capacitatea lui de a iu+i #a creşte mereu.u+irea O încercare de a răspunde la acest set de între+ări #a !i !ăcută în secţiunea !inală( despre 'raţie.aţi constant şi cîteo dată +rutali0aţi au reuşit cum#a să şi depăşească pro+lemele copilăriei( uneori chiar !ără a. Sper( de aceea( că alţi psiho terapeuţi nu #or considera aceste cu#inte ca un îndemn să înceapă imediat să aplice psihoterapia cu copiii şi camara0ii lor. Oca0ional( cînd pacienţii mă întrea+ă cînd #or !i pre'ătiţi pentru a termina terapia( le răspundA JCînd tu însuţi #ei !i capa+il să !ii un +un terapeut. S a su'erat că a+senţa iu+irii este cau0a ma. &ş #rea doar să mă +ucur de ele. Să practici psihoterapia cu unul dintre prieteni sau dintre mem+rii !amiliei( să iu+eşti pe cine#a tot timpul e un ideal( un ţel spre care tre+uie să te îndrepţi( dar nu este reali0a+il instantaneu. Şi dacă între+ăm acest lucru( tre+uie să între+ăm de asemenea care sînt cau0ele a+senţei iu+irii.

Mai e. Sper totuşi că tot ceea ce am scris #a aduce o anume iluminare.încercarea nu #a aduce nimănui o satis!acţie completă( nici chiar mie. Cei care ştiu cele mai multe despre ast!el de lucruri se numără printre oamenii reli'ioşi( ele#i ai Misterului. :e ce #eneraţieM :e ce tre+uie ca se. .iunile asu(ra lumii 'i religia Pe măsură ce !iinţele îşi sporesc disciplina( iu+irea şi e.%. )u cred că la între+ări despre aceste aspecte 3şi despre multe altele4 #a putea da răspuns socio+iolo'ia. Conceptul de 'raţie este !amiliar reli'iei de milenii( dar este străin ştiinţei( inclusi# psiholo'iei. Eu cred totuşi că înţele'erea !enomenului 'raţiei este esenţială pentru a completa înţele'erea procesului de creştere în !iinţele umane. &cest !apt( care nu e pe lar' acceptat( este de o importanţă co#îrşitoareA !iecare are o reli'ie. Secţiunea !inală se #a concentra asupra !enomenului 'raţiei( asupra rolului pe care ea îl . în mod curent( psiholo'ia( prin cunoaşterea 'raniţelor eului( ar putea !i într o mică măsură de a. :ar cum rămîne cu cea mai +ună creaţie a unui sculptor în lemnM Sau cu cea mai +ună sculptură ce repre0intă o Madonă medie#alăM Sau cu statuia în +ron0 a unui conducător de car de luptă 'recesc de la :elphiM &ceste o+iecte inanimate nu sînt iu+ite de către creatorii lorM )u este cum#a !rumuseţea lor le'ată de iu+irea creatorilorM Cum rămîne cu !rumuseţea naturii L cu natura( acel ce#a pe care 6 numim JcreaţieKM Şi de ce în pre0enţa !rumuseţii sau a +ucuriei a#em deseori acea stranie( parado. &supra lor şi asupra su+iectului reli'iei M.STE%U5 . :e ceM :acă se.traordinară di#ersitate în ce pri#eşte lăr'imea ori0ontului şi comple.perienţa de #iaţă( nu pro'resea0ă în înţele'erea lumii. ■ ■ ■ Creştere şi reli'ie "i. Cînd iu+ita mea a stat pentru prima oară în !aţa mea de0+răcată( cu totul deschisă pri#irii mele( un sentiment mi a cutremurat toată !iinţa meaA #eneraţia.ul să !ie complicat cu adoraţieM Şi pentru că a #enit #or+a( ce determină !rumuseţeaM &m spus că o+iectul iu+irii #erita+ile tre+uie să !ie o persoană( pentru că doar oamenii au spirite capa+ile să se de0#olte.istă un set de între+ări care au de a !ace cu chestiuni deli+erat omise sau puţin tratate în discuţia despre iu+ire.istă dimensiuni ale iu+irii care n au !ost discutate şi sînt !oarte di!icil de înţeles.istă o e. Următoarea secţiune #a discuta( !oarte limitat( relaţia dintre reli'ie şi procesul creşterii. Tindem să credem că .U<. înţele'erea este reli'ia noastră.ul nu e mai mult decît un instinct( de ce nu m am simţit Jîn!ier+întatK sau în!ometatM O ast!el de !oame ar !i su!icientă pentru a asi'ura perpetuarea speciei.utor L însă doar într o mică măsură.n#ers( dacă omul nu reuşeşte să şi sporească disciplina( iu+irea şi e. 6-E tre+uie să ne întoarcem dacă #rem să o+ţinem licăriri de intuiţie.ală reacţie de tristeţe sau lacrimiM Cum se !ace că anumite măsuri mu0icale interpretate într un anume !el ne pot mişca atîtM Şi de ce ochii mei de#in ume0i cînd !iul meu de şase ani( încă +olna#( în prima noapte petrecută la spital după o operaţie de ami'dale( #ine +rusc la mine( care stau o+osit pe podea şi începe să mă !rece +lînd pe spateM în mod clar( e. Prin urmare( printre mem+rii rasei umane e.oacă în acest proces. %estul acestei cărţi se #a ocupa de anumite !aţete ale reli'iei. :in moment ce oricine are o anumită înţele'ere L o #i0iune asupra lumii( indi!erent cît de limitată( primiti#ă sau imprecisă L( toată lumea are o reli'ie..perienţa de #iaţă( ele capătă o mai +ună înţele'ere a lumii şi a locului pe care îl ocupă în ea. Su!erim( cred eu( de !aptul că a#em tendinţa de a de!ini reli'ia prea în'ust. Ceea ce #a urma sper să repre0inte o contri+uţie pentru lăr'irea inter!eţei dintre reli'ie şi ştiinţa psiholo'iei.itatea înţele'erii pe care o a#em despre ce e #iaţa.

Ş.un'ă la această înţele'ere( pentru că !elul în care pacientul #ede lumea este întotdeauna o parte esenţială a pro+lemelor pe care el le are şi este necesară o corecţie în acest !el de a #edea lumea pentru a se a. în a!ară de simptomele o+işnuite ale unei depresii 'ra#e( precum insomnia şi a'itaţia( Ste*art su!erea de di!icultatea de a în'hiţi mîncarea.K Tindem să #edem reli'ia ca pe ce#a monolitic( ca !iind o sin'ură +ucată( iar apoi( a#înd în minte acest concept simplist( sîntem încurcaţi şi nu putem înţele'e cum doi oameni atît de di!eriţi pot !i amîndoi creştini. E. Ste*art a#usese două încercări serioase de sinu 6E> Creştere şi reli'ie cidere. Sau e#rei. Era ca şi cum aş !i rămas copil( deşi ştiam că am aceeaşi #îrstă pe care o am acum. E.K Testele speciale cu ra0e ] au re#elat !aptul că nu e. Şi credea acest lucru. JSînt om de ştiinţă. Era în timpul nopţii.clus reli'ia din credinţa lorK sau JMisticismul este mai mult o !ilo0o!ie decît o reli'ie. M am tre0it înspăimîntat( ştiind că acest +ăr+at #oia să ne taie 'îturile. &şa că eu le spun terapeuţilor pe care i super#i0e0A J&!laţi reli'ia pacienţilor #oştri( chiar dacă ei spun că nu au reli'ie.& 6-7 Super#i0înd mai mulţi psihoterapeuţi( mi am dat seama de !iecare dată că ei luau prea puţin( dacă nu deloc( în considerare !elul în care pacienţii lor #ăd lumea. J5umea ar !i un loc mai +un dacă eu aş !i mortK( spunea el. :upă cîte#a luni de la începutul tratamentului( Ste*art a po#estit următorul #is scurt. Ste*art nu !ăcea prea mult ca0 de reli'ia sa.K :e o+icei( reli'ia sau !elul cum #edem lumea este incomplet.plicit( oricine are un set de idei şi credinţe despre natura esenţială a lumii. )u a e. )u l am #ă0ut niciodată pe acest +ăr+at( dar ştiam cine eA tatăl unei !ete cu care îmi dădusem întIlnire de #reo două ori în timpul liceului. J)u este doar din cau0ă că mîncarea are un 'ust răuK( spunea el.un'e să şi dea seama cum #ede un pacient lumea( dar dacă terapeutul caută anume să înţelea'ă acest lucru( atunci #a reuşi mai repede.i pentru #iitorM Sau un loc care e dator să 6 ţină în #iaţă( indi!erent de !elul în care se comportă cît trăieşteM Sau pentru el uni#ersul are le'i ri'ide datorită cărora #a !i do+orît sau aruncat la o parte( de #a călca cîtuşi de puţin în a!ara linieiM Etc.Z.istă tot !elul de moduri de a #edea lumea. am spus lui Ste*art să mi po#estească tot ce ştia despre acest +ăr+at din #is.ista nici o cau0ă !i0ică pentru această di!icultate de a în'hiţi. Sin'urele lucruri în care cred sînt cele pe care le poţi #edea şi atin'e. &m a#ut parte destul de asta cînd eram mic şi sînt !ericit că am terminat o cu ea. %E5. Sau cum un ateu are un simţ mai de0#oltat al moralei catolice decît un catolic care ia parte re'ulat la litur'hie. Mai de#reme sau mai tîr0iu( în cursul terapiei( mulţi terapeuţi #or a.D.n casă a intrat un +ăr+at. J)u #ă pot spune . JEram iarăşi în casa copilăriei mele( din Minnessota. JSînt un ateu pur şi simpluK( a!irma el. :ar implicit sau e. Pacientul #ede oare uni#ersul ca !iind !undamental haotic şi !ără sens( ast!el în cît să nu i pese decît de !aptul de a înş!ăca o plăcere cît de mică( oricînd se i#eşte momentulM Sau #ede lumea ca pe un loc în care !iecare se luptă cu !iecare( în care cru0imea este un lucru necesar pentru a supra#ieţuiM Sau #ede lumea ca pe un loc hrănitor( în care totdeauna #a apărea ce#a +un şi în care nu tre+uie să ţi !aci prea multe 'ri..U).K &m au0it oameni în#ăţaţi spunîndA J<udismul nu este o reli'ie propriu 0isăK( JUnitarienii au e.K Ste*art crescuse într o mică comunitate #estică( !iind !iul unui pastor !undamentalist ri'id şi al soţiei sale la !el de ri'ide@ îşi părăsise casa şi <iserica cu prima oca0ie ce i se i#ise. .celent( se simţea un om rău şi ne#rednic.reli'ia tre+uie să includă o credinţă în :umne0eu( o practică rituală sau aderenţa la un anumit 'rup de credincioşi. B.5E &SUP%& 5UM. Este esenţial ca terapeutul să a. Poate ar !i mai +ine dacă aş a#ea credinţă într un :umne0eu iu+itor( dar( sincer( nu pot să în'hit o ast!el de idioţenie. &deseori pacienţii nu sînt conştienţi de !elul în care #ăd ei lumea şi uneori cred că posedă un anumit !el de reli'ie cînd( de !apt( posedă ce#a destul de di!erit. )ici un !el de asi'urare raţională nu putea întrerupe nerealismul ima'inii sale de om +un de nimic. JEste şi asta( dar parcă am o lamă de oţel în 'ît şi nimic altce#a în a!ară de lichide nu poate trece de ea. Ste*art( un in'iner plin de succes( a de#enit pe la FF de ani !oarte deprimat( în ciuda succesului său în carieră( a !aptului că !usese un soţ şi un tată e.K .un'e la #indecare.istat nici un de0 nodămînt. &#ea de 'înd să ne taie 'î turile. Sîntem tentaţi să spunem despre cine#a care nu mer'e la +iserică sau care nu crede într o !iinţă superioară căA JEl nu este reli'ios. &sta a !ost tot.istă mai multe moti#e pentru acest lucru( dar printre ele se a!lă ideea că dacă pacienţii nu se consideră pe ei înşişi reli'ioşi( în #irtutea necredinţei lor în :umne0eu sau a neparticipării lor la o <iserică( prin urmare ei nu au reli'ie şi chestiunea nu merită a !i cercetată.

Mai mult( cel mai semni!icati# aspect al acestei culturi constă nu în ceea ce ne spun părinţii noştri despre :umne0eu( ci în ceea ce !ac ei L !elul în care se comportă unul cu celălalt( !aţă de celelalte rude ale noastre şi( înainte de toate( !aţă de noi.un'ă creştin decît hindus şi să ai+ă o #i0iune optimistă asupra lumii. Ştiţi că nu am a#ut.istă o credinţă stranie şi urî tăA presupunea( dincolo de ateismul său( că lumea este controlată şi condusă de o !orţă rău#oitoare( o !orţă care nu numai că putea să i taie 'îtul( dar chiar dorea acest lucru L dorea să 6 pedepsească pentru o in!racţiune. Curele( +îte( co0i de mătură( . :acă altcine#a este american( s a născut şi a crescut în . :e !apt( l am #ă0ut totuşi în #iaţa reală L de la distanţă.K în acest moment( Ste*art rîse ner#os şi continuăA Jîn #isul meu( am a#ut sen0aţia că nu i am #ă0ut niciodată tatăl( deşi ştiam că el e.nimicK( a 0is el.istenţei atunci cînd creştem este determinat de natura e. de determinări( dar cartea de !aţă nu #a e. Cu alte cu#inte( ceea ce a!lăm despre natura e.istă :umne0eu. JSte*artK( am spus( Jmi ai spus că eşti ateu şi te cred. Şi cînd nu !ăcea aceste lucruri minunate( apăsa clapeta aparatului de transmisiuni( !olosind un misterios lim+a.istă o parte din tine care crede că nu e. Ste*art mi a aruncat o căutătură cruntă.urul nostru şi înclinăm să acceptăm ca !iind ade#ărat ce ne spun aceşti oameni despre natura e.ar directorul 'ării era un !el de stăpîn al &cţiunii. Şi eu petreceam pe cînd eram copil leneşe după amie0e de #ară pri#ind trenurile. El potri#ea ceasurile şi dădea semnalele de plecare. Oca0ional( îl #edeam cînd mă duceam în 'ară şi pri#eam în după amie0ele de #ară cum trec trenurile. înclinăm să credem şi noi ce cred oamenii din .ucaţi cu mine. Ştiţi cum a !ost. în determinarea #i0iunii noastre asupra lumii( nu contea0ă atît de mult ce spun părinţii noştri( dar contea0ă lumea unică pe care ei o creea0ă pentru noi prin comportarea lor.sus ne iu+eşte. O dată i am !urat un sărut( în întuneric( în spatele unui tu!iş. :ar încep să +ănuiesc că este o altă parte din tine care crede totuşi în :umne0eu L într un :umne0eu periculos( care taie 'îturile. Pe măsură ce lucram împreună( cu încăpăţînare( luptînd împotri#a re0istenţelor( Ste*art a început să şi dea seama că în el e. E.uale sim+oli0ate prin J!urtul unui sărutK de la !iica şe!ului de 'ară. JSînt de acord că am această idee a unui :umne0eu călăuK( a spus Ste*art( Jdar de unde #ine eaM Părinţii mei credeau !ără îndoială în :umne0eu L #or+eau tot timpul despre aceasta L dar credinţa lor era într un :umne0eu al iu+irii. .& 6E6 Ce#a mi a sclipit în minte. :umne0eu ne iu+eşte. )oi îl iu+im pe :umne0eu şi pe . . &cţiunea principală se des!ăşura în 'ară. ..istă un între' comple. El primea şi trimitea poşta. Ştia care tren opreşte şi care nu( 0'uduind pămîntul cînd trecea.Z.istenţei( atunci cînd îi ascultăm în timpul anilor noştri de !ormare. însă cel mai important !actor în de0#oltarea reli'iei celor mai mulţi oameni este în mod e#ident cultura lor.5E &SUP%& 5UM. Ş.ndiana( e mai pro+a+il să a.K J&ţi a#ut o copilărie !ericităMK( l am între+at.plora chestiunea aceasta în detaliu. ritmic( pentru a trimite mesa. %E5. :e unde #enea ideea de :umne0eu rău şi lume rău#oitoare a lui Ste*artM Cum se de0#oltă reli'ia în oameniM Ce determină !elul particular al unui om de a #edea lumeaM E.e peste tot în lume. El ştia locurile îndepărtate din care #eneau trenurile şi unde se duceau. :acă sîntem europeni( sîntem înclinaţi să credem că Cristos a !ost un +ăr+at al+( dacă sîntem a!ricani pro+a+il credem că a !ost ne'ru. J)u l am întîlnit niciodată.u+ire( iu+ire( iu+ire( numai de asta au0eam.K B. E mai puţin e#ident însă 3nu şi pentru psihoterapeuţi4 !aptul că partea cea mai importantă a culturii noastre o repre0intă !amilia. &m a#ut parte de +ătăi în'ro0itoare. :acă cine#a este indian( s a născut şi a crescut la <enares sau <om+a2( pro+a+il că #a de#eni hindus şi #a a#ea parte de ceea ce ar putea !i de 6E= Creştere şi reli'ie scris drept o perspecti#ă pesimistă asupra lumii.U). J)u #ă mai . M am întîlnit cu !iica lui de două ori L nu chiar întîlniri( doar am condus o acasă după întîlnirile 'rupului de tineri de la +iserică. Ştiţi că a !ost mi0era+ilă.K <ănuiala mea a !ost corectă.sus. în cele din urmă( a de#enit clar că 3printre alte moti#e ale depresiei sale4 Ste*art !ăcea penitenţă şi îşi tăia sin'ur 'îtul într un mod !i'urat în speranţa că ast!el l ar !i oprit pe :umne0eu să i 6 taie literalmente.D. Era şe! de 'ară în orăşelul nostru. Cultura !undamentală în care ne de0#oltăm este cultura !amiliei( iar părinţii noştri sînt Jliderii noştri culturaliK.K J:e ce a !ost atît de mi0era+ilăMK JŞtiţi şi acest lucru. &m început încet( încet să ne concentrăm asupra acestei Jin!racţiuniK( con stînd mai ales în minore incidente se.perienţei pe care o a#em în microcosmosul !amiliei.

Prima noţiune pe care o a#em despre natura lui :umne0eu 3şi( din ne!ericire( de multe ori sin'ura4 este o simplă e. . &#em aici de a !ace cu pro+lematica reali0ării de hărţi şi a trans!erului( lucruri pe care le am discutat în prima secţiune.K J&u încercat #reodată să #ă ştran'ule0e sau să #ă taie 'îtulMK B.Z.K Unii pot protesta( spunînd că nu pot !ace acest lucru( pentru că au mai multe amintiri timpurii.tot ce puteau ţine în mînă.perienţa unică a copilăriei ne aduce !aţă în !aţă cu o pro+lemă centralăA relaţia dintre reli'ie şi realitate. O +ătaie pe 0i e ruptă din rai şi te a.perienţa personală din microcosmosul său. )u era nimic din ceea ce aş !i putut !ace care să nu merite o +ătaie.uns să numesc un Jdumne0eu monstruosK. Ş. în prima secţiune a cărţii am !ăcut o+ser#aţia că atunci cînd sîntem copii( părinţii noştri sînt ca nişte 0ei pentru noi( iar !elul în care procedea0ă ei pare modul în care tre+uie procedat în tot uni#ersul. într o anumită măsură( reli'ia celor mai mulţi adulţi este un produs al trans!erului. Este pro+lema microcosmosului şi a macrocosmosului.& 6EC J)u( dar sînt si'ur că ar !i încercat dacă n aş !i !ost destul de atent. .K Ste*art nu este sin'urul care crede în ceea ce eu am a. îmi udasem pantalonii( iar mama stătea lîn'ă mine a'itînd o lin'ură mare şi ţipînd la mine. %E5. X 1rec#ent 3dar nu întotdeauna4( esenţa copilăriei pacienţilor şi( prin urmare( a #i0iunii lor asupra lumii este conţinută în Jmemoria timpurieK. în cele din urmă( cu 'reu( a spusA Jîncep să înţele'.5E &SUP%& 5UM. 6E9 Creştere şi reli'ie 1aptul că reli'ia noastră sau #i0iunea noastră asupra lumii este iniţial determinată în mare măsură de e. :ar nu toţi părinţii şi nu toţi adulţii sînt răi.K Pro+a+il că aceste prime amintiri( deseori ţinînd de !enomenul memoriei !oto'ra!ice( sînt memori0ate atît de precis pentru că ele sim+oli0ea0ă natura primei copilării a persoanei respecti#e.ută să a. Mulţi dintre noi operăm printr un cadru de re!erinţă mai în'ust decît cel de care sîntem capa+ili( nereuşind să trans cendem in!luenţa culturii noastre particulare L ceea ce au sădit părinţii în noi şi e. "arta realităţii pe care o a#ea Ste*art era potri#ită pentru microcosmosul !amiliei sale( dar el a trans!erat această hartă într un mod nepotri#it( ca re!erindu se la lumea lui de adult unde era în mod 'rosolan incompletă şi deci ne!uncţională. 1aţa lui Ste*art a de#enit e. :ar cînd îi !orţe0 să !acă o ale'ere( răspunsul #a #aria de la JEi +ine( îmi amintesc de mama cum mă ridica şi mă ţinea în +raţe pentru a mi arăta un as!inţit de soareK la Jîmi amintesc cum stăteam pe podeaua din +ucătărie.ă de noi( pro+a+il că #om #edea uni#ersul ca !iind tot atît de nepăsă tor !ată de noiX.istenţei ale pacientului. <r2ant $ed'e( psihiatru speciali0at în domeniul relaţiilor internaţionale( a studiat ne'ocierile dintre Statele Unite şi U%SS şi a reuşit să delimite0e un set de idei .U).D.perienţa din care ea a re0ultat. Surprin0ător este că acest dumne0eu monstruos nu mai este ce#a comun în minţile oamenilor. &#em de a !ace cu o situaţie în care !iinţele umane care tre+uie să ai+ă de a !ace unele cu altele au #i0iuni !oarte di!erite asupra naturii realităţii şi !iecare dintre ele crede că #i0iunea sa este cea corectă( pentru că se +a0ea0ă pe e.un'i un +un creştin.K & urmat un lun' moment de tăcere.tindem înţele'erea( încorpo rînd noi cunoştinţe despre lumea lar'ă. :acă părinţii noştri au !ost aspri şi ne au pedepsit( pro+a+il că ne #om maturi0a cu credinţa într un dumne0eu monstruos( aspru şi poruncitor. Şi pentru ca lucrurile să !ie încă şi mai rele( mulţi dintre noi nu sîntem conştienţi de #i0iunea noastră interioară asupra lumii şi cu atît mai puţin de e.ar dacă ei nu reuşesc să ai+ă 'ri. Bi0iunea lui Ste*art !aţă de lume ca loc periculos în care e oricînd posi+il să i se taie 'îtul dacă nu e !oarte atent era per!ect realistă( ţinînd seama de microcosmosul căminului în care şi a petrecut copilăria@ a trăit su+ dominaţia a doi adulţi răi.ar ca adulţi #om pri#i lumea ca pe un loc minunat( aşa cum a !ost şi copilăria noastră. Tre+uie să ne lăr'im în permanenţă cadrul de re!erinţă. :acă ei sînt părinţi iu+itori şi iertători( pro+a+il că #om crede într un :umne0eu iu+itor şi iertător.trem de tristă. în lumea mare L în macrocosmos L e. &m a#ut mai mulţi pacienţi cu concepţii similare în ceea ce 6 pri#eşte pe :umne0eu şi cu idei la !el de teri!iante şi sum+re despre natura e. Prin urmare( deseori le spun pacienţilor meiA JSpuneţi primul lucru de care #ă puteţi aminti..perienţa noastră din copilărie. Pentru a construi o reli'ie sau o #i0iune realistă asupra lumii L con!ormă cu realitatea cosmosului şi a rolului nostru în el( atît cît ştim despre această realitate L tre+uie în permanenţă să ne re#i0uim şi să ne e. )u este de mirare deci că umanitatea este plină de con!licte.istenţei.trapolare a naturii părinţilor noştri( un simplu amestec al caracterelor mamei şi tatălui sau ale celor ce i su+stituie.istă di!erite tipuri de părinţi( oameni( societăţi şi culturi. )u este surprin0ător( atunci( că 'ustul amintirilor celor mai timpurii este în mod !rec#ent acelaşi cu 'ustul celor mai pro!unde sentimente despre natura e.

:ar cînd e #or+a de scopul meu( de intenţiile şi de moar .4 6ECreştere şi reli'ie unei noi e.pansiunii cunoaşterii a !ost una dintre temele ma.perienţa adău'ată a 'eneraţiilor de oameni de a lun'ul istoriei. )u îmi place să !ac asta. începem prin a înlocui reli'ia pro#enită de la părinţii noştri cu reli'ia ştiinţei. )u e. Pentru a de0#olta o #i0iune lar'ă( tre+uie să !im dispuşi să a+andonăm( să ucidem #i0iunea în'ustă.& 6EF !undamentale pe care le au americanii despre natura !iinţelor umane( a societăţii şi a lumii şi care di!eră !undamental de cele pe care le au ruşii.5E &SUP%& 5UM..U).D. începem prin a distru'e ceea ce credem( căutînd acti# lucruri ameninţătoare şi ne!amiliare( pu nînd la îndoială în mod deli+erat #aliditatea a ceea ce am în#ăţat şi ne a !ost dra'. &ccept cu încredere cu#întul unui doctor( om de ştiinţă( !ermier. Religia 'tiinţei Creşterea spirituală este o ieşire din microcosmos spre un macrocosmos mereu mai lar'. în multe ca0uri( tre+uie să apelăm la in!ormaţii de mîna a doua pentru a !uncţiona.presiei( începutul îl repre0intă ştiinţa. 3Be0i( de asemenea( <r2ant $ed'e( J& )ote on So#iet &merican )e'otationK 3J)otă despre ne'ocierea so#i eto americanăK4( #roceedings o1the Emergency /on1erence on Hostility$ Aggression$ and -ar$ &merican &ssociation !or Social Ps2chiatr2( 6E 68 no#. Pe termen scurt( este mai con!orta+il să nu !acem aceasta L să ră mînem acolo unde sîntem( să continuăm să !olosim aceeaşi hartă a microcosmosului( să e#ităm su!erinţa cau0ată de moartea ideilor dra'i nouă. 6 3martie 67-F4( 68 C-. . Tre+uie însă să o !ac( pentru că ei posedă o cunoaştere #itală pe care eu nu o deţin. 67-6. Pentru a !i ce#a #ital( cel mai +un lucru de care sîntem capa+ili( reli'ia noastră tre+uie să !ie în între'ime personală( trecută prin !ocul îndoielii şi cercetării în creu0etul e. &ceste idei au dictat ne'ocierile de am+ele părţi.perienţa de adult şi de e.ore ale acestei cărţi. Ş. B.tindere L adică e. %E5. &şa ne s!ădim şi noi pentru #i0iunile noastre microcosmice asupra lumii şi toate ră0+oaiele par ră0+oaie s!inte. în cel mai propriu sens al e. în primele stadii 3cele de care se ocupă această carte4 este #or+a de o călătorie a cunoaşterii( nu a credinţei. Procesul e. Să ne amintim că în secţiunea precedentă iu+irea a !ost de!inită ca e. %e0ultatul ine#ita+il a !ost că !elul de a se comporta al ruşilor le a părut americanilor ne+unesc sau deli+erat male!ic şi( +ineînţeles( ruşilor li s a părut că americanii au un comportament la !el de ne+unesc şi de male!icX Sîntem ca acei trei or+i din !a+ulă care !iecare în parte atin'e o anumită parte dintr un ele!ant( pretin0înd apoi că deţine ade#ărul despre întrea'a în!ăţişare a animalului.Z. &şa cum spune teolo'ul &lan WonesA Una dintre pro+lemele pe care le a#em este aceea că !oarte puţini dintre noi au de0#oltat o #iaţă personală distinctă. Pentru a e#ada din microcosmosul e.istă ce#a în 'enul unei reli'ii de a 'ata. :rumul creşterii spirituale mer'e însă în direcţia opusă.tindem domeniul cunoaşterii şi ori0ontul prin încorporarea şi di'erarea de noi in!ormaţii. Tre+uie să respin'em şi să ne răs culăm împotri#a reli'iei părinţilor noştri( pentru că #i0iunea asupra lumii este ine#ita+il mai în'ustă decît cea de care sîntem capa+ili dacă pro!ităm pe de a ntre'ul de e. .i. Totuşi( nici una dintre părţi nu era conştientă de presupo0iţiile sale sau de !aptul că cealaltă parte opera cu un set di!erit de presupo0iţii.perienţelor noastre anterioare şi pentru a ne eli+era de trans!er( este ne cesar să cunoa'tem.perienţe. Permanent tre+uie să ne e.istă riscul de a ne transporta în necunoscutul X <r2ant $ed'e şi C2ril Muromce*( JPs2cholo'ical 1actors in So#iet :isarmament )e'otiationK 3J1actorul psiholo'ic în ne'ocierea pri#ind de0armarea cu so#ieticiiK4( 3ournal o1 /on1lict Resolution$ K$ ni.ar la s!îrşitul primei secţiuni( despre disciplină( a !ost de asemenea !ăcută o+ser#aţia că a în#ăţa ce#a nou cere o renunţare la #echiul sine şi slă+irea trăiniciei cunoaşterii. Totul în ceea ce ne pri#eşte( chiar şi emoţiile noastre( par a !i la mîna a doua.perienţei realităţii. :rumul spre s!inţenie trece prin punerea la îndoială a orice.n!ormaţiile de mîna a doua pri#ind starea rinichilor mei( e!ectul colesterolului şi creşterea 'ăinilor le pot accepta.pansiune L a propriului sine şi a !ost !ăcută o+ser#aţia că printre riscurile iu+irii e.perienţa personală( inclusi# de e.

:eşi cred că #i0iunea sceptică asupra lumii a spiritului ştiinţi!ic este o îm+unătăţire clară !aţă de acea #i0iune asupra lumii care se +a0ea0ă pe o credinţă oar+ă( superstiţii şi pre0umţii ne#eri!icate( cred însă de asemenea că !elul în care cei mai mulţi oameni animaţi de un spirit ştiinţi!ic pri#esc realitatea lui :umne0eu nu depăşeşte #i0iunea parohială a unui ţăran care urmea0ă cu ochii închişi credinţa tatălui lui.ore susţin următoareleA uni#ersul este real şi prin urmare un o+iect #alid de cercetare@ cercetarea uni#ersului repre0intă o #aloare pentru !iinţa umană@ uni#ersul are sens L adică se conduce după anumite re'uli şi este predicti+il@ dar !iinţele umane sînt sla+i cercetători( au superstiţii( înclinaţii personale( pre.umătăţile de ade#ăruri pe care ni le au spus părinţii noştri( este esenţial să !im sceptici !aţă de ceea ce am în#ăţat pînă acum. Ea începe să de#ină o ade#ărată comunitate( mai strînsă decît <iserica Catolică( care este a doua ast!el de comunitate.perienţa tre+uie să !ie repeta+ilă( de o+icei su+ !orma unui e. :ar ce e Jreli'ia ştiinţeiKM Ştiinţa este o reli'ie( pentru că este o #i0iune asupra lumii de o comple. Tre+uie să începem să de#enim oameni de ştiinţă.udecăţi şi o pro!undă tendinţă de a #edea mai de'ra+ă ceea ce #or să #adă decît ceea ce e. :#s. a !ăcut un salt calitati# !aţă de spiritualitatea lor( care este insu!icientă pentru a le o!eri măcar cura.ul de a se îndoi.a acest start îmi spunA J)u sînt un om reli'ios. Oamenii de ştiinţă au mari di!icultăţi cînd este #or+a de realitatea lui :umne0eu. 6E8 Creştere şi reli'ie trans!ormăm e.( că spiritualitatea d#s.)GE. Cred că m am îndepărtat de spiritualitate. Credeţi în posi+ilitatea de a creşte şi de a #ă îm+unătăţi L credeţi în posi+ilitatea pro'resului spiritual( în strădania pe care o presupune reli'ia( d#s.perienţa( e.perienţăK( JdisciplinăK..perienţa( adică noi nu putem să spunem că ştim un lucru pînă nu l am e. Ştiinţa este reli'ia scepticismului. Mulţi pacienţi care au luat de. Oamenii de ştiinţă de oriunde pot #or+i şi se pot înţele'e unul cu celălalt mai mult decît noi( ceilalţi. )u cred deloc că ar !i realist să spun că sînteţi mai puţin spiritual decît părinţii d#s.ore. 6EE tea mea( nu mai accept in!ormaţiile de mîna a doua.K Un lucru ce su'erea0ă !aptul că ştiinţa( ca reli'ie( repre0intă o îm+unătăţire( un salt e#oluti# !aţă de alte #i0iuni asupra lumii este caracterul ei internaţional.perienţă personală a macrocosmosului. Bedem do'matismul şi acţiunea +a0ată pe do'matism( #edem ră0+oi( persecuţii şi inchi0iţie. a e#oluat peste cea a părinţilor d#s. 76 7=.perienţa tre+uie să !ie #eri!ica+ilă( ast!el încît şi alţi oameni să ai+ă parte de aceeaşi e. Bedem ipocri0ieA oameni care predică altor oameni să şi ucidă semenii în . Pentru a scăpa din microcosmosul e. &titudinea ştiinţi!ică este cea care ne !ace să ne X 3onrney %nto /hrist 7/ălătorie în /ristos8$ Sea+ur2 Press( )e* \or/( 67EE( pp. într o anumită măsură( ei au reuşit să depăşească microcosmosul culturii lor.D. )u pot supra#ieţui cu o credinţă la mîna a doua într un :umne0eu la mîna a doua. într o oarecare măsură( au de#enit înţelepţi.itate considera+ilă( cu multe teorii ma. #ă închinaţi ade#ărului.. Bă asumaţi riscul terapiei şi !aceţi aceasta datorită reli'ie d#s. Cele mai multe teorii ma. )u am credinţa părinţilor mei. a#eţi o reli'ieK( spun eu( Jşi încă una pro!undă.iste un cu#înt personal( o con!runtare unică( dacă să întîmplă să !iu #iu. sînteţi dispus să su!eriţi durerea în!runtării şi a de0#ăţării. Tre+uie să e.)GE.%E5. 6E7 Cînd pri#im din punctul de #edere al unui scepticism so!isticat la !enomenul credinţei în :umne0eu( nu sîntem prea impresionaţi.inim pe cea a părinţilor noştri. %E5. într o oarecare măsură însă. &cestea sînt cu#intele pe care le #om !olosi de aici încolo. Cu#intele cheie sînt JrealitateK( JcercetareK( JcunoaştereK( JneîncredereK( Je. Esenţa acestei discipline este e.perienţă în aceleaşi circumstanţe. )u mă duc la +iserică.perienţa personală a microcosmosului în e. Bor+im despre comunitatea ştiinţi!ică mondială.X &şa că( dacă #rem să !im sănătoşi mintal şi să creştem spiritual( tre+uie să ne de0#oltăm reli'ia noastră personală şi să nu ne spri.perienţei copilăriei( din microcosmosul culturii şi al do'melor noastre( de .istă în realitate@ prin urmare( a cerceta şi deci a înţele'e cu acurateţe este necesar ca !iinţele umane să se supună ele însele disciplinei metodei ştiinţi!ice.& ŞT.perienţa însăşi nu este ce#a în care să a#em încredere@ pentru a putea a#ea încredere în ea( e.K &tunci cînd eu pun la îndoială realitatea presupo0iţiei că nu ar mai !i !iinţe spirituale( deseori este aproape un şoc pentru ei.periment@ mai mult( e. )u mai cred prea multe din ce mi au spus <iserica şi părinţii.perimentat@ deşi disciplina metodei ştiinţi!ice începe cu e. J:#s.& ŞT.@ din contră( cred că spiritualitatea d#s.D.

Bei !i în stare să #or+eşti cu mine.numele credinţei( să şi 'olească +u0unarele pentru traiul altora şi alte !orme de +rutalitate. Erau căsătoriţi de doi ani.uta( "o*ard a !ăcut el toate cumpărăturile de la super ma'a0in( în timp ce ea aştepta în maşină. Kath2 era apropiată de părinţii ei. Parcă simţea că prin cîntat s ar !i apărat de moarte şi nu şi permitea să se odihnească sau să adoarmă. Citise despre cît de periculoase sînt sau ce#a de 'enul acesta. :upă ce#a #reme( s a oprit din plîns şi a început să şi cîn te sin'ură. Te #ei simţi !oarte rela.K &m luat un scaun( m am aşe0at la o oarecare distanţă !aţă de ea şi am aşteptat. :ouă ore mai tîr0iu( sora lui îi dăduse tele!on. 5a orice între+are pe care i o puneam( răspundea doar J&m să morK( nepier0înd nici o clipă ritmul cîntecului. )ici nu #ei muri.istaseră pro+leme în cadrul maria. :ar ea încă se ru'a mult. Se simţise +ine pînă în acea dimineaţă. 5ui îi con#enea lucrul acesta. &pare deci între+areaA Este credinţa în :umne0eu ce#a răuM Este o mani!estare a trans!erului L o concepţie a părinţilor noştri( deri#ată din microcosmos( proiectată în mod nepotri#it în macrocosmosM Sau( alt!el spus( este o ast!el de credinţă un mod de 'îndire primiti# sau copilăresc din care tre+uie să ieşim pe măsură ce ne de0#oltăm( atin'înd ni#eluri mai înalte de conştienti0are şi maturitateM :acă #rem să a#em o atitudine ştiinţi!ică în încercarea de a răspunde la această între+are( este esenţial să ne întoarcem la realitatea !aptelor clinice.tenuată( se tîn'uia cîte#a momente şi îşi relua cîntatul. Pentru a o a. Mama ei mer'ea la litur'hie de cel puţin două ori pe săptămînă. &r părea deci raţional să conchidem că :umne0eu este o ilu0ie a minţii oamenilor L o ilu0ie distructi#ă L şi că credinţa în :umne0eu este o !ormă a psihopatolo'iei umane( care tre+uie #indecată. ) am să ţi !ac nici un rău.ul lui Fathy Kath2 era cea mai în!ricoşată persoană pe care am #ă0ut o. J&m să morK( a spus ea repede( a+ia oprindu se din cadenţa cîntecului. am dat !etei cantităţi masi#e de tranchili0ante şi sedati #e ca să poată dormi noaptea( dar în următoarele două 0ile comportamentul ei a rămas neschim+at@ cînta neîncetat( nu era capa+ilă să comunice ce#a în a!ară de con#in'erea că #a muri ne'reşit( iar spaima nu îi slă+ea nici o clipă. :e la soţul ei( "o*ard( un tînăr poliţist( am a!lat in!ormaţii minime. S a uitat la mine cum stăteam în cadrul uşii şi ochii ei s au mărit de spaimă. 1amilia ei era reli'ioasă.ului. Ce se întîmplă cu credinţa în :umne0eu a unei persoane pe măsură ce ea se de0#oltă prin procesul terapieiM 68> Creştere şi reli'ie /a. )u e. 1usese să o #i0ite0e pe Kath2 şi o 'ăsise în starea aceasta. Te #a !ace capa+ilă să te opreşti din cîntat.cepţia poate a unui sin'ur lucru. Bedem i'noranţă( superstiţie( ri'iditate. Breau să mi spui . Metode de contracepţieM 5ua pilule. K&T"\ 686 pă ce s a căsătorit. & continuat să cînte. )u mi a spus nimic altce#a. Pentru sănătatea ei !i0icăM Oh( sănătatea ei era e.celentă. 5a !iecare cinci minute se oprea( părînd e. &u dus o la spital. Cu e. Kath2 a#ea => de ani.alnic. îl condusese pe el la muncă cu maşina. Un timp( a continuat să se împin'ă în perete. Cînd am intrat pentru prima oară în camera ei( stătea într un colţ( pe podea( murmurînd ceea ce părea a !i un cîntec. :e asemenea( se părea că îi era !rică să !ie lăsată sin'ură acasă. în ultimă instanţă( în cea de a patra 0i( i am !ăcut o in.+ă imediat du C&ZU5 5U. :e aproape patru luni( îi era !rică să mear'ă în locuri pu+lice.e0e( însă doar pentru a începe să plîn'ă neconsolată. S a tîrît şi s a în'hesuit într un colţ( împin'înd în 0iduri ca şi cum ar !i #rut să intre în ele. J&ceastă in. El nu se 'îndise prea mult la acest lucru. Este tentant să 'îndim că umanitatea ar !i mai +ună !ără credinţa în :umne0eu şi că :umne0eu nu este doar o promisiune 'oală( ci poate !i şi o promisiune otră#ită.ecţie cu ami triptilină. )u !usese niciodată spitali0ată. .ecţie te #a !ace somnoroasă( Kath2K( i am spus( Jdar nu te #a !ace să adormi. în ansam+lu( credinţa în :umne0eu arată .ată. Bedem o năucitoare di#ersitate de ritualuri şi ima'ini !ără le'ătură între ele@ un 0eu este o !emeie cu şase +raţe şi şase picioare@ altul este un +ăr+at şe 0înd pe un tron@ altul este ele!ant@ altul este esenţa nimicului( panteon( 0ei ai căminului( trinităţi( unicităţi. )u a#usese pro+leme de ordin psiholo'ic mai înainte. &m între+at o ce nu era în re'ulă. &cum o lună ea îi spusese că încetase să mai ia pilule. Staţi un moment. &m spusA JKath2( sînt psihiatru. Ceea ce se întîmpla acum era o surpri0ă completă. &poi a început să se rela. 5ucru curios L Kath2 a încetat să mai mear'ă la slu. Se ru'a mult L dar de la o #reme se ru'ase mai mult decît ştia el că se ru'a atunci cînd o cunoscuse. )u( nu !ăcuse nimic +i0ar pînă atunci. 5eşinase însă o dată( în timpul nunţii.

Ştiu asta pentru că ei continuă să #ină să mă consulte. :ar credea că tre+uie să se căsătorească( pentru că ştia că de. îi plăcea să !acă se.K 68= Creştere şi reli'ie J:ar #oiai să 6 #e0iMK J&m să morK( a răspuns Kath2. :ouă săptămîni mai tîr0iu( în timpul nunţii unui prieten( i a #enit +rusc ideea că nu #rea să se mărite.a păcătuise prin relaţii premaritale cu el şi acest păcat ar !i crescut enorm dacă nu şi consacra relaţia prin căsătorie. )u ştii ce e în mintea lui :umne0eu. )u a#ea putere să şi mărturisească aceste păcate şi a încetat să se ducă la slu. . înainte de a mă mărita.K J:e aceea cre0i că ai să moriMK J:a. . J5 ai condus pe soţul tău cu maşina la ser#iciuMK J:a. Tot aşa şi tu #ei de#eni mai !ericită. Şi ai să a!li ade#ărul L despre tine şi despre :umne0eu. în cele din urmă( i am spusA JKath2( cre0i că ai să mori deoarece cre0i că ştii cum 'îndeşte :umne0eu.+ă. &poi nu ştiu decît că urma să mor. Şi #or+esc cu mine.+ă după ce s a căsătorit. :ar 'reşeşti. Te simţi !oarte rela. în timpul ultimului an de liceu( a#usese le'ături se. Totuşi( din 0iua căsătoriei lor( el îşi pierduse interesul !aţă de se. :ar ea a. :ar acum tre+uie să dormi.K J:e ce ai !ăcut astaMK J&m luat o pe drumul pe care se @ JCine e <illMK( am între+at o. Totuşi( nu #oia copii( cel puţin nu pînă cînd ar !i !ost si'ură că 6 iu+eşte pe "o*ard.ar cînd te #ei tre0i( nu ţi #a mai !i teamă că ai să mori.ar mîine( cînd o să ne #edem din nou( #ei !i în stare să #or+eşti cu mine şi #om discuta despre :umne0eu şi despre tine însăţi. :i#orţul ieşea din discuţie@ acesta era un păcat de neconceput. K&T"\ 68C un alt păcat.ualitatea ei.ată.un' mai !ericiţi.K J)u s a întîmplat nimicK( a răspuns Kath2. Te #ei pri#i pe tine însăţi şi #iaţa ta cu mai multă +ucurie. .unsese aproape să 6 roa'e să !acă se. JEşti complet în si'uranţă. Pentru că o să lucrăm împreună. &şa că a început să ia pilule L C&ZU5 5U.K lui <ill. &m lăsat o să cînte 0ece minute( timp în care mi am adunat 'îndurile.K :imineaţa( !etei îi era mai +ine. încet( în acea 0i şi în multe alte 0ile ce au urmat( po#estea ei s a conturat piesă cu piesă. Brei să mi spui ce a !ost di!eritMK J&m apucat o pe alt drum. cu "o*ard.emplu( consult în !iecare 0i +ăr+aţi şi !emei ca tine( care #or să !ie necredincioşi( iar unii chiar sînt şi nu sînt pedepsiţi de :umne0eu. El #oia să o ia în căsătorie( iar ea a !ost de acord. &i să în#eţi că nu eşti o persoană rea.ce s a întîmplat în dimineaţa din 0iua în care ai #enit la spital.K Jîţi e tare dor de <ill( nu i aşaMK Kath2 se tîn'ui atunciA JO( :oamne( am să morPK J5 ai #ă0ut pe <ill în acea 0iMK J)u. J&i sen0aţia că :umne0eu te #a pedepsi pentru că ai #rut să 6 mai #e0i pe <illMK J:a. & rămas însă un soţ ideal( îi cumpăra daruri( o trata în mod pre!erenţial( muncea mult peste pro'ram( iar ei nu i permitea să şi ia o slu.act la !el ca în !iecare 0i în care îl duceai pe soţul tău cu maşina la ser#iciuMK Kath2 începu să cînte din nou. J)u mai cînta( Kath2K( i am ordonat. :e e.ul de care a#ea parte o dată la două săptămîni era tot ce mai reuşea să o scoată din plictiseala ei permanentă.K J&i mers acasă e. Şi a. Kath2 a început din nou să cînte. J<ill este un prieten de al tăuMK J& !ost. îşi pierduse !irea. Era încă înspăimîntată şi nu i dispăruse con#in'erea că are să moară( dar con#in'erea nu mai era la !el de puternică.K Kath2 începu din nou să cînte. în a!ară de asta( se simţea con!u0ă şi nu ştia dacă 6 iu+eşte sau nu pe "o*ard. Multe dintre cele ce ţi s au spus despre :umne0eu sînt 'reşite. Ce#a a !ost di!erit în acea 0i în care l ai condus pe soţul tău la ser#iciu. &poi am mers acasă.uale cu "o *ard.( iar se. Tot ce ştii este ceea ce ţi s a spus despre :umne0eu.

S a dus la maşină şi s a re0emat de ea într o po0iţie seducătoare. între timp( şi a per!ecţionat sistemul( reuşind să cînte o mie de ru'ăciuni în cinci minute. :eseori( asemenea în!runtări reuşesc( măcar parţial( înainte chiar ca întrea'a po#este să iasă la supra!aţă. :umne0eu o #a !ace.utat o pînă cînd "o*ard a #enit acasă. & luat o lamă şi a #rut să şi taie #enele. &poi "o*ard a o+ser#at şi a pus între+ări despre ce se petrecea. El #a termina cu toate acestea şi #a s!îrşi şi cu ea. în cele din urmă( în dimineaţa următoare( a cedat.1ără să #rea( începuse să ai+ă !ante0ii cu in!idelităţi se. )u a !ost în stare.emplu( Kath2 a !ost în stare să mi spună despre multe dintre detalii( cum ar !i !ante0iile şi tentaţiile de a se mastur+a( doar după ce a început să pună la îndoială #aliditatea #ino#ăţiei ei şi a concepţiei că aceste acte sînt păcate.K Tot nu s a întîmplat nimic. )u e uşor să te iei de <iserica Catolică. Şi a du+lat iarăşi #ite0a ru'ăciunilor. :e e. Pentru a şi uşura munca( a început să de0#olte un sistem ela+orat( în care păstra un sin'ur stil de psalmodiere tot timpul ru'ăciunii. &şa că a decis să se roa'e pe ascuns( 0iua( cînd "o*ard nu era acasă( pentru a compensa !aptul că nu se ru'a seara( cînd el era acasă. S a 'îndit să i dea un tele!on lui <ill2( !ostul ei prieten. )u s a întîmplat nimic. :upă ce 6 a lăsat pe "o*ard la ser#iciu( s a dus direct acasă la <ill. )u ştiu nici o pro!esie atît de inci tantă şi de pri#ile'iată precum practica terapeutică( dar uneori este !oarte o+ositoare( atunci cînd atitudini de o #iaţă sînt în!runtate metodic( una cîte una( în toate particularităţile lor.uale. JO( :oamne( sînt atît de speriată( sînt atît de speriată( te ro'( 'ră+eşte te( sînt atît de speriatăPK & început să cînte aşteptînd şi aşa a !ost 'ăsită de cumnata ei. S a 'îndit la +arurile unde ar !i putut să mear'ă după amia 0a. & reuşit să !acă asta doar pentru că a simţit în mine un aliat şi a înţeles încet( încet că eu sînt cu ade#ărat de partea ei( sînt cu ade#ărat de +ună credinţă şi nu o #oi duce spre iad. &ceastă istorisire a a.ar acest lucru nu 6 putea !ace. :ar a doua 0i a început iarăşi. Sînt cur#a <a+ilonului. S a 'îndit că poate era mai +ine să se ducă iarăşi la +iserică.umătate de oră şi îşi du+lase #ite0a. Mult din această muncă s a concentrat asupra !elului cum concepea păcatul. O ast!el de Jalianţă terapeuticăK precum cea . 5a început( cînd mintea era ocupată cu per!ecţionarea psal modierii( !ante0iile despre in!idelitate păreau a se !i rărit( dar odată ce sistemul !usese pus la punct( ele s au reîntors în !orţă( începuse chiar să se 'îndească cum să le ducă pînă la capăt. & aşteptat. & început să se roa'e mai !rec#ent şi mai repede. & cre0ut că poate #a reuşi să treacă peste ele dacă se #a ru'a mai mult( aşa că a început să se roa'e în mod ritual( cinci minute la !iecare oră. &cesta era poate cel mai mare păcat dintre toate. Se pare că nu era nimeni acasă. & parcat chiar în !aţa casei. :e unde a a!lat că mastur+area e un păcatM Cine i a spus că e un păcatM :e unde ştia acela că e un păcatM :in ce cau0ă este mastur+area un păcatM Şi aşa mai departe. :ar dorinţa era din ce în ce mai puternică( într o după amia0ă( a început să se mastur+e0e. &u0ise de duşurile reci şi a !ăcut unul atît de rece cît a putut să 6 suporte. Se ru'a acum la !iecare . JTe ro'K( a şoptit ea( JTe ro'( lasă 6 pe <ill să mă #adă( lasă 6 să mă o+ser#e. :ar :umne0eu putea. Oriunde mer'ea se uita după +ăr+aţi.uta să re0iste. :ar apoi şi a dat seama că întorcîndu se la +iserică comitea un păcat dacă nu şi ar !i con!esat !ante0iile in!idele unui preot. înspăimîntată că într ade#ăr ar putea !ace aşa ce#a( a în 689 Creştere şi reli'ie cetat să mai ia pilule( sperînd că !rica de a nu rămîne 'ra#idă o #a a. 1ante0iile despre in!idelitate au continuat şi 'radual au de#enit chiar mai !rec#ente şi mai insistente. & !ost în'ro0ită. &ceasta înrăutăţea lucrurile. Tre+uie să o !ac cu cine#a. & a. &ceasta era 'ene0a cîntatului ei. s a !ăcut !rică să iasă în oraş !ără "o*ard şi chiar atunci cînd era cu el o înspăimîntau locurile pu+lice( unde putea #edea +ăr+aţi. . O( :oamneP Sînt o cur#ă. :oamne( #indecă mă( tre+uie să morPK & sărit în maşină şi s a dus acasă( în apartamentul ei. :umne0eu îi #a da ceea ce merită. Punîndu şi ast!el de în C&ZU5 5U.uns să !ie elucidată doar după luni de muncă sîr'uincioasă. K&T"\ 68F L tre+ări ea a tre+uit să pună la îndoială #aliditatea autorităţii şi înţelepciunii între'ii <iserici Catolice sau măcar a +isericii pe care o !rec#entase. JTe ro'( lasă pe oricine să mă #adă( pe oricine. . & #enit timpul să înceapă pri#e'hiul.

J)u( n ai să mori( Kath2.K încet( încet( Kath2 a început să înţelea'ă că în spatele puterii <isericii Catolice stă enorma putere a mamei sale( o persoană atît de !ină( dar atît de dominatoare( încît părea de neconceput să i te opuni. JEşti supărată pe mineK( am 0is.+ă. Cum#a( ele îmi păreau nenaturale. :ar în pri#irea ei am detectat mînie( aproape !urie !aţă de mine. E în re'ulă să !ii supărată pe mine. :ar psihoterapia rareori mer'e uşor. &şa este iu+irea. Muncea şi muncea( iar cînd #enea acasă( adormea în !otoliu cu o +ere.K J&nii mei nu mai sînt mulţiK( a murmurat ea. <rusc mi am dat seama. )u sînt mulţi pe acest pămînt.plicaţie de care să mă a'ăţ. Ba !i totul în re'ulă. Cu tatăl ei nu a#ea nici o relaţie. Era +lîndă( dar !ermă.cepţia serilor de #ineri. JTe iu+esc chiar dacă tu mă urăşti. Kath2 a putut !i e. Poţi să #or+eşti cu mine. Cinsteşte i sau mori.K J&m să morK( a murmurat ea. J)u tre+uie să !aci cutare lucru( dra'a mea.K J)u pot. :omnul #rea să mer'em la slu. :ar nu pot şti care e dacă nu îmi spui. 1etele +une nu !ac asta. K&T"\ 68E steşte pe mama şi pe tatăl tău ca să trăieşti ani mulţi pe acest pămînt. Mult din această muncă s a des!ăşurat cînd ea nu mai era internată la spital.pe care am construit o încet noi doi este o condiţie pentru orice succes ma.uns de puternică să o !aci sin'ură. JKath2K( i am spus( Jpot să mă 'îndesc la o du0ină de moti#e pentru care ai putea !i supărată pe mine. Şi aşa am început să lucrăm asupra relaţiilor pe care le a#ea Kath2 cu părinţii ei. )u a#ea cu cine să #or+ească. &sta este( nu e aşa( Kath2M Cin C&ZU5 5U.+ă. JKath2( te iu+escK( i am spus.K Cînd a început această !a0ă a terapiei( am început să ne punem între+areaA Cum s a putut întîmpla aşa ce#aM :e ce a cumpărat oM Cum de nu a putut să 'îndească mai mult de una sin'ură şi nu a în!runtat pînă acum autoritatea <isericii Catolice în nici un !elM J:ar mama mi a spus că nu tre+uie să mă îndoiesc de <isericăK( a spus Kath2. :upă instrucţiunile mele( el a con#ins o pe Kath2 să se reîntoarcă la spital( unde m am dus să o #ăd. :ar nu eram si'ur ce tre+uie să spun în a!ară de a mă repeta într un !el sau altul. J&nii mei nu mai sînt mulţi.K J)u #rei să porţi panto!ii aceştia( nu i aşa( dra'a meaM 1etele din !amilii +une nu poartă ast!el de panto!i. &poi( cu #oce tare( ca şi cum ar !i !ost impulsionată de propria #oce spunînd .K J)u( Kath2K( i am răspuns( Jde data asta eşti îndea. Şi a scuturat capul în timp ce cînta. &tunci ieşea în oraş să şi +ea +erea. &poi s a uitat la mine şi şi a reluat cîntecul. Sin'ură( !ără să ai+ă parte de con !runtări( !ără a !i contra0isă de cine#a şi !ără a i se opune cine#a( ea mer'ea înainte. Tatăl ei muncea L altce#a nu mai !ăcea.ternată la o săptămînă după ce i am administrat amitriptilină. Cu e.K Ce#a mi a sunat straniu în aceste cu#inte. :ăruia( dar nu ceda.K & 'emut. &m dus o pe Kath2 în camera ei şi i am ordonatA JOpreşte te din cîntat şi spune mi care este pro+lema. J&nii mei nu mai sînt mulţi. )u ai să mori pentru că eşti supărată pe mine. într o dimineaţă de sîm+ătă( la şase luni după ce Kath2 ieşise din spital( "o*ard 68Creştere şi reli'ie mi a dat tele!on şi mi a spus că soţia lui s a închis în +aie şi a început iarăşi să cînte. &sta s a întîmplat( nu i aşaMK JO urăscK( +ol+orosi ea. Mama ei ducea !amilia în spate. încă o dată( "o*ard nu a#ea nici o e. )u am să te omor pentru că eşti supărată pe mine.K J<a da( Kath2( poţi.K J)u se pune pro+lema că nu #rei să mer'i la slu. 5iniştită( dar implaca+ilă. Cea de a cincea poruncă. JCred că <iserica Catolică mi a #îndut o poliţă.K Cu 'reu( prin0înd o pau0ă de respiraţie în timp ce cînta( mi a su'eratA JPoate că am să pot dacă ai să mi dai din nou medicamentul ade#ărului. Cum pot să te pedepsesc pentru că mă urăşti( dacă eu te iu+escMK J)u pe tine te urăscK( spuse ea şoptit. însă doar după patru luni de terapie intensă a reuşit să #or+ească despre ideea de păcat. )u erau cu#intele la care mă aşteptam. Kath2 era aproape la !el de înspăimîntată ca în prima 0i în care o #ă0usem.or în psihoterapie.

istă multe ca0uri precum cel al lui Kath2( întîlnite deseori în practică( mulţi psihiatri şi psihoterapeuţi percep reli'ia ca !iind :uşmanul. El a început să ai+ă atacuri de an. K&T"\ 687 ţinea Kath2 L şi acest !apt este tipic L nu a !ăcut nici cel mai mic e!ort să o a. 5a !el aş putea spune şi despre <iserica <aptistă( 5utherană( Pres+iteriană sau oricare alta.esc la acele 0ile. într un !el( nu a iu+it o niciodată pe Kath2. <ineînţeles( <iserica nu era sin'ura cau0ă a ne#ro0ei de care a su!erit Kath2.ute să şi construiască o reli'ie personală mai adec#ată şi mai ori'inală. Era mult mai în si'uranţă cînd o lăsa pe mama ei să ia toate deci0iile( era mult mai simplu să adopte #alorile mamei ei şi pe ale <isericii. Kath2 6 a presat. %espin'înd dominaţia mamei sale( a tre+uit să !acă !aţă procesului resta+ilirii propriilor #alori şi de luare a propriilor deci0ii( iar acest lucru o înspăimînta cumplit. Cu toate acestea( şi <iserica are o #ină.istă milioane de Kath2.K începînd să !ie mult mai independentă( Kath2 6 a con!runtat pe "o*ard cu nereuşita lui ca amant.+a ei. Să şi direcţione0e sin'ură e. %ecunos cînd !aptul că mama ei a dominat o total( Kath2 a tre+uit apoi să ai+ă de a !ace cu cau0a pentru care a lăsat ca toate acestea să se întîmple.celenţă( . Pentru că ea era !i0ic !oarte atracti#ă( el a pri#it o ca pe o Jade#ărată pradăK( un premiu pe care 6 a cîşti'at( do#edindu şi lui însuşi şi lumii între'i competenţa lui masculină. O+işnuiesc să le spun oamenilor( în 'lumă( că <iserica Catolică îmi asi'ură traiul ca psihoterapeut.ietate.at o #reodată pe Kath2 să îşi pună în mod raţional între+ări despre doctrina reli'ioasă sau( în orice ca0( să 'îndească de una sin'ură. Pentru că e. Biaţa mea era mai uşoară atunci. Mai tîr0iu( Kath2 spuneaA JŞtiţi( nu aş schim+a pentru nimic locul meu cu persoana care eram( deşi uneori tîn. îmi urăsc mama. într un sens( <iserica a !ost doar un instrument !olosit de mama !etei pentru a cimenta şi a întări e.. &m descris ca0ul acestei !emei atît de pe lar' pentru că este atît de tipic pentru relaţia dintre educaţia reli'ioasă şi psihoterapie. "o*ard i a promis că se #a schim+a. & !ost promo#ată la departamentul de achi0iţii al acelui ma'a0in.un'înd să accepte acest lucru( Kath2 şi cu el au că0ut de acord în cel mai amical mod să di#orţe0e. S ar putea spune pe +ună dreptate că natura dominatoare a mamei( spri. într un !el. M a construit( m a construit( m a construitP )u a lăsat nici o parte din mine să !ie a mea.K :e !apt( terapia cu Kath2 era încă în primele stadii. :upă ce a terminat terapia( a !ost numită şe!ă a departamentului şi mai recent am au0it că s a mutat la o !irmă mai mare şi că se simţea mulţumită cu sine la #îrsta de =E de ani. &. nu mi a dat niciodată #oie să 1iu eu. )ici un pro!esor de reli'ie de la şcoala parohială şi nici un preot la ora de catehism nu a încura. )u ştie dacă crede sau nu în :umne0eu şi #ă #a spune cu sinceritate că această chestiune nu i se pare !oarte importantă în acest punct al #ieţii ei.ista încă( această teroare de a !i cu ade#ărat ea însăşi în tot !elul de lucruri mici pe care le !ăcea.inită de o a+senţă a tatălui a !ost cau0a !undamentală a ne#ro0ei( dar şi su+ acest aspect ca0ul acestei !ete a !ost unul tipic. Se pare că <isericile în 'eneral !a#ori0ea0ă această luare de a 'ata.uale plasate adînc( de care încercase să se apere prin căsătoria cu Kath2.istenţa însemna multă muncă. )u se mai duce la +iserică şi nu se mai consideră catolică.cesi#a ei autoritate părintească. E. Totuşi( +iserica de care apar C&ZU5 5U. împreună cu mine( s a chinuit cu nenumăratele mici( dar independente deci0ii pe care tre+uia să le ia în le'ătură cu slu. încet( încet a de#enit mai hotărîtă şi mai încre0ătoare în sine. Kath2 a început să lucre0e ca #în0ătoare într un mare ma'a 688 Creştere şi reli'ie 0in de îm+răcăminte. & început să se con!runte cu sentimentele homose.în!ricoşătoarele cu#inteA JO urăsc. Una dintre modalităţile de a anali0a pro+lema pe care o a#ea Kath2 ar !i aceea de a a!irma că deşi ea a cre0ut cu toată inima în :umne0eu( poruncile şi concepţia despre păcat( reli'ia şi !elul în care ea înţele'ea lumea erau luate de a 'ata şi nu s au potri#it ne#oilor ei.. M a construit după propria ei ima'ine. )u a e.+ă. nu mi a dat niciodată. S a întîlnit cu mai mulţi +ăr+aţi( intenţionînd să se căsătorească şi să de#ină mamă( dar între timp a a#ut şi succese la slu. :ar nu s a întîmplat nimic.istat niciodată #reo do#adă a preocupării <isericii pentru !aptul că doctrina ei ar putea !i răstălmăcită( 'îndită ri'id şi nerealist sau că ar putea !i !olosită sau pusă în aplicare în mod 'reşit. 1reud( raţionalist şi om de ştiinţă prin e. . Teroarea de 0i cu 0i e. O urăsc.. 5a îndemnul meu( cînd a #enit să mă consulte pentru această pro+lemă( s a dus la un alt psihoterapeut pentru tratament. )u mi a dat niciodată. Ea a eşuat în a şi pune între+ări( a contesta( a 'îndi de una sin'ură. Ei pot crede că reli'ia însăşi este o ne#ro0ă L o colecţie de idei iraţionale inerente care ser#esc la înlănţuirea minţilor oamenilor( asuprind instinctele care i !ac să se de0#olte spiritual.

/a. :e !apt( cred că nu mai sînt deloc. Era sin'urul copil al unor părinţi intelectuali( amîndoi pro!esori uni#ersitari de succes( amîndoi socialişti( din cei ce cred că reli'ia e o promi 67> Creştere şi reli'ie siune 'oală. :e a lun'ul primului ei an de terapie( era îm+răcată in#aria+il în haine care nu i se potri#eau( de culoare al+astră( 'ri( nea'ră sau maronie şi căra cu ea o enormă 'eantă . & anunţat( cum#a cu în'îm!are( că ea este atee L nu un ateu de oca0ie( ci unul ade#ărat( care credea că rasei umane i ar !i cu mult mai +ine dacă ar putea să scape de ilu0ia că :umne0eu e.at o destul de mult şi a reacţionat şi cînd i am arătat că se îm+răca asemeni unui or!an. :upă aceea( cam o dată pe lună( ea adău'a o nouă pată de culoare L portocaliu( 'al+en( al+astru deschis şi #erde L îm+răcăminţii ei( părînd o !loare care îşi des!ace încet petalele. Chiar dacă stau tot aici( trăiesc în aceeaşi casă şi !ac unele din lucrurile pe care le !ăceam şi înainte( întrea'a lume îmi apare !oarte di!erită( o simt ca şi cum ar !i !oarte di!erită. E. )u mai sînt si'ură de acest lucru. Şi cu si'uranţă că arăta tristă.istă sau că măcar ar putea să e.pare a !i #ă0ut în mare lucrurile în această lumină şi pentru că el este cea mai in!luentă !i'ură în psihiatria modernă 3din multe şi +une moti#e4( atitudinile lui au contri+uit la conceperea reli'iei ca o ne#ro0ă. Ei s au distrat pe seama !etei cînd ea( la #îrsta adolescenţei( a participat la o slu.traordinar de distanţi din punct de #edere emoţional( în !elul lor intelectual auster. Elementul cheie era căldura şi apropierea unei relaţii pe care am putut să o construim între noi( care contrasta cu relaţia pe care ea o a#ea cu părinţii. & reacţionat însă atunci cînd i am su'erat că părinţii ei au ne'li. Şi( de !apt( psihiatrii tre+uie să cheltuiască o enormă cantitate de timp şi e!ort în lupta de eli+erare a minţii pacienţilor de ideile desuete ale reli'iei şi de concepţiile care sînt în mod clar distructi#e.nteresant însă( #isele Marciei erau pline de sim+oluri reli'ioase( precum păsări care 0+urau prin încăperi ţinînd în ciocuri per'amente pe care erau aşternute în stră#echi lim+i mesa.ul =arciei :ar nu toate ca0urile sînt precum cel repre0entat de Kath2. . în plus !aţă de distanţa emoţională pe care o păstrau( amîndoi erau atît de dedicaţi carierei lor( încît a#eau puţin timp sau ener'ie pe care să i le dăruiască ei.T E amu0ant. %e0ultatul a !ost acela că deşi a#eau un cămin con!orta+il şi neştir+it de nimic( Marcia era pro#er+iala Jsăraca !ată +o'atăK( un or!an din punct de #edere psiholo'ic.E. :eşi nu putea pune de 'etul pe ce#a 'reşit din #iaţa ei( era ine. Mar cia a !ost unul dintre primele mele ca0uri pe termen lun'.e o+scure.+ă la +iserică împreuna cu o prietenă. )u cred că lumea ar putea !i atît de +ine întocmită !ără :umne0eu. Era o !emeie destul de sănătoasă( de =F de ani( care mi a atras atenţia prin ne!ericirea ei 'enerali0ată.istă multe alte tipare( unele destul de comune. :ar nu am con!runtat o pe Marcia cu acest aspect al inconştientului ei. îmi amintesc că # am spus că sînt atee. în ciuda sănătăţii ei şi a educaţiei uni#ersitare( părea o emi'rantă îm+ătrînită( împo#ărată şi murdară. 676 ciudat( nu doar interiorul meu s a schim+at@ totul din a!ara mea pare de asemenea schim+at.erpelită şi +urduşită( de o culoare similară. )u ştiu cum să #or+esc despre ast!el de lucruri. E doar un nou stil( a spus ea( iar eu nu am dreptul să critic. într ade#ăr( nu ne am ocupat deloc cu chestiuni reli'ioase de a lun'ul a doi ani de terapie. Pro'resul în terapia Marciei a !ost dureros de încet( dar dramatic. Mă simt de parcă aş !i conectată( reală( de parcă aş !i . &tunci cînd a început terapia( Marcia era de acord din toată inima cu părinţii ei.utat o mult din punct de #edere material( dar care erau e. &#ea doar o treime din mărimea celei #echi şi era #iu colorată.istă un :umne0eu. )e am concentrat în special pe relaţiile ei cu părinţii( doi indi#i0i !oarte inteli'enţi şi raţionali( care au a. în penultima şedinţă cu mine ea s a amu0at de !elul în care se simţea şi a spusA JŞtiţi( este C&ZU5 M&%C. :ar ea re!u0a să #adă acest lucru.plica+il de tristă.iste. O simt caldă( si'ură( iu+itoare( inci tantă şi +ună. într o dimineaţă( la începutul celui de al doilea an de terapie( Marcia a #enit la şedinţă cu o 'eantă nouă. Uneori( cînd simt că lumea e +ine întocmită( îmi spunA SŞtii ce#a( pot să pun pariu că e. Este într ade#ăr tentant pentru psihiatri să se #adă pe sine ca pe nişte ca#aleri ai ştiinţei mo derne prinşi într o no+ilă +ătălie cu !orţele distructi#e ale superstiţiilor #echilor reli'ii şi cu do'mele iraţionale( dar autoritate.

Pînă atunci totul !usese în re'ulă. E oare necesar #reodată( ne am putea între+a( ca terapeutul să în!runte acti# ateismul sau a'nosticismul unui pacient şi să 6 conducă deli+erat în direcţia reli'ieiM /a.plicăm acest lucruM înainte de a încerca să o !acem( să mai luăm în considerare un alt tip de ca0. Marcia( pe de altă parte( s a mutat dintr o 0onă în care noţiunea de :umne0eu era respinsă în una în care a#ea importante semni!icaţii. îmi ţin trea0 interesul o 0i sau două( dar apoi !iecare domeniu îmi pare că pre0intă pro+leme insurmonta+ile. :e ecemplu( #oia să se !acă #reme !rumoasă( dar cînd se !ăcea( el ridica din umeri şi spuneaA J)u este nici o di!erenţă.uns destul de +o'at.K Prin terapie( Kath2 s a mutat dintr un loc în care noţiunea de :umne0eu era !oarte importantă într un loc în care această noţiune nu mai însemna nimic. în ca0ul !etei pe nume Kath2( a !ost necesar ca terapeutul să în!runte acti# ideile ei reli'ioase pentru a aduce schim+ări în direcţia unei dramatice diminuări a in!luenţei ideii de :umne0eu în #iaţa ei.K Pro+lema sa( spunea Ted( a început pe la 68 ani( cînd a intrat la cole'iu. Oca0ional( se ocupa de tîmplărie( dar ma. & terminat cursurile şi şi a închiriat o cameră în a!ara campusului uni#ersitar.oritatea timpului şi 6 umplea cu pescuitul( cititul şi îşi petrecea o mulţime de #reme luînd deci0ii neimportante( precum ce #a 'ăti la cină( cum #a 'ăti şi dacă îşi permite sau nu să şi cumpere o unealtă ie!tină. :ar în acea perioadă au apărut cîte#a !aţete interesante ale personalităţii sale. &celaşi proces( acelaşi terapeut( cu re0ultate aparent opuse( dar încununate de succes. &poi( datorită unei moşteniri( a a.K Pescuind în lac( a prins o ştiucă enormăA J:a( dar era mai mult decît puteam mînca şi nu am prieteni cu care să o împart( aşa că am aruncat o înapoi. Ted simţea că pro+lema lui îşi are rădăcinile în se. Ştiu că el este aici şi ştiu că este +un şi ştiu că sînt parte din el. :emorali0at( şi a petrecut primii doi ani din !acultate +înd. 5ui i a luat încă trei ani. Era de asemenea strălucit din punct de #edere intelectual. Ted a#usese note +une şi satis!acţii la şcoala pri#ată pe care o !rec#entase. Pur şi simplu nu reuşea să şi alea'ă un su+iect pentru lucrarea de diplomă. &#ea doar cîţi#a prieteni şi nici unul !oarte apropiat. &şa că primele şase luni din terapie s au scurs sondînd adîncurile se. Un prieten apropiat( "an/( a !ost ucis într un accident de automo+il la mi.locul celui de al treilea an de !acultate.K 5e'at de această lipsă de entu0iasm( ea era un !el de sno+ism 'lo+al( de parcă toată lumea şi tot ce se . în acel an( aproape că s a oprit să mai +ea. în a!ară de acest lucru( citise aproape tot ce scrisese 1reud 3mai mult decît citisem eu însumi4. T"EO:O%E 67C tr o lună. Şi( aşa cum spusese la prima noastră şedinţă( era parcă parali0at. Cu şapte ani înainte de a #eni la mine se retrăsese în păduri. JŞtiu că ar tre+ui să !ac ce#a mai constructi#( mai creati# cu #iaţa meaK( s a plîns el( Jdar nu pot lua nici cele mai mici deci0ii( cu atît mai mult deci0ii importante. )u se mai putea decide despre ce să scrie în lucrările sale.ualităţii lui din copilărie( lucru care nu a dus nicăieri. Una dintre ele consta în lipsa lui totală de entu0iasm. în !ond( !iecare 0i e la !el cu alta. &poi L şi poate acest lucru a a#ut o importanţă crucială L a a#ut o relaţie pasională cu o !emeie care 6 a respins( iar acest lucru s a întîmplat cu o săptămînă înainte de a intra la !acultate.ulii unul cu celălalt. Cum să e. &r tre+ui să am o carieră. Ultimii patru ani îi trăise într o ca+ană mică în pădure. :ar pro+lema pe care o a#ea cu luarea deci0iilor se înrăutăţea. &poi a mai a#ut parte de alte iu+iri( !iecare mai e0itantă şi mai lipsită de succes decît ultima.ul lui Theodore Ted a#ea C> de ani cînd a #enit să mă #adă şi era un pustnic.ulii cu copiii( chiar dacă nu erau tot aşa de 'ri. &#usese parte de o copilărie o+işnuită într un cămin sta+il şi +ine întemeiat( împreună cu cei doi !raţi ai săi@ părinţii lui erau 'ri. în ca0ul Marciei( ideea de :umne0eu a început să şi crească in!luenţa( !ără însă ca terapeutul să încerce să în!runte în #reun !el ideile ei reli'ioase. :e trei ani nu 67= Creştere şi reli'ie a#usese nici o întîlnire cu #reo !ată. Totuşi( încă mai a#ea note +une. &poi nu s a mai întîmplat nimic. Tot ce mai tre+uia să !acă pentru a a+sol#i era să pre0inte o scurtă lucrare de diplomă( din acelea care se pot termina în C&ZU5 5U. )otele lui au început să scadă.ualitate( în !ond( di!icultăţile lui începuseră( nuQ i aşa( cu relaţia lui de dra'oste lipsită de succes.parte din tr un ta+lou !oarte mare şi ast!el pot #edea mai mult din acest ta+lou. &r tre+ui să mă duc la şcoală şi să în#ăţ o meserie( ce#a( dar nu mă entu0iasmea0ă nici una L pro!esorat( muncă de cercetare( relaţii internaţionale( medicină( a'ricultură( ecolo'ie L( parcă nimic nu mi se potri#eşte.

JUltima oară cînd îmi amintesc că am !ost entu0iast a !ost acum 0ece ani( în anul al treilea de !acultateK( a spus el. JCrescînd( am a+andonat o( +ănuiesc. Ted m a pri#it încurcat( deconcertat. Poate că prietena mea de atunci are le'ătură cu acest lucru( poate nu. E o schim C&ZU5 5U.K Clasa şi cursurile erau( aşa cum sînt pentru mulţi oameni( sim+oluri ale terapiei în #isele lui Ted. Mi a po#estit un #isA JEram în clasă. Cele mai importante !apte dintr un incident tre+uia să le ascundă.ntensitatea reacţiei lui snoa+e m a !ăcut să ciulesc urechile. Cre0i că !aptul că prietena ta te a respins nu are nici o le'ătură cu acest lucruMK J)u cred nimic. &celaşi lucru li s a întîmplat multora dintre cole'ii mei de clasă.K J5a ce se re!erea lucrareaMK( am între+at.K J)iciodatăMK J)ici măcar o dată.istăMK( l am între+at.K JCînd ai a+andonat oMK J)u ştiu. &m spus. JCe alt !el de reli'io0itate e. )e concentrasem pe remarca+ila lipsă de entu0iasm a lui Ted( pe care el a recunoscut o imediat. J)u prea e. Eram la #îrsta cînd reli'ia nu mai pre0intă interes.K Urrmătoarea spărtură s a petrecut o lună mai tîr0iu. &m început să +ănuiesc că !olosea acest sno+ism pentru a ţine la distanţă lucrurile care alt!el l ar !i a!ectat emoţional. în ultimă instanţă( Ted era !oarte înclinat să !ie secretos( !apt care !ăcea ca terapia să mear'ă încet. :ar stînd în clasă( mi am dat seama că scîndurile nu erau la !el ca scoarţa copacului. J:a( eu 'ăsesc o ast!el de reli'io0itate supărătoareK( a răspuns Ted.K JPoate că reli'io0itatea te a supărat şi nu atît mu0icaK( i am su'erat eu. J)u( cînd eram un adolescent cu creierul ameţit am !ost reli'ios. JEntu0iasmul s a datorat unei lucrări pe care am scris o la s!îrşitul semestrului din toamnă la cursul de literatură +ritanică. Pur şi simplu( asta e tot. &#eam un o+iect L nu ştiu ce era L pe care l am pus într o cutie. JEl #oia ca eu să ascult ultimul disc pe care 6 cumpărase( cu mu0ica lui )eil :iamond din !ilmul 3onathan Livingston !eagul. J&poi( #ara( ai a#ut parte de o relaţie de dra'oste lipsită de succes. JCum se a+andonea0ă ce#a. T"EO:O%E 67F +are cam a+ruptă.K . El repre0enta ochiul critic. M am 'ră+it să mă duc la copac şi am !ăcut ca scîndurile să nu poată !i distinse de scoarţă. :e unde să ştiuM Tot ce ştiu este că mi am pierdut interesul pentru reli'ie. Era clar că el nu #oia ca eu să a!lu mie0ul ne#ro0ei sale. ) am mai !ost niciodată la +iserică în timpul !acultăţii. A !ost chinuitor.K J&şa ai simţit dintotdeaunaMK El a rîs ner#os. &m aran. <ănuiesc că 'ăsesc reli'ia neatră'ătoare. .K J:eci( în ultimul an de liceu ai cîntat la +isericăK( am comentat eu. S a întîmplat.istă( cred. J)u prea cred că îmi amintesc( a trecut multă #reme.K JCum ai a+andonat oMK JCum adică cum am a+andonat oMK Ted începuse în mod clar să !ie iritat. @3onathan Livingston !eagul e o carte reli'ioasăK( am comentat eu. %nsi(idăA$ aproape şi a scuipat #or+ele Ted. )u înţele' cum oamenii educaţi pot să asculte un ast!el de putre'ai pe care ei îl numesc mu0ică. JCe !el de reli'io0itateMK JSentimentală.K . &poi m am simţit mai +ine şi m am întors în clasă. &m de#enit an. J& !ost o 679 Creştere şi reli'ie seară în'ro0itoareK( s a lamentat Ted. Prima mică spărtură în armura lui Ted a apărut într una din şedinţele din primele şase luni de terapie. JŞi mu0ica era tot reli'ioasăMK JSe poate spune că era tot atît de reli'ioasă pe cît era de mu0ică.K JCe s a întîmplat apoiMK J&dică ceMK JCe s a întîmplat cu reli'io0itatea taMK( am între+at.ar apoi n ai mai !ost la +iserică. )oaptea dinainte el o petrecuse în casa unei cunoştinţe a lui.'ăsea în ea era de un 'ust îndoielnic.at cutia în aşa !el încît nimeni să nu şi dea seama ce e înăuntru.ios. în ultimul an de liceu chiar am cîntat la mica noastră +iserică. &m pus cutia într o scor+ură dintr un copac uscat şi am astupat 'aura cu scînduri trase la rindea.

C&ZU5 5U.K J)u( a !ost de asemenea urîtă.K Ted aproape stri'a acum( mai emoţionat decît îl #ă0usem #reodată.K J)u eu l am părăsit.K &m spus că #reau şi asta am !ăcut în următoarele două nopţi. Mi a !ost luat. Pe măsură ce #or+ea( sentimentul lui Ted !aţă de lume L sau mai de'ra+ă i0+ucnirea acestui sentiment L se înteţea. Scăparea #enea de la lun'ile plim+ări solitare şi de la sin'urătatea sa şi am reuşit să sta+ilim că stilul său de #iaţă de ermit îşi a#ea rădăcinile în perioada de dinainte de a !i împlinit 6> ani. Cei doi !raţi mai mari ai lui tă+ărau pe el cu o răutate incompara+ilă.K Şi aşa !usese. M am 'îndit că pro+a+il aţi dori să citiţi despre mine aşa cum eram acum 6> ani te. cu care sînt .K &m ieşit din +irou( m am dus la +i+lioteca mea şi m am întors cu un #olum de poe0ie +ritanică plin de pra!( din #remea !acultăţii mele.K J:e ce să !i !ăcut aşaMK( a între+at el. Trei ani mai tîr0iu( cel mai +un prieten a murit şi ai părăsit entu0iasmul pentru orice. JPoţi să ţi aminteşti( dacă #rei.urnal pe care l am ţinut în anul al doilea de !acul tate.cepţia !aptului că a con!irmat că !elul de a !i al lui Ted( sin'uratic( i0olat prin tr un sno+ism născut din durere era încă de pe atunci +ine înrădăcinat.terior( căminul copilăriei lui Ted !usese un continuu cîmp de luptă sîn'eros. J:a. T"EO:O%E 67E :upă 6F luni de terapie( a #enit şi momentul de răscruce. JTotdeauna aţi #or+it despre cît de secretos sînt L şi +ineînţeles aşa sîntK( a spus el. )u am !ost si'ur ce ar !i tre+uit să !ac. #entru castanele maronii a)ia că. de moarte şi su!erinţă( pericole şi săl+ăticie.J"ocus pocusK( am spus.K J&i scris acea lucrare la s!îrşitul semestrului de toamnă( deci asta tre+uie să !i !ost prin ianuarie.K &m simţit crescînd o tensiune incredi+ilă.K J&m cre0ut că copilăria ta a !ost !ericită. Totdeauna a !ost o lume urîtă. )u a !ost de !apt !oarte re#elator( cu e.use$ (entru ari(ile cinte. în lunile care au urmat( el s a eli+erat nu doar de durerea pricinuită de copilărie şi de moartea prietenului său "an/( dar şi de durerea a mii de alte morţi( re!u0uri şi pierderi. Toată #iaţa părea să i !i !ost un #îrte.K JEi +ine( cred că era #or+a de Derard Manle2 "op/ins. J:umne0eu te a respins( deci şi tu l ai respins pe :umne0eu. #ied Beauty 7Frumuseţe (estriţă8 era pro+a+il poemul asupra căruia mă concentrasem.K J:a.ugrăviţi (ăstrăvii .K J:a. Cu speranţă( m am aruncat înainteA J:eci ai !ost respins de prima ta prietenă ade#ărată şi ai părăsit entu0iasmul pentru +iserică.tul inte'ral( !ără cen0ură. Mi a atras însă atenţia o mică #inietă.glo)ii.ei #entru (eisaBul îm)ucătăţit 'i îm(ărţit L ţarina lucrată sau ţinutul săl)atic 'i neum)lat <i (entru toate me'te'ugurile$ cu mecanismele$ angrenaBele 'i sculele lor$ #entru toate lucrurile inversate$ neo)i'nuite$ sărăcăcioase$ stranii$ Fie ele nestatornice sau (line de (istrui 7cine 'tie cum>8 Agere 'i molcome.ească şi de aparent minorele pro+leme ale copiilor( nu i au o!erit lui( celui mai mic şi mai sla+( nici o protecţie. dulci 'i sărate$ scli(ind 'i întunecate Lui$ Tată al 1rumuseţii schim)ătoare$ Laudă Lui. :escria cum se plim+ase sin'ur într o duminică de ianuarie( cum !usese prins de o puternică !urtună de 0ăpadă şi se . 67Creştere şi reli'ie Mi au #enit lacrimi în ochi. :edesu+tul calmului său e. #ied Beauty era la pa'ina 867. Părinţii lui( prea ocupaţi de propriile lor tre+uri şi de animo0itatea dintre ei ca să se mai în'ri. J)oaptea trecută răscoleam prin nişte lucruri #echi şi am 'ăsit acest .K JEste de asemenea !oarte reli'ios. Ted a #enit la şedinţă cu o cărţulie la el. JEste el însuşi un poem despre entu0iasmK( am spus. & !ost unul dintre primii ade#ăraţi poeţi moderni. &m cititA !lavă Domnului (entru lucrurile (ictate #entru cerurile în două culori ca o vacă )ălţată #entru aluniţele ro. JEste o lume urîtă. )ici măcar nu m am uitat în el( ca să nu 6 cen0ure0. Şcoala particulară pe care a urmat o( cu micile ei cru0imi( a !ost ca o eli+erare.

Un #al m a umplut de apă.imati# un minut m am simţit împins înapoi de apă L tre+uie să !i !ost un !el de #al din spate L şi o secundă mai tîr0iu m am i0+it de stîlpii de +eton ai de+arcaderului.K 678 Creştere şi reli'ie JPot să înţele' acest lucruK( am spus. J<ănuiesc că a !ost noroc.ală a e.K JE interesant( TedK( i am spus. & !ost un ura'an. M am tîrît pînă la mar'inea de+arcaderului( am înş!ăcat o şi încet( încet m am tîrît pînă la mal. JB am spus( îmi plac !urtunile. JŞi !ără îndoială că în acea #ară am a#ut 'înduri de sinucidere.K JEi +ine( cred că am a#ut noroc.K 5a următoarea şedinţă( i am cerut să mi po#estească ce se întîmplase cînd spunea că !usese atît de aproape de moarte. Sincer( nu îmi amintesc să mă !i dus pe de+arcader cu #reo intenţie conştientă de a mă sinucide.K J&i !ost udat +ineMK J:a.întorsese în dormitor la cîte#a ore după ce se întunecase a!ară.K JCe părere ai despre această e. J&m simţit un !el de +ună dispo0iţieK( scria el( Jdupă reîntoarcerea în si'uranţa camerei mele( nu di!erită de cea pe care am trăit o #ara trecută( cînd am !ost atît de aproape de moarte. S au nimerit chiar în acel moment să #ină peste mine. M am în'ro0it.K JEi +ine( ştiţi că am o tendinţă suicidalăK( răspunse Ted aproape dia+olic. JPur şi simplu ce am între+at. JOh( # am po#estit despre astaK( a spus Ted. J:a. J&mîndurora ne plac !urtunile. O mică tra'edie şi e 're C&ZU5 5U. Ce !aci aiciMK Con!runtat cu inconsec#enţa atitudinii sale !aţă de şansele +une şi şansele rele( Ted a încercat să se concentre0e din ce în ce mai mult asupra lucrurilor +une din lume( asupra a ceea ce e dulce şi a ceea ce e amar( asupra luminii or+itoare şi a întunericului. )u puteam !ace nimic ca să mă sal#e0. &m anali0at acest lucru. J)u a !ost o +anală coincidenţă acel #al #enit din spateMK J:a( asta a !ost. 1urtuni din acelea care mi plac mie. &+ia îmi mai amintesc ce s a întîmplat. &sta a !ost tot.K JUnii ar spune că a !ost ce#a miraculosK( am comentat.K J)orocMK( am între+at şi eu cu îndoială în 'las.a îmi spusese ce#a el încerca de !apt să mi ascundă anumite lucruri. Era atîta ceaţă( că nu puteai #edea nimic. O miraculoasă +inecu#întare şi spui că e #or+a de un pic de noroc. <ănuiesc că a #enit un #al mare. T"EO:O%E 677 şeala lui :umne0eu. :ar cu si'uranţă nu îmi păsa prea mult de #iaţă şi recunosc posi+ilitatea de a mă !i comportat ca un sinuci'aş. &poi altul m a lo#it din spate.uns să accepte necesitatea su!erinţei şi să priceapă natura parado. :upă apro.perimentase( a început să #adă şi cealaltă !aţă a monedei #ieţii.perienţăMK JCe #reţi să spuneţi prin ce părere amMK( a între+at Ted în !elul său re!ractar. & a.istenţei( lucrurile . Ce părere aiMK JBă re!eriţi la sal#areMK( a între+at el cu îndoială în 'las. Eram si'ur că am să mor. JOri de cîte ori se întîmplă ce#a dureros îl +lestemi pe :umne0eu( te re#olţi împotri#a murdăriei şi mi0eriei acestei lumi.K J<ănuieşti că a !ost norocPK( am repetat eu( pro#ocîndu 6. :upă ce a anali0at su!erinţa pe care i o lăsaseră moartea lui "an/ şi alte morţi pe care le e. &m simţit că mă i0+eşte( m am simţit măturat şi apoi pierdut în apă.unsesem să mi dau seama că de !iecare dată cînd Ted spunea că de. Bă amintiţi că am lucrat în 1lorida în #ara dintre primul şi cel de al doilea an de !acultate. :ar cînd ţi se întîmplă ce#a +un cre0i doar că ai a#ut noroc. între timp( a. Totul s a întîmplat !oarte repede. JEşti din nou secretosK( i am spus. JEi +ine( sînt si'ur că # am spus. J:a( la nai+a( +ănuiesc că a !ost noroc. :ar nu ştiu dacă m aş pune într o ast!el de situaţie prime.dioasă. Boiam să mă apropii de acea !urie elementară. Oricum( nu a !ost #or+a de mare lucru.K J&i mers pînă la capătul de+arcaderului chiar cînd era !urtuna mai puternicăMK( am între+at neîncre0ător. în momentul culminant al !urtunii am ieşit a!ară( pe de+arcader.

K J&şa că am decis că mintea umană este importantă. 200 Creştere şi reli'ie JSincer( nu înţele'.K J)u( tre+uie să o ţii secretă( nu i aşaMK( am spus.uns la conclu0ia că tre+uie să încerc să !ac ce este cel mai important. &nali0e0 alternati#ele ce ţi s au deschis. )u este rolul d#s.K JContinuăK( l am ru'at. Se presupune că terapeuţii nu tre+uie să şi direcţione0e pacienţii.K JPur şi simplu nu pot !i preotK( s a lamentat Ted. &ceastă acceptare a apărut( +ineînţeles( în conte. JŞtiu ce o să spuneţi( că nu !ac decît să #ă imit( dar m am 'îndit la acest lucru şi nu este ade#ărat.K J&tunci de ce nu îl studie0i pe :umne0euMK Jîmi pare rău. :ar este una dintre atri+uţiile mele de a !i interesat de ce simţi că nu poţi( de ce e.K JContinuă. Tu eşti cel care #rea să !acă cel mai important lucru. JM am decis să urme0 o şcoală de psiholo'ieK( mi a spus.tul unei relaţii calde între noi( iu+itoare şi din ce în ce mai plăcute. JBreţi să spuneţi şcoli de teolo'ie. Eu sînt cel ce ale'e. & început de asemenea să şi e.K . J&dică să de#in preot. )u ştiţi cum e să !ii eu. &cum nu !ac altce#a decît să anali0e0 lucrurile. :oar temporar( a început să îşi dea din nou întîlniri cu !ete. Peste tot pe unde se uita #edea misterul #ieţii şi al morţii( creaţia( decăderea şi re'enerarea.clu0i. T"EO:O%E =>6 JUitaţi ce eK( s a tîn'uit Ted( Jnu ştiţi cum e. Tre+uie să ţii entu0iasmul în dulap( nu i aşaMK. )atura lui reli'ioasă a în!lorit. .. Tu eşti cel care din anumite moti#e nu #rea să pri#ească una dintre alternati#e. &dică( ar tre+ui să mi !ac pu+lică credinţa în :umne0eu. :e mine depinde să am cariera pe care o #reau. Citea teolo'ie.J+ălţateK.K J:a. J&ceasta este ne#ro0a ta şi tre+uie să o ţii în continuare aşa. )u poţi să te entu0iasme0i în pu+lic. J:e ce nuMKQ Ted de#eni atunci in'enios.K J&şa că de ce nu de#ii preotMK JMă presaţiK( clocotea Ted. Spui că nu poţi !ace aşa ce#a. pentru că un preot este în mod pu+lic un om al lui :umne0eu. Pur şi simplu nu pot !ace aşa ce#a. :e !iecare dată cînd deschid 'ura şi sînt entu0iasmat de ce#a !raţii mei mă #or hărţui din această cau0ă.ar a !ace terapie este ca şi cum ai !i puţin preot. 1oarte +ine dacă nu o poţi !ace.prime un entu0iasm timid. &r tre+ui să !iu entu0iasmat pu+lic de această credinţă. Totuşi( cînd îţi spun să ai în #edere alternati#a unei cariere pentru :umne0eu( tu o e. să ale'eţi pentru mine.clu0i această alternati#ă. :upă doi ani de terapie( într o dimineaţă Ted a anunţat că a #enit timpul să mear'ă mai departe. Tu eşti cel care simte că :umne0eu este cel mai important lucru.K JUite ce eK( i am spus( Jnu !ac nici o ale'ere pentru tine. JEi +ine( 'îndindu mă( am a.K „ua. C&ZU5 5U.K JOh( nu( n aş putea !ace aşa ce#aK( răspunse Ted a'asat.K JMintea umană şi psihoterapia( acestea sînt cele mai importante lucruriMK( am între+at eu cu îndoială în 'las. :acă e să mă reîntorc la şcoală( #reau să studie0 lucrurile cele mai importante. Şi :umne0eu se studia0ă în şcoliK( am răspuns eu. Şi a !ace terapii este important. & început să se schim+e.istă o di!erenţă necesară între un psihoterapeut şi un preot.. J:e ceMK JPentru că. J)u e. J&sta pentru că îţi +loche0i sin'ur înţele'ereaK( am răspuns. &dică( şi preotul !ace multă terapie. & ascultat de la 3esus /hrist$ !u(erstar la 2ods(ell şi chiar şi a cumpărat propriul disc cu 3onathan Livingston !eagull. JCariera mea este deci0ia mea personală. JPresupun că :umne0eu este cel mai important lucru. Pur şi simplu nu înţele'K( a spus Ted. Cum poate cine#a să 6 studie0e pe :umne0euMK JPsiholo'ia se studia0ă în şcoli.

. :e ce nu pupi altarulM :e ce nu 6 pupi pe diri. Credinţa necondiţionată pe care o a#ea Kath2 în :umne0eu( în <iserică şi în în#ăţăturile primite de la mama ei i au întîr0iat în mod clar de0#oltarea şi i au otră#it spiritul. Cu cîte#a săptămîni înainte de a pleca( am primit cecul cu +anii pentru şedinţele din luna anterioară. E !oarte neră+dător să mear'ă. Ce#a mi a sărit în ochi. . &rderea de cărţi.a să #edem de ce este Ted mai entu0iasmatM &h( da( de călătoria de săptămîna #iitoare la mătuşa sa.'noranţă.denti!icarea cu dreptatea. %ă0+oaie s!inte. M am uitat mai atent. în dorinţa lor de a 'ăsi soluţii simple( oamenii de ştiinţă sînt înclinaţi să cadă în două capcane atunci cînd îşi pun între+ări despre realitatea lui :umne0eu.J:eci ai încă 6> aniK( am remarcat eu( Jiar !raţii tăi sînt pe aici( prin prea.pocri0ie. :ar şi ei sînt oameni( sînt ca toţi oamenii şi #or ca răspunsurile să !ie clare( uşoare şi simple. . îi plac la ne+unie arcul şi să'eţile.ar credinţa în :umne0eu asuprită a lui Ted a tre+uit să !ie readusă la #iaţă ca parte a eli+erării şi a resurecţiei spiritului său. &m !ost mîndru.mă.ar cea de a doua este #i0iunea de tunel. Un sistem simplu. :ar toate acestea repre0intă oare ceea ce :umne0eu le a dat oamenilor sau ceea ce oamenii i au dat lui :umne0euM Este COP.urul realităţii lui :umne0eu. S.orMTK Ted a 0îm+it.ocoriri. %i'iditate. Cum tre+uie să pri#im aceste răspunsuri de nu şi daM Oamenii de ştiinţă se dedică a!lării ade#ărului şi răspunsului la între+ări. &P& :. :oar atunci a a#ut li+ertatea de a se de0#olta. &şa că am decis ca de acum să mi !olosesc numele între'. .E 203 cît se poate de e#ident că credinţa în :umne0eu este deseori distructi# de do'matică. Sentimentul mor+id de #ino#ăţie. Superstiţie. .) COP&.5U5 Ş. Con!ormitate. Cru0ime. :ar răspunsul este uneori şi ne'ati#. . )e+unie. :e cîte ori !ăceam ce#a 'reşit ei îmi luau lucrurile la care ţineam. &cum cîte#a săptămîni mi am dat seama că nu mă mai simt .oc de mineP M au !ăcut !ătălău în cel puţin 0ece !eluri. . Sacri!icii de animale. :oar îndoindu se de credinţa ei şi lepădîndu se de ea a !ost Kath2 în stare să se a#enture0e mai departe într o #iaţă mai cuprin0ătoare( mai satis!ăcătoare( mai producti#ă. înainte( el semna totdeauna cu JTedK. Pî nă la urmă( sînt totuşi un iu+itor de :umne0eu( nu i aşaMK 202 Creştere şi reli'ie /o(ilul 'i a(a din co(aie . &şa că am a.ul în#ăţăturilor primite în copilărie( al superstiţiilor şi al tradiţiilor locale( tre+uie să răspundem la această între+are. Bînătoarea de #ră. <at. &ceste ca0uri pre0entate indică !aptul că răspunsul nu este unul simplu. Tot aşa cum Marcia a trecut de recele microcosmos al copilăriei ei spre o lume mai lar'ă şi mai caldă( iar credinţa ei în :umne0eu s a de0#oltat odată cu ea( în linişte şi în mod natural. JMai e şi !elul în care părinţii mei mă pedepseau. &poi mai sînt arcul şi să'eţile lui. . &cum era JTheodoreK. &tunci pro+lema constă în aceea că oamenii sînt înclinaţi să creadă în :umne0eu sau că oamenii tind să !ie do'maticiM Oricine a întîlnit un ateu înrăit ştie că un ast!el de om poate !i la !el de do'matic în necredinţa lui ca un credincios în credinţa lui. 1rică. Orice lucru care mă entu0iasma îmi era luat. :oamne( ce şi au mai +ătut .ene0 de numele meu.enat.a să i spunem noi că întrucît a !ost rău nu #a mai mer'e să şi #adă mătuşa. S1ătălăul de la corul +isericesc.K Şi aşa am a. 5e am spus !raţilor mei despre asta. :o'matism. încet( încet( printr un act de #oinţă( amintindu i permanent că nu mai are 6> ani( că nu mai este supus poruncilor părinţilor săi( el s a străduit să şi comunice entu0iasmul( iu+irea sa de #iaţă şi iu+irea pentru :umne0eu.istă( !ără îndoială( o mulţime de apă de +aie murdară în . Uneori răspunsul este da.K Ted începuse să plîn'ă( pri#indu mă !rustrat.nchi0iţia.storiile ca0urilor de pînă acum au !ost pre0entate ca răspuns la între+areaA Este credinţa în :umne0eu o !ormă de psihopatolo'ieM :acă #rem să ieşim din mira. Prima este aceea de a arunca şi copilul odată cu apa din copaie.a să i le luămPT Simplu. &sta e. JCred că într un !el încă mai ţin secrete( nu i aşaM Cînd eram copil( mătuşa mea mi a spus că tre+uie să !iu mîndru de numele meu de Theodore( care înseamnă Siu+itor de :umne0euT. Semnătura lui părea mai lun'ă.nhi+iţie. S a decis să urme0e o !acultate de teolo'ie. E. Sacri!icii de oameni.itoare. Orice lucru pe care l am iu+it l am pierdut. J&sta nu e totK( a spus el lăcrimînd. :e credinţa în :umne0eu tre+uie să scăpăm noi sau de do'matismM Un alt moti# pentru care oamenii de ştiinţă au înclinaţia de a arunca şi copilul odată cu apa din copaie .uns la mie0ul pro!und al ne#ro0ei lui Ted. . am atras atenţia asupra schim+ării. &ceastă listă este aproape nes!îrşită. . JMă ro'( ştiţi toată placa.uns să mă . JSperam că #eţi o+ser#aK( mi a spus.

ităţii chestiunii ei se retra' şi încearcă să nu mai ai+ă deloc de a !ace cu pro+lemele reli'ioase ale .K :ar nu i am spus o. :ar deseori şi noţiunea de ştiinţă de#ine un idol cultural şi este necesar să de#enim sceptici şi !aţă de acesta. &teismul sceptic sau a'nosticismul nu este în mod necesar cea mai înaltă treaptă de înţelepciune la care poate a. Şi( în ultimă instanţă( #a !i de asemenea #ala+il dacă în !aţa comple. J)u cred că ar înţele'e.ndi!erent dacă drumul de0#oltării spirituale trece în mod necesar printr un ateism sceptic sau a'nosticism spre o credinţă adec#ată în :umne0eu( !apt e că intelectuali so!isticaţi sau oameni sceptici precum Marcia şi Ted par să se de0#olte în direcţia credinţei. Este esenţial pentru reuşita terapiei ca tu să !ii deschis !aţă de orice( mai ales în ceea ce pri#eşte o chestiune serioasă ca asta.K )u îl cunosc îndea. Ceea ce #reau eu să su'ere0 este că de asemenea este posi+il să ne maturi0ăm prin credinţa în :umne0eu.dries Shah( The -ay o1the !u1i 7/alea su1i8$ :utton pa per+ac/( )e* \or/( 67E>( p.un'em la ştiinţă dintr o cultură şi dintr un cămin în care credinţa în :umne0eu este constant asociată cu i'noranţa( superstiţia( ri'iditatea şi ipocri0ia.istă multe reli'ii şi pro+a+il multe ni#eluri de credinţă. &cest lucru este #ala+il şi daca ei cred că reli'ia este +ună şi sănătoasă. &#înd de a !ace într un mod atît de direct cu procesul de0#oltării spirituale( ei( mai mult decît oricine( sînt chemaţi să !acă . Un semn de maturitate la oamenii de ştiinţă îl repre0intă conştienti0area !aptului că ştiinţa poate !i supusă do'matismului la !el ca oricare reli'ie.) COP&.5U5 Ş. Pentru că nu am !ost cu totul si'ur că terapeutul lui #a !i o+iecti#( că îl #a înţele'e în ade#ăratul sens al cu#întului. &#em atunci destule moti#aţii L emoţionale( ca şi intelectuale L pentru a spar'e idolii credinţei primiti#e. Este de asemenea #ala+il şi dacă aruncă şi copilul odată cu apa din copaie şi dacă pri#esc reli'ia ca pe ce#a +olna# sau ca !iind :uşmanul. E.istă moti#e de a crede că în spatele noţiunilor înşelătoare şi a !alselor concepţii despre :umne0eu e. 99. Psihiatrii şi psihoterapeuţii care au o atitudine simplistă !aţă de reli'ie pot !ace deser#icii unora dintre pacienţi. &P& :. Tre+uie să ai încredere în o+iecti#itatea terapeutului tău.K Este oare posi+il ca drumul de0#oltării spirituale să ne conducă mai în tîi a!ară din superstiţii spre a'nosticism şi de la a'nosticism 204 Creştere şi reli'ie spre o cunoaştere adec#ată a lui :umne0euM :espre această cale #or+ea Su!i &+a Said i+n &+i l Khair acum mai +ine de nouă sute de aniA #înă ce 'coală 'i minaret nu se vor 1i s1ărîmat Această a noastră s1întă lucrare nu se va 1i terminat$ #înă ce credinţa va deveni necredinţă$ iar ea la rîndu*i credinţă 6u va e:ista musulman adevărat. Şi tre+uie o+ser#at că această credinţă a lor nu este aceeaşi cu cea în care a e#oluat Kath2.uns pe acest tînăr pentru a putea spune ce înţeles are X Citat din .istă o realitate care este :umne0eu. :umne0eu care este înainte de scepticism s ar putea să !ie puţin asemănător cu :umne0eu care #ine după aceea.un'e !iinţa umană. &m a!irmat !erm că este esenţial pentru de0#oltarea noastră spirituală să de#enim oameni de ştiinţă( sceptici !aţă de ceea ce am !ost în#ăţaţi L adică( !aţă de locurile comune şi presupo0iţiile culturii noastre. )eo!itul în ştiinţă( de curînd con#ertit la concepţia despre lume a ştiinţei( poate !i la !el de !anatic ca un cruciat creştin sau ca un soldat al lui &llah.udecăţi asupra a cît de sănătos este sistemul credinţei cui#a. 5a acest lucru se re!eră Paul Tillich cînd #or+eşte de Jdumne0eu de dincolo de :umne0euK şi de aceea unii creştini so!isticaţi proclamă J:umne0eu a muritP Trăiască :umne0eu. )u demult am întîlnit un student în ultimul an( care lua serios în considerare posi+ilitatea de a intra într o mănăstire peste cîţi #a ani. Toate acestea au o anume importanţă pentru oamenii de ştiinţă precum psihiatrii şi psihoterapeuţii. Este într ade#ăr posi+il să ela+orăm o credinţă în :umne0eu. COP. &ş !i #rut !oarte mult să i spunA JTre+uie să i spui terapetului tău despre acest lucru.? .udecată. :in contră( e. în unele oca0ii( această tendinţă poate să treacă dincolo( de#enind o înclinaţie mani!estă şi o pre. J:ar n am !ost în stare să i spun terapeutului meu despre mănăstire sau despre pro!un0imea credinţei mele reli'ioaseK( mi s a con!esat el. 1ăcuse psihoterapie în anul anterior şi o continua. &şa se întîmplă mai ales în ca0ul în care a.este acela că ştiinţa însăşi( aşa cum am su'erat( este o reli'ie.istă o sin'ură reli'ie( monolitică.E 205 pentru el mănăstirea sau dacă dorinţa lui de a intra la mănăstire are rădăcini determinate ne#rotic. :in cau0ă că psihoterapeuţii aparţin în 'eneral unei tradiţii sceptice( dacă nu strict !reudiene( ei au tendinţa să considere patolo'ică orice credinţă pasionată în :umne0eu. Unele reli'ii s ar putea să nu !ie sănătoase pentru unii oameni L altele s ar putea să !ie. &şa cum am menţionat la începutul acestei secţiuni( nu e.

)u pot #edea două lucruri apropiate în acelaşi timp( nu pot #edea decît un sin'ur lucru odată şi tre+uie să şi întoarcă !aţa ca să 6 #adă şi pe celălalt.perienţă( o+ser#aţie precisă şi #eri!ica+ilitate( ştiinţa a pus mare accent pe măsurare. )u. )u poate !i =>- Creştere şi reli'ie 'ăsită nici o dere'lare !i0ică în sistemul lor #i0ual( care să dea seama de acest simptom. Una dintre aceste de0#oltări o repre0intă metodele de studiu din ce în ce mai so!isticate.trem de comună cum că lucrurile care nu sînt uşor de studiat nu merită studiate începe să !ie contestată de cîte#a de0#oltări relati# recente din cadrul ştiinţei însăşi. Mulţi oameni de ştiinţă pur şi simplu nu #ăd do#ada realităţii lui :umne0eu.nclusi# pro+lematica lui :umne0eu. :acă decidem să studiem ce#a( totdeauna #om putea 'ăsi metodolo'ia potri#ită pentru a !ace acest lucru.iunea 'tiinţi1ică de tunel ■ Oca0ional( psihiatrii întîlnesc pacienţi cu o stranie distur +anţă a #ederii@ aceşti pacienţi nu sînt în stare să #adă decît o mică porţiune din !aţa lor.pacientului( ascun0îndu se su+ o mantie de o atît de totală o+iecti#itate( încît nu mai consideră că ei ar a#ea rolul de a se implica spiritual şi reli'ios în #reun !el. . Prin !olosirea unor aparaturi precum microscoapele electronice( spectro!o tometre( computere şi a unor pro'rame de calculator cum ar !i cele pentru tehnici statistice( sîntem acum capa+ili să !acem măsurători ale unor !enomene incredi+il de comple. Un alt moti# important pentru care oamenii de ştiinţă sînt înclinaţi să arunce apa din copaie odată cu copilul este !aptul că nu #ăd copilul.Z.CR :E TU)E5 207 acum cîte#a decenii erau nemăsura+ile. Ei nu pot să #adă nimic la dreapta lor( nimic la stîn'a( dedesu+t sau deasupra locului asupra căruia sînt aţintiţi.ul semni!ica eroare pentru spiritul ştiinţi!ic.)G.perimenta acel ce#a într o anumită dimensiune( o dimensiune în care !acem o+ser#aţii de o mare preci0ie( care sînt repeta+ile şi pentru alţii.. Prima este o pro+lemă de metodolo'ie. &cum o sută de ani( parado. Prin urmare( şi #i0iunea ştiinţi!ică s a lăr'it. :ar e.ală. Pacienţii au deseori ne#oie de implicarea lor.K :in cau0a acestei atitudini( mulţi oameni de ştiinţă e.clud din consideraţiile lor serioase toate chestiunile care sînt L sau par să !ie L intan'i+ile.1.ului. Ei aseamănă acest simptom cu pri#irea printr un tunel( cînd nu poţi #edea decît un mic cerc de lumină şi claritate la celălalt capăt. &ceastă presupo0iţie stranie dar e. Este ca şi cum( dintr un anumit moti#( ei nu #or să #adă altce#a decît ceea ce ochii lor întîlnesc în mod imediat( altce#a decît acele lucruri asupra cărora au ales să li se îndrepte atenţia. &st!el( W. Cînd între+ăm( de e.e( care B. în lăuda+ila sa insistenţă pentru e.K &ltă de0#oltare care ne a.U)E& ŞT.plorînd !enomene precum natura luminii( electroma'netismul( mecanica cuantică şi teoria relati#ităţii( ştiinţa !i0ică s a maturi0at în ultimul secol pînă acolo încît a recunoscut din ce în ce mai mult !aptul că( la un anumit ni#el( realitatea este parado. :ar în #irtutea succesului ei( măsurarea a de#enit un !el de idol ştiinţi!ic. & măsura ce#a înseamnă a e.emplu( dacă po0iţia unui electron #a rămî ne aceeaşi( tre+uie să răspundem JnuK@ cînd între+ăm dacă po0iţia electronului se schim+ă în timp( tre+uie să răspundem . Utili0area măsurătorii a !ăcut ca ştiinţa să !acă paşi enormi în înţele'erea materiei uni#ersului. :intre cau0ele acestei #i0iuni de tunel( aş #rea să discut două( care re0ultă din natura tradiţiei ştiinţi!ice.ută să scăpăm de #i0iunea de tunel este relati# recenta descoperire de către ştiinţă a realităţii parado. %o+ert Op penheimer scriaA 5a ceea ce par a !i între+ări simple sîntem tentaţi !ie să nu dăm nici un răspuns( !ie să dăm un răspuns care la prima #edere #a !i mai mult o reminiscenţă dintr un straniu catehism decît o a!irmaţie simplă din ştiinţa !i0icii. :impotri#ă( pledoaria mea constă în aceea că psihoterapeuţii de orice !el ar tre+ui să se s!orţe0e să de#ină nu mai neimplicaţi( ci mai de'ra+ă mai so!isticaţi în chestiunile reli'ioase decît sînt în mod o+işnuit. E ca şi cum ar spuneA JCe nu putem măsura nu putem şti@ nu are nici un rost să ne preocupăm de ceea ce nu putem şti( prin urmare( ce nu poate !i măsurat este lipsit de importanţă şi nu merită o+ser#area noastră. )u #reau să spun că ei ar tre+ui să renunţe la o+iecti#itate sau să şi contra+alanse0e o+iecti#itatea cu propria spiritualitate într un mod !acil. %e0ultatul este acea atitudine a multor oameni de ştiinţă nu numai de scepticism( ci de respin'ere cate'orică a tot ceea ce nu poate !i măsurat. Şi continuă să se lăr'ească( aşa încît poate că în curînd #om putea spuneA J)u este nimic dincolo de limitele #ederii noastre. "i. Ei su!eră de un !el de #i0iune de tunel( au un !el de ochelari de cal psiholo'ici( auto impuşi( care i apără de mutarea atenţiei spre domeniul spiritului.

. &cum 6F ani( cînd am a+sol#it şcoala medicală( eram si'ur că nu e. Bindecări miraculoase au !ost !olosite( de e.n +ună parte( reli'ia şi ştiinţa rămîn în cadrele lor de re!erinţă autoimpuse( !iecare închistată în propria i #i0iune de tunel. &ceste e. :ar în a!ară de autenti!icarea e.CR :E TU)E5 209 interes în pro!esia noastrăMK în loc de acesta( atitudinea medicilor a !ost aceea de a spune că #indecările miraculoase nu e.perienţe pe care le am a#ut ca psihiatru( e. 9>.emplele ce par #indecări de succes.amina ştiinţi!ic aceste lucruri care s ar putea do#edi de mare B. :upă repre0entanţii <isericii( ceea ce nu poate !i înţeles în termeni de le'i naturale este un miracol( iar miracolele e.amine0e natura unor ast!el de !enomene( cum ar !i remisiunea spontană a cancerului şi e.K <iserica a !ost puţin mai deschisă. :in !ericire totuşi( cîţi#a oameni de ştiinţă serioşi( medici şi căutători ai ade#ărului( oameni reli'ioşi sînt pe cale să înceapă să e. în ceea ce pri#eşte metodolo'ia( ştiinţa este tentată să spunăA JCeea ce este !oarte di!icil de studiat nu merită să !ie studiat.plicat prin le'ile naturale cunoscute este ireal. leaX Misticii ne au #or+it de a lun'ul secolelor în parado.imati# patru sute de ani ştiinţa a elucidat mai multe Jle'i naturaleK( cum ar !i aceea potri#it căreia Jatracţia dintre două o+iecte este direct proporţională cu masa lor şi in#ers proporţională cu dis tanţa dintre eleK sau Jener'ia nu poate !i nici creată( nici distrusăK.JnuK@ cînd între+ăm dacă electronul stă pe loc( tre+uie să răspundem JnuK@ cînd între+ăm dacă electronul este în mişcare( tre+uie să răspundem JnuK.istă( că +oala de care o persoană a !ost #indecată era ine.perienţe( unele dintre ele am să le po#estesc( m au !ăcut să mă îndoiesc de presupo0iţia mea că apariţia miracolelor e imposi+ilă.istentă de la început( pentru că !ie a !ost #or+a de o dere'lare ima'inară( precum reacţia de somati0are a istericilor( !ie de un dia'nostic 'reşit pus.. &ceastă schim+are în conştiinţa mea a !ost produsă de doi !actori care au acţionat mînă în mînă. Totuşi( <isericile nu le au spus niciodată medicilorA JBreţi să #ă alăturaţi nouă pentru a studia aceste !enomene !ascinanteMK )ici medicii nu au spusA JBreţi să !im împreună pentru a e. Odată ce m am îndoit de această presupo0iţie( am de#enit deschis la posi+ila e.U)E& ŞT.perienţe care iniţial păreau locuri comune( dar care( atunci cînd m am 'îndit la ele mai pro!und( păreau a indica !aptul că munca mea cu pacienţii pentru de0#oltarea lor spirituală a !ost a. Este posi+il să !i început să între0ărim un teren pe care ştiinţa şi reli'ia să se întîlneascăM Cînd #om !i capa+ili să spunem Jomul este o !iinţă muritoare şi nemuritoare în acelaşi timpK şi Jlumina este undă şi corpuscul în acelaşi timpK atunci #om !i început să #or+im acelaşi lim+a. în ultimii apro..istă miracole.istă. . 208 Creştere şi reli'ie mul de0#oltării spirituale care pleacă de la superstiţiile reli'ioase spre scepticismul ştiinţi!ic să ne ducă în ultimă instanţă la o realitate reli'ioasă #erita+ilăM &ceastă posi+ilitate( a!lată la începutul ei( de a uni!ica ştiinţa şi reli'ia este !aptul cel mai semni!icati# şi mai incitant în #iaţa noastră intelectuală de astă0i.utată în moduri pentru care nu am o e. JEle tre+uie pur şi simplu acceptate ca acte ale lui :umne0eu.istenţă a miraculosului.aminăm( de e..1.emplu( de <iserica Catolică pentru a şi autenti!ica s!inţii( iar pentru multe con!esiuni protestanteK acestea sînt aproape ce#a o+işnuit.)G. :ar este numai începutul.K %eli'ia nu a #rut să !ie 0'uduită de ştiinţă( tot aşa cum ştiinţa nu a #rut să !ie 0'uduită de reli'ie. Unul e repre0entat de întrea'a di#ersitate de e. %e0ultatul a !ost că repre0entanţii ştiinţei au presupus că orice e#eniment care nu putea !i e. &ceastă deschidere( care a !ost cel de al doilea !actor ce a cau0at schim+area . lea şi al ]B.Z.ar în ceea ce pri#eşte le'ile naturale( ştiinţa este înclinată să spunăA JCeea ce e !oarte di!icil de înţeles nu e. Este oare posi+il ca dru X !cience and the /ommon Inderstanding 7<tiinţa 'i înţelegerea comunc/8$ Simon and Schuster( )e* \or/( 67FC( p. Să e.K .emplu( cum se comportă !iecare dintre ele în chestiunea miracolelor.plicaţie raţională L moduri care au !ost miraculoase. JMiracolele nu au ne#oie să !ie e.istă.. <uddha dădea ast!el de răspunsuri cînd era între+at care #a !i condiţia omului după moarte@ dar ele nu sînt răspunsuri !amiliare pentru tradiţia ştiinţei secolelor al ]B. &stă0i sînt si'ur că miracolele a+undă. :ar a#înd succes în descoperirea le'ilor naturale( oamenii de ştiinţă( în #i0iunea lor asupra lumii( au !ăcut din le'ile naturale un idol( tot aşa cum au !ăcut un idol din noţiunea de măsurare.aminate ştiinţi!icK L a !ost atitudinea reli'ioasă pre#alentă.uri.istenţei miracolelor( <isericii i a !ost teamă să pri#ească aceste miracole de !oarte aproape.

..traordinarului !enomen al 'raţiei. Cu cît am pri#it mai mult( cu atît am 'ăsit mai mult miraculos. Misticii( de e. F8 F7. &r tre+ui în schim+ să pri#im la e#enimentele de 0i cu 0i din #ieţile noastre pentru a 'ăsi do#e0i ale miraculosului( menţinînd în acelaşi timp o orientare ştiinţi!ică. Pentru că între' acest domeniu este atît de am+i'uu şi de întunecos( este mai important decît orice să ne apropiem de el cu un scepticism sănătos( ca nu cum#a să ne amă'im pe noi înşine şi pe alţii.CR :E TU)E5 =66 &ş #rea însă să conclu0ione0 păstrînd o notă de precauţie. încheieturile in!lamate se de0um!lă mai de#reme sau mai tîr 0iu( încet sau +rusc( nu contea0ă ce este pus pe ele.amina !aptele comune din practica psihiatrică care m au condus la înţele'erea e. :in cau0ă că acest domeniu al !enomenelor psihice atra'e atît de mulţi oameni cu o sla+ă pri0ă la realitate( pentru mulţi o+ser#atori realişti este tentant să conclu0ione0e că înseşi !enomenele psihice sînt ireale( dar nu este ca0ul.emplu( lipsa de scepticism şi testare ri'uroasă( atît de des pre0ente la acei indi#i0i care sînt susţinători pu+lici ai realităţii !enomenelor psihice. Sîntem parte a unui ecosistem +ine echili+rat( în care interdependenţa mer'e mînă în mînă cu indi#iduaţia. Printre căile prin care alţii pot !i amă'iţi stă( de e. Percepţia miraculosului nu necesită nici o credinţă sau presupo0iţie. &de#ărata minune a lumii este dată pretutindeni în cea mai măruntă parte a trupurilor noastre( în spaţiile #aste ale cosmosului şi în intima le'ătură a acestora şi a tuturor lucrurilor. :espre această capacitate s a scris recentA Sesi0area sinelui se naşte şi se maturi0ea0ă într un !el de conştienti0are distinctă( o conştienti0are care a !ost descrisă în multe !eluri de către di!eriţi oameni. &cest lucru îl #oi !ace eu în următoarea secţiune a cărţii( cînd #oi e. :acă ar !i un sin'ur lucru pe care aş #rea ca cititorul să şi 6 amintească din această carte( acela ar !i că el posedă capacitatea de a percepe miraculosul.1. X Michael Star/ şi Michael $ash+urn( J<e2ond the )ormA & Speculati#e Model o! Sel! %eali0ationK 3J:incolo de normăA un model speculati# al percepţiei de sineK4( 3ournal o1Religion and Health$ #oi.trasen0o riale şi !enomene JpsihiceK sau JparanormaleK( ca şi cu alte #arietăţi ale miraculosului.istă multă lume care încearcă să 'ăsească răspunsuri simple la între+ări 'rele( alăturînd literatură de populari0are ştiinţi!ică şi concepţii reli'ioase cu mari speranţe( dar şi cu puţină 'îndire. )oi #om !olosi termenul lui Ouspens/2 şi o #om numi percepţia miraculosului.)G. 1aptul că două e#enimente apar unul după altul nu înseamnă în mod necesar că ele sînt le'ate cau0al. JMiraculosulK se re!eră nu doar la !enomenele e. B. %ecent( am participat la o con!erinţă ce a#ea ca su+iect #indecarea prin credinţă( la care mai mulţi #or+itori cu o +ună educaţie au pre0entat do#e0i anecdotice L pentru a indica !aptul că ei sau alţii sînt posesori ai unei puteri de a #indeca L într o ast!el de manieră( încît au su'erat că do#e0ile lor sînt ri'uroase şi ştiinţi!ice( cînd de !apt nu erau. E.perimente0e lumea aşa cum este ea însăşi şi să 0ărească măreţia ei inerentă.mea de conştiinţă( mi a permis apoi să încep să pri#esc e.istenţa cotidiană a#înd ochi şi pentru miraculos.Z. 6-( nr. Sîntem cu toţii indi#i0i( dar sîntem de asemenea părţi ale unui între' mai mare( uniţi în ce#a #ast şi !rumos( a!lat dincolo de orice descriere.. %ichard <uc/e se re!eră la ea ca la conştiinţa cosmică@ <u+er o descrie în termenii relaţiei Eu Tu@ iar Maslo* a etichetat o ca !iind Jcunoaşterea 1iin =6> Creştere şi reli'ie teiK.traordinare( ci de asemenea la locurile comune( pentru că a+solut orice poate e#oca această conştienti0are specială care ni se o!eră pe măsură ce i acordăm îndea.perienţe ale omului. Este pur şi simplu #or+a de a acorda o atenţie deplină şi minuţioasă darurilor #ieţii( adică ceea ce este pre0ent cu atîta constanţă( încît de o+icei este considerat dat. Percepţia miraculosului este esenţa su+iecti#ă a conştienti0ării de sine( rădăcina din care se tra' cele mai înalte trăsături şi e. Bom a#ea de a !ace cu percepţii e.uns de multă atenţie. :acă un #indecător îşi pune mîinile pe o încheietură in!lamată( iar a doua 0i um!lătura nu mai este in!lamată( acest lucru nu înseamnă că pacientul a !ost însănătoşit de către #indecător. 1aptul că multe ast!el de alăturări eşuea0ă nu tre+uie să ducă la conclu0ia că o ast!el de alăturare este !ie imposi+ilă( !ie neindicată.X în 'îndirea despre miracole( eu cred că structura noastră de re!erinţă a !ost prea dramatică.udecăţilor şi a interesului personal( este li+eră să e. &ceastă inter!aţă dintre ştiinţă şi reli'ie poate !i un teren mişcător prime. &st!el de indi#i0i dau acestui domeniu un prost renume. &m căutat ru'ul aprins( despărţirea apelor mării( #ocea ce #ine din ceruri.dios. Este esenţial să ne păstrăm min tea trea0ă. &şa cum este esenţial ca #ederea noastră să nu !ie mutilată de #i0iunea ..U)E& ŞT.emplu( au #or+it despre ea ca !iind perceperea di#inităţii şi a per!ecţiunii lumii.. Odată ce percepţia se leapădă de dominaţia pre. 6 367EE4( pp.

plicaţie şi 6 a plasat succesi# în trei or!elinate( unde a a#ut parte de umilinţele de rutină şi de o completă lipsă de a!ecţiune. . DratiaK =iracolul sănătăţii Uimitoare 'raţieP Ce dulce i sunetul Ce a mîntuit un o+idit ca mine &m !ost pierdut( dar re'ăsit acum Or+ am !ost( dar acum #ăd. Unul dintre acestea este !aptul că pacienţii noştri se #indecă din punct de #edere mintal într un mod uluitor.actitate şi preci0ie cum( cînd( unde şi de ce poate !i tratată sau a !ost #indecată o ne#ro0ă. aducem. Şi cînd #om !i !ost de 0ece mii de ani aici Ca soarele strălucind( O 0i nu #om a#ea mai puţin ca la nceput 5ui :umne0eu laudă să . 5a 6. Este de asemenea posi+il să cunoaştem cu aceeaşi e. 5a #îrsta de 6F ani( a parali0at parţial ca re0ultat al unei rupturi de ane#rism con'enital al unuia dintre #asele de =69 Draţia sîn'e din creier.ani a părăsit ultimul or!elinat şi a început să trăiască pe cont propriu. :ar realitatea 'raţiei #a rămîne nee. Prin psihanali0ă este posi+il să trasăm etiolo'ia şi de0#oltarea unei ne#ro0e la un pacient cu o e.plicată în cadrul conceptual al ştiinţei con#enţionale şi al Jle'ilor naturaleK( aşa cum le înţele'em noi. :upă şase luni de plictisitoare pri#are de li+ertate( .actitate şi preci0ie rareori întîlnite în alt domeniu medical. Ce#a ne uimeşte cînd nu !ace parte din cursul normal al lucrurilor( cînd nu es X &m pre!erat traducerea termenului grace 3din ori'inal4 prin J'raţieK şi nu prin JharK( aşa cum ar !i !ost !iresc în conte. Este posi+il să a. Pre#i0i+il( la #îrsta de 6E ani a intrat la închisoare pentru un act de #iolenţă pe cît de 'reşit( pe atît de !ără sens.oritate a altor a!ecţiuni umane.actă şi neştiinţi!ică.istă o serie de aspecte din practica psihiatrică care nu încetea0ă niciodată să mă uimească( pe mine ca şi pe mulţi alţi psihiatri.act şi precis cum( cînd( unde şi de ce un indi#id de0#oltă un simptom ne#rotic anume sau un tipar comportamental.8 ?? Ama.XX Primul cu#înt asociat cu 'raţia în acest !aimos imn e#an'helic american este cu#întul JuimitorK. Ceea ce nu ştim totuşi este de ce ne#ro0ele nu sînt mai se#ere L de ce un pacient uşor ne#rotic nu este unul 'ra# ne#rotic( de ce un pacient 'ra# ne#rotic nu este psihotic. Draţia mi a în#ăţat inima teama( :ar 'raţia mi a alun'at temerile. tr..tul cultural romInesc( pentru a !ace mai inteli'i+ilă concepţia autorului şi trimiterile culturale ale acestuia. Cînd a#ea F ani( statul( cre0înd că o ast!el de mamă nu e competentă să crească un copil( i 6 a luat !ără nici un a#ertisment sau e. Ea #a rămîne miraculoasă şi uimitoare. 1apt este că se cunoaşte mai mult despre cau0ele ne#ro0elor decît se cunoaşte despre marea ma. E. 76. M.de tunel a oamenilor de ştiinţă( tot ast!el este esenţial ca !acultăţile noastre critice şi capacitatea de a !i sceptici să nu !ie or+ită de strălucitoarea !rumuseţe a domeniului spiritual.n mod ine#ita+il( descoperim că un pacient a su!erit o traumă sau traume de un anumit !el( ast!el încît să i producă o anume ne#ro0ă( dar traumele au o intensitate care în cursul normal al lucrurilor ar tre+ui să producă o ne#ro0ă mult mai 'ra#ă decît cea pe care o are pacientul. 1usese un copil nele'itim şi de a lun'ul primei sale copilării crescuse doar cu mama sa( care era surdă şi mută( într o su+ur+ie a oraşului Chica'o.un'em să cunoaştem e.ing 2race 72raţie uimitoare8$ de Wohn )e*ton 36E=F 68>E4. Cît de scumpă mi !u această 'raţie :e cînd întîiaşi dată am cre0utP Prin multe pericole( amă'iri( capcane &m trecut de.a@ :ar 'raţia m a dus ne#ătămat departe Şi 'raţia m a călău0it spre casă. în închisoare nu a primit nici un tratament psihiatric. =6C te predicti+il prin ceea ce cunoaştem noi a !i Jle'ile naturaleK. Ceea ce urmea0ă #a demonstra că 'raţia este un !enomen comun şi că într o anumită măsură este unul predicti+il. Un remarca+il om de a!aceri plin de succes( de CF de ani( a #enit să mă #adă din cau0a unei ne#ro0e care putea !i descrisă ca !iind doar una uşoară. Este un lucru o+işnuit pentru alţi specialişti în medicină să acu0e psihiatrii că practică o disciplină ine.%&CO5U5 S&)RTdT.

:eşi procesele implicate în dere'lările mintale în mod !rec#ent nu corespund cu cele implicate în dere'lările !i0ice( M.oritatea ca0urilor( traumele copilăriei sînt considera+il mai su+tile 3deşi de o+icei la !el de de#astatoare4( iar do#ada sănătăţii mai puţin simplă( dar tiparul este !undamental acelaşi.trem de răspîndit. Ştim e. <oala pare a !i aceeaşi( dar consecinţele pot !i complet di!erite. Totuşi nici unul dintre locuitorii micului meu oraş nu a su!erit de menin'ită menin'ococică de mulţi ani şi nici nu e pro+a+il să su!ere în această iarnă.oritatea oamenilor pentru a i prote.oritatea lor #or !i indi#i0i care înainte erau sănătoşi şi cărora nu li se cunoşteau de!ecţiuni ale sistemului de re0istenţă. Cei mai mulţi #or spune că !orţele care în mod normal ne prote. )ici un psihiatru sau asistent social nu i ar !i pre#ă0ut #iitorul alt!el decît în culori sum+re. Totuşi( după trei ani( el a de#enit cel mai tînăr şe! de departament din istoria companiei. Cum se întîmplă aceste lucruriM )u ştim. Cunoaştem mult mai mult despre cau0ele +olilor !i0ice decît ştim despre cau0ele sănătăţii !i0ice.plica acest !enomen postulea0ă !aptul că trupul posedă o apărare care se opune in#a0iei în corp a menin'ococului( la !el ca între'ii mulţimi de or'anisme u+icue care produc +oli în or'anism. :eşi printre oamenii din ţară care #or muri de menin'ită menin'ococică în această iarnă #or !i şi oameni slă+iţi sau cunoscuţi ca a#înd o re0istenţă de!ectuoasă( ma.emplu( mai sănătoşi mintal decît părinţii lor.K E. Cunoaştem multe despre această apărare şi despre !elul cum operea0ă ea.istă o !orţă( o mecanică pe care nu o înţele'em pe de a n tre'ul care pare să opere0e în mod curent în ma.a şi pentru a le apăra sănătatea mintală chiar în cele mai neprielnice condiţii. :acă în iarna aceasta iau în !iecare 0i culturi din această +acterie din 'îturile locuitorilor micului oraş în care locuiesc( o #oi descoperi la nouă din 0ece oameni. %areori #edem pacienţi care să nu !ie( de e. &ceste tipuri de între+ări pot !i puse pentru aproape toate +olile( . în perioada în care a !ăcut tratament cu mine( de#enise şi un tată +un şi iu+itor( un intelectual autodidact( un lider al comunităţii şi un artist împlinit. &m citat acest ca0 anume pentru că traumele o+ser#a+ile au !ost atît de dramatice( iar circumstanţele succesului lui atît de e#idente.un'înd un om relati# +o'at. Ştim !oarte +ine de ce oamenii de#in +olna#i mintal. Totuşi( a'entul care o cau0ea0ă este e.act de ce anumiţi oameni se sinucid.cînd a !ost eli+erat( autorităţile i au 'ăsit un post de umil lucrător într un depo0it al unei companii modeste.. Tot ce putem spune este că e.actitate( în cadrul u0ual cau0ă e!ect( ceea ce a determinat ne#ro0a sa uşoară şi să o #indecăm. &ltul poate a#ea atacuri repetate şi să de#ină a!ectat cronic de această +oală. :ar rămîn între+ări enorme. JMenin'ococii( +ineînţeles.emplu( ce cau0ea0ă menin'itele menin'ococice şi #eţi primi un răspuns imediat.istă totuşi o pro+lemă aici. împreună( am reuşit să trasăm cu e.%&CO5U5 SR)RTRG.ea0ă #iaţa au eşuat cum#a să opere0e în aceşti oameni. =6F în această pri#inţă ele aparent se aseamănă. )u ştim( a#înd în #edere conceptele o+işnuite de cau0alitate( de ce unii nu se sinucid. Un altul =6Draţia poate a#ea parte de un curs !ulminant al a!ecţiunii şi poate muri rapid chiar după prima cri0ă.cepţia !aptului că în ca0ul +olilor nein!ecţioase nu a#em aproape nici o cunoaştere despre !elul în care !uncţionea0ă re0istenţa. :octorii care !olosesc conceptul de re0istenţă pentru a e. 5a un ni#el mai pro!und( nu #om şti însă de ce au murit ei. 5a un anumit ni#el( am putea spune cu încredere că menin'ococul a !ost cau0a morţii lor( dar acest ni#el este în mod clar unul super!icial. între+aţi orice doctor( de e. Cum( cînd( de ce şi de unde au #enit toate acesteaM :acă mă re!er la o+işnuitele concepte ale cau0alităţii( nu ştiu.oritatea dintre noi nu au nici o di!icultate. )u am !ost în stare nici în cel mai mic 'rad să determin ori'inea succesului său neaşteptat. :eşi conceptul imunitar este de o+icei aplicat la +olile in !ecţioase precum menin'ita( el poate !i aplicat într un !el sau altul tuturor +olilor !i0ice( cu e. :e ceM )u a#em nici o idee despre acest lucru( în a!ară de a spune că indi#i0i cu un anume tipar al personalităţii par a a#ea di!erite tipuri de di !icultăţi în a re0ista a!ecţiunii( în timp ce ma. Ce se întîmplăM Menin'ita menin'ococică e o +oală relati# rară. )u e nici o îndoială că acest lucru este ade#ărat. :upă cinci ani( după ce s a căsătorit cu o !emeie a!lată tot într un post de conducere( el a părăsit compania şi în cele din urmă a reuşit să şi pornească propria a!acere( a. Un indi#id poate să su!ere o sin'ură cri0ă relati# uşoară de colită ulceroasă L o a!ecţiune acceptată de o+icei ca !iind de natură psihosomatică L( să şi re#ină complet şi să şi continue #iaţa !ără să mai ai+ă parte #reodată de acest neca0. în ma. Ceea ce nu înţele'em este de ce oamenii supra#ieţuiesc traumelor din #ieţile lor( aşa cum de !apt se întîmplă.

plicaM 1aptul că a#em un instinct de supra#ieţuire pare +anal doar pentru că l am denumit instinctM înţele'erea noastră pri#ind ori'inea şi mecanismele instinctelor este în cel mai +un ca0 minusculă. :ar a denumi un lucru înseamnă şi a 6 e. Mulţi medici şi mulţi psihiatri au trăit e. Prin el însuşi( acest incident nu pare atît de remarca+il@ s ar putea spune pur şi simplu că am a#ut noroc. Printre multele e.oritatea dintre noi sînt re0istenţi la accidente.inclusi# cele mai comune( cum ar !i atacurile de inimă( leşinurile( cancer( ulcer peptic şi altele. Mama lui murise cînd el a#ea 8 ani( în noiem+rie.oritatea #or 'ăsi în e.emple din cariera mea( cel mai dramatic a !ost ca0ul unui +ăiat de 69 ani pe care am !ost ru'at să 6 consult pentru ca el să !ie admis la centrul de tratament pentru delinc#enţi minori. Un număr din ce în ce mai mare de 'înditori au început să su'ere0e că aproape toate a!ecţiunile sînt de natură psihosomatică L că psihicul este implicat cum#a în di!eritele de!ecţiuni ale sistemului de re0istenţă. :ar uluitoare nu sînt aceste de!ecţiuni ale sistemului( ci !aptul că sistemul de re0istenţă !uncţionea0ă atît de +ine. )u e uşor de acceptat că anumiţi oameni( în anumite perioade ale #ieţii lor( sînt predispuşi la accidente@ de asemenea( nu e uşor de acceptat că în cursul normal al lucrurilor ma. )ici nu a !ost conştient de tristeţea cau0ată de moartea mamei lui( spunîn du mi a!a+il că Ja uitat totul despre eaK.perienţele lor personale tipare similare de de0astre e#itate la limită( accidente care aproape s au întîmplat şi al căror număr este cu mult mai mare decît cel al accidentelor care s au întîmplat cu ade#ărat. M am tras de acolo şi( panicat( am !u'it acasă( !ără să am nici cea mai mică rană.perienţa întîlnirii !aţă în !aţă cu !enomenul predispo0iţiei la accidente.îndu le şi întărindu le sănătatea !i0ică( chiar şi în cele mai neprielnice condiţii. în acel moment( o maşină care #enea cu #ite0ă a derapat( oprindu se cu +ara de protecţie chiar deasupra capului meu@ picioarele şi corpul îmi a. =6E du şi şodul. Cînd a#ea 6> ani( în luna noiem+rie( a a#ut un accident cu +icicleta şi a a#ut !ractură de craniu şi numeroase contu0ii 'ra#e. în cursul normal al lucrurilor( ar tre+ui să !im mîncaţi de #ii de +acterii( consumaţi de cancer( supraîncărcaţi de 'răsimi şi chea'uri de sîn'e( erodaţi de aci0i.oritatea oamenilor( prote. Chestiunea accidentelor ridică şi ea mai multe între+ări interesante. Cînd a#ea 6= ani( în noiem+rie( a că0ut de pe s/a te+oard şi şi a !racturat încheietura unei mîini. 5a 7 ani( în noiem+rie( a că0ut de pe o scară şi şi a !racturat humerusul 3partea de sus a +raţului4.%&CO5U5 SR)RTRG. &tunci cei mai mulţi dintre noi ducem oare J#ieţi !ermecateKM Să !ie oare ade#ărat acel #ers din cîntecM Unii ar putea 'îndi că nu e nimic incitant aici( că toate lucrurile despre care am #or+it sînt simple mani!estări ale instinctului de supra#ieţuire. E mai puţin remarca+il !aptul că ne îm+olnă#im şi murim@ ceea ce este cu ade#ărat remarca+il este că de o+icei nu ne îm+olnă#im şi nu murim !oarte repede.empleM :e mai multe ori a !ost cît pe aci să !iu lo#it de maşini@ uneori( cînd conduceam maşina( aproape am lo#it pietoni sau +iciclişti în întuneric@ uneori( am apăsat pe !rînă la un stop şi nu mi a lipsit decît o palmă sau două să mă ciocnesc de un alt #ehicul@ alteori( la schi( am ratat cu puţin să intru în copaci şi nu mi a lipsit mult să cad de la înălţime@ de mai multe ori( crose de 'ol! mi au 0+urat prin păr şi aşa mai departe. Pentru a începe să înţele'em cum au apărut aceste accidente( cred că e ne#oie să aplicăm conceptul de re0istenţă la accidente( aşa cum o !acem cu conceptul de re0istenţă la +oală( să 'îndim în termeni de re0istenţă la accident şi de predispo0iţie la accident. însă cum au apărut aceste accidenteM &cest +ăiat nu şi le a cau0at sin'ur( în mod conştient.un seseră su+ maşină. :ar dacă îl punem laolaltă cu alte e.istenţă !ermecatăM :acă cititorii îşi e.aminea0ă propriile #ieţi su+ acest aspect( +ănuiesc că ma. Ce înseamnă astaM :uc o e. :e aseme =68 Draţia nea( cred că cititorii #or recunoaşte că tiparele lor personale de supra#ieţuire( de re0istenţă la accident nu sînt re0ultatul nici unui proces conştient de deci0ie..istă o !orţă( un mecanism pe care nu 6 înţele'em prea +ine ce pare a opera în mod curent în ma. :e !apt( chestiunea . )imeni nu şi a pus între+area dacă acest +ăiat a#ea într ade#ăr o predispo0iţie pentru accidente sau de ce a#ea o ast!el de predispo0iţie. Putem spune( prin urmare( acelaşi lucru despre a!ecţiunile !i0ice ca şi despre cele psihiceA e. 5a 66 ani( în luna noiem+rie( a că0ut dintr un luminator( !racturîn M. într o 0i de iarnă( pe la apusul soarelui( cînd a#eam 7 ani( în #reme ce tra#ersam o stradă în0ăpe0ită cărîndu mi cărţile de şcoală( am alunecat şi am că0ut. 5a 6C ani( în noiem+rie( a !ost lo#it de o maşină( care i a !racturat pel#isul.

&poi( la circum!erinţă( desene0 o mică nişă. &rătînd spre interiorul nişei( spunA J&ceasta repre0intă mintea noastră conştientă.K Cititorul poate ale'e să pună misterul unor ast!el de incidente pe seama Jşansei pureK( a unui ine.plicarea lor prin concepţia noastră despre instincte nu este !oarte satis!ăcătoare.utor. Tot restul cercului( 7F de procente sau mai mult( repre0intă inconştientul nostru.K <ineînţeles( una dintre căile prin care cunoaştem e. :acă e să e.plicaţii.istenţa acestui tărîm ascuns al minţii şi +o'ăţia pe care el o conţine este calea #iselor. :eşi nu am e. :e mai mult !olos ne poate !i ideea de sincronicitate.aminăm mai întîi unele aspecte ale !uncţionării unei părţi a minţii umane pe care o denumim inconştient. =iracolul incon'tientului Cînd încep să lucre0 cu un nou pacient( deseori desene0 pe hîrtie un cerc mare. :epresia lui era cau0ată de mai mulţi !actori. :eşi nu sînt reli'ioşi şi chiar !ără măcar să se 'îndească pro!und la ceea ce spun în încercarea de a di'era aceste e.%&CO5U5 SR)RTRG. El m a luat deoparte( acolo unde se 'ăseau acele piese de mo+ilier imense şi apăsătoare . :eşi am ales să e. Eram neră+dător să !ac această călătorie şi l am între+at cum pot 'ăsi +arca. =67 +eşte pe +eţi#iK sau JCred că nu i #enise #remea.utor să e. :acă #ei munci îndea. &ccidentele( totuşi( implică interacţiuni între indi#i0i sau între indi#i0i şi lucruri neînsu!leţite.aminăm totuşi mai departe ast!el de incidente( e.uns de mult şi din 'reu pentru a te înţele'e pe tine însuţi( #ei a. înainte de a lua în considerare ideea de sincronicitate( ne #a !i totuşi de a. Un +ăr+at distins a #enit să mă consulte pentru o depresie care dura de mai mulţi ani. :oar după mai multe luni a început să ia în considerare pro+lema am+iţiei sale. %e0istenţa la a!ecţiunile mintale sau la +olile !i0ice ne o putem ima'ina ca !iind locali0ată în inconştient sau în procesele or'anice ale indi#idului.plicaţie( este clar că concepţia noastră tradiţională despre instincte nu este de mare a. )u pot să înţele' cum a putut cine#a supra#ieţui unei ast!el de i0+ituri şi( mai mult( !ără să ai+ă răni 'ra#e( declară eiP Cum e.. %oţile maşinii acelui +ăr+at n au reuşit să treacă peste mine cînd a#eam 7 ani din cau0a instinctului meu de supra#ieţuire sau pentru că şo!erul poseda o re0istenţă instincti#ă la a mă omorîM Poate că a#em un instinct care conser#ă nu doar #ieţile noastre( ci şi #ieţile altora.uns de miraculos. :eşi părinţii lui erau relati# săraci şi necunoscuţi( mai mulţi 220 Draţia dintre strămoşii tatălui său !useseră +ăr+aţi !aimoşi. :eşi nu înţele'em mare lucru despre instincte( le concepem ca operînd înăuntrul 'raniţelor indi#idului care le posedă.plica+il JcapriciuK sau a JsorţiiK şi #or !i satis!ăcuţi să închidă uşa !ără a mai căuta alte e. J)imeni n ar !i supra#ieţuitK( spun ei. 5a şedinţa care a urmat imediat după o alta în care pro+lema am+iţiei !usese pentru pri ma oară ridicată( el a po#estit un #is pe care 6 a#usese cu o noapte înainte@ iată un !ra'mentA JEram într un apartament plin cu piese de mo+ilier imense( apăsătoare. %eacţia lor a !ost una de pură uimire.plicăm aceastaM Şansă purăM &ceşti prieteni( care nu sînt oameni reli'ioşi( au !ost uimiţi mai ales din cau0ă că nu şansa pare a !i !ost implicată în aceste incidente. Oare mecanismul neînsu!leţit al unui motor posedă instinctul de a se +loca sin'ur ast!el încît să conser#e !orma corpului uman dinăuntrul #ehicululuiM Sau !iinţa umană posedă un instinct ast!el încît în momentul impactului să şi adapte0e !orma trupului la !elul în care se contorsionea0ă #ehicululM &st!el de între+ări par în mod inerent a+surde.perienţe( prietenii mei au !ăcut remarci precumA JCred că :umne0eu îi iu M. )u 'ăsea nici o +ucurie în munca pe care o !ăcea( dar nu ştia din ce cau0ă.plore0 mai departe posi+ilitatea ca ast!el de incidente să ai+ă o e. Pacientul meu s a re!erit puţin la ei. Eram mult mai tînăr decît sînt acum.accidentelor su'erea0ă !aptul că tendinţa noastră de a încerca să supra#ieţuim poate !i altce#a( mai miraculos decît un instinct( care este el însuşi un !enomen îndea.un'e să descoperi că această #astă parte din mintea ta de care eşti puţin conştient conţine +o'ăţii dincolo de ima'inaţie. Tatăl meu #oia să na#i'he0 de a lun'ul 'ol!ului ca să iau o +arcă pe care( din di!erite moti#e( el o lă sase pe o insulă dincolo de strîmtoare.perimentat personal acest lucru( am mai mulţi prieteni care au !ost martori la accidente de automo+ile în care J#ictimeleK au ieşit aproape intacte din #ehicule atît de 0dro+ite( încît nu le mai puteai recunoaşte.

în e. al inconştientului prin J'îndurile ne!olositoareK( ce aparţine unei cate'orii destul de lar'i( aş #rea să #ă descriu e. Pe la mi. Este #or+a despre J'îndurile ne!olositoareK sau despre !ra'mentele de 'înduri. Era destul de inteli'entă şi !ermecătoare şi iniţial n am a#ut nici o idee despre ce ar !i putut să i cau0e0e ameţeala( pe care mai mulţi ani de psihoterapie nu reuşiseră să i o #indece şi din cau0a căreia #enise şi la mine pentru a.K . :ar după un minut( în .%&CO5U5 .trem de #aloros din partea inconştientului( un mesa. clar. &m încercat să mă concentre0 asupra a ce spunea pacienta mea( aşa că am îndepărtat imediat cu#întul din conştiinţă. &.i cu tot atîta ele'anţă şi 'enero0itate ca atunci cînd dormim( deşi într o !ormă destul de di!erită.emplu de mesa.perienţa mea( #isele care pot !i interpretate o!eră in#aria+il in!ormaţii !olositoare despre cel ce le #isea0ă. Cea mai mare parte a timpului( aşa cum !acem şi cu #isele( nu dăm nici o atenţie acestor 'înduri inutile şi le dăm la o parte ca şi cum ele n ar a#ea nici o semni!icaţie. & !ăcut acest lucru !olosind sim+oluri într o manieră la !el de ele'antă ca aceea din tr o piesă de teatru reuşită. într ade#ăr( în tinereţea sa( îşi luase ca reper de #iaţă mormintele !aimoşilor săi strămoşi pe linie paternă şi îşi urmase drumul către 'lorie. :eşi 222 Draţia aceste J'înduri inutileK ne o!eră de o+icei o pri#ire în interiorul nostru( ele pot de asemenea să ne o!ere in!ormaţii dramatice din interiorul altora şi al lumii din a!ara noastră. &proape imediat( inconştientul său a produs o dramă care a elucidat cau0a pro+lemei( cau0ă de care el nu !usese conştient pînă atunci. Ca e. care #a ilumina în mod semni!icati# situaţia în care se a!lă.K Semni!icaţia #isului a !ost atunci clară. e.nconştientul poate să comunice cu noi atunci cînd sîntem tre.istă multe #ise a căror semni!icaţie mă depăşeşte complet şi este tentant să doreşti neră+dător ca inconştientul să ai+ă decenţa să ne #or+ească într un lim+a.ul pare a !i totdeauna destinat nutririi de0#oltării noastre spirituale.utor.ute pe el şi munca noastră împreună şi !ăcea aceasta cu o dorinţă mistuitoare.are corectă că a#em dreptate atunci cînd credem că pro+a+il 'reşim@ ca sursă de in!ormaţii necesare despre noi înşine( in!ormaţii care ne lipsesc@ ca acela ce ne a. .utorul #ine într o di#ersitate de !ormeA ca a#ertisment pentru eşecuri personale@ ca 'hid pentru soluţionarea pro+lemelor pe care nu sîntem capa+ili să le re0ol#ăm@ ca indicaţie adec#ată că 'reşim atunci cînd credem că a#em dreptate şi ca încura.)CO)ŞT. E 'reu să ne ima'inăm că o altă M.şi un cu!ăr enorm( de cel puţin patru metri lun'ime şi care se înălţa pînă la ta#an( a#înd => sau C> de sertare 'i'antice( şi mi a spus că puteam 'ăsi +arca dacă pri#eam peste cu!ăr. Totuşi( în acele oca0ii în care reuşim să !acem traducerea( mesa.locul celei de a treia şedinţe( cum stătea ea aşe0ată con!orta+il( #or+ind despre una sau alta( mi a apărut +rusc în minte un cu#întA JPinocchioK. :in cau0a acestei sen0aţii de ameţeală( ea a#ea un mers rectiliniu şi amplu( aproape împleticindu se. Pacienta era o !emeie tînără care su!erea din adolescenţa timpurie de o sen0aţie de ameţeală( sen0aţie ce putea să o !acă să se pră+uşească în orice moment şi pentru care nu !usese descoperită nici o cau0ă !i0ică. . Tre+uie să mărturisesc că e. &cesta este moti#ul pentru care pacienţii terapiei psihanalitice sînt în#ăţaţi iarăşi şi iarăşi să spună orice le #ine în minte( nu contea0ă cît de stupide sau insi'ni!iante pot părea #or+ele lor la început.uns de mare pentru a conţine un trup. Psihoterapeuţii !ac din anali0a #iselor o parte semni!icati#ă a muncii lor tocmai pentru că sînt atît de !olositoare în 'eneral. ==6 e. &ş #rea să mă concentre0 asupra unuia dintre aspectele care îl !ac să !ie tipic. JMă !ace să mă 'îndesc la un mormînt sau la o criptă de !amilie( !iecare dintre sertare !iind îndea.mediat( el mi a spusA J:in anumite moti#e( poate pentru că mo+ila aceea pă rea atît de apăsătoare( mă !ace să mă 'îndesc la un sarco!a'.niţial( semni!icaţia acestui #is mi a !ost neclară( aşa că i am cerut( după cum se o+işnuieşte( să asocie0e cu ce#a acest cu!ăr enorm cu sertare.K J:ar sertareleMK( l am între+at. :e cîte ori un pacient spuneA JE ridicol( dar acest 'înd prostesc tot îmi #ine în minte L nu are nici un sens( dar mi aţi spus să #ă spun ast!el de lucruriK ştiu că pacientul a primit un mesa. .perienţă ce ar !i apărut în acest moment în cadrul terapiei ar !i putut să !ie tot atît de eloc#ent edi!icatoare pentru el şi pentru mine precum acest #is.E)TU5U.nconştientul lui în mod clar părea că #rea să 6 a. <rusc( el a 0îm+it răutăciosA JPoate #reau să mi ucid toţi strămoşiiK( a spus. :ar a descoperit că acesta este o !orţă apăsătoare în #iaţa sa şi a dorit să poată să şi ucidă psiholo'ic strămoşii pentru a se putea eli+era de această !orţă eonstrîn'ătoare. &cest +ăr+at a început să se ocupe de pro+lema sa.ută să 'ăsim direcţia cînd ne simţim pierduţi@ ca indicator pe drumul pe care a#em ne#oie să mer'em atunci cînd ne scu!undăm.perienţa propriei mele minţi atunci cînd am lucrat cu o pacientă. Oricine s a ocupat mai mult de #ise #a recunoaşte în acesta un #is tipic.

Să luăm în considerare chestiunea re!ulării( de e. Eu nu l am in#itat( nu l am dorit.niţial( i am re0istat( încercînd de mai multe ori să 6 dau a!ară pe uşa pe care intrase.presieiA Jînţelepciunea inconştientuluiK.u cînd un rol duşmănos sau cel puţin pe acela al unui dia#ol răutăcios care încearcă să ne înşele( mai curînd decît a 6 #edea în chip de 0înă +ună care munceşte din 'reu pentru a ne !ace să !im oneşti. Cînd un pacient !ace o eroare în cadrul psihote . &tunci mi am spus mie însumiA JStai puţin( dacă acest cu#înt este atît de neră+dător să mi intre în minte( mai +ine îi dau atenţie( pentru că ştiu că ast!el de lucruri pot !i importante şi mai ştiu că dacă inconştientul încearcă să mi spună ce#a tre+uie să 6 ascult. JPinocchioP Ce nai+a poate să însemne PinocchioM :oar nu cre0i că are #reo le'ătură cu pacientaM :oar nu cre0i că ea e Pinocchio( nuM "ei( stai puţin@ e dră'uţă( e ca o păpuşă. :e !iecare dată cînd a #enit aici era îm+răcată în roşu( al+ şi al+astru. Totuşi( după încă un minut( de parcă ar !i posedat propria lui #oinţă( cu#întul mi a apărut iarăşi în minte( cerînd parcă a !i recunoscut.perienţă a con!irmat perspecti#a lui Wun' în această pri#inţă( pînă acolo încît am a. :estul de supărat( mi am strîns ochii şi m am străduit să mi îndrept atenţia către pacientă.E)TU5U.%&CO5U5 . 223 era o persoană reală@ era o păpuşică ţeapănă de lemn( care încerca să !ie #ie( dar îi era teamă că în orice moment s ar putea pră+uşi şi putea s!îrşi într o 'rămadă de +eţe şi s!ori. Pre0enţa lui îmi părea străină de mine şi irele#antă pentru trea+a în care eram an'renat( o distra'ere a atenţiei de care nu a#eam ne#oie. .emplu. în aceeaşi direcţie( ei au tins să presupună că +oala psihică re0idă cum#a în inconştient( ca un demon în adîncurile su+terane ale minţii noastre.ă să 6 ascultăm 3ceea ce nu !acem de o+icei4( este prin comportamentul nostru. Pro+lema nu constă în !aptul că !iinţele umane au sentimente ostile şi se. 1olosirea cu#Intului Jpsihopatolo'ieK de către 1reud pentru a descrie aceste !enomene indică iarăşi orientarea sa ne'ati#ă în ceea ce pri#eşte inconştientul@ el îl percepe ca .ită( ordonată şi de a spune doar ceea ce se cu#ine( încercînd !renetic să păcălească cerinţele ce i erau adresate@ o lipsă totală de automoti #aţie şi a capacităţii de a lua sin'ură deci0ii. Propria mea e. 5ui Wun' îi re#ine responsa+ilitatea de a !i iniţiat o corecţie a acestei #i0iuni( corecţie pe care a !ăcut o în di!erite !eluri( inclusi# prin născocirea e. "ei( asta esteP Este o păpuşă.nstantaneu( mi a !ost rele#at ceea ce era esenţial în pacientăA ea nu M. Şi în acest a nu #oi( în această rene'are constă pro+lema. Unul după altul( au apărut rapid !aptele în spri. &ceastă in!ormaţie enorm de #aloroasă despre pacienta mea a apărut în conştient ca un intrus nedorit.po!ida #oinţei mele( cu#întul mi a apărut iarăşi în minte( aproape #i0i+il( ca şi cum ar !i !ost scris literă cu literă în spatele ochilor meiA JPinocchioK.)CO)ŞT. E ca şi cum ei ar !i presupus( ţinînd cont de !aptul că conştiinţa nu îl #rea( că acest material inconştient e JrăuK. Este îm+răcată în roşu( al+ şi al+astru. Mer'e cara'hios( cu mersul ţeapăn al unui soldat de lemn. Un al treilea mod în care se mani!estă inconştientul şi în care ne #or+eşte( dacă a#em 'ri. :umne0eule( este PinocchioP Este o păpuşăPK . Mă re!er la erori de pronunţie şi la alte J'reşeliK în comportament sau la Jactele ratateK !reudiene( pe care 1reud( în #siho(atologia vieţii cotidiene$ le demonstrea0ă a !i iniţial mani!estări ale inconştientului.uale şi sentimente ostile de care ei nu erau conştienţi( dar care în mod clar îi !ăcea să !ie +olna#i. în parte( din cau0a acestei calităţi şi a re0istenţei ce i este asociată din partea minţii conştiente( 1reud şi primii lui urmaşi au !ost tentaţi să perceapă inconştientul ca pe un depo0it a ceea ce este primiti#( antisocial şi rău în noi. 1reud a descoperit la mulţi dintre pacienţii săi dorinţe se.K &şa am !ăcut. :ar de ce erau aceste dorinţe şi sentimente locali0ate în inconştient( de la începutM :e ce erau ele reprimateM %ăspunsul este că mintea conştientă nu le #oia.inul acestei a!irmaţiiA o mamă incredi+il de dominatoare( care tră'ea s!orile şi care era !oarte mîndră că îşi în#ăţase !iica Jsă mear'ă peste noapte la toaletăK@ dorinţa totală a !etei de a se de#ota împlinirii aşteptărilor celorlalţi( de a !i curată( în'ri. &ceastă calitate de a părea străin şi nedorit este caracteristica materialului inconştient şi maniera lui de a se pre0enta în mintea conştientă.uale( ci mai de'ra+ă în !aptul că !iinţele umane au o minte conştientă care deseori nu este dispusă să !acă !aţă acestor sentimente şi să tolere0e durerea de a a#ea de a !ace cu ele( !iind în acelaşi timp doritoare să le ascundă su+ preş. :in cau0a acestor dorinţe şi sentimente 224 Draţia a!late în inconştient( a apărut ideea că inconştientul este cel care Ja cau0at +oala mintalăK.uns la conclu0ia că +oala mintală nu este un produs al inconştientului@ ea este în schim+ un !enomen al conştiinţei sau al unei relaţii de!ectuoase dintre conştient şi inconştient.

rapiei( e#enimentul este in#aria+il de !olos procesului terapeutic sau însănătoşirii. Ele toate e.prime !urie !aţă de #reun mem+ru al !amiliei sale. Cred că uneori mă deran.arăşi a !ost !ăcut un mic început. . Ştiam că părinţii ei sînt oameni distanţi şi insensi+ili( care o crescuseră cu mare simţ de răspundere( dar în a+senţa a!ecţiunii sau a unei 'ri.utor( a.plica ea( Jnu mai am nici un scop pentru moment şi sînt stăpînă pe timpul meu şi cred că puţină psihanali0ă ar putea contri+ui la de0#oltarea mea intelectuală. J. .uns nesemnat. Cecul de la ea mi a a.ind după a!ecţiune( care a rămas 'ra#idă într o încercare disperată de a o+ţine 'ri. Este imposi+il să nu !i semnat cecul d#s.utîndu mă pe mine să conştienti0e0 că persoana care stătea în !aţa mea era un copil speriat( care a#ea ne#oie de +lîndeţe protectoare şi de cel mai simplu !el . Primul pas pentru pro'resul terapiei !usese !ăcut.perienţa mea a !ost !ăcut de o tînără !emeie în timpul primei ei #i0ite la mine. J:aK( mi a spus ea. Ele e.K .K Brînd să spună că copilul a !ost produsul relaţiei lor( ea mi a spus în loc de asta că su+ masca unei !emei de lume ea era o !etiţă !lămîndă( tîn. &ş #rea să dau cîte#a e.i iu+itoare. Ea a ne'at !erm că ar e. Ştiţi cît de meticuloasă sînt în aceste chestiuni. J:aK( i am răspuns. Totuşi( actul ratat i a !ost de a. Un alt pacient care a#ea o pro+lemă cu mînia era un +ăr+at ce credea că este imoral să simtă( cu atît mai mult să e. am lăsat un +ileţel prin care l am încunoştinţat că relaţia noastră a !ost produsul unui copil. am su'erat că asta se întîmpla deoarece simţea un anume resentiment în ceea ce mă pri#eşte sau !aţă de terapie.E)TU5U.)CO)ŞT.prime !uria în mod deschis( a început să întîr0ie de !iecare dată cîte#a minute la şedinţa de terapie.ea0ă. )u orice act ratat e.a maternă de#enind ea însăşi mamă. am arătat cecul nesemnat.nconştientul( totuşi( este cel care se alia0ă cu terapeutul( luptînd pentru deschidere( onestitate( ade#ăr( străduindu se în realitate să Jspună lucrurile aşa cum sîntK. JCeea ce îţi spune inconştientul este că tu nu #rei ca sora ta să !ie sora ta( că atîta cît te pri#eşte( ea este doar sora ta #itre'ă şi că de !apt urăşti tupeul ei. JCe mi se întîmplaMK( s a #ăitat ea. Pentru că sora sa îl #i0ita uneori( el îmi #or+ea despre ea şi o descria ca !iind o Jpersoană e. E ca şi cum aş !i doi oameni. Ea mi s a pre0entat ca !iind o !emeie de lume neo+işnuit de matură( încre0ătoare în sine şi independentă( care credea că a #enit la mine pentru tratament pentru că( după cum e. în aceste momente( mintea conştientă a pacientului este. &tunci mi a spusA J:ar este ridicolP )u mi s a întîmplat niciodată în #iaţă să nu semne0 un cec.trem de încîntătoareK.plicîn M.trem de +ine în timpul şedinţelor noastre( acum +rusc a i0+ucnit în plîns. Ea nu #oia să se mărite. am su+liniat !aptul că se re!erise la sora lui ca !iind sora lui #itre'ă. Se 'îndise #a' că ar putea să dea copilul spre adopţie( după ce acesta se năştea şi să plece în Europa pentru a şi continua educaţia.primă sentimentele care au !ost respinse( ne'ati#e sau po0iti#e. Mai tîr0iu( a început să mi po#estească despre o mică petrecere pe care urma să o 'ă0duiască în noaptea aceea( la care( spunea el( a in#itat şi un cuplu din #ecini şi J+ineînţeles( pe sora mea #itre'ăK.K Cercetînd de ce nu mai are nici un scop pe moment( am a!lat că tocmai părăsise !acultatea din cau0a unei sarcini de cinci luni. 1elul în care lucrurile sînt cu ade#ărat( opus !elului în care ==- Draţia credem că sînt.ată într o încercare de a com+ate terapia( intenţionînd să ascundă ade#ărata natură a sinelui său de terapeut şi de propria autoconştienti0are. .primă ade#ărul. :eşi se controla e. într o seară ce a urmat unei şedinţe( ea a !ăcut plăţile !acturilor lunare( inclusi# pentru mine. )u am con!runtat o cu actul ei ratat( pentru că nu era deloc 'ata să şi accepte ne#oile de dependenţă sau să le trăiască( deşi eram si'ur că le a#ea.K în cri0a ei şi cu recunoaşterea din partea mea că într ade#ăr e ca o casă di#i0ată împotri#a ei însăşi( ea a început pentru prima oară să accepte posi+ilitatea că cel puţin o parte din ea tre+uie să adăpostească sentimente de !urie. J<ănuiesc că o să mi spuneţi despre acele acte ratate !reudieneK( a remarcat el #oios.%&CO5U5 . Poate că actul ratat cel mai mişcător din e.ista o ast!el de posi+ilitate( e. &m între+at o dacă 6 a in!ormat pe tatăl copilului( pe care ea nu 6 mai #ă0use de patru luni. an'a.emple. JMă simt di#i0ată.K J)u urăsc tupeul eiK( a răspuns el( Jdar #or+eşte neîncetat şi ştiu că la cina din seara asta #a monopoli0a întrea'a con#ersaţie. O !emeie meticuloasă( complet incapa+ilă să recunoască în sine emoţia !uriei şi prin urmare incapa+ilă să şi e.primă ostilitate sau sentimente Jne'ati#eK ce au !ost respinse. 5a următoarea şe dinţă( am in!ormat o despre acest lucru( su'erîndu i că ea nu m a plătit cînd tre+uia din cau0ă că era !urioasă. 225 du mi că întîr0ierile se datorau cutărui sau cutărui accident din #iaţa ei şi proclamîndu şi aprecierea totală !aţă de mine şi moti#aţia de a lucra împreună.K .

&proape imediat le am re'retat.un'înd după lăsarea întunericului în Sin'a pore( unde plecasem în #acanţă pentru prima oară( soţia mea şi cu mine am părăsit hotelul pentru o plim+are. Prin urmare( cînd educăm oamenii( dacă !olosim cu#întul în mod serios( noi nu +ă'ăm ce#a înăuntrul minţii lor@ mai de'ra+ă scoatem ce#a din ele@ ducem ce#a din inconştient spre conştienti0are. E.a conţinute în minţile noastre şi atunci cînd a!lăm Jce#a nouK nu !acem decît să descoperim ce#a care e. Totuşi ideea sau teoria respecti#ă pot să !ie unele pe care nu le am 'îndit niciodată conştient. &ceşti trei pacienţi care au !ăcut acte ratate nu încercau să se ascundă atît de mine( cît de ei înşişi. Să luăm însuşi cu#întul Ja recunoaşteK.%&CO5U5 . în e. :ar care este sursa acestei părţi din noi care e mai înţeleaptă decît noiM )u ştim. Cel de al doilea pacient era con#ins că nu are nici un sentiment de animo0itate !aţă de #reunul dintre mem+rii !amiliei sale.ită( aproape !i0ic( pro+a+il multă #reme de acum înainte. 1apt este că in conştientul nostru este mai înţelept decît noi în aproape orice împre.ista demult în noi. Printr un comple.perienţa strămoşilor noştri( !ără ca noi să !i a#ut personal acea e.emplul cu pacienta pe care inconştientul meu mi a rele#at o ca !iind Pinocchio( am încercat să demonstre0 că inconştientul este mai înţelept decît noi atît în ceea ce pri#eşte alţi oameni( cît şi în ceea ce ne pri#eşte pe noi înşine.perienţă. Este ca şi cum întrea'a cunoaştere şi întrea'a înţelepciune ar !i de.plicaţii se numără teoria lui Wun' despre Jinconştientul colecti#K( care spune că moştenim înţelepciunea reieşită din e. Ultima pacientă se 'îndea la sine ca !iind o !emeie de lume. Ei sînt posesorii cunoaşterii de multă #reme.oră şi esenţială în procesul de0#oltării spirituale constă în munca continuă de a duce concepţia conştientă despre sine a cui#a într o con'ruenţă pro'resi# mai mare cu realitatea. &ceastă concepţie este în mod similar re!lectată în cu#întul JeducaţieK( care este deri#at din latinescul educare$ ce se traduce literal prin Ja scoate în a!arăK sau Ja conduce în a!arăK.%&CO5U5 .un'em la o idee sau la o teorie care ni se pare atră'ătoare( Jsună clopoţelulK( JrecunoaştemK că este ade#ărată. Totuşi( 228 Dratia M.)CO)ŞT.istă nici o !ărîmă de resentiment în ea. Cînd o mare parte a acestei sarcini care durea0ă toată #iaţa este reali0ată cu o relati#ă rapiditate( aşa cum se întîmplă în psihoterapia intensi#ă( indi#idul se simte deseori JrenăscutK.nconştientul însă ştie cine sîntem în realitate. Cum am ştiut acest lucru( pe care de !apt nu îl ştiamM Printre posi+ilele e. ==7 spre amu0amentul meu( a. JMă între+ oare ce clădire este aceeaMK( a spus soţia mea. am răspuns imediat cu o si'uranţă totală şi !ără să mă 'îndescA JO( acesta este Clu+ul de Cric/et din Sin'apore. )u numai că nu mai !usesem niciodată în Sin'apore( dar nu mai #ă0usem niciodată un clu+ de cric/et L 0iua în amia0a mare şi cu atît mai puţin în întuneric. )u mă +a0am pe nimic spunîndu le. .E)TU5U. Teoria lui Wun' despre inconştientul colecti# su'erea0ă că înţelepciunea noastră este moştenită.urare.de a !i în'ri. J)u mai sînt persoana care eramK( #a spune pacientul( cu reală +ucurie( despre schim+ările dramatice din conştiinţa sa@ JSînt o persoană complet nouă şi di!erită. Cînd citim o carte şi a. O sarcină ma.perimente ştiinţi!ice recente cu material 'enetic în con. 227 &proape totdeauna sîntem mai mult sau mai puţin competenţi decît credem că sîntem.K O ast!el de persoană nu are di!icultăţi în a înţele'e cu#intele dnteculuiA J&m !ost pierdut( dar re'ăsit acum? Or+ am !ost( dar acum #ăd. Cu#întul spune că Jre cunoaştemK concepţia respecti#ă( ca şi cum am !i cunoscut o odată( am uitat o( iar apoi o recunoaştem ca pe un #echi prieten.E)TU5U.K Cu#intele mi au #enit pe lim+ă spon tan. . :eşi acest tip de cunoaştere poate părea +i0ar unei minţi ştiinţi!ice( e.un'înd de cealaltă parte a clădirii( am #ă0ut o placă din +ron0 deasupra intrării( pe care se putea citi !inga(ore /ric0et /lu).)CO)ŞT.uns într un spaţiu deschis lar'( la capătul căruia( cîte#a clădiri mai încolo( am putut 0ări în întuneric !orma #a'ă a unei construcţii de mari dimensiuni.uncţie cu !enomenele memoriei su'erea0ă că este într ade#ăr posi+il să !i moştenit cunoaşterea( cunoaştere care este depo0itată su+ !orma unor .ul nostru cotidian.istenţa ei este în mod destul de straniu recunoscută în lim+a. Curînd am a. M.K :acă ne identi!icăm pe noi înşine cu concepţia despre noi înşine sau cu conştienti0area de sine sau cu conştiinţa noastră în 'eneral( atunci tre+uie să spunem că inconştientul este o parte în noi care este mai înţeleaptă decît noi înşine. de !actori( concepţia noastră conştientă despre noi înşine este di#er'entă aproape întotdeauna( într un 'rad mai mic sau mai mare( !aţă de persoana care sîntem în realitate. Prima pacientă credea că nu e. &. &m #or+it despre această Jînţelepciune a inconştientuluiK în primul rînd în termeni de cunoaştere de sine şi re#elaţie de sine.

Pro+a+ilitatea să !i !ost doar o coincidenţă ca eu să !i selectat aceleaşi şapte ima'ini( în aceeaşi ordine ca şi prietenul meu era astronomic de mică.ută în misiunea sa de a ordona uni#ersul. Mintea mea are milioane de ima'ini la îndemînă din care să construiască un #is. Cum#a( timpul pare elementul important( poate chiar crucial în aceste e#enimente neplau0i+ile. Stanle2 Krippner au demonstrat con#in'ător că este posi+il pentru un indi#id trea0 să JtransmităK în mod curent şi repetat ima'ini către un alt indi#id care doarme cîte#a camere mai încolo şi că aceste ima'ini #or apărea în #isele celui ce doarmeX. Mai de#reme( în discuţia despre înclinaţia spre accidente şi re0istenţa la ele( s a !ăcut menţiunea că nu de puţine ori oamenii ies ne#ătămaţi din #ehicule 0+ro+ite şi pare ridicol a 'îndi că maşinăria se contorsionea0ă într o asemenea !ormă încît să prote. 1aptul că e#enimente !oarte neplau0i+ile( pentru care nu poate !i determinată nici o cau0ă în cadrul le'ilor naturale cunoscute( apar cu o !rec#enţă neplau0i+ilă a a. Principiul sincronicităţii nu e.m.uns să !ie cunoscut ca principiul sincronicităţii. &m !ost incapa+ili să le'ăm #isele de orice e. 6=8= 6=87. Totuşi( ştiam că ce#a mult mai semni!icati# s a întîmplat. X J&n E. E#enimentul era atît de neplau0i+il( încît am ştiut că nu putea apărea accidental.plică de ce sau cum s au întîmplat acestea.perimente so!isticate( medicul Monta'ue Ullman şi dr.oritatea între+ărilor care ne sperie mintea cel mai mult. într o serie de e. %eport o! Three StudiesK 3JO a+ordare e. Eu însumi am a#ut într o noapte un #is care consta într o serie de şapte ima'ini. Mintea( care uneori crede că ast!el de lucruri nu e. )u e.plicaţie pentru aşa numitele J!enomene psihiceK( care sînt în mod clar le'ate de !uncţionarea inconştientului.istat o relaţie de cau0alitate între e#enimentul & şi e#enimentul <( ele au apărut neplau0i+il în mod sincron L adică amîndouă în acelaşi timp L( ast!el încît( în !apt( şo!erul a supra#ieţuit.e0e şo!erul sau că şo!erul se contorsionea0ă luînd o !ormă care să se potri#ească cu maşina 0dro+ită. :ar chiar acest e. El . Speculaţiile asupra acestei chestiuni di!eră puţin în calitate de speculaţii asupra unor modele de control al cosmosului precum cel al lui :umne0eu cu armiile şi corurile de arhan'heli( în'eri( sera!imi şi heru#imi care îl a. &m a!lat mai tîr0iu că un prieten care dormise în casa mea cu două nopţi înainte se tre0ise dintr un #is în care acele şapte ima'ini apăruseră în aceeaşi ordine. O ast!el de transmisie nu apare doar în la+orator. 230 Dratia :ar se întîmplă că #aliditatea unor ast!el de întîmplări este do#edită ştiinţi!ic în termeni de pro+a+ilitate. Cum se întîmplă acest lucruM )u a#em nici cea mai #a'ă idee. Oricine( oricît ar !i de puţin con#ins despre realitatea ESP sau de sceptic în ceea ce pri#eşte #aliditatea ştiinţi!ică a acestui !apt( este îndemnat să citească acest articol. =iracolul serendi(ităţii :eşi este !oarte posi+il pentru noi să concepem e.coduri în acidul nucleic din celulele noastre. :e e.perienţă împărtăşită de amîndoi sau de alt !el pe care am !i a#ut o şi nici nu am !ost în stare să interpretăm #isele în #reun !el. )ici unul dintre noi nu a putut să sta+ilească un moti# pentru această întîm plare.. :eşi nu a e. )ici eu( nici prietenul meu nu ştiam cau0a sau moti#ul pentru care am a#ut #ise atît de neplau0i+il de similare( dar unul dintre aspectele e#enimentului a !ost acela că noi am a#ut aceste #ise la scurt timp unul după altul.perimental &pproach to :reams and Telepath2A .perimentală a #iselor şi telepatieiA dare de seamă asupra a trei studiiK4( American 3ournal o1#sy*chiatry 3martie 67E>4( pp.d.istă ca miracol( este ea însăşi un miracol.istă nici o le'e naturală cunoscută prin care !orma pe care o ia #ehiculul 3e#enimentul &4 să cau0e0e supra#ieţuirea şo!erului sau ca !orma şo!erului 3e#enimentul <4 să !acă #ehiculul să se contorsione0e într un anumit !el. L sîntem încă în totală #eneraţie în !aţa !enomenului minţii umane.traordinara înţelepciune a inconştientului( aşa cum am discutat pînă acum( ca !iind ultima parte e. Cînd speculăm asupra tehnolo'iei unui ast!el de model L cum ar !i el construit( cum ar !i sincroni0at ş. Conceptul de depo0itare chimică a in!ormaţiei ne permite să începem să înţele'em cum poate !i depo0itată in!ormaţia potenţial disponi+ilă pentru mintea umană în cîţi #a centimetri cu+i de su+stanţă cere+rală.traordinar de so!isticat model( care permite depo0itarea în spaţii mici a cunoaşterii moştenite ca şi a celei trăite( lasă !ără răspuns ma.plica+ilă a moleculelor ce alcătuiesc su+stanţa cere+rală şi operea0ă cu o tehnolo'ie miraculoasă( nu a#em încă o e.a.emplu( nu este neo+işnuit ca doi indi#i0i care se cunosc să ai+ă în mod independent #ise identice sau incredi+il de similare.

:upă mai multe încercări ne!ructuoase de a îndulci raţionalismul ei cu o înţele'ere mai umană a lu crurilor( a tre+uit să mă limite0 la speranţa că #a apărea ce#a neaşteptat şi iraţional( ce#a care #a mistui retorta intelectuală în care ea se i0olase. &#usese un #is impresionant în noaptea precedentă( în care cine#a îi dădea un scara+eu de aur L o +i. &şa cum ştiţi( acest drum are o mulţime de cur+e !oarte strînse. .K &ceastă e.perienţă a M. 5uasem pro+a+il 0ece asemenea cur+e cînd +rusc am a#ut 'îndul că o maşină ar !i putut să #ină de după colţ pe +anda mea de şosea.orităţii !enomenelor psihice( paranormale este de asemenea o+scur. &u0im despre accidente ciudate şi despre e. .mediat după ce am !ăcut acest lucru( o maşină a luat imediat cur+a cu roţile la doi metri de +anda 'al+enă şi a+ia a reuşit să mă e#ite( deşi mă a!lam pe partea de şosea corespun0ătoare. într o 0i( stăteam în !aţa ei( cu spatele la !ereastră( ascultîndu i re#ărsarea de retorică. 233 X The #orta)le 3ung 73ung de )u.emplu de ast!el de apariţie este e. Woseph Camp+ell( Bi/in' Press( )e* \or/( 67E6( pp. F66 F6=.TRG. Totuşi o altă caracteristică a !enomenelor psihice( aparte !aţă de neplau0i+ilitatea lor statistică( este !rec#enţa semni!icati#ă cu care ast!el de apariţii par a !i +ene!ice L într un anume !el +ine!ăcător pentru unul sau mai mulţi participanţi umani implicaţi. &m mers de multe ori pe acea şosea înainte şi deşi m am 'îndit că este periculoasă( n am oprit maşina niciodată. &cum nu pot să a!irm decît o 232 Draţia impresie !ermă( dar Jneştiinţi!icăK potri#it căreia !rec#enţa unor ast!el de apariţii( impro+a+ile din punct de #edere statistic( în mod clar +ene!ice este mult mai mare decît în ca0ul celor în care re0ultatul pare a !i #ătămător.emplul meu pri#eşte o tînără pacientă care( în ciuda e!orturilor !ăcute de am+ele părţi( s a do#edit a !i din punct de #edere psiholo'ic inaccesi+ilă. Mă !ace să mă 'îndesc că e ce#a cu aceste ESP şi alte lucruri din acestea. El nu e.celent e. &m deschis !ereastra imediat şi am prins insecta în aer( în timp ce 0+ura.plică miracolul. Era o insectă din !amilia scara+eului( un cără+uş de tranda!ir 7/etonia aurata8$ a cărui culoare 'al+en #er0uie semăna !oarte +ine cu aceea a unui scara+eu de aur. M am întors şi am #ă0ut că era o insectă 0+urătoare destul de mare( care ciocănea în 'eamul !erestrei( într un e!ort clar de a #rea să intre în încăperea întunecată. . )u am idee ce m a !ăcut să opresc.K Este posi+il ca apariţiile statistic impro+a+ile să su'ere0e într o anumită măsură că e. :i!icultatea consta în !aptul că ea ştia totdeauna totul despre orice.ncidentul cu #isele similare aproape sincrone este unul care poate !i cali!icat( în #irtutea nepro+a+ilităţii lui statistice( ca !iind un !enomen psihic sau JparanormalK( chiar dacă semni!icaţia incidentului este o+scură. E.P.ată scara+eul d#s.oară lacul..perienţa J#isului scara+euluiK a lui Cari Wun'( po#estit în articolul său J:espre sincronicitateK( pe care o #oi cita în între'imeXA E.celenta ei educaţie o în0estrase cu o armă care se potri#ea în mod ideal scopului său( mai precis( cu un raţionalism carte0ian +ine şle!uit( cu o impeca+ilă idee J'eometricăK asupra realităţii.emple ciudate de accidente care ar !i putut să se întîmple( dar care nu au a#ut loc. Principiul ser#eşte doar la a !ace clar !aptul că miracolele par a !i chestiuni care ţin de coordonarea în timp şi chestiuni care sînt uimitor de comune. .uterie costisitoare( în timp ce ea încă îmi po#estea acest #is( am au0it în spatele meu o +ătaie uşoară în 'eam.TRT. produs +reşa pe care o doream în raţionalismul ei şi a spart 'heaţa în ceea ce pri#eşte re0istenţa ei intelectuală. Un om de ştiinţă respecta+il( matur şi !oarte sceptic( care !ăcea anali0ă cu mine( mi a po#estit recent următorul incidentA J:upă ultima noastră şedinţă( era o 0i atît de !rumoasă( încît m am hotărît să mă duc acasă pe şoseaua care încon.P. Un e. Tratamentul putea continua acum cu re0ultate mulţumitoare.M.%&CO5U5 SE%E):.unar8$ ed. %e0ultatele +ene!ice ale unor ast!el de apariţii nu e necesar să sal#e0e doar #ieţi@ mult mai des ele doar îm+unătăţesc #iaţa sau determină o de0#oltare a ei.. &cest lucru mi s a părut !oarte straniu. =C6 susţine doar că ast!el de con.plicaţie. Pro+a+il că înţelesul cel puţin al ma. am întins pacientei mele insecta cu aceste cu#inteA J. :acă nu opream( ciocnirea în cur+ă ar !i !ost ine#ita+ilă.uncţii neplau0i+ile de e#enimente apar mai !rec#ent decît sînt pre0ise de pro+a+ilitate.%&CO5U5 SE%E):.emplele de sincronicitate sau paranormal e pro+a+il să !ie pe cît de +ene!ice pe atît de dăunătoare. 1ără să mă mai 'îndesc( am apăsat puternic pe !rîne şi am oprit. &ş !i putut să opresc la oricare din cele 0ece ast!el de cur+e pe care le am luat( dar n am !ăcut o. :eşi plină de eşecuri metodolo'ice( o cercetare a acestei pro+leme tre+uie !ăcută. )u am nici o altă e.

utorat în re0ol#area acestei situaţii. M am luptat cu această dilemă timp de o oră !ără a a. Cînd am a. Poate că nu se #a întîmpla aşa.un'e nicăieri( de#enind din ce în ce mai !rustrat( simţindu mă din ce în ce mai nea. în acest moment( a intrat încet în +i+liotecă soţia cole'ului meu. &ceasta nu era o întîmplare nemaipomenită. ) au e. :upă aceea( m am dus în +i+liotecă să lucre0. JScott2( sper că nu deran. J&m 'ăsit această carte din întîmplareK( a spus ea.%&CO5U5 SE%E):. am răspuns că aprecie0 +unătatea ei şi că #oi încerca să o citesc cît mai curînd posi+il. &m discutat incomod #reo cinci minute..:iscutînd despre aceste e#enimente paranormale cu consecinţe +ene!ice( #or+im de !apt despre !enomenul serendipi tăţii.istat surle şi trompete care s o anunţe.tind acea parte pentru a !ace mai comprehensi+ile concepţiile discutate acolo( simţind totuşi că această lăr'ire ar !i o a+atere de la cursul lucrării. Ginea în mîini o carte. &m luat cartea cu mine acasă( !ără a şti cînd ar putea !i Jcel mai curînd posi+ilK. :upă o . E. am spus că nu şi că am a.K . J:acă deran. Era clar că tre+uia să e.utor. Mare parte din carte trata pro+lema responsa+ilităţii. . :imineaţa următoare( am condensat acea secţiune a cărţii mele într un para'ra! scurt şi concis( iar într o notă de su+sol M. Una din te0ele principale ale acestei secţiuni a cărţii este că 'raţia( mani!estată în parte prin Jlucruri #aloroase sau a'rea+ile care nu sînt căutateK( este la îndemîna tuturor( dar că unii pro!ită de ea( alţii nu. :ar mi a apărut 'îndul că s ar putea să ţi !ie de a. Era un #olum su+ţire intitulat Ho9 (eo(le change 7/um se (ot schim)a oamenii8$ scris de &llen $heelis.prima cu ele'anţă( în pro!un0ime ceea ce #oiam eu să spun cînd încercam să lăr'esc acea secţiune di!icilă a cărţii mele.traordinară pentru că pro+a+ilitatea de a se întîmpla era !oarte mică( o+işnuită pentru că ast!el de întîmplări +ene!ice cu pro+a+ilitate !oarte mică se întîmpla tot . am spus că ea 234 Draţia se ocupă de de0#oltarea spirituală şi că nu am terminat o încă.unsesem într un punct mort.e0K( mi a spus ea. :ar chiar în acea seară( ce#a m a determinat să las la o parte toate celelalte cărţi şi să consult cartea pe care mi o dăduse ea. O parte din ceea ce scrisesem despre su+iectul responsa+ilităţii mi se părea complet nesatis!ăcător. )u ştiu de ce. &ş !i putut trăi şi !ără ea. -e)sterCs Didionary de!ineşte serendipitatea ca !iind Jdarul de a 'ăsi lucruri #aloroase sau a'rea+ile !ără a le căutaK. :ar strania ei umilinţă m a !ăcut să i dau un alt răspuns.uns acolo( am întîlnit o pe soţia cole'ului meu( o !emeie distantă şi re0er#ată( căreia se pare că nu i plăceam prea mult( +a chiar a !ost de a dreptul ostilă !aţă de mine( aproape aro'antă( în mai multe oca0ii. Unele moti#e şi unele căi prin care oamenii eşuea0ă să pro!ite de 'raţie #or !i e.TRT.e0( spune mi.uns într un punct mort şi că nu mai eram în stare să !ac nici un pro'res pentru moment.umătate de oră( a. &cum cinci luni( a#înd la dispo0iţie două ore între întîlni rile pe care le a#eam într un anumit oraş( l am între+at pe un cole' care locuia în acel oraş dacă pot să mi petrec timpul în +i+lioteca din casa lui( pentru a lucra la rescrierea primei secţiuni a acestei cărţi. întîmpla rea a !ost atît e. 1elul ei de a !i era timid şi e0itant( respectuos şi totuşi cald şi +lînd( !oarte di!erit de !elul în care !usese în orice altă întîlnire dinainte. Unul dintre capitole e. în cursul con#ersaţiei noastre super!iciale( ea mi a spus că a au0it că scrisesem o carte şi m a între+at care este su+iectul ei. .traordinară( cît şi o+işnuită L e. &ş !i putut s o i'nor. Cu alte cu#inte( e#enimente ale serendipităţii ne apar tuturor( dar deseori nu reuşim să recunoaştem natura lor de serendipitate@ considerăm că aceste e#enimente nu au nimic remarca+il şi( prin urmare( nu putem să pro!ităm de ele.istă cîte#a caracteristici care intri'ă în această de!iniţie. Totuşi( am !ost atins de 'raţie. Pe de altă parte( nu eram dispus să şter' întrea'a secţiune( pentru că simţeam că o menţionare a acestor concepţii era necesară. Una dintre ele este determinarea serendipităţii ca dar( ceea ce implică !aptul că unii oameni îl posedă( iar alţii nu( că unii oameni sînt norocoşi( iar alţii nu sînt.K Simţindu mă iritat şi presat de timp( i aş !i spus în mod normal că sînt a!undat în cărţi pînă peste urechi L !apt care era ade#ărat L şi că nu aş !i a#ut nici un pic de timp să o citesc în #iitorul apropiat.P. Pentru moment( #reau să su'ere0 că unul dintre moti#ele pentru care nu reuşim să pro!ităm pe de a ntre'ul de 'raţie este acela că nu sîntem pe deplin conştienţi de pre0enţa ei L adică nu 'ăsim lucruri #aloroase !ără a le !i căutat( pentru că nu reuşim să apreciem #aloarea darului care ni se o!eră. JM am 'îndit că s ar putea să te interese0e. 235 i am recomandat cititorului cartea lui $heelis ca pe o ideală ela+orare a su+iectului. 5ă sînd insecta înăuntru( prin0înd o şi dînd o pacientei( Wun' a pro!itat clar de 'raţie. :ilema mea era re0ol#ată.plorate mai tîr0iu( în su+capitolul J%e0istenţa la 'raţieK.

De1iniţia graţiei Pînă acum( în această secţiune( am descris o întrea'ă di#ersitate de !enomene care au următoarele caracteristici comuneA a4 Ele contri+uie la nutrirea L spri.ină( prote. Este reală. Pe unele dintre ele le recunosc.uns să cred că elementele lor comune indică !aptul că aceste !enomene sînt =CDraţia parte sau mani!estări ale unui sin'ur !enomenA o puternică !orţă ori'inată în a!ara conştiinţei umane( care nutreşte de0#oltarea spirituală a !iinţei umane. )u doar pentru că sîntem oameni de ştiinţă nu ne este uşor să locali0ăm 'raţia. Totuşi( ea e. :e unele pot pro!ita !ără a !i măcar conştient de natura lor miraculoasă.istă dincolo de 'raniţele indi#idului.terior omului@ cealaltă( doctrina imanenţei( care susţine că 'raţia emană de la un :umne0eu din centrul !iinţei umane. &lte !enomene( precum sincronicitatea şi serendipitatea( indică !aptul că această !orţă e. &şa cum am arătat mai înainte( 'înditorii hinduşi sau +udişti cred că percepţia de entităţi discrete este o ilu0ie sau maya$ iar !i0icienii moderni( preocupaţi de relati#itate( de !enomenul undă corpus cul( .).ului L re0ultă din dorinţa noastră de început de a locali0a lucrurile. Cu sute sau chiar mii de ani înainte de conceptuali0area ştiinţi!ică a unor lucruri precum sistemul imunitar( starea de #is şi inconştientul( această !orţă a !ost consec#ent recunoscută de către reli'ie( care i a dat numele de 'raţie.istă nici o cale prin care să mi dau seama cît de multe ast!el de întîmplări mi au scăpat. +4 Mecanismul acţiunii lor este !ie incomplet înţeles 3ca în ca0ul re0istenţei !i0ice şi a #iselor4( !ie total o+scur 3ca în ca0ul !enomenelor paranormale4( în !uncţie de principiile le'ilor naturale( aşa cum sînt ele interpretate de 'îndirea ştiinţi!ică curentă. Este !ie asta( !ie cealaltă( dar nu poate !i amîndo uă. Să punem în !uncţiune #i0iunea de tunel şi să o i'norăm pentru că ea nu se potri#eşte prea uşor cu conceptele ştiinţi!ice tradiţionale ale le'ilor naturaleM Pare periculos să !acem ast!el. Entitatea eu repre0intă identitatea mea( iar entitatea tu este identi tatea ta şi tindem să !im complet descumpăniţi dacă identităţile se com+ină sau se amestecă. Tindem să înţele'em !enomenele plasîndu le în cate'orii particulare( spunînd că aceasta este cutare sau cutare ca entitate. 1iinţa umană are o tendinţă pro!undă de a con ceptuali0a în termeni de entităţi discrete.E. :eşi pri#ite în 'eneral separat( am a.& D%&G. :e a lun'ul secolelor( omul reli'ios( care( +ineînţeles( atri+uie ori'inea 'raţiei lui :umne0eu şi crede că ea este cu ade#ărat iu+irea lui :umne0eu( a a#ut de asemenea di!icultăţi în a 6 locali0a pe :umne0eu. Putem doar să spunem unde nu esteA în conştiinţa umană. Totuşi( nu putem nici măcar să locali0ăm această !orţă. Şi i a adus laude. Percepem lumea ca !iind compusă din ast!el de cate'oriiA oi( 'hete( ceară roşie şi :E1. Ce a#em de !ăcut L noi( care a#em o minte sceptică şi orientată ştiinţi!ic L cu această Jputernică !orţă ori'inată în a!ara conştiinţei umane( care nutreşte de0#oltarea spirituală a !iinţei umaneKM )u putem atin'e această !orţă. )u e.ea0ă şi îm+unătăţesc L #ieţii umane şi la de0#oltarea spirituală. d4 :eşi in!luenţată potenţial de conştiinţa umană( ori'inea lor este în a!ara #oinţei conştiente şi dincolo de procesul luării conştiente de deci0ii. )u a#em nici un mod corespun0ător de a o măsura. c4 &pariţia lor este !rec#entă( are loc în mod curent( este un loc comun şi este în mod esenţial uni#ersală pentru umanitate. Eu cred că nu putem spera să ne apropiem de o înţele'ere a cosmosului( a locului omului în cosmos şi( prin urmare( a însăşi naturii omului !ără a încorpora !enomenul 'raţiei în cadrul nostru conceptual. întîmplări similare au a#ut loc de 0eci de ori în luna în care soţia cole'ului meu mi a împrumutat cartea. Ele mi s au întîmplat tot timpul. &tunci unde locuieşte eaM Unele dintre !enomenele pe care le am discutat( cum ar !i #isele( su'erea0ă !aptul că 'raţia locuieşte în mintea inconştientă a indi#idului. E.istă în teolo'ie două tradiţii mari şi opuse în această pri#inţăA prima( doctrina emanaţiei( care susţine că 'raţia emană de la un :umne0eu e. &ceastă pro+lemă L şi de !apt întrea'a pro+lemă a parado.G. Oile sînt oi şi nu sînt 'hete. Eu sînt eu şi tu eşti tu.timpul( în linişte( +ătînd la uşa conştienti0ării noastre nu mai dramatic decît o insectă care ciocane uşor 'eamul !erestrei. 237 alte cate'orii.istă.

Creşterea spirituală repre0intă e#oluţia unui indi#id. de#in din ce în ce mai conştienţi de limitările a+ordării noastre conceptuale în termeni de entităţi. încerc să nu 'îndesc deloc indi#idul ca pe o ade#ărată entitate şi atîta #reme cît limitările mele intelectuale mă con strîn' să 'îndesc 3sau să scriu4 în termeni de entităţi( concep 'raniţele indi#idului ca !iind marcate de o mem+rană !oarte permea+ilă L o !iridă( dacă #reţi( în locul unui 0id@ o !iridă pe su+ care şi deasupra căreia alte JentităţiK urcă( se !urişea0ă( cur'.%&CO5U5 EBO5UG. E.os punct( ca o Jmî0'ăK amor!ă( total de0or'ani0ată( total nedi!erenţiată( în care nu se mai întîmplă nimic.ul reli'ios din sec.emplul !rec#ent !olosit pentru a descrie acest proces este cel al unui rîu care în mod natural cur'e la #ale.KX X Revelations o1 Divine Love 7Revelaţii ale iu)irii divine8$ cap. . Pentru a înţele'e mai +ine natura acestei !orţe( cred că putem tra'e un !olos din luarea în considerare a altui miracolA procesul de de0#oltare a între'ii #ieţi( căruia noi i am dat numele de e#oluţie. al ]lB lea 3cea. )u apar noi tipare !i0ice. O descriere mai ele'antă şi mai adec#ată a acestei situaţii decît cea a lim+a. Capacitatea spirituală poate să crească 3deşi de o+icei nu se întîmplă aşa4 pînă în momentul morţii la #îrste înaintate. E ne#oie de ener'ie şi muncă L pompe( eclu0e şi oameni care cară 'ăleţi L pentru a in#ersa acest proces( pentru a ne întoarce la i0#oare( pentru M. Tot aşa cum mintea noastră conştientă este continuu parţial permea+ilă inconştientului( la !el inconştientul nostru este permea+il JminţiiK din a!ară( JminteK care ne permea0ă pe noi( !ără a !i totuşi noi ca entităţi. Drace $arrac/( <ritish <oo/ Centre( )e* \or/( 67=C. Trupul unui indi#id are şansa să treacă prin toate ciclurile #ieţii( dar nu e#oluea0ă. 238 Draţia în orice ca0( indi!erent cui le atri+uim sau unde le locali0ăm( JmiracoleleK descrise indică !aptul că de0#oltarea noastră ca !iinţe umane este a.muiţi de +unătatea lui :umne0eu. :a( şi chiar mai simplu@ pentru că toate acestea #or trece şi #or pieri( dar <unătatea lui :umne0eu este mereu întrea'ă. =C7 a duce apa înapoi în #îr!ul dealului.ă spre o stare de mică or'ani0are( de la o stare de înaltă di!erenţiere la o stare de sla+ă di!erenţiere. Una dintre le'ile naturale !undamentale este cea de a doua le'e a termodinamicii( care arată că ener'ia tinde în mod natural de la o stare de or'ani0are mai comple. Cur'erea naturală la #ale a ener'iei către o stare de entropie poate !i numită !orţă entropică. .E. =iracolul evoluţiei :eşi nu ne am concentrat pînă acum asupra ei ca şi concept( într un !el sau altul( de a lun'ul acestei cărţi( am !ost preocupaţi de e#oluţie. :eclinul capacităţii !i0ice la #îrste înaintate este ine#ita+il( în timpul unei #ieţi( totuşi( spiritul uman poate e#olua în mod dramatic.utată de o !orţă di!erită de #oinţa noastră conştientă.electroma'netism( etc.B( ed. Biaţa ne o!eră o serie nelimitată de oportunităţi pentru creştere spirituală pînă la s!îr şitul ei. &ceastă stare de completă de0or'ani0are şi nedi!erenţiere este numită entropie.ar această ener'ie tre+uie să #ină de unde#a din altă parte. Pînă la urmă( după le'ea a doua a termodinamicii( după miliarde şi miliarde de ani( uni#ersul se #a încetini treptat pînă cînd #a atin'e cel mai de . Este 'reu să scăpăm de ele. Cu alte cu#inte( uni#ersul este un proces de de0a're'are.ului de secol ]] cu mem+rane permea+ile este cea reali0ată în lim+a. :at !iind ceea ce înţele'em din uni#ers( e#oluţia n ar !i tre+uit să apară@ acest !enomen n ar tre+ui să e.iste deloc. Cea mai i0+itoare trăsătură a procesului e#oluţiei !i0ice este !aptul că el este un miracol. Un sistem de ener'ie tre+uie să sece pentru a menţine altul. :eşi în centrul acestei cărţi se a!lă e#oluţia spirituală( procesul e#oluţiei !i0ice este similar cu cel al e#oluţiei spiritului şi ne o!eră un model pentru înţele'erea mai departe a procesului de0#oltării spirituale şi a semni!icaţiei 'raţiei. Pot apărea noi tipare. Tendinţa noastră de a 'îndi în entităţi ne constrîn'e să #rem să locali0ăm lucrurile( chiar lucruri precum :umne0eu sau 'raţia şi chiar atunci cînd ştim că această tendinţă a noastră împiedică comprehensiunea acestor chestiuni. Putem . 6C7C4 de Maica Wulian( pustnică din )or*ich( care descria relaţia dintre 'raţie şi entitatea indi#iduală ast!elA J&şa cum corpul este în#eşmîntat în haine( carnea în piele( oasele în carne( iar inima în între'( tot aşa noi( su!let şi trup( sîntem în#eşmîntaţi şi împre.

act asta su'ere0.e( !iind( din cîte ştim( în #îr!ul acestei scări. :ar un număr semni!icati# de oameni reuşesc cum#a să se îm+unătăţească pe sine şi cultura lor. Sen0aţia de de0ilu0ionare pro#ine din !aptul că aşteptăm mai mult de la noi înşine decît strămoşii noştri de la ei înşişi.#edea cum Jcur'ereaK e#oluţiei este îndreptată împotri#a !orţei entropice.E. &ceastă dia'ramă a procesului de0#oltării spirituale poate !i aplicată e. E#oluţia spirituală a umanităţii poate !i de asemenea repre0entată ast!elA Spiritualitatea nede0#oltată M.istămX. &m a!irmat că procesul e#oluţiei este un miracol( pentru că( !iind un proces crescînd de or'ani0are şi di!erenţiere( mer'e contra le'ilor naturale. Şi aşa urcăm pe scara e#oluţiei( o scară de o comple. )u toţi. . )oi ne de0#oltăm.un'em la om( care posedă un enorm corte. Procesul e#oluţiei este o de0#oltare a or'anismelor de la cea mai de . cere+ral şi tipare de comportament e.Z&%E& CE& M&. Peste tot e ră0+oi( corupţie şi poluare. 5ucrurile stau ast!el pentru că este un proces condus împotri#a re0istenţei naturale( împotri#a înclinaţiei naturale de a ţine lucrurile pe calea pe care sînt( împotri#a cramponării de #echile hărţi şi de #echile !eluri de a acţiona( împotri#a căilor uşoare. şi cel mai puţin multiplicat@ #iruşii( or'anismele cele mai numeroase( dar şi cele mai puţin comple. )u uşor. Cum poate cine#a în mod raţional să su'ere0e !aptul că rasa umană pro'resea0ă din punct de #edere spiritualM Şi totuşi( eu e. .e( se situea0ă la +a0a piramidei. E#oluînd ca indi#i0i( !acem şi societatea noastră să e#olue0e. îmi amintesc de un autor pe care l am studiat în timpul !acultăţii şi care spuneaA JE#oluţia este o dis tur+are în a doua le'e a termodinamiciiK( dar din păcate nu am putut să locali0e0 re!erinţa.nsectele şi peştii au un sistem ner#os cu metode comple. E#oluînd ca in di#i0i( noi ducem umanitatea în spate. <uretele de mare are nu numai celule( ci di!erite tipuri de celule a!late în interdependenţă. Şi ast!el umanitatea e#oluea0ă. :espre re0istenţa naturală( această !orţă entropică ce operea0ă în #iaţa noastră spirituală( mai am multe de spus( pe scurt. .os stare către stări cu o comple. =96 Su+linie0 iarăşi că procesul creşterii spirituale este unul di!icil şi care necesită mult e!ort.istenţei unui sin'ur indi#id.%&CO5U5 EBO5UG. Cei care reuşesc să se de0#olte nu numai că se +ucură de !ructele acestei de0#oltări( ci dăruiesc aceste !ructe lumii.istă o !orţă care ne împin'e cum#a să ale'em calea cea mai 'rea( prin care să transcendem noroiul şi mi0eria în care deseori ne naştem. Un parameci are un nucleu( cili şi un sistem di'esti#. Y)&5TR Microor @anisme <ac erii Bii usi E)T%OP. O%D&). :ar ca şi în ca0ul e#oluţiei !i0ice( miracolul constă în !aptul că această re0istenţă este depăşită.e de locomoţie şi chiar o or'ani0are socială. X Concepţia con!orm căreia e#oluţia mer'e împotri#a le'ii naturale nu este nici nouă( nici ori'inală.itate( di!erenţiere şi or'a ni0are din ce în ce mai mari. E. 1iecare dintre noi are propriul im+old de a +c de0#olta şi !iecare din noi( su+ in!luenţa acestui im+old( tre+uie să lupte de unul sin'ur împotri#a propriei lui re0istenţe.itate( or'ani0are şi di!erenţiere din ce în ce mai mari( pînă a.n ciuda tuturor acestor re0istenţe( de#enim !iinţe umane mai +une. în cursul o+işnuit al lucrurilor( noi( cei care scriem şi citim această carte( ar tre+ui să nu e.deea că planul de0#oltării spirituale a umanităţii este un proces de ascensiune cu 'reu poate !i #ă0ută ca adec#ată realităţii de o 'eneraţie de0ilu0ionată de idealul pro'resului. 240 Draţia Procesul e#oluţiei poate !i repre0entat printr o piramidă în #îr!ul căreia se 'ăseşte omul( or'anismul cel mai comple.trem de simplu( doar ce#a mai mult decît o moleculă. Comportamentul uman( care . Mai recent( o ast!el de concepţie a !ost ela+orată de <uc/minister 1uller( în cartea sa And it /ame to #ass L 6ot to !tay 7<i a venit să treacă$ nu să rămînă8$ Macmillan( )e* \or/( 67E-.ă( mai di!erenţiată( posedînd o celulă( di!erite tipuri de molecule şi un meta+olism.& Bîr!ul împin'e în sus( mer'înd împotri#a !orţelor entropiei( înăuntrul piramidei am plasat o să'eată pentru a sim+oli0a această !orţă a e#oluţiei( care tra'e după sine acest Jce#aK ce a s!idat permanent şi cu atîta succes Jle'ile naturaleK de a lun'ul a milioane şi milioane de 'eneraţii şi care tre+uie ea însăşi să repre0inte o le'e naturală încă nede!inită. Cultura care ne a nutrit în copilărie este nutrită la rîndul ei prin puterea noastră ca adulţi. Un #irus este un or'anism e. :ia'rama se aplică de asemenea umanităţii ca între'.traordinar de comple. O +acterie este mai comple.

Unul dintre punctele asupra cărora se concentrea0ă această carte se re!eră la responsa+ilitatea părinţilor de a şi nutri spiritual copiii.u+irea este cea care ne !ace să ne înălţăm. . . în E#ul Mediu( copilăria nu era pri#ită ca o !a0ă unică a #ieţii( aşa cum o considerăm noi astă0i. Copilul şi ser#itorul păreau să !ie de nedistins în ceea ce pri#eşte !elul cum erau trataţi. :e unde #ine această J!orţă puternică ori'inată în a!ara conştiinţei umane care nutreşte creşterea spirituală a !iinţelor umaneKM )u putem răspunde la aceste între+ări în acelaşi !el în care putem răspunde( în mod ştiinţi!ic( de unde pro#ine !ăina( oţelul sau lar#ele. :ar ce altce#a a#emM & i'nora datele printr o #i0iune de tunel nu înseamnă a da un răspuns. Pînă atunci( dacă #a răspunde #reodată( nu putem decît să speculăm( să teoreti0ăm( să postulăm( să construim ipote0e.irii co piilor începe( de e.emplu( cu o+ser#aţia următoareA :reptul roman îi dădea tatălui control a+solut asupra copiilor săi( pe care i putea #inde sau condamna la moarte !ără teamă de pedeapsă. O recentă trecere în re#istă a aspectelor în'ri.+a cui#a sau !ăcuţi ucenici( iar în#ăţătura să !ie pusă pe plan secundar !aţă de munca pe care un copil o îndeplinea pentru stăpînul său. Este e#oluţia în pro'res. Şi iu+irea !aţă de ceilalţi este cea care ne !ace să i a.u+irea( e. :erde2n( JChild Custod2 Contests in "istorical Perspecti#eK 3JContestarea custodiei copilului din perspecti#ă istoricăK4( American 3ournal o1 #sychiatry$ #oi.utăm să se înalţe. :eşi 'ăsesc că astă0i 'ri.X :ar care este !orţa care ne împin'e pe noi ca indi#i0i şi ca specie să ne de0#oltăm împotri#a re0istenţei naturale a propriei letar'iiM :e. Oricît de simplu ar !i( dacă nu a o+ser#at datele şi nu a pus între+ările( nimeni nu a putut să producă o ipote0ă mai +ună sau măcar să producă o ipote0ă.%&CO5U5 EBO5UG. 1orţa e#oluţiei X &ndre P. &+ia în cepînd din secolul al ]B. în iu+irea omenească stă !orţa miraculoasă care des!ide le'ea naturală a entropiei. Era ce#a o+işnuit ca( după ce împlineau E ani( copiii să !ie trimişi în slu.plica miracolul 'raţiei şi al e#oluţiei( noi construim ipote0a e. Al1a 'i mega A rămas încă !ără răspuns între+area pusă la s!îrşitul secţiunii despe iu+ireA de unde #ine iu+ireaM :oar acum ea poate !i lăr'ită spre o între+are poate chiar mai !undamentalăA de unde #ine întrea'a !orţă a e#oluţieiM . M.tindere de sine în intenţia de a nutri creşterea spirituală proprie sau a altuiaK.a i am spus numele. 6= 3dec.tinderea sinelui este chiar actul e#oluţiei. Este iu+irea. 243 pre0entă în toate ale #ieţii se mani!estă în omenire ca iu+ire umană. al ]lB lea( !ără o schim+are importantă. )u doar pentru că aceste între+ări sînt prea intan'i+ile( ci pentru că ele sînt de asemenea !undamentale pentru JştiinţaK noastră( aşa cum se pre0intă ea astă0i. Pentru că iu+irea este conştientă( în timp ce 'raţia nu este. 67E-4( p.E. Cu 'reu putem spune că aceasta este astă0i o temă la or 242 Draţia dinea 0ilei( dar acum cîte#a secole în 'eneral ea nu !ăcea deloc parte dintre preocupările oamenilor. .ar acesteia îi putem adău'a con!u0ia noastră în ce pri#eşte ori'inea 'raţiei.i'nitor era acceptat ca un lucru normal cu ani în urmă.ar acestea nu sînt sin'urele între+ări !undamentale la care ştiinţa nu poate răspunde. )e de0#oltăm pentru că muncim să ne de0#oltăm şi muncim să ne de0#oltăm pentru că ne iu+im pe noi înşine.istenţei unui :umne0eu care #rea ca noi să creştem L un :umne0eu care ne iu+eşte. Pentru a e. Pentru mulţi( aceste ipote0e par prea simple( prea uşoare@ pentru mulţi( ele par !ante0ii@ copilăreşti şi nai#e. Chiar şi lim+a.ul deseori nu reuşeşte să 'ăsească termeni di!eriţi pentru ei. )u putem o+ţine un răspuns dacă nu punem între+ările. Pînă cînd cine#a #a produce o ipote0ă mai +ună( tre+uie să suportăm această 244 Draţia . 6CC( nr.a părintească nu e de o calitate prea +ună( am toate moti#ele să cred că este mult superioară celei de acum cîte#a 'eneraţii. Ştim oare cu ade#ărat ce este electricitatea( de e. lea copilul începe să !ie pri#it ca pre0entînd un interes particular( a#înd sarcini importante şi speci!ice de îndeplinit pentru de0#oltarea sa şi ca !iind demn de a!ecţiune. . 6C-7.empluM Sau care este locul de unde pro#ine ener'iaM Sau de unde pro#ine uni#ersulM Poate că într o 0i ştiinţa #a răspunde la între+ările !undamentale.u+irea a !ost de!inită ca J#oinţa de e.nouă ni se pare respin'ător şi . &ceastă concepţie a dreptului a+solut a !ost preluată în dreptul en'le0( unde a pre#alat pî nă în sec.

:impotri#ă( este esenţa simplităţii. Este o idee #eche( dar de milioane de ani !u'im de ea într o panică totală. :acă depăşim lenea( toate celelalte o+stacole #or !i depăşite. în ultimă instanţă( e. Putem !ace doar puţinul nostru( pentru a ne asi'ura o +ătrîneţe con!orta+ilă( să sperăm că la +ătrîneţe #om a#ea parte de sănătate( !ericire( copii recunoscători şi nepoţi@ dar ce e dincolo de asta nu tre+uie să ne preocupe. Pentru că nici o idee care a apărut #reodată în mintea omului nu aşa0ă pe umerii noştri o ast!el de sarcină. Tre+uie permanent să ne s!orţăm pe noi înşine spre o înţelepciune din ce în ce mai mare( spre o e!icacitate din ce în ce mai mare. Ci pentru că( dacă credem în ea( ea ne #a cere atunci tot ceea ce e posi+il să i dăm( tot ceea ce a#em. Cînd am spus că aceasta este o idee teri!iantă( am #or+it +lînd. &tîta timp cît #om putea crede că di#initatea este imposi+il de atins pentru noi înşine( nu #a tre+ui să ne preocupăm de de0#oltarea noastră spirituală( nu tre+uie să ne împin'em pe noi înşine spre ni#eluri de conştiinţă şi acte de iu+ire din ce în ce mai înalte@ putem să ne rela.tinde şinele. %esponsa+ilitatea lui :umne0eu tre+uie să !ie responsa+ilitatea noastră. Pentru că oricît ne am a+ţine de la ele( noi toţi care postulăm un :umne0eu iu+itor şi ne 'îndim cu ade#ărat la acest lucru #om a.istă un sin'ur o+stacol( şi anume lenea. :ar noi nu #rem această o+li'aţie. Este cerinţa cea mai mare din istoria umanităţii. Cu totul altce#a este să credem într un :umne0eu care se 'îndeşte ca noi să atin'em po0iţia 5ui( puterea 5ui( înţelepciunea 5ui( identitatea 5ui. E. Prin această credinţă ne am prins sin'uri( cel puţin pînă la moarte( în cursa unei munci de ocnaş pentru îm+unătăţirea de sine şi de0#oltarea spirituală. :e ce #rea :umne0eu ca noi să creştemM Către ce ne de0#oltăm noiM Care este punctul !inal( scopul e#oluţieiM Ce #rea :umne0eu de la noiM )u am aici intenţia de a mă implica în distincţii teolo'ice !ine şi sper că sa#anţii mă #or ierta dacă #oi tăia toate aceste JdacăK( JşiK sau JdarK care aparţin teolo'iei speculati#e. . )e de0#oltăm către +ine. OMED& 245 )u #rem responsa+ilitatea lui :umne0eu.ar dacă #om lua în serios această noţiune a unui :umne0eu iu+itor( #om descoperi că ea nu presupune o !ilo0o!ie simplă. &51& Ş. :acă nu depăşim lenea( nici unul dintre cele lalte o+stacole nu #a putea !i sărit.aminînd disciplina( am =9Dratia discutat despre lenea implicată în încercarea de a e#ita su!erinţa necesară sau de a pre!era calea cea uşoară. &ceasta este ceea ce înţele'em atunci cînd spunem că El este &l!a şi Ome'a( începutul şi s!îr şitul. Una este să credem într un :umne0eu +un şi #echi( care are 'ri.aminînd iu+irea( am discutat de asemenea !aptul că noniu+irea înseamnă disponi+ilitatea de a e. )u #rem responsa+ilitatea de a tre+ui să ne 'îndim tot timpul. :acă postulăm că această capacitate de a iu+i( acest im+old de a creşte şi e#olua sînt cum#a JsăditeK de :umne0eu în noi( tre+uie să ne între+ăm atunci cu ce scop. &ceste scopuri sînt di!icil de atins şi cu 'reu pot !i su+apreciate. :acă :umne0eu este în cerurile lui( şi noi sîntem aici( şi niciodată cele două nu se #or întîlni( putem să i lăsăm 5ui toată responsa+ilitatea pentru e#oluţia şi conducerea uni#ersului.deea că :umne0eu ne nutreşte într un mod acti#( ast!el încît no5să putem creşte( să !im ca El( ne aduce !aţă în !aţă cu propria noastră lene.amina natura lenii în perspecti#ă şi a .stranie idee copilărească a unui :umne0eu iu+itor( !ără a a#ea ar'umente teoretice. Sîntem acum în situaţia în care putem e. . )u doar pentru că este di!icil de a o concepe. :acă 'îndim că este posi+il ca omul să de#ină :umne0eu( această credinţă( prin chiar natura ei( plasea0ă asupra noastră o+li'aţia de a încerca să atin'em posi+ilul. E. )u #rem să muncim atît de din 'reu.ăm şi să !im doar oameni. . :e0#oltarea spirituală înseamnă un mare e!ort( aşa cum am reamintit iarăşi şi iarăşi. :umne0eu este sursa !orţei e#oluţionare şi :umne0eu este destinaţia ei. 5enea este opusul iu+irii. :umne0eu este scopul e#oluţiei.+a mea s a s!îrşit( munca mea e !ăcutăK.ă de noi de la înălţimea po0iţiei sale puternice( pe care noi nu #om !i niciodată în stare să o atin'em.J L( Entro(ia 'i (ăcatul originar &ceastă carte !iind despre de0#oltarea spirituală( tre+uie să trate0e şi cealaltă !aţetă a medalieiA o+stacolele în de0#oltarea spirituală.un'e în cele din urmă la o sin'ură teri!iantă ideeA :umne0eu #rea să de#enim El însuşi 3sau Ea însăşi sau &ceasta însăşi4. )u este deci de mirare că credinţa în posi+ilitatea di#inităţii ne repu'nă. Totuşi( pe măsură ce începem să credem că este posi+il ca omul să de#ină :umne0eu( nu ne #om mai putea odihni niciodată prea mult( nu #om mai putea spune Jîn re'ulă( slu.

os şi care ne ţine din spate pentru a nu înainta pe calea e#oluţiei spirituale. E.uta pacienţii să se de0#olte( am descoperit că inamicul meu principal era in#aria+il lenea lor. Este !orţa entro pică din noi care ne tra'e în . Ele au ne#oie de timp şi ener'ie pentru a !i diri. Ei nu reuşesc să 6 consulte sau să 6 asculte pe :umne0eu din interiorul lor( acea cunoaştere a ceea ce e corect( care locuieşte inerent în minţile tuturor oamenilor. )ereuşita noastră în a conduce L sau de a conduce deplin şi din toată inima L această de0+atere internă între +ine şi rău este cau0a acelor acţiuni rele care constituie păcatul.tinde spre noi domenii ale 'în dirii( ale responsa+ilităţii şi ale maturităţii.D. trad. :e0+aterea dintre şarpe şi :umne0eu este sim+olul dialo'ului dintre +ine şi rău( care poate şi tre+uie să apară în mintea !iinţelor umane.istau canale deschise de comunicare între El şi om.plicatăKM :ar( +ineînţeles( ei nu au spus acest lucru. &dam şi E#a ar !i putut pune la cale o de0+atere între şarpe şi :umne0eu( dar nereuşind să !acă asta( nu au reuşit să o+ţină #arianta lui :umne0eu asupra pro+lemei.istat un pas intermediar între tentaţie şi actM Oare acest pas intermediar să !ie esenţa păcatuluiM Pasul lipsă este pasul de0+aterii.ate. în acest moment( +rusc po#estea cu şarpele şi mărul a început să ai+ă sens. & menţine aceste de0+ateri interne înseamnă a lucra din 'reu. Unii cititori ar putea să şi spună în sinea lorA J:ar eu nu sînt leneş( lucre0 şai0eci de ore pe săptămînă la mine la ser#iciu.istă în !iecare şi în oricare dintre noi L su'ari( copii( adolescenţi( adulţi maturi şi #îrstnici@ înţelepţi sau proşti@ 248 Draţia schilo0i sau oameni între'i@ unii dintre noi pot să !ie mai puţin leneşi decît alţii( dar cu toţii sîntem leneşi într o oarecare măsură. Se. în schim+( au mers înainte şi au călcat le'ea lui :umne0eu( !ără a înţele'e #reodată moti#ul e. Timp de mulţi ani( am cre0ut că noţiunea de păcat ori'inar nu are sens şi chiar că nu are o+iect.istenţei acestei le'i( !ără a !ace e!ortul de a 6 în!runta pe :umne0eu în mod direct( de a i pune la îndoială autoritatea sau de a comunica cu El la un ni#el re0ona+il de matur. Ei au ascultat de şarpe( dar nu au reuşit să asculte şi #arianta lui :umne0eu( înainte de a acţiona. 5a !el ca &dam şi E#a şi ca oricare dintre strămoşii noştri( sîntem cu toţii leneşi. )ici di!erite alte po!te ale mele.udecata( tortura( +rutalitatea. Percepeam păcatul din lumeA pălă#ră'eala( pre.& Ş. Cheia pro+lemei re0idă în ceea ce lipseşte. PRC&TU5 O%. &şa că păcatul ori'inar e.8 E)T%OP. 76. Seara sau la s!îrşit de săptămînă( deşi sînt destul de o+osit( mă că0nesc să ies cu . Un lucru îl a#eam clar în comun cu restul umanităţii( iar acesta era propria mea lene. în de0+aterea asupra înţelepciunii unui acţiuni propuse( !iinţele umane nu reuşesc în mod curent să o+ţină #arianta lui :umne0eu asupra pro+lemei respecti#e.)&% 247 cători( dar le'ea Ta în această pri#inţă nu prea o înţele'em şi am !i recunoscători dacă ea ne ar !i e. &cest eşec se datorea0ă lenii. & conduce această de0+atere înseamnă a ne deschide pe noi înşine către su!erinţă şi luptă. :ar nu reuşeam să percep #reun păcat inerent la su'ari( nici nu mi se părea raţional să cred că un copil mic era +lestemat din cau0a strămoşilor care mîncaseră din !ructul copacului cunoaşterii +inelui şi răului.ar dacă le luăm în serios L da că 6 ascultăm serios pe acest J:umne0euK din noi L #om descoperi de o+icei că sîntem îndemnaţi să apucăm pe calea mai 'rea( pe calea care necesită un e!ort mai mare. 1iecare şi oricare dintre noi( mai des sau mai rar( #a !u'i de această muncă( #a căuta să e#ite pasul cel dureros. Este !oarte reală. )u contea0ă cît de ener'ici şi am+iţioşi sau chiar înţelepţi am putea !i( dacă pri#im cu ade#ărat în noi înşine #om descoperi apărînd lenea la un anumit ni#el. :ar dacă era aşa( de ce &dam şi E#a( !iecare separat sau împreună( înainte sau după îndemnul şarpelui( nu i au spus lui :umne0euA JSîntem curioşi de ce Tu nu #rei să mîncăm !ructul copacului cunoaşterii +inelui şi răului. :e ce acest eşecM :e ce nu a e.ne da seama că lenea este !orţa entropică ce se mani!estă în #ieţile noastre( ale tuturor. Şi am de#enit conştient în mine însumi de şo#ăiala de a mă e. :eseori eram indul'ent cu mine însumi cînd mîn cam peste măsură o masă e.ualitatea nu mi se părea ca !iind în mod necesar un păcat. în strădania de a mi a.celentă( şi deşi a#eam parte poate de su!erinţe din cau0a indi'estiei( cu si'uranţă nu su!eream din cau0a sentimentelor de #ino#ăţie.istă@ este lenea noastră. Dradual însă( am de#enit din ce în ce mai conştient de natura u+icuă a lenii. Po#estea su'erea0ă că :umne0eu a#ea o+iceiul să Jum+le prin rai( în răcoarea seriiKX şi că e. . )ouă ne place cu ade#ărat aici şi nu #rem să părem nerecunos X Facerea C( 8.

oritatea pacienţilor L poate nouă din 0ece L care încep procesul de psihoterapie îl a+andonea0ă cu mult înainte ca el să se !i încheiat. 5a !el( în secţiunea despre iu+ire am #or+it despre riscul de a ne e. :inamica este clară în ca0ul pacienilor căsătoriţi( care de#in conştienţi în primele şedinţe de terapie că maria. :ar deşi nu orice !rică este lene( de cele mai multe ori chiar asta este.ul meu.emplu( că nu lenea a !ost cea care i a oprit pe &dam şi E#a de la a i pune între+ări lui :umne0eu despre moti#ele ce se a!lau în spatele le'ii 5ui( ci !rica în !aţa măreţiei lui :umne0eu sau !rica !aţă de sceptrul lui :umne0eu.ul lor este în'ro0itor de de0ordonat sau distructi# şi că deci calea spre sănătatea mintală #a trece !ie prin di#orţ( !ie printr un proces e.ut la tre+urile casei( să !ac o mulţime de alte lucruri. Pot să se oprească in#ocînd scu0e precumA J)e am decis că am !ăcut o 'reşeală cînd am cre0ut că a#em +ani pentru tratamentK sau pot să se oprească în mod onest( recunoscînd deschisA JMi e !rică de ceea ce ar putea !ace această terapie cu maria. Mare parte din !rica noastră este !rica de schim+area de status Euo$ !rica de a pierde ceea ce a#em dacă ne a#enturăm mai departe de locul în care ne 'ăsim acum.D. Ştiu că este o eschi#ă( poate odată o să am cura. Uneori mi se pare că tot ce !ac este să muncesc( să muncesc( să muncesc. în secţiunea despre disciplină am #or+it despre !aptul că oamenii 'ăsesc noile in!ormaţii ca !iind ameninţătoare( pentru că dacă şi le ar însuşi( ar a#ea mult de lucru pentru a şi re#i0ui propria hartă a realităţii şi ei caută în mod instincti# să e#ite această muncă.+ă sau dedicate responsa+ilităţilor !aţă de alţii. Mitul lui &dam şi al E#ei poate !i din nou !olosit pentru a ilustra acest lucru. Pentru că lenea ia alte !orme decît cele indicate de numărul de ore petrecute la slu.)&% =97 !rica de munca implicată pentru a a.istenţă.K &cest lucru se întîmplă din cau0a părţii leneşe din ei( care este ca un dia#ol lipsit de scrupule şi speciali0at în de'hi0ări înşelătoare. în consecinţă( deseori luptăm împotri#a noilor in!ormaţii mai de'ra+ă decît să încercăm să le asimilăm. & l între+a pe :umne0eu ne poate costa multă muncă( dar morala acestei po#estiri este că tre+uie să 6 între+ăm. Ma.& Ş.& Ş. &şa că opresc tratamentul( uneori după două sau trei şedinţe( alteori după 0ece sau două0eci. PRC&TU5 O%. :ar nu s a întîmplat ast!el. El acoperă propria lene în tot !elul de raţionali0ări pe care partea cea mai de0#oltată din sine nu le poate distin'e uşor şi nu poate lupta împotri#a lor( pentru că este prea sla+ă.K Cu orice preţ( ei optea0ă pentru menţinerea status Euo*ului mi0era+il( pre!erîndu 6 e. O persoană #a răspunde la su'estia că ar tre+ui să şi însuşeas că o nouă cunoaştere într un anumit domeniu ast!elA J&cest domeniu a !ost studiat de o mulţime de .oritatea acestor renunţări 3sau eschi#ări4 apar după primele şedinţe sau după primele luni de tratament.consoarta( să mi duc copiii la 'rădina 0oolo'ică( să a. în orice ca0( ei de#in copleşiţi de !rica de a !ace !aţă unei aparent imposi+ile di!icultăţi de a trăi sin'uri sau aparent unei e'al de imposi+ile di!icultăţi de a munci timp de luni şi ani împreună cu partenerii lor pentru o îm+unătăţire radicală a relaţiei. %e0istenţa este moti#ată prin !rică( da( dar +a0a acestei !rici este lenea@ !rica de muncă este cea cu care a#em de a !ace.D.a ştiu şi sînt în'ro0iţi de acest !apt.oră de lene este !rica.un'e la un nou status /3I . Psihoterapeuţii ştiu că( deşi pacienţii #in la ei căutînd o schim+are într un !el sau altul( ei sînt de !apt în'ro0iţi de schim+are sau de munca pe care o presupune schim+area.ul să mă întorc. :e !apt( aceşti pacienţi au deseori conştiinţa acestui !apt la ni#el su+liminal înainte de a căuta să !acă psihoterapie( iar primele şedinţe de terapie nu !ac decît să con!irme !aptul că ei de. :in cau0a acestei terori sau a lenii( ma.trem de di!icil şi dureros de restructurare completă a maria.K &ceşti cititori se poate să îmi !ie simpatici( dar nu pot decît să persist în ideea că #or 'ăsi lenea dacă #or pri#i în ei înşişi.traordinarei can 250 Draţia E)T%OP.tinde într un nou teritoriu( în noi an'a. în primele stadii ale de0#oltării spirituale( indi#i0ii nu sînt de o+icei conştienţi de propria lene( deşi s ar putea să recunoască de !ormă ast!el de lucruri( spunîndA JO( +ineînţeles( ca oricare alt om( am şi eu momentele mele de lene. S ar putea spune( de e. PRC&TU5 O%. :eci este destul de pro+a+il ca lui &dam şi E#ei să le !i !ost !rică de ceea ce s ar !i putut întîmpla cu ei dacă ar !i deschis acest su+iect în !aţa lui :umne0eu@ în schim+( au încercat să apuce calea cea uşoară( nele'itima scurtătură a ticăloşiei( cXo +îndirea unei cunoaşteri pentru care nu au muncit şi sperata că #or putea să e#ade0e. .ului.amente şi responsa+ilităţi( în noi relaţii şi ni#eluri de e.)&% =F6 tităţi de e!ort pe care îşi dau seama că tre+uie să 6 depună pentru a ieşi !iecare din cursa lui personală.ată( din nou aici apare riscul pierderii status Euo*ului şi E)T%OP. O !ormă ma.

&şa cum a !ost descris răul în literatura reli'ioasă( ele urăsc lumina şi instincti# #or !ace orice ca să o e#ite( inclusi# încercînd să o stin'ă.istă instinctul pentru di#initate şi speranţa pentru omenire şi în !iecare dintre noi e.uns în ceea ce pri#eşte natura răului. :in aceste moti#e( cei care sînt în stadii de de0#oltare spirituală relati# mai a#ansate sînt chiar cei care sînt cei mai conştienţi de propria lene. )u este o plăsmuire a ima'inaţiei sau a slă+iciunii minţii reli'ioase primiti#e în încercarea de a e. 5upta împotri#a entropiei nu ia s!îrşit niciodată.istă încă o parte în noi( oricît de mică( care nu #rea ca noi să ne încordăm( care se cramponea0ă de ceea ce este #echi şi !amiliar( care e înspăi mîntată de orice schim+are sau e!ort( dorind con!ortul cu orice preţ şi a+senţa durerii cu orice cost( chiar dacă pedeapsa #a consta în ine!icacitate( sta'nare sau re'resie. Cei mai puţin leneşi sînt cei care se cred a !i cei mai trînda#i. Sau am 0ărit căi noi( constructi#e ale 'îndirii( pe care paşii mei au început să se tîrască( părînd a !i de capul lor.istă o parte din noi( oricît de mică( care #rea ca noi să creştem( căreia îi place schim+area şi de0#oltarea( care e atrasă de nou şi de necunoscut şi care este 'ata să muncească şi să şi asume riscurile implicate în de0#oltarea spirituală. Su+ un aspect( noi( !iinţele umane sîntem toate e'ale.os încă din copilărie spre mormînt şi spre mlaştinile sau smîrcurile din care am e#oluat. în !iecare şi în toţi e. #ro)lema răului Su'erînd că lenea este păcatul ori'inar şi că lenea în !orma sinelui +olna# ar putea !i chiar dia#olul( ar !i rele#ant să completăm puţin ta+loul !ăcînd cîte#a remarci despre natura răului. Ei #or distru'e lumina( . &st!el de oameni ar distru'e lumina în propriii lor copii şi în toate !iinţele ce se a!lă în puterea lor. Ei urăsc +inele( pentru că el de0#ăluie propria lor răutate. :ar cînd am de#enit conştient de !aptul că îmi tra' picioarele după mine( am !ost silit să mi încorde0 #oinţa şi să mi iuţesc paşii chiar în direcţia pe care o ocoleam.istă un sine du+lu( unul +olna# şi unul sănătos L o pulsiune de #iaţă şi o pulsiune de moarte( dacă #reţi.un'ă #reunul la #reun răspunsK sauA JŞtiu un om care se pricepea la asta şi era un alcoolic care s a sinucisK sauA J)u n#eţi cal +ătrîn la hamK sauA J:#s.ista.istă cu ade#ărat oameni şi instituţii !ăcute de către oameni care răspund cu ură în pre0enţa +inelui şi ar distru'e +inele atît cît le stă în putere să o !acă. Psiholo'ia poate contri+ui mult la elucidarea acestui su+iect. 1iecare dintre noi repre0intă întrea'a rasă umană@ în !iecare dintre noi e. :eo 252 Draţia camdată( !iind #or+a doar de o temă peri!erică din această carte( mă #oi limita la a pre0enta pe scurt patru conclu0ii la care am a. Cu toţii a#em un sine +olna# şi un sine sănătos. în strădania mea personală de a mă maturi0a( am de#enit 'radual mai conştient de noi cunoştinţe care tind( ca şi cum ar !i după ele( să se !urişe0e pe lîn'ă mine. E. încercaţi să mă manipulaţi pen tru a de#eni o copie a d#s. &lţii dintre noi pot să se de0#olte rapid( şinele lor sănătos dominant !iind neră+dător să se înalţe în strădania de a e#olua către di#initate@ şinele sănătos tre+uie totuşi să !ie întotdeauna #i'ilent împotri#a lenii sinelui +olna#( care încă +întuie în interiorul nostru. şi nu cred că asta tre+uie să !acă psihoterapeutul. )u contea0ă cît de ne#rotici sau chiar psihotici am putea !i( chiar da că părem a !i total înspăimîntaţi şi complet ri'i0i( încă e. în unii dintre noi şinele sănătos pare patetic de mic( complet dominat de lene şi de !rica monumentalului sine +olna#. Ei urăsc iu+irea( pentru că le de0#ăluie lenea. Oamenii răi urăsc lumina( pentru că ea îi de0#ăluie pe ei înşişi lor înşile. & recunoaşte lenea aşa cum este şi a ţi da seama că şi tu su!eri de ea este începutul rete0ării ei. Sper că #oi putea să contri+ui la aceasta în lucrări care #or urma. Mai întîi( tre+uie să conchid că răul este real. Şi nu contea0ă cît părem de sănătoşi şi e#oluaţi spiritual( e.oameni( !ără să a.cepţii minore( ca şi cum răul nu ar e. Totuşi( aşa cum s a întîmplat cu multe alte pro+leme Jreli'ioaseK( ştiinţa psiholo'iei a acţionat( cu cîte#a e. Ele ar !ace acest lucru nu cu o răutate conştientă( ci într un !el de or+ire( de lipsă de conştiinţă a propriului rău L într ade#ăr( căutînd să e#ite orice ast!el de conştienti0are.plica necunoscutul. Pro+lema răului este poate una dintre cele mai mari pro+leme ale teolo'iei.K Toate aceste răspunsuri şi multe altele sînt muşamali0ări ale lenii pacienţilor sau ale discipolilor( desemnate să o masche0e nu atît !aţă de terapeut sau pro!esor( cît !aţă de ei înşişi.istă păcatul ori'inar al lenii( !orţa entropică mereu pre0entă tră'îndu ne în . <ănuiesc că de multe ori aceste #aloroase 'înduri s au !urişat pe lîn'ă mine neo+ser#ate şi că am rătăcit de la aceste #aloroase căi !ără să ştiu ce !ac.

a posedă această .ista în apropierea lor. 253 Cea de a treia conclu0ie a mea este că e. & doua conclu0ie a mea este atunci că răul este lenea dusă la ultima e. Entropia pe de o parte şi cursul e#oluţionar al iu+irii pe de altă parte sînt !orţe opuse şi este un !apt natural că aceste !orţe se #or 'ăsi într un echili+ru relati# în ma. :ar răul se retra'e dacă a#em în #edere ta+loul în mare al e#oluţiei umane.mplicarea noastră personală în lupta împotri#a răului din lume repre0intă una din căile prin care ne de0#oltăm. Sîntem acum în punctul în care putem de!ini de0#oltarea spirituală ca de0#oltare sau e#oluţie a conştiinţei.tremă. 5enea o+işnuită este nereuşita pasi#ă de a iu+i. &şa cum am de!init o( iu+irea este antite0a lenii. Pentru că ele sînt !orţe a!late în con!lict( este de asemenea ine#ita+il ca aceia ce se a!lă la e.tinde pe sine pînă cînd nu sînt constrînşi să o !acă.tremă( o pură entropie a răului.tinderea sinelui în scopul nutririi de0#oltării spirituale. Eu însumi am !ost martor al răului în acţiune( atacînd în mod #icios şi distru'înd în mod e!icient spiritele şi minţile a 0eci de copii. Un semn al celor a#ansaţi spiritual este 254 Draţia conştienti0area propriei lor leni. 5enea o+işnuită este non iu+ire@ răul este anti iu+ire.treme !orme ale răului uman( este straniu de ine!icientă ca !orţă socială. Unii oameni leneşi o+işnuiţi pot să nu ridice un de'et pentru a se e. :e!inesc răul atunci ca un e. Ei #or lua în considerare orice acţiune ce le stă în putere pentru a şi prote.istenţa răului este ine#ita+ilă( cel puţin în acest stadiu al e#oluţiei umane.emplu( 6 a ridicat pe Cristos pe cruce( !apt care ne a !ăcut pe noi să 6 #edem din depărtare. Pentru că inte'ritatea sinelui lor +olna# este ameninţată de sănătatea spirituală a celor din .a cunoscut.ul latinesc con$ însemnînd JcuK şi cu#întul scire$ însemnînd Ja cunoaşteK. &m a. & !i conştient înseamnă Ja cunoaşte cuK. :acă e necesar( chiar îi #or ucide pentru a scăpa de durerea propriei lor de0#oltări spirituale. Capacitatea de conştienti0are o atri+uim acelei părţi a minţii pe care o numim conştientă sau conştiinţă. Conştienti0area lui este un semnal de a ne puri!ica. %ăul a !ost cel care( de e.a propria lene( pentru a conser#a inte'ritatea sinelui lor +olna#.treme să !ie încleştaţi în +ătălie@ este tot atît de natural pentru rău să urască +inele precum este pentru +ine să urască răul. . :ar cum putem înţele'e acest JcuKM & cunoaşte cu ce> &m #or+it despre !aptul că partea inconştientă a minţii noastre este posesoarea unei cunoaşteri e.ar atunci cînd de#enim conştienţi de un ade#ăr nou( acest lucru se întîmplă pentru că noi îl recunoaştem ca !iind ade#ăr@ noi îl re cunoaş tem ca !iind ce#a de. :ată !iind !orţa entropică şi !aptul că oamenii posedă li+er ar+itru( este ine#ita+il ca lenea să !ie +ine stăpînită de unii şi complet nestăpînită de ceilalţi.+inele( iu+irea pentru a e#ita durerea conştienti0ării de sine. Pentru că !iecare su!let pe care îl distru'e L şi sînt destule L este !olositor pentru sal#area celorlalte.urul lor( ei #or căuta prin toate mi. O parte esenţială a disciplinei o constituie de0#oltarea conştienti0ării responsa+ilităţii şi a puterii noastre de a ale'e. în loc de a i nutri( ei îi #or distru'e de !apt pe ceilalţi din această cau0ă.erciţiu de putere politică L ca impunere a propriei #oinţe asupra celorlalţi printr o coerciţie !ăţişă sau mascată L pentru a e#ita e.loacele să 0dro+ească şi să demole0e sănătatea spirituală care ar putea e.uns la o ultimă conclu0ie( aceea că în timp ce entropia este o !orţă enormă în cele mai e. Evoluţia con'tiinţei Cu#intele JconştientK şi Jconştienti0areK au apărut aici în mod repetat pînă acum.oritatea am !ost dăruiţi cu un simţ aproape instincti# de oroare !aţă de nele'iuirea răului( atunci cînd îi recunoaştem pre0enţa( personalităţile noastre de#in #i'ilente prin conştienti0area e. Cu#întul JconştientK este deri#at din pre!i. Prin în !rînare şi prin atenţia pri#irii ne de0#oltăm de#enind mult mai conştienţi de ceea ce iu+im şi de lume.traordinară e. Ea ştie mai mult decît ştim noi( prin JnoiK !iind de!init şinele nostru conştient. Pe neştiute( răul ser#eşte ca +ali0ă pentru a i a#erti0a pe ceilalţi să se îndepărte0e de +ancurile lui de nisip. :in cau0ă că ma . .traordinare. Oamenii răi se opun conştienti0ării propriei lor condiţii.oritatea oamenilor( deşi unii( la o e.istenţei lui. P%O<5EM& %dU5U.tremă( #or mani!esta o iu+ire aproape pură( iar alţii( la cealaltă e. Oamenii deseori nu sînt conştienţi de propria lor reli'ie sau de #i0iunea lor asupra lumii şi în cursul de0#oltării lor reli'ioase este necesar ca ei să de#ină conştienţi de propriile presupo0iţii şi înclinaţii. Să conclu0ionăm oare că a de#eni conştient înseamnă a cunoaşte cu inconştientulM :e0#oltarea conştiinţei este de0#oltarea în mintea noastră con ştientă a cunoaşterii odată cu conştienti0area minţii noastre inconştiente( care de.

rom. Sîntem parte din :umne0eu tot timpul. în #i0iunea mea( inconştientul colecti# este :umne0eu@ conştientul este omul ca indi#id( iar inconştientul personal este inter!aţa dintre ele. Wun'( Amintiri$ vise$ re1lecţii$ Consemnate şi editate de &niela Wa!!e( trad.plicat în ce mod posedă inconştientul toată această cunoaştere pe care noi nu am a!lat o încă în mod conştient. Ceea ce a !ăcut el a !ost să di#idă inconştientul într un Jinconştient personalK( mai super!icial şi un Jinconştient colecti#K( pro!und( care este comun 'enu X C. Ceea ce se #ede este !loarea( ea este cea care dispare.KX Wun' nu a mers niciodată atît de departe încît să a!irme că :umne0eu e. 255 căutaţi 'raţia( acesta este în #oi înşi#ă. Cu alte cu#inte( +oala mintală apare atunci cînd #oinţa conştientă a indi#idului de#ia0ă su+stanţial de la #oinţa lui :umne0eu( care este #oinţa prorpiului inconştient al indi#idului. &cesta n ar tre+ui să !ie un proces străin psihote rapeuţilor( care în mod curent de!inesc terapia ca pe un proces de a J!ace inconştientul conştientK sau de a lăr'i domeniul conştiinţei în raport cu domeniul inconştientului. îi sînt îndatorat pentru această analo'ie lui Wun'( care( descriindu se pe sine însuşi ca pe o Jaşchie a deităţii in!initeK( continuă să spunăA JBiaţa am asemuit o întotdeauna unei plante care trăieşte din ri0omul ei..)GE. %i0omul dăinuie. :umne0eu a !ost în noi tot timpul( este acum( #a !i mereu.u tor a înţele'e relaţia dintre :umne0eu şi noi înşine 'îndind inconştientul ca pe un ri0om sau ca pe un sistem de rădăcini incredi+il de mare şi +o'at( care hrăneşte mica plantă a conştiinţei ce încolţeşte în mod #i0i+il din inconştient. &poi se o!ileşte L o apariţie e!emeră..)GE. Se poate spune cum#a că inconştientul este :umne0eu. &m spus că scopul suprem al de0#oltării spirituale este ca indi#idul să de#ină una cu :umne0eu.& CO)ŞT.D. :umne0eu înăuntrul nostru. &#înd acest rol de inter!aţă( este ine#ita+il ca inconştientul personal să !ie un loc în care să e. &şa cum am mai spus( perspecti#a mea este opusă. 257 lui uman. Ceea ce de#ine #i0i+il deasupra pămîntului durea0ă doar o #ară. :acă ne 'îndim la de#enirea şi dispariţia in!inită a #ieţii şi culturilor( ni se conturea0ă impresia unei deşertăciuni a+solute@ dar eu n am pierdut niciodată sen timentul perenităţii #ieţii su+ eterna schim+are. 67. înseamnă oare aceasta că scopul este unirea conştiinţei . :in cau0a acestui tumult( +olile mentale au !ost locali0ate de către ma. =FDraţia EBO5UG. :acă #reţi să a!laţi cel mai potri#it loc în care să EBO5UG. )e îm+olnă#im din cau0ă că şinele nostru conştient se opune înţelepciunii noastre inconştiente. Dăsesc de mare a. :ar încă nu am e. Biaţa sa propriu 0isă nu este #i0i+ilă( ea îşi are sălaşul în ri0om.istă în inconştient( deşi scrierile sale sînt orientate clar în această direcţie. Pentru că de acum inconştientul este :umne0eu( #om putea de!ini în continuare scopul creşterii spirituale ca !iind atin'erea di#inităţii de către şinele conştient.cunoaştere. de :aniela Şte!ănescu( ed. Tocmai deoarece conştiinţa este tul+urată apare acest con!lict între ea şi inconştientul care caută să o #indece. "umanitas( <ucureşti( 677-( p. Şi încă o dată( nu cunosc nici o ipote0ă la !el de satis!ăcătoare ca postularea e. Cred că de !apt conştientul este sălaşul psihopatolo'iei( iar a!ecţiunile mintale sînt a!ecţiuni ale conştiinţei.iste o anumită tul+urare( scena unei +ătălii între #oinţa lui :umne0eu şi #oinţa indi#idului. încă o dată( între+area este atît de !undamentală( încît nu a#em un răspuns ştiinţi!ic.un'e în sincronicitate cu inconştientul.& CO)ŞT. &ceasta înseamnă pentru indi#id să de#ină total( în între'ime :umne0eu. &m descris înainte inconştientul ca !iind un tărîm +eni'n şi iu+itor. Cum se poate întîmplă aşa ce#aM :acă cititorul este în'ro0it de ideea că inconştientul este :umne0eu( ar tre+ui să şi amintească !aptul că aceasta nu este o concepţie eretică( !iind în esenţă aceeaşi cu concepţia creştină a :uhului S!înt sau a S!întului Spirit care locuieşte în noi toţi. Este su'erat aici !aptul că inter!aţa dintre :umne0eu şi om este cel puţin în parte inter!aţa dintre inconştient şi conştient.oritatea 'îndito rilor în inconştient( ca şi cum inconştientul ar !i sălaşul psihopatolo'iei( iar simptomele ar !i ca nişte demoni su+terani care ies la supra!aţă pentru a i scoate din minţi pe oameni. încă o dată( nu putem decît să construim ipote0e. :ar #isele( deşi conţin mesa. Să cunoască împreună cu :umne0eu.istenţei unui :umne0eu care este intim asociat cu noi L atît de intim( încît El este parte din noi.e de înţelepciune iu+itoare( conţin de asemenea multe semne de con!lict@ deşi pot !i #ise de plăcută reînnoire de sine( ele pot !i de asemenea şi coşmaruri în!ricoşătoare( tumultuoase. &ceasta şi cred că este. Este un proces al minţii conştiente care a.

uns acum în punctul în care putem înţele'e natura puterii. Ori una( ori alta( dar nu amîndouă. &ceastă capacitate re0idă în po0iţie( cum ar cea de re'e sau de preşedinte( sau în a#ere. Mai de'ra+ă este #or+a de a de0#olta un e'o matur( conştient( care apoi să poată de#eni eu al lui :umne0eu. &tunci( ce este această putere spirituală dacă nu capacitatea de a constrîn'eM Este capacitatea de a lua deci0ii cu o conştienti0are ma. )u este #or+a de a de#eni lipsiţi de eu( nou născuţi inconştienţi. :ar el a respins această alternati#ă pentru a muri aparent neputincios pe cruce. :acă adulţi !iind mer'em pe două picioare( sîntem capa+ili să !acem ale'eri independente care in!luenţea0ă lumea( putem să ne identi!icăm li+era noastră #oinţă matură cu cea a lui :umne0eu( atunci :umne0eu îşi #a asuma( prin intermediul eului nostru conştient( o nouă şi puternică !ormă de #iaţă.cu inconştientul( de#enind ast!el inconştienţăM )u prea. 6atura (uterii . Este conştiinţa. Ei întreprind acţiuni( înţele'înd puţin din propriile moti#e şi !ără a începe să cunoască rami!icaţiile ale'erilor lor.emplu( pro!eţii l au in!ormat pe tatăl său că <uddha #a creşte şi #a de#eni cel mai mare re'e de pe pămînt sau un om sărac care #a !i cel mai mare conducător spiritual 258 Draţia pe care 6 a cunoscut #reodată lumea. &.act opusul. Este un su+iect !oarte 'reşit înţeles. Puterea spirituală totuşi re0idă în între'ime în indi#id şi nu are nimic de a !ace cu capacitatea de a i constrîn'e pe ceilalţi. &şa cum am menţionat( e. înainte de naşterea lui <uddha( de e.locul umanităţii( creînd iu+ire acolo unde iu+irea nu e. Scopul teolo'iei pre0entate aici şi al ma.istă două !eluri de puteri L politică şi spirituală. Puterea politică repre0intă capacitatea de a i constrîn'e pe alţii în mod !ăţiş sau mascat( a !ace #rerea cui#a. [ &m a. &ceasta este semni!icaţia e. Prin urmare( puterea politică nu este le'ată de di#in sau de înţelepciune. Şi atît cît putem prin deci0iile noastre conştiente să in!luenţăm lumea în acord cu #oinţa Sa( #ieţile noastre însele #or de#eni mi. :acă ar !i să de#enim inconştienţi cu totul( am !i într ade#ăr ca un nou născut( una cu :umne0eu( dar incapa+ili de #reo acţiune care să !acă simţită pre0enţa lui :umne0eu în lume. Sîntem născuţi pentru că putem de#eni( ca şi conştiinţe indi#iduale( o nouă !ormă de #iată a lui :umne0eu.orităţii misticilor este e. Unul dintre moti#ele acestei înţele'eri 'reşite este acela că e.ar lui Cristos( Satan i a o!erit Jtoate împărăţiile lumii şi sla#a lorKX. .un'em acum la rostul a toate acestea. Este mai +ine să !aci .locitorii lui :umne0eu( +raţele sale( ca să spunem aşa( şi prin urmare parte din El.imă. :acă mu'urele conştiinţei care se de0#oltă din ri0omul :umne0eului inconştient poate de#eni el însuşi :umne0eu( atunci :umne0eu îşi #a asuma o nouă !ormă de #iaţă.istă în 'îndirea mistică a teolo'iei hinduse sau +uddhiste ideea re'resiunii( în care statutul nou născutului( !ără 'raniţe ale eului( este comparat cu )ir#ana( iar scopul intrării în )ir#ana pare similar cu reîntoarcerea în pîntecele matern.istenţei noastre indi#iduale. Ştim cu ade#ărat ce !acem atunci cînd acceptăm sau respin'em un client potenţialM Cînd lo#im un copil( cînd promo#ăm un su+ordonat( cînd !lirtăm cu o cunoştinţăM Oricine a lucrat mai mult timp în arena politică ştie că multe dintre acţiunile !ăcute cu cele mai +une intenţii #or !i ratate şi se #or do#edi dăunătoare la !inal@ sau că oameni cu moti#e #ul'are pot promo#a o cau0ă aparent ticăloasă şi care se #a do#edi în ultimă instanţă a !i constructi#ă. Mitolo'ia reli'ioasă s a ostenit să trase0e distincţia între cele două. %ostul este de a de#eni :umne0eu( conser#înd însă conştiinţa. Oameni !oarte proşti sau !oarte răi au păşit pe acest pămînt ca re'i. Bom de#eni mi. Conştiinţa este cea care ia deci0ii şi le traduce în acţiuni. Conştiinţa este partea e. Mulţi oameni( ma. )oi înşine #om de#eni o !ormă a 'raţiei lui :umne0eu( lucrînd în numele 5ui( în mi.locitoare ale 'raţiei lui :umne0eu. Oameni de o mare putere spirituală pot !i +o'aţi şi pot ocupa în anumite oca0ii po0iţii politice de conducător( dar este tot atît de posi+il să !ie săraci şi lipsiţi de autoritate politică.oritatea timpului( iau deci0ii conştienti 0înd puţin din ceea ce !ac.ecuti#ă a între'ii noastre !iinţe.ista înainte( tră'înd pînă la ni#elul nostru de conştiinţă pe aproapele nostru( împin'înd planul e#oluţiei umane îna inte. 5a !el şi creşterea copiilor.

ceea ce tre+uie din moti#e 'reşite decît să !aci lucruri 'reşite din moti#e corecteM :eseori sîntem în întuneric atunci cînd credem că sîntem !oarte si'uri pe noi( şi iluminaţi atunci cînd sîntem !oarte con!u0i. Ce să !acem cînd sîntem în deri#ă pe un ocean de i'noranţăM Unii sînt nihilişti şi spun J)imic.K Ei propun că ar tre+ui să na#i'am în continuare( ca şi cum nu ar !i posi+il să descoperim nici o rută care să ne ducă spre un ade#ăr clar sau către o destinaţie pe această mare întinsă. :ar alţii( su!icient de
X Luca 9( 8. 76. trad.8 )&TU%& PUTE%;;

=F7

conştienţi pentru a şti că s au rătăcit( îndră0nesc să spere că ar putea ieşi din i'noranţă( de0#oltînd o mai mare conştienti0are. Ei au dreptate. Este posi+il. :ar o ast!el de mare conştienti0are nu a,un'e la ei printr o sin'ură stră!ul'erare or+itoare. Ea #ine încet( piesă cu piesă( şi !iecare piesă ia naştere prin e!ortul pacientului de a studia şi de a o+ser#a totul( inclusi# pe el însuşi. Ei sînt ele#i umili. :rumul de0#oltării spirituale este drumul de a în#ăţa întrea'a #iaţă. :acă acest drum este urmat multă #reme şi cu su!icient a#înt( #or începe să apară şi piesele cunoaşterii. încet( încet lucrurile #or începe să ai+ă sens. E.istă alei întunecoase( de0amă'iri( concepţii la care a,un'i doar pentru a le a+andona. :ar este posi+il să a,u'em 'radual la o înţele'ere din ce în ce mai pro!undă a semni!icaţiei e.istenţei noastre. Şi 'radual putem a,un'e în locul în care putem şti în realitate ce !acem. Putem să a,un'em la putere. E.perienţa puterii spirituale este în mod !undamental una !ericită. E.istă o !ericire care pro#ine din !aptul de a stăpîni. într ade#ăr( nu e.istă satis!acţie mai mare decît cea de a !i e.pert( de a şti cu ade#ărat ce !aci. Cei care au crescut spiritual cel mai mult sînt cei care sînt e.perţi în a trăi. Şi mai e.istă o altă +ucurie( chiar mai mare. Este +ucuria comuniunii cu :umne0eu. Pentru că atunci cînd ştim cu ade#ărat ce !acem participăm la atotcunoaşterea lui :umne0eu. Conştienti0înd în între'ime natura unei situaţii( a moti#elor noastre de a acţiona în această situaţie( re0ultatele şi rami!icaţiile acţiunilor noastre( atin'em acel ni#el de conştienti0are care în mod normal ne aşteptăm să i aparţină lui :umne0eu. Şinele nostru conştient a reuşit să a,un'ă în armonie cu mintea lui :umne0eu. Cunoaştem împreună cu :umne0eu. Totuşi( cei care au atins acest stadiu al creşterii spirituale( această stare de mare conştienti0are( sînt în mod in#aria+il posedaţi de o umilinţă !ericită. Pentru că ei conştienti0ea0ă şi !aptul că neo+işnuita lor înţelepciune îşi are ori'inea în inconştient. Ei sînt conştienţi de cone.iunea lor cu ri0omul şi sînt conştienţi că această cunoaştere a lor a,un'e de la ri0om la ei prin această cone.iune. E!orturile lor de a şti sînt doar e!orturi de a deschide cone.iunea şi sînt conştienţi că ri0omul( inconştientul lor( nu este doar al lor( ci al între'ii ome =->
Draţia

niri( al #ieţii între'i( al lui :umne0eu. ;n#aria+il( cînd sînt între+aţi de sursa cunoaşterii şi a puterii lor( cei cu ade#ărat puternici #or răspundeA J)u este puterea mea. Puterea mică pe care o am este doar o in!imă e.presie a unei puteri cu mult mai mari. Eu sînt un simplu mi,loc. )u este deloc puterea mea.K &m spus că această umilinţă este !ericită. &cest lucru se întîmplă din cau0ă că( a#înd conştiinţa conectării cu :umne0eu( cei cu ade#ărat puternici trăiesc o diminuare a sentimentului de sine. J1ie după #oia ta( nu a mea. 1ă din mine instrumentul tăuK este sin'ura lor dorinţă. O ast!el de pierdere a sinelui aduce cu sine totdeauna un !el de e.ta0 calm( di!erit de e.perienţa !aptului de a !i îndră'ostit. Conştienţi de conectarea lor intimă cu :umne0eu( ei e.perimentea0ă o încetare a sin'urătăţii. &ceasta este comuniunea. :eşi este !ericită( e.perienţa puterii spirituale este de asemenea înspăimîntătoare. Cu cît conştienti0area este mai mare( cu atît este mai di!icil de acţionat. &m menţionat acest !apt în conclu0ia de la prima secţiune( atunci cînd am !olosit analo'ia cu cei doi 'enerali( !iecare tre+uind să ia deci0ia dacă să şi implice soldaţii di#i0iei în +ătălie. Cel care îşi pri#ea di#i0ia doar ca pe o unitate strate'ică putea a#ea un somn uşor după ce luase deci0ia. :ar pentru celălalt( conştient de #iaţa !iecărui om de su+ comanda sa( deci0ia #a !i 'roa0nică. Cu toţii sîntem 'enerali. Orice acţiune am !ace( ea poate in!luenţa cursul ci#ili0aţiei. :eci0ia de a lăuda sau de a pedepsi un sin'ur copil poate a#ea #aste consecinţe. E uşor să acţione0i a#înd conştiinţa unor date limitate( lăsînd 0arurile să cadă cum #or. To tuşi( cu cît conştienti0area noastră este mai mare( cu atît tre+uie să asimilăm din ce în ce mai multe date şi să le inte'răm în luarea deci0iei. Cu cît ştim mai mult( cu atît deci0ia de#ine mai comple.ă. însă

cu cît ştim mai mult( cu atît de#ine posi+il să pre0icem cum #or cădea 0arurile. :acă ne asumăm responsa+ilitatea de a încerca să pre0icem cu e.actitate cum #a cădea !iecare 0ar( e posi+il să !im atît de copleşiţi de comple.itatea sarcinii( încît să ne scu!undăm în inacţiune. :ar această inacţiune este ea însăşi o !ormă de acţiune şi a nu !ace nimic ar putea !i cel mai +un curs al acţiunii în anumite împre,urări( deşi în altele ar putea !i un curs de0astruos şi distructi#. :eci( puterea spirituală nu este simplă conştienti
)&TU%& PUTE%;;

=-6 0are@ este capacitatea de a menţine a+ilitatea de a lua deci0ii cu o conştienti0are din ce în ce mai mare. ;ar puterea di#ină este puterea de a lua deci0ii cu o conştienti0are totală. :ar di!erit de ceea ce se înţele'e popular prin această noţiune( omniscienţa nu !ace ca luarea deci0iei să !ie mai uşoară@ dimpo tri#ă( ea de#ine din ce în ce mai di!icilă. Cu cît cine#a e mai aproape de di#initate( cu atît acela simte simpatie !aţă de :umne0eu. & participa la omniscienţa lui :umne0eu înseamnă a împărtăşi a'onia 5ui. Mai e.istă o pro+lemă în ceea ce pri#eşte putereaA solitudineaX. &ici e.istă o similitudine în cel puţin o dimensiune între puterea spirituală şi puterea politică. Cine#a care este aproape de #îr!ul e#oluţiei spirituale seamănă cu cel ce e aproape de #îr!ul puterii politice. )u mai e.istă nimeni deasupra( cine#a în curtea căruia să arunce pisica@ nu mai e.istă nimeni pe care să se dea #ina@ nimeni care să i spună ce să !acă. S ar putea să nu mai e.iste nimeni a!lat la acelaşi ni#el cu care să împartă chinul şi responsa+ilitatea. &lţii îl pot s!ătui( dar deci0ia îi aparţine doar lui. El sin'ur este responsa+il( într o altă dimensiune( solitudinea enormei puteri spirituale este chiar mai mare decît cea a puterii politice. Pentru că ni#elul conştienti0ării rareori este atît de înalt ca po0iţia pe care o ocupă( omul politic puternic are aproape totdeauna oameni e'ali din punct de #edere spiritual cu care să poată comunica. &st!el( preşedinţii şi re'ii au prietenii şi s!etnicii lor. :ar persoana care a e#oluat la cel mai înalt ni#el de conştienti0are( de putere spirituală( e !oarte pro+a+il să nu ai+ă pe nimeni în cercul său de cunoştinţe cu care să împărtăşească o ast!el de pro!un0ime a înţele'erii. Una dintre temele pre dominante ale E#an'heliilor este sen0aţia de continuă !rustrare a lui Cristos de a nu 'ăsi pe nimeni care să 6 înţelea'ă cu ade#ărat. )u contea0ă cît de mult a încercat( cît de mult s a e.tins pe sine( el nu a putut ridica nici măcar spiritele propri
X 1ac o distincţie între solitudine şi sin'urătate. Sin'urătatea este lipsa de disponi+ilitate a celorlalţi oameni de a comunica cu cine#a la #reun ni#el. Oamenii puternici sînt încon,uraţi de alţii( lacomi de a comunica cu ei@ prin urmare( rareori sînt sin'uri şi poate chiar tîn ,esc după sin'urătate. Solitudinea însă este indisponi+ilitatea cui#a de a comunica la ni#elul tău de conştienti0are.

=-=
Draţia

ilor discipoli la ni#elul său. Cei mai înţelepţi l au urmat( dar nu l au putut a,un'e din urmă şi toată iu+irea sa nu 6 a putut eli+era de necesitatea de a conduce( mer'înd înainte în'ro0itor de solitar. Solitudinea de acest !el este JîmpărtăşităK de cei care mer' cel mai departe în călătoria creşterii spirituale. )u e #or+a că o ast!el de sarcină nu poate !i purtată( pentru că distanţîndu ne de oameni( relaţia noastră cu :umne0eu de#ine ine#ita+il mai apropiată. în comuniunea de0#oltării conştiinţei( a cunoaşterii împreună cu :umne0eu e.istă îndea,uns de multă +ucurie pentru a ne spri,ini.

2raţia 'i )oala mintală4 mitul lui reste
S au !ăcut mai multe a!irmaţii aparent disparate despre natura sănătăţii mintale şi a +olii@ J)e#ro0a este întotdeauna un su+stitut pentru su!erinţa le'itimăK@ JSănătatea mintală înseamnă de#otarea !aţă de realitate cu orice preţK@ şi J<oala mintală apare atunci cînd #oinţa conştientă a indi#idului de#ia0ă su+stanţial de la #oinţa lui :umne0eu( care este #oinţa inconştientului indi#iduluiK. Să e.aminăm acum această chestiune a +olii mintale mai îndeaproape şi să unim aceste elemente într un între' coerent. )e trăim #ieţile într o lume reală. Pentru a le trăi cum tre+uie( este necesar să a,un'em să înţele'em realitatea lumii cît putem de +ine. :ar la o ast!el de înţele'ere nu a,un'em uşor. Multe aspecte ale realităţii lumii şi ale relaţiei noastre cu lumea sînt dureroase pentru noi. 5e putem înţele'e doar prin e!ort şi su!erinţă. Oricare dintre noi( într o măsură mai mare sau mai mică( încearcă să e#ite acest e!ort şi această su!erinţă. ;'norăm aspectele dureroase ale realităţii( alun'ind din conştiinţa noastră anumite !apte neplăcute. Cu alte cu#inte( încercăm să ne apărăm conştiinţa( conştienti0area pe care o a#em de

realitate. 1acem acest lucru printr o multitudine de mi,loace( pe care psihiatrii le numesc mecanisme de apărare. Oricare dintre noi !oloseşte ast!el de mecanisme pentru a şi limita conştienti0area. :acă în lenea noastră şi în !rica noastră de a su!eri ne apărăm masi# de conştienti0are( înţele'erea de către noi a lumii #a a#ea puţin sau deloc de a !ace cu rea
D%&T;& Ş; <O&5& M;)T&5&A M;TU5 5U; O%ESTE =-C

litatea. :in cau0ă că acţiunile noastre se +a0ea0ă pe înţele'erea noastră( comportamentul nostru #a de#eni nerealist. Cînd acest lucru se întîmplă într o măsură su!icientă( semenii noştri îşi dau seama că Jam pierdut le'ătura cu realitateaK( soco tindu ne +olna#i mintal( deşi noi sîntem con#inşi de sănătatea noastrăX. :ar încă mult înainte ca lucrurile să a,un'ă la această e.tremă( iar +oala să !ie o+ser#ată de semenii noştri( inconştientul nostru o+ser#ă neadaptarea noastră crescîndă. O ast!el de o+ser#aţie ne este o!erită de către inconştient printr o di#ersitate de mi,loaceA coşmaruri( cri0e de an.ietate( depresii şi alte simptome. :eşi mintea noastră conştientă nea'ă realitatea( inconştientul( care este omniscient( cunoaşte situaţia reală şi încearcă să ne a,ute( prin !ormarea simptomelor stimulînd mintea noastră conştientă să conştienti0e0e că ce#a e 'reşit. Cu alte cu#inte( simptomele dureroase şi nedorite ale +olii mintale sînt mani!estări ale 'raţiei. Ele sînt produse ale Jputernicei !orţe ce şi are ori'inea în a!ara conştiinţei( care nutreşte creşterea noastră spiritualăK. &m arătat de,a într o scurtă discuţie despre depresie( spre s!îrşitul primei secţiuni despre disciplină( că simptomele depresi#e sînt pentru indi#idul su!erind semne că multe nu sînt re'ulă cu el şi că tre+uie !ăcute modi!icări ma,ore. Unele e.emple de ca0uri pe care le am !olosit pentru a demonstra alte principii pot !i de asemenea !olosite pentru a 6 ilustra pe următorulA simptomele neplăcute ale +olii mintale ser#esc pentru a le atra'e oamenilor atenţia că au luat un drum 'reşit( că spiritele lor nu se de0#oltă şi sînt într o 'ra#ă prime,die. :ar aş #rea să descriu pe scurt încă un ca0 pentru a demonstra anume rolul simptomelor. <ets2 era o !emeie de trei0eci şi doi de ani( dră'uţă şi inteli'entă( dar cu o s!ioşenie aproape #ir'inală( care a #enit să
X %ecunosc că această schemă a +olii mintale este cum#a e.a'erat de simpli!icată. )u sînt luaţi( de e.emplu( în considerare !actorii !i0ici sau +iochimici( care pot !i de o mare sau chiar predominantă importanţă în anumite ca0uri. %ecunosc de asemenea că este posi+il ca unii indi#i0i să !ie mult mai aproape de realitate decît semenii lor şi să !ie socotiţi JnesănătoşiK de către o Jsocietate +olna#ăK. Totuşi( schema pre0entată aici este ade#ărată pentru ma,oritatea e.emplelor de +oli mintale. =-9
Draţia

mă #adă din cau0a unor cri0e se#ere de an.ietate. Era sin'urul copil al unor părinţi catolici din clasa muncitoare( care !useseră cumpătaţi şi strînseseră +ani să o trimită la !acultate. :upă un an de !acultate însă( în ciuda !aptului că se descurca +ine cu studiile( s a decis să a+andone0e şi să se căsătorească cu +ăiatul de peste drum L care era mecanic. Şi a luat o slu,+ă ca #în0ătoare într un superma'a0in. Toate au mers +ine timp de doi ani. :ar apoi( +rusc( au apărut cri0ele de an.ietate. :e neconsolat. Erau total impre#i0i+ile L cu e.cepţia !aptului că apăreau totdeauna cînd era în a!ara apartamentului( unde#a !ără soţul ei. Se puteau întîmpla cînd mer'ea la cumpărături( cînd era la slu,+ă în superma'a0in sau pur şi simplu cînd se plim+a pe stradă. ;ntensitatea panicii pe care o simţea în acele momente era copleşitoare. Tre+uia să a+andone0e orice !ăcea şi să !u'ă literalmente spre casă sau la 'ara,ul unde lucra soţul ei. :oar atunci cînd era cu el sau acasă panica se diminua. :in cau0a acestor atacuri( a tre+uit să şi părăsească slu,+a. Cînd tranchili0antele pe care i le dădea medicul 'eneralist nu au reuşit să oprească sau măcar să in!luenţe0e intensitatea atacurilor de panică( <ets2 a #enit să mă consulte. J)u ştiu ce e rău cu mineK( s a #ăitat ea. JTotul în #iaţa mea e minunat. Soţul meu este +un cu mine. )e iu+im !oarte mult. Mi a plăcut slu,+a pe care o am. &cum totul e 'roa0nic. )u ştiu de ce mi se întîmpla asta. Simt că o să înne+unesc. &,utaţi mă. &,u taţi mă ca lucrurile să !ie la !el de +une cum erau înainte.K :ar( +ineînţeles( <ets2 a descoperit lucrînd împreună cu mine că înainte lucrurile nu mer'eau chiar atît de +ine. încet şi dureros( a ieşit la supra!aţă !aptul că( deşi soţul ei era +un cu ea( o iritau mai multe lucruri la el. Manierele îi erau #ul'are. &ria de interese îi era restrînsă. Cînd #oia să se distre0e( nu ştia altce#a decît să se uite la tele#i0or. O plictisea. &poi a început să recunoască !aptul că şi slu,+a ei de casier în superma'a0in o plictisea. &şa că a început să se între+e de ce a părăsit !acultatea pentru o e.istenţă atît de neincitantă. JEi +ine( mă simţeam din ce în ce mai necon!orta+il acoloK( a recunoscut ea. JTinerii de acolo luau dro'uri şi !ăceau mult se.. )u mă simţeam în re'ulă în această pri#inţă. Mă luau la între+ări nu doar +ăieţii care #oiau să !acă se. cu mine( dar chiar prie

&tacurile de an.)T&5RA M. &şa cum se întîmpla în 'eneral cu 'raţia( ma.ietate au luat s!îrşit. <oala e. <O&5& M. 1aptul că sînt nedorite !ace cu atît mai mult din ele un !enomen al 'raţiei L un dar de la :umne0eu( un mesa.TU5 5U. Bersiunea dată aici este cea mai condensată( din cartea =ithology 7=itologie8 de Edith "amilton 3Mentor <oo/s( )e* &merican 5i+rar2( )e* \or/( 67F84.istă o mare răsplată.)T&5RA M. Unii ar putea spune că +oala ei consta în atacurile de an. 1ac acest lucru într o di#ersitate de moduri( toate repre0entînd încercări de a e#ita responsa+ilitatea pentru +oala lor. încearcă să 266 Draţia D%&G. 1rica de li+ertate pe care o a#ea <ets2 preceda atacurile de an. &cceptă propria inadec#are şi durerea necesară de a lucra pentru a se #indeca. . Ca parte a acestui +lestem aruncat asupra casei &tri0ilor( mama lui Oreste( Clitemnestra( i a omorît tatăl şi şi a omorît soţul( X =atei F( C. Oreste era !iul cel mare al lui &treus( +ăr+at care încercase în mod 'reşit să se do#edească mai puternic decît 0eii. Ori0onturile lor s au lăr'it rapid.istă mai multe !eluri de a pri#i acest ca0 destul de tipic.& Ş.D%&G.ietate.ietate pe care ea nu le dorea şi nu le ceruse( din cau0a cărora se simţea J+lestematăK( Jde neconsolatK( au !ost cele care au !ăcut o să şi conştienti0e0e în cele din urmă +oala şi au !orţat o să reintre pe drumul auto corecţiei şi de0#oltării. :ar pentru ei( ca şi pentru <ets2 şi toţi ceilalţi doritori să în!runte durerea unei psihoterapii e. :upă cum cred eu( <ets2 era +olna#ă cu trei ani înainte de apariţia simptomelor. în cele din urmă( s a întors la !acultate. )ici una dintre #ersiuni nu este cea pe care s o putem numi #ersiunea corectă. :oar cîţi#a( care acceptă responsa+ilitatea simptomelor lor( care îşi dau seama că simptomele lor sînt o mani!estare a tul+urării su!letului lor( iau în seamă mesa.KX Ceea ce am spus aici despre relaţiile dintre 'raţie şi +oala mintală este !rumos redat în marele mit 'recesc al lui Oreste şi al 1uriilorXX. <O&5& M.ul inconştientului şi acceptă 'raţia. de la inconştient( dacă doriţi( pentru a iniţia o autoe.oritatea +olilor mintale.ietate ce repre0entau !rica de li+ertate( dar eu 'ăsesc că e mai !olositor( mai rele#ant să pri#esc lucrurile în alt !el.oritatea oamenilor respin' acest dar şi îi nesocotesc mesa. :in !ericire( în ceea ce o pri#eşte( soţul ei s a do#edit doritor de a se de0#olta odată cu ea şi a mers şi el la !acultate. încearcă să !acă ce#a împre. Credeau că sînt nai#ă. Eliot de către The Family Reunion 7Reuniune de 1amilie8.TU5 5U.ul.aminare şi o reparaţie. &#ea aceste atacuri atunci cînd era a!ară( nestîn.uns la acest mit datorită !olosirii lui de către %olloma2 în cartea Love and -ill 7%u)ire 'i voinţă8 şi în T.loace su+tile( ei #or încerca de o+icei să dea #ina pe lumea din a!ară L pe rudele nepăsătoare( pe prietenii !alşi( pe companiile lacome( pe societatea +olna#ă şi chiar pe soartă L pentru condiţia în care se 'ăsesc. în loc de a !i +oala( simptomele sînt începutul #indecării ei.S. :in cau0a acestei !rici a părăsit !acultatea şi a început procesul restrîn'erii de0#oltării sale. :espre ei #or+ea Cristos în prima dintre Fericiri4 J1ericiţi cei săraci cu duhul( căci a lor e împărăţia cerurilor.urul lor( părăsin du şi slu. XX Sînt multe #ersiuni ale acestui mit( cu di!erenţe su+stanţiale între ele. Chiar dacă acceptă !aptul că au aceste simptome( prin multe mi. Şi +ineînţeles atacurile de an.ietate ale lui <ets2 erau în mod clar o !ormă de a'ora!o+ie 3literal( !rică de pieţe pu+lice( dar mai u0ual( !rică de spaţii deschise4( iar pentru ea repre0enta o !rică de li+ertate.istă înainte de simptome. încearcă să se !erească de aceste simptome prin tranchili0ante( prin micile pilule prescrise de medic sau aneste0iindu se ei înşişi prin alcool sau alte dro'uri. :in cau0a nele'iuirii să#îrşite împotri#a lor( 0eii l au pedepsit pe &treus aruncînd un +lestem asupra tuturor urmaşilor săi. Cred că acest model e ade#ărat pentru ma. 1rica de li+ertate era esenţa +olii ei mintale. O%ESTE =-F tenele mele. &m a. Simptomele şi +oala nu sînt acelaşi lucru. Totuşi( nu era conştientă de +oala ei şi de răul pe care şi 6 !ăcea prin autorestrîn'ere.K în cursul terapiei( <ets2 a început să şi pună între+area dacă nu cum#a !u'ea de ce#a atunci cînd a părăsit !acultatea. E. O%ESTE =-E i'nore simptomele( pretin0înd că ele nu sînt cu ade#ărat simptome( că oricine are parte de Jaceste mici atacuri din cînd în cîndK. Mi am dat seama că începusem să mă îndoiesc de mine însămi( de <iserică şi chiar de #alorile părinţilor mei.+ele( încetînd să mai şo!e0e( mutîndu se într un nou oraş( e#itînd anumite acti#ităţi. Simptomele( aceste atacuri de an. Cred că eram speriată.& Ş.enită de soţul ei( li+eră să se mişte şi să sta+ilească le'ături cu ceilalţi.

&u ales să !ie mai de'ra+ă +olna#i şi să dea #ina pe 0ei decît să se !acă +ine( !ără a mai da #ina pe altcine#a.TU5 5U. . :upă mulţi ani de re!lecţie sin'uratică şi anulare de sine( Oreste le a cerut 0eilor să 6 eli+ere0e de +lestemul ce apăsa pe casa lui &treus şi de 1uriile care 6 +întuiau( a!irmînd că a reuşit să ispăşească uciderea mamei sale. în cele din urmă( a !ăcut ceea ce părea că tre+uie să !acă şi şi a omorît mama.udecata în !a#oarea lui Oreste şi nu numai că l au eli+erat de su+ +lestemul ce apăsa casa lui &treus( dar de asemenea au trans!ormat 1uriile în Eumenide( spirite iu+itoare( prin a căror s!ătuire înţeleaptă Oreste #a a#ea întotdeauna o soartă !a#ora+ilă. &ceastă în#ăţare L JinstruireK ar !i un cu#înt mai potri#it L este strădania terapeutului care şi con!runtă metodic pacientul cu e0itarea lui de a şi asuma responsa+ilitatea iarăşi şi iarăşi şi iarăşi( şedinţă după şedinţă( lună după lună şi deseori an după an.& Ş.oritatea terapiilor. 1uriile halucinatorii care puteau !i percepute doar de către Oreste repre0intă simptomele( iadul personal al +olii sale mintale. :in minoritatea care a rămas să continue terapia( mulţi au tre+uit să !ie în#ăţaţi să şi asume responsa+ilitatea totală pentru ei înşişi ca parte a #indecării lor.perimentaţi au #ă0ut acest mit transpus în practica lor şi au !ost martori ai trans!ormării 1uriilor în Eumenide( în minţile şi #ieţile pacienţilor cu care au a#ut cel mai mare succes. O%ESTE =-7 orice ca0( indi!erent dacă e relati# uşoară sau di!icilă şi prelun'ită( trans!ormarea 1uriilor în Eumenide . )u a dat #ina nici pe 0ei sau JsoartăK.pe &'amemnon. în schim+( şi a acceptat condiţia ca !iind cea pe care şi a construit o sin'ur şi a !ăcut e!ortul de a se #indeca. Oreste a !ost torturat de această dilemă. Este rar pacientul care intră în terapie cu disponi+ilitatea de a şi asuma o responsa+ilitate totală încă de la început. Toţi psihoterapeuţii e. 1iul este o+li'at înainte de toate să 6 omoare pe uci'aşul tatălui său. S a întrunit un tri+unal al 0eilor. 1rec#ent( la !el ca şi copiii încăpăţînaţi( ei se #or 0+ate şi #or ţipa atunci cînd sînt conduşi către ideea unei responsa+ilităţi complete pentru ei înşişi. înţelesul acestui mit nu este o+scur. Pentru acest păcat( 0eii l au pedepsit pe Oreste să !ie +întuit de 1urii de trei harpii în!iorătoare( care puteau !i #ă0ute şi au0ite doar de el şi care să 6 torture0e 0i şi noapte cu critica lor trăncănitoare şi apariţia lor înspăimîntătoare. &ceastă nele'iuire a !ăcut ca +lestemul să cadă pe capul lui Oreste( în #irtutea codului 'recesc al onoa rei. :eşi în ultimă instanţă căuta să se eli+ere0e de ele( el nu #e 1 =-8 Draţia dea 1uriile ca pe o pedeapsă nedreaptă şi nu se percepea pe el însuşi ca !iind #ictima societăţii sau a orice altce#a. :ar Oreste nu a dat #ina pe !amilia sa L pe părinţii sau +unicii săi( aşa cum ar !i putut să o !acă. Terapia( în ast!el de ca0uri( deşi poate mai este încă necesară un an sau doi( este relati# scurtă( relati# netedă şi deseori un proces !oarte plăcut atît pentru pacient cît şi pentru terapeut. :ar ca re0ultat( el a !ost #indecat şi prin acest proces de #indecare prin propriul e!ort lucrurile care altădată îi pro#ocau su!erinţă au !ost cele care i au adus înţelepciunea. <O&5& M. Urmat oriunde se ducea de către 1urii( Oreste rătăcea cău tînd ispăşire pentru crima sa. Totuşi( cel mai mare păcat pe care 6 poate comite un 'rec era păcatul de a şi ucide mama. Eumenidele sau Jcele +lîndeK se re!eră de asemenea la Jpurtătoarele 'raţieiK. Trans!ormarea 1uriilor în Eumenide repre0intă trans!ormarea +olii mintale în soarta +ună de care am #or+it.K Zeii erau uluiţi. )u a !ost o trans!ormare uşoară.oritatea pacienţilor( indi!erent cît de doritori de terapie păreau să !ie la început( au a+andonat o. în D%&G.)T&5RA M. & !ost un proces lun'( aşa cum tind să !ie ma. în cele din urmă însă( #or reuşi. în acest punct Oreste a sărit în sus şi şi a contra0is propriul apărător spu nîndA JEu am !ost( &pollo( cel care mi am ucis mama. &ceastă trans!ormare a apărut datorită !aptului că Oreste a !ost dispus să accepte responsa+ilitatea pentru +oala lui mintală. )iciodată pînă atunci un mem+ru al casei lui &treus nu îşi asumase întrea'a responsa+ilitate !ără să dea #ina pe 0ei.mediat ce şi au dat seama că( în ultimă instanţă( procesul terapiei le cere să şi asume responsa+ilitatea pentru condiţia în care se 'ăsesc şi pentru procesul #indecării( ma. Bor+ind în apărarea lui Oreste( &pollo a ar'umentat că el pusese la cale întrea'a situaţie ce îl adusese pe Oreste în po0iţia în care nu a a#ut de ales( tre+uind să şi omoare mama şi( prin urmare( Oreste nu putea !i responsa+il de aceasta. în cele din urmă( 0eii au decis . 1iind un re0ultat ine#ita+il al +lestemului ce apăsa casa lui &treus( 1uriile sim+oli0ea0ă !aptul că +oala mintală este o pro+lemă de !amilie( apărută în !iecare dintre părinţi sau strămoşi( că păcatul tatălui ese trecut asupra copilului.

ă părintească în timpul anilor din urmă poate #indeca multe sau poate toate rănile cau0ate de 'ri. Mai mult( 'ra#itatea +olii mintale a cui#a este în mod direct determinată de cît de de#reme au !ost pri#aţi de 'ri.istă destul de mult ade#ăr în această schemă şi că ea !ormea0ă o teorie psihiatrică destul de !olositoare practicienilor în mai multe !eluri.ă părintească adec#ată în prima copilărie( dar că apoi această 'ri. :eşi la s!îrşitul unui ca0 de succes sînt tentat să am sentimentul că eu 270 Draţia l am #indecat pe pacient( ştiu că( în realitate( nu am !ost mai mult decît un catali0ator L şi că am a#ut noroc să !iu ast!el. Pentru că aşa cum am menţionat( psihoterapia este doar un instrument L o disciplină. Se crede că indi#i0ii cu tul+urări de caracter au a#ut parte de o 'ri. :ar de ce sînt aleşi doar puţini şi ce îi distin'e pe aceştia de cei mulţiM %ăspunsul pe care mulţi psihoterapeuţi sînt o+işnuiţi să îl dea se +a0ea0ă pe o concepţie pri#ind di!eritele 'rade de 'ra#itate în psihopatolo'ie. E.un' să se an'rene0e într o relaţie terapeutică( #or trece prin ea ca 'îsca prin apă( netră'înd nici un !olos( indi!erent cît de capa+il este terapeutul( indi!erent de e!ortul şi iu+irea lui.ietate au !ost cele mai +une lucruri care mi s au întîmplat #reodatăK( #or spune ei la s!îrşitul unei terapii reuşite. J:epresia şi atacurile mele de an. :acă în ultimă instanţă oamenii se #indecă sin'uri cu sau !ără instrumentul psihoterapiei( de ce sînt atît de puţini cei care o !ac şi atît de mulţi cei care nu o !acM :acă drumul creşterii spirituale( în ciuda di!icultăţii( este deschis tuturor( de ce atît de puţini ale' să mear'ă pe elM 5a această pro+lemă se re!erea Cristos cînd a spus Jcăci mulţi sînt chemaţi( dar puţini sînt aleşiK. Chiar dacă #or ieşi din terapie !ără credinţă în :umne0eu( ast!el de pacienţi care au reuşit #or a#ea totuşi în 'eneral un sentiment !oarte real că au !ost atinşi de 'raţie.a părintească şi de 'ra#itatea acestei pri#aţiuni su!erite în copilărie. Mai mult( deşi schema are o #aloare predicti#ă în sens statistic .ă a de#enit neîndestulătoare cînd#a( după #îrsta de doi ani( dar de o+icei începînd înainte de #îrsta de cinci sau şase ani. )u tre+uie criticată cu totul. Dînduri înainte nedorite de#in intuiţii !olositoare@ sentimente înainte rene'ate de#in sursă de ener'ie şi îndrumare( întîmplări care odinioară păreau a !i po#eri par acum daruri( inclusi# simptomele din care şi au re#enit. <arierele de0'ustătoare de altădată sînt acum pro#ocări +ine#enite.STE)G& 5& D%&G.istă oameni care #or depăşi tot !elul de o+stacole L de e. :espre indi#i0ii cu ne#ro0e se crede că au a#ut parte de o 'ri.E =E6 tească insu!icientă în aceşti ani din urmă poate produce ea însăşi +oli mintale şi că o +ună 'ri. Cei care au stat !aţă în !aţă cu +oala lor mintală( care şi au acceptat totala responsa+ilitate pentru ea şi au !ăcut schim+ările necesare în ei înşişi pentru a depăşi +oala şi au dat seama nu numai că sînt #indecaţi şi eli+eraţi de +lestemele copilăriei lor şi ale strămoşilor( dar şi că trăiesc într o lume nouă şi di!erită. :espre ne#rotici se crede că sînt mai puţin +olna#i decît cei cu tul+urări cu caracter sau psihotici şi( prin urmare( mai uşor de tratat şi de #indecat. E.istenţa la graţie Oreste nu s a dus la psihoterapeut@ s a #indecat sin'ur. Cred că e. :e pacient depinde să alea'ă sau să respin'ă instrumentul( iar odată ales( pacientul este cel care hotărăşte cît să !olosească acest instrument şi cu ce scop.perienţe anterioare de0astruoase cu psihiatri sau psihoterapeuţi( de0apro+area rudelor( clinici reci şi respin'ătoare L pentru a urma o terapie şi pentru a o+ţine orice picătură din +ene!iciile ei posi+ile.istă moti#e +une pentru a crede că 'ri.#a apărea. Pro+lemele de altădată sînt percepute acum ca oportunităţi.emplu( +ani insu!icienţi( e. Totuşi( ea nu ne spune întrea'a po#este. Re. &nume( se crede că indi#i0ii cu psiho0e au a#ut parte de !oarte puţină 'ri.ii părinteşti în copilăria tîr0ie şi adolescenţă. Printre altele( ea deni'rea0ă importanţa #astă a 'ri.ă din partea părinţilor în primele nouă luni de #iaţă@ +oala poate !i ameliorată printr o !ormă sau alta de tratament( dar e aproape imposi+il de #indecat.ă părintească adec#ată ca su'ari( dar !oarte săracă în perioada dintre #îrsta de nouă luni şi doi ani( cu re0ultatul că ei sînt mai puţin +olna#i decît psi hoticii( dar încă destul de +olna#i pentru a !i di!icil de #indecat.a părintească insu!icientă din primii ani. Cu alte cu#inte( ei cred că deşi mulţi oameni sînt +olna#i( unii sînt mai +olna#i decît alţii( iar cei mai +olna#i sînt mai di!icil de #indecat.istat psihoterapeuţi în Drecia antică( el tot ar !i tre+uit să se #indece sin'ur. Chiar dacă ar !i e.a părin %EZ. &lţii însă #or respin'e terapia chiar dacă le #a !i o!erită pe o ta#ă de ar'int@ sau chiar dacă a.

Este posi+il ca un indi#id să !ie e. Sin'urul răspuns pe care îl pot da este prin urmare acela că mulţi dintre noi ale' să nu ia în seamă chemarea 'raţiei şi să re!u0e a. &m #or+it pe lar' despre cît de di!icil este să ne disciplinăm( să iu+im #erita+il( să creştem spiritual. :e ce atunci doar unii oameni cresc spiritual şi e#oluea0ă dincolo de circumstanţele !elului în care s au comportat părinţiiM Cred că 'raţia este disponi+ilă pentru oricine( că sîntem cu toţii în#ăluiţi în dra'ostea lui :umne0eu( nici unul mai puţin no+il decît altul. Pe de altă parte( am lucrat timp de trei ani cu o !emeie care în mod clar a#ea JdoarK o ne#ro0ă şi care ar !i tre+uit să do+îndească doar o minimă îm+unătăţire. :eşi . Este natural să dăm înapoi în !aţa di!icultăţii. Cred( prin urmare( că #oinţa de a creşte a pacientului este în mod crucial hotărîtoare pentru succesul sau eşecul psihoterapiei.uns să cred şi am încercat să demonstre0 că capacitatea de a iu+i a oamenilor şi( prin urmare( #oinţa lor de a creşte este nutrită nu doar de iu+irea părinţilor în timpul copilăriei( dar de asemenea( de a lun'ul #ieţilor lor( de către 'raţie sau de către iu+irea lui :umne0eu.istenţa acestei capacităţi în toţi oamenii. Totuşi( e.E 273 'inar al entropiei cu care am !ost +lestemaţi. . &m a.istenţă din ce în ce mai puţin pretenţioase.u+irea este #oinţa de e. &!irmaţia lui Cristos L Jcăci mulţi sînt chemaţi( dar puţini sînt aleşiK L aş putea o traduce ca însemnînd Jtoţi sînt chemaţi şi de către 'raţie( dar puţini dintre noi ale' să asculte chemarea eiK. &m su'erat că poate !i totuşi aruncată o oarecare lumină asupra acestor între+ări( luînd în considerare conceptul de 'raţie.L ne#roticii sînt în 'eneral mai uşor de tratat decît persoanele cu tul+urări de caracter( iar cei cu tul+urări de caracter sînt în 'eneral mai uşor de tratat decît psihoticii L ea nu reuşeşte să pre0ică prea +ine cursul de0#oltării într un ca0 indi#idual. Pe de altă parte( o persoană care este doar uşor +olna#ă( atît cît putem de!ini a!ecţiunea psihiatrică( dar căreia îi lipseşte #oinţa de a creşte nu se #a mişca un centimetru din po0iţia ei nesănătoasă.ternă conştiinţei lor( care operea0ă prin intermediul inconştientului la !el ca şi prin intermediul unei persoane iu+itoare( alta decît părinţii şi prin alte căi adiţionale pe care nu le înţele'em.uns cu +ine la s!îrşit în nouă luni. &m discutat despre !aptul că însăşi capacitatea de a iu+i este nutrită de către 'ri. Este #or+a de lenea noastră( de păcatul ori %EZ. :atorită 'raţiei( este posi+il ca oamenii să depăşească traumele cau0ate de părinţii lipsiţi de iu+ire şi să de#ină ei înşişi oameni iu+itori( care s au ridicat mult deasupra părinţilor lor pe scara e#oluţiei umane. &ceasta este o puternică !orţă e.oră şi a cărui terapie a a. Cum se !ace atunci că părem să posedăm o re0istenţă e'ală la sănătateM %ăspunsul la această între+are a !ost de !apt de.utorul psihoterapiei( pentru a de#eni ei înşişi persoane pline de iu+ireM Cititorul îşi #a aminti de asemenea că am a!irmat atunci că mă îndoiesc că #oi putea răspunde la aceste între+ări( spre satis!acţia completă a cui#a. Citi 272 Draţia torul îşi #a aminti că a doua secţiune a acestei cărţi se termina cu patru între+ări despre iu+ire( dintre care #om discuta acum douăA de ce unii oameni nu reuşesc să răspundă la tratamentul celor mai +uni şi mai iu+itori terapeuţi şi de ce unii oameni depăşesc copilării lipsite total de iu+ire cu sau !ără a. &st!el( cea mai rapidă anali0ă reuşită în între'ime pe care am !ăcut o #reodată a !ost cea a unui +ăr+at care a #enit la mine cu o psiho0ă ma.tindere de sine prin creştere spirituală.trem de puternică J#oinţă de a creşteK( ca0 în care #indecarea #a apărea. :eşi recunosc e. Oamenii care iu+esc #erita+il sînt prin de!iniţie oameni a!laţi în creştere.trem de +olna# şi totuşi( în acelaşi timp( să posede o e. Se #a #edea imediat că #oinţa de a creşte este în esenţă acelaşi !enomen ca şi iu+irea.STE)G& 5& D%&G. Tot aşa cum 'raţia este sursa supremă a !orţei care ne împin'e să urcăm scara e#oluţiei umane( entropia este cea care ne !ace să re0istăm la această !orţă( să rămînem pe treapta con!orta+ilă şi uşoară pe care ne a!lăm acum sau chiar să co+orîm la !orme de e.utorul ei. între+area de#ine atunciA :e ce doar atît de puţini dintre noi ale' să ia în seamă chemarea 'raţieiM :e ce cei mai mulţi dintre noi se opun 'raţieiM &m #or+it mai de#reme despre 'raţia care ne în0estrea0ă cu o anumită re0istenţă inconştientă la +oală.istă un !actor care nu este deloc înţeles sau măcar recunoscut de către teoria psihiatrică contemporană. Printre !actorii pe care această schemă a di!eritelor 'rade de 'ra#itate a +olilor psihice nu reuşeşte să îi ia în considerare se numără acel lucru e!emer din pacient care poate !i numit J#oinţa de a creşteK.a dat.a iu+itoare a părinţilor( dar am !ăcut de asemenea o+ser#aţia că nutrirea părintească de una sin'ură nu reuşeşte să asi'ure e.trema importanţă a acestei #oinţe de a creşte( nu ştiu în ce măsură #oi !i capa+il să contri+ui la înţele'erea ei( !iindcă acest concept ne aduce încă o dată în pra'ul misterului.

istă mulţi militari de carieră de ran' in!erior care pur şi simplu nu doresc să de#ină ser'enţi de companie( plutonieri sau plutonieri ma. E.perimenta apropierea de :umne0eu înseamnă de asemenea a e.uns să a!le o mulţime de lucruri despre psihopatolo'ia rudelor sale era e. Psihiatrul militar care este mai !amiliari0at cu pro+lema Jne#ro0ei de promo#areK este de asemenea conştient că pro+lema nu apare cu o !rec#enţă şi mai mare din cau0a numărului mare de soldaţi care reuşesc să re0iste încă de la început promo#ării. Este o trecere de la copilăria spirituală la maturitatea spirituală( o chemare la a !i părinte pen 274 Dratia tru omenire.tindă acest tip de conştienti0are la alte situaţii( #a putea să se 'ăsească de tot mai multe ori la Jînălţimea situaţieiK şi( prin urmare( să ai+ă parte de sentimente +une din ce în ce mai !rec#ent.8 ??? The /om(lete #oems and #lays 7 (ere com(lete8$ MKNK*MK. M a pri#it cu un început de sentiment de oroare.S. & e.trem de +ucuroasă într o 0i pentru că reuşise să se descur X %oan 69( =E.ă plină de e!ort( către o #iaţă de ser#ire şi de sacri!iciu. Ce înţele'e atunci El prin paceM :acă între+aţi aceasta( amintiţi #ă că El a spus de asemenea Jnu precum dă lumea #ă dau EuKXX. &şa se întîmplă şi cu creşterea spirituală( la !el ca în #iaţa pro!esională.istă un aspect al ei care merită încă o dată o menţiune particularăA chestiunea puterii. )u este remarca+il !aptul că atît de mulţi ser'enţi +ine dotaţi nu doresc să şi pună pe umeri epoleţii de o!iţerM )u este de mirare că pacienţii psihoterapiei n au nici cel mai mic 'ust pentru puterea care însoţeşte sănătatea mintală autentică.perimenta personal pre0enţa ei constantă( a şti cît de aproape eşti de :umne0eu înseamnă a cunoaşte şi a e. T. trad. 678 677. :ar 'îndiţi #ă puţin la cu#întul JpaceK.. :eaorece chemarea 'raţiei înseamnă o promo#are( o chemare către o po0iţie de o mai mare responsa+ilitate şi putere.ori. 76. )u #i se pare ciudat că în'erii tre+uie să #estească Pacea cînd lumea !ără încetare este îndurerată de %ă0+oi şi de !rica de %ă0+oiM )u #i se pare #ouă că #ocile în'ereşti 'reşesc şi că promisiunea este o de0amă'ire sau o înşelătorieM %e!lectaţi acum la !elul cum :omnul însuşi a #or+it despre Pace.istă un mare număr de su+o!iţeri care mai de'ra+ă ar muri decît să de#ină o!iţeri şi care în mod repetat respin' o!ertele de instruire pentru a de#eni o!iţeri( 'rad pentru care( în #irtutea inteli'enţei şi sta+ilităţii lor( ar părea +ine dotaţi. . Eliot descrie această chestiune în predica de Crăciun pe care Thomas <ec/et o ţine în piesa =urder in the /athedral 7/rimă în catedrală8.perimenta o+li'aţia de a !i :umne 0eu( de a !i a'ent al puterii şi iu+irii 5ui. & !i conştient de 'raţie( a e. J:ar asta mi ar cere să 'îndesc tot timpulPK( a spus ea.N$ "ar court <race( )e* \or/( 67F=( pp.E 275 ce cu înţelepciune( sîn'e rece şi uşurinţă într o situaţie de !amilie.perimenta continuu o linişte şi o pace interioară pe care doar cîţi#a o posedă. Chemarea 'raţiei este chemarea către o #iaţă de 'ri. am spus că odată ce #a putea să şi e. :eci El le a dat discipolilor Săi pace( dar nu pace aşa cum o dă lumea.XXX :eci odată cu pacea 'raţiei #in şi responsa+ilităţile( datoriile( o+li'aţiile chinuitoare. E. Pe de altă parte( această cunoaştere şi conştienti0are aduce cu ea o mare responsa+ilitate. &m !ost de acord că puterea ei ar putea să e#olue0e şi să se menţină prin multă 'îndire şi că ea se #a de+arasa ast!el de sentimentul de neputinţă .ne am ocupat de !undamentul pro+lemei entropiei sau lenii( mai e. S a 'îndit El la Pace aşa cum ne 'îndim noi la eaA re'atul &n'liei în pace cu #ecinii săi( +aronii în pace cu re'ele( 'ospodarul socotindu şi în pace cîşti'urile( casa măturată( cel mai +un #in pentru prieteni pe masă( ne#asta cîntîn du le copiilorM &cei +ăr+aţi discipoli ai Săi nu ştiau despre ast!el de lucruri( ei mer'eau în călătorii departe pentru a su!eri pe mare şi pe uscat( pentru a cunoaşte tortura( pentru a !i închişi( de0amă'iţi( pentru a su!eri moartea prin martira. O tînără care a !ăcut terapie cu mine timp de un an pentru o depresie e.K . El le a spus discipolilor SăiA JPace #ă las #ouă( pacea Mea o dau #ouăKX.tinsă şi care a a. Psihiatrii şi alţi oameni sînt !amiliari0aţi cu !aptul că pro+lemele psihiatrice apar cu o remarca+ilă !rec#enţă la indi#i0i curînd după ce au !ost promo#aţi într o po0iţie de mai mare putere şi responsa+ilitate. J&ş #rea să simt acest lucru mai des. %EZ. JM am simţit cu ade#ărat +ineK( a spus ea. 3). trad8 ?? %oan 69( =E.STE)G& 5& D%&T. am spus că acest lucru se poate întîmpla( arătîndu i că moti#ul pentru care s a simţit atît de +ine era acela că pentru prima oară cînd a !ost #or+a de !amilia ei s a a!lat într o po0iţie de putere( !iind conştientă de comunicarea lor distorsionată şi de !elurile nesincere în care încercau să o manipule0e pentru a reali0a aşteptările lor nerealiste şi că ast!el a reuşit ea să !ie la înălţimea situaţiei.

perienţa mea( ea este de multe ori( măcar parţial( un !enomen JO( la nai+aPK . &şa cum am menţionat de.KX M %oan 5. într o pri#inţă( această !rică este le'itimă şi( în sine( nu nesănătoasăA !rica de a de#eni puternic este !rica de a !olosi 'reşit puterea. Totuşi( mulţi au o capacitate atît de mică de a tolera solitudinea puterii( încît mai de'ra+ă respin' pre0enţa lui :umne0eu decît să ai+ă e.un'ă la e. Mulţi îşi tîrăsc picioarele şi în !apt nu de#in niciodată mai mult decît parţial adulţi( totdeauna dînd înapoi de la ce rinţele unei maturi0ări complete.perienţa sănătăţii mintale( dar( de asemenea( printr un amestec de consolare( redare a încrederii şi de se#eritate( să pre#ină !aptul ca pacienţii să !u'ă de această e. & ne ridica pînă la po0iţia unei asemenea puteri( în care să nu a#em pe cine da #ina în a!ară de noi înşine( repre0intă o stare de lucruri care pro#oacă !rică. &m spus în mai multe !eluri cît de di!icil este să te maturi0e0i.a!lat la rădăcina depresiei ei. =EDraţia %EZ. &şa cum ne simţim oprimaţi de către părinţii noştri L sau de către societate sau soartă L la !el a#em ne#oie de puteri deasupra noastră pe care să dăm #ina pentru con diţia în care ne a!lăm.perienţă a chemării 'raţiei( aşa cum se întîmplă deseori( răspunsul #a !i de asemeneaA JO( :oamne( mi e teamă că nu sînt #rednic de încrederea Ta. Cei care au chemarea 'raţiei pot să se lupte ani de 0ile cu !rica lor înainte de a putea să o depăşească şi să şi accepte propria e#la#ie.K &ceastă !rică este +ineînţeles ea însăşi parte inte'rantă a sîr'uinţei şi iu+irii cui#a şi prin urmare este !olositoare în 'u#ernarea de sine care pre#ine a+u0ul de putere.ima S!întului &u'ustin cu J!ă ce #reiK este indi'estă pentru ei( ci partea cu J!ii sîr'uinciosK.perienţa lor înşile ca sin'ur căpitan al #asului lor.uns în psihoterapie( ei #or lăsa în cele din urmă în spate sentimentul că nu pot să coopere0e cu o lume copleşitoare şi !ără milă şi într o 0i îşi #or da seama +rusc că le stă în putere să !acă tot ce #or. O parte ma. Sîntem o+işnuiţi să ne ima'inăm e. Prin urmare( este o chemare la maturitate completă. Mulţi dintre noi sînt precum copiii sau adolescenţii@ credem că li+ertatea şi puterea adultului ni se cu#ine( dar nu prea a#em apetit pentru responsa+ilitatea şi disciplina de sine a adultului.a( dacă :umne0eu nu ar !i cu noi în această po0iţie înaltă( am !i în'ro0iţi de solitudinea noastră. )u partea din ma. aşteptaţi de la mine ca eu să !iu un !el de :umne0eu sau ce#a în 'enul ăstaPK E trist să spun că la scurtă #reme după aceea această !emeie potenţial strălucită a terminat tratamentul prea puţin #indecată( în'ro0ită de pretenţiile pe care le a#ea sănătatea mintală de la ea. &r putea suna ciudat pentru un no#ice( dar psihoterapeu ţii sînt !amiliari0aţi cu !aptul că oamenii sînt în mod curent în'ro0iţi de sănătatea mintală. J)u am #enit aici pentru ca #iaţa mea să de#ină mai di!icilă. & de#enit !urioasă. #atrologia Latina CF(=>CC.oră a sarcinii psihoterapiei constă nu doar în a i !ace pe pacienţi să a.e0 şi să mă +ucur.perienţa con#ertirii sau a +ruştei chemări a 'raţiei ca pe un !enomen de tipul JO( +ucuriePK :in e. J)u #reau să 'îndesc la nai+a tot timpulK( a ţipat ea.E 277 :acă oamenii pro'resea0ă îndea. Cînd această !rică şi sen0aţie de ne#rednicie sînt atît de mari încît să oprească asumarea puterii( este #or+a de o pro+lemă ne#rotică( ce ar putea de#eni pro+lema centrală în psihoterapia cui#a. Şi #or încrederea în sine a adultului !ără să tre+uiască să se ma turi0e0e. Conştienti0area acestei li+ertăţi este înspăimîntătoare. &şa este şi cu creşterea spirituală( insepara+ilă de procesul maturi0ării psiholo'ice. )u #reau decît să pot să mă rela. Mulţi oameni #or pacea !ără solitudinea puterii. S!întul &u'ustin scriaA @Dilige et Eu*od is1acA$ însemnîndA J:acă eşti iu+itor şi sîr'uincios #ei putea !ace orice #ei dori. :#s.perienţă odată ce au a#ut o. 1oarte puţini păşesc si'uri pe ei şi !ără şo#ăială în #iaţa de adult( totdeauna doritori de responsa+ilităţi noi şi mai mari.STE)T& 5& D%&G. :in acest moti# ea nu tre+uie lăsată la o parte@ dar nu tre+uie să !ie atît de uriaşă încît să oprească o persoană să ia în seamă chemarea 'raţiei şi să şi asume puterea de care este capa+ilă. :ar pentru mulţi oameni !rica nu de !aptul că ar putea a+u0a de putere repre0intă pro+lema principală în re0istenţa lor la 'raţie. J:acă pot să !ac tot ce #reauK( #or 'îndi ei( Jce mă #a opri de la a !ace 'reşeli 'rosolane( de la a comite nele'iuiri( de la a !i imoral( de la a a+u0a de li+ertatea şi puterea meaM Sînt sîr'uinţa şi iu+irea mea su!iciente ca să mă conducăMK :acă conştienti0area puterii şi a li+ertăţii este trăită ca o e. Chemarea 'raţiei este în !orma sa ultimă o somaţie de a !i una cu :umne0eu( de a ţi asuma e'alitatea cu :umne0eu.

perienţa comună a celor care au atins starea de 'raţie( cărora J#iaţă nouă din ceruriK le a !ost dată( este una de uluire !aţă de propria condiţie. Pot !i +ătrîni sau tineri. în cercînd să o+ţinem 'raţia( ea ne ar putea ocoli.a #erita+ilă. întîm(inarea graţiei Şi sîntem iarăşi în !aţa unui parado. îmi cer scu0e !aţă de cei pe care i am e.uns( +ineînţeles că #ei reuşi să primeşti acest 'rad academic.perienţa unei pro!unde pri#ări de a!ecţiunea părintească sau de 'ri. Ei pot intra în psihoterapie din cau0a unor di!icultăţi minore de adaptare sau cu +oli 278 Draţia mintale copleşitoare.un'e la noi.perienţa pe care am do+îndit o de a lun'ul anilor( am de#enit mai puţin selecti# în hotărîrea pe cine #oi încerca să trate0.. Sau pot lupta împotri#a ei şi o pot +lestema( !ăcîndu i loc doar 'radual şi dureros( centimetru cu centimetru. Şi ştiu că acest lucru este ade#ărat. în mod conştient( am putea dori cu a#iditate #iaţa spirituală( dar să descoperim apoi tot !elul de piedici în cale. &m putea să nu o căutăm şi totuşi ea să ne 'ăsească. Ei pot să !i a#ut e. E. &st!el este cu oricine e născut din :uhul. Sau s ar putea ca aparent să nu prea a#em 'ust pentru #iaţa spirituală şi totuşi să !im #i'uros chemaţi către ea( în ciuda #oinţei noastre.E. &m în#ăţat că în primele stadii ale procesului psihoterapeutic nu am a+solut nici o capacitate de a pre0ice care dintre pacienţii mei nu #a reuşi să răspundă la terapie( care #a răspunde printr o creştere semni!icati#ă( totuşi parţială( şi care #a creşte miraculos imediat pînă la starea de 'raţie.emplu@ dacă îţi plăteşti ta. Poate cel mai +un lucru pe care 6 putem spune este .n esenţă( am spus că 'raţia se cîşti'ă. :eşi( la un ni#el( noi sîntem cei care ale'em dacă #om lua în seamă chemarea 'raţiei( la un altul pare clar că :umne0eu este cel care !ace ale'erea. &m dat de înţeles că creşterea spirituală poate !i în#ăţată aşa cum cine#a în#aţă pentru doctorat( de e. Cum #om re0ol#a acest parado. . Mai de'ra+ă( simt distinct !aptul că +unătatea naturii lor a !ost creată de mîini mai înţelepte şi mai iscusite decît ale lor. Mai de'ra+ă( între+area este opusăA cum de cîţi #a iau în seamă chemarea( care este atît de di!icilăM Ce i distin'e pe aceşti cîţi#a de cei mulţiM )u pot să răspund la această între+are.plica+il în lumina di!icultăţilor inerente de a răspunde la chemarea 'raţiei. Pot lua în seamă +rusc chemarea 'raţiei şi cu aparentă uşurinţă. &ceşti oameni pot #eni cu o !ormaţie cultă +o'ată sau cu o !ormaţie superstiţioasă împo#ărătoare. &m interpretat spusa lui Cristos Jmulţi sînt chemaţi( dar puţini sînt aleşiK ca semni!icînd !aptul că !oarte puţini ale' să ia în seamă chemarea 'raţiei din cau0a di!icultăţilor ce inter#in. :eşi au o conştienti0are realistă asupra +unătăţii naturii lor particulare( ei nu pun natura lor pe seama #oinţei proprii. Cristos însuşi a #or+it despre imposi+ilitatea de a pre0ice 'raţia cînd i a spus lui )icodimA JBîntul su!lă unde #oieşte şi tu au0i 'lasul lui( dar nu ştii de unde #ine şi încotro se duce.KX :upă ce am spus atît cît am putut despre !enomenul 'raţiei( la !inal nu ne a rămas decît să recunoaştem natura ei misterioasă. Q %oan C( 8.în momentul în care au0im în cele din urmă chemarea( am putea spuneA JO( mulţumesc :oamnePK@ sau am putea spuneA JO( :oamne( sînt ne#rednicK sau am putea spuneA JO( :oamne( chiar tre+uieMK :eci !aptul că Jmulţi sînt chemaţi( dar puţini sînt aleşiK este uşor e. Prin urmare( cu e. 279 in acelaşi timp( ştiu că de !apt lucrurile nu se întîmplă deloc ast!el. :e a lun'ul acestei cărţi( am scris despre creşterea spirituală ca şi cum ar !i un proces predicti+il şi ordonat. )u noi a. între+area cu care am rămas atunci nu este de ce oamenii eşuea0ă în a accepta psihoterapia sau de ce eşuea0ă să +ene!icie0e de ea( chiar cînd se a!lă în cele mai +une mîini( şi nici de ce oamenii se opun în mod curent 'raţiei@ !orţa entropiei !ace să !ie natural !aptul de a se comporta ast!el.)&%E& D%&G.un'em la 'raţie( 'raţia a. Y)TYMP.perienţa unor părinţi iu+itori( dar e la !el de pro+a+il să !i trăit e.clus de la terapie ca re0ultat al i'noranţei mele. )u simt că ei au !ost cei care au cîşti'at o. Prin această interpretare am indicat că !aptul de a !i +inecu #întaţi de 'raţie este o chestiune ce ţine de ale'erea noastră.M )u o s o !acem. Cei care sînt mai apropiaţi de 'raţie sînt cei mai conştienţi de caracterul misterios al darului ce li s a dat.ele şi munceşti îndea.

&st!el de pacienţi tre+uie să !ie în#ăţaţi să nu mai caute #ise( să lase #isele să #ină la ei( să lase inconştientul să alea'ă care din #ise tre+uie să intre în conştiinţă. &ceşti pacienţi tre+uie mai întîi să !ie în#ăţaţi să şi amintească #isele şi apoi cum să aprecie0e şi să perceapă comoara ce 0ace înăuntrul lor. Să rede !inim acum serendipitatea . <uddha a 'ăsit iluminarea doar atunci cînd a încetat să o caute L cînd a lăsat o să #ină la el. 1uriile s au trans!ormat în Purtătoare ale Draţiei tocmai pentru că Oreste a lucrat pentru a cîşti'a !a #oarea 0eilor şi în acelaşi timp nu a aşteptat ca 0eii să i nete0ească drumul. Oricine #rea să !ie iu+it. Putem să ne pre'ătim pe noi înşine să !im un teren !ertil( un loc +ine primitor.)&%E& D%&G.ele 'raţiei de a lun'ul drumului( le #a da un simţ mai si'ur al direcţiei şi le #a o!eri încura. Pentru că nu e îndea.e din ele atunci cînd a. Serendipitatea a !ost de!inită ca Jdarul de a 'ăsi lucruri #aloroase sau a'rea+ile !ără a le căutaK.ul că ale'em 'raţia şi că sîntem aleşi de către 'ratie este esenţa !enomenului serendipităţii. Unii pacienţi( conştienţi de !aptul că #isele conţin răspunsuri la pro+lemele lor( #or căuta cu a#iditate aceste răspunsuri printr un e!ort deli+erat( mecanic şi considera+il( înre'istrînd !iecare dintre #isele lor complet detaliat şi #or aduce literalmente la şedinţe mormane de #ise.un'e prin noi înşine la 'raţie( putem ca prin #oinţă să ne deschidem !aţă de miraculoasa ei #enire. în ca0ul în care căutăm să !im iu+iţi L dacă ne aşteptăm să !im iu+iţi L acest lucru nu se poate împlini@ #om !i dependenţi şi lacomi şi nu #om iu+i #erita+il. &m #ă0ut de. =86 o conştienti0are sau înţele'ere a imensei #alori pe care #isele o pot a#ea pentru ei. :ar #isele lor le sînt de puţin a. :eci aşa stau lucrurile cu 'raţia.are. &celaşi !enomen este în mod curent demonstrat de !elul în care pacienţii utili0ea0ă #isele în psihoterapie.un' la noi şi tre+uie de asemenea să lucrăm uneori pentru a nu le căuta sau aştepta. %eciproc( studiile de teolo'ie repre0intă o metodă in su!icientă de pre'ătire şi prin ea însăşi( complet ne!olositoare.uta pe cei a!laţi pe calea creşterii spirituale să în#eţe să ai+ă competenţa serendipităţii.a că #isele sînt doar o !ormă sau o cale prin care ne sînt date darurile 'raţiei. 1acem acest lucru de#enind noi înşine !iinţe umane iu+itoare şi disciplinate. Tre+uie să le lăsăm să !ie ade#ărate daruri. într ade#ăr( tot acest material cu #ise poate !i o piedică pentru terapia lor. Şi pentru că e pro+a+il ca tot acest material să !ie !oarte o+scur. :acă pri#im cealaltă !aţă a monedei totuşi( #om #edea că sînt mulţi pacienţi care intră în psihoterapie cu a+solut nici Y)TYMP. %e0ultatul este că #isele pacientului( aceste daruri din inconştient care acum nu mai sînt căutate L uşurea0ă ele'ant procesul dorit al #indecării. :acă ne putem trans!orma în indi#i0i total disciplinaţi( pe de a ntre'ul iu+itori( atunci( chiar dacă am !i i'noranţi în ceea ce pri#eşte teolo'ia şi chiar dacă nu ne am 'îndi deloc la :umne0eu( ne am pre'ătit +ine pe noi înşine pentru #enirea 'raţiei.istenţei 'raţiei poate !i de un considera+il !olos pentru cei care au ales să călătorească pe di!icila cale a creşterii spirituale. Totuşi( am scris această secţiune deoarece cred că conştienti0area e.că( deşi nu putem a. &ceastă conştienti0are le #a uşura călătoria în cel puţin trei !eluriA îi #a a. Prin urmare( ei aruncă din conştiinţă tot materialul #isului ca !iind ne#aloros şi neimportant.uta să tra'ă a#anta. :ar atunci cînd ne nutrim pe noi înşine şi pe ceilalţi !ără a a#ea ca preocupare principală o+ţinerea unei recompense( atunci #om de#eni demni de a !i iu+iţi( iar răsplata de a !i iu+iţi pe care nu am căutat o ne #a 'ăsi ea. &ceastă în#ăţare poate să !ie destul de di!icilă ea însăşi( ce rînd aşa cum se întîmplă ca pacientul să renunţe la un anume control şi să şi asume o relaţie mai pasi#ă în mintea lui. :ar mai întîi tre+uie să ne !acem pe noi demni de a !i iu+iţi. &ceeaşi a+ordare parado.E.al de a căuta şi de a nu căuta a o+ţinut el darul serendipităţii şi +inecu#Intarea 'raţiei. Pentru a utili0a e!icient #isele( tre+uie să lucrăm pentru a de#eni conştienţi de #aloarea lor şi pentru a tra'e a#anta. Pe de altă parte( cine se poate îndoi că eli+erarea nu a #enit la el anume pentru că şi a dedicat cel puţin şaispre0ece ani cău tînd o( şaispre0ece ani de pre'ătireM El a căutat o şi nu a căutat o în acelaşi timp. Prin acest amestec parado. Pentru că acest #oluminos material cu #i se poate ser#i la împiedicarea muncii în domenii mai !ructuoase de anali0ă. Una din intenţiile principale ale acestei secţiuni despre 'raţie a !ost aceea de a i a. Tre+uie să ne pre'ătim pentru a !i iu+iţi. :ar odată ce un pacient în#aţă să nu !acă nici un e!ort conştient pentru a apuca #isele( materialul cu #ise amintit descreşte în cantitate( dar creşte dramatic în calitate. Şi !aţă de toată iu+irea. &şa este cu iu+irea umană şi aşa este cu iu+irea lui :umne0eu. 280 Draţia parado.uns de mult timp să anali0e0e toate aceste #ise.utor.ală tre+uie !olosită în ceea ce pri#eşte toate celelalte !ormeA intuiţii +ruşte( premoniţii şi o întrea'ă serie de e#enimente sincronice de serendipitate.

Cu această capacitate #om descoperi că de0#oltarea noastră spirituală este îndrumată de o mînă in#i0i+ilă şi de inima'ina+ila înţelepciune a lui :umne0eu cu o in!init mai mare acurateţe decît cea de care e capa+ilă #oinţa noastră conştientă( nea.utorul 'raţiei sînt disponi+ile( călătoria tre+uie însă să !ie !ăcută de unul sin'ur.istenţa acestei !orţe 3odată percepută4 indică cu incontesta+ilă si'uranţă !aptul că de0#oltarea spirituală a omului este de cea mai mare importanţă pentru ce#a mai măreţ decît noi înşine. :in contră( realitatea 'raţiei indică umanitatea ca !iind centrul uni#ersului. îndrumată( călătoria de#ine mai rapidă.uns să a!lăm că sălaşul nostru este o planetă a unei stele printre altele pierdută într o 'ala. Credem în pricipiile mecanice ale uni#ersului@ nu în miracole.locul enormităţii uni#ersului e. &cest timp şi spaţiu e.utat să percep realitatea !enomenului 'raţiei. Odată ce percepem realitatea 'raţiei( înţele'erea nostră înşine ca lipsiţi de sens şi insi'ni!ianţi este puternic 0'uduită. Chiar atunci cînd înţele'em cu ade#ărat aceste chestiuni( călătoria creşterii spirituale este încă atît de solitară şi di!icilă încît deseori ne descura. E.istă ca noi să călătorim prin el.nu ca pe un dar( ci ca pe o capacitate în#ăţată de a recunoaşte şi de a utili0a darurile 'raţiei care ne sînt date de dincolo de domeniul #oinţei conştiente. Căci ce semni!icaţie posi+ilă putem a#ea( ca indi#i0i sau chiar ca rasă( mişcaţi încolo şi încoace de !orţe interne chimice şi psiholo'ice pe care nu le înţele'em( in#i0i+ile într un uni#ers ale cărui dimensiuni sînt atît de lar'i încît nici chiar ştiinţa nu le poate măsuraM Totuşi( aceeaşi ştiinţă este cea care( într un anumit !el( m a a. Caută o mai mare înţele'ere( dar nu te aştepta la o detaliere mai amplă. Şi tot aşa cum părem pierduţi în mi.uns la aceeaşi înţele'ere printr o cale indi#iduală( ducîndu mi #iaţa în secolul ]].ării.istenţa 'raţiei este do#ada (rima 1ade nu doar a realităţii lui :umne0eu( dar de asemenea a realităţii că #oinţa lui :umne0eu este de#otată creşterii spiritului indi#idual uman.( iniţiati#ă( independenţă a 'îndurilor şi a acţiunilor. &cest ce#a îl numim :umne0eu.K Şi a mea. Ceea ce altădată părea a !i un +asm se do#edeşte a !i realitate.un( ru'îndu te cu !aţa la est sau la #est sau mer'înd la +iserică duminica( toate acestea nu te #or duce la destinaţie.uns pentru a întoarce pe dos ideea insi'ni!ianţei de sine. Este pro+a+il că uni#ersul aşa cum îl cunoaştem este doar o treaptă către intrarea în împărăţia lui :umne0eu. :acă ceri o mai mare înţele'ere decît cea pe care notele de su+sol moderne pot să ţi o o!ere( atunci începe sau întoarce te la te. &tunci cînd pacienţii mei pierd din #edere semni!icaţia pe care o au şi sînt descura. 1aptul că e. E.utor în unele aspecte( ser#eşte pentru unii la culti#area descura. &m încercat să transmit această percepţie. & mînca hrană or'anică( a spune cinci Ave =ăria înainte de micul de. Ori'inalitatea aceste cărţi deri#ă din !aptul că eu am a. J:acă #om reuşi sau nu acest saltK( le spun eu lor( Jeste responsa+ilitatea ta personală.urările unice ale propriilor lor #ieţi pînă la identi!icarea sinelui lor indi#idual cu :umne0eu.)&%E& D%&G.ie. :ar nu sîntem pierduţi în uni#ers. 1aptul că trăim într o epocă ştiinţi!ică( deşi ne este de a.utorată. 283 umane de in!ormaţiile ştiinţi!ice ne a !ăcut să su!erim de un sentiment al lipsei de sens personale.utoraţi şi 'u#ernaţi de !orţe interne ce nu sînt supuse #oinţei noastre L de moleculele chimice din creierul nostru şi de con!lictele din inconştientul nostru( care ne constrîn' să simţim şi să ne comportăm într un anume !el atunci cînd noi nu sîntem nici măcar conştienţi de ceea ce !acem. )e trăim #ieţile su+ pri#irea lui :umne0eu( nu la peri!eria( ci în centrul #i0iunii Sale( a preocupării Sale. %itualurile sînt doar a.istă dincolo de noi înşine şi de #oinţa noastră conştientă o puternică !orţă care nutreşte de0#oltarea şi e#oluţia este îndea. :ar noi înşine tre+uie să .ăm. )ici un în#ăţător nu te poate duce acolo.aţi de e!ortul muncii pe care o !acem( le spun uneori că rasa umană este aproape de a !ace un salt în e#oluţia sa. . &cest lucru nu poate !i !ăcut. )u e. :eşi #or+ele pro!eţilor şi a.istă !ormule presta+ilite. :eoarece călătoria de0#oltării spirituale cere cura.ele antice.E. Uni#ersul este această treaptă care a !ost pusă pentru a ne pre'ăti o cale. Sînt mulţi care datorită pasi#ităţii( dependenţei( !ricii şi lenii #or să li se arate !iecare centimetru din cale şi să li se demonstre0e că !iecare pas #a !i si'ur şi că le merită e!ortul.ntr un !el sau altul( aceste idei au !ost sta+ilite cu mult înainte L de către <uddha( de către Cristos( de către 5ao T0î( 282 Dratia printre mulţi alţii. Prin ştiinţă( am a. )u poate !i spus nici un cu#înt( nu poate !i predată nici o în#ăţătură care să 6 eli+ere0e pe călătorul spiritual de necesitatea de a şi lua sin'ur calea( de a urca cu e!ort şi an'oasă pe propriul drum( trecînd prin împre.tern( ştiinţa ne !ace să ne de0#oltăm o ima'ine despre noi înşine ca !iind nea.utoare pentru în#ăţare( ele nu sînt însăşi în#ăţarea. &st!el( înlocuirea miturilor Y)TYMP.

Este ceea ce a'enţii de +ursă numesc o in#estiţie cu risc înalt.cepţie( ele au !ost de asemenea e. 5a #remea cînd am început terapia în 67--( eram !oarte preocupat şi critic !aţă de moralitatea implicării &mericii în ră0+oiul din Bietnam. &cest lucru poate !i de asemenea deseori simţit repede( deşi . :e o+icei( după o sin'ură întîlnire cu un terapeut( #ei putea să ţi dai seama dacă J#i+raţiileK resimţite au !ost +une sau rele. &u !ost scrisori e.oritatea celor care nu au reuşit să +ene!icie0e de munca cu un terapeut competent li s a întîmplat ast!el din cau0a lipsei de apetit sau de #oinţă în ceea ce pri#eşte ri'orile muncii. :acă ale'erea este potri#ită( #ei !i răsplătit mărinimos în di#idende spirituale la care nici măcar n ai #isat.emplare din Ram(arts şi din 6e9 Dor0 Revie9 o1Boo0s$ amîndouă re#iste li+erale cu o politică editorială anti ră0+oi. în camera de aşteptare a terapeutului meu( erau e. Totuşi( am ne'li.traordinare.ă #erita+ilă. Şi nu e0ita să ai încredere în sentimentele şi intuiţia ta. Oricine a reuşit să citească şi să înţelea'ă într o oarecare măsură această carte este !oarte puţin pro+a+il să aparţină acelor cinci la sută.oră( nu doar de +ani( ci mai mult( de timp #aloros şi ener'ie.utaţi să nu eşuăm. &m început să resimt #i+raţii +une înainte chiar de a da ochii cu el. Prin 'raţie( sîntem a. &ceste scrisori mi au îm+o'ăţit #iaţa. :ar cine este un psihotera peut competentM Mai mulţi cititori ai cărţii Drumul către tine însuţi care au mers în direcţia căutării de psihoterapie mi au scris pentru a mă între+a cum poate !i ales terapeutul potri#it( distin'înd între unul competent şi unul incompetent.uns de norocos să primesc multe scrisori de la cititorii cărţii Drumul către tine însuţi. 5e am su'erat că( în ce pri#eşte competenţa( psihoterapeuţii sînt !oarte di!eriţi. . Ei mi au mulţumit că am diminuat sen0aţia lor de solitudine în această călătorie. Şi( în orice ca0( ţine de responsa+ilitatea unui terapeut competent să discearnă cu 'ri.ul sau #îrsta lui este dacă el sau ea este o persoană plină de o 'ri.nteli'ente şi +ine articulate !ără e. :ar mai important decît înclinaţiile politice ale terapeutului( se. :ar continuu să cred că ma. :eşi pro+a+il n o să !ii #ătămat( dacă !aci totuşi o ale'ere 'reşită( îţi #ei irosi totuşi mulţi +ani( timp şi ener'ie #aloroase pe care le ai depus acolo.a pentru o sin'ură şedinţă şi du te la altul. Primul meu s!at este acela de a lua lucrurile în serios. Psihoterapia este o in#estiţie ma.trem de iu+itoare( în semn de apreciere( multe dintre ele conţineau şi daruriA poe0ii potri#ite( citate !olositoare din alţi autori( 'răunţe de înţelepciune şi po#estiri din e.at să speci!ic că o mică minoritate de oameni L poate cinci procente L au pro+leme psihiatrice de o asemenea natură încît nu răspund la psihoterapie( ea putînd chiar să le înrăutăţească situaţia prin pro!unda introspecţie implicată. :eci nu e0ita să in#esteşti. Este una dintre cele mai importante deci0ii pe care le iei în #iaţă. :acă #i+raţiile au !ost rele( plă teşte ţi ta. & de#enit clar pentru mine că e. Ce putem cere mai multM /uvînt de încheier e :e la prima pu+licare a cărţii( am !ost îndea. 5e mulţumesc că mi au !ăcut acelaşi ser#iciu.istă o întrea'ă reţea L mult mai #astă decît am îndră0nit să cred L de oameni din toată ţara care au plecat de la lun'i distanţe pe drumul puţin +ătut al creşterii spirituale. Şi prin 'raţie ştim că sîntem +ine #eniţi. &st!el de sentimente sînt de o+icei intan'i+ile( dar ele pot emana din mici indicii tan'i+ile.E%E 285 mod 'radual care pacienţi nu ar tre+ui să intre în munca psihanalitică şi să i conducă spre alte !orme de tratament( care le pot !i cu ade#ărat +ene!ice.păşim peste ea unul cîte unul. Cîţi#a cititori m au între+at despre credinţa mea în e!icacitatea psihoterapiei.ă şi uneori în CUBY)T :E Y)C"E.perienţa personală.

terapeutul n ar tre+ui să se năpustească asupra ta cu asi'urări pline de +unătate şi an'a. 5a s!îrşitul unei ore( după ce psihiatrul a a#ut şansa de a a!la dimensiunile pro+lemei #oastre( puteţi să i cereţi să #ă recomande un terapeut mai puţin scump( dacă acest lucru este potri#it.ul principal este că din moment ce psihoterapia necesită o relaţie intensă şi intimă din punct de #edere psiholo'ic între două !iinţe umane( nimic nu #ă poate eli+era de responsa+ilitatea de a ale'e personal acea !iinţă umană în care să a#eţi încredere ca îndrumător. Cei mai +uni psihiatri #or !i de o+icei destul de dispuşi să #ă spună ce practicanţi în a!ară de medicii din comunitatea medicală sînt în mod special competenţi. Totuşi( deseori !uncţionea0ă destul de +ine. Ba !i sta+ilită o ta. :acă a#eţi prieteni pe care i respectaţi( care sînt mulţumiţi de ser#iciile unui terapeut particular( de ce să nu începeţi cu această recomandareM O altă cale( în mod particular indicată( în ca0ul în care simptomele sînt 'ra#e sau a#eţi şi di!icultăţi !i0ice( ar !i aceea de a începe cu un psihiatru. Cel mai +un terapeut pentru cine#a poate să nu !ie cel mai +un pentru altcine#a. :acă terapeuţii sînt oameni cărora le pasă( ei #or !i de asemenea prudenţi( disciplinaţi şi de o+icei re0er#aţi( dar ar tre+ui să !ie posi+il ca tu să intuieşti dacă re0er#a ascunde căldură sau răceală. Eşti îndreptăţit la răspunsuri oneste( deschise şi atente( în ceea ce pri#eşte alte tipuri de între+ări L precum cît de mult #a ar putea dura terapia şi dacă mîncărimea ta de piele este psihosomatică( de o+icei e mai +ine să te încre0i în terapeutul care spune că nu ştie. :ar un psihiatru nu este în mod necesar un terapeut mai +un decît un psiholo'( un asistent social sau un preot L sau măcar la !el de +un.udecată intuiti#ă unică.ualitate sau reli'ie. martie 67E7 M.E%E :in moment ce terapeuţii te inter#ie#ea0ă pentru a #edea dacă te #or ca pacient( este per!ect normal ca şi tu să i inter#ie#e0i la rîndul tău.istă unele riscuri( #ă doresc noroc. :e e. într ade#ăr( doi dintre cei mai mari terapeuţi pe care i am cunoscut nu au a+sol#it niciodată o !acultate.perţi şi mai demni de încredere. &ceste scurte îndrumări pro+a+il că n au !ost atît de precise pe cît ar !i dorit cititorii.u+irea( cura. 1iecare persoană( terapeutul sau pacientul( este unică şi tre+uie să #ă +a0aţi pe propria .scusinţa unui terapeut are puţină le'ătură cu recomandările pe care le are. Bor+ele de la om la om sînt deseori cea mai +ună cale pentru a începe căutarea unui psihoterapeut.ă în acord cu mi. :acă sînteţi strîmtoraţi !inanciar şi nu a#eţi asi'urare medicală care să acopere costurile unei psihoterapii ca pacient neinternat( sin'ura opţiune pe care o a#eţi este de a căuta asistenţă la un spital de stat cu secţie psihiatrică sau la o clinică de sănătate mintală. Pentru că e. în !apt( oamenii pre'ătiţi şi de succes în pro!esia lor care şi admit propria i'noranţă sînt în 'eneral cei mai +uni e. Şi pentru că actul de intra în psihoterapie cu tot ceea ce implică ea este un act de cura.ul şi înţelepciunea nu pot !i certi!icate de 'radele academice. Scott Pec/ <liss %oad )e* Preston( Conn. . <ineînţeles( dacă !aţă de doctor re CUBY)T :E Y)C"E.emplu( psihiatrii JacreditaţiK( terapeuţi cu multe scrisori de acreditare( au a#ut parte de o instrucţie su!icient de ri'uroasă pentru a !i relati# si'ur că nu ai să ca0i în mîinile unui şarlatan. loacele de care dispuneţi şi #eţi !i destul de asi'uraţi că nu #eţi cădea în mîinile unui escroc.( a#eţi admiraţia mea.amente +ruşte. Pe de altă parte( psihoterapia în clinici tinde să !ie super!icială( iar capacitatea #oastră de a ale'e propriul terapist poate !i destul de limitată.E%E 287 simţiţi #i+raţii +une( iar el este dispus să #ă ia ca pacient( #ă puteţi încrede în el. >-EEE - . . :acă este rele#ant pentru tine( nu te a+ţine să între+i care sînt sentimentele terapeutului despre chestiuni cum ar !i emanciparea !emeii( homose. :ar mesa. în #irtutea instrucţiei lor medicale( psihiatrii sînt de o+icei cei mai scumpi terapeuţi( dar sînt şi cei care se a!lă în cea mai +ună po0iţie pentru a înţele'e din toate un'hiurile situaţia în care #ă a!laţi. =8CUBY)T :E Y)C"E.

............................................................................................ FC Echili+rarea ..................................*a......u+irea înseamnă separare ............................6F9 Misterul iu+irii ..............................68> Ca0ul Marciei ............ 86 Mai multe despre 'raniţele eului ...................................................................................... C6 1u'a de li+ertate ............. 77 . 8C :ependenţa .....................=6= Miracolul inconştientului ............................687 Ca0ul lui Theodore..668 %iscul independenţei .............................6-8 %eli'ia ştiinţei ..ării ........................................................................................................................u+irea este disciplinată.............................6C......................................................................n#estire !ără iu+ire..................=67 Miracolul serendipităţii ..............................................................................................6=%iscul con!runtării ...... 9%e!u0ul ade#ărului ..................................... =9 %esponsa+ilitatea................................................................u+ire şi psihoterapie .......................................... 8E ............................................6Păcatele tatălui ............. -= %enunţare şi renaştere ................................../u(rins %ntroducere la ediţia aniversară a +........................................................=>= Bi0iunea ştiinţi!ică de tunel .......................................=9C ..1 1 %iscul an'a................................................................................................ 9> Trans!erulA harta e....................................................................................................................... 66 6..........................................................==7 :e!iniţia 'raţiei................ =7 )e#ro0ele şi tul+urările de caracter ..................................................u+irea nu este un sentiment .6>E %iscul pierderii ..................................................................................................................69............ E %ntroducere.......................................................1"1 ....................... 79 JSacri!iciu de sineK ......................................... E= Jîndră'ostireaK ................................................................................................ F8 Sănătatea depresiei ......................................................................................................................................=>F "! $raţia Miracolul sănătăţii .....6-F C.....................................pirată ......................................................................................................................................=C8 &l!a şi Ome'a ................................................ 9= :eschiderea !aţă de în!runtare ................................ Cre#tere #i religie Bi0iunile asupra lumii şi reli'ia ...............6EF Ca0ul lui Kath2.........u+irea de!inită ............................................=CF Miracolul e#oluţiei ........................................ 68 %e0ol#area pro+lemelor şi timpul ...................................... EF Mitul iu+irii romantice ............................................6C &mînarea satis!acţiei ..................... C:e#oţiunea !aţă de realitate.................... -F ! Iubirea ...................................................................................... :isciplina Pro+leme şi dureri ............................................676 Copilul şi apa din copaie...........................................................................................................................................6>9 Munca atenţiei .............

...S".........ro MULTIPRIKT Tipografia MULTIPRINT SA...... Peale Ste#en K........... +a..... C"E........=89 EditorA D%...... %a&i ' 700265 T(%) 0232'2**225...............9E............=-= %e0istenţa la 'raţie .....A 3>=64===...IN$ ar-! Ion ...incu 11% Bucure#ti tel+fa/0 12 13 54 5% "4 556 e mailA arseneS7a88a! ro6 internetA 999! curtea:ec-e.................................E :ale Carne'ie )apoleon "ill :a#id W........=9F Pro+lema răului ...................-F e mailA arsenef/appa..............=FC )atura puterii .=F6 E#oluţia conştiinţei..... .................. str....on Mincu 11% <ucureşti tel.............. Comandaţi numărul de e.)D str...........?!a.................T5U Secretele succesului :e la idee la +ani Puterea ma'ică a 'îndului O călău0ă si'ură Curs practic de încredere Tot ce ai #rut să ştii despre se......curtea#eche....& CR%G.....................) P&BLIS...*ell Malt0 )orman B... Klauser $illiam Dlasser Zi' Zi'lar :ale Carne'ie &lan 5o2 McDinnis Dar2 Chapman Zi' Zi'lar %o+ert T.e poştale 'ratuite............. Scott "enriette &... Ki2osa/i :ale Carne'ie Dlenn Ban E/eren Spencer Wohnson &llan Pease O' Mandino O' Mandino T... !"i!# $r.X X :ar ţi a !ost teamă să între+ig Psihoci+ernetica 1orţa 'îndirii po0iti#e Paşi simpli către #ise imposi+ile )otea0ă şi acţionea0ă Cum să ale'em !ericirea Putem creşte copii +uni într o lume ne'ati#ăP 5asă 'ri.. Sch*art0 Wohn Cha!!ee $alter &nderson :a#id %eu+en Ma........ 34.imati# 6FU şi ta......................... &UTO% CO5ECG.......emplare dorite( indicaţi datele dumnea#oastră şi trimiteţi comanda pe adresa editurii........ile( începe să trăieşti .............=E8 /uvînt de încheiere ......=-( 3>=64===..........ro *e+A ***..............FE........................) 0232'2**252 C&'()* +)C.......... Plata se !ace ram+urs în momentul primirii coletului..... 236388....=FE Draţia şi +oala mintalăA mitul lui Oreste ............... arh... &%SE)E CU%TE& BEC"E PU<5.........e ale iu+irii :incolo de #îr! Tată +o'at( tată sărac Cum să #or+im în pu+lic :rumuri spre !ericire Cine mi a luat Caşca#alulM între+ările sînt( de !apt( răspunsuri .mportanţa prieteniei Cele cinci lim+a...........Entropia şi păcatul ori'inar ....... ro Curtea Beche #ă o!eră cărţi cu reducere de apro.............=-7 întîmpinarea 'raţiei ....

ul de a !i tu însuţi com. Wohnson :aniel Doleman Wohn C. :it0ler O' Mandino Zi' Zi'lar Spencer Wohnson Wohn C.erţ Psihoci+ernetica =>>> Clasici ai literaturii moti#aţionale Succesul şi atitudinea &lchimia emoţională Dîndirea laterală Trans!ormarea sentimentelor . ).*ell M. Con*ell et al.*ell <ill buain Waceues Salome :ale Carne'ie %on "o!! S. Ma. Ma. Bentrella :eepa/ Chopra )orman B. Peale K. Peale &nthon2 %o++ins %o'er :a*son )apoleon "ill Ma. "ill( $. Scott Pec/ Winn2 S.*ell Malt0 Waceues Salome <ill buain <o++e Sommer %. <lanchard( S.&l doispre0ecelea în'er Cel mai #estit #în0ător din lume <ur/e "ed'es )orman B. C. ". Ki2osa/i Scott $. C. 5undin et al. Scott Philip McDra* &!irmă te su+ propria !irmă Spune JpotK şi #ei putea Mana'er la Minut . ihn4 Start spre e!icienţă Puterea de con#in'ere Ma'ia ima'inii personale Cura. Stone Tara <ennett Doleman Ed*ard de <ono 1rances $il/s :ale Carne'ie Ste#en K. Marian Stan Michael <eer %o+ert T.nteli'enţa emoţională Cum să de#ii popular :rumul către tine însuţi Cel mai +un an &le'erea Moti#e pentru a 0îm+i :a sau nu %eali0ea0ă te pe deplin 6> re'uli de încălcat [ 6> re'uli de urmat :acă m aş asculta( m aş înţele'e 5iderul poţi !i tu %e'ulile unei pre0entări de succes 1ishP Trăieşte ţi piaţaP E rîndul tău <ucuria de a în#in'e Copil +o'at( copil isteţ 1orţa 'îndirii po0iti#e în a!aceri Calea ma'ului 1orţa entu0iasmului :escoperă !orţa din tine 3#.

pert în #în0ări . Elias et al.5. Ma0lish Waceues Salome Dar2 Smalle2 :onald McCullou'h Wamie Turndor! :a#id %eu+en M. Muchnic/ Wim 5oehr( Ton2 Sch*art0 <ur/e "ed'es! a! acerea de #is . W.& 5& CU%TE& %oss Camp+ell( Dar2 Chapman Zi' Zi'lar Spencer Wohnson Spencer Wohnson &llan Pease <ar+ara Pease Dar2 Chapman %oss Camp+ell %oss Camp+ell Dar2 Smalle2 &. McDra* $illiam <rid'es Charles 5e#er Ken <lanchard( W.n!luenţa lim+a. Man0 <rian Trac2 1ran/ <ett'er Deor'e %. $alther %o+erta Ca#a Ken <lanchard Phillip C.corn Conducta de milioane Puterea eşecului Biitorul depinde de tine Cum am de#enit e. Stoner <ur/e "ed'es Paul "anna Ken <lanchard( M.Tehnici de a #inde Wurnalul unui milionar Strate'ii de #iaţă <ur/e "ed'es <ur/e "ed'es Charles C.e de iu+ire ale copiilor Secretul căsniciei !ericite Mamă la minut Tată la minut :e ce +ăr+aţii se uită la meci şi !emeile se uită în o'lindă Speranţe pentru cei despărţiţi . 1a+er( E. BEC"E Cele cinci lim+a.ului po0iti# Comunicarea cu oamenii di!icili Mana'ementul şi #alorile în căutarea sinelui Mana'ementul tran0iţiei Biaţa ca o cursă cu o+stacole :e la scop la reali0are Mar/etin' la indi'o Şi tu poţi a#ea succes %eţeta unui lider în !ormă la ser#iciu si acasă :e la lectură la +ani "■ 1&M.

5aura Schlessin'er &llan [ <ar+ara Pease :r. &rthur &'atston . Phillip C. Este drept că încercările prin care o persoană #a trece îi #or aduce su!erinţă( dar acesta este preţul #ictoriei şi al unei #ieţi împlinite.umnea:oastră 8e a..) P&BLIS..nsomnia O di'estie per!ectă Comportamente dependente Dreutatea ideală Cum să ţi păstre0i sănătatea creierului Slă+eşte sănătos cu dieta South <each +ă rugăm să trimiteţi coman. Su!erim de cum #enim pe lume( dar su!erinţa poate !i în#insă dacă o pri#im în !aţă( dacă ne în!runtăm pro+lemele( ne disciplinăm şi ne 'ăsim ade#ăratul drum în #iaţă.resa0 C&'()* +)C.a . )e minţim pentru a ne alina su!erinţele sau în!rîn'erile( rostite sau nerostite. Elias et al.. Drumul către tine însuţi este un ade#ărat 'hid pentru cel ce #rea să şi în#in'ă pro+lemele.OTE%&P. Scott Pec/ Ec/hart Toile Sue Kni'ht Psiholo'ia minciunii Puterea pre0entului Tehnicile pro'ramării neuro lin'#istice SR 1.Copiii noştri şi dro'urile Educaţia prin iu+ire Cum să ţi înţele'i soţul Comunicarea e!icientă cu copiii Bor+eşte mi.incu nr! 11% sector 1% 211<55% Bucure#ti Biaţa e di!icilă L aşa începe această carte 0'uduitoare( menită să ne scoată din amă'irile şi comodităţile pe care sin'uri ni le impunem 0i de 0i.u'ală Orice !emeie poateP . Cartea doctorului psihiatru Scott Pec/ este un îndemn la cura.<5.. McDra* Waceues Salome Mami( taţi( mă au0iţiM Stimularea inteli'enţei emoţionale a adolescenţilor 6> moti#e stupide care distru' un cuplu El e cu minciuna( ea #or+eşte ntruna Sal#area relaţiilor Sin'urătatea în doi nu e pentru noi <.nteli'enţa emoţională în educaţia copiilor Waceues Salome M.& M. am atîtea să ţi spun Cum să ţi înţele'i soţia Politeţea de 0i cu 0i &rena con.IN$% str! ar-! Ion . Scott Pec/ le a tratat de a lun'ul carierei sale de . W. Ea se adresea0ă celor hotă rîţi să se de0#olte spiritual( să se maturi0e0e( să şi asume riscurile serioase care apar pe calea cunoaşterii de sine şi ă măsură celor care #or să educe copii sănătoşi i30 in spiritual( care să !acă !aţă pro#ocărilor #ieţii şi să nu se lase în!rînţi. SR)RTOS :eepa/ Chopra :eepa/ Chopra :eepa/ Chopra :eepa/ Chopra Wean Carper :r. <a0ată pe ca0urile pe care dr.

psihoterapeut( cartea se constituie ca o strălucită pro#ocare la adresa psiholo'iei tradiţionale şi a psihanali0ei. eche /unoscîndu*te(e tine însuţi$ vei deveni învingătorO :e acelaşi autorA #sihologia minciunii i ^j . &utorul propune o nouă înţele'ere a psihopatolo'iei #ieţii cotidiene din perspecti#a de0#oltării personale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful