You are on page 1of 174

5629

SERIA DIDACTICA
$TEFAN METE$

MANASTIRILE

ROMANE$TI
DIN

TRANSILVANIA $I UNGARIA

SIBIU, 1936

Preluld.
In paginile accstei cdr'lulii am irtcet'cat si pouestesc trecutul uechilor mdndstiri. romAnegti dirt
provincia care pAnd ieri a fost supt stdpinirea un' gureascd. Au fost multe gi modeste, resfitate in toate pd$ile, ele au corcspuns unot mari gi adAnci rteuoi sufletegti ale poporului nosttu- Ldcagufiie aceste sfinte gi cdlugdrii lor au adus nepre{ttite servicii neamului in desf1€urarea uremurilor, au apdrat cu indhriire legea strdmogeascil, au intdrit unitatea sufleteascd peste granilele uremelnice, au dat poporului invdldtura ingdduitd de impreiurdrile uitrege gi de dugmanii mu$i, au copiat gi au dus cdrlile bisericegti gi poporale din {inuturile libere tn cele robite, contribuind esen{ial la formarea limbii literare gi la unitatea culturald a tuturor Rominilor. Din mdndstirile gi schiturile ardelene sdrace gi per' secutate n'au apdrut cdlugdri cu renume de mafi invdlali gi reformatori ai legii, ca in Apus- Nu, cdci aici la noi nu erau prielnice stdrile pentru a1a ceva. Mdndstirile gi cilugdrii din pdr{ile ardelene erau conuingi cd nu pot serui mai pldcut lui Dumnezeu, decilt sidind zi cu zi in sufletele insetate ale cre' dinciogilor rom1ni ?nudfdturile binefdcdtoare ce se desprindeau din sfintele cdr{i bisericeEti. Prin re' udrsarea laryd a preceptelor evanghelice inima 9i suflelul Rom1nilor s'au fdcut mai bune, mai tolerante, mai miloase gi gata de a'1i aiuta gi pe cel
TIPARUL TIPOGRATIEI ARTTIDIECEZANE

_

SIBIU.

l+

lll

t'REl'f,'['\
.'-.4-.-

=:::--::
care'i
religioasi
171s7ivttl

-- rryFl\!4 -popotului' Iuintl parte ciutat iri faptul' ci niciodati

rcmilni n'au predicat fdcuse tdu' Cdtugdrii. altot' confesirrrri 9i dacd uri Si rlugntfunie conni narea tdsvrdtire itt veacttl aI XVtll'lio o" contlus actiud Ia ed'

a

i;;:;i:iii!:i:"';,'^n[o:j,:,^:^,':,::;:?:ij",',';o'i"?li,]fi; fiind ctedtncrc1tt acestei '$euoht{ii" tot fetul de miiioace' In urma
mdndstirile au fost distruse €i
rlin

ittstificat;;;tt;

e timpul suptenl forle spirituale ptimite de sus' 9i pentru tenagterea ca sd inceapd *^';';i;- apostotat nearnul rrcstru rttr care rttot'all-teligioasi, fhrd cle lumii un uiitor * deo' ntai poate auea in'"itii ia'$ le foarte gtea' in'l"it'ta'lup'td Bisetica sigursd clterne --tebuie notriud 5i aeiettsivi"si ot"ii'dgi c-dlugdrii d'i! ':ln:
i

cdtugdrii alunga[i
acaparate

Ardeat- eu'ii*it; chteua-in Banat' peniru bisetica 5i neamul cle Shcbi, fete folii ieloscbit
nostru-

'ii"o"*nJri'-'iug- ^inistitne oita.gii nentru Hristos' fixhndu'te p,n'ut' ii' tii" azi' modeye'' 't':: Euident cd. in -cle 'oi'i'Jtui)--iour6 i'i-p i ;4 :.:,f a t d in d at or r i t otugdr u t u h iu ^:^
t
ec

sale cerute'

societate odrul trdia Ei ^;ii;;^ int/o a e i e a t e o,lil' ;; ; i ;" ;;;i ; il'i p a n
-

rcecut dra mai ttSor' !eo*n::- '::l:; In""" ronthne asca'
it ct ct
i

tig io a s

d

multe transfot" Deta clesfiin{area lor ltAni.azi poporului tomhn' acum com' ,ndri'r-'u* fdcut in uia(a piiitiiiitn" Baza morald'teligioasd a

cregtind-ortodoxd'

serios 'i;i;;;";iii'iiii'omdneeti,' .::u'tu Apus 9i din curinte uenite rrin[atd de aitiirtete'

nlet eliberat

ame-

etc' ateism','"iitt"aigioase' comunism' Rdsdtit scop.disttugerea actualei Toate utmdtesc un singut romdn' Statul in organizalii surtie'l;ii' pon*iluf ctede cd li'a fdcut moar,te' fala acestni p'i*Jiiiiuva u resoluit in natte mdcat pAine tteplin datofia, cetitenilor sdi

:

i

iiti economicd ti'u|lii'i'
,
chemati sd Ie

ie

penttu prestigiul gi tostul Biserica ' e datoare' conform necesitd{ilor ei, sd inuie tagi)'-iot'ta'naU tare gi siguri' timpului de a"'--Celugdri cu.credin{d mai insemnate iiir"16 in cele cu culturd 'q'-tLit {'- iiusa cura,th nhnd la sfin{enie' tlomenii otiintrircl' n p tgp i t u n e s u n t a b s o t u t mi s i o n ar i p ti ni' iZ' iZ'1- {r sti'gi' mai poatd pdstra indispensabiti' c-ele piedute' Fdrd cele cucerite oi sd ii-c:eteasca' frontul

"

i' ;;'iit'iitiu

citugdri cul{i
morat'teligio'

zitete' [jisedca' dominati material| "u-'ii-liute u a'pu'te de a putea da toati de statut materi)iisi'
creetinL, sd Ie uitrii, bun $i sd

aang

poate fi'inf9nt1t' g'i' u'afiat c.u greu fetutitele lui ocu' 9i cdci cterut ae'ii"ii muttele sale misiunii ex:clusiu

Ei-iniiiiiiti
ar

pt:t:'

Htistos

pa{iuni

nu se'ioate dedica
ttebui gi

indrumare,,;;i;ii:ii""i:::!',::r:o,f iii -Ei ;;:',?"lilof intdteasca

apostolice cum

-"::::":':"-tiili') spre un uiitor itiiie '!d1!:: practtca dtagostea io poatd le 'u caritatiue. Biserica' efectiu prin 7li'"irtut ii iuprn
mar

Mdndstbiie de
obgteascd

uia{d

cdlugdri ';;riA adani

institufiun''iiiina'

dispune

de incomensutabile

Ei invdiali' stdp6,ni{i gata !:'!':; sa 'ntig;osi- de supetiotii tor' fiei,-asiuaitoii de
V

-

azi ftebue. sd addposteascd in nu cu aueti perconale - nuinai

i se cere'

lv

partea cdlugirilor in pdslrarea gi intdrirea eedinlei ortodoxe indicdndu-se numele celor mai de seamd. care cuprinde daud pdr{i. La urmd am cezut util sd reproduc impofianta sentin{d. a$a bisericeascd.Mitropolit. tipografii pentru cirlilc bisericegti.I.nistiri sa sc infiin{eza $coli speciala Ttcrtlt'tt cilugiri 5i cilul1it'ile. in haos Si anarhie. Pentrtt acest scop sd se mai infiin{eze licee de bdieli gi fete unde educalia 9i instruclia sd se facd exclusiu de cdlugiri gi cdlu' gdrile cu pregdtire cerutd de legile {drii pentcu pro' fesari. noi totugi n'am tras nici un folos. in sluiba md. Degi dreptatea noastrd in aceastd chestiune a fost recunoscutd oficial de dugmanii Unguri.R/1:T'ATA l'l{l:l'Af A mearge gi sd inuingd oriunde sunt trimiSi tui Hristos gi a neamului. apoi Scoli de ntisionari pentru cornbaterea sectelct'. ar cdpdta o desuoltare mai potriuitd rnenirii lar. . a tablei regegti din Budapesta. Partea a doua cuprinde un fel de . gi ateliere pentnt ficntui stofelor. pe cate dugmanii nogtri au distrus'o inainte cu peste 150 de ani. bogati in argumente iuridice gi istorice. Mdniislirile de ntaice si addposteasci $coli pentru pregdtirea surorilot' de catitate. Mare lucru urea sd facd pdr. Ittfotmalia istot'ici pettru curtno aceasta a fost strhnsd de ani de zile din toate pdrlile. Cu utt cuudnt cdlugdtii gi maicele si se ocupe mai presus de toate de spiritualizarea ri mo' ralizarea societalii in sensul inudldturilot pT6pagate de biserica nalionald. ffud de care societatea contem' porand alunecd. ale gefului bisericii ortodoxrt morale gi culturale. biserica gi poporul rcmin dtept credincios nu'i pot fi indeaiuns de recunoscdtori pentru strddaniile sale menite sd aducd un nou suflu de supetioard uia{d morald-religioasd. apoi ctitorii gi auerile mdndstirilor.conspect" al mdndstirilot. prin care se da c1gtig de cauzd mitropoliei noastre din Sibiu in procesul cu biserica sdrbeascd pentru mdndstirile din Banat. contributia ntnrteitilor cdlugdri ne.Abu*litet'atura. Stutliul introductiu dd o expunerc generald asupra rZspindirii Si nuntdrul mdnistirilot' ardelene. ln mi-a fost cerut de Inalt Prea Sfin{ia S?. dar supuse direct conducdtorilot bisericii.In atmosfera dc aci poate gi seminariile teologice 5i Scolile de c\ntdrefi bisericel. daci din el s'ar desprinde indemnuri gi inuii{dturi gi pentru a$ii. spre a aiuta efectiu realizarca cfrt mai repcde a planurilor bine gindfte. ateliere de picturd..Studiul acesta VI .ti. gi itt accsr doneniu monaltal. de icoane gi de argintdrie bisericeascd. bazat pe gtirile tiptuite gi ici colea utilizat gi ceua inedit. Abia acum a putut fi inchegatd intr'un studiu. u gcoala poporului gi tipdrirea cdrlilor bisericegli Si in fine uiala internd a ntindstirilor. in 1916. aranjat pe {inuturi gi iudefe. re49Jau$i-au inudtat carte $i s'au addpostit in uremea de urgje. Mitropotit Nicotae din Sibiu se ostenegte sd invie in Ardeal uiala monahald. dirt 'l't ansiluattia. gi m agi bucura. vlr t lnalt Prea Sf. ornamentelor 6i oddidiilor bisericegti.

.".*. cineva pentru €?.. cele parohiale nobititor unguri. aJi?"asti"i 9i schituri pe tot cuprinsul . t.uI de ios[ de greci 6f' Ge"u'd mut6 cilugdrii Episcopul "utoU" ]iin Oroszldnos [iua' Tororitall' .==y!!=tlJl-=:- -.. vltl ..ete si orage.arhiiete din Budapesta Ei noibibliotecacentralfirlinBlaj.'"t"ottti ai Xt'tea' ministirea infiinf ati i-u aleS].de el: St loan B'otu"ato*f din lVlorisena [azi esumen' nlndnd in fruntea ei un .fost pini ieri sub stipimdntului doq-aoie permanenti a Ungurilor'. privitoarc ta mdnd' gi linututi' stfrtii . datc6'se mai poate spera a7a "riiiiu-ie' azi i'a ae pugin fauorabitd qtiin{ei isto' rice in general' Clui. RASPANDIREA $I NUMARUL RITOR ORTODOXE.tt* d. acesta n"'L Caoat' Achtum 9i a adus ^cilugiri la inceputot .^".iiAnesti din Transiluania celelalte apoi la Viena' .cipe. "omanesc a fost cu' O parte din noii navalitori asiatici Ungurilor ..i"i o"-""""o' 9i 'v6fiturilo. de dragostea in.ceriti de legea ottoao*a' ASa ducele dinspre Ardeal' 6yula.sluiitorii "i. .. 7 Maiu 1936' $rffaN IIIETE$. M*.". cercetitri 'i[ifrr'pir:tiiutup 'iililnu'trebuiesc at'e INTRODUCERE. i1 . greci"ortoao*lii Cianad . spre a fi care si roag6 ri oi noapte 9i ocrotiti de atot-stapaoiti :feriti d" o".'**""ieEti nronoviduite de biserici notaoii itt "u"t"t veacurilor au inSlfat . stipin n"tt" "i"le finuturi Un alt prin' ...ir-i 9i duSmani. gtiind "e .s'a botezut.r'.o"o...contempo"uta t"t *are"respect 9i ele' I-arnilia care nistiri +i cdlugerii adipostifi in sfirrte ldcaquri era in ar:estea :avea vre'un *"-f* din cei mai apropiafi' fericiti. il..:-. avut pdni in epoca Poporul ronian in general a iubire pentru mi' .-*-' ' Muttd informalie inedith. p"fu Ssf' la Constantinopol' s'a botezat la Vidin .o sumed"rriu ce'a.arhiuelediferitelor din sate 9i unele iud.aici la mdnastirl" Deci in acele aducdnd in ro.'i*foi "abgari latini' MANASTI- fdcute in aceste depozite de docucunoagter-ea acemente pentttt a lumina 9i intregi matetial inedit stor mdnhstit'i' O paile' din acest -aii la edilia a 2'a a i"ia sper sd'l pot int.< . a.rebuinla cetl1 in u'irriri caiSi.

1905.. I' p' 2'15. 1891. cd papa Inocenliu' al III-lea. Mdnistirile ortodoxe au fost rispAndite pe tot cuprinsul pimdntului romdnesc de sub fosta st5p6nire ungureasci.' Acelagi rezultat nul l-a dat gi ministirea latind sf. ' 1 Borovszki. deleagi pe episcopul sdu din' Oradia mare si le viziteze gi si cerceteze. Dupi vre. Hodo. A szerb monostorcgyhdzak etc' p'65' 3 luhasz c. cari intrebuinfau spre acest scop toate mijloa' cele statului politic. in care a ajuns din pricina moravurilor destribilate gi a viefii josnice gi indiferente a abafilor ei gi a celorce locuiesc in ea. Diplome maramurcsene.. avind' de scop vizibil cucerirea noastri religioasE' A$a' gSsim din aceste mdnistiri de proselitism catolic una. cari dispar dupi o scurti gi grea viafd de 1-2 secole. Or' gova. cari gi aici erau elementul majoritar gi cu rol hotirdtor in acele vremuri.o 150 de ani de vinzoleald zidarnici regele Matiag e silit s'o desfiinfeze. 174 qi urm'' 88 9i urm.. 28 Ei urm. 9i Baumgartner. Miioster 1927. in Tiirtinelmi 6s rdgeszeti 6rtesit6. Mdnistur. Mai numeroase erau in judefele mirginage cu Principatele romAne gi in cele cari puteau si aibi raporturi mai dese cu frafii liberiNrlqai in iudetele din Secuime nu aflim nici o ministire romdneasc5. In locul lor se ivesc manistiri' de legea intolerantd a Romei. ci indrisnesc s5. . ba uneori o 9i ajutau. 3 Karacsonyi. precum gi in lucrurile ce aparfin cultului divin". 2 Mibalyi. TemesuAt megye tdrtdnete. amintiti in ?3 Aprilie 1465. cdt 9i pe mogiile gi posesiunile ei. indicf.grece9ti".Ne-a displdcut mult marea pirEsire a mdnistirii insagi. 62 gi urm. 9i luhasz.nd in cuvinte tari motivul: Acestea se zidesc nu numai in tArguri cu populatie catolica. 1915. iniep si dispari in urma persecufiilor-zilnice ale catoli'' cilor. Die Kerzer A6lei. Die Stifte per Tschanader di1cese im Mittelalter... Galad. daci nu' s'ar putea face pentru ele o singuri episcopie supusS' bineinfeles scaunului din Roma-' In veacul at XIV'lea incepe indeosebi El?r€?' ofensivd a ungurilor catolici contra bisericii ortodoxe a Romdnilor.165 9i urm''' 202-27t. 1927.t . Sighet. 190Q p. It*. r Reisenberger. Timigoara. Ismerctlen ddlmagyarorszigi monostorok z SzenlklSray. ldarizr din Remefi. dintre care unele apar ceva mai tdrziu documentar. ne dovedegte 9i fapt'rl. apoi alteie: Rahonla.$rsFAN MErE$ RASpanurRca gt NUUARUL MANASTIRILOR vremuri foarte vechi Ungurii nu indrisneau sd per'' secute biserica ortodoxi. XXI.. in masa compacti romdneasci din lara Oltului in satul Cdrfa la inceputul veacului al XilI-lea. A Kerci apdlsdg a kdzepkorbaa" Budapesta. patrundd 9i in satele curat.' edificate tn primele veacuri dupi anul o mie.. {65-9. p. rominegti sau incunjurate numai de Romdni. 2?. x . Die stifte dq Tschanadet Di1zeze im lrliltelaltetMiinsler. * lovile de indiritnica persisten{5 in legea ortodoxi a Romdnilor. in 1204. Cubin. at6t in chiliile gi edificiile.' Numeroase ministiri de rit latin coplegesc Banatul in veacul al XII-X[[-lea. Sibiu. Sdngeorgiu. p.de Isou".' Cat erau de numeroase mindstirile ortorJoxe in Ungaria in elroca de care' vorbim.' Aceasti epoci de quasi toleranfi siliti sau voit6' a finut p6ni aproape de veacul al XIV'lea' Se amintesc din acest timp urrndtoarele mini' stiri ortodoxe in Banat: Horom[-Iladial. iar in judetele dinspre UngafrA-prbpriu zis"i*itiht numai ici colea cdte una. asemenea in masa compactd atunci a elementului romdnesc din Maramures. Multe din mindstirile .

ldSm-noi fdri urne' 9i cercetirile descoperi .. L782.i.-..il1..Virful f*rnoJ*i'if.RASPANDIREA SIEFAN METE$ MANASTII'}gR :1-:-:# $I NUMARUL . Grof Ambrozi"' Mai -ia"atiiti doniniul Uu.afa3 ao"udi istorici despre ministi' gdsit amintire 'uo ios: In Banat: Minigtur' anoi rile din satele .559' 583' rdlB .d#.?Slrl. mai spicuim fie poate acestea sate: Zaio**i [iua' Bragov' .. satot rominesc Plavicevita li caverna lui Veterani [: Vodifa?J"'' unit Dintr'un fragment al raportului vicarului arguvernul din Blai Ignatie barabant.\ [: apoi in iudetele dela Turda-Arieq 4 9i Zu'uta . 1908.dec6tcelpecarealnreugitsd.U}t t"t Ministirea din Caitt" era in piilurea numitil-eunlqi numit azi 69.fieoe"ti""" o ministire fost a la Ciceu'Poieni azi] gi 3. Multe au dispirut atAtea din cele necunoscute' cercetate Cele circa 168 ministiri 9i schituri pe iudete in .:.:: vobis lirmiter 'pria€cr...250..i 'montani 9i Sacul Gdvoqdia [H"JJ i"g"i1'-Bocqa Some apoi 9i gului f5[ig cu satul Chilmac l6ngi Lipova" ' rim5gi{e in Banat la Clisura de ios in lurul ciror .r"e in Eanat tata a i se da nunete.si vecind din F"+tu"ul.-. Sibiu A'liotno-c*ll* nedoara 7. : din satul Piffin' r Ministirea Bulzu era in citunul cu acest nume seni rlefAnogi. szl^ray csalad okleu^ltdta.rin trhit'" sau diferite sate vor il. Budapesla' ftalr. xtI . il.'z+ orivilesii aera p'iocip"rTil. it ooui" linuturi sunt foartb dese' ca iud' --]. spre sud'vest-de numit azi de locul 'l'a Miasemenea atost uua... aici. XVII..*. o ministir-e sunt inci rudere spune :"Este veteraseorumvecinitatesetafinibusterrarumclauslrischismaticiolac..oouitii vechi 9i la lermurii Mure' a" I [rnm5gitet I I I i I I .a de necu existenfi efemeri in fafa catolice 9i calvine' Evident . p6 locul -La li-egrilegti cea din ruinele gi oornintele Cuzdioara. atacurilor a. c. lllZi' P' 4-S-:. Hunedoara' poate cea ei Girbou [iud' B.t se repartizeazd 14 ministiri" Bragov felul urmdtor: iud' Alba de ios 7' Fdgdras 35' HuColocna 15.. a'ttf iiliioizmegvei ptebdniilktdrtinete'Timiloara' .i. ef. tter-auo t"oio". "..atit. -cimiterului ot' prolopopiatului a nislire.. Blara [iud' Snlaj]'' in Mitropolitul $aguna aminteqte o mindstire 9i satui Pertani din lara Fdgdragului'3 Astfel numirul mindstirilor ortodoxe cunoscute pe tot se ridici la peste 180 9i sunt rispdndite spre pdmantul rominesc-Efileliian 9i pdrtile din in L..'aonognfia istoficd todox rcmiln Del. fdcut citrd m6n6stirile din d..ut ti"i'-rvr""e+J' {eqrlleeti Soi"o"-Oobical.elean in 28 Febr." 'Miguratilugirul din-uordul-satului' cele trei itio Cliuegtili-i" iaao""t ootiti se vid ruinele dealdlodului'[i dil 2. P.'.-.oi il"rt"Ji"L diffi. Cib [iud. -lgitur iuxta piendo nandamug ut p-o*.-A. mare L' Tdrnava mici 2' Tirnava qlll{. Clui...fft' Istoria destobirii rcli' D:agomir' i ae restitue nti"iilniift'""it19'-"t' 194' p' 36 uo' 29 la anere' "e rlioase a Romilnilor' t] Sili"' ''szentklarav.ir::l.. cinil prime'te Sicirtate exisra 9i in veacul al aniti 9i 3e cere era 1744 toti" i.i. 14 Snlai 1 granila unor"ula' nitto" L' Maramureg 6' qi Satu mare i-t"-bu"at: Arad 1' Carag'severin de acestea am mai Timis B 9i Toro"t"" I1."'ut" biseticii mai acesior sfinte lScaquri e cu mult ci numdrul mare. filii lohannis reambuletis d.!..t pe dealul ministire': cea din *... in sud'vest a" nna"*t .tdpNia"i..I*..1. cf.---r:^: r-o-oitvin 2AthivaStaluluidiuBudapesta'CancelariaaulicilransilvSneani in ptocesul-cu SArbii' p' anul l?82: cr. Cageie spre ratoiStAtht' se mai vid' ruinele sat' pe dealul .s clare distiogueritis.orrao"..... Mu'elt"tau fa' de \.192' t lstofia bisericeasci' Sibiu' 1855' p' P.i"f.. naspuiiul nrcopiti'i din Sibiu t-::r". r.II.n docsment din 1? Iunie l426pl se aminleqte.$.ooes Mihaelis."s' d.."(stotiaOisericiiortodoxe'II'Sibiu'1860'p'tt?-ll8' 1889."tio"TYelea langi Remetea tradiliune si ... ' spre--satul "ilt.'i"...

trainice. dar avAnd acelagi indemn dum' nezeiesc de a face bine 9i aiuta pe altii. ca in Bihor. il.- sufletegti ale bietulul 'slujeau nevoile aga de mari oropsit. Astfet avem ministirite inilfate din largr dln Eiicie a Domnilor din Principatele romAne: Vodlfr dc Vladislav Vodi.i i 5I'j{1y:Er Maramureg. CTITORIT $I AV|RILE MANASTIRILOR Din cele rnai indepirtate vremuri putem distinge ministirile dupS intemeietorii lor.de Petru Rareg. cari n'au prea lEsat urme scrise despre munca lor. cei din urmi inilfatr mdnistiri ori numai schituri mici de lemn. Arad' etc- . Ctitorul mdndstitii SEmbdta de sus: Constanlin Brincoveanu. Cei diutii ficeau mindstiri de piatrS. ca la $inca vechef. cu putere gi inalta situafie sociali. poate gi cea din Feleac de vrQ'un xv . soane mai modeste. Prislopul de Mircea cel BitrAn. dar in ticere xru Ctitorul mdnistitii din AIba'lulia: Mihai Vlletzul.popor --qggrrsl4yEglll!ry1ryry19l==. cari au avut un rol mai de seami in viafa bisericeasci a neamului. sau per' Ctitorul ministirii Vadului: Petru Rareg. Someg 9i Figirag [aici intr'un sat erau +i 2-3 pi 5. cari erau oameni bogafi. cu c8fiva cilugEri. care alerga la ei cu ardoare' i. iar in altele mai rare. Vrdul .

.u"u t'a zabovit aproape doud secole in ce prileqte teritoriul Banatului.1?.eB. cari scapaseri de desnafionalizare:: Strimbu' Oruenigul d.:3a. de pericolul cuceririi furcegti. per"' Vladislav.ffi 2 Ceatorii' f\frf f.$TEFAN METE$ crtroRl! $l AVERILE MAI{ASTIRILOR XV'lea' apoi Toplila"' Domn moldovean din sec' aI de sus de Conde Doamna Saita pribeagS' Simbita de Mihai viteazul. D. Biserica albd 9i acestor din urmi: Cuhea' Birsana' Huniede-din att iudet MinSgtur-Copalnic' Familiei iar cea din Lupga' iupA-' ili".t.. p. Pintea cea din Rdpa de ui se dau 9i la cea din Chicherul de ios' t. el indeplinea afunci un mare rol salva"e a ilnga"iei.i. Peri cle-Sas.i.l4a" Munlii apuseni' ""iui soani cu rosturi p" lt 1400-1420 in m6ni ardeleni. c5ci craiul [Gh. cu fruntagi di'' de stingi.'ca*pi" de Andteiu Cilbaze' de frlip Pahomie Georgiu' apoi in tara Figiragului: Ro" Din striduinfa $i averea unor cilugSri 9i preoli popa avem urmitoarele: Singeorgiul bistrilean de Constantin. .Romdnii pierzdndu'gi tot XVID .*i in vechime qi'au putut rnenfine sluiba stat: trn Mu'am.. care a crescrrt pe urmi prin alte invazii'' indlosebi prin cea dela finea sec' al XV[-lea cu' patriarhul Arsenie Cernoevici in frunte I a 1690]' Epoca de infiintare a mdnistirilor cade chiar in vremea. bine organizat. p" ..u.'s"' t. bazali pe tradifie 9i documente din vremuri mai noui.CeIe doui mdnistiri unite din Blai sunt opera vlddicilor: Inocentiu Klein cea numiti Sf. stantin nraocoveanu gi Albu-I.!: xvI ' --' de caliva boieri pribegi din Jara-Romdneascd' ne'a dat cea dela Lancrdm. din' iube$e foJu muli $i'l numeqte 1"t6"'-. ":u V.Vornicul Preda e acum in Ungaria' il deasci o minSstire.1f.apoi cele. lruu"ot aiXIL refugiafi in Banal Ori vechimea celor mai multe mdnistiri se reduce la secolele )ilI-Xv-lea cind in Banat nu existau Sirbi' cdci ei numai la finea veacului al XV'lea au inceput si pitrundi in pi4ile bindtene. intr'un numir foarte disparent.Voda' gi ale copiilol ale fiilor acestuia Balifa 9i Drag. au incercat sd strecoare in toate pirtile pirerea...t R"""u u fost ina$ati de un boier din familia' ' Cantacuzinilor' . Birbu."ti...NegustJi -greci' din Clui ne'au -dat vlgdestele t schituri'menestiri din Someqfaliu . Racovi{a de cdlugirul Oprea Doican 9i Moiseiul rnaramuresan de protopopul Mihail Coman."g. ci toate mindstirile bindtene sunt lpu"u despotilor sau altor fruntagi sirbi' incepdnd . Treime 9i dela Petru Pavel Aaron insemnim BrrnavestireNu cunoaptem intemeietorii celor mai multe m5' nistiri din Banal sdrbii. cari zidil q-i 9:u dg Ri. cind singur elementul rominesc era dominant in Banat. at"ibuie Piosca. RakoczyJ.tliu boierilor ardeleni lJrmeaz| ctitoriile voevozilor 9i inaltX in .. bogafi.i -Clui'Melq?T"-t iar feranii: Vasile Rai pe cea din Zagra' Pehic6' jos ai ciror trutrl€: 9i a$ii.Vlidica Sava' ajutat Lisa de familia Paler' etc' Boieri din faraunde mineasci in-cl au clidit in satele ardelene Brdnco-' erau proprietari' Despre vornicul Preda de sus' veamr" care avea satul figirigan Simbita 1657:: ne spune diaconul Paul ae elep.2::'.in August cli-c? si . Stobor de popa 9i zuglavul Urs Broina' Vaidei de cilugirul I. "?i. fiurite cu anumite interese vidite.

pierzAnduJe pe care pe urm5. oi. icoane gi c5rfi bisericegti slavone. iar cea din Moiseiu dela protopopul Mihail . Mai primeau in dar sau aveau ei cite un petec doui de pimdnt din care scoteau prin sudoarea fefei pdinea gi mimiliga absolut indispensabile traiului zilnic. In vremea cind in Ardeal din ordinul genera. ori le mai intregesc cu ceva clSdiri secundare. atirnau -de dirnicia gi bogifia intemeietorilor. cdteva mii de jugire pSdure gi aritor dela Sas Vodi . completatd gi de darurile credincio$ilor. Indernnafi de acestea danii gi reparafii constatate documentar. ori le diruiesc oCoare.xvltr .gi alfi boieri maramuregeniCele mainumeroase. din prisosul celor cdteva sate figdrigene ale lui 'Const Brincoveanu se va fi impdrtigit gi ctitoria sa diu Simbita de sus. capre gi stupi. .li-se gi putinele averi ce le mai rdmiseser5. cari repari unele ministiri distruse de Turci.Iului.in Banat viafa ministireasci se reface cu numerogi cilugiri.cari alergau la acegti . In favorul lor a venit g faptul. Ctitoriile domnegti au fost dela in. indicAnd pe ele numele sfrrbesc al donatorilor. Sdrbii in veacul al XVI[-lea -s'au crezut in drept si afirme tot mai pulernic. rominegii. .schituri sdrace. vaci. mai mult importanfa locd lor a inceput si fie luat de Sirbii privilegiafi.ardeau gi. apoi Prislopul care de sigur a priqit .stirile nurneroase din Banat au fost intemeiate numai de ei pi deci numai lor li se cuvin.credinciogilor. cu cifiva zeci de preofi gi cedinciogi au trecut la legea Romei. imobile gi mobile.sihastri" pentru ugurarea gi iertarea picatelor impovirdtoare de suflete. ci minf.cegt inzestrate cu mogii intinse. lisdnd pe Romdnii ardeleni ortodoxi firi episcop timp de 60 ani gi pradi tuturor persecu{iilor firi margini.. pe care in tot veacul al XVII-lea ii ridicau Mitropolifii dela Domnii fdrii Romdnegti.ministiri" erau numai nigte . Ministirea Peri a avut . avdnd conducitori egumeni gi arhimandrifi romini.prlsperarea ministirilon Aga au avut mai multe sate: Vodifa.se . Vadul cu citeva sate dela Petru Rarep. *gi [ara Romdneascd deta Mircea cel Bitrdn. In aced timp mitropolitul sdrbesc Ai-a intins jurisdictiunea sa gi asupra credinciogilor ortodoxi din Ardeal iar in Banat puterea Sirbilor a coplegit biserica romdneasci de acolo gi cu ea natural a pus stipAnire pe toate mdndstirile. degi-nu erau lipsite de numerogi cilugiri romini venifi 9i din Ardeal gi Tara Romdneascd. Alba-Iulia va fi fost miluitl cu cdteva sate de Mihai Viteazul gi cu cei 6000 denari. au fost inlocuite cu cele 3-4 date de Domnifa Zamtira pela L564. distrugeau aproape toate ministirile.episopi irn veacul al XV[I-lea gi KX-lea. cari au favorizat .Deci avere foarte pufini la acestea licaguri.qi fiii sii. mogtenind gi primind XIx mogii in Averile mdnistirilor. luindu. ci la 1700 in Ar&al vl5dica Atanasie. mai mult nost 9i rugiciune.$TEFAN METES cflToRtr $r AVER:LE MANAsrrRrLoR sdricind in desele lupte. odijdii. in care s'au retras L sau 2-3 {erani bdtrdni evlaviogi gi cunoscitori de ceva cartg cari au dus cu ei toati averea lor migcitoare: boi. cari le dedau hrana materiali de toate zilele. dar gi de-a . . dintre cari unii au ajuns gi .Fuccow [17611 ti el impiratului Iosif [din 17821 .

de or5" Pe acest pimAnt triiesc 20 familii de ioba'gi mdnS- Toati aceasti avere imensi a rimas in proprietatea bisericii sdrbegti 9i dupi despirfirea noa. din veni' furile domeniului Blai. cea o Sang"orgiului ceva peste 3000 iugire' 9i iar celelalte cu averi rnai reduse.In total in lungi-" ds '1. iar Bunavestirea o parte din . Bodrog. s'au lovit t Yezi despre aceste cheltuieli ziatul Telegraful Romin. iar pentru mindstire lucreazi o zi pe siptdmdnd. 1930.851 cor. din cauza aceasta nu' plitesc un bir fix.$TETAN METE$ cTlroRII $l AVERILE MANASTIRILOR t#=--. care umbli numai in timp ploios. avea inl77t urmitoarele proprietd{i: Pdmdnt arabil' pldurice. nr. Baziaq . Abnova prauoslavnoy srpskoi manastita Kusic. Sdngeorgiu 399. 6 boi pentru lucru. MesicizTlzfi cor' 26 fil'. Mitropolia noastri na inlrat in posesiunea acestor averi. tZ lConuilicalia diui l. are o vie de 40 de sape' apoi 2000 de pruni gi o moari de ap5. Sibiu' '1910. veniturile acestui an sunt: din 10 acovi de rachiu de drojdii de vin [i 11 fl'l 110 florini. 10 coase. Treime primea anual 3m fl. ori de mers. fie catolica. cari le'au asigurat desvoltarea pAndr in zilele noastre. Tofi striinii cari au incercat convertirea Romd-nilor la legea lor. impSrfiti astfel dupi ministiri: Bezdin 601"955 cor' B0 fil'. 40 capre. dar totugi incomparabil mai bogate ca cele ortodoxe din Transilvania' Aga de exemplu ministirea Cusici cu 3 cdlu-' gdri sdrbi. cici Sflrbii au cheltuit sume enorme pentru a determina iudecata in favorul lor-t RomAnii cereau jumitat'e parte din aceasti avere care fusese comuni inainte de 1864 9i care se cifra in suma de 1.cele ale domeniului Cut ru. ?0.21i239 cor.ia u' numuniit. Timigbara.. r St. t I . (in airbeqtel.tre d" ea in 1864. 30 acovi de vin 9i B acovi vi* nars de prune: apoi vitele: 6 vaci. 20 oi. in p.56 fil.540 con 60 fil.Pentru acest pimdnt iobagii dau diimi gi po4ie impdratului. iar in lifime '1.dt'c xx 2Dintispunsulmilropolieisfubegliinprocesulministirilor. 10 acovi luici de prune [a 6 fl'l 60 fl'" 50 acovi de vin [a 3 fll 150 flDaniile din atest an suut: protopopul Cusiciului" la parastasul de 40 zile dela moartea tatilui siu' diruegte ministirii 12 florinfi. o xxl . afarS de cea a ministirii Hodog' stiregf gi ei au cimp arabil de circa 10 zile 9i fanai de c. Costici. 195' p..zestrate: sf.oprietatea unor rnogii de circa 3500 iugdre. Miloia. ciruia ii' aici'9i perlru itfe inforiraliuni dalel. Timigoara.' r Protopopul Slobodan Costici' $ematismul epltrhigi sfubegli dittTimigoara pe' nza.31. Ztatila 89-422 cor' B0 fil'.iit. care nare nici o datorie la nimeni.-7' l{. intre 25-55 ani. nici dela mdndstirile rimase in Rominia' Cele doui ministiri unite din Blai erau bine in' .. fie calvini.*-:::- bogate mogii. p.?35 cor. dupi multi frimdntare gi zibavi. Voilovifa 331.ti din Arad' Abia in 1907 mitropolia din sibiu a inceput un ilroces conlra bisericii sirbegti pentru averile ministiregti folosite exclusiv de ea peste 40 de ani' Procesul a fost cdgtigat num'ai in Martie 1916.Aga mandstirea Bezdinului a ajuns. care a trecut episcopiei romAne. aur 62 fil. PARTEA CATUEARTLOR iN PASTNAREA $I h{TARIREA CREDINTEI ORTODOXE. 60 fil' Degi procesul a fost cdqtigat prin sentinfa datd de Tabla regeasci din Budapesta. Averg mobili: 4 miii de grdu' 40' miji de porumb. Banii de mai sus s'au cleltuit pentru nevoile mindstirii.

"ao*ua" n".Dar nu am decdt un suflet pe care eu il pdstrez pentru Dumnezeu din cer gi nici o putere omeneasci ntr-l poate lndoi"'' Credinciogii ortodoxi din Vinf ui de ios declari ctrrajos. care era gata si aducd orice sacrificiu pentru pistrarea ei... zice tn 10 Febr. iilologie 9i Eucuregti. ':::::::T :'". nu pot sd se despir{easci de preofii lor.Se supun crdiesei in toate lucrurile lumegti 9i sunt gata de a-gi pecetlui gi cu sdnge credinla lol dar cum su' fletul aparline lui Dumnezeu.2 fati de credinfa ortodoxd au sidit-o in su' fletul poporului biserica cu slujitorii ei preofi 9i cilugdri.. cine gtie ce ar peti.. nu s'ar putea sfinfi de vld-' dici gi apoi Romhnii nici nu l-ar primi.. lv$. Dar daci ar vrea criiasa [Maria Terezial sd mi-l ia.. al XVIIL I. 387 ca si pldtesc porfia. L456. gi de aici e qi strdnsa 9i intima legdturi intre turmi gi pistori.Acest cojoq pe care-l am pe mine. p.""! I CALUGARIT LUPTA PENTRU CREDINTA ORTODOXA o. ei nu-l jerffesc nici unui om pimdntean 9i nu'$i pirdsesc legea veche de dragul nimSnui. chiar gi cdnd rnrii individual indr:Ssneau s[-gi piriseasci legea. sunt deajuns pentru a dovedi aceasti dragoste de lege romdneasci. Trei declarafii din trei veacuri deosebite ficute de 2 striini gi 1 romdn.-"' Un iobag cuprinde astfel cugetarea gi simlirea pdturei tirdnegti din Ardeal in veacul al XVIII'lea. i-l dau Cu aceste slabe mdini gi picioare gi cu trupul me:I am lucrat zi gi noapte r Xenopol in Revista pentru arheologie. indemndndu'l la lupti aprigi penhu apirarea legii strimogeqti striviti prin toate mijloacele posibile de mulfii ei dug' mani indeosebi in veacul al XVIIIJea. a. ci patriarhul l-ar excomunica. gata si infrunte orice pericol 9i risbunare cu prilejul luirii bisericii lor dela preotul unit: . Cilugirul misionar catolic l\Iihail Szdkely. putea perseculie nu-i indepirta. n'am ce face.Religia si 9io schimbe din temelie deodati nu se afli nici unul [e vorba de vlidicil 9i nici nu s'ar invoi la aceasta. 2l{-15.. Amintim cdfiva cari au avut un rol important in luptele religioase.. unili. Limudri noud ptiuitoare la rcuolufn lui fforia. 19e0.. Iubirea rsforri VII.' Episcopul calvin $tefan Geleji scrie in Sept 1640 principelui Gheorghe Rakoczy l-iu cuvintele: . I. Istoria desrobirii religioase a Romdnilot din Atdeal XXIII in sec. 2 Dragomir.RomAnii mai bucuros sar in foc decdt si se boteze de biserica latini". pentru a primi allii. Sibiu. 'Mete1. care dupi ce-gi pierduse vremea cu propagandd printre Rominii din judeful Hunedoara gi Banat. rnasa poporului rinrdndnd nemigcat5. Ele sunt ale criiesei gi de ar vrea si mi le ia. p. 161-2. Sibiu. Cdlugdrii au exercitat o influen{d extraordinari asupra poporului romdn ardelean. 1859. care l'a zidit 9i l'a riscumpdrat cu prefiosul sAnge al fiului siu. intr'altele: . p. Legea oriodoxi in cursul veacurilor se contopise cu intreaga fiinln a Rominului. gi egind futre ei astfel. xxI ..n'. p. ca si-gi clovedeasci astfel stiruinla neclintiti in vechea lor credinld precum 9i fidelitatea fatd de stip6nitorul fdrii 9i fafd de Dumnezeu". e acum al meu. c6nd era siluit pentru credinfi: . ci mai bine vor muri. Pesta. care se poate confirma gi prin alte multe mdrturii. ' Uj magyar muzeum. o de care nici '". gi urm.

ii iegea inainfe.our" pentru rniiostenie' apoi prin dileriiele tt-q{ut. il considera 'ca un co-bordt din cer* pentru mflnfuirea ei' a Din Siligte a-plecat spre Sibiu' dar in drum ll' pag' 1T' febr.:.sfAnt'.it. . Atos. unde n"io irrt""pret vorbegte nufrn pe acest venit din toate pdrtite s5 vadi 9i si audi pentru adinci durere . cari ii serveau de tllmaciu intri it"afatuu. i"e' iisurion Sarar' xxIV t2 r Vezi gcrisoarea patriarhului Arsenie lvanovici $acabent iliu t'-:^ 1895' rr .$TEFAN METES Cdlugdrut Visarion Satai' . sirutindu-i inger ittg"i"*Ui6nd in iafa lui.l4|la $aguna.-ei ritiliblogtei inasAo. cei cari s'a..in croafia 9i Banat [la Hodog].n if"t" fdcute de nepopii uniti n au nici o si intre in biserica . In Ll Martie LTM ca mare alaiu poporului inDobra. cSci vor pieri in osdnda de valoare .sfantullt teloge" merge--la Deva' zile' In tot apoi la siligte "ti@va 9i drumul acesta. Q*cu oarecare girefenie 9i iq!_"g9eg1illtS-gppciqle' :*.*teem. populare' 9i din cili9i toriile lui printre diferitele popoare din Orient' apare deodatd romdneascS' fdri sd cunoascb limba nein rniilocul Rominilor ardeleni insofit de trei pe unde gustori .il gt botezul copiilor'' N'a -voit lnita din Dobra. spunand ci'l opregte Maica ?ot' i se nului.i1' fiind se ia lui Visarion un interogatoriu' in 27 April' Ktein' Din risprezenl Si episcopul unit Inochenliu xxv Clitorul mdnfustirii Sf' Treime din' Blai: episcopul Inochentiu - ru .pu$i in inchisoarea din acest arati. stiri d. f.ro". -K-11. de-v-re'o 30 etc'' Eeguqq pe *ofia lunre: la lerusalim.greci".. Sp. multimea f9"-"""te de aparit'u gi 6"rrr''cic mina cuvintele lui.Cilugir sirb' ani' umblase '1 rirpit fArA irulti invifiturS. care-i sti necontenit in aiutor 9i zilnic 1.. ci simte o veci. Viena' scriiolruttiothul sir:bescclin Carlovi!' care-i ddduse o minX. o... :_jL'gqRT jgggIlgJA-'-9ryIr9RTtoi! 'fost arestat impreune cu cei trei negustori $i -duorag sesesc' unde i . Dela Dobra. tsiiria biseticii ortodoxe' Caransebeg' z Pe lars ta Bod.

in multe povegti. Insemndti de cronici ale cleticilor din $cheii--Bragouuluii p' ln Bulelinil Comisiei Istodce a Romilniei. modii pi-i ingroapi fird prohod gi firi de mdngiierile duhovnicegti. IncunjurSnd bisericile gi pe preofii unilr. Procesul episcopului I.rnul uI i'a indemnat si primeasci una din ele' Din Sibiu Visarion. in unele locuri.rt despre el. care a invifat in contra unifilor.a fost 11imis' sub escorti la Viena. degi a fost scurte.Ori unde pitrundea faima c5lugdrului. Romdnii se lSpidau de unire. din Ardeal. t Migcdri violente se incepuri in loate pidile contra preofilor unifi. poporul nu merge nici la biserici. xxvlt . asupritorilor fdri inim5Intre aderentii imediati ai lui Visarion ri se citeazi vre'o 20 de preoti din satele din iurul Si' biului gi cilugdrii din schiturile Arpagul' de ios'" t forga. a rescolit conptiinta lor ortodoxi aga de mull batjocorite. p 1 Bogdan ademenifi de false gi irealizabile pron'risiuni. c. ta indemnul lui. ci tofi gtiu. Aceastd l-auscosnoapteacutain6dinSibiucusolda|iim. Brftuis Valachorunt Transyluaniam incoientium hisrorir.rra deosebit6. z Bod. si vii vorbesc despre intdmplarea cea noud.. decit ce spune contemporanul' c"onica" prect din $cheiul Bragovului. care scrie: [Clain] la acest pustnic'' -$i mergdnd acest vlidici multe intrebiri au avut pentru unalie. Iati cu ce cuvinte triste deschide episcopul unit Klein si' nodul sirr din 6 Iulie 7744: . la o mindstire papistigasci 9i acolo s'aui sivirgit. dovedindu-l' ci sunt amdgituri. gi catolici 9i ortodox5. xxvl lIlr._rrtj. nu se servegte de preofii unifi. cupringi de rdul unifiloa au inilfat ru.a lSsat urme neagleptate. I Scorei.Dar lSsdnd la o parte acestea. avdnd ei cloud " religiunl. nu fu primit 9i ascultat nici episcopul Klein. imbricati. gi l-au dus'la fara Bavarii.. .2 Preotul calvin gi istoricul din veacul al XVIIlJea. fird si se fini de .. copii gi-i boteazi prin femei bitrine 9i se intdmpld gi alte claune spirituale de felul acesta'.ti 'urr. N-Clain.care a avut dupi Petru' Bod gi o discufie cu episcopul Klein. . Duici. pe care unii () pdrisiseri situafie ne-o infdligeazi revoltafi toli factorii cu rispundere. ingiri ceva din trecutul siu Pe unili nu-i ataci. in Siligte. doar atAta spune ci legea lor' o ufrut"re dela cretlinfa ortodoxi. s'a trezit in ei dorul de reactiune contra. Un val puternic intorcea poporul la iubirea vechei legi romdnegti. gi Porcegti. ca de obiceiu.4. Nu mi indoiesc. XtI' Bucureqti'' 1933' l8' t Bogdan Duic5. Ba se pldngeau gi se tdnguiau cdtri tofi. bisericegti gi politici. ? cap. $i vizand impotrivnicii 9i socotind ca se nu se faci vre-o tulburare intre oameni. 1696. Caransebeg. 9i auzind vlidica mult s'au miral" cunoscand adevarul. cd in curs de atdfia ari. la o' cetate' pdrite. p. o. 51 pi urm. la Rusalii L744. un cilugir.vre'o 2luni .r*"'Copfgtatu pus la [:KuffsteinJ.23-4. unde dispare firi s5 mai' gii* a". ce tulburare a pricinuit in popclrul nostru. ei refuzau de a-gi boteza copiii gi de a-gi ingropa morlii prin mijlocirea preofilor. 9i acolo l'au inchisoare.tuErrs cAlucAnrr luprA I'ENTRU CREDINTA OpTODOXA punsurile date se vede ci era un om firi invita: gters'' i. zice privitor la migcarea pornitn de Visarion:t . Petru Bod. Fericit va fi la Impirifia ceriului*'' Petrecerea lui Visarion intre Romini. . Lb.

care cuprinde.aprecieri ca aceasta: 'starea clerului tn mare pri' i=uao* acel fals 9i inqeldtor cilugir p"io opu"" sa peric'loas'. din L0 lulie 1-745. 9i se ingroapi fdri lumioi gi firi cruceo-' Cu toate misurile drastice luate de guvernul ardelean. cum pot Rominii s5 -se prenumai ci a dat na$tere schismei' ci a creiat pitotioau"i greSeli 9i secte blestemate' aproape progdne. o porunci orgaceau sub ochii sii. a sedusci unele. intru atita valahimea proasti' 1*.Poporul romdnesc a alungat pretutindeni pe preolii uuiti 9i acurn se serveqte de preoti . 148. incercarea de'a "eligia ce lplica fafi de ei mijloace mai bl6nde' Deoarece fut" atit de mult la cuvintul unui atdt de ticilos gi mizerabil vAnturi tari"l Clerul unit.. u""usta. cdt . *t"lic ardllean' din 6 Decemvtie'L744 unit gj"i. iar in biserici nu pot si intre nici ca nigte ii--nfi mireni. XXIX I. 9i r6ndurile urmitoare: 'Un striin cu nupripagit acum in mele Visarion.t p"eotii. . Exceptiune face numai scaunul SiUi"tui. Sunt intre Si au aceia cari se laudi cu "i tec{iunea Rusiei"-' gisinr Aceleagi constatiri tragice pentru unifi le gi intr'un raport. ce-i drept. amSgitor.ale reginei' curentului antiunionisL a adresat un memoriu in care cere misuri aspre contra agitatorilor' Acest a stanemoriu e insotit de o caldi recomandafie care in .oRTonoxA CALUGARII LUPTA PENTRU CREDINTA un giciuni 9i au slvfirqit mil6 inzidar' Impinqi de in ales iui i"f".. Hunedoarei. Guvernul se -miri. s5'9i curefe bisericile' irri.ai."t. o.gi-n. ci pier ca vitele. in 6 Mai L7+4'de pe l6ng6 datoria nelor administrative.i. in care 'spune. astfel. ci unirea i .i"f pe preo{ii unili sipatr vatra 9i scoteau pepadimentul irarrtri ori aducincl api multi spdlau sivArbisericilor gi incd 9i alte lucruri de aceste cari le dicta furia oarbi a superstifiei lor ..Guvernulardeleannelinigtitdecelecesepetre. t@. curentul nu se putea zdgdzui 9i micaora in intensitatea qi dimensiunile lui. s'au apucat in unele locuri' mai apoi alun.rutui rominesc i 1hago6rr. P. pribeag.niJ"fi"a nestatoruiq simplu 9i prost nu pop. S a fdcut. dar 9i batiocoresc' in tot chipul' catolic6. in loc si fie tocmit. 2? ane:re' xxvlu ..I nu"" cu desdv6rgire distrusd dincoace de Mureg gi Tirnava-mici.sate intregi nu mai dupi cum se spune' si frecventeze bisericile 9i s55i recunoasci ""!u. -. cq aufostincredinlatespreexecutareprotestanfilor. z 16i4. astfel inc6t a acum abia a mai rimas a palidi speranti de putea impdca poporul acesta cerbicos' In aceeaF vreme insi preolii unili sunt alungafi. sub grea Romanilor de a cerceta bisericile unifilor pua"upta. cari nu numai cd func{ioneazd' o"pedepsifi in parohii. virzdnd' proportiile crescAnde . al rominului relegat catolic Petru Dobra.schismatici". au stricat mai mult.. unde abia prin arestarea citorva corifei s'au putut pdstra preolii unifi in parohiile lor' 'Dar po' porul nu mai cerceteazi nicSiri bisericile 9i oamenii nu mai mor. despoiafi 9i prigonifi. ln 34-5 no. ca aiatprin a emisarilor sii' afurisita gi-J""e"" fu arestat rnspdndite pe furig tn sinul i""etat""e "..- degerte'. 9i aceasta neputinfi a oficialitilii aduse aspre mustriri guvernului I lbid.

. XII. p. 2. 1.1?5-6.a inceput a zidi biserica [iar nu in cetate. Alba-lulia [Bnlgradf. mitropolitul Chievului. ed. l6ngi zidul r lorga.sd o risipeascS.gomir Pitarul gi a letopisefului romdnesc pierdut ne :spune ci Mihai Vodi .Mihai Vodi cauti si-i ridice 'autoritate. dupdce scipase de porunca . Sifuafia lui aici era foarte modestS. Sibiu. ci la marginea oragului. lS2. -1- . pe baza martorilor contimporani Hrizea Vistiernicul gi Dra. II. cum spun gi cronicarii unguri din acel timp.ti din Transilvaara. pe valea CerAbrud.Mihai Viteazul se agedecenii de a cuceri Ardealul zase in acest orag un mitropolit romin. Inainte cu vre-o doui . clidindu-i o bisericf. ' Al JUDETUL ALBA-DE-JOS. : 19X5. ni{a. Pela 1ZS0 ortodoxii au intemeiat o mici ministire pe locul pociovaligte.. ca nu cumva cu schimbarea o"u-ilo" .Studii gi documente. gi ministire. a Meteg. I. MANASTIRILE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA.. p. Adipostea un cilugir pe vremea episcopului Dionisie Novacovici.de distrugere a generalului Bucow. p. 2{6. vrednice pentru reqedinfa unui vlddici ort romdn Cilugirii adugi aici au ficut mari servicii Domnului rom6n intru stipdnirea acestei provincii :rominegti. Istoria bisedcii rom|ne. Petru Movild. 1919. glaj. Piic$anu ln revista Cultura cregtini. inci in 1596.I.

Mdndstirca din Alba'lulia-lflaiert' o?_ r I _z- . In '\'incioele ^l:+ 1 t I" !..iix ort' ai Braeovului r"-lllli:*'ffi:''?-4"'rl'nuttt H'[ii: : . ?.t.'n:lTl :-f:i-Ht*S....?.#/"'fiffi$#"ir"iri"-rulia"'' .":acc'Io :::fi' lre cel H.y::-:?. "iintiritr rorur lui o. ci 9i al poritice bisericeqti in capi -sau diferite insarcinnri secolul al XVtrI'lea' dii i'i""f"f"i tala oficiala " 16/b >ava rJrquvv'---1688*?::t'"T?.H #:'#Hili*'$:il:x"i? au fost citrd tati'tn*' a* scogt -Cind fost t'antt.l':I'. 18ee' p' 27' fig.X*^'-:::.H"fftilI aio vinlot u.:. In 1675 iB protopopul Ioan ui'"'ita ei miindstll".r*n"J".t't:"#t.:'*:if iJJ$*. -q'.\ daf*ad Ia ministire"' .i ffi1 us??.-.iff.J.i " smerit' bineticdepiscop u" uu*"?'"ioln''ua't'ut "* toriu sisfdnt a fost nu numai veac Ei mai bine mitropotitilor 9i cblugdrilor nare.!]..i..: .. :J rrrSnistireu ortoaol-a Jr" CumoartealuiAtanasie{i"t7t3dispale9i pe care o inillase Mihai Viteazul' iu*"it Ara'Iulia Clain in istoria sa slrune: "!'.MANAsrtR| LE rlqY4YlJ1.'.f t.. t s..*r n"*i lui David"'' "-'l-*.'i'uiouu*'' "r'rsixj.?. ff':iiil: :#::X."J"J:. b7' cipariu.]-!A |---t:-F': "' * s I Lv AN I A ceteri i"*.-"i:?:. ci 9i de "Jut"ti "t veneau din Principate cu celorce localnici."n j I .' p.l.. iari cu sunetul surdela toate tffil$ cuvdntul 'aoatti"ei' ur tobuG"' au arbtat t"iiltilur-ii lelor u' cronic.jJ ffiU 2 6' t+5.cat au risipit coperigele.tj:':l. Acte gi tragmente' e' Braeov' B tstoila r**r..o--ry .li" i: i. ..T.^ itrl.1'"il... ro.n"i.-":i'i" inchilicagtrt cie1i..'ji.11..."nH:..":i:od?:hii#'ii.'. t.r"#il"aui' ru nurnirea de Mi-tt t$"d Belgradu\i' Apafi ii cere -sd f'acd I re'qq -'""J.".i:1. dat-au D"t".'". ^.'*"'...ll "r i i I l ff I ?.

3f-r6.' dintre cg" Bucur Spinare. pentru a susfine cu ele minldin Bilgrad. .r* imp5rdnduit au ratul Carol de zidirea cetifii Belgradului 9i . cari aveau griia sufleteasci a clgdincioqilor din parohie 9i a gcolii . ed II. ci gi in vremea episcopului Atanasie au fost mindstire.r Nici tnogiil" mindstirilor distruse de Bucow dela RAmefi gi Geoagiul de sus. P.' fierul indislrensabilJ April. atdt Aaron cdt gi Rednic. se vede din iscdlirea unirei la a' 1700. care 9i dispuna sir i se dca 0t) nriji rle fier clela minele clin Hune' Pentru sus{inerea acestei mdndstiri 9i a Scolil din ea.315 gi n. a 9i 'ridicat una cu un turn frumos* pentru 12 cilugiri'' In 30 Oct..episcopiei si-qi mute re. carea mai departe s'au lungit 9i infrum' se{at rlin alutorul unor credincioqi".. P. f]anii iice. 1855.care avea 3 carnere una pe4lru gcoald. " I tbid. 17&t: . era Gherasim' Pentru sus{inerea acestor cilug6ri impiratul losif a asignat in 12 Decemwie 1782. 1-3. P' 3{0-1. n'au putut ajunge in stip6nirea episcopului Aaron. cn z Mai pe larg tot de Sanuil Cipariu. p. acolo se adunau 9i soboarele precum am vdzut unde am griit de Sava II [Brancovicil.Egumenul ministirii. l(Xl. cu p. o..Arcn 1i D. Astfel n'au ea decit 2-3 cilugiri. -4- -5- . .tia prin $tefan Istv:rnovici din [ara RonrAneascS.' gi Singitin si fie silifi s5-i dea lemnele necesarc iin pidurile lor. p.. 5 Cipariu. p.3?9-S0.. 18S6. Novacovici. Treimi 9i seminarului Bunei-Vestiri din Btai-l Episcopul Bob 1 Bunea. s'au ficut rnerepere gi nu se aleser5 cu alta firi numai cu beseareca cea slabd..Dupi moartea episcopului s'au apucat ca sh se dea 13f)0 fl. . Cronica Rominilor' Gparirq o.bdg6" aici cilugdr pe sicuiul Ieronim Kalnokiu Pentru clidirea aceasta ceruse aiutorul lui Bucow [in April t7621. o. lU-?. ll5. Treime. P. p. au ficut toate sfor' fdrile ca si cumbere mogia c]in Oarda [lAng5 Al!aiulial cu 6ffi0 floreni.c unde lrebuiau s[ vind s[an{urile ceti{ii.dintr'al siu au zugrivit-o"'' Tot Clain zice: . Mai tdrziu. s Cipariu. spune S.#. alta pentru invdfitor $i a treia pentru servitor. " 2 tbid. episcopul unit Aaron din Blai se hotiri ca la Bilgrad sd construiasci o noui ministire in Maiert unde.2. Blai.ASa mlnistiri erau obicinuite la beseareca risiritului gi inci 9i in Ardeal in B6lgrad au fost a S.Clain. Doqtat l III. Bucuregti. c.care se stabilise in mdnistire in 1772. Ibid. cdci au fost ocupate de episcopul "iirru latin clin Alba'Iulia. p. 318-9 n.. la 1767.' Nici intervenlia [din April 17631 a episcopului Rednic n'a dus la bun sfArgit in ce privegte averile celor doui ministiri pentru intreputut finea in tinerea celei din Bdlgrad.eclinfa. suma de 600 fl' din arenda anuali ce trebuia episcopul din BIai si pli' teasci din folosirea mogiilor ministirii Sf. t-3. carea pica tocnlai l. carele rjre acea vretlle era epilropul Tipografiei episcopegti.{gnI METU$ MANASTIIiILE ROVANE$TI DIN TRANSILVA: i { . P. 1763. ca ortodoxii din Mag. dar fdri nici un rezultat. c. Bunea. 314 n. apoi dela regina Maria Terezh doara. dupd L76L.. p' S-90' fi p' 137-8' Clail ln $incai. mici 9i intunecoasi din Maerii Belgraclului.. Acte €i ftagmente. o.

"**i ingoup"t irrinrtrl elriscoir unit Atanasie' cle aici era Atinti1' .6hi. iu cultul Cilugirii si fini cor in il.-* avea numai un cilugar' . pentru cilugirii aiutdndu-l . dela Figdra9 ta Blai' a qus pe cari mbnristiri . Spiridon Farkae pentru Min5stirea e foknitl azi ca locuinli ei c unit clin i\'iaierii Albei-Itrlii' in elriclina trimite din Blaj.fij" de "-..cit gi in dieceza.in .19lJ' p' $a-153' pentru terminarea ei' asigurate mijloacele necesare din materialul l-a *ilizut ru "ainciil'e curlii.Episcopii unifi' indati ce li s'au o ac$une solidat mai vizibil sifuafia.i." cuviin[5 mai mare'pe Dumnezeu' Si faci biserici. si laude-fo"t""u ale diecezei' misiuni. au inceput si creascd pentru infiintarea unei m-inistiri in care autentic Ial"gt"i in spiritul catolicismului.r. "e out"nii baronuluiconsistorul Kemeny iau dii-# din mogia mindstirii Kem6ny'' lui scrie in chestia aceasta' in 31 August' 3.celui mai pro' Pril au iisciptini 9i solidaritatea religioas5' noui ostagi credeau si converteasci . IVouacouiglne. 1772 qi !774 lungime 9i 62 lifime' La li t"t"""ifan de 84 stdniini care se plinge con1772 avea egumen pe Sofronie' Gheorghe rittot"f"i din Btai. -epitroi.prin .lor sn aduci in . ooii construcfiuni.t*.. p.' In 1765. il transfereaz'La ministirea din Ruqii .ftcopul nu poate merge do apere de 'iascd dieceza in timp de vacanF +i si invefe poporul .schismaticipi eretici.dinvenituriledomeniilorepiscopegtistrinseintimpul dupi moartea cand scaunul "oittoputc a fost vacant treaci Iui Pataki.".t iiicintiu M Ktein' Blai' i902' p' -14' .1A N.t f.e jos.nooo..nistire de rit s.ro*it St' t"eimi 9i catedralei' 'n a avut norocul s'i le sfinleasci el' deqi se ini(aseri 'unoo"o" numai prin silinfele sale' pe bula paa) Mdndstirea Sf' Treime' -seBazal gribi si ceari ipali din 1?21 "pJt"op"f Clain si ridice o mi.dela Impiratul t""of'la L731' voie' bazilit3ll c. I : I I I I I t i con4..iSTIRILT nouAx rgTI DIN TRANSILj/ANIA-- $TEFAN MEIE$ cdlugiri: tollifiu Vila mindstirea din Bilsrad'' ....i.i.-.Blai-.Ince la 1722 episcopul cu iaga"uf s'a gindit la intemeierea unei mindstiri i""Ujt"ni. I I i "iiwr'qi- -o -l- -6- .Egumenul rninlstirii pe care Jpiscopul unit P' P' Aaron' in 4 tsahomie.d" ..j{5' Cuttura *igtini...a da. Symbolae ad illustnndum historiam ecclesiae otientalis' f.. 1885..i in iubirea fafi de !"g"? strimoqeasci-gi inspiratd dela Viena 9i de dugmani contra noii legi loanPa{aki din Roma papali.. cari se manifestaserd aga a. in 1784' doi r. .iti-""acestlr Rominilor.se formeze 'un i"i a"-""pitul de tanonici' la atit Seseditnls' . Qeniponte.. -riSz. P' 533 no' l' 13 I Bunea.ari .p.Clain' SAnrbbta d. pentru careEi sbnns-e o parte din neavind "aritn*i materialul rr"r"ru". Itt.ruiu ri dumnezgelu si'se poati dumnezeesc ."i" mai depirtate finuturi personal sd cirmu.'U'*up"t sdu'Inochen{iu popor pentru ac{iunea rnai stiruitor' 9i rnai pre{uit t{e mutindu'gi regesa cu nota nrai prono"1uia nafionalS' bazl' aici runei li".""'tu aio ailu"itele finuturil [Saytut Flgirag' constati lipsa unei ministiri 9i regedinfe inca o parte 1i-No"mvrie !732' intt'altele' ..oirit.bisericii . sa-54a gtoqiA sinul cn11if i91"..f-.". Aron 9f D....I. ua"le ""-a de 4?9g fl' 29 cr' si . dar I Rafiu io AnuaruI lcolitor din Btai pe IglI-12' P'LV' r goiu".vlidice$ti Micu .

Din acest domerffi-fdceau parte satele intregi: Blajul. .In Viena se incheie. Acte sinodale.il.Acesl plan a fost l:riri-qit. cilugiri venifi din. q[-g$ieglc6 docu-4qentele relelirze"la drentqile clerului g.e17371 9i aici tre]:uiati dinfa si muti la Blai [Maiu -clidiri atAt de necesare acum inilfate cele doui Clain conscop episcopul 9i importante. 9i duu -GuAa cler-u]si. in 30 Martie 1738. cari le au nrindstirile latine din monarhie. c. Episcopul si nu poatd cheltui nimica diu suma colectati dela cler. unde clerul. regedinfii gi bisericii catedrale din BIaj cu arhitectul curfii impe- difiile urmitoare: ' 1. Tiur. TArnavei.Averea rninistirii si rimini neatinsd. $incai. min5stirea trebuie si susfini 1L ieromonahi baziliani de rit grecesc. gi clerul si aibi amara decepfiune de a nu se putea a_6C}"ii" ' Moldovan.'gi nu va trebui si se mute din un loc in altul.:rc! r'e. cari stribat tltfu< ? fara ca se'si"ice .. //. Si nu se primeasci in ministire vagabonzi-.t. Pinade. cu venit anual de 6@0 Lei. iu'*btttut ta "et nu $e mai incredinfeze aceste documente la strdini. Z In fiecare an si se cheltuiasci mai intdiu 'suma.. Cergiul mare.edinle in Fdgdrar. ImpiratufCeilbf ili 21 August 1738 ddruiepte domeniul Blaj.. 20'alqr. $ona gi Spini din jud.Principatelb romAne. contractul de edificare a ministirii. dupi moartea episcopului gi nimeni si nu poatl intra in acel locag spre a configca ce are.433 fl. -E- riale Ioan Martinelli pentru suma de 61. v . suma necesari edificirii unei ministiri gi regedinfe. p. t8?6. si invete elevi din gcolile Blaiului astfel. 93. Blai. . '.. Minirade.36 crnecesari pentru zidirea unei nrinistiri 1i le:.000 fl.suma de 25. Spre acest voace clerul pe 26 Ianuarie L73& la un sinod in BIaj. ce-o di carnera aulicE pentru clidirea mindstirii gi numai dupi aceia partea oferiti ' i de cler. distingi prin erudifiune gi cunogtinla de limbi. pe l6ng5 cgn- folosi de ele. pentru cari mdnistirea mai plitia Si spqsele lor de cilitorie Ia Roma. Iclod.000 fl. . " /'^i* -9- . Spitac. 4. Venitul se imparte in 2 pdrfi: 3ffn Lei pentru episcopuh gi 300O Lei pentru ministire. 3.$TEFAN METE$ MA\AsnnrlE RoMANEgrl DtN TRANstt-vAlirA in caseria Statului din Viena. se oblig5 sd dea in 5 ani . n . Veza gi Ciufudul din judetul Alba 9i pirfi din satele: Sdncel. Miinistirea si se bucure de toate tlriviiegiile lil:ertifii gi scutirile. 5.4. Cronica Rominilor la anul l7$l. ca reprezentanlii natiunii. pentruca tofi si aibi garantia. Din'cei 3m0 fI. ci numai bnrbafi unig qi cu viafi curati. Petrisat. episcopiei gi mdri5stirii BIaj. In Ianuarie 1733 se ficu un proiect de 44. pene cdnd nu vor sosi literile fundafionale ale Impiratului despre dotafiunea episcopului gi intemeierea m6nistirii gi pAni cAnd episcopul nu va fi aritat gi clerului aceste litere._ ci mdnistirea 9i episcopia se va ageza in loc stabil.qfiunii. precunl se intdrrpli cu :rvcrea episcopului mort.nni fqtevil romdni greco-catolici in seminarul mindsiirii gi 3" alumni ieromonahi in Colegiul Propagandei Fide din Roma. Blai qi Petrisat gi celei episcopeqti din Mindrade. pdni cdnd va cregte la. Pidurile Ie folosesc impreund pi se dau lemne pentru susfinerea morilor cilugiregti din. t^ grecesc Ai ^ !9tr'Ansa sa-!U-se!*{I!q9e!gi !"qln-a! -Eggt= liAq1-dg*ritul ongnbl*Trei sau patru ainte iatugari si formeze capitlul episcopului.fd..

sd nu se dea". si fie ingropat in nridistirea a ePiscopalui din exil cere a iefiialat. astfel 9i zidinea ministirii a trebuit si se prelungeascd din lipsi ifsgpgnq*lq ryfgSLfg vara174 St te"minindu-se abia itt lttlie 1147. cdci in 1745 a tr9. unde a fost refinut pini la de bani. cum adeci iumitate si se dea la s[ Mi' "haiu. finut in Blai. cf. iirr restul cie 2028 fl." t lI' p. ed.o el.Mihaiului de -pe aceea inci pe iumitate acei galbeni a'i strflnie pi a-i administrilui im.vizitatori circiluitori" pe pro' topopii: Gheorghe din Juc Ai Nicolae din Balomir . ci ar vrea. Acad. o Claic pentru iitemeierea oragului Blai..guitoriu. asistafi gi cle foria brachiali la nevoie. in'ir'Lr irirr"tioiil" clerului gi poporului in favorill ''. iari cealalti iumitate la Anul nou cietrlin sd se dea in mdna aceluiapi perceptor. intors acasi. vierii. lZlS: -August 2 Moldovan.. iar iumitate [a Anul nou.Ministiri". II. In afari de aceste chelluieli nirneni sd nu se atingi de celelalte venituri in timpui vacanfei sediului episcopesc. bine gti Frifia Ta. spre zidirea sf.$TEFA\ METFS r\ANASTIRIT E nOUANeg'ft i). Acte sinodalq "utnili.tr 3 ieronlonahi la Roma.Clerul 9i poporul 'sirac gi siricit numai in burs de mai multr ani a putut achita toati suma de 25000 tei.opul clain zidirea . ministiri .rn5- deoparte si apira fafn de Viena necontenit binuitoare 9i de alta ficea toate sfodirile si mireasci fondul pentru clidirea cdt mai repede a ministirii.son- si gi perceptor. 116-7 ao. In finuturile Bnagovului. corcspondenla !g+ p. clerul intre altele cere se se giseascl mijlocul de a impiedeca pe domnii de pimint gi alfii si mai opreasce.do mai poati vedea..La sinodul din 25 Maiu 1739.ff :Tt#".N tOO1511vA\IA ca de aici I iese oameni -invifafi gi cuvioqi pentru a protlaga cu succes gi bun rezultat unirea' Din venil'-irile rnlnistirii sX se cheltuiasci nuurai susiinere:r cel. 76. in mina Prea C.Vicarig l{itles. pe rinduitul terminus a Sf.aruncafi. p.rcelei sfinte gi durnnezeegti case.preuni cu restanfiile anilor trecu{i.1)entru galbinii adunali spre zjdirea sf. cari nici ei nu se {ineau de promisiunile fdcute. unde vor fi rimas. '' rinea ridicar iocuoiu"a*' din trei pirfi biserica catedralS" avind o frunroasi priveligte. cd s'au agezaL Drept aceea in tot chipul si fii sdr. Picliganu. p. etc. Cronica Rominilor. : Claio scrie din erilul siu dia Roma. Astfel-in 21 August 1741 'trimite protopopilor sEi acest circular: . silit recurge la mijloace asl)re spre a incasa banii ministirii dela cler. in 2? Noem' 1756. t Presat intr'una din Viena episcopul. nurnind de . 533-r(} aici se di diploma latineaeci din 2t ln rouioegte la $ilcai. ceeace supira mult pe cei din Viena.:f #::. "Inochentie ttlicu Klein 1746'-1768. Roming Bucuregti. a miuistirii. sI se intrebuin{eze incieosebi pentru eCit'icarea rninistirii. 8l-86.'In rindul administraliei galbenilor. carlea vezi pe larg despre striduinfele qi gEutilile avute de epi*opul -10- -ll - . o. c. Invdlatul Samuil Clain.' Incasarea celor 25000 fl. care qi'a ficut r. aaul t?38. Fdgiragului 9i Orbai secuesc incredinadministratorul ui domenii to r 1e azistrAnge r e a b anilor iiscale Apafiane: Iosif Nagv. a catedralei. 13-26. promigi de cler mergea incet gi greu. Episcopul I' Ktein.pi""op buit se olece la Roma. ca din parte:r noastrl nici o pricini de impedecare. firi ca nefericitul . lui Bnnea. c5ffi epispe copul Aaroc.

fOZ-8.Moare in Noem. 17fi.ci nu era Alexandrinean'-' Acegti cilugiri au fost numifi profesori gi con.. Acesta cdnd au fost de doi ani or-b isegi orb invifase de gtia de rost tot Ceaslovul. in ea rnai inaintc pomenifii trei cllugdri [Silve. Octoihul Duminecilor..::1r. Bune4 p. cilugirul Gerontie Cotorea. al Precestii. proces eu Doamna cantacuzino.silu Caliani gi Grigorie Maior venifi dela ltoma. Al acestor fecior a fost ieromonahul Isaia Darabant carele sub episcopul Atanasie Rednic se ficuse cdlugdr la Blaj."S'au cilugirit cutare preot dela Sdncel ce-i zicearr popa lancu. a In olnistire camilavcd Destinafiunea mdnistirii era.In vremile lui Aaron era in ministirea Sf. Fiind lancu odinioari la Chiev. iard potcapiu gi camilavc5 nu purtau. Acest lancu intre cilugiri se numise Isaia tt 17621. Acesta ajutat de Aaron au fdcut ca cdlugirii numai cu bucate albe si triiasci gi si poarte rase $i potcariiu'Fi Alexandru Darabant . lisard uioistirii mai multe cirli gre. p 101-2. Acest arhimandrit uuit purta inci ic t?39. Tocma aga gi neamegul din Silagiu din satul Miniu. p: ZTI gi n. a doua a limbilor gi I Ciparin. n-nit adminislrator al prolopopiatdui rernut gi propagandist peniru unire. -12- -13 . invdfase teologia la Sdmbita-mareJ. Nr. Acte gi fragmente. feciorul protopopului Maniu Neagoe din Brogteni. c6nd era Ia Fiigirag. cari la inceput mAncau carne. ca se poati forma din ei preoti hardci*.$TETAN METE$ I{ANAST|R|LE ROMANE$TI DrN TRANSTLVANTA cL Arhiua corpului xll al fostei araare austro-u'gare clepozirat€ la r{stra din Sibiu. cf. a inv5fa gi pe prunci.p. 8711739. micar ci acesta de rost nu-l gtia.si geazi in ea epibcopul cu cilugirii. se aSe. ficea predicafii de se minunau tofi de el. Era acesta alt Didim. I-a LTSA au venit Alexandru Rednic.Cea dintdi se numea obiteasce" adeci primari cu 79 elevi. qi arhimandritul Leonte Moschonas.*:. Acte gi fragmente. 2. cari si.Intr'aceea rnai sus atinsa ministire ciela Slaj Ollgpclu-se ?n anul 1747 pela l?usalii. Testamentul nou.pre vremile acelea deimpreund cu muerea sa s'au invoit la cilugdrie. ' Cipariu. $i a ciror datorinfi si mai fie. s'a mai agezat in l7 Z. cegli gi avere de circa 635 Rfl.i fie de ajutor cu sfaturile intru ocdrmuirea diecezei. p. macar . 112. ridica capiful. gi imbricau peste reverende mintie adeci dulamd cu jder gi in cap chichie.. dupdcum la cererea episcopului Clain rAnduise impiratul Carol al Vl"lea gi papa Inocentie al XI p(ttrl . Treime Vasile Neagoe ft 17621.. apoi dupi Moisi Dragog la Oradia mare episcop*. -.-Dec. pEni ce se va putea cilugdria in mdnistirea de aliturea ne spune in istoria sa cele de mai jos:' .. de origiae grec din insula Naroq aderent al episcopuiui clain. Erau trei gcoli. c6t au tdlmicit pre limba romdneascS.Treimi: . gi Stia gi Testa. Aron gi D liouacorici. celce ficuse cunogtinfi cu Aaron in Viena. Psaltirea. In afari de cilugirii de mai sus Samuil Clain ne mai vorbegte de trei cari au triit in ministirea Sf. proprierara uoor sate figxrigene. Acatisturile a lui Isus. foarte bine se procopsise in limba slavoneasci. Rednic se ficuse cilugir Ia Muncaciu gi cipitd nume Atanasie. mentul vechiu. Pre acesta intru rm rdnd episcopul Aaron I'au pus dascil $coalei romane$ti [probabil a fost lnhe Constantin Dimitrievici 9i Petru Demeneki].ducitorii gcoalelor infiinfate in tZV de episcopul Aaron. niscut in satul Totoiu lzrngij Bilgrad. vedeniile sfdntului Grigorie. iar lnuerea lui se fictrse cilugir:i{i.

Din totalul elevilor numai Z) aveau locuinli gi mAncare in ministirea Sf.' Slujbele cilugirilor erau tmpirtite intre ei Ia 1754 in modul urmdtor: Arhimandriful teonte Moschonas era eclesiarc. av6nd25 elevi gi profesori pe Silvestru Caliani 9i Atanasie Rednic.. iar Gerontie Cotorea era .ispravnicul bapezariei" adecd economul ministirii 9i al gcolilorEl impreuni cu Atanasie Rednic trebuiau sd faci exortatiuni pentru elevii gcolari in Dumineci 9i alte Amestecul prea mare in chestiunile ministirii a pricinuit multe nemuftumiri episcopului AaronTot Samuil Clain ne mai spunel .n8-&J' il56-59. Grigorie Maior intdiu bibliotecarul ministirii.:"i t$rotii'"l sirbitori. lVezi despreaeeste qcoligi elevii lor studiile: Gpariu. 1898. P. Silvestru Caliani era arhivarul diecezei gi prefectul sau vitavul gcolilor. -pre cei 12 asesori ai consistorului iau intirit.$TEFAN METES MANASTIRTLE nouAxegrr DIN TFANSILvANIA ' gtiinfelor cu 74 elevi. AronSi D. adeci ingriia buna rinduiala in biserica ministirii. gi consistoriali pre Grigorie Maior.224'. atreia a religiunii.2tl .4. Brinzeu.. notariu au pus pre protopgpul Avram din Daia. Silvestru Caliani gi pe Atanasie Rednic.p. inspector saborului mare'au numit pe Timandi Fircag din Juc gi tutrrror au iertat vit'npotriva lui nile ce'au gregit "aodttt nvici.Agezdndu-se episcopul Aamn in scaun au . Gerontie fiindcd era vicariu muitor gi duhovnicul gi Atanasie ocdr- episcopului. z.*. Sibiu. Treime. mai tArziu v5tavul gcolilor.o. adecd a acelor ce se pregiteau pentru preofie.gi3unea. - . !5 :* li . Nova- Fig.c. "'i adunat sobor mare [13 Noemvrie 1754[ Inbu acel ' sobor au pus vicar general pe Geronlie Cotorea. ' It . Iildnlstirea Sf: Tftimi gi catedrala din Blai. erau indeslulali '{#ffii '#. P. gcolile din Blaj. avdnd profesor pe cilugirul Grigorie Maior [din aceasta gcoali a luat fiinfi gimnaziul sauliceul de azi din Blail.

cari fuseseri conha candidafii celui dintdi' la episcopiq dar n'au fost st'mifr nici unul din ei pentrucd osunt de un temBerament viu gi turbulent gi prea zelogi ln propa:Sanda unirii*.r'Prin runilalt .$TETAN METES MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA .Frof..-endrE Aldiiiu Mur{gan 9i loan lacob Aron: ramiroeihtsEiUtodi (fost 'calvin tn{lltef: 1761: Lebafiu Metz g loaa trocenlin_'dif{*.-ln afard de eei nuraltl et Feifoetprila qrrg! ctlugiireec diu mlnlrtirea Sf.'9. t. Satisficuft' cei doi c{lugiri ie lntorc'din 'Viena la Blaj. p.r::! . 3a mEstrat' cei ' doi cdlugiri gi episcopul pentru neinfelegerile dinhe ei gi si se:conformeze diplonei de intemeierd C'!he' 'nistirii.lgi Maior gi Caliani. pe unde aceastd porunci au urmat: ca cfllugnrii si-pi aleagi preposit gi s5 nu fie mai mare vicariul episcopului preste mdnistire.Nicdlae Ludogi pe anii) Utrs. . 106-?. ci omul vlidicului gi totul mergea dupi voia . e. La plecarea lorin Febr.profesirmea prescrisi'. Pentru . iar nu episcopul.-vicarul.'venig:'itin Tirile ronflne.Nitleq.decret iinpiritesc.Dsqtrd loate frlniiltlqilg lntrg cilugtuii rlin !-t1i 1". 1?57: Menas€ Meletie NeaSoe..l' tn i?S6: Fnrcirc dotcir Filotcir larlo.+i D. 'cererea lor .ftlt$li Neagoe ftlttUi tjltts: tjts8: Ale Ale.'uhn.*' De fapt certe au fost intre episcopul Aaron .9i cdlugerii . Tretme siib cdrnuire'a' episcopului ACroq. dar :nici cu aceasti solufie cei doi n'au fost muftumi1i caci .' p. )tl62z Nisolne Renetei gi Artode Macarie pepp [t l?t{i${tehte de 17@: Ioaii Silragi [bimia apoi in parohig ca ji Sineon ftii OanUaug.Chlugtrii aleg de'pro&visor pe.'da ordonat :o anchet[ 5ecret6.gi cilugirii Caliani gi Maior.Ei exrersinaFa preotildrlorto' :' .t' : Vraiba 9i ura tutre qilqgiri 9i'episcbptil:'lcir persisti. alegihdu'se un provisor care se poarte: de aici inaintb" socoteli desp"e averea ministirii. P.t Impiriteasa.=:-fi|- .n"imiiirie. si-gi administreze veniturile ministiregtr. larg Eqnea."S*qq. cAt au administrat din veniturile mdnHstirii. 'l'i: '':" doxi. Ibid. oifl 'Viena. gi apoi toti cilugirii albg. in 1758' ani. rcum ner'ibtori' segte pelarg Saquf. disprne ba'sd se . pe Silvestru Caliani totrpe 3:Ani.lui Maior gi Caliani si decid si puni capet acestor -neregrilL mergind la ImpXriteasa Maria Terezia la t'Cipqic o.+-. Doi au perlrit ordul: Bogi in 1?52 gi Endr6di tn flp.l Claiil'+f *tntru acestaqi"an l*?6AL - lr'' " ' ":'i tlS pi. din 9 Maiu.:' --]- .faci. 1757 dupiaceea ae 9i produc tulburiri intre .Cotorea nuera cilugir cu . 280. 19lf p..gi suU adtil vtidici Rednic. 'cf. Rafiq Din trecutul ordutui bazititan i Anuarut iasri&Fihr de tnudldmtnt gr. .t pl'iltri tiseiircii ipiianeotri:'Buils rrits.Icrlirrtl-aiii'i '-. unde Cotbrea trebui si facfi . la 1767 predi administrarea cilugirilor. aga cum e scris in diploma impiriteasci [din .i . .a fost ascultat5.i216'. rto'. Episcopul in urmi.!iPE. ceeace -a produs protestul. R Aton. vicarului Cotorea gi prepositului Maior. p.95t vezi .1763.studenfii' din Blai.esiune monasticd'. Blaj.'21 August 17381. din Btai pe anut rgu-r2.exclud din mtrndstire pe cei doi plecafi'gi nbsupuqi. in 3 fVtaiu 1759.. Novacour?l' p. un' raport despre administnarea averilor rdirhd' stirii Sf. Sosind la Viena.t tttl .. Treini srnftof.:'dttpd'bI de prepoziti pe Grigorie Maior pe 3 : ' i . gi episcopul si dea seam6. dar nu era Maior 9i Caliani.afrrr Macre.pe t''r r"'j': i r' ttg.cu starea lor. €erend spOriredUverii 'doati se se fhba mai mulfi ctlugdri in1u1:in5: -i cdgi stire seminarigti . se reipleaz*gi celelalte raporturi economice ''lntre douieniiil driis' cbpesc Ai: averea mdntrstirii. cat. cilugirii. Episcopul a administrat cfrfiva ani -averea ministirii contra literilor fundafionale.SPmDohe.aceia intre ddngii doi gi intre episcopul se niscuri impirecherl Cegti doi se duseri la Viena si puni -jalbi. xIV.

i. cu Sic6date 9i cu Maniu din Tiuriu au scris lui Atanasie: ci nu-l va vesti' Pentru acea insugi Atanasie s'au vestit' Apoi Atanasie in locul siu ldsind pe Silvestru Catiani gi pre Gerontie Cotorea. bate Dumnezeu' Filoteiu aceasta in cap' .-.ci Grigorie al zis: Nu'mi trebue gr tericit intru aceasta alutorul Precestil cd eu sunt Ata' il. micar ci timpla inci zugriviti [pictura a fost ficuti de un pictor oo "". Treime 9i pre protopopul dela Daia e*r"u* carele era 9i notarul soborului mare' Atanasie in acea adunare nau lisat pre protopopul a"tu gfui Ioan Sicidate si intre in adunare' pentruci n'au fosi capitulariu.a o"-ti "i" icaana Precetii carea au pl6ns.. indati.: .o .curtea episco".. A fi" * io" fngddui ci vor fi supugi . dus la Viena--." In locul siu au ficut iielect gi mai mare preste ministire 9i se-minariul iui Aaron pe Samuil Clain..." a purta coresponden{"desparti de olalta ei si e.In acea adunare numai impn-' s'au fecut..-.. ii sil"*tt "a "u si nu aibi fie sub usc.*r.Filoteiu. cari gedeau in... unul se aibi'grija se J" . " Silvestru nu s'au invoit deoarece el 9i era si se duci Filoteiu in .ootie.in IJJt""'"niscopului' Grigorie 9i Filoteiu' Filoteiu se desvinovitea' sluibe in be' "o"f" cumci hotir6rei.1765 pirintii din minislirea Sf' Treime' au inceput a servi lihrghie in biserica cea mare din ministire [terminati 9i sfinfiti ofllti in acest ant firi gtirea gi binecuvintarea numitului episcop Aianasie care era la Viena. fiind ta Sibiu 9i auzind numirii intru episcop a lui Atanasie.-. dupi ce au luat numirea au adunat la capitul pe toti cilugdrii din "pi".ed. zice c6 i. Atanasie au poruncit notariului ""au""i la cler de episcop numit.'*i si-De aci incepuii a se liia.sie.opiui.".ana"ti"ii. ta "" se tini unele iu de-ioti cilugirii incheiatd' -piJntele sereca din curte. altul de altele' giti si meargi la Viena.. De acolo Atanasie s'au.**l-Ii -1i mult nideide notariul Arrram deamaia"rg" t"iot" laceva. _18- in paresimi perrtru nul^ur. ca"e Filot"io toate le-au scris lui nasie la Vieaa' pe Grigorie inaAcestea foarte tare au apisat la cererea lui Ataintea imparatesel lmpiriteasa capul tulburirii si nasie uo oraoioit: ca Grigorie buni o.lget* .-----ffi Dl! uAuAsrtntr-E HouAringrr #--'' lIA. se .d"t..STEFA"I METE$ '.i'. mene si nu .opitii gi ascrdtdtori- srrpt inchisoare' p6ni cind ina' . iar Filoteiu cu cdlugiraqii lui Atanasie..""..i" Grigorie: au rispuns: ia sauxa .. Iari Atanasie.ti..I=llLvlIl numit episcop toamna impiriteasa Maria Terezia au A. In 1 Ian. de impreune cu S5cddate' in biserica ..cxia cand De astizi inainte chilie.. au'p"" .-:1. De aici [dela Cut]-merga"d la Bilgrrad in 30 Od l?ff au bigat cdlusir i"e sacuiul Ieronim Kalnoki. Silvestru 9i au voit si se finii "afitni"f sluibe. iar intea "pir..ir sluieasci in biserica cea din .. iianerjti"ua Sf..: au .".9i au inceput . ci notariul ""tt"asci dupi sobor cu Gherontie. gi un sArb} Dupd 1t"? impirecberi intre :ilib"i" Lisericegti'sau-intAmplat Grigorie q:l* ca Ge.isr.uo"lfe cele de cisitorie.726' 9i ni' se trimitl fu fvf-tuti"' "a fi" sub 9" el. Grigorie Maior. i" ""rtuu cum ar putea impinge episcopia dela Atasocotea iu"i".u "rL... cu Maior' "a-i i"t"f"ga"du-se l" C"Uu"i..

afain d1a tui toeatat.4t5. $i'care cum au venit la Sibiu. Bl'sale gi au a$ezat ca pe GErontie sfat sdJ trimitd la Sbdmb4 gi pe Silvestru Caliani la MEtiindi lca'acolo' cu o cale s'au agezat. -20- -21 - . gi arunre : tr rlufr. ll bdgd intrd cdlugirii mdrristirei sf. Deci ajtingflnd" ln "casele episcope$ti.. i-au pus in osebite locuri.'Dupi aceea 's'au agezat ca pf. catele afl6ndu-se:clitit de minte... Sub Redric a.in min6stirea sf..12I il'"i"L ci Ambrosie lnlr'o noapte a aruncil loate icoanele cllu' gdrilor . ay yqyat de acea ocard. pc care l'au ficut episcopul 9i vi' cariu.mdndstirc ta Strdmba. Sarrruil deia Sebig. unde si fie sub ascultarea unui egumen mojic."n . fostau "chemati". Treime plata .9 lipseascd de preposituri. p-r. +i'in toati'feara'Ardealului s'au vestit: ca nimene 'neci o coiespondenfd srib grea pedeapsi sf nu cuteze a purta cu el. Dupi aceea Gerontie se trdmise in.'ci voia el pre cilugdri pre r6nd si'i facl gi vicari'.. Maniu dela Tiuriu. pe'toti supt pazl. i'au ingdduit episcopul si rtr' *aie i" Blai.: lli al{i protopopi prietini ai lui Atanasie]."'" Dupi Caliani. Treime"'' '.rRAllllyart]{ _. de 200 fl. 9i inainte si 8. gi fu trdmis la Gherla.. pAnE lavenirea la Sibiu a:episcopului Atana3ie. o.. iar delg.. dupice au plinit trei lunl'gi jumitate in Sibiu. clci . unde in toati viafa si fie in'pociintE..$TEFAN METE$ YAI{IIIRIIE. Tieime'numai cu legumi gi cu ulelrr si:'fiiiasci.lrti cu litie.r"""*" . '2 ibid...Devel.'. Ci Gerontie dupd cdtdva .hrt" .u ---Sit"eit"" Caliani a scipat de surghiun.rugdndu-se tot clerul. hotdrindu'...i-se pe tot anul din venitul .. ca gi cH'lugirii'del'a sf. vicariul episcopesc. Iar pe Grig. intors dela Vienal egird inaintea...' ' . .Pre Samuil Ctain [dela mdndstitea Bunei-Ve' : beserecei:.'oprind pe toti afari de lesuifi.ge.. notariul Avratn.. din porunca impdriteascd in hinteu cu' 'hotnogiu cd-tlnesc Ai cu pazd. _ Spre poruncile acestea intru acelagi an in paresimi Generalul dela Sibiu [Hadikl au chemat pre Grigorie Maior la Sibiu gi l-au pus in arest la Ie' suifi. protop. . iar de nu. Gerontie la Gherla au dobdndit loc pentru I lpgqereca +fpJntiu preot.23. pdni cdnd s'au umplut timpul prepoSiturei'apoi iarigi in preposituri au urmat Filoteiu. Intrdnd in Blaj in TI Augudt [episcopul Rednic. cd de va finea postul cu legumi gi cu uleiu si rimdie in dregl'' torie in trei ani intregi.'n.. s'au rugat de' iertare''Gdfbntie gi'silvestru. protopopul Dimitrie dela Chegeiu. de a se intAlni cu el. In 29 au tinut episcopul 'cu aseclelb. I stiril inainte de cel trimise Atanasie la Viena. Maior.ni3tire s[-gi aleagi preposit.' '.'.Gherasim Pop.au cilugirit numai 13 Arol : Petru'Partenie Aron 9i 176{: Grigorie. adecd Ia anul 1768 in locul lul Filoteiu s'au ficut preposit Arlibrosie Sadi. gi pre protop. Notnriul gi S5cddate in o'sbbite locuri au fost sub pazi cdtineiscd opriti. ' .r.ffiIderupt n{n6sthe. Sdcidate. i. . Nicolre-Nichifor 'u'0" !. Dupe aceea peste pufine zile au chemat la Sibiu 'gi pre Gerontie. ' : ''-'Ici-perlo. citineasci l-au trimis la Muncaciu"ln ministire. dar urgisit ca 9i portariu au fost rAnduit". ln 14 Septemwie starr:'sfinfit besereca cea mare din ministire*..rintii'dtil mf.ministirei sf.IoMlIE_$rJ DIN.jppiratul-Z0O0 I I a zi-direa f!. Silvestru Caliani. cu acea condifie.Dupi trei ani. Treime se'alease preposit Filoteiu.'.' s'au pus supleant Iacov Ahron.

cari si fie direct sub indrumarea gi supunerea sa episcopeaTe' Locul pentru acestea l'a fixat in curtea reqedinfei sale' pe dela poartd pini la biserica din aceea9 curtea'. Nr' 2?6t din 1781' ' z Yezi deccrierea edificiului la Bunea' P' P' Aron gi D' Nouaco' aici. intrunind voturi mai multe ca ei' In zice S' 1772 e ales episcop 'de care lucru foarte s'au bucurat toati Rominimea din Clain Ardeal*. confilict. cilugir ddrz 9i neastAmpirat' a iriit in retafii incordate cu cei doi vlidici Aaron gi n"ar.acesteia Samuil Clain de Sad' 0 gi autorul Istoriei -'t3- -22- .. pricinuitoare de multe mizerii au indemnat pentru pregitire-aexclusivi a seminar infiinfeze un preolitor gi o mindstire.ar9n.-- $TETAN METEF clicat gi inchinat in Grigorie Maior. q) qr rnai departe' b) tvldnistitea Bunei'Vestiri' Desele contlicte cu cilugirii recalcitranfi dela ministirea Sf' Treime' fundafie impdriteascS.rvr A NAsrrRtLE ROMANE$r! ?gllll:l!y{1.ia Anuari s*tii' din BIai ' Slaats Archiu.sn 'G E rG € i". in 1766: loan ii - ..nasie [RednicJ.sloboade a mdnca bucate albe". $tefao e"p Macarie Sdtdr: in pe tglI-1z'Blai' 1912' p' XV' Birtoh cf.. dar cu cari intri in grt. care'i luaseri vlidicia la care candidase Oct' de doui ori. gi Impiriteasa. fiind acuzat de multe nereguli la g"J*rr.i. . cinstea Niscdtoarei de Dum' Ata' Peste acesta a fost prefect Pirintele Martie 1773 . P6terlaki : in 1?68: Matei' Ct"gotit --Cnu"te" rzos. cAnd seminariul diecezan a fost deschis. dela care ii vin aspre $i Imilitoare mustriri [in 8 Dec' 17811' cum vom vedea a ! t G c g.ouiut unde fusese vechiul castel unguresc. P 87 -8..zice S' Clain . in 19 prin o scrisoare trimisi din Viena. Viena. pe episcopul A.' Edificiul a fost gata in 1?60. + a na G q) t qi nepiiceri. Aici fu crescut .-S'piJioi qi Beneilict Farkar: ln l7t0: Epifaniu viilorepircopla Oradea. Raliu t.era riir 1?65: Iraia'lgaatie Darabau! Ioaaifiu Vigoli..Acesta . . dar nu 9i cdlugirii din Blai' pe care-i o"run.

. siu la inceput' '. cu P..I".t"tti.-."t-"" . at doilea Ambrosie' al treilea pJrot* Samuil.a iosteasci 9i u 91t9t3 alcarele lui si fie a purta griie peste seminariul seminariul diecezan' Pre sama' mintrea mi' "" "utti" instituturi.s'a''fuce cdlugdr' 'Deci' eu' te-meu cel mai mare. . . precum 9i pre -sama ri-' acestor doud in Maieri ndstirii d"fu Balg." orru . cari iau bagat cilugiri in-ministirea pre Axentie Sadir stiri: pru roll'p*"i aela Deva' 9i pe Condin Sad. Augustin' Preste lugirie se numr +...$TEFAN Mryry .'' -z' :{: :' i..latirtli ir ..il. 105. fDld" p' 109' ". cel dintaiu s'au numit Ioachim' al' Iosafat. au aceasta' m'au loat in' eu'oo.J' t'nd" aqigderea zestre tipo-' dat il.ele' care a triit 9i'f rn'uotii aici: liuiii religioase de ani am fost' ci scrisese "t."pu"lioi':o diptru "ttuotie mergeam Ia 'viile ipySla .". c. 9i no io*ui maoca'"' muu chemat la'' p1':u1'-Ca ficea gi toatilio'"'ti sine pirintele .:fii 'o:..'i?"d ii ig Noemvrie in locul lui Ge' pe.Preotii aveau si ridicarea acestor poli..Atanasie.... : == cel dint6iu in c6-Cdrdgi din comitatul Bilgradului. oJtutu t" o "utu an in locul luir' acest rontie il puse 9r vicariu' In Filoteiu Laslo" Meletie Neagoe '"-iat" -consistorial Sf' Treimi'" dela Odorheiu .t" di1 linastirea MA NAsr I RI LE RoMANE$T I D' N rR}}:-qllY A : t t lr si mindstire ne' ""t" Despre "iutu--ai" 'u*i"u" cilusir S' Clain"' vorbegte inveliii 9i neobositulpitrunzdndu'se de in.i:o.i" n Oradia' lV ln'lorga' Istori'a goi' ol' taz . Treime. ll0-111. al cincilea Onesim'' Bunavestire' La 17631i.' i se fdcu cdlugdr la to*l. c. 24 se sPoriri'"'' ministire osebiti de . !iIiJ"! *iii'l}i'i'il' r "'-E- -24- . tfiru. .prunci' ia"a r.i-.o t'i turn frumos' au carea grafia' 9i saiul Cut din comitatul Belgradului' din fl'' 30'000 cumpdrase iliu-B"thle" Gabor cu 24'000 fl' au' iar cari 8000 n.: zis me'au Aaron Vlddicul Iar bine'"'' litr rti 9i si mi Port -prunci dintre carrr" $i continii . o.16'""'Cinci unul an1..rr" t'nu'*ffi..I".l" unul eram unul nici ner "o'iiioi'u fiindu+re in Blaiiu' u. o..ili... pre loan Pop' pre Maniu Clain in cilugirie stantin Ctrincesi. p.ittt" sact'iu din Bodogaia 9i Anghe} dea cite 1 galben pentru o.l doilea tot in aeest' ministirea gi semina"ii Bo""ivestire episcopul fdcuse mai mare" ..'"u. Sf' Treime' cf' zl Tigogratia o mutale iiici dia clidirea dnlstirii Bunea. in 14 Oct' episcopul pre gnisconesc cinci tineri primit din Bunei Ve""-i"uti"t."iiiiugana Yladicul ci 9i haine imi seminariu. P' 298. !i'i" uu si -bage de legea gre' totdeauna aopi regula cilugdrilor datorinld ceasci uror.'Episcopul Aaron in seminariul mai in urm6' cari pe cheltuiufu'* ii* a t2.Aaron t" *ut s5 faci o cilugiri noi' cari a sf.Jliu cler s'au adunat pus episcopul dela sine""'' Aaron au' ol-a u--n€f. . pentrit' rnine Vlidicului Vlidicul Clain au scris Ia viala ciluglreascd' Aaron 9i pururea mi indemna sd gii" ta eu sunf.uooootli"tii "aftga*o:ti' ta Vlidici aveam' uoni vlsdiceeti et"t*f" spusrcun]' [Rednicl si nre'au' deipre averile 3Exaclilateaacestordatesuntconfirmategiintregite^eualteEtirii seminarului Ia Bunea' o* c' p' 300-302' { Cipariu.Inttru ut"'*"ii ""-aoi ar avea' brrcuros f" Roma auzise Teologra" I I Vlidicul Clain dela Roma' cumcd r1i' li anume' au fra-' deaca .

gcoate nu era si la ci voiu rnuri.q i. dela canonul cei mare. afari de api. o. Vin Paresimile. ca si mdncim bucate albe. pentru adeasele bolniviri"' epis' Nu mai putin riguros era cu cilugirii 9i min6dintr'o corlul Atanasie'Redn"ic.6:- -n- . de eclesiarh dela Blai. 9i doari poame' pentru .. nici dupi criciun nu ne dau intt'aceaste zile cini.Luni. supunindu'i la o nemiloasi Atanasie 17G5 ceticd. nu de iumiiate cum fac unii [cei dela mindstirea Sf. Uleiul Ei cina erau rezervate I N r SAmbita gi Dumineca'' ci' Traiul acesta era prea aspru pentru nigle tineri li oianaoz| incdt unul legini 9i muri lugdragi -. ci noi ne fdgiduim cd vom 1in.zolufie ci ne laudi cugetul nostru gi ne primeagte' Deci intr'acelagi an !7@.. Ia prAnz nu aveam dar cu nurnai mazilte uu iu'ol" sau linte fearti'.t. p.rl Samoil inci n au beut bbuturi betiv5"' ' Intiia dati s'au dat acestor 5 cilugiragi numai agteptam .Venindpostul criciunului. Iar Atanasie ne'au ficut instanfie citri Vlidica Aaron' cu carea ne rugam si ne primeascd la cdlugirie.. I I . Atrnnci am cunoscut ci nu Eu insurni nu gtiiam pentru ce ne invafi pe noi acealea. odati ne-a zis cd vlddicul voiegte si ne faci cilugiri. Madi. '9i iari de post cu uleiu. gItLt/iI _jA alti firi facem in toati ziua. fiindci nici vin. beuturi era . ci nici cum 'benu pot suferi. care e pr"fuct. care'i muta viafi asstire in alta. trebuia si le lbid. nici vinars.iie. Vine criciunul. ne dau ci vedem noi si ne dea bucate albe.. . Dupi Noemvrie-Decemvrie dregatorii mai intr'o adunare din castel a9ez6 .a"' "iuU: al patrulea muri in fost' am mai tot bolnav . me'au pus numele Samoil.Eu incd t t7M' la recrea[ie . biaot.'i Jna"ti"ei Buneivestiri sf' Treime dela si pre doi cnGe.r canonul viefii cilugiregti intreg.. cum 9i noi cnedeam..l J 5 i .i . Miercuri 9i vineri.or'ro" Clain .. Luni. 120. p.e. de impreuni cu cei mai de sus' i-au diruit cu titulatura de sistoriali "pit..cinci sau econom 9i de vicariu adeci de hartofilax -narabant ".Jiulti-_9i cinstifi'-' Brea r 16i4. ittot se imbolndvi' al treilea cdzu Ir?j .at""u . numai sd voim 9i noi' Nici unul dintre noi n'au cutezat impotrivi a rispunde' Intr'aceaia Vlidicul Aaron ficusd randuiali despre AAsr nr r-E nouAullll DJ_{:l. cina lipsi. 16l. in 14 zile a lunei lui Octornvrie. Pe mine carele aveam numele Maniu. atunci Ia gcoali umblan0. l6i. dd re..i apa". 2 Cipariu. dela pavecernifi.bucate de post cu oleiu". iar.ti. Treimel' Vl5dicul Aaron infelegAndu'se cu Atanasie.." uleiu direasi.""i [care se cllugdrise anumi pre fgouti" Brmeivenurnai in Septemvrie 17651 in ministirea mindstirile stiri dela Blai de sachelariu peste toate din Ardeal afaia de mdnistirea Buneivesti" -Ul. itui.. A doua zi. c.t"' in e prepg{t dela Bilgrad n" flot"iu Laslo' care pe Samuil $ain mbnistire" . p.i I nevordamaimultbucatealbe. ne'au ficut cdtugiri. ministirea i'au pus con' btui. in ziua de Sf' Paraschiva. nici nu'mi place orice beuturi fiindci $vd.STEFAN METES hrana noastri.md mai dea' tem6ndu'si . sluiba besearecii 9i metaniile toate 9i cele r j I .ili. nici beare' nici o beuturi afari de api nu beam.

alodial' *"t *"iti. teglamentul lui Aaron precizeazil ci in semilariul Buneivesliri si ee pri. ' lbid.t . desfiinfarea ctito' riilor lui Aaron.' E interesant. ilI7-312.monahale din mf. rimdnind numai cele grupate in iurul m5nistirii sf.. utttal d6. ' foarte iust ''observ6 Pqtru Maior relativ Ia aceaste ceartat . apoi'triitii iignite gi lScomii nesatis' fdEuifi.cdlugiragiii lui. Ibid.'fundafiune perpetui cu evicfiunea legali fafd de pre-tdnlii de stipdnire asupra domeniului. sa a cdutat se asigure gi si intdreasci materialicegte seminarul gi mindstirea Buneivestiri.. Din rdsFgnpul acestuia.. dahd zisul vlidicd Grifiorie Malor nigte' i p6mint' de cel domnesc. care a contribuit la distrugerea viefii . stir{'eu cilugdri romdni in acelag ora$ cultural.[i. . i9i uite cit au tripidat insugi co solul seu silvestru [calianiJ in zilele vlddieului -29 - -28- . c. a Gilugirii nu'gi lisa$ dre9flt3. ' struge manistirea lui Aaron gi celelalte institutiuni ale sale. dafi ca imprumut de rizboiu Mariei Tereziei gi o gridind frumoasd din comuna vecini Sdncel. Treime..ciluf5rii ziciuiali din locurile mele cele vlidicegti g. intre episcopul Grigorie garii din BIaj. 'ia"si-l' agoniseasci' pe sqPl"l-iir.riaai"u Grigorie Mai95. totu$i'nu'Sitrturi a impedeca si'nu se stiirreasci acbf cumplit foc iritre Vlidica Grig6rie -iAfe ntaiului. 307 9i n. in 1781 9i seminariul dela Bunavestire cu cel dela sf.si iea. pe care o cAgtigase dela Tesaurial cum reugise si asigure 60 miji sare pentru ministirea sf. pentru a putea prospera moral-religios gi cultural. in mdnistirea sf.din ministirea. contopindu'se. lbid. l. Caliarii'' tiral| nemulfumirea cilugirilor .$TEFAN METES MANASTIRTLE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA Episcopul Aaron cu mare griji pentru ctitoria. Treime: Silvestru Caliani.ilI. Maria Terezia aproMnd..nisti'rile acestui centru rom6n€. p...care apoi 9i'a lungit'existenfa pdni in zilele nbdstre' Chestiuni de drepturi' incdlcate 9i avgri Drost administrate.t't"ua.i]Jii"tJJt 'pu Fi pe vlidica Grigorie Ma!o1 il mQngE !i "poi . Treime. lo d)Iuniel?65.mai tineri din pirinfi nobili sau liberi. S9. p.'-spu4' ii. Certele dintre cilugiri au atlus in curAnd. c'i'inaihte de a se face aceastd aprobare cu do- fiscul regesc*.. l.. Treime. 1i averile Celor doui ministiri si nu ge amestece. trecdnd . p. meagei n.' Degi a fdcut multe sforfdri Aaron.t apoi sarea necesard acestor institufiuni bisericegti. .. care poate ar'fi ridicat inci ft'eniul qi cea a teslamentului episcopului Aaron. sap ._ vruri si eL ziciuial5'dgla progti'iltii ro' durile locului aceluia VHdibglui ii's?tlila nas' tum .'lltii asupra calugarilor. p. sa pbntru infiinfarea celei cu hramul Bunavestire. 't!.1Iugnrii dupd datina firii resfirarel [porurical')-ifoe' r6leasca.lprodus acel'conflict urdt. ci sii se administreze deosebit. sub episcopul Maior. face mai multe insinuiri riuticioasi pentru a dit Bunea.. zise."atositi ii face nemicd-: Tot riirl de acolol'. 211 9i n. se vede c'e' bhnosferE incircati domnia intre cele 2 m5n6-.sc. ln L777.. o. cu urmeri nea' Maior 9i cdlu' il"oi"t".Treime. ministirii cdtugirii ffi. Astfel i-a dat pe ldngi venitele domeniului Cut gi tipografia bine aranjati gi 3000 fl.i 2 .. .nt" le intocmise toate'Milo3tiva Impiritie.. acum hiltrAn. grt'ir€fnul ardelean cere' informafiuni dela prepositul mindstirii sf. totugi numai urmagul 9i credinciosul siu Rednic a putut sd facd sd declare domeniul Cut ca . cu data de 2 Iandarie 1765.

le desvilira. Z Episcopul a lgg!-E1i-1!9]u preotii siraci cilugirilor qi desviloviliile episcopllui. lucrul era de suferit 9i cilugdrii ar fi cigtigat cauza. cu toate ci r""ai"t in drepiul canonic' 9i nu vrea si recunoasci cilugd'- . Treimi pe episcopul Grigorie Maior: 1. tai"girii.ffi-dela 2 Ei preofi' cdle 4Z topopi tu*e mai--lti ca dela scrie' nu gtiu nici 15 zloti. Ci i1 amdndoud pdrtile au fost fdri cumpit cd 9i vlidica a pArdt pe c6lugiri de toate cAte gtia 9i alte nisir6mbe inci fiiu cilugirilor. 9i cu atita mai vdrlos se inpulpa. sau de veniturile manistirei. qi numeste oameni cari cilugiri si-gi aleagi 4 Episcopot i-piudeci peprocedura lui nico' liber p"epo"itul lor 9i prin In 1??6 recti a numit p"-nu"Utanul siu Darabant' a cerut si i se pro' . unu'. t coit'ocat un sinod dela causanfin iul"it exclugi.. a depus iurimantul 9i astizi e scriitor la provizoratul din Zlagna. MANASTIRILE ROMANE'TI DIN TRANSIL-V-II] A Petru Pavel Aaron. sentinla cu l?81 9i in Maior.. episcopul a impiedecat noun la care s'a procedat in IZn' rAnduri ""r"rl" "t"gui"u -30- -srj . Vasile*Tffiiti de inaintaqii sii mai ales pe Antoniu Aaron. indeoseLi fostul1773J5 a luat dela . 9i o parte gi alta si o vadi stricati*-' Acuzele grave plecau 9i de oparte 9i de aita' gi ele au adus diminuare 9i desaprobarea dregitoilor ina[i ai statului a6t episcopului cdt 9i c6trtrgirilor ciudogi gi neastAmPirafl Sf. spre care avea drept intt'o treabi ca acdasta.]*ipule" cu-2 fl"-pglirul propreoti pu'n i. Se fi r6spuns vlidica numai la plAnsoarea aceasta a cilugdrilor 9i cilugirii si nu fi pisit asupra vlid'cului la altele. Episcopul a perseculal Fe cdliva cilugiri din ordul Sf.STEFAN METE. din acegti Preoti cdte 1 florin' s63.s cauzele iorrilui Brsckenthalcusentinla pt"aioaltl impiriteasci din I Dec' 1781 dala de 12 DeStaats Atchiz din Viena ilos.ioiii in "efi65."u" gratuit: Odaidii pentru sluibe "" Numepte fl' 1 cu iJa p . Nr. Spre apirarea cnedinfelor nrir' jundstirei Blajului.fir ci episcopul intre anii catedrali' # p""oti . P" l"r. care a fost scos din orel cu toate c6. 4'galbeni i" iZZS_Zg dela Z4 preoti c1t" 2 galbed dela dela fieiut ing-g dela 69 preoti cdle iar secretarul general a incasat dela fiecare "*u. ?fril'[ii/B|. ci neprietinii vlddicului se arati a pdrtini c6tugirilor: cari intru adevir se bucura. Istofia biseficii Rominilat. Episcopul lea rispuns necuviincios penhu alegerea ril. cind au cerut invoirea lui care bazitilii unui preporit."geperalem nu-i destul de auditorem' ps'Daiabant.at" + galbeni dela*unul7nq1tru. p' 219-223' vne'rm caPitlu' de sluibi 6. i"t..iti dela vot 5 clerici'prepozit 3 persoane' a puni spre confirmare de ' intirit p" O"raU"nt. calugdrii dederi pldnsoare Ia decetoriile iele din afard. Dupn L*pi"a"ea terminului de 3 ani repetite in ai lui Darabait. Episcopul a vAndut pe bani bisericilor le inainte race diferite odoare 9i odeidii' pe care 1 l" -capoJ.. care io r" finea de scrisoarea cea dintdiu. cilugirii cdte gtiau 9i mici 9i nnari de vlidicS.. apoi pirerile in aceisti cercetare ale epiacopului catolic Kolonici pi guverra' in Iaticuceinvinuesccilugiriidelamindstirea personale' sfinfili gi i'a intrebuinfat pentru scopuri vicar general Laslo.or. degi primise numai 3 vofuri din cele 8 reduse ilegal' 5. a propus ca.

. are drept de a numi pe cel mai apt.s na numit nici un preot firi si gtie scrie. dati fiind alegerea neobignuiti" si nu'l confirme pe noul ales. Acest interdict a fost suspendat pentru Pe' Acuzatiile de mai sus au fost mai mult de -33- 3 . banii acestuia in mod neregulat. Cilugirii cu prilejul alegerii lui Filoteiu au conspirat contra episcopului gi s'au obligal prin for' mula de jurimAnt anexati.A. ci. '3. decAt . -: " . Ei insd au pirisit in secret Blaiul gi episcopul a fost silit si'i aduci arestafi 9i i'a suspendat din functiunea sacerdotali pe at6ta timB . Banii incasafi dela preofi au avut'un caracter de aiutoare caritative gi astfel au fost intrebuinfafi.doi cdlugiri: Iosafat Devai gi Gherman Peterlaki.P. ci numai recunoagterea prepositului- seminar gi n'au legiturd cu . si p6streze avantaiele 9i libertilile in contra agresiunilor din orice parte ar veni. urmitor: '":' l.. gi''n$ trebue si fie in aceeag mindstire-: E''foarte .ministirea sf.STEFAN METES uAnAsrtntuu nouA'iE5TI DIN TRANSILVANIA . sinoflul'a fost convocat pentru verificarea socotelilorseurlina' rului dupi dimisia fostului' prefect:''cilugnrii ati fost '{ndepErtafi din sino{r fiindci intenfionau s5 drxclirdi clerul osecular* [de minl dela participarea qi tidmi' .gi n'a voit si confirme alegerea lui Filoteiu. monahii n'au cerut lainceput confirmarea. In timpul alegerii unui preposit au fost prezenfi in Blai comisarii pentru 'cercetarea seminarului. fiindci n'are vdrsta cerutd de lege. si se aresteze public Ai si se perchizifioneze . ei asisti numai episcopului in locul canonicilor 9i canitlului.ales. mai ales ci acesta participase la liga numitd 9i fusese de: clarat deia inainte incapabil in oficiu din cauza re' .putin obignuit sd se cheme la alegere clerici din de' pirtiri aga de mari. confirmit pe '' " -cel . nistrarea seminarului. Vtddica Grigorie Maior rispunde la cele 7 aeu- zafii in felul OdaH susfine ciiurimdntullui Antoniu Aaron nu-i.valabil.maioritatea voturilor. 1. fost egumen al mindstirii din Alba'Iulia. '4. 7. Eniscooul a intervenit dupi alegerea din 1779.. au convocat in secret. . N'a fost necuviincios cu cildgirli. Pentru odoare 9i oddjdii bisericegti a incasi{t sume mici. conform literilor fundafionale. apoi aduce un concluz al capitlului din 1774 in chestia .. firi gtirea lul" pe tofi cilugirii din Alba'Iulia qi din alte ministiri 9i .profesiunii" lui Aaron.calcitranfei sale.de aceea ddnsul a fost nevoit. gi episcopul a poruncit celor2 7. 6. a numit preoti mai pufin instruiti num&i in locuri cu dotafiune mai redusi. nu i'a refinut dentrti sine.terlaki. gi acolo au ficut extorsiuni in popor gi au dat prilei la nepliceri. care a fost considerat mai putin vinovat' pini ce s'a dat sentinfa iuridici asupra faptelor lor.cu.. Iosafat Devai a administrat ca fost prefect al seminarului. $."' . ca Nisdudul .Treinol: cdlugdrii Benedict gi Spiridon. banii 'luafi dela protopopi i-a dat bisericii. Cei 3 clerici exclugi deki votare'locuiesc in a cerut inliturarea lor. incit poporul cilugiri si rimdni in localitate pentru a da limu' ririle necesare.dupi multe stiruinfe din partea cdlugirilor. sunt frafi de s6nge. altidatd cd-i irrcorigibil.:pe care le-a trecut de'a'ntregul casei bisericegti. 3 Di' rdsit pe urmd din voia lui misiunea Halmagy gi s'd dus la Alba-Iulia la cilugirul Peterlaki. bazilifii nu pot fi considerafi ca demnitari canonici.

o unei institulitmi striine."t""i lucre"ilot economice 9i administrative' zecea 4 Episcopul reftrzi si dea ministirii a su-' parte din cucuruzul avut din pim6nturile date 1763. Episcopul n'a oprit niciodatd mtrncitorii gt4 fl. Episcopul sustine ci !ip9g". pentrucd sunt rezolufii supreme cari ponmcesc ca plusul din veniturile *iiartirii sd fie intrebuinlat . care apartrne.. episcopului suma de 2000 fl" care a con-' .pentru binele religiunii". 6...'i. cilugdrii n'au nici un drepi asupra satului Ciqud' Nu le'ar fi intenzis ducerea lemnelor.. .religiogilor" 9i indeosebi cu a celor 2 consilieri.imediat limuriri ""*i. care nu s'a ficut de loc sau intro foarte nelnsemnati."fi".obliga{iile" sale gi nu le'a mai restituit. nu' ministirii 9i trebile economice dupi voia }ui 9i literile fundafionale' El aranjeazi F"".nudimuncitoriine. ...aHsateorduluiprintestarnentulluiAaron. 9i rdul deyenind strdrnt a inunddt de mai multe ori' pentru lucrul fixat in literile fundationale. n'are nici o obligatiune in aceasti chestie. gi a dat socoteala in m6nile episcopului.i""prl activitate. r 3. Episcopul vrea si 5. tn 2. Aceste pldngeri privesc sau pe insugi epis-" copul Maior sau pe fostut prepozit Darabant: 1. Prepozitul Darabant dis.6 de o inunaatie a T6rnavei ministirea cu 200 cdble de bucate' lenl-' 3...-i de cu decimatorul sau adrninistratorul iotot i-preuni tapitlul l-a intrunit o singuri clati. Pa' sivele mindstirii sunt numai 400 fl' 2 Episcopul a fost contra reparirii noorii' din cauzi ci la inceput a avut numai 3 roli' iar ci' f"ga"ii i-au fdcut 5 9i prin aceasta i'au inillat digul raului pentru scoaterea apei."""u". Sinodul din 1778 a diruit' firi invoirea eilugirilor. existat deia din timpuri mai vechi 9i a fost totdeauna in posesiuoea episcopului +i a clerului secular' de .. pugilor. relativ ta administrarea rnai ai" partea episcopului' cari au sulrirat 9i bine "["ii lli-patui pe cdlugirii obignuifi si triiasci gi mai liber.pune de veniturile.u..titoit o datorie a lui fafi de seminar 9i urai inainte' 5. sub pretextul unei reparannisrrri lruni..u"uantecesoriis5inusepoates6fiedintit.. Episcopul a interzis mdn6stirii tdierea nelordinpiduriledomeniului.. Darabant sustine ci a condus cu qlirea tu' turor . dar ficdtu abuz' ducdnd c6teodati gi 80 care Pe siPtdm6ni' 4 b micn parte din aceasti diimi de cucuruz a folosit'o pentru clidirea bisericii din Veza 9i a turnului bisericii din Blai. cum prescrie rescriptul suprem din 9 Maiu' scoati din Blai tipografia' g. a"pa preluarea prepoziturei' -ddnd cdteva la mSndstirii .mdnistirii-qi care aa 9i astfel pigubit . Episcopul nna voit si repare o moara fost striBla!. Rispunsul din partea celor doi acuzafi e urmitorul i 1. -34- -35- . A urcat datoriile a ridicat dela prefectul seminariului ..#_ = $TEFAN METE$ MANASTIRILE RoMANE$TI DtN TRANSILVANIA vedem ceie cle ordin ordin spiritual'disciplinar' Si averilor mdn6-.

or a fost redus la 11 gi averile lor au fost arendate episcopului. Episcopul se pedepsegte cu 100 galbeni pentru purtarea sa necuviincioasi. care se infiripase bine gi cu mari perspective pentru prospebisericii unite.restituit ' P"o. unii mai impiciuitori. Episcopul si fie mai calm.i pliteascd la casa orfanilor din Sibiu. ajutdnd pe episcop in chestiunile religioase gi instruind tineretul $colar. si conduci cilugdrii supugi mai mult prin iubire. Istoria biseficii Romilnilor.. ci numirul l.lea . iar suma cheliuiti cu ei se va intrebuinfa pentru nevoile seminarului lindnd aici mai mulli elevi. din partea episcopului. mai moderat. episcopii Kolonici 9i Bathy6ny. Sd nu se ridice peste situafia lor prin titulaturi necuviincioase. dar aspri gi nemiloaie. se zice: . ciruia sd-i pistreze tot respettul cuvenit conform regulelor ordului lor. ddndu-se averea ministirii in arendd pe 15 ani episcopului' Acesta trebuia s5 dea anual pentru intrefinerea ministirii gi seminarului 6000 ft 9i 600 cible de griu pentru iineot elevilor siraci.C.au sipatgroapa. li indCosebi a memoriului trimis de Iosafat Devai guvernului.esul acesta a desvilit in fafa striinilor o mulfime de lucruri neplicute. ef a adus moartea monahismului din Blaj. fiindcd o scrisoare expediati trebue considerati ca sfdnTE gi o expedierea siguri se face pe r5spunderea lor proprie". apoi Comisia economici gi Camera de socoteli' Tofi gi-au spus cuvintul. n' 220 9! urn Bune4 o.' cici ele au inainte de a se pune in practici.TreimegiceleidelaBuna. Marea lovituri fu pentru acegti cdlugiri ai ordului Sf. guvernatorul Bruckenthal.$TEFAN METE$ MAiJASTIRILE nouAnegrl DIN TRANSILVANIA 6.Vestire. Gisesc foarte ciudat ci oamenii oficiilor postale au dat episcopului scrisori.' Spicuim din ea cele de mai ios: 1 2 Vezi qi Maior.ministiriiSf. lovind in acelag timp $i in pre"ur"u sligiul episcoPilor uniliMultd lume s'a amestecat in acest proces pentru a cerceta. mdciuate la morile episcopegti' Sentinfa impir6teasci a fost lungi. Relativ la luarea scrisorilor cdlugirilor. care-i ficea mai independenfi gi recalcitranli fali de geful lor. gi sd se indrepte spre ocupafia lor adevdratd. Se va inceta trimiterea celor 3 studenli la Roma. a critica gi a da solufii 9i sentinfS' Astfel vedem Cancelaria imperiali. Durrd plingerea cilugirilor episcopul imediat tot capitalul ddruit de sinod' a .se interzice irhediat acest abus al puterii oficiale. pe cari s5. care este superiorul lor direct.iarcelc doui seminarii e'au contopit lnhunul [1?811".lP 311 zice: Misurile iopiratului Iosif al ll. lu6ndu-le din mdni marea bogitie materiali. 2a -36- . Vasile mai ales faptul. Tot prin episcopul Bathy6ny se comunici gi cilugdrilor supirarea instanfelor prea inalte pentru indiritnicia gi acfiunea lor fatd de episcop. nereguli. cari lovesc addnc ai rdnesc' Comisia economici a fdcut o intinsd 9i ami' nunfiti cercetare a averilor ministirii pe 13 ani in urmi $i a propus o mulfime de mdsuri aspre in ce privegie administrarea ulterioard a acestor averi' cdzut n" cari nu le mai ingirim aici. in caz contrar vor fi pedepsiti gi mai aspru. decdt prin severitate gi sd se poarte in aga fel ca sd nu dea prilej la pldngeri molivate. necrulind nici pe cilugiri 9i nici pe episcop. iar alfii gata de pedepse. intrigi. risbunlri gi uri iscate intre cilugiri 9i episcop.

econom iruo in-ua-inistrarea bunurilor calugiregtifixat Prin decretul din 12 Decemvrie 1781' s'a .1. Pe 'r."G semnaleazi la ministirea Dupi demiJe Maior s'a retras a mai triit aproape? l' din Maierii Albei lulii."rul" 'iin""' . o.uph.crota anualS pentru fiecare cilugir 200 fl" cu.ar I9N'p'31-fi' ln locul episcopului Cipariu.cler... d. p.api' .fu Viena . c. 2 $ematismul iubilat din -eR -39* -38- . Cuoaia"ii au fost inci Aaron' cari au in' Iao| i.J. Episcopul era sgArcit la .-a Aler' Istoria bisericii to.+i {giJrJelegitor cum susfin" acegtia' dar 4'l"q\ sustin.trairril dugmani ai neamului siu' uf lutut" o viafi intreagfl persecutat de iutli u-a'doi-au gi el neinsurat"'t drept -^-'-iJir..r** dimisionat fu ales' intdia Ioan Bob' in Ocdati dela .Gtigot" tgII-|2.til-ini"*t" nutuf"ot 9i Bob' Cu toate acestea i*rriiL"i nott" voturi caacesta din urmS' datoriti a fost numit i" "oitt"n curent antimogi faptului ca lu iii"n"' domnia un tu Roma'.. iari el popi de mir' prea ..nici prea bun 9i cuJact deosebit' -cum mai ritorii lui.MA.. Treimi.. d" doud fapte precise: 1' Bob n'a fostau trecut .. Clopca +i Oiiu"' cerora-li Ce g6nduri 9i simpe roati' atunci sentinfa tt"dtii tlJantai mintea ei sufletul episco' ci urma t*Lu' nahal. 2' Averile mdnistirii mai nu . al cirui inifiator 9i susfinitor era insuqi . i. P' L' .o* uru in zilele aceale pe Bob' ci ceia.difia cd . degi fusese un an novice' in 1765.""U 'nu mai 188{. unde 1785|. cdnd }l "u.opul Bob e sigur ci E-a- to"Lll cirturar .. cari-gi vedeau viitorul riclitat. Blai' -.Petru Maior observi: '"'Cu mi' a tuturor acelora din candidati il. neputdnd suporta prea riguroasi."iiosif. cine'ar putea spune' rtnuior 'in acele momente' nrlui cdci doar 9i . puteau Bob episcopul i.i..r47. fu numit de impdratul Iosif noro.emea [lanuarie. ani. p.. pe care a pirisit'o. cari pini aici nici intru o sami nu'l bigase al ll-lea Ioan n.t"ttta preotului Maior .in Viena singu. murina in . Du9maiil calugirilor e determinati cilugir' .zice Petru de au cipitat loan Bob pricina cea de "aoituoi" doi cdlugiri invivlidicia".. *t-tatote to.*tift"!"t' qii"e-f pe cilat Anuarul cl Maior" nioici sn episcop.bob nu*it episcopul Figirapului' Spre care stirile impreiur cire.lipddindu'se de orice speranli de aiutor 1 iur"u Jetorlalli 9i lui 9i indeosebi gi neindreptSfit i" "iif dintr'ai . revolufionari trei ceiu'*--"i"ttuti lui cindtatea se pregitea chiar Horia. pe . in ministirea viafa s{.con. Bob.T'A STIRILE NOVA'XU$TI DIN TRANSILVANIA $TEFAN METES spune '[n Unul dintre istoricii unifi Maior a fost silit si conflictuluf ucu'tt'iu-upittopt't Desigur ci 9i acest con' abdice de "pi"opi"t"' din episcopie aluiMaior flict a contribuitii de*itia fost 9i alte fapte mai in 12 August 178t. lb. dar un bun gospodar da' Criticile cu.minegti '-4!'. 136.rotu aduse lui de scriitorii cilugiri ai Blaiului aga de riu otila gi unele exageriri' N'a fost nici fost . aceea l'au ajutat fost cilugiri.ci preot de mii Fi . dut a rnai istoricul Bunea'' hothritoare.G. Numirea lui Bob a produs o profunde lahpenire intre cilugirii din Blai.. Bob n avea o deosebiti simpatie pentru 9-ulu.in arendi episctpului 9i astfel cilugirii lor plac' ca :puteau dispune plste eie dupi bunul cheltueli 9i mai inainte..de seanri.oi'"]-o" breot mirean: Stuf"tt Salcivai din tornvrie !782.giri.

ferit lipsuri nici in vremea foametei cumplite $i a scumpetei din 1815-19. li s'au pldtit regulat... iar in 1817 alte 10. la cele 200'fl. Acegti 300 fl. a9a c5.Aveau pe ldngi cei 300 fl. Dupi infiinfarea capitlului l$(}7| pdni in 1818 s'au ficut novifi la ministire 19 persoane. lemnele necesare. Stefan pop [f 18011. cari hoinireau in dreapta giri'stdnga prin orag.i lua adrninislrarea averilor. Cu toate acestea. anual gi interesele dupi 1000 fl. p. 1 Pe larg la Ratiu in Anuarul etc. Bob a crescut simfitor.. cum n'avusese niciodatE.000 fl. din decret. pozitului Benedict Fogaragi. primind dela episcop bucate. 15 vaci cu lapte finute in pigunatul domeniului. Treimi addpostea.$TEFAN METE$ MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA tofi srmt obligafi de a suporta gi presta in comun' toate cheltuielile pentru susfinerea lor gi a servitorilor lor. 100 ferdele porumb. proiestdnd. rdu pe frafi.in vremea foametei triiau. totugi n au incetat u li -"n{ri. Augustin Ladai [f 180U. ci indeosebi a bitrdnului prepozit'Benedict Fogaragi. apoi legume in abundenfd. din cassa statului. Deqi numdrul lor se rCdris.p-gglori contra epis' copului. gi bontra infiinfirii ca-pitlului. Gherman Peterlaki tt 1BlU gi Benedict Farkas alias Fogaragi timp prea indelungat prepozit tt 18301. gi pentru conservarea edificiului". fdri nici o refinere. episcopul a trecut peste riutatea 9i necuviinfa lor. pierderile fiind suportate de insugi episcopul din ale lui. mdnistirea in 1818 avea bani gata suma de 15. lisdnd si dispari disciplina intre cdlugirii. dar fird rezultat pentru a. Baziliu Keresztegi [t 1783J. intre 1804-1830. Ieronim Kdlnoki [t 17921. Ioanifiu Vigoli gi Spiridon Farkas alias Fogarasi sunt trimigi la mdndstirea din Alba-Iulia urmitorii 11 cdlugdri cu 200 fl. gi dela 1808 inainte a mai adaus pentru fiecare cilugir. in 1784 inafari de Nicefor Aaron [t 17821. _i4lxigalti qi .' Averea mdndstirii sub chivernisirea episcopului. diecezi. in 1807. Partenie Iacob tt 1790J. fdrd sd cumpere toate acestea cu prefurile mari de atunci. In vremea lui Bob mindstirea Sf. Ignatie Darabant [aiunge in 1788 episcop la Oradea-mareJ. cari rdnd pe rdnd au plecat inc6t in 1814 au mai rdmas 2 cilug5ri: GeorgeGrigorie Demeter alias Cutean mort in 1816 gi Baziliu-Bonifaciu Erdelyi. chiar gi . care mult timp. dar nu numai din vina episcopului. incd 100 fl. degi cdlugdrii n'au incetat sd-l pdrascd Ia guvern. neingrijindu-se nimeni de ei in ce privegte educafia lor religioasd. In 1804 a dep. Astfel sub pistoria lui Bob s'au stins aproape to$ cdlu' girii mai vechi gi cu invdfiturd. care-i trata. a condus ministirea. L-LV. el triind aproape iir afari de ord. cu toate irldngerile numeroase ale prg-. Iacob Aaron trece in ' Traiul bun al cilug5rilor n'a fost cdtugi de pufin gtirbit. in 1821 mai inhd in alti -40- _{t- . anual ajutor.982 fl. morali gi ctrltural6. E adevdrat cd in acest timp scizuse gi numdrul cdlugirilor. Iosafat Devai [t 1792] Ioachim fop [t 1803[ Samuil Clain.iSe. chiar +i dupi devalvarea hdrtiilor bancnote. Vin. dotafie anuali din arenda fixati: Filoteiu Laslo [t 1810J. Cdlugdrii n'au su-. din I9l1-12. foarte bine mincau 4 plese la prdnz gi 3 la cind.us in cassa statului 2000 fl.

Ir{aiorl io an' Ac' Rom'. care a trdit in ministire pflni Ioan Teofil Ra1iu.iptf"iE.i foarte imediat pirisesc -attattitua' in care stdtuseri putin.t"" l'a cunosiut 9i autorul acestor rinduri care a murit inainte cu cifiva ani [f 19321' a fost bunul s' clain' uechiu proces lrlerar [Retafiile lui Bob cu xvl [t9351' c:. {'i^tu. qi un -42- I 1 I -{3e I .' 8".-iprrite'i ueite tui Gh $incai' Bucureqti' -fSc9. in 1834 fioL. 89 no. care nici o chemare pentru lu io. Gheorghe $incai secolului ."' Cuvintele acestea sunt desigur a se fi. cAnd nu le merita' totul cu doi s'a desvoltat lri*utuu .sniiiai".giiin1iti"a. fiiragi. 9i cle independenfd ce sufla din toate cilupentru invierea viefii {iie nu era deloc priincios gdregti in minisiir"u Sf. pe care nu'l crutau de nici ! Ratiu ia Anuarul ciiat' P' LV-LIX' z Sematismul iubitat din 1900.TreimidinBlai.t-1s46 losif Hossu. VI. p' 1o' 3 Papiu'ltaria.d.. lovit morthl sub pistoria nu s'a mai putut reface' VAntul de pir"nffi. cele cari luptaseri din p4qante$r' $ "Et-mitalugari' alegerii lui Bob' nu se puteau i$i"tu"i contra chibzuiti ::fixa raporturi de buia intelegere 9i de ii gi folositoare munce impreunS' tnvifitura lor' gi . in l&Ju-u€metriu Teslovan."sci' Prepozitul [egumenull avizul siu :din 19 ministirii teroJm ii6lnoki' prin permiti pirisirea ca si li se Iunie Lil8F.alugari"i.. in fA+f Toma leronim Albani lt1883l impreuni cu Teslovan . chiar -i. propune -Lui permite' 9i $incai 9i Maior li se .b.rg-"oii lui Bob. io 1865 se prinegte preotul bdtr6n Ioan Vlat'care iut in 1866 prectul profesor moare in acelag "o.uI or"i mari liteiati Romani dela sfdrqitul o exageui tA-tu".. cici tofi trei''inca 'inainte de permisiunea de Actio ofensi gi criticd.' Monahisrnul din Blaj.. dintre cari lflilZ In nici unul nu s'a distins prin ceva deosebit: 18501. totupi n'a fost crufat de multe umiliri 9i neplSceri istovitoare. llltimulcilugiralmsnistiriisf. gincaiii'P."u Sf' Treimi: Todor' Erdetvi 9i cele: loan-Inocenfiu Ladoqi'' maIstoricul Bunea afirm6: "Sub Bob aiunse inalt punctul cel mai ndstirea sf. Singur Clain a fost refinut' Intre episcopul Bgb--tegat pria mult de. neav6nd crilugirie. avind tocmai atunci in sanul 9i Petru M3i9r' iitli i"*uif chin. Treimi' Toate incercirile facute ulterior n au dus la rezultatul dorit' Cifiva cari au mai intrat in ordul cilugiresc insi in secoiul al XIX-lea sunt urmitorii. I : clegi munca lui intelectuald s'a tipdrit sub acest uoir. caracterul chiar antagonigti face 9i ii libertate tit rf lor de .otr.ifugai. cari in acelaq Te2 cilugiri numai erau Bob lui nistirea.utiin Joviani [mort f in illihail Ambrosiu Elekes [t 18531.t concediati. p. Treime din Btai la ei pe erui" irrftorire.MANASTIRILE ROMANE$rt DIN rRAlf $TEFAN METF$ iILVA]lll in 1826 trei cilugirie Baziiiu Beniamin Todor' iar tineridevaloareloanChirila. seclia ist' p' 59--60' 2 Ratiu in Anuarul lc:olilor din Blai pe lgtI-12' r Piclifanu.instalat rare. *"tt deasupra vlidicului. la 1879. inafari de Blaj 9ia" protectia lui Bob' iar Clain silit sd rimdne in menasii"eu di" Blal pini la 1804' it"u'ri scaunul episcopesq au cerut a pirdsi viafa .TimoteiuCipariu$i an pirise": l"rriJrn Papfalvi.. La moartea novi' iri-*anatti.

XIII. 46. am osirduit si dim fap cu dumniata*..unde gti ci mi aflu*. 238-9 no.. la 2 ore departe de comund pe Cioara. Novacovici intreabi. la mini' stire. azi nu'l mai gdsim. Aici s'a adipostit in cursul anilor 176167. 5. Ibid. $ti bine citi nevoie am pitimit.Iulia Simion Stoica l-a pus .' Persecutat gi ascuns ieromonahul Teodosie scrie [in 1 Iulie 17661 . infocatul cilugir luptitor pentru ortodoxie Teo' dosie. Rdnd pe rdnd. numai avAnd noroc. pe valea no' 92' 143.de atdteaori gi pentru neamul lor. Dard incig cu cAti nevoie am triit in Jara Romdneasci.fondul de instrucfie al basilifilor". p. gtiind sama muntelui gi avdnd cunoBtinfd cu dumniata. cdti frici gi nevoie am pitimit. a bisericii unite li .r Satul acesta era in Munfii apuseni.cilugdrul care gi el a fost prins impreuni cu mine. la Sibiu.' care dela 1878 r5-' ticia singur prin chiliile ministirii transformate 9i drumurile Blajului. l. -4i- . de unde se intoarce gata de prbpagandi pentru legea strdmogascd. fusei prins '1932 Fig. no. formdndu'se . pe unde odinioari se frdmdntaseri atdfia cilugiri invifati. Bulzu. 13. care fusese mai inainte la mindstirea Plosca. s'au impufinat cilugirii pdni ce s'au stdns cu totul. popa Teodosie spionul cu a cui gtire a gezut acolo gi cu a cui slobozenie s'au dus de acolo"-z t Vezi ce scrie cu acesl prilej 9i Lupeanu in ziarul Unirea. 176U episcopului-ortodox Dionisie Novacovici. 2 lorga. mi scoseseri din Sibiu cu Nemfii' pini mi scoasi din fari afar6. lvldndstirea ueche din Cioan. din care s'au susfinut pdnd in 1918 aploape toate gcolile romdne unite din oragul Blaj. 261 no... no. c. in protopopiatul Cdmpenilor. Preotul Nicolae din Abrud scrie [c. Participase la migcarea religioasi a lui Sofronie 9i silit s'a refugiat intr'o ministire din fara Romineascd.. 96-7 2 lbid. o. XIII.. Averea ministirii gi-a schimbat destinafia. in 6 Iunie !767. poate e un citun dintr'un sat mai mare din pdrtiie muntoase. p. -44- Ministirea de aici era Archigului in sus.bunului pirinte" protopop Simion din locul . lV. 20: despre biblioteca citugirilor din Blaj. 6. Blai.STEFAN METE$ MANASTIRILE nouAnEgrt DIN TRANSILvANIA gi btdndul Elie Damian Domga.slujitor in satul Bulzu'. Episcopul D. pentru binele lor. pe popa Ion Morariu din Cdmpeni: 'La Bulzu. cum am vizut. P. cd fiind gi fratele Efrem . pdnice am trecut muntele iarigi dincoace. I lbid. ci Teodosie cdlugirul a venit din |ara Rom6neasci gi protopopul din Alba.

Novacovici p. Sibiu.Sibiu1930'p. P.azi complet refdcutd din lemnul vechiu pistrat. in fafa manifestd- dela Cozia" [notifa aceasta.la mdnistire". N'avem nici o gtire despre infiintarea ei. Nr' 6-7' 3 Inb. P.Pravili este a Ciorenilorfiind George Popovici strimoqul popii Ivan' mogul 'popa popi at* Stan.Azi locului unde a fost sf' lScag i se zice . e Pir.au povestit ci a fost foarte bogati . .Aceasti sf6ntd 9i dumnezeiasc* Pravil6 e a sf' Liserici greco-orientale din Cioar?. de unde se deschide o frumoasi priveligte spre Mureg. 1905.Aceast6 sf. Fis. Aron gi D. 1G52 gdsinr: " .-tatil meu popa Ion. 5. nu cunoagtem nici ctitorul 9i nici anul cdnd a fost cliditi.Aceasti sf' Pravili a bisericii a dela sf. l?l-ZZZt Dragomir' Des' rcbinarcligioasdaRomilnilordinArdeal'II. care a revolufionat tot Ardealul pentru apirarea gi drepturile legii rorn6negti ortodoxe ficdnd si tremure un timp conducdtorii uni' lilor din Blai qi chiar 9i Ungurii.. care se au stricat pe tr'a anul 1788' prin zavistia unifilor de pe acel timpu aceea ministire decind s'au infiinfat nu avem documente. firi cei bitrflni spun ci moqii gi stri' lor li. avfind in celelalte pdrti pdhuri seculare gi poieni.' P e I n dr ept arc a tegii " din Tdrgovigte.' Cdteva insemndri de pe cdr[ile vechi. 1816 Februarie 20' Pop George"' rilor atat de puternice ale elementului rom6n b69tina9..ne aiut6 si spunem ce\ta despre trecutul ei. in 23 lurie 1?86. menesiire Cioara"' acum este Cioara. Oancea 7n Telegraful Romin. Mdndstitea din Cioara (comptet refdcuti)' pamh .9i mosr -fiost inchinati la ministire din Ta"a RomAneasce au r Bunea. .remase dela ministirea din Plaiu Cioara. Probabil dateazd' din veacul XVn' De aici a plecat prin 1759-60 inclrisneful cilugir Sofronie. cari au fost ale minastirii cu hramul Nagterea llascitoarei de Dumnezeu.MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILYANIA un deal [pliigorJ. de 300 ani tot fost la Cioara anul 1825" -47 '- -rt6- . . deepre demolarea miuistirii din Cioara. se afirmi' cd a fost scrish au ooou Nicotae Benta intre anii 184i!-521' rdmas Pe alti pagin6: .un documeat diu arhivele diu viena se vorbegte.. Se numea mxnistirea Afteia din pliigorul Cioara.182-200.

Acest cilugir spune pe un Penticostar Stefan ait fZ+S tRamnic)...lir"ri.- o-. 1750-17741.ca ta este a sf..."+ti... 1750-1799J.q"l"i ag@ela .=1.. care in .i..se' mlnas$ri cu hramul PrecCstei in pliitorul Cioar ei t770 Martie 5*' eromonahul $tefan a cumpirat un Apostol 2.economice ."i" [c. culturaie. care are fiu :stefan 1755". Un iupin.. 6.-Jl"nat"l'delaianetil 1770 Fl Ioanichie m' p' ero' lianirtiri a Pliigorului .u . namnici. L7701"e .din 1750.cu a mea cheltuiali osteneali"' Scrisam eu eromonah 'Olncea.:=.2 icoane luate dela ministire: Fig.de peste 30 ani' e ctilorul mulior din comuna CioarA "o""oi lntlilute qi monumente. monahul Chiril' Icoanele impfudtegti dela Cioara de o.l o vrcduic ile toati recuaoptinta' Richita. aceasti geCAteva limuriri pentru a inJelege Ivan a preotit nealogie sunt n*""'u""' Popa Ioan pistorit' ca : .monah"- In biserica comunei Cioara se afli la iconostas Isus Hristos Si l[?-ri3 .i680'-L720.unula-aluns Pl5i+o'. 1836 d.in biserica din de familie Gheorghe [1?99-1839] purtdnd numele l-ui Sofronie'' Popovici. ministire anume Afteia"' 1761"' 'Acum fit"ti.Testattentul nou' din BilgJad are dumn-Czeiasci Evanghelie am cum' si 9i -e""utta Steian eromonah din darul lui Dumnezeu' . pe cel mare' rimas in Cioara' clopot de smeritul se gisegtu iot""iptt"t 'fatot acest din $tefan titor 9i egumen sf' ministiri """t"""In Pl5igorul Ciorei anul 1763'' ne 3pin' Despre relafiile cu [ara Romflneasci care tegte aceasti ooie d" pe cartea ?l"yeF}ra"'"' fbciorul riposatului .I'f''ma|iilegifotograliilesuntdatedeharniculpreotConstantin palto"iei gale. aiungind FiuI lui Stan e l. poate negustor' diruieqte un Octoih ..ruo. 17561 .il L720:-ffi. cum cunoa$en ca i s9 zicea 9i insemnarea: .:: :=|:=1|::|::=|=.i. *a"attirea domneasci Argegul pe popa . cdlugirindu'se peurmi arhimandrit il..:===.:-=: DIN TRANSILVANIA MANASTIRILE ROMANEiTI # # . dela parintele Antonie tl^fllz qi au irichinat'o sf' i. din Jara Romdneasc[ cumpirati 14. "ai-t cluqnerlt el 'pirinteleAfteia si ieromonatr $ edmen al sfintei ministiri din fie de pomenire [o"*"u"a notade popa George preful bucatelor 9i vinuluil' 1817-18.sJlfANnyErle a . Dinacesteinsemniridesprindemnumeleegu..ii Ciora 1819 paroh George Pop*' Bucu' Un alt cilugir scrie pe Evanghelia [din Tibru din regti. -49- -{8- .. Ioan [c.este a popii Stu" din Ciora' cu zlofi nt"ot t.uleat 1750 dec' 5 Constantin dascil'' -^ Mindstireaaavutdouiclopote. iar fiul siu Stan sub numele de ot"".. Tot fie de-sluibi intru aceasta [din la9i..

.ritor de 6 ri**". cergeasci si autorizalie ii de : / l:. l9l9. -studii f'documente. Din milostenie. El vinde un Mineiu cu 26 florini preob r\li. ei 96 litime.ln raportul dinl774 se spune' ca gilete 9i 2 ministirea are: 2 cilugiri' a. doifrati preoti: unul Petru in Bacdul Ursache intt'un sat de l6ngi Bucuregtii fbrii popii ""f"i"ft ii". mult transformati.. . dar cilugirii s'au menfirut inci doui veacuri aici din mila 9i qiutorul credin' ciogilor romini..alta n"naSamoiiiLadav din Bigiu cunoaqtem' dati toi Teodosie era egumenul mindstirii'' ". Isloia bisericii rcmAnegti.73-77' 4^ -50I -51 - ."ciror'ruine se mai -vid' ca gi locul z Szabo K.]"lt . p. XIll.r*."ghte. 1567 cu 3 episcopi cunosculi: Cristofor.. P.i. -iu""uti" LTLL sldia ca egiumen loasaf' care i" Moldovei'' u*ru.ar"gti.$TETAN METE$ _ g MANASTTRTLE RoMANEgIgglSlg_lIl!: care unul e tsi' 9i a cdtorva cilugiri' dintre .an"i" """*:t. cdlugirii erau unifi'In lzsare de sus. a lui Ignatie Darabant' din 12 Febr' 1783'l ci Ia . ed.Ciunga.a 2 cilugiri 9i avele: aritor a" S JA"te 9i fdnaf de 2 care de f6n' Ministirea de rasbun"""u lui Bucow' fiind uniti'' I Fig..-ale.lT'*""'f Ianuarie). In acest sat a fosl o episcopie intre anii 15fl-c. 'uu. $i desigur 9i din acel al boierului Ioan togofitul din Pitegti care s'a aciuat cu familia r Melel.:Bili'i6:3!i"":%"".oru" din Vigtea de !os.::.. I. Erddtvi t6il6nelmi adatok' IV' Clui' 186?' p' 33' 3 lorga. Sava 9i Gheorghe'' Bisenica era in partea din sus a satului de azj."..g#"ri'""'i3xe.. pe coastd intre grddini gi ceva pidurC in iun' Ldngd biseric5. care ne spune. In iT74 . r"oiJ".. care da hrana de post cuvioqilor parin$' Episcopii au dispirut. ' .l"R. ?.. Biserica mdndslirii din Oeoagiul de sus' I I ". erau chiliile c5- i.'"a""i"Fn"t"i1t esumen pe lf^i.Cea mai veche amintire contelui a"rp* *eoerti"ea de aici o glsim in ziarul * C"""tl Haller.-tataf de 10 care de fdn' o vie $i o pidure'' de 1?0 st6niinl e..ur. Daia rcmdnd..?'1 cdruia Filoteiu Laslo din p" Teodosie.ui:'"fi .. 157' II' p.""ria B. 168-9 No' 580' I Cultura cregtlnd. la stAnga Geoagiut vdii.".J"ic din iz6s inca o aminteete' Blai I 6v L' u'*. in ministirea impreuni cu principele Gheorghe Rako-cv L". ci "in 6 Maiu 1$6 cilugdrilor rom6ni de l6ngi o-Jotit -D."ttt din 1763 indici intravilanut Conscripfia il.i hEgtiului..og"u*rul cu cele doui icoane' menulur 7. lUgirilor.' In 1765 sta aici un A".

l Informafiunea noastri relativ la aceasti m6nistire gi cilugirii ei e foarte redusi. Cipariu. fdri sd se mai poat6 injgheba vreodati viafi cilugdreasci in ea. sese. In Octomvrie 1764 Sofronie Pavlovici era tot la mindstirea din Mdgina.u a duce la Blaj averea mobili a ministirilor din Geoagiul de sus gi R6mef pe cari Bucow Ie ar- Se di data infiinfirii mindstirii din acel sat 1$|f"' La t745 colegiul reformafilor 10. p. Averea mobili a min5stirii a fost dusd la BIaj prin cilugirul Sofronie dela Mdgina. p. p. Attn gi D.lungime 9i 100 lifime. 2 Bunea. unde au trdit peste cincizeci de ani. a $ematismul iubilar al mitrcpoliei Blaiului din 1900. Treiue din BIaj. Toth gi Halmagyi. Novacouici. Metef. la gcoala mindstirii pini la 184tt carte bisericeasci'gi tipic pe tinerii cari voiau sd fie cdntdrefi la diferite biserici.$TEFAN METE$ MANASTTRTLE RoMANE$TI DtN TRANSTLVANTA pentru care s'a frimintat mult episcopul Aaron. gi din ordinul gen. intravilan de L?O stdnjini . La intervenfia episcopului unit Aaron cdlugirii au fost alungafi din mSndstire. in 23 August L762. p. p. aceasta e una dintre . dar in revolufiunea lui Sofronie. Maior din 1774. Rednic in 29 August 1765 trimite la miaistirea din Migita. cari erau si se impuqte unul pe altul pentru ea.124-. P. s'au intors iarigi la legea slrdmogilor. 1919. p. Agezati pe marginea unei vdi 9i incunjuratd de munli inalfi 9i stAn. In veacul al XVlil-lea au trecut la unifi. mdnistirea a fost arsi. -52- -53_ . Petrilaca rcmdni. p. 162. 4-42. 5 Cullura cregtind. ei au invdfaf. amintire despre .' sa in satul vecin Cetea. Ministirea a avut pdnd la 187L cilugiri. 2 lorga. 124. P. fiind azi proprietatea unifiloa cari sunt in numir de vre-o 20-30 suflete. aga ni se spune. pe vremea revolufiei lui Sofronie din Cioara a fost silit si se refugieze din m5nistire fiind rmit In 1762 se intoarce gi ajutd pe episcopul Aaron de 1 12. Novacouici. cdnd avea un cilugir. Biserica a fost refdcutd. 1933. a fost cliditd in secolul al XV-lea Inscripfia Cluj. cogi. 1919. 1851. Bucow.3i8. 160. ll9. Nr. In LTTZ avea numai un cdlugdr. In 1902 mai rdmisese biserica.Singura mdndstirea de aici e in raportul lui Gr. 3 $ematismul citat.' Multe din pdmdnturile ministirii au fost ocupate de sdteni in a doua jumdtate a veacului XIX-lea. XIII. Rilme{i. Bunea. P. dar fdri nici un rezultat mu{umitor. cf. l3l. Acte gi fragmente. tanui de 8 care de fdn gi o pidure. Aron gi D. 9. $0. P. Studii gi documenle L Cultura crettind.. . Inainte de 1759 se agezase aici un cilugdr sArb Sofronie Pavlovici. p.cr pedeapal. Mdgina. Epircopul At. o cdscioard a mindstirii gi o mare grldind cu pomi fructiferi.'iar cea imobil5. Satul atdelean .Ministirea cele mai vechi din Transilvania. unguri din Aiud ocupi moara mindstirii. hrdtor de 10 gdlete qi Z ferdete.'In timpul addpostirii aici a lui Sofronie credinciosul-Nicolae Oniga ddruiegte ministirii o icoani. a fost impirfiti de firanii iobagi din comuni gi indeosebi de cei doi nobili proprietari unguri L. gi in acest timp se bucurau de scutire de serviciul militar. pe cilugirul Silvestru Caliani dela min6stirea Sf. Cetea gi logofdtul loan Norocea din Pilegti. 11. Blaj.339-i11..

c.vale -fe spune 9l epls.lSe6' noteazi jur de ea'' 'a zidit biserica -aia"titfi cu tot.Dintii ffiffi. P. Inscriplia qoscomtstet'u' mdndstirii Rim4L dela dela p{oscomidierul numitd Hopat' lor ministirea Rdrneli cu o livadi bisericii'' fig. copul unit Aarot.-il 3b'-Sepie-*ie r"l*ta dependentn de sute de ani'' t in propriet4u" mdn[' Un bun cregtin'sitiott Brad' diruiegte 'stirii in Martie 1678 gase boi'' azi e Seb.j. 158 Nr.. Rhmeli' Inscriplia dela inttarea mdnistirii l*" pini i i.543. . 9. din Geoauiu] chilometri mai los pe aceea$. 35' 2DobreicuN. 8."1 I MANAsTTRTLE RoMA1E$IL PlIgJlIll a fost dela intrare ne spune: . r Bunea' i.A zugriviti ?9-u::te 6895 t1Svileat . studii tir' 542' 9i documente' XlIt' p' 158 p' 3$) n' 1*2 Nouacouici' P' P' Aton 5i D' -55- -5{- .ir"iu iui lriatiae Crai ciliva depins intiiu de vlddicia' care era cu O informafie tirzie' anume un'raport c6' Mihai Viteazul . ir Calendatul eparhiei ort' tom' a Ctuiutui pe 1936' 'Clui. 1935.poi de cea din Alba'Iulia' cum LIffi' socotind "ur.ipele -Gavril S""u +t Toma Moisin' pentru catugariloi-. 1S5. .proto' -- lor Fig.. o. P..4.i" 'ruiegte curati-u-io'uvurilor bune 9i a erudifiei rviafa al. 17-f8 r 1orga.Fragmentepriuitoatelaistoriabisericiitominesti' Eudapesta. P."t".popului lghian d.ce'i in Bethlen da' In 9 luni" fid...

uit* Matgiritare' tipiriti in Bu- vreme". *artiii"esc 20 sateni P" T Mineiu i.. iis'io r Bologa.tti" 9 zile 9i din Geoagiu Fe acea Rimetilor au fost popa Chirili pu .a lui pomenire si fi-". taia.. . si'l finat in vale i" i"nqe de doi [2] ei si-i rimdie'' ca' dau pentro toia"*na ministirii ce se ioleles cu preotul ca el sd deie tot cetim: . "3oironi"..1?56.reJ.nota!i'' lor ? martori Decemvri" U4l. p. * . Bolosa' o' c"p'87' :5t- -55- .gi monah tui 9i a tot neamul lui' Scris'am eu Silvestru egumen ministirei in luna lui M.o Z+-ae numirituri tiind pomand aceasti sf' moara manesti-Ji.titorul mdnistirii' de mai Mai cunoagtem 9i alfi bineficdtori ai mdndstirii' 4 ani 70 de zlofi' ca acei .u'i'au theltuit in numai din pu.gumen ohia din Ponor.. o."i."o-to*uf din pdmAnt pdni in. din Remef. c.lor' despre ei 9i Uis""ica t74l spune ci :'1 midier din altar co dutu Ioti" Fdgdragului trr. e y6i4..p S6:-: acegti zugravi """"I-t"'.... ficdnd siAqa inscriptia dela plosco.iloi din Fdsdrae"f*-u'4r-tBolog Nicolae f''a: 'i'n'u" ic. c... p. fiind e...*.a-cestui :ffi. p.G"sci unneavind un parale dau . 158 no' 545... xur.'O)ii r Bologe. 1933."arrri..t'. p. de 2 de fiorini cere la titurghie 9i plata s6'i fie preotul o' gi au mai cerut l:d."" de Albeqti la sf' mi' ii" V.f" a lzli [:Uzii] din ios in veci' iar ndstire de pomana si fie a m6nistirei sf' biserici din cine s'ar ispiti a-i instrdina dela credincioase neamul'meu si fie afurisit"' "Mdrturii care e qi intre sunt B oameni de omenie 9i siteni" sus'' VIad Petru . 91. 9i Iorga o' c" XIII' i'to'iu artei rctigioase' I' Cluj' p* 158' Nc 3' 1929' tabla- .." dat de a pirinJilor biserici ir. l8-le'te"i'..tt Mineiu l'au cumpdrat el moratiu la din Pono" .opul locului [d1n GeomalJ mai amintesc in in afari de acest zugrav seau impodobit toati pomelnicul ..' de Din B Sept.r..i.{. ..vdrvu intr'un act firi dat6 il.i"ri"itarul sui vladicia episcopului cheltuiala dela" ' PalaInochentie a" Sua" cu toata Ioan.. o. --lErr"s a y.. altar 9i ocirmuitor .1785 avem altd d'anie' scrisd prin care egumenul mdnistirii eromonahul Calinic Todori din RAmef dau rdtu [:finaf]^ meu "i. i'.tt"'netiotii roi' Dar ei fin l i ... f'-" *"Y cddi' Danu Ioan pari' d9. cuvjntdti v-e^z^idespre ocazionate.'r"**i-i -ut itX't"u' ultima dati in 1809 de aI XV pin6 in ni-I prezinti chipu' un zugrav de mdna a doua' cum 2 s'au Pistrat in bisericd' la 20 "if" "J Simion a"ttai"f scrie in sf' ministire.. .i . i.odu"ilot 6 atlri cari Mln"Ru'biserica co piciti'at-i"tto"Matei' $andru' mai multe rdnduri'' nite Tomu-' et"ittu s'a ficut-in picturi din ve-acul s*atoti de cdci sunt .-i"f L74r' i.t"ot"' 9i Ie didu daci.". 93-94.$TEFAlf MErE$ TRANSILV1NIA MANASTIRILT no\aAusgTl DIN -:::-::frimAntirile 9i perse-' Veacul al XVI[-lea' cu atins aspru 9i Re bielii ci' cutiile lui religioase' au se vorbeascd mai mult lugiri de aici. sibiu. 83. $). p.' iu. s ar pureei 9i scroafi ingrigatil" i'a" cu trei ' sd fie ridica cineva din familia sa ca si strice" de 318 sf' Pe' sub blistdmul '-it""itii 9i afurisit rinti. prezenta a Petru cu sofia urmitorul testament" prin care "Vlad rugat de egus'au sa Macini..u gi-"" iiol ta" Iuon' popa Chirild Ei dascil menul menastirii de acolo ei ei sdrindar pentru ]r".

Calendarul citat din 1936' p' 3)' I lbid. c. "a"i . P.". Cilugirii I .atGrii aprigi du-gmani Antimisul intinsi n"onununii tonit*oui legi' din zilele 'biselui Teodosie Mit"opolitul dufu era ricii voievodul Jnrii Constantin Basarab Brdncoveanu la 1760' preotul cari Rominegti.t"e.qi""lri i" a August 't' Precistei' Eu smeritul care este hramu-t'luqt"""u din Tibru' fiind de intre eromonahi Antone de loc Calinic' popa fati acegti oameni anume eromonah Dumitru"' Blistim . c. e notat: de pomenire pentru adritu a lui Ztatau'it" l'u.) )."......a.J t*"nia'a in Bridegti' und-e .. indemnat li'lu "piscopul ee f-i]fe si ministirea RAmefului. ciluqiri uniti. ' Stancu' \.ur" ^---xr invifau coprt fineau gcoala aici in care bisericestiu sau dupi Rdmetii "urtu-i'li. p. p. 35-7. c... . 86: lorga o.... ' t .i rf ..i.1inde' creqtinului Toma 26 lanuarieii66:.. Sit""stru dascil LT62Ianuarie 3 zile'' il.diruit chiami dela Rdmet ministire ce se tu l" .. Sate 5i preoti din Atdeal' Bucurepti' gisim innlil*n" "r" unui Gtoitr silrr"rir" monachu cdnd au stricat :3. o. utuogand lroiooahul Antonie dela ministirea i noi acolo qi Ponorii. o.l'ftil.''. p. cine't vainstriina' erau aduse din Jara Romi-iiGlin"uu Cirtile bisericeqti c-ele mai vii relafii' degi neasci cu care ai unirii ficeau .DIN IVIANASTIRILE ROMANE$TI STEFAN METE' TRI]{SIVANIA L'162' Aceasti carte Mircuregti la L746. -cq -?ce s.. c'' ]llll'-. St""J".. {3' 1992' 9' 274 n' :59- -58- . care intdiu a incercat p9 cei de credinta strimo.cum spu+ l. Bologa.' Tot aici li se sfintise' i"-"utti": Eremie Popovici' mort in 1818'' cit 9i Cuib de veche ortodoxie atit ministirea de episcopul ciiugirii aio "u u" fosi tttali la ochi si strecoare aici P.nta"ilu "Noi .fl6-7' z Bologa.e laJ*t' insemnarea: ---.nuh. Liturghier .. o.. 3 lorga.a avea 9coal6 9i acolo [ta mdnistirel ne-am -gco"la 9i dascil 9i prunci avem si acum ..e ie noi rdm6nem fdri de invafi 9i daci ni se ia aceea invnfituri ca dobitoacele'i 'f iffi" Fig' Io' Mindstirca dela Rimefi' lui Sofronie In urma marei migcdri religioase a de dragotot Ardealul teco ta din Cioara "iUt"'e "ur" ortodoxi' generalul Bucow' legea stea fal6 de Y: """tt" Aaron' si distrugi hotiri. in ':' Rimet. de cindu's aceste doui sate' pomenit. Aaron...

o. etc.S'a ingiduit din partea P. -61 - . intrebuinfAnd toate niijloacele pentru ajungerea scopului. in 5 August 1821. gata d6 risbunare. S-{6. 2 lbid. domina in intreg Ardealul.diii. p.' In mAnile lor e pdni astdzi.. pi-" mdnturile. o. Nouacouici. 9i Stanca. gi astfel ura nemiloasi a stdpdnirii. p. Impirat a se repe' lilui biseiica dar numai ca biserici de mir. cu invingerea episcopului Vasile Moga. Dupi dirimarea din 1762 averea migcdtoare a m6nhstirii a fost dusi la BIaj. Aaron gi D. Caltn-- Cu moartea preotului Eremie Popovici in 1818 se deschide o noui epocd de fr6mintdri pentru biefii siteni. trebuia sd cadi . XIII. Iorga.Sdmbete. Dar dela R6mef numai doi oameni sunt uniti Filip [Morarl gi Gavrild [Albu]. ScrisEil eu Silvestru monahul". care fu avizat.. luna Deceqv_1i-g in 23 zile intr'o zi Marfi. la intdia stricare a fost numirul anilor 1762. 340-1 . gi toate intervenfiile episcopilor unifi Aaron gi Rednic de a li se da lor. s lbid.47.' Dupi a doua distrugere din 1-785 credinciogii cer voie dela Curtea din Viena si-gi refaci mdndstirea gi biserica. c. fAnafele.' pradi a doua oari gi ministirea ai cirei credinciogi din Rdmef gi jur participaseri efectiv la revglufia lui Horia. ca averile si fie puse la dispozifia episcopului Aaron. prin protopopul Ighian din Zlagna sdtenilor: Tl$i 1 Bologa. $i tot cu minciuna umbli. Aga ne spun preofii: Moise gi Mihail gi epihopul Simion Jurj din Rdmeti. Sibiq 1928... 43. p. 38. p. ' Buuea. au fos! zidarni0e. intr'o declaratie dati protopopului Ighian: . pe care voiau siJ facd preot unit 9i dela Geoagiu 4 case*. -60- a: I I . 9. 547 [dd z'ua de 23 Auguatl. ca biserici parohiali firi cdlugiri.' Averea ministirii in 1760 o formau: 5 locuri aritoare. o c. z Bologa. c.' Lupta aceasta s'a terminat dupi aproape 10 ani. iar la a doua stricare vdleatul L785. doui vii din care s'au pistrat r Stanca. p. P. p. darul cilat.. In sluiba neamului prin Evanghelre. In. o c.. degi generalul Bucow diduse o. $i [unifiil duc oameni de pe alte sate inaintea nemegilor [anchetatoril gi spun cd-s dela noi. 87.46: pe lafg despre aceste lupte lntre ortodori gi unill Ibid.' Ministirea a fost restaurati gi iar5gi dirdmatd cum ne spune acelag cdlugdr prin o noti de pe alti carte bisericeascd: . iil-'le Iunie 1762. au fost ocupate de episcopul catolic din Alba-Iulia.$i si arafi in relafie ci scriu oamenii unifi c5 nu ne-au fost dati noud [biserical. iar cea imobil5. Guvernul ardelean.87. XIX-lea. { Despre preolii slujitori la aceasti ministire iu gec. cd biserica mdndstirii din Rdpa-Rdmefului rdmdne in stip6nire ortodoxilor. Spre peirea lor". 4 fdnate. p. P.ministirii. in 20 Iulie 1827.. vczl protopopul Dincili. in 2 Marlie 1792.MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA necredinciogii mindstirea dela Rdmef gi cea dela Geoagiu la anul L762 in August 20 intt'o zi. 158-9 no. iar din chiliile cilugiregti sd faci gcoald".' Era in anul cdnd au fost executa{i Horia gi Clogca. cirora episcopul Bob dela Blai vrea cu orice pref si le ia biserica . pe numele oamenilor nogtri.Aceasta aici am insemnat acest lucru cu jale adevirat cdnd au stricat ministirile cea dela Geoagiu gi cea dela RAmefi. precum au aritat gi in {drcdlat Nichita Simion gi Teiug Const. p.

Rodnal. p. 1919.Mdndstirea de aici a fost vizitati. aproape d'e . nonice. Aaron gi are cilugdri unifi. Stauca. pidure.35-'t8 scris qi pe baza unor ' Cullura negtind. 1762. 158. Feldru [distr.'de episcopul F. n'are nici un cilugir.c. P. cici unde era se adiposteau in ea mulfi fugari: holi gi oameni rii. P. intre Feldru qi t Goban. Se pare ci ullimul cilugdr a fost Samuil. a fost ocupatd de funcfionarui Zonger dela episcopia latini din Bilgrad.' L3. . 4 Pomelnicut cilugirilor.RodnaJ.Rodna].Pe la 1760 }ipsitd cle cilufiri. P.Lunca vinului". La porunca vicecolonelului Erzemberg sitenii s'au adunat la sfat in 24 lanuarie fiind agezati in 1768 gi au hotirit.$TEFAN METE$ uAnAsrmtt"E RoMANE$TI DIN TRANSILVANIA pind astdzi cAteva vife firi ca strugurii sii se mai 9l mai poatn coace in urma climatului schimbat o Dislrumai rece. 1919' P. agezati in . I t Cultura crcstind. Episcopul P. o. p. c. aritor de 12 gilete gi 2 ferdele gi f6na! de 16 care de fdn. eI. P. P. intravilanul e de 48 stiniini lat 9i lung. 349. 3)B nota rr.85-86. rimindndu-i mindstirii fdnaful din Ponor: Hopaful gi altele diruite pe urrnd de bunii gi darnicii credinciogi.' La \762 n'avea cilugiri.1919. 1919. Bunea. Episcopul In. cea mai mane parte din averea mobili. zugravilor qi dilerililor clitori ai aete lnedite. P. la data de 17 Decemvrie t797. cum am v6zut. Klein. M41.' Episcopul AtRednic inseamni in protocolul vizitafiunii sale caRebra micd [distr. Novacoul'ci' p.. 168.si fie adusi ilo comuni. cane a murit in 1?66. ardtorul de 4 gilete gi fdnaf de 6 care. Sttaia.u SAngeonul romin . ca biserica. siraci dar ctr fricd gi dragoste de Dumnezeu. cd aici este o ministire. Novacouici. apoi o casd 9i mai multe mori. p. P. Clui. Aton gi D.In valea Porcoaia din acest sat era o min{stire.FAaron. n Cultura creglind.' In 21 April 1763 e vizitald de episcopul P. cu toate odoarele cu folos li od5idiils spre a fi utilizatd mai bine 9i de popor. trn lT74 c6lugdrul gi Valea cilugdrului. e amintiti 9i in conscriptia din 17&3 a episcopului Klein.gura RAmetei". ci hotiririle aceslea nu s'au realizat deoarece se noteazi: Cilugiri n'are.' Sitenii aratd a fost ministirea gi locurile numite in hotar: La pAni azi Iocul trnde Z. lffi.. p. e reprodue mtatstitii 2 Vezi studiul pir. Arcn gi D. p. t6{s Cullura ctegtmd. iar in 16 Decemvrie L767 de episcopul unit At Rednic. in 29 April 1763. p' 15: 9i Starca. avea insd intravilan de 30 stdnjini lunginre gi lifime. c. Ilva-mici . Averea mindstirii si fie scoasi la ticitafie. 1. Statistica Rom\nilor din o. 3. -@- --st - . in care locuia un preot de mir' care avea'4 boi gi o vacd. iarint€resele banilor primiti prin Iicitafie si fie utilizati pentru nevoile bisericii-' Din conspectul din LTIZ se vede. . via ce-o avusese. de Bologaln o. i Bunea. 9i care prodrlcea 40-5'0 ferii de vin.' Mdnistirea era Rebra mare [distr. despre care viitorul episcop 2 Bunea. gAndu-se ministirea in t762 episcopul catolic din Alba-Iulia acapareazi. 350. - Bl JUDETUL' BISTRITA-NASAUD.

episcopul unit dela Blaj At Rednic na mai I Revista {ata de sug I. 1662lorga. dar domnii sagi din Bistrifa le cer acuma dijmi din ea". Hurmuzaki. il intdregte oragul gi pentru epis' . ^""". Isloria bisericii rominegti din Transilvania. Satu 192t. l. pe care.' Peste cAfiva ani in ministire. iar acum ieromonah Climent o au cumpdrat gi lisat zestre vecinici a acestei sfinte mindstiri.copul Ilarion apezat in aceaste ministire' Pentru susfinerea cilugirilor Bistrifa mai ddruiegte. -64- -65- . No.satele Telciu gi Hirdiu. citri Conventul catolic din Cluj: scrie. Slatistica Rominilot din Transilvania ln IzJs revisla Itansiluania. agadari nime dintre ffibt$-i de Dumnezeu pravoslavnicii mdcar cine carele se teme de pedeapsa . cd..' In 6. e Meteq. ?11-Z uo. insi conscriptorii i'au redus la cAte unul. Cei 3 laici din 3 stupi fin' mdnS' .Privilegiul acesta de a clidi. cdnd s'a reclddit gi cum gi pdnd cind au viefuit cdlugdrii in ea.. care era de nagtere din satul bistrifean Gledin. Shntioana. . P. tot in 14 Febr. apoi o moari pe rdul Bircheg gi libertatea de a pescui in rdu precum gi loc de pdqunat pentru vitele ministirii'' N'avem nici o informafie despre existenfa ulte' rioari a acestei ministiri.-La cererea cnezilor din valea Rodnei . era F. p. Sibiq 1898.$TEFAN METE$ MANASTIRILE ROMANE$TI DlN TRANSILVANIA gisit nici un cilugir..mului aproape de apa Birchegului pe un deal. Deci fiind noi ftff $i pe aceste pediJfafi 2.. la 10 Decemvrie LZ8T. in cu 5 ani o ministire pe locul -Am clidit inainte . 3 lbid. XV' p.acestor un loc pentru clidirea unei menistiri intre .satului. P 366. II.^t fost cercafi gi rugafi si semndm aceste in mini-'l'qtr: stirea Pocrov a SAngeorzului zile 10 adeci ziua bfz. care mdn5stire agiqderea de acestag ieromonah au fost din intreg inceputd gi de ale luigi sirguitoare mdni isprivitd. XV. o pidure cu toate veniturile ei. t0-ll. {98.l zidise episcopul Pahomie de Roman. lr Siteantl Vasile Rai din Zagra 7. p.'-.. 685.' unit Gr. 1533. $andor 9i Petru coojsiliul oragului Bistrifa. 173.-ll preot in Sdngeorz.ta 1765 ministirea de aici "avea o pidure mici Si 7 stupl In 1781 se aminte$te -pidurea ministirii'.d. t.-/ . Maior noteazi pe o carte bisericeascd din biserica din Maieri [jud. I Cultura creitind. {9i. no. marelui mucenic Ignatie [Decemvrie] 1760 mic ai 6*rt netrebnic intre frafi Gavril Grigorie Maieru staref n^f sfintei Troife dela Blaj".1919. p. de partea stdngi a dru.Cunoscut lucru este cum aceasti carte prin stridania gi cu cheltuiala €fi:ffiffiI intre preoti popa odatd Constandin din SAngeorz. -!723. Roagi si intervini ca sd nu I Cultura cregtind' 1919. Zagra. InZagra mai sunt 2 biserici la cari serveau c6te 2 preotr.gi cilugdrilor preofi: Mateiu.e. No. 9-10.' Popa Constantin in 1733..acest loc fusese o menestire mai veche. aici aceasta d-zeiasci llh'lului nu va zestre. 2 Togan. in 29 Septemvrie 1523' de . unde pdni acuma am triit in pace 3 oameni laici gi 1 cilugdr.gi putea instreiqp. Bistrifa-Nisdudl urmitoarele: .stirea cu ceard.l Telciu. 1935. Sibiu. 5.' deci dupi aceastd dati a fdcut :8> mdndstirea gi s'a cdlugirit Numirea de Porcov s'a dat desigur dupi a schitului cu acest nume din munfii Neamfului din Moldova. 165. i. p.

STEFAN METE'

MA\ASTIRILE

ROMA:T'E$TT DIN TRANSILVAI{IA

mai fie molestat cilugdrul pentru dijmi,. deci mindstirea a fost cldditi in 1718. Conspectul din 17tr| vorbegte de o minislire. unitd in pdrisire, avea: aritor de 15 gilete gi f6naf de B care de f6nt Azi o amintesc numai locurile:: Cdmpul, Dosul 9i Piriul ministirii.i

la guvern, in
lugdrife.'

1703, insugi episcopul P. P. Aaron In 1?65 gdsim la mindstire un preot Onea 9i doui c5-

Z Berind. - Ministirea scipatd de ddrimarea goali, in mAnile unifilor' poruncitd de Bucow,

$ercdifa din 1758 cetim, ci iobagul Barb Barbatei. din acest sat a fugit de 34 de ani din sat gi e cdlugir lAngi Bran.' Ministire lAngi Bran nu este, alta decdt schitul din Pegtera cu hramul Sf. Ioan.
Botezitorul. Acestui schit Alexandru Ipsilanti Domnul. Terii Rom6negti, in 2Iulie 1797, ii innoiegte o danie. de 100 taleri anual, pe care o fdcuse in prima sa, domnie in [ara Romdneascd, in S Noemvrie lZB0.. Cdlugirii schitului mergeau in fiecare an Ia Bucuregti gi ln ziua hramului ridicau acegti bani clin. visteria Domnului romin.s

cl JUDETUL BRA$OV. 1. PeStera [6ngd Bran]. In urbariul satului, -

-sta Avere: aritor de 3 gifete 9i fdnat de 6 care de fdn,

Dl JUDETUL COJOCNA. l. Bdifa. - Dupi un conspect de prin 1263,. triiau in mindstirea de aici gi cdlugdri ortodoxi gi unifi. Intravilanul era de 45 stdnjini lungime gi 3[, ldtime. Avere: aritor 2 gilete 9i f6naf de Z care de fdn. Toati aceasti avere modestd a fost .luati,
cu putere de baronul Korda, contra cdruia se pl6nge. ---*IT""i.ta Arhiua somegand,I. Nisiud, p.
2-

Fig.

II.

Biserica mdndstirii

Bdila. /.;

)-t

t,',

8 Di-g.an_N.,

Qulluta cregtind, -Dgtti tSt9, p.

192{,

3.

some1and,
a

Nisiud,

A-rhivele Statului din Ciuj. 5 Ureche, Istoria RomilniloV,

1928.-no. 9

privit6irc_la istoria comunei Zagra in Arhiua p.
69-

17b.

pe care baronul Samuil Inczedi a ocupat'o. In contra acestuia se pldng guvernului, in 1763, preotii uniti din Berind' In 2 lanuarie L76f lnczedi rdspunde indignat la acuzele preofilor: 'Quod attinet violentiam per. me factam occupationem teritorii monasterii , Cultuta ctegtind,19t9,
P.
153.
FC

VtI,

Bucuregti, p. 323.

-66-

- e"/:

$TEFAN METES

uAnAsrrnrrE RoMANEgrt DtN

TRANSTLVANTA

a parte mea ibidem

Berendiensis, non ut verum esset sed nihil quidquam Possidere omnibus notum sit".r

3' Butenidin veacul al XVIIIJea - Mindstirea era situatd departe de sat in locul Frasinet, Si se amintegte pidure din ,Dosur ministiriij. ".o* ia' pdslrat din ea un clopot gi o carte bisericeascd.,
Ctui. Mdndstur La finea veacului al _-_ -_!.XVIIJea doi negustori macedo.romf,ni din Cl{: Pavel din Macedonia 9i ginerele sau Git""gt cristofor Literatul zidesc o mdndstire in satur iin " preajma oragului Cluj. Mitropolitul Teofil, dio ,o_ borul finut la 12 Iunie 16g6 in Alba.Iulia, Ja a"uptuf de patronat asupra acestei ministiri ceror doi negustori'ctitori gi,urmagilor lor.' Nu gtim daci nu e din ministirea Minigturului, ori din utt" calugir, care in tTgG aconvins pe mai rr"Ui;;;"iif "c"t o" negustorul ,,grec... Ianachi din Cluj, ia m hoiaiul

in

In acest sat de paz6, a drumului 6. Feleac. prin el, au residat ln veacul al trecea ce de negot, XV-XV[-lea trei episcopi cunoscuti: Marcu, Daniil gi Petru. In vremea lor deia era aici o minis'lire

care s'a scris la 1481 un frumos Lilurghier slavon, care ni s'a pisiill-pffnd azi.' Peste 200 ani la .1681 Iulie 24 se amintegte'din nou, cdnd se afurisegte ,,cine va' cliti dela svAnta ministire [un

Apostol slavonl, au cilugdr, sau pope sau diac sau

oragului, numit .Biik*, s"ar gdsi mari

Ct'|,-

"o-o"i"s;;;;.. 'l'-Fig

5..Cuteiug. In acest dio apropiereaiilo"_ dinului era o ministire inci "ui din ,".oiot iii{/m;;u, cilu.girii ei invdfau copiii carte. In protocolul vizitatiunii canonice a episcopului Grigorie Muioi se indicE averea: o gridini cu pomi gi un aritor numit -Dumbrava minxstirii*. In m5nistire sta un'dascil !o loT"tu 4sen roma, !ggj1".il; _i;91t$rgtlgt' ** : ' ". ;I

-

tz

Bisefica aeche din Feleac.

'

lglg, p. 156 ,{.Iaka\ Kolozsu1r t\rtinete, lII, p. ?ZB_232. 5 Cultura cregtind, 1919. p. iSS_Z n r.

2 Comuiicate de pir. pioiopop'ort. Muntean din 3 Cultura cregtind,

Cultura cregtind,

1919,

p.

lS3.

Huedin..

,...

' '

fiecine".' ,,In svSnta mdnistire Feleacului" a izvodit, in Septemvrie 1718 iemmonahul Eustratie Rus un Apostol gi Evanghelie.' Tot acestei ministiri d6ruiegte o Cazanie cilugirifa Magdalina pela 1738.'
L Almanahul Gtaficei rcmine pe t929. Craiova, p. 51-2. cf. Mete;, Isloria hisericii tomAnesti din Ttansilvanra, I Sibiu. ed. ll, 1935 9. t72 n'. l,

'

2 lorga. Sfadii Si documente,

c lbid., p. 129 no. tl{).
1

XIll, p. t00 no. 29?.

lbid., p.

100 no. !93.

-68-

-s)-

$TEFAN METE$

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

Distrugerea ordonati de Bucow n'a atins-o. pe vremea episcopului Gr. Maior era ortodoxi gi avea: aritor de doui gdlete gi un finaf de doui care de fin..
7. Milagul mare. hotarul acestei comune - In a fost o ministire, dela care se mai pistra in 1g00 icoane pi fiult€un .maie; clopot" cu data l?illl.' In April 1759 9i in 1765 avea un dascil Stefan, care

Andreiu c6lbaze..

L772 avea doi cilugiri, in,travitao de 4O stAniini lungime 9i lifime, aritor de de ir"i gel"t" 9i doui ferdele, fAnaf de doul care i se rfAn i Egumenul era Varlaam, ciruia in 1772 ,Ji ar"ot si adune milostenie pentru l5rgirea bise' ricii minastirii, care era mici pentru numerogii vi' In LTTI ate un.singur cilugir''

ta

-iiatorigicredinciogi.

scria o Psaltire.' Avere: aritor 3 gilete

gi o

pidure..

11.

Siln'lvldrt):inut

8. Monor? fiud. Cojocnal Se numia ministirea "ObArgia'. Scdpati de minia lui Bucow, in vreftea episcopului G. Maior era tot in proprietatea
ortodoxilor.'

rnistirea lugir gi avea intravilan de 15 stdniini lungime 9i de trei gdlete, finaf de doui care 9i Gh",'aritor 'pidure ,o ;' lo L774 tot numai un cilugir adipostea'

In L?ffi tot un ciera avea un cilugir- ln L772
de c6mpie'
mi-

jini lung 9i 35 st6njini lat; aritor de o gileat6, 9i

9. Modaca. fruntea ministirii de aici era, - In 1731, egumenul Victor. In acest an mai mulfi boieri ii diruiesc un Triod tipirit in 1Z2S.u La LTTZ Si LT74 n'avea cilugiri; intravilanul era de 40. stdn-

la

.darmaiaveagiovie.uHramulministiriieraSf. Arhangheli, clEdirea exista 9i in 1902' firi cilugiri; ...r"ruu putini se intrebuinta in folosul liceului roimAnesc .din .Blai-'

fAnaf de 3 care.' fn protocolgl vizitafiunilor canonice al episcopului Maior se spune, ci o parte din pometul mindstirii a fost cuprins de iobagii contelui'Ghborghe Banfi.'
L0. Ormenigul de cimpie. Biserica ministirii acest sat e din 1573, ficuti din lemn de boierul

din

-

2

fgrg, pt

I Cultura cregtind,1919, p. 158. $ematismu!.iuQil4t ai mitropoliei Btaiutui p. 3?{-S. lorga, Sfudri gi documente. XIII, p t62. no.-,i55: Cultura cregtind,
p. 3Sl.

t2. Stluagul de cdmpie' - Dupi conscriptia lui Rednic funcfiona la ministirea de aici cdlugirul ,piuot Lazar 9i invifitorul Banu' Avea 20 stupi' In iaduru" tnsi i'a tost devastati de ortodoxi' era de tiii qiLTIL. navea cilugiri; intravilanul gilete' aO stdniini ldfine 9i lungime, aritor de I ,tao"t ae fg 9i o pidure' Averea aceasta ri"u"" pentru nevoile gimnaziului din *"re se .folosea Ettai qi in 1902."
---'
p' 2lt-12' $t^"tismu| iubitiat al milr' Blaiu.lu.i' p' 348' z buaea, P. P. Aton gi D' Nouacovici' '3 Cultuca crc5tin1,1919' P' 162' '' Bunea. P, P. Aren 7i D. Novacovici' p' 348' '6 Cultura ctegtinl, 1919. P. 166'
6

-r

r Revista Reiagul, Cluj. igtO, i. fOS. ? Buaea. p. p.-Aron si D. Noitcouici - o.J4g. -.
Cultura negtind,

P. P. Aron gi D. Nouacourcr, . Eunea, Cultura crestinii. 1919. o. 16l-

Bcnel, o. c.,

tsiq p. t:i.

_io_

I
F
L4

'? Bure4 P.

P- Aton gi D' Nouacouicr' p' H8'

P. 3{8,

-7lt

r t-

t I r I t. pe care feranul Monu il servise in copildrie. Stobor. in 1787. carele egti cel de Dumnezeu ade-' virat ales impirat gi lauda gi slava cea luminatiL gi sprijinitor al cregtinitifii.Prea inallatului gi de Dumnezeu LuminafuIuii gi Bunului. cum ia oo r6miie supt stip6nirea impdrdfii tale 9i aga gi la -io". m{ rog Ia prea milostiv gi inaltul 9i blAndut 9i de Dumnezeu inlelent 9i luminaful Impirat. nici si'mi ioir@l$fl pliteasci Ce Domne impirate.. Viap indelungat5. -72- F E . ci.u miti de mine de acest lucru ci sunt de pagubi de SO0 ae floreni. creescului Gobernium.$IETAN MErE$ MANAsTIRII^E nouAnrgrt DtN TRANSILvANIA 13. Credinciosului Impirat Iosif Sinitate' Bun6. 18€0. ce-i porunca inillafului qici o ministire .^ eu Broin* Urs din varmeghia Clujului din satul acesta Stoborul. cari aveau obiceiul de a merge' la biserica de aici gi acolo-gi ingropa morlii in cimi- s6' am cugetat din minte. Aceasti ingtantia. ioast"e a Clulului.. si'gi faci mili de mine.lg 9i cu "ttt nemigi. glucdn4 oameni nu o strrcer si rugat it"i"u"" Mdnistir!! 9i eu m'am Impdritii Tale si mi rog de "ffite grafe gi de nu voiu avea atuncia si se strice' pre" . care lucru mi 9i bucuram' i's'au aqa Mindstiri sfinte Domne Impirate. dupd mirturisirile bitrdnului feran Petru Monu. Cluj.ce tott gi ficu[ d. bisericii ortodoxe. in hotarul acestui sat a fost o mindstire de lemn. I Met6$ Rominii din Clui. Impdratului losif: . Ist.' Probabil cliditi de vre-unul dintre negu-' storii ogreci" din Cluj. I intdmplal ci au venit o porunci dela cinstita Tabl6 Impirat ."ei porunci. Ce aceqtia se aprinseri de mdni6 9i [inl datd md legari Um{neslire o stricari' face ce md tog p. s'au fdcut stranele bisericii de acum.. aceqtii terul comunei. cum p6ni la opt zile si o ri"""it "" numai am sipesc Ai si o stric...' 14. intdrire gi Bucurii gi ce' citri Vrijmagi Biruinfi. Pre Inirllate Doamne Impirate... ndstire in In satul acesta inci a fost o miveacul al XVIII-lea ridicati de un bun b i T cregtin de aici. r fagura. Avea un ci' lugir Costin. XXll. lS|5. la alti faia nu cearcd sd se inchine. dar stdpdnirea nemiloasi i-a stricat'o. firi. Somegfaldu [ldngi Clujl. ori si porunceascd gi si mi slobozeasci si o mai zidesc'" munca. p. .t"u si'mi lase loc.$aguna spune.".si. ci locul mi l'au luat Domnul meu Ridaid Mihai gi l'au ficut lab Mirii Sale' Iari eu am rdmas sdrac Ai acesta lucru eu Donrne Impirate tot din pidure l'am ficut cu mare muncd 9i trud6"" care s'a biciulit [prefuitl aceste 500 florinfi ce Domnul meu nici oo . Dari eu ce si fac' plinit a opta zi 9i a lnceput-a pldnge gi aga s'au venil solgabiriu Caceti Jiga 9i comisardqu Diulai li sate . Sibiu. care pe urmi a fost adusi in sat gi din lemnele ei.t. numai la Inilfimea ce de Dumnezeu incununati a Imperafii Tale. Acesta m'ag plAnge gi mag jelui lnaintea ImpirEfiei tale: Iati Doamne Impirate. cum se vede din iElania lui duioasi gi in'lgxesadn' adresat5. p.. ci eu voiu fi ascultdtor poruncii Impirifii Tate..tt6-7. * -73- ii . ce mi'au dat Dumnezeu fac o -eoetfit" 9i cu aiutorul lui Dumnezeu o-am .

ei stau in minisiiiea Atpagul de ios' L. F f i' t' F .diruitorului-' f"tT"i un Triod-' sfintul 9i *aoa"iill. . ^----. z ""pil. aritor de 3 gilete.. a-" 3 gilete seminaturd de ..u-''-niouuuit numele complet cumpiri pentru p"pt lon taoatti"i dela Arpa'? pini .dit.. p.i::1" i:8r". f$l?' p' Z). 'Clui. prin secretarul Ion Herfrann.preot cu numele Mitrea.a "'oi d" or. avea intravilan de -70 stdniini lungime 9i de $ lifime. oittirt Qbgqry'nd k"r. ingtiinfeazS. 28 auplencnt I Meteg.Z boi' 2 cai' 9 vaci' "ar"natil' fistupi' aritor de 4 gilete pentru 12 iunci.intrebuinta in 1ff)Z pentru nevoile liceului din Blai..6 care ae fani din tara Filgitaqului' I' Situalia economici a Romilnilor ' M. . 19(8. care valora 600 f[. ' r Revista Rdvagul.*?. -74- I 'l I _ 7y _ .. cdci .7rtru P' it9o2. [tipnrit" t"t'ti * acga$i al ffi. d"scalul ministirii vinde' in .avea dupi "tfr*intl"-[r" Avere:. o n*tt in plAngerea boierilor se t"t' ficutn h ancheta din 17re' in care o citugirif6'.din 1765 ministirea n'avea cilugiri ci numai un . "poi i. Popa Atanasie.pe seama i"iiul.. I.?. I I menle. Clui.3{8. fAnaf de 2 care gi o pidure. -care -cu ::tul ". $optefiu."ti .contrard ordinelor preainalte.. -"ii"i"i. Note despre zugravii bisedcitot tomtne."". Biserici vechi de lemn..:iJ' "q"t "c"'t"din pidure' a'fiert in--c{teva .ti. care'i folosia un aritor de patru gilete gi fdnaf de doui care.ul de ios' 15.rd"i . in n Septemvrie 1787. Clui. Aron si Dionisie Nouacouici' Bt'ri' sB. r Bureq P.i. 1935..nilo Ae-josrTt se Cre cd tot el este .-'. P' ti4 ao". . Broina Urs din varmeghia Cluiului ce din sus.. Cluj. pe Broina Urs ci cererea lui nu i s'a satisficut fiind .' cartea carte se pomeneqte loqiu.. si mE hrinesc in Dl JUDHIUL TAGARA$' .r. l9?.Hi. -..cu mdna 4e terini a lui Urs Bmin* 17[40-901' Terezia cu chelig-4lffg1p@ia satul Fildul tri"l" tet. $i 30 de stupi 9i o casi le'au luat sitenii ortodoxi' Tn LT72 era tot fdri cilugiri. P.T d.!.$rErAN METES MANAsTIRIIT RoMAN@ . p.doi ani preotul I".iiili.. Arcn gi D.' ae aici cu hramul 'Adormirea din precestei*. --ioitUtea Cea mai veche amintire L-F-"*'#l'W*g:?i-#:ff:"$':YJil1 o"puti"cioqi rerlltul e orb .$X' i .. a fost ocupati de domnii de pimint. XtI[. .d"spre Dela Broina Urs plecati inchiniciune citri impiritia ta cu genunchele pAni la pimint 9i si :fie Dumnezeu cu impirdtia ta. 20.' Ctitorul ministirii din Stobor a fost 9i zugrav. .preotul din Stobor".care a pictat biserica dio @1.-iri-1733.da .Aceasti avere se .-acono si docu' ll (: Studii gi maramutdgene" tt ' 2 lo'gar Insctiplii ardelene gi bisericeasci "Euho' cdnd va sta bit.hri i"" "u cu 12 Peste -florini"'' lt*"lii U-'i+ii a'pedepsit'o ffil p"pii Ruao din Arpa. p..Conform conscriptiei luiRednic ... aceasti Adam Teleki 9i locag era ridiJ-pt moqiu contelui flls: un' preot luon' 4 . "cesta lume. p' 28{ .ori si-mi dea Domnul mie locul..Pidurea..semin6tu"e finat de au Z tu'ude-porumb 9i un primivara. Novacourci' p.din saful acesta Stoborul" Guvernul ardelean din Sibiu.

La L748 sunt doui ministiri pe 3. Cluj. Aron gi D.82 no. Arpagul de locul fiscal.. o c.ril-Avere: o vace gi loc ardtor de cdte o ge- 5. t919.? Amfiloche ieromonahul schitului Arpagul de sus inseamni pe un Mineiu. Beduoiul'mic.stire ce ar fi existat in acest sat in acel an. 2. {3 no. Ac.Podeiul*. P. mogia lui. iar avere numai 2 vaci. pe urmi.de o gdleati 9i fAnaf de 1 car de fdn.. c.nistiri: Una pe locul . ci I'a cumpdrat popa Aldea cu. 20 zloli dela Ion Suma din C6rfa siseasci.-din care doi sgn'tcersitori Adouaaddpostea-q sebs5ritlqarbd dem-.' Schitul avea in fruntea lui pe preotul Ananie gi 3 cdlugEri. 28 [din il) Iunie].. 1 junc Ai 4 stupi. 3 Cultura Crcgtind. 5!. p. ist'. Blaj. S cdlugiri gi 8 cilugdrife. Novacoulcr' p' S0' Bunea. e Bunea. in An. B?. I Cultura crcgtinl. 1915 no. tot cdlugirii ortodoxi.: averea se reducea la: 1 cal. In 1761mini' . apirdnd legea strimogeasce. P. Epiicopii P.Episcopul qnit At' Rednic ne vorbegte in conscripfia sa din 1765 de o mdni. duc o' lupti lndflrjiti contra unifilor.Vietile sfintilor" ieromonahul Ambrosie'. r Bunea.p""oi bitrdn Dionisie gi 4 cdlugdri.$TEFAN METE$ MANAsTTRTLE RoMA.' Familia Teleki. Btaj' 1919. Rom. Un cilugir avea 100 de ani..92 no. 3 vaci gi 10 stupi. Blai.. a ars-o. iar averea rimasd e luati de Iosif Boier.r . . iar altul lil gi o cdlugirifd bdtrdni era cergitoare.una a Vdtavului in Breaza de ios.0' la 9 Ianuafie 1749. Nouacour'ci. 19lQ p. pe care apoile-au ocupat l . de sat spre munte in dumbrava de stejari numiti . p. Blaj. o.gi Radu Muntean" cari nu fac nici o sluibi fiscului'u . P. Rednic intr'un act din 1 Februarie 1769. c. o.o livadi de 4 care de f6n. episioput loan Inochenliu Klein. Bucow.NE$TI DIN TRANSTLVANIA 1 I l 6 Noemvrie t742. I I -76ii fi -17 - . secf. Episcopii P. 7s Telegraful Romdn. La 7748 era aici o mini-' - . Aron gi D' Nouacouici. 152. ' Grama Gh. I' [t9231' p' 26i1 no' 12' 2 Bunea.5 6 lorga. un Chiriacodromiu cu 18 florini popii Stroie din Drigug. Bteaza. sus. ) 7 Bunea. a doua 'pe locul Funditure cu un cdlugdr numit Matiaq 9i doui cilugirite.Gffi-semindtura de toamni 9i primdvari'' La 1758 se constati tot doui mf.. numite se pare dupi intemeietorul lor: .Stirmina cu 1 cilugdr: Stanciu Muntean. fiindci se cHdisq pe . avdnd pe bitrdnul preot Ghierasie. Sibiu. intravilanul de 150 stdniini lungime 9i 50 lifime. 333. Episcopii 8 Cultura crc1tind. conocriptia urb' Breaza din 1758' o Radu I. in 1746. 152. tm.l"r's". P. Arcn gi D. cealalti a lui Mdnigor in Breaza de sus' Cea dintAiu avea un . in 1761. ii rdpegte clopotul 9i fdnaful cum ne spune episcopul A. .E Generalul Bucow. . 6. rostul lor aici. VII[. fiind schitul pe mogia ei. p. p' 332' t-s eriiuite Statului. p. avdnd 4 . Bucium.* stire.. Episcopii P.206.' Cdlugdrii acestei mdnistiri. P. P. 253.t aritor 2 Iorga.' Pe lingi mdndstirea Stirmina lo' 'cuiesc doi zileri ai vitavului Bucur Toma: Neagoi . p.In mindstirea acestui sat a scris in 1737 . s'au ficut dinnou doui chilii. p. p. Novacovici.r La 1756 are un ieromonah Isaia. zOC. 15?. Beduoiul-marc.stirea e distrusi din ordinul gen. Aton gi D.' firi si mai gtim ceva despre Ministirea era la vre-o 5 km.

5 Iorgq Insctiplii atdelene. 156' I I afla in biserica o*. satelor Poiorta 9i Ucea de sul' ituj'ain Arhivele Statului On . c.' 11.2(F oo' 92" ' ?3& _78_ _ 7g*- . Drdgug.ae unde tr"3gadir."" a" fdn. urb' Galali din t?c8' t Bunea.io*ind. 3ilt. P. Averb: 3 cai' 2 stupi' fdnaf B. 92 no. de i de fdn. Comana de ios' .r Dr{gq5''in ea'r'e "qqn' --. din ordinul Bucow. $12. pe lAngi ministirea de aici''' locul Ministirea era prCot Ioan 9i 2 cblu' avea la 17<f. fugifi in t74Z de greutilile iobdg-egti. C.o "u""I-aLTilTseaminteqtemonahiiaBonifatia'mueriede 60 de ani dupi cinul cilugirii sale'' g.sus. ou Herseni. p. din iobigegti fuge in 1?50 9i se ageazi in satul Cuciu'' i"t".. ni se spune ci la mdndstirea ra*arrtol baronului Alvinczi servia preotul'cilugir care fusese iJi.o".de unde i se zicea 9i Me' t747'' de inainte biserici o in sat aici clidise ia"ti""u itr l74B avea 6 cilugdri 9i o cilugirifl bitrin5. p. Aldea Toean' Radu Husea.trie 1738 9i August t742 se amintegte din Drigug'u *n1 n"fuif fiIuseal dela ministirea irf"fti ani a siat aici . XIII. 13 stupi. 9i o 1T dat iar59i o duci * uo la monasti"ea c"" . aio Drigug. Jurdtori au fost: cdlugdrul Mihaii. c.Aceasti Evanghelie s'au prins o'u prinsu i" in FoleHea 9i au venit dupd ii de si ""t adevdrat pu iu. p' 2a5 no' I din 1i26."-. 254 Ibid. .riUirlle Statului dia'Cluj._IobagulloanComgaaliasChig Mihail cu un fiu din Galafi. in urma multor as'upriri r lorga. pe fiscal-gi' girife.logofitul IVIatei Voileanu grapistrati maticul".l'-f" o E 'uoghelie Conscripfia ibU"gii fugifi: Aldea Zdrnovan din Po' urbariali din 1726 \ - 7.Aici a fost un schit mic ai avind numai un finaf de 3 care de [An' . p. XII. Deianl'.la 1761 l'a ars generalul Bucow'u . $a' 5 Cultura cteiline. a fost arsi. $19. 7 lorgq Studii gi documente. lI. care Ministirea s'a clddit pe pimdntul boierului din acest sat Ion Maniu. se gdsegte ace-asti de furat iir"-or"e: ..T&pea de origine din Mdrgineni' Hagiu T-$i iu l""o"utim . [n 1'?36 era in ministirea Bistrila din r.. avere: 5 vaci. de nagtere din Voila dupi tradifia io 1amilie. P. Comana de.erac. Bulea. einiiitt staiutui 6 dia cluj.' "i Neagu din Ucea d-e sus sunt la mini"n*" j"td gi Iuon din 1682' ce se stirea din Drag. p.. Preotul ministirii era Dionisie.sl} [VIU]' p' 157' 'I Cultura rrettin[. in 1761. Botar AndreiaS din Drigug. -f I .' Pe iobagul lacob Linolfu Bu.unul cergitor 9-i altul-nebun o calugiriti batrana. 191Q P. avere 1 cal-' Din ordinul generaluluiBucow'" in 1?61. urb Herseni din 1758' 1 Cultura cteltind. un 10. p'?0 oo' 159-60' 2 Bunea.iigisimlalTsSinmindstireadinBucium" generaiului care a fost arsd.8 un cilugir.teuche dela Dtigu$' Aceasta au zile L4" fostinainteu noffivrie F*topop Rad Coian.MANASTIRII. Ion lui Moisi din SAmbita de sus"'' Io Du. Sfudfi 9i documenle.E ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA $TEFAN METEg zidita pe Iar in !748.lglg urb. O. in 175t1. avea" iu fZ+g. o. 1 cal 9i fdnat de 1 cu fiul sdu . gase cilugiri. o.Cuciulata. ..

. se mai gisesc multe invifEturi folositoare.am cheltuit eu la ministirea Drigugului. Sibiu. 93 no. cici logofitul Mateiu era gi zugrav..$TEFAN METE$ Meteg: Ministirile ' \-1. 3 Aici a scris in Marlie 175? Viefile Sfinfilor pe Iunie cf. p.A scris ca si se gtie c5 multd viafi mi. Scrieri din prima jumitate a veacului trecut. I -1891. Unele din scrierile acestui neobosit gi istef gramatic au fosf publicate cu limuriri . Codicete ilateiu Voiteanu. .se pare dupi cartea mitropolitului Dosofteiu din Moldova Viefile sfinfilor. ani: MateiVoileanu in brogura: Codicele Mateiu Voiteanu.. in copildrie mam . 349. 472. p.$8-9. p. Mittopoltt Nicolae : Clopotnila mdndstitii (in conshuclie). II. tilmicegte tunele perti din Psalmii lui David.' unde sti pdni la 1761 gi scrie. istorioare morale. rcstauratd de I. unde e gi in Martie 1747. 1932 p. Mdndstirea Simbdla de sus. t44f2 anexe Dup6 plecarea lui Mateiu o conscripfie oficiali I lbid . ne care Mateiu notbazi: : . Sibiu. 1la no. Somegl in 1743.pomenit aici gi umblAnd prin multe locuri. Iorga Inscriplii ardelene.. p. . l9{Jl. z cf.' Dela Drigug gramaticul Mateiu trece in satul Hundorf.' dupice zugrdvise in 1746 biserica de lemn din Pata fiud. Note despre zugrauii bisedcitot tomhne. ClujJ 9i Pogdceaua [jud.Istoria Troadei". p. au venit vremea fiind de 22 anl anul 1740-43 am gezut iar aici. Sibiu.de strinepotul siu direct de vrednicul asesor consistorial din Sibiu. etc.. 9i Voileanu. Il. cu o caligrafie admirabili. ca: . -80- . Documente pentru istorie gi limbd. In t76L e in $oimugul romdnesc fiud.din grecegte. rdposat inainte cu c6fiva. 9i Pugcariu. unde scrie povestea preainteleptului Archirie cu nepotul siu Anadan. Intre manuscrisele -sale. TArnava micdl.p. t9. S. scrie Viefile sfinfilor. 356-7.Pilde filosofegti" . Meteg.l \ ipune predici. 1897. p. 11 nota t $ gemalismut jubilar al mitrcpotiei Btaiutui.

urb. celalalt cergitor... o. c. 6 Arhiuele statului din Clul. o. Lisa. p.-cElugAR $i 8 cdlugn' f6n'' Jile. .' In 1758 gisim ace$ti cilugbri: Ioan Paler boier. c. p. F€ pim6nt boie' . 'trdn5. Cealaltd in partea de ios a comunei pe pimintul boierului Tdmag Codrea 9i al fiscului din'ele a supraviefuit persecufia de dirimare a lui Bucow.a lui Calota' 9i 3. 1919.Poiana Palerului". Paraschiv 9i Ion Muntegn' r Bunea."ri1i iii""rti Cultuta creitind.a Comgi Codrea''' . p' 157' '! Iorga' o.sericeasci Strastnic: 'Si se gtie de cdnd am gezut la ministirea Driguqului.: 1-_--- .c-. Lisa din 1?58.332. pe care'l amin- t2. iar avere: 6 stupi 9i fAnaf de 2 care de b-afte consgipfie de pela 1750 ne indicd tfgl-Ae'. Avea. din L765. a episcopului unit ci _: ___ :::--i" ' -_j . t0 stupl aritor de o gileati gi o ferdeli simini' turi de toamni gi de o gdleati gi 2 ferdele de pri' cu preotul monah'Varlaam gi !. anul 1763'' . Ministirea cea mare 9i bn@:1. unde se mai spune pe lingi ministirea din Lisa mai sunt: Ioan.. in 1748.mivar6. cici un c6lugir scrie pe o carte bi' .MANASTIRILE ROIIANE$TI DIN TRANSILVANIA din 1?48 ne prezinte doui ministiri in Drigug: Una in partea de sus a satului. II P.4 iunci. adecd pe pimAntul familiei boieregti Paler. Blaj. 92 no' 256. parte gi stau in 3 locuinfe 9i nu contribuiesc cu nimic fiscului. 2. Mdndstirea era pe locul numit tegte gi conscriptia 333.. Bucur Cafavei gi Iuon Moga iobagi 9i o cdlugerite'' Generalul Bucow i!-!761 arde 4ginistireS.4 vaci.Una .. unul biir6n pe care-l ingriiau copiii lui. { Bunea. a cdrei ultim cXlugir se pare a fost Mihail.u 9 celugeri 9i averc: 2 cai. numai 2 cilugdri. -Et - 6 .resc. c.

girii sf' licag u f?::t_oarte 13. 8 Cultura crcgtind. Porumbacul de jos.METFS _--:: naA HAstrnruE RoMANE$TI DIN TRANSTLVANIA -. {63.' Avea numai o livadi de 4 care de fdn dupd conscriptia din 1765 a episcopului Rednic.1*... Netot.uo'". lg 9. c." I. c. p. Conscripfia din l?4g ne vorbegte scurt despre mdndstireu-. lui Bucow. c. pe care o zidise el.' 3 cdlugdri..'Z .t. p. t919. rgl9. c.Conform mdnis{irea de aici servea in acest an popa Nicolae. 19t9. s llune4 o. f919.tI. Mdrgineni. p.. I Cullura cregtind. l:9 urb. 6 ltunea. l}i. o. p. un cilugdr ortodox popa Iuon Urs. 333. ..z . c. f. 30_ capre gi 4 stupi.preot Ilie. un preot Simion gi averea redusd . I Athiuele statului din Cluj. in 1 Maiu L747.' gi ieromonahul gtefan. 3. p. p..Cdrtigoara. Maior. si poati restaura mdndstirea. t^ Qultura cregtind. Il. 19t9.". Bunea. No. 33{. in stdpdnirea ortodoxilor. t6{. cer voie prin episcopul Gr. u 18.o 2 cdlugdri. lglg p. o.founichie cai. p.. 159. p. avea . dar o cdlugirifd a continuat si "Ji""r rdmdnd in-ea E dupe ardere.'i59-60. -82- -83- €*. I l9rga. 39?. satului.Z vaci.no". p. Oprea. t9l9: b. o.. Porumbacul de sus. Generalul Preiss insi refuzd aprobarea acestei cereri.761 a fost arsi din ordinul generalului Bucow. Cultura p... iar avere : Z boi.. a Cultura cregtind.sambdta de ios. lI. bisericii sf.-_ _::::==+:::'-:]:: Rednic. u A fost arsd ai. 6 Cultura ctegtind. care le-ar fi adus at6ta mAngiiere.. s^Cltltura cregtind. ?0 no... conscripfiei din l74B la . urb. c. 17S*. p. o.un Apostol cumpdrat dela Vlddica dela Mitropolia din Bucuregti. p. din 1758[fl ne spune cd in pidurea satului numili Purcirifa este o mdnistire.2 Credinciogii din aceasti comund. cate noteazd in 1262 dania unui . 162_3. in 26 Aprilie 1779. p. o.o In 1. t63. ca sd aibd --=-_jTEFAS unde merge in posturi spre a face rugdciuni cie pocdinfS.'' Dintre cdlu?Ig4 15. trci gil*U"i locul fiscal avea in t74g un $_s_cilugir4d. ? o.. te. p. c. numele'Rafail. _ Conscripfia urbariald Ohaba. avea numai un loc de 2 gdlete semindturdde toamnd. 3i]2.. Mindstirea acestui sat a fost rn-l761_din porunca lui Bucow. 2 junci..La tr4gm6nistirea gi avere. Hagi ieromonah Isaia Tempia din Mdrgineni diruiegte. p.' 16. S'a infiinfat pe locul familiei boieregti Pandrea gi avea in 1?SB. o. 160.350.333. . insi oprit dela serviciile preofegti gi 2 monahi. It.t{0 | z lorea. ta 1765 se amintegte egumenur acestui-ta. un p""ot 19. a Bunea. peste zece ani. cre1tind. no. Bunea. iobag fiscal. si nota S. t7. 1 e?ioi.i L4. 16t.anau. s Arhiuele Slalutui din Ciuj.Apostol* biserieii din Ohaba de Stanca Oproae.la o vac6. c. to Cultura tejtind. 162. Ministirea ziditi p* . Mirgineni _-"----' din -' ! lorga.' iar in Iurrrrui 1?69 il aflim preot in comuna Lisa.u Din ordinul lui Bucow a fost arsi. Troife din Bucium.si o colibi penfru addpost.

instituit cu aprobarea domnului de pim6nt. sub numele popa Vasilie.am vdndut [lal popa Samoili din Lisa: s'au tocmit cu florinf 10. p. no. 6 7. Pe scoar[ele acestui Triod sunt scrise numele mai multor dieci' cari au invitat carte la preotul Mitrofan-'. cumpirat pe banii miei. inci inainte de 1748. cilugirii gi pe urmi tnsugi z lorga. lI. ficior p r Pugcariu. o. L75t Maiu N zile. precum mai inainte scrie. ll.Aici a fost cea mai importantd gi mai frumoasi ministire din fara Oltului. era in acel an Visarion... o.. 8{ no.' Cu data de 18 Februarie 1761 . l 628.$TEFAN METES MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA Simbdta de sus. 185 no. qi p. iB5-6. II. o. S'au intdmplatu in zi Vineri. 2 Cultura cregtind. cdci pe un Triod [tipnrit la Buziu. Are 5 cdlugiri li 5 cilugirife. 1761 Fevruar 21'. 1?3. p." E fdcuti inainte de L7O1.' Acest cilugdr Visarion scrisese. P' 164.l9l9.. 395-6. Bunea. adeci de unul din urmagii lui Brincoveanu Vodi.. p. si dea bani de Pagti. 184. ce s'au izvodit gi s'au numit adeci uniia in fara Ardealului". In timpul lui Visarion. 6i9' { Bunea. cu mdna mea si nu aibe de nime nice o nevoie. c.. anul al patrulea al egumeniei mele'. o. c. Rafail. 410. 624.Si se gtie ci acest sfAntu Molitvelnic l-am cumpirat eu popa Vasilie.' popii Ionagc din S6mbita de sus gi l'am cumpirat dirept 9 zloli gi 3 dutce 9i zlotu ficea 9 dutce. cum insugi ne spune inbo notifi scrisi pe un Evhologiu [tipdrit de ieromonahul Saval: . a Sfinfiei SaIe pirintelui egumen al ministirii 9i a Domnialor 1 ctitori: Manolache.iriei Sale Constantin Brdncoveanu. Inscriplia dela Bloscomedie. 183 no. $i am scris Aprilie 17leat 1730. l. o. 3 lorga.Acest Triod ni s'a dat de pomeani de N. etc. no. mdndstirea a fost un focar al ortodoxiei neinfrdntq pentru care a trebuit si sufere gi egumenul. la lerusalim cum noteazd insuqi pe un Octoih: . fost voevod a toati Ungro'Vlahia. El este una gi aceeag persoani cu popa Vasilie. Acest Molitvenic fiind al mieu. -8{- -85 - . Egumenul.' despre care avem gi alte gtiri. ds care am vorbit. Brdncoveanu voevod ministirei dela satul Mdriei Sale dela Simbita de sus vleat 7M 1L7ffi-170U".aceasti Cazanie* [tipnritn la 1748] dela popa Simtion din Jina cu 18 florini vonagi..Ion. c. adici al egumenului Visarion. r lorga. ne spune: .' Con' scriptia din 1748 inseamni c{ ministirea s'a clddit pe locul Voevodului Brflncoveanu gi sub protecfiunea sa. a lbid. p.in 1754-5. iar mergerea mea la Sfdntul Mormdnt. pusi ce'i drept mai tdrziu. c . brogura de polemici religioasi .Aceastd ministire s'a zidit cu toati cheltuiala M. 9i am scris egumen.. 17011 se noteazi: .1 Perintele Visarion era egrnnen aici. dela schitu" inseamni ci a cumpirat .. I. Documente gentfi'liitia.Acest sfdntu Octoih l-am cumpirat eu Visarion pe florinf 1a gi l-am dat sfintei mdndstiri. cu 3 zile inainte postului Adormirii Precesti.Intrebirigi rispunsuri pentru legea a tieia.. au fost la anu 1734 Iulie 29 zile. merge apoi. in 1746. pare a fi fost egumenul ministirii in vremea lui Constantin Vodi.ieromonahul popa Andreiu dela mdnistirea Sdmbetei de sus. 336. Eu Visarion intdiul egumen. Miria Sa Vodi Ion Constantin B. c. p. de origine din satul Poiorta. P.

P. daci secfia catolici ii va da asistenfa necesarb.ri le propune relativ la Figirigeni. boteazi. ddruindu-i 'o cruciulifn de mind din 1760 adusi dela Ierusalim.S0 dupi spusele preotului locului Vincenfiu Pop 17. pentru c6gti- garea de noi aderenfi religiogi.$IEFAN METES MANASTTRTLE nouA. Aaron. tot el .a zugrivit gi mindstirea. c5ruia n'au avut ce opune.am convins de contrarull.sus specificate fiind piatrd de poticnire. ci acestea doui localitifi mai . decdt uzul.grijeascd cu religiositate gi de remedii externe'. 1913 no.sfintelor canoane'. Tot Visarion a clidit in 17W biserica de piatrd gi cirdmidi din sat. Figirag. gi :se angajeaze ci va executa oprirea aceasta. fin ziarul Olteanul. apoi pe preotii gi cilugirii din Simbita de sus spre a-i convinge despre adevirurile noii credinfe religioase ale Romei. lucratd artistic din lemn de chiparos gi ferecati in .spre cea rapormai mare pagubi'a sfintei religiuni unite leazLvicarul Aaron.argint.o egumenul ministirii lonagcu Pani Mihaiu popi Ia ministire.secfiei catolice cuteazi a impirtdgi sfintele taine gi a guvernului' sacrameniele futuror de a valma. ci aceasta n'o pot face gi au L Cultuta cregtind. 1920. ci a fost hirotonit in fara-RomAneasc5.Dar ei ca unii ce sunt supu$i principelui Brdncoveanu. mai diruindu. ne mai avdnd ce-mi replica au declarat.iconifi a Maicii f)omnului ferecati cu 13 pietri mari gi incorogatd cu 12 finte de argint.apoi in ce privegte pe cei din Simbita de sus propune.egumenul mindstirii Visarion Voileanul. iar mi. fdri prealabila lui ingtiinfare. Se spune. pe care li le-am ficut cunoscute. scandal gi :supr€rn pericol pentru sacra religie unitd nu numai 2 Dragomir. dup5ce vor mirturisi adevdrurile sfintei uniri.' Nu pregeti a veni in aceste piirfi de acute friminte religioase insugi vicarul episcopiei unite din Blaj P. ci odinioari avea Mitropolitul din Bucuregti iuris' dicfie in aceastd diecezi [in acest punct i. in L9 April L749. Imi cerur5.aceaste biserici de sat a zugrivit. conform canoanelor.i 2 sfegnice mari de lemn artistic lucrate din fafa altarului gi o . lstoria desrobirii rcligioase. cari fac agitafie contra Unirei.risiriteani pe la L763 o biserici de lemn. se amestecd in afacerile preofiloa face sirindare. p. Le-am promis ci le voiu acorda. ?8 . care 1 Acestea sunt date iplecat intimidafi. I. la care a servit gi . . Impreund cu el mai sunt acuza{i inci 15 preofi din Simbdta de sus. Acuzatorul e insugi protopopul unit Constantin Ioanovici din Fdgirag. no. t . In satul Sdmbdta de jos s'a clidit . ca gi Fdg6rigenilor le-am dovedit adev5rul. prin faima lor Si ln locuri mai indepdrtate..trugrr DIN TRANSTLVANTA locagul. 'care dupd repararea [?l ministirii din 1767.renii sd fie silifi la observarea . inmorminteazi. inalta secfie catolici trebuie si in. Rimine deci [stabilitl. Acegtia insi . indoifi gi desigur nu firi scrupule. $i acestora [din Sdmbita de susl. Sibiu. ca preofii si fie opriti dela orice funcfiuni. Mindstirea scipi de urgia lui Bucow in 1762. -8{t- -87 a . spovedegte.' ci . chemdnd la sine pe Fagdrigeni. mai bine zis abuzul de pAni atunci'gi obiqcfia gregit5. In 1?51-2 Viiarion e pirit la consistoriul unit din Blaj. recu' noagterea dreptului de a funcfiona. . 53. ci. p 165. etc. Aceste misu. 'desigur datoritd intervenfiei familiei BrAncoveanu. tl9.in districtul Figirag. El a scris gi o carte..eanul a combitut'unirea. Egumenul Visarion VoiJ.

rispund respectuos c&.uge: ct-ad-tnam teiian lerum P p e rve rsi s suis co mm glti s c ont a-$igatilrnr ti!9lugt3.i"F .rpa "uinarea proprie' Pe o Pravili . i."ie [Ananie a fost.rt*fie dela-schitul Silvagul de sus in districtul Hategului. ministirea' . nu mai exist6.general din Sibiu rdspunde dati episcopului [20 AprilieJ: 'La onorata scrisoare a Er Voastre din 1g c. unit aspre cuvinte indiritnicia cdlugirilor dela niciiri altrmdeva' cu. ci reamintesccupleciciuneE4. scrie tot aceluiag.avandutcu300galbini. ^ o' nanastirii c6 sunt -C"t urarea seazi inheaga tara Olfului''' mdn6-Maior urmirea cu tot preful dirimarea nu'i stirii din Sdmbita de sus.Jte cidi bisericeqti.@ "uureceptaculum vagabondorum i4ngstorq!-g. supune 9i converti' Io.veniti din fara' de sus no-a"""tci Ia ministirea din Sdmbita imprigtiau pe care apoi le .hi"-uti"" din $inea scandali- Deci co protopopul ortodox din Sautbeta de sus'' protopop ortodox. 1919..$TEFAN METET MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSIIVANIA - s.ffiE*"fi d"uatua"= fpee"$1g1 *touit"t" -I9gla --- rzag.elentieiVoastrecelece. P' 165' eron gi D.uoa"-entuiui general din Sibiu cuvintele: "Daci' f. acum o spriiinegte 9i dorinfa prea inalti"' inComandamentul.cnluunr 8785-18001 |e$ de o poveste a cilugdrului Bucur gcoali dint'i cea fost a .. . dascdlul Nicolae Pilfia cu B' ii a. pe ia 1269 se a'ezase in care a sfinlit' .Nouacotlci. generalului Preiss. irimitea prin cdlugeri' .i Ardealul.rii a u.rtti" te f" minisiire "# €i. p' 336' aici ura episcopului Maior. daca. invdfat copii in casaproprie a lui Constantin am vhzut 9i iscdlitura ""Jtt" Brincoveanu-Voevod"' in' viatibus viis totidemque faemellis infami totum in' Transilvaniam promanat schismatis viruso' iar las6' 26 Iulie acest an..uiuiup episcop' din 5 Martie tnZ'" ne di unele informafii .".. p..""ernul Ardealului' anume ci printul Brdncoveanu din' p"etioure 9i -u. pe cdt gtiu' continui vladica .tt sau cilugiri de acest fel [adeci -viafa intorc: contemplativit sub iurisdictiunea mea' Dar mi la mindstirea neunitd de rit grec' dela S6mbita desus..-il-A.t r"i"o la 1769 9i sediul unuifanatic' condamni ipi".1...nedirimarea ei 9i resta-ministirii-". l9l$ P.ooul Grigorie IVIaior.. pe ai cirei cilugdriscrie' In lgAprilie lz8Pel . a""p"rti de iug"u strimogeascS' 9i lucrau' dup6' "" p"ti"tal ca Romao:ii ta no piriseasci' 9i cei trecufi' De si se intoarci la vechea credinfa a pdriulilor' fo 26 Aprilie 'ex '.*tt" un cilugir dela lerusalim' mici' impreunil Ui"""i"" ortodox-i din Voivodenii la' prltocolul siu de vizitatie canonici despre' schismatici"....caricuniciunpretnuvoiausS. Cultura ctegtind.o: . ci daei nu si se restaureze ministirea dela Lisar atunci 9i 9-t din Sambxta de sus .6. i" caiogariiscrisoare ipiscopul unit Atanasie Rednic inseamnd' . r. care scrie' eo monasterio triiig..BitrdnulMoiseAndreiag' in 17491 ?191. soi.ui U-n. cel mai mare luptator contra intregei uniri 9i' in Sanbntadesus. I Cultura creStind. vi leam scris adesea cdanb dHrig'rareadinlemeliea acelui lScag pidur-effu ma indoiesc cd Ex v6?trffffie'aiuta il-imblinirea acestei cereri. 165' .

Relativ la aceasta raportdm. care inbaza adresei din 19 April constitue un pericol pentru unire. --- $TEFATJFTE$-- MANAsrrRtLe nouArEgrl DrN TRANSILvANTA odinioari o mindstire. solufiune din 12 Decemvrie 1782 a dispus desfiin- . din L0 Septemvrie LZBS. [24 Febr. p.enesti. ci prea inalta re- 1902.Propunerea cancelariei aulice ardelene din 21 'Oct 1817.. a boierilor ctitori gi proprietari Nicolae gi Efrem Elrincoveanu.desfiinfarea mdnistirii neunite dela Sdmbita de sus e in afari de sfera Prefecturii Armelor gi chestiunea privegte exclusiv guvernul'._4. ci pe domeniul principelui Brdncoveanu in Sdmbita de sus din judeful Fdgdrag. De fapt in aceea$ zi raportul comandei merge la guvern in sensul dorinfei lui Maior.90- -91 - .i Sarntratu din inalt ordin. cu privire la petitiunea maiestatici a cdlugirifei de religia ortodoxd Maria Borgog din Figirag.tE rS ls U a.. unde credinfa strdmogilor nu era persecutati gi socotitd de picat gi crimi pentru mdntuire. fird si se fini seami de intervenfia la guvern.F . . i9 15.iog1llyllglz$. In acea mdnistire locuiau inainte vreme cilugiri.4 a ! .' .> tn felul acesta s'a distrur . au fost strimutafi in sat gi cilugirii au trecut de sigur munfii in fara Romdneascd. in I. in care spune.ro *o. 9. Stiniloae in Telegraful Romiln..J. ?69 n. in 1817 s'a incercat o restaurare a ministirii. Ruinele ei se vid incd. €um se vede dintr'un document descoperit in anii din urmi in arhivele din Viena [Staats-Rath Arhiv 1817 no.(! N t a4 lll AJ )G ID R rl! \J c u qr qJ I .. Nr. Sibiu.' Aceste stdruinfe indiritnice qi dugminoase ale episcopului unit inci au contribqit la ddrimare. Sale gi preoli din Ardeal. 84071: . Bucurepti. Iar in 14 Maiu comanda scrie lui Maior: . ministire gi biserica ei gi str locuiasci in ea impreuni cu alte zece ciluglrife.dispune ddnsa acea 2 lorga. .iest centru de -culturi romdneasca @ iail#ulorii jurul din ministirii. at c 6 .La aceasta adaug ci nu am omis si informez guvernul regesc despre mdndstirea neuniti dela SAmbita de sus. a existat r D. Cere 'deci autorizalia si reclideasci cu mijloacele de cari b I ..

. gi aproabi dicisia cancelbriei de mai sus. Prin acea resolufiune a fost desfiinfate toate coloniile monahale 9i mdnistirile. dar Impiratul in 12 Ianuarie 1818 respinge cererea.' Ministirea a stat ruinati peste 140 de ani. gi-ar susfine viafa pe chel' tuiala poporului gi fird aceasta sdrdcit cu totul 9i dedat la exaltarea religioasi aI Romdnilor 9i astfel i-ar slei gi mai mult puterile. 14 Mdndstirea din SAmbEta de sus (ln ruind) p. schituri gi ministiri de acest' fel. primele tdri exceptie. cari duc numaii viafd contemplativd. locul se lirgegte lntre doui dealuri' imbricate cu pddure frumoasS. mai ales pe ale acestor din urmd. inainte de 1889. Inainte de agi relua Fig. Propunerea cancelariei e aprobati de tofi consilierii gi de Impdratul in 15 Noemvrie LBITMaria Borgog face o noui cerere pentru recld-' direa ministirii de cilugirife in Sdmbita de'sus'. resolufia a lovit numai cdlugdrii gi ministirile unifilor 9i ortodoxilor. Sibiq 1931. rduleful cu apa cristalini.Fostul. in Reur'sta Teologicd.{ASTIRI t. cancelaria propune' respingerea cererii*. p' 39{-5. gi ne-o descrie astfel: . rimas bun dela munfii cei frumogi.In marele principat al Transilvaniei. acoperiti 9i din partea 'de citri cimpul din lunca Oltului de o alti pidure I Documente penttu istorie .. ultimele cu exceptia celor care s'au gisit apte spre a fi utilizate pentru alte trebuinfe mai rafionale. vicar mitropolitan qi arhiereu llarion Puqcariu a" 'Lupga gt. 132-31.. Sa luat totodati misura. ba nici chiar cilugiri gi ieromonahi singulari' Astfel stdnd lucrurile gi cum petitionara 9i co' legele sale prin felul lor de trai pur speculativ nu ar aduce nici un folos esenfial societdfii civile 9i deaproapelui.i timbl' I.. ba mai mult. -92- - 93 -- I . vizut-o in aceasti stare de plAns. unde nu erau alte ordine de acest fel.. ca nici in viitor sd nu fie primite gi tolerate in fard coloniziri monahale.Aici este m6nistirea dela Sdmbdta de sus.Dela Simbdta de sus p6ni la poalele muntelui mai tine calea o iumitate de ori. se di qi chipul rl a miuistirii in ruini P. 384-5.E ROUA'tU iTI DI N TRANSILVAN IA farea in cuprinsul intregei monarhii a tuturor acelor' ordine de cilugiri 9i cilugirite. firi a contribui cu ceva plauzibil Ia binele aproapelui 9i a societdfii civile.$TEFAN METE$ T"TAI. XXl.

Ioan V. Lungimea bisericii este de 18 metri.a finit zugrivirea acestei bisericufe. lSrgime. este mai bine conservatd. $irban.. t 26. Locul acesta ascuns a putut Radu. Conslantin Vodi. inilfimea cupolei din fundament gi p6nd sus. Balaga V. pracsiia. II..Sfintei Ndscdtoare cle Dumnezeu". Rsfail. Biserica a purtat hramul . $tefan I. In altar se vede bine locul de ploscomedie. Exteriorul bisericii acoperit la anumite rocuri cu iarbd gi arbori mici. Iorga" Scnsori gi inscriptii ardelene. ne spune:. Teodor V.' Iniduntru gi inafari este zugri. locul de mijloc Ai altariul. ce este ziduit in jur imprejur pe dinliuntrul zidului la o indlfime aproximativd de 3) cm.l asfupau. Hrisanftia. desemn regulat gi cu aureole in aur strilucitor at6t de gros.asemenea. tinda. Mihai.. Visarion. In altar sunt arhanghelii zugrivifi in mirime naturali in colori vii. Ioan Turcu. Rafaili. numdrul anului 1767.. din care se ridicd in formd prddirilor. Biserica intreagi nu este un edificiu mare. in Iulie dinainte a piretelui dela ploscomedii se vede scrisd -9i- -91 - . semne invederate despre un stil ingrijit arhitectonic. Ioil. Maria. Biserica mdndstirii precum se prezintd. Nastasiia. Manorachie. . doar proporfionat gi de mult gusf.. face o impresiune tristi. no.. are 4 despirfiminte: pridvorul.. Gheorghe. in care s. Maria. Bogoslov. p. servi pentru a ascunde odoarele bisericegti in timpul Fig. unde sunt numele ctitorilor de pomenit. Partea din mijloc Ai cupola poartd. $tefan.n. Maria. astfel incdt ea este oarecum ascunsd Ei scutitd de toate pdrfile. Pomelnicul ctitorilor dera ploscomedie: Nicorae. Constandin. de unde au cdzut cdrEmidele ce. In jurul bisericii se cunosc inci gi astizi gropile. Zoila. Cf.$TaFAN METE$ MAliAsrtRtLE norr. Acest canal [cavitateJ este ln formi de piramidd regulatd.u* de 20 cm. este conservati mai intreagd gi numai Ia intrare 9i la altariu este boltitura de sus sparti. Bdtdtoriu la ochi este ur. Stanca. 1 in geg.tAnEgTt DIN TRANSILVANTA de cupold turnul bisericii. unde au fost asezate chiliile cilugdriior gi unele morminte. protonotarul judefului F6girag. 183-{.. Pridvorul gi tinda sunt de tot mici. Ionagu. Is. deoarece gi in partea 1888. Aaa. Mariica. ce se vede a fi anul. ldfimea e de 6 metri. Iacov.Indati dupi prima intrare se vede scris deasupra ugei ce urmeazi. care asemenea a vdzut de aproape mindstirea. Bogoslova. gi se poate observa numai din anumite locuri. ierei Isaiia. dela pimdnt. iard partea de mijloc.uo"i . Irldndstirca dir SAmbdta de sus (rcstauratd). Conslandiu. incdt se poate rade de pe pirete.viti frumos de sus pdni jos.

' Deci in acest poate infiintatd de an era o ministire in Scorei.p' 1?2' no' 591' . .. Acest Maniu !. I Turcq Excutsiuni pe munlii lerei Bfusei gi ai Fdgdragului'Bra' lara Fdgdta' I I I { Bunea. XlV.inalt P. o.cai.". p. 5 cai.' In.Pand Mihaiu. un preol Iosif.. ardtor de 2 gilete ... Pe pimdntul fiscal aici mai era tm cilugir ataqat la ministire cu avere . 1929. Nu mai avem. I.Vezi reproducerea unei picturi de pe perefii vechiei ministiri din Sinbita de eus ln cartea mea.". in L744.' $coala pentru copii. 9 stupi.ministire.27 Decemvrie 1391.. 12 porci $i fost arsi din ordinul generalului 15 stupi. Clui. ministiri o Evanghelie'u 2!. z Pu$cariu.. ddruiegte. 15 capre 9i 15 stupi. $ercdita.*.popa Maniu' ca4cilugiri gi 2 cdlugdrife'iar f cal o vaci cu lapte. din cluj conscripfia satului $erciifa. 4 vaci.:.' Ministirea de aici avea lVt748: 22. Din istoda ailei religioase gov. 3 cilugiri' o cdlugerile cerqito3re' Avere: 1 bou. 5 Arhiuele Statiiui. Romdnegti gi al .ducea."-t. iA. zugtau udleatul 1767'' Urmeazi deci "ci mindstirea a fost zugriviti numai in 1766-7 de .trot 9i finat de 2 care de fAn.. P. invifitorul David Motoc. XIll. Domnul Tdrii Scorei. pe care ii gdsim in acest timp zu- :fdcindu-gi un licag nou. miudstirea ziditi pe locul satului gi avea: un preot Halmagiu.. apoi avere: 5 boi.pu/ur. 4t. 365. 6 lorga. p. 110' 2 Bunea.a qumit Man strimbul 9i a preotit la Rinnic' intorcdndu'se acaei in $inca'veche 2? de "J. $inca noudl. gtiri despre ea pdni in veacul al XVIII-lea..numifii zugravi.ducatului Figirag".' La 1785 :s€ vorb€gte de intenfiunea de a clddi la rScorei o . l8tlQ p.38.MANA STIRIrc NOVANE$TI DIN TRANSILVANTA . dar cilugirul Halmagiu a rimas tot acolo popa Bucur Muntean. 9. a Cultuta ctegtind. sub conducerea lui Stanciu' un Domn romdn..cilugiri 9i o cilugirifi.de fdn. in 1765. c. Bucow. P. Sibiu. 333-4.o. avere avea numai 1 cal 9i qomAne.. B . 3 Bunea. "p"f s'a cilugirit rninistirile satului giu' in din in 24 Aprilie rZZg.. ae uJdl trece la una istotice . o conl .. 1907. Studii oi documente.m6nSstiri: una in partea de jos a satului :m6ntul boieresc al cilugirului bitrin $i neputincios averea: . satul Scorei boierilor sii: egumenului Stanciu gi fratelui siu Cdlin. s. 3 vaci gi-fAnat de 3 91e . 38-{1 no.ai"9t" pini la atlincl bitrAnele' cf' Pugcariu' Fragmente p' 151' Fdgdtagului' ir"prc oiierii din lata Turcu. Sf. P.de 4 boi. c-ealaltd m'dni' :stire in partea de sus a comunei [numitd apoi' pe care'l dupa 1761. in . Fragmente istotice deswe boiefii din .1758 era numai un cilugfu b6trdn libe. 2 cai. 121 9i fig.Conscriptia oficiaH ne indicd in acest sat a9a de intins spre munte 2 pe p5. p. Excutsiuni efc. p.1919' P' t6i -96 1 t -97 I .rtin: -r:: :grivind prin Jara Romineascd 9i la Avrig' Ministirea din Sdmbita de sus a fost complect gi frumos restaurati cu cifiva ani inainte de insugi . acestei.8 vaci. - - - din 1748 $inca ueche.. Mitropolit Nicolae Bilan cu banii co' lectali dela credinciogii milostivi gi iubitori ai bise- - ricii strimogeqti. a" boier. .Aran €i D Nouacouici.. pe un loc fiscal totlt"u iobagul li hagiul popa Avram' care fusese 2t lalerusalimgieracilugirqipreotalministirii'cu r A {glqTi r l I I gi o cilugiriti. 6. P. 4 iunci.. 4.r.. .u lon lui Stan Muntean $eru' i"gi". Mircea cel BdtrAn. c6nd se amintegte.. 40 oi. la L748.

33{ nota t. gi Nistor Popa. p. 4. in 1?SB. 167 nota 9 Vezi descrierea uneia dintre aceste mindstirfi in Revista istoricd. gi infelegdnd generalul aceasta numai decit a poruncit 9i au venit c6tane gi au trimis la numitele schituri de le'au ars 9i le'au stricat cu tot 9i inrllea Iunie ll?S. 6 lbid.n' -93- -99 - . Becleaa din l?58.' erau fdcute in stdncd. gi altul mai tindr.s'au militerat de griniferi. lbid. fost in Bragov. gi cu 3 cilugdrife. e2^' r--t-L). p.Z. 1921. Generalul Schischkovics silea spre citinii cdnd zicea. I Cultura ctegtinii.. Biserica aceasta era de zid 9i avea mo$ia sa cu poame multe 9i bune pentru hrana cdlugdrilor. . . Pe locul Plopoasa cu cilugirul Manea Dobrotd 9i 4 cilugirife.Tara Romi' neasglf . Pe Crelul gi 5.. Brucundal a fost indiritnicind dela primirea armelor pe ascuns pe generalul.$TEFAN MEIE$ MANASTIRTLE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA stupl' Episcopul P. 167. 3.ti-aal-sn-zid frumos cu flori. gi in hotarul comunei sus zise la Crelu s'a aflat o. de vre-o 5 ani din fara RomdneasciJ.. Ibid. unde a fost invif6nd dela cdlugdri. cu bisericd asemenea de zid. t. iar unatia nici intr'un fel si nu primeasce. fiind acum trei:: 1. Iobagul Gheorghe ginrlroae din Beclean..rs schiturile 9i oamenii au i..pe Creful. 2 I pesteri in peatri cu cdlugiri. P. Aaron spune la 1255. P. Chiar gi in locul bisericii noastre.. numit Sftilmba. p--ana--a nule fi intemeiat comuna $inca noud.-3A.331. intr'o scrisoare cdtre episcopul Andreiu $aguna din Sibiu:. cd de nu vor a primi arme. a lor bisericd gi moari. Mai era gi o alti ministire in Ttestioara. In Str6mba. cu mosie mare 9i gri' dini de poame.. 9i strimogii noqtri s'au adunat cu cilugdrii laolalti spre infelegere. generalul Schischkovics gi guvernatorul Michail Brucundal strAmtoria pe bietii strdmogii noqtri cu militdria 9i unalia. Aron gi D. p..1) "t^ 1 Pugcariq Documente penlru limbd si istorlie.$inca veche avea doui feliuri de oameni: unii boieri scutiti" unii ca supu$i.t &A. hotdrAnd sd ia arme. p' 392-3' i. Noaacouict.Sif din casele lor gi's'au dus in. la 16 Decemvrie 1859. -Atqt qqllal-vJd9-.. La Trestioara. fiecare parte cu biserica gi cu moara lor deschilinifi. pune termin gi i vor scoate din ale lor iosaguri. t Bunea. a fost o bisericufd de lemn cu pomet gi cu moari pentru cdlugiri. dintre cari una a fost refdcuti pela l77g. e cE uu fiw al siu la o mdndstirc pe pe ualea $incai. 3 Pe locul Trestioara cu 2 cdlugiri ortodoxi:. numite dupd locul unde erau adipostite: 1. t919. In ualea Ldrgufa. preofii Avrarir [iobag din $inca] gi Iosif [acesta venit. din 1758. arb. fost preot in Toderifa. Dard la oare citi vreme venind o preainalti comisiune impiriteasci spre a cdl5ni satele care . 205-5. unde s'a slujit sfdnta liturghie gi o biserici in ptrriul ministirii. P. Dupi altir conscriplie avem aici 5 ministiri. conscriplia urbariali a satului ginca. unde iari se slujia sfdnta liturghie de cetre cilugdri.t s'au -a.Z Pe locul Gura Fdtdciunii cu 2 cilugdri: popa Constantin.' Ce s'au intdmplat cu aceste ministiri. s Arhivele Statului din Cluj. p. p. asemenea gi supugii aveau. Mindstirea gi chiliile cilugdrilor de . cir aceste doui miniistiri sunt ocupate de ortodoxi. iar guvernatorul M.'. La aceste schituri a fost venind tinerime din tot Ardealul la invititurd.o' ne spun preotii din $inca noud: Gheorghe Flucug. Loc nenumit. adecd boierii aveau. O' conscripfie urbariaH din 1758 ne mai dd multe ldmuriri privitoare la aceste ldcaguri.

cealalti in Recea de sus. laqi' 1926-7. P. 3 Bunea.' Amdndoui au fost arsi din porunca 24. Cultwa crcltind.ln Vaida'Recea. Bucow. o. 148-l{9: Buuea. Novacoulcl p' z Cultura 63egtind. a Revista lon Neculce. ?'5lL? 7l' 1919. care a sfebetut 9i. p. a fost distrusi in timpul .Recea Z0'caFre.. La L748 se spune ci una. TRANSILVANIA [:Telechi 9i Vaida ReceaJ.. Arcn 9i D.u t 26.222 . 3 vaci. dintre care una e cergitoare. 7 care de te$te fdnaful 4e de sus' Vigtea fin al mdnistirii din 1 ciluqiri si 5 cilugdrite.6. conscriptia lui Rednic q "". care funcfionase -a Luchi" [probabil a popiipreot pe bitrdnul Ono' ca preot aicil gi avea de frei cu 11 c5lugdri 9i 2 cilugirife. 170. a doua pe locul satului gi i se zicea Luca.Sbornfc" penfuu preotul Vasile din Bogata.Aici erau doud ministiri una in Recea de ios 9i .. sinodul din Alba'Iulia [Febr. 7 stupi. #2. ? generalului Bucow. 2 gilete de prim5varn 9i 2 care de cu' curuz-'t Mdndstirea. Venelia de sus. fasc. 190?.fara Figeiagului'" 27. 169. loc ardtor de:3 gilete semin6turd de toamn6. .1919' P' 170' t'Bunea.. c. 176q' pretutindeni activ L. Sofronie in marea revolufie religioasi din 1659-61' de unde scrie n intalnim E@ popii Bucur din Vate [13 Iulie 17591 Si apoi la. era in vifitor loragcu Luca cf. P. c. P. la 1765.In mdnistirea de aici a fost monah Mafteiu. No. care a fost unul dintre cei mai intimi colaboratori ai lui : EI JUDETUL HUNEDOARA. . care a scris in 1730 un . : . Vigtea de ios. c.irf din 1765 aminteqte de o . licagul a fost distrus in t762:n av6nd in '': ' :. p. o.. 250-55 [ae reproduc nai multe pagini din. Vl.. Bunea.$TEFAN METES MANASTIRILE ROMANEFTI DIN. P.Mdnistirea era pe locul dela muitti al'unui boier gi avea' la!748. 170. 365. Aron gi D. In conscripfia.revolufiei religioase' a cilug6rului Sofronie din Cioara. 186-7.. p. l9l9. iar av€fe:-l cal' Conform conscriptiei' de aici avea un preP[ bitrdn din 1759-1761 ca ultim cilugir pe loanichie. [in satul Teliucul de sus[ O adresi aordinariafuluiepiscopieiunitecitriTesauriatul regesc ne spune in 18D.Klein. 3 cdlugiri gi unut numit Laluf Bogoslovul. 125. 333' I Cultuta ctegtind. s Dragomir. t748. Vigtea de suts. zbornicul lui Mafteiul. P.3 no.un preoi 6etran.In acest origel important' in care avea o bisericd foarte veche 9i adaooslise al XV-lea un vlddici.l9lQ P. p.de familia Hu' liuai. p. lfstupi 9i fa"at Ae-ZTare de f6n'' A fost episcopului Srl1gg4ir. 1903' p' a5?' -r00- -101 - . Episcopul I. I Cultura cregtind. o. p. Hunedoara. Novacourcr' p' 35J' r $ematismul episcopiei Lugoiului. mdnistirea' Fahonu. pe baza unei cercetdri ain fZff gi a altor documente azi pierdute' ci ministirea Plosca e mai veche ca cetatea Htmedoara si c6 ar fi fost inzestrati cu rqogii. afirmativ.. apoi avere: I 2 p. Bunea.mdnistire cassat6"' ia gi neinfricat. 3tr3. 25. p.-qen. Blaj. BiseiiCa cilugarilor a fost agezati in piPlosca r Buuea.' Din ordinul lui Bucow. Desrobircarcligioasd etc..'e pe pimintul principesei Cantacuzino cu 3 cilugiri gi o cilugirifi.ll.

9i Butetinut tComisiunii mon .episcopului Aaron. t. o . Din islotia ailei rcligioase p 320 gi Radu 1. t Pe un Triod slavon din sec. gi .i Mult timB Prislopul va fi atdrnat de una din cele doui ctitorii muntene ale egumenului Ni.codim: Tismana gi Vodifa inzestrate cu bogate daruri .se zice Neamful din fara Moldovei. 3 Molitvenice. unor dealuri-pline de piduri din hotarul satului . un Margarit rumdnesc bitrdn. donfnil1arii Ro:mdnegti sau ai unui bogat gi darnic .este al mindstirii din plosca. cari au trecut lbine cunoscut gi neobosit Vasile Sturdza din Mot.. impreunfi cu ale mindstirii de la Plosca cia de gios.Acest Triod. rurm. 2 Sibornice. se intoarce in mini. Nouacovici. a. si se gtie".gi continua cu ddrzenie misiunea ortodoxS.cq XlIl. piatra altarului se gisegte intt'o gridind numiti -ministirea Alicului'.'Aron gi D. sub hotarul comunei Ghelar. p.care e la o depirtare . pe cari oamenii au clidit case.. Iqgituri au fost intre aceste mdmistiri timp indelungat. o.. p.' Ministirea e agezati in mijlocul Prislop.murile vechi. 3 cirfi grecegti le-amu dat in sarna pdrintelui ermonah Simon $i a pirintelui ermonah Varnava. o Leturghie. Metes. care acum e la biserica uniti din Hunedoara. ReQliile bis. P. stirea Bulzu gi. pH:tind o taxd. de Balq. ct pr.lncipatele romine.. p.din pdrtile Hafegului unde gtim ci erau mulfi. p. fZO 9i Vezi despre arhitectura cu influinld sirbeasci gi dcspre pictura dela Prislop.buni ziditori de numeroase biserici in vre.t9t. puterrnici" gi . I. W..nemegesc Silivaqul . sintu .TE$TI DIN TRANsILvANIA la ortodoxi. Bisericile din. lZt no. iar averea.de sus. 9?-t00. gi a scris un Octoih rominesc. gi devenind Teodosie unul dintre cei mai aprigt trropagandi$ti contra Unirii a fost arestat. _t0?_ -lqt- . 2 Bunea.de Domnii rom6ni.care a depozitdt o .istorbe. Vttigianu. XXly iltg3|. trecAnd cilugtrrii dela una 1 Sibiu.' In 1695 se adipostise aici dascilul gi zggravul I lbid.au fost date . l{S no. 101. Studit gi doc. A intemeiat-o Nicodim. p. al XV-XVI-lea. p. care valora inainte de 1913 cdteva mii de ooroane. care a diruit o poiani mai mare pentru cilugirii acestei ministiri. 192g. 3 Ohtae. I Metep. odoarele gi odijdiile . 1$I). 1$D. 100-1.recut in Tara RomAneasci. Hunedoar4 Clui. e notat: . ermonah Simon of monastir care. pe laj{Xl-desigur cu banii lui Mircea cel Bitrdn.' Pe la 17fl) avea doi cdlugiri unifi: ieromonahul Tesdosie gi monahul Paisie. gi o pidure. rominepti din Ardeat cu Pr. p.Alu besearecii Hunedoarei. Numele plosca I'ar fi primit dela familia Teliuc. Z Trioduri.parte din ele impreuni cu icoanele la biserica uniti 'din Hunedoara. 1 penticostariu. .' Ministirea avusese o avere bunigoari: 12 lo'curi de casi.l lo 1762 ministirea a fost distrusi f6ri s6 se rmai poati reface. 3 Buuea. dova.iud.de o ord. de. dure pe vale. un credincios care a ridicat o cruce pe locul bisericii.$TEFAN METES UATASTInIIE nouAI. numiti ploscanul. t Radu 1. P. 453. c. romAne.cirfi: 3 Evanghelii sirbegti. an 170g Fevruari 16 zile. 22.nemeg" romAn . Cluj.. eu le'mu dat protopopul Gheorghi of Hunedoari. ca si se gtie. 323-6. 2 lorga.

DIN TRANSILVANIA uAsAsrtntl. 1-5. P. 35 -367 t Anul e greSit ciici o inscriptie des-coperili ne spune: . c[.. lg-ai.. tda' Romln. ministiri a silvagului*' lPrislonl. astizi munse vede morm6ntul ei de piatr6''cu vulturul tean in stema fatiino-dneqti' 9i cu inscriplia'latini gi slavonE. p. la anul f56{'.. Istoria uicariatului pe principele Ardealului p. is'ei uri .oiriitiiai-c"ooieuii. pe care a dobit-o gi cu oaou"" +i odiidii scudpe' se vede 9i ca buni ortodoxi' a lisat din impre3o"u"ea ca me"u si fie inmorminiati la Martie 1580 in aceaste nistire fiind numai de 81' ani ... Boifa.' Oira. TEvanghelia ee plstreaii pini azi in Muze-ul lfllonal de. 1653-58i ed' t'm-Lrotao' trucu' 'Cdiielnita Macaie de Antiochia ln o-Ji"ti Zamlira o erouia-d" gdtgrflliqerige=a'qci ....' caie ia aaruit b cidelniti de aur cu turnuri io forria cetetii re_gale.t Noud lrumoasl de Phtrd Prea toatte inlrumusefatl' Cu zid inconiurald. Si cu odtiare m'au imPodobitt La anul cincisute doudzeciPeste 3 intru tot desdvdrgit.Vechiteepiscopiiromhnesti'Blai'1902'p'60n'? - 10{ -'105 -- . etc.. a restaurat'o din nou 9i' a inzestrat-o cu mogii intinse cum ne spune 9i au' torul cilugir al .$! a deTEluitXr{fihviosi"in a doua iumitateci faptul veacului ul xvi'iia-' Aceasia o dovedegte dupi moartea mitropolitului Gbenadie din Februarie in Bilgrad 1585.. cumpitat.$ti. Cat de inult a tinut inno' fira.' la alta Poate insuqi Nicodim si fi stat un timp la' Prislop.'i'tir... at llafegu'lui'Lugoj' 191'r' e reprodusi io Buletinul Comisiunii mo' liliil'is06 .-idi.Ii"tr]_ioao nogiitot s'ad. apoi in Bisedca ortado$ roryinit lV.Aceasti st. pe care l'a avut Tismana.. sibiq 1693 ao.-v. frumos' scrisS. 1&53 rButrea.-uiciititutui i'Fi"i". al H afegului' p. sinodul n"""ttGi alege de mitropolit p" ug"*unul leh Prislop loan' fiindci era un "om curati erudit. dt"U".Aceasti sf' Evan' ghelie a scris'o popa Nicodim in fara Ungureasci' in @13 [1404-51"-r Ministirea Prislopului n'a avut acel rol in desvoltarea culturii bisericegti a'Romd'' nilor din Transilvania.inurmadanieigigrijeiDomnitei ' ** 1.24 .Fi.. [mie Ml-a pus a doua oard temelle.l toate acestea sate Zam' rit""t" io i. Cd ldt-o rli te Pat r i at h."i. ninienteloi istoiice. rCwraiut no.i" de diac Tdrile RomAne. cdci la finea Evangheliei slavone. lll. .u tu t i. i Peul din Alep.Ch+..i.STEFAN METEF . se noteazi: .i 8.la m6n6stirea sa din Prislop. Vilioara' Tuqtea' surt Lunca. Streiu Part. indeosebi dupice Domnifa Zam'' fira... ?6i1. 4 z"Ji. .Plangerii sf.u ROI\'tAt{s9TI . t9@ p. o.' Bistrifa. Rdvagul..Cernei gi Farcadin.-rgo ii-ur"-.antichiriri din Eo-c"-t iti. cu f-iiJ 9i-d"semoo"i-lncolori' no' {6' 1i Radu' o' ct 9' 92' inimd 6i litenturd. rom6negti ardelene.-B1sy"". Bucuregti. scrisi duPi L762:' O Doamnd mare 9i vestittr Zamlba cea Pururea Pomenitd. +i Radu' .zidit.aoastli" fuii". .i"t doui sate.i'.." ieCa i stiiia sr-' cat.'9 t" agofl l57i' acestei totl' io 20 Septemvrie stefen BStborr' "turiutr ct' l'lurmuzaki' tt' """"i'i'iJ Singeorgiului' sang. In.rti fmai.unde 96n6. mo.pl {e^-. sau alte mdnistiri din Princi' patele romAne.i.-"olott "li...na Zantira.. Fata lui Moisi Vodd din il. p6n6' 'Mogiile acestea le'a pdstrat ministirea afl6m 9i numele satelor in care pe 'au la 1749. laudi a coidus cativa "oi *eoetfirea"'' Sfinlit -gr' catolic Afostaici. cAnd ---: fost: Silivagul de sus. rimasi dela el. 2 Radu. Diianu to carciliit-iiiut"i Creetin l5l4-ori 16V' din a Ni s'a pnatrai de''aici o evanghclie tl-""t-"l penttu minle' cl Foaia frumos scrisS. 368 -e no.nzestrat cu Cu sate si cu vii Din neamul marilor Basarabe$ti.. Neamfu. 19t0 no' 9-1u p' 3lLI pe perete s'a c.trol Prislopului. din tenelie-. I Plirgerea a fuet publicati tntiiu in ziarul Byeiumul. 1863 p 1r-it: rs.Chipul Zsnfir.ii. fiica lui Moise Vodd.-tlicriOin tusesi gi la curtea regelui Sitiismund dinA-m1n' Puda.. fiind mai siraci 9i lipsiti de spriiinul' statornic al unor Domni ortodoxi buni 9i darnici.. p 95-6' . imprejuriri vitrege de sub stipAnire strdini 9i du$' mani gi-a avut gi ea insemnStatea in istoria bisericii. ?XU M'au i. 5. modest cu via[6 religioasi 9i :.i zugrivil cf' nolele diapirut' a cintl XtX't"q pistrat h Prislop ni"a it t""col "t Ricead' ntE{11a pe 1s34' pir.

Istoria bisedcii rcmlnegti."1o" 4 episcopi. din 2-3 August 1@g. adecn a residat cdndva [in secolul XVi.azd Si . romLnegti. iftimie.*" milostenie. . dar recomandafia lui Bethl"i-o. ierodiaconul Ghedeon gi monahul Mardaii..Bilsf?d. 'episcop. i -106- I I -1(r7- I l . . '3 Buoea. "f in titulaiure.7I_79. cici altfel n'ar fi putut ajunge Poate ci preotul loan din pesteana. Despre situafia ministirii ne mai di informafii gi o scrisoare a Frincipelui calvin Bethld recomandi ]arufu! Rusiei pe irei cilugiri "r" alf" Prislop qu hramul Sf. ..J"U egurnenul dela Prislop: Antonie. uou. 15?3la Tdrgovigte spre a fi sfinfit episcop.r ... Ghenadie gi Iban intre anii 1szl-1sgg. in Prislop. p lgz Meteg. 52 gi urn.at -Silvagului". Vechite epi*opii. p.. tiind numit in Z Februarie "t}-CIci 1615 de principele aici ti=i" In titulatura Mitropolitilor din Alba_Iulia figuintre finuturile peste care pistoriau 1e. p.11 Tdroovigte.' Istoricul Bunea ci ministirea pris. n! t. M.$TEFAN METE$ ruANAstrnrle nouAvs$Tt DrN TRANS|LVANIA pistoregte gi sub domnia lui Mihai Viteazul in Ardeal Tot dela prislop a plecai ieofil -om invifat cu viafi cucernici gi moravu"i cu"ate-.-piTut-o ceti nimeni Norocul lor. it \t tt qr L 6 rG rtE qr rt ri ba i Dobrcrcn.i : I .Eudaperta. gi doud scrisori slavone. "usfio"" Iopului a fost re_gedinfa .-a fost ci au avut la ei.ei-.a-". l. a^ L A.. Fragmente priuitoare la istoria bisericii . trimis in Iunie ceeace ar fi o dovadi cE in Silvag." I'r drl. Treimi: ieromonahul Teodosie. degi foarte redus.care dupice u f!r! o vre-e predicator al fi"e"icii oGavril Bethlen. a ffis :9-:i$fi v ad.fuuir" o e. si fi fost primul episcop cu regedinfa in mEnistirea prislopului. cristofor. ldunn le-a folosit ta nimic cici fiind r"gri""r. t905.

citre Tarul Rusiei.'xff: ilntr'u o st6nci chilie gi-au idcut La oareiare ministire le-au pus In carea sluiind.viclenie". intr'o.7 s Tradilia poporali pi la Radu. ndcazmi*.s'au refugiat care unde au putut. In 23 Noemvrie 1629 biefii cilugdri erau in Putivlia. Vorbegte apoi as$el de un sihastru loan din. ardtind .Numele din [rare [codem a urmat Din lume gi rudenii cu totul'au Rudele sttrntului cele din sat [sat lui loan stAntului Ni[eeit $i chilia stintului se numegte. naivi. de citre patriarhul Rusiei. Fiindcd gi o pirticicd din moa[gtele lui se gdsegte' [Pomeneqte intoarci acasd cu pufini mili sgirciti dati fieciruia dupd gradul cilugiriei. dar nu hpsiti de adevirul faptelor petrecute. cu tot Ardealul in buni credinfi intiritd de nici un ceas cliliti". Pentruc{ na{ia era intemeiatd In Ardeal ascunsi gi aritat6. 9i fdrd si vadi fala farului gi a patriarhului rusesc. sunt silifi sd stea.l(Xl -. unirea din 1700 ministirea Prislopului a rdmas oriodoxi cu cilugirii ei. 9i trebuind sn rupe orice relafii cu 'maica" Tismana. cu.Pl6ngerii" ministirii Silvagului. dar in curAnd s'a .ci noi in toate zilele ne aflim in lipsuri gi strdmtori gi in multe nicazuri". i'au neincetat Cf. o. ci datoria de o mie de galbeni. Relaliile bisericii cu Rusia in secolul aI XVII. Cilugdrul se plAnge despre aceste vicisitudini astfel: .mas Pustie gi stracd 'NeavAnd titori.gi pe el dupd sttrrgit la pldcut ..STEFAN METE9 MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA Ghenadie din Bdlgrad. unia gi uniatii [gonit". De aici ra mine au venit $"Ti:i:fi. lui Durpnezeu Insd la neaniul lui pururea ge . [n amdndoui scrisorile se roagi pentru milostenie. nici maicd Atunci Pismagii s'au sculat $i de toate Pa{ile m'au Piidat. -108- . si ceard mili. InsI slugile lui Christos a odihni n'au putut. pe care-l cunoagte bine gi traditia poporali din acest sat:' r Dragomir. decdt ce ne di autorul cilugir al . 1l{l-45. Silivagul de sus. au trebuit sd se. .Atunci 9i nraica mea Tismana [s'au scirbit $i cu totul Pe mine m'au Pdrdsit $i p{rinfii cilugdri ne'au urAt Toti dela mine au lugit. Iard dupt oarecare intimplare Cu a lui Dumnezeu inainte apd- aceia au trimis pe numilii cilugiri. $i m'am. sect ist" XXXIV [l9l2l.. ani n'avem nici o gtire despre.o la prosldvit. Prislopul inchinat mdnistirii Tismana a stat: inci "multd vreme in putere.lea in. c.. p 35{. D 79-Bl. Pentruca sd se odihneascd $i pe mine dupt cuviintd sf. 1075-6. gi cealalti dela mitropolitul :$i atunci un tindr oarecare . . p. din l Septemwie acel an. dici p6ni in 10 Ianuarie 1630. T. adecd 16 ruble.: 2 Reprodusii gi Ia Radu. Am rf.l"J:l'Hil"l.ldcut dup[ prorocie Ca o colibi pdrisitd intr'o vie Pustie gi ofeliti De toli cu totul pirisit[. cari desigur nu vor fi scdpat acasi de .Pe$tera 9i acum se glsegte iurorr. mi Igriieascd. 4. m6ndstirea Prislopului. Unii au luat satele 9i moqiile Alfii grldinile 9i viile' :$i din odoare ce-au avut Au luat cine au Putut .. s iv Dupi. 'Cei de primPreiur calvini $i cu unitii Romdni.' Peste o suti de. 5.multele. 356 . Veneala mine de multeori pdrin{i Multi din alte pbrfi. indeosebi in fara RomdneascS. ce o are ministirea la nigte domni unguri de 30 de ani s'o pldteascd gi apoi si-gi restaureze mdnistirea dirdpinati.deslantuit in contra lor o nemiloasi perseculie. An. o c . poezie simplS. Ac Born. dar binuifi de oarecare .

$TEFAN METE$

uAltAstmrLE RoMANE$Tr DIN TRAN;ILvANrA

Luptele indiriite intre RomAnii ortodoxi gi cei uniti sprijinifi de forla brutali a guvernului au conhibuit gi la distrugerea ministirii Prislop. La ce dati a fost aceasta, cilugdrul cu ,,PlAngerea' nu frxeazd cronologia precisd, dar spune ci s'au gisit 3 cregtini, cari au reficut tot ce s'au distrus:
,,Trei oameni cu rf,vni s'au allat, Chiliile s'au inoit Pe mine de gunoiu m'au curatitToate ale lor au pirisit, venit. mine au la $i alte chilii inci au mai ridicat, $i Nu striini gi dintr'alti parte Care s'au lost mai surpat, Ci dinlr'aceastd patrie, neavind $i au pus nrulti nevoinp [nici o raulate Pentru mine cu credinfd VrAnd cAt mor putea s& mi ino-' Vasilie Toplifeanur Pavel Strligteanu. loan cu Iiasc6. $i Acegtia de sdrdcia mea nu s'au $i cu mine si locuiasci. Din alari peste tot m'au acoperit Iscdrbit, pe m'au iubit Din liuntru prea lrumos m'au liece maici Ci ca [zugravit$i indatd s'au apucat de chilii [si le insiasci Deci alfi cilugdragi s'au mai Ca intr'dnsele si se odihneascd; [adunaturmat"toate acestora au intru $i

Blaj, lrimite in Iunie 1749 doi cilugiri, cari intdiu ,au mbrturisit unirea credinfei', ca se ia in stip6-. nire mintrstirea Prislop: ieromonahul Varlaam, care se cilugirise in tara turceasci gi Nichita,' Varlaam indati ce s'a agezat din nouaici, acum ca unit, a ciutat si recdgtige mogiile ca sd poati apoi restaura ministirea pieritd. Spre acest. scop, in anul 1740-50, scrie rominului catolic ,fiscalis director..' dela Zlagna, lui Petru Dobra urmdtoarele:, Face gtire Miriei sale ,pentru siraca mdnd-. stirea Prislopului ce- iaste la . Silvagul de sus, in vidicul Hafegului. Care mai inainte cu mari gi de*stule bunitdfi gi frumusefi era intdriti gi infrumusefati de cari bunitdfi gi podoabe mai de demult in trecutele vremi de toate ceale sau desbrdcat sf. mindstire de cei mai jos ii voi insemna atdta cdt mai de tot si pustiia$te neav6nd cu ce o grijii gi a o direage fiindci toate veniturile gi mogiile mindstirii le tin aceia. Pentru care lucru cu mare umihnfn md jdluiesc Mdriei Tale sA te milostivegti

In urma migcirii religioase in sens ortodox a cilugirului sArb Visarion, din 1744, la Prislop s'a agezat un episcop al legii vechi. Impiriteasa, in decretul siu din 18 Iunie 1747, ii zice ,pseudoepiscopul dela Silva$", $i cere arestarea gi pedepsirea lui gi a altora.' Cine a fost acest episcop gi de unde a venit aici nam putut afla. Mdnistirea insi a fost curifiti de vechii ei stipdni ortodoxi alungati gi in locul lor arhimandritul mdnistirii Sf. Treimi din r Vasile Toolileanu e viilorul egumen Varlaam; iar loan e dascilul dela l?59, vezi Radu, o c o.87
2 Bunea, Episcopul L Klein, p.2.7.

Miria Ta a indrepta acest lucru gi a poruncii celorce fin mogiile 9i odoarele sfintei ministiri ca si le dea indiript'. Ingiri apoi odijdiile gi odoarele luate: 2 sfite de lastri rogii cu flori de aur, 1 omofor de bargon iari in fafa stiharilor sipate cu flori de aur: 1 potir, 1 disc, gi o linguri de argint pohte cu aur; o piupenie gi 1 testahent; apoi vin ,mogiile imprejurul mdnistirii adeci fAnalele ministirii acestea le. fin Rominii in puterea lor*.
nu.i Filoteiu),

'

$ematismul diecezei unite din Lugoi 1900, p. e?t [arhinandritul '

z Radu o.

c,

p,

i68-9 no.2

-

t10

-111-

Meteq: Mintslirile $TEFAN METFS

,Acum de curdnd, decdnd am venit eu la acea ministire neau luat cu putere nigte holde ale ministirii la ieruga Prislopului iupdnul Nopcea Pal din Silvagul de sus. florinfi dafi lin ca$i au avut sf. ministfte 24 miti lui Prip Lasc de riposatul protopop' Dumnealui nu dd nici capetele nici camita' - A fost a 'mini."tit.iBoifa 9i Vilioara intreagi, acestea le fin'ildaIivade ;$t iin Ciula in puteare. - La Tugcea o''Tdmig de'25 cari de fdn o fine iupinul Balia

t
tN

tr )(!

o
I
N
rs
<Rl

{
G q,

inputeregipealtlociariacologi.afdcut.acelagi neamigi $uri pe el. $i o mai avut dela o moari u A"f Ciulai Pal venit d'e S6mbdti seara pAnE Luni dimineafa 9i acum aceasta inci nui' -:" La Lunca Cernii a avut un rdt de fin it fine iupin Vig Abraham in putere, precum se infelege 9i la Far,cadin ar mai avea ministirea vii 9i mogii 9i le lin
neamegii de acolo"'

o

u p
U
L

\

o a. o
(a
a4

qr

Se pare

ci

din toate avufiile inqirate mai sus

foartepufineaufostrestituiteministirii,ciciepis.

)(!

N

a

copulAaron,in4IunielTs6,d6ocartederecomandatie cilugirilor, ca si strAngd milS pe searna _-aoa"ii"ii prislop, care ,fiind de multe lipsiti +i scizuti atflt cdt pentru neputinta $i lipsele a b'in-

<(!

(r)
($

p
)(!

q

,(!

temeia gi cu podoabe.-- a o infrumsefa n'au.p-utere de nu o vor aiuta iubitorii de mild pravoslavnicii cre.gtini". Pe aceqtia ii indeamni si diruiascil'.' cdci b.r*o"r"u le va da insutit aici pe pimdnt 9i in cerului".' ,impiritia CuvAntul episcopului a avut un risunet '.qare"€are in inimile credincioqilor, cum se vsdi)' 'din
! Radu o. c.. p. 369 no
3.
712-.

'AJ

$

a"

--

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANSILVANIA

,o inscrip[ie: ,,Iar acum cu ajutorul celui din Troifd

'slivit .cu cheltuiala gi bunivoinfa acestor numifi: Varlaam ieromonah Toplifa, ucenicul mieu Mihail qi S1... fe'cioarei popei Balint gi Teodosie... fiind in ministire .9i Metodie monah 9i Nichita monah in zilele... impi-

Dumnezeu

sgzugrevit

tpate precu

riteasa Maria Terezii; arhipistoriu.lirii miria sa 'domnul Petru Pavel Aron de Bistra la anul7267 dela Hristos 1759 Martie 13 zile, fiind zugravi popa Simeo!:.. fps!or-.. pE)...

Pjlsti

Cdlugdrii uniti aici n'au fost bine primifi, 9i li se ;fdceau tot felul de mizerii gi neajunsuri. Aga sunt silifi 'si pl6ng5, in 23 Septemvrie 1759, episcopului se Aaron cd in 3 Septemvrie v. ,jupinul nemes Gola Lascu din Silivagul de sus sculf,nd mai mulfi din 'sat lAngi ddnsul gi solgibirul ungur Zsiga, zicdncl .cd are porunca fibiriului din Hafeg Pui Iczsa, au 'venit cu ,,ajicu[ie" la mdnistire, gi sub pretext cd prin curtea ministirii a fost cdndva drum, gardurile 'ministirii le-au rupt gi ,,ograda ministirii cu bucate ,ce ?u fost in ea le-au slobozit, care acum cu boa,tele gi cu mdnile le apdrim de marhale satului .neavdnd puterea de ale ni le ingridi", noi dupi obiceiu cu crucea gi cu evanghelia am iegit inaintea tlor. Cer episcopului si intervini la forurile mai inalte ,si-i ddscileascd, cdci ,,noi inci nam fi a mai rdmdnea .aici cd necum si nd cuprindi pimAntul mdnistirii ,care o mai rdmas, dari pe noi inci ne ar bate, sudilmile gi ocirile cdte le auzim prin jupdnul Gola
.Lascu scornite ne am astupat urechile gi nu le putem :sFUn€, noi sdracii cilugiri suntem la p6ri neputin',{

@*.'

r Revista Rivaful, Cluj, l9t0 no 9-10, p. 3lZ

-113',1

. neunirea dela Luceafirul este. ba credefi sfintelor scripturi.ilp"in egumenul lor Varlaam. gi mai incolo: tuafi pildd de patima rea gi de ribdarea indelungatd. . Martorii numai ceice au rimas in iazer pdni in sfdrgit s'au incununat Aga e fralii mei! La sfdrgit si cdntd slava. 373-5 uo 8. GGilATilou credinfa. aiotu rtrarooiilot..r. multe vorbe.. p.. hulifi si mdngiiem.. poate gi bdtdi pe alocurea. si fiu cu tara. Invitatul. te bucuri.. zice Domnul.... ci vei auzi suddlmi. si vi facefi din fii fiastrii. ce ne facem:. imputiciuni. ci ei. acum ce si rabd? O frate ! au nu noui ni se citegte cdnd ne facem. si grrdim de binei izgonili fiind si rdbdim. au -1t5- -114- . au din alti indemnare sureapi credefi-mie. care a imbrifigat noua lege' a izolati -sd incit nriri bietii cilugiri dela P'isloo'pe ii cuprinse 9i ei' t-u"iii""" *t"ui ouneCe 'alul care fusese inainte Fi' a. singur Mdria Ta ca un cap 9i stdpdn u ne 9i oltdlmilui 9i pdminturile la cine' ui-prrt"u se cuvine.. si te ingreuneze.Maior le replici: . eari tu cdnd vei pitimi acestea toate.irffii poporul din iurul Hunedoarei 9i pdrdsit'o" Hafegului. ci pentru aceea a cdzul din ceriu. gi numai pe el numesc sfintele cdrfi neunit. si vi intinati. iar cei cari.raiart"itii c'ilugdri au fost satisfdcufi in cererile' lor sau nu-' .. rdbdarea lui Iov afi auzit. i. pi pe ai sii.tnglPe-lil*T"J9g9q: e a pTa-in Tu a a e Ro m e i tre muf gg.E nouAnnSTt DIN TRANSILVANIA al-nostrut ciogi.oeAa..Revolufiunea" religioasi a cilugdrului Sofronie' dela Cioara a fost pentru uniti un mare dezastru'' ..STEFAN METE. si schimbafi cele vecinice cu cele vremelnice. firi si gtim' . cu cuvintele' Ceiademeni|iseintorceaucusutelegimiilelacre.1" i.ociri. De vefi mirge stdnd in gindul ce vi vedefi a fi gdndit poate din prisosirea inimei voastre. c a6ffi ti a[-c e' i a lt urmitoarepentrua.t a pirinfitor lor. voi poftiti si vd vindefi mogtenirea fiascd pentru pufind linte.. multe sc6rbe. numele. Cum vdd eu fratii mei. qi felslid@qg dela Blai Gtigoge Maior prin o scrisoare' din 5 Fe. o c. goniri. si cerceteze aceste tupte gi si facd dreptate cilugdrilor' Acesta in 25' daci Septemvrie 9i ordoni cercetarea.iintdrigia. ci Troila uniti este. a ni le da'' Episcopul in 23 Septernvrie 1759 cere directo" rului cauzeior fiscale Ioan Tolnai. p 371-73 no.. riu vd simfifi. ci zice: Acum mi bucur intru patimile mele I Radu. MANAsrtRu. Unirea este dela Dumnezeu.ifacestatorniciin mdntuitoareo a Romei:2 -Iegea in' .Cine ne va desp5iti pe noi de dragostea lui Hristos. frafilor. norodul ne bate lu pietrii.poftesc si fiu cu tot neamul meu. cd tofi si dau*. si md dau pe legea satului. UJglb [dacn poftiti sd gtifil este dela Cioara. iati fericim pe ceice au ribdat.Au nu ne'am niscut ca sd pitimim pAni sfariit..."ryazi cdlu-girilor dela Prislop' ii etot. pentru voi gi plinesc lipsa ndcazurilor lui Hristos in trupul meu?" Cilugirii str6mtorafi ar fi zis . Acela e tot omulNu-i destul dari a zice: am rdbdat destul pdni acum. Siracd credintd daci e$ti numai pdni cand sunt prescuri!. vai de ei. de dorim cu apostolul apostolilor si ne inpot rdbda'' cunundm? Acela nu zice: Eu unul nu mai patronu mr ram perdut pentru voi.. ocirifi fiind.7 2 lbid. intru care ne-am botezat.

pregedintele comisiunii. ca din .Cet.. indoim.apostasie. si prindi pe Varlaam gi lnocenfiu gi si-i duci la Blaj si pe ceilalfi cilugdri si-i alunge din mindstirile Prislop gi Plosca. ""ttt-re. in 12 Aprilie t7GZ. care fusese unit in mdnistirea Sf.cartea Mineiul care sau mutat dera aceasti mdndstire prin pdrintele Gheronte [Cotoreaf gi . p.c. icoani Maica precista gi in rocul icoanei sf]Nicorae si se faci alta [de nu . Efrem.Miska". afl5 aicia [in BlajJ in mdndstirea Troifa ii . -116- le ceari dela episcopul Maior in acegti termini: . intorgi la unire. intr'alor cdrfi se gisegte.cum ne rugim si te milostivegti cu noi a gi implini. E5. pe ienomonahii Teodosie gi Carpie [= PaisieJ dela ministirea plosca. Nouacouici. _ p"oto. Minei'acum in grabi sd Ii se dea indiript" Relativ la cete luse din Plosca zice: . sd implineascd netrecut. p. Nicolae sE vor gata din porunca noastri gi irimite la acea mdndstire cdt mai curind.p.. gi ceru. ca .. popului Hunedoarei si-i porunceascd.. nici sfaturile episcopului Aaron gi ale nobilului romdn catolic Petru Nopcea n'au putut impiedeca pdrnirea cilugirilor de a reveni la biserica strimogeascd. o. gi propagandei fdcute de cilugdrul I a. ceeace se datoregte Ufl ?e-tosleptt'Lt.Doao icoane adeci a Maicii preaciste gi a sf. fu cu mult mai aspru in rezolvarea chestiunii gi Borg_nci oficialilor comitatului. se gdsesc Ia biserica Hinedorii si rimAie acolo in loc pdni si va vedea mai deaproape dintre ddnsele. fiindci mare lipsi avem de ddnsul "a in bisericd". ""* o. yAyAglnrm nonaAnrgrr Dtx gi unele TRANSILVANTA scornit-o. @ Radu. 322-1. Cere gi cele duse dela plosca.' Episcopul s'a supirat foc pentru aceasta . protopopul ortodox din Deva. iar intr'ale voastre nu. precum in cdteva rinduri te-ai fost milostivit a ne-figadui st.Nu ne.. popa ry@i-delg-&islop Lazar din silivaful de sus.-ioimobile ca si deschidi o gcoald in --Hafeg.. indriznesc sd au luat drumul cirfi -n7- . @ : Varlaam. Nic_hita.3?.-Zgi *'^' ' ? Bunea.ru-udo.amdndo"L+g+{q st fie dutd episcopuloi Aaron.. Aron gi D. gi lucrase cu Grigorie Maior ca misionar pentru unire. c. Generalul Bucow. sloboadd. abia -Icoanele gi prin 1?ZS ieromonahul Nichit" Jnoou l^rt din Silivagul de sus. p. Treime din Blaj in 1761. Nici acestea cuvinte ale lui Maior.cdfi vei aduce aminte Ei Ta..30 vedre vinars ce au ficut in trecutul an din prunele mdnistirii sau preful vinderii lui iardgi fare scaJlre sdracii mdndstirii ce acum sd intemiiazd. Inocenfiu Bogi. membru in comisiunea aulici transilvineanE. dela baronul Dietrich. pune resolufia aceasta pe cererea cdlugirilor: . Episcopul cu data de 31 Decemvrie!7ll.. iar6 c6te se vor gisi la Lingina acele toate sd se ducd ra mdnistirea Silivagului gi de n'ar vrea din buni voie si le lasi Blajului . In 1Z62 Bogi pdrEsegte unirea gi la inceputul acestui an impreund cu . fiegio spre seami-i cd noui ne este destul a mirturisi cea dintdi gi a glisui: priznuirea lumeasci cea lntru unirea credinfii a celor din veac bine au pldcut lui Dumnezeu". inSlunie 1Z@. p.$TEFAN ME-TE$ I I I :." de unde i"rtu1 "" gi si vor da la s5raca ministire a Silivagului de sus de unde oarecAnd s'au instrdinatpentru-care iardgi gi a.

2 Bunea.ASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA * I i atunci cinst. pe care o reproducem aici. Cinst. P.O Fecioari prea lludall Tu egti Maicd adevdrati 'Ca tii in slintele tate brafe IFiiul din StAnta Troifd.fibiriul" Alexe Noptsa de ordin solgibiriului si scoatd dela cei din Lindina lucrurile luate dela ministirea Prislopului. Protopop si se fie de togmeala ficuti cu oamenii dela Silivag adeci sd dea jumdtate din tot gi din toate ce au luat dela ministirea Plogtii". 10. Aron qi D.r si'I impuqte'' Citugdrii ministirii Prislop intireau cu iurim6nt ci au vizut icoana ldcrimdnd.15{-55.{ $TEFAN METEIt t MA}. ceie brdnci sau bra' chium dela cinst. unul cu crucea. p. Icoana lilaicii Domnului dela Prislop' Radu. a c. p. c. o. celalalt cu 2 ripizi in mdni. Pre acesta Maici l-ai ndscut $i fecioard curatl ai rtmdnut Egti de Dumnezeu ndscdloare $i lumii folositoare. in 13 Februarie 1759. P. 17. curatori dela Sitivag. Tisturi dinafari in numele nostru ci vor cipita de buni same. Iar supt icoani sunt: 1 Fig. Clain la Cipariu. Pe marginea deasupra a ramei se poate ceti: . a salvat dela moarte.Aceste sfinte icoane gi tffmpla de sus pAnX ios precum se vede s'au zugrdvit cu toati osdrdia gi osteneala ieromonahului Varlaam Toptita impreuni cu Ioan dascilul sin [:gio1] ierei Balint Idita Micldup Cregtina 9i fiind zugrav Ioan of vel Ocna [:din Ocnele mari din Jara RomAneascSl. -n8- -119r .r Radu.' Icoana Maicii Domnului. Nouacouici.' Maicii Domnului cu pruncul Aceasti icoand a 'e Isus pe braful stAng zugriviti pe o tabli de lemn in culori vii. 375 . P. cum a licrimat $ in Btai la moartea lui P. 9i Mihai ucenic 7260 [17521 S: Ministire Prislop*. 383. In colfurile deasupra se vid 2 ingeri.. Aaron din 1764.6 no. 3 S. In 28 lulie 1776 . cAnd un ungur calvin Mara a voit . in satul hafegan Galafi. lll Dupi dirimarea minislirilor 9i potolirea siliti :a spiritelor cilugirii Varlaam gi Nichita se tntorc a . pe insuqi episcopul Aaron.. Acte gi fragmente. 86-8?.. p.. se zice.

o. pe I9II-12. parohie uniti din. Anuarul etc. fi trimisese..o. iar in rui trimis preotul Petru din Cdmpeni. sau o pdrd-sesc ai alfii nu mai vreau si vini in De- allfel. afld locuitoriu aici..i. cilug5rii mor unite. adresatd tutur* . c.17g7 iuf" gi e episc"opul ortodox Gedeon Nichitici apare in satul SifiJaguf ae sus.s!. copul Maior trimisese aici la p"islop-pe Iosafat Devai din minirti". 19J3.. -l2r- . In conscripfia lui Rednic din 1Z65 nu gisim.. din 1295..niii. pe un oarecare Dionisie.. _. trimis. recomandafie* pentru ieromonahul f.l". {Z{ 9i Raliu. Acest Dionisie ?.120- Radu.'.. ca si converteascd poporul din jur Ia .E gtiut inaintea On.o.' "'. c.sil mai invefi la slujba sfintei. si'gi poati plini douaord la unire. gi a"ru on.IRILE RoMANESTI DIN TRANSILVANIA p. care gi'a cdpital darul. p.li!o" 9i cilugiritor.ugi. In 9 Iuni .se riu.Nichite cuna. -l-ocui stirea din BIaj in Februarie 1263. Jio f. o.. p. Dta." vor indura blagoslovifii cregtini".. ieromonahului trimite. I .91. 9. _undstire:' . I un Apostol. p.carte de.i. indemndnd poporul credincios si ceard una din cele doud biserici.fi. p.[ul. p. ca si deschidi ui".Hdlmagiur Zarandului.rn p"uot la ministi"e--u_ urgitat aceasta at6t predecesorurui d-tare.". pe cari prepozilul Filo-teiu. carele se Ia mdnistirea Silvagulu. i- piri in 177 I lbid. IUANAST.fi" tinerimii-' Tot acest vicar general Filoteiu cu data de Z ALt" c.' "1.. Ieromonahul Vartaa. inci inainte -de z+ A"g-osi-iig.dggm-qg _gl -m6qq. Vicariu ci de mult ne trudim sd ni se trimiti . p 3?f. _ p. a fost-adus se pare intdiu ln mind_. pentru edificarea poporului gi educafi" qi i"rir.o. tTI\.Jf""ge"rf "ut".ru avu oarecare succese.i_ a".. MEnistirea insi cu tot sprijinul oficialitdfii din Blaj mergea spre peire.ya1 incd mulfi ani Ia prislop. Vi facem ln gtire pentru acest si cilugirag.375_lo. altele prin -. 3?t no Ibid. Acegti doi erau Varlaam gi Nichita. Ioan bogoito. p 3/?-E no.q"ouf a. cucuruz.. 3I7 no lt iubilar din Lugoj. 6. gi cEI dintdiu e numit preot intr. mazere gi de ... inaugurati de insugi impiriiulTosif P?[tsm. I lbid.or. Moise gi p"ir" Dragotade sus: 9i tosit Stoica.$TEFAN METES chemarea". XXr.r.*i:. 1903.pravoslavnicilor crestini din varmeghia Hinedorii di..dispref "u. p. Nichita starefuI mfindstirii prislop. o. al u-Iea.. p..Z. un mare . fanuarie tZT1. se priznue$tehramul Sf. cum se'vede din . {74. notat nici un cdlugdr Ia prislop. 2 lbid.. e Radu. t 8unea. milostenie prin fari.oreofiei gi .. gi era trimis pentru. citri administratorul vicarial Tiron Dragos. lu mdndstirea Prislop. j"r-ui"iou"tdndu. dar io corrsiJctut. Novacovici. al nostru anume Donisie monah.. l? [tn linba noaghiari]. iunarrestire din BIaj.. Aron gi D.. Ac-dfft:t pE"aiit inaniitirii o it"J"tt" rugarea curatorilor bisericii din silivagul Alexandru Gola. $ematismul istoric al diecezei Lugoiului.L IZZS epis-.3?9 gi nl. liturghii gi'i" acele de lipsi ca. re. "ode . cE lam. dar toati osteneala noastrd "ai a fost zadarnicd' $i astfel a trebuit si privim cu inima intristatd 2 gematismul s fatd de 9-JppsE-*de-d-e€dstq*Ei.. lui Filoteiu Laslo din t77z suni amintifi doi. cdruia ii cer si te **tE-. pela mila cregtinilor prin sate ca si ne cdgtige ceva grdu.

primeidiilor ne. Suntem desperafi cd la desele . da in pirtile acestea nu se afld decdt bigamul popa Zaharie. aici nui nidejde de a cipita altul de cumva Teodosie dela Piosca nu sar trimite.. in 27 Febr.$TEFAN METE$ uAxAsrrnrr-e nouAnegrr DtN TRANSILvANIA . dar firi rezultat.Vicariu. episcopului Bob din Blaj cererea curatorilor din Silivagul de sus... de urmitoarele c. vicarial Dragog . vom lisa-o pustie 9i astfel neunifi igi vor ajunge scopul [pentru ci numai aceea agteapti s'o pirisim noi gi ei imediat o ocupil gi noi pentru aceasta Ru vom fi rispun. a$a de grea gi nesigurS.cereri*. spre a cdria porunci 'implinire noi in tct locul ne'am silit a cipita altul. l5cag.a incercat sohrlionarea cererii de mai sus in diferite rinduri. zdtori nici inaintea lui Dumnezeu. dar daci pdni atunci nu primim preot la ea. ci pini la Pagtile apropiate mai ingrijim de ministire. pirintegte mi sau rispuns ci acel preot nu si poate primi din cunoscutele ardtate pricini ce de altul sd ne c69tigim. sau daci vi convine D-Voastr5... insofindu. Drept aceasta daci imi vefi porunci gi la aceasta mifi sili bucuros mi aflu spre ascultare dacd cu aceastd administratie in loc mifi ingidui a fi statornic deapururea.cici in vechime episcopii iqi conduceau de aici oficiul episcopesc"l. cici .. zi de zi fost gi preot militar Adm.oficiul vicariatului se poate conduce din mdnistire . aceasta circumstanfiile in care ne aflim cu greu ingiduie. ldmuriri: t . Vicariu s'o primeasci aceasta ca cea din urmi..ca dela Hateg. care si ni grijeasci de sf. AFteapti bucurie in urma acestei .. daci va merge la mdndstire 9i . 1795.in loc mutiri foarte mare striciciune mi sar pricinui pentru care intru acestea fircumstanfii a lucrurilor ce ne afldm poate fi cd doari gi alti tntAmplare miar urma. puteti sd vi agezafi acolo. cici ne-am ficut aici incontestabil datorinfa. Inainteazf. de alti parte el bucuros nu . nici a oamenilor. cum conduce vicariatul din Hafeg.378-9 no 13. pdni cdnd se va numi de undeva un preot. O - --t?8- .o.norocite intru acel loc piduref viafa mea nu mioi ' Radu o. dati fiind pi situafia lui _ 122.s'ar fi aqezat la ministire. ba nice nestatornicia rnea intru aceastd administratie 'vicirigasci nu mi face a niddidui indelungati aici rdmdnere de unde cu atdtea strimutiri gi din loc .stire [adeci si se mute aici .. chitori acolo gi un preot ca de s'ar putea primi si se pri:measci. l-ar putea conduce gi dela mini.dela Gridiqte care cere o cerere mare.noastre cereri n'am primit nici o consolafie suntem silifi acum si vi ingtiinfdm. Din cauza aceasta am numit un curator dintre noi. ca 3i avem ceva folos dupi ea. Ca eu si md duc acolo 9i si-mi fac funcfia cum se zic de acolo. ca avAnd gi preoteasa sa cea acum de a doua si se sloboadi la funcfii. Indrisnim si spunem ci on. si intervini la episcopul si -le dea un preot.cum mdnistirea se pustiegte.p. s'o trimiti episcopului ca pe Pagti si ne dea rm preot la acea mdnistire. cici n'avea preofi potriviti gi acceptabili. daci aceasta nu place.aSa va merge acolo intr'alt chip nu. rugarea noastri des repetati a fost dati ugor uitiri.In rdnduri f{cui ingtiinfare pentru ministirea Silvagului gi trimifind eu dupi cererea cinst. rugim pe on.

Macarie a murit dupi citeva zile. Gola rest pentnr o vaci $i 20 fl. 1 lbid. dar in 1810. matasa rogre. Sunt: La dgscilul 2 Minee. prin ordinul din 18 August 1810. L Octoih.gi tinerii dela mindstire. era un dascil care invi{a tinerii . 100 fl. p. 381. 379-360 no. t'9.' Alti dovadi avem circularul vicarului Constantin Papfalvi din Hafeg. sus pretul unei vifele.' apoi inventarul din 1829 in care se spune: .c6ntirile bisericegti adecd tipicul gi cine ar vrea si le invefe si meargi acolol . $ematismul istodc al diecezei Lugoi . p.ceeace a gi fdcut pini in 1836. ferestrile gi nu o. Cdrli: Din 20 fl. 1 niframd de. Ia Macra Vasilie din Silivagul de. 2 cruci mici de argint. 1 Octoih..' 1 .cdrfi aufost.o spart. crurile existente afunci la Prislop:. 1 Catavasier.au adus nu mi le. 1 titurghie. la popa din Vilioara 1 Testament.Niculae din Vilcele 1 Acatist. in limba latini nu gtiu cdte. episcopul din Blaj. la diacul. 1 copie de argint. Alte obiecte: Haine de Fot.stirea si nu rimini pustie. gi ca mdnd.. una mai mare alti mai mici.c.. la propunerea vicarului Ciril Topa. spre a dovedi furtul unui :gilbg-qar-Marrin dela sf.. era aici un cilugir Macarie. 1 cEldare de vinars. jertfi cd aici in orag in zilele trecute inci mi. in limba slavoni sunt 24 cirfi. din ordinul curatorilor. pe. c. 475. iar c{rtile bisericegti vechi slavone gi latine puteau fi luate de laici. preful unui cal. 1 Molitvelnic. in 24 Iunie. 1 Psaltire. era ultimul. care sunt ale mele. aceasta ne-o dove.un clopofel rizimat gi acdfat de fruntariu cu care poate se da simn la copii cdnd ii cheami la gcoali". despre lu-.$TEFAN METE$ uAwAstrnruE ncluAxEgu DtN TRANSTLVANIA preotului Nicolae din Farcadinul de jos. cd la ministirea Prislop. o. l Penticostar. 3 sfredele gi 1 firez mic. 1 pocrgvef de mitasi de culoare rogie. Deci omul se supune. 2 cdldiri 'de pirluit l firez. a numit pe preotul Nicolae din Farcadinul de jos cu conditia sd fini gcoali la ministire. 3 vase pentru vinars sunt la dascilul. 1903. apoi 1 Evanghelie. in prezenfa asesorului comitatului Hunedoara Vasile Gola gi a le las fratelui meu. 1 secure. lTriod. Odoare gi oddidii. insi cu riscul viefii merge la mindstire. cdnd se asculti . 19 fl. Gola. l Prolog. care fiind bolnav lasd si se faci un inventar. 2 tigii pentru pldcinte. licag. preful unei Evanghelii vdndute s'au cumpirat pe sama bisericii o bucati bund de ceari gi timAie de 6 fl. in 1836.3 Acest dascil a | 2 Radu. care spune. din restul s'au pldtit megterii cari au ficut grajdiul. 1{. cici bietul cilugir Macarie. Vite: o vaci. la Alex. o. care sunt la Francisc Nopsa. c6nd le... fiindci intru acest vicariat pe cum vid foarte pufini se afli cari slujba dieciei pe cum se cuvine in vig si o_p__oati duce". p. l Stratnic. I Radu.CEre cu atdta mai 'de lipsi este. -124- -125- .inlduntru altariului se afli . cici acelea le-a luat Alex. p.au dat' in seami. Ce preot s'a agezat la mdnistire in urma intervenfiei lui Dragog nu putem preciza. .degte: gi o cercetare din Sept 1813. 1 cufit.zvesde" argintati gi cu pietri.. care le-a dus Deak Balint din Silivagul de sus. ce mai putea infelege ceva din ele. Precum se vede din acest inventar era mare sdricie la mdnistirea Prislop. 1 Ciaslov. dari acolo".

3 aere dintre cari unul cu flori argintuite {isut. 2 procoveafd pe potir.. Altd auere mobitd: t vaci cu vifel. afari de acestea 2 cirfi grecegti 9i 2 Psaltiri ry_c_olle$ti [16511. lAngd pddurea mdndstirei 1 loc defdn de 1 car care se zice Poiana Ghiurchi. 1 icoani a Maicii Precestei agezat5. precum gi din Milteg agigderea de un car. a Z-lea de mdtasi rogie. unul de mitasd. roati cu care se reteazd cirfile pe margine. Odoate: Potir cu discosul de cositor. 4 brdne. aduse din fara Romdneascd. p. meri. 2 pile. in 19 Maiu 1829. ca cel din 1810.. 1 cal. Popa Nicolae in 1836 s'a dus iar la parohia sa din Farcadinul de jos. Auerea imobtld: 1 livadi ingrdditd cu gard care e infrumsefati cu nuci. alta de bargon rosu. vin gi vinars. in prezenla popii Nicolae gi a curatorilor: Macra loja. despre care e notat pe un Apostol. a ciror inoire o cunoscur5 acei mai sus numifii curatori a fi devdrate".z Din porunca vicarului Iovian Nobili se face un nou inventar al mdndstirii. 3 Radu. dela L9 Maiu 1B1B pini in Maiu 1829. de argint cu inscriptia 1751. t lbid. 5 rucovife. Moldova gi Blaj. pe margini cu pentidi de aramd in loc de arami la cdlcdie imbumbatS. 9i fdn 4 care. Dragota Samuil gi Nopcea Moise.'Cele din 1810. -126- -727- .STEFAN METE' MANASnRILT nouAxegrl DrN TRANSTLVA\tA fost Moise Aron. cdnd gi moare foarte bitrdn in vArstd de 90 ani. pe margine impodobit tivit. unorarium de mitasi galbeni cu bogofie beletuit. O ladd veche gi 2 in care se fin contracturile sf.de impreuni cu pe alte trebuincioasd lucruri ce si tdn de casi. a cheltuit. iari de 1 car de fdn impreunat cu de supt dosul Miltegului. l6ngi care gi o z lbid. Sacramenfe pe prestol. 92.'J82. 2 sfeagnice de fier gi 2 de lemn in care suht cdte o ficlie.. Evanghelia aceasta e din O 1517 ori 1617 in manusoig. unul de pleu pe fruntar. a $lea ordinar de carton.rme de aramd doui peceti agigderea. 4 fi. intr'alt loc Ia gura viii Miltegului cu din poiana prislopului. o. 15.2 no.. racli de aramd in care se fin Sf." cleagte de prins copciile la cirfi. . pentru reparafia mdnistirii suma de 143 Rfl. 2 divanumuri unul tipdrit altul scris. patrafire mai slabe gi 1 de mdtasi rogie cu po5 somant in mijloc crucit.. Legdtoria de cdrli: Nemesturi de compactorie tiocul gi rdzboiul cu trii giroafe de fier impreunate. dar in anul viitor se intoarce iar la mindstire. Inventarul fiind mai complet. cdrfi romdnegti 20 darabe. cdlddri de vinars t lbid. o cidelnild de arami fru-' moasi nou5. cruce de lemn argintatd. mdnistiri. 9.. Z pdrechi de foarfeci. qi n cr. Ilie Mineat alti carte. Cdrfi. p.' Popa Nicolae in cursul pistoriei sale aici. p 89-90. Peste tot se mai afli 21 cdrfi sdrbegti dintre cari o Evanghelie I ii cu bargon rogu in loc de piele legatd. pgri gi pruni avdnd in sdnul ei gi pim6nt aritor de 4 mierld de toamni. roatd de arami in formd ficut6. 5 cndehife de pleu. c. 1 vase pentru prune. copie agigderea. 2 sfeagnice de lemn. o pireche de mitasi cu flori argintite albe. lingurd. extragern din el nirfile noui qi interesante:' Oddidii: 6 pdrechi stihariomuri cu sfitele sale. cd in 1837 inv5fa la mindstire.380 .

l.. 129.pdn6 Ia 1Bz3 a administ"ut'raierii""u preotul din silivagul de sus.382-38s..afi"u Astfel astizi aceastH ministire bine inzestrati gi cu cilugirii unifi prospereazi conform indatoiirilor Ior monahale gi conducerii episcopului unit dia Lugoj sub obldduirea ciruia se gisegte."ro" gdsite acolo. c. lgOa p. Lusoj. 2 $ematismur din Lugoj.i' d. Rdu de Mori-Suseni. 3 Vezi pentru toate acestea striiuinfe cartea Radu.r. ct.t p. a fost-"rltu-ir Un clopot - s'a cufundat tot mai mult in sdrdcie gi intunerec fiind pdrisiti de oficialitatea superioari inreresati. cel din anii 1810 ei L829.ilx. preofii de_ mir fac slujbd aici. p.90_9J. p.ioou. o _128_ Istoria uicariatutui steco-catoric ar Hafegurui.fl "i.rill.o . cum am vdzut." TT:I on. rnare e dela Viena 9?.l9l9.. in ruine.Eli:nt":i: .a fost aici o mdndstire.9i pdrluit.?: $i1'11. "e*iiiru"i.a au ocupat_o rrg. tigae mare de plicintit. Intr'un turn deosebit sunt z cropote gi toacd i" tu". gi ne'a descris-o aminunfit. masi mare.gi fost complet restaurat5 prin episcopii vasile Hossu -uoi."ffi. stirii se amintesc in l763j-u?fo"t J: vizufe si delssz de. scaun lung cu spate ldngd pat. p. 162 gi n. ..nrrriJASS. Rdchitoua. tA. 5.i piplrului. care in veacur al XIX @rDrN mindstire TRANSTLVANTA trii.' Mi'istirea prislopurui. Z cuiere.S"pt".$TEFAN METES Demetriu Radu inainte de risboiu . descris-o cu amd:nunte impreuni cu tradifia "q. Ildndstirea din gibi5et.". numit Negoi. care e mai redus ca. Z ldvifi..:" #1. o c.i""i. ' Cilugirii. ...Aici tului in munfi. Dupi oopu Nicolae e popa R1su. 2 Cultura i cregtind. Xi:r* -129* . o.. apoi popa losif Tugtu"* irrt"e 1840-1842. pe locul din hotarul sa.r 4. tmilia nobili rmgureasci din comuniCsermeuyivoind "a 'si rdpeasci pimdnturile mindstirii. ficand gi inventa*i.. 1 parset. Radu. vicarul ain -Hafeg stefan Moldovan a vizitat de doui o"i -loarii"uu Prislop in 10 Decemvrie 1g52 gi 28. Ibid.fid:.'.. au dispdrut aelaierrgstire.11''. Tradifia spune. vezi despre cere constatate de vicarur Moldovan X':.r*-i\d.. a . _[n veacul al XV_VIJea . cel mic e din IZZZ. a existat o -aierti"" inci in secolul al XVIIJea. {?9-Bl .x"i'u:rT"::li:lu":::T. fi. g3_gg.

care e veeini cu locul diruit de comun6. fdri si putem da alte. 1?95. si faci pomani gi siricust5. pdni pe a episcopului. Cilugirul la bdtrinefe. abia-qi scria numele. Inqird gi alfi ctitori cari au dat pdmdntul. fiind in 17W in trecere spre Cugir. toatd averea mdnistirii sasului G. diruiegte. Binddriu gi Toader un uric cu un miru de pe Hirmin6. cdci Wagner fdcea neconlenit apel. tot venitul mindstirii. Anisia un f6nat de 2 care de fAn in Leordat.4 DeChiherul de jos. fird gtirea poporului sau' 1906. p.. Ddnili Hurdugaci un aritor de o zi. r lorga. ca numit "Cornul pe el si se zideascd . scoaterea sasului din stdpdnirea locului ministirii. Procesul a durat ani de zile.TURDA. Numitul cilugir si obligi si cedeze pentru totdeauna. fiindci acest cdlugir era certiref a fost degradat la statul laic. etc.' Vicarul Dragosy din Hafeg. Rob One un t $ematismul isloric al diecezei Lugojului. p. paginile 305-' 308 9i 296 n. popa de 1737 Mihaili din SAngeorz cu marcemwie torii: popa Mihai din Seldrinf 9i popa Pantilie clin Sidriagul-mare ne spune: . dd locul Bursanului" cu condifia precizatd. rezultatul favorabil nu gtim cdnd s'a dat. Cilugdrul a gi zidit pe acest loc o' cdsufi gi o capeld. lisdndu'i gi mai departe uzufructul averii ministiregti. a vdzut casa gi biserica mdnistirii ruinate. l3t *- -130- .$TEFAN METE$ MANASTIRILE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA vicafiatului gr. i s'a. Neamul romAnesc din Ardeal gi Ungaria. 2t9-60. 1913 de vicarul unit lacob Radu in cartea sa.. informafiuni despre ea in cursul vremurilor. gi conform decretului aulic din 30 Septemvrie 1782. ministirii mogia sa proprie. in gridini a sddit pomi gi vie. Wagner. 7. popa Ilie un aritor de o zi in valealeordzi. in care sd se faci rugiciuni pentru binele public Ai si se tini instrucfiune cu pruncii sitenilor". o ca-" peli.o casi de mdnistire. ca sd asigure traiul cilugirilor din mdndstire: Feciorii lui Gavrild Hurdugaci gi RusEgti dau cdte un loc la hotar.Viidei. ldsat pane h finea viefii sale. $ibigel. 1. ca gi episcopul. cu condifia sd'l tind p6ni la finea viefii. Dar cum' cilugdrul acesta era firi invdtituri. prin testamentul din 5 Febr. 19J3. la stiruinfa cdlugdrului Ioan Dumitru Barbu. Lugoj. Iar pdrintele eromonah Partenie intdiag datd s'au apucat de sf6nta mdnistire gi au indemnat gi pe alfi cregtini si-i aiutg impreuni cu nepotu-so Gligorag dascilul". la In acest sat a fost 1870 o modestd mdnistire de cilugiri al cdrei chip' interesant il reproducem. I. sd-l ingroape apoi. Bucureqti'. FI JUDETUL MURE$.. n'a putut fi folosit niciiri in biserici. catolic al Halegului. In urma ordinului regal gi guvernial din 3 Ianuarie gi 19 August 1782 mnn63tirea a fost ddrimati gi cilugirul aplicat in altd parte. Istoria' 6.Aceasta insd si se gtie ci locul sfintei mdnistiri l-au dat feciorii lui Gavrili Hurdugaci gi ai lui Petru Rus. Un zapis scris in 1. juratul oragului Ordgtie. t..r In 15 August 1769 comuna Vaidei. 9i Sd lini in buni stare crucea din mijlocul satului. Sinodul protopopesc in 1784. A cerut. 399-d00 9.

gi ia in stipdnire ministirea cu averea sa: aritor de 4 gilete 9i fAnaf de 10 care de fdn. Deda. venind dela mdnistire cdtri sat. _132 _ -'*" 133- . p. /6rd.Istoria bisericeasci* lorg4 Studii gi documente. t $ematismul jubilar al metropoliei unite din Blai. 1 2 a lui $aguna urnetoarele:' . Aron gi D.Mindstirea ln hotarul satului Deda a fost in depirtare ca de '/. ? Cultura Cregtind. Se cunoagtc gi acum locul. p. 155. 2il-2n.' 3. 5 Antal in Beuista Teologicd. 1g60. Arion Necula un fdnaf de 2 care de fdn in ritul Crainicului. 97..{ aritor de o zi. Maior un dascil ortodox alungd pe singurul cilugir unit ceJ addpostea. La 1780 August se cumpira cu banii mrinistirii un Octoih. Sibiu. p. XltI. 1919. 115_116.ministirea pe Bistra". care a existat p6nd pe la 1g00. 350.Ministirea a fost ziditd de peatrd gi cirimidi ce se vede din fundamentul ce existd astdzi. 6 Conspectul ministirilor din 1763 cf. Aceaata ministire s'a casat inainte cu 120 ani prin posesorl dupice mai inainte se duduiri cdlugirii. 1 $aguna. Era cunoscutS sub numele . ci baronul Paul Bornemissa a ocupat din averea mdnistirii un fAnaf de 4 care de fdn gi ardtor de 3 gdlete. Cdlugirii in locul mdnistirii distruse au clidit o biserici de lemn. P. locul gl gridina ministirii. iar domni de pdmdnt iau luat gridina.' Azi o gridind cu pomi se intinde peste locul unde fusese ministirea.' alti parte a fost cuprinsi de siteni. In vremea episcopului Gr.191$ p. Mai incolo se cunosc foarte bine gi astlzl nigte petrii agezate in rAnd pe un loc apitos la valc cdtrd sat. In condica parohiei Deda . 1900. Novacoulci. au devenit la posesori. 485... p. Istoria bisericei orlodoxe.Ia !774 viefuia in ea un cilugdr. lnlre I 4k'" care este gi icoana hramului mdndstirii. unde se di 1i traililia despre persecufiia cilugirilor ortoiloxi. orl deh sat l6ngi rAuI Bistra gi au avut cilugiri Bulll.' a cirei bisericd de lemn existi gi azi in Nadisa romdn5. Criciun lui Miroia un ritician in Ricicaia gi Gheorghe din Telecu un loc de 2 care de fdn in Gura Vadului. Tradifia spune. La 1765 conscripfia lui Rednic ne spune. gi dintre care stau gi astizi o mare parte.. lI. Cultura cregtind. din anul 1@0 gi o cruce zugriviti la anul L689 cu inscriplia ci s'au zugrtrvit pe zilele prinfului Apafi Mihai. Urgia lui Bucow n'a distrus-o. carea era plind de pomi foarte frumogi. care a fost de aproape 10 jugdre de mare gi au vAndut-o locuitorilor din comuni cari gi-au ficut case pe aGel loc*. Chiherul de sus. Bunea P. 157.' 2. fiind infrumsefatd cu biserica de peatri foq$e marcr a cdrei rriine se cunosc incd gi acum in lungime dc 16 stdngini gi ln lEfime de Z stdngini. ci ultimul cilugir ar fi fost un Gligorag. 1926. Din ministirea aceasta mal multe icoane se afld aduse Ia biserica din sat. Mdndstirea se vede ci a fost ruinati din partea popoarelor barbare. adecd l*'* " Niscitoarei de Dumnezeu.preotul Leon po. p.u Dupi informafiile date de preotul din Deda Ioan Popescu gisim notate iu . care slujeau de trepte la vremea ploioagl Ia cdlugiri. p. altarul gi celelalte despirftrminte alc bisericii. Se amintesc pe la 1753 cdteva cilugirife unite in mdnistirea de aici. $TEFAN METE$ MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANsILVANIA ca unit6. pescu a notat: .

.La capul Dealului" pe valea Gurghiului. 7. . r+inistire.. Din acest sat din valea Gurghiului 5. Antal D. Cultura cre7tind 1919' P. Documente penttu istode gi limbd'l.Mdndstirea ortodoxi de'aici. P. ? Ibid.' I .-p*a!0i.<)-tt"" fime 9i finaf de 1? care de fAn.4*$ [iq-[i-e_gtgdini_cu. a scipat de urgia genera.' Era miie. Rilciul de cdmpie. ITodac.r{ic.' A avut gi ceva avprer cici pini astizi o parte dinhotarul satului se numeste 'pidurea mindstirii".d men al ministirii cunoagtem pe unul Vlasie. p' {85' 7 $ematismut iubitar al mitropotiei Blaiului. p 167. I Cultura cregtind t9l9' P 16'r. u cunoagtem pe invifatul popa Petru la 1711. face . Ibdnegti. La L774 avea un cilugir gi avere: aritor de 1 gdleatd.Mdnistirea de aici a fost 'ziditi de Petrici Pintea 9i familia lui pe locul B. u**nt t la L772: intravilan de 65 stdniini lungime 9i 5 l5' .care de fdn gi o micd pidure.niturile mdnistirii.1 a fost un clopot vechiu.l6ngd Sebeg".STEFAN METE$ MANASTIRIE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA cAnd se pare muriseri toti cilug5rii.cantorul Gavril Pop gi clopotarul Filip Cadar. lui preotul Gabor.o ln conscripfia episcopului AL 6. 1919.Min6' stirea numiti . P.19t9. un schit numai. La ministire / -. P. 5 Pufcariu.' $6pa de ios. 2 Cultura cregtind. Mdndstirea era cunoscuti . P 16l.-ds 5'. Rdzbunarea generalului Bucow n'a atins-o. $emalisnut iubilar at. adipostea un cdlugir David.Tyro" aveg-uF fdnal {e 12 carq. p 347 [cu data de r772J" _ 13i.La €ererea sitenilor Gheorghe $iqcat inslulie 1793. Rednic din 1765 sluiia la . !g-t6n4 de* 4. Duni conscripfi4.' Avea t*[t" .3{1.' L . 10. Sibiu. 1919.unele propuneri citri eniscopul Bdb relativ la ve. Aron gi D.Brani$te'. aqezati in valea Cuejdului. 't^c'iid " aFr'v?& iJF'.aSezati . Bunea. un cehgdr 9i avere. care se dateazd din)St /fSY9 / l-/ 7 gi are greutate de circa 20-30 kg"-' 'din 16 Iunie t774. Novacouici. 9. t919. In 1765. tot unul era gi in 1774-' ln August 1780 ca egu' nA . 96 se dd tra' dilia in legiturd cu ruinarea schitului. . Soloudstru. p' 472-3' -134- . Dumbraud-Lighet.Mdnistirea din acest sat se numea dupi locul unde era 'la Socet". s Bunea.d-t .v { scripfiei lui-Ref. Novaco' vici. 2 Cultura ctegtind. Arc:n 5i D.Intravilan de 25 stdnlungime gi 15 lifime..' Se amintegte gi in conscripfia lui Rednic din 1765. conform con.. Sibiu' p' 30--40' 6 Cultura crcltini. _ t t9r9. 158. 158-9. sitenii cu popa ort' Mihailn o iau cu foda din proprietatea unifilor la 1761.ilupi numele locului 'unde se 'zidise: . p. Rugii-Mun{i.-. 164 6 Cultwa cregtind. . P." {{! numit .. in Revista Teologicd' XVI. 159.' 9.lului Bucow. t925. mittopoliei Blaiului.Sci' pati de risbunarea lui Bucow. P. Rednic din 1765 se pomenegte mindstirea de aici care avea. jini . p lS9. conform raportului episcopului Gr' Maior 1 Antal in Reuisia Teotogici" 1926 P. P. fdnaf de 4 95-6. i Cultura cregtind.

p. Radu Stolnicul. scrie din Bucuregti in 16 Maiu 1572 cdtri 5 Antal. GI . Domni din principatele tomine pribegi in Transiluania 1n ueacul al XVII-lea. Cluj. B. care a trecut pe. Toplifa. 92. 381. principele Ardealului Stefan Brithory urmitoarele: . . t9Ja. Clucereasa StanCa gi Miheile Vistierul cu banii gi pentru sufletele lor. 2 Veress. p.' Conscripfia din 1ZGS ne spune ci mdndstirea avea un fdnaf de 8 care. Dumnezeu se Ve find pe Miria Ta cu bun noroc". 93-{ 6 Anlal. 169.{ Biserica. Deci in acest an erau aici cilugdri. Vlidica Sava a fost episcop la Geoagiul de sus iritre anii 1&59 -62. in fts- fdrii Islotia biseicii etc. cr. alti glire din acel ariilor 6o gilete 9i fanaf de l8 care de fiin . gi smerit Nicodim pintru iertarea pdcatelor sale 1755 Iunie 45 zile 9i fiind zugravu Andrei Tot Sunfolu". 93-{ 9i Meteg. aici' ln anul 1658. 97-98. doamna lui. .. Documente relaliue la istoda Transilvaniei. Istoria bise_ ricii rominegti din Transilvania. l. 75-26. cultura cregtind. Schituri gi mdndstiri in protopopiatul Reghinului visla Teologicd. Aron gi D. 137 -136- _ . sf.Mdndstirea gi vlddicia din Lancrdm fiind ziditi dupi mdrturia boierilor no$tri cu voia craiului riposat [Sigismund Zapolya. Domnul ferii Romdnegti. zugrdvit e aceasti inscripfie cu cirilice. 315-6 no. t69. Pe la 1263 avea un cilugir. 1926. dupd tradifie.Aceasti. mort in Martie 15711 de cihi Ioan Mederet. I.. XVI. a fost ln acest sat un scbit in biserica ciruia contele.' Acegti boieri evlaviogi gi darnici au pribegit in Ardeal de groaza lui Mircea'Vodi Ciobanul in 1558-9. Sibiu. t Anlal ln Revista Teologicd. ltloldouei Si Rominetli I. 3 Cultura cregtind. Se numea gi ministirea lui Damian Lupu.3b0. p. 1916. p. In tinda femeilor se pdstreazd.25*26. Doamnei. fi clSdit inainte de 1562 cdnd Sava e silit si plece dela episcopie pentru creciinfa sa ortodoxi. o Doamni romdnE. 1. cu ugorii gi tdlpile de paltin. 2 Antal in Revista Teologicd. l.JUDETUI SIBIU. di ' p. Tradifia spune ci in acest- t Meteg.Teleki arendagul de odinioard a pddurilor statului totdeauna asculta o lifurghie inainte de pleca a la vdnHtoare. P.de multu sat a existat un schit mai Li.. p.'t.. 12. rugdm ca gi Miria Ta'si Ie menfine{i in r6nduiala lor de pdni acum.. p. mdndstirii azi e in siepanirea bisericii unite din: Toplifa... ''1: Lancrdni.. Alexandru. pe c6nd erau pribegifi pe acolo. p.$TEFAN METES d MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANSILvANIA Ministirea agezatd in pirdut. 1919. timp 1919. ortodox Luca Mereut. $tefan Gheorghe Domnul Moldovei.' Bisericufa e de lemn de brad.. p. Novacouici.. de fapt a fost cliditi. a Meteg. Sub iconostasul frumos. o icoand a Maicii Domnului: cu inscripfie slavond din 1677. p. Urigul de sus. Sava Vli. Deci mdndstriea se va. dicul. Bunea. II. biserici s'a acoperit gi catapite azma s'au zugrivit prin cheltuiala gi osteneala mai micului intre frafi. jupdneasa StinilS. 1935. 1929. 43il*4 n. de.u i11.i pani dupi 1800 . ed. Sibiu. p. unde se reproduce qi trailifia. P.r 7ffi'! cllr"r!#'dldin.' Lipsindu-ne orice gtire ulterioari nu putem preciza p6ni cdnd a triit aceastd mdnistire gi ce cilugiri 1926. pare a fi Safta. c. avdnd o inscripfie din car€ s'a descifrat anul 1710. Bucuresti.

S'au pistrat ilela citeva icoane din 1761. -8 Cullura cte1tind. Sdcddate. pentru a reveni din nou la unire.E ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA au fost in ea. 5. acum .' Pe un Antologhiu din 1766. di\n februarie 17ffi.1919. gridin6. in biserica din Didriful figirigan.' Cilugirii de aici fdceau mare agitafie contra unirii.. P' l8t. In 1765 avea un cilugir Isaia gi avere: aritor de 5 gdlete. ca cine va r Veress. 8tl.tind. de aceia vedem ci episcopul unit Mihail Olsavszky din Muncaciu. Era 4. 9i Meteg o c. o bise- Z "sluji pe dAnsul si fie dator a pomeni acest nume mai sus numil 13 Februarie 1769*. aritor de 5 gilete gi 2 mierfe gi o vie. c. 19t9. . ci e unit. ci . P.'Popa Stan din Gldmboaca 2 Cultura cregtind. p.. a scdpat de distrugerea lui Bucow. p 195.cilugir. Maiu 1786 se amintegte ddrimarea ei. P.' 12 6.Pidurea Parului*.' Mdndstirea situati pe . Aaron scrie lui Bucow in Septemvrie 1761.e de . l9l$ P. 6 Cultura cregtind.' p. Ctitorul cel mai de seami al mdni' stirii vtidica Sava avusese in Lancrim case. ci acest cilugir la inceput a fost unit. iar episcopul Rednic in protocolul vizitafiunii sale canonice. zicdnd ci au ertat 3 fL din cheltuiali. cere intre alte misurl in 26 Febr.82.1919.Valea mici".Valea Sibielului*.Cilugirii din mdnistirea Porcegti s6 fie scoqi din fari*'' de aici a fost ficut de ci-Schitul lugirul Oprea Doican pe mo$ia proprie.. c. cilugiri -13E - - 139 r- . P. 3{1. Racoui{a. ca gi materialul ei in 22 Decemvrie. 2 Cultura cre.. Sibiu. 5 Tetegrafut Romin. 93 no. 164. Aaron in scrisoarea sa din 11 Iulie 1762 cdfte generalul Bucow amintegte de viduva popii din Avrig Susana.STEFAN METES MANASTIRTI.166. in 3. 3 Bunea. Episcopul I. cetim: Aceasti carte anume Mi' neiu l-am cumpirat dela Molitva Sa pirintele Daniil ieromonahul dela schitul Racovifa.1919.1 Despre acest cilugir conspectul ministirilor din 17fi1 noteaz6.credinfd dubioasi'. 1747 " . 1786 se vorbegte de demolarea mdnistirii din acest agezati in . pe care principele Zapolya le confisci 9i le diruiepte in 4 Noemvrie 1570 episcopului romAnocalvin Pavel Tordasy. cu Z) fl.monialis professa in asceteriolo ad Szasz-Hausz sito degens". gisim gi o ministire situati In satul unde Mateiu Vodi BaPorcegtisarah al farii Romdneqti ridicase.. 163' 3 Cultura cregtind. I Arhiuele de stat din Viena. o. care peste 4 ani le vinde Sagilor din Sebeg cu 40 florini'' rici.Episcopul Mindstirea avea in 1774: un . P. P. trecdnd apoi la ortodoxie. Sdsdug. Sludii gi doc. 250. a Cultura cregtind. 1910 no. 1@. 127. ca si treaci pe urmd tot la legea strdmogilor sii orto' doxi.' Intiun act din ZI Maiu sat' care a fost in .3 no. care intervenise la episcopul pentru fiul ei Porfirie. curte. Blaj' 1900. Klein.. dupi ". p.qtg. in 1653.rt"uo ce f5cuse o vizitafiune prin Transilvania in fierbere.Episcopul P. 7 Arhiuele de stat din Viena. Ia tn4 se amintegte tot numai un cilugir in acest schit' - .Pe Valea Caselor in Curechiuri*. t919..u dar Sdligte. Xlll. I. P' 163 ' Iorga.

Cum se vede scepase de distrugerea lui Bucow. pe 2. 2 cap. 115 9i urm. Catalogul manuscriptelor rominegti. 1$1 qi n' o faa. 8 Brevis Valachorum Transyluaniam incolenlium historia lib.t__8_-. Clui. /slorra Transiluaniei. l9l9.doxd in 1784. IV.' t Cultura cregtind. no. arestat*.In 1785 e dati cu forfa unifilor. {8. I. Bucuregti. $45. t€9 [dn gregit data 1757j. lt' IV.' E amintitd aici o ministire orto' 3.avere: aritor de 4 gilete 9i fdnat de 4 care de f6n' Episcopul Gr. si zideasci o biserici pe care o 9i clidesc avdnd hramul arh. P. Sdscion'. 1931. cici zugratrul -Vasrle. Chiced.Gavril 9i Mihail. cari stribiteau satele din jur ficAnd sluibe credinciogilcr gi agitdnd contra uniriiEpiscopul Rednic se pldnge contra lor guvernului' care trimite pentru pedepsirea acestora.' totuqi a mai supraviefuit. Dupd spusele istoricului ungur' Petru Bod in ministirea de aici triiau cAfiva preofi gi cilugiri ortodoxi. ministirea de aici avea la aceastd dati un cilugir unit 9i avere: 1 final de 2 'care de fAn. p. Nicolae. p. . Acegtia au atacat satul. au distrus ministirea. Scipati de urgia generalului torilor. . 14 tt Degi in 12 Maiu 1786 se vorbeqte de materialul 9i rJ o'/... un Triodion in 17L6. 166. 166 n.rduite de o familie de pictori io Anuarul Comisiunii Monumentelot Islon?e." 8.' Scdpati de distru- 2 Arhivele de stat din Vienas Ghibu in Tetegraful Romin. P. Cilugirii de aici cer voie guver' nului in 1791. la inceputul lui April l!fr-ae ju{ele suprem al iudetului AIba cu cAteva sute de oameni. in ea scrie eromonahul Varlaam Moldovanu r Literat Valer. p. s'au lisat dela mindstirea Sasauiului la biserica din SEsiujiu. p..rl.i'. Brserici din lara Ollului gi . tl9-5t1. III. citri guv€rnul ardelean. in Cuitura crcgtind.$TEFAN METF$ MANASTIRILE R9MANE$ I TRANSILVAN'A . Barif.Conform raportului epi' scopului Grigorie Maior. Ministirea de aici a fost totdeauna ortodoxi. Gheorghe 9i Vasile Grecu. -siienii i'au luat avutul impbil' 1<. 7. ministirea.aau/c1. Brebeni. avea un cdlugir'preot $i ..' Din comuna Sisiug s'a ridicat cunoscuta familie de zugravi: Ion' Alexandru. secfia Transilvania.1780-18501 au impodobit cu megte- :gerea lui Bucow. al bisericii si fie in veacul veacului cu afurisanie de sfinfii pirinfi". Szolnok Doboka utm. 154.. Cageiut de ios. 4. Sibiel.Murtean din Snligte zugrivegte in i79t5-un prapor pentru ministirea Sibielului'' gugul lor multe biserici Sibiului"' din fara Oltului gi linutul 7. p. p' 2{8-9' -1{o - -141- .l' o. dintre cari au care apoi le-au depus in lffiG. cdnd guvernul cere informafiuni re' lative la ea dela autoritdtile iudefene.. care' peste 70 de ani [c. 1 la 28 lunie 1782 scrie aceste rdnduri pe un Penticostar [tipirit la Rdmnic. p. cregtind. Maior o aminteqte gi la 1776 in pro' tocolul vizitafiunilor sale canonicen Hl JUDETUL SOLNOC-DOBACA1. I Biauu-Nicolaiasa. 2 lbid. din 16 Iunie L774.de pe Ardeal' zug.p_ersoane. conform conscriptiei episcopului Atanasie Rednic din 1765. i' . 1905. L7671: 'Aceasti sfAnti carte. 759 5 Cgllura cregtind' t9l!.er.1919. 1919. I Cultura !0 no. vol. i"dEirt"i din Aiud. Sibiu.ddrimarea ei in 2. Dec-. ciuzind mari pagube locui- Ilucow. monografi1ia.

1919.Slamina". se amintegte gi la 1285. p.ministiri aratd urmele unei depiairi.. Bucow. .' Mdndstirea de aici. Dupi conscripfia episcopului Rednic din 1765 min6stirea avea un intern. "'?c Biserica veche de lemn a mindstirii. ardtor de o gileatd.. qiCuftura cregtind. Un Triod diruit in 1?51 ministirii din Chiuegti.l4B -- ../. Szolnok-Doboka vdrmegye monographi1ia.pinistire de unul dintre nepoti sau fiii ctitorilor-mdnistirii Peri. a fost adusd ':..".escio'..$TEFAN METE$ UAIASUNILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA 4. Raportul episcopului Gr.r. i I i I ! t dispdruie..' . f919. I Cullura cregtini. de aici era agezati . Cea ortodoxX era pe locul Bogusegti gi avea: intravilan de 40 stdnjini lungime gi lifime. 7. XIII. I91e. monographidia. al ciror pdrinte Sas Vodi ficuse mindstirea din Peri. 135 no.' 6. care era copului unit Grigorie Maior. care valora 200 florini. tl. Pe hotarul comunei gi qzi se . 160.14. dupd conspectul din 1763. Conscripfia din LZ6S a Rednic amintegte ministirea din acest sat. rr.n. Satul in 1405 se numea Copalnicul de jos [Also-Kanolnok]..lglg. fi. p 221 qi Cultura cregtind.' ' 9... 160. Maior. VI.i romdnegti . cf. Iorga. Ciocman.'. Era un mic schit cu un cilugir la L774 qi avere: aritor de o gileati gi fdnaf de L car def6. Szolnok-Dobokaarm. i57. Locul gi astizi se numegte . Szolnok-Doboka virmegye monographidia. 155. p 41E. Tradifia amintegte cd in hotarul acestui sat ar fi existat in vechime o mini10. o mice ministire . '.Exista pustie in vremea episnumiti . p. Cea uniti e pe Valea Chegeiului gi avea: aritor de I gdlete gi 1 mierfS. IV' p. Chiuegfi. p. iar in 1424 Mdndgtur-Copalnic (Monostor-Kapolnokl. Mdndgtur [Monostor-Kapolnokl.Mica [Mikoh6zal. monographi1ia. p. n lui B. o mici pidure 9i 6 stupi. Feleacul sesesc. 2 Ilildflr.Mdnistire" gi se aratd gi acum stdnca in care era ficuti pivnifa mdnistirii. I ( /s . Dolheni. 5.Satul a proprietatea fiilor lui Balc Ai Drag din Marafost mureg. _142_ . 5 Cultuta crestind. dar averile la toate trei au fost luate de sdteni. V. ll.Mdnistirea in partea sudvestici din hotarul satului. fdnaf de 12 care. Dej. 28' I K6d6r. ttidar. care t2. Din ordinul lui Bucow 2 mdn5stiri au fost arse. Cullura cregtind. 1919. In aceasti comuni erau 3 rninistiri: una ortodoxi gi 2 unite. P. 1910. 168. Szolnok-Doboka urm. p. 4rt5.'' in sat gi in ea s'a sluiit pdni la clidirea celei noui to''"' i.r !. s Cultura creglind. 467. Cea rimasd.34i. 3 Kdd6r. SludlT gi doc.' 't avea: o vie. Copalnic. 156. a scipat de distrugerea gen. Leschia. P. Szolnok-Doboka ur. o micd pidure gi o grddini cu pomi.monographi1ja. cea ce inseamni ca intre acestea doui date s'a ridicat in acest sat romd. IV. p. stire de cilugiri romdni. l9l$ z t KAd6r. Toate ace-' stea in acel timp le folosia preotul satului. Proprietate a unililor in !TT4 nu addpostea nici un cilugir. cf. Mdgherur.

$TEFAN METE$

uAnAsrrnrrE RoMANE$TI DtN

TRINSTLVANTA

Mintiul Gherlei.' - Uanistirea de aici,nu. miti .Nogletin*, avea in 1774 un cdlugir gi avere: un fdnaf de 3 care de fdn.'
L3.

t4. Mintiul rombn din acest sat, - Mdnistirea care a fost arsd de generalul Bucow, e amintiti gi de episcopul Atanasie Rednic, la 1765, in conscripfia sa des citatS.'

Fig.

B.

Biserica veche gi noud dela thdndstirea

Nicula,

ytla

44oo

-

15. Nicula. Mdndstirea de aici a fost infiintatd la 1695,' dupi alfii in 1552.' Are o biserici de lemn, in care se pistra cu mare veneratie vestita icoani a Maicii Domnului, care a ldcrimat intre 15 Febr. gi 12 Martie 1699. Icoana este opera din -1e8f a zugravului preot Luca din lclodul mare gi
2 Cultura crertind,1919. p. 161. ? Sematismul episcopiei unite a Gheilei din 1914. a K6ddr, Szolnok-Doboka vrm, monografiAja, V, Dej. 1901, p. lB0; Bunea. P. P. Aron gi D. Nouacouici, p. 3rl9 de data infiintirii 1659, -

.a fost ddruiti ministirii de nobilul roman Ioan 'Cupga din Nicula. Voievodul Moldovei din acel timp voia sd cumpere aceaste icoani vestiti cu o mie de taleri.' Pentru dovedirea, ci icoana a fost 'vizut6- licrim6nd se face o cercetare ascultind oameni ca popa locului Mihai, cipitani strdini gi cre.dinciogi, cari dovedesc minunea. Pe urmi icoana a fost ripiti de baronul Sigismund Kornis gi dusi in .castelul siu din Benediug, iar de aici cu proces inapoi la Nicula, gi apoi dusd din ordinul primatului Kolonics la biserica catolici din Cluj, Idngi Universitate, fiind cedatE de prezent Romdnilor unifi 'din acest oraS. " La Nicula se pistreazi numai o copie a icoanei. La 7767 papa Clemente al X[I-lea ,di indulgenfe plenare celor cari viziteazd mf,nd'stirea in sirbitorile Nagterii, Bunei-vestiri gi Adormirii M. Domnului.' In t772 avea numai un cilugir. Locul mdni:stirii era de 108 stdnjini de lung gi 102 de lat; aritor de 3 gilete fdnaf de 3 care. t Ministirea, dependenti de episcopia uniti a ,'Gherlei, e un loc de peregrinagiu al credinciogilor, unde se aduni o mulfime de credinciogi, in deo-sebi la sdrbitorile din 15 August gi 8 Septemvrie.
L6. Poptelec.

-

Ministirea pela 1763 avea un

I Cultura cregtind, l9l$

p.

161.

l Veresq Bibliografia romAno-maghrarl, I, Bucuregti. 1931. p. 194*5, gi istotia icoanei P. V. lrlaria deta Nicula, Clu!. '1923 Ghibq Calolrcismul unguresc in Transiluania, Clai, L924, o. lW 9i
2 M6,nzal, Originea

'-

Aceasti icoani e reprodusi in cartea mea, Istoda'bise6ii,Tp. l:rZ. 8 Cultura cregine, 19t9, p. 162. I Buuea, o. c., p. 349. Protopopul Daniil diruiegte minlstirii, in ,!768, un Apostol. cf. Iorga. Sludii 9f doc. Xlll, p. 138. no. 451.

-741-

-L15-

$TEFAN METE$

uAt*Asttnr, E FoMANE$TI

DIN TRA}*.ILVANIA

arator de 2 gilete gi un fdnaf de 2 care de f6n' In lT14 nu mai avea nici un cilugir.'

Ministirea era agezati in locul 17. Simigna. numit ,,Valea mindstirii"'' Scdpati de distrugerea lui Bucow, a viefuit qi dupi 1763, fird a avea insi cdlugdri.'
78. Strhmba [in Fizeg} Nichifor, egumenul acestei ministiri, spune intr'o scrisoare din L76I citri episcopul Aaron, ci mdndstirea aceasta are o vechime de aproape 300 de ani dupd o inscriptie ce se afli pe piretele ei. Astfel intemeierea ei ar fi prin anii 14?0-80.' Invdfatul episcop Pahomie' de Roman - de nagtere din satul bistrifean Gledin cu prileiul nivilirii Tatarilor in Moldova, in

Ja

nilor revoltati stitea iudele din SAn'Petrra $tefan $erban, care 9i ocupe pdm6nturile ministirii, ar6ndu-le gi sem6n6nduJe pe sama domnului siu- Ni' chifor se pldnse episcopului Aaron, care intervine

Strimba-Fizegului, de unde apoi trece in Polonia'u' In 1755 cilugdrul Nicolae de aici, merge la Blai', unde mdrturisegte c-redinfa catolic5-u In vremea revolufiei religioase a lui Sofronie-ministirea Strdmba'

t7!6-t7, se refugiazd in Ardeal la

mdnistirea

gen. Bucow in 11 Oct. 1761. BLcow di ordin in 21 Oct., ca Nichifor si fie pus in stdpdnirea mdnistirii 9i averii ei, prin primjudele.comitatului Dobdca, Gavrild Maxai, care in Noemvrie 1761 egi la Fizeg gi reagezd pe Nichifor in ministire, silind pe $t. $erban, intors la unire, sd cedeze o parte din averea luati egumenului. In vremea aceasta, la in' demnul protopopului ortodox Trifon, femeile din Sdn-Petru ndvdlesc asupra oficialilor cari aduseserd pe Nichifor din nou la mindstire gi cer indepirtarea lui imediatdr Cu toate impotrivirile poporului cilugirul a rimas. Guvernul diduse ordin si

fie arse toate mdnistirile rominegti. Nichifor fu

ci in Sdmbdta Pagtilor 1762 sd pirdseasci ministirea, cdci va fi ddrimatd. Interventia episco'
avizat

a fost curiliti de cilugirii unifi, pe care sitenii ortodoxi din satul SAn'Petru - vecin cu Fizequl ii alungi impreuni cu egumenul Nichifor care sta in fruntea lor in anii 1761{3. In capul sitecrertind, l9l9' P' 162' Cultuta cregtind,1919. P. 167' 'a 6Jrdfur, Szolnok'Doboka vm. monographiLia, VI, Dej' 19fi)' p' 85' I Tradilia spune ci o femeie viduvi cu piciorul strim\ a clidit in 1725 capela mlnistirii. de unde qi nunele "StrAmba'' Cf' K5d6r, SzolnokDoboka vm, monographiiia, III' p' {90.
s Melchisedec,Cronica Romanului' 6 Cultuta creltind,1919' P. 168'

I Cultuta

pului Aaron la baronul Dietrich, din 13 Aprilie 1762, scape ministirea de distrugere.' Conform conscripfiei episcopului Rednic din 1765 in mdnistirea aceasta erau 2 cilugiri: Gheorghe, Ioan 9i egumenul Nichifor; cantor loan, clopotar Toma Somegan. Mdndstirea avea 4 case, ardtor de 42 gilete, fdnaf de 16 care de fdn gi 2 piduri.' Deci o avere destul de mare, gi din care rimdsese Ia 1902, vre-o 1@ iugire. In August 1765 episcopul Rednic trimite in mindslirea Strdmba pe dArzul cilugdr Gerontie Cotorea, care-i f{cuse multi
t
2 Cultura cregtind, 19t9,

I' Bucuregti, 187{' p' 3U-n'351'

Bunea, P. P. Aron 5i D. Nouacouici, p. 31?-14, 460 - 63.

p,

168.

-146 -

-117-

10'.

$IEFAN

METES

tuAuAsrrntlr nouArrrgTr DrN TRANSILVANTA

opozitie in BIaj.

Ia Gherla.'

A stat aici cdfiva ani, trecdnd apoi

popor pentru rugiciuni, spovedanie gi cuminecdtur5.t

PAni la 1848 au fost in ministire cdlugdri gi o gcoal5, in care invifau cdte 15-20 tineri larte gi cdntdri bisericegti, pentru a fi cantori sau preofi pela diferitele biserici., Averea frumoasi a mdnistirii s'a impirfit; o parte o folosegte preotul unit din Fizeg, iar cealalti pentru nevoile gimnaziului din Blai. Din veniturile ei s'a zidit, in 1892 biserica uniti din Apahida. In fiecare an, Ia z.iua sf. Maria, se fac nelegrinagiuri la ministirea Strdmba, adundndu-se mult

mai sigur din ordinul generalului Bucow. Pe urmd cea ,din $ant" a fost refdcut5, agezdndu-se in ea un cilugir unit in lTI4 insd nu mai avea nici unul.'

2L Vad.

fatd de un Domn al Moldovei in timpul stipdnirii moldovene a cetSfii Ciceului, de care depindea gi Vadul.

-

Aici era sediul unei episcopii infiin-

19. Strdmbu. [Horgospatakl. Aici inci se amintegte o veche mdnistire cu biserici, av6nd hramul sf. cruci, au fost ficute prin ddrnicia nobiIului Filip Pahomie Georgiu din -S6.am6 Ia 1t6S..
20. Tresnea. erau 2 mdndstiri - In acest sat una numitd ,,din_Mdgura* 9i cealaltd din "$"if". Una din ele la lT72 n'avea cilugdri, du" urreu ,ro intravilan de 60 stdniinr.lungime 9i 42 stdnjini lifime, aritor de 1 gileati gi Z ferdele, fauaf de Z care de fan.u se spune ci amindoui ministirile au fost distruse pe vremea revolufiei lui sofronie din cioara,
1

Fig.

zo.

Biserica mdndslirii dela Vad.

Kad6r, Szolnok-Doboka um, monografiiljalV, p. 42; episcopiei unite din Gherta pe anul I9I+, Gherla, p. 'fS, SS. $ematismut . 5 Bunea, o. c., p. 319.

r

2 Bunea, o. c, p.3*1, 3 Bunea, o. c,, p.344.

Cipariu. Acte gi ftagmente, p. I 19_121. li Cullura creglind,

lglg p. 16S.

S'a atribuit ctitoria lui $tefan cel Mare, dar se pare ci a fost Petru Rareg, cici un document din l5S3 ne spune cd mdnistirea de aici a fost cliditi de acest Domn, care i-a diruit pentru susfinere gi sa_ tele : Vad, Bogata romAneasci gi ungureasci impreuni
t
Cultura cregtind,1919, p.
169.

-1{8_

-119-

68-73. z Meteg. cu un intravilan de 40 stfinjini lung 9i 40 tbid. 9. -. ed. Nicolae dela mdndstirea Vadutui (ts7t). p. In conspectul din 1763 se amintegte ministirea din acel sat. Boholf. -tso- . p. cf. 1925. ci are . pistrAndu-ni-se gi o icoani Singur biserica cu hramul Maicii Domnului' in care au sluiit vechi vlSdici 9i cilugiri. lrlogiile Domnilor gi boieritot din ffuile romine gi Ardeal. 87-90 gi passim2 Cultura cregtini.Din actele unui proces se vede. p. V. no. ziditi de un sihastru in care abia incipeau 10-12 oameni's Fig. P.Conspectul din. P.$TETAN METFS cu o moare in Cifciu. Transylvanica fasc. 28. I. Szolnok-Doboka virmegye monografidl'a.preot Inocenfiu-' Episcopul P. €u un intravilan foarte mic al mindstirii-'z t. era in mdnile orto. Sibiu. 3 Cultura cregtini.ci in 1769 in aceasti ministire de ldngi Blai sta un celugdr.cilugdri uniti". p' 351. Budapesta. Feriti de distrugerea lui Bucow 'datoriti unor impreiuriri necunoscute.1763 ne spune scurt LI JUDETUL TARNAVA.3 Ldscud. Novacouicr.MICA. . 1919.2I. Aron 5i D. 2..' Chiliile cdlugirilor au fost distruse in secolul al XV[-lea. ci aici .doxilor. ni s'a pistrat' trecuti prin unele restaurdri.151- . 505-6.rmai primind gi alte sate dela alfi Domni.o 10 epis- copi pe care-i cunoagtem. fiind azi proprietatea amifilor. MI JUDETUL TURDA. p.' In aceastd minislire au residat vre. a Cultura creglirtd. 165. l9l9' P. P. t Arhiuele Slatului ungar. . Berchi$.69. t. 5 Bunea. 154. in 19 Martie 1762. iar cdlugirii ce vor fi viefuit atunci in ea au plecat in Moldova sau in alte ldcaguri.conform conspectului din 1763. Kddir.ARIE$. "l'.I. 3 Meteg. mindstirea. ShnceL . In !714 e numai un cilugdr.e numai o mici capele ldngi pddure.Aaron scrie baronului Dietrich. Arad. Icoana Sf.P. 159. Istoria bisericii romAcegti din Transiluania.19t9' P. SS0.l II JUDETUL TARNAVA-MARE. I II.. dela unul Anastasie din 1531.

a.e# t. iar proprietarii la. | -152- -1S- . cu un intent Mdndstirea de aici. 22. Buuea. 162-3. furiogi pentru aceasta ii luari toate odoarele. iar in 1ZG5 egumen pe Macarie gi clopotar pe Nicolae Bucug. 2 Cullura cregtini. Ministirea era agezatd pe dealul de lAngi Cheia Turzii. l?62.gului ldngi L drumul de fard. e una din cele mai Cullura cregtind. Cei cari cercetau gcoala. 5t9. Bisetica m1nistirii din Coc. p. Averea mindstirii se intrebuinfa in 1902 pentru nevoile parohiei. ci si alunge din ea pe Procopiu.?. Cilugirul mdnistirii Procopiu trece Ia ortodoxi pe vremea revolufiei lui Sofronie [c lZ59-611. in urmi le-au luat sdtenii.. cf. p. ps valea Ari.. intravilanul de 25 stdnjini lungime gi Z0 litime. p.pidure de 60 stAnjini lungime gi 24 lefime. lugir Inocenfiu. 153. au restituit-o. Episcopul Aeron inlr'o scrisoare cdhi Bucow o numegte . uAnAsnnnr nouAnesTt DtN TRANSTLVANTA vechi. ffi. t gentatismul jubilar al milr. in tZ Iulie t76Z generalului Bucow. pe ca"". Slg. biserica ei de lemn se dateazi din !:12L. Din vechi timpuri la mdndslire era o $coald. Nouacouici. Episcopul Aaron scrie. l9l9.19t9. in LTIZ Ei lTI4 cdte un cilugdr. p. Ortodoxii. La lTZ4 mEnistirea. 372. deosebit de-mig avea un cilugdr unit.. p. fdnaf de 1l care qi o pddure. p. Arcn gi D. 156. pe care Ia intervenfia lui Aaron. 19t9. Z Coc. 3 Cultura creStind. Avea in 1233 . in secolul al XVltr-lea. Bucow de ordin ca mindstirea si se restituie unifilor. * Lupta. ia z Oct. g.. o c. p.. 159-60. p. 19t9. 5 Cultura cregtind. Petridul de sus. aritor de 4 gdlete.' lntravilan de 76 stdnjini lungime 9i 40 st. $ematismul citat.ro .Blajului. p. . care pregdtea tinerii pentru a fi pteofi sau cantori. comi i-au rdpit cealalti avere. erau scutifi de serviciul militar. si nu ddr{me min5stir€a.. In l7T2 avea numai un cdluglr. In 1Z&5 gi tZ6Z avea doi cilugdri: egumenul Pahomie gi i"ro-onahul Silvestru.perantiguun rnonaeteiuro". 3472 Bunea. .' In 1774 avea numai un cilug6r.

P. depindea ministirea Vaca 9i protopcpul Ghiura din llia cu zidarul Ioan din Zla'gnaSunt interesante condifiile fixate in contract: . o. 9i Radu I. Brad..In acest sat din Munfii apuseni. 1759:.' In revolufia din 1B4B ministirea a fost distrusS. 346-7. p.Fiindcd gi noi ingine cu prilejul acestei canonicegti vizitafii cercetind nai sus numita mdndstire o am gdsit aga de grozdvitd gineingrijiticAt fdrilacrimi nimica am putut de acolo avea de bucurie care lucru de jale vrednic aritdndu-l preofilor gi fiilor nogtri sufletegti poporenilor din Vaca gi Ribifa gi indemndndu-i in Domnul spre intemeierea acelui bine d'e obgte gi cu o inimi gi cu o voie cu totii s'au figiduit ci or sta intrajutor cu lucritori gi cu ce or putea.le'au intirit 'cu darea mdnilor inaintea noastri". al XIX pAni ia 1B4B preofii: David 9i Grigorie Medan. iar pentru mdncare si mdnce cu cdlugirii ce vor mdnca gi ei gi de toate pirtile aga si . iar peste tot 5 vedre de vin.se sArguiasci cum intr'aceasti vari toati zidirea si se pue subt acoperemint". 2 $ematismul jubilar al mitr.sunt ..de care r Bunea.' r Bunea.NE$TI DIN TRANSILvANIA lSfime. Blajului..cu cuvintele scrise inZlagna la 19 Febr. cat. p. conform poruncii vlidiceqti. Situafia aceasta jalnici o constatd gi episcopul unit P. Aga 9i de lucritori progti cari iar tribui lAngi zidari deajuns gi firi'de scidere. La ea servise dela inceputul sec. 538-9. de ldngd A/U' N] JUDETUL ZARAND. p.de piitra. Novacouici. venit in aceste {inuturi pentru proselitism. Aceasta.datori rdnd pe rdnd si fie de fa!5 pe ldngi lucritori".. de var gi de fieigfince ti de lemn ca si'i fie de ajrms la acea treabd. care cu timpul s'a diripinat incAt cilugirii nu se mai puteau adiposti in ea.. Istoria t:icariatului gr. P.323.' L/v'tanVaca. Protopopul 9i egumenul . fdnaf de 6 care gi o pidure.. din lTafeg. Deasupra Ior 4 chilii cu pdretii dinliuntru sau despirfiturile de lemn cu toati cinstea gi evlavia ca sd fie gi de alfii bine liudate cu acoperigul de gindili 9i de figle cdte se afli aicia". aritor de o gileatd gi 2 ferdele.. Arcn qi D. gi ldngi dAnsa 4 chilii dedesupt sau mai bine 2 mari de trapezare gi de . Aaron. p.canonului sd supun". P. Pentru lucrul acesta mepterul Ion va primi 300 florini vonag bani gata gi pdni or lucra pe siptdmdni o cupi de vinars. a existat o veche ministire.Iar care parte ar scidea in datoria sa fiind amindoui p6rtile aceiagi pistoregti sufletegti supuse iudecitii arhieregti 9i . --* l)) l - It{ _ . 369-70 [aici se reproduce contractul pentru zidirea ministirii Vacal. incheiat in casa popii Petru din Zlagna in 19 Februarie 1759 de egumenul m5nistirii Prislop Varlaam .cola.Nu' mifii ierornonah gi protopgn 9{ fie datori a avea griii . Fiind qi episcopul prezent se mai noteazi: .nAsrtnllE RoMA.MANASTIRILE ROVANE$TT DIN TRANSILVANIA uA. t. Iar numitul megter Ioh si aiv6 grii6 gi datorie cumcd intr'aceasti primivari cit de curAnd vremea sluiind si se apuce de numitul lucru. c. Pentru aceea gi Noi acestea mai sus scrise toate le intirim poruncind cu deadinsul celor mai sus nevoifi ca si stea cu deadinsul gi firi lenevie de acel lucru pAni la sivdrgire". adeci de zidirea mindstirei a o zidi din temei adeci biserica cu altarul gi cu turnul. Cuvintele de mai sus sunt puse pe cilcdiul contractului pentru zidirea mdnistirii Vaca.

cdnd. 19i9. 9i are aceastd avere: o vie un ardtor de 2 gilete gi fdnat de 2 care de fin. MANASTIRII. Averea era: o grddini mare. -t56- - 75'1 - . 6e Ministirea se amintegte cu valea 1.$TEFAN METE$ Ministirea terminatd. II' p' 165. cliditS pe locul strimtura. no' 149' I Bunea. Diplome maramurene. etc. p. se pune . 19t1' p' 101-2' e Bud z trrtilalyi. cu prileiul revolufiei lui Sofronie. se constati ci mindstirea n'are cilugiri. 6 iuninci de 3 ani. BI JUDETUL BIHOR II.' Cea mai mare parte din averea ministirii a . in 1739' proces cu Mihai $tefanca gi Georgiu Roman..' RILE DE GRANITA APUSEANA.Si fie dus luminile dela bise' rica din SAntdu la ministirea de Dida?"' cl JUDETUL MARAMURE$. p. Gherla.aceasti intrebare: . 8 noatini. ci preotul din satul Vaca slujea in ea. 3. 169 n. probabil de fiii lui Sas Vodi: megterul Drag 9i voievodul Balc cari erau atunci proprietarii satului.de o m5nistire dintiun sal bihorean. 20 miei. 30 . $ighet. i28 gi n. Tit. p..fost luati de erariu in veacul XVltr-lea' r torga' Scrisori gt iiscriptii. patohiile 9i mind' stirile romine din Maramareg. se vorbe9te 9i . dar era situati pe un loc de 10 stdniini lung gi 6 stdqiini l6fime. c. o secure' o cildare.Vezi gi documentele din arhiva mitropoliei din BIaj auintite numai in Cultuta ctegtind. 25 oi. . a aiuns in mdnile ortodoxilor gi numai dupi multe $i stiruitoare intervenfii ale episcopului Aaron a ajuns din nou la unifi. o vie gi aritor de 2 gilete.In cercetarea din Sept' 1767 .' Administratorul acestei ministiri 9i al averilor ei Anastasiu Andreicovici are. Date istotice despte protopopiatete. 1 lant. 61. 104-8 no. pentrucd aceqtia in zilele egumenului Barnaba au luat dela m6nistire: 4 boi de iug. 1911. in \772. 1 car. dar n'avea cilugiri.Conform conscriptiei episcopului Rednic din 1765 ministirea era in posesiunea unifilor. 1 plug. Bilrsanaei gi Dealul Popii in 20lulie 1390. . iar un alt aritor de o' gileati zilogit In conspectul trimis guvernului de Filoteiu Laslo.E DIN TINUTU. {.stupi cu miere cu ceari. 1 cal de ingeual o martini.contra preotului Petre din S6ntiu. o. 6 vaci cu vitei. Dida [Ghiddl. t.

in acest sat amintegte.Inilfarea Domnului" era un potir cu inscriptia . ?5 no. care in 24 Maiu 1593.' Despre existenfa unei menistiri 4.' Mdnistirea era in altd parte. '1909. -158- - 159 . pe hotarul Bdrsanei.' In aceasti ministire cu hramul . Diplome matamuregene. pe urme a avut o pagubi mare. 1911' p.la ministire".. 89-t09.Tradifia spune. ostenitoriu scrisoarei numelui omului celui ce au cumpdratu carte aciasta.$TEFA).. o amu cumpiratu pirintele popa Ionag Bilfanu. Biserica albd. o. p. [se aflau la un credincios din-saf in 191q.diruit de Vodd Brdncoveanu". iaste cucernicul intre preoti: preot popa lonag. 3. subscrie o scrisoare'romdneascd. din B6rsana.1 In m6nistirea din acest sat a residat episcopul ortodox din Maramure$: Gavril la 1739. care-gi aducea personal cdrfi bisericegti de ortodoxie curati din Bucuregti. iar seminituri de 20 mier{e de grdu. Nicolae din. ci odinioard a fost aici o ministire. p.METE$ _yulqryLE iryIr N!J!x!_::l_ ministire au fost ingropati _c RA N rTA A PU!q4 NA Iulie 25". alte insemndri despre biserica sal in ibid. parohugul satului B6rsanii. In sat era gi sediul unui protopop Petru. cdci pe pagina unui S/ra stnic gdsim aceste rAnduri : . Nicolae din Bdrsana cetim: . despre impdrfirea unei mogii din satele Rogoz gi Budegti. La p. c. parohiile 9i md' ndstitile romhne din Maramureg. cu litere latine. Cel mai vechiu cilugdr cunoscut aici e Vasiliu la 1651. 106. T. . ddnduJe lor alti Liturghie rusascd mare in 1Z86 episcopi 9i vicari ai Maramuresului. ' 2. . Nicolae din sat servia pdrintele lonag. cd a cumpdrat cirfi bisericegti gi a pus in ordine icoanele din biserici.' Pe un Liturghier [tipirit in Iagi 175S-9J din biserica cu hramul Sf.. Insemndri din bisericite Maramuregene. parohugul satului. Poate ei sau careva din urmagii lor si fi fost ctitorii mdnislirii ce ne apare aici documentar numai mai tdrziu.... p.. D.. ? lbid.Popa Stoica Iacoviciu. p. 8. Cdlugirii au infiinfat parohia in 1492. tipograful din Bucuregti. In hotarul satului gi azi se numegte locul pe care a fost . Budegti. Biserica de lemn a mdnistirii a fost dusd in sat la 1806. din neamul bdrsdnescu in 17 Martie anii !278. in 1663 numele unui loc din r Bud. pe malul ridicat al Tisei. Tit. iar la biserica sf.Aceasti carte.3. Altul e Baziliu. Se lautii apoi ce in 1742 a avut iardgi 6 boi in pref de 120 florini. care s'au surpat cizdnd cu icoane cu tot in Tisa.. Date istorice etc . Cilugirul mai spune. 1Ot. t Mibalyi. 34. cu cilugirii sf. Date istotice despre protopopiatele. . p. sf.2-71 no.. anume Liturghie. 9i 2 vaci pretuite cu 30 fl. 26. a Venit la min6stire in fim gi a gisit acolo 4 boi gi 3 vaci. a Birlea..Satul siunea fiilor lui Sas-Vodi. 108 nota 11. mdnistiri a Bffrsanei.. Bucuregfi. 99. { Ibid. care dupi insemnirile sale rusepti din 1742. cici i-au pierit 4 boi 9i 14 vaci in valoare de 195 florini. Gherla..26 no. 3 Bud. in 1323 era in pose.:.Cdlinegti.. Ibid. gi junci de 30 fl.

130 no. a 2 Mihalyi. Sighet.""i fa"i. Z..'Xii.. 10?. Cuhea. o. 324_356. {65.-O!u!gOti. p. firi dovadd. ho- 5. 1t -161- . Diptome.. vicarul ""iof .. _ potirul poate a fost diruit miriglirii ai. bisericii din acest nahii: Antonie. din 27 Iulie 1411.gil.. c..' Dealtfel multele gtiri ce Ie arrel despre biserica din Dragomiregti. gi Bud. p.."-p.o mindstire aici. bisuicile Maramurdgulua Bucuregti ..' In Iulie t777 zugravul Alexd face o icoani pentru aceastd mdnistire gi care se mai pistra gi in anul 1911.. _ Intr'un act de hotirnicie.. p. o. c. Date istorice. Romdn_egti $tefan Currtac. aio aminte_gle.maramurdgene. nu amintesc nimic despre vre.r9a.t30 no. adipostea in 13 Maiu 1695 pseJscopullosif Stoica. 101. Dragomiregtit\. 19(X). 9!1.in g". 6.' Nu gtim daci menastirii "p"u din Dragomiregti a fost dat potirur. Birlea. Pe un Antriloghion [tipirit la Rdmnic 173{ este urmdtoarea insemnare:. de care S"d.sfintei ministiri dela Maramuieg..care pe urmd nu mai gisim a" C"ri". . apoi ieromonahul Ieroteiu gi monachia Todosia. toriu bisericei grecegti filiale dela mdnistirea GiuIegtiloa numita baserica l-au cipitatu in scaimbu pentru un Mineiu rutenescu dela parochia Napcor in comitatul Szabolcs. care orecdndu 2 de RomAni era Studii si ". dinlus despre. Biserica mdndstirii din Giulegti. ldngi tarul satului vecin Cornegti. g. Vasian li Iosif.. po*enirea Domniei mele*. Fig 23. p. documente. c.'iiz pi Birlea. t Birlea. ori alteia. _ In biserica acestui sat este potir un pe care I..". Reproduse ln Birlea. qi Bud.a mEndstirea de aici in . _160_ o c. {67-9. Dn cilugirii cari au viefuitji locag cunoagtem cdtiva din pomelnicul pdstrat: "i"rt preotul Macavei. 598. mot Bud T.r"ino . p. dupd spusele poporului. cu hramur Sf. a lorga. Insemndri din l'*. si_tot no.Mineiul acesta up*1itta.. gi nici o informafie documentari. 3b.i. studii si doc.. p.-r._unde se o"aro"ugte hramul Inil{area Domnului Hristos.MANASI'IR|LE DtN TTNUTURTLE DE GRANITA APUSEANA hotarul comunei: ".. Tofan.Infiinfatd veacul at XVIr.r0r. p.iih"ir. e Rozaulia.a diruit in 1216 t. xltr. 6 Iorga.Vdrful mdnistirii".'si. l0l. se vorbegte gi de tenesfirea Cuh€a. o.C. no. "a.iiiti MLalyi.inru-ur sat este Adormirea preasfintei preciste. l?S_Zgnc. _ afirmativ satul de "egedinfa utiuiO"agog Vodi_ziditd. c. A.. o.opi". o.

d. 1?5. incuniurat de brazi seculari. p.Ministirea a fost fdcuti pe un de s'o intimpla sd faci ministire la Sipinfa. .. -163r I l*. o.' Nu putem preciza dacd mindstirea a fost ldngi biserica cea bitrdnd sau intr'alt loc in hotarul satului leud. Grigorie bogoslovul gi Ioan Zatoustu. no. 17431 din biserica din Dragomiregti e aceaste notite fird an: .326.$TEFAN METE$ MANASTIRILE DIN TII\UTURILE DE GRANITA APUSEANA locuitS. D. 343... 462. _ Maranureg firi a i se da numele. . bisericegti in Birlea.. 621' p. cdtrd aceste 3. Principele Crislofor Bathory. 18. 631. {25' 455{ Bud. Pictura deta mdndstirea Giule1ti. p. B. la locul numit . Ruinele ei se vedeau. in 1579. fiendu. nime si nu aivi putere a o lua de acolo*.. Moiseiu. 2 BArlea. c. mult amdritu in Domnul. Vorbirduo. -. ridici la rangul de nobil pe preolul Georgiu Fuczago din leud.' cetim: . c.Scris-am. 24. o.' Pe un Apostol ltipirit la Buziu. amu cump5ratu eu popa Samoili Turcugu cu sotia mea Palaghie Juga. 169 no' 619...Ani 1753.. r Birlea. si lie acolo ponani penlru picalele noastre" cirlile numite cf lbid. de nigte 9. :t I io . 129 no. _162_ r Biirlea. aciasta Pentecostarion l-amu dat la mdnistirea Eudului. un Triod. 17431 platou inalt.nime si nu indrizneasci a'lu instreina de acolo pdni va sta mdnistire in locu.Ibid.i""a. preolulu locului Petru Salca. Se amintegte pela 16{2 o min{stire I Deapre aceste doui bigerici gtirile publicate de pe cirfile' "vezi etc. popa Grigorie din Bdrsana se vd rugafi domnului pentru mine.. p. suptu blistdmu.98 no. 58 no. c..la mindstire"-n Pe un Penticostar [tipirit la Rdmnic. gi am dat. pentru studiile sale asidue gi diligenfa sa. p. la mdndstirea Ieudului. in 1911.. asessoru consistorialur gi protopopu'.te hramul a trei sfinfi. pela l?{S-fl) de nigte cirfi diruite bisericii din Sip6nfa se adaugi.' In Ieud sunt doud biserici: una cea bdtr6nd din deal.. o. gi alta... P' 120 -21 no.. unde si priznue. Fig. Ieud. c. o. l0l. p. neiertat". gi una mai noui din ges. 173 no 2r. Xn. Ibid. Vasile cel Mare. p. 93 no. cari insd s'au rutenisat anul 1860.

arhiepiscop gi mitropolit al Belgradului chir Ioasaf [15 Noemvrie 1682J.... o" a zidit-o in hotarul nosrru al Moiseiurui protopopul ".. XV. Cere . V"silie Ostag din Dragomiregti..o mnurile din acele.. gi anume.5- . .*iugii cari vor conturba u... t382 no. si li si inchizd calea prin munfi.. am Moiseni. Deci. Alte donafie dela aceeag familie milostivd Coman urmeazi in LZLT: I 2 p.132 no lorga-Hurmuzaki.. Nichita Nistor din Siligte.."u Mihaiu in poru"iuo"u gi averea sa strimogeascd ["u"u mindstire s. inainte. cu pohta boiarilor din Maramureg.. mdndstire.... mogia gi tiot""ol acesta sau in_ cunjurul acesta l-au stitorii toli nobirii dela mic p6ni la mare .. t Intilnim dupi sfinfire ca egumen: popa Timoftei Bragovanul dela Berezunfu.carte' pentru scutirea lor de vamd. c..Noi ci din voia noastrd liberd.. de mijloc asesori _din jurafi. 2s. 9l-grl I Birlea.a sfinfit gi inchinat la sf."urii donaliune sd dea 2000 fl. Maria rno"". s'a sfinfit. am donat inaintea d-nului Pdtrag Dunca d-in giea Mihaiu Balea di"i.. Actul ctitoresc din 12 Noemvrie !612 siracii cdt gi avufii din Moiseiu nesilifi zice: . din Moiseiu. 2533 fnu 168<1.Doi cdlugiri am rrimis in M. de omit sau de ghiafd. de-au fost la svinfenia unii ministiri ce s'au fdcut in hotarul Moiseiului. nimeni si nu o conturbe. am a" **"ni staio"it gi. o"L"nf"" "uUp"ettii-9i ieragului de sus pe care'i adus aicea induratul Dzeu gi au fost de fat5 la sfinfirea mindstirii". cici iatd ce scrie !av" egumenul dela putna fondat sf. localnici cu fricJ lui Dumnezeu gi darnici. Bucuregti. din Moiseiu up"ie J.. Averea si di pe veci Scrisoarea de donafie e subscrisd de f+-aoarti. iupu Boer din Sdcel. "*'"1u. George Szaplonczfv ini.. Ionag Vlad.naAuAsrrnrLE DtN TINUTURTLE pe cRanrrA ApUsEArrA oragul sdsesc Bistrifa i" + fVo. 9i Popa Lupu din Moiselu. fiind inchinati d. -l#2. mitoc mdnistirii Putna din Moldova. am Fig. t Bo4 o. o. Birlea. socotit gi noi de nevoie si vie inapoi prin Ardeal. p.[se fixeazi hotarele mogieiJ. de li se va cumva tAmpla zdbava. p t3l no. "1t"1 . lyldndstirea din lrtoiseiu.mv.. -164_ -16. c. in 16?2. Insemndri din bisericite Maramuregulur... am dat. i?2. 476..i. gi au aefeguti din Moldova. sd dea vre-o vreamia." pjiuritu. Ig0g. La sfinfirea mdnistirii"ofifiparlicipat Mitropo_ litul Sava Brancovici. cu un cuvdnt cu tot folosul lor..ii.

.gi scrisoare la mdna egumenului 9i soborului. 99.de diacul Grigorie din Ardeall. p. .am venit la mil Iorga. r ii. pdni unde va finea Maica Preacisti licaqul sfinfiei sale nime si nu smintasci nici din frafi. in partea din jos Coman Lupul. carele singur cu palmele sale l'au ficut din pidure vearde intr'acesta formi . au avutu. pe care au 9i stipAnilo pAni "' [urmeazi 5 rinduri despre persecutia mindstirii pe care editorii nu le'au reproduslu inzadar. 483-9' o.-arhimandritul ministirii. i. apucAn_ du-mi iarna aici in fara maramureg. Coman Mitei .si se gtie cAnd am gazut la ministirea Moisei jumdtate de an" in zilele Domnului Nicolae Mavrocordat $i Mitropolitul Nichifor al Moldovei. c6nd au gezut la mi' nistire. neavdnd cu ce putea plini canon ce i s'au dat duhodnici. Tstoii aisroUirii rcligioase a Rominilor din P' 2tti. altul un Triod slavon [cu notifa ficuti . 1Z1Z Noemvrie 22. de Dumnezeu" [in Oct' L7B7l. XII. 1t7-9. " t tOia. vicarii.$TEFAN METE$ : nistirea Moiseiu unde e ctitor preotul lonag' fiut lui . p. 132 no..' Ctitorul protopop Nicolae Coman s'a cilugirit. p.478' p. si fie in veci a sfintei ministiri Putna. 13{-6 no. lI. c .ceasci gi cAntdri cu ucenici venifi din diferite pidi' Aga gdsim notafi pe ce4i pe diacul lunta din Ieud 111697l gi diacul. apoi numerogi ferani. preofii 9i boierii "etru Maramureg in care se spune: . ajungdnd in 17L7. Popa Lupul Titescu din Seligte..i'i. sufletul unui fiu ce ministirea Neamfului in April l73l7. l3l no. Ioan 117371. nici de nepofi.egumenului Calistrat dela Putna adresati in 1759 episcopii. tOid.i. Nisc. Coman Toader gi cu nepofii sii Coman Lupul. 133 no. protopopii.Scrisa la svdnta ministire Moisei*.ir.cu hramul Bunei Vestiri gi Intrare in biserici 9i Adormirea Sf.. cari dau ca zdlog sau pe veci lazuri de fdnaf de diferite mirimi.iosag oluescu eu Coman Toader acest svintei mi_ nistiri s5-i fii nacu (sid.Numita mini' din stire dela Moiseiu de vechi ctitori. fiindci dela o I Biirlea. monah Tanase . oluind 4 firtae de pimdnt.' . ce era intru aceea vreme. Ardeal. ce i s'au tdmplat moarte de tAlari.2l{-5 2 Cdlugirii moldoveni veneau des aici aducdnd cnrfi gi alte daruri: ieromonahul Gheorghe dela no. unul un Triod [18091.FoFd Mihai" [1779-801. 132 no.. 1930. ce si fie giuruinfa noastri in loc". o. Daniile de cirfi se fac de credincioqii: Familia Tomoiagi di un Penticostar ministirii Moiseiu . Se fixeazi vecinii ["oslasi*l: spre risirit Hojda Nechita. Studii gi documente. 49t '187 2 lbid.' La gcoala ministirii se invita carte biseri. VI. -1e6- -roza . p. Andrei arhimandrit in Moldovifa . {81. Sibiu. iar in 7732 i-a urmat fiul siu Hiorest in aceasti inalti demnitate.Afldndu-se adunare de frafi la sfdnta mini_ stire.' Relativ la ministirea Moiseiu avem scrisoarea . 48{. Bud. care dintru inceput au zidit-o gi din toati rivna inimii lor au dat .' Intre ctitori se amintesc mul{i: Sava Brancovici 116801 3 preofi.avAnd sugig mare pentru ceale sufletegtea pentru sufletul sdu gi pt. [Martie-l745l. ministirea Putna dd o Psaltire [1751 Oct'l.

linigte.. gi sunt edutate de mai marii lor. aga gi pe aici sunt inchinate in Moldova. cdt gi Ia cele din lontru ale sfintei lifurghii..ate printr.la schit au ales pe Teofan egumen: adeci socotitor gi purtdtor de grijd la acel schit din Moiseiu". care a stat mai mulfi ani in ministire impreund cu Lauren{iu Kario. urmind buna r6nduiali a bisericii Rdsiritului sd nu fie de nimeni intru nimic smintit.' In lipsa cilugirilor serviau la mdnSstire preofii din parohia Moiseiu. deiu cari se gi folosesc.ZfI r'o. In anul 1843 gdsim aici pe cilugirul rus Iosafat Zsetkey.. si nu se supere de nime intru nimica.. afari de dogmele Risiritului". XIII. ist. zo lconostasul mdndslitii lrtoiseiu. 375-6 no.alte fdri.._e"a_ MANASTIRILE DIN TINUTURILE DE GRANITA APUSEANA fut. fiinaca. Rom. Mitropolitul Moldovei Iacob gi soborul mdnistirii . sec[. cdrora cdfi le dau milE 9i turi sub stipdnirea ei. I Fig.168 induririle lor".. ll?. Documente priuitoare la episcopia din Maramurcg in An Ac. Sludii gi doc. asa gi sfdnta mindstire putna are mdndsliri. in schituri cum gi acest gi datori suntem a cerceta cum Moiseiu schit dela pentru altele aga gi pentru aceasta aci fiind cu gtire qi blagoslovenie*.Pentruci 9i aici in fara noastri a Moldovei sunt ministiri 9i biserici gi au pace degi fin toat6 rdnduiala 9i dog' mele Apusului.. de nimeni intru nimica schimbate sau strdmutate atdt de sfinfi arhierei cdt gi tot cinul bisericesc. inci le dau tofi mare cinste gi laudi dupi cuviintd gi dela ficitori de mili boieri 9i negufitori sunt cdutafi gi miluifi.I)e acest frate egumen gi alfi cdlugdragi ce s'ar afla din porunca noastrd acolo. sami de vremi tncoace din intdmplarea vremilor care se afli agisd?i"? j"Unintanr. $i pasagiul ce urmeazd pune in fafa persecutorilor unguri toleranla religioasi romdneasci din Moldova: . schi.$TEFAN METE' stiri gi schituri in Moldo.Si Cziple. [9161. ce si aibi bund pace. XXXV|lt. Poftegte pe tofi dregitorii bisericegti gi laici ca' . p.. da gi Xt:.r. odihni si slujeasci at6t in cele de afari trebuinfe. -169- . dupd I lorga. p.

un exarh al siu dluna ao"irrtu celor doi ctitori romdni. sd-i indemne. $6 _ de Sas Vodd fiul lui Dragog Vodd. 230..' . c. triarhal. mergAnd in persoani amdndoi trafii lJ outriarhul Anlonie in 1391 care face din egumenui stavropighiei Pahomie.fll-- . si aleagi un alt egumen gi si'l a9eze in locul lui cu aceleaqi drepturi". Arhanghel Mihail. pirfi*. o. u f*t inainte de L&91 "iaita se amintegte in ZFebr.90-101. in August t39t. ce se vor face din nou in acele finuturi.717-8.. egumenului din peri. XXXI gi nota 5' a Mihalyi. dAndu-i drepturi de exarh peste acel finut gi daci va muri. -170- Drepturile de exarh ale lui Pahomie le pistrari citva timp Si urmaqii lui. cu hramul Sf. Ministirea avea un ieromonah Simeon. atdrna direct de patriarh. Jurisdicfiunea exarhului pahomie cu drepturi quasi episcopale se intinde_a peste finuturile: Arva. -se orr"i. daci moare acest egumen.. C"i J"ini ui f"i Sas Vodi: Voevofuf Batitl[Balcl megteruiD.ocrotired Patriarhiei*Sas Vodi 9i fiii lui au inzestrat ctitoria lor din Peri cu mogii intinse. in locul vacant de arhiereu. c. cari ripesc tot mai mult drepturile de exarh ale egumenilor dela ministirea Perir lorga-Hurmuzaki."s 9i inchind aceasti ministirq patriartriei din constantinopol.. fi""ug.::ffi n:gHi""ffi filgfhl'*. aleagi pe altul. in stravopighii patriarhale. feromonahul exarh pahomie primegte dela pa_ triarhul Antonie drepturile urmdtoaru. si judece 9i si cerceteze procesele ecle' siastice venite din partea preolilor. Deci la 13g1 era in Maramures un arhiereu c-oordonat ca ajutor. firi nici o legdturi cu vre-o episcopie."i-ai"ceza exarhului Pahomie cuprindea un teritoriu relativ foarte intins. iar egumenul exarh patriarhar avea toate drepturile unui episcop.no.. o.p.. la Halici.10. si fi mutat in Rusia mici. XlV. Ciceu. fralii Balifa 9i Drag.9i bisericile sfin' fite de arhiereii locali si se bucure de scutirea 9i . afari de sfinfirea preofilor pe tare o sdvdrgiau . [azi in Cehoslovacial. 9i cele cari au nevoie de indreptare si le indrepteze gi dupi lege gi dupd canoane. Ungura$ 9i Bistrifa. pe cari pe urmi puternicii :zilelor le configci cum vom vedea. . r Bud. ca stavropighie. apoi citiva preofi unili. si-i invefe cele de folos 9i m6n' tuitoare.'222.i --- gi .' 9i pe llarie din t49/t In timpul acesta se ivesc neinfelegeri intre cilugirii dela Peri 9i Vlddicii locali ortqdoxi. leri. 15-16 no. Tot aici se mai spune' ci .:r#iff il. Silaj. Ugocea.393-5 no. ca 9i cu voia cilugirilor din ministire. O. p. p. dintre cari cunoagtem pe Simion Siligeanul.r" n=o"rul$i preofii ce se afli in numitele finuturi. Are voie a consacra sfintele gi dumnezeiegtile biserici.arhiereii numifi expres in actul pa-locali. Mdnistirea.STEFAN METES vAxAsrrRrr. fralii Balifa qi Drag au voie. unde se di rituafia ptnt la 191t..E DIN TINUTURILE DE CnAltlA arUSnexA ace$tia urmeaze cilugirii Atanasie Gherman Andreiu Gdborfy.p. pe la 1456-58. pe care patriarhia din Constantinopol hotireqte.. ca dichiu al bisericii din acele 'si i*#it*il''. p' tt06-? no' 238. _ Mindstirea de aici.

Bucure"ri 1'nn. ed.dinciogilor din comitatul Maramureg. apoi 3523 jugire de pddure. .j. Euanghelia. din 19 Febr.. rorndneascd ""-uo-J"i peshatd vechi monup6n5 astdzi rit e istori ci-ioJ # r'ol o gil or.". A munkdcsi qtu.. -1?3- .la judecatl. z Hodinka.. 9m-29.' Un alt episcop.. .66_6e..'.supunere gi ascultare -i". unde $tefan cel M"ie intemeiase chiar atunci acolo o episcopt" "fi"_"Uv relafii de bund vecindtate.. j:i{i*?r1ir-1. Ei *r.STEFAN METEJ "iJii1'::_y_:Yr'."':. 1925. gi de sigur gi dela Muncaciu. mai mente de Iimba. principele Mihail Apafi o configci Despre falsifi""""" sudapesta. ::::.i'.. 182 jugdre de pimdnt ardtor gi de cosit. p'oro-i''. c. . Ungv6r.-1e. XrIl.1.dela Muncaciu. fafd de . (Studii o*.arhiepiscon"-.::Ii'f documenle. I..' Calvinii in veacul al XVII-lea pdtrund tot mai mult gi sigur gi in Maramures.il .arhiepiscopul d.zdsai. 1928.n:". preciza. cf. 1918. 15-16 no.o.\o- r Dl lorga.tr.Belu"uai'i'""l"sccudrepturi supra bis ericii din Maram ruteni dela Muncaciu: Lucala ."*#i l4BS gi Ioan L t4g4 Acesta dio . *."silvania. kal.^{. Budapesta.'*r.. e Ilarie ficut. in 1592. p.[. celelalte cirfi: Apostolul. ZJg .i']"':: j:-!. Isloria litenturii rcligioase pAnd la /684 Bucuregti.:. 1916.:{f tgi.. XCIV: qi Pugcariu Sertil gi Drigan N.1e.J""'un mitropolit rom6n "tta din Transilvania in L4g4. lII. 152..ffi .520. luseamni ci epi€copul ortodox dia Maramureg are in Peri proprietale 4 po(i [t poartd:e.'. cf.. II. Psaltirca gcheiand.. borios atelier d.'ir[r"'oratd a cdlugiritor invdfafi gi harnici. care-gi avusese regedinfa aici cu vre-o patru decenii in urm5. au ciutat si loveascd gi in ministirea Peri pe care au distrus...dela Peri.yi... iar filologii cu noi dovezi precizeazi dati de 1500-. p.l..:"::. rilor in rominegte inainte de 1450. iuturn cdci n'avem nici o gtii{ au.Martie L47g pe Ioanichie Mia ::X1*'"i. episcopul Serghie .tr# i"d O" episcopul de Munc". care fusese egumen la ministirea Tismana din fara Romdneasci gi la a cirui ajungere in scaunul episcopesc a contribuit de sigur gi Mihai Viteazul.'i emwie. unde se agezd ca pistor sufletesc al cre. Cluj. Psaltirea.-lnuintua regelui VIadislav. .are Vladislav avea In acest timp mindstirea dela peri era un Ia-. .. B60 [din 2e ..O conscripfie dicali diu 155J. I. Aici s. gi cum erau de o intoleranfi barbarS.:url _: _ .pi)spiiksdg okminytdta. Acesta ai"punu irr-'i+ Uuiu 1494.l..a ui -tou :*etd I MA\ASTIRILE DIN TI}'UTURILE DE GRANITA.. F.r:'.il jilj:i. 15-41 . 1904.i .8{6..:ii{:.:if:::. 100-124 fixeazidati traduce.:. o. APUSEANA ."1. l0 oameni sau 4 familii iobigegtil. numiti $cheiand.?te.:'. Bucuregti. p. 1556.9. extrase din Sfdnta Scripturi. lraducerea in romdnegte a cirfilor bisericegti pela 1500-1520.iit. p.. t9le p."e n""iu c6$tigi pronu indrdzni sd se prezinte in Buda.::. Lrikinich 1.ru plrioiiti. lfiagazinul isto . ia in stdpdnire averea migcitoare gi nemiqcdtoare a mdnistirii Sf.. 9. Bathory. sub influenfa curentului husit.. .o. iar frumoasa avere: o moari cu 2 pietripe rAul Tisa.i" regele Vladislav se va fi gdndit la 9nr_scop"f ari" Vad din Transilvania.lisiut'o'L*-r _172_ no.n proces cu egumenul Ilarie dela pu"i iouirrt"u Vladislav..H"iul regelui Ungariei dijmele incassate a. Candrea.xrw.:l*.r"_a-uJ" -1498.'.. Erd'ty teriiteti udtto. Aga intdlnim in.in Dacoromania..:"11'1. p. acesta in urma ordinului comitelui Gh.r'. Vileni."i'a"-i JJ.' La Peri a residat. ca de ex. p.Hli'tt'o c" f r utm. ca egu_ menul llarie ei-urmasii lui sd fi.:!umute€ene. Cine si fie acest .. ierarhicd Fi pentru cesul fafd de episcopull"*. '471 aota 1 Ei p..n":... pentr. Mihail .2613 Hoilinka.rr. o cdrciumd. p.u ir"irai. pi vol.. 1911..

mdndstirilor romAne din Maramureg. z Cziplg Documente pduitoare la episcopia din Maramwdg. a tipdrit in mdndstirea peri cdrtile ur. ca rrobilul comitat si binevoiascd a scrie Mdriei Sale Domnului [R6_ koczy]. Trece apoi Ia stat rescumpdrdndu-se. cdci ni se spune. Ctistomatia [ln linba ruteanil. iar in limba slavoni un Bucvar. in 18 Martie 17ffi. l9ll.satul origirei sale se . l4{. lorga. Cei mai mulfi -174- -175 - . refugiat din cracovia. Dacd gtiu cum au fost alungafi cilugirii Si pe timpul cirui principe? 4Dacd gtiu cd satul Peri intreg. fiind vorbi de lucruri vechi.. cu numele Francisc Buday. fdrd a mai primi mogiile. Relativ la pustiirea ministirii gi alungarea cilugdrilor: Stefan Rednic. S'au ascultat 22 de martori sub iurdmdnt. pe care-l reclamau pentru ei. iaci sunt bucurogi si pldteascd preful in bani gata. intervenind chiar gi la regele. in 26 August 1760. [din t3 Febr. gi ci satul a fost al cdlug5rilor.MANASTIRILE DIN TINUTURILE DE GRANITA APUSEANA principele Rdkoczy.29j no. Intrebirile puse erau acestea: L.penticostai gi a fost-tipdalli o carte in limba ruseascS. in An.asesor jurat".. care dispune. Tofi martorii spun. sE o cdgtige pentru ministirea lui. Gherla.. p. mindstirii Peri in mdnile statului. Ioan Dunca . judelului si faci cercetdrile necesare. egumenul ministirii sf. Arhanghel Mihail? 3. 1909. ci dealul de l6ngi Peri se numegte .2t.Mdnistirea" gi ruinele ei se vid incd. si inapoieze satul gi ministirea peri. ca gi ale bisericii. cluj. ci la finea veacului al XVII-lea un tipograf cu numele Svoipold Fiol.. Tot aici s'a mai tipirit un antimis la 1693 in text slavon_. Ac. de un mogtenitor al familiei Frater.mdtoare: Evanghelia rom6neasc6 gi Molitvenic la 1696.ile. p gti. secf. cipitanului cetdfii Hus! Stefan Frater. p.. un penticostar gi un Triod. cl p6cliqanu. 185. pretorul loan Frednic declari la ancheta din l?61-2 cl -in Giulegti . cf. care se nuEeste riti ln ripografiaacelei ministiri [a perilor]". de 37 ani. Nicolae din Muncaciu. uneori neclare. Ungvdr. revista Rduagul.fntreaga obgte a cinstifilor preofi de legea greceascd se roagi sirbitoregte. oamenii vorbesc mai mult din auzite. 1816l. Macarie Suhajda. 3 Evnenie Sabov. cdnd au fost risboaie gi lupte interne in fard. Aceasta s'a fdcut in24 Noemvrie 176L prin pretorele Gheorghe Iura gi asesorul judetean Ladislau Rednic. 1931. parohiilor. cu. p. Cluj. fdri a indica anul tipiririi. Dacd gtiu ci ruinele de piatrd ale mdnistirii gi bisericii se vid inci gi ci acolo se afli un stdlp de piatrd cu inscripfia: Aceasti biserici a fost ziditd in onoarea Sf. dar a cedat averea in urma rdscumpdrdrii in bani din partea credinciogilor. p. Date istorice asupta protopopiatelor. apoi pirfi din alte sate au fost proprietatea mindstirii ? 5.u avut certe incontinuu pentru satul Peri.. Rom. in schimbul sumei de 1000 rei. cum se vede din protocolul congregafiei comitatului unde se zice: . Dacd gtiu ci o colind de lingi satul Peri se numegte gi acum Ministirea cdlugdrilor basilitani? 2.z Mdndstirea a fost restauratd. fS93. spune ci a fost in 1606. ca delegali ai judelului Maramureg. 335. iar in 14 lanuarie'1762 alfi trei martori. Daci gtiu unde se gisesc acum hdrtiile mdndstirii ? Rdspunsurile sunt diferite. 1916. a incercat indatd ce a ajuns averea 1 Bud T. Averea de mai sus Apaffi o ddruiegte. ist. in 24 Iulie 1668.'Inchinare'tui N. Petru Birtoc bdtrAnul gi tinerul sunt de pirere ci au fost alungati de calvinii din Cdmpulung.

Proscomidie' Nu putem gti rezultatul cercetdrii din 1761-2 a dus la restituirea averilor mdnistirii Peri epi. Pelednai la tl.. Liturghie' -176- . fiul episcopului maramuregan . Eszteigon.dndsthea Silmbdta de sus: I' P' S' Mitropolit Nicolae sdvitgind sf.scopi€i din Muncaciu sau nu. p. Andrei Rednic protopop in Giulegti fiul lui Ladislau intregegte cele de sus cu spusele. dela care le-a luat vicarul Bacinszky. Si revieta Magyar Srbn. precum gi pirti din alte sate vecine. cari au aprins-o 9i au pridat-o. dela el la St. cd o parte din ele se aflau Ia fostul protopop in Giulegti Ladislau Rednic. preot in sat dupi distrugere. dela care au trecut la Gheorghe Kapi. .STEFAN METE' Meteq: Ministirile atribuie pustiirea lor luptelor interne. iar pe cilugiri i-au alungat. Rednic spune. p.. Iorga. 1883. t Itlitropolit Nicolae Pelerinai la Mdndstirea SAmbdta cle sus: I' P. Despre h6rtiile vechi ale ministirii: $t. apoi la principele Apafi.al cdrui gi a ajuns bunic Gherasim invifase la ministire. Frater gi in fine la stat.Schematismus uenerabilis cteri graeci ritus cathoticotum dioecezis 4tlun519 . S' sdvfugind sf.chestiei cerfurnisa mai multe gtiri la ldmurirea cetate.in revolufie" de soldafi. kacsiensis" din anul /s7s. Profesorul Nandrig din Cerniu{i. cd Bacinszky a luat documentele cu forfa gi le-a dat episcopului din Muncaciu. ci satul Peri intreg a fost ai ministirii.20. Iobagul Franstrdcisc Szil6gyi din Peri. gi propune si fie ascultat loan. Partea cea mai mare din martori declari. . azi complet rutenizat 1 PAcligatu in Inchinare lui N. de 75 ani.3339-{ dopi studiile dir. care a vizitat inainte cu cdtiva ani satul Peri. spune ci ministirea a fost demolatd .l-a cunoscut care ar putea Dosofteiu pe care . Averile au fost luate de contele Redai.

protesteazi cu privire la portiunea de p5' mdnt din Bedeu.. care congreSighet la 28 tsf$=: i ir+l -l7lii' . dati mindstirii de riposatul Ioan Petrovay. cetim in protocolul L2. A existat pe locul Bistra de aici o mindstire. cu piduri. lpreotulJ vrea ca acel t Revista Graiul Romhnesq II.NASTIRILE DIN TINUTUR|LE DE GRANITA APUSEANA ne spune.MA.. p' 20-26 di 9i fotografia locului.. Studii Si documente. aga cd daci cineva din membrii familiei Petrovai ar voi a nimici dotafiunea aceasta si pliteascd 100 de galbeni. lazuri.' a gafiei comitatului Maramure9 linuti in Maiu 1652: . care locuiegte in mXnistirea din Rohna. Petroua. LIII' Relativ la aceastd fost in Rona de ios..-' L2 . 2 Bud. Xtl' p. ape. P. Date istorice efc. gi anume o parte a zdlogit'o. Donatiunea aceasta s'a publicat prin vice'comitele $tefan Budai gi s'a hotirit si se trimitd spre aprobare principelui Gheorghe R6koczy I'iu'' Se afirmd. Bucurepti. Rona. ci in 1715 a locuit in mindstirea de aici insugi episcopul romin Serafim din Ma' ramureg. 11.Preotul loan. cici in protocolul congregafiunii comitatului Maramureg din 2 Iunie 1&13 cetim: 'In' treaga familie de Petrovai a diruit pentru locuinfa cilugirilor pe veci cdmpul de ldngd riul Bistrii cu toate apartinenfile. cealalti a ddruit-o din buna vrere a lui. drepturi de piscut etc. 1033 lorga. 1928. ministire. ci pe locul unde a fost ministirea Sfr Mihail azi e o cruce gi cifiva pomi. T.

Intre rduri". It. Istoda desrobirii religioase.. ist.. p. II. a fost convertit la legea Romei.. { lorga. I. a cirei bisericd de lemn a fost dusd. un deal' Ministirea.In hotarul ei a fost o mindstire pe locul numit . cu sediul in ministirea sa din Bicsad in lara Oagului. temvrie L761. 149. [189. In corespondenla episcopului Dionisie Novacovici gisim o cercetare.un Sf.linutul Ordzii gi comitatul Bihorului.. p. poruncitd de protopopul Gavril din Cig [jua. pdni la Dealul mare". . p.. in care se spune gi despre . APUSEANA pimdnt sd rdmdni in'posesiunea mdnistirii gi contrazice sd-gi dea cineva banii pentru pimAnt"-' intre anii 1746-t754 sub preotul Andreiu Bacinskv.71. Ac.care nu .' EI JU?ETUL SATU MARE. Date istofice etc.. XII.' Aici se finuse in toamna anului 1760 o mare adunare ortodoxi la care au participat 300 delegati r Cziple A.. p. frumoase spre sud-vest cu se di anul intemeiat-o la finea veacului al XVII 2 pare fost cdlugdr a fi exact 1689.valea Scradei". z 911-Sn. pe a cirei biserici de lemn apoi in 1762' au adus-o in sat Pdni azi locul unde a fost biserica se numegte . 215 n. pe Comuna e agezatd intre L4.' Fafi de episcopul unit Iosif de Camillis din Muncaciu ia obligatiunea de a cdgtiga pentru unire pe RomAnii din .Se amintegte 9i in acest sat o ministire. Szalhmfu vdrmegye t6il6nete.$TEFAN METE$ uArrAsrrRrr-E DrN T|NUTURILE oe cnAurlA.AJ. Rom. Bicsad. doud rduri.. 265' no. Istoria biseficii. in frunte cu protopopul Panteleon din Baia mare. p.Scrlsori gi inscriplii ardelene. de aceea ii se zice 9i . Sibiu. T. Date istorice etc. Prins de Austriaci la Bragov 9i dus arestat la Viena. pe care a terminat-o cu ajutorul poporului gi al preotimii in 1700.la mdndstire". 1980. insolit de 14 oameni. Rusia.pirintele popa Constantin cel unit dela sfdnta ministire a Sdntiului". din 17-18 Sep- l. Budapesla. a Bud.aO a Meleg. exploatdnd preotimea care se pldnge contra lui in t701. p.' dt'l 34 comune gi au desbitut chestiuni religioase. gi a servit mult timp cle bisericd. in oragul Sighet.9i Borovszky 5. XL-L. -1?8- -179- .80-81.. Sehjl cu privire Ia preotul Petre din Sdntiu. numit apoi preot in Careiu gi in Dobrifin. Sdcel... 3 Bud..i1. 301 no. t DI JUDETUL SAI. De aici merge cu mare alaiu pe sate. T. 24. { Iorga.. Pavel din g ortodox Isaia din ministirea " gi care implinise insdrcindri importante prin Atos 1. Vigeut de sus. . Sdntdu. Numitul protopop Gavril a cetit o scrisoare dela cilugirul Sofronie gi secretarul sdu in care se spunea. pentru Romdnii strdmtorati din acest centru de judet coplegit de striini. ci regina Maria Terezia le-a dat voie si-gi aleag6 intre preotii unifi gi ortodoxi. avdnd hramul Sf. secf. XXXVIII [tgi6l. Apostoli Petru gi Pavel.l ' V""t pe larg Dragomir. 1. SzimarAnl. S/udri 9i documente. agezati priveligte a de comuni. 32O-22.' 13. Documenle piuitoate Ia episcopia dm Maramureg in' An. p. p 58. In Ianuarie 1694 e vicar peste Rominii din acelea pirfi. Szalh- mir uArmegye l6rl6nete.

reugind sd adune mai mulfi cdlugdri. pe care cdlugirul I'ar fi mustrat pentru viata lui imoral5. apoi Beniamin Feier.E DIN TINTITURILE DE CNETryA APU. S-{1. .p. la cererea lor.$TEFAN METE9 MANASTIRII. Beniamin Lenkay. l9ll. c. triind in concubinai cu sotia fratelui sdu. cipitanului.r"y. face episcopul Serghie. avdnd 9i al lui R6koczy numit: Mihai Suhav din A fost aici o veche mdnistire care 2. Iacob Volcoschi. [3 Dec. A munkicsi ptispdksdg okminytfua.Cd' pitanul cetifii Safu mare. Habra de l6ngi Baia mare.' Acegtia sunt ruteni in partea lor cea mai mare. tipdrit la ministirea Bicsad. p. care asedia cetatea Hust. romdni. Toma Kendy. Andrei Doczy numegte. intdiu sub episcopul din Gherla.180- -ldlr . se amintegte la inceputul veacului al XVIIJea. pe cilugdrul din mdnistirea Cufa: Eutichiu.45. ruteni gi sdrbi din acele pdrfi". ci Isaia a lisat insemniri despre poporul romdn gi rutean gi despre ostenelile lui pentru cdgtigarea acestora la unirea cu RomaVor fi foarte interesante gi ar merita si fie publicateDupi moartea lui Isaia mindstirea a stat vre'o 50 ani pustie.EANA In 15 Maiu t70L Isaia e omordt. Abia la 1759 episcopul unit Manuil Olsavschi din Muncaciu trimite cilugiri aici din ordul Sf. A munkdcii gdr. Ieroteiu Sarcadi. Ilabra. Cula. ludnd ei frdnele admi' nistririi ministirii. mdnistirile Peri de ldngi Cdmpulung in Maramur€g. o. dacd nu toti.vizitator* peste Romdnii din comitatul Satu mare. Romdnii numai in-timpul din urmi au putut pitrunde din nou aici. sfinfit de episcopul Larion din Muncaciu.$tiu ci D-Voastrd vi amintifi de cdnd eu lo' cuiam lAngi mogia D-Voastri in ministirea Tismana unde am fost conducitorul cdlugirilor. finutul Chioarului. no. lncd in acel timp mi-afi aritat bunivointa D'Voastr5. Ungv6r. Desprs vremea cilugdrilor romini la Bicsad nului cregtin. care pistreazi gi o icoand fdcitoare de minuni a Maicii Domnului. care scrie din Muncaciu. cari se ocupd 9i cu tipd' ritul cdrfilor bisericegti. iar acum sub cel unit din Baia mare. Vasile. In fiecare an.52-3. Gavril Bacinschi in 2 rAnduri.. . Iustin Ciceri. morale'religioase. se aduni mult popor din jur la aceasti mdnistire. principii mi'au dat episcopia din Muncaciu. n. in ziua hramului. Basiliu Feier. pe 1932-56. gi acum sunt din voia lor episcopul cilugirilor gi preotilor qq5-i. Arseniu Ortutai.t Amintire despre aceasti mdndstire 3.2 d :! t 1 I o tipografie. Victor Vasv6ry. in 24 Noemvrie v. piispdksdg okmdnytdra l. 38.l 1604. cari rdnd pe rAnd au urmdtorii egumeni: Ghenadie Bolha. intre altele 9i urmdtoarele rdnduri: .' -is"i. no. I. in 18 Septemvrie 1618. Istoricul judefului Satu mare Antoniu Szirmay spune in monografia sa. ca gi cilugirii de sub con' ducerea lor. kel. 2 vezi e av 1 Hodirka. Plecdnd de acolo in voia lui Dumnezeu. etc. Ioan Turoti. Calendarul bu- z Hodinka. afirmativ un ostaq de satul Cicarliu.

' iar Sdrbii spurl dupi tradifie. In 24 Noemvrie intri in Moscova. 19t2. e in jud. 77 Kardcsonyi 1. SArbii c numeau ministirea Hodog iar la RomAni figureazi sub numele oficial HodogBodrog. apoi cirfile: Evanghelia pentru pristol.klm. p 26. care avea hramul Intririi prea sfintei Ndscitoare de . fusese pe malul drept. 1S3 Dragomir in Anuarul institutului de islorie nalionald llt. '1652. Sibiu. L2 Minee tG ruble. dar inainte de inundafia din 1848. Cere pi bani pentru oddidii gi cirfi bisericegti. Vechea ministire e la o .sigur insi cd la inceput veacul al XV_lea a existat dovadi ci in zidurile ministirii e fixati aceasti inscripfie: .Dumnezeu.fu9u Bodrog.. 1629. 2 Szentkliray. Dragomir crede ci de atunci p. 55?-60. Transiluanla.523".. picite-f. ci intre alte sate vlidica Sava a avut 9i Hodogul. degi satul Bodrogul nou. Psaltirea 3 ruble. Jitiile Preacuviosului Serghie din Rodonej o rubli gi 10 altini. con' stati. Cluj' 182 - - .. ci a fost fdcut5. cu care are relafii firegti. cici viafa noastri e in mijlocul Turcilor". JUDETUL ARAD. f. cu sediul in mindstirea Hodog. ci in acettea veacuri minietirea a fost catoliei. In 29 Octomvrie 1651 era in localitatea Putivlia Rusiei impreund cu cilugirul Axentie. in J498. p. intre satele T. Cu acestea daruri gi de sigur gi cu altele. t_ll) surfine. dupi numele celor doui situlefe: Bodrogul vechiu gi nou intre care e situatd. p 5:1. Hodog-Bodrog. depdrtare de vre-o 12 de Arad. Evanghelia cu tdlc pentru toate zilele 3 ruble. 26_2g. finutd in Iniu. A szerb monostoregyhizak. ct.MANASTIRI. iar in 26 Decemvrie mitropolitul Sofronie ii primit 'in audientd de farul Alexie Mihailovici 9i cere mi' lostenie . *83 [in Tdrtdnelmi 6s rcg1szeti Eilesitl.. Sava. cu sediul in Iniu 9i Lipova intre Lffi-lffi7' O ancheti din 26 Febr. malul stAng. pe vatra Muregului. ministirea [dela Hodog] gi bise' rica s'au invechit cu toate zidirile ministireqti 9i -bisericegti gi cu coperigul bisericii". dupl ascultarea alor ? martori nobili 9i ostagi.E DIN BANAT ilI. cu fratele sdu Toma Ivanov 9i ser' witorul Micolaica. 1916.nu avem afari de tine Domn drept pe nimenea cui si ne rugim. imbricati in ca' tifea neagrS. Timig. Ibid'. .ci.Emblema familiei Braucovici se vede in zidul dela stAnga intrlrii in ministirea Hodoq-Bodrog. farul in 23 Febr. Efrem Sirul 3 ruble. de$i poporul de jos ii zice numai mini. di lui Sofronie: Pentru odnidii 35 ruble. 1. Apo' stolul 90 de altini.a diruit mindstiiii eu acest nume' 9i ci era des cercetat de cdlugdrii ministiriil In '1651 apare Sofronie 'mitropolitul cetdfii Lipova-Giula'. Date precise despre anul infiinfdrii gi ctitorul ei n'avem. p. Astfel ea e socotiti in judeful Arad.dddrlac Ai Fenlac. p ZS gi uota 3 lbid. Unii istorici o consideri din veacul al )ilI-XIII-lea. in pret de 5 ruble gi 4 grivenici. Sofronie se intoarce 1 era ortodoxi. MANASTIRILE A] DIN BANAT. Ismereilen d1lmagyatorszdgi kolostorok. diaconul Mihail.3 Satul Hodog a fost proprietatea episcopului I 1905.ltodo€ Egumen Michaet :. Timipoara. S._ de sirbul Dimitrie jakgici..

s'a refu' giat in 1788 in Ardeal. Srpski mdndsliri u Banatu. I Baroti. ca 9i cele doud . 579. Metodie Bogdanovici. Abia in 10 Dec. locuitorii acestor sate.583 4.c. Yiena. p. din pdmdntul cdrora mdndstirea avusese un oarecare venit. o. in 1716. 1079-80. $q 574. p. Mdnistirea despoiatd de averea ei imobild.9i Szentkl{ray. 30-31 -t8t- - 185 -g .. apoi Cristofor Petrovici.. V77_ port. gi egumenul a cerut. Vincenfiu Georgevici. p. tijrtdnet4hez. 1907 citat dupi Szeulkkiray.' A suferit mult sub domnia impdratului Carol al Vl-lea gi a Mariei Tereziei.l Fig. p. no. 28 oi n t. se di cipitanului sArb Rozsai.' la monahii: Damian gi Pafnutie Popovici. a ajuns la mare strdmtoareComandantul cetdfii Arad ii ocupi volnic toate pimdnturile ministirii in 1745 pe seama cetifii.. o.' Un conspect din 1725 ne vorbegte de coloniziri de Sdrbi gi Romffni in satele din jurul mindstirii. apoi hotarul din Zidarlac. pentru o ministire din Banal A zibovit in aceste pirti 7 ani de zile ocupdndu'se cu discilia. 27 Mdndstirea llodo|-Bodrog. protecfia generalului austriac Leopold Schlich gi ceva mai tdrziu. Rom. Car'ovif./00..$TEFAN METE$ mindstirea Hodogului. Gherasim Jivcovici gi Atanasie Stefanov.lugdr invifat din fara Romdneasci: Naum RAEliceanu. Relaliile bisericii romilnegli cu Rusia in sec. Mindstirea avea in 1771 numai tZ cdlugiri: Maxim $tefanovici locfiitor de egumen. Despredotarea ministirii Hodog in l?89 vezi gi Staatstath Arhiu. In 172L i se ia v3ma dela trecitoarea Muregului din apropierea Fe{[pcului. no. apoi iero' D*go mir. Toate stiruinfele egumenului au rimas z.. XIX.29-10 n. al XVIII-lea in An. Adaltdr Ddlmagyarorszdg XVIU sz. o. c. lst.2. p. unde nu gtim cdt a mai rezidat gi ce a mai ficut. Petroniu Mihailovici.. anual. in 1. 1750 Maria Terezia dispune sd se restituie mogiile luate mdnistirii. diaconi: Teodosie Ivanovici gi Porfirie Nincovici. Vincenfiu Blagoevici. de origine din Jina Sibiului.' Mindstirea a fost atacati de curufii lui Fr. Ac. pe care-l finea in arendi cu 50 fl.. 9i din Sibiu igi ia un paga- z lzenlkliiray. Il.. 3 lbid.idarnice 5 ani de zile. 559.predium": Bodrog gi Sziilliis. 1169-70 no. AgaJ gisim in 10 Noemvrie 1788 la ministirea t Zeremski. rimdndnd aproape numai singur Romdnii. cea a prinfului Eugen de Savoia. secl. l9l?. dupi ce se ficuseri atdtea cercetiri in acest timp. R6koczy. c. 27-8. dintre cari cei dintdi s'au retras spre sudul Banatului. Un cf..

bitrdn. Z. care s'a distins ca egumen gi pregedinte al consistoru-iui din _ I Metep. Vezi plAngerea clerului gi poporului aradan din r8xl. o. Vorbea 5 limbi gi a tost numit in 1836 asesor cortsistorial. unde de sigur va fi stat mai mult. c. Aceste socoteri foarte adeseori intargi 1!au se ficeau gregit Aga se trimiseri in vremea lui Moise Mihailovici. care s'au mai potolit dupi moartea lui. z Ciuhandu. p. iO:.2. d".' venind in locul lui la Hodog arhimandritul Stefan Cragoevici in 1839.MANASTIRILE DIN BANAT lele rcmAne.op e frate cu Hodog-Bodrog. Moare in 8 Maiu L83Z gi e ingropat la mindstire. 387 no. rn fiecare an trebuiau ficute socoteli despre administrarea averii. in 1833. Are studii frumoase. 8 lbid. lTgI e in Lipova. "pi". In L4 Ianuarie 1B3B egumen.. l...' Mitropolitul Stratimirovici intre cei gapte candidafi Ia episcopia de Arad propune in locui intAiu pe arhimandritul romdn Moise dela Hodog-Bodrog. c. bolnav gi supdrat se re_ trage dela ministire. $i a purtat ldngd toati cores_ pondenfa romdneasci gi sdrbeascd. protopopul pregedinte consistoridl dela Oradea. . Ral. care a iuat cu inventar toati averea ministirii [in 18/30 NoemvrieJ. 9i Ciuhandu. diacon in L77L. iar locul lui e ocupat de noul €gumen Simion Popovici. In Zg Febr. dar cu cheltueli cAt mai reduse. no.t6.1 l copesc din Arad. Vulcan Si Gh. gi episcopul pavel Ava_ I { .. tn Staatsrath Arhiu.. SSl no. ' In 1804 avea arhimandrit pe Teodosie Ioanovici. care si gtie mai bine romdnegte". care se dovedi slab gospodar gi ortodo:q fiind silit in 1839 sn treacd la mdnastirea Sdngeorgiu. administrator al eparhiei Arad pe arhimandritul Moise Manuilovici dela mindstirea Hodog-Bodrog.at cari nu are pe nimeni.t Nereugind Moise la scarmul epis_ ill ?0-l cu p ifil.gre cri"iioiici. din Adeat principaI lbid. o. gi fdcuse studii strilucite de drept la Academia regali din oradia gi teologia la Carlovi! S'a cilugirit in 1g04 la Hodog-Bodrog.. p. merg6nd gi in alte pe4i. p. licag.. 1830. contra protopopului din $i"i. amdndoi . Bun gospodar. 68. t9?8. sArbegte. fratele episcopului Maxim din Vaige1. 19. om priceput in treburile obgtegti gi morat.q. Carag-SeverinJ. p. - p. unguregtg latinegie gi nemfegte. puse in ordine sf.-Ghuo.arhimandrit la ministire e numit fostul protopop din $iria gi profesor 'Grigorie Chirilovici. Retafiire^bisericii romilneSti ort.care zitafie" in protopopiatele Luncei gi pegtegului de pe Crigul-repede. p. inainte de moarte sd retrisese in pecica. Vi. lbid. 73 n. in acest an face o . om foarte de caracter [MaximJ. cunoagte bine toate lucrurile din up"rt i" Arad in care a crescut.. Z3S.vi. iar in 31 Maiu IZg4 in satul Cunfa [din jud. vorbegte S Iimbi: romdnegte. 126. Mitropolitul_sArb $tefan Stratimirovici numegte in L9 Noem. ?Z-3. Episcopii S. cumovici din Arad zice despre el: Moise servise ca diacon la episcopul pavel.. 2 Ciuhandu.na nt. ducdnd cu el unele obiecte de ale mindstirii.. Sibiu. Acesta g5segte mdnistirea dirdpinati gi i se di voie s'o repare. S. In scurla lui pistor:e aici se iviseri certe intre cilugiri. -t86- r87 - .. In lunie-Iulie 1B1Z fusese promovat la graduf de arhimandrit din egumen. doi protopopi Gheorghe 1 Arad [din 18121.valahi. fost vicar inainte la ministirea Bezdinului.

Sub cdrmuirea acestuia spiritul romanesc a inceput si stipdneasci toati viafa gi sf. €are cu toate averile ei se anchilozase in timpul dinainte de risboiu. Sibiu. Ioanifiu Marcovici gi Ghenadie Popescu ierodiacon gi profesor in institutul clerical din Arad. care a numit lbid. cdlugirul romdn Teoclit Raicovici dela mindstirea Opovo din Sirmiu.4r. acum epissop in America Fig 28. a incercat si z $ematismul citat p. in 1838 fu trimis la Hodog cu aprobarea episcopului s6rbesc. sluibi din ministire. cd sunt defectuoase gi pe anii urmdtori pAnd prin 1840. E9. Acegtia mai revenind constati gi dupd aceasti dat5. atunci directorul seminarului teologic-pedagogic din Arad. p. Cel din urmd staref dupi risboiu.p. publicati in Telegraful tomAn. 1916' Nr. A restaurat clddirile gi a gospoddrit bine sf. ca si faci ordine in socotelile mdndstirii. Eremia Nicolici. iar in 1837 ficut ieromonah. ort. ceeace i se aprobe.TAnASTInILE DI N BANAT Petrovici din Arad.. t?. 288. Ultitnul staref s6rb a fost arhimandritul Cornel Jivcovici. -188- -189s . t Vezi alte qtiri despre ministirea HodoyBodrog in sentinfa daii de tabla regeasci din Budapesta in 29 Martie 1916 dAnd ciptig de cauzi Sirbilor. intre 1S53-1882 trecut la mdndstirea Megici. din venitul cireia apoi sd restaureze mdndstirea.4. p. profesorul protopop Gavril Giulani clin Beliu. Egumenul Cragoevici ceru voie si cumpere o moire cu 4000 fl. preotul Nichifor Ragcovici din Arad gi un cancelist. Ibid. in 1887. z L staref pe arhimandritul Augustin Hamzea [t 19161..Pictura este [din 19351. mdndstirea llodog-Bodrog (1523).3. ?.rIn 16 Maiu 1835 cilugirul Sebastian Tabacovici fu diaconit.. a ajuns in stipAnirea romAneasci a episcopiei din Arad.' Fostul staret Morugca spune: . Mindstirea cu mo$ii frumoase deoparte gi de alta a Muregului. arhimandritul Policarp Morugca.din preolul Stefan Berceanu Llgoj [in rS]Sl gi diaconul Avram Miti"i 1to 13371. cdci o parte din ele le dusese fostul egumen Grigorie Chirilovici trecut la Sdngeorgiu. 8l-&5'a' 87. 28G-288. pe anii 1846-2 [tipnrit Ia Budal aflnm urmitorii cilugiri la Hodog-Bodrog: Administrator-protosincel: Laurenfiu Gersici gi ieromonahi: Sebastian Tabacovici econom: Iulian Nedelcovici vicat Damaschin Popovici eclesiarh. licag. Disc dela mdnistirea dea o noui viati de inte' lectualitate bisericeasci-ortodoxd acestei ministiri. lbid. fiind binuli ci trecuseri la uniti ct.STEFAN METF$ TT. Au fost inchigi la ministirea Hodog-Bodrog .' In gematismul general al bisericii gr.

Arad. In 1771 avea numai acest cilugir Beniamin Nicolaievici. balaur. -Ig| - -191 - . turi bite cu icoanele'evangheligtilor gi ale Invierii. lucrate in argint. sunt gravafi in relief 24 chipuri de apostoli gi sfinfi nerinfi in _ mijloc cu sf. 5. O m5ndstire qicd in hotarul satului Socolovaf. Iyldndstirea Bodrog.rltu cu vremea s'au distrus.cdlcdnd stirea rrodos-Bodros de argint cu picior avdnd sfegnic aio argint aurit din 1?B? lucrat fin. 1922. Din acestea centre deculfuri ortodoxi cilugirii au adus odoare. p. aduse desigur din Ath/s ori din altd parte a Orientului. p. XXl. 193i. t. decdt din veacul al XIX-lea. Un l'sDts un un fluer litier Fig A. vAnit qi rogu impodobite cu pietrii qcumpe la fel e gi cea mai mic6. lbid. o.r cu fara RomAneascd. lSlt. 2 Morugca. sipate in lemn de cedru gi incadrate in email verde. sus cu chipurite celor3 sf. dar cdteva totugi s'au pdstrat aici. cdnd a ars. impodo- Bl JUDETUL CARA$-SEVERIN.Desigur e din sec. Sudul balcanic Ai cu Atosul. p" "u". la cari au mai venit gi r $tefanescu.. p. al XV-lea". Grigorie gi loan.' Regretabil cd o mare parte din aceasti picturd a fost viruitd.care a fdcut din interiorul bisericii o carte in chipuri gi icoane. gi infdfigdri de sfinti. Maria Terezia a desfiinfat-o prin ordin. fara cadre gi perspectivS. Mindstirea cum am v6zut in cursul veacurilor a stat in legd_ 't . dar la inceputul secolului al XIX se injgheabi din nou prin cilugirul ce rimisese in ea de pazd gi pentru slujbele religioase. 592-3 [e ageazd in veacul al XVll-lea]. suferind mult in urma lor. Alte cirfi mai vechi nu sunt. lorga ln Reuisla istoticd.in tablouri multe.G 1800. b-2. Baziag. Aga sunt cele notate mai jos:. 5-7.' Cdrfi: Evanghelie ruseasci din 1701.. Pdrinfi: Vasile. restaurdndu-se iarigi prin aiutorul cregtinilor mai bogafi. Vtleni. iar jo's I i. cum se constatd la L724 qi 1738.-*"-i. relief : Intrarea tn biserici. oddjdii gi cirfi bisericegti. cu hramul Indlfirii Domnului. Fiind agezald la granifa dundreani a fost supusi la toate incursiunile gi luptele ce s'au dat pe aici. din care *. Intampinarea Domnului gi Rdstignirea Domnului. Odoarc. 186 -7 zice: . 2 cruci tpg4$distic lucrate gi vechi [din sec15-171. Brurellea. Monuments d'ail chrDtien en Roumanre. una mai mare pe aitar cu icoane din viafa lui Isus. servq's peste srl Ualaur. 583-6. despdrfite doar printr'o fdgie ae Z_S cm*. Un disc de argint pentru anaford din 1523. Adeseori a fost addpostul bandifilor. c. p. Rusia. scene biblice. p. 2 sfegnicl mari pe pristol din 2 r#' q:/y *" ?:::: iTt#l#Iil i""ilTj I Morugca. Crucea dela mdnd. Evanghelie simpld din L742 lipdritd in fara Romineascd la Mitropolie de tipograful popa Stoica Stoicovici.. strdns agezate l6ngd olaltd. Gheorghe ciiare.

. - Era filiala ministirii Zlatila.orghe la 1738. em l6kei Dd lmagyar- orszdgon.$TEFAN METE$ UANASTTNTLE DIN BANAT alfii din diferitele pirfi. Cicloua. r Revista foaia Diecezaui.de Turci. pe dealul piduros numit tradifiune _latuga"o.. A szer 'NigteicoaneaflategialteSemneadeveritoare Tincu Velea . 1903. Un alt preot romdn Daia.episcopeascS- cdlugirilor se aflau pe partea stdngd a ierugei. p.sfinta mdnistire cea de peatri din Caransebeg"' Pe o carte bisericeascd se gesesc aceste rdnduri: 'Acest sobornic . vecini cu Oravifa. cdnd oraqul Caransebeq a fost spart .acestei ministiri ne lipsesc' 3. aceaste bisericd .Georgeviciageazdopiatrdcomemorativiinpristolul bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din Caransebeg-' Alte informafiuni relativ la situafia ulterioard a . cdci in 1859 sipdnd ei in pimAnt' au dat de "rii"t o caverni [pegteri] in forma unei bolte subpdmAn' teneficutiinpeabe. Budapesta.care se numea mai inainte apa monahilor' In sus de bisericd pdnd in zilele noastre se vede moara .*. in 1752.{.au degteptat in fratii uogtri . a fost o ministire cu hramul Sf. S"u"tkl{ray. gi au inceput cu milostenia credinciogilor si invie vechea gi modesta viafi mindstireasci de pe acest mal stAng al Dunirii. Gheorghe. spre risirit. a fost o ministire care dup6 veche' fost . Istotia oragului Caransebeg' Caransebep' _192_ -19J* .. Caransebe$.i"" ministirea.Lingd Ciclova munteand. 9i nisuin|a Ii s'a incoronat cu doritul re.este a sfintei ministiri a caransebegului 9i c6nd am scris fostau cursul anului t749 9i am scris eu I 5 br ar( Vt G a !r . Caransebeq 1903' no' 37 p' 1906' qi Ghidiu'Bil an.Miscoviciu nu' megte. XVIII.InlTSgepiscopulIoan 6 N N Vr Al Cicloveni sAmful evlaviei de a cerceta dupi acea Pe locul unde e azi catedrala .. .ii tpitute protopopului Petru $utu a robulluiDumnezeuRV. \t q (") Preotul Popescu amintegte de biseric-a Sf' Ghe' .caredupitoatesemnelese rrede a fi un lucru de mdni omenepti 9i a fi fost o 2-4' b monosl oregy hdza k I iirt.2. Chiliile . . 5l-53.

iii. cici altcum n'ar fi purtat camilafcd gi metanii* .$"i'_:"_i^qa{*. no. .":iijr..it?13.ll ?.Vezi desnre . din Lugoi.... Aga mi'nistirea ciclovei a reinviat Ea a cipdtat incuviinfarea ordinariafului de a fi recuno""uG .?:r..fri.lena.'. a fost dupi tradifie o -ane..prin sipare la acest edificiu sf6nt s'a deschis in pietroasele rudere ldaramatuJf-"lu vechi mindstiri o fdntini [izvorl. car.t95 13' -19{_ I . Iimpezimea gi."4. care Iocuinfi in cursul mai multor veacuri sb astupat gi peste anul intreg gi pentru impdrtdgirea cu sf.. il:Htffi".ci pdni in ziua de astdzi poporul din jur vine aici pentru slujbe fi"""icugti . Fig.e p6nd uici e"a inchisX gi care de dupi srrbli"ituteu..Tl'i.!ir#?.Biserica mici din afari de zidurile cetifii Lugojului. e speranfd cE va mai cdpdta incd dela icoane gi alte Iucruri ce se fin in bisericd gi prin. dari gi inafari cu o jumitate de holdi din care s.gi'!. 388?.a ficut o gridini. 188-192. aleargi la acest loc sfAnt . loc de inchiniciune pentru oamenii evlaviogi s'a s'a acoperit cu pdmdnt Aflatusau aci afa"a de Iocuintd unui erimit [nustnicl ori cilugir.' t fiti r -__ 1-incu-Velea.r'.il $. care. Taine in postul Pagtilor.Tl#.$TEFAN METE$ MANASTIRILE DIN BANAT cesaro-regeasci societate a drumului ferecat una cantitate cuviincioasi de pimdnt Cregfinii cre_ dinciogi de toate_ nafionalitifile 9i confesiulite parra 9i din Serbia.lr_ chiniciune gi spre a se spila cu acea apd. Islotia bisericeascd p.y. iar felul imbricimintelor cu care a fost infSligat protopopul Gavril in vechea picturi ceeace confirmi gi faptur .r1t: . zice un cercetitor care a descris aceasti ministireI I a bisericii.4 lugoi: . ne face si credem ci el era monah. se crede a fi vindecitoare*.. investit cu cele trebuincioase inliuntru.X.a pus in starea de"io. capeli formald. bunitatea apei ce sbucnegte acum prin mai murte fdntdne in jurul acelui lo"' s'a ficut faimoasd in tot prejurul gi mai departe. eearta rtin I' .lVldndstirea. neobositul zel gi pietate a Romdnilor dimp""iuJ direa aflatd gi desgropatd s.f iliriEffi.3I.

Nicolae gi Alexi Popovici [t 17951.. gisim cdteva rdn' duri despre trecutul minastirii de pe malul Dunarii: . Clddirea a fost veche.ministire' date de P. Dimitrie Teodori.Templa [iconostasulJ era zidit pAni sus. In zugrivirea cea dintdi se afli portretul protopopului de atuncia Gavril. Preofi cari au sluiit la vechiul ldcag sunt Moise Pegtigel [c. Ogradena uechegi dela . 12 apostoli. 1 sfegnic cu 4 lumini 9i 3 clopote. 2-4 fasc. 1582] 9i Ioan Fogaragi [c.z' iar in 1879 a fost dirimatd 9i partea ce mai rdmdsese in ruine din bitrdna ministire'' Ministirea de aici' zisi 5. apoi camilafci. Un inventar din 2 Iunie lTgz amintegte de antimisul episcopului Ioan Georgevici din L5 April 1758.Cilugirii mdnistirii din valea Mricunia gi'au Biserica avea un antimis din 19 Iulie l7ZG. Intreaga biserici gi altarul tot este zugrivit cu diferite praznice gi fefe de sfinfi. in vesminte semiepiscopegti imbrdcat adecd: dolamd rogie.. In valea pirdului Mricunia [inr vezi aminuntele despre aceasti .irdtegti".t97-- . 12 praznice impiritegti gi 4 evangheligti.-Mricunea". degi din limp in timp a fost flirimati. mantaui neagrd cu ciptugali vduiti. 1650] dominali de influenfa calvini. Atanasie Popovici 9i Marian duhovnicul. cdnd era de 79 ani" de protopopul Mehadiei Nicolae Stoica de Hafeg. cu bisericufa ruinatei ministiri din $emlacul mare gi $emlacul mic Ai cu cea din stiinca dealului dela Vdridia igi trage originea ei dupi natura picturii cei mai din jos adeci aceia mai dint6i. 4 icoane prestolnice -196- pirisit ministirea [dupd 14531 impreuni cu bunurile ei gi s'au refugiat in Oravifa.. A fost insi restaurati in 1Z2G de Ioan Ratz de Mehadia prefectul districtului Lugoj. . in 9 Iulie . ca se zideascd acolo mdnistire gi si exploateze mine' "'Aceasta ne di dovadd ci mdndstirea Mricunia existi inci la sfdrgitul veacului al 14'lea pl. deoarece de mari de lemn.Aceastd biserici care e ziditi in stilul gotico-bizantin gi care in toati forma se asemueaz6. l93t no. care gi astizi se vede. care a ars in lB4Z. dirimAndu-se in 1879.de episcopul sArb Maxim Popovici [NestoroviciJ al . mai jos €rau zugrivifi 12 proroci. unde era zugriviti ristignirea. IV. In despdrfdmAntul femeilor 2 icoane mari pe lemn 9i alte 5 icoane: 2 ale hramului gi 3 cu diferite Praznice imp. L8l. 9 p' 125-31' . cum ne arati inscripfia pdstrati pe frontispiciul turnului. fdri si putem fixa anul intemeierii. Avea toate cirfile bisericegti in rom6negte gi 2 slavone.diecezei Caransebeg gi VArge[ la restaurarea gi sfinfirea ei din acest an. Timigoara. dat .scrisi firi de ochelari in limba germandin 1829.$TEFAN METES MANASTInTLE DIN BANAT trei ori fu renovati'. metaniile gi baf cdrn. Caransebeg gi Lipova. fost preot in Lugoj gi profesor in Vdrgef. doari inci din veacul al XIV-lea. olde in Analele Banatului. Aceasti sfAntd casi a avut mult de a suferi. ne spune urmitoarele in brogura sa despre bisericile din Lugoj [tipirili in 18661: . afirmativ ar fi foarte veche' In ironografia . Biserica a ars. totu9 in 1788 era locuiti' Dela pegtera Veterani in iosul Dunirii e comuna Dubova floiul gorunului]. apoi Andrei 9i Petru Pestigan [f 17921la biserica cu hramul Sf. singurul ce-a a mai rdmas din toati clidirea. prin urmare ar sta cam de 400-500 de ani.

dupa indemnul cilugdrului Nicodim. tencuiara fmalterul inliuntru era binigor conservatd.de aici trece la Tismana. \2 caguri. gi mogii intinse cu sate populate. l6ngi Mehadia. Inci inainte cu 30 de ani. 12 burdrduri de brlue.siraci si se mai impart6: 800 Ferperi.' Aceasta inseamni ci ei umblau prin Banat 9i Ardeal. o maji de ceari pentru lumindri. Fiind min{stirea pe granifi. sub un deal inali in fafa munfilor sdrbegti. licag.u Aceasta e totul ce-mi este cunoscut zice protopopul Stoica. asemenea confirmi drepturile cdlugirilor dela Vodita . cum se vede 9i din privilegiile de mai . In satul de granifd: Vdrciorova. apoi. Impiratul Sigismund in l4l&-?F. ciruia ii urmeaz5. no-oot ctitor ii diruiegte pe ldngi cdrfi 9i scumpe odnjdii gi odoarele necesare slujbelor bisericegti. care vdzuse cu ochii parte o din cele povestite despre aceasti zidire intlresantd. inci inainte de 1391. p. I : I . zece sate din fara sdr' beascd. p.. la L441 Gherasim-' Mogiile mdndstirii Vodifa au fost intirite 9i de Voievozii romdni urmitori. Bucuregti. Cneazul sirb Lazar ii .M ETE$ MA. in 1394. Catendarul Romanului pe 1931. 12 perechi de haine gi incilfiminie gi paturi. Caransebeg..liber a pune in locul lui staret. lodifa. Istofia Banatului Seuerin I I: cf. firi nici un amestec extern. pe Vladislav.sus acordate de Sigismund gi Ioan HunyadiIn 1662 Vodi{a e in stipinirea Sqlp-ilor' cari se strecuraseri in Banatul de atunci sub Turci. mai restaurat. dar cum va zice Nicodim gi cum va stabili el. acum totul e ruinat gi numai zidirile stau. egumenul primea din visteria domneasci o mie perplri [banil pentru ospdtul-pomani de acea zi. _198_ -r99- . arhidiaconul Arsenie 9i diaconul Martirie' Acegtia in 14 Octomvrie 1662 sunt in Moscova r $lefulescu.cici ne-au sluiit cu dreptate . In lucririle de istorie nu obvine numele. 2 lbid. fird . Mdndstirea Tismata. 175 - 189. se afla gi masa altarului. 1930. de aceia gi zice Vodi . Agaton.NASTIRILE DIN BANAT tunecatf se afli ruinele unei ministiri sdrbegti [ortodoxil din care biserica gi turnur e bine zidita gi boltiti cu peatri. pe -6-.am hotirit. nici vre'un arhiereu .- 'Ctitorul s'a ingriiit ca egumenul si fie ales liber . aga si se fin5". 9i se . pela L421. 47-19. ldsind in locul siu de €gumen.gi credint5" gi astfel ii scutegte de orice vami pe pimdnturile regale gi ale nobililor unguri 9i si nu :fie supdrafi de nimeni pentru legea lor. malul drept al rdului Vodifa. Turcilor pirisiti. apoi la. In ziua hramului Sf. ca dupi moartea iui Nicodim nimeni dinhe domni si nu fie . cari toate trebuiau si dea dijmn_ sf.donase.. Imprimatur de sigil [pecetull. 1S03. p 65-66. 9i Ioan Hunyadi in 1444. r Drigilina. ".*.sE faci asta gi nici alful oarecare. pela 13ZO mindstirea numitd Vodifa. ""o"".amintesc in acest an aici cdlugirii: arhimandritul Nicodim. ca fdcAnd parte 9i din Banatul unguresc.numai d€ cilugiri de aicl. Nicodim . a clddit Vladislav Vodi al Jerii Romdnegti. gi se servesc de grajd pentru Aceasti ministire a fost in izg-B iu uoiop-iu"". Antonie.si fie stdnjenifi. ra 1800. a :fost socotitd nu odati. de dugmani ddrimati gi -1. ce mi s'a trimis poarti anul 1235.

. 3' -200_ - 2ol -- ."[.Edificarea ministirii Bezdinului s'a Fig. 'Stan srpski zapisi i natpisi' III' 52' Eelgrad.l.l'. fiind inci atunci.. de Vucovici Bojidar se gisegte urmitoare insemnare :. !915 cf.fiif. Teodosie din Vdrgef_ pentru a cere milostenie dela farul Rusiei. 1890. Mdndstirea Bezdin' r92g. din 1735.peste Banit urh. I Dragomir. istorice. r Revista sirbeasci Glas Isline.{ j. al XVil. s76 n. s'a ruinat complet. o.k-yti. p.$TEFAN METE$ MANASTIRILE DIN BANAT impreund cu . I. In finea veacului al XVII mindstirea. distrusi de Titari in lZ4Z. dupi tradifie.. qi in publicalia Acadtmiei sirbegti din Belgrad. P 32 9i n.. Paga Turcilor a pus un tribut greu asupra min6stirii. p' 123. i-xi. Sub mins economul gi ieromonahul Ioasaf Bogoevici'. Viteni. Bucuregti. un locimportant de pelerinajiu pentru credinciogii ortodoxi. Com. In LG6Z arhimandritul Nicodim e din nou la Moscva. pe locul 7.mitropolitul.}!:. a fost predati gi pustiite de Turci in ultimele risboaie cu Ungaria. Szentkliray. Pe o Psaltire slavoni tipiriti la Venefia. .i?.. tarul Ie ddruiegte 350 ruble.. gi se intorc spre casi. Bezdin [in satul romdnesc MunarJ. unde primegte milostenie numai 50 ruble pentru mdnistirea Vodifa.. d_eci cu. SArbii susfin gregit. Vgrj__9_r-"ghiceanu B*ut. La t740 la intervenfia guvernatorului din Banat...lea lemne pentru arderea carimizilor necesare reclddirii manistirii. 9i XXII It'29]. de cilugdri. p--^i 97-109. lfion. cf.' Sub stdpinirea Turcilor mdnistirea 9i biserica a ars. VIt.de Isou*.'p... cd mdndstirea lor Vodifa. cu hramul Maicii Domnului gi inzestrati de ei cu mogii intinse. cu hramul Adormirei Preacuratei Niscitoare de Dumnezeu.iizi. t. acestei ministiri sdrbegti a fost in veacul al XIII alta numitd . baronului Engelshofen se restitue mandstirii numiti de aici inainte simplu a Bez' din Munar moqiile ce i se configcasera in revolufia dinutui sirbeascd. V. cd cea de azi a fost cldditi de frafii Stefan gi Marc Iacgici la 1539. ed ll. Egumenul merituos' - - pentru consolidarea 9i prosperarea acestui lica9. inceput la 1539 cu ostenelele arhimandritului Ioasaf Milutinovici 9i aiutorul tuturor cdlugirilor 9i -cregti' nilor... a lui Pero. fiind chiar in drumul pe unde au trecut ogtirile turcegti.t9-l56- ${. ddnd din produclia lui diime stipdnirii austriace din Timigoara' care in 1728 de cl JUDETUL TrMrg. Relaliite bisericii romilnegti cu Rusia in sec. 32. c. cdlugirilor li se di voie si lucreze pdm6ntul pustiu din hotarul satului Zdddtlac.:itt"'ilT"1['. 1912. pe care numai zdlogind odoarele mindstirii la Jidovi au putut sd-l pldteasci 9i acum n au cu ce-gi riscumpdra odoarele. pirdsitd. Aici spun.-RomAni pi ceva SArbi. lstotia bisericii rominegti. jurisdiclie gi. Turcii scogi definitiv din Banat. tn 15m. torga.

u Aici a ficut cdlugdrie Tz-". Der probst Dionfiius ist ein gescheidter aber schlauer Mann und mit dem Metropoliten. Daniel Bogdanovici. timp de B ani a sliruit necontenit pentru confirmarea impirdteasci a stdpdnirii mogiilor ministirii. ceeace i-a gi succes. Arad. viitorul impdrat Iosif al II cerceteazi ministirea Bezdinului in 21 April 1268 9i noteazd in ziarul sdu 'Teodosie Ioanovici. a Maicii Domnului pe care patriarhul Arsenie le-a ripit-o. aber wieder gefangen worden ist Dessen Verbrechen bestehet io po*to $odqTiaF'Venitul minis{irii in 1770 se urca la suma frumoasi de 2758 fL 30 cr. p. Timoteiu Mirilovicr. &j. j *t a XVIII-lea.34-37. Adamovici.ciansky.carlo9it.39. Szaz A szerb monxtorok etc. din care 382 fl.$TEFAN METES MANASTIRILE DIN BANAT \0. inainte de a ajunge episcop la Arad.' Aici a fost ingropat episcopul s6rb Serghie Ca. 3 Mat_eiu. in Z Februarie 124g. p.. In Maiu 1796 arhimandritul din Bezdin Maxim . fost 9i arhimandrit al Bezdinului tt 1B5Bl. 51 erau strAngi din milostenia credinciogilor. auch mit dem Temeswarer Bischoff tibel zufrieden. welchen er einer parthaylichkeit beschuldigt. 1 din Bacica 9i 1 din Barania. Sofronie Manoilovici lacgv_ P_op_qqlqi. Macarie Ranisavlevici gi Ambrozie Stefanovici.- In ITIL ministirea avea urmitorii 16 cilug6ri: Di'onisie Jivoinovici. Episcopii S.' La 1817 se amintesc: vicarul mdnistirii Iosif Gavrilovici gi ieromonahul Ghenadie Paulovici.. z Szeatkl6ray. fusese se pare la inmorm6ntarea episcopului Gh. 5 Ciuhandu. Gherasim "Adamovici [viitorul episcop a[ Romdnilor]lin Edeairin176fl-i296.. {13 si Z+ Augustl io Arhivele din Viena.' Sub impEratul Iosif al II sunt configcate din nou pentru stat ceddndu. 45 cr. - din Sibiu dat in procdiul cu Sirbii in i cilugirilor din l??5 I Szenkldray..P' I de cilitorie: Das Kloster des Calugeren an den Weeg nach Arad ist angenehm situirt.se iardgi mindstirii in 1782 cu preful de g009 fl.l In t784 addpostea 10 cdlugiri dintre cari 3 'erau Romdni ardeleni. Cluj. fiind silit in urma unui proces si restitue icoana cilugirilor dela Bezdin. [oanichie 2 Dio rispunsul Mitropoliei {.^skill.-. primind diploma de confirmare a lor. in 28 Iunie 1ffia din mijlocul acestor cilugiri valorogi dela Bezdin pe: vicarul Simion Popovici [vorbea 5 limbi.1 -201- . caracter sobrul pentru episcopia de Arad $i pe arhimandritul Iustin Ioanovici pentru episcopia de Buda. 1935. Incd in 1740 cilugirii dela mindstirea Vincia din Serbia se refugiari la Bezdin. 3 din Torontal. Ghenadie Luchici. fusese arhimandrit la ministirea Bezdinului in 1829. aducdnd cu ei tot felul de obiecte bisericegti: odoare de aur gi argint. 413. Mitropolitul $tefan Stratimirovici recomandi. 41. Vezi descrier-ea minigtirii Bszdin 9i C. [saia Ranisavlgvlg! Nicolae Dimitrievici. Vutcan ii On. dela Maria Terezia.srpskimanastitiuBanatu. -202 - . 2 Veselinovici. nat. Vacanlele lrlitropoliei orlodoxe din ]9_OZ. p. p.Seculici era in Sibiu. 1 din jud. Nectarie Petrovici.l907. A szerb monostoregyhdzak. la intervenfia patriarhului Arsenie din Carlovif. so einmahl durchgegangen. Vichentie Novalici. Bey ihm ist der parthenius eingspert.' r't"'\F' Ltd'' . p. 72-73. iv Ditmagyarorszej t6rtdnet6b6t. studiase filosofie.' Nestor loanovici din Fdgirag.. -1 Adeat in ueacul al r Szentkl{ry.. Teofilact llievici. c5rfi gi icoane ficitoare de minuni. Timig. Dionisie Stefanqvici. 19j/.

ierodiaconii: Victor Vitonurovici.tlrrngur"u Turcilor din Banat cei trei cdlugdri s'au intorls din Sirmiu.Dindaniilelocuitorilordin au clidit din Iui li ut" altor credinciogi cdlugdriifel cd-a putut nou ministirea 9i biserica ei in aqa Vecini cu hramul Fecioara Maria. 121. c.. Teodosie Marcovici gi Petroniu lva- oa"i*petotBanatul. o. care a pistorit ca mitropolit 9i in in L225 Jara-Romdneasci pe la 1507. Iosif Gavrilovu egumen gi ieromonahii: Gavril Perisici. adunind milostenii apuce de importante.A clidit'o Mesici. Varlaam Maximovici. r Ciuhandu. Adeseori s'au adipostit in satul Cusici hofi de drumul mare. h 777t avea numai acegti 3 cilugiri: Paisie' Andreievici. impreuni cu ieromonahul Moise un cilugir it"t*o"ici dela Crugedol. o. ?65-66 $ematismul din Buda. neobosit 9i bun predicator' care a 0 '... c.r.. nn. Acesta era str5' entuziast. Adattdr etc. ln !7N Cusici. 2 Zeremski.t"n. avea mdndstirea 9i biserica au fost restaurate de Nicolici Vulin .' La impirfirea bisericeascd din 1B&l intre Romdni gi Sdrbi.egedinla episcopiior sArbi din Vdrqef' odoare]. 46 n' 4. Isidor Spadici."nol landar din Atos agezat in Banat'' 'A fost uneori Intre arrii 9i . Nicodim Mio- Mdndstirea restaurat-o la finea veacului al XVJea de: despotul Ioan Brancovici 9i in deosebi fratele siu vlidica Maxim. o. pe care au ars'o putdnd sd se iar o parte din qilugdri a decapi-tat'o' din 6"iosout" numai trei' cari au trecut "L". Maxim Slavui vicar. p. incit in 1720 era . in 1694.' in LTIT gi averea confiscati de stat.Dupi . cu hramul sf' Ioan au Arsenie Bogdan dela mdndstirea Hi' "g. c. cari in acest timp au covici. o. pus st6fost arsd de Turci. Nestor' Covatsevici gi Stefan Mihalovici protodiacon. 2 3 195.'' lairt novici. o. -201- -An5* . p. ca regedinfi at episcopului din Vdr$ef'' ni' k. ptio a -"ete*i"il" lbid. 3 lbid. Stefan Gubarevaf.gata si se mdnistirii 9i bisericii din Mesici' la care "u. 9.' In 1846-7 erau urmitorii cdlugiri: Samuil Maschirevici arhimandrit. predi averea diecezei Arad noului ales episcorr Gherasim Rat. mdnistirea Bezdinului rimdne acestor din urmd sub jurisdicfiunea episcopiei din Timigoaraministirea Zlafita. "ai"gi*f lM7. p.o*p"re in *anlrfirea Crusedol din Sirmiul Croafiei. care ca delegat al episcopului-administrator' de Virgef.ledi""u interventia dat gi erariul. care atdcau 9i iefuiau diferifi cildtori prin acele finuturi. p..' In 1835 era arhimandrit la Bezdin Platon Atanafcovici. guvern-atorului necesare'' In 1743 Rusia' de unde se in- { Zeremski. Iemnele 9i Moise merge in r szentkl{ray. Z r"rui. Prin inalt ordin mindstirea a fost desfiinfati 5 tot sudul Banaiului sdrbesc. Irineu Began. lrr"u 1716 Turcii din iurul Vdrgefului furios_i aunou' din vilit asupra mdnistirii. 9i Baroti.$TEFAN METE$ MANASTIRILE DIN BANAT gi protopopul din $iria gi profesorul Gheorghe Grigore Chirilovici. c. s Szenlkldray. a 1552-54 mdnistirea cu tot avutul ei [acte.obercnezul" din Cusici.. b7-58. Arsenie Petrovici. c. 3.

etc. Birda. I La Mesici a stat . p. 46-51. ininistirea a irebuit evacuati gi cdlugErii s'au agezat in alte Fdrfi. ci ctiiorul mindstirii a fost despotul s6rbesc I Szeulhldran A szerb monostoregyhdza:k. ieromonahii Cristofor Stancovici 9i Ambrosie Iancovici gi diaconii: Gherasim Scriitor gi Gedeon Mladenovici. vicar Gedeon Jivanovici. 3 $ematismul din Buda. ""_Desfiinfindu-se in 1777 ministiriL aio genruc gi Sflngeorgi4 cdlugdrii din ele cu tot avutul lor a Din riispunsul mobil au fost agezafi in mindstirea Mesici. r Mi[eker. Arsenie Ioanovici Sacabent [1829-521" Metode Milancovici protosincel.$TEFAN METES lL\\ASTIRILE DIN BANA'I toarce cu daruri foarte bogate [i5gaoe. Moise Vasilievici [1788-961. z Pe larg la Szentkliray.carag'severinl.riui u fori paratd. 313-t{. i" iZgS. 4g. Antoniu Naco arhimandrit [1853-601' pe urmi episcop la Timigoara 9i Metodiu Milancovici 1860 incoace].-i qi-po_ doabele interne necesare. in 21 Iunie 1816. o. Ivindu-se in 1ZBB risboiu intre Turci gi Iosif al ll-lea. Vulcan 9i Gh. incAt putu sf. Mitr. cf. Ral. pe urmd a trecut la stat.In tB46-7 avea cilugirii de mai ios: arhimandrit Arsenie Ioanovici. licag pe partea stdngd a aceluiag rdu din circumscripfia timigana Detta. c. a suferit mari pagube din cauza unei furtuni extraordinare deslinfuite asupra satului. odoare" qgliidiil. In 1zB4 sunt 6 din satele rom6. din acest sat e unul de 20. legti bindfene. care pe urmi. ardelene gi fara RomAneasce: fliu' Curtea. licag. ani Atanasie Popovici sfinfit in fara Romaneasca.. dan.. Ciuhandu.p. -Mdndstirea a rAului Berzava. W'erschetz. In 1298 prin ajutorul sacabent Iovanovici Moise ministirea"pir"op. 3G.. 50. P' 191' -l -206- -lt I _NI- I I I I . Siligte. parieni etc. Sdngeoryiu..ln arigti' diaconul Stefau Berceanu 4 zile din ordinul episcopului. cirfi. bani gata. altul tot de aici din satul Bania. 10 cr. Geschichte der kiin. ca aliat al Ru$ilor.' [dela . La sfdrgitul risboiului intorcdndo-"" u.se gi un turn nou lAngi biserica. Episcopii S. r "faSatul Mesici in 1738 aparfinea ministirii.iril. Vicenfiu Lustina [1796-18071. ficAndu. In 1768 avea I cilugiri:2 din satele Cacova gi Co* morigte fiud. mai dd un act de danie prin care asigurd mdndstirii Mesici pe fiecare an 300 de ruble din vistieria statului rusesc. pe ldngd milostenia trimisd. p.o piatri cu inscripfie. Episcopul Ioan Georgevici din VArgef. Cu prileiul dirimirii unei clidiri apartinitoare acestui sf. jefuitn de toate ruo""il" 9i mai prefioase. 1 din Pauligul timigan. Sinesie Radivoevici tl807-291. Insagi farevna Elisabeta Petrovna. ca administrator [1852-53J. Dim numele unor egumeni ai mdnistirii: Moise Stefanovici [dela tT?P.l Silvestru Radivoievici [dela 1755J. Atad' 1S5. termine cli?i"ea.' e pe partea dreapti 4. iar comuna la o depirtare oarecare de sf. gdsit ministirea intro sifuafie deplorabili. din Sibiu.. trebuind si gi-l rescumpere mdndstirea in 77Bz cu toate pimdnturile pentru suma de 6?91 fl. 1 macedonean. care ne spune. s'a gdsit de Sdrbi in G1763.. degte_ locuinfele largi pentru cilugiri. fiiirt"at p. Isaia Dimitrevici [178-nli Ioan Fdldvflrv 11777-ffi cu 7 cdlug. unde se di 9i bibliografia gi istoria satului.

Peopaginiaacesteicirfisepoateceti: s'au . In 20 Iunie diima de r*i patAi cilugirii. fdri s6'i putem preciza numele' In biblioteca ministirii se pdstrezd in manuscris o carte de rugdciuni.Aceastanucores. -au turcepti peste Banat' pus stdpdnire pe o pidure de de aici "ufuga"ii lAngi sat. a eclesiarhului silvestru \roiotu gi-a'celorlal{icdtugiriinmindstireaSingeorgiucu hru*.nigte hoti' cf' Staatsrath Archiu' P' S' tllittopolit Nicolae Pelednai la Mdndstitea Silmbdta de sus: I' botezAnd Pe credinciogi' -208- .aclddit. MSnastirea.p. nu ar o r s z 6 g x vtI I s z.35cr'. un Molitvenic in limba slavond. iood" adevirului istoric.Acest" rugdciuni cdtri sf' Maica Domnului in anut 7t3L t16231 cu osteneala 9i buni' "cris egumenului Leontin. ^ ^ b.fdris5'lfisupuslicitatiei'n f6zentkt6ray. ceeace a indemnat pe dregdtorul tezau1753 riat"ului din ciacova si protesteze. 11t5. uiab t6tt6net6b6l.oinl4BT.hagyarorsz^g sri... care primise intinse mogii dela regeleMatiaggi.tui. ministirea fiind cldditi de ultol. Imparatul pretul satul Sdngeorgiu.4l3 de. no. ci nu voesc si dea micinat dela moara lor.. avere erarialS' cu cere moara.. A szerb monostoregyhdzak' p' 41' : 3:::-tt:Tr:. prin patriarhul din Carlovit. 6.rl martirului Sf. impdratul Iosif s5'i restitue averile pe care Pelerinai Ia Milndstirea Silmbdta de sus: Popotut crcdincios asistAnd Ia sf' Liturghie' ""J"uta de3986fl. ln l?81 ministirea e jeluiti Vieua.'i. anul 1651"' Alte informafiuni ne lipsesc despre mindstire In 1745 in epoca dominafiei. r Szentklaray.Meteg: Mindstirile $TEFAN METE$ Ioan Brancovici. td rtd net Eh e z. care cuprinde diferite rugiciuni adresate Maicii Do*n.Gheorghe"'' Tot pe aceea$ pagind o insemnare mai tArzie spune: "Sd gtie tofi oe'uc"rt Molitvenic e proprietatea egumenului Iosif ..dela ministirea Sdngeorgiu. 9i dregitorul le inchide deta ii le-a avut din cele mai vechi timpuri. o u.

.. gtefan 1686-9g. intre anii 1618-1g91. Samuil Masirevici arhimandrit 1834-39.::. o. in general. partenie Strafimirovici 7746-L7SA. p. iar celelati" pentru cdlugiri. q3_44. __^.' In 1777 primegte 324 jugire de pimAnt dela Odoare l Szenlkldray.perefii chiliilor. de episcopul de atunci din Timigoara Vidac -"nnii Ioanovici vicenfiu'cu 4000 fr. Dim mai jos lista egumenilor gi a cilugdrilor {ela Singeorgiu.. din 1zrrg. Ada€lgv"lci gr[lma4drit . .. Arsen Ilici 1ZS1_S4. A szerb monostoregyhdzak. Sava Danilovici l77S_79. etc. petru Ranislavevici 1790-92.. in 1266.Spiridon arhimandrit LZS4-GJ.Lg. cdteva icoane. Egumeni: Leontin 1G13-1632. a cdror nume se ingiri pe tablele fixate in .gu avut raporturi dese bisericegti cu I Romdnii binifeni gi ardeleni. Grigorie Chirilovici 188948. Pavel Chenghelaf 1803-34. c.uinfa egumenului de S camere e fdcufa in !764. caJi unii 'dintre ei au ajuns episcopi in biserica ortodoxi romAneascd.partogului.gtini. p. Pahomi e !725-J9. c i. panteu 1@g_ 7724. s Szeatkldray. Iosif 1633_53. . o. prin dania mai multor cre_ . 2 Zeremski li oddjdii vechi nu se gisesc in mdnistire. Necfar Eedlarovici 7784-87. 1795.MANASTIRILE DIN BANAT 3 :] I l I I I 'erariu pentru mindstirea secularizatd a.. iar alfii au candidat la acest post inalt. Gherman Ivanovici 1876-82 9i Calonim Georgevici 1883-91. 1729-83 . $tefan Mihailovici 1849-ZS. Augustin petrovici 17g3_1g02.. {5-116.o# ...--. impodobesc biserica.ficute cu cheltuiala unor credinciogi saibi. gbellesrq. Neofit 1654-85. 2(Xt : r{ . pavel tZ4O-45.. Simion Zakici l7g7-Bg. Simion Matievici 1763-Z5.

' Ciuhandu Gh. Ioan Jivanovici gi Chiril Jivkovici. Ioanifiu Nedelcovici gi Teodosie Canici. luminare cea trebuincioasi gi izbivire de nebunii 9i de credinfe degarte prin Preacinstitul inalt invifat Pavel Chenghelaf. z Bianu. Ilie Vuicici. Sfa/urile a inlelegedi cei sdndtoase [tipdriti in Buda 1802]: . 45.2ll. cdlugirit cu gAndul de a fi episcop la Arad.romineascd a cdrfii lui Dositeiu Obradovici. in 1835: Theon Buturanovici. arhimandrit la Hodog-Bodrog cu gospoddrie slab6.Hodop.Dumnezeu bine a voit a trimite noud. Ioanifiu Milcovici. de preotul Ioan Teodorovici din Pesta. Partenie loanovici. Un altul care voia s6-i ocupe locul a fost invifatul arhimandrit 1 ce cuvinte elogioase scrie. Didim Popovici gi Ambrosie Ivanovici. mai vdrtos inci preotimei noastre.Dimitrie fichindeal. in 1793:: Daniel Dimitrievici vicar. gtia 6 limbi. Bibliografia romAneascd ueche lt. in 1799 cu doi mai Fig. Teofan Bogdanovici. p.' Fostul protopop din $iria Gheorghe-Grigorie Chirilovici. David Arsenievici. filosofia gi dreptul la Petrograd gi Halle.$TEFAN METE$ :___--_vry4gg!L!'i!4ry_ Pavel Chenghelatz. lglO 437. Bucuregti. arhimaudritul mdnistirii Sdngeorgiu gi doctor de sfdnta teologie in rezidenfia episcopeasci a TimigoareiAcesta din destul vrednic de laudi bdrbat din dumnezeiasci gridind au cules florile. putrni ca in 1793. Iati Szenthl{ray. o. Porfirie Petrovici. Dionisie Popovici.' Dintre cilugiri cunoagtem la ITII: Teodosie gi Ioanichie Maximovici. bdnuit de legdturi cu unifii gi indeosebi cu 1935. in prefafa dela traducerea. s3. iari noui spre bund mirosire a faptelor bune gi spre luminarea minfii printrd noi sd sddegte gi ni le impirtigegte". in 2 Iunie 180a despre acest Chenghelaf egumenul dela Singeorgiu. acele pe care prorocii gi apostolii. tradusi in romAnegte gi tipiriti la Buda in 1824. gi cei mai sldvifi ai tuturor noroadelor invdfEtori cu infelepciunea Ior le-au sedit. Mdndstirea Singeorgiu.. Leontin Rachici. plus ierodiaconul Ioasaf Radici.. p. p 195. Arad. Episcopii Samuil Vulcan gi Gherasim Ral. -210- . care studiase teologia. Metodiu Vidacovici. c. Iosif Scubici. care a pestorit biserica Romdnilor intre anii 17&)-96. Gheorghe Crestici. condusese ca vicar eparhia Timigoarei gi a scris o istorie universalS.s Dintre acegti cilugiri dela Sdngeorgiu a'fost episcopul Ardealului Gherasim Adamovici. - 14' .

dela mitropolitul sffrb Stefan Stancovici. care tot lorle.in veci nu s'a mai intors" spune tradifia poporului. Panten loanovici. . la care poporul din jur . c.rbial 9i Mihail Vuianovici [venit in 1766 din mindstirea Dracia din Serbial. p. spre inchinare gi rugdciune. ci avea un teren destul de intins. 19lO p.__v_Ary5*!3'Tillg { ji episcopul unit dela Orade Samuil Vulcan. ca si aibd unde-gi cregte cdlugdri rom6ni in vederea ocupirii scaunelor episcope$ti.Velea. Antistele ministirii Mesici era pflni la reducerea ministirilor igumen. Butinu. p. p. de unde . r Cf. 9. Sredigtea micd [6ng5 VArgef. Temporal se addpostise aici egumenul Nicodim al mdndstirii Troifa din Herfegovina gi diaconul siu Alexiu Savici' Regina Maria Terezia. 1. Mihail gi Gavriil. IntAiadati au cerut-o in scris ne ldngd alte doui in 20 Septemvrie [3 OctomvrieJ 1838. r Vezi la urmi procesul ministirilor diu Binat.9..' Adeseori gi-au exprimat Rominii dorinfa de a stdpini efectiv gi aceastd ministire luatd de Sdrbi.Dupi $ematismul citat din Buda. Tincu-Vele4 Istoila z Szenthl{rat o.' 5. lz pelitori ai episcopiei transiluane vacante dela 1796 - 18t0. t Lupag. preofii romdni din eparhia Timigoarei. - t I 3 Tincu. care preotul locului de Bragov. s acum t1S65l Vichentie Neagoe l'a dat spre cetire vicarului mindstirii dela Mesici [in vecinitate] Gerasim Scrietoriu. o.a rimas din slibiciunea conducitorilor Rominiei mari. cdnd s'a cdgtigat prin proces mdnistirea aceasta dela Sdrbi. s'au redus gi aga li s'a stins 9i cea mai din urmd scdnteie de viatd".nistirile dela Viradia.' In 1846-7 adipostea cdlugirii acegtia: Grigorie Chirilovici arhimandrit gi ieromonahii: Theon Bogasavlevici. de unde apoi murind acesta in pripi nu la mai cipitat.' Dorinfa de mai sus a$a de legitimi n'a fost satisficuti nici dupd 1916. in !777. ci mindstirea aceasta e mai veche de 600 pl ani. p 187. 56 bisericeascd etc.Tradifia ne spune ci aici in acest sat romdnesc a fost o mindstire veche cu hramul Arh. c. David Arsenievici vicar. 178 . azi in Jugoslavia|. cari toate fiind romdnegti 9i devenind in mdni vitrege s'au adus in starea de a trage de moarte. desfiinteazi 9i aceasti mindstire. c. ci i-au fost soate de aceeagi anime [vechimel mf.$TEFAN METE$ :..ba gi din Iocuri mai indepirtate mai vdrtos in cazuri de boale grele mergea la biserica satului cu evlavie. 1774 de impiratul Iosif al ll'lea incuviinfati. Arseniu Prodanovici. Despre aceastd ministire este rnr document interesant. e trecut la mindstirea Singeorgiu.' . In acel document sta. - 2r3 . iari de aici inainte s'a ordinat si fie ar' himandrit'.' 25-n. pdnd ce prin o propunere a sino<iului s6rbesc din an. - 2t?.. 121. reducerea mdnistirilor Semlac ai Sredigtea micd pimdntele acestora le'a luat camera regeasce gi pentru ele s'a ordinat si tragi ministirea Mesici in tot anul cdte 400 mete de grAu 9i 200 de pipugoiu din grdnarul cameral. o. . in 1839..360-65. Partogu $r c. Ambrosiu Ioanovici gi Izrail Zorlenfan.' In L77L avea 2 cilugiri: Isaia Dimitrievici locfiitor de egumen [a venit in 1747 din mdnistirea Vracevnifa din Se.. a Ciuhandu.

o. . c. Diaconul toga pdni la zidirea bisericii in Sredigtea 1 mare pl stirea 6.t i MANASTIRILE DIN BANAT Tincu-Velea reproduce gi o alti parte din spusele bitrdnilor fruntagi binifeni despre gcoala ministirii din Sredigte: .. scrierea gi socoata. prin cucerirea Banatului de Turci licagul ruindndu'se' s a cufundat in siricie 9i pdrisire' Dupd alungarea Turcilor la inceputul veacului al XV[l-lea biserica s'a restaurat. numiti a $emliugului sau 'Ministirea Sirica". apoi pi zugrav foarte dibaciu gi de dupi mdestria aceasta 9i metodut didactic igi ficuse bun renume in tot Banatul. iatn de ei se lie 9i un monument de artd' Spre acest scop ang aieazd pe cei mai de seami zugravi . executa serviciul dumnezeiesc in min6romdneasci din Sredi$tea mici romane$te"'l pe $emlacul'mic. iomAn din Timigoara. cari in 1730 termini zugrivirea intregei biserici in stil bizantin' Dl I' Miloia' care a .utut pictura 9i trecutul mdnistirii $emliug'-zice despre arta sa: 'Considerdnd expresiunea inalti a comoarei de arti ingrimaditi in aceasti biserica. Tofi patru acegti zugrafi in urmarea mandatului episcopesc au avut a insemna numele sfinfilor gi alte inscripfiuni prin bisericile romAnegti numai slauonegte. care pdnd la venirea Sdrbitor nu se afli cum va fi fost numitd. ldngd Vdrgef. are 15 mJtrngime. 9i fiul sdu tot Andreiu' apoi Iovan gi Chiriac. picturi. care a avut mai de mult un rost de seam5' pe care incercdm. unde eI in an.1. Tincu. Fapta aceasta p6nd aici [a Romdni neindatinati l?l a dat ocaziunea de a cugeta unii oameni. celirea. izolatd 9i pdrisitd sti -t6- oetti"" veche.trnu*" $emliug sub impdrdlia lui Carol al lV'lea sub preasfinfitul igumen Simion ctitor Giuricico iuru*"ici gi fii sii Nicola 9i Jivan cu ai sii 1730"' Darniculgibogatulctitorvoiacabisericarestau. ttebuiegte consideratd ca 1 sa L'ancien a setbe. Din gcoala lui au egit iari buni cirturari gi zugrafi feciorul siu G. Paris. cumci cei dintdi zugrafi cauti sd fi fost rugi.de atunci: Andrliu. directorul nuzeului bindfean din Timigoara' Biserica ministirii u-dg*=gfg1lr din veacul al XV-XVI'lea.S'a inoit 9i s'a zugrivii sfintul locaq o.Velea. Acest vitav al comunei era gi cdrturar bun. Et a propus in gcoali ne ldngi mai multe gtiinfe gi miiestria zugrafiei. Inafari de acest sat' o {5rmul pdriului Lunca. 123G. ca diacon venind din Romdnia din ministirea Tismana s'au agezat cu 50 familii romAnegti gi a fundat aici o comuni romAneasc5. si'l l5murim pe baza gtirilor des' coperite gi puse in lumini de dl I. preofi gi alfi cirturari pentru a invifa religiunea. B m' ldfime 9i 5 inilfime.. Ei ci bisericile rom6negti cu atari inscripfiuni ar fi ridicate cu banii dela Rugi ori dela Sdrbi. dovedindu-se aici activitatea unei gcoale de punct Ivldndstirea Sdrac6. cum spune inscripfia: ce se -.$coalele de ne lAngi mindstiri erau publice gi mai erau inci gi gcoale private casnice pre la protopopi. Miloia. Atare gcoali casnicd a finut gi oarecare Vasilie Diaconu Loga in satul numit astdzi de S6rbi Sredigtea-mare [:micdJ. Aceasta o susline $i cunoscutul invilat frances G.1 $TEFAN METE$ 1 . Miltet ln cartea 1919.u". p 20t-204 -2t4_ -2r5- I . un g1n setauJRaicu gi oarecare Petrufiu.igig.

Ministirea $emliug cu hramul . D€ care apoi a agezat o. Fig.. mare pe acele timpuril. O chilie in care sunt untru lui se gdsegte la sud: Inventarul din l7l1 ereprodusde Gruici Radoslav glasnik. care evident a lovit $i pe cele din Banat. : Gheorghe Brancovici gi sofia sa Anghelina din mindstirea $emliug cu hramul Adormirea Preasfintei Niscdtoare de Dumnezeu. Stipdnirea pela 1768 sub.. nici pe Vlasici din Surduc. In veacul al XV[I-lea a fost o epoci de cumpliti suprimare a mdnistirilor ortodoxe din partea stdpd-. o bucificd din de' getul Miriei Magdalena. ci numai acelea vor putea viefui mai departe. dAndu-ne informafiuni foarte aminunfite gi.. Iati situafia din 1771 descrisd in modul urmdtor.1738. 9C-101. Ctitorii gi ceice au purtat grija ministirii au fost despofii sdrbi. in mdnistirea Crugedol. Aceasta se face in lTTl gi apoi in 1775.. cari vor dovedi ci au venit anual 4m0 fl. Curtea impiriteascd spre acest scop cere un tablou al futuror ministirilor. iar inld1. pretextul pirintegti". o bucSlici din capul mucenicului Artemon. tvlindstirea din $emlacul mic' Se gdsesc in mindstire moagtele urmitoare: 1. diruegte acestei ministiri 12 fl.$TEFAN METF$ MANASTIRILE DIN BANAT de plecare pentru studierea desuoltdrii artei bdndfene dupd alungarea Turcilor. Gardul ministirii este de cirdmidi. gcoali firi de care. ca fiind prea multe "grijii mdnistiri ele sufir gi deci se decide reducerea gi contopirea lor pentru a putea trii mai bine gi mai linigtit S'a dat un ordin in care se preciseazi. importante relativ la situafia tuturor mindstirilor din Banat in acel timp. iar cele cari au mai pufin se vor contopi 2-3 in una singuri. 3. 9. Fehr. insd toate au ars sau s'au pierdut Aici nu se gdsegte nimic.sfinfilor despoti sdrbegti.Prezentarea in biserici a Maicii Domnului' este ziditi din material bun cu temelia de piatri avdnd bolti de cdrd' mid6. numirul cilugirilor. p. dar nu aga de nemilos ca pe cele romdnegti din Ardeal. Ministirea a avut matricold gi alte scrisori aga ca gi celelalte mindstiri. nirii catolice austriace. nici pe alfi megteri cari lasi operele lor in a doua jumitate a secolului XVil-lea*Episcopul Maxim Nestorovici. icoana clitorilor. prin zugravul Nicolae Negcov. bu' cSfica din mucenicul Areta. 2. nu vom putea explica nici pe Nedelcu. vol. V. indicAndu-se starea lor materiali gi. . [sumi foarte. In 1753 episcopul loan Georgevici copiaz5. r - in Bogoslovski -216- -2t7 - . in 2. 34.

fdnafe. Mdnistirea are imobile: 1.doud camere. crdnguri.5. 25 vite tinere de cimp. Pictura gi ctitorii mdndstirii din $emtacul ^ir' (l'iu"a) 4. cu ziduri de cirimidi gi pod de scdnduri.O podgorie la Sredigte de circa 5 sape. iar podul de scdnduri. Cilugdrilor din mindstire nu le plStesc dare. .35 zile sau coase de livadi gi 15 zile de pddurice. Proprietatea acestei ministiri se compune din pimdnt arabil. Trei podgorii pe teritorul ministirii.de lati.$TEFAN METES ITIAUASTInIIE DIN BANAT .7. avind acest sat pdmdnt.2. iar din jos de aceasta o pivnifd cu zid de piatrS. pentru varzd. o f6ntdnS. ci cei ce locuiesc pe teritoriul ministirii au L5 zile de pimdnt arabil. iar o zi la sdptimdni lucreazd pentru mdnistire. pentru fiini. mari de circa 30 sape. La laturea nordici a ministirii este trapeziria. 3. 10 cai de herghelie. sub un acoperig. de cdmpia in jurul mindstirii. avind o cameri din lemn. podgorie gi prunig.FdritAni ziditi din piatr5. . din lemn. Crami de vin 9i o crami de fuicd. . gi o alti cdmard mici ziditi din cir5mide.2. bucitdria. Pruni 4. toate acestea in liuntru zidului- - 2r8 - de zid un grajd 9i un gopron sub un acoperig. arabil pentru 32 de zile gi fAnafe pentru 32 coase.6. Pentru acest teritoriu locuitorii din Pdrneavoraf plitesc dare 9i decimd Maiestdfii Sale.Cimard dur5. Pe acest teritor este satul Pdrneavorat :[:$emlacul micl cu 15 case. 3 cai de tr5suri 9i 30 de stupi. 70 acoave de vin i[1 acov:S2 litril gi 5 acoave de rachiu de droldieIn vite: 8 boi de iug. . cdmari din zid de piatri qi pod de scdn- Afari Fig. Un hambar de griu. 3. pe teritorul ministirii care lucreazi cdnd plouiAvere mobil5 are: 60 mefi de griu de pe teritorul siu. o guri pentru griu. din lemn. pentru lucrarea viei 9i pentru f6'nafe. O moard de api '800 pe teritorul mindstirii. suma de L00 florini219 * . are doui camere. o guri pentru ovdz 9i un hambar pentru porumb. O chilie in formi de guc. . Mindstirea aceasta este datoare lui Nicolae luchici obercnez din districtul Vdrgefului din comuna Ferendia. In acest an mindstirea a avut un venit de 24 fladunat din danii. iar teritorul de lemne de foc Ai p5gune pentru 70 de zile. pe o distanf[ de trei sferturi de ceas gi tot atdt . s5. 60 mefi de porumb. toate acestea sub un acoperig.

eparhia Vdrgefului. N'are nici o culturi. . 1n4. Ingir aici cilugdrii ce se gdsesc acum in aceasti. 2. nici o culturd. m6nistire in 17fl5. Ioanichie Maximovici de origine sdrb niscut in Turcia. Niscut in Cdrpa in Valahia. Vorbegte gi :scrie sdrbegte gi romdnegte. cdnd la ministirea $emliug cei trei c5lugiri de mai sus nu erau: Ghenadie a fost transferal in 1. Culturi n'are de loc. p.N'are. August Lnt. administratorul. satul Fatin [:Vetini azi in JugoslavialS'a sfinfit preot la V6rgef. Linigtit gi bun. dieceza Aradului.3 pini la 7774 a fost paroh in Comorigte. niscut in Velaria in Valahia. Qela.laLTI3 s'a cilugirit. Ieromonah Ananie loanourci. Iou Popouicr. Iercmonah Atanasie Ciurouici. Nichifor Novacovici ieromonah de origine. Dela 1740 pAn6. Culturi n'are. Etate 68 ani. 5. Mihail Vuianouici. etate 68 ani.. Al doilea raport trimis la Viena e din 3 Oct_ LT75. Etate 58 ani. Ieromonah Dionisie Petrouici. are 44 ani. la t775 a fost ficut namesnic. depundnd jurimdntul inaintea Domnului Arhiepiscop $i Mitropolit. Dela 7744 La 1773 paroh in Foradig eparhia Virgefului.la mdndstirea Zlatifa. districtul VArgefului. E linigtit gi bun. 166_?. ridscut la Alimor iq Ardeal. de 35 ani.. comuna Gitaia. In Octomvrie |ZZS mdndstirea addpostea urmi_ r Ruvarac D. ingrijitorul grddinei pi al stupilor. E linigtit gi bun. de origine romdn. in Srpsfra Sloa 1902. fost preot in satul amintit 2 ani. Etate 56 ani. 6. tinigtit gi bun. namesnic. oragul Pecica gi de acolo a venit in Banat in districiul Virgefului. 3.stinita in Serbia. Ghenadie Marcovici. 4. satul Trgnovifa in Serbia.$TEFAN METE$ MANASTIRILE DIN BANAT mindstire: In aceasti mdnistire au fost cel mult B cdlugiri. de 13 ani este in aceastd mindstire.S'a cilugirit in Ln4" Culturi n'are. Dela 1770 p6n6 la tT73 a fost paroh gi protopop in Sicaci districtul gi eparhia Vdrgefului. Ioanichie la M* sici in B Febr. ndscut in Banat. ni:scut in Comorigte. 20 de ani. s'a cilugirit in 1773. Romdni.nL- . De acolo a venit Ia mdnistirea Graniciaraf rimdndnd 10 ani. . iar la 17?5 de egumen. Dela 174. s'a idlugirit in 1773.1Z1 pdni la !773 paroh in Snualbai eparhia V6rgefului. duhovnic pentru pAni -220- . vorbegte gi scrie rominegte. Dela 1752 pdnd la 1759 a fost paroh in Raibifa in Serbia. la 1774 paroh in V53. cdlugirindu-se. qqpbegte gi scrie sdrbegte gi romAnegte. In 17G3 . ieclesiar. acum sunt trei.s'a 'cdlug6rit. lTl4. Aici in chezaria a venit in 13 Decemvrie 7770. Linigtit gi bun. 2. torii 6 cilugdri:. Scrie gi vorbeqte rominegte. Ieromonah Rafail Stancouici econom. la tT14 a fost ridicat la rangul de n5mesnic [administratorl. s'a cdlug6rit la mdnistirea Vracevgnifa gi a fost acolo. v_o_4_begte gi scrie sdrbegte. niscut in Go. serb niscut lAngi Mureg. 17 Febr. iar Nichifor a murit in 1g. Etate 34 ani. a fost preot gi paroh in satul sus amintit 35 de ani. s'a cilugdrit in aceasti o1. egumen niscut la Bridiceani in Valahia.

. ldngd VArgef. niscut in Ciacova. Culturd n'are. atunci ca protopop" r 6r63. La L6 Iunie 1778 mdnistirea a fost desfiinfatd gi contopiti cu cea din Mesici. odoare. Aceasta'i tradifiunea auzTld' de pro' topopul Petru $utu. Vdrddia. a familiei Ostoici in stdp6nirea fostei averi a ministirii din r Zeremski Il. cum spune tradifiunea pestratd in scris din veacul al XIV pdnd la ocuparea Banatului de Turci pe la miilocul sec.a luat biserica gi chiliile. "P-e culmea Varadiei de cdtrSnord-ost sti o capel6. odijdii. Vorbegte gi scrie romdnegte.al XVI'lea' Ministirea azdcut sub ruinele sale dupi aceea 20. $emlacul mic. p.' Averea imobild a trecut la erariu care in lTBz o vinde pe un pref foarte mic unui funcfionar catolic al judetului Timig: Ioan Ostoici. Sredigtea micd.' Sat mare romdnesc aproape de 7..E DIN BANAT ridia. Deci erau aici 7 cdlugiri dintre cari 6 romdni cu egumen cu tot gi o gcoali mdnistireascd pe care o conduce dascilul Pahomie gramaticul. vorbegte gi scrie s6rbegte gi rom6negte. dascEl. Deciu [a.iluslralii a fost studiatipelarg deMiloia.. in Analele g. de unde-gi are originea familia Brediceanu" care a jucat un rol de seami in Banat pe urmi. $tie gramaticul.. o a sfintit cu hramul Adormirii Ndscdtoarei de Dumnezeu el insugi. Carlovif. iar cele urmdtoare sunt cele intdmplate in viata lui pdnd la moartea lui: . ProtesfuI egumenirlui dela Mesici Vicentiu Lusina n'a dat nici un rezultat la introducere. cu multe. venifi cu numeroase familii agezate in Banat Avem unul din satul oltean Bridiceani. spre a servi de bisericd pamhialS.0 ani rrAni la eliberarea Banatului de Turci' Epi- scopul de. dupi aceia la Bocga in eparhia VdrgeluluiS'a cdlugirit in 1774. auzind acesta dela preoli gi oameni bitrdni a ordinat desgroparea mdnesfirii. 1738 nu s'a putut indeplini pdni la 1754. au fost duse toate obiectele de cult.IV.' pdrisiti gi siracd. p. care sitenilor din Butin le. S'a cilugirit in 1?74..atunci spiridon stibitza. vezi 9i TincuBanalutui. unde gi-a lngropat familia sa. 1ff1-4. trecutul ministirii. spre a mai lirgi locul unde stau muierile gi celelalte sdpdnd oameni 9i scobind sub stinca de piatrd au aflat mai multe monete de argint cu inscripfiuni ale Imperafilor Adrian F171.Des' groparea zisei mindstiri s'a reinceput. Szentkl6ray. -24- -- . Liniqtit gi bun'. insd pentru resmirita cu Turcii in a.Totugi a mai pistrat 4 icoane. dar la nici un caz din vremea incregtinirii Romdnilor.. pictura 9i arhitectura ei.Mdndstirea gitindu'se in an. iar 2 mai mici in locuinli pentru preotul comunei. 1907. foarte veche. 2-4 fasc. c. Biserica gi construcfiile din jur au fost predate comunei vecine Butin. ce atunci pentru nescai impedecdminte nu s'a putut face".Timigoara. 7.$TEFAN MEIES MANASTIRII. !773. transform6ud 2 chilii qrai mari in gcoali. care a fost oarecdndva md' ndslire'. 223 82. o. 95 -114. ddrimAnd pe cele din urmi gi ficdnd un mausoleu in cea dint6iu. in Srps&i manastiri u Banatu. din 4 Octomvrie 1S03.. la care. lg3l no. A szetb monostoregyhdzak Ddlmagyarorszdgon' p' p i Cu utilizarea izvoarelor sirbegti. Monah Pahomie Mihailouici. icoane. 25Sl gi Claudiu 1268]. Unii sunt din Ardeal gi Oltenia.. Velea. Etate 2l ani.

in districtul Horomului ori dupi timpuri al lladiei"l. 1800. 'c rN pului Miclau dela Rdcdgdia gi altor Romdni evlaviogi iari s'au restaurat si s'a adus intr'insa un cEluqir din fara Romdneasc5" .In sirbdtori distinse evlaviosul popor cu preofimea in frunte se adund intru acest sfdnt gi lui pre[ios loc pentru implinirea cultului religios". o t v) a. la 1865. Vt t4 \ ar rB )(! a <G ir) &. Dupd moartea cilugirului minhstirea a rimas pirdsiti insi capela a fost reparati in 1836-39. dupi luarea Banatului dela Turci. u. a venit aici un cdlugir trimis de episcopul Iosif $acabent. € G (. Sava fiind dirimat5. ' Din Tincu-Velea N. Marcu Iorgovici Brancovanu gi Ioan Miucico Constantinovici. tG $ L $ s L v. p.' B. prin ajutorul protopo- L o G t o a. carele a triit mai mult din indurarea cregtinilor. q.. gi ci dupi sfin{irea ministirii la inceputul an. Istoriora bisericeascd politico-nafionale a Ro. Protopopul Petru $utu din secolul al XVIII-lea-spune dupi tradifiune. 179-183. Satul Vdradia a ajuns in stdpdnirea unui sArb Baici. Sibiu. Pldngerile poporului la episcop gi minister au rimas firi nici un rezultat. dupice din toate avutele mai inainte mogii mdndstirea aceasta numai 45 jugire de pimdnt a recdpitat". 1865. cd aceasth mindstire cu hramul Sf. relativ la aceasti ministire: . q) t4 L -224- .. dari iar s'a reparat gi s'a inzeminilot. care prin .ingeldciune" a tras gi mdnistirea in partea sa.. \J q.care a triit gi a servit acolo pdnd la anul 1738. R' (\t e o () o a. Zlatila [. Preotul N.Meteg: Ministirile $TEFAN METE$ asistdnd preofii locali: Iancu $utu Gruici. prin resmirifa de atunci iari s'a ruinat ministirea. Tincu Velea ne mai spune. Acestea le spune protopdpul Petru $utu.

. sfdnti 9i . Mihail 9i Gavril.Cartea aceasta e proprietatea Mitropolitului Iosif de Timigoara 1655".diacul care a trecut la Bragov 9i Alba'Iulia. 59. unde r fi"*Velea. A szerb monostoregyhdzak etc. o. !. Arh. intre anii 1577-80. ed.o Euanghelie slavoni tipiriti la 1562 9i pdstrati in mdnistirea Sdngeorgiu: . Samuil Adamovici vicar 9i ieromonahii: Platon Raiacici. 5 lorga. 1. p.' JUDETUL TORONTAL.. 18? n. Ioanichiu Ispirovici 9i Augustin Negrei.. ist. +i p 190. Octoihul gi Evanghelia. 't19301. 1€6 n.MANASTTRILE DIN BANAT :strat cu 4 sesiuni de pimdnt gi alte". Istoria bisericii romAneqti..ceti: . 6. Tn t77t avea 'dri cilugiri Mihail Miculovici gi Andrei Stoianovici. Octoihul diaconului Lofinl in An' Ac. t $ematismul din Buda.de carte bisericeascd slavond din 1529 se poate . Rom. 108. secf. Arhangheli Mihail gi Gavril". 135' n. A szerb manostotegyhdzak tdrtdneti emldkei Ddl' :tnagyarorszdgon. 1 438 9i n. p. I. p.' Acest Laurentiu e . { Szeutkl{ray. cdrfile: Laurenfiu Cernogoraf Psaltirea. qi Meteg. inlre satele -tsaziag gi Uipalank. -225+ r5 . lCl.stirea Zlatila era in iud' Timig. a Szentk{lray. Altd notiti mai tdrzie pe . 1. p.t. unde tipiregte in slavonegte.aceeag carte: . Academiei maghiare.' Pe un manuscris . XI. unde a triit c6tiva qi da ani gi apoi s'a intors la odihna vecinicd. Despre existenfa ei ne vorbeqte o notifi de pe .Care din bundvoie a pirisit vlddicia -mutat in ministirea Partog. Bulapesta. Mini.XVI cu hramul Sf.Aceasta carte. 53.' In 1846-7 gisim urmdtorii cilugiri: Nichifor Mandjulov egumen. circumscriplia Biserica albi. 1908' p. al XIV.Ministire veche din sec.dumnezeiasci Evanghelie a diruito ieromonahul Dl ministirii Partog inchinate Sf. Pafiog .

i. ed. viitorul episcop.o vre-un. p.. gi fiul sdu Stefan.Cartea e proprietatea minSstirii Hopovo. p.lsb.of din nou proprietatea mdnistirii Hopo"l.rzzr . iar egumenul acestei ministiri "tc. II. epii . care a fost sfinfit in M_oldova. daci acolo o ameninfi ceva o pu"i. p. Bucuregri.li'Ettimiu spre folosinfa bisericii din elfs*i-ilrLou. 1e..-tomdnegti.. fara RomAneasci.i din 1ZS au-o. apoi Vicenti" Siunciufo_ ministirea Partog in 16ss in vremea conducdtorului ieromonah Neofit.In 1TI7 erau in mdnistire .it r.. Pe un Mineiu slavon manuscris din 1S2g se noteazi: . pe care e o icoani zugrivitX in 17BZ de pictorul $tefan Bogoslovici.i Fr"""or" pericol. 61. conform celor de mai. 1 vici. Pe alt Mineiu mss.. pi pistoria gi peste homAnii din Croalia.'-Oo*oi Gavril e. romind. Iyldndstirea din pailog. gtiau " p.1V0 (- Ranislavlevici gi Avram Belici.. Daci acolo ar ameninfa. -rn. s Szentkliiran o. c. atunci si se dea inapoi mdndstirii Hoporro-. a Szentkldray.o Conform conscripfiei cea mai mare parte din cdlugirii de -"i.$TEFAN METE$ '. care o avem decopiatd. _ Se se iodrepte sus cele afirmate in carteamea..261.u. I.Cartea aceasta e proprietatea manestirii Hopovo.acegti 6 cilugdri: egumenul Pahomie Gruici. s'a dat in 163g in mdnire oroioooo"r.i.ia-r. 59*60. Istoria bis.i0. p. c.*arastirli Fartog. a"#1? in revisla aitiriri irtiii*i I.Una lungd ieremiada scrisd in biserica cea noui a ministirii. unde cilugirii respectivi in 2 Noemvrie 1778 se pldng _227- . _Lynu ui Moldovei. din 1623cetim: .f: H upovo e in Croatra qi avea de ctitori pe Vasile. dorm sfinfii".gio"t { Meteg. Sg.iSzentkliray. Iosif e in naosul bisericii. MANASTIRIIJ DIN BANAT grne din Transilvania gi nupai rominegte. Zfi_Z.. p. c. Fig.u i. conducdtorului ieromonah Gavril. o. guyd Miakici. Am dat ui""rt" .' Mormdirtul mitr. 36.crr. "e . a fost desfiinfatd. Istrate Dabija. o. foan Milicievici Vasiie foporri. - 2)_6 _ Tincu-Velea intregegte cele de mai sus: .

1. din Belgrad.REI SC/UNFi . azi in JugoslaviaJ. al XVIIIJea. s stoianovici... CilugXrii nu respectau ordinile stricte ale administrafiei austriace.STEFAN METE$ L&ENOA' + I Mtl R}POLIE s' nAttAS ftnE ci trebue si piriseasci vechea lor locuinfd gi si se striloceze: antistele lor [-conducitorull Petru Po' povici inderept in parohia sa din Soceni in protopopiatul Caransebegului. iar ei ceilalfi cdlugiri - I 6 i E PISCOPIE SI I-IANAS T RE EP$CAPE t"lANAS T|RE sou SC'/ //l' I t... In ziua de Pagti 1743 a fost prinsi in ministirea Voilovifa banda de hofi sirbi ai harambagei Andrea. 387. I. ^A. Cu toate acestea poporul o cerceta indeosebi la sirbdtori mari. i natpisi. 187. dela un cilugir dela Voilovita mai multe vase de vin pe care le ducea firi permisiune. Stati srpski zapisi lbid.ll+ni a*&tu parte in ministirea Sdngeorgiu. AdattLr etc.ga se configci. I Bar6ti. In vremea stipdnirii Turcilor mdnS- +/19/. c. 6cq..:lar ) .' .Dela reducerea mdndstirii Partop incoace pentru bunurile acesteia trage mindstirea Mesici in tot anul cAte 400 mefe de grdu dela dregdtoria camerali din Denta". deci la ris' cruce de trei firi cu administrafie deosebitd in sec. la sudest de Panciova. ci se ocupau gi cu contrabande.JUD i S|BIU SIBIU I z Tincu-Vele4 o. 369.' 'Jr 'r i a $t!' 5'b2la O T. p. Satul ei Starciova e agezat pe fdrmul stdng al Dundrii.206. in Noemvrie L740.' In secolut al XVIII a fost reficutd cdci o gdsim pe hdrtile militare din anii 1766 9i t779.-'-'. -228- . ed.gp - Cr stirea Sava din 1667 pe pagina unui Mineiu slavon.T[RNAVA MtcA' \i nrncciuc i AL JUD *:..n 1 a fost distrusi. p. In Martie 174ii prin forfi militari ministirea e in' chis5. se amintegte egumenul ei TURDA: t-'-:"" 7.6 drnto3t 1uf.. p 185.. 11.513. Acad. parte in Voilovita". Voilouifa [circumscripfia Panciova.' 2.

) l*rb'a .r.aast ( .:)ffi "'\. +rf-l ( JUD r**... .. . . i. . .:} r---.{--.rTy*.i.. .i -IARNAVA i \"*. 'kiltYo'*' '''... _^.".' / . JlD ALBil--j.*-JUD SALAJ ntr..t" 4 -.- .e.i"/ (..\- l \... . -TORONTAL I hnd.:.' t (....td 'i i L.i...'>'{"4 s**'m'. s*[ s.:niz-d*' i lARt i:...k &'.i .i'\.-.IETE5 6 L I'IANAS|RE sou SCI//I .-) .] / :At r ! ... TURDA: (t '\ THtu.. t-r JUD rt"u'.. tE lt JUD.ffi ."iJ:"n 2. qnns .i..ti* ruioe &di111p6a .JUT.. - a ORADFA -\!--rt . w4. W^E. !BY ??r-l:r {lw ry..-.r. o' \ &u ivn' -': at'srnrln -'ai' {:. "'.fl"- '.- \t..leil JUD ARAD ---'-if*l:''q. r'. tW. 31 *Li-:':::':..-'. ) *\ffi^. CL|J .---.r'.". .---i . slBlu .r'-.ti:: i.. ..':.st I. JUD. I +.r.6 ... I CENAD I.IANASTRE - l' E PI.SCOPIE sI T.-i... .41 .F i ba* i HINEDI.eqwr.-.'iYq"us .IANASTRE TPISCOPIE I 5TEFAN }. ' - --. \'..: .t" i 't*r"t"tffii.--fo* l. t r:*+" ase.i" :AUNE ( t.d4 \ ....*-t 6...i ft h---'''s.-"' .: i'--'-- (' - \ '' +try/.JUD.a IJUU. .RIN (l ti \'/ j$FS'rJi:tlijti.__ .-. a \.^-.:4'ri.#iffit (t-. rtnlloARA t rmt$-.i'$ci'.'5 r--"1 i \ @'.t l M ROPOLIE sI I'.-\ '-i^------::-:" r sroo"-'-----.Y#.1..='*ff' ao.:.Hrg'. BIHOR . ' 8..n* I 'kid JUD.h..e]'u r.^ r atu4i:i t't-ctx?.- ..

Szentkk{ray. c. Corneliu Mihailovici vicar.z ab 63-55.MANAST]RILE DIN BAI{AT Popovici. 2 r Zeremski. Gherman Istvanov. p. 1Jl. A szerb monostoregyhdzak elc $ematismut citat din Buda. Arhangheli: Teodosie cerneanschi egumen gi ieromonahii Moise Iancovici. -m . Teodor Marianovici gi Ioanifiu aceastd mdndstire cu hramul sf.- . Simon Petrovici. Gedeon Rasolici in 1846-7 sunt numai 4 cilugdri :in ' eclesiarh. apoi Iosif popovici. cf.' In t77L avea 6 cilugiri: Spiridon $tefanovici arhimandrit. o.

. M6n6srirea Hodog-gs6rog. __ Din mEn6slirile aflEloare pe terllorlul . din mofivul. care sd aporfini diecezei Aradului gi Sdngeorgiui. Zlalila gt Boztasul-dte_ cezei sdrbegtl a Vdrgefului. afiendu-"" p.n a cerut dera strbt patru.-ia anul 1g?5. ca m6n6sllrea u""u"tu n" {recutE sub jurisdicflunea episcopiei dtn TimigoEra. care numai pe cale poale fi rezolvatE. a inceput imediat lrararivele cu sirbii pentru impdrfirea fondurllor comune gi a mEn6stirilor. deci a fosl sArbeosci dintru incepuf. Romdnti au prlmil dln fondurlle comune de 250. Astfel am aJuns in proces cu represenlafiunea episcopalului noslru inainla16 Coroanel.PROCESUL PENIRU MANASI'IRTLE =. Aci il aglepta episcopul Procopiu loacicoaici al Aradului.n6slirea Hodog-Bodro9. care prln infelepciunea gi energia sa i-a dat filnld nou6. prin reinfiinlarea mi{ropoliei lor.se cu doud. Romdnii au srobilil. s'a rucrat muri cu iemeiu in aceste 9i gedinfe. Monarhului. Acela.cotp represenlotio grecooriental tomdn'.000 floreni.diecezet sdrbegli a Timisoril. penlruca 2a)- -231- . terttorii dte. dar Sdrbii nu au vott si deo nlci una. unde mersese.. reinfiinlarea mitroporiei greco-orrodoxe romdne din 'Dupd Transilvania gi Ungaria. chemat s6 srabileasci modalildlire realizdrtt unel impEcdri cu Sdrbii.-. penlrucE Coroana a declinat dela slne ameslecul "nestru in aceaslE cheslie delicalE. dup6 mulle .000 florenr. fruntagi din diecezele Arad gi Caransebeg.cu Rqm6ni. ae"t ete u'url. ba au recramar dera "onr""venfi: Romdnt 9t m6." sdrbilor. dar f6r6 rezulrar. li-a oferit. c6 din fondurile comune lor li s'ar compele jumdtate de milion floreni. cE gi aceea a fost inilin_ {atd de un sdrb. comunicdndu-i:se prin $oguna aeeasrE cerere a Romdnrlor. anume: mEnEstirile dln Hodog-Bodrog. Sdrbii au rEmas inri n'au dal nimica din mEndsriri. pentruca in frunrea unei deputafiuni numeroase 9i alese.--=-. Toale demersurile fEcule sub urmagii lul penlru a se ajunge Ia infelegere cu sdrbii in cheslla $ogano. pe euydnl. loale sub prezidenlia Arhiepiscopului 9i Milropolitului Andreiu baron de $aguna. (palrlarhul "din Garlovef ceruse la anul 1g54. noasrrE orrodoxE romdn6 pe calea procesualE. _ spunea palriarhul. Bezdln. dar parriarhul s6rbesc. A indrumat deci mitroporia iudecdtoreascf.noul lralalive. pentrucd sdrbii nu s'au ar6rat aplecali s6 lege i_nyqiEli. din putere preainarrd. s6 mullumeascd Malesl6fii Sale. a r6mas ins6 sub Jurlsdlcflunea ae Arept u episcopiel ar6done. penlru grafia preainaltE. cu care s. marele Arhiepiscop gi Mitrop olil Andreiu baron de $aguna. manifestatd fal6 de credinclogii bisericii orlo_ doxe romdne din Transilvania gi Ungaria. iar celelalte sE rimdnd ca pdnd aci' mEndsliri comune. numai o sutd mii froreni.000 . cE m'n'slirile au fost inflinfate loale de Sdrbl. Pe temeiul socorelilor aflEtoare la parriarhia sirbeascd din carlovef.cezel Aradului. "f ca man6_ stire sdrbeascE. compele decdt suma de 45. in carlovef. DI{ BANAT PROCESUL PENI'RU I'IAiVNSTIRILE DIN BANAT. goguno a plecat deadreplul la Carlovef.BoJtguf. iir Mesici. aparrin6nd Bezdrnul 9i Voilovrfa . *a]nerttrilor.nu leromen {loreni. cdrora dup6 dreptale. mulfumindrr. In sfergit. Hoaog. Dela Viena.au declaraf mulfumlfi pe suma depltn 9l . in inlelegere cu ceilalfi episcopr gi cu membri delegafiulii congresuale sdrbegri. Corpul represenlaliv gl-a redus aluncl prelen_ slunea la 400.escontenloli. cu cari impreunE a formal apoi aga numllul . uu ryEmas lipsile de rezullal. deci proprietale romdneascE. Sdngeorgtu si Mesici. s6 rezorveze dup6 dreptatl mlnislirilor. din deosebild bunEvotnld fal6 de Rom6nl. dar guvernul i-a respins cererea ca neintemeiat6)' Moi r&rzru goguna 9r'a redus prerensiunile gi cu prrvire la mdn6sfirl. _ SENTINTA TABLEI REGESTI DIN BUDAPESTA. in privinla impdrftril fondurilor co_ mune gi a mdn6slirilor. care's6 aparlind diecezei caransebegului.Ungarlel gagana gi corpul represenraflv greco-oriental romf. sdrbrt ins6'n'au vort s6 dee mar mutt dec6t au promts la inceput. cu mai mulfi membri de nafionalrtare romdnE oi congresului nafionar sirbesc. Numeroase gedinfe a linut acesl corp represenlativ in cursul lunilor Februarie gi Marlie 1g65. gi n'a fost incununalE cu succes nlcl ca.

Cumc6 labla regeascd din Budapesta a pulul sd aducd o aslfel de senlinld favorabili milropoliei noaslre.ascull&nd vorbirile represenlanfilor pirlilor din liltgiu a adus urm6toarea - 2:32 - -ZffJ-. ca 9i ale Sdrbilor. Ioan I. orlodoxE. V g VI in 8 lulie 1914.-orlenlale din Mesici. dalele referlloare la infiinfarea mEndslirilor $i la chemorea gi menirea. referlloare la viafa cregtineascd din vremile' vedri ale poporului romdn din palrie. episcop gr.-orl. I6rd deosebire de nafionalitale.428. sdrbegti a Vdrgelului.-ort.in Caransebeg. sdrbesc din Timigoara. cari au pus la dis-' pozilta apir6rii intereselor milropoliei orlodoxe romdne loate datele istorice. esle a se atribui in parle acelor buni fii ai blsericii noaslre. Conslantin Hodzsy (Vll). slabilile in sume foarte insemnale.-ort. Stefan Maleseoici.799. cum gi in conlra episcopului gr. ArhiepiscoL> cezei gr. 9i alle dale aulentice. Emlt Vasllieoicl. (Vlll). . ca presidenl al consistorlului diecezei gr. in conlra arhlmandrilulul /sac Doseu. adus6 sub num6rul ll.-orienlale din Zlatila (lX). represental prin advocalul Dr.-orl. gi anume.). apoi la comunitatea bisericeascd a poporului romdn de aici cu alte neamuri de aceeag lege din palria comun6. Procesul s'a inceput inainle cu cdliva ani la tribunalul regesc din Budapesla. . Advocalul. Popp. represenlatd prln advocal Demelriu Mugiczky. (l-ll).21 Februarie. Budapesla gl aceasta a dat cdglig de ffiff'-ffiiiopoliei orlo* dore rom&ne gi a decretat tmpdrlireo aoerilor mdnllslire€ti. in conlra episcopului gr. 9t in conlra egumenului /osf Popooici dela mdn6stirea gn-orientali din Baziag (X). Stefon Maleseoici. rom6ne.-orl.-orl. Tribunalul a respinsacllunea milropoliei nooslre. sub numdrul 50. penlru m6n6slirile. superiorul mEndslirii Sdn-Georglu (Vl).768 9i de acfionalii de sub lll. ca aclionalori' represenlall prln advocalul Dr. respeclive. represenlal prin advoealul Dr. frumos 9i lemelnic' mo[val6. mltropollei noaslre a inatnlal insi apel la labla reg=easc6 din. ca president al consislorului die- s'a pus. sdrbesc din Vdrgef. represenlal inl6i prin advocalul Dr. Emil Babeg. Oaoilil Smeianooici.-orl.-orientale din Ungaria 9i a averilor mdndsliregti. e urm5loarea: In numele Maiestlllii Sale Regelui I Tabla regeasc6 dln Budapesla. representat prln advocalul Dr. episcop gr.-romdn rom6n in Arad 9i Nicoloe Popea. ludnd in esaminare irr gedinfele publice din 17. (lll). in conlra arhimandrilului Gaaritl Ananieo. in conlra protosincelului Vladtmir Dimitrieuicf. Senllnla lablel regegli din Budapesla. in conlra Palrlarhulul greco-orlenlal sdrbesc Lucian Bogdanooici. mai tdrziu prin Dr. penlru eslradarea ei gi penlru celelalle accesorli. dar aci am perdul procesul. cari au o avere de mai multe mllloane' de coroane. nSscut gi crescut in legea. orienlale sdrbegli. cari au fosl folosite cu pricepere gi' cu bun rezullat in proees gi au ficut iudec6toriei cu putinli s6 s6: pund la pronunfarea senlinlei pe punclul de vedere pe cars' 9i Milropolil gr. sub numErul 15. in contra senlinlei tribunalului regesc din Budapesla. Dr. (V). apoi din 24 9i 2? Marlie 19!6. representol prin advocalul Dr. in contra ieromonahului Stefan Nicolici. superlorul mdndstirii gr. lor. Milon Mandici. cane Eu fosl in ftecul aueri comune ole tuturor credinciogilor greco. penlru stabilirea p6rlii ce compete din ele milropoliei gr. condamn&ndu-o la purlarea chelluelilor de proces.l39lt914 in procesul mitropoliel noaslre contra mitropollei sdrbegti din Carlovel penlru impirfrea mdndslirilor. . deci ale Romdnilor. egumenul mdn6stirii greco-orientale din Bezdln. core ca judecdtorie delegalE a incheiat acesl proces ordinar prin senlinfa adusd in 20 Aprilie 1914. in urma apelului inarntal din parlea aclionalorllor in 6 lulie 1914. in conlra leromonohulul Sauo Vlahooici.-orl.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAtiAT PROCESUL PENTRU MANAST]RILE DIN BANAT Sdrbtl. Oeorge Letici. Milan Mandicl. in conlra luluror aceslor zeee aclionafi penlru imp6rlirea mdn6slirilor gr.-orienlale din Voilovifa. apoi prin adrocatul Dr. sub num6rul 49.orlentoli. Constantin Hadzsy.-romdn in Sibiu. procesul lnlentat de represenlanlii blsericli greco-orlodoxe romdne din Ungaria z loan Mefianu. 19 9i. egumenul mdn6slirii gr. 18.i in conlra delegaliunii congresului nalional al bisericii gr. sdrbegll din Timigoara. representantul m6ndslirii gr. (lV. ca judec6torie delegatd din parlea Co-roanei penlru a-pla'narea dlvergenlelor dinlre milropolia romdnd gi cea sdrb6.

Motioare : urmeezd. sdrbeascd din llngaria 5i ceo {r:ort.""Jj aceasta jurisdicliune dre-nt gi dispunerea "d asapfa aoerii "o se !.p"fi" .lzlunea delegafiunll litigru.. in lipsd ae tegiifmatte l-egal6." gi asupra chertuerilor de prooes. {:. $i fiindc6 aefionalorii nu au iovedit. pretensiune de drept cu prioiri la jurtsdicliori i"-ffit 9i la dispunerea asupta auerli. unde deci confrarern'area din m6n6srrre e de o srn'gur' nafionor*are.Milan Mandicl.-'prl" sdrbea. in cheslia imp'rfirii frocedurr urrerioare. legalE pentru desfacerea comunil6fii. ort. esle a se aplica gl la m6ndsliri.: llgcTur --. 9i resotvat prin labla regeascd in ziua de prin seniin.. Conslantin Hadzsy. Oui nu poole reclama. "o. sdrbegi Si cr..ast6zi. pinr din . se cere in prima linie ..igr"r"uf". c6 mltropolia gr.i imp'rfirti averii se decraralta ie-desp'rfire u un"l"'orr -"u -c_ere allela dinlre nafionalilEfi. "roguii""ii" g"L"s ilrr" ririi apelafiune si in 2000 coroane penlru advocalul Dr.orientole: Aezdli. c6 congresul gr.-or. ca iniiiiutiuni bisericegti comune ale bisertcii gr. Dr. jl rl I _235_ . prtnctpiul impErflrtl e esclus. fal6 de imOulernicltorii lor. ddndu-si aceasra invorrea ra-incepereu lint"ntarea) oro""si .--"urn"f mitropolia sr. romdnd din Unjaria.-"E nurut rndndstirea Hodog-Bodrog 9i cea aeta Sangeorgiu: cu privire la . Dar chlar daci ar exista amestec formal. Sdn_Oeorgiu.J'irf. iar in decrsiune s6 . c6 majortatea confrarerAclionalii ridicE I. rom6n are drept in procesele hrerarhice brsericegt. Demetrfu Uorl"rny g Dr. Jar drrecfta represeniativ proeesurut e chemard s6 0 dee deregafia congresurur greco-orrenral rom6n. tu pio""auru aerpeiiril u . Mestci.5S9ll9Oa. labla regeascE indrumd judecdtoria -Jrept instanl'.e fle tmptlrlitd tntre . acfion6loare nu poale reclama.sului. consranfin Hadzsv ""-"n-"1 c6re 5004-. dln moliv.acllunii. *ifr.a adusd sub numErul . care ii compele. DupE invoeala aceasta.t Milan Mandicl tap6l6 g0O0 Or. ort.-- pENTRU \. _234_ in prima linie excepfie in conlra . DupE aclionaltl ul.rr"ioerit mdndstirilor greco-. Demetrru Musiczkv 9i Dr. si u"u"t " care se reclami dela milropolia gr. nu exisr' amesrec. cu'considerare ra proeesur purlal de aceleagr p6rft penrru m6nEsrirea greco-orienrar6 HodogBodrog.oene.. Totodati labla regetscE stabtlegle pe seama advoeafilor Dr..airestelul formal.. din care Dr. delurisdicfiunii J"-ar"pt gi a dispunerei asupra averii amintite. pentru participare tu procesulul. zlafita gr Baziag. rin'nd cont de onorarur "riinaa d" 9i liuiirir" in j000 coroane pe seams advocaturui or. gt ftndc' carugrr' tuturor mdn6slirilor-din lillgiu. dupd incheierea eyenruaret venitd necesar'. respeclive penlru vorbtrrle rosr'e dup6 espunere.i_ -de-a 'eplscopul 9i Mitropolitur gr. nlcl penlru aceea. romani ain-Ungarla nu are indreptifirea acltona. decreleaz6. penlrucE invoeala alEluratd sub C). 9i cu scoa_ lerea din vigoare a dtsposrfiuntor rJer*oare ra chelruerrre de proces si la compelenfele advocafilor. la acfiune. Fiindcd acrionatorii nici nu afirmE.i. cu prlvire Ia loale mdndslirile.000 coroane' ins6. suma de 18. Deci ia m6n6sffii 9i se onu dinlre narional'Erire confraternrtllii se ias6 ""i"..-ii."^".mitropotia gr. ar fi hor6r6t vreodarE inlenlarea procesului penrru *enartirti" din in vigoare gi acuma dee. sub numErul Z9. Milan Mandici. romdne din lfngaria.tr* aci comunE gi sd-gi cear6 partea de avere. In urmare. ori deregafia congresuarE.. ortodoxt romdnd din'insario . f6r6 excepflune sunt de nallonalllale sirbeascd.celelalte mdn6sliri. ca dup6 ridicarea acesrei senrinfe ra purere de prima de sd decidd. u"a" -*e_ n[slirea e compusE din element" o*og"n"r ourlai de o naflonalitate. 7t'140119t4. ort. specifiloftl tn normele organi_ sdrii bisericegri cu prioire ra aoerea mrndstiriror tngirote..rANASrrRrLE DtN BANAT -:-J::::-+ { PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT Sentinld: Tabla regeascd modificE senlinfa forului prim. jrin analogle. estinzdndu-se gi asupra chesliei purt'rri cherruertror de aperaliune srabilind gi com9i petenfele pe cari re por prerinde advocalti p'rfrror r*pii"iJur" dela mandalarli lor.ort.. cd aclionalii sunt dotori i.numai faf6 de mandararri ror. ""fun"r*ca onorar 9i cherrureri. 'orl' romdn. voilooila. de unde Si pErlile conlrarel" un_coz nu pol ft ingreunale cu suma aceasta.

pe baza analoglei ar pulea fi aplicati 9i cu prlvlre la m6ndslirl.din rdspunsul lor. precunr 9i ca representanld generald a luluror credlnclogllor gl lnsliluliunilor de pe terilorul ei. cd acest alt drepf sou lucru inc6 s'a f6cut obiect de acfiune. Nu are temeiu nici a doua eseepfie. cere dreptul 'sau lucrul reclamal in intregime penlru sine prin sentinfE.considera esclusiv numai ca o molivare a cererii din acflune. trebue si premitem. fdrd proces. in numele cdreia aclionalorii ar pulea reclama: e afard de orice indoial6. face pendenlE desp6rfirea dela. tL Aclionafli alaci in a doua llnie cercul de compelenf6 al iudecdloriei delegale. deci 9i cu privire la mdn6stirile din lillgiu. ci numai despre aceea. ce compele arhiereilor. gl astfel. cd mllropolia greco-orienlal6 romdnd are pretensiune de drept asupra overilor m6n6sllrilor din liligiu. e vorba despre jurisdicliunea de . in privinfa proprieldlii asupra acestora acfionatorii deci nu pot pdgi cu acfiune. f6rd impulernlcire speciali. la aclul final de sub. care yrea s6-gi valoreze dreptul. M6nistirile din Croafia nu formeaz6 daci obiecte ale acestui proces. pe baza dreplulul propriu. de a pulea prelinde incorporarea pe cale procesualE.STIRILE DIN BANAT nitdlil ar fl decrelat desp6rlirea.tntrunire o mai mullor eparhii. cu averile lor. prin Iegllturll cononicd.numdrul 502211906lragerea in proces a mdndsllrllor din Croafia. ea deci nici prin analogie nu poate fi aplicati asupra m6n6slirllor. prin urmare e indreptdfitd a pretinde. Dar in procesul care s'a aftat in curgere sub numdrul 79.praxei comunelor bisericegti. pe baza slabile. 9i astfel nu esisld persoand.77711905.drept gi despre dreplul de dispunere. avea sd fie linulE in vedere din oficiu in inlreg decursul procesului. Dupi aclionali adecd judecdtorla delegat6 poate aduce senllnf6 numai in cheslii de drept asupra averii gi nu-i aparline gi chestia ju- Ill. inc6 e neintemeipld. Nici una din excepliile acestea nu are temeiu. orientalE romdnd din Ungaria in inlelesul g-lui 145 din slalulul organic biserlcesc. cdci reclamd {rei mdndsliri dln Ungarla cu con. ei aclionalorii. ung. cu lotul lndependenl de voinfa credinciogtlor. esle o: . ci este E se. decrel&ndu-se gi in procesele . cari au organlsalie bisericeascE. cE pecdnd in acfiune cer aclionatorii decretarea. cumed dupd sensul corect al acliunli. dupd cum declar6 9i acfionatorii categoric pe paginile 72-73 . lndrepldllrea pEgirei milropoliei acfionaloare eslst6 decl $l in cazul. cumc[ in procesul de fald despre dreplul de proprielale pesle tot nu este vorba. Ia care it indrepdSlesc slalulele organice bisericegli. cd unde au sd aporlin6 m6ndstirile bisericegle. aldlurat sub 5. e indreplEfitd si reclame. Escepfia aceasta. in r6sDuns desvollE. nu alinge acel drepl al mllropoliei. in gedinla din 20 Octomvrie 1905. Cu priiire la apdrarea aclionalilor. Dar si de altcum invoeala de sub C. deosebilE in mod esenfial de a comunelor bisericesli. . numdrul XXVII. lreta. cE aclionalii mai au mulle m6n6slirl in 'Croalia. Mitropolla gr. Bazali pe aceasti decla'rafiune a acfionalorilor. Dar 9l de allcum e dovedlt prin procesul verbal oficios al6lural sub 2. ci invoeala de sub C.siderore la faptul. volnla credinciogllor numai in cazul. nu au legilimalie formal6 penlru aclionare.. pentru suslinerea unitdlii instltultunilor gi lnlereselor generale bisericegti'.declarafla aceasla nu inseamnE. la actul final de sub numdrul XXVII. acllonaloril fac obiecl de acfiune 9i dln m6n6sllrile I I I I I I l. care lnlereseoz6 biserica. ca mindslirile. ca sd inceapd procesul pentru m6n6sliri.sd fie impdrlile intre cele doud biserici. ca cdpelenie a bisericll. penlrucd dac6 parlea din proces. care alingdnd cercul de competenf6 al Judec6toriei delegale. dac6 invoeala. comunelor bisericegti. cE congresul nalional bisericesc. a esclus prln deciziunea de sub . desvolldnd. I i I i I I din Croalia. in fiecare cheslie. chiar gi penlru Eceea. penlruc6 parlea conlrard se afl6 deja in proprietalea unui drepl sau lucru analog cu dreptul sau lucrul reclamal. cl pot sd inainteze numal rugimlntea. de sub C.s'a legal cu privire la desp6rfirea. . cdnd desp6rfirea se face prin infelegere. Curia reg. cari reclami in numele mitropoliel rom6ne. a dat impulernicire delegafiunii congresuale.PROCESUL PENTRU MANASTIRTLE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MA.NA. aefionalii iar69i se provoacd la lipsa 'de cerc de competenld pe seama judec6toriet delegate. Dupd desvoltarea din rdspuns a acfionalorllor averile mdnd-stiregli formeaz6 proprietatea mdnistirilor inse$i. fdcut6 in linia a -236- ! ! I -?f'7 - . penlruc6 invoeala alEturali la acliune sub C.

'jrd"".n rescriplul preainal. carl au vorbll. 2t0-22q. cr in iaporturile rerer*oare le dreplul asupra averri sunr at. decl in ltps6 de cerc de compe_ lenfd acflonalorii necondifional au s6 fie resplngi. lnlrucdl a9a dari decrarafiile fdcure in rdspunsul acli6nalorllor or pulea fr asrfel explrcare. biserlcile.r"* deci orice prerensiune referiloareia ur"r"u mEnistiriror privegre esclusiv mdndsfirite. m6n6sririle.gori" gulErii afacerrlor bisericegri. ca subiecle indreptEfile se agoniseascE averi. c6l 9r celalalli membri ai legislafiunii. respeclive milropoliei. cE judecEtorla delegal6 poare sd aduc6 sentinfd numai cu privire la aslfel de prelensluni.in lerl aulenlic in ziarul dieiei din anul 1E68.regulel de proce_ dur6 faplul. penlrucE in procesul premergElor 1 s91vlt ca baz6 pentru decidere cuprinsul acfiunii de aiolo. gcolare gifundafionui" chestia re. in urma "r""p1i"i ridical' din partea acfionafilor. de aeelea. Dar.uo ocupal cu cheslla ac€asla. judec'loriile in g"n"ril . designal fondurile nalionare. inlre ei gi Francisc Deiik. c6.prelensiune" 9i Ieglslaliunea a infeles numar asrfel de prerensiune.'"Jpr" averilor din proprierarea ror. !. o"r.rrr"poliet greco'orienrare sarbeeii (g-ur 1). deei din punct de vedere al dreprului bisericesc. de drepl asupra ayerll. iar sub .i. unde au s6 aparfln6 cu privire la dreptur de. care singur6 ar putea si aparfin6 cerculur de comperenlE a judec6toriJi detegatg: dupd acfionafl. cumcE despre venltele mEn6sllrll este a se compune rafiociniu corecl.nu e inlemeial punclul de vedere al acfionalilor. deci exprimd voinfa legiuilorilor.prelenslune' e de infeles in general prerensiunea referiloare la dreptul asupra averii. '. . predal la finea unoluii"rp""ri_ vului eplscop diecezan. PROCESUL PENTRU MANASTIRIT^E DIN BA\AT risdicliunii de drept asupra mdnEsririlor. Dar. dar in i0 Augusr 1g6g in "ui. de lege IX dela 1g6g lrece in compelenla ludecEloriei delegale .noa' ina"_ pendent. cE in proce*ut'pr"*"rg-itor. . de dlspunere escluslv bisericesc. _ au . DacE deci aclionalorii au ales cu adevEral penlru procesul acesta o altd pretenstune ca obtect.."U impedecEloare de proces.f"-""rg"r.iut* telor organice. ar impledeca (declarafille) judecareo procesulul. Paragraful 8 din art. Tabla regeascd imp6rl69e9te punctul de vedere al acfionalilor. m'n'stirile nu pot dispune lil.". scop numal deciderea prrn senflnfE. arar6 cuprinsul vorblrllor rosllle cu ocaziunea desbaterll in dleli asupra proiectului de lege 9t publlcale. ce compele milropoliel. ndscute din despdrrrrea celor dou6 mirropolii. ry96ry1 t9. a judecdlorului civil esle a se esamina da nou. cd m6n6srtrile ca insrilufiuni blserlcegll.nendslirlle bisericegle unde au sd aparfinE.r. ar despoia prerensiunea din icfiune de parrea referiroare la dreptul asupra averii. cl penlru slobillrea. in cele sufletegli.rndroare de supertortiai"u-lo" bisericeasc6. deci esclusiv chestii de naiur6.I77lIgOS. asupra cdrora are sd . c6 cu acfiunea s'a avur de _238_ ? E afar6 de orice indoeald. 9i averile mEnEsriregri formeszd proprterarea netnsrrdinabtl.ir .. Dar cumcE sib .. cari motiveazd volul unanim. in . . a mindslirilor. . al membrilor legrslafiunri.'""_ esplicarea acfionalorilor fdculd cu privtre la obiecrul fiune. dispunere care compete eparhlei. precum se accentueu"i u""urt gi i. rn sens "i" .l'ar impledeca apltcarea. care a prezenlal alunci prorectul de lege. indreptdliie. in intregul ul procesului dln oflclu lrebuia sE fie finulE in vedere impreJurarea "rrc c6 Judecdlor clvll nu poale aduce senlinfd in ctrestte de organ'izare cuqgt blsqrlceascd. aldl ale biserlcii greco-orienlale rom6ne. lot atdtea declaroftunt. eare cu ajurorur consrsrorurui il censu- *J I I -239- . f6r6.prerensiunire de orice notard'. arre bunurt blsericegti.se dispune in punctul 42. acliunea nu e inaintari penrru stablllrea proprlel6fit asupra averli. c6l gi ale celet s&rbegti. ca personaritdfi juridrce. gcoarere.ca decid6 Judec6torra.'. Inc6 in indrumarea preainallE dot6 in i6 August l??9 sub tillul: 'Grofios rescript ldmurrtor crlhd nafiunea rirrct!. cari se refer la dreplul asupra averii. Dup6ce in infelesul declarafiel fdcule de acfionolorl in cursul de mal tdrzru al procesutur. (vezr gedinfa din 8 Mai 1g6g paginile nici o conslderare la dreplul asupra averii.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT ':-_' - ---'::::::::--. c6 mEnEslirile. acfionalorii au"a abandonal din cererea din acliune parlea aceeE. au personarilare speciara juridic6.. respecrive a dreprurur. dupi care aldl mlnistrul de culre 9i inslrucliune public6.fundalrunile. in r"nr.

dar le . cE chestia Jurisdicliunii de drept gi a aparfineril din punct de vedere bisericesc a ayerilor min6sliregti. cd modul de agonlsire de bunuri bise. ung.atdt mai pulin chestiile de insemndlale de drept public. c6 judec6toria incredinfatE prin "lege speciali are si se ocupe cu aslfel de prelensiuni. ci dup6 cele ce vor fi des. supraveghiazd averea eparhiei. iar dup6 $ 78.ocasiunea regularii urbariale a posedarii sesiunilor parohiale.signat autorilatea speciali. intralE de nou in vigo6re. in infelesul $-lui 11 din statulul penlru mdndstiri cl blserlcll greco-orlenlale sdrbegli. compus in 14 Februarie 1907 ll int6rlt cu preainalta resoluliune din 28 Martie 1908.se refer la drepturi maleriale.ricegti nu e de nalura dreplului prlvat. { I . Guria reg.ci 9i de drept materlal. sub numdrul 9. cu deogi a chesliei de posedare.lX. in inlelesul $-lui 79. mogiile. Dupd $-ul 67 al stalutului organic al bisericii grecoorienlale romdne. consistorului diecezan. aldlurat sub 5) la aclul final de sub numirul de jurnal XXVll. e lege de natura dreplului public. Din disposiliile aceslea urmeaz6. mindslirea. inainleazE socolelile. bunurile min6sliregli slau sub administrallo delegaliunii congresuale a bisericii greco-orienlale eArbestl. compete fondului gcolar clerlcal. intrucdt .ce stau in legiturd cu ele a aparfinut toldeauna forurilor polirtice-bisericegll. ayerea diecezei. lar ocesla. cu c6t sub noliunea npretencu conslderare la natura legii. ori disposilie din partea leglslaturii (ArL de lese lX dela 1868). gi regularea aceslora a reclamat. dacd legislaliunea . conform $-lui 96. nu e de insemnitale numai de drept bisericesc. amintita in $'ul 8 al -prelensiunea de drept macade public a legli. prin preainalta ordinaliune dln 12 lulie 1912. ca eereri interne bisericegti. punct 1. dupd $-ul 142. adminislrarea bunurilor cari formeazd proprielalea m6ndstirilor o face direcliunea cenlralE a fondurilor nafionale. 'siune'. deciderea asupra pretensiunilor ce pol fi ridicate pe urma desrpErlirii. prin urmare cererea din acliune nu rnumEi cd nu e lipsitd de referintele la dreptul malerlal. deci cu privire la deciderea asupra unei pretensiuni care aseimenea nu e de drepl privat.tegiuilorul a considerat basa de drepl a aceslor pretensiunl ca cdnd penlru apre'fii. e subordonatd autorildlii diecezane.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT reaze cu cea mare slricleld gi cu raport despre censurare e dator sd-l inainteze mitrouoliel. precum 9i a dreptului de dispunere. ca alare. Consistorul diecezan e. penlrucd legea insagi dela 1868. cari rnu suot basate pe dreptul privat. iar sinodul o inainleazE. "de drepl 9i public. in care cheslie acfionatorii cer decisiune Judecdloreascd. organul permanent al intregei dieceze gi in cheslii fundalionale. iar senalul sdu epilropesc adminlstreazE. bunurile aceslea gi venilele lor le adminislreozd direcliunea numil6.goric in decislunea adus6 in sedlnla plenari din 11 seplemvrie i885.nu numegte prin imputernicire speciald judecatorie civila penlru . ci acesle referlnfe de drept malerial . Nu are importanfd. deci de drept public. orl o resollvare pe calea guvernului. a cSrul . dupi punclul 4. ln fine. 9i in infelesul punctului 15 censureazh ralloclnllle senalului epllropesc ol consislorului.voltate mai pe larg la pertraclarea de mai la vale. articolul . C6ci doar6. poarti evidenld despre slarea averii cdlugdregli gt dd socoteali documenlatd in fiecare an sinodului monahal. sinodului eparhial. de insemn6'sebire a prescripliunii Adevdral.compelinlE stabilit acolo pentru judecdtori. eeonomul care ingrijegte de afacerile economice. deci de sub cercul de . cE acest sla{ut al mdndslirilor a fost scos din vlgoare in cursul procesului actual. peste tot Ru ar fi aparlinut procedurii procesuale clvile' Cu . a lrela parte dln venilele mdndslirilor. Insugi dreplul din emaneaza esercitare ilerial.apreciarea pretensiunilor isvorate din desp6rtlrea hierarhic6. rtatea dreptului public.ru sunt de natura dreptului prival. a decretat cate. atunci . -240- - 241 -o . ce compete episcopilor.cierea prelensiunilor isvorile din fapte de drept public a de. deciderea in chesliile . fundaliunlle (m6n6slirile). pol fi scoase cu . ca bunuri ale bisericii greco-orlenlale nalionale sdrbegti. dar 9i in inlelesul SS-tlor 5 sl 6 din prealnalta ordinaliune dela 10 Augusl 1868. dupd $-ul 110. lar dupE $'ul 12.cuprinde calegoric in sine. Nu poate forma deci pedecd procesuala in casul de fal6 faptul.d de importanfa dreptului public.

. penlrucE $_ul g al arl.) la acfiune. decrelald de comun6. Celelalle ap6r6ri ingirale in contra acliunii.PROCESUL PE){TRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT lnlre aslfel de imprejurdri. fie gi parlea lor cea mai m6re. lot in conlra cercului de compelenfi a judeeEloriei dllegate e indreplalE.'. de lege XX din 1848i desvoltdnd. gi. sinoadele episcopegli finule in anii gasezeci g-i con-. De aici deduc acfionalii. inrrucdr stabilirile de drept. Apoi uiri"li"r a" lege lx din 1868 are sE fie asrfer expricar. 9i prin analogie esle a se decrela. acfionaliir gl le baseazd pe arl. e subiect de drept de sine sl6l6lor. de lege XX din 1848 nici nu aparlin cercului de competenlE al judecdloriei. impdrlirea averii mdndsliregli nu are loc. DupE apdrarea de mai departe a aclionafilor. nu se poare referi ra mdn6sriri. in inlelesul slatulelor organice bisericegli. in care sunr ingirale cu privire la insrilufiunlle de imp6rfil. siluofia creiald pe urma desp6rfirii ierarhice e la fel cu siluafia ce s'a creal in casul schlmbdrii religiei. min6slirile. i9i schlmbd in rlitor religia. c6 nrcr purerea de srar nu s'a simfil indreprdfild s6 irnplineascd acesle prelensiuni ale Romdnilor. subieclele de drept. pentrucd crr privire la despdrfirea hierarhicd bisericeasc6 a poporului greco-orientsl sdrb gi romdn. Esceplia oceasta nu are nicl un lemeiu. Cu prlvire la fiecare m6ndsllre lrebuea deci lnainlal6 acfiune separal6 9i alunci nu se ivea siluofia slranie de acuma. inlre cari gi cu privire la cari are loe impdrlirea. Nici esceplia aceasla nu are lemeiu. amintit6 in aeliune. ingirale mai sus. flecare m6n6slire singuraticS. acliunea nu poare fi scoas6. de lege XX dela 1848 dispune despre silualia creald in Paragraful acesla nu poale fi deci aplicat pesle tol la desp6rlirea poporului greco'orienlal s6rb gi romdn. penlruc6 $-ul 7 din arl. gi astfel averea compele bisericil r6mase sdrbegti. Dupi actlonali. cd nu dau mdn6stirile. cume6 in inlelesul $-lui 7 al aceslel legi. si recunoascd gi sd tolereze qi aceea. ca se fie indalorafi aclionatii.. a fosl declaralE calegoric ca -gi_cu aparfindloare judecilorlei delegale. iar inlre ace_. ce-rule in ea. independenl de celelalle. dispune o lege ullerioar6. inldmplali cu preainalla resolullune din li lulie 1g74. dupicum 9i dupE preainalla rezolufiune din 5 Mai 1902. inc6 do_ vedegle. Vl.. ca inslitufiuni blsericegti. Dar nu poate fi aplicat nici penlru aceea. se refer la averea mdndslirilor lv. deci in privinfa raporturilor de drepl isvordle din desp6rlire. cdnd locuitorii comunei greco-orienlale lrec Ia altd religie. d6tdloare de mdsurE e singurd legea aceasla. V. dacd locuilorii unei comune de rll grecesc. gi pe basa aceslei oprecieri trebue separal efecluitd impdrlirea averii fiecdrei mdn6stirl. aldlurald la acflune sub B). iar min6slirile. pe baza aceslui paragraf deci din cercul de'com-. aparlin milropoliilor. decl privir_e la m6nistiri.. pelenli al judecdtoriei delegale m6n6slirile au fosl seoase din parlea legii. de aceeag religie gi aeuma.. in aslfel de caz biserica din comun6 rdmdne in poseslunea locuilorilor r6magi in religia de mai inainle. cd averea eomunE de p6n6 oci are s6 r6m6n6 a p6rlil r6masi in comunltatea bisericeasc6 de mai inainte.. gresul nalional-bisericesc sdrbesc au declaral. spirilului hol6ririlor sinodale 9i congresuale "u de mai inainie. De aci urmeaz6. - 242 -213- t{. ci au se fie rezolvale pe cale adminislralivE. sau necomun. Ia care se fsce provocare in ordinafiunea minislrului de culle gi inslrucfiune public6. cE $-ul 8 n'a voil sd ia intre insriruliunile ce cad sub impEriire si.e corespund6. celor dou6 milropolii. arlicolul lX din 1868. Fiindcd Romtnii au iegit din ierarhia comun6 biserice6sc6. o parle din ei. bazari pe gur g ar art. de sub deciderea judecErorurui civir 9i din cercur de compelenf6 al judecdloriei delegate. 9i fiindcd chesliile ce cad sub $-ul 7 al arl. orice. dovedegte $-ul g al regii.. 9i ordinul preainalt referilor la delegarea lribuna-lului regese din Budapesra. pre-. dupd aciionali. . Ap6rarea f6cut6 mai deparre drn parrea acfionalilor. ca aclionalorii se cear6. (Decisiunea Curiei regegli de sub numdrul 9 9i hotdrirea din 22 lunie 1885 a consiliului de minigtri). slea' mdn6slirile nu sunl aminlile. cumc6 corespunde. lensiune asupra c6reia nu se exllnde eficacttalea emilerii' a" judecilor. al6lurat sub A.. de lege IX din 1868 incredinfeazd judecdtoria de'iegatd cu aprecietea tuturor prelensiunilor ndscule din rlesp6rfirea. cd cu privire la liecare mEndstire esle a se aprecia separat caraclerul ei comun. de rege IX dera igos. Rescriplul preainall. la ce casul.

pe prlmul punct de vedere. dup6 ei.ta la atlludinea manifestald de acliona{ori sub decursul lratalivelor de desp6rfire. abstragdnd dela loate celelalle. 9i a dreplului de dispunere. dinlre cari. ca comunilatea. $i de allcum e corecld cuprinderea luturor prelensiunilor intr'o singur6 acliune. dar pdn6 esisl6 aceasla situafie. pretensiuni ndscute din aceeagl basi de drept. din despdrlirea hierorhicd. cu privire la averlle m6ndsliregli. cdl6 vreme esisli aceasla slare de carte fonduarS. Iar aceea. aglomeralia din acliune gi din faplul. fiecare poale da eoncluzii favorabile penlru ei.sdrbesti'. Inlrucdl aclionalorii afld lucrul acesta de gravaminos. ln legdlur6 cu cele pertraclate in punclul premergdtor. ori pe calea procesului. in afar6 de proces. nici in privinla mdsurii legale gi a cuprinsului malerial al acliunii. pe cdnd ca subiecle independente de drept malerlal ele sunt indrepldfite si esiste. Dinlre m6n6stirile cuprinse in acfiune. tX. Si hierarhia sdrbeascd poate se prelind6. cum decide in cheslia imp6rlirei. a) Ca aslfel de fapt 9i bas6 de drept aling ocllonatorii -215 -244- F . Nu se pot odec6 lua dela hierarhia sdrbeascE cele lrei m6nbsliri din Banal. chiar 9t numai din acest moliv trebue respinsE. apoi (in proiectul de program dela 16 Octomvrie 1864) trei. cd cererea e lntemeiatd. Creeazd deci o situalie imposibil6. dupd acfionali. jumdlate dln averea mdndslirii aminlite. cererea din acliunea acfionalorilor. Mesici qi Voilovifa. le sld in putinl6. Cu ocasiunea incercalei yaloriri a prelensiunii pe cale adminislralivd s'au aceasla oscilare nu poale avea loc recunoaglerea judecdtoreascd a lemeiniciei acfiunii. iar acliunea aceasta poale fi incopciatE cu o ulterioarE rugare. sunt lrecute adec6 in carlea fonduard ca proprielEfi ale mindslirii respeclive . netemeinicia acfiunii nu poate fi stabilitd numai din faptul. penlruci acliunea e indreplatd in prima linie penlru slabilirea comunltEfii jurisdicliunii de drept 9i a dreplului de dispunere in privinfa dreplului asupra averii. si mai tdrziu (in declarafia fdcutd de episcopul gaguna in 22 Martie 1865) numai doud mdn6stiri. Dupd aclionafi' e semnul ltpsei de convingere cu privirg la dreplul cu cuprins adeviral. aclionalil au atins gi aceea. independent dela vre-o altd mdnislire. se ceard reclificarea dreplului de proprietale. pol sd fie cuprinsd intr'o singurd acliune. inlrucdl ea va fi stabilitd. penlruc6 pretensiunile acestea. nu pol forma. care llindcd nu duce la scop. gi ca recompensE 16sale celelalte lrei m6n6stiri inlregi aceslei hiererhii. se lie sislald. Bezdinul. VIll. cdnd au cerul inl6i (in sinodul din 24 Augusl !864) patru. prin impErfirea jurisdicliunii de drepl. stau in strAnsd legdlurd inlre olalld. in scopul evitirii procesului inlre doud nalionalit6li de aceeag lege. cd modalitalea de impdrlire ceruli in acliune e gi de jure imposibilE. nici din punclul de vedere al dreptului procesual. penlruci impdrfirea comunildlii de proprietale o poate cere numai proprielarul inlrodus in carlea fonduard. Vll. Dar se evidenlieozb dupd aclionali. obiect de acfiune. cumci in cadrele cererii din acfiune judecdtoria in casul. Ce se atinge de basele de drept ale acfiunii. cd acfionatorii au manifeslat in vremi deoseblte o asllel de oscilare cu prlvire la valorarea pretensiunilor lor asupra mdndstirilor. cd nici ei nu sunl in clar cu adevdralul cuprins al pretensiunllor lor. nu pot inainla acfiune in privinfa imp6rfirii. cd aclionatorii gi-au schimbal gi cum gi-au schimbat prelensiunile in cursul lratalivelor anterioare. nu poate fi scoasd nici o conclusiune. pe care o eschid paginile de proprielale ale c6rlilor lor fonduare. iar in inlelesul ${ui 66 din procedura procesualE civil6. e un lucru. fiind unilare. . gl astfel nici din molivul aeesta pus apol ear6$i Dup6ce ins6 din oferlele ficule in afard de proces. aclionatorii ingir6 pentru stabilirea acfiunii lor mal multe aslfel de faple. pentrucd alunci m6ndslirile reclamate de aclionatori inceatd a mai fi insliluliuni bisericcali sdrbegti. Nici apdrarea aceasla a aclionafilor nu std pe bazd legald penlrucd pretensiunea referiloare la m6n6sliri isvoregle din o bas6 de drepl. Se provoacd acflonalii in privinfa aceas. incdt gi de aci se poate deduce. dupd acfionali. Nici esceplia aceosla nu are lemeiu. Imobilile cari formeazi proprielalea aceslor mtn6sliri.PHOCf]SUL PI]NTIIU MA\AS'I'IRILE DIN BANAI PROCE:UL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT oceslia nu au cuvdnlul.care atlnge partea meritoriald a procesului. reclamale de aclionalori.

intr'o vreme cdnd dreptul necondifional era reisvorit din dreptul maeslalic. referitor la blseric6' nu ---ry9ssuljg5qiANAryI.i .delegelXdelals6S. atdt penlru pdrfi. arat6. Dup6 acfionalori deci poate fi stabilit din rescriptul de sub A). in al cdrui irrfeles. cumcd comunitatea 9i indreptilirea de acfionare a fost decisd in prineipiu. de sub impdrlirea ce era decls6. . f6rd considerare la faplul..spun aclionatoril' posibilitatea. aceea ins6. ln consecvenld. sd stabileasc6 modalilalea si direclia imp6rflrii jurisdicfiunii de drept. in privinfa m6ndslirilor din mijlocul poporafiunii romdne ale diecezelor din Banat. ca prin aceasla si se dee valoare gi in praxd delermln6rli preainalle. in urma dreptului maie' slallc. prin infelegere fac6' nu conline rescriplul de sub A)' . a fost necondilionat chemat se decidd in privinla aparlinerii instilufiunilor bisericesti gi a bunurilor.de inarticulare de altcum nici nu acel cuprins al rescriplului de sub A).lndein $-ul 2 al legll' 'pendenla gi egala indrept6lire decrela16 pr""r* 9i eserciarea separali a dreplului autonom al nouel egclude cnitropolii.de de dlspunere' flatori. ori etau scoase in mod calegoric de sub impdrlire.pentru ndzuireg de a se stabilt o tiltllegere" nu -cuprinae'in sine stabilirea princlplulut. O astfel strins prin ntci un iJ. ci numai dorinla. Cdci in cas contrar. eserciat fafd de biserica orienlalE.clarafiei releritoare mdn6sliri din rescriptul de sub A)' ntcl preainaltul factor dela care a emanal rescriptul nu i'a atribuit . cE abstragdnd dela rescriplul de sub A)' imp6rlirea de dlspunere iurisdiciiunii de drept a bisericii 9i a dreplului comune 9i a bunublsericegli cu privire la foate instituliunile riloreourmaredirect6aart. stabilili aslfel co depllnl' si remdnd neesecutalE cu privire la m6n6stlri' Ac:astd egal6 indreptdlire. intre cele doud mllropolll' nu c numai de nalura dreptuiui public. m6ndslirile sunl aminlite in mod special. Maiestalea sa a dispus prin decisiunea preainalti din 24 Decemvrie 1864. ca controversele se aceea' Despre pacinicE' . DupE aclionalori adecd. basa si in inletesut rescriplului aclioTaltu regeascd nu a acceptat punctul de vedere ol nalorilor. Fiindci in vremea aceea. Regele. rimdne lucru neatins.aplanate. ca in infelesul rescriptului de sub A). tesea a . c6 nu lrebue esaminati chestia' . ci din mdn6stirile comune.constitutional a indrumat mdndsliri' la rloate prelensiunile lor referiloare Din cele ingirale urmeaz6. ci art' de lege IX tr868 nu face amintire despre partea aceasla a rescriplului' b/ Al doilea temeiu al acfionalorilor pentru acliunea lor € acela. ca congresul nafional sE se nisuiasci a aduce o holdrdre. e obligalor. judecdtorla delegatd e chemalE se decid6 in mod concret gi amdnunlit numai actuala cheslie de drept. pentruci abstragdnd dela toate celelalle' indrumarea . garantat in $-ul 5..cd aplanarea cum se "e nici una din p6rfi' Dar cumci denorme obligaloare penlru -la . Dupi aclionatori deci basa imp6rlirii lurisdicliunil de drept gi a dreptului de dispunere o formeaz6 rescriplul de sub A). cE la locul preainall. lar mai deparle aceea' cE rescriplul ingir6 respicat insliluliunile bisericegli. in inlelesul cdruia cu procesualE pe calea pe aclionalori ."gulut cheslla despErfirii A)' sub de {*.c6 intrucdt are putere de drept declaralia din rescriptul amlntil' dela referiroare la m6ndstiri. ca gi in privinfa jurisdicfiunii de drept: aclul preainalt esprimal in rescriplul de sub A). ci mlsiunea iudec6toriei este numai aceea.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT . acllonatorii in general pot oare se pretindd impdrldgire in privinla jurisdicliunii de drepl. cE in arl.datd . cit 9i pentru judecdtorie. ori nu erau aminlite. c5 impreund cu fundaliunile comune au lost nominale 9i mEndstirile ca obiecle comune. ci m6ndslirtle de pe teridorii locuite de Romdni au se fie neconditionat impflrfite intre fie cele doui mitropolii. n'au fost scoase mdndslirile.E9'r a fosl necesarS' dupd aclio' 9lsr: punct de vedere constiluliona-l' Yi hierarhice' cdnd.iegulu (norma) suslinutd de actionatori' se vede din ordinul regele ministeriul aliturat ia acliune sub E). spun acflonatorii. fald de faptul. ca egala indrept6fire. mai lArziu. aral6. asupra cdrora nu se estinde auloritatea (iurisdicfiunea) nouei milropolil. de lege lX dela 1868 nu e lreculi partea releriloare la min6stiri din rescript. dupi putinl6. respeclive a dreptulul bl- -246- -247 - . ce au se fie imp6rfile. chiar gi numai aceea' cd in rescriplut de sub A).

pundndu-se sub iapul comun bisericesc. cE mllropolta infiinfald penlru Rom&ni se fie de sine sl6t6to6re' lar nu subordonali celei sdrbegti. cE mlrropoli"-. Cu ocasiunea pertraclErii in dietd a proiectului legii cilale s'au arilat ingrljoriri din parte sirbeascd in mod pro*nunfat in conlra cuvdnlului . ar fi o gravd violare a egalildlii de drepl. pe la 1690. nu poale fi astfel ldlm6cil6. cdt si baronul losif' E6lvbs.. respeclivejurisdicfiunea de drept asupra ei. Dufi aclionalori. dupd aclionalori. l"lilos Dimilrievici. averea inslibeasc6 a recunoscrfpti" i"otul acesla.egal indrepl6lil6".nlul .. cari la 1690 numai in mod provisoriu au fost supuse capului comun bisericesc din carlovef' 9i f616 ca prin aceasla s6-gi fi perdut caraclerul de instituliuni comune blserieegtt. iar dela 1690 aparfindnd hlerarhiei comune gi unitare bisericegti. pe urma privilegiilor dale pe seama capului bisericesc al Sdrbilor. in acel inleles. nu' numal egalilalea de drept public. a creal. care ca autoriesercia a inceput a lriarh greco'oriental din Carlovel latea bisericeascd asupra tuturor popoarelor de lege ortodoxd' deci. aceste institufiuni bisericegli' pind aci sub jurisdicliune de drept nedespdrlitd. Voinfa legiuilorului n'a inlen-llonat deci. s'a agezat inainleaS&rbilorprinp6r|ilede|ar6undeseafldm6nSsliriledin liligiu.abslr6gfind dela loate celelalle.PROCESUL PENTRU MA. ca mitropolia egal indrept6lit6 rom6n6.upru fondurilor bisericegli' ca obiecte poale de avere de naturd deosebtid de a mdn6stirilor' nu se s6rscoate eonclusie in direcfia. nu puse pe base speciale nalionale sdrbegli.SUL PENTRU UANASTINIIT BA\AT sericesc. Emil Msnoilovici' Yor-blrile lor din gedinla dela 7 Mai 1868.. ln leg6tur6 cu disposllla referiloare la averile biserice$li. f6rd ele funclionarea bisericeascd a aclionatorilor ar fi paralizald. spundndu-se c6 evenlual va pulea fi scos din el si dreplul egal asupra averii' (Stefan Branovaczky. egal indreplElit6 cu a Sdrbilor. ei deplina egal6 indreplEfire. infiinfat6 pentru romdnii greco-orientali".-dupdaclionalori-1'611 esislat niciodald. din capul locului cu caracler comun' m6n6sliri.. e mai deparle cJ Temeiu de acflune penlru aclio.egal indrept6lit6". cE prin aceasta mitropolia beascd a recunoscut Si pretensiunea acfionatorilor asupra m6n6slirilor. d. de o lege cu s6rbii. cE egala indreptElire garantald acolo' s'ar eslinde deja pe urma legii asupra averii vreunei instituliuni' bisericegti a hierarhiei comune bisericegli. ci pe basa egalei indreptdliri orice avere bisericeascd. minislrul.""L XXVUf din mitropolia sdrcomune nalionale Ui. conform o parle a fondurilor suL 1) la aclul finui"a". E gregit si acest punct de vedere al aclionatorilor. Arseniu Cernoevici. da dispunera asupra averilor btsericegli. 9i referiloare la loale inslituliunile. Mdndstirilespecialesdrbe$ti. luat in sens mai strict..) ln fine mai aminfesc aclionatorii pentru stabilirea acfiunii lor.natorl a impdrtE-sit diefaplul. Dar au declarat atdt depulafti nalionaligti romdni (Alexandru' Mocionyi. in"orp*uf" ia infiinfala procesului verbal aldturat cea din Arad 9i CaransebeS. pe urma unel noue organisalii bisericegli. care i-a servil de bas6. ci intemeiale esclusiv pentru sco- _248_ -249 ? . pane aci comune' inc6' e comunS' . 9l in scopul implinirii misiunii bisericii.^cumc6 9i tuliunilor bisericegti. Sigismund Papp). ar fi de considerat ca 9i co' munE. rdmdnerea mdndstirilor sub' jurisdicliunea de drept gi dispunerea lor osupra lor a uneia' dintre nafionalit6file ierarhlei comune. are de scop numai aceea'. pentrucd disposifia din $-ul 2 al arl. au ajuns toli credinciogii de lege ortodox6.. in urma desparlirii. cE cuvf. abslrdgdnd' dela orice referinle de drept malerial. instituliunile bisericegti 9i averile'' in legdturd cu milropolia comund dela Carlovef.eif"esfi. cdci doar6 art. accenlualE calegoric in $-ul 5. 1868 Sl rescriplul de sub A).' Nu e la toc nici'acest punct de vedere al aclionalorilor' pentrucd din inlelesei"u u. ci numal mdndstiri orlodoxe. cu escluderea celeialallenalionalitEli. de lege lX din. imigrali sub conpaducerea palriarhului din lpec. nu nafionaliste. de lege lX dela 1868. ap6rute in ziarul dielei)r. avea inainle de venirea Sirbilor biserici' preoli' m6n6sliri' regegti' si lumai mai l6iziu. garantat6 in lege. Aurel Maniu..NASTIRILE DIN BANAT DIN PROCf.6 din Garlovel mitropolie romdtr-6' pe cesele romdne. cu aldl mai virlos. De aceea.i. cu cdt mdndslirile sunt indis-pensabile in viafa bisericeascS. cumc6:. cd romanimea orlodoxd. ose lnarticuleaz6 milropolia de sine stdtdloare. numai in urma egalei indreptElirt inarliculale in lege sd aibd pretensiuni 9i dupi despdrlire cu privire la jurisdicfiunea de drept 9i eserciarea dreplulul.

orl pe lerilor curat sdrbesc. dupd aclionaloii. 9i in urma decisiunii preainalle de sub A). 16murirea siluafiei de drepl a m6n6sllrllor.E DIN BANAT purile bisericii greco-orlentale. gi nici de cum promovarea -250- - 251 . al poporafiunei linulului. dupd teoria teriloriald din dreplul bisericesc. De 'aceea nu se poale vorbi. dup6 acllo. care mereu se schimb6. cd dupd rescriptul de sub A). nalori. ar putea ridica pre"tensiuni Esupra tqJuror m6nEslirilor comune greco-orientale. Dreptul leorellc bisericesc stabilegte deja. referilor la insliluliunile 9i averrle brserlcegti.cural. Ameslecarea poporaf iunei in sine. e necesarb. si dup6 invoeala de sub C). acfionalorii doresc s6 o dovedeasc6 cu . au si fie inrpbrfile. paginile 208 Si a5Z).de Maria Terezia sub titlul: . cu mdndslirile de pe leritorul locuit de Romdni sd nu slee in legdlurd cu milropolia rom6n6. spun acfionatorii. Penlrucd acolo. ci complexul. caraclerul 9i organisafia unilard hierarhicE sl admlnlstralivd a bisericilor orienlole. dar cu deosebirea.gdturi comune bisericegli. dupi nalura lucrului. caraclerul . Pentru sprijinirea acestei base a acfiunei au mai ingirar aclionalorii. cu caracler nafional n'a cdgtigaf. pe basa principiului desvoltal. cd 9i cu privire la mdndsliri lucrul principal e menillunea generali bisericeasci religioasd. Principiul acesta cdlduzilor are se fie aplical gi in procesul acesla. intrucdt poale fi aplicat la m6n6stiri. la m6n6slirl poporaliunea finutului e aceea. se decide a se face pe base nalionoliste. sdrb6. gi de aceea a reslrins gi regele in rescriptul de sub A) prelenslunile acflonatorilor la leritorul mdndstirilor din Banat. despre comunilale de drept in Ardeal. ort. eius religio". cu aldt mai pulin personalul din ea. cu cilale din amintitul op al lui Milat. impErlirea necesard. deci Esupra acelora. prin urmare. (Corectitalea tuturor aceslor desvoltdri de drept. nu pot cdgtiga drept de proprielale asupra institufiunilor bisericegli. lolugi p6rerea comunilifii doresc se fle apllcatE numai osupra mdndslirilor dup6 lerilor cu poporollune mixt6. afldloare impreund in leg6turi blserlcegtl. nu pe credinciogi. cd ocuius reglo. dupd desp6rfireo milropoliei romdne. biserica gr. din punct de vedere nalionalisllc. ci cu cea sdrbeascd. ca instilufiuni ce servesc acest scop. ci are se fie stabilit dupi caracterul curar ori mestecar. cu gg-ii 47-49 din regulamenlul compus ia 1777 de congresul din Carlovef 9l aprobal . Dar dupd aclionalori nalura de drept a instituflunllor St averilor bisericegli incd esclude posibilllaleo. fiindci comunilalea de drept condifioneazd cel pulln douE sub_iecle. cE mdndstirile de pe lerilorul locuit de Romdni.PROCESUL FENTRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRII. ca regule condifionale de drepl. nu-l d6 m6ndslirea. nu poate li vorba de comunltate blsericeascb 9i de 'drepl. orl o grupare singuralici de credinciogi. In scopul acesla acfionalorii vreau sd dovedeasc6.Rescrlplum Declarolorlum lllyrlcae Nalionis' pi cu disposiltunile referiloare la mEn6slirl dln slatutul preainalt dela 10 August 1868. intitulat Kirchenrechl der Morgenlaendischen "Das Kirche". pentrucd drept special de dispunere asupra lor.. c6 la cornunele bisericegli poporafiunea comunel. edifia din anul 1897. dup6 legea dela 1g6g. ori clerut. a personalului din mdnisliri 9i a averilor m6n6stire9ti. designdnd de proprielar al bu.cilafii luale din opul episcopului greco-orienlal din Zara. dupd raporlurile hierarhice gi in proporfie nalionalist6. La esaminarea chesliei. cE acesl puncl de vedere al dreptului bisericesc. unde sunt dale condiliunile prealabile ale comunltdfil de drepl. dupi care se reguleazd caracterul insliluliunilor bisericegli gi a averilor lor. to{alilalea bisericii. cu linerea in vedere a principiului de drept canonic. pe a[ cdror tiritor Strbii gi Romdnii s'au aflat in le. ori meslecat al min6stirii. ivil6 pe urma desp6rfirii hierarhice. ca mindslirile se fie menlinule numai pe seama gi penrru scopurlle naflonallt[fil sdrbegti. decl cu poporafiune . ceeace esclude posibilitalea. dup6 aclionatori. Nicodim Milag. au s6 fie considerale de rom&negti. de gi aclionalorii. spun acfionalorii. penlruc6 acel momenl stabilitor de felul si modalilatea impdrlirii instiluliunilor bisericegti 9i a ayerilor. respeclive leriloriale. dupd cum au gi decretat judecdtoriile in procesele -comunelor bisericesti. O anumitd parte a bisericii. unde comunitatea 'credinciogllor o formeazd poporul orlodor de o slngur6 nafionalilale.mix{6. De aceea.nurilor bisericegti. int6regte p6rerea despre comunilalea luturor inslitufiunilor gi a averilor aceslora.

inlreaga avere bisericeasc6 aflEtoare la 1864 in proprielatea bisericei romdne Si sdrbegli. penlrucd imigrarea de sub Cernoevici a fost a opla (ultlma) lmigrare sdrbeasc6 9i inainte de aceea cu secole a locult deJa alci popor sirbesc. c6. dupd acfionalori. {ru ar pulea cigtiga prelensiune esclusiv6 de drept. gi c6 m6n6stirile nu numai in cele sufletegli.-orientale. palrlarhul sfrrbesc a luat in adminislrarea sa o mdn6slire.. monahilor. Fal6 cu punclul de yedere al aclionatorilor. poporul romdn a locuit pe leritorul Ungariei de sud pe vremea inlemeerll slatului (ungar). cd la incepul. avdnd biseriei. cd ar fi dorit se infiinleze mdn6sllrlle numai penlru o parle. asupra averll gi institufiunilor bisericegli. de lnlenfiunea intemeelorilor. in espunerile aclionalorllor se arald o mare llpef. f6rd deosebire de limb6 gi nalionalitale.. Cuprinsul urmdlor tocmai din opul episcopului Nicodim -?l. persoanele intemeetorilor inc6 sunl necunoscule. cilat de acfionalori. gi a convingerii sale religioase. Dar nu st6. decl in inlelesul principiilor fundamentale de drepl bisericesc ou se fle considerale ca inlemeiate pe seama luluror credinclogllor. lar daci a luat 9t min6slirl romdnegli in adminlslrare. cu c6t mdndslirile au fosl inainle de despdrlirea hierarhlcE lnsllluflunl de ale bisericii orlodoxe neimpErfite. ci gi in cele adminislrallve gi maleriale au fost toldeauna puse sub autorilalea mltropoliilor gi a consi- era proprietalea bisericii romdne. dupd aclionalori. dup6 acfionafi.2- -253e . acfionalorii sE le.i PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAIiAT { FFOCESUL [-ET\TFU MANASTIRILE DIN BA\AT sloarelor eparhiale. cd pirerea stabilttd de judecdtorii in privinla comunelor biserice$li. inlr'o vreme. cari 116esc in mdndslire. ar lrebui se fie decrelati de comun6.. ci mdn6stirile din litigiu in cursul secolelor au slat in serviciul bisericii unitare gr. Dac6. e numai aceea. dupi aclionali. o grupare a credinciogilor de aceeag religiune. pentrucd e gregit6 p6rerea. au slat in servlclul rellgios al credinciogilor nedeosebifi dup6 nafionalitale.Das Mbnchlum hat den Zweck den Menschen die l'liiglichkei der Thunlichslen moralischen Vervollkomnung durch Selbslbeher'schung und Erhebung des Geisles zu Gott zu bielen" aral5. cu regule din dreptul bisericesc. 9i anume. in infelesul canoanelor. cu care doresc sd dovedeascS. gi-a esercilat numai dreplul. numeoscE. gi anume' o grupare nalionalicegte deosebitE. sau origicdnd. ba scopul aminlit al mdn6slirii eschide deadreptul influenla poporaliunii comunelor asupra afacerilor m6ndslirii. de a [ace cu putinlE singuraticilor. in cari n'au locuit nicicdnd Romdni. De unde urmeaz6. Nu e deci nici o le.nici afirmarea aceea a aclionatorilor. ceea ce acfionafii neag6.giturd. De acl apoi urmeaz6. ajungdnd la imp6rlire gi averile acelor comune bisericegti.de credinciogi. cu exclu'derea deplind a celeilalte grupdri. numai in 'urma infiinl6rii nouei milropolii. $i au se fie aplicate cu aldl mai v6rlos. ca instituliuni cu scop special. cdnd biserici cu caracler nafionallst nici nu erau. ca isolali de lumea din afard se alingd gradul cel mai inalt al des6vdrgirii religioase-morale. cdci doar6. deci cu aldt mai pufin poale fi vorba. nu se poate slabili comuni- talea de drepl asupra luluror. nu poate fi aplicatE. preoli $i mdndstiri" aluncl cdnd au venit Sfrrbii sub conducerea lul Arseniu Cernoevlcl. decl Arsenlu Cernoevici a lual in administrafie bisericeasc6 mEnlslirile aflale aici. cd o grupare oarecare . care sund a9a: . Nu e adevdrat aceasta in prima linie. cl gi organisafie eslinsi eparhlald. ardtat acum. esclusiv pentru cei de nalionalilate strb6. cEre lnlereselor preofimei din mdndsliri. cd menirea mindslirilor. penlrucd dacE s'ar accepta teoria despre comunitalea de drept a aclionalorilor. . fdrd nici o considerare la originea ei. preoll 9l m6ndsllri. 9i de aceea principiile gi pdrerile referiloare la blserici au se fie apllcale gi asupra lor.. cd din organisalia unllar6 a vechei milropolii n'au fosl scoase nici m6n6slirire. la m6ndsliri. Chiar daci ar fi adev6ral. Tocrnai delerminarea dati scopului m6ndslirilor in opul episcopului Nicodim Milag. respective Sdrbi. Nu corespunde adevdrului. inlre mdndslire gi credinciogii de pe terilorul ei. c6 scopul 9i menirea mdnEslirilor greco-orientale ar fi promovarea educdrii religioase-morale a poporului. dupd aclionali. dln parlea aclionafilor se adue inainle urmdloarele. care nu numai cd a avul biserici. respective al credincio$ilor ei. Cari sunt acelea ? FdrE a se afirma barem.

pagina 15g. pus6 biserica sdrbeasc6 9i puse escluslv sub jurisdicliunea ei de drepl. oder das tocale Inslilul iiber. E fapt apoi 9i Eceea. fie cE eonslderdm m6nislireo ca subiecl direct de drept proprielar. afl6toare in aceeag diecezE. precum si din opul lui Philip des Kirchenrechst-. "A egyhdz vagyonlulajdonjoga'. Penlrucd. cE averea bisericeasc6 ingiral6 in acel proces compele Grecilor si Valahilor originari din Macedonia. fdcute in privinla faplului din acflune gi a lemeiului de drepl.:j_. ci privllor la fiecare inslituliune bisericeasc6.. ci numai bisericile parliculare. cu consenlimentul celor 54 de prolopresbileri 9i 1565 de preofi. dupd acfionafi.Die Verwallung und Ier- nici un fel de prelensiune asupra mdn6stirilor infiinlate pentru Aceste declarafiunl conlradlclorii. edilia din anul 1905. e pe baza espunerilor fdcule de p6rli 9i pe baza dovezilor aduse urm6loarea: Din opurile istorice aliturate poate fi slabilit faplul. complexul. respeclive instirufiunile locale gi bisericile singuralice sunl gi pol a se considera de proprierare. pog.nimei din Ardeal si din pErflle legale dupd dreprul bisericesc cu Ardealul. cd credinciogii de nalionalitate rom6n6 au ajuns dup6 t690 sub ocrolirea bisericii sdrbegli. c6 greul romf. precum. anume: . are s6 dovedeascE aceasli prelensiune: dupd aclionafi milropolia nici odal6 nu a lost comun6. cum 9i in chesria darorinfei de a o dovedi. cd parlea romdnimei. Din toale acestea aclionalii deduc. 688 9i din opul lui Tiiriik "Lehrbuch Krilm6n Magyarorszrigi kath. cE adminislrarea averii bisericegli 9i dispunerea asupra ei e imp6rfil6 9i acuma in sinul Mila$. luale lol din opul lui Milag. tradiliile ei.. dou6 grupdri ale aceleeag nalionali16li. ori biserica ca subiecr de dominium emergens' din punclul de vedere al procesului de fal6 se poale vorbi despre m6ndstiri speciale s6rbe9li. in parte 9i in al milropoliei din Carlovef. a adus 9i in cheslla indalorirei de a dovedi ambele pdrfi din proces la acceplorea punclelor de vedere divergenle. rdmas6 in credinfa veche. desyollarea sa isloric6.I9:9. al6l mai vdrlos. dln Alba-lulia. decreldnd. sdvdrgila eseludere a Romdnilor. referiloare'la proprielalea bisericii inrregi. Poporafiunea greco-orienlald din Ardeal a fost apoi luat6 de sub slEpdnirea bisericilor din f6ri slrEine Ia anul 17g1. parlea care ridlcE prelensiune esclusivE asupra insliluliunilor singuralice 9l asupra averii lor. a acceplat unirea cu religia romani-catolicd.1_s!! D N BANAT "EN1Lll JIA|'AITIRIP PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT singuralicelor biserici parliculare. J0-Jl. cd mdndslirile sunt subiecle de drepl material independente. lele de aslEzi au fosl neinlrerupt 9i escrusiv sdrbegli: numai din aeeea. cu. acegria nu gi-au cdgligat. cd comunilalea inslilufiunii poale da oare nagtere pErerii despre comunilarea pdrlilor de avere ce-i aparlin ? Pozilia pe care o ia labla regeascd in privinfa faplului din acliune gi a bazei de drept. parlea eare afirmd comunilalea lrebue s6 dovedeascE esislenfa faplic6 a comunildfii gi numai dup6 ce e. 9i fiindc6 viafa inlernE a m6ndstirilor din acfiune gi caracrerul lor dela intiinfare p6n6 in zi-. sub "onducerea milropolitului greco-orienlal. acfionalorilor. dup6 aclionali. 9i dac6 nu s'Er accepla argumenlele desvollole de aclionalori cu privire la leoria dreplului bisericesc. o aslfel de pdrere generald despre comunitale nu poale fi slabililE. c6 nu e la loc teoria. procedura unilarE 9i unilara delerminare a voinlei. citat de acfionalori. cu de_. averea lor deci nu poale fi inlrebuinlard nici chiar penlru scopurile altei mdnEsliri. Dar aclionalii doresc s6 dovedeascd incd gi cu alre eilafii. dup6 originea credinciogilor. de legea greco-orienlald. wendung ging auf die betreffende Kirche. nalisl al mdndstirii il d6. p6r6sind legea greco-orienlald in sinodul care a linut gedinle in 4 9i 5 seplemvrie 1700. pag. comunilalea milropoliei formeazd p6rere penlru comunitalea insliluliunllor bisericegli de pe leritorul cu poporaliune mixtd si a averii lor. Dupd acfionali decl. poate li vorba despre aceeo. c6 proprielarE a averii bisericegti nu e biserica inlreagd. -?54- -255- . fal6 de care.. au slabilit 9i judec6toriile in procesul inlentat tocmai de aclionatori in contra bisericii rnacedo-valahe din Budapesta. welche subiecte des Eingenlhums des an denselben hangenden Kirchengutes wurden" aral6. nafionalitolea mojoritElii confralernildfii monahilor. Si filndcE caracierul nafio. a edulal ming6ere religioosd in privinla bisericei .ceasla s'a dovedil. pe cdnd dupd acfionalori. admlnlslrafla inlernd 9i limba rilual6.in parle in sinul mitropoliei din Bucuregli 9i Bucovina.

neatingi de unire. dupd cum dove- degle <locumeniul alaturat de acfionatorii la rdspuns sub xx.graeci ritus. iar documentul de sub Tll reguleaza zidirea .-oriental sdrbesc' au lual parle neconlenit cu drepturi egale cu ale nalionalitdlii sdrbegti. inlrucdl s'au alalurat la comunele bilerlceEti sdrbegti. Insugi Arseniu Cernoevici. eplscopiile sdrbegli 9i mitropolia greco-orienlal6 din Carlovef ai devenit conducitorii lor. pe cdnd Rominii greco-orientali dln Uniaria.patriarh' 9i estinderea fi . O/1.unilard a bisericilor sdrbegti 5i oalohe. nu s'a f6cut deosebire inlre naliunea lllrica 9i cea oolohll. cd dupb unirea dela 1700.ot noliunel iliro'sdrbe gi oalahe. DupE documentul de sub Kl[. in sinoade gl in congresul nalional gr.ar parle e dovedit alt6 p6rfi De de permis. Numeroase dale. ilirico'sdrbepti 9i . Arhieplscopul 9i Mitropolltul gr. aparlin6toare palriarhia greco-oriental6 din carlovel. cE congresul l'a ales Arhiepiscop gi Mitropolit . unele din lar6. autoritSlile bisericei gr.iti. Ardeol $ dln provinciile aparlin6toare aceslora' E adevirat.Mitropolit al naliunei Dupd documenlul de sub S/1. Dupd documenlul de sub I/1. ba din inlreg -cuprlns al documenlului. se numegte pe slne patriarh 9i cap bisericesc al naliunii grecegli' ualahe ii earU.pe Volahi". cd regele Leopold I opregle pe Arseniu Cernoevlcl in documentul amintit a mai intrebuinla acest titlu. din anii 1750 pe sine Arhiepiscop 9i '9i 1751. c6 opreligtea regeascd ar fi sunat tocmai ecercleril autoritdlii supreme asupra valahilor. poporaliunea romdn6 de legea greco-orientalE din Ardeat. cuprinsi in replica lor de sub LXXI. pagina 126. conform documentului de sub D/1.-orientale sirbesti.jurledtcliunii de drept asupra teriloriilor mai mari decum^.PROCESUL FE\TRU MANASTIRILE DIN BANAT la }ROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT fiind sub episcopia greco-orienlald din Buda."opi" fropolili greco-orientale dl^ Carlovel. dar nu poale fi stabilit.urgenteazd tnfiinlorea unei tipografii ilirlco-oalahe gi ridicarea anui iastitut . Gancelaria aulic6.ln rugarea inaintatd regelui losif I in 16 lunie 1706. rdmasa in credinla Yeche' inc6 a ajuns in cursul vremii sub iurisdicfiunea de drept a mitropoliei din carlovel. numai decdt dupd unire au ajuns in leg-drurlle numitei milropolii. pe ldng6 . cu regedinla in Sibiiu' care in cele dogmalice 9i spirituale era subordonatd mi"pt. inc6 9i .na[6 tipErirea gi imp6rfirea in limba sdrbeoscd Si oalahd a .in rescriptul din 25 Matu 1?08 numitului lsala Dtacovici lillul . regularea venilelor preofegti . si din el se vede. iar in adundrile bisericegti. iar docurrnenlul de sub L/l arat6. tnci in anul 170i. Dupi documenlul aldturat la rdspuns sub E) regele losif I amintegte in tltlut lui Isaia Diacovici.regulamenlului desPre stol6. Rulhenorum et .Oclomvrie !706.teologic cu limbd de instrucliune greco-oalohd. Dalmalie. mai ales din girele din urm6. se pare cd poale fi stabilit. -257= .Rascianorum.-oriental al strbilor . ln documentul de sub Zfl se inalnteazi in 17 lulte 1816 'resullalul alegerii de episcop dela Arad. deci la scurtd vreme dupd unire. din nou: -zDO- .. puse la disposilie in proces' dovedesc lmpreunare8 care s'a fdcut dup6 1700 intre poporul s6rb 9i romdn de aceelg religie. in numele inlregei naliuni lliriee. iar dupd documenlul de sub Af2 congresul nafional bisericesc din 2.s'a ordonat s6 tie comunicatE tuluror episcopllor aparlinatori . din intreaga Ungarie.urrndlor :.mitropoliei gi inlregulul cler lliro-sirbesc 5i ualah. cd la locul preainalt a fost gravaminoasd numirea de . Paul Nenadovici se numegle oalahe.octornvrie 1752 permite nafiunei ilirico-sfrrbe gi aalahe folosirea .oraecl Ritus Episcopas" care preciseazi posilia oficioasa a iut Areentu Cernoevici. iost prln recunoaglerea acfionafilor. ci Arseniu Cernoevici se numegte pe sine' .Archieplscopus el Patrlarcha Rascianorum.la indeplinlrea scaunelor episcope{l conform asului de pdnll "dci.Valochorum'. trecul in diploma din 21 . dE .calendarului vechiu. rescrtptul preainall din 10 .Si ol Valahilor. iar la 1785 s'a inliinlal episcopie separatd pe seama ei. in care inlre altele . c6 in 19 Februarie 1769 afosl ordo. Rulhenoium et Valachorum patriarcha tam proprio quam lotius nationls lllyrtcae elusdem rritus nomine'.populi Rascioni 9l Rutheni".t Octomvrie 1?90 inainteazd represenlafiune c6lrd regele Francisc {. ln docurnentul de sub N/1. in 51 lulie 1749 anunf6 Pavel Nenadovici. ci . din tillul: . Pil 9i R/1. E cert deci 9i neindoios di" aceasia. Croalie.

claroiorium lllyrrcae Narionrs'. ca membrii congresului. ardrural de acfionarori sub. impreunarea brsericeasc6 de dup6 1200. afrEror in curgere penlru m6ndstirea Hodog-Bodrog gi j. cu al6t mai v6rlos. a fdcut rtin crediciogii de nalionalitale romdnd foctori egali tn clrept cu credinciosii de nolionalitate sdrbd gi prin impreunarea aceasla milropolia greco'orientold din carlouel a depenit mitropolia unirard gi comunll a poporului greco-oriental roman gi greco. Raicz) f6r6 folosirea numirllor de Romdn 9i Valah.. srabiresc regure un*are pe se6ma tururor credinelogilor de legea greco.oriental sdrbesc. in mare parle s'au inlrebuinfat numai numirile de Sdrb. Arhiepiscopul din Carlovef. dupd. cari sunl de ales dln parlea lulu-ror confesiunilor greco-orienrale. intr'o carre bisericeascd compusd ln Timlgoara in 8 lunie 1265. care poslurile vacanre de arhimandrili au fost indeplinire cu. o parle din milropolili s'a numit numai capi bisericegli ai poporului sdrbesc. nale. cd..orienlalE. de vichentie Vidac.a nafionarilEfri rom6ne. 257 b-s. Rescriprur preainalr de "goirSmurire. c6 au fosl 9i epoce. R) la replico de sub XXIV. e necesard penlru toale persoanele. se prolesleazd in contra. sub numerii 255. dat din Vlena sub-numlreu q". -drepturi Si sdrb€Sti de aceeagi lege. prlvilegiile pe eari regele le-a aflal date de anlecesorii sei. paul Nenadovicr. cu deldlurarea fiec6rui punet de vedere nafional. ce le confine. linuld in Carlovef.91 la aclul flnal de sub LXXV!. nimicegle in sine lmportanfa unilaleralildfii din numire 9l intilulore. precum 9i insfrucfia al6_ luralE ca adaos. . Arlicolrrl de lege xxvlil dela r790l9r goranleazb pe seama tuluror locuilorilor de rit grecesc neunil din fa16. pe seama luluror locuirorilor de ril grecesc neunil din far6. de lege X dela 1792 acordE drepturlle civile gi bisericegli. Dar chiar 9i ordinofiunl 9i legi regnicolare dovedesc. adresal inlanul. Dupd documenrul arErurar sub iii) ra protocorur de perrraclare de sub num6rul 2g. Din cele de pdnd aici se evidenfiazd. c6 dupd cum se poale stabili din documenlele al6turale de acfionali ra reprica de sub LXXI. cari formeazd doud nafionalltdli.i"*"ripio. s'a f6cul conform adevdralului ei cuprins gi cu cdt ordlnaliunlle dale 9i legile create in inleresul bisericii unilare.. sdrbe gi ualahe. se fie olegi cu considerare Io poporafiuneo de cliferite limbi. nu au fdcut nici-2i9- -258_ i7'. 1812 auloritEfilor mai inale polilice. nu insd numirea numai. acfionafii au. Nu o clalin6. p€nlrucd caroclerul unltar gi comun al fiecdrei insrilufiuni de autorilole publicE il dd cuprinsul ei cel adevirat. Carlea a fosl compusE in limba s6rbeasc6 gi ln eeo: romdnll. cle rong mai tnalt biserieesc limbei romfune.iar..6s6lgt2.de. ln fine arl. intruc&t aceasla nu sl6 in conlrazlcere cu leglle fundamenlale ale l6rii. de lege XX dela 1g4g ordoneazd in $-ul g. tupiofui. aldtural la aclul final de sub xxVI. gedinfa episcopeascd din 20 Mai 1g55. cd la dignildfi bisericesti vin inarnrafi 9i vin impErrdgiii de ele numai sdrbii' cu preterorea Romdnrror cdnd dign'. Servianus. Eserciarea jurlsdicliunii bisericegli de drepl osupra credinciogilor. Sl c6 in aclele aulorilEfilor biserlcegli 9i civile. dupd cele ingirale mal sus. Llpova. Unilolea aceasla nu o clalind faplul.t6zi in vigoare. a odus cu sine p.PRocESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT PROCESUL PENIRU MANASTIRILE DIN BANAT Dupd eslrasul prezentar in copie sub E/2. e numil Milropolit al poporului s&rbesc Ar romdn. protocoiul despre. "orooSi"r"a in raporlul palriarhului greco-orienlal sdrbesc. pe l6ngd drepluri gi dalorinfe unilare gi egale. c6 impreunarea bi_ sericeascE. in care numirea mitropoliei unilare. cu c6t dalelb inglrale mai sus dovedesc.. ca la romano-calolici. care gemallsm conline inlregul personal 9i. seama omberor nolionaritdli. penrru biseriea greco-orienrara sdrbeascd inc6 9t as.fiie a""rt"u. episcopur dreprcredincios din Timigoara. organbafia bisericii greco-orienrale din ungaria Ardeal in. gi alle dislricte aci aparlindtoare. ar lrebul s6 fie indeplinlre numai cu finerea in vedere a insugiriror perso-. 1845/{6. considerare la faplul. Iosif Raiacici se numea Mllropollt al naltunei sla"". numdrul z. 9t limba lalin6. iar arr.t uridri de citr6 labla regeascd sub numirul tt. lliric (Rascianus.. fdcuti dupd 1200 intre poporafiunea de legea grecoorienlald 9i de limbd sdrbd 9t rom6n6.tiotitq. in mod cu lolul imparfial. ln fine in procesul ordinar dinrre acereagi p6rli. iar in decursul procesului in formd de carle presenlalul gematism de pe anul. cE. 256. sub numerli 44-705. din 16 lulle 1729. sdrb6 9i romdnd.

vallachus. Din unilatea gi comunilatea mitropoliei bisericegli a credinciogilor greco'orienlali de nafionalilale romdnd si sirbd urmeaz6. ci sub numirea de olllyr'. cE sab noliune Ilirlcd este a se tnlelege poporul s6rbesc. presentdndu-se tn ele. baronulul Borlenslein.Ly1yjr{R1L! "jll}_{ll_ PROCEJUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT odald deosebirea dupd nolionalitale. sl6 in contrazicere cu cuprinsul c6rlli la care se provoaca aclionatorii. c6 in epoca aceeE. partea V. ori inslituliuni. iar oolahimea a fost representald tn ea tn numdr destul de mar. nu penlru dislingerea nalionalitElti. foltl de celalalli locuitori al ldrli. in epoca doveditE de aclionati. inainlat6 la 1759 de un lncrezut funcfionar de stat reginel Maria Terezia. acesle lrel popoare imp6rt6gite de privilegiile date de regele Leopold la anul 1691. cu aldt mai vdrlos. editat de loan Ciaplovici ta igf9. mal ales in cele de sub Maria Terezia. despre cdlEtoriile intreprinse ca mogtenilor de lron prin Ungaria de sud. dupd cele aminlite mai sus. ca naliune iliricll. a fost inleleas6 loldeauna gi esclusiv nallonalilalea sdrb6. din cuprlnsul cirei declaraliuni se vede. implinirea dorlnfel intregei biserici unitare greco-orientale. pagina l6g-eOg. cd 9i lnslilufiunile bisericegli. De ollcum afirmarea acfionalilor. iar documentul de sub A/2. iar de aclionalori admisi in rdspunsul de sub XXX pag. dar nalionalicegte a fost compusd din elemenle meslecate. c6 numirile acestea in chestii de organisalie bisericeascE sunt alcdluiloare de drepluri in favorul unei nafionalitdli Si despoefoare de drepturi in delrimenlul altei nafionalitSfi. Ce se alinge acum de numirea Rascianus. in care carle se spune la pag. s'a folosit. a figurat sub numirea . dup6 care op in scrisorile regegli. ln slarea aceasta a lucrurilor. dar mai ales lllyr. amintil mal sus si dat de Maria Terezia in 16 lulie i?79.e. aalah 9l ratean. nu se poale presupune. carle ap6rut6 la 1802 in Frankfurt sub tillul oKurzer Bericht von der Beschaffenheit der zerslreulen zahlreichen lllirischen Nation in Kaiserliche Kbnlgliche Erblanden' 9i atribuita foslului mlnislru.Szdz 6t D6lmagyarorsz6g ujabb tbrt6nelm6b6l'. spte a servi acesle numiri numai unei grupari strict deosebite nalionalisle dinlre credin- ciogii de aceeagi religie. serviani. 71. . valahi. pigina 182 si cele urmdtoare. ci totdeouna dupd religie. in CroaliaSlavonia numirea locuitorilor de acolo cu "Valachus" a insemnat schismalic greco-orienlal. abea pot fi considerate in organlsalia bisericeascd ca folosite cu inlenliune. illyri. fald de noliunea maghiard. 5.Milllia Nalionalis Rasciana". a fost odresal naltunii llirice. respeclive. c6 prin numirile aceslea folosite de cele mai mulreori in mod varial gi f6r6 sislem. deci ceo oalohd si cea sllrbeascd. in opul 'Magyarorsz6g n6ps6ge a Pragmalica Sanclio kordban'. ca rasciani. ne duce la conclusia. totdeauno t Y '1 poporoliunea greco-orlentald sdrbd gi oalohll. cd 9i in lara mum6. pertractatd in mod amdnunlit. gi st6 in conlrazicere 9i cu conlinulul de pe pag. ci a religiunil. numirile folosite in epoca aceasla de singuralicii laclori de drept public penlru numirea singuraticelor grupdri de popor. 15 a opului "Slavonia". prin disposifiile respeclive.:_:_ j lg:c-!su_r TN!5. -260- -261 a . fol6 de noflunea maghiara. cd oslEglmea de granil6 insliluild in contra Turcilor. despoelor de drepl. in care se cuprlnde representaliunea fdcut6 in numele tntregei noliuni lltitce. Dar reiese aceosta gi din fragmentele de zlar ale lmpdratului gi regelui losif ll din acelag op. faelorii respeclivi de drept public ar fi voil se dee espresie acelei delermindri.pt" regularea raporlurilor de drepl in biserica unltari a ciedtnclosilor de nalionalitate romdnd si sdrbd. lofi credinciogii bisericii greco-orienlale se numeou naliune iliricd. sub naliune iliricd o fost tnleleasd nafio' Nlttatea de lege greco'orientald. se afl6 dale cari dovedesc. adusi in legitur6 cu lucruri blserlcegli comune ale luturor greco'orien' talilor de aceeag religie. urgenleaz6. dar si o intere' selor biserfcegti esclusioe romdnegti. cd espunerea fdcutd de aclionali in replica de sub LXXI. dupd nalura luerului. confronlat6 cu cele de pdni aci. precum gi rescriplul declaratoriu preainall. adecd cumcd ar avea infelesul deducerii efeclului alcdluitor de drept. mai bine zis. cumcd in epoca aceasla. numirea de orascianus'. Dar std in contrazicere punclul acesla de vedere al aclionalllor 9l cu declarafia oficloas6 afldtoare in opul lui Dr' Szentkldray ten6 . in epoca aceasta.

Rescriptul de_ elaralorium". rtiti de mulleori aminlil mai sus. pe care acfionofli o slabilesc pe baza citafiilor din opul aminiir al lui Nicodim Milag.. nu numai s6rbE. apreciald mai la vale. in urma organizdrii unitare a bisericii gi in urma obiceiu'rilor ei. ci locuitorii din Munar au pldltt . unde deci exisrd condrrrile comunitEfii de drept. atinge faplul. pagin a 2!5. '9i cd ctlugdrii au fost p6slorii suflelegri ai credinciogilor-greco'orienlali de aici.fit funcfir preofegli la iobagii din comuna Munar. Acfionatorii au . dinlre numeroasele m6n.reg'rur'e mirroporiei unirare ii pe aremea comunrtdlii 5i a unitdlii tncd ou "o. din Mesici. .stoli cElu96rilor. ci gi rom6n4 dupd cum adeci au gi lrdit in min6sliri 9i c6lug6ri de nafionalitate rom6nd.isorafi de lumea din afar6.PROIESUI" PENTRU MANASTIRILE DtN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRTLE DIN BANAT chemale sE serveos. care a fost proprielatea 'lor.sliri de sub jurisdicfiunea de drepi a m'ropolier un'are gi comune' caracrerur insritufrunii unilare gi comune numai penrru cele de pe terilorul cu poporaliune romdnE s6rb6. rfiindcd 9i mindslirile acestea s'au aflat l6ng6 comune impopulale.unde permil imprejurErile silualiei mdnislirii. Acfionatorii doresc s6 fie stabilit. c6 m6n6slirile din acllune 'gi-au impllnil misiunea accenlual6 deopolrivE in inleresul amtbelor n{ionalit6fi de legea greco-orienrarE. paragraful 44 din . cE spovedanra era ocupafia obicinuili a cd- -262_ : . precum poate fi stabilit lucrul acesla referitor la m6'ndstirlle din voilovifa 9i Zlatifa gi pe baza fasionErii martorilor. uni" dinciogii de nafionaritate romanE sdrb6 9i "r"_ au 9i srar-in tegrturi comrtne bisericegti intre oralt6. 9l intrucdl ir"ot a" mir esle ales episcop. darea bisericeased au dat-o m6n6stirii. Paragraful 48 dln acetag rescrlpl ordoneozd c6. Recunosc apol aclionalii pe pagina 255 a rEspunsului lor.c6 deopoiriv6 scopurile bisericegti ale ambelor nalionslir'ri din. Nu formeazE obiect de discufie in proees faplut. E de examinal acum eheslia. s6 nu slee la dispozifia 9i credinclogilor. c6lug6rii. inrocmai ca in biserica romanosi catolici. . ea mdndslirile. ci 9i preofii sunt in drept s6 spovedeascd. eu menirea aceasla a lor. cd . c6 in inlelesul canoanelor bisericii greco-orientare ae episcop poate fi sfinlit numai unul din tagmi monahalE. au s6 se oeupe cu educo. ca prlvire la m6ndslirile de pe teritorul numil de acfionalori sd cu examineze. de nafionahlale. ci nu numai c6lug6rii. cd 9i c6lug6rii aceslor m6n6sliri au . Chemarea judecdloriei a fosl deci aceea.fia laudabil6 9r forositoare a rinerrmii. dacd acelea au fost institufiuni bisericegri penrru forosinfa comun. nu exclude peste lol. Dispozifia aceasla confine indrumare direcrE penrru preofimea din m6n6stiri. din vremi indepdrtate in biserica mEndsfirri au sEvdrgil acre de 'evlavie. ori numai in al uner 2&3 'de unde urrneazE. carl au s6v6r9it funcfii preofegll.mai spus despre mdn6stirea Bezdinurui.din imprejurime. bisericeascd a credinciogiror de nafionarirate rom6n6 9r sdrbd ? Misiunea de drept bisericesc a m6n6stirllor.ingrijit de lrebuinfele suflelegli ale credlncloSilor din comunele apropiale. Cu privire la m6ndsiirile din Baziag. anume.n"n". acolo . iar stola au 'pl6lit-o de regulE cdlugdrilor. sd fie considerate de unitare gi comune. c6 m6nisrirea l"lesici a adminisrrar parohia din comuna Mesici de l6ngd ea. Dar dalele din proces dovedesc gi aceea. er trebue s6 inlre in ordul crtugarese at vreunei m6n6sliri. ca si slee in legdluri religioase-morale cu poporafiunea . 9i pe pagina 218 conced. Aclionafii recunosc in rEspunsul de sub LXXI. e de presupus. cd de lrebuirlfele sufletegli ale iobagilor aparfin6lori mdndslirii 'sdngeorgiu s'a ingrijil preofimea din mindsrire. Recunosc in fine pe pagina 241 a r6spunsului de adev6ral6 afirrnarea acfiornatorilor. Voilovila Si Zlalila. 'cE credinciogii greeo-orienlali din comuna invecinali Munar. 'cd c6lug6lii din m6ndsrirea Bezdinurui de fapt au *"a. m6n6slirile sunl zeloose 9i pe alle lerene religioase gi morale. Dar afari de aceasla. gi lrecdnd prin gradele cdlugdregli numai cu rangul de arhimandrit poate fi sfinfit intru efiscop.e dedice alingerii gradurui cerui moi inarr "" ar desdvdrgirii rerigioase gi morale".lugdrilor. inl6ritd cu documenlul de sub D/2. c6 m6n6slirile in biserlca greco-orientar'. au fdcut servieii gi allor scopuri bisericegli.

Actlvitatea de p6stori sufletegli.Urii 16cule de credinciogi romdnl. in vremile de inalnlea despdrfirii hierarhice' cdlugirli . loslf Konecsni.pe credlnclogilor rom6ni. nu s'ar fi folosit limba romdneascd' Pelru E dovedit prin fasiunea marlorilor Mihaiu lovici' Pelru Dumilru' Amuca. Fasiunea contrard a martorllor ""u*u . ia judecdtoria regeasc6 din Aradul'nou. cum 9i in comunele Sdngeorgiu-m6ndstire 9i' se apoir aci limba domnitoore a fost cea romdnd. Iar in jurul m6ndslirilor Baziag.pROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAry4T----- ocEsul. este a se nolionalitdliir credinciogilor doios de indeplinitd 9i-tn fooorul nalionalicegte" romdne... v6duva Zslvca Nedelcovtci' Ievrem lorgorun. cdlug6rii..YA_NA'!llRIL!.pentrucddinfaptul'cdlimbaserviciuluil a cre' bisericesc nu concordeazi loldeauna cu limba malern6 nu s'a' dinciogilor. iar in mdn6slire se aflau 9i cdrli romdneSli . cu incepere cam dela apoi mlxt6' limbo seruiciului dioin a fosl parte esclusio romdnd. lnunui. cari il reclam6.inalcredinciosilorsdrbi'cu' r'otata excludere a Rom6nilor? milro-' Fiindc6 episcopii greco-orlenlali au fosl in epocE ambelor (arhierei) ai capi biserlcegti poliei unitar" 9i "orn.Trifrr. au f6cul servicil lotalil6lii faplul. . b"orge Augustin.Selejan'. iese dovedit 9i faplul. aoeau inscriplii iar romdnegli' bisericegli cdrfi in biserica m6n6slirii se aflau Berecula 9i "aruge'iiprovedeautrebuin|elereligioasealecredinciogilorde nutiJnuril*" romdna din comunele din apropiere."lude. Avram Pelroane 9i Todor loan marlorului a apoi la judecdloria regeasci din Vdrset' f6fasiuni din Oravifa' n. ci 9i mai tnoinle.rnJ ca si at S6rbilor. gi ea nu pout" fi iestrdnsd la o lrupare deosebtld a credir.e"atsit in scopul 9i spre lericirea sufleleasc6 a respeclivilor credincio$i. demartoriiMaleiuLatinca.a"a. credinciogilor pe seama iar iar mai tdrziu numai sdrbeasc[. De anul'' in comune' nu numai .lfu tuni"l." "' despdrlirea' esislat poporaliune romdn6. dar 9i dup6 fasiunile martorilor. . Todor Zsikici.cdfuncliunilebisericeglifn' celimbds'ausdodrgif.. marloiilor ale Birda.Utif Bezdin ficeau servicli credinciogllor romdni { tn romfinegle. cdnd adeci in inleresul credinciosilor de nalionalilate romf..NicolaeLotinca. Gosta Grenaciki. "6i"ii""i credinciogilor greco-orientali din aceeag organizalie bisericeaseE' sub' Dar din documentul aldlurat de aclionatori la r6spuns. cari vor fi mai la vale. PENTRU. isvoritfl din direcl[ esperlenlfi. asculloli la iudec6toria cunoscute Deta. Florea Ghina' lovan Pdian 9i in laltd parle apoi igi inldregle numai esperienlele principale' iar gtiu de aci nu urmeaz6.. ci ta 1773 deia' Mesici'.ciogilor. ca lnRomanilor ai Ioiio"afiffn. Cumc6 9i dup6 1?75 recensdmdnlului' dalele arat6 nelor aceslora a fost insemnatE. Iimbo octioitdlii bisericegti blserlca m6din scaunele romdnd' eea ?"i"t Lpr"ipte eselusio romdne$ti' ne. Acsenlie Arsen. desvoltati de neinmod in deci considera mdndslirilor din acliune. dup6 datele neatacate apreciale. penlruc6 o parle a martorilor acestora se refere in ci ceeafasiunea ldcutd la vremile de dup6 despdrfirea hierarhic6. Nicol. c-omuna in atdt Vh.Dt N - BAN Ar grupdrl. Voilovifa 9i Zlalila' : :. Nicol' doveditt senie-Pefcu. tn limbo romdineoscd' Fasiunile eontrare NedelRaici. NuedetmportanfddeosebitE. Ciurici. lova Tomici.. ". mdndslirile. -264- -265 .notlonalicegtedeosebite. ci locuitorii aceslor parle de nalionalilote' mare in fost au acesla. Sava Rapcovict' Todor l"lartinov.*n. cumcd in mdndslirea Singeorgiu' in vremile 1848' tle martori din direcld esperienl6.. inainte de a se ordona din' hierarhici bisericeoscd dela 1864. Todor Tolvddian. Arsenie Mitru. ascultat la ludec6toria regeascd cumc6 direcle' cute cu toati hot6iirea 9i pe basa esperienlei hiein mdndstirea Meslci.. Sava Raicovici 9i Zsiva Sdrbovan' nu poate reslurna pulerea doveditoare a fasiunilor celorlalti' mailorl. nu urmeaz6' cE serviciul . De altcum 9i ascultarea prealabild de marlori a dat privinla aceasla resullat lavorabil pentru aclionatori' Anume'' f6cut5' din fasiunea calegorlcfi. pentru sfinlirea de episcopi. cE in casurile despre cari martorii nu nimica.'iese iiubo*i. ArGeorge Mllog.1. romdni a comupoporaliunea romdnd. inainie de a se ordona despdrlirea o o cdlugdrilor rarhicd dela 1864.na serviciul bisericesc a fost oliciat din partea c6lug6rului de nalionalilale romdn6. Vasa L6p6dat' Pelru din regeasc6 St"i" St Achim Giuconea. romdne' romAni erau puse la dispozilie Si cdrli bisericeSti Ilie E dovedit prin fasiunea marlorilor George lvagcu' Putnic' ascultali non.

Premifdnd aceasla. in mod vlu sl . Costa Pavlovlcl. Zsiva Boscovici 9i lofa Mihailovici nu sunt acomodale se sl6beasc6 puterea doveditoare a fasiunilor marlorllor ingirali. pdn6 la 24 Decemvrie 186{. pe vremea lerar'hiei unitare gi comune de pdn6 la 24 Decemvrie 1864. ci numai cdnd gi cdnd o cercelau. judecal ast6zl de labla regeascd sub numdrul 17. Costa Painov. cu numele lorgovici. nlcl facdorii cari au eserciat asupra bisericii. George Voinovicl. sd se pdgascd pe calea procesulul. 267 . pdni la ordonata despdrfire dela 1864. nu au conelderat-o ca o esclusivd posedare a nalionaliidfii sdrbegtl. Iar pe vremea des' pdrlirii hierarhice. num6rul 145.9i 'esercialE de mllropolia unilar6 gi comun6.nal6 la 24 Decemvrie 1864. prln rescriplul dela 24 Decemvrie 1864' 9i legislaflunea prln arl. in mod permanenl.dereaz6. gi ed starea aceasta de lucruri nu a urmal numai -dupi desp6rfirea mitropoliilor. ca cdlug6r rostea rugdciuni Si tn limba romdneoscd tn falo cercetdtorilor romdni. eserclald asupra mdndslirilor de cdlre mitropolia comund sdrb6-romdn6.raporturilor de avere.7401914. cE faf6 de ei. cE cu prlvire la tnslitufiunile bisericegti 9t la averea acestora mitropolia impdrllli acum in dou6 se incerce ajungerea la inlelegere. de lege IX dela 1868. dupi faptica slare de drepl de alunei. in numele ambelor nalionalitili. a fosl folosild limba sdrbd ca limbd de serviciu bisericesc Ai de comunicalie. Decretarea aceasta cuprinde in sine Si declarafia. ln fine se dovedegte prin fasiunea martorului deja amintit Ioan Tiegan. ci gi de ale celor de nofionalilale romdn6.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MA\ASTIRILE DIN BANAT { covicl. dupd mdrturisirea f6culfi de egumenul aceslei m6ndsliri. cdnd era singur in mdnisfire. penlrucd s'au ingrijit de lrebuinlele sullelegli (biserlcegti) nu numai ale credinciogilor de nalionalitate sdrb6. iar in Voilovila. Supremul factor. jurisdicfiunea de drept asupra lor a fosl . Sava Achlmovici. iar aceea tocmai din comunilatea bisericeascd urmeazd. cd locuitorii comunei Zlalifa inc6 la anul 1769 erau Romdni. . supraveghierea preainolt6 politicE. si anume: ln limba moterntl o credinciopilor. Steva Pavcov.zffi- - . Nici vorbi nu poate 'sd fie deci despre aceea. cE jurtsdicfiunea de drept.au fost unitare gi comune. Nicolae Balagevici. lncd . fiind credinciogi de nalionalitale sdrbeascS.rbesli din Ungaria. Din cele espuse se poate conslala fdrd orice indoeald. dela unlrea bisericeascd din 1700. cE mdndstirile se afl6 de prezent in posesiunea bisericii greco-orientole sf. iar in cas cd aceasla nu succede. ascultal la iudeedtoria regeascd din Oravila. precum cu privlre la comunit6lile mixte bisericegti rescriptul preainalt din 24 Decemvrie 1864 o gi aecenluiaz6 aceasla in mod pronunlat. in fafa marlorului. pentrucd martorii aceglia nu au lrdit in nemijlocita apropiere a minbstirii gi in leg6turi permanente bisericegli cu ea. chlar daci ar pulea fi consideralE ca lsvorilE din raporlurl de drepl prival. slujba romdneabcd a fost opritd numoi dupd despdrlirea dela 7864. ci mdn6stirile din acfiune. George Milencovici. tabla regeasc6 a aflat de gregili entrnlarea din sentinfa primului for judec6toresc. $i aslfel pe vremea organisdrii unilare 9t comune bisericegll. ar fi identicd cu posesiunea de drepl privat.164 de ani.din cuprinsul documentului aliturat sub D) la replica dln procesul penlru mintstirea Ho'lo9-Bodrog.ambelor nalionalitdli. dar lotugi numilul egumen. Svelozar Achimovici. cE sub decursul procedurei slabilite pentru regularea . mdnEslirile au funcflonal in inleresul si folosul . ce a esistat inainte de 24 Decemvrie 1864. care eserciazd preainalta supraveghere asupra blserlcllor gl are cerc de compellnld cu privire la organizarea blsericllor. De allcum dovedegte gi documentul alSturat de acfionali la replica de sub LXXI. in afari de cele insirale pdn6 acumo. Milovan Tarbano. iar dela 24 Decemvrie 1864 numai de cea sdrbeasc6. mbnislirea deci era cercelalE fdrd indoea16 de locuilorii valahi ai aceslei comune. eserclat6 in favorul bisericii sirbegli. se inve. Pelru Alexondrovici. adecd raporturile referiloare la averea institufiunilor bisericegli remdn pdn6 la regularea lor finald in starea in care le-a aflat desp6rtirea ordo. Cumc6 aceasld jurisdicfiune de drepl. De vremea ierarhiei unitare si comune bisericegli. deci nu escluelv s&rbeasc6. in privinfa instituliunilor biserlcegti se menline starea de laciuri de pdnd aci. a decrelal calegorlc. cd mdnistirea Zlatila era cercetatd de Romdnii din impreiurime.

Decl privllegtile date pe terenul vielii biseri. cd viala bisericeascd in acele pdrli de lar6. Efeclul bisericesc al imigrErii s'a ar6lat decl in cea mal mare parte in organizarea comunE $i unitard bisericeascd.greco-orlentale dln Ungaria. Dar mal deparle. cumc6: . pe al c6ror teritor se afl6 m6naslirile. Din contrd. penlru decrelarea conserv6rii caraclerului s6rbesc gl al serviciului divin slav cu privire la aceasld m6n6sllre' numllul mlnlsteriu a decretat in ordinaliunea din 17 Februarie 1854. de lege xxvlt dela 1791 garanleaza in mod declarat pe seama tuturor locuilorilor din lar6. deci gi romdnimei venlle cu sdrbii.neunir6. e singurul ar6t6tor penlru slabilirea c6 oare inainte de 1700 m6n6stirile fosl'au lnslltuliuni biseri.il -:] PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT *i s !tj PROCESIJL T.Arseniu cernoevici.orsz6! ujabb l6rt6nelm6b6l' pag. dupd' pullnl6. ci jurisdlcfiunea de drept'. chiar dac6 s'ar pulea oplica in privinla aceasla regule valabile de drept prival. dar in speclal declaralla cuprlnsd in apelalia de sub numdrul 51. congruenti cu' pozifia lual6 acum de tabla regeascE. esle de examinat.s'a . raporturi de limbd gi de nalionalilate numai inlru aldla au se' fie linule in vedere. lotdeauna am6surat prelensiunilor credinclogilor.cegli de regele Leopold I prin diplomele dtn 21 August 9i 11 Decemvrie 1690. dup6 despdrllrea inldmplatd alunel a fost consl' deratd de prooisorie din parlea amt elor mitropolii gi exislehtd' numai p6nE la deciderea cu putere de drept din parlea judecEloriei asupra prelensiunilor rldlcale cu prlvire la ele. Gumcd esercierea juridicliunii de drepl dela 24 Decemvrie1864 pdnd in ziua de as!6zi nlci milropolia greco'orienlald sdrbeased nu o considerd de un aslfel de fapl de drept. inainlatd minlsterului ces. exercilald asupra mEndslirllor din acllune din partea m'itropollei greco-orientale din Carlovet. Caracler ingust nollonalisl. au se fie considerate ca acordate luturor greco'Orient. ori Tlmlgoara. Din loale aceslea urmeaz6. care' ar stabili in favorul ei pdrerea despre dreplul de proprietate. nu poate fi conslderatd ca posedare. Prin urmare. fiindca nu se discul6.ae"a 9i art. Szentkl6ray |en6: .268- -2S-* . inke Sirbii venili sub conducerea lui . dupacum . sau poate 9l in epoca aceea . puncl 2. p6n6 in ziua de asl6zi. exerciatd din parlea aulorildlilor bisericegli. penlru care se oficiazE.ani dup6 imigrare s'a infaptuit ierarhia comuna 9i unilar6. cE jurisdlcliunea de' drept. 9i tot aslfel 9i din acesl puncl de vedere hot6rdsc' ce limbl au se cunoascd cilugdrii primili in mdn6slire". dup6 cum . privtlegiile primlle dela inaintagii regelui. de legea greco. intrucdt nu se contrazice aceasta cu constitulia fundamenlala a ldrii. cum. I pag. 9i el nu' poale fi dedus nici din nalionalilalea inlemeelorului.num6r iniemnat. precum gi a tuluror inslilulluntlor bisericegti.dinlre 1?00 si 1864. pentruca acesl caracler in . 406. a fost 9i romdnime in . inainle de 1?00 ce caracler avea.ale amdndurora ? Efectul pe care I'a avul asupra vielil bisericegli imigrnrea sdrbeascE de sub conducerea lui Arseniu Gernoevici la anul 1690 nu e de imporlanla in procesul acesla. dela unirea bisericeascd din 1700.lipsa allor dale mai silure.ENIRU MANASTU?IIE DIN BANAT La rugarea palriarhului 9i mllropolitului greco-orlenlal din Garlovel. asupra m6-ndstirllor administrale de ierarhia unitard pin6 la 24 Decemvrle 1864..au fost intemeiate inainte de 1690 gi pentruca abia la cdllva . ca gi biserieii in general. penlru sub-' ordonarea finalE a mdndslirii Hodog la episcopta din Arod. nu poate se lie decdt promoYarea. reg.oc"entuai $i mat inainle. cd m6n6stirtle loole au fost .infiinlate in vremea premerg6loare ierarhlel comune 9i unitare . pentruca m6n6slirile . conform cuprinsului aceslor dlplome privilegiale.Mlsiunea m6ndslirii Hodog. neparticiparea .70911914. incoace.cegti ale naliunii sdrbe ori romdne.adec6 documentele gi alle declarafiuni puse la dispozlfie in procesul acesla n'au stabilil nici odat6 pe seama poporafiunll din . oferd dovadi neindoioasd declarafia milropoliei greco'orienlale sfirbe dln actele de proces. dup6 opurile istoricilor (lancs6: Rom6n Nemzeii T6rekv6sek" pag. B6hm L6n6rt: D6l Magyarorsz6g' vol. dln Viena. inlruc6t le reclam6 promovarea scopurilor" religloase. 'care stabllegte pe seama aclionalilor dreptul de proprietale' Din conlrd.-atitor imigrali. 101). ii compele tol atdt de pufin. referltoarela m6n6stirea Hodot-Bodrog. ci toldeauna pe seama celei privilegii' la acesle Ardedl. 758. a scopurilor religioase. urmal din posedare.Szdz 6v D6lmagyar. ategerea limbet folosile la serviciul divln o hotEreEle egumenul mdndslirii 9i episcopul diecezan.

Lugoj 9i o parte fi constalal. ci regele Leopold I ar fi. cd pe vremea cdnd se presupune cd au fost infiinfale mdnistirile din acliune. cd pe alunci. dup6 cllalul Melropolit lovade pe pagina 281 a replicei de sub LXXI: "Der -270- -271 - . e afard de orice indoeal6. VIt.sdrbegli. ori greco-orienlole. c6 inalnle de colonisarea Sdrbilor venili sub. cdt gi in Ardeal. suslinutd in cursul intregului proces de sdrbeascE. viafa biserieeasc6 a eeldfenilor de legea greco-orienlald mull6 vreme poate fi constalat cd au consideral-o numai de lolerald gi organizalia bisericeasc6 mull6 vreme a purlal pecelea primitivilEfii. lV. 9i aceastd jurisdicfiune de drept e exprimatd 9i in lilulatura episcopiei. cu privlre la documentul aldlurat de aclionalori sub llU. nu numal sdrbi. nu le numesc lotdeauna . cd au esislat leg6turi de organisatle bisericeascd inlre locuitorii sdrbi 9i valohi al f6rii.. apoi expunerea dela pag. conducerea patriarhului din lpek. lilale romdnd exclusiv celei de caracter rom&nesc. 409. c6 din parlea lor nu s'a afirmat nlciodald.65619t2. cum gi mai l6rziu. la prolocolul de perlraclare de sub numdrul 29. pesle poporaliunea.grecegli'. in urma evlaviei gi credinfei pe care o ayeau fafd de aceasla religie. acum ca palriarh de Carlovef. cd sub autoritEfile bisericegli sdrbegli ou slat credlnciogi exclusiv sdrbi. Dar in replica de sub LXXI a aclionalilor se cuprinde mdrlurisire intdrit6 cu documenle 9i opuri sliinlifice 9i cu pri' vire la zilele din epoca de mai nainle. pa scama regelui. profesor de drepl bisericesc la unlversitalea din Cern6uli.PROCESUL PENIRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRIj MANASIIRILE DiN BANAT Punclul'de vedere al aclionalilor de sub ll. cumcd prin diploma pri- vilegiald dal6 de regele Leopold I la 2l Augusl 1690 m6n6slirile din acliune ar fi fost donale in mod nedisculabil sdrbtlor cu drept de proprietate. ci de mulleori in general . ci gi Romdni. ai celei s6rbe 9i. iar regele Matia. Arseniu Cernoertci. predal m6n6slirile prin amintita diplom6 privilegioli in proprielalea bisericii sdrbegti. cari declard in replica de sub LXXI.. despre cari leg6turi Eusebiu Popovici. Belgradul. allat la 9i locul acesla de gregit pe lemeiul argumenlErii corecte din senlinfa forulul prim judecdloresc in pErlile el cari nu. cari fac pomenire despre episcopiile grecoorienlale de inainle de 1695. episcopia a fosl menlinuli gi pe mai departe. pe cea greeo-oriental6. se pronunfi astfel in opul la care se provoacd p6rlile. Ce se alinge de viala bisericeascd de inainle de imigrarea sdrbeascd a lui Arseniu Cernoevici dela 7690. a devenit la 1427 proprietalea regelui ungar. prin diploma dati din Buda in 20 Martie 1479. scule$te. inlreaga preollme greco-orienlali romdnd din Maramurdl de sarcina ddrilor or' dinare gi eslraordinare. din inlregul comilat al Severinului (Caransebeg. 9t cei de nallona-. Astfel pe paginile 68 9i 280 aclionalii ingigi spun.. aldl in Ungaria. nu poale acel exclusiv cuprins pe seama episcopiilor. Din c6rlile islorice la cari s'au provocat pbrfile poate fi adec6 conslalal. op de multeori aminlil. pag. 296 a aceleiasi replici. au lost deja episcopii greco.cd anume. la episcopia din Llpova. dar aceea. de aceeagi religie. inc6 in secolul al XV-lea. la intervenlla milropolilului loanlcihe din Belgrod. inainle de ce aeesla. precum gl recunoaglerea de pe pagina ?9 a repllcei lor de sub LXXI. cE in anii 1600 jurisdicfiunea de drept a episcopului rom&n din Alba-lulia s'a exlins gi asupra Sdrbilor din Ardeal 9i pdrfile anexe ungurene. paginile 52 gi 55. conlrazic celor desvollate pdnd aci. - lsloriografii. a propus gi regele Leopold I a organizat prin rescriptul din 4 Morlie 1695 noua episcople greco-orienlalS. Din datele aceslea islorlce incd se poale vedea. tale. ori valah6. Dar folosirea numirii de sdrb6. impreund cu alle provincii. Se vede aceasla 9i din mdrlurisirea pe care o fac aclionalii in prolocolul de perlractare de sub numdrul 69. cd pe vremea regelui Malia. aparfinut-au credinciogii de naltonalilate sdrbd exclusiv aulorildfii bisericegli sirbegli. iar sub cele romdnegli exclusiv numai Romdnl. la 160? au aparlinut credinciogi. cari se scoteau dela ceialalli locullori ai l6rii. nu neinsemna16 sdrbeasc6. cd credinciogii ambelor nafionalilEfi. din Timig) episcopul romdn din Alba-Iulia a exerciat auloritatea bisericeascd. ayeau aceasld credtnfb. gi avdnd regedinfd episcopeascd sdrb6. n'a pulut s6 insemne. e lras la indoeald gi de ceilalli aclionafi.1411912.orien-. romene. si in vremile de dupd ocuparea patriei (prin Maghiarl) regii maghiari de lege romano-calolicS.

in secolii de dupd ocupsrea patriel. sondern auch andere Orlhodoxe in Ungarn erhallen halte". Fiindcd dup6 aceslea. eserciatd asupra credinciogilor din Eceeag far6. cu escluderea totala a credinclogllor romf.cial6 caracleristic6 a bisericii greco-orienlale. nbscutd pe urma unirii din rccolul al XVil-lea. dupd cele desvoltate mal sus.epoca aceea rre-o idee nafionalisld. poporaliunea sdrbd si romdnd din Ungaria n'a stal ln nlci o legdturd in privinla organisErii bisericegli. au prov6zut in mod neescepflonabil trebulnlele blsericegti ale luluror . tratatd mal la vale in mod mai amdnunfit. Lucrul acesla nu e de inchipuil.aceasta aparilia scoas6 dln isloria biserlcii greco-orienlale. au fost supuse patriarhiei de lpek. ci dnci inainte de unirea bisericeasca.curat romdnegli. cd gi inainle de impreunarea l6cut6 in urma unlrll blsericegli din Ardeal dela 1700 au aout Sdrbii 9i Romdnll autorildli Si instituliuni comune bisericegti. dup6 naflonalllale. intdmplala la 1700. membrii episcopatului care esercia jurisdlc' rfirrnea de drept asupra credlnciogilor greco-orlentali.de impreunarea organic6 bisericeascd dela 1700. cd aceasli intocmire nafionalislE n'a lort nlct micar incercalE. Chiar daci s'ar accepta afirmarea aclionalilor. iar alingerea nalionalilEfii insemna de -cele mai de mulle ori. n'a insemnat in . cd nici alunci.ni .de pe terilorul lor.riceasc6. care formeaza lr6s6lura spe.celorlalte e aparifie a celei mai noue epoce. O dovedegle . sistem leritorial. iru ar fi acomodal penlru a se slabili in mod ce csclude indoeala. c6 ntci mai nainte. cd poporul respectiv .el organlsalia blserlceasc6 s'a f6cul. viafa publtc6 rfiind stdpdnitd in epoca aceasla esclusiv de divergenlele religionare 9l de slaturi. pe cari se afl6 mln[ellrlle din acliune.PROCESUL PENTRU MANASI'IRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT . der da Belgrad damals (1427-1521) unter ungarischer Herrschaft sland. cf.garanta drepluri numai pe seama unuia dinlre cele doui elermente (popoare) de aceeag credinfd. ba episcopi de origine sdrbeascE au desvoltal munc6 binecuvanlala in dieceze .cari au esercial jurisdicliune de drept asupra mEnaslirilor din .strict dessebite si desbinale unele de allele. 18 . fiindcd din opurlle de cuprins isloric Ai de istorie bisericeascd. pentru -n2- -rt-. mai ales pe vremea cdnd se poale presupune cE au fosl infiinfate m6nEslirile. slablllt de aclionali.de inalnte de 1690 organlsafiile. ar . chesliile de organisafie bisericeascd n'lu fost puse nici la greco-orientali pe base nafionalisle.nalionalisl. fdri deosebire de nalionalllale.nalisl.pe terilorul Ungarlei. lingd accentualul . Particularismul. care in guvernarea bise. se poate deduce. nicl pentru aceea chiar.numai stabilirea. IncE gt caracterul epocei despre care e vorba in prgces . iar nu pe . Nu se poate stabili deci. penlrucl prelacerea mare blsericeasci. mal cur&nd poale fi consideral de stabilit faptul. Ocasiunea o ttgcu atuncl necondlfionat cele douE naflonalitEfi de a-91 inlocml vlola ullerioar6 bisericeasc6 in mod deosebit.credinciogilor. au fost .veacul al 18-lea. ci {eriloriale. dar din faptul. cd biserica greco-orienlald romCntr n'ar fi stat in nici o leg6turd blsericeascd pdni la 1700 cu blserlca greco-orientald s6rb6 de . Tocmai de aceea nu e de importanld.de care familie de popoare se line 9i ce limbd vorbegte' Desvollarea senlimentulul nalional e o particularitale a . nu nallonalisle. eplscopiile . Enume. aflaloare in Ungaria. forma cheslte cu lotul subordonal6. ci inainle .ntcic kann nur der Metropolil von Serbisch-Belgrad gewesen sein. cari au esercial autoritatea euprem6 osupra poporaliunii greco-orienlale din lar6. aldlurale. c6 episcopiile acestea aldrnEloare de patrlarhul din lpek ar {i eserciat slapdnire bisericeasca numai asupra nadionali{alii sdrbeSli. 9i nclural. punclul de vedere neclitinat.faplul aeesta. cd in vremile .epocei mai noue.acfiune. von Ktinige villeichl auch die MetropolilanIurlsdiclion iiber nichl bloss serbische. nu dup6 nafionolitEfi. iar predominarea dtn partea ei a chestiilor . caraclerul naflo. dupd teritorii.conlrazice presupunerei. c[ acesle organisalii comune bisericegti ar ll fost escluse locmai in acele pdrfi de lar6. a ardtal succese cu privire la credinciogii tomall ln credinfa greco-orientald. ci pe vremea cdnd au putul se fie inftinlate mdn6stlrlle. cE incd si in . nu dup6 nafionalltele: nu se poale presupune cu positivilatea care esclude lndolsla nlci aceea.lnlocmlle gl gi-au folosit puterea dupd terllorii. ci insiitultunile religioase ale Sdrbilor 9i Romdnilor de aceeagi religiune greco'orienlalE ar fi fost . e r6slurnal In urma faptului.

astfer nu numai.PRoCESUL Pf. spre scopurile nafionalitElii s6rbe9lt. cE dupd 1700.. dupd nafionalilatea sdrbd 9r romdn6. In fafa aceslora. remose serise. ci mdndslirile din acliune. c-onlorm lnlenfiunii inlemelelorilor. de o lege cu ai celei s6rbe.. aluncl gl averea m6ndstirilor. Acllonalii vreau sd dovedeasci. c6 mdndsririle inc6 inolnle de impreunareo bisericeascd de dup6 l?00 a credlnclogtlor de nafionalitale sdrb6 9l romdnd au slat in servlclul comun al luluror credinciogilor de oceeagi rege. cE biserica greco-orienlald. tn eserciarea cdrora {ar afla gi astdzi. cr mijloace mleriale necesare penlru ojungerea scopurilor bisericegli. Dup6ce in urma aceslora. cE nafionalilalea romdnE a avul in Ungarla m6n6sliri inc6 inalnle de imigrarea Sdrbilor. gi ru se r6min6 sub jurisdicliunea de drepl a milropoliei. de arl6. precum gi.. apoi cu imporlanfa naflonallsl6 a poporului s6rbesc. penlru eplscopul din V6r9ef m6n6srirea Mesicr. cd a lrecul in congliinla publicd caraclerul sdrbese al m6n6slirilor at&t de mull. Acfionalorll au doril adecd se arele. dup6 acllonafi. ceeace se asigurd prin arl. dac6. inalnle de unirea.. penlru scopurile nalionallldlff sdrbeg6 penlrucE dac6 da. inc6 9r cu caraclerul elnograftc al respeclivului colf de far6 de pe Yremea infiinlErii m6n6stirilor. cu nallonalilalea sdrbd a monahilor gi a singuralicilor credrncrogl cotonigti. ci pe oremea tnfiinlflrii lor pe acolo pesle lot nu ou locuit Sdrbi. din faplul neindoios. irq6rt6gesc soarlea m6nEsllrilor. pe terilorul fdrii unde se afld m6n6sfirile din acliune. stabirit mai sus. in servrciul cdreia au fost puse dinrru incbput. inaihle de unirea dela 1700. rcgedinl6..6 *noveascd mai deparle iarigi scopurrre rdigioase ale naftonarildfii. iar in cursul de mai ldrziu al procesului ou alirmal. dup6 despdrfire m6n6sririle au . dar labla regeascd conslderd acest puncl de vedere ullerior al acfionalorilor ca o permlsE inglrare de faple. au cdgligat aslfel de drepruri. clude cu lemeiu. 9i cE nu e esclus. din dalele ce slau la disposifienu se poale slabili. de lege zs dela 1290/91 au se fie admlnisirate conform lnlenfiunli fundalorilor. le-a inlrodus in organisaria bisericeascd nalionolilarea s6rbd. s$ care slau acum m6n6slirile in cele spirituale. chior 9i in urma duratei lungi. dovedil in. n'au fost detrase credinciogllor de nafionalitate. securare. cd deci in yremea in care au pulul se fie infiinfale mdn6slirile. cd m6nEstirile. ea. credinciogii de nalionalilate rom6nE. deci ca insrilufiunr bisericegri. ca inflinlate escluslv pe seama ei. -274- -273- 1g* . a unir6lii comunrtElrt 9i ierarhice. au cunoscut gi numil m6n6slirlle: lnstilufiunl blserlcegtl sdrbegli. gi mai ales pe vremea c6nd au purur fi infirnfate m6n6sririle. romdntl. cu lotul seporalE. dela 1700.. c6 m6n6slirlle au fosl infiinfale de Sdrbi. inlru sprijinlrea temelurilor acfiunii. ssupra cEror inslilufiuni. fal6 de acfionali. a. gi de alt soiu.NTRU UAI. cu caraclerul sdrbesc al monumenlelor arhileclonice. gi cE numai aceea ar purea se sisleze acesl drepL dacd s'ar pulea eonstata.iILE DIN BANAT eplscopul lsala Diacovlci din Timigoara s'a deslinal m6n6slirear Hodogului.. fost. ca instilufiuni blserlcegli. incdt auloritdllle bisericegli Sl civile. mdndsilrile au fosl inslilufiuni bisericegll gi ale Romanilor greco-orientali. proc€s. in alar6 de dalele referiloare la lsroria stnguralicelor m6n6srirl. c6 despdrlirea hierarhicd in sine nu poale despoea_-pe credlnciogli de nafionalitale rom6n6 de drep_ luri eserciale limp indelungar. nu numai ed nu poate fi vorba de o poporafiune esclusiv sdrbd in imprejurimea lor. dar din datele ingirare in proces se poare con-.' urmeazi. inlocmai ca gl credinciogli. dacd tn interoal nu se tntdmplo despdr_ fireo hierotfticd. ca lnslituflur. cd mdndslirile din acllune ar fost infiinfate de 56rbi. c6 in pErflle de sud ale f6ril ocuporea de leren dtn parlea poporulul rom6n premerge celel s6rbegti. iar de aci. cari au fdcut donaliunl pe seama mdn6slirilor. in curs de mai bine ca 160 de ani. in reg6rur6 cu acesrea. de. De allcum fundofiunile 9i in infelesul arl. lege 27 dela 1790/91 9i pe seama ceror de regl sreco-orienrarir Trebue esaminald deci chestio. ar fi slat sub o adminisrralie bisericeascE deosebltE. tr mod eselusiv. c6re malerial de dovedire a creol deja in lrecut resullatul.i bisericegli.IASTInILE DTN BANAT PROCEiUL PENTRU MANAST. Acfionalii v6d in aceasla o xrodificare a acfiunii. acfionatorii au aminlil in general in acfiune numai atdlo. chemale sd serveascE scopuri esclusiv nafionate sdrbegli. pen_ lruc6 in casul acesra arcorespunde dreprEfir 9i echilEffir cd deri de binefacerile aceslor inslitufrunt s'au f6cut pdrtaii-pana tu desp6rlire gi Rondnii.

Schwicker Henrik. multi vreme a fosl sdrbeascd. $i totugi aclionafii doresc sd dovedeascS. Szollay L6szl6 9i B6hm Lendrd. de lege III dela 155?. ba chiaf gi inainte de prima imigrare mai mare au locuil Sdrbi in p6rfile de sud ale f6rii. gi anume.Die Bewohner des Temeser Komilals und wol auch des Komitats Krass6 und der ganzen Geblrgsgegend @oren zur Zeit Kdnigs Ludwig I . Hunfalvi Pal. care se refere la comuna Munar. care declard de sdrb6 poporaliunea in urma sunetului sdrbesc al numelor dln conscriplie. dela Mur69 pdni la Dundre. fdcule cu incepere dela domnia regelui Sigismund. c6 mdn6slirile au fost inftinlale numai in favorul unela din aceste doud nalionalil6fi. in jurul aceslora locutl'a numai element rom6nesc. Bdrriny Agoston. arlicolul 5. dispenseazd pe Sdrbi.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DtN BANAT Opurile scriilorilor istorici. Szenlkl6ray len6.nd in secolul XVIll. po"Csan6d poraliunea din comunele invecinate cu mbndstirea Bezdinului: Fenlac. pe pdmdnlul acesla inlreg. aldlurale de -n6- . dupE cum se va desvolta mai la vale. Dr. iar num6rul lor s'a inmulfit in vremile de mal tdrzlu atdt de mull incdl Schwicker Henrik stabilegte in opul seu . ca s6 se poati presupune. sl6 in contrazicere cu datele elnografice. prin conlinua migcare a popoarelor. iar decrelul V din 1485. pag. ars gi prefdcut in ruine. a avul influenli esenliald asupra caracterului elnografic din linulurlle de sud ale Ungariei. cari au locuit prln acesle finuluri ale firii.000 de locuilori de limbd romdni 9i sdrbd. la cari se reler p6rlile. Domnia lurceascd din secolul XVI pf.rbesc. a infiinlSrti mdndsllrilor. ci in vremea. de lege XII dela 1559. . ?57) pe vremea isgonirii din 1?20 a Turcilor. . dela plf. dar aceea.tirea dijmelor. n'au fosl decdt cam 25. gter96nd aproape cu lolul caraclerul etnografic de inainle de domnla lurceascE. Cumcd sub domnia lurceascd. pagina 71. Dupd opurile istorice gi etnografice ("Magyarorsz6g N6pess6ge a Pragmalica Sanclio Kor6ban'. anume: Feh6r lpoly. obseryarea de pe paglno 408-409 a opului. prln imigrdrile mai mari in. pag. apare pe lerilorul Ungoriei la scurli vreme dup6 ocuparea palriei. de lege IX dela 1454 dispune despre atezarea tn tobllrd a Valahilor. Bodor Anlal. cE in vremile cele mai vechi au locuit ambele nalionalil6fi in lar6. dup6 cele mai sus desvoltale. Munar. care nu poate fi stabtlit6 in mod grecis. Secusigiu 9i Nagyfalu. in organisafie bisericeascE cu min6stirea Bezdinului. esploalal. pag.opt rdnduri. din opurile islorice aldlurale gi din alte documenle nu poale se fie stabilit. sau numai sdrbese. care 6 fost caracterul etnografic al pbrlilor de fard in cari se cuprlnd mEndslirile. in art. e6t 9i cel sf. Art. 29. gi inainle de ea. Pesly Frigyes. Dar din mdrturisirile aceloragi isloriografi. in art. dovedesc ed in partea de sud a Ungariei s'au aflat locuilori romdni pe Dremeo ocupdrii polriei. cu cdt inlre numele sdrbegti sunt gi de cele nesdrbegli. Astfel dup6 cuprinsul opului cital de aclionali vdrmegye liirt6nele 1715-ig" de Borovsky Samuel. s'a imp6mdnlenit in Ungaria gi poporafiunea sdrb6." "3z6z de Dr. Dr. pdn6 la imigrarea de sub Arseniu Cernoevici. cumcd imprejurimea mdnislirilor pdnd la cele mai indep6rtate vremi a pulut sd fie numai sdrbeascd. dar fiindci cuprinsul acela al opului se baseazi pe conscripfia din anii 1557-1558 a perceplorului (defterdar) turcesc din Timigoara. op edilat de oficiul slalislic. 6v D6lmagyarorszdg ujabb l6rt6net6b6l. $i se vede St din leglle f6rll. dela Tisa pdn6 la hotarele Ardealului. de lege 25 din 1459 dispune despre nafionalitatea adminlstratorilor aplicafi la mogille Rafilor (Sdrbilor) 9i a altor magnafi. precum gi in alle legi. Ruteni gi Valahi. de lege lll dela 1574. astdzi nu se poate slabili. cumcd salul inc6 9i dupi mutarea nemfilor colonisali acolo la 1785 a remas sal sdrbesc.Wallochen'. decl mal lungd de 160 de ani. Aslfel art. 249. referindu-se gi la alte isvoare.Geschichte des Temeser Banals'. afl6loare. in o aslfel de slare.Romdn Nemeetis6gi T6rekv6sek" de lancs6. si fiindcd mai deparle. Alar6 de aceasla se mai face omlnlire despre ambele nalionalilEli in art. ddnd locuitori stabili l6rii. mai ales pe vremea in care se presupune c6 au pulul fi infiinlate mdn6stirile. ceeace e pentru slobilirea nalionalitElii esclusive sdrbegli cu atdl mai pulin acomodat. cd atit elementul romdn.rdcz falfi'. Sdmpelru. c6: . 9i arlicolul de lege 45 dela 7495 pe Rafi. R6thy L6szl6. Din toate ocestea se poate conslala in mod neindoios.277 -D .

alEturate de acfionafi . etc.i teritorul m6nistirilor Si astfel . adec6 cu acel cuprlns al lor. dup6 aclionafi. e deci motivatd. cd dup[ inlroducerea de ocolo. cd la tZ84 nici mai marii mdn6slirii nu cunogleau scopul 9i timpul infiinfErii. in afar6 de agezarea in general a elementulul sfirbesc incd 9i cu documenlele alSlurale sub 145/a 9i 144 lir replica de sub LXXI. se nu fi locuit pe acolo 9i Romdni. ci au fosl infiinfate 9i mai inainte. Si compuse la 7745 de Neoaquistica Comisslo. permil concluzia. Dar din agezarea sdrbilor imigrafi prin finutul aeesla nu se poate deduce esislenfa esclusivi a Sdrbilor. perderea . cE inainte de nagterea numirilor.rnindslirii Bezdin. (Feh6r lpoly. cd dupd anexele de sub i75/l 9i 1I5/a in comuni 9i vecindlate numirile de hotar sunt sfirbegli. .ale ocupdrii patriei mdndstire romano-catolicE. a esistat in primele veacuri . dupd ce s. sunt numiri sdrbegti.urimii mdndslirii Meslci acfionafii'se provoacd iar6g la numirile de hotar. de sub num6rul 28. cari dupd adnexele de sub 216 alErurate la replica de sub LXXI.caraclerul escluslv sdrbesc al linululut acesluia. ln fine cu privire la imprejurimea mintstirilor Baziag 9l voilovifa acfionafii se provoacE inafard de datere elnografice 'la dalele din conspectul de sub ii. acolo a locuit nafionalitare sdrb6 pi aalahd. parte greco- -. referiloare la comuna (satul) Sdngeorgiu. 9i nici numele intemeielorilor. in legdturi cu lrecerea l6rii la credinfa cre9tln6. 9i nu la mindstire. Dalele acestea. e posibil decl.Rascla" nu cuprinde in sine teritorul m6n6slirilor din acfiune. Dar nu pot fi acceplate cq dovadi nici numirile de holar. Aceasla 'parte de far6. dupi lradifie. pentruci inceputurile folosirii acesfor numiri nu pol fi stabilite.do:umenlelor referiloare la infiinfarea lor. dovedegle cd comuna e de origine veche sdrbeasc6. Pentru stabilirea caraclerului nafionallst al impre.a ardlat mai suo.ANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT aclionali la replica de sub IIXXI numdrul 15. intrucdt au esislat rpeste lot de acelea.ti.al XVI-leo. Cu privire la isloricul singuralicelor mdn6sliri. pe vremea cdnd au p. nlci dela anul 1745. pErfile din rproc€s se razim6 in espunerile lor numai pe tradifii. la t22i. dar in proces se afl6 dale inlemeiale pe tradilii 9i . cE in comitatul Timig a locuit romdnime din cele mai oechi timpuri. care cuprinde .au primit fiinf6 in primele secole dupd ocuparea patrlei. gi introduse sub numErul 55 la dislrictul ciacovei. la cuprinsul datelor etnografice alElurale sub i5 la repllca de sub LXXI. Conspeclul de sub i5 inc6 nu e dovad6. ca aparJin6toare dislrictului V6r9el. gi oslfel pesle lot nu poate fl esclus. cdnd adec6 dup6 opurile istorice. iar in cele de sub t5 se g6sesc date referiloare la minfis{irea Mesici (Meszics Kldstern) nu la comuna Meiici. deci cuprinsul hErfilor nu dovedegle eselusiva esislenlE a nafionalitdfii sdrbegti pe vremea .78_ -2i9 _ . Dar din aceslea pesle tot nu poale fi dovedit . cari rtau la dispozilte in proces. referitor la dlslriclul rimigorii.ndstirea Mesici dup6 {radifie s'a infiinlat sub regele Andreiu . care esclude indoeala. M6.cdnd au putut sd fie infiinfate mdn6slirile. pe locul . 9i de alte locuri. Pulerea dovediloare a numirilor de holar a fost judecald.adrnise 9i de ei. 9i . parte rornano-catollc. Fesly Frigyeg Hunfolvi Pril.{iindcd lerllorul numit pe hdrli . ceeace. precum gi cuprinsul mdrturisirii alElurale sub D/Z de acfionalori. Nu se poate pune greutate esenfialE 'nici pe hirfile aga numire ale lui Lazlus. a suferil mull de pustiiri lurce. lrecutd sub numdrul 55.sub lX 9i X la replica de sub LXXI.rtul fl infllnlote mdnEsfirile. nici de mai nainle. Cu privire la min6stirea Zlatifa aclionafii doresc se dovedeasc6.9i mdnistirile insegi. c6 mdndstirile .cd min6slirea de acum e o continuare a celei de alunci.ll. ori mai {drziu mal ales pe vremea cfrnd au putut se fie infiinlate m6ndslirile. Voilovila la 1585. 9i apoi la aceea. 9i apoi la datele elnografice.) au exislat in Ungaria numeFoase m6ndsliri de caracler.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN B. dar drn aceslea nu poare ii slabillt caraclerul elnograflc escluslv sdrbesc. Pentru slabilirea caracterului nalionalisl al imprejurimii mdndstirii sdngeorgiu aclionafii se provoEcd la efeclur produs in general asupra finulului acesluia de lmigrarea sdrbeasc6. pentnicE cu hErfile ace'slea in9i9i aclionalii au dorit sE dovedeascE numai aceea. cd 'in secolul al xvl-lea au locuit 9i sdrbi in ungaria de sud. Aclionalii pun infiinfarea m6n6stirilor in general in secolul . comuna Munar a fost tn lT4S de nalionolitate romdnd : cuprinsul opului la care se provoacd acfionalii nu poale fi acceptal de dovad6. penlrucd dupd datele din el.

E ascunsd in inlunerec persoana inlemeielorului.Acest amdnunt esenlial al procesului e'singur deslul penlru decretareo. Sdngeorgiul. penlruc6 epoca in care au fost infinlale aceslea. ca edlficii. cd ceice ou tnfiinlot mdndstiri. cd acesle evenluale servlcli au fost numai reoanidri pentru donoliunile fdcute de domni' torii sdrbi mdndstirllor romdne din Volahia. cl datele aceslea aral6 numai aceea. separal6 dupd nalionalilale. cd infiinfarea nu s'a f6cut penlru scopurile intregii' bleerlci. in care nu a exlstal idee nalionalisti. incd Si aslSzi sunl chemale si serveasc6 scopurile respectivei biserici. sau de alt6' naltonalilate. nu s'Eu dat niciodald nalionalil6lii. Cozia). Tol in replica aceasla. c6 regii maghiari ar fi voil' cu privire la intrebuinlarea averii date pe seEma imigralilor" colonizali. ct toldeauna confesiunli.28[-- . e afard de orice indoealS. cE unele p6rli. std in. Mdndstirlle adec6 tllnd organisme ale vielii bisericegti.cu cdt' gt dolele din proces aratd conlraruL Aclionalorii au spus in rdspunsul de sub XXX. iar misiunea aceasla a lor a pulut fi cristalizald gir mal blne in epoca aceea. ar fi voit sd promoveze interesele nallonalildlii proprii. Nu se poale presupune cu aldt. ci' lnlemeietorii inzeslrali fErd indoia16 cu senlimenle religioase. la 1487. conlrazlcere cu gemalismul lui Raiacici. Cdmpulung. cdlugirul sdrbesc Nlcodim Grcici. dup6 cum a fostr deevoltat mai sus. 9i lol' aga 9i vremea intemeierii. Nu pot fi deci primile dalele acfionalilor. . -:jggEl-!t! fxNrRY. nu numai cE conced aceasla in general. ca partea din averea aceasla intrebuinlatd p€nlru. Nu se poale presupune deci. Aclionafii in replica de sub LXXI. mai virlos. gi nu se poale presupune nici aceea. dar de alld limbd. dinlre cari Vodila gi Tismana au primit mai ldrziu dela principele Slefan Lazarevici numeroase sate sdrbegli in dar. nu se poate deduce cd fundaliunea ori dania respecliud s'o fdcut exclusio pentru scopurile na' lionalitdlii de care s'a linut fundotorul ori donalorul. prin infiinlare. PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT De allcum afirmarea acllonalllor. cdnd 9i privilegiile blaericegti ale cetEfenilor de religta aceasta.. 85.sdrbesc Lazar primele mdn6sliri rom6negti in secolul XIV (Vodifa. spun aclionalil. cu folosirea averilor' prlmite dela regii maghiari. sau 1575. pag. inlre popor de alt6 nalionalitale. bazale pe' slnguralicele documente vechi amlnlite gi pe cuprlnsul monu-' mentelor in privinla zidirii mdndslirilor. (A murit la 10 Decemvrie 1502).. ale mdndslirii. lar dania aceasta a ineuviinfat'o gi regele maghiar Sigismund. conslde' rflndu-le nalionalitateo. cdnd au fosl ridicate. Astfel dup6 aclionali in Valahia s'au ri$ical dln donalille bogale ale principelui. aminlil mai sus. dupd cele de sus. cd la anul 15?4. -28/J - . c6 respectivul inlemeietor sau donalor. cd m6ndslirile le-au infiinlal despofi singuralici de nalionalilale sdrb6. despot sdrbesc. 200. Colmeno. Dar nu sunl date nici peniru aceea' cd in fbri slreine. ci penlru ale nalionalitElii s0rbegli. Tismana. Penlruc6 nu exisld bazd acceplabild a presupune. Bezdinul a fost inliinfal la 1459. la pag. cu averea donald ar fi voil sd serveascE scopurile vreunei nalionalitdli. unde s'a bucurat de vazd mare. ar fl voit sd excludd dela aciivitalea binefdcdloare a m6ndsti'rllor poporul de o lege cu ei. cd donaliile s'au fdcut tn fouorul instiluliunilor tnlregei biserici de rlt oechiu (greco-orientale). dupd cuprlnsul ciruia m6n6slirea s'a infilnfat la 1505. ci de ex.orlenlal. cdnd au lost reedlficate. iar obiceiurile epocei aceleia. poale sE concludd cu timpul infiinf6rii mdndslirilor amintite de aclionall.!{lxAsrIRILE 9lN 1A|AT . cd Sdngeorgiul a fosl' inftlnlat la 1487 prin loan Brancovici. penlru a fi slabilit' faplul. concepfiile gi sentimentele religioase. 42. Iar lipsind aceste date. ori nu fdcut danii tn faoorul lor. cd pe seama mal mullor m6ndstiri de pe lerilor sdrbesc ou f6cut danii insemnale ooeoozi de nalionalitole romdnd. care se deosebegte de a sa. iar nu idea nolionalisld. inc6 nici dln aceasla nu se poote deduce. lar dacd despre fundaliunile 9i daniile acum aminllle se poale slabrli acest lueru. Dar chiar dacd ar pulea fi acceplal6 de adeverilE afirmarea aclionafilor. atuncl nu se poale conclude nicl cu privlre la min6stirile din proces ahceva. a ridical mai tdrziu mai muile mdndstiri in Valahia. un membru al deputafiunii lrimis de prlncipele sdrbesc Lazar la Conslanllnopol. scopurile vielii cregtine si faci servicii unei grup6ri din con' fsslunea unilard. dar au spus. deci alunci' c0nd dupd expunerile congldsuiloare ale pdrlilor loan Brancovlci nu mai lr6ia. pag.

acflonalorii din acesl proces au dovedlt . penlrucE in proces nu s'au ivil date. in 1789. deose' 'blre de nolionolitate nu s'o fdcut. de limbi blsericeasci sdrb6. cE conspeclele alf.9i in flne.din 'fapld. fiindcE. arlrimandritul min6slirii Bezdin. al6lurat la proces.nalionalitale dintre cilugdri arat6 cu alf.au aclionali 'sdrbegll. din partea aclionalorilor din procesul acesta. caracterul arhilectonic al bisericllor popoarelor greco. c6 mdn[slirile .E DIN BANAT . blserica greco-orlentalE 'din Ardeal se pune la 7761 sub jurisdicfiunea de drept a lut Dionisie Novacovici. cd la alegerea preolimii din m6ndslfie. penlrucd "donaliunile dovedite de acflonafi in replica de sub LXXI s. nu e acomodat6 pentru stabilirea caracterulul adev6rat ol instituliu. cd preolii 9i cdlug6rii de deoseblte nafionalitEfi ai inslilullunilor blsericegli. au servit scopurile bisericegti ale ambelor nalionalildli. Nalionalitatea exclusiv6 s0rbeascd a donatorilor deci nu poate fi arEtatd.lstoria bisericii greco-orienlale".leia. iar dupi moartea acestuia.- 282 - -283- . cE nici limba de adminislrolie sdrbeascd nu a fost eschrslvE in m6n6stiri.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT PROCESUL PENTRU MANASTIRII.t mai pulin. e dovedil deci. decl de aceeag lege. iar mai marii m6nistiril au lrebuil sd cunoascfl. consideratd lotdeauna de strbeascd. deosebirea deci dup6. cE m6ndstirea urrde a aparfinut. in epoca aceea. mai departg pentruc6 preponderanfa limbiidtn slnguralicele opuri gi monumente scrise. Dar cumcd peste lot in biseric6 incd 9i in lreculul apropiat nu a fost in uz sE se deduci din nalionalilatea b6rbaltlor bisericegti din singuraticele oficii nolionalilalea biscricli insegl.nilorbisericegli.cu bund seamd vor fi fosl aceleogi in privlnfa infiinldrii de mEn6stiri. asemenea nu poale se fie decizdtoare. e numit episcop in Ardeal. sub a 'lui Sofron Kirilovici episcopi de Buda. ingrEdilura mdnEstirii 9i reedificarea grajdului ars. 'ca episcop al poporului de natlonalilate romdnE. 9i cd edi{iciul cdlug6resc. s'ar fi oriental dupd nafionalilalea separalE sdrbd 9i romdnd. cd ei au donot mdndstirii prapori bisericegti gi cruci.orienlale. cu cdl in procesul penlru mdndstirea Hodog-Bodrog. cdnd m6nistirile au slat in serviciul comun al ambelor nalionalildll. dupd cari dieceza greco-orientali din Ardeal. deosebitd dup6 nafionalilate. sub jurisdicliunea de drepl unitard gi comund a bisericii sdrbe gi romdne. gi-au compus in sdrbegle aclele lor oficioase dup[ secole deta infiinforea mdn6slirilor. cdt gi cea romdnll . inl6rnplat loate pe vremea cdnd mdndslirile. nu se DoEle deduce. ln s[6rgil. 9i in fine. . cd cu ocasiunea serviciilor divine lungi vreme gi neinlrerupt au fdcat danii tn bani pe seamd mdndstirii. in privinla aceasla se refer toale la limpul. in procesul penlru m6n6sllrea Hodog-Bodrog. :se vede din faptul intdrit cu documentul de sub R.linua urgentare a oamenilor bisericli.cu documentele aliturale sub P/p si O/o. cd scaunele de bisericd le-au fdcut credinciogii romdni cu chellueala lor.departe. nici ea nu poate se fie deciz6toare de caus6. cu atdt mai pulin.turole. de bundseamE la dispozifia unllateral6 a faclorilor supremi din biserica sdrbd. Garacterul arhiteclonic al mdn6stirilor 9i al celorlalte monumente. ln eare vlafa bisericeasc6 era dirigulli de mitropolia din Carlovef. s'd fdcut din materialul gi munca credinciogilor romdni. dupd opul nernlesc al baronului Andreiu $oguna . Chiar gi numirile acestea. ce se alinge de nalionalitalea c6lug6rilor. $i de altcum cu privire la mdndslirea Mesici e dovedit cu fasiunea marlorilor aminlili mai sus. carl vorbeau sirbegle. la propunelea patriarhului din Carlovel Gherasim Novacovlcl. nu numai la a unei grupdri a ace.. cu cdl esle dovedit 'din cuprinsul documentului la care s'a fdcul referire mal sus 9i care e aldlural sub R. ou stat la dispozilia tntregei biserici. atdl limba sdrb6. cari au f6cut donafil pe seama m6nislirilor in yremile de mai rdrziu. penlrucd nlci limba viefii interne si a adminislraliei din singuraticele min6sliri nu poate oferi dale penhn cristalisarea caraclerulul orlginal nofionalisl. la con.susr ci la limpul sdu episcopul greco-oriental de nalionalltale lomdnd din Bucovina a fost ales in persoana arhimandrilulul 'dela m6n6slirea Covilulul. cd monahii. cE in epoca in care s'au zidil blsericile m6n6slirilor din acfiune. la 1?70. apoi limba acestora gi a conducerei gi administrdrii interne a mdndslirii. iar mai .) la repllca de sub XlV.) amintil mai . au {ost inflinlate la timpul s6u spre scopurile nallonalit6fii Dar nu se poale scoate concluziune favorabilE pentru nici din nafionalllalea credinciogilor. in comun inlrebulnfale.

respecllve. a fost in 1846 egumen al m6ndstirii Covilului ($ematismul lui Raiacici) Ei ca alare a fosl ales episcop al Sibiului.s6rbeasc6 gi aslfel orice pretensiune de drept material. a fosl supus6 unui episcop comun. avea sd fie valorata cu incepere . dupi . . 9i lin6nd u""rt lu"ro in vedere.legile de drepl privat in 40 de ani.dela acest termin. fiindci dreplul de acliune al aclionatorllor s'a pres. lindnd miiedinl6.aceasta deci a devenll de drept existenla fal6 de mllropolia . s'au menfinul cu efecl 9i in vremile mai noi. 9i la 1874 ca alare a fosl ales de patriarh greco-orienlal sdrbesc. asupra aceslora deci aclionatorii pesle lol nu mai pol . mai ales considerat fiind cuprinsul documenlului oldlural sub Vli la rdspuns. . cd nalionalitatea poate fi dedus6' mai ales dela locul de consacrare. de caracterul sdrbesc ol diecezei Timisorii decl nt se poale vorbi.acestor averi de caracler fundafional nu se poale enunfa. fllndca delegalla congresului nalional sdrbesc in 27 Martie 1865. ca episcop al Aradului.din dreptul bisericesc in 50 de ani.nalionalitate romAnd a patut stt fie tnsemnat. Nalionalitalea poale fi dedusd mai ates din locul de nEgtere. este a se decide in al |or folos.{erminat.cris.7411972. cb acelea inc6 la infiinlare au fosl deslinate penlru un scop de. De altcum e dovedit din documentele aldturate 9i din fa' siunlle marlorilor amintili mai sus. ci obiceiurile bisericegli. de alt6 parle. lar in vremea sceea 9i diecesele cu poporafiune de nalionalitate sdrb6 gi romdn6 au fost comune gi u-ni* lare. mai morele bisericii romdne primegle demnilalea cea mai inaltd in biserica sdrbeascd. a respins prelensiunea acfionatorilor referltoare la . dela zlua . lsvordtd din despirlirea aceasla. ci 'pro""rui 9i fdrd a se enunla aceasta. cu reslrdngerea comunildfit luluror credinciogilor de o . cE la indepllnirea funcfiilor bisericegli nallonalilalea nu a fosl luatd in considerare.?85 it .dupd anexa al6lural6 sub 261 la procesul verbal de sub num6rul 69. impreun6 cu dieceza din Buda.a fost apdr6torul inlereselor romanegli locmai in cheslia mdnaslirilor din acliune: a fost intdi egumen al mbn6stirii Crugedol.singur6 lege.iormula vreun drepl. cE mdnistirile le-au infiinlat fundatori de nalionalilate sdrb6. Dalele aceslea aral6. spre scopurl bi. primul milropolit al bisericii romdne greco-orienlale. deci eselusiv credinciogllor de nalionalitate sdrb6.oferit siguranfa corespunz6toare penlru slabilirea.sericegli esclusiv ale nalionolitdlii sdrbegti. deoporle unilatea 9i comunilatea ierarhiei biserlcegli. cdnd adecd dupi despdrlirea ierarhicS. acegli arhierei de nalionalilale sdrbeascS au devenil conduc6lori dislinsi bisericegti ai credinciogilor romdni. Dar insugi Andreiu baron de $aguna. cumc6 in mdndstiri au fosl Si cdlugdri de nalionalilole romdnd. care in anii 1860. Dupace in cursul perlractErii -M- . dovedesc clar.PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT PROCESUL PEIiTRU MANASTIRILE DIN BANAT de nalionalilate cural romdneascd. in inlelesul rescripdului de sub A) milropolia independenla romdna s'a infiinlal prin preainalti resoluliune in 24 Decemvrie 1864.ndstiri. de nalionalitate sdrb6. din scaunul episcopesc greco-orlenlal al Aradului a fost ales apoi de milropolit romdn greeo'oriental la Sibiu. dela ziua aceasta s'a inceput lerrninul de 40. Aclionafii s'au pus in proces pe punclul de vedere. cari in' vremile mai vechi nu au fosl cu considerare la nalionalitatea bdrbalilor bisericegli. respective de 50 de ani pentru valorificarea prelenslunilor. 5i aslfel cu privire la acliune prescriplla a intrat in mod ne' condilionat in 27 Martie 1905. $i in fine Procopiu lvacicovici. aclionatorii lrebuiau s6 pigeascd pe calea acliondrii. numdrul cdlugdrilor de . E gregilE in privinla aceasla enunfarea judec6toriei prime. la consullErile linule in cheslia desp6rlirii ierarhice. iar acegli pielali de nalionalitale sdrb6 au devenit euperlorii bisericegli ai credinciogilor de nafionalilale romdni. malerialul de dovedire arital nu a . iar dupd opul arp?nlit al lui $aguna. iar dupd normele in vigoare . E gregit6. in unanimitale. Dar chiar daci s'ar lua in soooiinle in favorul acjionatorilor cuprinsul rescriplului de sub A) cu privlre la incercarea prealabilei inlelegeri. penlru aceea' penlrucd documenlele releriloare la nalionalitalea cdlugdrilor servesc cu date toate de pe vremea unitdlti 9l comunit6lii ierarhiei bisericeglt. 9i aslfel in privinla .ela 24 Decemvrle 1864. Dupd cele desvoltale. Dupi aclionafi adec6. de nafionalitale curat s&rbeasc6. Incepdnd d. aclionalii au cdgtigal averea manastirilor prin posedare.

mai ales de drept btserlcesc. alunci. respeclive a posed6rll. comunildfile blsericegli. . ordinul preinolt dln 10 August. ci de drept public. in urma delegdrii ei. ca fapt de drepl in leg6tur6 cu proprielatea. din 1868.IASITnIIE DI{ BANAT PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAIAT din 27 Marlie 1865 congresul nafional blserlcesc sdrbesc & declarat calegoric. ci de un astfel de drepl. ludec6lorla deci.. cdl6 vreme e vorba de raporturile de. care eserciazd preainalla supraveghere asupra bisericei in urma poslfiei de drept public" gi despre recunoaglerea el ca fiind de drept public. S'a enunfat adec6 gi aceea. organismului de slal gi penlru realisarea scopurilor slalului. - 285 -287 - . avere ce vin regulale in cadrele organisaliei bisericegli. fundafiunile. ei au cf. cierii pulerii blsericegtl 9i al realisdrii mlslunilor sufletegli ale. ca atari nu sunt pretensluni de drepl prival. soralul de drepl privat. bisericii. penlruc6 raporlurile dlnlre olalt6 ale aceslor formoliuni separale. parte ca indreptillre.gligal dreplul de proprletate asupra m6ndslirilor din acliune. e de origine.PROCESUL PENIRU UAI. nu pot li considerale ca subiecte de drepl prival. ci din schimbarea organismului bisericesc. De aci urmeaz6. legi 9i norme. cd pretensiunile aclionalorilor. Din loale aceslea urmeazE. nu de drept prlval. parle ca datorinf6 ce st6 sub controla puterii.fie 9i de nalura dreplului maleriol. ea acllunea lor in prlvinla aparlinerii mdn6slirilor. cdt gl in a dreplulul malerial. ca unitale ie-. (Rescriplul preainalt' dln 24 Decemvrle 1864. pot sd fie luale in conslderalle ca subiecle de drepl privat numai in casul. 9i deci posedarea eserciatd in afar6 de organisafia bisericeascd asupra aceslora. una din unitEfile ierarhice in conlra celeilalle. ci pe fapl de drept public. . de lege lX dela 1868. cu loale cE in resultalul flnal sunt de importanfa dreplului ma-. cari deoparle sunt necesare penlru susfinerea organismului erlern al blsericii. cumcd m6n6slirile. pdni la 1864 unitard. sunt subordonale superiori-t6lli bisericegll. dln puncl de vedere al organisdrii biserlcegli sE fie apreciatE. nu din. are sE deeldd ssupra aslorlel de prelensiuni. ca subiecle indreptbfite sE agoniseasc6 averi. ci numoi ca for-. cd nici biserica inlreagd. Organismele aceslor formaliuni separate. nu de drept prival. referiloare la raporlurile maleriale ale mdn6stirilor. e numai proprielatea m6ndslirilor. Oblectul aceslui proces il formeazd insb astfel de prelensiunl. c6 mdnbslirile in prlvinla averii ce formeazd proprielalea lor.. ln legdturd cu apErarea pertraclold sub lll. mdn6stlrile. lerial. penlrucd permisiunea penlru desfacere a dal-o ordinul domnitorului. in infelesul $ulut 8 din arlicolul de lege lX. fat6 cu persoana a lreia. art. in bisericd greco-orienlald romdnd gl sfirbd. esle a se considera ca eserciald de m6n6sliri insegi ca persoane juridice.fi considerald ca raporl de drept prival. deci prln posedarea neinlreruplS. pe cari le ridic6 in urma despdrfirii in doui a bisericii greco-orienlale din Ungaria. dup6 aclionafi. deci averea lor. Am6surat aceslora. pe basa imprejurdrllor infiinfirii singuralicelor mdndstiri gi a raporturilor nalionalisle ale popora-liunll din jurul m6n6stirllor. mai nainle unilar. ci de drept: publlc. daed vin in referinfi de drepl cu subiecte de drepl ce cad in afard de organisalla bisericeascd. s'a enunfal adec6. lar prefacerea aceasla organicd nu se baseaz6 pe afaceri de drepl privat. sunl persoane separale juridice. cari compun hierarhla biserlceascd. precum 9i averea statului servegle penlru suslinerea. subieclivilalea de drepl material a biserlcii. al&t in prlvinfa adminislrafiei biserlcegli.. episcopiile. de slal. posedarea dela acesl lermin a devenil proprielate penlru posesor.1868). c6 in conlra acflunii nu poale fi ridicati escepfie pe lema prescripflei. Punclul de vedere de drepl al lablel regegli e acela. de lege de drepl public lX dela 1868. nicl p6rlile ei. cE la nici un cas min6slirile nu le pred6. mafiuni de drept public. Sub avere bisericeascd sunt adecd de infeles lucrurile. in sens mai slr6ns. le reguleazE. de un infeles cu pose-. care se manifesld in eser-ciarea jurisdicliunei de drepl gi a dispunerei asupra lor. influenfa aceslora ins6. cari nu derivd din raporlurile de drepl malerial ale bisericil fal6 de persoana a lreia. a cdrui eser-ciare e de nalura dreplului public. rarhic6. ci de drept public. ca gi a slatului. cdnd cer. de all6 parte sunl necesare in scopul eser-. dreptul prival. precum gi aclionatorii igi intemeiazd prelenfiunile asupra averii mEnEstirllor pe titli isvorili din dreplul public. acum aminlite.nu poale. s'a ingrijit arl.

felegerei ori pe calea procesului a chestiei din disculie e d6t6toare de masuri starea comunitSlii. (cd pdnd la lerminarea procedurii slabiltle penlru regularea rapor{urilor de ayere. ci iurisdicliunea de drepi 9i dlspunere. are sE se menfind glarea de lucrurl de pdnd acl dupicum se spune la aga numilele comune mixle bisericegti). Ordinul preainalt din. deci cu privire la averea institufiunilor comune bisericegli membrii . Dar in legdlur6 cu aceasla acfionalii n'au pulut cdgliga drepl nicl pe basa posed6rli.ce compete celor dou6 milropolii asupra mindslirilor. $i pdn6 nu esle organ al pulerii publlce. are se facd pagi mal deparle.nu poate cdgtiga dreptirrl prin posedare. episcop in Ardeal. ea la nici un caz nu e de ca cu privire la ea terminrrl de posedare s6 se fi incepul "natur6. . 9i a . nu insd 9i de persoana.si fiindc6 dup6 cele slabilite mai sus.lui Procopiu lvacicovici. o inlrerupe adecd ocliunea inifiatd penlru valorarea lucrului sau a dreplului. ludecd{oria aceasta a inslituil-o abla arl. respective posedarea. a enunlal oprlal. episcop in Arad. care se sileasc6 pe celce nu recunoagte dreplul. dar nu a numil organul de pulere public6.STIRILOR DIN BANA'I ln cheslia prescripliei deci punclul de vedere al tablei regegti e Ecela. liindcd in rescriptul de sub A) domnilorul. terminul prescripliei. c6 infiinfarea mdnastirllor sdrbe$ti nici in cursul . slabilile in statutele organice Din natura de drept bisericesc a mdndsllrilor. respective al cdglig6rii de drept prin posedare. pe baza motivdrii corecle . nu i se poale atribul . . c6 si dac6 jurisdicllunea de drept. iar dela eanclionarea acestui arlicol de lege.nul" u lui Andreiu baron de $aguna. facuta dup6 docuimentul alalurat sub 261 in cursul perlract6rilor de inlelegere cu privire la infiinfarea m6n6stirilor. inalnle de .procesulul actual nu a putut fi stabilitd. respeclive a posed6rii.na greco-orientald cu privire la lurisdicliunea "de drept 9i exerciarea dispunerii.PROCESUL PENTRU MAN. respeclive ol posed6rli (Verbdczy I. pe yremea desp6rlir ii erau inslitufiuni bisericegli comune' puse in serviciul comun al mitropoliei sdrbe 9i romane. sau un drepl. pdnd la efectuarea imp6rlirii. pentrucd un lucru. poate fi posedat numai de posesorul unui lucru sau drepl cu caracter de drepl prival.c6 asupra averii mdnastirilor din acfiune are prelenslune 9i . n'au lrecul 40 de ani. . .. pdnd la inceperea acfiunii. ca indreptdlire de natura drep' lulul public. fie si de nalura dreplului malerlal.divergenta de a altor fundaliuni."r"-o greulate favoroblli pentru aclionali.dou6 mitropolii. speclald 9i . de lege lX dela 1868. dar nesprijinita cu nimico. ln urma luturor acestora 9i cu accentuorea.resolvarea pe calea ir. referitoare la aceasta. nici tabla <egeasc6 nu l-a aflat de acceplabil. iar in art.de nalionalilate sirb6 9i rorndnd ai bisericii sunl de consideral ca pdrtagi. Dar 9i dac6 s'ar pulea ridica in conlra acfiunii in general escepfiu prescripfiei. iar in caz ci nu succbde lmpicarea. chemal sd judece. care eserciozd dreplul. cd asupra pretenflunil din acllune nu se estind normele prescripliei de drept prival 9i aslfel ea (acliunea) nu a cdzul peste lol sub prescripfie. a trebull sd enunle.* l9 . cuprinde in sine enunlarbd. la recunoagterea dreptului. urmeaz6.eserciali asupra mdnastirilor de c6lr5 milropolia acfionatd ar pulea fi consideratd de posedare. precum gi din inlocmirile organice bisericegli ale celor .rnitropolia romf. (de exemplu Fundaliunea Trandafil).{STIRILE DIN BANAT PROCESUL MANA. enunllamenlul acesla. nu esle incepul. 9t c6 declaraliunei perso. -288- -289. dup6cum s'a accenlual mai sus. penlruc6 pdnd la inceperea acliunii nu s'o implinit termenul legal de 40 de ani al prescripfiei. 24 Decemvrie 1864 a indrunral p6rlile numai la incercarea infelegerei cu privire la mdn6stirile afldtoare in litigiu. .in fata faptului. cE punclul .din sentinfa judecEtoriei prime. mdcar. m6nEstirile din acliune. ?8 S 2). nu in comunr ci separal pentru fiecare m6n6stire poate fi exerciali 'bisericegti. esceplia lrebue respinsi 9i alunci. iar cu privire la obiectele comune 9i neimp6rlite ale pdrtagilor.de vedere al aclionatorilor in privinla indivizibtlitilii averilor mandsliregti gi a neinstrainirii lor. nici unul dintre el . in cas cd inlelegerga se zdddrnicegte in cheslia aceasla de imporlanfa dreplulut public. Din aceasla urmeaz6. de lege lX din 1868 legislalura. Esupra lucrului respecliv. Atard de aceasla. cE in privinfa averli bisericegti milropolia impdrfild acum ln doui are se incerce impdcarea. Prescriplia.

. care gl-a plerdul cercul de compelinla in organizofia blsericeascE. nu a adus hot6rire. prin preainalla ordinafiune din li lulre 19i2. Iultu K6ler m. sibiu. averii m6ndstirilor inleresale in proces. in care judec6loria prim6. fiindcd pe vremea reinceperei' procesului era in. in urma punclului conlrar de vedere al dreplului. neimprocesuald de aclionatori. reprezenlarea m6ndslirilor din acfiune ln-fa1a. Advocatul acfionalorilor n'a cerur stabilirea de cheliueli penlru parlicipare la expunerea cauzei gi penlru luarea cuvdn-lului dupd expunere. e o cheslie.upi Teregrafur Rom6n. FiindcE ins6 in procesul drnrre aceleagi. cd jurisdicliuneo de drept 9i dispunere asupra ayerii m6n6sliril Hodog-Bodrog. Emil Barlhodeiszky. cu considerare gi la aceea. cauza deci se remile pnimei judecb-. Adatbert Csulyok m. curgere penlru jurisdicfiunea 9i dispunerea de drept 9i exercital6 cu privire la averea mdndsllrit Hodog-Bodrog. Budapesta. torii' in scopul ca s6 decidd in chestia impdrfirii jurisdicliunii. Destdertu Tdrfi m. pe seama advocafilor acfionafilor e bazalE in S. judecd{oria are s6 fie. Dr. raportor. ab Asupra chelluielilor de proces gi a cornpelinfelor advocalilor se vor lua dispozifiuni in deciziunea de incheiere a procesului. punerea ce poale fi exercilald acum de ambele milropolii. l9l6 no.STNNOR DIN BANAT numai de una dinlre milropolii. in 29 Martie 1916. chesfia.. esle a se enunfa gi aceea.iaecal-o in sens negaliv.. in cursul procesulul au fosl scoase dln vigoare. tabla regeascd a . cdl 9i ordinallunea preainallE din 14 Maiu 1g25. in infelesul ordinafiurrri preainalle dln 7l hilie 1912. c6. p.oriental6 s6rbE in privinfa jurisdicliunii de drepl gi a exercierii dispunerii.740l9l4. p. -290- - 2)t 19r. Cd impErlirea cum s6 se efeclueosc6. cd degi de_ legaf ia congresului nafional greco-oriental sdrLese din Gar'lovef . care parle'din. cd oare pe seama aceslui organ bisericesc.. tiJ-69J frraducere din unguregte publicati d. s6 se aslgure influenfd in cursul ulrerior al procesulul. in care se cuprinde tnslilulrea delegaliunli nafionale congresuale greco-orienlale sdrbegli. p.labla regeascd a enunlall cd asupra averii. dar fiindci al6r regulamenlur penlm m6n6sliri. de drept gi a dispunerii. ffi. prezident de senat. afl6ror i*. alunei 7 autorilSlilor ei ii compelea.PROCESUL MANASTIRILOR DIN BANAT PROCESUL UAUA. Aladdr SzCkdcs m. sE se imparld cu privire la cele gapte m6n6sliri: poate sd se decid6 numai in mod unitar sl cu considerafiuni fald de una gi. dupdce dup6 oceslea. In fine se observd dtn partea lablei regegli. cd jurisdtcliunea de drepl 9i dis'. Hodog-Bodrog Ere pretensiune gi milropolia greeo. vigoare regulamentul penrru mdndsriri dela 190g 9i in inlelesul $-lui 15 punct m).ul 61 al pro_ cedurei in procesele clvlle. proces sd o primeascd prin deciderea ce va fi. la impdrfirea juris-dicfiunii de drepl 9i a dispunerii ce poare fi exerclold urupru. lurisdicliunll de drept gl a dispunerii. p.p6rfi. 9i nslfel are loc imp6rlirea. p. cum.. cu lot dreplul o stal in proces ce aclionatd. proces judecal ast6 zisub numdrul7l. de alla. adus6 tot. Dr. iar slabilirea competinfelor sub acest liilu. .

LISTA EPISCOPILOR gI MITROPOL|TTLOR

5.

Lista episcopilor Ei ,milropoli{ilor. 7 / lV t<t {lA a" "7"' I. Episcop in Hun6doara: /' m
zrl-u-4>r,

6.

Ioan de Caffa 1456.

7. sprridon , r576-c. rilee. iliiJij'?, "u-ljj,t'conrirmar 8. IoanCernea,1599-c,1605. --' fiunie 1625.

Eftimie, l5Z4-1576 (fusese 10. Teofil, 27 Febr. 1615-c. 7620' vlddic6 in Bdlgrad).

1560.

Gheorghe, 5 lan.

1550-c. g. Spiridon,
1614.

23 Sept. 1605-

il

Episcopi peste Maramuregr cu regedinfa ln mEn[stirea din Peri sau ln Muncaciu, etc. 1. loonlchle,milropolitdeBel- 16. Ioan lusko, 6 Maiu 1645. gradul" sdrbesc, 20 Martie 17. Silvestru, inainle de 26 Apr.
1179.

Il.

V. l.

Episcopii Silvagului cu regedinfa in Prislop.

1. Ioan din Pegteana, .dupd 15 lunie 1555,
Episcopii de Geoagiul de sus. Cristofor, 16 April 155?. in 10 April 1562. 2. Savo, primdvara 1559. 4. Sava, resliluil in l0 Aprit 5. Gheorghe din Ocna, scos 7562-c. 1570.

VI.

7645.

2. Luco, 1485.

5. loon, 1494-98.
4. Ladislau, 1551.
5. loan, 1556. 6. Serghle, inainle de 24 August 1597-dupd 20 April 1616. 7. Pelronie, 2 lunie 1600.

18. Porfirie Ardon, 1649. 19. Savul, 12 April 1650. 20. Mihail Molodel, 7 lulie 1651 21. Ioanichie Zdican, !664. 22, Ylelodiu Racovefchi, 1688. 25. Iosif Stoica, inceputul anu-

Vn.
1569.

Episcopii romtno-calvini.
15691577.

lui

1690

8. Sllomon, 1608-9, 9. Splrldon, aminlit la 7 Maiu 16t9. 10. leremle, 2t Augusl 7620, 11. Petronie,1623, 12. loan Grigorie, 1627 -33, 15. Vastle Tarosovici, 1635-40 14. Dosofteiu, 28 Nov. 1654. 15. Dmttrie din Moiselu, inalnte de 5 Noemvrie 1657.

24. $tefan-Serafim de

t c. 1711.

t. Gheorghe de Sdngiorz, inalnle de 50 Nov. 1566-t
2. Pavel

f

inainle de

2i

Apr.

25. Dosoftelu ll Teodorovici, loamn 7718- c, t 1754. 26. Gavril 1759. [Episcopit unili din Muncaciu p6sloresc ai peste Maramureg intre anii c.17541854, cdnd trece la episcopii romdni unili din Gherla].

Pelrova, loamna I 71l-toam na !7 14.

din Turdog,

8 Febr.

S. Mihail din Turdag, 1577t dupd 14 lulie 15g2.
(Alba-Iulia). de 17 Octomvrie 1627-+ 5 Seplemvrte 1640.

VIII. Mitropolifii din Btlgrad

t.

ru.
1.

Episcopii din Feleac.

Marcu, grec, inainle de Oclomvrie 1488.

2. Daniil, dup6 Oct. 1488: 5. Petru, 1558.

9. Ilie-lorest, Oc1.1640-1645. Cristofor, 6 lunie 1574 -+ 10. glefan, inainle loamna 1529. de 19 Aug. 1645-+ dup622 Maiu 1656. Ghenadie l-iu, 1579-Febr. 11. Sava Brancovici, vara i656 15g5. deslituit 2 lulie 1680. 4. loan de Prislop, 20 Martie 12. Daniil, c. 1659-1662. 1585_c. 1601. rs' Iulie 5. reocrisr inainre de 15 f;ul"nT$"""u,L ltu'ito":, 7606-c. 1614.
6. 7.

-Marlie 15?4.

Eflimie, 5 Octomvrie

7S7f-

IV.
1. Ilarion, 29 Sept. 2.
Februarie 1555. Varlaam, 1527,

Episcopii de Vad.

7523,

t4 5. Anaslasie, 11 Ocl. 1529-c.
4. Tarasie, 20 lulie 1546-.491546.

Mar'. reofir, r6t4-c. t62o (st tr. lfi|l f,uror:t' Iulie 1680pesle eparhia vadului). i""r"r, grec, Marli e 16g2--' iin"u'iOgS. ^ rs. Dosofleiu, 21 Aprtl 1622vara {627. Ghenadie de Brad, 16. 'Sava din Veslem, 24 lan. inainte 16g4-t Aud$ i6aS.

8.

-292-

-

293

-*

LISTA EPISCOPILOR $l MITROPOLITILOR
:# -j:--

LISTA €PISCOPILOR $I MITROPOLITILOR

:-,-::--"'

77. Varlaam, Dec. 1685-vara
7692.

-f 19. Atanasie, sfinlil 22 lanuarie
1698-1700.

dup6 12 lulie L697.

V. Episcopi, apoi Mitropoliti romf,ni ortodoxi de Ardeal' n. Vasile Moga, intdiu eplscoP 3. ProcoPle lvacicovicl' 1875
.X

18. Teofil, sfinlit 18 SePl.

1692

romdn,

IX.
7,

EPi-scoPi

ln Fdgdrag'

Daniil, 20 APril 1662-c, 7672'

X. Episcopii din In[u, cu sediul gi in Hodog-Bodrog 9i Lipova' polil", 7628-7645' 1. Mateiu-Moise, c. 1600.

sfinlit 21 APril 1811-t 11 Octomvrie 1845. :2. Andrei $aguna, adminislralor din 15 lulte 1846, ales 2 Decemvrle 1847, sfinlil

leg6turE cu ePar' hia Budei, Septernvrie 1810,

firi

-1874 Garlovtl,

(Palrlarh sirbesc de 1881)'

f

4. Miron Romanul, 21 Noemvrie 1874-t 15 Ocl' 1898'
5. loan l"lelianu, dela 14 Dec. 1S98-t J Februarie 1916. 6. Vaslle Mangra, dela 6 Aug.
1916-+

in Dumineca

Tomei, .1848;

2.Sava,inalnlede?April4'sofronie'milropolit''1651' 1606-t dup6 6 Nov. 1627. 5' $lefan' c' 1660-1664' 6' Isaia Diacovici' c' 1690' 3. Longhin Brancovici

Milropolit dela 1855 lunie 1875.

-+

16

I Octomvrie 1918.

'milro-

XVL

Episcopia ortodox[ de Arad.

XI.
7.
1641.

EPiscoPi ln Bihor,

etc.

Avram din Burda, 50 SePl.

5.

Efrem Veniamin, Martie
1695.

:Sdrbi: 1. Ionnichie Marlinovici, inainte de 1715, cdnd trece la
unifi.

4. Pelru Cristofor c. 17102, Sava, 1689. c. 771.5. Xn. EPiscoPi in Banat' 1. Daniil, 1565 (cu sediul in' 2' Teodor' Iunie 1594'

8. f 181s. g. Administrator: ePiscoPul de
1828.

(trece la Timlgoara). Pavel Avacumovici, 1786-

-1786

.2. Vichenlie lvanovici, SePt' 1726-1737 (lrece milro-

Vdrsel: losif Pulnic 7719-

.5.

Lipova). Xm.
1651.

5'

Gherasim' 1695'

Episcopi

f[r[

regedintl stabil['

-4. Pavel Nenadovici, 17481751 (lrece Patriarh). .5. Sinesie livanovici, 7757-+
7769.

potit). lsaia Antonovici, 175{'-1748.

Romdni:

1. Neslor loanovici, 1829-t
1850.

2. Gherasim R41,1830'-f 1850' 5. Procopielvacicovicl,lS5S75, apoi milroPolit.

7, 2,

Venedicl, 4 Maiu 1631. 14 lunte Sava de

5'

"Bistra",

Grigorie de 'Moldovila" lunie 1651'

14

16. Pahomie Knezevici, 77701785.

XIV. Episcopi ortodori de Buda, Gtmpii
$i ln Ardeal.

Mdhaciului

'.7, Petru Petrovlci, Maiu il?84 XVII. EPiscoPia de Caransebeg'

4. Miron Romanul, 7873-4. 5. loan Melianu, 1875-1898' 6. loan Pai, 1898-f 1925.

d.

1.

2.

5.

DionisieNoracovici, instalat la Bragov, 11lunie 176l-+ 8 Decemvrie 1767, Vicariu: loan Gheorghevici, 1768. Sofronie Chirilovici,l Dec. 1770-1785. Ghedeon Nichitici, 6 Nov.

1785, inslalat

1

lunie

1784

Vicariu:: IgnalieVuia, -2,. loan Popazu, 6 lulie

1865. 5' Nicolae Popea' 1889-1908' 1865, 4' Miron Crislea' 1910-1920'
t

Gherasim Adamovici, 1789 4. -+ --13 APril 1796, Vicari: Ioan Popovici de Hondol A796 - 1b05) ; Nicolae Ha-

6 Dec.

1788.

*

5 Februarie d'889.

EPissoPi s6rbi cu sediul Timlgoara. 5. Iosif, 165511. Neofit, d608.

XVI[.

2.

Vasile, 1658.

4. Mihail,

1688.

lovicl, 1805; Aron Budai1810.

|5idr3 P€ tbz,

, nooa Sloboilan

Costici, Sematismui eparhiei sArbegti Timigoara, 1925, i' 5' 16'

din Timi'

-

?31

-295-

6, loanlchle Vladlsavlevici,
7. Maxlm Petrovici, 77278. Nlcola Dimilrievici, 172877 57

--:: -L!.sflIPl!99-lIL9R 5. lsalaDlakovici,T695-7710, 14, StefanAvacumovici, 18011822.

*

-

$l MIlI9l9!lIlL-o-T-

LIsTA EPISCOPILOR $I MITROPOLITILOR

XX. Episcopii, apoi Mitropolifii bisericii unite a Romfinilor din Ardeal 9i Ungaria.

7770-7726. 7728. .

75. Iosif Pulnlc, 1828-1830. 16. Maxim Manuilovici, 1855-1858 (romdn). 17. panlelemon )ivcovici, 1859, 1855-1864 (trece milr. la Garlovil).-

1.

7744. -1851. 9. Georgie Popovici, 1745- lE. Samuil Manoilovicl Carlovif)
1881'

10. Vichenlie lovonovici Vldac, 19. Anlonie Naco, 1864-1869, t759-1774(lrece mitropolit 20. G^eorge voinovict; 7874Brancovici' 1882 tl. Moise Pulnic, 7774-7787 2l' Gheorghe (lrece milr' la car(lrecemilrop"rilr"6"rr*rfl. -ffi90' 12. Sofronie Chirilovici, TTS!- 22. Nicanor Popovici, 78917901. 7786.

la

t5 Maiu-f 2 lttaiu 7772' 8. Grigorie Maior, ales 15 Aug' Vi-+ cari: Iosif Bardia si R6gay. 1772, numil 27 Oclomvrie' r-elras 12 August 7782, t 2. loan firca, sfinlii ta rlde Februarle 1785' ([uqe l7o(; in roamna 9' Ioan Bob' numit la 21 Oct' Moldova). 1782' confirmal la 15 Dec' 5. rgenceslas Frantz, ales 9 sfinfit 6 lunie 1784' Sepl. 1713, neaprobal. 1713'
19 August 1?15.

Alanasie Anghel, inslatat ca episcop unil la 25 lunle 1701

lunie 1764, inldril de Papa

' F,q#x,1++"""'t'"u " Lfii;,rill u'gllx
5.
Filter, 1727 - 8. Ioan tnochenrie clain,.ales la 4 lunie 7728; intdril de impdrar ra ,s 1729i slinlil la 25 Oclom-

13. PelarPetrovici,l?86-1800. 23. Gheorghe Lelici, 1904-

ca ,episcop al Fdg6ra$ului", April 1835, sfinlil 6 lunie, instalal in August t725-+ relras Marlie 1850, + 29 29Oet,7727.Yicariu:Adam Martie 1861.

tt'

XIX. Episcopi s&rbi cu sediul ln Vf,rqef.' 12, Iosl{ lovanovici $acabent;' l. Simeon, 1608. 28 Oct. 7:1.86-19 Dec. 1805. 2. Anlonie, 1622. 75, Pelar lovanovici-Vidac' '25; 5. fso'desis, 1662. 1. Splridon$tibila,1695-1?02. Nov. 1806-9 Dec. 1818. 5. Molse Stanoievlci, 1722- 74, Iosif-Pulnic, 1819-1828. 1726' 15. Maxim Manuilovici, 2L lan6. Nicola Dimilrievici, 1726t9}g-t366 (romdn). 1728' 76. Iosif Raiacici, 1854-184?.7. Moxim Nestorovici, 1728- 1?. Stefan popovici, 1845t758.

vrie t7s0; t"nJ"rg"no"*" l:l;.d"t"

^F;il;;

lJffi"r'J"*iJ:';1;f"':5;: t.
-

:i;ililrrdi",,::ilrr'1 --.;

ttt'' t

7 sept'

ff:;

B: kii|,f;|;"?:tl",U
7748.

"'i|nff,
t74g-

ra.

ffiL^

chengheraf, 1855-

de Papa 2l Decemvrie, + 51 lulie 1892. 15. Victor Mihdly de Apga, ales 6. Setru Pavel Aaron, numit 16 Aprilie 1895, numit 9 28 Febr. 1752, slinfit t Sept. Nov. 1894, instalat 26 Maiu' 1752-+ 9 Marlie 1?64. 1895-t 1918. 7. Alanasie Rednic, ales 50

Vicari: Pelru Aaron 9i Nicolae din Balomir.

3:ffi;H, ir#t"",?:l?iJ

"

p"il,;

;iH"? l;,f"fl,"li

19. Neclarie- Dimitrierlci' 1887i t769. -1895. 11. Vichenlie Popovicl, 1774- 2U Gavrtl,Zineianovici, 189610. toy6n Georgevicl, 16 Decemvrie

1785.

1920..

ltze, Timigoara, residat gi ia Caransebeg.
Soara pe

' Dupl

Slobodan Costicl, $ematismul eparhiei sfubegti din Tinti' 1925, P. 5, 16. Ilnii. dintre acegti episeopi au'

XXL Episcopia unit[ de Oradea'Mare. 26 lulie !776, recunoscut 1. l"lelelie Covaci, litular de de Papa la 16 lunie 1777' Tegea, numil 12 Iulie 1?48, sfinlit la 9 Noemvrie' + 16 + 1770.
2. Moise Dragosi,numitsufra- ,.
gan la 5 Nov. 1775,

-

episcon ifl"g:"iltli;, 178?.

neprimil de

rysE

- 296-

-?9.7-*

1790. lrece la Oradea-Mare 1902. Lxxx. Alba fiudel). 4I..29. loan Szab6. Llx. !. sfinfit la 5 Tabla numelor $i locurilor istorice PrescurlEri : c. (lacob. 5. episcop ortodox in Ardeal). 155 si 156. 15g. Mihail Pavel. numit la 2i Iulie 7870. 12 Dec.numil la 18 Febr. 50. 45. 1879-7 Sept. vicar la Zlalila). Dimitrie Radu. Vicari : Mihail Pop-Krik6nyesdy. Vasile Hossu. recunoscul de fapa lq 50 lan. 99. Ioan Alexi. 52. 41. Alexandru. Mitropolil la 21 Oct. 1854.aron (Petru Pavel. 54. 1896.. 4. 7920. 5. numil22 Nov. 154. 1855. sfinlit la Mart. (tdrg). IBT9. Aciliu (sat. 57. 68. sfinlit 14 Febr. numit 25 Nov. Episcopia unitE de Gherla (urmas6 Maramureg). LXIV. cxv_vl. t rS lpril f86o. Acachie (c. Victor Mihalyi. Agalon. recunoscul 25 Sept. 1845. sfinfit la 77 lunie. LXXXV_VI. 75. 7gI7- 5. m. L. numi la 1 Nov. "7. in Blaj). 6. numil la 2 August 1842. . LXXXIX. 2. 44. stinfit la Zg Oif. -298- _z$_ .. in BIaj). 61. Albu Gavrild (fdran din Rdmefi). : La1902 mdnlslire. 1. Papa 2 [ Dec. (Antoniu. 772. XLIV-V. 9.. 151. sfinlit la 1g Dec. 6. 1877. 52. i859. 1805. LIX_X. Sg. 16 n. in Blaj).. I. Episcopia unit[ a Lugojului. l4O. 1875. XXXIX.. LXVI. 199. 1879 -1913. tS-IgZZ. n. 746. 10. XLV_VI. 5: U N. 27. sfinlit 3 Dec. LlV. + 29 Nov. l9la."210. 1879. loan Vancea. Achlum (Ducele Ungurilor). 225. 1875. (Nicefor.) l. CXXIV_V. la CdlddruSani). 29 lan. 140. i887. XilX.. numit la 11 Sept. 29. losif Papp-Szih{gyi. 1806.2. Maiu 1865. numil la 4 lulie 1865. (protopop unit din Rogia). 7. IBT4f10 1879. Aflela. mitropolil Nov.12. 67. f 1 lunie 1902. sfinlit 9 Maiu IggT. 4. loan Ollean. CXV.52. numit la 17 Martie 1854. Samuil Vulcan. Sibtu) XXXU. f 27 Martie 1862. c. Aldea (preot). Albegti (cbtun in Rdmefi). c.-5g.7873 trecut la Oradea.25. 4.: cllug[r. 103. lgts-tgt6. Iuliu Hossu. 115. 33. recunoscul de Papa 5 Dec. t 5 Aug. XVll. 1887-c. recunoscul de in Nov. ora5) XVl.. (Samuil. [Xll. XLIX. numil la 8 April 1788. Acotislurile. efiscop unit XnI. 96. 1824. cvll. 22. LVll. 4. in Blaj). 747. in Blaj). Adamovlci (Gherasim. 7_6. recunoscul de lapa la 5 Oct. numit la 29 lan. recunoscut XXilI. 73. 26. 1g94. XU. (protopop unil) Xllll. XLl. sfinlit la 2g Oct.LtsTA EprscoptloR gI MIrRopoLtTtLoR Ignalie Darabanf. (Toean din Dr6g69). 6 2. 5. trecela Oradea. 1862. lX. . Ioan Ollean. Aiud (orag). XLIX. XLIV. Alba-lulia (:B6lgrad. SZ. XLIV_VI. numit lgTS. numit -f A Dec. t5 Nov.. lg0S-IgIS. t 29 lunie 1862. 62. Albani leronim Toma (c. Ll_lll. [XXVlll. Vieariu _ penlru Maramureg: Ioan Payel. m. f 51 Oct. (egumen la Vodila). 7. 65. Decem. Abrud (m. (sinod). 24 Nov. 18T2. Mihail Pavel. Vasilie Erd6lyi. de Alexandru Dobra. numit la 12 Mart. 24. confirmat de Papa la 5 Febr. 203. 76. numit 25 Ocl. 1. a celei de incepulul lui 18?9. jud. 26. Tit Bud. 60.1g601855. 6. Vicariu: loon Pop. A A. vezl Cioaro.2g.. Dimitrie Radu. Achindie (egumen la Voronef). 54. Valeriu Frenfiu. i86{ -5. f 25 Dec. 225. 11g. recunoscul de papa Dec. LVl. Vasile Hossu. XCll.. Papa la 23 Dec. 41. XlX. sfinfil la 26 lan. Z0g. 18ZS. c. XXXIX.

66 . 63. Judelul Alba de jos. 215-76. Iu. 226. Viala internd a mdndslirilor' CXVllI-CXXVIII' 3. 8. Geoagiul de sus. Tablo ilustroliilor 339-540. 3. 2. 9. Porlea cdlugtirilor in pdstrareo gi lntdrlreo cred'nlei orlodoxe' XXIIt. 5. 67 -68. 1-'62' Abrud. 228. .Vechimea. 50. 7l' 12. lll 'VIll. . Silualia nrdnIsllrii pdnd la 1865' 224. Morlaca. 6-44. 62. Coniributia idlugdritor pentru lileralura gi arla bisericeascd XCIX-CXVII' cdrlilor. Numele calugdrilor din 1771. Monor. Sin-M6rtlnul de cAmPie. Ormenlgul de cAmPie. $opteriu. 15. Straja. 225. A) 1. 66-i1' 6. ?0. 2. 55'62. XXXVI -LXXVI. u<s<\ -360- 6. 223-24. Pelrilaca romin6' 72. 8. 226' Opovo eusfinula de Domnii Moldovei. .reuolulla" religioosd din 1759-67. 70.Vcchimea 9i peripefiile mdnbslirii' 225. 2. 4. 227 -228. c6lug6rilor 9i des' Numele 212-13.. 225' 5. Cdfubdrul Sofronie din Cioara St rolul sdu in . 217-220. .6' Alinlis. 8. 5. LXXVI-XCVIII' gi penlru V. . zugru. 214-15. 5. Bra$ov. Procesul pentru m6ndstirile din Banat. m6ndslirii. 7. 4. 65-66. 2. Rebra mic6. 65. 74. 68-70. Cdrli bisericegti aduse deta mdndstirea croat6 Opovoa la Partog. Numele 9i viala celor 7 cdlug6ri din 1775. 224-225. Toblo analiticd a cuprinsului 342-560. 55. s'a reslaural in secolul at XVlll-lea. Siluafia mdndslirii in t77l: averea mobil6 li lmobil6. 2. 1. M6ndslirile romlnegli din Transilvania' 1. reslaurarea dln l?50 si pictura nrdndstirii. Daia rominE. Rebra mare. Pestera. Se addpostea in ea uneori bande de holi sdrbi. Cdlugdrul Nicodim. 65. 68. 222-225. XXXI--XXXVI. Cuteius. 52-55. 1. Rnmeli. 71. 225-26. Mitropolitul losif din Timisoara addposlit 9i ingropat aici in veacul al XVll-lea. IV. Slobor' 72-74. Cuprinsul. Rdspdndireo gi numdrul mttndslirilor orlodoxe. cea imobild configcald de slat gi vandul6 unui funclionar loan Osloici. Cuprinsul 36L-363. 75-76.. 229. 9a'Milusrt mare. Y.. 215-225.Dislrus6 de Turci. 2. 65. 6. XIV. 7. 70.223-24.Amintirea m6ndstirii in secolul al XVI-lea. Feleac. Berind.156' 1.212. suprimarea m6n6stirii' 216. XIV-XXI. Numele cdlugdrilor din veacul al XVlll-XtX. 4. numele c6lugdrllor gi viala lor. Ciunga. Cdlugdrul Visarion Sorar. Tabla numelor gi locurilor islorice. Zlalilo. Sdngeorzul romin. despre vechimea condusd de Vasile nrdndslire dela fllnjarea m6n6slirii. !-. 224. Somesfal6u. Feldru. B) Judetul Bistrifa NtrsXud. 230-291' Lista episcopilor 5i mitropolililor' 292-298. t. Vdrddia.62-63. Desfiinfarea mdndslirli. 226-27.' Sinltoana' Telciu. - 52' . 72. 50. 4l -45. Blaj. 228. 10. 70-7L' 11. Clui'MEn6slur. Numele c6lug6rilor in veacul XVlll si XIX-les. 3. 66. Sllvatul de cimPie' 7l' 15. Bulzu. 220-222. Srediglea'micd. 225-229. Arpasul de sus. Prcfold. Arpa$ul de jos. D/b) ludeful Ftrg[rag' 75-101' ). tipdrirea gcoala poporului Si VI. $emlacul-mic.228-229. 62-66' l. 76' * *ru 561 . l. t. 6. Il6gina. Alba-lulia (Bdlgrad). Voilooifa. 225-228. 11. Restaurarea gi sfinlirea ei in 1775. dinire cari la l?75 erau mai mulli romdni. Averea mobild lrecut6 la Me' slcl. IX-CXXVII. 5. D/o) ludelul Cojoena. Cioara. Buleni. 6. 45*50.222. Judetul Torontal. XXIV-XXXI' Partog. 65. 9. Clitorii Si ouerile mdndsllrilor.Ruinarea 9i restaur6rile m6ndsllrli. D.TABLA ANALITICA A CUPRIXSUI-UI Preotul Tincu-Velea 272 -215. $coala Loga venit dela Tismana. 68. 10. 7. . 51 C) Judelul 1. B6ila. 73. 65-64. 66. . Gregeli de tiPar 341. 299-338. lX LXXVI. Inlroducere.67. Relaliite cdlugdrilor ordeleni cu fdrile romdne.

31l.t48. 157-14t. 160. 151. 12. t. Il(. Sincel. Iudelul Toronlal. Viglea de sus. 100-101. Mica. 1. Cuhea. 76. 150. 27. . Recea (Telechi Si Vaida).. Slblsel. 6. 155. 181. 1??.1-*f Bezdln. 85. (4. 15tJ. 17.96-97. Caransebe$. ltl-752. 11. Comana dc jos. Berchi9. r$. Drdgus. 155. t14-145. 792-tg3. t. 339-. 154. Bazias. t2. 159. i43. 75.. Cuslci. 151--154. 15r. 3. tl Nelol. Rlpa de los. t 40. ViSeul de sus. Copalnic. 8.Breaza. 7. 157.14. !51-t57. Dejani. r5J-159 Budesli. 141. 8. 101. 112. Ldscud. 82. Lisla episcopllor gi mitropoltlilor. 159 140. Rusii-Munli. Richllova. 19. lJ*-|leslci. Z. 151_f6. t. 85. 1?8. mlc6. 151 .159. :-- A) ludelul Arad. 1. Yf. Ieud. IE2-229. . 128-r29. 1.158. E) Sanl6u. $inca veche.Turda. G) fudelul Si!:iu. Feleacul sdsesc. 14E . ?9. 18. Chiced.. 1. 5-Srediglea . Dragomiregli. Tabla analilicd a cuprlnsului. 3. C) Iudelul Maramureg. 779-lEI- Giulesli.CdIPRINSUL CUPRINSUL 5. 8. Rtu de Morl. N) Judeful Zarand. 71. Bucium. (!. 1s2. {48.l Porlog. Zlalila. 76. 26. Lugoj.. i 12. 100. 7. ZZ5-229.-iq3. Birsana. l5i. 155. 146-. Urgua. 2. Tresnea. 15. 132. 6. Oprea-CArligoaro. 8. 6. Sibi€I. Toblo numelor gt locurilor istorlce. 6. 19E-200. f) 1. 21. t{E-119. 163-170. t7. 9. J Ciclova. 140 --14 t. 791-792.82. I9t_200. 2!5-22j. t1. 14r. Sangeorgta. 9. Bicsad. 15. 4. 157. 1BZ-191. J31. t3. /L-vetaa:r. Porumbacul de sus. 10. 7. 225 -228. 152-154.540. 151-15?. Lancrdm. . l) ludelul T&rnavaznare. Prislop. (*ir{ Vodila. Hodo$. tE2-79t. $erc6ila. 207-212. Dida. rl1. 105-128. Brebeni. 116. 11. 157. Berivoiul mic. Hunedoaro.Llghel. Porccsli. ludefol Mureg. Pett.Bodrog.15t. 2. 24. Nicula. Pelrova. Habra. 292-ZgB.Votlovlfa. 178. S6cSdate. SEliele. Rlclul de cimpie. 9. 85. Leschia. 5. Urlsul de sus. 4. 5. Solov6slru. 11) Judeful Turda-Arieg. 181. 7 Biserlca slbe. 12. $emlacul mic. 10. 79-81. Stramba. 152-178. Vaca. 23l0-2g1. t52. 7. 10. |5. 142-. SlrAmbu. 4. . 6. 194-197. S6cel. 1. 1. SdsEus. 224-225. 101-t05. Chiuesli. t2E-t29. 19. Boholt.85. 78--79.165. 154-156. 22. 22i-224. U. 5. 13t{. Sl2-360. 145. 204. ( -. Mintiul Gherlei. . Chlherul de sus. ri q5. Mlntrslirile din Banal. M6gheru1. Z9g-1. 82 . 1575. 23. 101-1j1. Venelia de sus. 117. Mirglncni. 2. B) fudelul Bihor. l. 77 --78.* fi r B) Judelul Carag-Severin. 15d. - 229. d. Toblo tluslrofiilor. ludelul T6rnava-mic[. 1. 97-99. 142. t?0-177. \ C) Judeful Timis. 159. q!. 100. E) ludetul Hunedoara. 142. I*ldntrstirile din finuturile de granifd apuseanE. \t1.Suseni. Moiseiu. . 7. 5. Deda. 6. 159. 1. Ciuciulalo. 146. E4-96. Racovila. 151. 2. 160. Ciocman. Comana de sus. 179-180. 205-207. 157_181. 156. Toplila. 14. 760-t62. Dolheni. Berivoiul mare.160. OreSeli de hpor. Dumbrava. Mintiul romAn. 101. t93-194. 145. 10. Vad. 20. Ohaba. E1. 4. Sembila de jos. 4. 152- 151. i97-19E.735. Procesul pentru mtrnlstirile din Banat. 2. Ogradena veche. Cdllneeli. 2. 9. \rl. lbinesll. Lisa. 8. Vlslea de jos. 3. 11. tz9-l31. 4. l. 1{4. tll. Coc. $imlgna. 4. 97. 2l{l-p15.3E. l7E-179- fudelul Salu mare. 5. 159. 141. Simbdta de sus. Chlherul de jos. 228 €. 2. t??-*t?8. 81 82. 150-131. M6niglur. Porumbacul de jos. 76-77.. 5' Hodac' 15'{' 6. Sesciori. Vaidei. t. 1{5-1 t6. D) 16. 15j--15a. L) 1. ln. v /-. Lupsa. H) Judelul Solnoc-Dobdca. 2. Poplelec. -362_ -565- 21'. 151. Caselul de jos. Rona. Scorei. 7E. 25. petridut de sus. Il. Culo. 200-225. i41-151. 15. D) ]udeful Strlaj. Plosca. -200 -201. L7.