113698_Draft_Turda.pdf

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

DE STAT
ACORD DE MEDIU Nr. .... din ............ Revizuit în data de Ca urmare a cererii adresate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale Din România SA, cu sediul în Bucureşti, str.Dinicu Golescu nr.38, sectorul1 înregistrată la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului cu nr. 9809 din 25.07.2013 , în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite: ACORD DE MEDIU revizuit pentru proiectul Autostrada Sebeş-Turda, prevăzut a fi realizat pe teritoriul judeţelor Alba şi Cluj cu lungimea totală de 70,100 km, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului. care prevede: executarea următoarelor tipuri de lucrări pentru construcţia autostrăzii I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele Aceasta investiţie este inclusă în Programul Operational Sectorial Transport 2007 – 2013, aprobat în 2007 şi modificat în 2012, prin extinderea ariei de eligibilitate a Axei prioritare nr. 1, domeniul major de interventie – DMI 1.1, prin introducerea proiectului de autostrada Sebeş – Turda. Autostrada Sebeş – Turda va asigura o legătură rapidă şi în siguranţă între zona de Nord şi zona de Sud, între magistralele Nădlac - Bucureşti - Constanţa şi Borş - Bucureşti facilitând traficul de pe următoarele relaţii: - Zona de Nord-Vest a tării şi Europa de Nord pe de o parte şi zona de Sud a ţării(Oltenia) şi Balcanii pe de alta parte; - Zona de Vest a ţării (Banat) şi zona de centru şi Est a ţării (direcţia Târgu MureşIaşi) Totodată Autostrada va reprezenta o legatură rapidă între cele două mari centre urbane ale zonei centrale a Transilvaniei: Cluj-Napoca şi Sibiu.

1

Autostrada Sebeş - Turda traversează judeţele Alba şi Cluj pe o lungime totală de 70 km, repartizată dupa cum urmează: - Judeţul Alba – L= 62,1 km (municipiile: Alba Iulia, Sebeş, Aiud, Teiuş şi comunele: Ciugud, Sântimbru, Galda de Jos, Mirăslău, Unirea, Rădeşti) - Judeţul Cluj – L= 7,9 km (localitatie: Moldoveneşti, Mihai Viteazu, Călăraşi). Traseul autostrăzii Sebeş -Turda a fost avizat în cadrul C.T.E. - C.N.A.D.N.R. cu aviz nr. 4295 din 20 mai 2013 cu modificarea fa ţă de studiul de fezabilitate din anul 2007 între km 0+000 - km 7+000, km 33+000 – km 57+000 în vederea protejării ariilor naturale şi km 68+000 - km 74+200. Lungimea traseului s-a scurtat cu 4,2km . Cauzele care au dus la modificarea traseului fata de solutia din studiul de fezabilitate din anul 2007 sunt legate de modificarea limitelor sau aparitia unor noi arii protejate precum si noile conditii de racordare la Centura Sebes si Autostrada Transilvania Campia TurziiGilau. Fata de traseul aprobat de catre C.N.A.D.N.R. cu aviz nr. 4295 din 20.05.2013 şi modificările aprobate cu avizul nr.4334/14.10.2013 in urma intalnirii din amplasament impreuna cu reprezentantii administratiilor locale in perioada 17.06-18.06.2013 au aparut unele modificari locale solicitate de autoritatile locale pentru a se tine seama de diferite obiective propuse a se realiza in urmatoarea perioada in culoarul autostrazii. Modificările aduse proiectului Pentru proiectul “Drum expres Sebeş –Turda” elaborat în anul 2007 la faza de Studiu de fezabilitate, s-a realizat evaluarea impactului asupra mediului, procedura în urma căreia Agenţia Naţională de Protecţia Mediului a emis Acordul de mediu nr. 01 din 30.06.2009. In anul 2013 încă de la demararea revizuirii şi actualizării Studiului de fezabilitate a fost analizată varianta de traseu pentru care a fost obţinut Acordul de mediu, având în vedere noile arii declarate prin Ordinul nr. 2387 din 2011 precum şi modificările arealelor ariilor existente. In culoarul infrastructurii rutiere, comparativ cu anul 2009 (data la care a fost eliberat Acordul de mediu) a mai fost declarată o arie naturală protejată în zona km 0 – km 5 (SCI Râpa Roşie a devenit SCI Podisul Secaselor).Varianta avizată anterior traversează această arie naturala şi anume SCI Podisul Secaselor ROSCI0211. De asemenea, au mai fost modificate limitele unora dintre ariile naturale protejate din culoarul autostrăzii. Pentru evitarea traversării ariei naturale SCI Podişul Secaselor dar şi pentru depărtarea de ariile naturale SCI Trascău, SPA Munţii Trascăului şi SCI Pădurea de stejar pufos de la Mirăslau, la revizuirea si actualizarea Studiului de fezabilitate au fost analizate dou ă variante de traseu, varianta optimă fiind avizată cu avizul CTE CNADNR nr. 4295 din 20.05.2013 şi modificările fiind aprobate cu avizul nr.4334/14.10 .2013. Modificările de traseu operate în sensul protejării ariilor naturale, sunt făcute pe următoarele zone: km 0 – km 7, km 33 – km 57. Deasemenea, în zona de final a traseului, s-a mai operat o modificare (km 68 – km 74+200, kilometraj varianta Acord de mediu). Traseul actual asigură o bună protecţie a ariilor naturale protejate, depărtându-se considerabil de acestea, astfel încât impactul infrastructurii asupra acestora să fie nesemnificativ. De mentionat ca pe zonele unde exista arii naturale, sunt prevazute lucrari de arta cat si podete, eventualele traversari ale speciilor putandu-se asigura prin aceste zone. Ariile naturale protejate (SCI-uri, SPA-uri) din zona analizata sunt urmatoarele: Traseul autostrăzii pe teritoriul judeţului Alba Din punct de vedere administrativ, începutul autostrăzii Sebeş-Turda se află pe teritoriul judeţului Alba, pe teritoriul administrativ al Municipiului Sebeş, în partea de nord, nord -vest cu racordarea acestuia la viitoarea Centură Ocolitoare a Municipiului Sebeş. Centu ra ocolitoare constituie parte din Autostrada A1 Sibiu-Deva (Coridorul IV Pan-european).

2

Pentru acestea doua din urma, in zona Sebes nord, nord-vest, respectiv sud-est, sud si sud-vest fata de localitatea Lancram, cu legatura si acces direct la autostrada Sebes – Turda s-a amenajat un nod rutier cu tratarea separata a fiecarei directii de acces. Din punct de vedere geografic, autostrada Sebe ş – Turda se situează în partea centralestică a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în lungul culoarului depresionar străbătut de Râul Mureş (Culoarul Turda - Alba Iulia – Orăştie - Deva), unitate morfografică ce constituie zona de contact şi legătură cu unităţile montane, cutate şi mai înalte aparţinând Munţilor Apuseni (Munţii Metaliferi şi Munţii Trascăului) şi Podişurile Secaselor şi Târnavelor. Nodul direcţional Sebeş este proiectat pentru viteza de V = 80 km/h şi va avea bretele unidirecţionale cu câte 2 benzi de circulaţie de 2 x 3,50 m care vor fi racordate la autostrada. Pentru relaţia Sibiu – Turda şi invers, la sud-est şi sud de localitatea Lăncram, traseul celor două bretele direcţionale parcurg o zonă de paralelism cu Autostrada A1,acestea traversează pe rând Râul Sebeş, drumul naţional DN 1 (E 81) şi o bretea de acces de la Autostrada A1. În zona de desprindere din Autostrada A1, traseul autostrăzii se află poziţionat la o distanţă de 850 m faţă de aria naturală protejată SCI Podişul Secaselo r ROSCI0211, care cuprinde şi Rezervaţia geologică şi geomorfologică Râpa Roşie. Pentru relaţia Deva – Turda şi invers, este prevăzut a se realiza nodul rutier direcţional cu două bretele amplasate la nord-vest de Municipiul Sebeş, respectiv la vest de Lăncram, bretele ce traversează calea ferată CF 200 Braşov–Sibiu-Sebeş-Vinţu de Jos. După desprinderea din Autostrada A1 şi unirea celor două direcţii, în zona km 0+000, traseul autostrăzii străbate zona plată, tabulară aflată la vest, nord -vest de localitatea Lăncram, în zona km 1+780 intersectează drumul naţional DN 1 (E 81), prin intermediul unui pasaj inferior de 9,80 m lungime.In zona km 1+600 traseul autostrăzii trece prin apropierea Pârâului Secaş şi a rezervaţiei de interes judeţean Râpa Lăncramului, care este inclusă în cadrul SCI Podişul Secaşelor ROSCI0211. In zona km 2+500 – 3+000, traseul se apropie la o distanţă minimă de 3,2 km faţă de aria naturală protejată SPA Piemontul Munţilor Metaliferi şi Vinţului ROSPA0139, care se află în partea de nord-est faţă de autostradă, de partea cealaltă a drumului naţional DN 1 (E 81) a căii ferate CF 200A Vinţu de Jos – Teiuş, a drumurilor judeţene DJ 107C si DJ 107A şi a albiei Râului Mureş. În zona km 3+050 este traversat Râul Sebeş prin intermediul unui pod cu o lungime de 336,15 m. După care traseul autostrăzii ajunge în Municipiul Alba Iulia. În zona km 3+600, traseul autostrăzii se află poziţionat la o distanţă minimă de 850 m faţă de aria naturală protejată SCI Podişul Secaselor ROSCI0211. In continuare traseul străbate zona plată de terasă a Râului Sebeş şi mai apoi cele ale Râului Mureş. In zona km 4+000 – km 4+500 este pravăzut a se realiza două parcări de scurtă durată, câte una pentru fiecare sens de circulaţie (parcarea de la km 4+200 pe partea stângă a autostrăzii, cea de la km 4+500 pe partea dreaptă a acesteia). În zona km 5+450, autostrada traversează prin intermediul unui pod Valea Negru. Autostrada traversează râul Mureş, DJ 107C şi CF cu un pod la km 7+150 în lungime de 765,65m. Podul peste Râul Mureş este situat la sud-est de Municipiul Alba Iulia si reprezintă prima traversare din cele cinci pe care le are traseul autostrăzii. După traversarea Râului Mureş precum şi a digului de apărare împotriva inundaţiilor din zona km 7+150, traseul autostrăzii străbate lunca majoră aflată pe partea dreaptă a Râului Mureş, după care pătrunde de trei ori în aria administrativă a comunei Ciugud, în zonele km 7+100 – km 7+250, km 7+650 - km 9+000 şi km 11+000 – km 12+150, apoi în aria administrativă a Municipiului Alba Iulia, în zonele km 3+100 – km 7+650, km 9+000 – km 11+000 şi km 12+150 – km 16+050.

3

In zona km 8+000 este prevăzută realizarea nodului rutier Alba Iulia cu proiectarea unei bretele ce va asigura legătura cu şi din drumul naţional şi european DN 1 (E 81) şi a Variantei de Ocolire a Municipiului Alba Iulia, precum şi legatura la Municipiul Alba Iulia (Alba Iulia Sud). In zona km 9+600 traseul autostrăzii traversează Pârâul Ampoi şi digul de apărare împotriva inundaţiilor. Podul este construit pe 2 căi separate, calea 1 cu o lungime de 472,60 m şi calea 2 cu o lungime de 444,10m. În zona km 10+800 traseul autostrăzii este de este aprox. 650 m vest faţă de arealul urban al Municipiului Alba Iulia, iar în zona km 11+285 autostrada intersectează drumul judeţean DJ 107 care asigură legatura municipiului Alba Iulia cu zona estică şi nord -estică a judeţului Alba, cu acces în zona autostrăzii către localităţile Teleac, comuna Berghin şi municipiul Blaj, peste dealurile şi colinele Podişului Secaselor. In continuarea traseului, autostrada străbate şesul depresionar aflat la nord -est de municipiul Alba Iulia şi la est de localitatea Barabant, intersectându -se cu traseul reţelelor electrice de înaltă tensiune. La km 13+475, se traversează prin intermediul unui pod un canal, precum şi un drum de exploatare restabilit. Din zona km 15+500 autostrada traversează prin intermediul unui pasaj superior comun în lungime de 720,25 m calea ferata CF201A Teiuş – Sântimbru şi drumul national DN1. In continuare autostrada îşi continuă traseul către nord, paralel cu DN 1 (E 81), în stânga acestuia, pe aprox. 4 km, pe un aliniament în coasta Dealului Bilag (404 m) şi a Dealului Gurgulea (338 m), urmărind lunca înaltă a malului drept al Râului Mureş. Incepând cu zona km 16+050, traseul autostrăzii pătrunde în aria administrativă a comunei Sântimbru, apoi în zona km 17+600, traversează cu un pasaj superior calea ferată îngustă din zona staţiei CF Sântimbru şi drumul de exploatare şi de acces la cariera aflată la sud-vest comunei. Autostrada traversează suprafeţe viticole, pomicole şi cu păşuni, în cadrul unui aliniament paralel cu drumul naţional şi european DN 1 (E 81), la vest şi nord -vest de comuna Sântimbru. Axul autostrăzii se află la o distanţă ce variaza de la 150 - 500 m faţă de arealul rural al comunei Sântimbru, trecând apoi pe la baza Dealului Sântimbru (443 m), în zona km 17+800 – km 20+300. Din zona km 19+450, traseul autostrăzii pătrunde în aria administrativă a comunei Galda de Jos, traversează drumul de exploatare aflat la km 19+460, după care în zona km 20+450 autostrada traversează din nou drumul naţional şi european DN 1 (E 81). În zona km 21+265, autostrada traversează Pârâul Galda. Autostrada traversează zona depresionară din cadrul culoarului Mureşului trecând pe la sud-vest de orasul Teiuş. Pe acest sector de drum sunt amplasate spaţii de servicii tip S3, pe partea stângă în zona km 22+800 şi pe partea dreapta în zona km 23+400 cu acces şi din drumul judeţean DJ 107H. In zona km 22+500 – 25+000, traseul autostrăzii se apropie la o distanţă minimă de 3,2 – 3,3 km (km 24+000 şi km 25+500),la est faţă de aria naturală protejată SCI Râul Târnava Mare între Copşa Mică şi Mihalţ ROSCI0382. In zona km 24+550 este prevăzut un pasaj peste zona numită “La Spini” (234 m), la nordvest de localitatea Coşlariu Nou şi sud de oraşul Teiuş. Incepând cu zona km 24+660, traseul autostrăzii pătrunde în aria administrativă a oraşului Teiuş şi traversează prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 94,60m, la km 25+100 CF LFI UNICOM. Autostrada Sebeş - Turda traversează drumul naţional DN 14B prin intermediul unui pasaj cu lungimea de 235m, la km 25+100. Nodul Rutier din Teiuş va asigura legatura cu drumurile existente şi deservirea oraşului Teiuş. In interiorul nodului Teiuş se va a menaja centru de întreţinere şi monitorizare care va deservi autostrada Sebes -Turda si cu acces de pe bretele nodului rutier. Autostrada traversează prin intermediul unui pasaj în lungime de 464,90 m calea ferată CF 300 şi Pârâul Geoagiului la km 26+350. Autostrada ocoleşte aria urbană a oraşului

4

cu o lungime de 828. aflată la vest faţă de ax (zona km 28+500). Pârâul Gârbova este traversat în zona km 33+600. In zona km 33+600 traseul autostrăzii se află la distanţa minimă de 880 m faţă de ariile naturale protejate SCI Trascău ROSCI0253 şi la o distanţă de 950 m faţă de SPA Munţii Trascaului ROSPA0087. traseul autostrăzii Sebeş – Turda se apropie la o distanţă minimă de 1.20 m.). ocolind arealul acestuia pe la est şi nord-est.5m amenajată în scopul permiterii trecerii mamiferelor mari. nord -vest pentru cea de-a patra traversare a Râului Mureş poziţionată în zona km 45+600. Paraul Aiudului si drumul comunal DC 10. În zona km 31+170 drumul comunal DC 17 este traversat printr-un pasaj. în vecinătatea localităţii Sâncrai. Pagida si Ciumbrud in drumul judetean DJ 107E. cu un pod cu lungimea de 1016. zona podului peste Râul Mureş. In zona km 35+680 este prevăzut a se realiza un pasaj inferior pe DJ 142L.20 m. Autostrada Sebeş – Turda străbate zona limitrofă municipiului Aiud. In zona km 41+400 traseul autostrăzii traversează prin intermediul unui pasaj suprateran drumul judeţean DJ 107E. după care la km 39+430 autostrada traversează prin intermediul unui pod Pârâul Secadaşului (pod cu lungime de 40. 100 m în zona km 42+450.F. In zona km 41 – km 42. In zona km 44+700 se amenajează un Nod Rutier Aiud Nord cu acces direct în drumul naţional DN 1 (E 81). Din zona km 32+250 traseul pătrunde în aria administrativă a Municipiului Aiud până în zona km 34+750.Teiuş. Din zona km 37+600. Acest drum comunal DC 10 mai este traversat de traseul autostrazii si la km 44+900. In aceasta zona drumul trece prin vecinatatea unei zone industriale a Aiudului. Autostrada traverseaza Râul Mureş la km 34+750 de pe partea dreaptă pe partea stângă a acestuia. precum si o cale ferata secundara a zonei industriale (CF LFI M. prin curba pe care o realizează în ocolirea Municipiului Aiud se apropie de albia meandrată a Râului Mureş la o distanta minimă de aprox.35m. Traversarea râului Gârbova are o deschidere de 21.1 km (km 41+700) faţă de aria naturală protejată SCI Bagău ROSCI0004. Distanţa faţă de municipiu şi zona rezidenţială variază. Axul autostrăzii. în zona km 42+800. la vest de localitatea Sâncrai. Al treilea pod peste Râul Mureş este prevăzut în zona km 40+200. lungimea totală fiind de 55. In cadrul acestei arii naturale protejate se afla şi Rezervatia Tau fără Fund. aceasta aflându-se la o distanţă minimă de 4.60m). către nord -vest şi vest faţă de traseul autostrăzii. prin intermediul unui pod cu o lungime de 304.250 m.8 km faţă de traseul drumului. la est faţă de traseul autostrăzii. la aprox. după care traseul autostrăzii se îndreaptă către nord.A. Tot aici exista o vale fara nume la km 42+500 si Paraul Aiudului la km 43+250. traseul autostrăzii 5 . iar la km 37+820 un pasaj inferor pentru retabilirea unui drum agricol. nefiind mai mică de 450 m. In continuare autostrada are traseul paralel cu calea ferată CF 300. la sud-vest de Municipiul Aiud.5m la care a mai fost adăugată o deschidere tot de 21. la distanţă mai mare fiind zona de triaj şi staţia CF Teiuş. către nord-est pentru traversarea Râului Mureş. El asigura legatura locala intre Municipiul Aiud si Gambas. distanţa reducându-se apoi treptat până la 200 . străbate lunca majoră a Râului Mureş. după care traseul autostrăzii intră în aria administrativă a comunei Rădeşti. distanţa faţă de acesta fiind variabilă între 50 – 650 m.70 m. zona în care traseul se înscrie într-o curbă. Drumul comunal DC 19 care asigură asigura legatura oraşului Teiuş cu localităţile Petelca şi Capud este traversat cu un pasaj în zona km 29+050. Imediat dupa traversarea Râului Mureş. iniţial la o distanţă mai mare de 600 m datorită curbei pe care o face drumul în ocolirea oraşului Teiuş. arii naturale protejate aflate pe partea stângă. 730 m faţă de localitatea Tifra. traseul pătrunde din nou în aria administrativă a Municipiului Aiud.

60 m Pârâul Stejăriş. 6 . Traseul se continuă prin partea nordică şi nord-vestică a localităţii Decea. In continuarea traseului. Pârâul Măhăceni şi DC16. autostrada Sebeş–Turda traversează două văi adânci prin intermediul a două poduri. aflată în aria administrativă a comunei Unirea. respectiv km 46+750 pe partea dreapta sunt prevăzute spaţii de servicii tip S1. poziţionate la nord-vest de comuna Unirea.60 m un drum local. calea ferată CF 300.40m lungime calea 2. ambele unităţi deluroase aflându-se către vest de aliniamentul drumului. Pârâul Izvoarelor. iar la km 63+800 se traversează lacul din zonă cu un pod ce are lungimea de 418. mai întâi pe coastele Dealului Meghieş (472 m). direct către Turda.70m. Autostrada traversează Valea Sărată la km 65+250 prin intermediul unui viaduct. pe ambele părţi ale autostrăzii este prevăzută realizarea de parcări de scurtă durată (km 60+030 pe partea stângă a autostrăzii şi la km 60+280 pe partea dreapta a acesteia). la aprox. Din zona km 55. autostrada traversează prin intermediul unui pod. La km 65+950 autostrada traverseaza prin intermediul unui viaduct de 942. 750 m faţă de SCI Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău ROSCI0147. In zona km 46+950 pe partea stângă. autostrada părăseşte treptat zona culoarului depresionar a Văii Mureşului şi se înscrie pe un aliniament general nordic. către nord-vest. traseul autostrăzii traversează prin intermediul unui pasaj de 2332. precum şi Pârâul Inoc. La km 55+450. In aceasta zona. precum şi a Dealului “cu Apa Sărată” în zona km 65+300. valea Ormenşiului şi DN1 la km 49+500. după care în zona km 56+200 trece la vest si nord-vest de comuna Unirea. 550 – 560 m distanţă minimă faţă de aceasta. prin intermediul unui viaduct cu lungimea de 133. Intre localitatea Inoc şi Decea se va amenaja un nod rutier tip trompeta simplă la km 53+200 care va asigura legatura cu localităţile riverane prin drumul naţional DN1. în zona km 55+160 se află un alt pod peste un fir de vale secundară. La km 54+120 traseul autostrazii traverseaza prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 48.40 m lungime calea 1 si 2323.apoi traversează coastele Dealului Gabrianu în zona km 51+000. arealul rezidenţial al acesteia aflându-se la o distanţă ce variază de la 50 m până la 250 m faţă de traseul autostrăzii. Autostrada tranzitează zona la o distanţă de aprox. ocolind prelungirea Culmei Magura (463 m) parte din unitatea Podişului Târnavelor. La mica distanta de acesta. iar mai apoi la o mică distanţă intersecteză drumul judeţean DJ 103G. şi valea cu acelaşi nume la km 51+400 prin intermediul unui pod. In continuare autostrada traversează valea Pârâului Unirea pe la baza Dealului Badenilor (456 m) în zona km 64+000. autostrada trece la distanţa cea mai apropiată de aprox. Autostrada traversează în zona km 61+980. Pe teritoriul judeţului Cluj In zona km 62+100 traseul autostrăzii pătrunde în aria administrativă a comunei Moldoveneşti. 200 – 250 m faţă de localitatea Inoc. traversează zona colinară din prelungirea culmilor Dealului Meghieş (472 m) şi a Dealului Fatuca (490 m). 650m de aria naturală protejată SCI Bagău ROSCI0004. In zona km 53+950 autostrada traversează Valea Ciugudiului.urcă pe terasele aflate pe partea stânga a Mureşului.apoi cursul de apă de pe Valea Dumbravei şi Dc85 în zona km 59+500.50 m un canal si o vale.30m. După traversarea peste Râul Mureş. iar mai apoi in lungul vaii Paraului Unirea (afluent de dreapta a Raului Mures). drum care asigura legătura dintre localitatile Inoc cu Ciugudu de Jos şi Ciugudu de Sus şsi mai departe către localităţile din judeţul Cluj. traseul autostrăzii trece la o distanţă minimă de cca. după care la km 63+220 traversează prin intermediul unui pod cu lungimea de 39.In această zonă. In zona km 60+000.

650m. 2. corelate cu cele in plan vertical.60m pe DN 1. cel mai mare dintre aceste fiind Taul Bădenilor.In cadrul luncii Pârâului Unirea şi al afluenţilor acestuia există numeroase locuri cu băltiri de apă. elementele geometrice ale traseului in plan orizontal. racordare la nord. în zona km 66+000.50 m. sud-est de Municipiul Turda. aflat la stanga (vest) la aprox. Autostrada Sebeş – Turda realizează o legătura directa. In zona km 67+615. după care profilu l longitudinal al drumului este descendent. nord-est de Municipiul Sebes si Autostrada A3 Brasov– Fagaras–Targu Mures–Turda–Cluj Napoca–Oradea–Bors. 7 . In conformitate cu normele tehnice in vigoare. cu racordare la Autostrada A3. un şes în care terenurile arabile prin culturi agricole deţin o pondere însemnată în utilizarea acestora. Din punct de vedere morfografic. au fost stabilite pentru o viteza de proiectare de 120 km/h. respectiv cu drumul naţional şi european DN 1 (E 81). racordare la sud. Ultimii kilometrii străbat zona plată a Depresiunii Turda – Câmpia Turzii. traseul traverseaza unitatile terioriale apartinand judetelor Alba si Cluj. traseul autostrăzii străbate un pod de terasă al Râului Arieş (afluent de dreapta al Râului Mureş). autostrada Sebeş– Turda părăseşte lunca Pârâului Unirea şi se înscrie în cadrul unui profil longitudinal ascendent în traversarea perpendiculară a Dealului Bădenilor (427 m). km 70+000 îl constituie nodul rutier de legătura la Autostrada A3 poziţionat în partea sudică a Municipiului Turda. Avand in vedere bogatia desavarsita a potentialului biogeografic al intregii zone. traseul autostrăzii Sebeş – Turda traversează Autostrada A3 prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 140 m. s-a ales un traseu ce nu traverseaza zone protejate.5 – 3 km depărtare de aria urbană. pe o terasă superioară a Râului Arieş. intersectând în zona km 69+465 un canal şi mai multe retele. zone cu mlaştina. parte din Coridorul IV Paneuropean. acestea fiind pozitionate la distante minime de cca. rapida si sigura intre Autostrada A1 Sibiu–Sebes-Orastie-Deva–Timisoara–Arad–Nadlac. cat mai ales a zonelor limitrofe adiacente Culoarului Muresului. acesta coborând către Depresiunea Turda – Câmpia Turzii. arii de interes comunitar (SCI) si nici arii de speciale de protectie avifaunistica (SPA).00 km la care se adauga lungimi bretelelor la nodurile directionale de capat si se desfasoara pe teritoriul judetului Alba intre km 0+000 – km 62+100 si pe teritoriul judetului Cluj intre km 62+100 – 70+000 (finalul proiectului). Traseul are o lungime de 70. 450 m de aliniamentul autostrăzii. Din punct de vedere administrativ. Cu breteaua 3 a nodului rutier direcţional Turda. se realizează în zona numită “In Lunca” 355 m. bretelele fiind proi ectate pentru viteza de V = 80 km/h. Finalul proiectului. numita si Autostrada Transilvania. precum şi acumulări de ape locale cu suprafeţe reduse numite “tauri”. la o distanta de aprox. rezervatii naturale. autostrada intersectează drumul naţional DN 1 (E 81) prin intermediul unui pasaj de 76. Nodul direcţional Turda este reprezentat prin bretele unidirecţionale cu câte 2 benzi de circulaţie de 2 x 3. monumente ale naturii. Câmpia Turzii-Gilău rezultând 4 (patru) benzi de circulaţie în secţiune pe lungimea de intrare / ieşire din fluxul de circulaţie. Racordul cu Autostrada A3. Din aceasta zonă. într-o uşoara coborâre.

De mentionat ca pe zonele unde exista arii naturale. adoptat(ă) de către o autoritate publică şi a fost supus unei proceduri de evaluare de mediu conform Hotărârii Guvernului nr. 1. comparativ cu anul 2009 (data la care a fost eliberat Acordul de mediu) a mai fost declarata o arie naturala protejata in zona km 0 – km 5 (SCI Rapa Rosie a devenitSCI Podisul Secaselor).06. sunt facute pe urmatoarele zone: km 0 – km 7. sunt prevazute lucrari de arta cat si podete.. după caz.motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa. printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului (de exemplu: . SPA Muntii Trascaului si SCI Padurea de stejar pufos de la Miraslau.luarea în considerare a impactului direct.. .. astfel incat impactul infrastructurii asupra acestora sa fie nesemnificativ. prin intorducerea proiectului de autostrada Sebes – Turda.. .05. prin Ordinul mai sus amintit au mai fost modificate limitele unora dintre ariile naturale protejate din culoarul autostrazii. prin extinderea ariei de eligibilitate a Axei prioritare nr. Pentru evitarea traversarii ariei naturale SCI Podisul Secaselor dar si pentru departarea de ariile naturale SCI Trascau.cum răspunde/respectă obiectivele de protecţia mediului din zonă pe aer. după caz. 01 din 30. . eventualele traversari ale speciilor putandu-se asigura prin aceste zone. traseul actual asigura o buna protectie a ariilor naturale protejate. inclusiv tehnologică şi de amplasament. Lucrări proiectate: Structura rutieră Colectarea apelor meteorice Terasamente Caracteristicile pasajelor peste drumul expres Noduri rutiere 8 . procedura in urma careia Agentia Nationala de Protectie a Mediului a emis Acordul de mediu nr.II... apă. distanta minima fata de acestea fiind de cca. . 4295 din 20.proiectul se regăseşte în planul/programul/strategia în Programul Operational Sectorial Transport 2007 – 2013.încadrarea în BAT..... Modificarile de traseu operate in sensul protejarii ariilor naturale. km 33 – km 57. .. s-a realizat evaluarea impactului asupra mediului. 650m. 2387 din 2011 precum si modificarile arealelor ariilor existente.. Varianta avizata anterior traverseaza aceasta arie naturala si anume SCI Podisul Secaselor ROSCI0211. la revizuirea si actualizarea Studiului de fezabilitate au fost analizate doua variante de traseu. departandu-se considerabil de acestea. s-a mai operat o modificare (km 68 – km 74+200.. In anul 2013 inca de la demararea revizuirii si actualizarii Studiului de fezabilitate a fost analizata varianta de traseu pentru care a fost obtinut Acordul de mediu.. . sol etc..1.. 1. De asemenea. Pentru proiectul “Drum expres Sebes –Turda” elaborat in anul 2007 la faza de Studiu de fezabilitate.).. in zona de final a traseului. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului. aprobat în 2007 şi modificat în 2012. BREF. kilometraj varianta Acord de mediu).compatibilitatea cu obiectivele de protecţie a siturilor Natura 2000. Este de subliniat faptul ca la Revizuirea si actualizarea SF traseul se departeaza semnificativ de ariile naturale protejate. varianta optima fiind avizata cu avizul CTE CNADNR nr. Prin urmare. domeniul major de interventie – DMI 1.respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională. De asemenea. indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă etc.2009. . care transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului 2001/42/CE. In culoarul infrastructurii rutiere.2013.. avand in vedere noile arii declarate prin Ordinul nr..076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

de la km 68+500 se desprind bretele de legatură între Autostrada Sebeș-Turda și autostrada A3 (dinspre și spre Gilău).nod rutier tip trompetă .Nr.Nod rutier tip trompeta .nod rutier tip trompetă . intersecție cu DN1. cu varianta de ocolire a Municipiului Alba Iulia precum și legătura la Municipiul Alba Iulia (Alba Iulia Sud) Nod Alba Iulia Nord . pasaje inferioare şi drumuri în lungul infrastructurii rutiere în cazul celor de exploatare agricolă.asigură legătura între Autostrada Sebeș-Turda cu Drumul Național DN1 Nod rutier direcțional Turda tip Y .asigură legatura intre Autostrada Sebeș-Turda cu Drumul Național DN1. intersecție cu DN1 și CF200 Nod Alba Iulia Sud .nod rutier tip trompetă ce asigură legătura între Autostrada Sebeș-Turda și Drumul Național DN1 Nod Teiuș .nod rutier direcțional de capăt tip Y . de la km 70+000 se desprind bretele ce asigura legătura între Autostrada Sebeș-Turda și Câmpia Turzii.nod rutier tip trompetă ce asigură legătura între Autostrada Sebeș-Turda și DN14B Nod Aiud .asigură legatura între Autostrada Sebeș-Turda și Autostrada A1 (Sibiu-Deva). Poziție Kilometrică De la 0+000 la Observatii Nod Sebeș .asigură legatura între Autostrada Sebeș-Turda și Drumul Național DN1. drum local și CF300 1 2 7+250 8+550 3 4 5 6 15+550 24+900 43+800 52+500 17+400 26+400 45+150 53+700 7 68+500 70+000 Restabiliri legături rutiere Traseul autostrăzii intersectează o serie de drumuri naţionale. intersecție cu CF300 Nod Unirea . Nr. judeţene. comunale şi vicinale/de exploatare agricolă care sunt întrerupte şi pentru care se asigură continuitatea prin pasaje superioare peste autostradă. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Poziţie kilometrică autostradă 0+100 1+500 22+367 24+547 29+020 33+000 35+680 46+325 47+280 50+622 Observaţii Pentru asigurarea continuităţii DC este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 739m Pentru asigurarea continuităţii drumului naţional DN1 este necesară restabilirea drumului naţional pe o lungime de 737m Pentru asigurarea continuităţii DC este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 620m Pentru asigurarea continuităţii drumului DJ107H este necesară restabilirea drumului judeţean pe o lungime de 1425m Pentru asigurarea continuităţii drumului DC19 este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 811m Pentru asigurarea continuităţii DC este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 515m Pentru asigurarea continuităţii drumului judetean DJ 142L este necesară restabilirea drumului judeţean pe o lungime de 614m Pentru asigurarea continuităţii DC este necesara restabilirea drumului comunal pe o lungime de 384m Pentru asigurarea continuităţii DC este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 478m Pentru asigurarea continuităţii drumului naţional DN1 este necesară restabilirea drumului naţional pe o lungime de 950m 9 .crt.

crt. drumurile locale din culoarul autostrăzii. afectate de aceasta. vor fi relocate Relocări drumuri locale pe partea stângă a autostrăzii Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Poziție kilometrică autostradă De la NOD SEBEŞ 0+000 1+750 3+150 5+600 6+100 7+900 9+020 9+370 9+800 11+300 13+150 16+200 17+000 17+750 20+600 21+300 22+400 23+150 24+350 24+450 26+600 29+100 31+170 33+070 33+650 35+700 39+500 39+600 40+450 43+500 46+300 47+280 24+970 28+900 31+150 33+000 33+600 34+750 39+450 39+594 39+850 42+450 44+700 46+700 48+350 1+650 2+650 5+300 6+000 6+850 9+000 9+350 9+500 11+270 13+100 14+350 17+000 17+450 19+850 21+250 22+350 22+800 24+250 la Observaţii Relocare drum local L=800 m Relocare drum local L=1654 m Relocare drum local L=960 m Relocare drum local L=2156 m Relocare drum local L=400 m Relocare drum local L=788 m Relocare drum local L=1589 m Relocare drum local L=436 m Relocare drum local L=210 m Relocare drum local L=1502 m Relocare drum local L=1901 m Relocare drum local L=1160 m Relocare drum local L=800 m Relocare drum local L=450 m Relocare drum local L=2140 m Relocare drum local L= 673 m Relocare drum local L=1240 m Relocare drum local L=465 m Relocare drum local L=1070 m Relocare drum local L=484 m Relocare drum local L=721 m Relocare drum local L=2540 m Relocare drum local L=2048 m Relocare drum local L=1994 m Relocare drum local L=530 m Relocare drum local L=1176 m Relocare drum local L=3715 m Relocare drum local L=94 m Relocare drum local L=262 m Relocare drum local L=2000 m Relocare drum local L=1500 m Relocare drum local L=400 m Relocare drum local L=1143 m 10 .Nr. crt 11 12 13 14 Poziţie kilometrică autostradă 53+950 56+435 59+500 67+615 Observaţii Pentru asigurarea continuităţii drumului judeţean DJ 103 este necesară restabilirea drumului judeţean pe o lungime de 435m Pentru asigurarea continuităţii DC este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 695m Pentru asigurarea continuităţii drumului comunal DC85 este necesară restabilirea drumului comunal pe o lungime de 782m Pentru asigurarea continuităţii DN este necesară restabilirea drumului naţional pe o lungime de 773m De asemenea.

crt. 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 Poziție kilometrică autostradă De la 50+700 51+750 53+250 55+500 56+450 57+150 59+200 60+150 62+000 63+900 65+300 la 51+400 52+800 53+950 56+400 57+050 57+800 59+500 61+900 63+350 65+150 65+650 Observaţii Relocare drum local L=700 m Relocare drum local L=1040 m Relocare drum local L=700 m Relocare drum local L=1050 m Relocare drum local L=822 m Relocare drum local L=642 m Relocare drum local L=288 m Relocare drum local L=2011 m Relocare drum local L=1401 m Relocare drum local L=1671 m Relocare drum local L=335 m Relocări drumuri locale pe partea dreaptă a autostrăzii Nr.crt.Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Pozitie kilometrică autostrada De la la NOD SEBES 0+050 1+550 2+728 3+200 5+650 7+550 8+500 9+450 9+750 11+320 13+050 14+400 15+070 16+550 17+000 17+750 19+520 20+660 21+300 22+400 24+550 26+550 29+150 31+200 33+050 33+650 34+900 35+650 39+480 11+300 13+000 14+350 15+050 15+250 17+000 17+450 19+500 19+800 21+250 22+250 24+300 25+050 29+000 31+150 32+760 33+600 34+700 35+150 39+420 39+590 9+450 1+400 2+650 2+830 4+600 6+800 Observații Relocare drum local L=1682 m Relocare drum local L=1354 m Relocare drum local L=1134 m Relocare drum local L=114 m Relocare drum local L=1565 m Relocare drum local L=1168 m Relocare drum local L=270 m Relocare drum local L=1113 m Relocare drum local L=150 m Relocare drum local L=1530 m Relocare drum local L=1780 m Relocare drum local L=1308 m Relocare drum local L=684 m Relocare drum local L=184 m Relocare drum local L=393 m Relocare drum local L=501 m Relocare drum local L=1764 m Relocare drum local L=303 m Relocare drum local L=632 m Relocare drum local L=1156 m Relocare drum local L=1964 m Relocare drum local L=774 m Relocare drum local L=2774 m Relocare drum local L=2055 m Relocare drum local L=1585 m Relocare drum local L=520 m Relocare drum local L=1076 m Relocare drum local L=455 m Relocare drum local L=3985 m Relocare drum local L=110 m 11 .

Nr. PASAJE. 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Pozitie kilometrică autostrada De la la 39+600 40+450 43+450 43+550 46+300 47+300 52+300 53+400 55+950 56+450 56+620 57+050 59+150 59+850 60+400 61+530 61+950 65+040 68+050 68+500 69+500 65+140 44+900 46+900 48+400 53+050 53+900 56+400 56+600 57+000 57+550 59+500 60+200 61+250 61+950 39+850 42+500 Observații Relocare drum local L=271 m Relocare drum local L=2263 m Relocare drum local L=182 m Relocare drum local L=1491 m Relocare drum local L=593 m Relocare drum local L=1185 m Relocare drum local L=766 m Relocare drum local L=519 m Relocare drum local L=708 m Relocare drum local L=153 m Relocare drum local L=430 m Relocare drum local L=500 m Relocare drum local L=347 m Relocare drum local L=336 m Relocare drum local L=880 m Relocare drum local L=516 m Relocare drum local L=205 m Relocare drum local L=168 m Relocare drum local L=280 m Relocare drum local L=987 m Lucrări de artă PODURI. STRUCTURI CASETATE. VIADUCTE. PODEȚE 12 .crt.

50+3x36. DN1 și râul Sebeș 3+050 Pasaj pe bretea 3 40+50+40 peste A1 0+550 Pasaj pe bretea 5 40+50+40 peste A1 NOD ALBA IULIA SUD Pasaj peste autostrada 26+32+26 NOD ALBA IULIA NORD Pod peste vale si drum 1+050 4x21.50+4x40. 50+50+70+50 Calea 2 3x36.Lucrări de artă PODURI. PODEȚE Nr.5 Lancram.35 Calea 2 720.50+50+70+50 9.60 142.50+50+70+ 50+3x40.50 12 1+010 1+689 13 1+824 2+370 14 15 16 17 3+004 0+515. CF și bretea 3 Pod pe bretea 3 si 4 peste bretele A1.50+2x36.00 8x40. 80 1+089 18 19 0+100 1+500 30.50 +40.50+70+90+70+4x40.90 Calea1 765.5 9x40.50+3x36. PASAJE. 50 3+147 0+655.8 5 9+600 Pod peste paraul Ampoiu Calea 1 70+90+70+3x40.3 5 Calea 2 15+874.60 13.50 12.50 678.70 94.10 5 Calea 1 9+473 Calea 2 9+486 11+266 13+119 13+471 14+373 Calea 1 15+151 Calea 2 15+154 Calea 1 9+945. Pasaj peste CF 201A 50+36.50 local pe bretea 1 si 2 PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada 40+50+40 pe drum local Pasaj peste autostrada 50+70+50 pe DN1 273.6 Calea 2 9+930.10 11+300 13+133 13+516 14+387 Calea 1 15+859.65 Calea 2 745. DJ 107C și CF 8. STRUCTURI CASETATE.50 Deva.50 PASAJE PE BRETELE LA NODURI NOD SEBEȘ Pasaj pe bretea 1 0+650 peste CF 200 si bretea 2x(40+50+40) 3 Pasaj pe bretea 2 5x36.5+40+50+40+6x40. 50 Calea 2 40.50+70+90+70+6x40.15 371.70 13 .65 Calea 2 7+552.50 Calea 1 8x36.50+40.85 6 7 8 9 11+285 13+130 13+475 14+380 Pasaj peste DJ 107 Pasaj inferior Pod peste canal Pasaj inferior 10 11 0+540 0+813. Obstacol 4334 din 14. Aviz CTE Denumire lucrare/ CNADNR nr.2013 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA 1+780 Pasaj inferior 3+050 Pod peste râul Sebeș 5+450 Pod peste valea Negru Lungimi Deschideri (m) Lungime Totala (m) 1 2 3 1+775 2+867 5+272 1+785 3+204 5+644 Calea 1 7+572.10 33. VIADUCTE.00 Calea1 472.50 12.10 4 6+807 7+150 Pod peste râul Mureș.20 7+810 0+991.50 15+500 Teius.65 142.50+50+70+50+3x40.60 97.70 139.60 Calea 2 444.65 545.Nod 2+050 4x40.10.Sintimbru si Calea 2 DN1 36. crt .70 182.50+70+90+70+8x36.80 44.50+50+70+50+40+5 peste autostrada Sibiu1+400 0+40+5x36.00 Calea 1 2x36.40 336. Poziție km De la Până la Poziție km conf.80 Calea1 708.50 21.80 13.

60 94.3 Pozitie km conf.20 Calea 2 213.60 94.90 13.5 12.7 Calea 2 20+669.50 8.50+4x40.50+36.50+70+90+70+10x40.2013 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA 17+600 Pasaj peste drumuri locale Pasaj inferior pe drum de 19+480 exploatare 20+450 21+265 25+100 Pasaj peste DN 1 si drum de acces Pod peste pârâul Galda Pasaj peste CF LFI UNICOM Lungimi Deschideri (m) Lungi me Totala (m) 8x40.20 Calea 2 663. 50 Calea 2 40.6 Calea 2 39+447.50 Calea 2 5x40.50+50+70+50+11x40. Obstacol 4334 din 14.10.50 12.5+50+70+50+40.00 9.00 2x21.80 55.5 2x40.2 Calea 2 40+756.50 8.60 Calea1 246.00 3x40.9 Calea 2 26+665.00 36.50+50+70+50+4x40 .00 22 23 24 25 25+450 Pasaj peste DN 14B Pasaj inferior pe bretea Nod Teiuș Pasaj peste CF 300 si 201A și pârâul Geoagiului Pasaj inferior pe DC 17 Pod peste pârâul Gârbova Pod peste râul Mureș Pasaj inferior Pasaj inferior Pod peste pârâul Secadașului 26 25+570 12.80 464.40 40.30 27 28 29 30 31 32 33 34 26+350 31+170 33+600 34+750 37+820 39+150 39+430 39+580 Pasaj inferior 35 40+200 Pod peste râul Mureș 36 37 38 39 40 22+375 24+550 29+050 33+000 35+680 PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe DJ 142 94.50 26+32+26 324.60 94.40 364.50+50+70+50+4x36.80 9. crt De la Pana la 20 21 17+414 19+475 Calea 1 20+290 Calea 2 20+305 21+228.9 31+176 33+627 34+964 37+824 39+155 Calea 1 39+482.70 13.40 Calea1 683.7 21+267 Calea 1 25+218 Calea 2 25+209 Calea 1 25+500 Calea 2 25+508 25+577 Calea 1 26+605.50 Calea 1 36.5 30.00 Calea 1 36. 50 26+32+26 26+32+26 26+32+26 26+32+26 26+32+26 13.60 94.60 9.Pozitie km Nr.00 8.6 39+582 Calea 1 40+765.70 93.10 304.85 38.4 Calea 1 24+972 Calea 2 24+995 Calea 1 25+407 Calea 2 25+415 25+563 Calea 1 26+141 Calea 2 26+201 31+162 33+571 34+659 37+811 39+145 Calea 1 39+442 Calea 2 39+437 39+573 Calea 1 40+082 Calea 2 40+093 17+751 19+484 Calea 1 20+654.00 30.60 14 . Aviz CTE Denumire lucrare / CNADNR nr.

83 53+215 0+250 0+500 Pasaj pe bretea 1 peste CF 300 si autostrada Pasaj pe bretea 2 .2 Calea 2 46+247.15 44+909 Calea 1 46+254.40 51+421 52+703 46+325 47+280 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA Pasaj peste drum local DJ 107 E Pod peste vale si drum local Pasaj peste paraul Aiudului si DC 10 Pasaj inferior pe DC 10 Pod peste Mures 7 46 49+500 Pasaj peste CF 300.10.Pozitie km Nr crt De la Pana la Pozitie km conf.7 Calea 1 50+691.61 0+662. Aviz CTE CNADNR nr.65 1+172.jonctiune cu pasajul pe bretea 1 NOD UNIREA Pasaj peste autostrada 15 . raul Mures.15 Calea 2 43+648.2013 41+400 42+500 43+250 44+900 45+600 Denumire lucrare / Obstacol 41 42 43 44 45 41+393 42+485 Calea 1 43+013 Calea 2 43+016 44+895 Calea 1 45+238 Calea 2 45+234 Calea 1 48+359 Calea 2 48+366 51+389 52+694 41+445 42+788 Calea 1 43+645. 4334 din 14. valea Ormenisului si DN1 =22x40.5+50+7 51+400 52+700 Pod peste valea Gabrianului Pasaj inferior pe drum de exploatare PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local PASAJE PE BRETELE LA NODURI NOD AIUD 47 48 49 50 1+000 51 52 53 54 0+233 0+551 0+323.5+50+7 =22x40.40 Calea 2 50+689.33 1+192.jonctiune cu pasajul pe bretea 1 Pasaj pe bretea 3 .

6 65+250 Viaduct peste vale 65+950 Viaduct peste vale si canal 68+250 Viaduct peste vale 69+465 Pasaj peste DC si canal PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj pe DN 1 peste autostrada PASAJE PE BRETELE LA NODURI NOD TURDA Pasaj pe bretea 1 peste 0+514 autostrada Sebes Turda Pasaj pe bretea 1 peste 0+900 DN1 si canal Pasaj peste restabilire pe 2+273 bretea 1 si 2 Pasaj pe breatea 1 peste 2+800 restabilire si A3 Pasaj dublat la autostrada 4+000 A3 peste DN 75 Pasaj dublat la autostrada 4+100 A3 peste drum de legatura Pasaj pe bretea 2 peste DN 2+650 1 si canal Pasaj peste restabilire pe 0+720 bretea 2 Pasaj pe bretea 4 peste A3 1+000 50+70+50 50+70+50 3x30.30 24.Nr crt Pozitie km De la Pana la 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 53+915 54+116 55+143 55+435 57+059 57+870 59+487 0+662 61+863 63+218 63+519 Calea 1 63+609 Calea 2 63+611 65+092 65+509 68+010 69+450 53+989 54+165 55+180 55+476 57+102 57+927 59+531 0+678.20 39.70 39.3 65+346 66+452 68+425 69+483 56+435 67+615 Pozitie km Denumire lucrare / conf.60 76.50 30.50 40.60 40.50 20+36+20 20+36+20 418.60 182.6 0+995. Aviz Obstacol CTE CNADNR nr.50 12.60 142.50 30.5 30.50 50+70+50+3x40.70 142.50 50+70+50 21.30 254.3 Calea 2 64+029.10 43.80 66 67 68 69 70 71 72 63+800 10x40. 4334 din 14.60 (62.60 57.60 13.80 61+997 63+258 63+533 Calea 1 64+027.5 40+50+40 40+50+40 182.50 23x40.50 21.10 942.6 2+298 3+042 4+025 4+149 2+768 0+752.10.70 302.60 105.60 Campia Turzii-Gilau 0+250 Pasaj pe bretea 5 peste canal si drum local 16 .60 36.5 1x21.50 30.50 12.2013 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA 53+950 Pod peste valea Ciugudului 54+120 Pasaj peste valea Inoc 55+160 55+450 57+100 57+900 59+500 0+660 61+980 63+220 63+520 Pod peste fir apa Pod peste paraul Izvoarelor Pod peste paraul Gorunului Pod peste valea Meghiesi Pod peste DC 85 si valea Dumbravei Pasaj peste canal Unirea pe restabilirea DC 85 Viaduct peste valea Mahaceni si DC 86 Pod peste paraul Stejaris Pasaj peste drum local si canal Pod peste lac Lungimi Deschideri (m) Lungime Totala (m) 2x30.50 6x40.60 182.70*) 76.5 1x36.6 1+048 0+308.50 40.10 21.50 1x36.50 42.00 3x40.80 133.60 39.50 415.60 13.60 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 0+426 0+813 2+192 2+740 3+985 4+109 2+586 0+728 0+905 0+166 0+608.5 10x40.25 48.00 74.

Nota: * . L = 100m Galda. Vor fi deviate in general canale. caracteristicile principale care pot influența stabilitatea malurilor în vecinătatea călor de comunicații si debuseul podurilor sau podetelor la traversarea cursurilor de apa. L = 80m 17 . Pragurile de fund prevazute pentru stabilizarea talvegului albiilor in zona podurilor vor fi realizate din gabioane si saltele de gabioane.00 Protectie albie cu pereu din beton si saltea din gabioane Pe zonele unde sunt necesare lucrări de dirijare a cursurilor de apă.00 3689.Turda sunt: . În baza Studiului hidrologic și hidraulic. Crt.00 715. cu folosirea de materiale locale (ziduri sau saltele de gabioane). de 100m. amonte și/sau aval de poduri au fost prevăzute lucrări de protectie ale albiilor. s-a determinat regimul de curgere al cursurilor de apă. Crt. Lucrarile hidrotehnice prevăzute pentru autostrada Sebeș . excepție râul Sebeș pe o lungime foarte mica. se aprecieaza ca s-au luat masurile astfel incat impactul asupra mediului acvatic sa fie minim. Aplicabilitati protectie de taluz cu pereu din beton Nr. L = 100m Ciugud. Aplicabilitati protectie de albie cu pereu din beton si saltea din gabioane Nr. Pe cursurile importante de apa nu au fost prevăzute recalibrări sau devieri de albii. L = 100m Dumbrava. Lucrarile au fost propuse astfel incat impactul asupra mediului natural sa fie cat mai mic.reprezintă lungimea efectivă a structurii Lucrări hidrotehnice L pe unele zone autostrada traverseaza albia majora a raului Mures. L = 100m Geoagiu. Date fiind cele mentionate mai sus.00 1440. L = 100m Meghieși.40 5730. 1 2 3 4 5 Poziția kilometrică Aplicabilitate stânga + dreapta autostrăzii Lungime (m) km 9+750 – km 15+100 km 27+100 – km 32+950 Km 33+950 – km 35+750 km 40+550 – km 45+250 km 47+600 – km 48+350 5230. 1 2 3 4 5 6 Pozitia kilometrica km 3+050 km 21+200 km 26+350 km 53+950 km 57+900 km 59+350 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Sebeș.Protecție taluz cu pereu din beton .Protecție albie cu pereu din beton și saltea din gabioane Zid din gabioane Recalibrări și devieri ale albiei Praguri de fund.

cu eroziuni şi depuneri. L = 800m Zid din gabioane Acest tip de protecție se aplică pe zonele unde este necesară asigurarea stabilității malului și protejarea de acțiunea apei.Protectie albie cu pereu din beton Pe zonele unde sunt necesare lucrari de deviere a cusurilor de apa. amonte si/sau aval de poduri au fost prevăzute lucrări de protectie ale albiilor. in zona podurilor unde pilele si culeile sunt obstacole. L = 100m Recalibrări și devieri ale albiei In zonele unde albia cursului de apa este meandrată. L = 360m Gorunului. L = 235m Canal. se prevad recalibrari si/sau devieri ale cursului de apa. L = 100m Canal. 1 2 Pozitia kilometrica km 32+600 km 51+200 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Valea Seaca. Crt. L = 260m Canal. L = 250m Canal. Aplicabilitati recalibrari si devieri de albii Nr. L = 220m Canal. L = 70m Canal. Aplicabilitati ziduri de gabioane Nr.Gabioanele se așează pe saltele din gabioane. Aplicabilitati protectie de albie cu pereu din beton Nr. unde albia este instabilă. L = 100m Gabrianu. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pozitia kilometrica Bretea 3 km 8+200 km 11+850 km 12+450 km 12+900 km 25+750 km 26+050 km 28+100 km 29+400 km 34+750 km 50+850 km 57+000 km 59+500 km 59+850 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Sebes. 1 Pozitia kilometrica km 63+220 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Unirii. L = 100m Canal. Crt. L = 250m Canal. L = 355m Canal . unde se constata deformări ale fundului albiei. L = 85m 18 . L = 225m Canal. L = 200m Canal. unde sunt necesare modificari ale traseului in plan. Crt. L = 305m Canal.

în special în dreptul podurilor.Un mic punct comercial.dreapta Centru de întreţinere şi monitorizare Spaţiu servicii S1 . 15 16 Pozitia kilometrica km 61+950 km 65+100 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Canal. Accesul în şi din parcare se va face prin benzi de decelerare. Dotări ale autostrăzii Pe traseul autostrăzii au fost prevăzute următoarele dotări: . Dotari ale autostrazii Nr. astfel încât revenirea vehiculelor în trafic să se facă în condiţii de siguranţă.) . de 10. Aplicabilitati praguri de fund Nr.).) . De asemenea vor fi prevazute semnale si marcaje rutiere.dreapta Centru de întreţinere şi coordonare Parcări scurtă durată Parcările de scurtă durată.. sunt zone separate de autostradă fiind amplasate pe ambele părţi ale autostrăzii.crt.stanga Parcare de scurtă durată . cu suprafaţa de cca. lăţime. Crt.55 mp.stânga Spaţiu servicii S1.Parcare de scurtă durată (4 buc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Poziţie Kilometrică De la la 4+085 4+370 22+600 23+200 23+690 46+620 46+870 59+900 60+150 61+280 4+340 4+640 23+100 23+700 25+960 47+000 47+180 60+200 60+450 61+530 Observaţii Parcare de scurtă durată . L = 200m Praguri de fund Pentru stabilizarea talvegului albiilor.dreapta Spaţiu servicii S3 . 9924.Spațiu de servicii tip S1 (2 buc. respectiv de accelerare. se prevăd praguri de fund din gabioane și saltele de gabioane. cu WC public .stânga Spaţiu servicii S3 .dreapta Parcare de scurtă durată . 1 Pozitia kilometrica km 57+000 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Gorunului.stânga Parcare de scurtă durată . L = 10m Descarcari in trepte Pentru preluarea apelor de pe văi (cu panta terenului mai mare de 5%) prin podețe se prevăd amenajări în trepte.Centru de întreținere și coordonare CIC (1 buc. Crt. Parcările de scurtă durată vor cuprinde următoarele: .Nr.) .Centru de întreținere și monitorizare CIM (nod Teiuș) (1 buc.staţie epurare mecano-biologică 19 . Parcările de scurtă durată vor fi prevăzute cu spaţii de protecţie la marginea drumului.) . L = 280m Canal.Spațiu de servicii tip S3 (2 buc. Tabel nr.00 m.

pompe combustibil.spaţii protecţie . cu suprafaţa de cca.punct comercial cu WC public . sunt zone separate de autostradă amplasate pe ambele părţi ale acesteia.rezervor combustibil .mese şi bănci cu copertină .parcare autocamioane .separator grăsimi . 7 locuri parcări autocamioane şi cca.împrejmuire exterioară Parcarea este prevăzută cu cca. 5 locuri parcări autocamioane şi autobuze. respectiv de accelerare. 34893. In functie de necesități.parcare autocamioane şi autobuze . sunt zone separate de autostradă care dau posibilitatea utilizatorilor să se oprească să alimenteze vehiculele cu combustibil.platformă containere ecologice . Spaţiile de servicii tip S3 vor fi prevăzute cu spaţii de protecţie la marginea drumului. să alimenteze vehiculele cu combustibil.00 m.parcare autoturisme . astfel încât revenirea vehiculelor în trafic să se facă în condiții de siguranță.parcare autoturisme .rezervor apă . care dau posibilitatea utilizatorilor să se oprească.staţie epurare mecano-biologică . cu suprafaţă de cca. lăţime. 11989.separator grăsimi .compresor aer . de 10.staţie pompe ape uzate .15 mp.staţie alimentare cu carburanţi + spaţiu comercial .împrejmuire exterioară.post trafo . Accesul în și din spațiul de servicii se va face prin benzi de decelerare.rezervor apă . Spaţiile de servicii vor cuprinde pe fiecare parte a autostrăzii. Accesul în şi din spaţiul de servicii se va face prin benzi de decelerare.spaţii protecţie . lăţime.puţ împrejmuit . următoarele: . Parcarea este prevăzută cu cca. 30 locuri parcări autoturisme şi cca. Spațiile de servicii vor cuprinde: . De asemenea vor fi prevăzute semnale și marcaje rutiere.mic punct comercial cu WC public staţie epurare mecano-biologică 20 . Spatii de servicii tip S3 Spaţiile de servicii tip S3. astfel încât revenirea vehiculelor în trafic să se facă în condiţii de siguranţă.puţ împrejmuit .. ca etape de dezvoltare ulterioară spațiile de parcare tip S1 pot conține și următoarele facilități: .staţie pompe ape uzate . de 10. Spaţiile de servicii tip S1 vor fi prevăzute cu spaţii de protecţie la marginea drumului.. Acestea vor fi prevăzute semnale şi marcaje rutiere.parcare autobuze . respectiv de accelerare. Spaţii de servicii tip S1 Spaţiile de servicii tip S1.post trafo . 4 locuri parcări autobuze.00 m.45 mp..şi sunt amplasate pe ambele părţi ale autostrăzii.36 locuri parcări autoturisme şi cca.

staţie alimentare carburanţi . cu suprafaţa de cca.împrejmuire Pentru asigurarea perimetrului Centrului de întreţinere şi monitorizare precum şi protecţia acestei zone se va realiza o împrejmuire dintr-un gard. a spaţiilor de servicii.întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent. 11 locuri parcări autocamioane şi cca.depozit + staţie clorură de calciu .spaţii protecţie .50 mp.rampă spălare . accesul în incinta fiind realizat printr-o poartă de acces atât pietonal cât şi auto.auto-service – 8 posturi . In funcţie de necesităţi. Centru de întreţinere şi coordonare (CIC) 21 . 61 locuri parcări autoturisme şi cca.atelier întreţinere .magazie materiale antiderapante .staţie pompe ape uzate . 14 locuri parcări autobuze.platformă de cântărire 20.staţie pompare spălare .împrejmuire exterioară.platformă parcare autoturisme ..staţie epurare . a instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii .rezervor combustibil .întreţinerea utilajelor din dotare Centrul de întreţinere şi monitorizare (CIM) cuprinde următoarele facilităţi: .rezervor apă .post trafo . marcajelor.rezervor apă .cabina poartă .platformă gunoi .clădiri operaţionale .separator grăsimi .refaceri şi remedieri după accidente sau calamităţi naturale .alimentarea cu carburanţi a utilajelor de întreţinere .şopron .00 x 4.parcare autocamioane şi autobuze . Parcarea este prevăzută cu cca.platformă parcare utilaje – 55 bucăţi .padocuri nisip .pompe combustibil .parcare autoturisme .. împreună cu parteneri privaţi: . reprezintă un complex tehnic care are o serie de sarcini grupate astfel: . .staţie alimentare cu carburanţi + spaţiu comercial .separator grăsimi .motel 20 locuri + restaurant Centru de întreţinere şi monitorizare (CIM) Centrul de Intreţinere şi Monitorizare (CIM).compresor aer . a influenţei factorilor meteorologici asupra circulaţiei .puţ împrejmuit . 27986.supravegherea traficului.00 m. ca etape de dezvoltare ulterioară spaţiile de parcare tip S3 pot conţine şi următoarele facilităţi.

rezervor apă . iar pe zona autostr ăzii s-au prevăzut în plus panouri din categoria foarte mari.cabină poartă . reprezintă un complex tehnic care are o serie de sarcini grupate astfel: .padocuri nisip . marcajelor.platformă parcare autoturisme . a spaţiilor de servicii. La nodurile rutiere de pe autostrada.clădiri operaţionale .staţie epurare .00 m.Normativ privind proiectarea şi executia instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1kV. .rampă spălare ..întreţinerea utilajelor din dotare Centrul de Intreţinere şi Coordonare (CIC). pasaje.magazie materiale antiderapante . de interzicere sau restricţie. s-au propus în cadrul proiectului lucrări de protecţie a mediului: 22 .împrejmuire Accesul în incinta este realizat printr-o poartă de acces atât pietonal cât şi auto.separator grăsimi . Scopul lucrărilor de marcaj va fi asigurarea dirijării traficului atât pe timp de zi. cuprinde următoarele facilităţi: .platformă gunoi . de reglementare. Prescripţii generale .STAS 12604-87 Protecţia contra electrocutărilor.STAS 12604/5-90 Protecţia contra electrocutărilor prin atingere indirectă.depozit + staţie clorură de calciu . de orientare şi informare precum şi panouri adiţionale.staţie alimentare carburanţi . zone cu limitare de gabarit etc. Lucrări pentru protecţia mediului Pentru reducerea impactului negativ. de obligare. giratii. cu suprafaţa de cca. S-a prevăzut iluminatul nodurilor rutiere.platformă de cântărire 20.întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent.şopron .atelier întreţinere .) Sistemul de comunicaţii şi iluminat al autostrăzii Iluminatul autostrăzii se va face cu respectarea următoarelor acte normative: .I7-98 . spaţiilor de parcare.staţie pompare spălare . lucrărilor de artă cu lungimi de peste 100m cu lămpi montate pe stâlpi.00 mp. Lucrări de semnalizare şi marcaj Pe traseul autostrăzii s-au prevăzut indicatoare rutiere de avertizare.Centrul de Intreţinere şi Coordonare (CIC). precum şi presemnalizarea direcţiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri. a instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii .alimentarea cu carburanţi a utilajelor de întreţinere . Prescripţii de proiectare şi execuţie Nivelurile de luminanţă vor fi în acord cu Norma europeană EN13201 care prevede un nivel mediu de luminanţă de minimum 2 cd/m2. 26250.platformă parcare utilaje – 55 bucăţi .Instalaţii electrice fixe. sau alte categorii de drumuri s-au prevăzut panouri din categoria mari. cât şi pe timp de noapte.refaceri şi remedieri după accidente sau calamităţi naturale . Montarea indicatoarelor se va face pe stâlpi sau pe console şi portale rutiere acolo unde acest lucru se impune.00 x 4.

). H = 3m. Podul peste pârâul Gârbova a mai fost suplimentat cu o deschidere de 21. bazine de retenţie (30 buc. necompactă (autostrada nu traversează şi nici nu se află în apropierea unor zone împădurite) precum și pe zonele unde există arii naturale.50 m şi h = 1. De asemenea. maşini agricole.5m conform planșei "Detaliu supratraversare canal" 1.80m pe următoarele zone: . podeţe de acces la terenurile agricole cu atelaje.10m). plantări de arbori și arbuști în zonele nodurilor. Realizarea autostrăzii Sebeș – Turda va conduce la relocarea următoarele rețele de utilități. în cazul depăşirii nivelului maxim admisibil.5m pentru a permite trecerea liberă a mamiferelor mari. . L = 720m) şi pe podul de la Gârbova km 33+600 (L = 55. Irigații (Canal aducțiune CA) km 69+000 Km 70+000 ANIF CLUJ 2. au fost prevăzute panouri pe ambele părţi ale autostrăzii: pe pasajul de la km 15+500 (pasaj peste CF şi DN1.30.Km 33+000 – km 38+000. podeţele vor fi amenajate cu benzi de ghidare pentru a permite trecerea facil ă a amfibienilor de pe o parte pe cealaltă a autostrăzii şi vor fi amenajate cu vegetaţie. Lungimea totală a panoruilor antifonice este de 14. Pe zonele ariilor naturale protejate. separatoare de hidrocarburi (246 buc. au mai fost prevăzute panouri în zonele de traversare posibile pentru mamiferele mari. Irigații Plotul SPP1 cu lucrările aferente(antena 27.). autostrada trece la o distanţa minimă de 650 m de SCI Bagău şi minim 750 m de SCI Pădurea de stejar pufos de la Mirăslau. Nr crt Tip rețea Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Soluție deviere/protejare Traversare cu pod dalat h=2. Cabluri fibră optică subterane. Lucrări prevăzute pentru protecţia împotriva zgomotului: panouri de protecţie împotriva zgomotului în zonele unde autostrada trece prin apropierea zonelor locuite. autostrada trece la distanţa minimă de 880 m de SCI Trascău şi minim 950 de SPA Munţii Trascăului. cabluri Nod direcțional Sebeș Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației 23 . asigurarea continuităţii reţelei de drumuri locale.Lucrări pentru protecţia calităţii apelor şi solului: bazine de sedimentare (246 buc. Lucrări pentru asigurarea continuităţii desfăşurarii vieţii comunităţilor şi activităţilor economice: S-au prevăzut pasaje superioare care să asigure traversarea autostrăzii în condiţii de siguranţă deplină. .80m în zonele cu vegetaţie arbustivă. autostrada trece prin apropierea unei zone cu vegeta ţie arbustivă necompactă.32 și conducta de presiune CP1) Nod Turda ANIF (OUAI Mihai ViteazuMoldoveneștiCălărași) ROMTELECOM Protejare 3. Au fost prevăzute împrejmuiri cu înălţimea de 1. Lucrari de amenajări peisagistice: înierbări.Km 45+000 – km 53+000. Astfel.). construcţii de epurare prevăzute la parcări. spațiilor de servicii etc.12 km. Reţele de utilităţi care vor fi protejate sau relocate În situația în care autostrada intersectează diferitele rețele din culoarul infrastruturii rutiere au fost propuse măsurile de protecție/relocare adecvate. bazele de întreţinere şi la centrele de întreţinere. Lucrări prevăzute pentru protecţia faunei: Autostrada va fi împrejmuită cu garduri de plasă de sârmă cu înălţimea h = 1.Km 17+500 – km 19+500.

Cabluri de cupru subterane Km 31 ROMTELECOM 13. cabluri fibră optică aeriene Km 29 ROMTELECOM 12. Cabluri fibra optică subterane.Nr crt Tip rețea cupru subterane Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Soluție deviere/protejare tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc 4. cabluri cupru subterane Km 15+500 ROMTELECOM 9. Cabluri fibra optică subterane Km 1+500 ROMTELECOM 5. cabluri cupru subterane Km 20+500 ROMTELECOM 10. Cabluri fibra optică subterane. Cabluri fibra optică subterane. Cabluri fibra optică aeriene Km 4+800 ROMTELECOM 6. cabluri Km 35+500 ROMTELECOM 24 . cabluri cupru aeriene Km 5+500 ROMTELECOM 7. Cabluri fibra optică aeriene. Cabluri fibra optică aeriene Nod rutier Alba Iulia ROMTELECOM 8. Cabluri cupru subterane Km 25+400 ROMTELECOM 11. Cabluri fibra optică subterane.

Retea Tc aeriană Nod rutier Turda ROMTELECOM 22. Cabluri fibra optica subterane Km 40 ROMTELECOM 15. Conducta transport gaze naturale Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA Km 6+212 Km 15+950 TRANSGAZ TRANSGAZ 25 . Rețea Tc subterană Km 63 ROMTELECOM 20. Cabluri fibra optică subterane Km 50+500 ROMTELECOM 19. Cabluri fibra optică subterane Nod rutier Aiud ROMTELECOM 17. Cabluri fibră optică aeriene Km 41+200 ROMTELECOM 16.Nr crt Tip rețea fibră optica aeriene. 23. Rețea Tc subterană km 63 Km 69 ROMTELECOM 21. Cabluri fibra optică aeriene Km 46 ROMTELECOM 18. cabluri cupru aeriene Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Soluție deviere/protejare conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor sectiuni din retelele Tc conform documentatiei tehnice de specialitate avizata de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Devierea/protejarea unor secțiuni din rețelele Tc conform documentației tehnice de specialitate avizată de Romtelecom Relocare Relocare 14.

Nod Turda Km 3+600-FINAL TRANSGAZ Relocare 26 . Relocare Km 20+750 TRANSGAZ 28. Relocare Nod Rutier Aiud Km 0+700 TRANSGAZ Relocare Nod Rutier Aiud Km 0+700 TRANSGAZ Relocare 29. Relocare Km 17+300 TRANSGAZ 26. 36. Relocare Km 20+750 TRANSGAZ 27. 34. 30. Km 50+400 TRANSGAZ Relocare Km 51+000 km 52+300 TRANSGAZ Relocare Km 53+600 TRANSGAZ Relocare 32.Nr crt Tip rețea VEST I) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST II) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST I) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST II) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST I) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST II) Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 8") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 8") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (RACORD SRM MOLDOVENEȘTI 6" Conducta transport gaze natural Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Soluție deviere/protejare Relocare Km 15+950 TRANSGAZ 24. Relocare Km 17+300 TRANSGAZ 25. 31. 33. Km 54+150 TRANSGAZ Relocare Nod Turda Km 3+500 TRANSGAZ 35.

39. Bretea 1 km 0+700 Km 13+150 Km 54+550 Nod Turda Km 0+400 Km 0+000 Km 67+500 Nod Turda Km 0+900 km 5+100 Km 7 Relocare TRANSELECTRICA Relocare Relocare Relocare Relocare Relocare Relocare Relocare 38. CCP 10.CS 19) Irigatii (antene de irigații din amenajările: A1. Db 13. A2. CCP2. km 35+600 Km 36+550 ANIF Alba Relocare 27 . Linie electrică aeriană 220kV Linie electrică aeriană 220kV Linie electrică aeriană 220kV Linie electrică aeriană 220kV Cablu fibra optică Cablu fibra optică Cablu fibra optică Irigații (2 baraje din beton) Irigatii (canale din amenajarile: CS 8. Db8. CP1. A3) Nod Sebeș Bretea 3 km 1+200.A1’ . 40. Irigații (antena de irigatie din amenajarea: A3) Irigații (canale din amenajare: Pârâul Iovului. km 15+700 Km 19+350 ANIF Alba Relocare 49. 43. km 21+400 Km 25+500 ANIF Alba Relocare 50. A3.Ce 7. CCS1. CCp 2. Bretea 2 km 1+500.A4) Irigații (Intersectare antene de irigații din amenajare: CP 2.Nr crt Tip rețea (TURDA-CLUJ 12") Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Soluție deviere/protejare 37. km 7+500 Km 8+900 ANIF Alba Relocare 46. Ce 1) Irigații (intersectare canale și antene de irigații din amenajare Cn 6. 42. Db 2. 41. CS 18.CP1) km 11+300 Km 12+900 ANIF Alba Relocare 48. CCS 9. CS 17. Db 11. km 8+900 Km 9+900 ANIF Alba Relocare 47. 44. TRANSELECTRICA TRANSELECTRICA TRANSELECTRICA ORANGE ORANGE ORANGE ANIF Alba 45. CCP 1. CS 16.

58. 69+450 Kaufland Bretea DN 75 Bretea Turda Km 59+850 km 20+950 Km 21+060 E-On Gaz Distributie Turda E-On Gaz Distributie Turda E-On Gaz Distributie Turda E-On Gaz Distributie Turda CPL CONCORDIA SRL Cluj E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba S. 60. Alba S. 66. 55. Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Pasaj DN1 Lancram km 5+600 Bretea DN1 zona Aiud km 7+800 Pasaj DJ107 km 11+300 Pasaj km 14+400 Pasaj DJ142I km 35+700 km 40+100 Pasaj zona Aiud km 41+700 Km 44+000 Km 44+950 Bretea nod Sebes Bretea nod Sebes Rampa pasaj km 0+100 28 .C APA CTTA S. Alba S. 59. 63. 54.A. 57. 65. 61.C APA CTTA S. 68.A. 67. 53. Valea Dumbravei. Db 9 ) Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Soluție deviere/protejare 51. km 56+700 Km 62+100 ANIF Alba Relocare 52. Paraul Dumbraului.C APA CTTA S. 56. 62.A.Nr crt Tip rețea Irigații (Intersectare canale din amenajare: Paraul Gorunului. 64. Valea Mahaeni.

A. 70. Alba S. Alba S.A. Alba S.C APA CTTA S. Alba S.A. Alba S.A.A. 85.C APA CTTA S.C APA CTTA S.A. 74. Alba S. Alba S.A.A. 83. 82.C APA CTTA S. Alba S.A.C APA CTTA S. 75.C APA CTTA S. Alba S.A.C APA CTTA S.C APA CTTA S. Alba S. 79. Alba S. Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Rampa pasaj km 0+100 Km 1+450 Km 1+450 Km 1+600 Km 5+975 Km 7+800 bretea Nod Alba Iulia Km 7+800 bretea Nod Alba Iulia Km 13+150 Km 14+350 Km 15+250 Km 15+250 Km 20+600 Km 21+050 Km 24+250 Km 24+250 Rampa pasaj km 25+550 Rampa pasaj km 25+550 Rampa pasaj km 25+550 Km 25+000 S.C APA CTTA S. Alba S.A.A. 78. 71. 77.A.A.A.A.A.A.C APA CTTA S. Alba S. 72.C APA CTTA S.C APA CTTA S. 76. Alba S. 86. Alba S. 84. 80. 87.C APA CTTA S. 73.C APA CTTA S.Nr crt Tip rețea Poziție kilometrică De la La Deținator rețea Alba Soluție deviere/protejare 69. Alba S. Alba S. Alba Deviere Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere Deviere Deviere Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere 29 .C APA CTTA S.C APA CTTA S. 81.A. Alba S.C APA CTTA S.C APA CTTA S.C APA CTTA S.

95.C APA CTTA S.Nr crt 88.C APA CTTA S. este posibil să fie necesară amenajarea unor suprafețe tehnologice. 90. Alba S. Pe aceste suprafețe vor fi depozitate grinzile necesare pentru execuția lucrărilor de artă. pe platforme betonate. Traficul de șantier Traficul de şantier va consta din vehiculele necesare transportului de materiale de construcţie.C COMPANIA DE APA ARIES S.C APA CTTA S. grinzile și alte componente ale lucrărilor de artă se vor depozita pe suprafețe tehnologice .excavatoare. 96. 92. . care nu sunt situate în vecinătatea Organizărilor de şantier.C COMPANIA DE APA ARIES S.C COMPANIA DE APA ARIES S. 93. 94.A.C COMPANIA DE APA ARIES S. 97. macaralele. S.A.C COMPANIA DE APA ARIES S. Alba S.A. S.A. transport personal pe amplasamentul fronturilor de lucru.C APA CTTA S. S. De asemenea.A. . 98.A. Se vor crea depozite temporare de sol vegetal în zonele adiacente drumului în vederea refacerii zonelor afectate de lucrări.C APA CTTA S. .încărcătoare frontale. transportul deşeurilor rezultate în perioada de execuţie. Tip rețea Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Alimentare cu apă Canalizare menajeră Alimentare cu apă Canalizare menajeră Alimentare cu apă Canalizare menajeră Alimentare cu apă Poziție kilometrică De la Km 25+000 Km 31+150 Km 35+650 Km 41+400 Km 50+900 Sens Giratoriu KAUFLAND Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda La Deținator rețea S.A.vibrocompactori pe pneuri. 91. 30 . Soluție deviere/protejare Deviere Deviere si protejare Este in proiectare Faza PT Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Deviere și protejare Depozite intermediare de materiale Piatra naturală şi balastul vor fi depozitate în organizările de şantier. Alba S.A. In zonele lucrărilor de artă cu lungimi mai mari de 400m.A.A. Utilajele/vehiculele necesare realizării lucrărilor: . S.buldoexcavatoare. 89. Alba S. S.C COMPANIA DE APA ARIES S. Alba S.A.

pe zonele unde autostra da traverseaza albia majora a raului Mures. acestea variind de la o operaţiune la alta. .autocisterne pentru transportul carburanţilor. compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a) măsuri în timpul realizării proiectului (se vor preciza pentru: apă. reducerea şi. . cele 4 sectoare fiind urmatoarele: .km 53+700 – km 70+000 (inclusiv nodul rutier de la Turda).cilindrii vibrocompactori. au fost prevazute podete la interdistanta de cca. balast.macarale. resurse naturale etc.autogredere. km 50+800 – km 52+000. Manevrarea materialelor atât pe amplasamentul organizărilor de şantier. Autostrada Sebeş – Turda va fi executată tronsonat. emulsie bituminoasă. numărul şi tipul utilajelor depind de tipul lucrărilor executate. Asemenea situatii se intalnesc in urmatoarele zone: km 10+000 – km 15+000. beton de ciment. beton asfalt.km 41+250 – km 53+700.) şi efectul implementării acestora. vopsea pentru marcaje etc.categoriile de materiale care trebuie transportate: pământ.repartitoare mixturi asfaltice. cât şi al fronturilor de lucru. a elementelor prefabricate mari și a altor piese grele. . autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald. utilajelor si vehiculelor. Graficul de excutie al lucrarilor va fi insotit si de un grafic privind utilizarea echipamentelor. subsol. aer. km 27+000 – km 36+000. Măsuri pentru prevenirea. biodiversitate/arii naturale. unde este posibil. Masuri de protectie a calitatii apelor Perioada de constructie În perioada de construcție sunt prevăzute următoarele lucrări și instalațiile de preepurare/epurare a apelor uzate: pentru a nu perturba curgerea în canalele de scurgere se vor construi podeţe cu o suprafaţă de evacuare suficientă. autocamioane/autobasculante de diferite capacități în general de peste 16 tone. Cea mai mare intensitate a traficului este estimată în perioadele in care vor fi executate lucrarile de terasamente. km 40+500 – km 45+000.autobetoniere și pompele de beton.autocisterne.capacitatea de transport a vehiculelor. Astfel. .. . .km 17+000 – km 41+250. . 300 persoane pentru fiecare din cele 4 loturi ale autostrăzii. autodumpere.km 0+000 – km 17+000 (inclusiv nodul rutier de la Sebeş). km 47+500 – km 48+000.trailere pentru transportul utilajelor. . - III. . Circulaţia de şantier depinde de: . elemente prefabricate. 100m astfel incat autostrada sa nu actioneze ca un dig in cazul producerii unor viituri.volumul de materiale necesar a fi transportat pe şantier. . patrimoniu cultural şi istoric. 31 . ciment. . . risc pentru sănătate. vibraţii. deşeuri. radiaţii. sol. peisaj. Estimări privind forţa de muncă Numărul de muncitori implicaţi zilnic în perioada de vârf a lucrărilor este estimat la cca. astfel încât construcţia platformei sa nu puna probleme reţelei hidrografice naturale. zgomot.

Atata in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada exploatarii. vai). a materialelor si stationarea utilajelor in albiile cursurilor de apa. Dupa executarea lucrarilor constructorii au obligatia sa curete albiile cursurilor de apa de materialele ramase. Traversarea cursurilor de apa cu pod va asigura pastrarea sectiunii de curgere a raului.montarea de toalete ecologice mobile. transportul betonului de ciment cu autobetoniere va fi strict controlat pentru a putea preveni în totalitate deversarea accidentală pe traseu şi spălarea benei şi evacuarea apei cu ciment în perimetrul lucrărilor de construcţie sau pe drumurile publice nu vor fi afectate zone de protectie sanitara pentru captari de ape subterane si/sau de suprafata. Garbova. Galda. fara a fi generate obturari ale acestora. cu neutralizare chimica sau bazine etanșe vidanjate periodic. activităţile de construcţie din apropierea cursurilor de apă și lucrările necesare a se desfășura în cursurile de apă vor dura o perioadă cât mai scurtă de timp și se vor realiza în perioada secetoasă (cantități scăzute de precipitații și debite mici ale apelor). km 45+600. vor fi colectate in santuri perimetrale si epurate in bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi. Acestea vor fi epurate in decantoare. la punctele de lucru/fronturile de lucru si la organizarile de șantier. 1 pod peste raul Sebes (km 3+050) si 5 poduri peste raul Mures (km 7+150. km 34+750. Din acestea. Se vor respecta conditiile indicate in Avizul de gospodarire a apelor. Este interzisa degradarea albiilor. Referitor la protectia cursurilor de apa. aditivi si parte fina de agregate. cursuri de apa. De asemenea. km 40+200. apele pluviale colectate de pe platformele Organizarilor de santier care vor fi impermeabilizate. pentru protectia factorilor de mediu. km 48+700). astfel incat lucrarile sa nu se execute in perioadele cu precipitatii abundente si viituri. In proiect sunt prevazute 37 lucrari de arta (poduri si viaducte peste canale. Geoagiului. se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata. pentru a reduce impactul activităților de construcție și pentru a proteja calitatea apelor de suprafata si subterane se vor lua următoarele măsuri prvind depozitarea si pastrarea substantelor toxice si periculaose. pentru a nu obtura sectiunea de scurgere. 32 . se vor respecta urmatoarele: La executia podurilor noi se va respecta inaltimea de libera trecere intre cota intrados pod si nivelul corespunzator debitului la asigurarea de calcul. avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. 1163/2007 atat pentru mentinerea calitatii cursurilor de apa (raurile: Sebes si Mures si paraurile: Ampoiu. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare. a zonelor apropiate. luandu-se masuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. apele uzate rezultate de la rampa de spalare a utilajelor de la atelierul mecanic vor fi epurate in decantoare. acestea nefiind amplasate in apropierea autostrazii. apele uzate tehnologice rezultate din pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incarcate cu particule de ciment. In timpul executiei. beneficiarul prin intermediul constructorilor va lua masuri pentru asigurarea curgerii normale a apelor. Se interzice depozitarea deseurilor de constructii. malurilor si lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor pe parcursul executiei si exploatarii investitiei. apele menajere din cadrul organizărilor de șantier vor fi colectate in sisteme de canalizare si stocate in bazine vidanjabile sau epurate in stații de epurare. carburantilor. Totodată. Vor fi solicitate prognoze de la Administratia Bazinala Mures. Pe perioada executiei lucrarilor constructorii sunt obligati sa ia toate masurile pentru respectarea prevederilor Ordinului nr.

33 . Singurele zone de pe cursuri de apa unde au fost prevazute recalibari de albii sunt : pe raul Sebes pe o lungime de 100m si paraul Gorunului pe o lungime de 200m. Astfel. se vor devia local canale intersectate de autostrada. Gornului. Praguri de fund din gabioane si saltele de gabioane au fost prevazute numai pe o lungime de 10m pe paraul Gorunului. devieri de albii pentru cursurile importante de apa. Interzicerea depozitarii de materiale. Se va evita deversarea de ape uzate. Aiudului. Gabrianului. fiind intersectat de autostrada. acestea fiind cursurile de apa importante din culoarul autostrazii. Se recomanda ca lucrarile sa se efectueze in perioada iulie – octombrie. pentru minimizarea impactului asupra acestora. lucrari de aparare la viituri a obiectivului aflat in executie si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia apelor. Prin proiect au fost prevazute recalibarari ale canalelor traversate de autostrada in scopul recrearii conditiilor naturale de scurgere. Stejaris). Un singur parau. De asemenea. Recalibrarile de albii au fost evitate intrucat acestea schimba caracteristicile naturale ale raului si producand astfel atat reducerea numarului de specii de pesti cat si a numarului de exemplare. si anume Stejaris (Unirii) va fi deviat local. evitandu -se poluarea accidentala a apelor cu produse petroliere si modificarea vitezei de curgere si adancimii apei prin gropi sau depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul apei . In general s-a evitat amplasarea de pile in albiile minore ale cursurilor de apa. Izvoarelor. Pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora. precum si utilizatorii de apa afectati. Inoc. Extragerea materialului din albiile minore ale raurilor poate conduce la disparitia locurilor de ascunzis si de hranire pentru pesti. nu vor fi realizate. evitarea poluarii de orice fel a acestora dar si evitarea modificarilor morfologice. inundatii sau alte situatii specifice cursurilor de apa se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare. pentru care este necesara refacerea in vederea asigurarii scurgerii apelor. Lucrarile vor fi executate astfel incat digurile existente sa nu fie deteriorate.Secadasului. reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane In cazul producerii de poluari accidentale. deseurilor din constructii sau stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa . Prin urmare este necesar ca materialele de umplutura sa fie achizitionate de la balastiere autorizate. Lucrarile in albiile raurilor nu vor fi executate in perioadele in care pestii depun icre. In acest sens este interzisa extractia de balast fara autorizatie din albiile raurilor. Interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale in cursuri de apa permanente sau nepermanente . O atentie deosebita va fi acordata zonelor unde exista diguri de protectie. De asemenea. Este important sa se lucreze cat mai putin in albia minora a raurilor Sebes si Mures. Umpluturile din spatele zidurilor gabioanelor se va realiza cu material din parau. se vor respecta urmatoarele conditii: Extragerea produselor de balastiera din albiile si malurilor cursurilor de apa se va realiza numai cu avizul Administratiei Nationale „Apele Romane”. albiile se vor degajata de orice materiale care ar impiedica scurgerea normala a apelor. puietul speciilor de pesti din cursul de apa va avea marimea suficienta pentru a supravetui. Principiul recalibrarii consta in cresterea capacitatii de transport a albiei minore prin crestera sectiunii de curgere. Ciugudului. Alte lucrari cum ar fi praguri de fund nu au fost prevazute pe rauri. in zonele de traversare. De asemenea. in vederea nealterarii calitatii cursurilor de apa precum si pentru mentinerea conditiilor naturale. lucrarile propuse in aceste zone sunt minime si constau in principal in executarea infrastructurilor podurilor. singurul parau unde a fost prevazuta o asemenea lucrare fiind paraul Gorunului. In general.

zonele stocare carburanți. pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante și pentru a se evita formarea băltirilor. prin coborarea talvegului. Dupa incheierea lucrarilor. zona de întreținere echipamente. . denota faptul ca aceasta lucrare se realizeaza exclusiv pentru a remedia o disfunctionalitate identificata (adancirea albiei minore). au fost prevazute ziduri de gabioane.00m si saltea din gabioane 0. lucrarile de protectie a malurilor favorizeaza. Vor fi luate toate masurile pentru a nu se produce alterarea calitatii apei in timpul executiei. data fiind viteza de curgere a apelor pe zona analizata. duce la o degradare a calitatii functionale a cursurilor de apa. blocarea dinamicii laterale. Pragul de fund prevazut pe paraul Gorunului este ingropat cu gabion de 1. Cel mai bun mod de a atinge obiectivele Directivei cadru a apei este de a reduce inaltimea acestora. turbiditatea va reveni la valorile initiale iar lucrarile se vor incadra in zona. acumularea de sedimente si ingreunarea migrarii pestilor si intreruperea continuitatii ecologice pentru biocenozele acvatice. Intrucat se vor utiliza materiale locale. cel putin la nivel local. În ceea ce privește zona organizărilor de șantier se vor lua următoarele măsuri: Organizarile de santier nu vor fi amplasate in apropierea cursurilor de apa si nici in apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa si apeductelor. In ceea ce priveste paraul Unirii mentionam ca este este pereat doar taluzul pentru a nu inalta foarte mult canalul.crearea/recrearea vegetatiei ripariene. Praguri de fund au fost prevazute numai pe paraul Gorunului pe o lungime de 10m. apele pluviale colectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curățate. In acelasi timp. Data fiind lungimea scurta pe care se aplica. impactul asupra faunei acvatice va fi redus si resimtit pe o perioada scurta de timp. aceste lucrari fiind incluse in categoria tehnicilor ecologice « verzi » (denumite in literarutura de specialitate « soft engineering works »). In acest fel se reduc efectele eutrofizarii. Masura se aplica astfel incat sa se restabileasca un profil longitudinal cat mai apropiat de conditiile naturale ale cursului de apa. In general pragurile de fund au un impact negativ prin afectarea scurgerii lichide si solide a fluxurilor de materie organica. In general. Apartitia fenomenului de remuu in zona amonte favorizeaza aparitia de biotopuri lentice (ce caracterizeaza apa statatoare sau quasi-statatoare) si foarte adanci. dupa caz. Aceste acumularu contribuie la incalzirea apei in perioadele cu debite mici si accentueaza efecte eutrofizarii. Protectiile de maluri – pe zonele unde a rezultat ca necesara asigurarea stabilitatii malurilor. platformele de lucru sau de circulație. platformele de lucru și suprafețele de depozitare vor fi prevăzute cu șanțuri si/sau rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale. Lucrari de aparari de maluri cu ziduri de gabioane au fost prevazute pe Valea Seaca pe o lungime de 100m si pe paraul Gabrianu pe o lungime de 100m. Aceste lucrari sunt locale si desi vor conduce la o crestere a turbiditatii si volumului de suspensii. lucrarile vor fi executate pe o perioada scurta de timp. 34 . care ar putea afecta functionalitatea ulterioara a lucrarilor existente. iar nămolul va fi transportat la cea mai apropiată stație de epurare. Antreprenorul va degaja amplasamentul de lucrarile provizorii si. si din celelalte zone de executie a obiectivului.Pentru ameliorarea afectelor negative se au in vedere urmatoarele tipuri de lucrari de restaurare. în vederea reducerii turbidității apelor de suprafață și pentru a evita ca particule fine să fie evacuate pe terenurile din vecinătate și să influențeze morfologia terenurilor. zona de amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var. erodarea albiei.recrearea unui talveg sinuos. desi lucrarile de recalibrari se aplica pe lungimi foarte scurte : . Dupa realizarea investitiei.50m. prin lucrari de protectie a malurilor. suprafețele de depozitare.

). șanțuri si/sau rigole pereate. Apele pluviale colectate de pe suprafața drumului și poduri vor fi preepurate in sisteme formate din bazine de sedimentare (246 buc. Solutiile ingineresti propuse prin proiect nu afecteaza obiectivul general de protectie cantitativa si calitativa a apelor. toate şanţurile şi podeţele vor fi curăţate periodic pentru a se evita înfundarea. totodată. prin curăţarea periodică a nămolului. acestea fiind dirijate catre constructiile de epurare. intrucat acestea provoaca un impact semnificativ mediului acvatic. cu pante corespunzatoare astfel incat sa se realizeze colectarea controlata a apelor pluviale. au fost prevazute lucrari pentru eliminarea acestui tip de poluare. platfo rmele trebuie prevăzute cu pante pentru a asigura colectarea scurgerilor accidentale de ape uzate.montarea rezervoarelor de carburant în cuve de beton. Operarea autostrazii nu implica poluarea cu substante organice (apele menejare de la dotarile autostrazii urmand a fi epurate in constructii de epurare). separatoare de hidrocarburi (246 buc. precum si a bazinelor de decantare si separare de hidrocarburi. 35 . datorita micropoluantilor organici metalelor grele. reziduurile din șantier trebuie îndepărtate manual sau mecanizat de pe pneurile echipamentelor și utilajelor la ieșirea din șantier în puncte de curățire special amenajate. deconectarea zonelor umede. zona de amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi prevăzute cu șanțuri si rigole de reținere a scurgerilor accidentale și apelor pluviale. Aceastea vor avea rolul de a epura apele pluviale colectate de pe platforma autostrazii. Perioada de operare În perioada de operare a autostrazii sunt prevăzute următoarele lucrări și instalațiile de preepurare/epurare a apelor uzate: pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma drumului și podurilor au fost prevăzute. apele uzate menajere provenite de la spațiile pentru servicii și CIC-uri vor fi colectate și epurate în stații mecano-biologice înainte de evacuarea in emisar. De asemenea. 30 buc. vor fi respectate urmatoarele recomandari: mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelor pluviale. namolul colectat periodic din şanţuri (asimilabil deseurilor menajere) va fi trans portat la un depozit de deseuri menajere din zonă. carburanți. Au fost prevazute lucrari hidrotehnice pe lungimi scurte. de catre societatea care asigura intretinerea drumului. constructiile de epurare vor fi curatate periodic. inainte de descarcarea intr-un emisar natural. indeplinirea conditiilor chimice. pentru a asigura sedimentarea particulelor solide și separarea produselor petroliere transportate de aceste ape colectate. Dotarile auxiliare ale autostrazii vor fi prevazute cu paltforme impremeabilizate. produselor petroliere sau poluari accidentale. cu utilizarea in general a materialelor naturale astfel incat sa nu se produca alterari hidromorfologice: schimbari al cursurilor de apa.). prin proiect.) și bazine de retenție (in cazul descarcarii apelor pluviale pe terenuri. deteriorarea biodiversitatii acvatice. In ceea ce priveste poluarea cu substante prioritare. ele vor fi preepurate in sisteme compuse din decantor si separator de produse petroliere. biologice si hidromorfologice de care depinde starea ecologica a corpurilor de apa nefiind influentata de solutiile aplicate. nici poluarea cu nutrienti activitatile ce vor fi desfasurate neimplicand deversari ale acestor produse. In lungul autostrazii au fost prevazute bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi. uleiuri. De asemenea. zona de întreținere echipamente. zonele de stocare carburanți. schimbarea regimului hidrologic al raului.

intretinerea lucrarilor proiectate precum si a vegetatiei ripariene. efectul de dig creat de autostrada in perioadele de viituri este diminuat de podetele prevazute la distante medii de 100m. Ele pot include: rezervor. Intrucat traseul autostrazii traverseaza pe anumite zone albia majora a raului Mures. Sursele de emisie caracteristice etapelor de construcție. aceste vor fi prevăzute cu sisteme de reținere a poluanților (captare-epurare) după cum urmează: silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare . administratorul drumului va avea ca obiectiv principal mentinerea caracterului natural al zonelor umede. tip container. cu pereu din beton: de la podul peste paraul Ampoiu km 9+600 la podul de la km 15+500 de la km 27+100 la km 35+650 de la pod km 40+200 la pod km 45+600 de la km 47+650 la pod km 49+500. în general.1%) Utilajele de construcţie vor fi foarte bine întreţinute pentru a minimiza emisiile de gaze. Masuri de protectie a calitatii aerului Perioada de constructie Pentru reducerea poluanților de la instalațiile de preparare beton și asfalt amplasate în cadrul organizării de șantier. Statiile de acest timp necesita o amplasare pe postament de beton.mixare. s-au prevazut podete cu deschiderea de 5m si apararea taluzului autostrazii. vor fi reduse în perioadele de vânt puternic şi se vor umezi permanent suprafeţele nepavate. Măsurile specifice etapei de construcție vor consta în: Procesele tehnologice mari generatoare de praf.eficienta de 99%. pompare de incarcare/descarcare si birou. ca de exemplu umpluturile cu pământ.platforma aferentă dotarilor autostrazii (spatii de servicii. acestea fiind dirijate apoi catre constructiile de epurare. cu motoare diesel. la centrul de intretinere si coordonare precum si la centrul de intretinere si monitorizare. Astfel. pentru asigurarea scurgerii libere a apelor la debite maxime. operare nu pot fi controlate. pompa de distributie. In perioada de operare a autostrazii. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea care privește nivelul de monoxid de carbon si concentrațiile de emisii in gazele de eșapament si vor fi puse in funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni. Este posibil ca pe amplasamentele mentionate sa fie montate statii de alimentare prefabricate.EURO V.scuturare) eficienta de 99%. prevăzută cu filtre cu saci . vor fi descarcate intr-un separator de hidrocarburi. prin instalaţii/sisteme pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă şi instalații pentru epurarea aerului poluat. parcari. Apele pluviale colectate de pe platforma unde va fi montata statia. instalația de preparare mixturi asfaltice: instalație locala de captare a aerului impurificat din zona de uscare agregate . Se vor utiliza numai utilaje grele şi mijloace de transport corespunzătoare normelor EURO III . S3. CIM) va fi construită cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice. pe ambele parti. Utilajele si echipamentele cu motor diesel vor fi alimentate cu motorina cu conținut redus de sulf (<0. verificarea periodica a functionarii statiilor de alimentare cu carburnati si a rezervoarelor de combustribil prevazute la spatiile de servicii S1. 36 . buncărul de filer: instalație locala de captare a aerului impurificat prevăzută cu un ciclon eficienta de minimum 75%. centre de intretinere CIC.

De asemenea intretinerea corespunzatoare a autostrazii de catre administratorul acesteia va face ca traficul sa se desfasoare fluent. cu apă sau alte substanţe de fixare. Acest fapt se va materializa in fluentizarea traficului pe aceste drumuri si. spații pentru servicii și CIC-uri. La sfârșitul perioadei de construcție zonele afectate de lucrările de construcție (taluzuri. zonele de stocare carburanți. Realizarea autostrazii va avea. Perioada de operare În perioada de operare. Ingradirea sau acoperirea padocurilor inactive reprezinta masuri de reducere a eroziunii acestora de catre vant. drumuri de acces temporare. În perioadele cu vânt puternic. efecte pozitive asupra calitatii aerului de-a lungul drumurilor nationale si judetene de pe care va fi atras trafic. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sănătăţii umane şi diminuării riscului de accidente: pentru reducerea prafului în zonele urbane se va utiliza în special pietrişul. cu aditivi.Viteza de circulaţie va fi restricţionată. va conduce la o reducere a emisiilor de substante poluante degajate in atmosfera precum si a nivelului de zgomot. fronturi de lucru. Masuri de protectie a calitatii solului Perioada de constructie În perioada de construcție sunt prevăzute următoarele lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi a subsolului. se vor realiza amenajări peisagistice pentru parcări. la intervale regulate. Prevederea unor instalatii de umezire a pamantului extras din gropile de imprumut. plantare vegetație specifica zonei. depozitele de agregate vor fi stropite cu apă la intervale regulate si vor fi acoperite. zona de întreținere echipamente. gropi de împrumut) vor fi reabilitate prin ecologizare. singura măsură aplicabilă este respectarea normelor europene privind calitatea carburanţilor şi de asemenea asigurarea pe plan naţional a existenţei unui parc de autovehicule ce respectă normele de poluare impuse. Pentru stabilizarea solului și reducerea emisiilor de pulberi. așternerea de pământ vegetal. implicit. spatii de servicii. organizarile de șantier. zonele de amplasare a stației de betoane si a stației de preparare asfalt vor fi betonate/pietruite. a prafului (în zonele urbane se recomandă introducerea de denivelări). În carul organizărilor de șantier. Evitarea mirosurilor neplacute din zona dotarilor autostrazii (parcari. Organizarea colectarii periodice a acestora si transportul la depozite ecologice in vederea depozitarii definitive. la incarcarea lui in vehiculele care-l transporta pana la fronturile de lucru. centre de intretinere): Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor. In zonele depozitelor de materiale si a gropilor de imprumut se recomanda urmatoarele masuri: udarea periodica a depozitelor de agregate reprezinta o masura de reducere a emisiilor. platformele de lucru sau de circulație. De asemenea. De asemenea. la sfârșitul perioadei de construcție. Vor fi amenajate puncte speciale pentru îndepărtarea manuală sau mecanizată de pe pneurile echipamentelor și utilajelor a reziduurilor la ieșirea din șantier. suprafețele de depozitare. Autocamioanele încărcate cu materiale fine uşor antrenate de vânt vor fi acoperite în mod corespunzător. iar suprafaţa drumurilor va fi stropită. in mod cert. se vor pietrui drumurile de acces și drumurile de serviciu. acest lucru realizandu-se numai pentru agregatele utilizate pentru prepararea betoanelor si a stabilizatului. stabilizarea solului. pentru prevenirea eroziunii solului și asigurării stabilității taluzurilor: 37 . sensuri giratorii. intersecții. Intretinerea sistemului de colectare si epurare a apelor pluviale. se adopta masuri de acoperire a padocurile de stocare pentru agregate fine.

Lucrarile de excavare a pamantului pot avea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare. executia autostrazii nu va implica defrisari de terenuri. colectarea apelor pluviale de pe amplasamentele organizarilor de santier se va face pe platforme impermeabilizate. 7 Situatii de risc. cap.1.4 si la cap. poluând solul și subsolul suprafețele de teren utilizate/ocupate de activitățile de construcție după ce vor fi reabilitate vor fi predate autorităților locale și proprietarilor privați. aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la staţii autorizate (furnizori). situri arheologice. colectarea selectivă. vor fi utilizate vehicule si utilaje de generatie recenta. uleiuri uzate. zone umede. Organizarile de santier nu vor fi amplasate in vecinatatea ariilor naturale protejate. In zona traversata exista tufisuri si vegetatie arbustiva necompacta. pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante și pentru a se evita formarea băltirilor. erbicide pentru îndepărtarea sau fertilizarea vegetației. deșeuri de ciment sau asfalt. zona de amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var. pasaje podețe.decaparea pământului vegetal din zonele care vor fi ocupate permanent (drumul propriu zis. alimentarea se va realiza cu autocisterne. Prezentarea zonelor unde este posibila activarea alunecarilor de teren este facuta la cap.5 (Descrierea variantei alese si pozitionarea acesteia in raport cu zonele sensibile). separatoare de produse petroliere și bazine de retenție). etc. baterii uzate. sistematizate corespunzator astfel incat apele pluviale sa poata fi colectate in santuri perimetrale si epurare inainte de a fi descarcate in mediul natural. 2. materiale colectate în șanțuri și rigole. existand posibilitatea ca antreprenorii sa se foloseasca de resursele acestora. Lucrarile de consolidare necesare pentru stabilizarea terenului sunt mentionate la cap. stocarea și eliminarea corespunzătoare a deșeurilor (pământ cu un conținut ridicat de material biodegradabil și materiale granulare rezultate din excavații. Pentru stabilizarea zonelor de alunecare au fost prevazute lucrari de consolidare a terenului. Este insa de mentionat ca in zona autostrazii exista deja gropi de imprumut deschise. deșeuri menajere. Activitatile de taiere a acestei vegetatii nu implica poluarea solului. platformele de lucru sau de circulație. Acestea vor fi verificate periodic pentru evitarea pierderilor de ulei sau combustibil. în cazul utilajelor care funcţionează la fronturile de lucru.2. deșeuri metalice. Pentru a proteja solul împotriva poluării se interzice utilizarea de substanțe chimice. Substantele toxice si periculoase vor fi depozitate corespunzator si vor fi pastrate evidente. ca urmare a aparitiei fenomenului de eroziune. în locuri ferite de emisii de praf. suprafețele de depozitare. 5. exploatarea unor gropi de imprumut presupune excavarea unor cantitati mari de pamant de pe suprafete relativ extinse. zona de întreținere echipamente. poduri. Organizarile de santier nu vor fi amplasate pe zonele unde au fost identificate alunecari de teren. optimizarea suprafeței ocupate de proiect/organizarile de șantier pentru a minimiza impactul evitarea formării băltirilor care se pot infiltra cu timpul în sol. 2. În ceea ce privește zona organizărilor de șantier vor fi avute în vedere următoarele măsuri: Locatiile Organizarilor de santier va fi imprejmuite astfel incat sa nu se ocupe suprafete suplimentare de teren. decantoare. 38 . pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera. Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicarea unor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor. zonele stocare carburanți.) și depozitarea acestuia in vederea reutilizarii.

Autostrada va determina scaderea traficului rutier pe drumurile din culoarul lui si va imbunatati conditiile de circulatie pe aceste drumuri. refacerea folosinţelor actuale ale solului. Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul executiei lucrarilor sau in cazul in care Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe amplasamentul drumului. In aceste cazuri. platformele trebuie prevăzute cu pante pentru a asigura colectarea scu rgerilor accidentale de ape uzate. iar rezervoarele de carburant (de la staţia distribuție) vor fi montate în cuve din beton. fara variatii semnificative ale vitezei. resturilor de construcţii şi materiale de construcţie. zona de amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi prevăzute cu șanțuri si rigole de reținere a scurgerilor accidentale și apelor pluviale. montarea rezervoarelor de carburant în cuve de beton. date fiind conditiile de trafic fluent. ele vor fi preepurate in sisteme compuse din decantor si separator de produse petroliere. la fronturile de lucru si organizarile de șantier. se recomanda ca metoda de epurare a solului sa fie stabilita printr-un studiu de specialitate. sunt prevăzute următoarele activităţi de refacere: eliminarea deşeurilor. iar nămolul va fi transportat la cea mai apropiată stație de epurare. care traverseaza numeroase localitati. totodată. cu neutralizare chimica sau bazine etanșe vidanjate periodic. Acest fapt va conduce la scaderea emisiilor de poluanti pe aceste drumuri. apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin vidanjabil sau epurate intr-o stație de epurare. silozurile de ciment si de var. zona de întreținere echipamente. pentru a asigura sedimentarea particulelor solide și separarea produselor petroliere transportate de aceste ape colectate. Pentru a proteja solul şi subsolul din zona spațiului de servicii și CIC. montarea de toalete ecologice mobile. așternerea de pământ vegetal. se apreciaza ca nu vor exista probleme care sa impuna restrictii referitoare la cultivarea terenurilor agricole invecinate. ce nu vor depasi limitele admisibile. functie de volumul de sol poluat si de tipul poluarii. se propune excavarea volumului de pamant si asternerea pamantului poluat pe alte suprafete. zonele de stocare carburanți.platformele de lucru și suprafețele de depozitare vor fi prevăzute cu șanțuri si/sau rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale. ca urmare a traficului desfasurat pe autostrada. toate şanţurile şi podeţe vor fi curăţate periodic pentru a se evita înfundarea. La încheierea etapei de construcţie şi pentru a evita impactul asupra solului şi subsolului. Perioada de operare Se aprecieaza ca in perioada de operare vor rezulta concentratii de substante poluante in aer. în vederea reducerii turbidității apelor de suprafață și pentru a evita ca particule fine să fie evacuate pe terenurile din vecinătate și să influențeze morfologia terenurilor. Suprafetele afectate de construcţie vor fi reabilitate la finalizarea lucrărilor prin stabilizarea solului. uleiuri. suprafetele acestora se vor betona. apele pluviale colectate vor fi preepurate in bazine de sedimentare care vor fi periodic curățate. drumurile acces si drumurile de serviciu temporare trebuie să fie pietruite. unde se poate aplica un procedeu de epurare a lui. buncărul de filer și instalația de preparare mixturi asfa ltice trebuie să aibă montate sisteme de captare a poluanților. plantare vegetație specifica zonei. 39 . carburanți. care ajung sa se depuna pe sol. reziduurile din șantier trebuie îndepărtate manual sau mecanizat de pe pneurile echipamentelor și utilajelor la ieșirea din șantier în puncte de curățire special amenajate. Date fiind cele mentionate mai sus. Apreciem astfel ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului.

. . Organizarile de santier se vor imprejmui cu garduri metalice iar fronturile de lucru. Se vor imprejmui zonele de lucru pentru delimitarea stricta a perimetrelor unde se executa lucrari. de o parte si de alta a acesteia. Se vor utiliza utilaje si vehicule performante.Principalele măsuri pentru controlul şi prevenirea poluării solului sunt: colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului.colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe platforma (șanțuri si/sau rigole pereate) si preepurarea in decantoare. verificarea periodică a calităţii solului (pH. Namolurile si hidrocarburile separate din apa pluviala epurata in bazinele de sedimentare si in separatoarele prevazute la capetele santurilor autostrazii vor fi colectate periodic si duse la cele mai apropiate statii de epurare. 2. km 37+800 – km 39+000. Organizarile de santier. Drumurile tehnologice. verificarea periodică şi întreţinerea curentă a sistemelor de colectare.1.montarea de sisteme de reținere a poluanților (captare -epurare) la silozurile de ciment si de var. In proiect au fost prevazute masuri de protectie specifice pentru stabilizarea terenului impotriva eroziunii si a alunecarilor de teren. gropile de imprumut nu se vor amplasa in zona ariilor protejate. au fost identificate zonele cu risc la alunecari de teren: km 6 – km 7. metale grele) în zona autostrăzii. structuri de sprijin de debleu sau rambleu din beton armat cu fundare directa sau indirecta functie de conditiile locale (aceste lucrari sunt prezentate tabelar la cap. autostrada fiind preponderent in rambleu. Deseurile se vor colecta selectiv atat in incinta Organizarii de santier cat si in zona fronturilor de lucru. km 46+000 – km 47+500 si km 54+000 – km 68+000. sunt drumuri pietruite cu latimea de 5m. epurare şi evacuare a apelor meteorice. Namolurile si hidrocarburile rezultate in urma epurarii apelor uzate provenite din spatiile de intretinere si deszapezire si din spatiile de servicii vor fi colectate periodic si transportate la statiile de epurare aflate in apropiere. Masuri de protectie a biodiversitatii Perioada de executie Lucrarile (inclusiv dotarile autostrazii). km 16+000 – km 19+000. In Organizarile de santier se va asigura: .colectarea scurgerilor accidentale si a apelor pluviale din spatiile de preparare a cimentului si asfaltului (șanțuri si rigole) si preepurarea in sisteme compuse din decantor si separator de produse petroliere.montarea de toalete ecologice mobile. la fronturile de lucru si organizarile de șantier. cu un nivel redus de zgomot si de noxe. si se vor depozita temporar in zone special destinate care respecta normele legale in vigoare. Elementele geometrice ale proiectului au impus volume reduse de sapatura. se va limita impactul negativ asupra 40 . cu neutralizare chimica sau bazine etanșe vidanjate periodic. prin urmare nu se vor amplasa in ariile natural sau in vecinatatea acestora. . buncărul de filer și instalația de preparare mixturi asfaltice. Astfel se va evita contaminarea zonei si se vor evita incidentele si accidentele in care pot fi implicate diferite specii de fauna. de acces de la Organizarile de santier la fronturile de lucru sunt prevazute in lungul autostrazii. lucrari de consolidare). in zonele respective fiind prevazute lucrari de consolidare de urmatoarele tipuri: protectii taluz cu geocelule sau georetele.colectarea apelor menajere intr-un sistem de canalizare si stocarea intr-un bazin vidanjabil sau epurarea intr-o stație de epurare proprie. . La intervale stabilite sau ori de cate ori este necesar se vor elimina prin servicii specializate la depozitele de deseuri corespunzatoare fiecarei clase.2. carierele și gropilor de împrumut utilizate se vor delimita cu benzi reflectorizante. Astfel.

numai in zona amprizei autostrazii. pentru a nu favoriza introducerea unor specii alohtone. Pastrarea habitatului natural 41 . Este de amintit lungimea mare pe care au fost prevazute lucrari de arta in lungul autostrazii (cca. Pe de alta parte exista zone intregi unde traseul autostrazii se desfasoara in apropierea unor artere de circulatie cum ar fi DN 1 si calea ferata CF 300. De asemenea. In toate punctele de traversare a râurilor şi pârâurilor există pajişti de luncă şi zăvoaie de sălcii ori plopi de interes conservativ.12%. Astfel. Pentru reducerea impactului negativ în aceste zone se recomandă ca lucrarile să fie realizate pe cât posibil în lunile de toamnă. Nu se vor deseca sau asana baltile din vecinatatea autostrazii chiar daca au caracter temporar. Pentru diminuarea impactului autostrazii asupra unor specii de pasari. Refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor. km 9+500 – km 15+500. Se recomanda evitarea utilizarii de sol din alte zone. Zonele unde local se pot dezvolta mlastini sunt urmatoarele: km 7+000 – km 7+500. Restricţionarea suprafeţelor excavate şi a celor denudate în zonele de lunci ale cursurilor de apă (raul Mures). Aceste zone vor fi mentinute ele reprezentand zone de hranire pentru barza alba dar si locuri in care se pot ascunde si dezvolta specii de amfibieni. In culoarul autostrazii se va ocupa preponderent teren cu folosinta arabila. uşurând astfel refacerea sistemelor afectate după finalizarea construcţiei. Monitorizarea lucrărilor de construcţie a podurilor şi a lucrărilor hidrotehnice în scopul limitării impactului asupra habitatelor şi a speciilor de peşti. Lucrarile de drenaj prevazute in proiect vor avea un efect local. Prezenţa arbuştilor şi arborilor şi amplasarea specifică a acestora oferă posibilitatea de hrană şi ascunzători pentru diverse specii faunistice. Acestea vor fi mentinute. uşurând astfel refacerea sistemelor afectate după finalizarea construcţiei dar şi pentru a limita impactul negativ în p erioada de cuibărire. dintr-un total de 918ha suprafata ocupata. km 40+000 – km 46+000. ocuparile propriu-zise de terenuri fiind minime. in zonele respective. comparativ cu suprafetele natural ce vor ramane neafectate. Realizarea autostrazii nu va implica o schimbare importanta in raportul folosintelor de terenuri. potenţial invazive. după terminarea perioadei de înflorire şi scuturarea seminţelor speciilor de interes conservativ. terenurile ce urmeaza a fi ocupate urmeaza a fi marcate cu tarusi. Transportul deseurilor de pe amplasamente se va face conform contractelor ce vor fi incheiate intre antreprenori si firme de salubritate. Evitarea pe cat posibil a realizării lucrărilor de construcţie în albiilor a podurilor şi a lucrărilor hidrotehnice în perioada în perioada de reproducere a speciilor de peşti (1 mai – 31august). astfel incat sa nu se afecteze suplimentar suprafete adiacente.vegetatiei. Pentru a evita creşterea turbidităţii apei ce poate afecta în special ecosistemele acvatice şi palustre din râurile şi pârâurile traversate se recomanda folosirea balastierelor existente. Realizarea lucrarilor nu implica defrisari ci doar taieri locale de vegetatie necompacta. ce ar putea contribui la afectarea valorii de conservare a ecosistemelor locale. Se recomanda ca indepărtarea vegetaţiei de tipul arbustilor si arborilor sa se realizeze numai vara tarziu si toamna după terminarea perioadei de înflorire şi scuturarea seminţelor speciilor de interes conservativ. Identificarea zonelor cu arbori maturi evitandu-se taierea acestora. In scopul minimizarii impactului autostrazii prin fragmentarea habitatului de hranirea. 10% din intreg traseul). km 47+500 – km 49+800. 0. km 27+000 – km 32+500. tufarisurile reprezinta un procent de cca. taluzurile autostrazii vor fi inerbate. zone unde fragmentarea habitatului de hranire este deja manifestata prin prezenta acestora. Suprafata ocupata de autostrada va fi foarte mica. Prevenirea deteriorării suprafeţelor adiacente albiilor cursurilor de apa în vederea evitării pierderii şi/sau afectării habitatelor floristice şi faunistice. vor fi realizate amenajari peisagistice in zonele nodurilor rutiere si a dotarilor autostrazii. inclusiv asupra specie acvila tipatoare. urmare fragmentarii habitatului de hranire.

colectarea apelor menajere din spațiile de servicii. Limitarea compactării solului. In acest sens mentionam ca ocuparile de terenuri vor fi facute numai in strictul necesar fara a se modifica balanta intre tipurile de folosinte existente la acest moment. de la centrele de intretinere. Aceste sisteme sunt prevazute inainte de descarcarea intr-un emisar naturale sau in canale ANIF. intretinerea plantatiilor prevazute pe autostrada. fronturi de lucru. in cazul producerii unui accidente. organizări de șantier. inainte de decolmatare). lucrări de întreținere a șanțurilor. pentru menţinerea stării de conservare a zonelor traversate de autostrada sau aflate in culoarul denumit de literatura de specialitate „road – effect zone” – zona tampon. dupa preeepurarea in constructiile mentionate mai sus apele pluviale sunt descarcate in bazine de retentie care au rolul de stocare a apelor in sopul evitarii degradarii terenurilor adiacente. in zona canalelor este necesara bararea locală a acestora cu plasă fină. habitatele tip mozaic din zonele traversate vor fi mentinute. 3. gropi de împrumut). drumuri tehnologice prevazute in lungul autostrazii pentru asigurarea accesului. nu vor fi facute defrisari de paduri ci doar taieri locale de vegetatie arbustiva. Perioada de operare De-a lungul perioadei de operare sunt necesare următoarele măsuri pentru protecţia biodiversităţii: colectarea si evacuarea controlata a apelor pluviale de pe suprafața drumului. indepartarea rapida a urmarilor si a eventualelor produse deversate. Utilizarea plantelor nu va avea numai un scop estetic ci și de reconstrucție a elementelor naturale. vor fi mentinute zonele umede. Aceste lucrari vor fi facute vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora. a centrelor de intretinere. pe baza unor contracte pe care administratorul autostrazii le va incheia cu firme de salubritate. stabilizarea solului. preepurarea apelor pluviale colectate de pe suprafața drumului și poduri in bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi.2 – Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei”. curatarea periodica a canalelor de irigatii si/sau desecare astfel incat acestea sa asigure scurgerea apelor in lung. constructiilor de epurare mentionate mai sus prin curatarea acestora periodic de namolul depus. astfel incat eventualele scurgeri de carburanti pe suprafata carosabila sa nu ajunga pe sol. Aceste vor fi evacuate de pe amplasamentele mentionate. podurilor și dotarilor autostrazii (șanțuri si/sau rigole pereate). rigolelor. zonele afectate de lucrările de construcție vor fi reabilitate prin ecologizare. spatiilor de servicii. 42 . curatarea si intretinerea vegetatiei din zonele podetelor. așternerea de pământ vegetal. intr -un sistem de canalizare si epurarea intr-o stație de epurare proprie. Detaliile privind reconstrucția ecologică sunt prezentate la cap. Curatarea canalelor de irigatii si/sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora. autostrada nu le va afecta nici in timpul operarii.nedeteriorat in lungul cursurilor de apa are un impact pozitiv asupra indivizilor diferitelor grupe de animale. inainte de decolmatare). nevertebrate şi vertebrate din zonele afectate şi limitrofe. In situatia in care nu exista un emisar natural. in zona canalelor este necesara bararea locală a acestora cu plasă fină. colectarea periodica a deseurilor rezultate in perioada de operare pe amplasamentele parcarilor. La finalizarea lucrărilor de construcție. plantare vegetație specifica zonei (taluzuri.

5. cel al drumului vis–a–vis de peisaj: organizarea spaţiului prin plantaţii în sensul valorificării peisajului înconjurător. pe cât posibil. in cazul în care nu este posibil ca traficul sa fie totalitate in afara localităților. realizarea de inierbări a taluzelor în rambleu şi debleu. se va limita viteza de deplasare a traficului greu în interiorul localităţilor la 40 km/h. itinerariu va fi respectat cu stricteţe. are o importanţă majoră în desfăşurarea traficului pe această direcţie. În propunerile de amenajare peisagistică a spaţiilor aferente drumului se au în vede două considerente: cel al peisajului văzut de conducătorul vehiculului: organizarea spaţiului prin plantaţii în sensul sporirii interesului vizual prin formele vegetale. - Pentru realizarea amenajărilor peisagistice se au in vedere urmatoarele criterii: - - Pentru diminuarea impactului asupra peisajului se recomandă respectarea următoarelor măsuri: replantarea vegetaţiei să cuprindă speciile specifice locului. vor funcționa cat mai departe posibil de zonele rezidenţiale 43 . Masuri de protectie pentru mediul social si economic Perioada de constructie Pe perioada derulării lucrărilor de construcție sunt prevăzute următoarele amenajări şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: itinerariul rutelor de transport va fi studiat cu atenţie pentru a evita. mai ales. speciile vor prezenta rezistenţă mărită la emisiile atmosferice datorate traficului auto. amenjarea de spaţii verzi. poluarea cauzată de zgomot si vibrații. alegerea unor specii locale care se vor integra în vegetaţia înconjurătoare. Masurile specifice. realiza o importanta legatura pentru realizarea schimburilor economice. contribui la fragmentarea monotoniei induse de spaţiile largi. 5. prin ritmul dinamic în derulare determinând senzaţie de armonie. centrului de intretinere si monitorizare. Amenajarile peisagistice propuse vor face ca autostrada sa se incadreze armonios in peisajul natural.precum şi în nodurile rutiere. confort şi siguranţă. Masuri pentru integrarea in peisaj Realizarea lucrărilor de construcţie şi operare a autostrăzii va: contribui la stabilizarea zonei prin măsuri de consolidare. basculantele. terenuri necultivate sau păşuni. centrului de intretinere si coordonare. plantări de arbori şi arbuşti în spaţiile de parcare şi de servicii. afectate de diverse culturi agricole. sunt mentionate la cap. obţinerea de material vegetal care să nu prezinte dificultăţi la cultură. vor fi preferate speciile perene cu creşterea rapidă şi perioadă de vegetaţie îndelungată. plantarea de arbuşti în zona gropilor de împrumut folosite. coloraţia de sezon a frunzişului sau florilor.mentinerea in stare buna a imprejmuirii prevazute in lungul autostrazii. cu rădăcini pivotante care vor asigura rezistenţă la acţiunea vântului şi în timp nu vor produce daune îmbrăcăminţii drumului. se vor folosi la maxim rutele din afara oraşelor.

Perioada de operare Prin preluarea traficului de tranzit din localitatile traversate de drumurile din culoarul autostrazii. cat si asupra populatiei rezidente in localitatile traversate de ele. Aceste devieri vor avea un caracter temporar si vor fi semnalizate corespunzator se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a obliga conducatorii auto sa reduca viteza. se vor desfăşura numai pe timpul zilei (6. De asemenea. comparativ cu situatia actuala. baterea pilotilor etc.00). in zona lucrarilor. se vor elabora documentatiile necesara expropierii terenului fiecarui proprietar afectat. executia lucrarilor va genera nivele importante ale zgomotului produs de circulatia utilajelor de constructie. terenul folosit temporar pentru Organizarile de santier. se presupune ca vor fi necesare masuri de deviere locala a traficului. In zona fronturilor de lucru este necesar a se lua toate masurile de protectie antifonica pentru personalul care munceste precum si montarea de panouri mobile acolo unde distantele fata de localitati sunt mai mici de 200m. In prezent cele mai afectate localitati de traficul desfasurat pe DN 1 sunt: Alba Iulia. folosind o semnalizare luminoasa corespunzatoare in zonele unde vor fi necesare lucrari de racordare la alte cai de acces. gropi de imprumut sau in alte scopuri. cu efecte pozitive atat asupra participantilor la trafic. 30%. Intrarea in functiune a autostrazii va avea un imapct pozitiv asupra calitatii mediului si a nivelului de zgomot in localitatile traversate de drumurile nationale de pe care va fi atras trafic. 44 . Antreprenorii vor elabora o documentatie privind dirijarea traficului. Autostrada Sebes – Turda va asigura conditii de circulatie fluenta. Teius si Aiud. graficul de executie a lucrarilor va avea in vederea minimizarea perioadei de timp necesare executiei lucrarilor in apropierea zonelor rezidentiale prin deschiderea mai multor fronturi de lucru in paralel si alocarea de resurse suplimentare dupa desfiintarea santierelor. dupa reconstructia ecologica. iar dacă nivelul de zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri fonoabsorbante echipamentele care produc niveluri ridicate de zgomot vor fi înlocuite sau ecranate/protejate utilajele de construcție vor fi bine întreținute pentru a minimiza zgomotul și vibrațiile organizarea de santier si Baza de productie se vor amplasa la o distanta de minim 1000 m fata de zonele cu locuinte. Acestea imbunatatiri au efecte pozitive asupra starii de sanatate a populatiei care traieste in localitatile traversate de DN 1. si sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura lucrările/activitățile de construcție care reprezintă surse de zgomot și care se vor desfăşura la distanţe mai mici de 200 m de zonele rezidenţiale. nivelul de zgomot in acestea se va reduce. se va reduce nivelul de zgomot in localitatile traversate de aceste drumuri. stabilind reguli stricte pentru asigurarea fluentei circulatiei si evitarea coliziunii. in special DN 1. Organizarile de santier vor fi amplasate la distante mai mari de 1000m de zonele locuite. vibrarea betonului. Proprietarii vor fi despagubiti materia conform legislatiei in vigoare in cadrul proiectului au fost elaborate proiectele de mutare si protejare a utilitatilor afectate de constructia drumului si au fost obtinute avizele detinatorilor utilitatilor afectate. aceasta avand efect direct asupra populatiei datorita economiei de timp si carburanti care se va realiza prin utilizarea drumului. Totodata. reducerea traficului pe drumurile nationale determina cresterea sigurantei circulatiei pe aceste drumuri. va fi redat in circulatie.santierul poate fi o sursa de insecuritate.00 – 22. Emisiile de poluanti vor scadea cu procente de pana la cca.

5+700 mun Alba Iulia. loc Gambas 47+130 .52+880 Miraslau / Unirea.26+720 oras Teius 26+840 . Drumul va imbunatati legaturile intre asezarile urbane si rurale din culoarul lui. loc SancraiCiumbrud 39+300 . si dupa incheierea lucrarilor de constructie a drumului in urma dezvoltarii activitatilor care se vor desfasura la marginea acestuia (in zonele unde sunt prevazute dotari ale autostrazii).15+900 traversare mamifere mari 15+840 .17+850 com Santimbru 17+550 .47+450 mun Aiud.27+280 traversare mamifere mari 33+530 .17+170 com Santimbru 17+500 .17+650 com Santimbru 18+780 .33+670 com Radesti 35+750 .19+010 com Galda de Jos 24+360 . Pe autostrada.6+200 mun Alba Iulia. loc Oarda 5+230 .15+800 mun Alba Iulia 15+450 . in mare parte pentru localnici. Tabel Aplicabilitati panouri antizgomot Nr.15+900 com Santimbru 15+910 .km 70+000 mun Sebes.24+480 oras Teius 26+340 . loc Lancram 0+450 . loc Lancram 0+000 . Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Panouri antifonice H = 3 m Autostrada Sebes . pentru protecția zonelor sensibile împotriva zgomotului.54+150 Lungime (m) 100 200 150 300 600 970 500 300 350 500 390 110 60 130 300 350 100 230 120 120 100 440 140 140 500 350 900 550 150 350 1170 150 300 1030 450 Parte dreapta dreapta dreapta dreapta dreapta stanga dreapta dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta dreapta dreapta stanga dreapta dreapta dreapta stanga stanga dreapta stanga stanga stanga stanga dreapta dreapta stanga stanga dreapta stanga dreapta dreapta 45 . loc Lancram 0+700 .7+150 traversare mamifere mari 15+100 .0+100 mun Sebes.15+840 traversare mamifere mari 15+790 . loc Gambas 46+280 .36+250 mun Aiud.15+450 mun Alba Iulia 15+300 . loc SancraiCiumbrud 38+850 .33+670 traversare mamifere mari 33+530 . loc Oarda 5+100 . loc Lancram 2+900 . loc Oarda 6+650 .0+850 mun Sebes.40+200 mun Aiud.50+600 com Miraslau.39+200 mun Aiud.40+500 mun Aiud 43+130 .15+200 traversare mamifere mari 15+100 .Se estimeaza ca se vor crea locuri de munca.43+280 mun Aiud 43+200 . va facilita deplasarile si accesul la obiectivele existente in zona si va determina dezvoltarea industriala si turistica a zonelor traversate. etc.47+280 com Miraslau 50+300 .Turda Pozitie km km 0+000 . loc SancraiCiumbrud 39+950 .43+550 mun Aiud.16+040 com Santimbru 16+870 .0+650 mun Sebes.3+200 mun Alba Iulia. loc Decea 53+700 . loc Decea 51+850 .26+460 oras Teius 26+620 . vor fi montate panouri/bariere fonoabsorbante (zone situate la distante mai mici de 500m de autostrada).

accesul liber la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziei în procedura de emitere a acordului de mediu. si vor fi va stabilite măsurile ce se impun. au fost prevazute drumuri vicinale in lungul autostrazii. Se consideră că nu vor fi depăşite nivelurile de intensitate a vibraţiilor peste cele admise de SR 12025/1994.Documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare pe toată durata derulării procedurii la sediul ANPM. 46 .Turda Pozitie km km 0+000 . în colabora re cu autorităţile competente.63+450 com Moldovenesti 63+450 . Constructorul va opri lucrările. În perioada de operare a autostrăzii. au mai fost prevazute panouri antifonice pe zonele unde au fost semnalate treceri ale mamiferelor mari pentru a le face atractive traversarilor de pe o parte pe cealalata a autostrazii. vor fi intretinute corespunzator. APM Cluj. APM Alba şi CNADNR. Zonele unde au fost prevazute dotari ale autostrazii. Crt 36 37 38 39 40 Panouri antifonice H = 3 m Autostrada Sebes . Pens Stejeris 64+200 .61+850 com Moldovenesti 63+200 .Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect a fost postat pe pagina web a ANPM.Nr.63+670 com Moldovenesti. Cele doua sensuri de circulatie vor fi complet separate printr-o banda mediana in asa fel incat traficul desfasurat sa nu interfere.60+030 com Unirea 61+600 . APM Alba.km 70+000 / Inoc com Unirea.64+500 TOTAL Parte Lungime (m) stanga dreapta dreapta stanga dreapta 500 250 250 220 300 14120 De asemenea. nu sunt necesare măsuri de protecţie a siturilor arheologice. astfel: . Masuri de protectie a patrimoniului cultural În perioada de execuţie a lucrărilor există posibilitatea descoperirii unor noi vestigii şi situri arheologice. De asemenea. Prin urmare lungimea totala a panourilor antifonice este de 14120m. . APM Cluj. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată: Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ Autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ANPM) a asigurat informarea publicului interesat. Autostrada va fi imprejmuita pentru a se evita producerea de accidente cauzate de traversarile neregulamentare de pe o parte pe cealalta a drumului. Desfăşurarea lucrărilor de construcţie va fi supravegheată de un specialist arheolog.Lucrările vor fi reluate doar după ce amplasamentul respectiv va fi descărcat de sarcina arheologică. In cadrul proiectului s-a prevazut restabilirea traseelor de drumuri locale intrerupte. M-rea Dumbrava 59+530 . atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta a autostrazii. V.

...... care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente şi organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia în vigoare....2013) şi Oarda(8. iar în data ………… în ziarul ……. (semnătura şi ştampila) 47 .. cu modificările ulterioare.15. In urma dezbaterilor publice a fost completată conform OM 135/2010 . persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într -un drept ori într-un interes legitim.. după caz. trebuie să solicite autorităţii publice e mitente..... Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim...2013)..2013. considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.. anexa nr. 554/2004.. Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.10. Conducătorul autorităţii competente pentru protecţia mediului.. prevăzute de HG nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr.... se atacă odată cu decizia de emitere a acordului de mediu.Dezbaterile publice ale raportului privind evaluarea impactului asupra mediului au avut loc după cum urmează: Aiud(7. cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la autoritatea competentă de mediu..2013.10..... Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în ap licare a proiectului. care a fost transmisă APM Alba şi APM Cluj şi postată pe site ANPM. 554/2004... înregistrate în ANPM cu nr.12603/14.. 445/2009.. revocarea... Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr.. în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a acordului de mediu. în tot sau în parte.2013.. care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.. .... 1/1/3376/MF/09.... titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări....10.2013. pe pagina web şi la avizierul ANPM... Precizăm că au existat sesizări şi comentarii din partea publicului pe parcursul procedurii. deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului...... 554/2004.10.. din punct de vedere procedural sau substanţial.. Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului. . cu modificările ulterioare... Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente... a respectivei decizii. soluţiile de rezolvare a problemelor semnalate de public au fost transmise de CNADNR cu adresa 67576/11.Decizia de emitere a acordului de mediu a fost publicată în data de 18.. Procedura administrativă prealabilă este gratuită.. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia... care a fost transmisă titularului CNADNR prin adresa nr. actele.. cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. În cazul în care proiectul suferă modificări.10.10..

.. Întocmit 48 . .........Şef serviciu...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful