Capitolul 7 Haşurarea în desenul tehnic. Reprezentări convenţionale şi reprezentări simplificate în desenul tehnic de construcţii 7.1.

Haşurarea în desenul tehnic Haşurarea este modalitatea prin care se reprezintă secţiunile obiectelor reprezentate pe desen, indiferent de natura materialului din care sunt reprezentate obiectele respective. STAS 104-80 –“Haşurarea în desenul industrial”. - linii continuii subţiri, paralele, înclinate la 450
45 0 45 0

45 0

a

b Fig. 45

c

49

300 a 450 b Fig.7 mm.se recomandă ca această distanţă să nu fie mai mică de 0. 46 Fig.  50 a Fig. 48 b 50 . 47 Distanţa dintre două haşuri .

Reprezentări convenţionale Reprezentările convenţionale sunt acelea care utilizează simboluri pentru indicarea pe desen a materialelor şi a structurilor din care sunt executate obiectele reprezentate. cotare. Standardele în vigoare care reglementează regulile pentru reprezentările convenţionale sunt: STAS 104-80–“Haşurarea în desenul industrial” şi STAS 1434-83–“Linii.8 – Simboluri pentru reprezentarea convenţională a materialelor şi structurilor Materialul Pământ Stâncă Lichide Umplutură Reprezentare Materialul Beton armat monolit Sc > 1:50 Sc < 1:50 Beton armat prefabricat Sc > 1:50 Metal: profile şi bare rotunde Reprezentare 51 . reprezentări convenţionale.7.2. indicator” (Tabel nr. 8). Tabel nr.

Piatră naturală Zidărie în general Zidărie de dărâmat Tencuială Mozaic Rabiţ Beton simplu Lemn în secţiune longitudinală Lemn în secţiune transversală Izolaţie termică. produse ipsos Geam Indiferent de material pentru dimensiuni mici ale câmpului Pentru fiecare dintre acestea. (cu explicaţii) Izolaţie hidrofugă Azbociment. fonică etc. 52 . regulile pentru reprezentarea convenţională sunt stabilite în standarde speciale.

acele elemente care sunt detaliate sau prezentate în alte documente.7. Reprezentările simplificate pot fi completate cu simboluri grafice. dacă se poate. pot fi reprezentate într-un mod simplificat. 53 . de scara desenului şi de felul obiectului reprezentat. Pe desenele de ansamblu sau de montaj. doar prin conturul acestora. Reprezentări simplificate Reprezentările simplificate sunt acelea în care obiectele sunt desenate la scară dar sunt reprezentate doar formele esenţiale şi.3. notări sau texte. Gradul de simplificare depinde de scopul documentaţiei.

a) Reprezentarea simplificată a uşilor şi ferestrelor  În plan.49 c 54 . pe desenele executate la scara 1:100 şi mai mici. fără arc de cerc (Fig.49 a). sau întrun unghi de 900 cu un arc circular (Fig. dacă este necesar. se reprezintă şi geamurile cu o linie subţire continuă(Fig. astfel: .ferestrele.uşile. uşile şi ferestrele se reprezintă simplificat. într-un unghi de 300.49 c) a b Fig. prin desenul tocului şi. cu linie continuă subţire. sau pe desenele stadiilor preliminare proiectului de execuţie. prin desenul tăbliei uşii.49 b) .

etc.50) a) uşi simple cu prindere laterală fără prag b) uşi simple cu prindere laterală cu prag c)uşi batante (cu linie –două puncte. pe desenele executate la scara mare. poziţiei pragului. În plan. (Fig. 1:50 sau mai mare. uşile şi ferestrele se reprezintă cu indicarea tipului. de tip K – deschiderea secundara) 55 .

cu deschidere vizibilă cu deschidere în intrând d) uşi glisante e) uşă turnantă f) uşă basculantă(cu linie de tip K) g) uşi pliante şi glisante h) ferestre Fig. 50 – Reprezentarea uşilor şi ferestrelor la scară mare 56 .

Reprezentarea simplificată a scărilor 57 . Secţiunea orizontală printr-o scară trebuie să fie reprezentată simbolic printr-o linie subţire oblică. a) fără secţiune b) cu secţiune Fig. a treptelor şi a liniei pasului. continuată cu un zig-zag.51 . prin indicarea vangurilor.b) Reprezentarea simplificată a scărilor Scările se reprezintă simplificat cu linie continuă subţire.

de tip K trasată pe diagonală şi se indică nivelul feţei inferioare a plafonului. pe desenele de ansamblu. pla fon sus +3.52). plafonul suspendat se reprezintă cu linie –două puncte. pend at 50 Fig. Conturul plafonului care nu atinge pereţii se reprezintă cu acelaşi tip de linie (Fig.c) Reprezentarea simplificată a plafoanelor suspendate În plan.52 58 .

53 .  În vedere şi în secţiune. nişele se indică printr-o diagonală trasată cu linie subţire continuă a) goluri b) nişe Fig.Reprezentarea simplificată a golurilor şi a nişelor 59 . golurile se indică prin două diagonale trasate cu o linie subţire continuă.d) Reprezentarea simplificată a golurilor şi a nişelor  În vedere şi în secţiune.

e) Reprezentarea simplificată prin săgeţi Pentru a transmite diferite indicaţii sau informaţii pe desen se utilizează săgeţi. 54 c) intrare d) sens de pozare a placajelor 60 . desenate cu linii continui subţiri. în funcţie de importanţa lor. N a) direcţie b) nord Fig. groase sau foarte groase.

 întreruperea conturului unei suprafeţe mari (Fig.prin linie continuă subţire în zig-zag (tip D).prin două linii paralele .4. Reprezentarea rupturilor Sunt reprezentărilor convenţionale. când acesta nu este desenat în întregime. 55 d) – prin buclă din linie continuă ondulată subţire (tip C).55 e) .7. 55 c) . indiferent de material (Fig. deoarece folosesc simboluri prin care se delimitează obiectul. 55 b) .  întreruperea barelor sau a ţevilor (Fig.prin linie continuă subţire (tip C). 55  întreruperea unui element.  întreruperea unui element din metal (Fig.linie – punct subţire (tip G). utilizând categorii de linii şi simboluri: a d b c e Fig.prin două linii paralele .  întreruperea elementelor de lemn ecarisat (Fig. cu intercalări de linie în zig-zag (tip D).linie continuă ondulată subţire (tip C). 61 . 55 a) .