VEŞMINTELE CLERICALE

Clerul ortodox poartă două tipuri de veşminte: liturgice şi neliturgice Cele neliturgice repre!intă "m#răcămintea !ilnică a clerului$ iar la %lu&#ă %e poartă %u# veşmintele liturgice "Veşmintele cu care se îmbracă persoanele bisericeşti (în afara sfintelor slujbe) se cuvine a fi lungi şi cât cu putinţă întunecate, pentru că lungimea închipuie buna cuviinţă, iar întunecimea (culoarea neagră sau cenuşie) este icoana smereniei".

VEŞMINTELE NELIT'R(ICE

• • • •

Anteriul (var. antereu) sau %utana sau reverenda este un veşmânt lung, ajustat pe corp, purtat pe dedesubt, dar fără nasturi în faţă. Ra%a este un veşmânt lung, se încheie chiar pe mijloc şi are deschizături largi la mâneci şi se poartă peste reverendă. Crucea pectorală în practica românească, este o distincţie dată de episcop unui preot înălţat la rangul de "stavrofor" (purtător de cruce). )cu*ia este un acoperământ plat (stilul grecesc) pentru cap, cu marginile moi.

VEŞMINTELE LIT'R(ICE
ntrebuinţarea veşmintelor sfinte în !iserica creştină este foarte veche. ncă din timpul apostolilor, "fântul #postol $avel, în epistola %% &imotei ', (), spune* "Când vei veni, adu-mi felonul, pe care l-am lăsat în Troada la Carp". +e asemenea un felon al "fântului #postol $etru s,a aflat în #ntiohia, iar despre "fântul -rigorie +ialogul ni se spune că avea cu sine o haină preoţească a "fântului .vanghelist %oan. ncepând din secolul %/ este cunoscută întrebuinţarea

0ai târziu însă. iar culoarea roşu. toiagul arhieresc. n privinţa culorii materialului din care se confecţionau veşmintele. o o o $entru treapta de diacon avem aceste veşminte* stiharul. mânecuţele şi orarul. începând de la citeţ şi ipodiaconi. cea roşie simbolizează sângele vărsat de +omnul şi de sfinţii 1ui. crucea.lea. pe care le folosesc slujitorii sfinţiţi din fiecare treaptă a clerului. $entru cea de arhiereu* stiharul. 1a început se confecţiona din lână şi era de culoare albă (din care cauză se numea şi alba). acoperind tot corpul. cel dintâi veşmânt sfinţit pentru slujbă. 4u el se îmbrăcau clericii din toate treptele clerului. 1a săvârşirea serviciilor liturgice arhiereul mai poartă* mantia. ca simbol al curăţeniei. avem şi veşminte speciale. epitrahilul. au început să fie folosite şi alte culori. mitra.închis şi cea neagră sunt simbolul căinţei şi al tristeţii. din secolul al %/. fiecare având semnificaţia ei* albul este icoana bucuriei şi a curăţiei. n cultul !isericii 3rtodo2e e2istă trei categorii de veşminte liturgice corespunzătoare celor trei trepte ierarhice. ca şi veşmântul lui #aron. #zi se confecţionează mai ales din material de culoare galbenă sau roşie. dicherul şi tricherul. care se numea talar. iar dacă este de culoare roşie. $entru cea de preot* stiharul. după cum reiese din documentele provenite din acea vreme.în serviciul dumnezeiesc a mai tuturor veşmintelor folosite astăzi. +acă este de culoare albă înseamnă lumina lui +umnezeu şi curăţia vieţii lui %isus pe care trebuie să o imite slujitorul. epitrahilul. comun celor trei trepte clericale. brâul. simbolizează "patima cuvântului Care S-a întrupat şi şi-a vărsat sângele pentru noi". Veşmintele diaconeşti • )ti+arul. sacosul şi omoforul. mânecuţele. însemnând curăţia şi nevinovăţia vieţii şi bucuria spirituală a persoanelor sfinţite. este un veşmânt lung şi larg. +eoarece în ierarhia noastră bisericească e2istă trei trepte bine distincte. cea verde este simbolul nădejdii în fericirea cea veşnică. la început era culoarea albă. brâul. mânecuţele şi felonul. bederniţa sauepigonatul. . engolpionul.

care trebuie îmbrăcat ori de câte ori acesta slujeşte şi este mai gros şi mai ornamental decât cel preoţesc. înainte de ecfonisul "Să luăm aminte Sfintele Sfin!ilor". diaconii arată şi ei la rândul lor. 1a preoţi. strigă* "Sfânt. îl aşează pe mâna stângă. n timp ce diaconul rosteşte ecteniile. • . 3rarul simbolizează aripile îngerilor care zboară neîncetat în jurul tronului ceresc. "stiharul alb arată felul de via!ă strălucită a preotului". că se apropie de momentul .până la arhiereu. '). până la pământ. pe care o purtau diaconii pe umărul stâng şi cu care ştergeau la gură pe cei ce se împărtăşeau. stiharul reprezintă strălucirea şi curăţia spirituală a îngerilor. cu două picioarele.. să umble regulat în timpul serviciului divin şi nu cum s-ar întampla". Sfânt. +enumirea de stihar derivă de la verbul grecesc crtiza care înseamnă a umbla cu tact şi cu măsură. diaconii îşi încrucişează orarul închipuind pe serafimii cei cu câte şase aripi care 9cu două aripi îşi acoperă feţele lor.rarul la început era format dintr. iar când termină. cu e2cepţia stiharului diaconesc. iar cu doua zburând.au arătat în veşminte albe strălucitoare la învierea +omnului (1uca 5'. 4ând îl raportăm la funcţiunea diaconului în cult. ca şi tunica lui aron. de a sluji lui +umnezeu. Sfânt". n cultul divin. 6eprezentând simbolic pe heruvimi şi pe serafimi.. . el ţine orarul cu mâna dreaptă în sus (în dreptul frunţii) arătând prin această ridicare momentul când credincioşii din biserică trebuie să se roage împreună cu el. 6ugăciunea ce se rosteşte la îmbrăcarea stiharului* " ucura!se!va sufletul meu întru "omnul că m!a îmbrăcat cu veşmântul mântuirii şi cu haina veseliei m!a împo#obit$ ca unui mire mi!a pus mie cunună şi ca pe o mireasă m!a împo#obit cu po#oabă" (%saia 7(.l este şi simbolul cu care este învrednicit diaconul. care se apropie cu teama şi cu sfinţenie de tronul lui +umnezeu. "pentru că stiharul fiind lung. (8). slujind +omnului. iar râurile (care împodobesc materia stiharului) închipuie sângele şi apa care au curs din dumnezeiasca coastă a +omnului. stiharul nu se foloseşte decât la oficierea "fintei 1iturghii. fiindcă în oficiul lor liturgic diaconii închipuie pe îngerii care s. "tiharul închipuie strălucirea dumnezeieştii lumini. n timpul "fintei 1iturghii. face ca persoana înveşmântată cu dânsul.o bucată de pânză lungă şi îngustă.

strângându. +in cuprinsul rugăciunii ce se rosteşte de slujitori la îmbrăcarea cu mânecuţa dreaptă* ""reapta %a. <)). luminător şi povăţuitor al credincioşilor pe calea mântuirii. fac parte din categoria veşmintelor comune celor trei trepte ierar+ice. având rolul practic de a nu împiedica pe slujitor în îndeplinirea îndatoririlor în timpul "fintei 1iturghii. iar nu ca diaconii. brâul şi felonul sau sfita şi sunt în . a fost dus la $ilat".ele.ele sau rucavi. este o dregătorie mai înaltă.. s!a preaslăvit întru tărie. • M-necu. "oamne. mânecuţele. prestanţă şi creează acea stare de spirit care îl transpune în ordinea sacrului şi îl introduce în sfera realităţii dumnezeieşti. şi sunt un fel de manşete cu care se strâng mânecile stiharului. o misiune mai grea şi plină de răspundere. după ce le sărută peste semnul crucii de pe ele. Veşmintele preo. nsăşi veşmintele liturgice cu care este împodobit dau preotului măreţie. peste manşetele reverendei şi deci pe sub mânecile stiharului. /eşmintele preoţeşti sunt în număr de cinci* stiharul. mânecuţele nu sunt obligatorii pentru îmbrăcămintea diaconului. . mâna %a cea #reaptă a sfărâmat pe vrăjmaşi şi cu mulţimea slavei %ale ai &#robit pe cei potrivnici" (%eşirea (:. cu deosebirea că aceştia le pun peste capătul mânecilor stiharului. asemenea îngerilor măririi care slujesc cu frică şi cu cutremur înaintea scaunului 4elui $reaînalt. demnitate.le simbolizează puterea cu care este învrednicit slujitorul şi ne aduce aminte de acele legături cu care a fost legat %isus în timpul patimilor "ale. administrator al harului divin. "imeon al &esalonicului ne arată că mânecuţele închipuiesc "lucrarea lui "umnezeu cea atotfăcătoare şi legăturile mâinilor #ântuitorului cu care legat fiind. spre a nu fi stingheriţi în lucrările sfinte. epitrahilul.eşti $reoţia. întâi pe cea din dreapta şi apoi pe cea din stânga.solemn al împărtăşirii cu inima smerită şi neprihănită. 0ânecuţele sunt proprii atât preotului cât şi arhiereului. 7).le cu ele. $entru mânecuţa stângă rugăciunea este* "'âinile %ale m!au făcut şi m!au &i#it( înţelepţeşte!mă şi voi învăţa poruncile %ale" ($salmii ((. înţelegem că mânecuţele înseamnă puterea lui +umnezeu care întăreşte pe cei ce săvârşesc cele sfinte. cu temere de cele sfinte şi cu sufletele pătrunse de semnificaţia adâncă a &ainelor celor sfinte. cu curăţie şi sfială. 1a celelalte servicii divine. preotul fiind mijlocitor între +umnezeu şi oameni. nveşmântarea diaconului pentru slujba 1iturghiei se încheie cu punerea mânecuţelor sau rucaviţelor.

+upă unele interpretări. care se pogoară pe marginea veşmintelor lui" ($salmii ()5. cât şi darul +uhului "fânt. a căror mântuire este lăsată în răspunderea preoţilor. 5>.strânsă legătură cu funcţia harismatică a preotului. ce se coboară pe barbă. ar închipui sufletele credincioşilor. cu recitarea rugăciunii respective din liturghier. franjurile care garnisesc partea de jos a epitrahilului. ca mirul pe cap. mai înainte de a. adică cu rolul său de organ sfinţitor al vieţii credincioşilor. 5. 4ele două părţi ale epitrahilului simbolizează* partea dreaptă.ste veşmântul liturgic cel mai important. . . preotul trebuie să rostească în gând o anumită rugăciune. $entru îmbrăcarea fiecărui veşmânt. #şa precum face la îmbrăcarea oricăruia din celelalte veşminte liturgice.au dat. preotul şi arhiereul binecuvântează epitrahilul. cela ce varsă harul )ău peste preoţii )ăi. )8). ca ane2e la ultimele două galoane transversale.l ne aduce aminte şi de funia cu care a fost legat 0ântuitorul în noaptea prinderii 1ui. trestia pe care %.)). iar partea stângă. deoarece fără epitrahil nici preotul şi nici arhiereul nu pot săvârşi nici un serviciu religios. pe barba lui *aron.o în batjocură. • Epitra+ilul sau %tola simbolizează jugul slujirii lui =ristos (0atei ((. crucea pe care a dus.l aşeza pe după grumaz. sărutând apoi semnul crucii din partea lui de sus. . după cum se vede din rugăciunea pe care o rosteşte preotul atunci când îl îmbracă* " inecuvântat este "umne&eu.o +omnul pe umerii "ăi.

el ce mă încinge cu putere şi a făcut fără prihană calea mea. @e aminteşte şi de şorţul cu care era încins 0ântuitorul când a spălat picioarele ucenicilor la 4ina cea de &aină (%oan (). ?elonul închipuieşte hlamida roşie cu care a fost îmbrăcat 0ântuitorul în curtea lui $ilat (0atei 5<.. 4el al episcopilor avea o cruce. brâu şi epitrahil. simbol al puterii slujitoare cu care este învrednicit preotul. prin calitatea deosebită a materialului şi mai ales prin frumuseţea şi podoaba lor e2terioară impunătoare. iar patima şi moartea lui &isus 'ristos se închipuie prin crucea de la spate".• • /elonul este un fel de pelerină (haină obişnuită la evrei. cu care se învelea corpul. . a patimii şi a învierii "omnului nostru &isus 'ristos (momente) ce se pomenesc şi se înnoiesc la Sfanta *iturghie+ . care sunt comune preotului şi arhiereului." ($salmii ()(. tot#eauna.)7). adică% a întrupării. după cum reiese din rugăciunea pe care o rosteşte când se încinge* " inecuvântat este "umne&eu. mânecuţe. puterea. . întru bucurie. 1a început felonul era purtat atât de preoţi cât şi de arhierei. se vor îmbrăca întru #reptate şi cuvioşii %ăi. "felonul este icoana vie!ii. purtată de neofiţi.l mai înseamnă şi haina lungă a botezului.:). :) la viaţa cea nouă în =ristos.ela ce întocmeşte picioarele mele ca ale cerbului şi peste cele înalte mă pune" ($salmii (<. 5. 0r-ul este o fâşie de stofă îngustă prelungită la capete cu două panglici. fără mâneci. căci după liturghiştii mai noi. $este stihar şi epitrahil preotul îşi încinge mijlocul cu brâul. $e lângă stihar. ()). iar al arhiepiscopilor mai multe cruci. . 4u vremea a rămas numai pentru folosinţa preoţilor. n calitate de urmaş direct al "finţilor #postoli. un fel de supra veşmânt purtat şi de către "finţii #postoli (%% &imotei '..itleemului la poale. "oamne. >). dar mai simbolizează şi harul.l mai închipuie tăria şi virtutea preotului. aspecte ce denotă strălucirea şi superioritatea demnităţii arhiereşti. Veşmintele ar+iereşti /eşmintele liturgice ale arhiereului se deosebesc de cele ale preotului şi ale diaconului prin forma şi mărimea lor caracteristică. .). adică a celor de curând botezaţi care au fost renăscuţi "prin apă şi prin duh" (%oan ).ucuria -nvierii se închipuie prin câmpul alb al felonului. arhiereul e2ercită toate funcţiunile liturgice din cult. se vor bucura. cu ajutorul cărora slujitorii îşi strâng stiharul împrejurul corpului ca să fie mai comozi şi mai îndemânatici în îndeplinirea lucrărilor sfinte. întruparea se arată prin semnul . la greci şi romani). arhiereul are ca veşminte proprii treptei lui următoarele* . precum şi curăţia trupului. dreptatea şi sfinţenia lui +umnezeu aşa cum reiese din formula pe care o rosteşte preotul slujitor în momentul îmbrăcării cu el* "+reoţii %ăi. iar liturghisirea sa reprezintă chipul cel mai înalt al slujirii noastre cultice. '. ):.

se răscumpărarea neamului omenesc şi primirea firii omeneşti de către %isus =ristos. prin aceasta înţelegându. . firea noastră cea rătăcită şi înălţân#u!%e ai a#us!o pe ea lui "umne&eu!%atăl".l. . 4lopoţeii de pe margini simbolizează cuvântul lui +umnezeu. . "arătând prin aceasta că . +in acest te2t al rugăciunii care se citeşte la îmbrăcarea omoforului. 1a început această haină se îmbrăca numai de către împăraţi. fiindcă cei ce voiesc a trăi în =ristos îşi iau crucea pe umeri.au aruncat sorţii.piscopul îl pune pe umerii săi în anumite momente ale "fintei 1iturghii. i se ia omoforul de pe umeri. cu mâneci scurte şi largi. patriarhul 4onstantinopolului. ca semn de deosebită preţuire.mo*orul este un veşmânt arhieresc purtat pe ambii umeri. dar 4onstantin cel 0are a dăruit. adică suferinţa. căci arhiereii. după cum zice "f. "+e umeri ai luat. părinţii !isericii au mărturisit că acest veşmânt simbolizează oaia cea pierdută şi aflată. -herman. îmbrăcându. închipuie şi "puterea crucii "omnului" . căci este simbolul suferinţei.ste cunoscut şi sub numele de dalmatică(tunică romană tivită pe margini cu purpură). în total (5 clopoţei. 0ai târziu găsim sacosul între veşmintele arhiereşti ale "fântului %oan -ură de #ur.vanghelii. . -ristoase.ste simbolul căinţei şi al umilinţei. . care trebuie să iasă din gura episcopului. mai scurt decât stiharul.ste simbolul demnităţii şi rangului episcopalA având cruci pe el.o patriarhului 0acarie al %erusalimului.• • )aco%ul este un veşmânt în formă de sac. atunci când reprezintă pe =ristosA în timpul citirii "fintei . "ub braţe se închide şi se deschide pe fiecare parte cu câte şase clopoţei.ste purtat de arhiereu întocmai cum poartă preotul felonul. îşi aduc aminte de patima 0ântuitorului şi de cămaşa 1ui pentru care s. .

mitra nu era decât o simplă bandă de metal. fratele +omnului şi primul episcop al %erusalimului. .pigonatul se dă ca distincţie şi preoţilor care se ostenesc în cuvânt şi învăţătură. sfinţirea apei. 0aica +omnului ar fi făcut cu propria ei mână un omofor lui 1azăr din !etania. ).un lănţişor de aur. +ar mai simbolizează şi nvierea 0ântuitorului. #rhiereii o îmbracă numai în cadrul slujbelor bisericeşti la care nu îmbracă stiharul şi sacosul. atârnând pe genunchiul drept. zice "imeon al &esalonicului. este un veşmânt în formă de romb. din care două sunt la piept şi două jos. . cum se făceau coroanele împăraţilor. 0antia are patru tăbliţe. care se leagă cu un şnur după gât. care se poartă ca o pelerină. • • • Epigonatul sau #ederni. $otrivit tradiţiei. &ăbliţele de sus. pe care 0ântuitorul îl înviase din morţi şi care. care înconjura capul. de fa!ă. 1a început era purtat de patriarhi.utropiu () omofoare. adică cuvântul lui +umnezeu. trăind prin 0vanghelie". şi prin secolul %/ apare mitra împodobită cu cusături frumoase şi cu iconiţe. Mitra este acoperământul capului arhiereului în timpul serviciilor religioase. . după modelul coroanei împăraţilor bizantini. mai târziu. iar cele de jos. săvârşea sfintele slujbe purtând pe grumaz un omofor. când "fântul -rigorie de @azianz a lăsat prin testament diaconului . pentru că are pe el brodată icoana nvierii. cum ar fi /ecernia. închipuiesc cele două testamente unite între ele prin %isus =ristos. după tălmăcirea lui "imeon al &esalonicului. 4u timpul. n primele veacuri creştine. arătând cu aceasta puterea. partea din spate fiind mai lungă şi târându.ste de culoare purpurie şi are cusături în formă de valuri ori de râuri. $rima atestare documentară despre folosirea omoforului în cult o avem din secolul al %/. +eci mantia însemnează puterea şi plenitudinea demnităţii arhiereului. "fântul 0aslu. Mantia este un veşmânt lung şi larg. căci "omnul este ca şi cum ar fi aici.l simbolizează sabia spirituală. care închipuiesc râurile de apă vie de care vorbeşte 0ântuitorul (%oan <.a.a închipuieşte atât cununa .se pe pământ. 1itia.a săvârşit prin curăţie şi neprihănire.). . unite între ele printr. a ajuns episcop al 4iprului. cu care trebuie să fie înarmat arhiereul.lea. adică învăţăturile care trebuie să izvorască în permanenţă din gura arhiereului. iar "fântul %acob. &aina "fintei 4ununii şi diferite procesiuni. acest gen de mitră este părăsit. închipuiesc cele două table ale 1egii /echi. apoi a devenit un veşmânt pentru toţi arhiereii. biruinţa şi scularea lui =ristos pe care le.este slu/itor al "omnului. ntrebuinţarea lui datează de prin secolul /%. fără mâneci.

1a început engolpionul avea două forme* rotundă şi de cruce.am enumerat până aici. 4ând diaconul dă arhiereului dicherul şi tricherul. şi pe 0aica +omnului ca mijlocitoare către +umnezeu.a este un fel de baston lung până la 5 metri.de spini care a fost pusă pe capul 0ântuitorului în timpul $atimilor (0atei 5<. ('). 4ele două lumânări ale dicherului simbolizează cele două firi ale 0ântuitorului. din care unul cu două lumânări şi altul cu trei. care în partea de sus are două capete de şerpi cu gurile deschise. decât numai în crucea "omnului nostru &isus 'ristos" (-alateni 7. Berpii simbolizează înţelepciunea pastorală (0atei (8. ca semn că trebuie să aibă permanent pe %isus în inima sa. care se privesc unul pe celălalt. toiagul sau pateri. 0ai aduce aminte şi de cuvintele "fântului #postol $avel* "&ar mie să nu-mi fie a mă lăuda. . rosteşte* "*şa să lumine&e lumina . iar globul şi crucea înseamnă că arhiereul păstoreşte turma în numele lui =ristos. (() şi aminteşte şi de toiagul lui #aron din /echiul &estament. Crucea este purtată de ierarhi pe piept. când slujeşte arhiereul. având între ei un glob sau o cruce. arhiereii mai poartă în timpul slujirii şi următoarele insigne. (7). alături de engolpion. %erarhul poartă această icoană la piept. 5>). n afară de veşmintele liturgice proprii arhiereului.a aduce aminte de spiritul de jertfă de care trebuie să fie stăpânit ierarhul. . ornate sau podoabe (semne distinctive)* • • • Engolpionul sau panag+iul este o icoană mică din metal. pe care le. cât şi înălţimea demnităţii arhiereşti. cu care arhiereul binecuvântează pe credincioşi în anumite momente ale slujbei şi care închipuiesc lumina învăţăturii evanghelice. • 1ic+erul şi tric+erul. C-r&a. ca semn al mărturisirii credinţei în =ristos. iar cele trei ale tricherului simbolizează pe "fânta &reime.a mai însemnează şi autoritatea arhiereului asupra turmei care îi este încredinţată (%oan (8. care are pe ea chipul 0aicii +omnului sau al 0ântuitorului. n timpul "fintei 1iturghii. se folosesc două sfeşnice.

n tradiţia românească. şi numai $atriarhul poartă camilafca albă (şi se îmbracă în alb complet). fără mâneci. de regulă la slujbele bisericeşti. &oate veşmintele se sfinţesc înainte de punerea lor în folosinţă. în timpul slujbelor) sau moale (stilul grecesc.voastră înaintea oamenilor. să mărească pe tatăl vostru cel #in ceruri" (0atei :. purtat peste culion.NA)TICE Anteriul sau dulama este o haină lungă. în afara slujbelor). 0onahii îl poartă tot timpul. cu un termen mai vechi) este o haină lungă şi largă. • Mantia este un veşmânt lung şi larg. • Camila*ca (epanoCalDmavchion sau epanoCamelouCion) este un fel de văl lung. 0onahii îl poartă tot timpul. pentru că este făcut din pielea unui animal mort. a se vedea mai sus. spre deosebire de brâul preoţesc. adică camilafca. fără să fie însă ataşat de acesta.şi scoată doar această pânză ce se îmbracă peste culion. 0onahii trebuie să stea tot timpul cu capul acoperit. . #cesta poate fi purtat şi de către preoţii căsătoriţi. dintr. #ceastă sfinţire o face episcopul sau preotul. • 0r-ul. un fel de pelerină bogată. fiind astfel 9încinşi cu puterea adevărului9. VEŞMINTELE M. purtată pe deasupra (vezi mai sus). )cu*ia 3culion$ potcap4 . dar de regulă aceştia nu îl poartă. Ra%a (sau giubeaua. purtată pe dedesubt (a se vedea mai sus). este un fel de curea confecţionată din pieleA monahii îl poartă tot timpul. şi aceasta poate fi tare şi plată (stilul grecesc. spre 9mortificarea trupului şi înnoirea duhului9A brâul monahal simbolizează mortificarea trupului prin asceză. ca vă&ân# faptele voastre cele bune. purtat peste anteriu. 0onahii o poartă în timpul slujbelor bisericeşti. n practica monastică grecească. • • • • 2ieptarul este un veşmânt scurt. (7). 9ca o imbrăcăminte de raze9. purtat peste rasă. iar la anumite momente ei trebuie să. 0itropoliţii poartă o cruce ataşată de camilafca.un material plisat.

vanghelia* /ecernia şi Etrenia zilelor de rând. $rof. la Etrenia sărbătorilor (la care citim . 0iezonoptica şi 4easurile. !ucureşti. slujbe făcute în afara bisericii (la credincioşii bolnavi). $rof./. $avecerniţa. !ibliografie* 91iturgica teoretică . #rhim.d. la +eniile din Foia şi /inerea "ăptămânii "fintelor $atimi.5EŞTI LA 1I/ERITE )L'60E Enele slujbe sfinte pot fi săvârşite de către preot numai cu epitrahilul* diferitele ierurgii (slujbe de sfinţire şi binecuvântare). ş.)IREA VEŞMINTEL. precum şi la ierurgiile la care se citeşte . $r. dr. manual pentru seminariile teologice9 . origine şi semnificaţie9 . 1a fel face şi la taina cununiei şi a maslului. la /ecernia din +uminica nvierii ( nvierea a doua)şi la Etreniile din toată săptămâna 1uminată. . $entru slujba "fintei 1iturghii preotul trebuie să îmbrace toate veşmintele cuvenite trepteiA tot aşa la slujba botezului (deorece se săvârşeşte de obicei după 1iturghie).L. -henadie @iţoiuA $r.R 2RE. +r. preotul îmbracă şi felonul pe lângă epitrahil. înmormântare. %nstitutului !iblic şi de 0isiune al !isericii 3rtodo2e 6omâne. 1ect. la taina spovedaniei când se oficiază în biserică. "e săvârşesc de asemenea numai cu epitrahilul acele 1aude bisericeşti la care nu citim .ne !ranişteA #rhim. -heorghe @edaA .vanghelia (sfinţirea apei.). $rof. (>. /asile 0iron . la /ecernia din +uminica 6usaliilor. taina mărturisirii (spovedaniei).a. 1a /ecernia sărbătorilor (la care se face vohod sau ieşire cu cădelniţa).vanghelia).' 9/eşmintele liturgice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful