FUNDAMENTELEPOLITICII

Clasificarea j ocurilor Jocurile pot fi clasificate potrivit mai multor criterii. Primul criteriu este numàrul de jucàtori. În exemplul cu examenul la çcoala de çoferi aveamun singurjucàtor (dacànu cumvaam considera cà ,,natura"e un al doileajucàtor) ; jocurile prin care modelam încercareamea çi a ta de a ne întâlni undeva în Bucureçtiau doijucàtori ; în general,unjoc poareavean jucàtori (n > 1). De obicei, consideràmcà numàrul de jucàtori estede cel pugindoi çi estefinit. În studiul cooperàrii sociale, chiar dacà pentru a face mai intuitivà analiza pornim de la exemple de jocuri cu doi jucàtori, cele mai interesantecazuri sunt cele în care interac{ioneazâunnumàr mai mare de jucàtori. (Deçi sunt importante çi situaçiileîn care doar doi jucàtori sunt studia{i: exemplelesunt numeroase, de la bàtàlii între douà armate la conflicrul dintre marile puteri în perioada ,,ràzboiului rece", la competiçiileelectoraleîn sistemelecu douà partide etc.) Analog, putem distinge jocurile în funcçie de numàrul de strategii de acçiunedisponibile pentru jucàtori sau de decizii pe care ace$tiatrebuie sà le ia. Un joc de pocher, de whist çi, practic, unul de çah sunty'nile : jucàtorii au un numàr finit de strategii de acliune în fiecare moment al lor, iar jocurile au un numàr finit de paçi. Uneori însà straregiilede acliune pat h infinite - çi acceptàmacestlucru mai cu seamàatunci când ele por fi descrisematematic. Un al treilea criteriu de clasificare a jocurilor vizeazâ informalia disponibilà pentrujucàtori. Unelejocuri sunt cu informalieperfectà: fiecarejucàtor çtie în fiecare moment totul desprejoc - çtie care sunt regulile, çtie care sunt câçtigurile fiecàruijucàtor la orice profil çi çtie tot ce esterelevantdespre ceilal1i jucàtori (în particular, çtie cà sunt ralionali çi cà vor alege potrivit unui anumit tip de argumentare).Acest ultim aspectva fi discutat pe larg în capitolul urrnàtor. Deçi pare o supoziçieprea tare, nerealistàatunci când vrem sà descriem comportamentuljucàtorilor reaii în situalii reale, supozilia infbrmaliei perfecteesteextrem de atràgàtoare çi permite sà facem inferen(esemnificative în multe câzuri, cum de altfel vom vedeamai jos. În schimb, cândjucàtorii nu çtiu în orice moment totul desprejoc spunem cà avem un joc cu informalie imperfectà. Jocul de pocher este exemplar: jucàtorii nu cunosc ce càrli au ceilalli" Sau, sàne gândim la perioada,,ràzboiuluirece" : celedouà mari puterii
1. Dupâ cum se observà, acceptàmcà un actor sau r.rn jucàtol' poate fi si altcevadecât o persoanà individualà- de pildà, poate li un \riir sau un partid, sau un alt actor colectiv.

: Fleuuou çurjoJ ur nllsou insof ârlf,s3psol r?r.uep eâcrJlEl^l.rnln_onb_nl€ls uâJâurlualx eaJænpeJ çundoJdESnes I nrlcadsa:rnynla8nq çundord ps Lr,qoed -sâJ inruolrropul Jolrcnrlod ea;aurisnsrutuad rn1rua?nq eolrJErngundord çs : aunriceap rr8atuls re4 erJrzodsrp EI âJuplued eJ€rerd(.001 nc pp8a _ soi r?rir ep lâslJleu e pinsçc acuo n;luad çclpe - suneeploltrl 13e,r roleluecord uruns 'odrladurocu1 luns apq:ud Enop Juop EJ snup8 ure runo ,tuapr^E) .ua8 -âlE u! aullqc u^ âl aJecêrJ a:ec ed JolrJnlo^ 1ruuaco:drS epurdep?^ slsEâcB e1 euode: Jo as erlrreduoc ul el?UB eplr:ed Fnop elâJ e:gc uI InloJ ep Fc '(nyduraxa ruaundnsa:d'rninldruexeln8urp ap pugcrgrldrurg êp 'çlurcos ericel 'BetetEugs .erlecnpa) -ord nes earaudsns 11:nllncrr8e çretrrorrtl eur^epEIBrcos uruedurucul pJ trloundnsardg5 .nldurexeun urçnl FS çue1qo:d o ElpJotsalâ

urn3 c llrolErnf 3e1u
luul:odrur loJ un olg âJrjeJJoruap âlrJnrur8at u1 a;ee ,erllzodo 'surzrul BZ?ârrJJoJ plol else nu llBlçlac '1nurann8BuuoJ eleod r$ Iê FcpurrJ u1ealetrrofurug8rtSgc plued un gJep:urqc i aleot rulued Ecgauâqâlsâ iuârrrulJpd ,asndoâtclguoc nB âlercosrolel3rguoc esdrl pc Erêprsuoc ISruolele reorqoap '( arirzodourp êlac rs aralnd u1ayepri:ed ç)Bp Jerqo irlioi nc a8rtsgcçs eelnd 'prerd ;u rsap rr:olpcnf riol erec u1 al:ncof eluusoJelur elJBoJ luns 'eapâ^ tuo^ 'pzrlBue IunJ mluad :er) ppreld çs r1o1 nus a8rlSgc ps rr.rolpcnf Iiot uc Irqrsode : oJâz else relu nu rolrrn8rlsgc eIIIns rcrv 'a$llu a|rlow ,1, slrurnu-?seuncof ruâ^V 'eluaprcuroolelol roru 'asndo Ielol rcru luns nu rolr:olgcnf elrrndocs 'llEIEIâcep;erd oo uââc IJBXâolse JotEOnl çsul roJrqo êC un p8rtsgcâc Bee:) 'r,io1çrnfrop JBop 'nldulexâ op 'pugc pruu pans ure,Lu : /r, csotunu as rrncof etsârv 'ap.lard Irul€ pJ€p retunuç8uSgcrolpcnf un raqcod ep cof un e1 le8usgc aleod lnun rËrunu'aluipesardâp n€s reun:d ep lnlsod uy rieprpuecrop âJlurp 'leJ el :EorJrlso aleod es çdrqce p:n8uls o ,e"lucrgrluc ap IBqloJep roeru un 'esndo 'r:eprard e1 alundocs rJnzeJalle u-I ecnpo-rd eu urrsnernu çc ielol luns 'urrulgluJeu roprjgrue 'IJInzec tuuop âurl rs nJ ne pnurcJ : InlduJJBr elrrndocs ES elâun uI 'Gg6I : srlKê-I : OOOZ : 3ur11eqc5 va*) pttutoc nos asndoruns ro\rol -ptnf alttndoJs êisJ rrJ BJnsFru ep erlcury ug rs elecgrselc u 1od eyuncol ('l3uol13JPouI u! riue:oufr runs râ i aleldurocnlew:o.;urapesodnu çs leuoriuâlurpotrrugpldaccu nrot.rp uoeun EJ 'l'6 eaunrioas'rtttltlod Jolaluawopunl lB tunlo^ ;nruud ûtp 'âturrus seueuresE ep ueJnps eu çs) 'elunldecuoc âJpuJ JolelBdrcur-rd pdnp 'nrz:el rerx rJncoi ep 1aJtsu BeJsspJl ardsep €lnssrp ruo^ 'rnlnJssJe^p? âlu eorurouosâ nBSeJBlrlnualripllceducardsap elrjeuroJur e1eo1 nueurfapnu
6I

'pcntlod elur,ru;

y^rJ)e'rot EunrlcvrSarvurvruorivu

FUNDAMEN'| ET-ti POLII'ICII

PartidulB: PartidulB: bugetului creçterea bugetului scàderea
Partidul A: Creçterea bugetului 60 Fartidul A: Scâderea bugetului 3 5

Partidul B: men(inerea statu-quo-ului

40 80 65 55 40

20
A< AJ

55 65 35 55

55

PartidulA: Men{inerea statu-quo-ului

60

: mai întâi, Procedurade tip maximin de alegereconstàîn urmàtoarele pentru fiecare partid determinàmcare estecel mai prost câçtigpe care îl poate obtine la urmàtoarelealegeri dacàjoacà o anumità strategie.Pentru partidul scàderea A oblinemtrei minime '. 45,35 si 40, dupà cum va suslinecresterea, bugetului,respectivmenlinerealui la nivelul existent.Pentrupartidul B cele trei minime sunt, respectiv,40, 20 çi 55. În al doilea rând, fiecarejucàtor (partid)determinàmaximul între aceste câçtiguri.PentruA, maximul este45, iar pentru partidul B maximul este 55. Agadar,partidul A alege sà propunà creçtereabugetului, iar partidul B - menlinereastatu-quo-ului.Rezultatul jocului va fi deci perechea statubugetului,mentinerea de strategii(creçterea -quo-ului), iar partidul A va obçine45% din voturi, în timp ce B va obline d o a r5 5 % .

Concepte de bazà doar între doi jucàtori, Pentrua simplifica, sà admitemcà jocul se desfàçoarà pentru I çi cu,r, dispontbile 1 çi 2. Sà notàmcu-r, (i 1, ..., ru) strategiile :1. pentru 2. Atunci un rezultateste o ..., fr) strategiile disponibile Ç pereche(r', )'1),iar func(iile de utilitate a, $i rt" iau ca argumenteastfel de perechi.Pentrua face lucrurile mai intuitive, strategiiledisponibilepentrujucàdisponibilepentrujucàtorul 2 torul I vor fi notatecu jr, x'etc., iar strategiile vor fi notate cu -)',]" etc. Adeseori vor fi folosite urmàtoareleconcepte: - r estecea ntai bunà stroteglepentru y dacà çi numai dacà, oricare ar fi .t ', a v e m& r ( x ,y ) : u r ( x ' , l ) . - x este o strategie dominantà dacà çi numai dacà x este cea mai bunà pentruorice 1'. strategie

{.ng alsllsrâÀluIl :ng alBllsraÀTun :NT : rlSarncngul aurl rS aurur eJlulp e1 eereund ul yncof rrJrulglul e êlec unlurure au pS 'plueurruop çlsuoo arec er8eteJtso arlrzodsrpel Eqlu nu ps rrJotpcnisc lrqrsod e rrncof âlaun uI '. r Sp c e p( .K'x)zn: (('x)zr urene '.r < r tuo^€ pugc 'çppd op :allelrâlâo nc (.('. i tg :e aJ€cuo 'pcep rcunu tS prep r rulued erSete.'olâJl?dètrrldo luns êrBc rr8al€Jlsop rq3âredetlnlll re(u €lsrxê lod EJ çiuunsn nf. r ) I S .{ < . proN ep BrBc .otoJud rorredns q u" edelar EOluplou ES .r) rS ({'r) u8are-rts çleouodns â nu êlâ êlurp eun rcru Er eeleierrdord alse nu .t'r) uqca:edoleJudpreor:adns ârJESâJeJ(.v rSErvrrrvNorlvu .tD(l aJnjltouadnsrs z7s4gntqrlry)a ap eletdecuocururJep ESrrrncv 'r ocrJonrlued or8ale:ls çunq ruru uâc otse ( pcup r€runu rS çoup çlueurtuop er8eler]s o eise ( '(. proN ap srs:) :tlJ..x) eqcerado Elsrxe pcep pr.< {.( u?atels ap lqcared o@rDd alsa rr8etu:ls ap eqceradg 'pcoof o aJD)ad o8arctts luawlrun âqîulLlJî125 lvAlnwrls unal| a10 nu ruawlu qsDN nJqll|q)a un-JLu!'tuâpr^a 'r n:lued erSete4s çunq r?ru Eacâlsa { rS{ n:tued er8alerlspunq rerrrBâJêlsâ r çrup rl?urnu rS çcup qsoN nJqurqJa un alse nSaterlsep (('x) eqcarad6 ' 0ld. T < r E c e pr e r u n u 'r) ptoouadns (.('...utldo rerunu rS onJod nu EOBp alse rrSelertsap (( 'x) eqcered 6 '. ( ' .rts punq reru uac alsa { - : rS(7 1ruotçcnf rutued)ee^eruo^ '?o1euy y^rJla1ol aNnrlf.{ Jep '!. ocnpapet€odâs rJre oC '.I ap rqrorad ptsrxâ : ptêldLuoc :nldruaxe lnrotpruJnurp apê^ os runJ 'qsBN nJqrlrqoârn?urs un çsur ul rurulgtul ou ps rue8âluropuetueeJpJur elâc '.(.qs€N çlslxê uûâui) "Jol rSelocu eJqriuloâçnop çlstxe JEp : çtueulruoper8elurlso uronunu ru IcIu rSna rrrlq v v ç- v .

ID çi (II.iar perechea de strategii (1. care vor fi strategiile (mixte) pe care e rational sà le adopte fiecare membru al grupului? Solulia cea mai cunoscutà estecea formulatà de J. nici inferioarà Pareto perechilor de strategii (I. Soluçia Nash (*) O problemà importantà este urmàtoarea: datà fiind o agendàpentru membrii grupului (iar siruaçia inilialà esteuna dintre opfiunile aflate pe agendà! ). dacà într-un joc fiecare jucàtor are o strategiedominantà. atunci combinarea acestorareprezintà echilibrul jocului (singurul echilibru al jocului). În acestcaz. oricare ar fi perecheade strategii.sà notàm aici cà perechea de strategii (I. De asemenea. În general. dar nu estenici superioarà. I) esteoptimà Pareto. un jucàtor are de câçtigat dacà ar schimba uniiateral strategiajucatà. atunci un jucàtor poate sà-çi constiuiasoâ urmàtorul tip de strategiede joc : el va juca fiecare alternativà cu o anumità probabilitate p.tlindcà nu existào altà strategie care sâ permità unui jucàtor sà câçtige{àrà sà piardà celàlalt. II) . I). fiindcà jocul este de tipul dilemei prizcnierului): Juôàtorul2: strateglaI Jucàtorul I strategia I Jqcàtorul 2: 'stiatesiaIl 3 A 3 2 4 Jucàtorul I stratesia II 2 Intr-adevàr.strategiile pe care e ralional sà le joace membrii grupului . De multe ori jocul se repetà. În particular. açacum se vededin urmàtorul exeniplu (la care vom reveni mai jos. I) este singurul echilibru Nash al jocului. Alte jocuri riu au însà nici un echilibru Nash. vom spunecà jucàtorul face apel la strategii mixte.FUNDAMENTELE POLITICII Jucàtorùl2t stratésia I Jucàtôrul I stratesiâI Jucàtorul l stratesiaII t+ a 7 1 2 J I I Pentruambii jucàtori. Nash (1950): potrivit acesteia. alternativaI estedominantà. ea estesuperioaràParetoperechii de strategii(li.

sqBr$ lz:In{olr}n{: I B.trn1rer ?elzlrlrlnrrnl pzeaSele erlcunJ snop e o oo 'l 'ç ( durrt u1 eâlplrtrl1n m1 rer Bâle]rlrlnr rni pzeeSele âletrlrln ep erlcury o :€r '.ls plnunue o n.âs nu 'Z '0I erinlos Bâtrtrlrln.ld o.t uo1çcnf rop reJ eJlurp âJË3êrJ rcâp :I erSele:tsa?ep 7 prolçonf rur '1 er8alerlsa8ep 1 1mo1çonf or€c u! eaJ rg e.urxeru pugn€ eleo tuns âlsâ gc uaieter"tdord v^rJJaloJ gNnrIJVrSsrvrl'rvNorlvu .rdo.(soÈeBugrs urp elnspc) âl€lrlrln ap rlptrun ç auriqo e.nf 8 v Ir:B!Fâle4s :z:Itrolçrnf t I u.rur eIrn8rlSgcnB re pJ mlnrdegeridacxenc 'rSeaeoe âuVurEJ 'eprn1o.'rn) .".rdprBxts: :I In.e udnlos pc aunds IBruâs I (alesre.t çleuorier erinlos çc p^Jasqoâs 'unurxeur era8elz ap urnpecord pugcrldy ç I ç ç II EIBtfErls :I Inrolgf.rûlPrnf : ro[ 1n:olqurn arg (*) nlduaxa : qsBNulinlog 'x er8ele.n apun '(nrn -'rn) ' (orn ..ur '(psualueJununuoJul 'u8eters elâun ?lseâce IJ E^ x er?elerlsrJunl€ ulp tuçururrla pcup rS ppue8e ad alegu olec eJlurp ESBaI€ alse r er8elu:ts o çcep) aruûMîatr apÊawis etuurrmlâluns pcep pqtuqcs es nu erlnyo5 'g 'rnlncoi IB lellnzoJ UBun-Jlul llnru reru o?uSgcps rrotpcnf riquru eo lrqrsod o nu :plulldo-orurd âlse çc ueleleudo.{s?N ppue8uo ad lrllpuoc nrled elareotçruJn atege elnSalerlsâJlur p8eeleçs Ez€âuun7 rS 1 rr:orpcnfpc uraundnserd çg 'plslir-ulerierutsnc auriqo el âJuJed etau roprn8 lroder u1 rolgcnf âJ?cerJ -rlSgoIB Jueruâlurupsnpord luzrr.i rni r lellnzâJ un pJâJâJd rolgcni un Écep 'nlduraxa ep) r:otpcnf rop roler e dinttlun ap nûtun! oataîa1o ap pruapuadaput alsa Brlnlos 'I 'y : elrqeuozeJ t€lnurJoJ€ r.d are erlnlog'7 '(eqlurqls e^. IS 'rn : lnsnpord pzeazrunxeuJ eJBcsoatp elsâ arec erfnlqs ern?ursço luJtsuoruep e qseN Illpuo3 ruled olâo alSaurldapui 'lliplrulruoue eelsler.l pcep) pcunulis olse Brinlos 't erfnlos rounl? rS1 urotçcnf EzBêsJâ^.rluadroi alriçtliltn ter 'uolJe rop Jolec e1e eler!rur elriçlrlun luns 0-r1rS 0..

rd ug ç8nSgc râ çJEpluârâJrpul'lnlulpzâr 'punêrdu4 pug^E preldrSEBrtSgc elSe.tofeur tuo lnppud lcunle < y^[ca-roJ aNnrIJv rSaJvu'IvNoIIvù .rd urp alrqurJe^ ul 'âxlJ y1lrodo.drurutlntu âiseBruroJe.Ix gcvp'pc?^Jesqo 'puglncleC nu relr.rud âJ ul ecrluâpl eluFeJa:d rlrolçcnfâJec ul 'prnd eruuopJoocep eluncof çgB es lelecs 1e1çdec 'glnu 'letol B-I esndoluns roluolgcnf UulEIec Erunsnc aluncol ep tulâpotu âlsâ 'g.rtu1 ppqeqo.talurroyrlzlal Inrueuop up elelduraxeurnJ I Elseâc€ â^rlcârqone fluepueuroc rop leJ 'rerâlle Bunundo ês eJelrlnuaiJoJçnop âJ€cuI 'Jollllpfq rJoasâpe elso EInu Erunsnc rrncof ap cnetu8rpeJed IB Iât l?Jâprsuoo eluod nldwexe un 'luacord rSuyece eprard tpEIaJ eJBcul InæJ ul rJnlo^ urp ppJed un : ueE lsâce âp otsâ 'plerolcela erlrtaduroc ul eteg? tuecoJdun gSrlSgJ 'I'II rolepqrud IB eeunrlcas ul eruâJ^ep rctu l?p rue-l oJBcad lnldtuexg 'pplol elsâ JolrJolgcnf eprndocs eJlurp erirzodo âJBJul 'ruârlxe lnzel glurze:da: aig EInu Eruns nc olrJnJo[ 'olxtu elporu no olec ed eproqe ro^ ol eJeolçruJneeunrlces nc pugdacul I euerlxe ul âl€lJBelrrncof rurunu etncsrp ron eunrlcaspls?ocuuI 'âlxttu âArlorunc aluncof luns : errreJlxa Enop elâJ aJlul psul csesp?es uncof 'prcuroc âllruu rsru elâJ JolrJolÊcnf rornlnl eFrndocsaJesul lnun 'p.u10dunp 'elsâ 'ruâJâud ep dn:8 un-rlul 'ulnu ep tecnl 1ac I ç1nu pums nc 1nun elsâ 'âJeJUIIecep roarrrun-Jlul osoulglul os eJBcadqca 'leqloJ ep Enop aJiul Incol '(OOt'd '0002 : 3ur11eqc5) afuuagard ep aluredas ro1 'elrqrsod 'unuroc ps arnqâJt alaleJs ad re elâlu11nzâJ el€olcrluâprezanle^a Inlulol grlrodo.]U JoA âleuorleu.'rJolç?n[ rop rac er1u1 :nd lJrguoc un [uâ^u eJBcul alrJnzeoel lsaJe zen1uâccv 'âreJcnl âlse nu nruauop u! JolrJncof rarJoelEeJuzrlrln lsaou ç1€UUJII çJ ruplou çs ug aurlnd âuuo.nd 'prcuroc âleseJâlut eJecul nes asndoluns roluolpcni çuuog ul lrucrlJuoJ aprndocs ârec uUBrnspruep ericury ul âlucgrselcg tod eluncol Ec tnzp^ urv rs lcrlJuoJ'7.'Il aruuoprooc 'tuâurulJud u! âle8ârueunxordeuepuodno 'rrsur epruedgnopFlsrxe e1suâce uJ pugc rcuruep-reio-.led âu Iepou ?âIop IBlsecv 'puuoJâJ nluad ezalol ps âtsiuâlg ro^ epruedelequre 'rcru eueoJ rr zx pugc 'psul 'rrulzod âlâiuâJâJrp luns rS e:1urp lgc ep tgc elsâ 'ÊrruoJet gaep a ruluad BloA?^ JulrJourru ulued elo^ B^ ErrrJoJeJ FprtJ?dJBC 'a 7x .r.:arfcrperdo elrur.

. O informalie adiçionalàfoarte importantà era urmàtoarea: în nordul insulei Noua Britanie vremea era foarte rea. iar câçtigul obçinut de o fo4à militarà este exact pierderea celeilalte. . La est de Noua Guinee. situalia ràzboiului ajunsese la un punct critic. a primit ordin de la generalul MacArthur sà interceptezeconvoiul çi sà-i producà pagube cât mai mari. càtre o lume mai complexà. iar cornandantul operaçiuniiera amiralul Kimura Masatomi. la Rabaul.În februarie 1943. iar acestemodele pot fi testateempiric. fiindcà exemplul bàtàliilor ar putea crea o astfel de impresie. ajutând astfel la testareateoriilor propuse. l.constàîn aceeacà extindedomeniul modelelor actorului rational dincolo de granilele restrictive ale perspectivei realiste tradiçionale. convoiul era alcàtuit din opt distrugàtoareçi opt transportoarede trupe. în care preocuparea este mai pu(in exclusivà asupra problemelor conflictului çi la fel de mult asupra problemelor cooperàrii".a fost realizatàde Haywood (1954) (exemplul este discutat çi în Brams : 2004. Japoneziidoreau sà transportela Lae Divizia 5l. cu o escortà de aproximativ 100 de avioane. Comandantul Diviziei 5l era generalul Hidemitsu Nakano. Dar teoria jocurilor a fost aplicatà paradigmatic çi la situaçii ce pot fi modelate cu ajutorul jocurilor cu motive mixte. cu ploaie çi cu vizibilitate redusà. care a fàcut apel la teoria jocurilor (çi a sugeratîn ce fel acesttip de analizà diferà de cea prescrisàîn timpul celui de-al doilea râzboi mondial de doctrina militarà americanà). p. Punctul de plecare este situalia convoiului Rabaul-Lae. cum sunt dilema prizonierului (în cazuri precum cursa înarmàrilor) sau jocul LaSii (ît cazuri precum criza rachetelor din Cuba din 1962).FUNDAMENTELE POLITICII opuse. comandantul-çefal forçelor aliate aeriene din zona Pacificului de Sud-Vest. Dupà Snidal (1985. În acel moment generalul Kenney. accentueazâ Snidal. în timp ce în sudul insulei vremea era bunà. în Noua GuineeI. lucru. în timp ce nordul ei se afla sub control japonez.25). Sudul insulei Noua Guinee era controlat de Aliali. promisiuneacea mai importantà a teoriei jocurilor . Serviciile de informalii aliate au transmis cà în nordul Noii Britanii. fie pe la sudul acesteia(prin Marea Solomon) . insula Noua Britanie era de asemenea sub control japonez. Convoiul se putea deplasa fie pe la nordul insulei Noua Britanie (prin Marea Bismarck). Ravid: 1990 analizeazâ acurate1eaanalizei din punct de vedere factual). Teoria jocurilor.japonezii formeazàun convoi (trupe çi aprovizionare) care urma sà se deplasezelaLae. propune modele de analizà a situaliilor. în sud-vestulPacificului. în ambele cazuri durata deplasàrii era de trei zile. O analizâcelebrà.

rloadser 'rS elurlurerler.r.trre8au ârârunu 'a.uoc âJBls çs uetnd Iê 'eelelllrqou alsa rari -BrAB ele efelue.nuoo âzelueuo ps 'zeuodef Inluepusruoc ruluad :rr8alerls pnop arfrzodsrpe1 Be^B eJeoeg '1aday 'aunrlcu ap er?e1e:iso nea?e1urnlnro^uoc 1e zeuodei lruuepu€ruoJ 'a.llv tS E-rvlrrvruolJ.te eJecul InlêJ ep eepurdeprrJptun4uoc Inluepueruoc '9llJglp r€{u Bre rnlnro^uoc u rruelrJg rroN IruBllnzâu Inprou el eâre]îelâp 'rrurâJl ?znucurp 'pc rn8rsapftC 'pns e1ad arg'pJou el ad elnc-trc elsâJepo âIJ 'telJâlep El€po 'zauodef lnto.(auuey yAIJJE'IoJ aNnr.vu .r.ru âlrJerrr âJlurp Inun tunc 1arue1r:genoN râlnsurInpns Bl arJ (lnpJou e1 eq a:alSuounJalap olâueor^uâzaJluâcuocrS-çsuatnd .trlrzod Bc elnoâJlluns elê rzeuodefrulued ec drurl ul ereurnueJ elncaJlluns 'Elerle elelrz eteuue rutued lrnlnro.('oraz no p1e?e âtsâJolâJ-+rJ euns sof reru âp râorJl€ru u çinsçc âJpoârJ ul : EInu prunsnJ âtsâ InJo[ 'a.uoc op âlrz op InJEunu IE tuetuepJeqtuoq gclpul afnsçc ug alar.r3) 'âlârsolErurnnero elelellnzal 'ue8ele ep ericury uy 'relnsur rnlnpns erdnse nBSrnlnpJoue:dnse âzâJluâouoJ as Es '1ur1e lnlereua8 ruluad I aruulrrg enoN râlnsut Inpns e1ad nes InpJoue1ad lnro.

Care dintre acesteposibilitàtidevinerealitatedepindede alegerile celor doi comandan$. obiectivul era acelade a minimiza pentru comandantul numàrul de zile în care convoiul e bombardat(çi. Ca urmare.Repet. atunci .çinând seama de libertatea de alegere cel mai prost rezultatpe careîl obçinea convoiultimp de douàzile. cà fiecare$tiecà adverproceda ra(ional sarul sàuçtie cà el este în consecinçà. . de asemenea.era convoiulsà fie expus bombardamentelor. au alesexactastfel. ca urrnare. soluçia cea mai bunà era sà aleagà sà japonez concentreze càutareala nord de Noua Britanie.maximizarea . PenffuKenney. Ca urmare. fiecare comandant trebuie sà {inà seama de felul în carejudecà çi adversarul. atuncicel mai prostrezultatera sàpoatâbombarda sà seconcentreze convoiulo zi. în schimb. lor. dacàalegea a adversarului era sà bombardeze spresud. çi cà va În realitate. ceamai bunà pe la nordul insuleiNoua Britanie.pentruel. cel mai prostrezultatera sà expunà convoiulbombardàrii pe posibil însàca timp de trei zile timp de douàzile. E importantde subliniatcà rezultatulnu e dat de {elul în ralionamentul în carealegedoar unul dintre cei doi comandanfi:de aceea.pentmel.de a minimiza pierderile puteasàselecteze suferite). Dacà (concentrând o alegeape prima avioanele de recunoagtere sprenord).cà încearcâ sà-çimaximizezeobiectivele.fieoare era sà navigheze alegere plecade la premisacà adversarul comandant sàuesteun jucàtor rational.iar istoriaa consemnat cei doi comandanli bàtàliade la MareaBismarck. Kenney unadintreceledouâlinii.FUNDAMENTELEPOLITICII Fiecaredintre cele patru càsu[eale matriceijocului descrieo posibilà bàtàlie. Comandantul a actionatsimilar: el aveade alesîntre cele douàcoloane ale matricei. dacànaviga la sud. prin urmare. japonez.obiectivul era maximizarea numàruluide zile de bompierderilorpentruacesta) bardarea convoiului(çi.Dacà navigape la nord.

snds e-rru nu epze? J€p 'reJârâJrad o u1 3re.u ES ourq ruru lec e Ec Jeprsuor'turulglul eu ps EJ 'lceJrp tupcrunruocgs ualnd nu lgcul 'Es?cellqour InuoJâlâltelrn e-rSrou eJlurp Inun JEr 'lrule ep Inun ureprerd âu lup luetuotu un e1 l lelreurradns un ul erlos nc punardurl 3re6 . çunardrug 'co1 tSelace 'eruoag ul ropugrugtue8reu Es çz?âluoJ e8reur epun çæâl -uoc nu : IâJel upacord ateodurios 'râ FpugJ e.41 . 'lcerrp ?orunuroc urelnd nu 'Fqoru uoJelât âJB nu rou âIurp Inun EcpurrJrer 'urrfrgdsep au 'Sero un-rlur plep erur:d uuad 'âurl nî 'tung lep luâruotu un e-I .pJoN op eJEC?l nus elslrslâ^run BI tulu -lgtul au gcup urind eetdgzeeluoo rou enulp âJ€ceg rutuêd 'Sero u1 r-ulglul eu e op el u rS BâruBâJecJecul €rJcsâpec lncol ?l nou urp rurpug8 eu çg .I 'âsecâJlurpEun sl ag 'lruan rrr€ eJec ed eererlur ?l ârJ 'teTreuuedns urp lerceds col un-Jlul onp çr. '(rolpurn 'ounao) atal 1n1olducu1 leleJl U s^ âJsc 'Jelncruud -Soouncep pldecuoo el u1)roprncof e luraue8uguere?elelulrutuad etueuodrur op trqosoepâlu1lnzer€l snpuoc nB (666I 'gL6I : truerunv 'nlduexe 'elur^rJt ap) a:eoualln ozrleue'llnru rBtrAI gc çsu3leqord luns nu uncof ep IâJlsB nE (696I) sr/r\â'I rnl B uor r$ runce.s'rof. 'â1IJâJIp âJo El eJrulglu!?l rue^ ruo^ EcepIâJlsE rJ eA nu J€p 'âulq g e^ EJorSeaece el lopugrue ruâA ruo^ EceC 'BJo cselurrupruru nu! nu ffp '(aletrsrenrug e1) Se:o ul ool lltunuu un-rlul rzplse âurl nJ csâulglul çrx Fs lllrqqs urv .aNnrIJvrSarvtrrvNrorlvu .nâ lelrn urp nes . 'lcsluoc uI nrzJgl rBru 'urpuns untu urEJlul lopugrrrBçcBp n?s puns nu Inun 'rep 'llulElao ed puns rou rcru pcep llurparur alSallqelsu âs BâJrqJo^uoc 11 'edrueJlu! eJlulp Inun Igrrrnu çceq es BâJrqJo^uoc'lusilodrur âuBoJ €^âJ ruelncsryrurucolpugc 'lep luâruoruun BI :uoJâlâi ?l urqJo rop rou 'rSp:e1 . 'co1rSelece u1 rua8raurps ureSaleçs ropugruelgoul IâJls?elrumice rupuopJooceu çs ârnqeJ] 'Jo :rurulglul eu a ES lueuodun .uolçcnf riFur reul eJe lnoof zeo lsacEul 'I Eerunl ElBol lBcgJqrul e-s ulnc IaJ 3l rusc ceJqlul Fru EoBC 'lrJop ep ?lnurl e â-rec.d '(096I ul ptep eurud plecryqnd)(OOOZ) Surlleqcgrnl BotJeJ 'uolpcnf arlul rrJpuopJooc e pqurEepr?tu rc 'n3e1ur1s raun u rolgcnl ârzceg arlpc ap rueEaleuualqord tdugep çund ps "rednu âlâ pcpurg 'ruercr1eJoe1 ruiued a1u?seJelur urlnd rn:Ed ne çrnd âJsuopJoooep elrJncof çrnd aruuopJoocap rJncol Tç yAIrf. 'co1 rSzleceug ura8raru ps ure8elu ropugrrre Ecup IJ e^ ourq r"ru IeJ : elncsouncrcru âleJ elrJnJolluns ?JBCrSrerrpurug eier.

Exemplele (2000)9i Lewis (1969).în una dintre situatriilede mai sus. dacàamândouà alegacelaçi numàr.7 . iar eu am venit într-o càmaçà çi în blugi)l. Uneoriprocedeazà simplu. 2) predominà coinciden(a scopuriloracestora. dar. Cunoaçterea disponibilà (*) Când mà gândesc. douàpersoane urmeazà sàaleagà un numàrîntre 1.fie le întâlnim chiar noi repetându-se de foartemulte ori.Dacà$timo astfelde regulàçi çtimcà çi celàlalt o cunoa$te. Fiecareasemenea echilibru esteun echilibru Nash: nici un jucàtor nu poate obçineun rezultat mai bun pentru el dacà çi ceilalçijucàtori nu-çi schimbà (Lewis: 1969. Experimentele au doveditcà. De pildà. jocuri ? Ele modeleazà Ce au în comunaceste în care: 1) rezultatul situatrii depinde de deciziileinterdependente alejucàtorilor . trebuie sà fac o presupunere cu privire la felul în care tu ai rationaçi ai decideîn situaliarespectivà: Atuncicând vorbimdecoordonare.. încerci sà ghiceçti ce va ghici celàlalt cà tu vei ghici çi tot a$a. fie similare.omul mediu". saucândtoli ceilalli suntîn hainede galà. pp.pp.gi mai çtim un lucru: cà çtim cà alçii s-au confruntatcu situatrii oameniireu$esc de obiceisà rezolveastfelde probleme de coordonare.FUNDAMENTELE POLITICII e bine . Cubitt Sugden:2003: strategia lor de actiune Vanderschraaf: 1998). În coordonarea tacità nu înseamnàcà încerci sà ghiceçti ce va face celàlalt într-o situatrie obiectivà. . nu câçtigà nici unanimic.Sànotàm precumceledescrise cà siruaçii aici nu suntsingulare.instituçie". la infinit (Schelling: 2000. preponderent.dimpotrivà.În cazula douàpersoane carevorbesc la telefon poatefunclionao regulàsimplà: sunàdin nou exactpersoana care a sunat primadatà.ele sunt foartecomune. oamenii l. nu înseamnà càeaeste o problemà dea ghici ce va face . 3. 8. Dupàcum vom vedea în ultimul capitolal volumuluide fagà. Dar de multe ori nu avemla dispoziçie astfelde instrumente care sà ne permitàsà gàsimo soluçie a problemei. atunci coordonarea estemai uçor de realizatz.desigurcà voi fi stânjenit (când toçi ceilalçi sunt într-o Jinutàlejerà. iar eu am venit cu un costum negru. sà actionezîntr-un anumit mod. 13 çi 100 . jucàtorii Crrmreuçesc sàsecoordoneze nu este un proces simplu. dacàmà îmbracaltfel decâtceilalgi..câçtigà 1 leu. 24. aceastà regulàeste o . çi 3) existà cel puçin douà echilibre de coordonare. dacàalegnumere diferite. 108-109). suntdateîn Schelling 2.

rrrdrop InurpJoep elec I ete8ap ap erizntrsedecradllslploc âJ?cur 1n1e-.:o1ûua8e e1e(eeyrop ep) apçtdalS? ârerâprsuor uI rupnl çcuq Ie Inurpro âtPlrsJâ^run u1d.: IâJlse çlpJ€ rnlruuerueuorlur etueqcs rounle '.aur ps csa:op ps e^rlout IIIV âlPlrstâ^ru|l EI rE:au gs nl uc rdarSe p4 oloce r84au: ps û Ii ec urlrpuocnc 'al?lrsJa^lun BI Erau us csaroq : (rolrotEcnf elrunricenes aleluâru elrJpls âJlur âlezn€3runrxâuocçlurza:der eletcund elac lrriecrldrur plutzardar attnuSrqo elria8ps)sof gu ec telnuJoJ g eteod nâ1IIlruuetueuorie-r Icunls 'proN âp BJ€C e1 nu rS 'ât€lrsJe^Iunel eurl nc Jsouletul çur çs Braru .eunuâplolul nu JBp i 1 1ruçunu Ealu y^rJ)a'ro3 aNnrIJV ISalvu-rvNorivu .trrdrglul InurpJoâp âlec :ror:adns urpJo ap luns l.rç1de1se ep 'rolEcnf llslplâc uuorier uA ersc ul InleJ e1 ernud nc r:çldetse ellrunue IoJlsV .e1redâp reru eSerS rrotpcni rl1el:olec êlB rglul InurpJo çs sroop âp urz pcug ep a1r:ptderSe csa.gzeeuodw puvc rs nu rr:otpcnf -ruq 'reriunrrserdnse eur8urur Flrrunu€o etu 'rotpcni r3un1e aJ?3eU gCruEAJâSqo ps 'rso:n8u r€ururind urrJçs puvcJeJuJ 'Jprrmu lnunuu rnun p lercadsrnlnJelcgJec e eraaayâiu3 o Pisrxâ nu çc Eurusâsulâc 3ââ3 'JErxnu âlB ue8a1e ep FulB Irqsreprsuoc rçurnu un pt€p âJucarJap plsrxâ .euoticeer :orr tStSulrâ erur ul InlêJ purnrrd lllelroyec elpptdetse op euruâs u{ re era?ele glrrunup o el aJnpuoc rr âJ€c lruuaureuorieJur ç3 ynldegrcep . ose.ta61 A atBtrsJâ^run ul 8.

întâmplà . accentueazà lume. important ce credeel despre a ceea jucàtorelaboreazà consecinlele lume existà$i alti cont de faptulcà în aceastà estecà jucàtorultrebuiesà 1inâ ce se ceea lucruri despre jucàtori.Prin urmare.coordonarea structuri sunt comunenu esteun processimplu. 29-31). de ordin tot mai înalt ale fiecàrui a$teptàri refrcut. cu condiliaca gi eu sà mergacolo ca tu sàte Mà agtept açtep1i ca eu sà merg la Universitate cà Am motivesàrnà açtePt sàmergi ai motivesàdoreçti laUniversitate Mà açtept ca tu sà fii rational Am rnotivesàmà açteptcà vei merge la Universitate v Mà açteptcà vei merse la Universitate Lewis (1969: pp.Or.34 FUNDAMENTELEPOLITICII ca tu sà Mà açtept sàmerg doreçti la Universitate. luând în considerare jucàtorii careseaflà în situaliiîn care înffe jucàtor.procesul jucàtorilor: dimpotrivà.carela rândullor raçioneazà çi creddiverse în lume çi cu ceilallijucàtori.Dar nu e vorba de o interactiunereciprocàa conceptuale în carefiecare acela este Lewis.poatefi argumenteazâ Acesttip de raçionament. ci presupune obiectivele foane complexe.

IB IâJ âlsâ suâslseceur luguodur rur.tltvr.rnErsap.r:pdelSeep lapseJouneâJâonpoJd ap 'acruralnd âluupJocuoc pptdalSe acnpo.rd pcpulg .ruo3 'tolnfuaauo.oJuuopJooo ep ruqrlqca un p8eap çs lod rg 'râtuâlqoJdu çunuroc ora8alalul o arnErseçs 'pugtncslp Icurue '(areru âp ^rsârxâ lod ra lsoc un PJEI)uilunuroc lod rrluo8p çcge '@e-te'dd 'OgOt:srme1) atFâJrp âulpro ('unruoc ^rlJârqo rnlâcu eeJvilleel rJgurrn € nrluad çceJel gs ârnqor a:uc ed pnrfce ep Fdrl purnud procuun e1Eunfure 'unruocsâJâluun n? rruâruuo rourup pcup'Jol ll^lnod :lsrleruî?Jluoc dr1ep .:nErseq o^lozeJ y^IJca'Io) aNnIIov rSa.âlueurulsur âsrâ^rp e1ledeaceg aluodâsrol sâJâJnpoJd rutuâd 'u:edooc pl?odçs rruâtuBo 3J ptnfuâJBc rupese a1sâ i âruruâp tpgul urpJoun âp letuâtuepurg Frrrsru?ceu 'Plluttl uI 'tS a1pu1 l?ru lol âurpJoep .ela ârlul ppJoouocaruc acordrca: updelSe uud uereuopJoocul E^rluuJâlleo .ul pdrcgËd $ot nu plep eJecâg ep çcup JurqJ 'eJuur ruu druE un-lulp euud ceg rlucrldurr rrJolçJnl 'clâ rJrulglul âllg nus uacerted BI rJoâsepeçdrcrrrud iauuo.elsâ nu pJoce un-Jlur:d uareuoprooJ 'aluuopJooc âp lruqrlqca uI a8unfu e nrlued ut^êJ r! arec alrunrfcuâJeJe^ 1açc {1epac llot ad urn8rsuatuod u ro1çcnfarecagre1 .I.nlduaxe elrirzod €l cnpuoJ ecrlllodrrJool elâsJe^lp ul âJBc âlaluâtuuuorlu: e1 ep 'urrpug8 eu pS) 're âJlu!pJoce rnunBârrlrqels uud ereuopJooc op eualqord ep IêJ1sB ps Eunfen:olgcnf :lcâJrp oundstnrnd g ru-s .gcord -rteJ eJâpâJculgllntu eard ap âro^eu ârJ çs çJEt a8unfu tod aruc ul Inun nes unq ep lrqâsoâp âlse 'râ âJlurp rrun ruluad 'âJEc lnun nps JpJlrqJBInun .luâr3go ap ruaqxâ rolfrru un alse rS.rrpdalSu âleJBâcnpoJd u ap colfiur un a InpJoJEçqer8ep ruhl .e1a1 ap aunfpru o crulrz al$eurrrd rS çp rou âJlulp eJ?câg .uo allnru âp âlâ nc turulglul âu :lueJnJâJJâlceJBJ un rJo elFru ep ne rpuoflur :opfuaSe .rorlvu .rolrunrfce s eJBuopJoocap alrrlentrs (*) ellue.nlduraxa aq 'eulgur rS 'rze rS 'rJer rS .u 'lsoloJ pldruexa rs ecnpordo € âp rolrueruBo e rs eunuoc rrral 1ac lliEtlceduc -Suounc pzererueul ueralSuouncer ad es eruc rrundce B Beece âlsâ?ruel leluetsrxa unopB-âpÊeJ (ZI mlnlolrduc punaoJ ecBJ e^ angoounc ep Irucarqo 1n1dec -uoc 'luuorluâru ureurnczsy) 'aunuto)ytalsnouncrrJrnugru r$ruecnpord eeapr 'Aezrprudacuoc 'âUrâJIp uud 'srma1nc mrqc pugdecuS ? lsoJ fruât çtsuocv eurpJo ep updelse elsâcB gs gcsernugtu rs rluerrrBo oJ?c çcsuaugdgts Escsesner 'âJqecJec uud rolllplrluporuE BeâJu olso ?urrJd ep eruâl rJurupnop Brncap rcreêC '1ueur?o arlug(e1rce1 nus elrcrldxe)unprocz ?Jo ur e ep ulâceâ Inrlu ian rou âsJâ^rp u11n1adu âlsâBâlsêce âJlurp1nunFc lnzpÀtuv .

în sfârçit. Atunci vom fi terrtali sâ repetàm acelaçi tip de interacliune. dacàjucàtorii vor ac{iona într-un anumit fel. dar va fi. Càci credem cà çi celàlalt va proceda la fel çi astfel $ansele de a ne coordona realmente cresc. existào anumità regularitateîn comportalnenfuljucàtorilor. anrnci mergemçi tu. tot ceea ce oblinem este sà auzim tonul de ocupat. se poate spune cà grupul aderà la o conven(iede comportament. pierd cu to{ii.Sesteo convenlie dacàçi numaidacàesteadevàrat cà gi estecunoaçtere pentru comunàîn P în orice instantà a lui S membriilui P : . desigur. Dacâ (sau $i tu. fiecarejucàtor are un set de prefèrinle . dimpotrivà. Dacà toate aceste condilii sunt cunoscute de to(i membrii unui grup (mai mult. Fo4a precedentului constà doar în aceea cà ne indicà o modalitatede a ne coordona.sà avemo interacçiune cu succes.Sà pornim de la urmàtorul exemplu. de fiecare datà doar douà persoane sunt implicatei. de asemenea. aça cum am argumentatîn capitolul 1. în al doilea rând. çi eu la Gara de Nord). la întrerupereaconvorbirii telefoniceamândoi îl sunàm pe celàlalt. O regularitate R îa comportamentul membrilorunei popula{iiP caresuntagen{i într-o situaçie recurentà . Lewis. dacà aclioneazâaltfel.la rândul lui. pentru ca o coordonaresà aibà succes.FUNI)AMËNTELE POLITICII fiecare joc (în cazul în care vorbim la telefon. Am vàzut cà aceastà situaçie are cel pulin douà echilibre.dar. çi eu la Llniversitate ne întâlnim . argumenteazà D. dacà. . Lewis introduce conceprulde con.sunt suficiente urmàtoarele condilii: mai întâi. constituie cunoasterecomunà a membrilor grupului). câçtigàcu totii . Cum se explicà acestlucru ? $i cum se explicà faptul cà uneori ele eçueazà în producereaunui rezultat acoeptabilpentru participançiila ele ? Pentrua ràspunde. cu privire la felul în care eu mà a$teptca el sà se raportezela açteptàrilemele în ceeace îl priveçte etc. noi avem apoi anumite açteptàricu privire la felul în care celàlalt jucàtor va acfiona. dacà ne-am coordonat o datà. Suntem într-o situalie de coordonarea ac[iunilor cu alli jucàtori. Din cele spuseaici rezultâ cà. este produs un sistemde açteptàrimutuale cu privire la felul în care vor actiona ceilalli çi la felul în care ei construiesco imagine a situaliei (a felului in care se comportà çi ralioneazàceilalçi). Dar. el însà nu ne cere sà procedàm qi în continuare la fel (ne-am întâlnit la Gara de Nord.-en[ie. într-un anumit fel. va aveaaçteptàricu privire la felul în care eu voi acliona çi. Interacliunile sociale (care. atunci.Vom fi tentali sà acceptàmo anumità regularitate în comportamentul nostru în situaliile de coordonare. constiruie obiectul çtiinçeipolitice) se desfàçoarà de cele mai multe ori cu succes. Dar sà presupunemcà ia un moment dat am reuçit * norocul ne-a surâs sau am frcut un acord cu ceilalli etc. posibil ca data viitoare amândoi sà mergem la Universitate). iar acesta.

rrlua.ardrE âJecorJ(ç) : u rnl ezouJoJuo3 as qs lnun Jscptuec erirpuocno 'U rnl âzauJoJuooes çs riol ec çra3a:dêJecârJ irunricu ap oltqrsod alrTeutqruoce1 art. atuod as rrfua.tuoc : eSe oydrugtulâs es nrJote8ryqo else nu JeC 'rrolpcnf ertur lrJrldxo pJocurnun BtuJnul ace.rdJ ou 3 âp Bel?lrcBdu3 HIp 'a:eolpuçruesu 'el:ed .'1ile1tac nc crtedua uEuorlce:elurçs 'suâsun-Jlul 'I '(fç 'd '966t :3uno1) 'trnuStqo âs erBOrS leldctSe .eundns âp âd JBr rrl€rursur âlelâdâJrunriJ€Jâlur o ep ed -erd .{ao-I I .. U E^il€urallu oletuuln8ar o âlsrxoçs eiuuao reriualuoc €rlrurJop .tuocrS çruercge op IâJ ey rg tntnd rJ Ju nrr nu atelrsJe^rujlBI turulglul âu çs ruâ^uoc [uo^ pceq .ailed lrms II]n) 'âunruos rJçldêlseco-rdrlar Bru.U rnl ozaru.tuocpunq op Iê-+ ed easoS ed elncrrc ps rrregoS ec eliue.pJoN op eJeg El olocul rJre êp rulçtul au B âp uriue.nuo: ço çurueâsu1 allutnuDolsrxoçs nr:olu8rlqoo nu J€p'Rlsrxê elrrfuanuo3'zelelaroos ur âJB3 ul 1n1a.trrd nc afurra.tuoctntpdp e poBC .tuocg" : ariua.srzlâJllp .r.roJuoo as çs " rlol uc e-re.EoJeuopJooc: euudap aueo.uJoJuoo âs aJBcârJ( r ) Inun Jerutu uc erirpuoc n3 (r) y^rJla-IoJ aNnrl_JVrS Ervrrrvuctrlvu .eleladal alrun{cu.lluadçzeapaco:cl âteq.U Inl ISlgc rni lgluezauroJuoo 'd as çs eetndrE nu rnl nJqurawnrluedS Inl B çlrrulsur o rJruul 'ruâturu lgcul rnl ul JolrJqueul ul a1e1ue1n3eJ o alsâ IoJtsr? s dr Inluauulrodruoi rEJlqlsod .tuocraun urluedu Ec rrlpnJosqo ps ernqe{ '(upl etlnu ur çldrugru1 os çc 'leJlls ap 'urlS urnc eSe)e8ugts ad pl IJ l€ nu qc çurueosulnu çtdearp ueund elnJllo as € ap etlue.uoc Joun rrJprrrJn lruusruecâW 'U (St'd'egOt : sr.uolo csâurJop elpo olrâpi reldruaxa çurnza.ard rSeayace .arur ur:d :ede ellnur retu êlê3 'p^lrloduJlçI 'trcrldxa plocu rnun leJpdsau tuns nu .1 plpJot\l 'ruuoricee n.Iuçldâccuâl êJp1 InlBllnzeJ ad alrrlue.aundturotnn alse aJuJ luaruulroduoc ep uralled un âlso ariue.trlsulxorde eJeeJuJârJ( L / I y rn1 azauroJuoc es çs rflelrec liot ec ptduetSu es aJBJâUQ) :à.1ç3 elirnlur ep Eureâsep u nrluad àr rp uniEIE ul apnlcut sr.fuqrqt op nusluaureuodruos ap .sâJonsnJ EIsIcosueuntlce '.ec 'uçldelSu ep cordrcer uêlsts un lzeâtuJoJrS1rrueurcooJec ui . 3uno1 L 'riplrec olroduoc es ps gldeatsu os râ eJBo ur InleJ êp apurdapariua.ra1) . a8alefur e ru}uedleriuaseâlsoauerxnJolru çzeauo{ce:âlurrruêtrreo -nrlcu ea:uuopJooce:n8rsu e nriuad rriue^.rnl pz€âI. àrâpun as ss u Inl âzâurJoJuos '.rep'çldruls alsa sr^\e-Ilnl rrJEpJoqB ra oJpJ ul rninlâJ e eur8ururo Eqle çs'ri1e1reced ç8ue1eiur r-ESp3Jr?oour 'ertSa3e Iou êJlulp âJecarJ nJ eleloder "iolrunricuJâlur lgtl' çc rnlnrdegrS lgc 'eunruol eralseounc as tileltac nc u€uopJooc eu urlep çznaJowp çc trudeg e.tuor o çzpêurrn niuaSe êreo ul Inlê.

p. fiindcâ echilibruNash. Primele trei au ceva foarte important în comun cu unele dintre : au mai mult de un jocurile conflictuale mai Sus mentionate çi de coordonare .Cel de-alpatrulea nu are nici un echilibruNash. o conven[ie este un echilibru stabil într-unjoc necooperativ. repetat în mod indefinit.Atentie însà: într-o asemenea de tipul celui adoptat de comportament o conven[ie doar dacà credem cà un jucàtori nu se impune ca fiind constrângàtor (deci când acest echilibru nu e consideratde aceçtiaca fiind singurul posibil). la fel gi reglementàrilelegale ori drepnrrile de proprietate etc. Bàtàliasexelor. cà în façaunui pod îngustajungcu automobilulîn Liderut. 105) ce Schelling (Gauthier: 1986.dilemaprizonierului. LaSii.38 FUNDAMENTELE POLITICII pe care le vom cercetape posibiletoateacestea ? Iatà unul dintre subiectele lucrare. larg în aceastà În general..p.caretrimit la situalii mai mult saumai pufin obiçnuite din viaçafiecàruiadintre noi: Liderul.un conflict. cele Pecontinuumuldintre conflictul pur $i identitatea pe .Podulnu are acela$i timp cu un alt automobilist. precumçi pe o identitatea mai multe jocuri se bazeazâ (2000.Structura çi semnificatiadilemei prizonierului scopurilorjucàtorilor. Sàpresupunem carevine din parteaopusà. 11. 126). ntJmea de mult) patru jocuri de În çtiinla politicà s-au discutat(chiar obsedant acest tip.e diferit. La stopuri ne putem imagina cà se adoptà conven(ia sà traversàm când apare culoarea rogie .3. Limbajul e probabil una dintre cele mai importante conven[ii umane' o condiferitelor cuvinte.Avemceea intereselor" jocuri cu motivemixte. Dar conven{iile se gàsescçi în alte ven{ie asupraîntrelesului sfere ale ac(iunii noastre: utilizarea banilor sebazeazâpe multe convenlii. .chiar dacà în realitate existà o altà convenlie. atunci e în interesul fiecàrui jucàtor sà urmeze o anumità strategie dacà toli ceilal(i (sau aproape toti ceilalti) urmeazà acea spunem cà avem de-a face cu situatrie strategie. Într-adevàr. Convenliile se întâlnescpeste tot în societate. Trei jocuri cu motive mixte Ele poartànumesimple.

pod ed erur ps rl?lpleced sq II nes Inrurrdrulur 'aluluorrd âJBeurcâc1pu1 eJscarfelncrrc oJecuJ oBJ eC ep utuâsun rcru çs ô Es y^Irosloo irNnrlcvrSsrvurvNorlw .'ua4J1t1J : Pzelilâ uI 'i : so[ I?ru ElspoJ â cof '8lsæB ep leJlsumun eecrJlBw lgcâp lsoJdrsul rs lBllnzâJun ?Jââlrqouolns erlur aâJruîorcpsul 'rn1ndruE ltupeo ug tuzrleuedele .1'uttulxgtrr runpecord uerecrldu uud'e8unleâs oJ?JBI raleJ çnop elâc olâJedereouednsluns sns-eldeâJp urp rS sof-e8ugts urp ulnspc ep esrJcsep eFrlerurs :puelqo:d o ptsxâ rBCl 'at€lllpn âp ÊAr-unEnop audqo erucâU pugc 'm1nco[racrrleruu sof-zldearp urp ulnsçc u! psrJosep Blierursul pJlur es 'e-ruruJn e3 'lrqrsodtu1pzeJlsord mru Iec ropugrue rulued gzeezruilxevr 'unurx?lu pilrerJ?^ pls?ece: pod edEâJ?Jlur pse8ep Jo ropugrrrs ezepea If.m1nSu1" 1ruueueilod 'egedo-4ugpql^âp 'serrucorc -ruoc':n8rseq'eeprard ps purud ecJecul â1r^â âJucIâC '1uluorJneâucorcas '1darpneaE:eu ÊcepJBr 'llslçlâc ards pzelrn ug eaurod aJBJârd'lrqotuotnernun InuBIo^BI çirJ u1 plegpluutsrpHIrrmuE o u1nuzoSe âs râ cggJl ap çtrsdrluesoS o ed pugc '0ç.og ps ropugun ec else ar8elertsgtsuord reru ?eJ 7.rou eJlurp1nunBc g J? eurq reur IâJ 'pod ed IFIç1âJârlq ps pugdatse'ulr:do âu ropugruu psulpoeq 'eJ€rrr rprrrlec 'rodeug elselnprardlndtup rul eâp gs Inqe4 B^ rou orturp 1nunrouruB çcpulu 'pod ad eâJ?rlurupfl.ppcof âlâurnN llot ap otn$aJv plsîxa : wudo-otatnda$a nu m1ncof wa{afi a aJDJ toqnzal un ounDaptolu! 'unutxowotnpacotdo7 pdo co{ runs ruolprn[ pcop lnpqnzar 1S11ouo1lot 'pc alsaeurelqord qs?Nârqrlqrâ gnopelecpuudxa efnspc rupeSy'rnlncofe1e 'fdugu. T.uru€ ernpecord u1 lade ce.. IIuu urp ruuxet :oFl 'ISDT -uâcsâlop? yruueureuodtuoc ?l elrurJl IB lsrlrqrJâl . la 'tuotpcnf v I I . uolpcnl rop rec or€cul Inzecul 'çc ruç^Jâsqo pS 'lâJ sl 'âcrlleurs ure8ap ?s ârnqâ! lopugtue 'roçJ :ârueJlep retuâlelncsrp eJuuopJooc op !îEtlllqtsod Ënopluns Er?pJerqc eprncof nc umuocul BAec arelncof 'tuepl^g 'tplplec ed atdatse II Es I rn8urs 'durq rSgær uefrerd ropugruu Inun .

al treilea fiind cel în care fiecarejucàtor joacà fiecare strategiecu o anumità probabilitate (cunoscutà). iar URSSavea ra rândulei douàopliuni (sàretragà sausà menlinàrachetele).jocul nu este unul cu sumà nulà: cà e aça se vede imediat ce analizàm rezultatul foarte Dacà admitem strategii mixte. Dar jocul aredouàechilibreNashr. Straregiilemixre capreazâ. ambiijucàtori vor alegestrategia de a evita. :O_iO. aplicândprocedura maximin.ideealui schellin! (2000. pp. Chiar dacà în acestjoc celedouàputeri au interese diferite. în Brams : 2004. În unele prezentàriale aplicaliei acestuijoc Iacrizacubanezà cele douà alternative sunt construite altfel : men[inereapresiunii este redatà prin alternativaunui atac aerian pentru a distruge rachetele sovietice deja instalaie.încrizacubanezà.în careunul dintrejucàtori evità. iar rezultatul jocului estedescris de càsuça din dreapta-jos.iar celàlaltnu deviazà de la direcliade mers. un exemplu în acest sens este criza rachetelor din cuba din anul 1962. 1 . care Îl face pe celàlalt sà ateagàla rândul sàu cu o anumità probabilitate între cele douà strategii. nu câçtigà astfel. p'"nr* a preveru aducereade noi rachete (de exemplu. SUA aveau douà opliuni (sà menfinàpresiunea pentruretragerea rachetelor sau sà slàbeascà aceastâ presiune2). partea a III_a) cà probabilitatea acceptatàde a juca fiecare alternativà face credibilà itrategia ameninlàrii nucleare. 2 . càci. atunci existà trei echilibre Nash.. strâtegia de slàbire a presiunii e redatà de alternativa blocadei navale asupra cubei.10 FUNDAMENTELE POLITICII Dacà analizàmmatriceade mai sus. observàm cà. l . dacàunul singurschimbà strategia. E interesant cà în teoria relaçiilorinternafionale joc a fost invocat acest pentrua descrie unelesitualiifoartecunoscute.

Plulrege.1orlsec?nBçinsp: âJBJorJ urp elâJerunu ru1 'çfu1re.'lsrJnlscrJ?3 '(tgOt-tegt) IS lsuoun uc lncsounî JâqJnqù Jo^oJg ser.prureJ el8a1ur1s Eelee1e rrelnd elâqruu âp tnudqolsord çcep tb y^rrJE'roJ eNrnrltvrSsrvrrrvNorlvu ..r n:olpcnf'luuolfer pzeauorfcu pcB(I 'la Is azilJâJêp çs olsâ lFlplec ruluad ourq r?tu lac rcunlu 'pz€âlcâJepuolpcnl erlurp Inun ?îEp : pluzurrrop rS a nu ulseâce rep i pru4do-olâJ?d Eun olso çzearedooc trolpcnf rrqtuu âJEc ug erfunlrs çc tuâpe^ 'mpcof €Jnloruls EI r.rls 'arluale .n8urs erelnd o pcup :rlseN ruqrlqca un âlsânu l€llnzâJ lsece '.1c)sol ruru Eleper e rnpcol EâJrrlEtr tr 'QwoB acuotnsso) çcep ezaredoocESrJopel pueosrado çc lnldugurp aur^ âlâurnN nûuoto7 p Iâo atsâ ladu rJo âllntu âp âJeJ es âJBO €l .uâunrsârd rJrB gs rrrçlou g ps nu rur luugodrur Ecul çEu:1ar SSU1 puriuaups VnS .:.rd 'Elrqrsod Bc?nopB rJ punqreru€eJnu plurze:dar arienlrs aJBJorl 'rolelaqce: 'uâunrserd ru1ued erec pldâcce eara8e"ueJ rer csaqç1s SSU1 VnS p: 'unurxetu 'pcglete el e?unle as colep ç:npaco:d o pugtdopu âu 1ncof Intr.ruradoocep lrfenlrs elrrunue rnluâru -ozrrd eurapp lpâp eurq reru lJooun ârJcsappc auruasadrsap 'lerpnls lFru âlJ€oJ elsa nu reduure8 pcol 'aza:adooo çs rolrrotpcnl er:csard nu Iâ : plueuodur alruog puelqord o pturzardlnrof repeSy '(t 't) : urrldo-olerugInun âlsanu e8unfeâs âJec EI Inlellnzal rer 'ezaradoocnu Fs aEap ro. çz€âlâsoot .req p.[plrn âu pc€CI z 0 0 7 t t : r .u?Ipl pJaJâJ es sllloH t 'gler3os e.lnzeJ 'erscerJ 'rolpcnf eurlqo (1 r€-l orsced nc 1310u) un ourlqo lso:d rcurIâcBIEugd re-l eJecad (7 nc terou)unq r€rulec lrue1lnzâJ ecrput e ep .(t002 : âuols : voel : surerg i ç661 :ueuueg) ee nrlued unq rctu lu1lnzâJ pqurqJs un aulfqo rcunlu 'er8ale.lugsâJâlurcof lp un 'rrncof âp leJlseJoun âlâlel -lnzâJ luns erel 'suounlos $aq-punas pzeauorfuaupzalSuaul nrJcs eJucrrJolnv : 'înJap!7 nc JBIrurs tunceJeo etse1ncof'eâJrlsrJorun nBS eonrl?ueqrsd rfl4ouo: '(p71 'd '1002) 'cof rntsece 'rolaxas em sllloH pJr?rrrer elerunN oilpjpg '.i :fprrfponi ' ii : (a1u1rp1n ep $çtrun Ezeâutuâsâp 'lal BI acEJe^ pl1epacrS pc urfuere8are ala:.erd ap ro1 ueurpJo elsoeJucBlcelap uratnd r$ apreprard BcrJrluunc uotnd ESruop ârnqeJlirrelnd pnopJolecaprn8rtsgc 'luurpJo 'l?urpJec aundnsa:d nu rJ :rucnl un Ec 1g Inunelsânu Inluetuuuorle: 'eleleqoer .

cursaînarmàrilor continuà.SUA 2000. de asemenea. rezultatuljocului este (2.Ei ar preferasâfre seara doi soti vor sà petreacâ Sà presupunemcâ impreunàdecâtsinguri. dacà se procedeazà (adicàaplicândproceduramaximin). Fiecare obline aplicà proceclura fiecàruia! ). vor petrece alegprin aplicarea douàpersoane dacàaceste la concert. un un rezultatprost (al treilea în ordineapreferinçelor açadar fiecarejucàtor dacà : càci. Pareto-optim rezultatnu este lucru important.Teoria jocurilor face prediclia câ. $i. rezultatuljocului arjuca alternativa maximin. 2)..' 3 4 2 I J 2 4 flri-*.acest estesuperior va fi (3. r t' 4 3 J I 2 4 2 un jucàtorar câçtiga Joculnu are nici un echilibruNash: în orice situatrie.un sens ordinal: ele indicà ordinea preferin[elor fiecàrui jucàtor între rezultateleposibile ale jocului. Sà o a formulâm mai întâi analog celorlalte trei jocuri.ràzboiuluirece" (vezi iaràçi Schelling: a problemei). ajungem la cel de-al patrulea joc. 3). iar cealaltà singure seara iii " j##. Cifrele din fiecare càsu1à matricei de mai jos au. Dar soçulvrea sà meargàla un meci de mai degrabà fotbal. dacàar schimba maximin -. . . iar acesta sa I.aveala dispoziliedouà solutrii: sà se înarmezesau sà nu se rational înarmeze.FUNDAMENTELE POLITICII în oraç.Fiecaredintre ele . Avem: . proceduriimaximin. dilema priZonierulzi. jucâtori suntra[ionali . t'' it . {gcàtorril€l "ituihativfl U.dar. Paretocelui la care se ajungedacà se aplicà procedura jocului priveçte din nou compor(poate a simplistà) chiar O ilustraresimplà tamentul marilor puteri în timpul .IaràçisuntdouàechilibreNash.în timp ce sotiavrea la concert. pentru o tratâremai sofisticatà çi URSS . în oraç: una la meci.ù#''Ï I Dilema prizonierului Cu aceasta.**.adicà Dacàambii unilateralstrategia.'.*ffi.

urd) ra u1 ep{ecrldu uJgrrueulrer8eler1s Inruâruop 'âIuelp relsece roprncol rerJoolFruâIuop ug uoqurodroC puBU BI n€Jcnl 'raqsa.'€âJsluoum8JegJglldtuls eluuac JeC 'IlJoJnsord nc eeruluruJuoo u1 elcadsar '83 gzealuvtu? 'unulo3 pJoce un e1 asunle r$ rorr 1geueosrad gnop alâc Aupo 'tdel eq '1 'rnyncof urnlcruls n:luad çplluasa âlsâ nu Elssâoueluuac nu oilrrru gcpulg 'êJouIIu rS gc rolgcnl eruceged pzueur:ogul II lruoJncord : rucnl un çoW IS o run:d .Z âlnlâcu1osndlsoJn? e1g 'roleruItIIâp Inun seJlnul^ulqns ol?lsâJe 'p:elndod BsBluBIJs uI rS 1 nrolgcnf .ateredes lsoJnB.6 ul^lâI^l rSpoolg l$ndacug IIIIJâII lgç.rep i (çcueqo çcselrgef r-e rulued eqord ellnlu ep sunfeapul suru?puoc Plsrxe ps ruro 'nlduaxa ep) rofuur lcllâp un rutued slrurepuoct-e mluad eqord rorncordun 'luncy truçcegaundxe ro1çcnf âFlsâpçlslxânu : edentrts rua811arul 'ârsosnlculu! ee1s ps lgcep râqII elJ Es pugJncretu p:egerduo1çcnfIop Iâc ec pc eC 'rotpcnfllulçlâc ed alSenr:d âJlulp âJecâg uaundnsetd'ueuatues? 11 Bââc u! tuâJâJrpuatsatS 1aru1uad lsllnzâJunq rcru 1acpudqops atSerop:1uu '(euntfc?ep -orlur alsepotgcnf lop loc âJlulpeJ?ceg Puntuoc 9c rueundnsar4 'tcâp 'tS nu e ruluad) ?crunluoc er8alurlso BInuJoJnu u nluad . ro1ruu IfluFçd duraprsuoc 'm1rueruozrd raurelrplndp ap 'çErrlur êu eJ?cIIlsn1lS el âl?luâ^q lsoJ ns rnlrueruozudratueppuJ$cruls EV y^rro:r'roJ gNntlcv tSarvJl'IvNotlvu . ueEelerd e1ap rEoloqrsd '(eruelcnu 'JeTcnI âs I mpcof elaurnp Inl ? oJ?c uâqlv RzuâJolep I-gslscJeoul ru1uedaruo}pturordec glr.rol 'cut topuguregcepJBI lpurepour âlcrlâpnluad 'pctur psduepad 'csâsunlJptu IIqIrrBEcep la:uur ouuoJgsduaped gsdueped o alSauud eJ?câg 'laqr1 e IIsIJTJEIu3 âJBclec Icuruu 'ece1ll?Elâc Jup o elSeuud llelglec rer 'roleul 'elsesrmupruuolpcnf âJtulp Es nes FlcIIep FcssâsIJnuRIu Inun EcsO '('aa ecEJ o BIruEcâg ru tuolçcnf :?uâJo lruoJncor4 EcBt Es runrldoçnop erielnclc âp luâplccu'çuuu ap luEeyuod) a1urupuâlcllep âllnu rcur ruluad .aueosrad Enop : Iruoryuun e pcof 'ruqâleclTue^ep B Iâ âp lelue ut yncol:up 'âlâ1ullnzeJ eâlBlIsJâAIun nu JâIlsâJC tSpoolg 'pJoJuBlS te tecrlqndnu-rS rSrSug IBIrrEceJ roun lrupucul IIqIsâccB ep dru8 rnunuiegu.

. cel mai prost rezultat pe care îl voi putea obline este sà primesc cinci ani de închisoare. dupà cinci minute . atunci.dacà ambii ar fi tàcut.a$a încât voi màrnrrisi.F UN D A M E N T E L E P O L I T I C I I celàlalt jucàtor a primit aceeaçiofertà (altfel spus.Ca urmare. În general.' -5 -8 0 -l Jqcâtorul2: nu mâ'rturiseçfe a 0 -1 Cifrele din fiecare càsu[àdescriu màrimea pedepsei(în ani de închisoare.cà pentru el strategiacea mai bunà este sà màrturiseascà. jocul poate fi indicat în formà normalà astfel: Pe scurt.Cel mai putin prost rezultat este sà primesc cinci ani de închisoare . anii sunt desemnati cu numere negative).ârturiseÇte 1: ''. ei vor ajunge la un rezultat mai prost decât cel la care s-ar ajunge dacà nu s-ar comporta ragional. l2-13) dà urmàtorul exempluîn acestsens.1. Jucàtorul 2 va raçiona analog çi va conchide. dacà nu-i dau banii.fiindcà ambii jucàtori ar fi putut obline un rezultat mai bun (deci rezultatul nu e Pareto-optim| ). dacà nu màrturisesc.fucâtoiul nù''mârt*iiseçfe'. Parfit (1984. Chiar dacà am sunat Ia poliçie. ci doar un an de închisoare. dacà membrii unui grup urmàresc anumite scopuri.*.. Înff-adevàr. Câci. atunci ne putem açteptaca ei sà reuçeascà sà le atingà mai degrabà dacà nu çi le-ar urmàri individual în mod rational. Dar e uçor sà observàmcà aceastà concluzie contrariazâ. Açadar. rezultatul jocului va fi descrisde càsu1a din stânga-sus : fiecare dintre cei doijucàtori va primi câte cinci ani de închisoare.ul 2: màrfuriseçte Jucàtorul1l m. Jucàtorul 1 va raliona astfel : dacà màrturisesc. de asemenea. Interpretareastandard a problemei puse de dilema prizonierului esteaceeacâ ea ilustreazàun conflict între ralionalitatea individualà çi cea de grup.Sàpresupunem cà un bandit vine la mine în casà çi îmi cere sà-i dau toli banii pe care îi am. :Jùcàtor. fiecare jucàtor cunoa$te jocul çi. pp. pentru tiecare jucàtor e mai bine sà màrturiseascàdecât sà tacà. jocul este o cunoa$tere comunà a celor doi jucàtori). aceasta nu va putea ajunge în mai puçin de un sfert de orà. Banditul mà ameninfàcà. în functrie de ce va facejucàtorul 2. cel mai prost rezultat la care mà pot açteptaeste sâ primesc opt ani de închisoare. în funcçie de ceea ce va face jucàtorul 2.atunci. fiecare ar fi primit nu cinci ani. dacà membrii unui grup actioneazà ralional. de asemenea. cum am admis cà ambii jucàtori preferà libertatea vieçii în închisoare.

nps rnplrqouolne InJçrunurlo elâluetuluurues leriryodnep r! ps eJelsur 'ec pqeqo.r rr pl rua^ e. aNnrl)v rS.rrc ?o:p un psEJur tuu reg 'rSrcntug 'na rSur Flupo ESreru rrrdoc rS 'nlenlts 'lluBq alâqrueuJ nep Il poep JBrr{c êJ?otuoou ltqeqo:d âp ulârlxê alse 'luuorier 'rJunlu ps ulderSe potu ul rS . '3o: el 'leJrutol ng eralnd êcrJoâp lrsdrl e 1nllpusq lsaczuI i pnulluoc ES eceyd nu1 ô IIUBqluns epun unds çs rzeJnuolçtu çs râJ i r-âprln '3o: al ço uSe 'Jsâqnr 'e:aJ?ld nJ rrotrro pui ps II i tttdoc rJoruo1url çs ler i Eo.+ '(3 Icunlz enrleurelle pldope) pzea:adooc uolpcnf rrqrue E3BC 'lal trrrlnue un-Jlul e1€xâuoc ârnqeJl?elsâceâle4rc 'ESur u1 '(çleu1pJec nu Jer 'çlerr I€Jâuâ? 'aJele:dtelur -tpro atiecgruruâs o eâAe ex lnzpt rue o-.rrug) ernoul atnlçq iod a1a 'pugr eâlrop Iu uI tuns nu erJcsepo u n.ret relqc e 'luuorie:r rêJA" :mlrurpuuq unds l1 ulroduroc ro^ ptu ne olocur rcre ep pc euS ( itueUodur etreoJnrcnl un) rS ynSorppugq epe pur lrurpueq 'nps Inpugr r?-l 'lepp 'runcv 'eiuqsqns 'aunu p?ug1 uodruoc Erx 'puo{er t1uê^op trq8uS Etepo 'r$ 'drun Jerr{ce 1n8orpâ oJBO u1 yruequd unc ep p^Jâtur un yeuolfel eJeJEru 'tunl 'a.r nu erfrlod urn3 i cuJçs âJ 'lrule pdnp lnun 9l y^rJJa'rof.qrv.rrrvNor.pJBC '(.Lvu .rda Jerqceg 'plnfu g rol nu pc âJaprsuoc gs 'leuorfeJrErrr-npugzpa.e.r rod çru 'eles alaluerul?uruâs rarlrlod Bp ruon rau rrrdoceç 'na eg Ec rnupq pA Inlrpueq 'rruzq nup r-ps Ecpulg leuorieJr eeuâruâseep ered rep lrrdoc ed ecsndurr 'truuq €^ II IsunlB Ecpqu nep r-nu çs puorie:r âJ?d 'pr3ep çs ernqerl 'dun 'rrdoc ed ucsndru.trrlodrurp'gJ?cl 'z nu EzBeJoqsloc 1e lnJolpcnfnJ pzDarcqqoJ 'tl?lplec nc âJeJoqeloc âp usdrl nes eâæroquloJpugru 1e'ece11 ln..t 'r\Je pu ps Touotlot a$g ptu erec u1 erienlrs nrlued alinyos punq reru eâO sâlu ruu 'puorfer ur^âp Eczp ':epuSy ('crru a u1seî€InJSTJ pJ rS leureur ]uns nu EJ ruâundnserdçs JBp ierlrlod eur^ pugc çugd rrrdoc urç18^rrul çs 'purr+ 'pceeyd '"rn?rsaq)'eprcn eu nu yeuoriurr'ne ?c InJSTJ Elsrxê Inrlpueq ec pdnp Es IS .rluedllsoloJ rue-el eJEcad elargrc 'z nJtued 3l 'ze) lsâc?ur IâJ ls ozoapalap rulsou lmolpcnf çc ruaunds : pakp csezelSua rnlruug^ncEaJarqcpo cruqal ueuuâl ldarp gcseaueiptecul es ps lndacul ? EugruoJBqrurl ul : z nc 'elsasrJruJEru 'ç.oyr:o1çcnf e1eeunrfceâp â rlsuJâlleEnop 'reuâlrp BJnlcnJls eloc 'rglul rctrAI purrrud rJuJnl E âlgc tup^JesqoIerrrpS 'pc4ryodeiurrtSnrlued gleJtuacetsa €uâlrp '€âacu eC 'ruoruuo rruêru€opugc rcuruBruepurlnle:d plsrxâ elâ EJ Bepê^ IIIz nc uzeeuorfcerelur Iuo 'ç^IJlodurp leJ€J colâp luns nu nJlsou lncoi ep âsrJJSêp elec runcard IÉunlrs lgc nc glueuodrur reru lgt? nc e glueuâcuocep êrznlcuoJ HS€ecV 'louotlott ltodwo. 'elrJçluruerue rcru Ecpurg 'rrueq nep r-FSâceJçu e nrrued II nu BJnUol Ictu 'zec '.eaneIrqouolne ao eunds ruo..EsuadurocêJ" BI ep) U nc tupou IJ eJeJed SuSgcun elSorur:dâJucor.rolpcnfçceq -trdxe Ec râcrqo ep elrrulsuoc tuns .

FUNDAMENTELE POLITICII amândoi defecteazà. D).. dilema prizonierului va fi acum descrisàde matricea: Ca sà avemo dilemà a prizonierului. D) > (C. Dilema pe care am prezentat-o aici estesimetricd: câçtigurile celor doi jucàtori suntaceleaçi. cele patru rezultateale jocului sunt preferateîn ordineaurmàjucàtorul toare: (D.pedeapsà"). Rezultatulla care se ajungedacàambii jucàtori suntraçionalieste(D. pentru 2. D) > (D.Pentru jucàtorul 1. pentru fiecarejucàtor estemai bine sà aleagàD decâtstrategiade a cooperaC. D) > (C. Acestaestemotivul pentru care doi jucàtori ralionali vor defecta. ordinea celor jocului patnrrezultate posibile ale este: (C. iar câçtigulpe va fi notat cu F (de la care un jucàtor îl primeçtedacànumai el coopereazà . cel care e plasatdoar al treilea în ordineapreferinlelor fiecàruia. De pildà. C). C) > (D.. între cele patru numeretrebuie sà existeurmàtoarea relatie: T>R>P>F Se observà cà pentru fiecare dintre cei doi jucàtori strategia D este dominantà : orice ar faceoponentulsàu. C) > (C..fiecare prime$teun câçtig pe care îl notàm cu P (. D) . Dar nu estedelocobligatoriuca lucrurile sàsepetreacà pe care le obçincei doi jucàtori dacà açade fiecaredatà: uneori câçtigurile defecteazà saucoopereazâ sunt diferite.în timp ce doi jucàtori iraçionali(deci doi jucàtori care nu adoptàproceduramaximin de alegere)vor coopera. C) > (D. am puteaavea: . În forma normalà.fraier"). pe careunjucàtorîl primeçte Câçtigul dacànumaiel defecteazà (dacàadoptàalternativa D) va fi notat cu T (de la .tenta!ie").

ad ep srJcsep atse rnpcof lruBllnzâJ umce rS rup i1q e^rleuJetl€ a8alutplplac pugc a ç8uap Es âqq ruru etserotpcnl ârurâg n:luad Ecpulg 'Eluuuluropâ IBIUnu 'ulca.'âFuosJadJâlq rrleJ8dluoc çlsrxâ nu I rotEcnf Jn8us Fun elu$ls âlâJerunu eJlul J?op luns âFrleJuduroc urncu rS :edualv 'd <'a tu ls'd < '.ro1çcn[rop nespzuâlJâJop rolaceprnEqSgc Y^rrJa'rof.rls ep rJruçlp 'pc rueundnsard ps 'nldurexaaO 'llSetels gnop op lFru reur edrzodsrp sl n€ gceprSacnporder rr-rolpcnf es Eruelrpi lurluasa âlsânu rotpcnl eJ?ceg ruluad 'Bâuerues€ gnopâp Iruprunu elrqruodsrp ounrlce ap rrSoturls âC FcurylouBs 'd<'d<'u<'r ps (Z'I : ù ! rolpcnferucerJ : rruo^u n:luad Bc JBop 'eps pturrdxeaJBO ernqeJl rnlruâruozrJd e çcrrleunsâu o-Jlul alun8rtsgc Eruâ1ry ârârunun4ed alec erlulp epriula: çzua:lspd âs orscâgnrtued Ec âlso In^non 'O nou urp g e^ urEelurls rotçcnf ârecâgrutuad rep 'eluegrpluns Elueurruop 'pzeeradooc 'coflseceu1 pcup'r.r <'d tJ Istu < :Jolgtrun Inæc ul rucnl lsâce errJrJe^ aluod lruotprJ'oqels ruur nfrpuoc u1 rS acnporder as etuâlrp pc âtsâ lu€seJalq 'l splentrs ?l J?opruprunzeJ âu gs rJrV 'rro1çcnlIIFIU Iuur luns pugc:edu e:ec rou âlâuâlqord 4ncsrp ruol âJuotprrun zeundcas u1 '(gotpcnf a nc pruâIp o ureru)âJgrureruâlsâJolrJolpcnf u! âlâc luns lunzexelueseJâlur 1nrçunu eJBc 'IJolgcnf 'pydrurs IBIUelec J?CI uruâ1ry ruru €âJ ?s utruoJuI lop gc11dur1 '(greor.redns-olâred elsâr! [C 'J] u8eterls 'rulncqrud '(O 'q) n8elu:ls apueqcared ug)grundo-otoffdelsânu nou urp âJBo ap ueqca. aNnrlsv rSa"l.q <'d zJ Istu < '.cruru EoBJ nu ps) 1egt1e rS azapacord gs atuodmu rotgcnfâæcâg 'BlceJep e ep rSuredoocu ap er8alu.rrrvNorlw .ap B ep 'O zr8elerlstuncg âlsâ luesâJelul Ec d c J u I u u J c I J u I J d c d c : (9002 :uqq1) col yn"rotpurn rurrulsuor ps tunc? eelnd uy '(p er8alerls.

dacàunitateamilitarà din care face parte liniilor. Pentrufiecare soldat. Dar. firma I are nevoiede votul a cinci parlamentari.Fiecareparlamentarcare este mituit. iar asigurà un numàrlimitatde peçte. la automobil. c NavetiÇtil. atunci numàruIcelor uciçi va fi mai mare decât dacâtoli soldaliiar sta pe pozilii.000€ (fiindcàdoar astfel pe urma deciziei trC.. Dar.Dacâeu nu pun catalizator pun.el estedispussà cearàmai pu(in de decizieiX. Pentrua influençadecizia.însàeu nu plàtescçi costurilefaptului cà beneficiez procedeazâ la fel.Dacà se ia decizia X. atunci firma I va beneficiade 1 milion €. Dar çi firma Y 200.atunci traficul se aglomereazà çi fiecare dintre noi ajungemai tàrziu decâtdacàtofi am folosi autobuzulsautrenul. pescarii va fi mai ràur. Dacàlaculpe carepescuim vânzarea pescuiesc câçtig mai mult din numai eu mai mult. însà el nu câçtigànimic dacà voteazâ în favoarea deciziei. dacàtofi pescariivor pescuifoarte mult. Dar. în similar: pàçunea 1. cum este exclusdin coaliçiacelor cinci parlamentari.votul sàu nu modificà decizia. atunci eu acestuia. va dori sâ oblinà o mità cât mai mare. Ca urmare. dar toçiceilaltri atuncipoluareascade.dar. soldalii ar procedaastfel. dacà tofi mergem la locul de muncà cu automobilul personal. cu ceeace el a numit . fiind rafional. O altà ilustrare a unei situalii de tipul dilemei prizonierului e oferità de Rasmusen. Pescarii. ajung Dacàmerg la locul de muncàcu automobilul mai repede.48 FUNDAMENTELE POLITICII în care un nou jucàtor nu face decât sà repeteproblemelepe care le ridicà De exemplu: fiecaredintre ceilaltri. Cum va raliona un profit de ràmâne cu un anumit parlamentar care nu face parte dintre cei cinci ? El poatevota fle în favoarea deciziei.firma îi poate plàti pe cei cinci parlamentari cu câtecel mult 200. Dar. Cei doi autori au analizatmodul în care se care se ocupàde cà în comisiaparlamentarà colecteazâ mita.tragedia . dacà toli posesoriide autovehicule poluarea nu scade. personal. Sà presupunem o anumità problemà sunt nouà parlamentari. Ramseyer(1994). o Poluatorii. atunci lacul nu va ceeace pentru toti mai aveaîndeajunsde mult pe$tepentru regenerare.000€ de la firma Z pentru a vota în favoarea lui Hardin. fie împotriva ei . dacàtoli e mai bine ca el sà fugà în spatele esteatacatà. de aer curat. In capitolul13 vom discutape larg un exemplu legàturà bunurilorcomune". o Soldalii. Desigur. .

l.tuâ3rz ri tJËtuâulslJed eurir-.E 'eprJolc ul npacuoc€^a1?3 uruc pusJOIe^ ptrru eJ lFurJd e rs uÂI>1oorg urp uod Sur.l.ud nc arfizodns o ecuJ :etuerueFed offcorJ :çlûlonl]s rltle JnroinJ âJ€r:ru sndxeIntuârlln8tv 'r:arco8au ^rlf.r'luut.t as JSauBruoJ crlqnd InrludsuI 'çsnpeJolJEoJ âlse rlsuurz eJlull ruçûopJooc uâielrpqrsod'rze ep ttSeugruor elpcru-ssgulIntxeluol ut : r:qrnieldurr lalsâce aprlecrldxaerturp Eun çJrpur plduraxE 'rf.rn un tuêurrlp.op X nJlued ezelo^ eriiluoo u3 iSnlcuraulurfrur rreluerrrulJed n:]ed rac eJlulp eJBcâU ESa-rp1 run3 'E..L*lsroJJN:lI. Jotce un uc çzeauodce y \r.ira) ap alnut)qaalalutuoao pJDpJorqJ : ..r1qndtruo^epE pugorfeooS ul'ç002 ul rso.r€d n:ted rac âJlurp ale3er-I 'leJatr rJ oleod Joluetueruul-red .r.ptnu çpl?Jsqs ealnd e.liEJ 'ru?q rp .reCI 'Jeluâ{uulJeda:e-"'erJ nrlued 3 000'0çI reop e1 'çpyd lnlu.aJâ col nu/ '3 .i 'J]ul çr rueundnse:d nu'rn8rsag Es 000'00I * Igc)fl 0Si ep ur)nd ieur âJof.LJV IS lJvt_r'tvNor. tr:lrioo: â sJBp ^rsîîep g natnd JB nESInlo^ g3 ans ç..iorileul qc Intd€Jap çsugatSaqro.te elrJaJlp r-npurJoJo eJJêor.Je ?Jep suestsocsu1 rsna: setnd re rS arfrleoc ru. eurJrJ glind ruu erse.rd i orne nes tJplop op âueorlnuêp ellru lenl nu rnlnlets m rlurlr.iu .ur ur o-srrisap tu€ êJsJ ad ericnpur op IâJ un ?l pzeâpacord19) 'ezeu -olicg qs lun3 eplqluoo 'iJIs ep puecold 'lS rrelueurelredrilelrac êJiurp eftJerJ euorier .rrlirilui tço g1ilu o âJâJo çs ecJêJulBÂEê I leuor]e.rl I-ES I.r.r.u : eê]apa^ nr .îJÉ-lui lnlâ_Ie1 a.+ ei ep le^lus € aJuJ'r88erg or.l.i----*-I 'pJlsDouoawtat)os ul aûuJoluap ap Jtutamd tn{ap 'awtptapo 'gx alsa 'sof leru un ûlDuwasJD ala pJt}p tp l€rpârxl ulueurn8ru { uA ês urnc uSe'lu€uodutr r€N 'nu n€s eleJE^ape luns rJnuo^z olsooup?ep êlso nu 'çleg ap intxatrroJu1 'eualqo.reryTJoÀd\eN êp rnlnJoleuâs Ip 'uDw auûot âlsâ suos ul ruqalâJ nldurexa un'p)nu auDo{ a lsoce ojrut Ia3 runs )sdnrtru! aJtl.vI '$ .IâreJ€ap InuO isrluu-infun rS rrare3eJp luo ]n3sounl un êrlurp çJruoJelal aJlqro^uol o ç.rru âp ulêJlxa nuJê lsuerz rd çrsernlrul l-ps BJJâcul TJaJEJE ap lnuro otEJ nJ a1a[e1ue.{collnl rn1lnxopazd" 'pcrtu ap ep âlârunuqns çlnosouni a eiznlouo3 ioJâz âp RlerdoJds locrpr.oÈn lnoaJl psuJlsoJ e luesoJ 'lsrleulnf ad pcsernlru -slur lJâds€un 'aietuu.r'.uJeurpêd âuvluçJ -ir? ârpf r-lriuouret. ne rJlnur'erirelrrog 000'I âp çlltu o pugnl ârecsrJ's 000'00ç êp iârd un ei rnlnlels ?ateterJdo:d q lege lTuugruçd urp rJcu âp êueorlru op ç€ êlsad inpug^ ne er8:oeg Intelsurp rteltrrurap rilnu reru '061I l1ueur 'nss :$ OOO.r 'Etrurrl a?unfsEâ z1 içorur rrut io1 a HntâJ ElrurpJ also e?rrnfeâs eJBc€l Inlel -inzâJ 'r3rr sndl:ôlnluarunirr rltztu ep tuarorJns Jplunu un âp çæeJolrJelueur -BIJedâleJârl çJt?p :çluesêJâtur a drl lsace ep luetueuoriu:rnun prznlcuoJ ('t'6 sâunr13ês 'çs:e.

r compatibilitàtii . cà-.. împà(ind egal. ci çi cà în interacliunile lor sociareoamenii reu::.":: Ramseyer.000 tatea ca fiecare parlamentar sà aclioneze urmându-çi propriul interes exprin irrsÉ.colectivà"? un intl: . fiindcà într-un astfel de regim actorii sunt consrra:. atunci fiecare jucàtor iese :-". este mult mai mare. dimpotrivà. \rr\r-rurrregtrrrdetsscft\fg. argumenteazàRasr-.r" F. _--. pe de altà parte. e posibil sà avem oameni ralion. ra[ionalitatea colectitt. . iiir.-r ideii de raçionalitate.::rr el în circumstantele date. . Posibi cei nouà parlamentari..dintre ralionalirateaindividualà çi cea de grup . au :. i-ar fi revenit peste 110..&L{ foloaseprivate miliarde de dolari. pe de o parte. cd se face apel la un alt gen de ralionalitate.o . De aceea.i -* societateiraçionalà(Barry. abuzândde poziçiile lor publice. rationalitâtea individualu :-:*s pentru fiecare jucàtor acel curs al acçiunii care este cel mai âvâDra_tt. _.una . într-un mod poate nea$teptat. "Ë decât dacà fiecare ar fi aclionat conform cu ra(ionalitateaindividua. dilema prizonierului ridicà problema rapcir-ruir. un curs al acliunii.{ întreg va face o alegerera[ionalà.. Dar parlamentarii joacà indepet dent unul de altul. liile de tipul dilemei prizonierului). care.f conformitate cu ralionalitateacolectivà.-. Aceastàdescriere a siruaçieipare sà implice nu numai faptul cà u:r:":ï de càtre fiecare persoanàa propriului interesestedoar unul dintre în::. û coordonezeactivitàlile (iar autocratul îi împinge pe actori sà iasà c. Iar :r. . fiecare urmàrindu-çi propriul interes. ci.li pentru ambii jucàtori.mita extrasà de funcçionarii corup[i din regimurile neden-.a tip este redusà. * | comporte astfel încât sà asigure succesulacestora.-j i dacà ambii jucàtori ac[irrr. deci vrea sà oblinà cât mai mult. Hardin: 1982).*.. Dar într-un regim autocratic posibilitatea realizàrii unor condilii . în mod simultan. \\\$fu\\\ ft\ç\I\\nr e3 actioneazàindependenteste mai mare.sà ne gândim numaiIa un Mobutu(în zarr *L!{ Semnificafia dilemeiprizonierului Aça cum am vàzut.s cstr(i1ie. çi de aceearezultaf flnal nu va fi un optim Pareto pentru ei. fiecare va primi m pulin decât ar fi primit dacà s-ar fi în(eles toçi de la început (fiecàruia dint €).Dar se întâmplà a\.: rr... ..: i.50 FUNDAMENTELE POLITICII oferÉ o explicalie a acestLti fapt: fiecare pal\arnerrt? Dilerna prizonierului e raçional.-:{ situaûi... : ma probeazà cà ralionalitatea membrilor grupului nu garanteazâ cà !:-:. .: r . Marcos (în Filipine). Aça cum sustineRapopor: rrj avem o situalie în care.: r. rrtrçsrt-lrrtt'.

sà ne gândim numai la un Mobutu (în Zair) sau un de poziçiilelor publice. este mult mai mare. ralionalitatea avem o situaçie pentru avantajos mai cel pentru fiecarejucàtor acel curs al acçiuniicare este colectivàprescrie date. dilema prizonierului ridicà problemaraportului $i a . Dar parlamentarii e rational.e posibil sà avemoamenira[ionali.într-un mod poate neasteptat. fiecareva primi mai puçindecâtar fi primit dacàs-ar fi înfelestofi de la început(fiecàruiadintre €). dimpotrivà.decivreasàobçinà rezultatul dentunul de altul.colectivà" .unul dintre înçelesurile de càtrefiecarepersoanà sàse reuçesc oamenii lor sociale ci çi cà în interacgiunile ideii de rationalitate.000 cei nouàparlamentari.dar o întregva faceo alegere (1982)' Rapoport (Barry.Hardin: 1982). pentru aÇa întâmplà Dar se âcestora. care.un curs al acliunii. estemai mare. ci. fiecareurmàrindu-çipropriul interes. foloase Semnifica(iadilemei prizonierului Aça cum am vàzut. pe de o parte. câcidilema compatibilitàtii cà grupul ca probeazàcà ralionalitateamembrilor grupului nu gararlteazâ raçionalà.Açacum susfine iraçionalà socierate prescrie individuald în care. Marcos(în Filipine). . în mod simultan. atuncifiecare jucàtor iese mai bine individualà' conform cu ralionalitatea decâtdacàfiecare ar fi acçionat cà urmàrirea faptul descrierea sirualieipare sà implice nu numai Aceastà a propriului interesestedoal. conformitatecu ralionalitateacolectivà.argumenteazà nedemocratice regimurile din corupfi mita extrasàde funcçionarii Ramseyer. propriul interesexprimà urmându-çi sà acçioneze tateaca fiecareparlamentar numàrulactorilorcare însào condilieimportantà:într-unregimdemocratic.çi de aceea final nu va fi un optim Paretopentru ei.abuzând privatemiliardede dolari.dintreralionalitatea individualà çi ceade grup..au extrasca F. independent actioneazà realizàriiunor condi[ii de acest posibilitatea Dar într-unregim autocratic sà-çi tip esteredusà. pe de altà parte. succesul astfelîncâtsàasigure comporte ? Un individualist una cd sefaceapella un alt gende raçionalitate.fiindcà într-un astfelde regim actorii sunt constrânçi sinraactivitàçile(iar autocratulîi împingepe actori sà iasâ din coordoneze Rasmusen çi liile de tipul dilemei prizonierului).50 FUNDAMENTELEPOLITICII parlamentar fapt: fiecare a acestui oferâo explicalie Dilemaprizonierului joacà indepencât mai mult.De aceea. i-ar fi revenitpeste110. Iar în aceste în dacà ambii jucàtori aclioneazà situaçii. Posibiliîmpà4indegal. ralionalitatea el în circumstantele pentru ambii jucàtori.

rlued elrrnllnc al€ol urp a^rllnc çs çcJEeculJolâ^rlcsloc EelElrJ -ofuru çc puru€âsul elseeov 'çJntuuul rrJ€lusrSpcsuatç1d qs ornqeJlâle^ucâloJ 'EJrrnurap eiro.rolal i -eerâ3 Inz€c ut âpoclrurl rqâsoepulalsâ ulsê38InJsn-J .qJrlBrrrelsrs êlelfluuoliErlap ze) tsâîe nJluâdnrpeual InlnSurs [.r1u1 1un5 'elsruntuocrolrçl ure.\rperBJâprsuoc u! ?r Ia : ecuJuse JBrqcilododeu JEI 'Flenpr^rpurâlBlrl€u -oriur ap eaepr'3:u1r?tu lxeluoJ un-Jtul 'rn. I qqe.e ul lnosoun3âuIEnlJr^rScrun Inlol nJ s^âc luns âlâ [.trrduepurrd -ellul IJIIII IOIUtuns nu fericnpor4 ap elocr:8y ale. rpCI .Qnpuç. ep purdep e1g 'çte1n8arecuntu ap pirog o çJEt lJpur tuls âp rrepur-rde. erlsed rS-e ntlued 'pc lntde.\ud alrrntol çrçg .trrd tS e1ase3) 'oloo€ r3unuI e ap rrlçlrseoêuJ€cEurrcru 'nfe3rlqo Joun aralSeu 'ç^rloâloc o-Jlul rc.lrleredoo3l e1a..VJT-rVNOrlvd YATTJA'rOJ .rrlcu eamzrueato eJ JolrJeJâJ p^rl -raloo zer rS plrnpr^tput ealutrluuorjeJ êJ1u! tcrguoo ep nlduaxa un çtBI 'EIEtJos aunriceralur ap axoldruoo r€lu eJp8colsâceuJ rârrraJo3l e{ecrJruruas ezariueprtaps scJpesur rS ('cra rnlnoof BeJelâdeJ nc 'uolpcnf rilnu ruru nc) rerualrp elg rJçzrl€JeuâB 3sre.trrd atds alutuarroriglrunorcnu urp Elutnrcârçountu ep uiro. ap rS ptecrldtuoc ê etualqoJd 'ç-rn11ncu8e u1 plrqruodsrpEcunu ap pirog 'e1lud çt1mu Sertu ate.r nes lrualSourESulIJ etuod nu arec) telrrd to1 un rS EJâJoeg EJnu rJo otlntu Ieru âlâc ap 'çte1d o pJeJoeo ets€â3uruluâd 'lBS urp Ecuntu ep pirog ç3e4e elulaudord ul luns sJolsâ3B alrirnc ESârnqeJle^rlcâloc'â.] i 'rusrçl âd ruEJq r-EnJtuadnldtursrSJnd'lEap ap êuozuI lErcâds ul ..) tu.erinlrlsur o Ep nu ee uI IçJl e ap lnrde.r1ca1o3 :srugruod rii 9ls^rl€rlosupuorrad uJ elocrrSe :olrjgtr..rlsuoc e ep eââcerJ JBeââprpueJn3 'âlBtuotunSJ€ r?tr^ù âp olBc eâuêIuosB o elrupu elsod naJS nc crSolopolau t> ENnrlJV rs EJ.ErnlEIB"as nu €^âurJ 'runrldo e11e rSne erec (elryrue.erurn e3 ('ç1e.e1Sarç1" 'e^rlJaloc nes çcrJquJ o runcard roun .8ep IetrAi l3lleJcoJlqnps IlulJlsnpul r:otufe8ue rJerurrru 'atu.--_-l arec ur ..\rrdelrJntol çtp ap ad ?âppcsre plrqruodsrpçJelunlo^ 'E^rlceJlu utlnd ruru tlntu ruê^ep re ç^rloâlol ul Eountu ap elrog tgcul IâJls€ eJunurrsr 'otturueJp eopçcsre plocrr8eerjcnpord'ele..rrrolEJcnlscBJsrles rs_B rulrred o:uueJ rslsâc?plstzar âlEnpr^tpur3le^rlJaloc Jep 'glrqeJoprsuoc Eleool sJezrlBrcêds o çtrotlosEOrJ€J8oâ8 eatutrsrâ^rC'çlEuorleJar8âleJts o a nu ElsEeJe 'âluJêLrâ8 rerurouosaIu erâpa^ ep Inllund urp 'Iec 'pueJq HIntII ap âtBod es lg3 ezszruJnJ O 'rriElrunlllos JolasâJâlur çs rJ JE çleuorisJ âr33lEJ1S IB rs elBJol 'rol Jolrolâu Is erâpê^ap lnlJrrndurq JolrJqureu ârnqrJlsrp al çs ârBO ed rrnunq ezruJnJe n.r...lsoJdrserr ] 'çllqrsod âpunêuozu! rs a]€^rllnoârJps pnurluocelâleoJâJ ruc elseêrEZrueJâuI ] eoruru âpun olocu 'ordulgc el çtpJluoJuos rnqêJt Ju çJntlnc JoJEs 3 .

52 ItrU NL)AI!4ENTBLË POI-ITICII (interesele de familie) intrà în conflict cu rationalitatea rTucrora(iûnalitatea li. am putea argumentachiar cà astfel e posibil sà se aiuneâla . iar iratrionalitàçile care decurg gr sunt pur simplu adaptàri logice la o situatie de pe o pialà artificial distor( C h i r o t : 1 9 7 8 . Propunerealui l{ollis e prima pe care am adus-o în discutie fiindcà ea ilustreazàbine ideeacà dilema prizonierului atinge chiar fundamenteleteoriei pe respingerea alegerii ralionale.e adeseori pot f i determinate ca obiective anumite tipuri de alegeri ? $i cine ar fi îndreptà1it sà statueze astfel o anumità alegere? Mergând pe tipul de argumentare formulat de Hollis.'caliicolecii-.p p .rL-a ce pref"erâ oamenii. Hollis propune o solu(ionarecare sebazeazâ urreiadintre ipotezelefundamentaleale acesteiteorii : faptul cà pornim de la . considerâHollis.. care sà vàzut ca periculos. sionatà PentruN{. un cermai pulin . çe in rrrodobiectiv estecel mai bine pentru aceapersoanà.pentru a eviiii rrirrcluzianedorità. acesteasunt luate ca date.etàtor ar fi mult mai dispussà testeze solutii care se îndepàrteazà de practicà çi. ar pàstra nealteratcât mai mult din paradigmà. care la rândul ei intrà în conflict cu raçionaiitatea economicâ * nationalà este creareaunei piele efective de comerçcu amànuntul la nivelul întregii çàri. F i nr:teazâcà aiegerile pe care le fac jucàtorii se întemeiazàpe preferinlele iicestora(çi nu pe o evaluarea tipului de acçiunicare ar putea produce cel mai tlrn rezultat). apelândla criterii externe çrrcrferin{ele de rationalitate. âcliunea pe care ar alege-o fiecare ar fi cea care ar duce la LezrrItatui ctloperativ.eresui ei obiectiv. dilema ne duce la regândireaideii de ralionalitate. Pe de altâ parte. atunci faptul cà jocul produce un rezultat care nu esteoptim F'ar"i:ti' se daioreazàsupozilieicà ratrionalitatea estelegatàde ceeace o persoanà r-riiir' r'â este cea rnai bunà cale de a atingeun obiectiv. Pe de o parte. 4 8 1 . câci aceastàpresupunereeste centralà în paradigrna alegerii ralionale.i Astfel. o asemeneaabordare e foarte greu de acceptat. Or.4 8 2 ) .à. ar trebui sà respingemaceastà rupozilie ii sà incercàmsà întemeiem alegerea râtionalàpe luareaîn conside.Câci cum înlocuiascà preferinleleindividuale. oricare ar fi pretèrin{ele 1or. ci prin inr.)cra rnrr .De aceea. :lctlpul pe)care vrea sà îl oblinà o persoanàar urma sà fie definit nu prin acesteia. apelul la intereseleobiective. Dar realizarea unei re{ele efec:tivede comer[ cu amànuntul e consideratào prioritate scàzutàde càtre guvern. I{ollis {L979). în teoria politicà. de preferinlà.

q . u u^ âtelrluuorie:ap Eââpr -odns çlsuacr 'rO 'rilelrolâJ elg ed rSnu 'aiurrage-rd airr.l J€-l âJeJad (çorlqndEâl€lEups nesealelda..)i1(1.rocnes rluerouSl .1\:1ï ru[u ad daruoc ErrIçs ze3 lsocp ul rosn a-r1.isde ruluadçpqesuodser gc çrâprsuoo BI Inpugr (/-lZ-gIZ'dd 'qOOt :url. ro^êu âlelEJE^âpe Jsounc âl p3 rSunleepurlard lod .rur alsa nu) nEJ rBrx arJ al ES çzeara8ns iii'r1-io1. iilE runJ 'saJalur1nr:dordalSâJEruJn rSg eteceg ..elseace I ui ner nu rruaureo çc eundnsardee :glrugJlsuerd alse e1e]r1 çdnp -euotle. pdnq .çc ereolrlSrurl ln{nttloIe Ioi Interp.reldacce tç 't y^rJJltoJ ixnrJ lv rSi$'JnvNorl.iE llir ii lJunlE re-rs rs au[u rs 1r lnudorda3a1aJu1 .IllptlulltrSalE 'p18poâ1vJ lllçtlllqlsod ua.rd eurepp êp asrJlsapalac runce:d 'ç]EJrJrporu eltldxa uatnd :lg3ul ârnqêJlseJâlutrnlnrrdorcl iiientis Es lâJlse elirz-odns q: "repuft: Jâr{oseu'(sorpr.:l .r nr:dord rnlnsaJêlurInlnslsc r3uru€ 'rfii:i:o.:aqcse..unrlJesr.eprurlur r.rd e rS âJeJaprsuoc ur €aJenl çundnsa:d çs tvcui lâJlsr psECIipuBrunurrc 'pleuorfa alse nu erlrz çtrnllsuof.iJi.tl?lri l?3pâJezilueJ 3l çînp çs rn1eaunriceec aundordrs1nu (1 : rrnsuasgnop uI lurnue rÈ 'çzTtauorll?-râlur eJ€3nc iuatueo liluyrecêp l€seJâ]ur âlsâ nu iunlueÂa ' inr(!t:r? J i1 e.N erir. '(aursap eâru.a:d êInqâJl€êtseou rî ea:ereprsuoo çJ e1 uiçiunuai ps ârnqaJl Êr Eoec€ â nu Btuêlqord . .eaunrcdaleiuS 1a 'euot[p 'eâl:)iJeJ) .p iiçilepout âtr.ls rrrernuo rd a8upnsuocr-€ âp .:r uJ sâiêlur unaJ^ âJpnu rJru (z np I erolsece1unr.(ç16I) reqcse1.:o1rfp1 -uol n3'.r8ul leulrdxeeu rroâsêpe euglupr 'nâ nEs rnlrueJE^âpe" iltssJE Jurri3 e etaSale uJâqrln3 rnl ealplJeqrl ç3ep nc . ap psndnsatdeeapr etsâ InlnJeruozr:duure[p ep âsrJcsep royrrienlrs .151su1 u.l unlo^ BJârul?ru uJ lr lnuri:d ul plBlnssrp 'çpl!d 'l_inlâJ cpr:û"iciru:.rp e'irrqrEur Jctqf.lveJ'ptdue. nrtuad osâJqurJn ra trr l-nu âJucad rep lsoJ rJ re Ec€p rSrSul -lrulu r.l.eruudo.inrl âfI allnru mlu uI êâpr glseâcE uuo^zap uâtnd 'rnlruaruozr.rldn..trJâJip rS luuoriu: rninluetoA ezalodrtsptoqe tu€ T.rdord tgJepoJsJaprsuoo '1e .)t.$sod ul .-'-rcisJacl ilr zaseld 'çluatsrzar gt€pur aJ âa ltseêf€ o rcruçundo [u-çs çur ["'] 'ne 3a1eiu1unc eseseJelur initirt .l rutuelelarJos o .rdo.tâpe rJ Je aJi23rro eera8ur^ .rleutrunl retrr trns !f.lqJo il-li1.rprl rieutlriuJ âp I3Jel rJJ€p3€p'zec unq rËtu u1 tâ csoun) 1ac lj titJ.ler^*.rd rnlnsâJelur E ê.lul inuutês qns tuncu aund as oc Beâc urJd 'lelilu âlInJlsIIocoJ 'alenpl^lpul roleiur:e.iiii .nçs .zl.alainuaga.rltnzll.nâur 'ro1 rrr ri rol InscJetrrr ur aleurqnrluad rTppar ad a8ugrlsuo3 {r r-u ep u.ratuiI€ Ia3 ep terdorde I€iu IJ u.âJurrrJn erlizodns olss çt luFqa.vu .t.rp Orluopr 3rJçs ernqst.rape" Jo[ tnlnââlarunu uI uJnlJol 1od -orf.rag) rSiedo.puecrz çs) docs rnun alâIllnuul .6 seund :)âsrir âpun 'l.rln epuntlse: çJIplJ o aJ€oâd rêtuâlqoJd e./0d tolaJuaruDputl.'e3}SGtl? aJiulptiull 'ps8rrr Çç{ii } lÀlll1'srlli âp âlrJâ8olu ui êzâlo^n-tr l Jp U}lllêFns rÀ iËuorlel iuulo^ un çJ uls?âJr? çs a?.os êlu nssJollriâLriuo âlEâ^rlcâJâ âlaiulJop (ptecçdru1 ulurrtSuor nc) erou8r 1od 'g'rr:.rnlndnr8 rnlnsâ.

':9$a*nLqrgu .elElcâJB tuns 'rrJoel 'docs nps pJeprsuoc Enop âtsâcv InrJdoJderu luaEe eJ?cerJ: erirzodns 'eunq plle o eJ€ S ?rJoel ftq reru âlâc erJ Es €rrupcâg Jolrunrfcea1a1e1pze: Ec ârunue rS 'docs rSelece ne lrlueSe1iol 're ll^rJlod lrleuorier IIluaSenJlneu porrr ul gzeèlen J erroel : EiuêJeJrpEnop B rS eE.. eftolErrun eurJoJur Bruelrp rrrEnleJçs 'lgluJ rBI^J'leJ âJ uJ 'trJred uâpe^ gS 'rnlnreruozrrd eruayp âp .u€purgdocs 'Eu€oslad -uaurepurg arucegrulued le.* r.iz.âurq else e3 ?oâc àJeJ alna![ E3?cl a eJscauruluad uâlnd âc €ââ3lol tueJeJ Es rcu eJ rnqeJl Ju nes i Iâ nJluâdâurqrelll elsoac uaâcpceJ ps âJ?câu ec rnqaJl Je 'eeeceaq 'ezeredoocnu çs âurq ':otçcn[ rcrrr elsâ eJecerJ n:tued runoe g rleplâc aceJJe ecrJo : IêJlsBçlBInr.8 çzeeu '1aru1uadnçr reur g €^ po epâJO -orice 1ercrmle'eiseorde1e11nzer ecnpord P^ qr I0 epârc aJ €êâc âc€J€^eurcçc€cl âc €ââcpc€Jps leuorierrâ âurcrJo ruluod 'le nJlueoâurqrBr.3. 'gunq âp eleodes '1eru1ued 'eg lgc âunqâp ps es efern Bc BIâo€:leuorier pe-6 qeul âtEoo 0slgc êg psâlâ1€1lnz0J ec elece :1Blr€ru Iâc uJ elsâ âJ€c leluar.d eourpJo uI lellnzâJ lsord rcur 1ec auliqo €elreJl lB else1anrluedâJuJ Inl 7 p..olgcnf IB 1e unq r€ru 1eceuriqo Z Iruolpcnt 1nl€llnzeJ euriqo rolçcnf erecarg nu jI Inrol.u g eA ec 3ââ3 Iâ3 'olutlnzerâunqr€rualac ecnpordun ac elso €Aec eceg ru1uad e âJ€ o rou oJlurp €â0c çc?J ?s rnqâ4 r€ rou aJlurpêrBcârc eJ€ceg erec sd âJ€ur relu eec earmrie. y^rJf.uJoJ eieod eurelqor4 '(çulayp ul rSur:drrrolpcnipcrpe)çzeeuorice:elur eJEcruârueo ep m1ndru8rrJqruau Bcrpure rulued ..!..lolgcnf l1e n4ued tetlnzâr -ellTrzoJ euriqorolgcnfarecelgunq reru 1acauriqo I lruolqcnl 'lê ruluâcl '1eru1ued 'JolsluueJâJcl €eurpJo teqnzeJ lsord reru 1ac euriqo i1e n4ued ul Bâpop alsa ru1uad e.lnlor.a-roJarunrllv ISsrvrr'rvNorlvu . r':.lourdocsrn8ursun plsrxg rn8ursun glsrxo '3urq 3 8Iro0I çç .tfregp poru q ISâp.rou" rueucs çs 'ecgrldrurse ruluâd 'roleiuuege..flf i..rec tetlnzâr 1 1n.rppnoq 'ercldel l€ldâls€ oruru -s€ I€uI lâC UI nBlsUOJelBllllzâJ reJECâl€ rrcrJauoq rJ€rurBrueloc ecnp€B^ rI ec '^rlcerqns €âec pcsJ es eunrfceBâcuLuâJeJ çs ârnqo4 leuorier âlse eurcrJoruluâd 'lrSe.ncep rcre âC 'çleJoru else nu nr:dord mlnsaJâlut?rJoel êc drurl ur 'plaour âlse Elsruorlurcasuoc BrJool 'âlu?uodur : ?rrrrJd ep ruâJlxercreluns rrJoelpnop êlec e4q afuera.

în sfâr$it. càr çi fiecare U. func1ia pc carc o va maximiza acestaare florma : o i = LI i* t. nu avemcevade genul totul saunimic (0 : 1 sau 0 : 0). Prima esteceeace Parfit numeçteteoria S. Dacà însà persoana atuncivatrebui sàpunem 0 : 1: actiuneadea votaaluij are o determinare eticà.Plecândde aici. Dacà û : 0. depind de ÇûrrTpcrtâmenrul tururor membrilor grupului.Cea mai importantà va fi cea care va accentua contextul nou pe care îl creeazâdilema repetatàa prizonierului (çi care. D.FTJNDAMENTELE POLITICII era ca în determinareafelului în care alegeun votant sà fie luate în considerare nu doar preferinlele sale individuale. iar 0 este un parametru. Parfit (1984) produce o altà interpretare a semnificaçieidilemei. teoria consecintrionalismuLui . consideratriile cu caracter impersonal au relevanfàçi pot influenla comportamentul individual. sunt puse în discuçie de dilema prizonierului. Votul meu poatecontribui mai mult saumai puçinla rezultatul alegerilor. va conduce la introducereaideii de institulie sau de normà ca o constrângereasupra compoftamentului individual).I-t" unde [i reprezintàutilitatea persoaneii . Or. p. atunci individul j ignorà impactul acliunilor sale asupracelorlal{i çi se comportà numai în func1iede intereselesale (iar teoria va conducela predicçia cà"i se va abline de la vot). 24-25).de obicei. Mueller (1986. Formulat altfel. atât U. apoi indicà în ce fel dilema chestioneazà indicà çi posibile ràspunsuri ori soluçii la acesteprobleme. în final. pp. Astfel. j va lua pe deplin în considerareintereselecelorlalli. Mai întâi. ci çi unele consideralii sociale impercà func1iaa càrei sonale.. individul j se comportà pur egoist. De aceea. valoarealui 0 va putea fi una intermediarà. teoria C. Douà coleclii de supoziçii. a interesuluipropriu. tioneazà. dacà aça stau lucrurile. considerà Parfit. 6) argumenleazâ valoareo maximizeazâun actor ralional estesumaponderatàa utilità1ii sale çi a utilità1ilor celorlalli membri ai grupului. 4-8. a doua este (1984. el defineçtemai riguros acele supoziçiiteoreticepe care dilema le chesacele supozilii . În cele ce urmeazà vom discuta însà alte încercàri de a încorpora aceastà inruilie formulatà de Rescher. pentru un votantj.

i 1 : t r 1 : t : j mar rnicà. mai întâi.'. iatà o dilemà a pàrinteltii : fiecare pàrinte poate fie sà-çi salvezepropriul copil de la un ràu mic 2). Pirintele 2: salveazàcopilul celuilalt \ irrinrirre: uopiltrllui I sut-crà an:bclevàtâtnârt. Potrivit comun. . Partjt.ltàntar3. Sà spunem cà o teorie se autoanuleaZùîn sens colectiv dacà e sigur cci. precum pàrintrii.55). pacienlii. printre oare se gàse$temorala simçului diverse avem care cu persoanefatà de care avem obligatriispeciale. copiii' fratii çi surorile. ambeic i'àtlinriiri.a càrui sirusturàe cea a dilemei Matricea 6e nrai jos descrie-ic-rcul zonierilor: 2: Pàrintele propriul coPil salveazà Pârintele L: . 63) : în sens i. De çxemplu. binefàcâtorii. Iar când sunt îndeplinite conditriilece dilcma. consideràParfit. colegii. cea care e pusà în dificultate de situalii precum dilema prizonierului este teoria interesului propriu' çi anume în urmàtorul sens. pentruel. 91). r r r . nu e greu sà construim dileme de tipui celei a prizonierului argurnenteazà care sà riciice probleme acestei teorii morale. ' l l x l l r . salveazàpropriul copil Pàrintele 1: copilul ccluilall salveazÉ lrare.E POLITICI] Dar pentrunol fi fiecàruia. (alternativa copilul celuilaltCela un ràu mai mare (alternativa l)^ fie sà salveze prtrezultat. prietenii. pentrunttivaTrmai prostdecâtne-arputÊa prostdecât mai îi este ecàruia în partenumaidacàf estemai binepentruf iecare ar puteasà-ifie (p. pp. ca teorie moralà.E vorba de cei relalii de prietenie sau de rudenie. ntct o A n r b i i c o p t i s i t l c r à c e a t t t a t Copiiul lui I nu stttbrà CopiiLillui 2 nu sriierânicr o Ârnbii copii sufcri vàtàmarca r à l l i m . în schimb. vscinii etc. fiindcà ea nu admite cà fiecare acror are propriile sale scopuri . are propriile sale scopuri (sà f-acàastfel încât pentru el rezulmtele acliunii sale sà f ie cele mai bune) . rezultafulla care se ajungenu esteun optim Paretor'Teoria clefinesc C consecinlionistànu este însà afectatàde dilemâ. aratà Parfit (1934. clacit noi ïzli urmàm a. colectiv. votn face ca scopurile sàfie alinsemai prosi decâts-arfi întâmplatdacà nimeni dintre noi Ji..fi r:omportatconform acelei teorii (p.clientii. Dintre cele douâ teorii. 1 r . çi alte teorii care se autoanuleazà existà acesteia.cer teorie. . Morala simçului comun consrà în mare parte în obligaçii façà cte acest gen de persoane' Or. Or' dilema prizonierului spune câ existà sirualii în care acest lucru se întâmplà: fiecare jucàtor.J6 FUNDAIVIENTRI. rezuitatul acliunii fiecàruia depinde (în parte) de ceeace fac ceilalçijucâtori. Cum poate fi solulionatà problema asttèl formulatà? Parfit construieçte urmàtoareaschemâ(p. Existà. 95-96). ea cere ca scopuriie pe care le urmàresc actorii sâ fie aceleaçi.ecàruia nu s-ar. apoi.

lJV .+ 'trJJed 'eâlsocv 'âles Jolrunrlcee:dnsu r:e?ugrls çnop âp luns çzeetueun8Je -uoc âlrunue :r.tapgcpwrg (1) lsrlulls rsru Buotice eleodarecalg rs SrVrrrvNrorLvu Y^[3A'IOJ ENnr.. ealnd 'ptceJrp :e-s rerlerurs€âJeqruqcs uûnd reu e erfnlos enop e-op ea3 'eaSuerl 'luorg 'nieplos ep Ë€8el U eâlnd re ed nus lrlSarncsedmu ps lndecuoceuep 'rreu ârJESlgcu! elruogruâ^ep1odroluecsad esndruralaxel 'pplld ap '1in1os reurrd lrnrrlod : acrlrlodluns rrinlospnop êlorurJà'af)roruÉ acunod :rJnlê.de gc mluad 1e3nsu elroduoc es gs eSunls âteod âJuca$JuCI '(ozaredoocps) €J âlsâ reuâlrp erinlog lsrnrlp reur alroduoc as RSeJecerJ '1arutuod uâJreruFcul âg PsPrsrrullP 'lâ ui rJpq terueoundce -uttlcsrâtsâcu epnrc u1(ç) '1en:tuad?âJ ps I€tu ârJnu '10 R$lrutl" ruruueunrlcu u1 p]rrot?p(t) rJFqu[qcs râlsâcB 'ug atuod esumcv : nu nes plmqrptuâtsâptsrrutle gc erg eaunrJce :pc rutuad uls?ârv 'ârecerJ ruluad punq IEru a gtsrrulle eaunricu ec ruluad '3lstâcv 'lsrrulleazauorlce ps psndsrp pcpqlC âuÀeppueosrâd ereceq 'lsroBaazauorlcu ps pqrsodur aur.rcads Iiierurs Joun €âJBIozâJeurruJelep eetnd:u acgrcadsrJçqurqcs âlnunuu : acrSoloqrscl 'clâ nrJolrJâl luns tflnlos reJl âllelâleC llrunue un ed ro âp n€s rJe^ âp Jprunuun csârc nu eJBcrrJârrruâJ ruluad rrlusuedruocrragozalnd Js nes I ereol -eillelax Fzeâluotu eftc âlncn{e^oln? âp ruelerrdo:d rutued Eurzuêqep rJnuoq 'nydtuoxe treyoeelnd J? Iru€ls ep : esuediuocâJ âp {uâlsrsun-rluud ece.lnc lliruln ea.ed rolriuplos Brrrêlrp 'rnlnfu.larcerdu rJo rârJolsp Inluourluâs âlSeJcJB çcep 'Eplld aC 'rnlruâruozrrd rauralrp lndu ep acr.

cel mai altruist va putea fi acceptatca lege universalâ. sà aplicàm acesteinstrumente la analiza unor episoade foarte cunoscute din istoria societàçii noastre. concrete. Sà relinem cà acestetipuri de solulii nu sunt exhaustive : ele doar indicà în ce fel se pot construi diferite solulii specifice. la modul general çi pe scurt. Mà voi opri asupra schimbàrilor sociale radicale din secolul al XVIII-lea din fara Româneascà.atunci fiecare va prefera sà coopereze. Conform definiçiei politicii formulate în capitolul 1.FUNDAMENTELEPOLITICII front ar fi rezolvatà. solu(iile morale nu sunt diferite ca naturà de cele politice. soluliile de tip moral nu au un statutspecial. detaliile putând sà fie de fiecare datà nuantrater. a$acum se va argumentamai pe larg în cele ce urmeazà. o Am putea deveni mai kantieni : atunci fiecare va tinde sà facà ceea ce toti ceilalçi vor vrea în mod rational sà facà. o Am putea deveni mai altruiçti. Unele solulii cu caracter mai general sunt cele morale. cum comportamentul egoist nu e universalizabil. dimpotrivà. dimpotrivà. Iatà câtevadintre acestea: . în iulie 1744. reprezintào specie a acestora. Dar.Interesul nu este unul istoric.care au culminat cu abolirea rumâniei. . Evaziunea fiscalà era imensà (numàrul contribuabililor scàzusela jumàtate în mai puçin (1972)çi Hitchins istoricesuntpreluate în principaldin Constantiniu l.Mai întâi voi avea în vedere reformele realizate de càtre domnitorul ConstantinMavrocordat. ci. în anii 1745-1746. Constantin Mavrocordat era pus în fap unei situaçii sociale deosebit de grave. de aceea. încercândo conceptualizare relaliilor dintre ace$tia. Dacâ fiecare crede cà ceilal(i coopereazà. Încrederea noastrà în ceilalçi ar putea cre$te: promisiunea mea cà voi desfrçura o actriunemai altruistà va avea mai mari çanse sà fie însolità de o promisiune similarà din partea celorlalçi.accentul va càdea asupra posibilitàlii de a vedea altfel decât în mod obiçnuit o problematicà. Informatriile ( 1998). Apoi mà voi referi Ia raporturile dintre boieri çi tràranila mijlocul în cadrul formulat aici a secolului al XVIII-lea. La revenirea sa în scaunul Tàrii Româneçti. o Am putea deveni mai reluctanyi sà defectdm. iar atunci cu to(ii ne vom comporta mai altruist. Douà exemple Sà încercàm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful