Facultatea de Arhitectură.

Anul IV. Semestrul 2.

Anul universitar 2009-2010
Curs Inginerie structurală II

SALĂ POLIVALENTĂ PENTRU 1000÷2000 SPECTATORI
PREDIMENSIONAREA STRUCTURII
DATE GENERALE
1. Zăpada



2
Zona A : 100 kg/m
2
Zona B : 150 kg/m
2
Zona C : 200 kg/m
2
Zona D : 400 kg/m

Coeficienţi de siguranţă pentru zăpadă :
1. Verificare la încărcări fundamentale
Cz, fund = 1.5
2. Verificare la cutremur
C
= 0.4 (independent de tipul acoperişului)
z,cutremur
2. Vânt


2
Zona I : 75 kg/m
2
Zona II : 100 kg/m
2
Zona III : 150 kg/m

Coeficient de siguranţă pentru vânt
C = 1.5
v
3.Greutate acoperis

Acoperiş greu : 300 Kg/m2

Acoperiş uşor : 40 kg/m2

Greutate pane la acoperiş greu : 20 kg/m

Greutate pane la acoperiş uşor : 15 kg/m

Greutate grinzi metalice la acoperiş greu : 150 kg/m

Greutate grinzi metalice la acoperiş uşor : 100 kg/m

Greutate tavan suspendat : 30 kg/m2 (indiferent de tipul acoperişului)

Coeficient de siguranţă pentru încărcări permanente (greutatea acoperisului)
CP = 1.35

1

4. Materiale 2 • Oţel OL 52 → R = 3000 kg/cm a • Beton Clasa C20/25 → E = 270000 kg/cm b 2 NOTAŢII TRAVEE GRINDA CU ZĂBRELE 2 .

0 m • Număr de travei ntravei = 10 1.0 m • Travee t = 6.Dimensiuni : • Deschidere D = 24.1. Date de intrare 1.2.0 m • Înălţimea H = 8.EXEMPLU 1.24 g Zona III 3 . Încărcări: • Zăpada : Zona C • Vânt : • Cutremur ag = 0.

4 tm 8 2. Momentul încovoietor pentru o pană M pana = q pana t 2 8 = 0.4 x10 5 ≅ 146 cm 3 3000 2.97 t/m 2.40 m) → 2.3.5.50 x 200 = 300 kg/m2 • încărcarea din zăpadă pe pană : → 2.0 2 ≅ 4.0 kg/m2 ≅ 170 kg/m • încărcarea permanentă de calcul → 1.• Acoperiş uşor : 40 kg/m2 1.40 x 300 = 720 kg/m • încărcarea totală pe pană →qpană = 720 kg/m +230 kg/m + 15 kg/m (greutate proprie) = 965 kg/m ≅ 0.97 tone/m → qpană = 0.0 kg/m • încărcarea din zăpadă pe acoperiş : Zona C → gz = 200 kg/m2.4 Modulul de rezistenţă necesar pentru o pană Wnec .1.0 kg/m2 (acoperiş uşor) + 30 kg/m2(tavan) = 70 kg/m2 • încărcarea pe o pană (zona aferentă 2.pana = M pana Ra = 4.40 m x 70.97 x 6.3.35 x 170 = 230.2.40 m (unghiul diagonalelor 45°) 2. Schema de încărcare pentru pane 2.1. Predimensionarea grinzii cu zăbrele • hgrinda = D / 10 • distanţa între pane dpane = hgrindă = 2. Alegerea panei 4 . Calculul panelor 2.Încărcarea pe o pană • încărcarea din acoperiş + tavan → 40.50 → qz = 1. Geometria grinzii cu zăbrele 1. Cz = 1.3.

0 cm < fpană = 5.58 cm 10 E otel I pana 10 x 2.58 cm → profil insuficient.80 cm < 3. În acest caz : • modulul de rezistenţă . Posibilităţi de corecţie 4 1o Aleg din tabelul 2 o pană mai mare: U220 cu momentul de inerţie I = 2690 cm pană → rezultă f ≅ 2.valoarea din tabel) • momentul de inerţie .50 tone/m 100 kg/m 5 . 2. Încărcarea distribuită pe acoperiş • acoperiş uşor → 40 kg/m2 + tavan → 30 kg/m2 = 70 kg/m2 • încărcare de calcul (permanentă) → 1.5 x 200 = 300 kg/m2 • Total gacop = 395 ≈ 400 kg/m2 3.0 cm → OK! pană 4  momentul de inerţie I = 1350 cm pană 2.pentru verificarea condiţiei de rezistenţă.pentru verificarea condiţiei de săgeată este 2I (unde I este momentul de inerţie al unei pane .0 m x 400 kg/m2 = 2400 kg/m • greutate proprie grinda cu zăbrele • Total qgz = 2400 + 100 =2500 kg/m ≅ 2.7.1x10 6 x1350 Săgeata admisibilă este f pană(admisibil) = 600/200 = 3.1.2 Încărcarea pe grinda cu zăbrele • din acoperiş : qacop = 6.6.este 2W (unde W este modulul de rezistenţă al unei pane.2 rezultă : • pană profil U 180 cu următoarele caracteristici 3 3  modulul de rezistenţă W = 150 cm > 146.35 x 70 = 95 kg/m2 • zăpada → 1. Verificarea panei la săgeată f pana = 2 1 M pana t 4.4 x10 5 x 600 2 = = 5. Încărcarea pe grinda cu zăbrele 3.valoarea din tabel) 3.00 cm (OK!) pană 2o Prevăd două profile alăturate (numai dacă profilele din tabel nu sunt suficiente!).Din tabelul anexă nr.

40 4.sup = I talpa .4. nec = I talpa .0 = 75 tone 2.0 = 30 .Dimensionarea aproximativă a barelor (din ţeavă pătrată cu pereţi subţiri) 4.2. Grinda cu zăbrele -eforturi în tălpiC talpa .50 x 24 .3 Eforturi în barele principale ale grinzii cu zăbrele 4.2 Reacţiunea grinzii cu zăbrele Vgz = q gz D 2 = 2.4.1.3.inf Ra = 75000 = 25 . Talpa superioară a grinzii cu zăbrele (solicitată la compresiune) 6 .0 2 =180 . Talpa inferioară a grinzii cu zăbrele (solicitată la întindere) A ti . Grinda cu zăbrele .2. Grinda cu zăbrele -Efort în prima diagonală (lângă reazem) D= V ≅ 43 .0 tone 2 4.1.0 tone cos 45 o 4.4.inf = M gz H gz = 180 . Calculul grinzii cu zăbrele 4.4.50 x 24 .0cm 2 3000 2 2 Din tabelul 1 aleg ţeava pătrată 120 x 6 mm → A = 28.1.3.8 cm > 25.0 cm → OK ef 4.0 tm 8 4. Momentul încovoietor în grinda dreaptă echivalentă M gz = q gz D 2 8 = 2.

00 • acceleraţia seismică ag = 0. Calculul structurii la cutremur 5.C talpa .4.0 cm > 14.3.2cm 2 Ra 3000 2 2 Din tabelul 1 aleg ţeava pătrată 100 x 5 mm → A = 20.2 cm →OK ! ef 5.0 tm 7 .40 x 200 = 80 kg/m2 • greutatea proprie a grinzii cu zăbrele 100 / 6 ≅ 15 kg/m2 Total 165 kg/m2 → 0.0 5.165tone/m2 • aria acoperişului Aacop = 10 x 6.4 cm > 35.24 g (oraş Bucureşti) • coeficient de amplificare dinamică βmax = 2.3.75 • coeficient de comportare q = 5.5 tone 5.24 x 2.2. Forţa seismică pentru întreaga clădire • coeficient de importanţă γ I = 1.7cm 2 0.1.4. nec = D 43000 = =14 .75 240 ≅ 32 . 2 2 Din tabelul 1 aleg teava pătrată 120 x 8 mm → A = 38.50 x 8. Masa supusă acţiunii seismice (valoare aproximativă) • greutatea acoperişului : 70 kg/m2 • greutatea zăpezii 0. Forţe seismice aferente stâlpilor • număr total de stâlpi : 11 cadre (10 travei) x 2 stâlpi → 22 stâlpi • forţa aferentă unui stâlp S0 = 32 : 22 ≅ 1.0 x 24.0 x 0.165 x 1440 ≅ 240 tone 5.0 = 12.0 • forţa seismică pentru întrega clădire (sistem cu un singur grad de libertate) S= γI a gβmax q G= 1. Prima diagonală (solicitată la întindere) A D.7 cm → OK! ef 4.0 tone 5 .0 = 1440 m2 • greutatea totală supusă acţiunii seismice G = 0.70 x 3000 În formula de mai sus coeficientul ϕ este coeficientul de flambaj al tălpii superioare (comprimată). nec = ϕR a = 75000 = 35 .sup A ts . Moment încovoietor în stâlpi din acţiunea cutremurului Mo = S0H = 1.

2.7.6 cm se rotunjeşte la b = 40 cm 5.5.008 H • Pentru H = 800 cm → dmax = 6. nec 12 Rezultă b = 36.0 tone 5. Predimensionarea stâlpului din beton • Condiţia de dimensionare este limitarea deplasării acoperişului (săgeata la vârful stâlpului) sub efectul acţiunii seismice la valoarea dmax = 0.0 2 = 10.0 16.5.7.02 + 8. nec = • S0 H 3 1500 x800 3 = ≅150000 cm 4 3E b d max 3x 270000 x 6.0 / 2 = 16.6 ⇒⇒ D = p = ≅ 27.1. Dimensionarea contravântuirilor verticale longitudinale (între stâlpi) • Forţa seismică pentru toată clădirea • Se amplasează câte un panou de contravântuire pe fiecare şir longitudinal de stâlpi • Forţa seismică pentru un panou de contravântuire: Spanou= 32. Calculul efortului în diagonala întinsă • Lungimea diagonalei L d = t 2 + H 2 = 6.0 tone L d 10.4 b4 → b = 4 12 I b.60 8 .6.0 cos α 0.0m cos α = S t 6.0 tone S = 32. nec = • Latura stâlpului pătrat (b) rezultă din relaţia I b.4 cm • Săgeata la vârful stâlpului (consolă) este dată de relaţia f= S0 H3 ≤ d max de unde rezultă momentul de inerţie necesar 3E b I b I b .0 = = 0.7. Forţa axială în stâlpi la cutremur N0 = G : nstâlpi = 240 : 22 ≈ 11 tone 5. Poziţionarea panoului de contravântuire 5.

Dimensionarea diagonalei intinse • • • • 2 Diagonala se execută din oţel OL38 cu rezistenţa de calcul R = 2.ef f.5.0 = 13. Calculul structurii frontonului la acţiunea vântului.40 ≅ 550 kg/m ≡ 0.40 x10 5 = ≅ 147 cm 3 Ra 3000 Din tabelul 3 profile laminate la cald (profile I) se alege → I18 • W =160 cm3 şi I = 1450 cm4 • W = 160 cm3 > W = 147.0 cm3 → OK! f.1 Distanţa între elementele verticale de rezistenţă ale faţadei • Se ia egală cu distanţa între nodurile grinzii cu zăbrele df = 2.30 cm2 > Ad (necesar) OK! 6.nec 9 .02 = = 4.55 x8.2 Încărcarea din vânt pe elementul principal al frontonului • gvânt = qvânt x cv x df → gvânt = 150 x 1.40 m 6.0 / 2.4 Modulul de rezistenţă necesar Wf .55 tone/m 6. nec = Mf 4.5 cm2 Din tabelul 4 se alege cornier 90 x 90 x 9 mm cu A = 15.40 tm 8 8 6.0 t/cm a Dimensionare la întindere: Ad (necesar) = D / Ra = 27. 6.5 x 2.7.3.3 Momentul încovoietor în elementul principal din fronton Mf = g vant H 2 0.

0 1350 150 200 32.1 9800 W(cm3) 160 215 280 350 440 540 650 360 97. Profile laminate la cald cu pereţi groşi (tip L .0 2920 0 1460 Tabelul 4.4 5740 280 61.0 I (cm4) 290 120 6 280 8 594 W(cm3) 58. 0 3090 0 1770 Tabelul 2.0 99.6 3060 240 46.8 8030 535 Tabelul 3.2 1910 191 220 37.40 x10 5 x800 2 = =10080 cm 4 10 Ef a 10 x 2.9 1450 200 33. 0 923 0 740 300 10 120.3 3600 300 260 48.3 4820 371 300 58.cornier) Cornier 50 x 50 x 5 mm Cornier 70 x 70 x 7 mm A = 4. Profile laminate la cald cu pereţi groşi (tip I) Înălţimea(mm) Aria (cm2) I (cm4) 180 27.1 1960 0 1090 400 118.0 753 125. nec = Mf H 2 4.1x10 6 x1. Ţeavă pătrată cu pereţi subţiri Latura (mm) 100 Grosimea (mm) 5 Aria (cm2) 20.40 x10 5 x800 2 = = 9. 0 123 0 175 226 0 282 329 0 365 459 0 459 250 10 100. 0 191 50 128 0 350 12 170.33 cm 600 600 1 Mf H2 4. 0 163 00 109 0 300 12 140.1x10 6 x1450 Pentru dimensionarea profilului se determină momentul de inerţie necesar din relaţia I f .40cm2 Cornier 80 x 80 x 8 mm A = 6.91cm2 A = 12.6.1 7590 300 69.0 120 8 38.4 2690 245 240 42.5 Verificarea săgeţii • Pentru a se evita spargerea sticlei se limitează săgeata la valoarea fa = • Pentru profilul I18 ales din considerente de rezistenţă. Profile laminate la cald cu pereţi groşi (tip U) Înălţimea(mm) Aria (cm2) I (cm4) W(cm3) 180 28.24 cm >> f a =1.5 2140 220 39.33 cm 10 EI f 2.30 cm2 10 .33 Se poate accepta profilul I 30 cu Ief = 9800cm4 (deoarece diferenţa este < 3%) Tabelul 1.0 180 10 72.8 160 10 64.0 200 10 80.1 4250 260 53.80 cm2 Cornier 60 x 60 x 6 mm A = 9.4 140 8 44. săgeata efectivă rezultă f = • H 800 = = 1.

30cm2 11 .Cornier 90 x 90 x 9 mm A = 15.20cm2 Cornier 120 x 120 x 11 mm A = 25.50cm2 Cornier 100 x 100 x 10 mm A = 19.00cm2 Cornier 150 x 150 x 14 mm A = 40.40cm2 Cornier 130 x 130 x 12 mm A = 30.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful