NORMATIV

MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD .
CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA,
PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ
CUPRINS
CAP. I. GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
9

SECŢIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
SECŢIUNEA 3. Referinţe
CAP. II. MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE
SECŢIUNEA 1. Agregate
SECŢIUNEA 2. Filer
SECŢIUNEA 3. Lianţi
SECŢIUNEA 4. Aditivi
CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIŢII TEHNICE
SECŢIUNEA 1. Compoziţia mixturilor
SECŢIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate
- Gradul de compactare şi absorbţia de apa
- Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
- Elemente geometrice ale stratului executat
- Caracteristicile suprafeţei stratului executat din mixturi asfaltice
9

CAP. IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ
SECŢIUNEA 1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 2. Lucrări pregătitoare

2

SECŢIUNEA 3. Aşternerea mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice
CAP.V. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE
SECŢIUNEA 1. Controlul calităţii materialelor
SECŢIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic
SECŢIUNEA 3.Controlul calităţii stratului executat din mixturi asfaltice
SECŢIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice
9

CAP.V. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
SECŢIUNEA 1. Recepţia pe faze determinante
SECŢIUNEA 2. Recepţia la terminarea lucrărilor
SECŢIUNEA 3. Recepţia finală
ANEXA A (normativa ) - Harta cu zonele climatice
ANEXA B (normativa) - Determinarea absorbţiei de apa
CAPITOLUL

I

Generalităţi SECŢIUNEA 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art.1. Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităţii materialelor
componente, preparare, transport, punere în opera, precum şi straturile rutiere executate din
aceste mixturi.
Art.2. Normativul se aplică la construcţia, modernizarea, reabilitarea şi întreţinerea drumurilor
şi a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.
Sunt definite cerinţele specifice, exprimate în conformitate cu cerinţele generale
cuprinse în normele europene care au stat la baza acestui normativ.
Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa
sistemului rutier.
Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performanţe cu cea din cale curentă.
Pe lângă mixturile enumerate în continuare, în alcătuirea sistemului rutier se pot utiliza
şi alte tipuri de mixturi în condiţiile în care au ca referenţial un standard european, un agrement
tehnic european, sau un document de evaluare şi certificare a caracteristicilor conform
reglementarilor în vigoare, şi au caracteristici fizico-mecanice care se încadrează în prevederile
din prezentul normativ.
Art.3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre
cel fundamental menţionat în SR EN 13108 - 1, primordială fiind realizarea performanţelor
menţionate în normativ.
În aceasta etapă, în vederea asigurării îndeplinirii caracteristicilor fundamentale

3

enunţate, au fost introduse şi condiţii empirice conform SR EN 13108 - 1.
Condiţiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziţiile de
referinţă din acest normativ se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul
proiectantului şi al beneficiarului.
Art.4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile de calitate
din acest normativ şi va fi stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi
studiul tehnico-economic. Enunţurile din tabelele 1, 2 si 3 reprezintă nivelul minim de cerinţe .
Art.5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele autorizate
sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.
Art.6. La execuţia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele
norme europene :
- SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice;
- SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică
stabilizată.
- SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă
(drenantă).
SECŢIUNEA 2 Definiţii şi terminologie
Art.7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces
tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului,
transportul şi punerea în operă, de regulă prin compactare la cald.
Art.8. Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de
uzură(rulare), stratul de legătură(binder), precum şi pentru stratul de bază.
Art.9. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
-stratul superior, denumit strat de uzură;
-stratul inferior, denumit strat de legătură.
În unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se
execută într-un singur strat, respectiv stratul de uzură.
Art.10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa sistemelor rutiere la drumuri,
peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase.
Art.11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei
granulometrice respectiv tipul de mixtură, mărimea granulei maxime şi clasa tehnică a
drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa de penetraţie a bitumului în
funcţie de zona climatică şi de trafic.
Art.12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să
confere rezistenţa şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare cu
caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului
înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor
satisface cerinţele din acest normativ.

4

Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi
asfaltice :
- BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 - 1;
- MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip “stone mastic asfalt” SMA conform SR EN
13108-5,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic;
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit
drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;
- BAR - betoane asfaltice rugoase.
Acestea se notează conform tabelului 1, în funcţie de caracteristicile curbei granulometrice,
dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură
Nr.
Stratul de uzură Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
Clasa tehnică a
crt.
drumului
1
I, II, III,
Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 8; MAS 12,5; MAS 16
Mixtura asfaltică poroasă : MAP 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
IV, V

2

Beton asfaltic :BA 8; BA 12,5; BA 16
Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16

Art.13. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente
şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest normativ.
Pentru execuţia stratului de legătură, prezentul normativ prevede betoane asfaltice
deschise de tip BAD conform SR EN 13108 - 1.
Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea,
dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură
Nr. Clasa tehnică
Stratul de legătură Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
crt. a drumului
1

I, II, III

Beton asfaltic deschis : BAD 20; BAD 25

2

IV, V

Beton asfaltic deschis : BAD 20; BAD 25
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : BADPC 25
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat : BADPS 25

Art.14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice
performante, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în
acest normativ.
Pentru stratul de bază, prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat
bituminos AB conform SR EN 13108 - 1.
Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcţie de
granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.

5

Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază
Nr. Clasa tehnică a
Stratul de bază Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
crt. drumului
1
I, II,
Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25
2

III

Anrobat bituminos cu pietriş concasat si minim 35%criblură
ABPCC 16, ABPCC 25

dacă există capacitate portantă. se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport.6 3 IV Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC 25 4 V Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25 Art. SR EN 13108 . Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează definiţiile corespunzătoare SR EN 13108 . straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici. Partea 2: Analiza granulometrică.7 şi SR EN 13108 .7 şi SR EN 13108 .20 SECŢIUNEA 3 Referinţe normative 9 Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ.20. se aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).SR EN 933-2 . Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400. SR EN 13108 . Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe: straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald.17. Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică. În situaţii deosebite.Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.SR EN 933-1 .16. Site de control. SR EN 13108 . Art. Pentru referinţele nedatate.15.1. în cadrul lucrărilor de ranforsare. dimensiunile nominale ale ochiurilor Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice . Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. îmbrăcăminte din beton de ciment existentă. conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare. pe îmbrăcămintea din beton de ciment şi pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă. straturi de bază din macadam şi piatră spartă. stratul de bază poate fi închis printrun strat de uzură. îmbrăcăminte bituminoasă existentă.5. conform SR 179 şi SR 1120.1. Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 şi standardelor europene SR EN 13108 . . conform prezentului normativ. SR EN 13108 .SR EN 933-4 . Art. În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici.5.

7 ale agregatelor. Partea 4:Determinarea formei granulelor.Coeficient de forma -SR EN 933-5 ale Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice .

............44 SECŢIUNEA 2.........36 Art.....48 B2 Modul de lucru............................................79..............37 SECŢIUNEA 4....................... Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate si sfărâmate din agregatele grosiere.........................................................39 C A P I T O L U L VI RECEPŢIA LUCRĂRILOR.45 Determinarea absorbţiei de apă....1 C A P I T O L U L I ..... Încercarea cu sulfat de magneziu . Determinarea echivalentului de nisip..............................44 Recepţia finală..................................39 Compactarea mixturii asfaltice..............8 agregatelor.....37 Aşternerea mixturii asfaltice....... ...Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor........... ...........Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.......35 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice......................35 Lucrări pregătitoare Art....................78...................3 SECŢIUNEA 2 Filer....... Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice.......... domeniu de aplicare....36 SECŢIUNEA 3...... - SR EN 933-7 - SR EN 933-8 - SR EN 933-9 - SR EN 1097-1 - SR EN 1097-2 - SR EN 1097-6 - SR EN 1367-1 - SR EN 1367-2 - SR EN 12591 SR EN 12593 - SR EN 1426 - SR EN 1427 - SR EN 12607-1 - SR EN 12607-2 - SR EN 12697-1 - SR EN 12697-2 - SR EN 12697-4 - SR EN 12697-5 - SR EN 12697-6 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.....................44 Recepţia pe faze determinante.......... Procent de cochilii în agregate......................... . NORMATIV......44 SECŢIUNEA 3..............44 Recepţia la terminarea lucrărilor. Partea 9 .Aprecierea fineţii.. Încercare cu albastru de metilen............19 SECŢIUNEA 3 Lianţi....................... ....19 SECŢIUNEA 4 Aditivi............................ ..... Amorsarea............... Partea 8: Evaluarea părţilor fine...........2 SECŢIUNEA 2 Definiţii şi terminologie........26 Caracteristicile straturilor gata executate ............. prevederi generale.......................44 SECŢIUNEA 1..48 B3 Calcul............Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor................49 îngheţ-dezgheţ ..31 C A P I T O L U L IV Prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 1 ..................................20 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice...48 B1 Aparatură...............2 Generalităţi SECŢIUNEA 1 Obiect................... Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere...

Mixturi asfaltice. Determinarea punctului de înmuiere. Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere. Determinarea penetrabilităţii cu ac. Mixturi asfaltice. Metoda cu inel şi bilă Bitum şi lianţi bituminoşi. Bitum şi lianţi bituminoşi.9 - - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Determinarea punctului de rupere Fraass. Partea 2: Determinarea granulozităţii. Bitum şi lianţi bituminoşi. Partea 1: Metoda RTFOT. Partea 2: Metoda TFOT. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice . Partea 5: Determinarea densităţii maxime. Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fracţionare.

Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Mixturi asfaltice. Partea 28: Pregătireaprobelor pentru determinarea conţinutului de bitum. . Mixturi asfaltice.SR EN 12697-12 . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. . Partea 25 : Încercare la compresiune ciclică.Mixturi asfaltice. . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice SR EN 12697-28 preparate la cald.10 SR EN 12697-8 . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Mixturi asfaltice. SR EN 12697-24 . Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum. Partea 22: Încercare de ornieraj. a conţinutului de apă şi a compoziţiei granulometrice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la SR EN 12697-25 cald.Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.Mixturi asfaltice. Partea 24: Rezistenţa la oboseală. SR EN 12697-23 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă. Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase.SR EN 12697-17 SR EN 12697-18 SR EN 12697-19 - - - - SR EN 12697-22 preparate la cald. SR EN 12697-27 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. SR EN 12697-26 . Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului. SR EN 12697-11-Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.Mixturi asfaltice. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. . Partea 26: Rigiditate. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase.

. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu placă. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu impact.Meto de de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. SR EN 12697-31 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.11 SR EN 12697-30 -Mixturi asfaltice.SR EN 12697-33 - . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice .SR EN 12697-34 - Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice.

- Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor. Condiţii tehnice de calitate. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu polimeri. Condiţii generale de calitate.1 - SR 8877 . Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile cationice de bitum. Mixturi asfaltice. Bitum şi lianţi bituminoşi. 9 - Lucrări de drumuri. - Bitum şi lianţi bituminoşi.Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Mixturi asfaltice. Partea 34: Încercarea Marshall. Specificaţii pentru materiale. . Macadam. Mixturi asfaltice. Betoane asfaltice. Partea 21: Controlul producţiei în fabrică. Lucrări de drumuri. Specificaţii pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip. Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi Metode de încercare. Mixtură suprafeţelor drumurilor şi Metode de încercare. - SR EN 13036-4 - SR EN 13036-7 - SR EN 13043 - SR EN 13808 - SR EN 14023 - SR 61 SR 179 SR 1120 - SR 4032-1 - SR 8877 . Specificaţii pentru materiale. Specificaţii pentru materiale. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. - Mixturi asfaltică stabilizată. Încercarea cu pendul.Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi . Partea 35: Malaxare in laborator. Partea 1:Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei.Metode deîncercare. - SR EN 12697-35 - - SR EN 13108-1 - - SR EN 13108-5 - SR EN 13108-7 - Mixturi asfaltice.2 - SR 10969 - STAS 539 - Caracteristici ale asfaltice. . Determinarea ductilităţii. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere: încercarea cu dreptar. Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă. Specificaţiipentru materiale. SR EN 13108-20 - - SR EN 13108-21 - - SR EN 13036-1 - Mixturi asfaltice. a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic.12 preparate la cald. Bitum. Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de macadam semipenetrat şi penetrat.

13 - Lucrări de drumuri. Lucrări de drumuri. Filer decalcar. Partea 2: Determinarea pseudo .vâscozităţii Engler a emulsiilor bituminoase. Condiţii de calitate - Lucrări de drumuri. Lucrări dedrumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. - 9 . Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Terminologie.

STAS 1598/1-89 Principii fundamentale. -Lucrări de drumuri. -Lucrări de drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate. Încadrarea îmbrăcăminţilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prepararea mixturilor. Condiţii tehnice . Lăţimea drumurilor. -Lucrări de drumuri.Lucrări de drumuri.STAS 2900 .STAS 1598/2-89 proiectare şi de execuţie. . . Lucrări de drumuri. . -Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment.STAS 1339-79 probelor şi confecţionarea epruvetelor. .STAS 10473/1 generale de calitate. pregătirea .Lucrări de drumuri. Prescripţii generale de . Prescripţii generale de proiectare şi de . Elemente geometrice ale traseelor. Straturi de bază şi de fundaţie. Mixturi asfaltice şiîmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. . Dimensionarea sistemelor rutiere. Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări de drumuri.89 execuţie.14 - STAS 863 Lucrăride drumuri.STAS 1338/1 Prescripţii de proiectare.STAS 6400 .

corpuri străine nu se admit 1. Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru).063 mm. CONDIŢII TEHNICE 9 SECŢIUNEA 1 Agregate 9 Art. Caracteristica determinată Condiţii de calitate pentru cribluri sort crt. %.0 4. Art. 2. Coeficient de formă.5 max. 2 5.19.15 C A P I T O L U L II MATERIALE. . max..0 0.5(16) 16-25 1.. 2. Metoda de încercare SR EN 933-1 SR EN 933-4 vizual SR EN 933-1 SR EN 933-9 . max. %. Conţinut în particule fine sub 0. Tabelul 4. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelele 4. max. 4-8 8-12. %. max. %.rest pe ciurul superior (dmax). 25 3.trecere pe ciurul inferior (dmm). 5 Conţinut de granule în afara sortului: 10 . Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr.18. Conţinut de impurităţi . Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform specificaţiilor SR EN 13043. 7.

16 .

%. Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru). %max.pierderea de rezistenţă (ASla).0 1. %. Rezistenţa la fragmentare coeficient clasa A LA. %. %. %. Conţinut de particule total sparte. %.0 Metoda de încercare SR EN 933-1 90 90 SR EN 933-5 25 nu se admit 0. %. %. 7. %. max. 5 6 7 8 4-8 Pietriş sortat 8-16 16-25 5 4-8 Pietriş concasat 8-16 16-25 5 10 - - 10 - 90 25 nu se admit 2. 8.corpuri străine. 2 Conţinut de particule sparte. clasa B clasa C Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval). min. max. . calitate nisipul obţinut Metoda de încercare 9 prin concasarea pietrei 1 2 3 4 5 Conţinut de granule în afara sortului . Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ pierderea de masă (F). max. max. 3 4 Coeficient de formă. max.0 0. Sensibilitate la acţiunea sulfatului de magneziu. Rezistenţa la fragmentare coeficient LA.5 SR EN 933-4 SR EN 933-7 şi vizual SR EN 933-1 28 24 SR EN 1097-2 25 25 SR EN 1097-1 3 3 SR EN 1367-1 3 3 SR EN 1367-2 . max. (pentru cribluri provenind din roci detritice) 3 SR EN 1367-2 90 SR EN 933-5 Tabelul 5 . max. 10.trecere pe ciurul inferior (dmin). . max. Sensibilitate la acţiunea sulfatului de magneziu. %.rest pe ciurul superior (dmax). Caracteristica determinată Condiţii de crt. 1 Conţinut de granule în afara sortului: . 18 SR EN 1097-2 20 24 20 - SR EN 1097-1 3 SR EN 1367-1 20 9.corpuri străine Conţinut în particule fine sub 0.063mm. max. %. Caracteristica determinată crt.063 mm. min. Rezistenţa la uzură coeficient microDeval.Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. Conţinut de impurităţi . max. Granulozitate Conţinut de impurităţi: . max. max. %. Conţinut de particule fine sub 0.17 6.pierderea de masă (F). Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ-dezgheţ . %max. %. .0 1. max.Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. %. max.5 2. 5 SR EN 933-1 continuă nu se admit SR EN 933-1 vizual 10 SR EN 933-1 SR EN 933 -9 2 Tabelul 6 .rest pe ciurul superior (dmax). max. %.

Art. %. S * Conţinut de impurităţi: nu se admit SR EN 933-7 şi vizual . friabile şi vacuolare. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 5. galben STAS 4606 . max. având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori. %. min. In cazul murdăririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.23. .063mm. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului. trebuie să fie spălate în totalitate. 6 şi 7. iar la stratul de legătura numai la drumurile de clasa IV şi V. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute. 1 5 Conţinut de granule în afara sortului . 3. Metoda de încercare SR EN 933-1 Granulozitate continuă SR EN 933-1 Coeficient de neuniformitate. sau pentru maxim: .20. SR EN 933-1 2 7 SR EN 933-9 Calitatea particulelor fine.21. friabile. 85 SR EN 933-8 6 10 Conţinut de particule fine sub 0. În cazuri excepţionale. Pentru drumuri de clasa tehnica I şi II se admit numai cribluri care prezintă rezistenţa la fragmentare LA max. la execuţia stratului de legătură la drumurile având clasa III de trafic. 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră. max. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depăşească procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. max. Agregatele vor respecta condiţia suplimentară de conţinut de granule alterate. 4. sub 0.rest pe ciurul superior (dmax).18 Tabelul 7 . * Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d /d unde: d = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii d = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii Note : 1. 5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm. %. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Art. pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate.125 mm (valoarea de albastru). 2 3 4 60 60 10 10 2. pentru fiecare lot de material aprovizionat.corpuri străine. %max. min. Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice.500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat.22. Caracteristica determinată Condiţii de calitate pentru nisipul natural crt.5%. 18% conform clasei A. Utilizarea pietrişurilor concasate este admisă în proporţie de maxim 65% în stratul de bază la drumurile de clasa III. acesta se poate folosi cu acordul proiectantului şi al beneficiarului.Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. poroase şi vacuolare. max. moi. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată.conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO). max. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2. Art. în care pietrişul concasat satisface în totalitate cerinţele de calitate pentru cribluri. Art. moi.

La aprovizionare. Art. Art. conform SR EN 12591+ Anexa Naţională NB şi art.28.30 respectiv art. 50/70 şi 70/100. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539. SECŢIUNEA 2 Filer Art. sau pentru maxim 100 t. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar.1000 t pentru cribluri. . clasa 4 (penetraţie 45/80) şi clasa 5 (penetraţie 40/100). Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB.29. • mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1). se utilizează bitumurile 50/70 şi bitumuri modificate 45/80. bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25 °C (determinată conform SR 61): • mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100 .bitum de clasa 35/50 . În caz contrar. şi SR EN 14023 + Anexa Naţională NB.24. în concordanţă cu zonele climatice din anexa A. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Art. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. şi anume: pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 si 45/80 pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate 40/100 pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA). filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt: .26.30. • mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1). Filerul (filer de calcar.31. indiferent de zonă. Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie. se aditivează cu agenţi de adezivitate. conform SR EN 14023+ Anexa Naţională NB şi art. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă.19 . • mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50.bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraţie 25/55). . Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază şi de legătură. Nota Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR EN 12607-1. Art. Art.25. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere).31. SECŢIUNEA 3 Lianţi 9 Art.31.500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră). Art. • mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1). .27.

cum sunt de exemplu agenţii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităţii. Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 °C. bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art. sau de asemenea polimeri.12 aditivul este ”un material component care poate fi adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică.37. Art. Pentru agregatele de balastieră. adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi prin metoda calitativă. evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment SECŢIUNEA 4 Aditivi Art. cu caracteristici declarate.36. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum. Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat. cum ar fi agrementul tehnic. si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului. Art. agreat de beneficiar. la nivelul cerinţelor. cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice. Faţă de terminologia din SR EN 13108 .35.38. fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă specificate.39.3. Bitumul.32. Art. . În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice. Conform SR EN 13108 .140 °C iar cel modificat de minimum 140 °C şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru . fie în mixtura asfaltică. pentru a modifica caracteristicile mecanice. se pot utiliza aditivi. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11. Art.1.500 t. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment: . dar nu pentru mai mult de: . astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii. pe tipuri de bitum.1. lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în funcţie de specificaţiile producătorului.34. Art. polimerii.1 art. etc. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1 şi SR EN 13808.. Se va lua în considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.. respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice..20 Art. conform art. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat. conform Normativ NE 022-2003 în vigoare.100 t.33. un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naţional. în acest normativ au fost consideraţi aditivi si produşii care se adaugă direct in bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu performantele produsului. Art. în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum.. de exemplu fibre minerale sau organice.

8-12. Beton asfaltic Criblură sort 4-8. Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer 4. 8-16. Beton asfaltic deschis cu criblură Criblură sort 4-8. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul.40. Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat Pietriş concasat sort 4-8.16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer 2. Beton asfaltic rugos Criblură: sort 4-8. 8-16 Nisip natural sort 0-4 Filer 5. Art.21 C A P I T O L U L III Proiectarea mixturilor asfaltice. Beton asfaltic cu pietriş concasat Pietriş concasat sort 4-8. Mixtura asfaltică stabilizată Criblură sort 4-8. Condiţii tehnice 9 SECŢIUNEA 1 9 Compoziţia mixturilor asfaltice Art. 8-16. bitumul modificat. 8-12. £* ____________________Tabelul 8 Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice___________ Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate 1. aditivii şi materialele granulare. 16-20 sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer 6. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 8.41.5 sau 8-16. 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer 3. 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer .5 sau 8.

16-25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Pietriş concasat sort 4-8. 8-16 şi/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Pietriş concasat sort 4-8. în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. Art.42. Anrobat bituminosABPCC 16. Anrobat bituminos ABPC 16.66 % Art. 8-16. ABPS 25 Art..ABPCC25 11. Din amestecul total de nisipuri. Art. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic şi în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.46. Anrobat bituminos AB 16.. sunt prezentate în tabelul 13 şi au in vedere . În cazul în care din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 13. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. BAD25 şi BAD PC 25.filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0. Limitele recomandate pentru conţinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant.44. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator. 16-25 Nisip de concasare sort0-4 Nisip natural sort 0-4 8 Mixtura asfaltica poroasa 9. AB 25 Criblura 4 -8.43. ABPC16.22 7. acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic. AB25. nisipul natural este în proporţie de maxim: 25% pentru BA 8. ABPCC16. 8-16. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Pietriş sort 4-8.5. iar în tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase.45. 8-16 şi/sau16-25. ABPCC25. 12% . pentru fiecare tip de mixtură asfaltică. Anrobat bituminos ABPS 16. 8-16 şi/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Pietriş sortat sort 4-8. BA 16 50% pentru BAD 20. de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din tabelul13. ABPC 25 12. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16.1 mm 3. 8-16.35% sort 4-8 . 8-16 Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer Criblura sort 4-8. ABPC25. 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Criblura:min. BAD PS 25. ABPS25 vor respecta următoarele prevederi generale : . Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale.agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37. Art. ABPS16. BA 12. Nisip natural sort 0-4 Filer 10.

verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor mixturii realizate. unde “d” este masa volumică reală(declarată de producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracţiunilor de agregate utilizate la compoziţie). Aceste studii comportă încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant recomandat(calculat). În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi.. /V Art. Art.48. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor. Reţeta de fabricaţie va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Sectiunea1). Art.1mm. Formula de compoziţie (reţeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură. Raportul filer . În execuţie.650/d. dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0.49. ceea ce constă în verificarea respectării reţetei la staţie.51. este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie.47. conform Tabel 28. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de fabricaţie se va face pe baza prevederilor acestui normativ. termenul filer în acest context reprezentând fracţiunea 0. în kg/m şi se determină conform SR EN 1097-6. Art.50. limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2. Art.. . stabilirea amestecului şi validarea acestuia pe baza testelor iniţiale de tip (tabelul 28) .0.liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul normativ este conform tabelului 14. şi va fi susţinută de studiile şi încercările efectuate.23 o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m 3. împreună cu rezultatele obţinute. aceştia se utilizează conform agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.2%.

8 5-25 Diferenţa până la 100 22.22 3.48 34..100 - 90.78 30......... BADPS25 100 100 100 - 90. crt..45 20....61 - 55.74 39.... Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total 1..100 73..7 - 90.........13 2-10 Strat de legătură BAD25 BADPC25 BAR16 BAPC16 BAD20.60 28....7 - - ..13 4..4) mm.58 - - - - - - - - - - % Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm.. 66 22......30 5..125 0..063 - - 100 - - 100 100 90. BAD25....8 2.25 40......16 - 8. 6.11 - 1..100 - BAD20.Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în treceri prin site cu ochiuri pătrate BA 8 BA12..20 0.....11 - 8.35 14.....10 0..50 22..100 70.......5 8 4 2 1 0....10 - 8... - - - - - - - - - 39.14 7.100 - - 73..8 3.42 18...% Tabelul 10 ..9 3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm.5 7.66 30...10 BAR16. BADPS25 8...90 - 90. BA8 8....36 8.13 7......Limitele procentelor de agregate şi filer Nr.. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0... - 42.. BAPC16 31........55 22....14 8......32 10.... 50 14..58 - Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8 mm...... Cribluri cu dimensiunea sub 2mm % 3...58 - 47..45 20...33 5..........9 3..10 5.. % 2..25 61.7 3.8 3..20 AB 16 ABPCCAB 25 ABPCC 16 ABPC 1625 ABPC 25 ABPS 16 ABPS 25 100 - - 100 90..25 11..20 3.lmm..100 56.85 42. 85 37..12 2. % 4...100 74...35 4.25 - 90.48 11......14 Strat de uzură BAI 6 MAP 16 BA12.24 Tabelul 9 ...66 20.5 BA16.72 55. mm - 90... 97 52.5mm - - - - 25 20 16mm 12.35 14.38 - Mărimea ochiului sitei..63 0...1. 7... 72 - - Pietriş concasat cu dimensiunea peste 8 mm....30 - 5.. % - - - - - 15.. 85 52...11 8.90 - 66.31 18. conform SR EN 933-2. Filer şi nisip fracţiunea (0.12 2.35 11..35 11..50 24.42 18.5 - 8...53 27.....39 10.34 - - 39. 66 35.100 52... 44 34.. % 5..61 28.. BADPC25...85 37.40 21....

.1..14 0 2 13. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm..3.14 8.14 5 3 Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0.. 11.12 O9 0 2 < N 2.55 9 5 4 Sita de 4 mm 0 0 O9 Sita de 8 mm - O9 Sita de 12.125mm - Sita de 0. % 6 1. % 10.25 Tabelul 11...12 Tabelul12 .20 2 2 2 2 2 2 I/S Sita de 0.1 mm.. . 16mm 8 mm 2 mm 1 mm 0.4 mm. MAS 16 0 6 Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total MAS 12...12 .14 Diferenţa până la 100 Sita de 25 mm - Sita de 16 mm 100 O 100 100 9 Filer şi nisip fracţiunea 0.Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate Caracteristica Strat de uzură crt.37 20.063 mm Treceri.15 5 . treceri pe site cu ochiuri pătrate.14 - 10.28 2 Sita de 2 mm 40.. 1.40 O 3 5 2 Sita de 1 mm 25.1 mm 11.2. % 8. - 27.. % 10.Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP 16 Site cu ochiuri pătrate 11. % 2.63 mm Sita de 0. Granulometrie .5 5 4 1.1.15 9..5mm 9 9 - Sita de 0.16 - Sita de 0.10 5 4.13 6 1.2 mm 12. MAS 8 O Nr.063 9.

3. AB 25.. legătura (binder) 3. 7 5 6. uzură(rulare) 2. precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate. 1. 9' % in mixtură uzură(rulare) min.5 ABPCC 16.26 Tabelul 13 ..4 Anrobat bituminos . BA 16 7 5 ..6 BAD 20 minim 4. SECŢIUNEA 2 9 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.2.5 BAD 25 BAD PC 25 BAD PS 25 bază AB 16. ABPS 25 Tabelul 14 . 7 5 BA12. BAPC 16 5 6 . 1.5 min.4...2 BA 8. 5 o . ABPCC 25. ABPC 16.8 Mixtura asfaltica stabilizata 1.5 MAS 8 min.7. minim 4.3 Mixtura asfaltică poroasa 1.7. ABPC 25.Continut recomandat de liant ___ Tipul stratului —2 Tipul mixturii asfaltice Continut de liant. bază Raport filer liant Betoane asfaltice rugoase 1.8 Beton asfaltic cu pietriş concasat 1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei.52.3.. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice crt. ABPS 16. 6. .6. 1.1.0 MAS12.5.2..9 MAS16 BAR 16 .8 Betoane asfaltice 1.2 Betoane asfaltice deschise 0. 1.Raportul filer-liant Nr.2 6 . . legătura (binder) MAP 16 4. 1..2.0. 5.

.5. 2. AB 16. apă (% vol.54..0 4. BADPS 25 IV.5.13 3.56.. ABPS 16. Art.5 1..5 5. (minim) (maxim) IV-V 6.5 BA 12.. crt..5 3. Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele : Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj) reprezentată prin: o Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice.0. 19 şi 20.0 1.. 1. procedeul B.5 3.5.15 3.53.V 4.0 - 2.5. BADPC 25 III.V 6.. Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest normativ. I.13 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 15. AB 25.0 1..5.. determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică. dispozitiv mic în aer.6 9.13 3... conform SR EN 12697-25. din tabelele 16. determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote)..6 7.m 8. 16.5 3.5.5 2.. I.5 ABPCC 25. ABPS 25 Art. ... se efectuează conform SR EN 12697-27. Absorbţia de la 60 °C. 17 şi 18..5..5 1. BAD 25 5 4.5 1.0..0 1.0 - 5 BAR 16 1. BAPC 16 IV.5 1..0 6...5. metoda B.0 4. Art. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor. KN.. 8.5. I. BA 16 n. 11 8. precum şi din stratul gata executat. 17. KN/mm..6 8.5..0 1. BA 16.5 3.27 Art. curgere.V 5.5 3. ABPC 25. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 15.15 3.. conform SR EN 12697-22. 18.. Tipul mixturii asfaltice BA 8 Clasa tehnică Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall a drumului Stabilitate S.5.5. Tabelul 15 .Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall Nr.11 MAP 16 6 BAD 20.13 3..5.55.5 2.13 3.V 6.. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor încadra în valorile limită..13 3.6 III 8. ABPCC 16. o Viteza de deformatie şi adâncimea făgaşului.Indice de Raport S/I..0..0 4. ..0. ABPC 16. mm.15 3..V 4.

fie prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice . determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică. . conform SR EN 12697-31.28 Rezistenţa la oboseală. determinat pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie. Modulul de rigiditate.anexa E. Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate. determinată conform SR EN 12697-24. anexa C. conform SR EN 12697-26. fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 .

Caracteristica Mixtură asfaltică pentru crt. minim 2. Rezistenţa la oboseală.deformaţia la 50 °C.2.2. 200KPa şi 10000 impulsuri. stratul de uzură 1.3.Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin încercări dinamice 6 -6 Nr.3 Modulul de rigiditate la 20 °C. epruvete 8 trapezoidale sau prismatice Deformaţia S . % din grosimea iniţială a probei 6 .% maxim 9. 124 ms. ^m/m/ciclu.1. MPa.la 10 cicluri. ^m/m/ciclu. proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C 400 000 300 000 200 250 2.0 20 000 1 30 000 2 4600 4100 0. Rezistenţa la oboseală. maxim .4.5 10. mm/1000 cicluri . 6 Mixtură asfaltică pentru stratul de baza I-II III-IV 7.1.5 0. I-II III-IV Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie 1. 60 °C (ornieraj) . Volum de goluri. maxim 1.viteza de deformaţie la 40 °C.1 Rezistenţa la deformaţii permanente. 10 Caracteristica crt. Caracteristici pe plăci confecţionate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte 2.Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice Tabelu 17 . I-II III-IV 5.0 6. % maxim 1. Volum de goluri la 80 giraţii . Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) . ^m/m/ciclu. la 120 giraţii.Viteza de deformaţie la ornieraj. ^m/m. maxim .deformaţia la 40 °C. la 120 giraţii.% maxim 1. Modulul de rigiditate la 20 °C.deformaţia la 40 °C.5 8.2.5 20 000 2 30 000 3 Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie 1. 300KPa şi 10000 impulsuri. Volum de goluri. 200KPa şi 10000 impulsuri. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) . 124 ms.1. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) 20 000 2 30 000 3 . 200KPa şi 10000 impulsuri. MPa. maxim 1. ^m/m.Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice Nr.viteza de deformaţie la 50 °C. legătura 1.5 1.Adâncimea făgaşului.7 4 6 Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie 1. maxim viteza de deformaţie la 40 °C. minim 5000 4500 1. Caracteristica Mixtură asfaltică pentru stratul de crt.29 Tabelul Nr. 300KPa şi 10000 impulsuri. Tabelul 1. maxim - . ^m/m. 200KPa şi 10000 impulsuri.

30 .

4 Rezistenţa la oboseală. maxim . % minim 14 2 Sensibilitate la apa. Art.3 Test Shellenberg. Caracteristica Strat de uzură crt. se determină pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie. SR EN 12697-12 metoda A % minim 70 3 Pierdere de material. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20. minim cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C Rezistenţa la oboseală. 8 7 0.. 7 1. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: 3 ____________________________Tabel 20 .1-4 5 Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0.2 .4 Sensibilitate la apa. 1 Volum de goluri la 80 giraţii .58.Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase . SR EN 12697-17 % maxim 30 4 Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8.2 5 3. Volum de goluri la 80 giraţii % 2 1. MAS 12. Tabel 19 . SR EN 12697-12 metoda A % minim .57. 20 °C. Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18. conform %. 80 Art.1-4 SECŢIUNEA 3 9 Caracteristicile straturilor gata executate Art.1 Caracteristica MAP 16 crt.5 MAS 16 1. MPa.31 1.Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Nr.3 Modulul de rigiditate la 1. Nr. Volum de goluri umplut cu bitum. proba 2. volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate. Pentru mixtura asfaltică stabilizată. 124 ms. epruvete 6000 5600 500 000 400 000 100 150 trapezoidale sau prismatice Deformaţia S6la 10 cicluri. conform SR EN 12697-31. MAS 8. 10 6 -6 Art.60. 7 3 .59. % 5 3 1. 0.6 ..2 8 80 7 .

65. .caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate Gradul de compactare şi absorbţia de apă Art.. Beton asfaltic 4. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate. Art. conform SR EN 12697-22.8 96 2. Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat. * Metoda de determinare a absorbţiei de apă este prezentată în Anexa B. minim vol. 2.. Valorile admisibile.. în funcţie de trafic. BAD 25. BADPS 25 2. Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.32 .6 BA 8. 1.61.10 5.62. BA 12. vor fi conforme cu valorile din tabelul 21. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate. % %. BAPC 16 BAD 20. 96 Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art. cuprinse în prezentul normativ.5 97 3. Tipul stratului crt. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice.7 97 97 2. la minim7 zile după aşternere. BA 16.gradul de compactare şi absorbţia de apă - rezistenţa la deformaţii permanente - elementele geometrice ale stratului executat .63. Anrobat bituminos. Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului. Beton asfaltic deschis Absorbţie Grad de compactare. Art. Tabelul 21 . Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică. 9 de apă*.64.. 4. omologate. sunt prezentate în tabelul 16.Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Nr. Art.66. Mixtură asfaltică stabilizată Beton asfaltic rugos BAR 16m BAR 16 3. BADPC 25. la temperatura de 60 °C.5. Art. la cel puţin 7 zile după aşternere.

0 .strat de bază 2 3 Lăţimea parţii carosabile Profilul transversal - în aliniament - în curbe şi zone aferente 4 cazuri speciale Profil longitudinal .0 6.nu se admit abateri în minus faţă de grosimea minima prevăzută în proiect pentru fiecare strat .Declivitate. Elemente geometrice crt. Tabelu 22 .abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării 6.0 5. cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat * Declivităţi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul beneficiarului şi asigurarea măsurilor de siguranţă a circulaţiei.0 mm faţă de cotele profilului proiectat. minim: ..0 . înainte de recepţia la terminarea lucrărilor. 1 Condiţii de 9 admisibilitate (min. înainte de aşternerea stratului superior. Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul straturilor de bază şi legătură. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora.5 mm 3.strat de legătură cu granule de maxim 20 mm cu granule de maxim 25mm Abateri limită locale admise la elementele geometrice .67. . Acestea nu vor depăşi 5mm .Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice Nr.33 Elemente geometrice Art.0 4. cm. Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice Art. Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 22. % maxim Conform STAS 2900 ± 50 mm sub formă acoperiş± 5.69. Art.68.strat de uzură cu granule de maxim 8 mm cu granule de minim12. cm) Grosimea minimă a stratului compactat.0 mm faţă de cotele profilului conform STAS 863 pantăadoptat unică * <7 — ± 5.

drumuri de clasă tehnică IV. . V 3 Uniformitatea în profil transversal. fisuri..Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase Nr.drumuri de clasa tehnica IV-V Omogenitate.drumuri de clasă tehnică I şi II .41 exprimată în coeficient de frecare (p..drumuri de clasă tehnică I.2 volumetrică MTD..0 +3.. V 4 Rugozitatea suprafeţei 4. NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal. III drumuri de clasă tehnică IV.GT): > 0. Caracteristica crt.. Aderenţa suprafeţei .drumuri de clasă tehnică IV.încercarea cu> 80 pendul( SRT) . deschise. NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică. În caz de litigiu se determină aderenţa cu pendulul.. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de 5. II . IRI.drumuri de clasă tehnică I. m/km: drumuri de clasă tehnică I. Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini.10 .adâncime > 0. O O. aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT. (pata de nisip): . mm/m - drumuri de clasă tehnică I. 5 SR EN 13036-4 SR EN 13036-1 drumuri de clasă tehnică III ... cu aparatul de măsura Grip Tester Măsurători efectuate la 50 km/h cu un debit de apa de 11 litri/min Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum. mm: .V Adâncimea medie a macrotexturii.drumuri de clasă tehnică IV.drumuri de clasă tehnică III Metoda de încercare Condiţii de admisibilitate Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate.0 SR EN 13036-7 +2. fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.adâncime medie profil> 0. i-H ^ <N" VI VI VI VI 1 Planeitatea în profil longitudinal Indice de planeitate.0 Echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.0 I 4.3.drumuri de clasă tehnică III . metoda> 1.drumuri de clasă tehnică III . 4.0 I 5. I 3. mm . şlefuite NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI.unităţi PTV > 75 .drumuri de clasă tehnică I.V Adâncimea medie a macrotexturii. II > 70 . zone poroase. apariţia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului. II 4..35 . metoda> 0. Aspectul suprafeţei SR EN ISO 13473-1 Reglementări tehnice în vigoare.1.6 textura...45 profilometrică MPD:.2..8 > 0. .II drumuri de clasă tehnică III 2 - drumuri de clasă tehnică IV - drumuri de clasă tehnică V Uniformitatea în profil longitudinal Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3m.34 Tabelul 23 .

Art. 175 bitum modificat cu polimeri 170. precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.190 170.180 160. atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport ) şi condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 25.75. trebuie să fie suficientă pentru . Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare... Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control. conform tabelului 24 (sau confom specificaţiilor producătorului).35 m între ele.. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe ori.180 Art.71. dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului. cu observaţia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci. Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.. în procesul tehnologic. în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii).74. Art. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului.. în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului.. uscare. Temperaturile agregatelor naturale.. pentru care se determină rugozitatea. C A P I T O L U L IV Prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 1 9 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice Art.Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Tipul liantului Agregate Bitum Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor naturale Temperatura.. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a instalaţiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecţie de terţă parte.170 160.72. Art. resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale. Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate prevăzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naţionale şi europene impuse. __________________________________________Tabel 24. în funcţie de tipul instalaţiei.70. organism acreditat conform normelor în vigoare.180 170.. ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului.. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 24. Art.. Durata de amestecare.73.. Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21. 0C bitum rutier neparafinos 170. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.

Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice Înainte de aşternerea mixturii. în funcţie de natura stratului suport. Art. Materialele neaderente. Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior.3. acoperite cu prelate speciale. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate. care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport. Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică. Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. după caz.36 realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. În cazul stratului suport din macadam. 0. rămasă după aplicarea amorsajului. aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează.76. în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m. Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special. SECŢIUNEA 2 9 Lucrări pregătitoare Art. Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată. stratul suport trebuie bine curăţat.5) kg/m . în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase. fie prin frezare.78. când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm. se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului.77. În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente. să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate. acesta se curăţă şi se mătură. După curăţare se vor verifica cotele stratului suport. Grosimea acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată. Art. imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului. Art. Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată.79. conform prevederilor din proiectul de execuţie. trebuie să fie de (0. iar dacă este cazul se remediază şi se reprofilează. cantitatea de bitum pur. care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. . La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat. rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.

Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat. pe o suprafaţă uscată. acoperite cu geogrile sau geosintetice. min. Art. Art. în grosime constantă. pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. în cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată.85. se vor utiliza temperaturi cu 10 0C mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr. Pentru mixtura asfaltică stabilizată.economice. clasa: 25/55 45/80 40/100 165 160 155 120 120 . 88. sau urmează a se aşterne.86. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la temperaturi ale stratului suport de minim 15oC. min.37 în cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunţate se recomandă acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisură) în grosime minimă de 2 cm. pe o suprafaţă uscată.Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare Tipul liantului Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la o asfaltice la aşternere C.84. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal.finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Art. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii.80. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.25.81. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu. în buncărul repartizatorului. compactare oC. Art.82. Tabelul 25 . conform prevederilor de la art. cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13. mixtură asfaltică. Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 oC .83. tip: 35/50 50/70 70/100 150 145 140 început sfârşit 145 140 135 110 160 160 160 120 110 100 bitum modificat cu polimeri . cu repartizatoare . SECŢIUNEA 3 9 Aşternerea mixturii asfaltice Art. Această operaţie se face în afara zonelor pe care există. Art. în funcţie de tipul liantului. sau altă soluţie propusă de proiectant în urma unei analize tehnico . Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare. temperaturile prevăzute în tabelul 25. bitum rutier neparafinos. Art.

Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru. Atunci când acest lucru nu este posibil. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice. Art.89. În plan. se decapează h Racordarea în profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent . viteza la aşternere poate fi de 2. astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia.87. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeţei.38 Art. pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat. care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.5. cu alternarea lor. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare..4 m/min. În buncărul utilajului de aşternere. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.. Art. trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură. se taie pe toată grosimea stratului. Funcţie de performanţele finisorului. când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi. până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).90. longitudinal şi/sau transversal. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a staţiei. la 45 o. zonele aferente rostului de lucru. Art. tăierea nu mai este necesară. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi. Art.5%. necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. Art. cu panta de 0. urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice. liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V. se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant. pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.92. Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură. astfel încât să rezulte o muchie vie verticală . longitudinale şi transversale.91. dar nu mai mare de 10 cm. În cazul rostului longitudinal. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă.88.

Art. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase. care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină. Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder). astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 21. Art.95.39 Axa drumului Marginea părţii carosabile Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent Art. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia. numărul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 26.96.94. utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.97. Art. în funcţie de performanţele acestora.98. de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. Art. realizat din beton asfaltic deschis. Art. toate încercările pe care le va considera necesare. care să efectueze în acest scop.99. vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat.93. Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. SECŢIUNEA 4 9 Compactarea mixturii asfaltice Art. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21. . Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă. numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorţuri de protecţie . acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariţiei degradărilor. nefiind lăsat neprotejat sub trafic. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare. pe un sector experimental. prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate.

Pe sectoarele în rampă. C A P I T O L U L V CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR 9 Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri. se compactează cu maiul mecanic. iar micile denivelări care apar pe suprafaţa stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru. cu o viteză mai redusă la început. Art. primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi. . Număr minim de treceri. prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: .101. Compactarea se execută în lungul benzii. de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe faze. pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Suprafaţa stratului se controlează în permanentă. în special în lungul bordurilor.103. Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor prezentului normativ. SECŢIUNEA 2 9 Controlul procesului tehnologic Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii: Art. Locurile inaccesibile compactorului. .temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent. Tipul stratului Ateliere de compactare A B Compacter cu pneuri de 160 kN Compacter cu rulouri netede de 120 kN Compacter cu rulouri netede de 120 kN Număr de treceri minime Strat de uzură 10 4 12 Strat de legătură 12 4 14 Strat de bază 12 4 14 Art.104. SECŢIUNEA 1 9 Controlul calităţii materialelor 9 Art.temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent. .100.Compactarea mixturilor asfaltice. în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare.102. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice: . apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Art.40 ____________________________Tabelul 26 .funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

pregătirea stratului suport: zilnic.0. Art.4 +4 0.aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă admise. Abateri faţă de compoziţie Abateri admise fată de reteta.. care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul normativ si să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de laborator.0.compoziţia mixturii asfaltice. Art. . % 99' 25. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită.106. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos: .105.compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii.temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13.5 0 0.2 .granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor.1 +1. .modul de execuţie a rosturilor: zilnic. prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată. .caracteristici fizico-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul normativ Tabelul 27. prin analize de laborator efectuate de laboratorul de şantier: . înainte de adăugarea liantului .63 +3 +2 . abaterile admise faţă de reţeta aprobată fiind cele indicate în tabelul 27. dar cel puţin una pe zi.2 0 1 .41 .063 +1. pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.107.16 +5 a +5 8 a> ă...temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent. . 7 9 .0 +0.20.31. la începerea lucrării pe sectorul respectiv.. . număr de treceri): zilnic Art. 0 Bitum 0.5 +5 vi +5 (S s Ml « — 8. care va determina: .conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru. Verificarea calităţii mixturii asfaltice. < 1 •fa- 5 2 1 S »s 1.063.tehnologia de compactare (atelier de compactare. . faţă de compoziţia prestabilită (reţetă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice.

vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la punctul 1 din acest tabel. fizico-mecanice pe Toate tipurile de mixturi asfaltice frecvenţa 1/400 tone mixtură Caracteristici epruvete Marshall. II. Volum de goluri Verificarea calităţii stratului Caracteristicile: . / zi. 1. rata de ornieraj) 2 3 Încercări iniţiale de tip (validarea în producţie) Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. rata de ornieraj). pentru deformaţii permanente: drumurile de clasă tehnică I. Tabelul 28 . de legătură şi de bază . Modul de rigiditate. funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului sunt prezentate în tabelul 28. II. IV . La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator. recepţie (beneficiar): . solicitare SECŢIUNEA 3 . m2 executaţi Rezistenţa la deformaţii permanente Toate tipurile de mixtură asfaltică Verificarea stratului la (adâncime făgaş. Idem punctul 1 Verificarea caracteristicilorCompoziţia mixturii mixturii asfaltice prelevate în timpul execuţiei: Mixturile asfaltice destinate stratului de legătură şi de bază conform prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnică a drumului I. legătură şi bază. executat. frecvenţa cel puţin 1 proba Volum de goluri. destinate stratului de uzură. rata de ornieraj). .absorbţia de apă.IV Rezistenţa la oboseală. III. de legătură şi de bază. normativ pentru clasa tehnică a drumului I. destinate stratului de uzură. uzură conform prevederilor din acest Modul de rigiditate.frecvenţa 1 set carote pentru fiecare 20000 m2 executaţi 6.gradul de compactare . . indiferent de clasa tehnică a drumului Mixturile asfaltice stabilizate conform Caracteristicile: Volum de goluri. în cazul staţiilor cu productivitate > 80 tone/ora.gradul de compactare.absorbţia de apă. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic). III. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora.Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice Natura controlului/încercării şi frecvenţa încercării Încercări iniţiale de tip (validarea în laborator) Caracteristici verificate Caracteristici fizico-mecanice epruvete Marshall. carote: Mixturi asfaltice poroase Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură. III. adâncimea făgaşului. test Schellenberg Mixtura asfaltică stabilizată 4.42 Art. Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură.frecvenţa 1 set carote pentru fiecare . Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic. deformaţia la oboseală Conform Tabel 20 Mixturi asfaltice poroase Volum de goluri determinat cu presa de Mixturile asfaltice destinate stratului de compactare giratorie. Rezistenţa la oboseală. IV. II şi III. . Tipul mixturii asfaltice pe Toate mixturile asfaltice.compoziţia mixturii.108. Modul de rigiditate. pentru clasa situaţii cerute de comisia de Caracteristicile: tehnică a drumului I. Nr.o verificare pentru fiecare 20 000 . crt. test Schellenberg prevederilor din acest normativ indiferent Rezistenţa la deformaţii permanente de clasa tehnică a drumului (fluaj dinamic. IV. adâncimea făgaşului. Verificări suplimentare înRezistenţa la deformaţii permanente Mixturile asfaltice destinate stratului de uzură. 5. de legătură şi asfaltică în cazul staţiilor cu de bază productivitate < 80 tone/oră. în corelare cu SR EN 13108-20. II.

se face în axă. Verificarea compactării stratului. pe minimum 10% din lungimea traseului. . Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect. cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime. verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii. în care se va nota grosimea straturilor. Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă. netulburate.111. precum şi a compoziţiei . la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile. pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm. încheinduse un proces verbal. se face conform STAS 6400 şi constă în: . Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete. Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 21. omologate. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei.carote O 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj . SECŢIUNEA 4 Verificarea elementelor geometrice 9 Art. în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat. Art. conform prevederilor STAS 6400.verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie. prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote. prin maximum două sondaje pe kilometru.la cererea beneficiarului. .43 9 Controlul calitătii straturilor executate din mixturi asfaltice 9 Art. Art.verificarea grosimii stratului.Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului. a gradului de compactare si absorbţiei. respectiv în profilul transversal tip.verificarea cotelor profilului longitudinal: . Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.( 400 x 400) mm sau carote de O 200 mm (în suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor. -verificarea profilului transversal: . Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului. a absorbţiei de apă şi a compoziţiei (granulometrie şi conţinut de bitum). Tabel 21 şi conform Tabel 22. al beneficiarului şi al consultantului sau a dirigintelui. iar la aprecierea comisiei de recepţie. efectuate la 1 m de marginea stratului de bază.carote O 100 mm sau plăci de min. astfel: . se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ. .110.se face cu echipamente adecvate.112.109.

privind uniformitatea suprafeţei si gradul de compactare. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +10 mm cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat. precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi. Art.5%. pentru lucrările de ranforsare.44 Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării. elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996. Art.114. toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.113. În vederea efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor. SECŢIUNEA 3 9 .116. stabilite în proiectul tehnic. Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei. de legătura şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 273/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante.115. C A P I T O L U L VI RECEPŢIA LUCRĂRILOR 9 SECŢIUNEA 1 9 Recepţia pe faze determinante Art. în raport cu cotele prescrise. privind straturile de uzură. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m . urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor. în plus faţă de prevederile art.117. cu condiţia respectării prevederilor prezentului. 115 se vor prezenta şi măsurători de capacitate portantă. Art. În perioada de garanţie. Recepţia pe faze determinante. Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora. reabilitare. Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăţimea căii de rulare si de +25 mm pentru lăţimea benzii de urgenţă la autostrăzi. 112. SECŢIUNEA 2 Recepţia la terminarea lucrărilor 9 Art. aprobat cu HG 273/94. este de +2. Toleranţa pentru ecarturile constatate. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform art.

Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea perioadei de garanţie. în vederea Recepţiei Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate. precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi. rugozitate si capacitate portantă. reabilitare. Art.118.45 Recepţia finală Art. 119. Pentru lucrările de ranforsare. care se vor compara cu măsurătorile prezentate la Recepţia la Terminarea Lucrărilor. .

46 Anexa A (normativa) Harta cu zonele climatice .

47 .

. . se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2)..20 mmHg. la temperatura de 20 °C ± 1 °C. vacuummetru cu mercur.Pw 3 (cm3) Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20 °C ± 1 °C se aşează capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obţină un vid între 15.48 Anexa B (normativă) Determinarea absorbţiei de apă Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică.. c) Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid).20 mmHg după circa 30 minute. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15. vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. în apă. B1 Aparatură a) Etuvă. Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă intre ele cu mai puţin de 0. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 °C până la masă constantă. Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu). se scot din apă. Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. pompă de vid (trompă de apă). B2 Modul de lucru Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator... b) Balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III. la menţinerea în apă sub vid şi se exprimă în procente din masa sau volumul iniţial al epruvetei.. Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei: m 1 .1%.m2 V = —1:. după care se menţin timp de 1 oră. precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20 °C ±1 °C timp de 2 ore la presiune atmosferică. Vidul se întrerupe după 3 ore .

...... se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m3) şi în apă (m4)........................ Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice........ Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor: m 3 — m4 V = —-----P „ ............................................44 SECŢIUNEA 1................................37 SECŢIUNEA 4........31 C A P I T O L U L IV Prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 1..44 ..................................36 Art..........44 SECŢIUNEA 2........................................................79.................................................................................. Amorsarea........................................ (cm ) 3 3 w B3 Calcul Absorbţia de apă..................2 Generalităţi SECŢIUNEA 1 Obiect..19 SECŢIUNEA 3 Lianţi................................................39 C A P I T O L U L VI RECEPŢIA LUCRĂRILOR......1 C A P I T O L U L I ...........20 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice ...............39 Compactarea mixturii asfaltice.........................49 Epruvetele se scot apoi din apă...........35 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice....................... domeniu de aplicare.44 Recepţia la terminarea lucrărilor....... se poate calcula în două moduri cu următoarele formule: a) În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (Vj): - Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei: m -mu 3 NORMATIV.....19 SECŢIUNEA 4 Aditivi..............................26 Caracteristicile straturilor gata executate...................3 SECŢIUNEA 2 Filer...................37 Aşternerea mixturii asfaltice........ prevederi generale..........36 SECŢIUNEA 3.78............2 SECŢIUNEA 2 Definiţii şi terminologie............... exprimată în procente....................................44 Recepţia pe faze determinante...........................................35 Lucrări pregătitoare Art......

..5% (procente în valoare absolută)................. în grame.................................................................48 B1 Aparatură. cântărită în apă.. mj masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă.............. Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0....... pw densitatea apei.00025205 + (—---------------------------------------------------------------------— 7 59 x 2 unde t.................44 Recepţia finală.......... în grame.. în grame... este temperatura apei.. cântărită în apă...... m3 masa epruvetei...................... după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică... cântărită în aer.... cântărită în aer....... în grame.. m4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică. m2 masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă .48 B3 Calcul............45 Determinarea absorbţiei de apă.48 B2 Modul de lucru...... cântărită în aer.. calculată cu formula: t — 5 32 x t pW = 1.. în grame.50 SECŢIUNEA 3......... în grame pe centimetru cub......49 în care: mu masa epruvetei după uscare..................... ) ...............

CCLDNA Marian Peticila Sef birou CLR Ruxandra Nicoleta Nechita Vasilica Beica Brasov Bucureşti Cluj Constanta Craiova Iasi Timisoara Carmen Groza Nela Dobre Mariana Pop Mirela Stancu Emilia Badea Camelia Bulau Anca Ghihor Izdraila .51 Colectiv elaborare: Directia Calitate CNADNR: Laborator drumuri CESTRIN Laboratoare rutiere DRDP 1-7 Director Doru Calinescu Sef serv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful