You are on page 1of 30

STATUL

Realizatori: Odochian Ramona Țibichi Diana-Alexandra

CUPRINS
• • • • • • • • • • Noțiunea și formele structurii de stat 1.Noțiunea de stat 2.Formele structurii de stat 3.Tipuri de state 3.1.Statul unitar 3.2.Statul unitar complex 3.3.Statul compus 3.4.Statul federal 4.Rolul și funcțiile statului 5.Bibliografie

Noțiunea și formele structurii de stat

.exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impune voința acestora ca voință general-obligatorie.ori legitim.în care un grup de indivizi.prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice.deținând în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia.Noțiunea de stat Statul este forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geographic pe un anumit teritoriu.1.ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire social.

• regimul politic. • forma de guvernământ.forma de stat este analizată sub trei aspecte: • forma structurii de stat.de organizare și conducere a societății prin stat.2. .Formele structurii de stat Forma de stat este un concept politicojuridic care exprimă modul de constituire și exercitare a puterii.În doctrina constituțională.

• caracteristicile și prerogativele organismului învestit cu funcțiile de șef al statului.Se poate spune că forma statului poate apărea sub o întreită înfățișare în funcție de criterii distincte. . • metodele de guvernare.Aceste trei criterii sunt: • modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului.

• În funcție de cele trei criterii. • monarhie/republic. • va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. .statul va căpăta o anumită formă: • stat unitar/stat federal.

3. Tipuri de state .

.3. • populația are o singură cetățenie. Statul unitar  Statul unitar prezintă următoarele caracteristici principale: • este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituționale prin care se exercită puterea politică la nivel central și local. • există o singură ordine juridică întemeiată pe o constituție unică.1.

.un singur șef al statului și un guvern unic.• Structura unitară a statului este concepută pe principiul centralizării.ea presupunând unu ansamblu unic de instituții și puterea de control a autorităților publice centrale asupra autorităților locale.un singur parlament.o singura organizare administrativ-teritorială. • Aceasta înseamnă că statul unitar are o singură constituție și o legislație uniformă.a căror competență se extinde pe întreg teritoriu al statului fără nici o excepție.un singur sistem de organizare judecătorească.

De aceea se recurge la desconcentrarea puterii. o putere centralizată presupune concentrarea acesteia de către un unic centru de putere (instituțiile de guvernare).concentrarea puterii și exercitarea ei în mod centralizat nu sunt posibile.Așa cum am văzut însă.Desconcentrarea • Prin definiție.în special de către puterea executivă. .

Descentralizarea • este o alternativă la centralizarea excesivă și constă în posibilitatea recunoscută de puterea centrală colectivităților locale de a adopta în anumite domenii sau la nivel teritorial anumite acte sau decizii.fără a se consulta în prealabil cu centrul sau a cere aprobarea acestuia. .

.prezintă în același timp.de legislație.socialeconomică.chiar de jurisdicție.cultural.2 Statul unitar complex • Statul unitar complex este statul unitar care fără a pierde unitatea sa de structură.mari diversități locale administrative.datorită cărora în interiorul său sunt păstrate enclave istorice având particularități de dezvoltare politică.3.religioasă și chiar juridică.

.• În practica constituțională sunt considerate state unitare complexe: “uniunea încorporată”. și “regionalismul”.

în interiorul căreia există o diversitate de legislații corespunzând unei diversități de populații și teritorii “încorporate” de către statul unitar într-un lung proces istoric.dar acesta votează legi distinct care nu sunt aplicabile la fel tututror regiunilor locuite de populațiile distincte.Uniunea încorporată • Uniunea încorporată este un stat caracterizat theoretic prin unitatea puterii central. .există un singur parlament.În această situație.

lingvistic ă.administrativă.Regionalismul • Regionalismul exprimă o situație geografică.de regulă largi. .unor colectivități regionale.datorită căreia acesta optează pentru împletirea atributelor suverane ale conducerii centralizate cu atribuirea unei autonomii.politică.spiritual cu rădăcini istorice în dezvoltarea unui stat unitary.

lingvistice.cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice.a unor interese generale cu particularități entice.Regionalismul politic • “Regionalismul politic” este o noțiune destul de ambiguă. .Una dintre trăsăturile regionalismului constă în împletirea în același cadru geographic.

Este deci o asociație de „state” care formează un fel de Super-Stat. • În istoria politică a unor state au existat. .3 Statul compus • Spre deosebire de statul unitar.forme rudimentare de state compuse-state regrupate sub numele general de uniuni de state și confederații de state.statul compus este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice mai mult sau mai puțin strânse.3.însă.

.dar care sunt deosebite unul de celălalt din punct de vedere statal (ex. NATO.Uniunea Europeană).ONU.legătura existent între mai multe state care au în comun unu sau mai multe obiective.Uniunile de state • Expresia are un sens juridic précis deși în limbajul politic se abuzează uneori de acest termen pentru a califica ca o uniune.

.Confederațiile de state • Este forma de uniune foarte răspândită în istorie.Confederația de state este o asociație teoretic permanent de state care urmăresc obiective identice.îndeosebi în domeniul relațiilor internaționale și al apărării și sunt legate prin aranjamente reciproce.

conservă o largă autonomie constituțională.așadar ca o asociație de state care se supun.unei puteri centrale unice (puterea federală) și care.3. • Statul federal se prezintă.4 Statul Federal • Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională.lingvistică și judecătorească și se subordonează acestuia.administrativă și jurisdicțională.pe de altă parte.pe de o parte. .În relațiile internaționale.numai statul federal are calitatea de subiect de drept.

• suplețea raporturilor între federație și statele member . • diversitatea constituțională și juridică pe plan intern.Trăsături caracteristice ale statului federal: • unitatea pe plan internațional.

Rolul și funcțiile statului .4.

în asigurarea și apărarea.în principiu.un stat va avea întotdeauna rolul sau misiunea de a apăra și promova interesele sociale generale ale societății.de stadiul de dezvoltare sau de potențialul military. . a “interesului public” sau a “binelui comun”.• Rolul statului constă.a “interesului general”.de structura statului sau de forma de guvernământ.prin mijloace prevăzute în constituție și în celelalte legi. • Se impune a fi precizat faptul că indifferent de regimul politic.

• funcția jurisdicțională (judecătorească). • funcția executivă.statul exercită următoarele funcții: • funcția legislativă. Distincția clasică a celor trei funcții ale statului rezultă din teoria separației celor trei puteri.Potrivit acestei teorii. .

.existând și.respectiv.ce se adresează.• Funcția legislativă constă în adoptarea de către Parlament a regulilor de conduit obligatorii (având caracter general și impersonal).desfășurând activități pe teritoriul unui stat.prin urmare.tuturor persoanelor fizice și juridice.

.pe plan central și local.• Funcția executivă (guvernamentală) constă în asigurarea sau organizarea legilor.de asemenea.și.în adoptarea actelor necesare pentru activitatea de guvernare și administrare.

.precum și în restabilirea ordinii de drept încălcate.între persoane fizice și persoane juridice.• Funcția jurisdicțională (judecătorească) constă în soluționarea de către instanțele de judecată a diferendelor sau litigiilor între diferiți subiecți de drept:între persoane fizice.

realizată prin corectarea fluctuațiilor creșterii economice și prin politica monetară (funcția de stabilizare economică). O interesantă clasificare a funcțiilor statului se poate face din perspective rolului economic al acestuia. . • Distribuirea echilibrată a venitului național. • Funcția de asigurare a echilibrului macroeconomic.în scopul asigurării progresului unei anumite colectivități umane (funcția de alocare).în acest sens: • Funcția de alocare optimă a resurselor și a bogățiilor natural.Statului îi revine.

“Drept constituțional și instituții politice”. “Drept constituțional și instituții politice”. • Cristian Ionescu. Editura “Lumina Lex”. . “Drept constituțional și instituții politice”.Bibliografie • Ion Morariu.2002 • Gheorghe Iancu.