You are on page 1of 4

STRESUL Semnele cele mai răspândite de stres includ: • schimbări în deprinderile de somn; • schimbări în deprinderile alimentare; • absentarea de la lecții

sau reducerea performanței școlare; • dificultăți de concentrare; • lipsa continuă de energie; • sentimente frecvente de neputință; • disperare, tristețe și anxietate, iritabilitate persistentă; • dureri de cap sau de stomac frecvente; • consumul excesiv de substanțe toxice. Atenție! Dacă oricare dintre aceste modificări continuă mai multe zile sau sunt intense, solicita ți asisten ța medicală. Poți contribui la prevenirea și reducerea stresului: • prin a face ceva ce-ți place, prin a te afla printre persoane agreabile, cu care te sim ți bine și prin practicarea unor activitîți fizice; • senzația de anxietate, tristețe sau furie, periodic, este un lucru normal. Discu țiile cu prietenii, părin ții sau alți adulți de încredere pot fi de ajutor. Aceștea îți pot oferi confort și sprijin, și te pot ajuta să g nde ști mai pozitiv asupra unor lucruri; • evită să consumi tutunul, alcoolul sau alte substanțe ca la o modalitate de a face fa ță presiunii sau stării de anxietate, tristețe sau furie. Alcoolul sau alte substanțe pot genera sentimente de depresie și anxietate mai intense. !u trebuie să devii dependent de aceste substan țe. Principiile de conduită antistres • "erarhizarea obiectivelor într-o perioadă limitată #zi, săptăm nă, lună, trimestru, an etc.$ în obiective majore %i minore • &lanificarea eficientă a timpului • A face ceva din plăcere cel pu'in o dată pe săptăm nă #o dată pe zi$ • A-'i rezerva în fiecare zi un moment de lini%te • A realiza un echilibru între muncă(odihnă(familie • A dormi )- * ore pe noapte • A folosi procedee de relaxare • A oferi %i a primi cu regularitate afec'iune • A discuta dificultă'ile cu al'ii • A cultiva trăiri %i sentimente pozitive %i a recurge la umor • A practica exerci'ii fizice %i sportul • A depă%i momentul de stres, făc nd altceva • A-'i armoniza aspira'iile cu aptitudinile Aplicare practică: +aceți o listă cu toate lucrurile pe care trebuie să le face ți. Aranja ți-le în ordine, de la lucrurile pe care țineți să le faceți sau vă plac p nă la cele ce nu prea vă convin. Apoi începe ți să lucra ți de la coada listei. Dacă procedați astfel, veți constata un fenomen interesant pe măsură ce vă îndeplini ți sarcinile. , nd începe ți de la sf rșit, de fiecare dată c nd termina ți o sarcină, următoarea de pe listă este mai atrăgătoare, mai plăcută sau mai interesantă. Dacă începeți din capul listei, așa cum fac de obicei oamenii, consecin ța îndeplinirii unei sarcini este că următoarea e mai neplăcută, mai dificilă, mai plictisitoare etc. -n această abordare, ve ți căuta orice scuze pentru a vă lăsa păgubaș. -n primul caz, nu vreți să vă opri ți p nă ce nu au fost îndeplinite toate sarcinile, iar dacă vă opri ți la mijloc, abia așteptați să vă reluați munca. PĂCATELE E !"ARTE:

m ndria, iubirea de argint, zg rcenia, desfr narea, zavistea, lăcomia, m nia, lenea; PĂCATELE STR#$ĂT"ARE LA CER. uciderea cu voie a aproapelui, uciderea morală; sodomia #zoofilia$, avorturile; asuprirea văduvelor, orfanilor săracilor; oprirea plății lucrurilor, specula, scumpirea traiului, falsificarea alimentelor; lipsa de cinste și mul țumire față de părinți. Autocunoa%terea /ă pute'i afla nivelul de emotivitate răspunz nd c t mai sincer la întrebările de mai jos. afirmativ 0 dacă ave'i această stare, %i negativ 0 dacă această stare nu vă este proprie. &r' 1 4 5 6 7 8 ) * 9 13 11 14 15 16 17 18 1) 1* 19 43 41 44 45 46 47 48 4) 4* 49 53 Con(inutul )ntrebării /ă sim'i'i vinovat dacă pl nge'i în public2 ,rede'i că pl nsul este un semn de slăbiciune2 ,onsidera'i că oamenii trebuie să-%i ascundă lacrimile2 /ă sim'i'i jenat dacă vă surprinde cineva pl ng nd, în timp ce citi'i o carte2 -ncerca'i să vă re'ine'i lacrimile dacă participa'i la funerarii2 Ave'i încredere într-un politician care lăcrimează în public2 ,rede'i că lacrimile sunt o expresie necesară a emo'iilor2 &ermite'i ca cineva să vă consoleze dacă vă găse%te pl ng nd2 /ă sim'i'i jenat dacă observa'i că adul'ii pl ng2 A'i tri%a că ave'i ceva în ochi, c nd pl nge'i în public2 Adesea încerca'i să vă ascunde'i supărarea2 -ncerca'i să vă ascunde'i că v-a'i decep'ionat2 :-a înt mplat de multe ori să vă pierde'i brusc calmul %i buna dispozi'ie2 Ave'i adesea necazuri din cauza lipsei de calm %i bună dispozi'ie2 ,rede'i că este bine să vă stăp ni'i întotdeauna supărarea2 ;edita'i asupra lucrurilor care v-au produs supărarea2 /ă supăra'i destul de repede2 <achina'i frecvent pe cineva pe care îl iubi'i2 /ă plac gesturile ce exprimă afec'iune2 Ave'i mari emo'ii c nd vede'i un copil micu'2 /ă sim'i'i fericit c nd vă înt lni'i în public cu omul drag2 /ă place c nd cineva vă m ng ie2 &ovesti'i celor pe care-i iubi'i despre sentimentele ce vă încearcă2 Ave'i un animal fa'ă de care vă manifesta'i tandre'ea2 /ă place să vă îmbră'i%eze persoanele pe care le iubi'i2 = de'i tare c nd viziona'i o comedie2 Adesea începe'i să mi%ca'i din picioare c nd auzi'i muzică2 :unte'i printre ultimii care încep să bată din palme la spectacole2 Adesea se înt mplă să striga'i sau să încuraja'i sportivii vizion nd un meci la televizor2 >%or începe'i să r de'i amintindu-vă de evenimentele hazlii2 da 3 3 3 3 3 3 3 1 3 3 3 3 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 nu 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 3 3 3 1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

Interpretare: +ace'i totalul răspunsurilor afirmative %i negative. &unctajul ob'inut vă caracterizează astfel. Scorul între 17 şi 30 de puncte . atitudinea voastră fa'ă de propriile emo'ii este una sănătoasă; nu vă este ru%ine să vă deconspira'i ocazional emo'iile %i datorită acestei atitudini ve'i fi neîndoielnic mult mai sănătos. Scorul între 8 şi 16 puncte %ti'i cum să vă exterioriza'i emo'iile, dar adesea vă stăp ni'i în a face acest lucru a%a cum trebuie. , nd vă sim'i'i rău, nu vă pute'i stăp ni pl nsul. , nd sunte'i supărat, vă ascunde'i greu această stare. , nd sunte'i fericit, se vede de la o po%tă. ?xterioriz nd stările emo'ionale în acest fel, ave'i %ansa să vă fortifica'i sănătatea fizică %i psihică. Scorul între 7 şi 0 puncte sunte'i în mod sigur foarte încordat %i crispat. =ealmente ave'i nevoie de a vă exterioriza pu'in stările emo'ionale. !u există nimic rău în a permite altor persoane să afle cum vă sim'i'i. ,u c t mai mult vă strădui'i să reprima'i impulsurile naturale, cu at t e mai mare posibilitatea ca acestea să vă pericliteze sănătatea.

Con*lictele %i aplanarea lor
!otivele con*lictelor se reduc la: • #nsatis*ac(ia trebuin(elor *undamentale ale *iecăruia' • +alori di*erite #de exemplu, oamenii cu confesie diferite au valori diferite$. • Perceperea di*erită a lucrurilor' +iecare om g nde%te %i percepe realitatea într-un mod propriu numai lui. • #nterese di*erite' ?le sunt în legătură cu preocupările, particularită'ile individuale ale subiectului. • Resursele limitate #în toate timpurile au existat boga'i %i săraci, deoarece bunurile sunt limitate$. • &evoile psi,olo-ice' +iecare om are trebuin'a de a avea un anumit confort psihologic, de a fi iubit, respectat, acceptat, etc. Trăsăturile personalității capabile să cree.e con*licte: • tendința de a domina, de a încerca să- și impună părerea în orice situații; • calitatea de a fi peste măsură de principial; • ambiția de a-și expune părerea, chiar dacă o face în mod superficial; • deprinderea de ai critica pe alții, fie și neîntemeiat; • calitatea de a-și manifesta dispoziția rea; • intenția de a-și exprima conservatismul în g ndire, păreri, convingeri. Câteva e/emple despre cum reac(ionăm )n situa(ie de con*lict vorbim tot mai tare; transpirăm; tremurăm; fugim; vorbim mai repede; respirăm mai repede; ne str ngem m inile pumn; ro%im sau pălim; batem din degete sau din picioare; inima noastră bate mai repede; pl ngem; vorbim extrem de calm; nu vorbim deloc, str ngem din din'i; facem grimase. 0n solu(ionarea con*lictelor este important: • :ă recunoa%te'i acel fapt că sunte'i în conflict %i să eviden'ia'i cauza; • :ă vă analiza'i sentimentele. De ce încerca'i aceste sentimente2 "magina'i-vă cum se simte cealaltă parte implicată în conflict. De ce2 • :ă clarifica'i ce dore%te să ob'ină fiecare din păr'ile implicate în acest conflict. • :ă elabora'i idei de solu'ionare a conflictului, astfel înc t ambele păr'i să poată ob'ine ceea ce-%i doresc. • :ă pune'i planul elaborat în aplicare. @ăsi'i timp să vorbi'i cu cealaltă persoană, să ameliora'i rela'iile cu ea după solu'ionarea problemei. E/istă cinci c,ei )n medierea unui con*lict: 1. Să nu !udeci. ;ediatorii sunt impar'iali, chiar dacă ei cred că una din păr'i are dreptate %i una gre%e%te. 4. Să nu dai sfaturi. >neori mediatorii se pot g ndi la solu'ii ale conflictului, dar ei nu trebuie să le sugereze celor implica'i; e conflictul lor, lăsa'i-i să %i-l rezolve singuri, a%a cum doresc. Doar atunci se vor sim'i cu adevărat responsabili; 5. Să fii în mod e"al empatic. >n mediator empatic încearcă să în'eleagă ce simt cei doi implica'i în conflict imagin ndu-se în locul fiecăruia, în'eleg nd lucrurile din perspectiva lui. ?vita'i să trece'i de partea cuiva, dar încerca'i să în'elege'i cum vede fiecare lucrurile;

6. #ăstra$i confiden$ialitatea. Aamenii se simt mai bine c nd vorbesc despre sentimentele %i problemele lor, dacă %tiu că mediatorii nu vor spune nimănui despre conflictul lor. 7. %rată că î$i pasă. ;ediatorii 'in cont de procesul de mediere %i de oameni. ?i fac tot posibilul să-i ajute pe ceilal'i să se în'eleagă %i să-%i rezolve conflictele. Dacă mediatorii respectă procesul de mediere, ceilal'i vor avea încredere în proces pentru a-%i rezolva problema. Test 1Ce ener-ie emani21 1.Ai curaj să comunici cu persoane proaspăt #puțin cam deprimat$2 cunoscute2 Da. mergi la 9 Da. mergi la 4 !u. mergi * !u. mergi la 5 ).Amicii te consideră fată #băiat$ de gașcă2 4.<e aranjezi #te machiezi$ și te parfumezi pentru Da. mergi la 13 orice ocazie2 !u. mergi la 9 Da. mergi la 7 *.<e lingușești uneori pe l ngă profesori2 !u. mergi la 6 Da. mergi la 11 5.-ți faci programări la coafor sau la dentist2 !u. mergi la 13 Da. mergi la 7 9.:tai adesea singur#ă$ pe la școală2 !u. mergi la 8 Da. mergi la rezolvarea B 6.+aci haz de necaz c nd se înt mplă ceva penibil2 !u. mergi la 11 Da. mergi la ) 13. ,rezi despre tine că ești norocos #norocoasă$2 !u. mergi la 8 Da. mergi la rezolvarea A 7.&referi să îmbraci haine comode sau la modă2 !u. mergi la rezolvarea B Da. mergi la * 11. Ți s-a spus că ești Ccu două fețeC2 !u. mergi la ) Da. mergi la rezolvarea , 8. Ți se spune uneori că arăți obosită sau nervoasă !u. mergi la 13 Re.olvarea A' &atural 3ă4' Arăți lumii exact ceea ce ești, poți să r zi de tine și să iei lucrurile destul de lejer în via ță. "mpresia asta o dai și celorlalți, care se bucură să fie prietenii tăi și discută cu plăcere cu tine. Și de ce să nu fie a șa 0 doar e ști o persoană tare plăcută. Re.olvarea 5' #nadorabil 3ă4' ?ști mai reținut #ă$, mai timid #ă$ dec t semenii tăi. <ocmai de aceea și se înt mplă să te sim ți rezervat într-o gașcă. Din păcate, însă, acest lucru poate fi receptat drept arogan ță. ,olegii nu te pot aprecia la adevărata valoare, dacă nu ești un pic mai deschis #comunicabilă$. ,e ai avea de pierdut2D Re.olvarea C' 0ncre.ut 3ă4' -mbrăcămintea, comportamentul E s-ar datora faptului că ie ști un pic fi țoasă #încrezut$2 Din această cauză unii spun că te crezi superior #superioară$ E Și asta nu e prea bine. -ncearcă să manife ști prietenie și respect în rela ția cu ceilalți. Atunci vei fi o persoană mai interesantă și atractivă.

Ale-e sănătatea
!ineralele și sănătatea ,a sursă importantă de minerale este apa potabilă, cerealele, produsele lactate, leguminoasele, fructele, legumele, carnea, peștele, ouăle etc. Ca #calciul$ participă la construirea oaselor și a dinților. :ursa principală de ,a pentru organism sunt laptele și produsele lactate. :unt bogate în 6e cerealele #crupele de hrișcă, orz, ovăz, mei și altele$, leguminoasele #lintea, fasolea, soia, mazărea$, fructele oleaginoase #migdala, nuca, alunele$, fructele, în deosebi piersicul, coarnele, gutuiul, carnea și derivatele ei,.