Importanta lecturii in ciclul gimnazial

Prof. Tulac Doinita Comisia metodica a ariei curriculare ,,Limba si comunicare”, an scolar 2010-2011

Argument • .. istoria omenirii şi a luptei sale pentru existenţă. • Iubiţi cartea. bucuriile.Cartea reflectă ca o oglindă. înfrângerile şi biruinţele sale toate. F – „Cărţi prietene”) . îngrijiţi-o şi citiţi cât mai mult! Cartea ne este prieten credincios şi de nădejde!” (Morozov G. pentru un viitor mai luminos. suferinţele.

poveşti şi poezii. ci se formeazǎ printr-o activitate susţinutǎ a factorilor educaţionali.educativ. Grija deosebitǎ în vederea îndrumǎrii lecturii cade în sarcina învǎţǎtorului şi a familiei. ci permanent. nuanţare necesare pentru întregirea cunoştinţelor transmise la clasǎ. La vârsta preşcolarǎ. sǎ le satisfacǎ dorinţa de a cunoaşte viaţa. la formarea unui vocabular activ. Lectura necesitǎ nu numai îndrumare. Gustul pentru citit nu vine de la sine. fǎcându-se ecoul capacitǎţilor de gândire şi limbaj. Pǎrinţii trebuie sǎ cunoascǎ lista lecturii suplimentare. perseverenţǎ. atât familia. voinţǎ. iar controlul lecturii nu trebuie sǎ fie superficial şi neglijent. Aceastǎ muncǎ este susţinutǎ la nivelul superior. Lectura în afara clasei are ca scop sǎ dezvolte gustul elevilor pentru citit. date ca teme. • • • • . claritate. când se pun bazele “gustului” pentru citit. prezintǎ importanţǎ şi din punctul de vedere al tehnicii cititului exactitate. continuitate. în primele clase ale şcolii. Importanţa lecturii este evidentǎ şi e un instrument care dezvoltǎ posibilitatea de comunicare între oameni. Lecturile parcurse de elevi. o activitate caracteristicǎ prin rǎbdare. care nu poate fi dezvoltatǎ mai frumos decât prin lecturǎ. sǎ râzi şi sǎ plângi. Cartea este învǎţǎtorul care te conduce la bine. sǎ le stimuleze interesul pentru carte. la dezvoltarea dragostei de ţarǎ şi la educarea sentimentelor estetice. ci şi control. oamenii şi faptele lor. te face sǎ te bucuri. cât şi grǎdiniţa depun eforturi pentru a influenţa universul copilǎriei prin basme. Lectura contribuie într-o mare mǎsurǎ la îmbogǎţirea cunoştinţelor elevilor. bogat. O carte te trimite la alte cǎrţi şi toate formeazǎ baza trainicǎ a culturii noastre. Lectura în afara clasei constituie un important mijloc al întregului proces instructiv .De retinut! • • • • • numai citind poti intelege tainele universului.

Dar aceasta îmbogatire nu e data numai de cunostintele noi care parvin individului ci si de felul în care scriitorul reuseste sa le prezinte. De la emotie la gândire. gândind asupra cartii sub înrâurirea puternicelor emotii traite. Acesta. Copilul si cartea. ajunge la concluzii privind propria lui viata. de la gândire la actiuni voluntare.”[1] (Stanciu Ilie. sa îl emotioneze pe cititor. Ele genereaza pentru multa vreme gânduri si fapte care contribuie la formarea caracterului cititorului. • Opera literara actioneaza în primul rând asupra inimii cititorului. iata procesul sufletesc pe care îl determina opera literara. propriile actiuni.Lectura în dezvoltarea culturala a individului • Orice opera literara valoroasa contribuie la cunoasterea mai adânca a vietii. 1958.30) . Editura de stat didactica si pedagogica. p. Impresiile emotive puternice ramân adânc întiparite în memorie.

fermecati de citirea unei carti ei au simtit ca traiesc aceleasi emotii cu eroii povestirii. 1958.Puntea dintre carte si cititor • Lectura cartilor constituie o activitate fundamentala pentru întretinerea conditiei intelectuale. gama sentimentelor pe care le traiesc este mai variata. Cultura însa înseamna mult mai mult decât specialitatea limitata si ea se formeaza numai prin activitatea de cititor neîntrerupta. Oamenii care au o lectura bogata se deosebesc de ceilalti: experienta de viata este mai temeinica. îmbogatirea cunostintelor si a limbajului. posibilitatea de a întelege bucuriile si suferintele altora este mai mare. bogatia lui de idei si de imagini te farmeca. p. • • . Editura de stat didactica si pedagogica. pentru cunoasterea indirecta a diferitelor universuri si realitati. „Nu odata.3) Când stai de vorba cu un om care a citit mult.”[2] ( Stanciu Ilie. au plâns si s-au bucurat odata cu ei. Studiile vor forma oameni cultivati si specializa-i într-un anumit domeniu. Copilul si cartea.

prin patrunderea adevaratului sens al cuvintelor. Pentru îmbogatirea vocabularului este necesar sa se caute în dictionar cuvintele neîntelese în vocabular. cuvintele se memoreaza fara efort mai ales daca revin frecvent în cartea respectiva. unele maxime. data când a citit-o. În legatura cu forma. cu atât mai bine. Important este ca din fiecare carte sa se învete ceva. prin extragerea de expresii si cuvinte mai putin uzuale. • . Prin extragerea si explicarea lor. chiar unele idei interesante. este recomandabil sa se extraga din lecturile facute expresiile mai putin obisnuite. consideratii si aprecieri asupra continutului si formei. prin notarea anumitor idei si impresii. proverbe sau zicatori. Cu cât mai mult. prin deosebirea esentialului de neesential.De retinut! • Însemnarile asupra cartilor citite trebuie sa repete câteva indicatii pedagogice elementare: notarea clara a numelui autorului si a titlului cartii. Acest lucru nu se poate obtine decât printr-o lectura atenta.

a îndraznelii dusa pâna la obraznicie sau a timiditatii exagerate. a vietii pe care o va duce când va fi mare. Copilul si cartea. p. romanul de aventuri. a marilor sentimente. experienta lui este bogata. întâmplari extraordinare în care ei sa-si poata dovedi curajul. cunostintele variate. a melancoliei neexplicate. povestirile stiintifice. Copiii viseaza fapte marete. Este vârsta marilor contradictii. vitejia. a veseliei nebunatice. îi trebuie ultima si cea mai importanta interventie a educatorului. iscusinta. Preocuparea de baza la aceasta vârsta e cea a viitoarei lui ocupatii. Jack London sau Wells. sentimente înalte. nuvelele si romanele privind viata de azi a popoarelor toate ofera se cu generozitate micului cititor satisfacându-i pasiunea de cunoastere si dorinta de actiune. Ei se vad calatorind pe un vas prins de furtuna în mijlocul oceanului sau pe bordul unui avion racheta strabatând spatiile cosmosului. Este perioada marilor generozitati. biografiile oamenilor celebri. Este perioada marilor pasiuni. Romanul istoric. posibilitatile de întelegere ale copilului sunt multiple. Aluatul sufletesc este pregatit pentru a fi copt. copii zboara cu gândul într-o lume în care oamenii sunt îndrazneti si curajosi.”[3] (Stanciu Ilie. schitele. „La aceasta vârsta lectura poate fi hotarâtoare la formarea caracterului.Copilul si lectura specifica varstei sale • Perioada 10-14 ani este perioada trecerii de la copilarie la adolescenta. Gândirea logica este consolidata. Aceasta perioada este deci hotarâtoare în viata unui om. sau Stevenson. Citind romanele lui Jules Verne.35) • . În aceasta perioada a vietii romantismul se manifesta nestingherit.

Influente ale lecturii asupra comportamentului copilului • In timpul lecturii se întinde între cititor si autor o punte. iubeste. Se regaseste în personajele din carte. Cititorul traieste sentimentele autorului. diverse publicatii). prilejuri unice de reflectie. Tocmai de aceea se apreciaza ca lectura (carti . pe lânga satisfactiile ce le aduce orice fapt inedit. uraste cu el. se teme. angajeaza valori formative care îsi pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. probleme de viata care si lui i sau pus. se recunoaste în personajele ei. descopera gânduri si pasiuni pe care le-a avut. lectura cartii ofera celui care o parcurge. . de meditatie. ziare. ar trebui sa fie una dintre cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern. reviste. Ea îndeamna la introspectie. Mai mult decât oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii. ei se întâlnesc în atmosfera si conflictul povestirii.

• • • .Dezvoltarea culturala a individului • „ Prin însasi natura sa.”[4] (Dictionarul explicativ al limbii române.”[5] ( Ion Popescu. 1975) Astfel definita. 6) Odata cu largirea orizontului cultural. Lectura elevilor. literatura influenteaza viata sufleteasca a acestora si contribuie la instruirea lor. Desigur. precum si a institutiilor necesare pentru crearea si comunicarea acestor valori. si cum altfel se poate realiza autoeducatia decât prin lectura?! „Actionând nemijlocit asupra cititorilor. notiunea de cultura este extrem de vasta si nu va putea fi niciodata însusita în totalitate de un om pe parcursul vietii sale. p. care fara a putea fi separate duc la formarea culturii. Academiei Republicii Socialiste România. Ed. scoala este principala institutie care are ca prim scop formarea multilaterala a personalitatii elevului. literatura contribuie si la însusirea unei limbi mai bogate cu mai multe posibilitati de a concretiza gândurile în forme cât mai expresive. Cultura poate fi astfel definita ca „totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire în procesul practicii social istorice. scoala are rolul de a pune bazele formarii acestei culturi dar procesul este menit a continua toata viata.”[5] În scoala se realizeaza în corelatie atât instructia cât si educatia.

.... Ed. • . Academiei R.Copilul si cartea”.S.R. 1958.Dictionarul explicativ al limbii române”. Lectura elevilor” .Bibliografie: • Stanciu Ilie . Editura de stat didactica si pedagogica. 1975 • Ion Popescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful