Analiza tehnica

Divergenta Pozitiva si Divergenta Negativa.............................................................................12 Pragul de Suport........................................................................................................................12 Pragul de Rezistenta..................................................................................................................13 Identificarea pragurilor de Suport si de Rezistenta...................................................................14 edii o!ile............................................................................................................................14 "enzi "ollinger.........................................................................................................................22 Indicatorul A#D $ oving Average #onvergence%Divergence& ' edie o!ila #onvergenta%Divergenta...........................................................................................................2( )scilatorul Stochastic...............................................................................................................2* Indicatorul de Acu+ulare % Distri!utie.....................................................................................2, Indicatorul si )scilatorul Aroon...............................................................................................31 )scilatorul AD-.......................................................................................................................33 Relative Strength Inde. RSI.....................................................................................................34 /illia+s 0R.............................................................................................................................31 Sa!loane utilizate in A2............................................................................................................33 Dou!le 2op $ a.i+ du!lu& ' arata schi+!are de trend...........................................................3, Dou!le "otto+ $+ini+ du!lu& ' arata schi+!are de trend.......................................................44 5ead 6 Sholders 2op $cap si u+eri7 in sus& ' arata schi+!are de trend...................................41 Introducere in interpretarea si folosirea graficelor de tip #andlestic8......................................43 Sa!loane de tip #andlestic8 ce arata un posi!il viitor trend pozitiv $!ullish&..........................4( Sa!loane de tip #andlestic8 ce arata un posi!il viitor trend negativ $!earish&.........................43

Introducere
Acest articol are scopul de a introduce conceptul de indicator tehnic si de a e.plica cu+ se foloseste in cadrul analizei tehnice. Se va face diferenta dintre indicatorii care ur+aresc si cei care anticipeaza pretul7 fiecare cu avanta9ele si dezavanta9ele lor. ) +are parte a indicatorilor sunt su! for+a de oscilatori. Se va e.plica cu+ tre!uie interpretat un oscilator si cu+ se o!tine acesta. :.e+plele prezentate au scopul de a su!linia anu+ite idei si cazuri prezentate. :.e+plele folosesc graficele de la !ursele ;SA si sunt preluate de pe Stoc8#harts. A+ considerat ca e +ai util sa folosi+ datele dintr'o !ursa cu o indelungata e.perienta datorita nu+arului +are de e+itenti listati si de situatii utile.

Ce este un Indicator Tehnic ?
;n indicator tehnic reprezinta o serie de date care sunt o!tinute prin aplicarea unei for+ule $ecuatii& asupra pretului unei actiuni. <a calculul indicatorului se pot folosi oricare din valorile de deschidere7 inchidere7 +ini+e7 +a.i+e 7 volu+. ;nii indicatori folosesc doar o parte din aceste valori iar altii le folosesc pe toate. 2oti indicatorii folosesc valori din +ai +ulte zile de tranzactionare. De o!icei nu+arul de zile pe care le folosesc este introdus ca para+etru. ;nii indicatori se afiseaza suprapus peste graficul de pret iar altii se afiseaza intr'un grafic separat. ) for+ula de calcul pentru un indicator are ca rezultat o valoare pentru o anu+ita zi. De e.e+plu7 +edia pretului de inchidere pentru 3 zile consecutive este $2.1=2.2=2.2&%3>2.11 . 2otusi o singura valoare nu ne ofera prea +ulta infor+atie si nici nu for+eaza un indicator. ai utile sunt o serie de astfel de valori pentru o anu+ita perioada de ti+p. ;n grafic o!tinut cu aceste valori e +ult +ai util.

Ce ne ofera un Indicator Tehnic ?
;n indicator tehnic ofera o alta perspectiva in analiza pretului unei actiuni. ;nii indicatori cu+ ar fi +ediile +o!ile se o!tin cu for+ule si+ple si usor de inteles. Alti indicatori 7 ca de e.e+plu Stochastic7 au for+ule co+plicate si +ai dificil de inteles. Dar indiferent de co+ple.itatea for+ulei de calcul7 indicatorul are scopul de a aduce o noua a!ordare in studiul evolutiei uni pret. ) +edie +o!ila si+pla este un indicator care arata +edia pretului pe o anu+ita perioada de ti+p. Daca pretul are o volatilitate +are atunci o +edie pe un nu+ar +are de zile ?filtreaza? valorile. #resterile%scaderile nu +ai sunt atat de !ruste. ) astfel de +edie ce eli+ina ?zgo+otul? variatiilor pe ter+en scurt este utila in aflarea trendului pe o perioada lunga. Iata +ai 9os un e.e+plu@

Pretul pentru Aeritas $ARS2& are o +are volatilitate si un trend e greu de gasit. Daca in schi+! se foloseste o +edie +o!ila si+pla pe o perioada de 14 zile atunci e +ai si+plu in identificarea unui trend.

De ce se folosesc indicatorii ?
In general indicatorii au 3 tipuri de functii@ de alerta7 de confir+are si de anticipare. ;n indicator se poate folosi ca o alerta. Daca ne sta!ili+ un nivel de suport si constata+ ca +edia a trecut su! acest nivel atunci pute+ spune ca alerta e de aparitie a unui trend in 9os al pretului. Sau daca de e.e+plu o!serva+ o divergenta pozitiva in crestere atunci e o alerta ca s'ar putea for+a un trend ascendent. • Indicatorii pot fi folosit ca o confi+are a altor indicatori%oscilatori. Daca 2 sau +ai +ulti indicatori arata acelasi lucru atunci e o +are pro!a!ilitate ca acel lucru sa fie adevarat.

;nii indicatori pot fi folositi pentru a anticipa o posi!ila viitoare evolutie.

Sfaturi pentru folosirea indicatorilor
#el +ai i+portant lucru e ca indicatorii indica. Poate parea !anal dar +ulti ignora lucruri ele+entare in folosirea si interpretarea indicatorilor. Indicatorii prelucreaza infor+atiile continute de valorile pretului. #and analiza+ un pret tre!uie sa ave+ tot ti+pul in +inte variatia pretului si sa o corela+ cu variatia indicatorului. #hiar daca pare evident la un anu+it +o+ent dat ca ave+ un se+nal de vanzare sau cu+parare totusi tre!uie sa tine+ cont si de ceea ce ne arata indicatorii. :i pot sa confir+e sau sa infir+e. ;n indicator poate arata7 de e.e+plu7 un se+nal de cu+parare dar insa daca identifica+ pe grafic un triunghi descendent cu +ini+e la valori din ce in ce +ai +ici atunci insea+na ca se+nalul de cu+parare poate fi fals. Iata un e.e+plu@

Pe graficul pentru Ra+!us $R "S& se o!serva ca indicatorul A#D arata o divergenta pozitiva din Noie+!rie pana in artie. Daca ar fi sa ne lua+ doar dupa A#D atunci ar tre!ui sa intra+ long si sa astepta+ sa creasca pretul. Dar nu e chiar asa. Pe graficul de pret o!serva+ ca pretul inca scade iar +ini+ele au valori din ce in ce +ai +ici. Pute+ desena un triunghi ce are o latura aproape orizontala for+ata din +ini+ele de pret si cealalta latura e for+ata de +a.i+ele pe aceiasi perioada. De o!icei un astfel de triunghi insea+na ca pretul se va duce in 9os. Iata ca graficul contrazice indicatorul7 ceea ce ar tre!ui sa dea de gandit unui investitor infor+at si educat. In plus la inceputul lunii +artie s'a trecut pragul de suport for+at din +ini+ele de pret din perioada noie+!rie' +artie. De o!icei in analiza tehnica a citi si interpreta un indicator e +ai +ult o arta si nu o stiinta e.acta. A interpreta un indicator nu e ceva de genul DA sau N;. 2ot ti+pul pot e.ista nuante in interpretare iar interpretarea e su!iectiva. Acelasi indicator poate arata diferit cand se aplica unei alte actiuni sau perioade. De o!icei un investitor are nevoie de o perioada de invatare si de e.peri+entare $aplicare& practica in folosirea indicatorilor. Pe +asura ce creste e.perienta se pot identifica nuante in folosirea si interpretarea indicatorilor. In lu+e se folosesc sute de indicatori si nu+arul lor e in continua crestere. Pachetele softBare pentru Analiza 2ehnica au incluse o +ultitudine de tipuri de indicatori si de ase+enea utilizatorul are posi!ilitatea de a crea proprii sai indicatori. In general cei +ai folositi indicatori apar in toate pachetele de A2. #and alegeti un indicator faceti'o cu +are atentie. In +od uzual se folosesc +a.i+ ( indicatori. De o!icei se aleg 2'3 indicatori de !aza pentru care investitorul are o !una intelegere a functionarii si interpretarii. Incercati sa alegeti indicatori care se co+pleteaza reciproc. Daca folositi doi indicatori de acelasi tip atunci ei se vor confir+a reciproc de cele +ai +ulte ori si aveti astfel +ari sanse sa luati decizii eronate. De ase+enea nu are nici un rost sa alegeti 2 indicatori care sa arate se+nale de tipul )" $over'!ought>supra'cu+parat& sau )S $over'sold>supra' vandut& 7 cu+ ar fi Stochastic si RSI.

Indicatori de anticipare
Asa cu+ spune si nu+ele indicatorii de anticipare are scopul de a anticipa evolutia viitoare a pretului. a9oritatea indicatorilor de acest tip arata puterea $intensitatea7 taria& variatiei pretului calculata pentru o anu+ita perioada de ti+p. De e.e+plu un oscilator Stochastic pe 24 de zile foloseste ulti+ele 24 zile incepand cu ziua curenta si nu ia in calcul ce s'a inta+plat cu pretul in afara acestui interval de ti+p. Printre cei +ai utilizati

#and pretul a intrat in consolidare $in pri+a 9u+atate a lui Dece+!rie intre cele doua linii al!astre& indicatorul RSI a scazut destul de +ult. De altfel aceasta valoare +edie poate fi usor citita daca ne uita+ la +o+entele cand indicatorul se aseaza foarte aproape de (40 $liniile verzi&. In aceasta perioada pretul a crescut de la D14 la D*2. Atentie insa F Nu toate aceste se+nale sunt 1440 sigure F 2re!uie intotdeauna sa +ai ave+ cel putin un alt indicator care sa confir+e. Asta insea+na ca pretul a intrat intr'o peroada de sta!ilizare cu oscilatii a+ple dar care se +isca in 9urul valorii de D*1. o+entu+7 RSI $Relative Strength Inde. RSI Indicatorii de +o+entu+ folosesc diverse +etode pentru a calcula schi+!arile de pret.n indicator $oscilator& de acest tip ne arata intensitatea cu care se produce o schi+!are.e+plu RSI co+para variatia +edie a valorilor din perioada ascendenta $de crestere& cu variatia +edie a valorilor din perioadele descendente $de scadere&. . Daca pretul scade atunci si indicatorul scade si cu cat scaderea e +ai a!rupta cu atat indicatorul se duce +ai repede in 9os. Pe +asura ce pretul creste si indicatorul de intensitate creste. Desi au +ai fost tentative de crestere si scadere !rusca $24 Ian respectiv * Ee!& se o!serva ca indicatorul a variat intre 34 si 340. Daca pretul +ai creste dar viteza de crestere se +icsoreaza atunci indicatorul va avea o valoare tot +ai +ica.e+plu@ Pe graficul pentru I" se o!serva cu+ RSI creste din )cto+!rie pana spre sfarsitul lui Noie+!rie. Principalul avanta9 este posi!ilitatea de a esti+a +o+entele opti+e in care sa intra+ sau sa iesi+ de pe o actiune. De ase+enea se +ai o!serva ca +o+entele de +ini+ ale indicatorului sunt foarte aproape de +o+entele de +ini+ ale pretului.&7 Oscilatorii de Momentum Denu+irea de ?+o+entu+? provine din engleza si in ro+aneste s'ar putea traduce prin acceleratie7 intensitate7 tarie sau putere.&7 )scilatorul Stochastic si /illia+s 0R. <a oscilatori +edia e de (40. Apoi in a doua 9u+atate a lunii Dece+!rie pretul a urcat din nou iar indicatrul a depasit iarasi valoarea de 340. Pentru ca oscilatorii nu au valori decat intre 4 si 144 se utilizeaza in +od uzual valorile de 340 si de 340 ca valori de supra'vanzare respectiv supra'cu+parare. Avantajele si dezavantajele indicatorilor de anticipare Sunt cateva avanta9e evidente ale indicatorilor de anticipare. Iata un e.n alt avanta9 este faptul ca aceste tipuri de indicatori ofera +ai +ulte se+nale de alerta co+parativ cu indicatorii de ur+arire.indicatori de anticipare se nu+ara ##I $#o++oditC #hannel Inde. De e. Ave+ sanse deci +ai +ari ca din aceste se+nale sa gasi+ oportunitati pentru a investi. Aceste valori nu tre!uie considerate ?ad litera+? ca se+nale de cu+parare sau vanzare ci doar ca se+ne ca pretul a scazut%urcat foarte !rusc intr'o perioada +ica de ti+p. Daca pretul sta pe loc atunci si indicatorul va sta pe o valoare +edie. . Indicatorii de anticipare se folosesc in special in analiza actiunilor care sunt pe trend si in +od special in directia trendului si nu i+potriva .

i+ativ o luna dupa ce trendul s'a for+at si cand de9a indicele S6P(44 urcase cu apro. Pute+ i+!unatati perfor+anta acestor indicatori dar pentru aceasta tre!uie sa alege+ o perioada +ai scurta de ti+p ceea ce face ca indicele sa oscileze +ai des si sa creasca pro!a!ilitatea de a genera se+nale false. Se constata ca de cate ori s'a generat un se+nal de S:<< sau ".i+... #ei +ai utilizati indicatori de ur+arire sunt +ediile +o!ile $si+ple si e. :i se i+part in doua +ari categorii@ )scilatori cu linie centrala si oscilatori cu !anda. Sunt +ai +ulte tipuri de oscilatori.ponentiale& precu+ si A#D. Indicatorii de ur+arire functioneaza cel +ai !ine atunci cand pretul se +isca intr'un trend puternic. a venit la apro.i+ativ 244 puncte.G sunt +arcate cu sageata verde in sus iar cele de S:<< sunt se+nalizate cu sageata rosie in 9os.G el a aparut destul de tarziu fata de variatia pretului. Pe un trend ascendent se folosesc se+nalele de supra'vanzare pentru a alege +o+entul opti+ de intrare. Acest tip de indicatori au fost realizati pentru a tine investitorii cat +ai +ult pe trend 7 !ineinteles atat ti+p cat trendul e intact. Astfel pute+ distinge 3 astfel de se+nale.n oscilator este un indicator care variaza in 9urul unei linii centrale sau intre doua valori. Denu+irea de indicator de ur+arire se vede usor de pe grafic. #ei cu linie centrala variaza in 9urul unui centru $uzual (4& iar cei cu !anda variaza intre !enzile de supra'vanzare $H34& si supra'cu+parare $I34&. Avantaje si dezavantaje ale indicatorilor de urmarire Principalul avanta9 a acestor indicatori este ca pot identifica un trend si pot ra+ane pe el pana acesta se ter+ina. )scilatorii pot ra+ane la valorile e. In +od uzual pragurile de supra'vandut si supra'cu+parat sunt la 34 si respectiv 34. Daca piata e in trend atunci sunt cei +ai utili indicatori pentru ca ne scapa de fluctuatiile zilnice si de se+nalele false. :i +ai sunt denu+iti si indicatori cu ur+arire de trend. #ele de ". Oscilatori . Pe un trend descendent se folosesc se+nalele de supra'cu+parare pentru a vinde in +o+entele de pret +a.n alt dezavanta9 este si faptul ca acesti indicatori ne avertizeaza relativ tarziu cand incepe sau se ter+ina un trend. #a dezavanta9e pute+ enu+era pro!a!ilitatea +ai +are ca sa fie generate se+nale false precu+ si faptul ca folosirea lor pe actiuni cu volatilitate +are le anuleaza toate avanta9ele anterior +entionate. In general oscilatorii cu linie centrala se folosesc pentru analiza . .e+plu se+nalul de ". De e.lui. Indicatori de urmarire Dupa cu+ se poate deduce din denu+ire acest tip de indicator nu face decat sa ur+areasca evolutia pretului. De o!icei oscilatorii au valori intre 4 si 144 $sau 40 si 1440& iar linia centrala e la (4.tre+e $H34 sau I34& pentru o lunga perioada de ti+p si in general nu au un trend pe o perioada indelungata. De ase+enea acesti indicatori nu se reco+anda a fi folositi pentru luarea deciziilor in cazul in care pretul oscileaza intre suport si rezistenta. Daca in schi+!7 pretul se +isca intre suport si rezistenta atunci indicatorii de ur+arire nu ne +ai sunt folositori. Pute+ folosi intersectia celor doua +edii ca se+nale de vanzare%cu+parare. )!serva+ ca deoarece pretul a fost pe un trend puternic ascendent 7 rezulta ca daca a+ fi cu+parat%vandut in +o+entele se+nalizate a+ fi o!tinut un profit !unicel. Eoarte rar se poate inta+pla ca un astfel de tip de indicator sa anticipeze o +iscare ulterioara a unei actiuni. Dupa cu+ se poate o!serva din graficul $indicele S6P(44& de +ai sus7 peste pret +ai sunt suprapuse si +ediile si+ple $S A& pentru 24 si 144 de zile.G care a aparut in pri+a parte a lunii Noie+!rie 1.

#u cat cele doua +edii sunt +ai departate cu atat A#D e +ai +are in a+plitudine.nele se+nale pot apare inaintea sau dupa +o+entul opti+. Divergenta poate fi dedoua feluri @ pozitiva sau negativa. Desigur ca unii pot folosi oscilatorii si pentru aflarea altor caracteristici ale +iscarii pretului dar e ca+ riscant. De ase+enea in validarea se+nalelor de S:<<%". Oscilatori cu banda )scilatorii cu !anda fluctueaza intre doua !enzi ce reprezinta e. Acestea deoarece se foloseste diferenta intre doua +edii +o!ile. zile ce actioneaza ca un se+nal. )scilatorii cu !anda se folosesc doar pentru a identifica punctele de e. ai +ulte detalii sunt prezentate in pagina dedicata A#D.i+ totusi sunt foarte rare cazurile in care A#D are o valoare foarte departata de 4 $in plus sau in +inus&. Semnale obtinute cu Oscilatori )scilatorii pot genera se+nale de vanzare $S:<<& si de cu+parare $".e+ple de oscilatori cu !anda uzuali sunt RSI $Relative Strength Inde. Divergenta poate fi folosita ca o avertizare ti+purie ca trendul e posi!il sa se schi+!e dar si ca o conditie necesara in generarea se+nalelor de vanzare%cu+parare.tre+ $supra'vanzare%supra'cu+parare&. #hiar daca un oscilator genereaza un se+nal tre!uie totusi sa +ai ave+ confir+area a inca cel putin unui indicator pentru a fi siguri ca nu e un se+nal fals. . Doua e.intensitatii variatiei de pret iar cai cu !anda se utilizeaza pentru deter+inarea pragurilor de supra'cu+parare si%sau supra'vanzare. De o!icei se aleg cu +are atentie indicatorii de confir+are si de preferinte se aleg +ai +ulti indicatori $reco+anda!il +ini+ 3&. Printre cei +ai uzuali oscilatori e si A#D $ oving Average #onvergence'Divergence&. Acestia sunt indicati pentru a identifica directia7 sensul7 intarirea sau sla!irea unei +iscari de pret. Pro si contra Oscilatorilor )scilatorii ai avanta9e dar si dezavanta9e. A#D este un indicator +ai special deoarece are caracteristici ale indicatorilor de ur+arire dar si ale indicatorilor de anticipare. A#D este o!tinut din diferenta intre : A la 21 zile si : A la 12 zile. Oscilatori cu linie centrala )scilatorii cu linie centrala variaza in 9urul unei linii $sau punct& de centru.G&. Adica un oscilator cu linie centrala se foloseste pentru a esti+a taria unei variatii de pret. In plus A#D are si o : A la . #hiar daca A#D nu are nivele de +ini+ si de +a. Avanta9ele apar doar daca sti+ sa'i interpreta+ corect si +ai apes sa ii aplica+ doar in acele caziri pentru care au fost proiectati. In for+a cea +ai si+pla 7 cand oscilatorul e deasupra liniei centrale inse+na ca pretul +ai are putere sa creasca iar daca e su! linia centrala atunci insea+na ca pretul e in scadere. Diver enta pozitiva si ne ativa Divergenta e un concept cheie ce apare la indicatori si oscilatori. "anda de 9os reprezinta nivelul de supra'vanzare $uzual intre 4 si 34& iar !anda de sus reprezinta nivelul de supra'cu+parare $uzual intre 34 si 144&.tre+e ale pretului actiunii. In plus7 oscilatorii ne pot avertiza cu privire la starea trendului curent sau la o posi!ila viitoare schi+!are de trend. Divergenta pozitiva apare atunci .& si Stochastic. A#D variaza in 9urul unei linii centrale care este la 4.G tre!uie sa fi+ atenti si la evolutia volu+ului de tranzactionare7 la sa!loanele de pret si la liniile de suport%rezistenta.

2rendul poate si tre!uie sa fie prietenul investitorului si nu e profita!il sa i te opui si sa +ergi ?contra curentului?. trece su! A# se spune ca ave+ un ?!earish crossover?. #and : A'. Nu se reco+anda folosirea acestor oscilatori intr'un trend puternic. #and trendul e puternic7 oscilatorii cu !anda pot ra+ane +ulta vre+e in zonele de supra'cu+parare%supra' vanzare.G. Pe +asura ce pretul atinge noi +ini+e totusi A#D nu depaseste +ini+ele anterioare $sagetile verzi&. #and apare un +o+ent de supra'cu+parare nu insea+na neaparat7 ?ad litera+? 7 ca tre!uie sa vinde+. In graficul de +ai sus se o!serva o divergenta pozitiva in luna )cto+!rie. Intr'un trend puternic7 se+nalele date de oscilator i+potriva directiei trendului sunt +ai nesigure decat se+nalele date in directia trendului. Revenind la graficul nostru se o!serva ca pe 24 )ct a aparut un volu+ foarte +are de tranzactionare si de ase+enea ca pretul a crescut foarte +ult. Insa A#D nu a depasit inca linia centrala $valoarea de 4& si deci divergenta pozitiva nu e confir+ata. #and : A'. )!servatie@ linia groasa este A#D iar linia su!tire este : A la . In +o+entul in care A#D a depasit linia centrala $23 )ct& ave+ un posi!il se+nal de ". )scilatorii cu !anda se reco+anda a fi folositi in analiza actiunilor ce variaza intre suport si rezistenta. #hiar daca o actiune e pe trend totusi in interiorul trendului pot apare fluctuatii. <a sla!irea intensitatii va apare o divergenta pozitiva dar inca nu pute+ . trece peste linia de A#D se spune ca ave+ un posi!il se+nal de cu+parare $". Si viceversa.G&. Intr'un trend puternic descendent7 un oscilatorcu !anda poate indica ?supra'vanzare? atat ti+p cat intensitatea +iscarii e +are. Poate apare o divergenta negativa dar nu e indicat ca vinde+ i+ediat pentru ca trendul inca nu s'a ter+inat. In literatura de li+!a engleza acest fapt este denu+it ?!ullish crosover?. Acu+ pute+ fi siguri ca ave+ o divergenta pozitiva confir+ata. Divergenta negativa apare atunci cand pretul actiunii creste iar indicatorul scade. zile7 linie ce se foloseste ca prag de alar+a pentru A#D. Si viceversa. Intrun trend puternic crescator7 un oscilator poate ra+ane +ulta vre+e in ?supra'cu+parare?7 pana la sla!irea in intensitate a trendului. Supra!vanzare si supra!cumparare )scilatorii cu !anda au fost proiectati pentru a gasi +o+entele de supra'cu+parare si supra'vanzare. In +od si+ilar7 pe in puternic trend descendent7 daca vinde+ la +o+entele de supra'cu+parare este +ai indicat $si +ai profita!il& decat sa cu+para+ la +o+entele de supra'vanzare. Pute+ trage concluzia ca un +are investitor a folosit analiza tehnica si a intrat $a cu+parat& la +o+entul opti+. Insa deoarece valoarea oscilatorului variaza intre doua e. Daca un pret e pe un puternic trend ascendent7 cu+pararea la +o+entele in care oscilatorul arata supra' vanzare $sau in zona de supra'vanzare& este +ai indicata $si +ai profita!ila& decat sa vinde+ in +o+entele de supra'cu+parare. Daca7 insa7 pretul e pe un puternic trend ascendent 7 cu+pararea la +o+entele de supra'vanzare va fi +ai profita!ila decat vanzarea la +o+entele de supra' cu+parare.cand pretul actiunii scade iar indicatorul creste.tre+e e dificil de folosit in +o+entul in care pretul e pe un trend.

. Atentie caci aceasta e cea +ai si+plificata +etoda F Dupa cu+ se o!serva se+nalele apar cand oscilatorul paraseste zona si nu cand intra in ea F Alte se+nale $indicatori& se pot co+!ina cu divergenta si cu +ediile +o!ile pentru a co+pune un se+nal +ai ro!ust. 2& Stochastic'ul s'a +iscat peste S A'3. Si+ilar7 daca oscilatorul a co!orat in zona de supra' vanzare $H34 la RSI si H24 la Stochastic& si apoi a urcat peste aceasta zona atunci se considera ca s'a generat un se+nal de cu+parare $". <inia de 3 $S A pe 3 zile& se foloseste ca linie de se+nalizare. Se +a poate o!serva ceva pe acest grafic.fi siguri ca asta insea+na neaparat si un +o+ent opti+ de cu+parare.tre+. Daca oscilatorul a a9uns in zona de supra'cu+parare $I34 la RSI si I*4 la Stochastic& si apoi a co!orat su! aceasta zona atunci se considera ca s'a generat un se+nal de vanzare $S:<<&. <iniile de culoare rosie indica +o+entele cand s'a a9uns la supra'cu+parare $)"&. In luna August ave+ un cerculet verde. 3& s'a for+at o divergenta pozitiva $vezi liniuta al!astra& . Aceasta deoarece volatilitatea e +are si perioada selectata e +ica. 2re!uie sa ave+ confir+arile altor indicatori%oscilatori. #ea +ai si+pla +etoda de generare a se+nalelor este +onitorizarea valorilor oscilatorului.tre+ sunt considerate a fi 34 si 34. Si+ilar pentru Stochastic. :l se+nalizeaza un se+nal de cu+parare $". )!servatie@ In +od uzual oscilatorul Stochastic este folosit cu para+etrii 14 si 3. Pri+a etapa in folosirea oscilatorilor cu !anda este identificarea valorilor de e. Identificarea conditiilor de supra'vanzare%supra'cu+parare ar tre!ui sa fie ca o alar+a si sa fie vazuta in conte. 1& oscilatorul s'a +iscat peste li+ita de 24. <iniile verticale de culoare verde indica +o+entele cand s'a intrat in supra'vanzare $)S&. Pentru ca trendul crescator e puternic7 se o!serva ca daca a+ vinde la pri+ul +o+ent de )" a+ pierde o crestere su!stantiala. Asta nu insea+na insa ca se+nalele i+potriva trendului sunt neaparat false ci doar ca sunt foarte riscante si e !ine sa astepta+ alte confir+ari. Pentru Stochastic se folosesc in +od uzual 24 si *4. Daca o actiune a a9uns la supra'vanzare7 investitorii pot cauta o divergenta pozitiva in RSI si apoi o trecere peste 34. Astfel ave+ 3 ele+ente ce contri!uie la aparitia acestui se+nal..G&. Si+ilar pentru supra'cu+parare.tul celorlalte ele+ente ale A2 $sa!loanele de pret7 trendul7 suportul7 rezistenta7 volu+ul7 etc. #and linia oscilatorului trece deasupra liniei S A'3 se considera ca e pe crestere $!ullish& iar daca Stochastic trece su! S A'3 atucni se considera ca sunte+ pe scadere $!earish& In graficul de +ai sus se o!serva cu+ oscilatorul Stochastic variaza foarte repede intre supra'vanzare $)S& si supra'cu+parare $)"&. De e.e+plu pentru RSI pragurile de e.G& care s'a generat cu regulile sta!ilite anterior.&.

<inia centrala $si intersectia cu ea& nu e relevanta in oscilatorii cu !anda deoarece zona centrala $dintre cele doua !enzi& e o zona de incertitudine.e+plu@ De aceasta data folosi+ RSI. Dupa se+nalul de cu+parare pretul a intrat rapid in supra'cu+parare $in doar 4 zile& dar cu toate astea trendul a continuat inca o vre+e.Eaptul ca ave+ 3 confir+ari insea+na ca pute+ avea un gdar ridicar de incredere in acest se+nal. . . <a cel de'al 3'lea se+nal de cu+parare nu ave+ o confir+are cu divergenta ci doar o crestere peste li+ita de 34 a RSI'ului. Ar +ai e.G& ave+ o divergenta pozitiva si RSI'ul s'a ridicat peste 34.i+ pentru a incasa $a +arca& profitul. Se+nalul ". Ave+ astfel +ai +ulte sanse sa gasi+ se+nale utile. 2recerea peste%su! linia centrala arata de fapt ca tendinta a devenit de crestere%scadere. $Pentru cei ce cunosc putina +ate+atica e vor!a de derivata de ordinul doi&. Deoarece trendul general e de scadere $!earish& nu ave+ decat doua sanse.nii investitori folosesc intersectia cu linia centrala ca se+nal de ". Investitorii ce au citit cu atentie aceste pagini ar tre!ui sa stie de9a cu+ se folosesc acesti oscilatori. Si anu+e sa cauta+ +o+entele de supra'vanzare si sa cu+para+ pentru ca apoi sa vinde+ la ur+atorul +o+ent de supra'vanzare. Intersectia cu linia centrala Asa cu+ arata si nu+ele7 se+nalele ce apar la intersecia cu linia cantrala sunt posi!ile doar la oscilatorii cu linie centrala $+ediana&.ista si o a 3'a optiune dar e foarte riscanta. Se o!serva ca la pri+ele doua se+nale de cu+parare $". Daca oscilatorul a intrat in supra'cu+parare cu e +otiv de panica deoarece trendul e foarte puternic si doar tre!uie sa fi+ atenti sa prinde+ +o+entul de +a. 1& Daca ave+ de9a actiuni icrosoft sa le vinde+ la +o+entele de supra'cu+parare pentru a +ai di+inua din pagu!a sau 2& sa intra+ short $short selling& in +o+entele de supra'cu+parare $din pacate asa ceva nu e posi!il la "A"&. Pentru ca RSI pe 14 zile atingea foarte rar pragurile de 34 si 347 a+ ales un RSI pe 14 zile. In cazul particular al indicatorului A#D cand indicatorul devine pozitiv e ". Riscul este i+ens si nu e reco+anda!il pentru cei ne'e.G ori S:<<. Se+nalul S:<< $vanzare& este o!tinut la trecerea indicatorului su! linia centrala.G $cu+parare& este generat de trecerea indicatorului peste linia centrala. Atentie insa la faptul ca intersectia cu linia centrala reprezinta doar un posi!il se+nal ce tre!uie la randul lui confir+at de actiunea altor indicatori.G7 iar cand devine negativ e S:<<. Iata un alt e.peri+entati.

Atentie deci.nele din aceste se+nala sunt !une iar altele sunt false. #u alte cuvinte daca oscilatorul e depasit cu foarte putin linia nu tre!uie sa ne gra!i+ sa da+ un ordin !ro8erului caci s'ar putea ca a doua zi sa se +iste in sens invers si sa pierde+. De ase+enea daca oscilatorul doar 9oaca in 9urul liniei centrale nu e in +od clar un se+n ca ne pute+ increde in se+nalele generate. Intersectia cu linia centrala poate fi folosita ca o confir+are pentru un alt indicator. Daca a+ avea o convergenta pozitiva si o trecere peste linia centrala atunci pute+ spera ca se+nalul ". . Asadar nu tre!uie actionat or!este.neori se+nalele generate de intersectia cu linia centrala apar prea tarziusi +ai +ult ne incurca in luarea decizilor. . . A avea confir+area +ai +ultor indicatori%oscilatori e foarte i+portanta.Pe graficul pentru Intel apar indicatorii A#D si R)# $?Rate of #hange?& cu +o+entele de !uC%S:<< +arcate cu cerculete.G sa fie valid. Dar tot ave+ nevoie si de confir+area altui indicator.

In e.G ci doar anticipeaza posi!ila aparitie a unui se+nal S:<<%". De e. Asta nu insea+na ca neaparat ave+ se+nale valide de vanzare%cu+parare..G. Divergenta poate fi de doua feluri.e+ple. Nu le luati ?ad litera+? ci tre!uie inteles ca pentru a fi valid se+nalul tre!uie confir+at de cel putin 3 se+nale ce nu se infir+a reciproc si nu conteaza in +od neaparat care sunt aceste se+nale. Atentie F Divergenta nu da se+nal S:<<%". o+entele de supra'vanzare%supra'cu+parare ne infor+eaza doar ca sa a9uns la o situatie e. In +od si+ilar un se+nal de S:<< ar putea fi validat de o divergenta negativa7 o trecere a pretului su! +edia +o!ila pe +ai +ulte zile si de o trecere a A#D la valori negative. De ase+enea nu tre!uie uitata nici analiza funda+entala. A#D a trecut peste linia centrala $linia groasa a trecut peste linia de 4& . De data asta insa au castigat cei ce au riscat. Istoricul unei actiuni e de ase+enea i+portant. #e s'a inta+plat cu pretul inaintea anuntatii rezultatelor financiare J #e s'a inta+plat de la schi+!area conducerii%AKA J 2oate acestea tre!uie privite in ansa+!lu. Astfel7 daca una din parti $cerere sau oferta& e +ai puternica se produce .tre+a si ca tre!uie sa fi+ +ai atenti la ce se inta+pla in piata.G ar putea fi valid daca e confir+at de o iesire din supra'vanzare7 de o divergenta pozitiva si de o trecere peste linia centrala.e+plu pretul si un indicator7 sau chiar doi indicatori.nii investitori +ai precauti ar astepta o alta confir+are pentru a fi siguri ca trendul e intradevar de crestere si nu e doar atingerea unui suport. Pragul de Suport Pragurile de Suport si de Rezistenta reprezinta valorile la care se intalneste oferta cu cererea. Ar fi de dorit insa sa ne alege+ cu atentie indicatorii utilizati pentru ca de ei depinde gradul de incredere pe care'l atri!ui+ se+nalelor gasite.e+plul de +ai sus trecerea A#D peste linia centrala e a treia confir+are a schi+!arii de trend. Iata cu+ tre!uie analizata situatia@ 1. Divergenta Pozitiva si Divergenta Negativa Ce inseamna ? Divergenta > este situatia in care doua linii ale unui grafic $sau unor grafice& se +isca $evolueaza& in directii diferite.e+plu7 un se+nal de ". Pe de alta parte cu+paratorii7 care reprezinta cererea7 sunt interesati de un pret +ic de achizitie. #ele doua linii pot fi de e. Se reco+anda de ase+enea ca sa se ur+eze trendul general al pietei si de aceea ar tre!ui sa se tina cont si de co+porta+entului indicilor !ursieri. Divergenta negativa apare cand indicatorul scade in ti+p ce pretul unei actiuni creste $ne pute+ astepta la un se+nal S:<<&. Indicatorii si oscilatorii tre!uie folositi i+preuna cu analiza sa!loanelor de pret7 cu analiza pragurilor de suport si de rezistenta precu+ si a altor indicatori ai pietelor financiare si de capital. Decizia e pur personala si destul de su!iectiva. ini+ele de pret $de pe A#D& au valori tot +ai +ari ceea ce indica o posi!ila schi+!are de trend $divergenta pozitiva& 2. Pro si contra semnalelor date de oscilatori )scilatorii cu !anda sunt cei +ai !uni pentru a identifica conditiile de supra'vanzare si supra'cu+parare. Aanzatorii care reprezinta oferta au tot interesul de a vinde la un pret +are. In general pe o piata li!era pretul e supus fluctuatiilor $variatiilor& datorita luptei continue intre cerere si oferta.G&. Divergenta pozitiva apare cand indicatorul creste in ti+p ce pretul actiunii scade $ne pute+ astepta deci la un se+nal ". #onfir+area e intotdeauna necesara. Pentru a fi valid un se+nal de vanzare%cu+parare are nevoie de cel putin 3 se+nale care sa se confir+e reciproc. #hiar daca toti investitorii au acces la aceiasi indicatori ei vor lua decizii diferite.*& 3. Acestea sunt doar cateva e. A#D indica crestere $linia groasa a trecut peste linia su!tire la finalul lui Dec 1. ) vedere de ansa+!lu asupra lucrurilor e intotdeauna !enefica. #e s'a inta+plat in trecut ne poate da o idee asupra celor ce se inta+pla azi. Pentru a i+!unatati siguranta unii cauta se+nale +ultiple. In cazul "A" ave+ 4 indici @ ":27 ":2'#7 ":2'EI si R)2-.

Ce este Suportul ? Nivelul de Suport $si+plificat Suportul& este valoara la care cererea e suficient de puternica pentru a opri pretul din trendul de scadere. Pentru un pret in scadere se +ai foloseste e. Astfel daca pretul e pe un trend crescator se +ai spune ca e ?!ull? $!ull>taur in engleza&. Pe o piata volativa e posi!il ca uneori pretul sa scada !rusc su! suport si sa isi revina la fel de !rusc. :. Se poate inta+pla ca uneori pragul de suport sa fie trecut dar de fiecare data pretul creste din nou. Pragul de Rezistenta Pragurile de Suport si de Rezistenta reprezinta valorile la care se intalneste oferta cu cererea. De +ulte ori o succesiune de +ini+e pot fi la valori diferite. Se poate o!serva ca de cate ori pretul a9unge la pragul de suport apare o crestere cauzata de cu+paratorii ce cred ca actiunea e suficient de ieftina. . :. 2recerea su! valoarea de suport poate apare datorita disponi!ilitatii vanzatorilor de a vinde +ai ieftin. Ce este #ezistenta ? Nivelul de Rezistenta este valoara la care oferta e suficient de puternica pentru a opri pretul din trendul de crestere. De ase+enea cand cu+paratorii vad ca pretul nu +ai creste nu se +ai gra!esc sa cu+pere. Astfel daca pretul e pe un trend crescator se +ai spune ca e ?!ull? $!ull>taur in engleza&. De ase+enea cand vanzatorii vad ca pretul nu +ai scade nu se +ai gra!esc sa vanda. In aceste situatii apare notiunea de suport si cea de rezistenta.acta7 uneori e dificil de gasit un nivel de suport. In +od logic7 in +o+entul in care pretul a scazut suficient de +ult tot +ai +ulti cu+paratori vor profita de situatie si vor incerca sa cu+pere actiunea la un pret pe care ei il considera +ic. "nde se stabileste Suportul ? In +od uzual nivelul de suport este la o valoare inferioara pretului si se traseaza grafic ca o linie orizontala ce uneste +ini+ele de pret.ista doua denu+iri pentru +o+entele de dezechili!ru din piata. In aceste situatii apare notiunea de suport si cea de rezistenta. Pentru un pret in scadere se +ai foloseste e.ista doua denu+iri pentru +o+entele de dezechili!ru din piata. Aanzatorii care reprezinta oferta au tot interesul de a vinde la un pret +are.presia ?!ear? $!ear>urs in engleza&.e+plu grafic in i+aginea de +ai 9os. Iata un e. Astfel7 daca una din parti $cerere sau oferta& e +ai puternica se produce o variatie de de pret. #u+ analiza tehnica nu e o stiinta e. In general pe o piata li!era pretul e supus fluctuatiilor $variatiilor& datorita luptei continue intre cerere si oferta. #and cererea si oferta sunt relativ co+para!ile ca putere se spune ca pretul $piata& este in echili!ru. Pe de alta parte cu+paratorii7 care reprezinta cererea7 sunt interesati de un pret +ic de achizitie.e+plu grafic in i+aginea de +ai 9os.o variatie de de pret. De aceea unii considera nu o linie de suport ci o zona de suport. Iata un e. In +od logic7 in +o+entul in care pretul a crescut suficient de +ult tot +ai +ulti vanzatori vor profita de situatie si vor incerca sa vanda actiunea la un pret pe care ei il considera +are. De o!icei cu+paratorii sunt cei avanta9ati intr'o astfel de situatie ei avand interes ca pretul sa fie cat +ai +ic. #and cererea si oferta sunt relativ co+para!ile ca putere se spune ca pretul $piata& este in echili!ru.presia ?!ear? $!ear>urs in engleza&.

i+ele de pret pe o anu+ita perioada for+eaza liniile de suport si respectiv de rezistenta.ista posi!ilitatea ca sa se for+eze un trend.nii +onitorizeaza astfel de +o+ente si le considera +o+ente opti+e de vanzare%cu+parare. Minime si ma$ime In general +ini+ele si +a. De +ulte ori cand piata e in echili!ru pretul are fluctuatii intre suport si rezistenta.neori sunt +ai utile liniile alteori zonele. .neori e dificil de gasit un nivel de rezistenta. 2recerea peste valoarea de rezistenta poate apare datorita disponi!ilitatii cu+paratorilor de a cu+para +ai scu+p.nii isi +archeaza profitul. . De +ulte ori o succesiune de +a. ) zona este de fapt o +ultitudine de linii $de suport sau rezistenta& si are o anu+ita grosi+e.i+e pot fi la valori diferite.acta e necesar uneori sa fir definite nu doar niste linii de suport%rezistenta ci niste zone. #and pretul trece de un prag e. #u cat e +ai su!tire zona cu atat ave+ un nivel +ai precis pentru suport%rezistenta. De aceea unii folosesc o zona de rezistenta si nu o si+pla linie. De e. "nde se stabileste #ezistenta ? In +od uzual nivelul de suport este la o valoare superiora pretului si se traseaza grafic ca o linie orizontala ce uneste +a. Se poate inta+pla ca uneori pragul de rezistenta sa fie trecut dar de fiecare data pretul scade su! prag. . : reco+anda!il ca aparitia unui trend sa fie confir+ata si de alti indicatori pentru a ne asigura ca nu e doar o trecere inta+platoare peste linia de prag Suport % #ezistenta Se poate ca uneori pragul de Suport sa devinevina unul de rezistenta sau viceversa. De o!icei vanzatorii sunt cei avanta9ati intr'o astfel de situatie ei avand interes ca pretul sa fie cat +ai +are. Medii Mobile . . . Identificarea pragurilor de Suport si de Rezistenta Pragurile de Suport si de Rezistenta se considera de +ulte ori ca o pereche de ele+ente foarte utile in analiza tehnica. Eiecare actiune are caracteristici proprii. #and piata este in echili!ru si pretul variaza intre rezistenta si suport se spune ca piata e in ?range? $range>ga+a in engleza&. Pe o piata volativa e posi!il ca uneori pretul sa creasca !rusc peste nivelul de rezistenta si sa isi revina la fel de !rusc.i+ele de pret. &onele de Suport si #ezistenta Pentru ca analiza tehnica nu e o stiinta e.Se poate o!serva ca de cate ori pretul a9unge la pragul de rezistenta apare o scadere cauzata de vanzatorii ce cred ca actiunea e prea scu+pa.nii folosesc aceste praguri pentru a'si sta!ili +o+entele opti+e de cu+parare%vanzare. :le sunt ca doua i+agini in oglinda si de o!icei au caracteristici ase+anatoare.e+plu dupa ce pretul a penetrat pragul de rezistenta nu are suficienta putere pentru a dezvolta un trend si fostul prag de rezistenta devine prag de suport.

134 . Asta si din cauza ca cunt foarte usor de inteles de pu!licul larg. Se o!serva ca nu se iau in calcul zilele de Bee8'end. Deci +edia S A( pentru ziua de vineri este @ $2. • • #ele +ai utilizate +edii +o!ile sunt S A si : A.12 7 2.e+plu practic de calculare si de afisare a S A. De e.e+plu si+plu@ de luni pana vineri pretul de inchidere al unei actiuni a fost 2.ponentiala? Media Mobila Simpla 'SMA( edia +o!ila si+pla se o!tine prin calcularea +ediei arit+etice a pretului unei actiuni pe un anu+it nu+ar de zile. . Aveti aici si un fisier in for+at :.13=2. Iata un e.14.14=2.137 2.14=2.147 2. Si tot asa +ai departe.cel cu un e.12=2. Lilele de sa+!eta si du+inica nu se afiseaza si nici nu se iau in calcul in nici un grafic sau indicator. Rezultatul se i+parte apoi la (. De ase+enea +ediile +o!ile sunt folosite si la constructia altor indicatori tehnici.e+plu S A pe ( zile se calculeaza prin adunarea valorilor de inchidere pentru ( zile consecutive fata de data la care se calculeaza S A $inclusiv ziua curenta FF&. #a valoare a pretului pentru o anu+ita zi se ia7 de o!icei7 pretul de inchidere.14&%(>2.ponential oving Average? $din engleza& si se traduce prin ? edia o!ila :. Aceste +edii au rolul de a eli+ina fluctuatiile zilnice ale pretului unei actiuni cu scopul de a indentifica +ai usor un trend.Introducere ediile +o!ile sunt printre cele +ai utilizate in analiza tehnica. S A este prescurtarea de la ?Si+ple oving Average? $din engleza& si se traduce prin ? edia o!ila Si+pla? : A este prescurtarea de la ?:. Pentru S A( pentru ziua ur+atoare $luni& se iau in calcul valorile de +arti pana luni inclusiv.14 si 2.

Cum se calculeaza Media Mobila Exponentiala (EMA) : A poate fi specificat in doua feluri@ : A pe !aza de procent si : A pe !aza de perioada. Aceasta intarziere face ca toate mediile mobile sa fie indicatori de urmarire si sa fie intotdeauna in urma miscarii pretului .e+plu pentru : A pe 14 zile +ultiplicatorul $nu+it si coeficient de ponderare& se calculeaza astfel@ Asta insea+na ca un +ultiplicator de 4.In e.1*0 iar pentru un : A de 24 zile ponderea este de .e+plul de +ai sus ave+ cu linie neagra pretul de inchidere pentru SIE3. Eor+ula generala de calcul pentru : A este@ : A$azi&>$$Pret$azi&': A$ieri&&. #u linie verde este trasta +edia +o!ila si+pla la 14 zile $S A'14&. :+a pe !aza de procent are ca para+etru un procent iar : A pe !aza de perioada are ca para+etru de intrare doar nu+arul de zile pe care se calculeaza : A. Media Mobila )$ponentiala ')MA( edia +o!ila e. De aceea se +ai nu+este si indicator de trend. De e. De a!ia la cateva zile dupa ce a aparut +iscarea de pret se poate vedea efectul ei pe +edia +o!ila.hivalent cu un +ultiplicator de 1*.ro foloseste doar : A pe !aza de perioada. Siste+ul de Analiza 2ehnica i+ple+entat pe info". Astfel : A e +ai ?aproape?de +iscarea pretului. :fectul este ca daca perioada pentru : A e din ce in ce +ai +ica atunci si ponderea ulti+ei valori a pretului este tot +ai +are.1*0 pentru : A pe !aza de procent. De ase+enea e de o!servat faptul ca +edia ur+areste cu o oarecare intarziere valoarea pretului 7 intarziere ce este data de nu+arul de zile pe care se calculeaza S A. Nu se reco+anda folosirea nici unui tip de +edie +o!ila cand pretul variaza intre suport si rezistenta. Pentru un trend scazator pretul este su! +edie iar pentru un trend crescator pretul este peste +edie.ponentiala sea+ana cu S A doar ca ulti+ua valoare are o pondere +ai +are in calculul : A. In calculul : A intervine un coficient nu+it si coeficient de ponderare care se in+ulteste cu valoarea pentru ziua curenta. ultiplicator&=: A$ieri& unde a& ultiplicator este o valoare in procente pentru : A pe !aza de procent7 !& ultiplicator este 2%$1=N& unde N este nu+arul de zile7 pentru : A pe !aza de perioada7 De e.. Deoarece este un indicator de ur+arire rezulta ca +edia +o!ila este utila doar cand pretul se afla pe un trend. Se o!serva cu+ +edia e +ult +ai neteda decat valoarea pretului care are fluctuatii destul de +ari.ponentiala a aparut ca ur+are a incercarii de a indeparta dezavanta9ul +a9or al S A 7 si anu+e intarzirea.e+plu pentru un : A pe 14 zile ponderea ulti+ei valori e de 1*. edia +o!ila e.(20. .1*1* la un : A pe perioada este e.RSI:R.

Doar pentru aceasta valoare se foloseste for+ula pentru S A7 in rest folosinduse for+ula pentru : A7 prezentata anterior.Iata un e.e+plu de calcul pentru : A pe o perioada de ( zile.e+plu a+ calculat : A pe o perioada de ( zile a rezultat ca ultiplicatorul este 4. Deoarece in acest e. Aveti aici fisierul in for+at :.3333 . Se o!serva ca valoarea pentru : A din ziua ( $celula gal!ena& este de fapt +edia arit+etica $S A&.cel cu for+ulele de calcul si graficul pentru : A$(&. A!ia din ziua a 1'a ave+ propriu'zis valori pentru : A. Aaloarea din ziua a ('a $cea cu gal!en& este doar pentru a avea o valoare de start pentru : A. . #u gri sunt +arcate celulele ale caror valori sunt luate in calcul pentru : A pe ziua a 1'a.

#u toate astea sunt diferente. <e vo+ detalia in cele ce ur+eaza. #u al!astru este S A7 iar rosu este culoarea pentru : A. Inafara de ziua a ('a cand : A a fost de fapt S A7 in rest egalitatea a +ai aparut o singura data. Se o!serva ca de data ceasta nu +ai avel o linie atat de do+oala7 ea tinzand sa ur+eze +ai indeaproape +iscarea pretului.e+plu practic pe un caz real. Daca pretul are o +iscare !rusca atunci : A se +odifica +ai repede decat o face S A7 in +od special daca se aleg perioade scurte pentru +ediile +o!ile.e+ple descrise anterior. Datele folosite sunt cele doua e.In graficul de +ai sus ave+ aceiasi situatie ca la S A doar ca acu+ : A e cu culoare al!astra. Iata un e. #uloarea al!astra este pentru zilele incare S A a fost +ai aproape de pret. Kal!en este pentru egalitate. A+ folosit culoarea verde pentru zilele in care : A a fost +ai aproape de valoarea pretului. Pentru e+itentul I+pact $I P& +ediile S A si : A folosesc o perioada de 34 zile. Din cele doua e. #u cat perioada de calcul pentru : A e +ai +ica cu atat : A va ur+ari +ai precis variatiile pretului. Iata diferentele intre +edia +o!ila si valoarea pretului pentru : A si S A. SMA fata in fata cu EMA Aparent diferentele dintre S A si : A sunt +inore. #u sageti al!astre sunt +arcate punctele de intersectie ale celor doua +edii +o!ile.e+ple prezentate anterior se poate o!serva ca : A e +ai aproape de pret. In +a9oritatea cazurilor : A a fost +ai aproape de pret fata de S A @ 11 la 2 din cele 24 cazuri. .

: !ine ca inainte de a pune o incredere +are intr' o +edie +o!ila7 si in general in orice indicator7 sa testa+ co+porta+entul pe evolutiile anterioare ale pretului. Daca investitorul foloseste perioade foarte +ici de ti+p se poate ca nu+arul tranzactiilor sa fie +are si desi castiga sa plateasca co+isioane +ari la !ro8er. Daca investitorul nu are un profit la acea tranzactie de +ini+ 40 atunci nu +ai are rost sa +ai faca tranzactia. :. Astfel se identifica si trendurile +ici. #oncluzia e ca alegerea unei +edii +o!ile se face in functie de profilul investitorului7 de cat de +ult risc isi asu+a si e o alegere su!iectiva. . In i+aginea anterioara se o!serva cu+ la +i9locul lunii Noie+!rie 244( : A a aratat ca se for+eaza un trend pe cand S A si'a continuat stagnarea.SA sau :uropa.nii investitori pot alege un risc +ai ridicat si pot folosi : A pe o perioada +ica. Alti investitori ce au un orizont de ti+p +ai +are pentru investitia lor aleg S A deoarece da gres foarte rar si ur+eaza doar trendurile +ari. . ai +ult trendul este i+ediat ur+at de : A pe cand S A se +isca prea greoi. De e. Care medie mobila e mai buna ? A alege sa folosi+ : A sau S A este o decizie ce tre!uie luata in functie de tipul de investitor si de preferintele personala. 2re!uie tinut cont si de faptul ca in Ro+ania co+isionul !ro8erului e foarte +are fata de ceea ce se practica in . Rezulta deci ca7 pentru o cu+parare si o vanzare7 doar co+isionul poate a9unge in 9ur la 30 din su+a tranzactionata. Asa ne vo+ da sea+a care indicator a fost +ai aproape de adevar. 2rendul a fost prea +ic ca intensitate si s'a ter+inat repede.(0 7 si e cu atat +ai +are cu cat valoarea tranzactionata e +ai +ica. #u cat perioada de ti+p e +ai +are cu atat riscul scade7 dar si castigul. S A a inceput sa creasca de a!ia cand pretul a9unsese de9a la un +a.perienta are un rol i+portant. Alegerea e de fapt su!iectiva. S A are o intarziere fata de +iscarea pretului dar are avanta9ul ca nu ne da se+nale false. Daca isi asu+a un risc +ai +are in speranta ca va castiga +ai +ult atunci alege : A pe perioade +ici. In final totul se rezu+a la alegerea su!iectiva a investitorului.i+. Al doilea +are risc e ca7 folosind perioade +ici7 sa o!tine+ se+nale false sau trenduri foarte +ici cu un profit +ic sau chiar deloc. Doar : A a ur+at noul trend ascendent. ai e.ista un risc pentru cei ce aleg perioadele +ici. De ase+enea nu+arul de zile pe care se face +edia este i+portant. <a o tranzactie co+isionul e7 in +edie de 1'1.Se o!serva ca : A ur+eaza pretul +ai indeaproape decat S A.e+plu7 pentru luna artie 2441 se o!serva cu+ S A e pe scadere desi pretul incepuse de9a sa urce. Daca nu vrea sa riste prea +ult alege S A pe perioade +ai +ari 7 dar in acest caz tre!uie sa se astepte la profituri +ai +ici si la o durata +ai +are de ti+p.

e+plu +edia are o for+a aproape orizontala nu tre!uie sa o considera+ ca ne indica vreo'un trend. . Pri+a +etoda de identificarea a unui trend are la !aza identificarea directiei +ediei +o!ile. Se iau in considerare +ediile +o!ile si se o!serva@ directia7 locatia si intersectia.e+plu cel din artie 2441 nu e. De ase+enea nu tre!uiesc luate in consideratie nici +iscarile sla!e ale +ediei. Atentie insa la perioada pe care se calculeaza +edia +o!ila. Daca pretul e peste +edia +o!ila atunci se considera ca ave+ un trend ascendent. Se considera astfel ca daca +edia +o!ila creste atunci si trendul este crescator. Daca in schi+! +edia +o!ila scade atunci si trendul e scazator. Insa aceasta +etoda +ai e folosita si in confir+area unui trend sau identificarea ter+inarii unui trend. In cazul SIE3 se o!serva cu+ din Iulie pana in artie pretul a fost $aproape& tot ti+pul peste +edia +o!ile. De e. De e. De a!ia in artie 2441 a trecut su! S A ceea ce insea+na ca s'a ter+inat trendul inceput in Iulie 244( si a inceput un posi!il trend descendent. A doua +etoda de identificare a trendului este de a sta!ili locatia pretului fata de +edia +o!ila. Pentru acesta identificare nu tre!uiesc cunostinte speciale ci e de a9uns sa ne uita+ cateva secunde la o +edie +o!ila. Nu se reco+anda folosirea perioadelor +ici +ai ales la actiunile cu o volatilitate +are a pretului deoarece vor genera o +ulti+e de se+nale false. Si+ilar pentru trendul scazator. 2oate aceste vor fi descrise in detaliu +ai 9os. In acest caz se considera ca e o perioada de stagnare si tre!uie sa astepta+ aparitia unui trend a!ia atunci cand taria +iscatii e destul de +are. Daca de e.ista alte +ici trenduri de sapta+ani%luni. Aceste detalii vor fi trezentate +ai 9os. In cazul :lectroputere $:P2& se o!serva cu+ a+ identificat usor cateva +o+ente de ".G%S:<< cu un si+plu S A pe 24 zile.e+plu pe un trend de un an de zile pot e. Pentru a scapa de situatiile de indecizie puse+ folosi +ai +ulte perioade pentru +ediile +o!ile. Insa tre!uie sa tine+ cont si de volatilitatea +are a e+itentului si ca in aceste conditii e posi!il ca nu toate se+nalele sa fie corecte. #u cat +edia e pe o perioada +ai +are cu atat trendul e +ai +are.Cum folosim mediile mobile ? • • ediile +o!ile au +ai +ulte utilizari dar in +od special sunt folosite la @ Identificarea si confir+area unui trend Identificarea si confir+area nivelelor de Suport si Rezistenta Identificarea si confirmarea unui trend Sunt trei +etode de a identifica un trend.

*ivele de Suport+#ezistenta ) alta utilizare a +ediilor +o!ile este identificarea nivelelor de Suport si de Rezistenta. Astfel o!tine+ o +edie de suport pentru acel trend. In general se foloseste o singura +edie +o!ila si se alege o perioada.A treia +etoda consta din identificarea punctelor de intersectie a doua +edii +o!ile. Au insa avanta9ul ca ur+aresc +ai precis trendul si ave+ o avertizare ti+purie pentru +o+entul cand trendul se ter+ina. Asadar +etoda se aplica doar la trendurile +asi si confir+ate. Pentru un trend ascendent alege+ perioada pentru care +edia +o!ila atinge +ini+ele de pe acel trend. Iata un e. Alegerea perioadei de ti+p pentru +edia +o!ila se face astfel incat +edia sa 9oace rolul unei linii de suport%rezistenta pentru un anu+it trend.e+plu@ Se o!serva ca daca alege+ cu atentie +edia si perioada pute+ o!tine cateva tranzactii profita!ile. Daca7 in schi+!7 ave+ o trecere a +ediei cu perioada +ica su! +edia cu perioada +are atunci se considera ca trendul e scazator. Pentru un trend descendent alege+ perioada pentru care +edia +o!ila atinge +a. .i+ele de pe acel trend. #u toate aste se o!serva in lunile Nov 244( ' Ian 2441 o indecizie datorata intersectiilor repetate a celor doua +edii si ale pretului. Noile +edii o!tinute astfel 9oaca acelasi rol cu liniile drepte de suport%rezistenta. Astfel o!tine+ o +edie de rezistenta pentru acel trend. Daca +edia cu perioada +ica trece peste +edia cu perioada +are se considera ca ave+ un trend ascendent. In general se alege acelasi tip de +edie +o!ile si difera doar perioada.

#u cat pretul pretul are o volatilitate +ai +are cu atat !enzile "ollinger vor fi +ai late.care i+preuna cu +ediile +o!ile pot da infor+atii foarte credi!ile despre un trend. Dar deoarece +edia a ur+at +ai indeaproape pretul se+nalul de S:<< generat de +edie e +ai profita!il decat cel generat de linia de suport. ) posi!ila solutie ar fi si in acest caz dar riscul e foarte +are $: A cu perioade +ici&. Eolosirea deviatiei standard ne asigura o variatie foarte rapida a !enzilor la +iscarile !ruste ale pretului. Nu se reco+anda folosirea nediilor +o!ile cand pretul nu e pe un trend. Iata +ai 9os un e. Benzi Bollinger Introducere "enzile "ollinger $create de Mohn "ollinger& sunt un indicator ce per+ite investitorului sa analizeze volatilitatea si valorile relative de pret pentru o actiune. Concluzii ediile +o!ile sunt foarte utile atunci cand vre+ sa analiza+ un trend. ulti folosesc +ediile +o!ile pe indicii !ursieri pentru a avea o vedere de ansa+!lu asupra pietei. Indicatorul se deseneaza prin suprapunere peste graficul de pret si este for+at din trei ele+ente@ 1& ) +edie +o!ila si+pla $S A& in +i9loc 2& ) !anda superioara for+ata din S A plus doua deviatii standard 3& ) !anda inferioara for+ata din S A +inus doua deviatii standard Deviatia standard e un para+etru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea.ista decat un nu+ar ce reprezinta perioada de ti+p $nu+arul de zile&. <a analizaunui trend se foloseste AD.e+plu $for+at :.acte in care un pret are un +ini+ sau un +a.perienta le pot esti+a direct +ental. Deoarece fac parte din categoria indicatorilor cu ur+arire nu vo+ putea niciodata gasi7 cu +ediile +o!ile7 +o+entele e. Cum se calculeaza . #u toate astea se reco+anda desenarea lor peste graficul de pret pentru a evita eventualele greseli.i+.Se o!serva cu+ pretul a testat de doua ori suportul7 la inceputul lui Septe+!rie 244( si la inceputul lui Noie+!rie 244(. In +od uzual "enzile "ollinger se prescurteaza cu ?""?.e+plu pentru "" pe o perioada de ( zile.. ? #a para+etru de intrare nu e.cel&. . Deoarece sunt foarte usor de inteles +ulti investitori cu e. De ase+enea aveti aici si fisierul de calcul cu acelasi e. ediile +o!ile se folosesc intotdeauna i+preuna cu alti indicatori pentru a avea confir+area celor constatate.

Aalorile pentru ulti+a zi sunt afisate in partea superioara a graficului. Insa utilizatorul isi poate alege o perioada diferita. Se o!serva ca o variatie !rusca a pretului face ca !enzile sa se lateasca. Ale erea perioadei pentru . "enzile Superioara si inferioara se o!tin prin adunarea7 respectiv scaderea7 du!lului deviatiei standard la S A.ro. Kasirea co+!inatiei opti+e se face prin incercari succesive. Iata +ai 9os un caz real. In siste+ul i+ple+entat pe info".. Mohn "ollinger reco+anda folosirea "" cu o perioada de 24 zile si doua deviatii standard.RSI:R. Apoi se calculeaza deviatia standard.ro !enzile "ollinger sunt reprezentate doar prin !anda inferioara si cea superioara. Aceastea sunt si valorile i+plicite utilizate de info".Se calculeaza +ai intai S A ale carei valori vor fi de fapt linia centrala.RSI:R. In +od nor+al dupa o +iscare foarte !rusca . De fapt alegerea perioadei pentru "" seface pe considerentul ca tre!uie gasita o co+!inatie opti+a pentru o anu+ita actiune.

Si anu+e7 se sta!ileste trendul7 se cauta +acar doua puncte de e. .i+ sa atinga +arginea superioara a "". Din pacate aceasta +etoda nu ne da nici un indiciu despre directia vitorului trend si nici despre cat va fi de +are. Iata cateva +oduri si+ple de generare de se+nale de vanzare%cu+parare. #and "" este foarte ingusta $su!tire& insea+na ca ave+ o volatilitate foarte scazuta. Insa i+preuna cu alti indicatori poate fi folosita in luara unor decizii. ? "enzile "olliger au rolul principal de a ne arata volatilitatea unei actiuni.i+e pretul co!oara su! si sta su! linia +ediana a "" atunci insea+na ca ave+ un posi!il se+nal de vanzare.e+plu pentru un trend crescator se aleg cel putin doua puncte de +a.tre+. Pe e. Semnal de cumparare (BUY) Se+nalul apare la inceputul unui trend ascendent si se !azeaza pe felul cu+ se +isca pretul in interiorul !enzii "ollinger. Atentie la faptul ca tre!uie sa ave+ si confir+area altor indicatori F Semnal de vanzare (SELL) Se+nalul apare la sfarsitul unui trend ascendent si se !azeaza pe gasirea a doua puncte de +a.tre+ si se alege perioada "" pentru care +arginile "" ating punctele de e. In acest caz !anda inferioara a "" 9oaca rol de !anda de suport iar !anda superioara are rol de !anda de rezistenta. Daca pretul nu atinge decat foarte rar +arginile !enzilor atunci pute+ alege o perioada +ai +ica.. . etoda consta in cautarea +o+entelor in care "" este foarte ingusta. Insa cel de'al 4'lea +o+ent de volatilitate redusa a anuntat un trend negativ.i+ local si se alege perioada "" astfel ca punctele de +a. 2re!uie insa sa cauta+ confir+ari si din partea altor indicatori. Apoi se asteapta pana cand pretul trece peste linia +ediana a "" $adica peste linia de S A& si daca pretul se +entine pe trend crescator atunci e se+n ca pute+ cu+para. Aceasta a fost +etoda vizuala7 intuitiva.a pretului se poate ca pretul sa iasa in afara !enzilor.i+ local. Se cauta un sfarsit de trend descendent si se ur+areste aparitia a doua +ini+e cu divergenta pozitiva $+inile ce a9ung pe !anda inferioara a "" sau in apropierea ei&. De o!icei acesta situatie apare inaintea aparitiei unui trend.e+plul de +ai sus se vede cu+ pri+ele 3 zone de volatilitate scazuta $"" ingust& au aparut inaintea unor trenduri ascendente. Daca insa acest lucru se inta+pla prea des insea+na ca tre!uie sa alege+ o perioada +ai +are pentru "". Insa datorita faptului ca pretul a fost in urcare aparend ar fi ur+at un trend pozitiv. Aarianta opti+a ar fi ca pretul sa atinga din cand in cand +arginile "" dar nu sa le depaseasca de prea +ulte ori. "" ne spune doar ca va apare un trend dar nu ne spune directia trendului.i+e trec in afara "" atunci insea+na ca tre!uie sa +ari+ perioada pentru "". Cum se foloseste . Insa n'a fost asa. "enzile "ollinger se folosesc de ase+enea si pentru a esti+a aparitia viitoare a unor +iscari !ruste. De e. #autarea acestor +o+ente se face vizual. Situatia e si+ilara si pentru trendul scazator.nii insa folosesc o +etoda +ai precisa. Insa daca folosi+ si alti indicatori atunci "" are un rol i+portant pentru ca ne a9uta sa alege+ +o+entul opti+ de a intra%iesi de pe o actiune. Daca ur+atoarele +a. Daca dupa aceste doua +a. Iata de ce tre!uie intotdeauna sa folosi+ confir+area altor indicatori.

Indicatorul M CD !Moving verage Convergence"Divergence# $ Medie Mobila Convergenta"Divergenta Introducere A#D este unul din indicatorii cei +ai utilizati in analiza tehnica.& insea+na ca si histogra+a A#D are valori peste 4. Eolosirea corecta a "" vine odata cu e.&. . Aceasta histogra+a se o!tine prin diferenta intre A#D si : A$. #a linie de se+nal se foloseste cea de'a treia : A care are ca perioada cel +ai +ic nu+ar din cele trei. Cum se calculeaza MACD A#D are 3 para+etri la intrare. Ce arata MACD A#D este folosit pentru generarea de se+nal de tip ". A+ precizat ca e se+nal ?posi!il? deoarece ave+ nevoie de confi+are din partea altor indicatori. A#D>: A$12&': A$21& Atentie la faptul ca A#D se o!tine intotdeauna prin scaderea : A cu perioada +ica din : A cu perioada +are si nu invers.ro linia de se+nal este de culoare rosu'+ov si valoarea ei este prezentata astfel @ ?:-P$. .Concluzii "enzile "ollinger ne arata volatilitatea unei actiuni.&7 intersectia A#D cu linia de la 4 7 trecerea histogra+ei prin 4 precu+ si divergenta A#D. A#D este prescurtarea din engleza de la ? oving Average #onvergence%Divergence? si a fost creat de Kerald Appel. Pe langa cele doua linii prezentate anterior pe grafice +ai sunt si linii verticale de culoare verde ce reprezinta histogra+a A#D. Astfel7 A#D i+!ina indicatorul de ur+arire cu cel de anticipare. A#D are doua caracteristici ce deriva din cele doua co+ponente de !aza ale sale. Dupa cu+ spune si nu+ele 7 A#D foloseste +ediile +o!ile. Aceasta deoarece este foarte usor de inteles si folosit de investitori. Si+ilar daca A#D trece deasupra liniei 4 se considera ca ave+ un posi!il se+nal ".perienta si in general tine de su!iectivitatea investitorului. Si aceste se+nale sunt utile pentru investitori. Iar daca A#D este +ai +ica decat : A$.G $cu+parare& si S:<< $vanzare&.& sau alte variatiuni.& atunci si histogra+a are valori su! 4.RSI:R.G $?!ullish?&. #o+!inatia 217127.& trece deasupra A#D se considera ca e S:<< $?!earish?& iar daca : A$. #ei trei para+etri ai A#D au valorile i+plicite 217 12 si . #o+ponenta de ?anticipare? este data de faptul ca in for+ula A#D apare diferenta intre doua +edii +o!ile. Astfel7 A#D este +ai +are ca 4 cand : A$12& e +ai +are decat : A$21&. <a A#D se +ai o!serva si divergenta pozitiva sau negativa fata de graficul pretului. #o+ponenta de ?ur+arire? $te+porizare7 ?lagging?& este data de faptul ca se folosesc +ediile +o!ile e. Se+nale se pot o!tine si prin gasira +o+entelor in care A#d se intersecteaza cu : A$.&@NNNN? .G $?!ullish?&. Daca A#D trece de la valori pozitive la valori negative $adica trece su! linia de la 4& se considera a ave+ un posi!il se+nalde tip S:<< $?!earish?&. De aceea se reco+anda ca in analiza tehnica "" sa fie folosit i+preuna cu alti indicatori.& trece su! A#D atunci e ". Se folosesc pentru aceasta intersectiile dintre A#D si : A$. a fost reco+anadata de autor $Kerald Appel& si e considerata de +ulti ca fiind opti+a pentru +a9oritatea actiunilor. Astfel7 A#D este rezultatul diferentei dintre : A$12& si : A$21&. In graficele de pe info".. De ase+ena tre!uie tinut cont si de alegerea unei perioade opti+e pentru calculul "". #eva si+ilar este si la indicatorii de +o+entu+ $i+puls&. Ideea de !aza e ca sunt prezente 3 nu+ere ce reprezinta perioade $zile& pentru cele 3 : A ce intra in co+ponenta A#D. In cazul de fata .ponentiale. Astfel 7 daca : A$. #u cat !enzile sunt +ai late cu atat volatilitatea e +ai +are. Se reco+anda folosrea unor perioade +ici pentru actiunile cu fluctuatii +ari si a unor perioade +ari penru actiunile cu variatii +ici. Astfel prin diferenta se o!tine A#D ce este de fapt un oscilator cu linie centrala $pe 4& dar care nu are li+ite in plus sau +inus.tilizatorul ii poate schi+!a dupa dorinta. Atentie insa la faptul ca daca pretul atinge !anda superioara sau inferioara nu inse+na neaparat ca se genereaza un se+nal.. #and : A$12& are valori +ai+ici decat : A$21& atunci si A#D va avea valori negative.&. In +od uzual se utilizeaza notatiile 12%21 A#D sau A#D$217127. 2oc+ai acesta e scopul desenarii histogra+ei 7 si anu+e o!servarea usoara a acestor +o+ente. 2re!uie o!servat aici ca7 atunci cand A#D este +ai +are ca : A$. De ase+enea faptul ca "" se ingusteaza foarte +ult e un se+na ca in curand va apare un trend. Insa "" nu ne poate spune directia sau intensitatea trendului.

5istogra+a a devenit pozitiva ceea ce anunta un se+nal ". Eaptul ca intradevar ave+ un trend pozitiv e confir+at de trecerea A#D peste linia de 4 la sfarsitul lui Noie+!rie $pri+a sageata rosie&.G $?!ullish?& prin@ 1. Aceste doua eveni+ente pot apare i+preuna sau separat. De +ulte ori apar astfel de se+nale la intervale de cateva zile. Semnale . .In e.& sa apara frecvent si astfel sa o!tine+ o +ultitudine de false se+nale."-( obtinute cu MACD #u A#D se pot o!tine se+nale de tip ". <a inceputul lui 2441 trendul puternic revine dar e foarte scurt deoarece la inceputul lui Ee!ruarie apare de9a o trecere scurta a histogra+ei su! zero si in plus apare si o divergenta negativa.G.ista o corelatie intre intersectia A#D cu : A$. Aceasta inse+na ca histogra+a devine pozitiva. Astfel asa cu+ A#D poate dor+a o divergenta tot asa si o histogra+a poate for+a o divergenta. Divergenta se+naleaza faptul ca trendul pe ter+en +ediu se va inversa in curand. 2.+izeze profitul ur+aresc acest aspect si cand o!serva ca trendul sla!este se pregatesc sa actioneze. In plus in cazul in care pretul nu e pe un puternic trend este posi!il ca intersectia dintre A#D si : A$. Divergenta pozitiva 2. Nu le pute+ considera ca fiind via!ile si reale pentru ca daca a+ vinde si cu+para foarte des atunci a+ pierde o gra+ada de !ani pe co+isioanele platite !ro8erului.&.ullish '. : adevarat ca trendul negativ era inca puternic si pro!a!il +a9oritatea ar fi crezut ca e un se+nal fals. Astfel7 la inceputul lunii Noie+!rie 244( se o!serva cu+ A#D a trecut deasupra : A$. Iata un astfel de caz@ . #ei ce doresc sa +a.&.e+plul de +ai sus se o!serva cateva situatii tipice.& si intersectia A#D cu linia 4. Eaptul ca cele doua eveni+ente se confir+a reciproc insea+na ca pute+ avea +ai +are incredere in ceea ce arata ele.& $?"ullish +oving average crossover?& 3.G dar nu pute+ avea tot ti+pul incredere in ele. A#D trece peste : A$. Pe acest caz descris anterior se pot o!serva cateva aspecte i+portante. Divergenta positiva apare cand A#D creste in ti+p ce pretul scade. Scaderea pare a se ter+ina la +i9locul lui Aprilie cand histogra+a trece din nou la valori pozitive. A#D trece peste : A$. De o!icei histogra+a se +ai interpreteaza ca fiind intensitatea trendului. A#D trece peste linia centrala de la 4 $?"ullish centerline crossover?& 1. Apoi la +i9locul lui artie A#D ia valori negative confir+and trendul descendent. Se genereaza astfel se+nale de ". Si anu+e7nu e. Astfel pute+ o!serva ca atunci cand histogra+a scade in valoare a!soluta trendul pe ter+en scurt sla!este. Acest fapt se interpreteaza ca o posi!ila viitoare schi+!are de trend. Apoi la +i9locul lui Dece+!rie histogra+a co!oara usor su! zero dar trendul nu se inverseaza ci o doar o consolidare.nii investitori se +ai folosesc de un aspect al histogra+elor.

:le arata de o!icei trendul pe ter+en lung. A#D trece su! : A$. Aceste intersectari apar de o!icei +ult +ai rar decat cele de la punctul 2. Divergenta negativa 2. Semnale combinate Se+nalele ce se o!tin cu A#D tre!uiesc confir+ate cu alti indicatori.. Astfel7 daca ave+ o divergenta pozitiva si o trecere a A#D peste linia centrala atunci pute+ avea o +ai +are incredere ca un trend pozitiv se for+eaza. 2ot acu+ A#D trece peste linia centrala. o+entul opti+ de cu+parare a fost la sfarsitul lui Ee!ruarie dar si riscul era foarte +are deoarece nu avea+ confi+area altor indicatori. 2recerea su! linia 4 este se+nul ca trendul negativ e pe ter+en +ediu%lung. Semnale . Ideea de !aza consta in a gasi cat +ai +ulte se+nale ce sa se confir+e unele pe altele. Diferenta consta in faptul ca acu+ se+nalul generat e de tip S:<< si ca totul e in oglinda.<a sfarsitul lui Ee!ruarie si inceputul lui artie se o!serva cu+ trendul negativ sla!este si apare o divergenta pozitiva pe histogra+a A#D. Acest fapt se interpreteaza ca o 2.i+e de pe histogra+a corespund cu +o+entele opti+e de vanzare si de cu+parare. )!serva+ ca +o+entele de +a.G si S:<< este foarte riscanta deoarece pot apare oricand +iscari neprevazute ale pretului si riscul pierderii unor su+e de !ani este +a9or.earish 'S). Aceasta tehnica de a o!tine se+nalele de ". A#D trece su! : A$.& $?"earish +oving average crossover?& 3. A#D trece peste linia centrala de la 4. 3. A#D trece su! linia centrala de la 4 $?"earish centerline crossover?& 1. Divergenta negativa apare cand posi!ila viitoare schi+!are de trend. #u cat sunt +ai +ulte cu atat pute+ avea o +ai +are .&?. . 2recerea s'a facut pe un volu+ +ult +ai +are fata de sapta+anile anterioare ceea ce se+nifica faptul ca trendul pozitiv e puternic.( obtinute cu MACD #u A#D se pot o!tine se+nale de tip S:<< $?!earish?& prin +etode si+ilare cu ce s'a prezentat anterior@ 1. A#D scade in ti+p ce pretul creste.nii invetitori folosesc A#D si pentru generare si pentru confir+are. Se o!serva cu+ in luna artie pretul a trecut desupra pragului de rezistenta de la 4. Situatia este si+ilara cu ceea ce s'a prezentat la ? A#D trece peste : A$. 3. Apoi spre sfarsitul lui artie vede+ cu+ trendul pozitiv sla!este si histogra+a A#D scade lent spre 4.(1R)N. A#D trece su! linia centrala de la 4.&.

RSI:R. Astfel daca pe o perioada lunga de ti+p pretul unei actiuni a variat foarte +ult nu se pot face co+paratii intre perioada in care pretul era +ic fata de perioada cand pretul era +are.i+a i+potanta pentru orice investitor $vezi divergenta&. In acest fel se co+!ina avanta9ele celor doua +ari tipuri de indicatori.*1 de 2ho+as AspraC. De aceea se reco+anda folosirea ei intotdeauna i+preuna cu alti indicatori. In siste+ul i+ple+entat pe info".ro linia verde reprezinta raportul dintre valoarea la zi si diferenta +a. 2re!uie rea+intit faptul ca A#D nu are li+ite pentru valorile sale. Pe acest site e . ) alta pro!le+a e faptul ca A#D se calculeaza pe !aza valorilor a!solute ale +ediilor si nu pe !aza procentelor. Cum se calculeaza )scilatorul Stochastic are ca para+etri de intrare doua nu+ere. #ei trei para+etri ai A#D pot fi a9ustati pentru a opti+iza +o+entele de aparitie a se+nalelor. "ineinteles ca 40 insea+na ca valoarea curenta e +ini+ul perioadei alese iar daca Stochastic da 144 insea+na ca sunte+ pe un +a. .'+in. :a avea ca scop anticiparea +iscarii A#D. Dezavanta9ul ei e ca este derivata unei derivate a pretului. <inia 0D are rol de filtra valoarea lui 0O si e o si+pla +edia +o!ila.i+. In felul acesta e posi!il ca sa apara se+nale false +ai des decat la A#D. .i+ul din perioada selectata.e+plu pentru 0O o!tine+ un nu+ar 23. Astfel vo+ avea tot ti+pul o intarzierein gasirea +o+entelor opti+e de vanzare%cu+parare. #a valori i+plicite se foloseste 0D>3 si 08>14. De aceea A#D are valori ce depind de fiecaree+itent in parte si nu se pot face co+paratii intre e+itenti pe !aza A#D.34 aceasta insea+na ca valoarea de inchidere pentru ziua curenta este de 23. Daca de e. Astfel faptul ca pute+ fi avertizati din ti+p asupra viitoarelor posi!ile +iscari de pret este de +a. $vezi cazul SIE'urilor de la "A" din anii 2443'2444'244(&. Dezavantajele MACD #el +ai +are dezavanta9 este faptul ca A#D se calculeaza din +edii +o!ile. Iata for+ula de calcul@ odul de interpretare este ur+atorul. 2re!uie +entionat faptul ca )scilatorul Stochastic poate fi de trei feluri@ SloB7 East si Eull.i+ +inus +ini+& din perioada selectata $0O&.incredere in se+nalele astfel generate. <ane la sfarsitul anilor (4. <inia +aronie este controlata de para+etrul 0D si reprezinta +edia +o!ila si+pla a liniei verzi. Asa cu+ s'a prezentat anterior histogra+a se o!tine prin diferenta intre A#D si : A$. Oscilatorul Stoc%astic Introducere )scilatorul Stochastic a fost creat de Keorge #.nul reprezinta perioada de ti+p pe care se face calculul $nu+arul de zile& si se noteaza cu 08 iar celalalt e nu+arul de perioade pentru filtrarea rezultatului si se noteaza cu 0D. Para+etrul 0O controleaza aceasta linie. Principalul avanta9 al histogra+ei e ca pute+ anticipa +iscarea A#D. DAca )scilatorul Stochastic a9unge la valori +ari insea+na ca ave+ o acu+ulare $cu presiune la cu+parare& iar daca a9unge la valori foarte +ici atunci ave+ o distri!utie $presiune la vanzare&.tre+elor $+a.n alt aspect este faptul ca A#D nu tre!uiesc folosite ca indicator de supravanzare%supracu+parare. Avantajele MACD Pri+ul avanta9 ar fi ca A#D are o co+ponenta ce arata trendul $indicator de ur+arire& si o co+ponenta ce arata intensitatea $+o+entu+7 taria&. De ase+enea7 aceasta linie serveste si ca linie de se+nal $trigger&. Interpretarea si +odul de folosire au fost descrise anterior.&. )scilatorul reprezinta o indicatie a intensitatii $tariei& unei schi+!ari%variatii de pret si arata raportul in care se afla pretul de inchidere pentru ziua curenta fata de +ini+ulsi +a. /isto rama MACD 5istogra+a A#D a fost creata in 1.340 din diferenta e.

Pentru se+nalul de vanzare cautarease face si+ilar. Cum se foloseste Daca )scilatorul Stochastic a9unge su! linia de la 24 insea+na ca ave+ supra'vanzare7 iar daca a9unge peste *4 insea+na ca ave+ supra'cu+parare. Indicatorul pleaca de la pre+isa ca volu+ul precede pretul. A!ia acu+ e se+nal de cu+parare.tre+ $H24 sau I*4& si asta deoaarece pretul unei actiuni poate sa +ai creasca +ult pana trendul se opreste.perienta. De aceea indicatorul de Acu+ulare%Distri!utie e +ai special si destul de +ult folosit de traderii%!ro8erii de pe pietele cu e. Apoi cand oscilatorul trece su! linia de la (4 apare di nou oscadere !rusca de pret. Indicatorul de cumulare " Distributie Introducere Acest indicator face parte din categoria acelora care iau in calcul si volu+ele zilnice de tranzactionare. Se pare ca cel +ai de incredere se+nal generat este cel ce apare pe o divergenta. 2re!uie tinut cont ca nu toti indicatorii iau in calcul si volu+ul de tranzactionare ci doar valorile de pret $inchidere7 deschidere7 +ini+ si +a.i+&. De +ulte ori o +iscare a pretului e anticipata de o crestere a volu+ului de actiuni transferate. Aceasta e ideea de !aza din spatele indicatorilor de volu+.i+ple+entata doar varianta SloB pentru ca are +ai putine sanse de a genera se+nale false. In . Atentie insa la faptul ca tre!uie ca cauta+ si confir+area altor indicatori F "n e$emplu Se o!serva cu+ pe fondul unui trend pozitiv apare o divergenta negativa. Se+nale de cu+parare%vanzare se +ai pot genera si daca linia 0O se intersecteaza cu 0D.act la +o+entul la care Stochastic co!oara si! linia de la *4 apare o vanzare +are iar in acea zi pretul scade +ult. 2otusi autorul acestui oscilator reco+anda ca sa se considere se+nal in +od special parasirea zonelor de e. Astfel7 pentru un se+nal de ". Dezavanta9ul e ca aceste intersectii apar destul de des si +ulte astfel de se+nale sunt false.G tre!uie sa astepta+ sa se for+eze o divergenta pozitiva cand Stochastic este su! pragul de la 24 $sau in apropiere&. De o!icei aceste cresteri apar ca doua cocoase si apoi apare trecerea hotarata peste linia de la 24. Aolu+ul $de tranzactionare& reflecta nu+arul de actiuni tranzactionate. : se+nul ca cineva a folosit analiza tehnica si a vandut +asiv cand a o!servat ca trendul da se+ne sa devina negativ. Acest nu+ar de actiuni tranzactionate e o indicatie a !anilor transferati prin inter+ediul actiunilor e+itentului. :.

In 1. Divergentele negative +ici sau sla!e ca a+plitudine tre!uie privite cu suspiciune caci pot fi se+nale false. Indicatorii ce iau in calcul si volu+ul incearca de fapt sa anticipeze viitoarea +iscare a pretului pe !aza corelatiilor cu nu+arul de actiuni tranzactionate. Astfel7 daca pretul creste dar indicatorul sta sau scade insea+na ca acea crestere nu e credi!ila caci se !azeaza pe volu+e +ici de tranzactionare.G la fel ca la orice alt indicator%oscilator. De aceasta data se cauta divergenta negativa.i+a dar +ai +are decat 9u+atatea • #<A>4 7 daca pretul de inchidere e e. #ele +ai de incredere sunt divergentele +ari ca a+plitudine si foarte a!rupte $su+e i+ense pe perioade +ici de ti+p&. Semnele de tip SELL (vanzare) Kenerarea de se+nale S:<< e oarecu+ echivalenta cu ceea ce s'a prezentat anterior.137 Moe Kranville a creat indicatorul )"A$?)n "alance Aolu+e?& care a fost pri+a incercare de a crea un indicator ce tine cont de volu+ul de tranzactionare. Asa cu+ a+ prezentat anterior7 )"A se !azeaza pe valorile de inchidere ale pretului si daca inchiderea curenta e +ai +are decat inchiderea zilei precedente atunci volu+ul se aduna. #a se+nal de confir+are se foloseste pentru a verifica seriozitatea unei +iscari de pret.n trend crescator insea+na ca e presiune la . Se identifica trendul pe ter+en lung $luni& si se co+para cu evolutia pretului.act la 9u+atatea distantei intre +ini+ si +a. . #a indicator de volu+ ne arata presiunile pe care le fac investitorii. <inia ce se afiseaza este su+a totala a tuturor produselor o!tinute pentru fiecare zi. Modul de calcul Pentru a intelege +etodologia de calcul vo+ prezenta un +ic istoric si +odul cu+ s'a a9uns la crearea acestui indicator. : de +entionat ca intotdeauna valoarea de inceput a indicatorului este 4 pentru orice perioada a+ selecta pentru afisare. Indicatorul de Acu+ulare%Distri!utie creat de #hai8in are o a!ordare putin diferita. Aaloarea #<A $prescurtarea de la ?#lose <ocation Aalue?& are valori intre 1 si '1 si ia valoarea 4 daca inchiderea e la +i9locul distantei intre valoara +ini+a si cea +a. Insea+na ca tot +ai +ulti !ani sunt folositi pentru a cu+para actiuni. )"A este relativ si+plu si se calculeaza prin adunarea volu+ului7 daca pretul a crescut si scaderea lui daca pretul a scazut. Nu e un indicator pentru speculatori $ti+p scurt& ci pentru investitori $ti+p +ediu%+are&. Atentie insa la divergentele pozitive sla!e sau prea +ici. Cum se foloseste indicatorul Acumulare+Distributie #u acest indicator se pot o!tine se+nale S:<<%".i+a • #<A> intre 4 si 17 daca valoarea de inchidere e +ai +ica decat valoarea +a. Concluzii Indicatorul Acu+ulare%Distri!utie este un +od de a esti+a cantitatea de !ani investita intr'o actiune. #hai8in nu tine cont de variatia valorii de inchidere de la o zi la alta ci de ceea ce face pretul intr'o anu+ita zi. In general daca volu+ul creste insea+na ca e o confir+are de trend7 indiferent daca trendul e in sus sau in 9os F Daca de e.literatura de li+!a engleza7 su+ele transferate prin actiuni se +ai nu+esc generic ?+oneC floB? $sau ?volu+e floB?& iar indicatorii@ ?+oneC floB indicators?.i+ul acelei zile $sau perioade&. Indicatorul Acu+ulare%Distri!utie a fost creat de arc #hai8in.e+plu pretul a a9uns aparent la un prag de rezistenta dar indicatorul Acu+ulare%Distri!utie e tot pe crestere e se+n ca va ur+a o strapungere a rezistentei si un nou trend pozitiv se va for+a $adica e ?presiune +are la cu+parare? cu+ spun analistii&. <inia )"A se co+para cu graficul de pret si se cauta divergente sau alte confir+ari pentru se+nale. De ase+enea se foloseste adesea pentru confir+area altor indicatori. Semnele de tip BUY (cumparare) Se+nalul de cu+parare apare atunci cand indicatorul for+eaza o divergenta pozitiva. Astfel se calculeaza un nu+ar $nu+it #<A& care reprezinta pozitia relativa a valorii de inchidere fata de +ini+ul si +a.i+a.i+ • #<A> intre 4 si '17 daca valoarea de inchidere e +ai +are decat valoarea +ini+a dar +ai +ica decat 9u+atatea • #<A>'17 daca valoarea de inchidere e aceeasi cu valoarea +ini+a Aaloarea #<A astfel o!tinuta se in+ulteste cu volu+ul si se adauga la su+a totala pentru valoarea indicatorului pe perioada selectata. Astfel sunt ( co+!inatii de !aza@ • #<A>17 daca valoarea de inchidere e aceeasi cu valoarea +a. Se cauta indeose!i trendul si divergentele pe durate +ari de ti+p $cel putin cateva luni&.

A+ +arcat pe grafic 3 +o+ente i+portante. Indicatorul se foloseste adesea pentru a verifica increderea pe care o pute+ acorda unei +iscari de pret $trend&. Se o!serva ca desi pretul a crescut !rusc totusi indicatorul nu a facut'o. "n e$emplu Iata +ai 9os un caz real. Modul de calcul Indicatorul Aroon este for+at din doua linii nu+ite ?Aroon sus? si ?Aroon 9os?. Aroon este folosit indoua for+e@ de indicator si de oscilator. Se o!serva acu+ volu+ele +ai +ari de tranzactionare. <inia ?Aroon sus? reprezinta ti+pul $in procente& ce a trecut intre inceputul perioadei de calcul si punctul de +a. Apoi trendul pozitiv a revenit si indicatorul a crescut in consecinta. "ine ca n'a fost crash ca in 1. #u 1 a+ notat cresterea si scadera !rusca din pri+avara anului 244(. Indicatorul are ca para+etru doar nu+arul de perioade $zile& pe care se calculeaza. Indicatorul Aroon se foloseste pentru a deter+ina daca actiunea e pe un trend sau nu si ca+ cat de puternic este trendul. : se+nul ca aceasta crestere nu e speculativa. Rezulta deci ca acea crestere a fost speculativa si s'a facut pe volu+e +ici.cu+parare iar daca trendul e negativ insea+na ca vanzatorii do+ina piata.23 in . Indicatorul si Oscilatorul roon Introducere Indicatorul a fost creat de 2ushar #hande in 1.i+ a!solut din acea perioada. Eiecare vor fi descrise in detaliu +ai 9os.SA. Daca ulti+a valoare a . o+entul +arcat cu 2 ne arata un lucru interesant.Aceasta se poate produce doar daca in ziua respectiva pretul de inchidere a fost foarte aproape de valoarea +ini+a7 astfel coeficientul #<A avand valoare negativa.. Desi volu+ul e +are si e verde7 totusi indicatorul co!oara !rusc.(. : ceea ce in li+!a9ul econo+ic e cunoscut ca ?!u!!le? $!ula&. ai o!serva+ cu+ din Dec 244( pana in Apr 2441 indicatorul a fost relativ constant7ceea ce insea+na ca nu au +ai aparut !ani noi in piata iar cresterea !rusca din Ian 2441 a fost speculativa. Indicatorul a avut dreptate cand a anticipat o scadere doar ca a fost de scurta durata $panica&. Nu+ele provine din li+!a Sanscrita si s'ar traduce prin ?Pri+a raza a di+inetii?. Nu+ele a fost ales de autor pentru a sugera faptul ca indicatorul e destinat sa se+naleze aparitia unui nou trend.

Eor+ula pentru linia ?Aroon sus? este PP$nr zile&'$nr zile de la ziua cu valoare +a.144. Deoarece cele doua linii ale indicatorului au valori doar intre 4 si =1447 rezulta ca oscilatorul va avea valori intre '144 si =144.144 > 44. #u cat oscilatorul e +ai departe de linia centrala $linia 4& cu atat trendul e +ai puternic. In +od si+ilar se calculeaza pentru ?Aroon 9os? Oscilatorul Aroon )scilatorul Aroon se calculeaza pe !aza valorilor o!tinule la Indicatorul Aroon.i+7 linia Aroon sus scade cu $1%nr&. Cum se foloseste Autorul reco+anda ur+atoarele interpretari. #and a+!ele linii ale indicatorului co!oara si+ultan si au valori foarte apropiate insea+na ca ave+ un +o+ent de consolidare si ca nu ave+ nici un trend. "n e$emplu Iata +ai 9os un caz real.pretului pe perioada selectata e cea +ai +are din toata perioada7 atunci linia ?Arron sus? are valoarea =144. A+ o!tinut astfel un oscilator cu linia centrala la valoarea zero. #and linia Aroon sus trece su! (4 insea+na ca actualul trend $crescator& si'a pierdut puterea de a +ai creste. Astfel valoarea pentru oscilator se o!tine scazant valoarea Arron 9os din Aroon sus. Aalorile peste 34 arata un trend puternic de acelasi fel ca si linia $Aroon sus > trend pozitiv7 Aroon 9os > trend negativ&.e+plu daca vre+ sa calcula+ valoarea pentru ?Aroon sus? pe o perioada de 24 zile si in aceste ulti+e 24 zile pretul a avut cea +ai +are valoare in ziua a *'a $adica cu 12 zile in ur+a&7 atunci ave+ $$24'12&%24&. Si+ilar7 cand Aroon 9os trece su! valoarea (4 insea+na ca actualul trend negativ si'a pierdut puterea. .144 > $*%24&. In acest caz e o indecizie in piata si insea+na ca nu ave+ nici un trend. 144 In +od si+ilar se calculeaza si linia ?Aroon 9os?@ PP$nr zile&'$nr zile de la ziua cu valoare +ini+a&Q % $nr zile&Q . )scilatorul Aroon arata un trend pozitiv daca e peste valoarea 4 si un trend negativ daca e su! valoarea 4.neori oscilatorul poate avea valori de 4 sau foarte apropiate. . 144 de e.i+a&Q % $nr zile&Q . Pentru fiecare perioada care trece si care nu are un +ou +a.

poate avea valori intre 4 si 1447 si cu cat e +ai +are cu atat trendul curent e +ai puternic. Astfel daca o!serva+ ca trendul sla!este +ult $AD. /elles /ilder. Oscilatorul D& Introducere )scilatorul AD. Asta insea+na ca e doar un trend sla! care nu inverseaza trendul pe ter+en lung.+ai poate fi folosit si pentru detectarea ti+purie a unui sfarsit de trend. Apoi oscilatorul nu +ai scade su! 4 decat la +i9locul lunii Ee! 2441. 2rendul descendent e clar aratat de oscilator care se apropie foarte +ult de valoarea de la '144. De aceea AD. Rezulta deci ca poate fi folosit si pentru trendul pozitiv dar si pentru cel negativ si ca este necesar ca +ai intai sa sta!ili+ ce tip de trend ave+.are +enirea de a arata cat de puternic e un trend fie ca e trend negativ sau pozitiv. Indicatorul se foloseste in special pentru confir+area se+nalelor date de alti indicatori.scade spre 24& insea+na ca e posi!il ca trendul sa se opreasca.A+ +arcat pe grafic 3 se+nale.se foloseste in special la confir+area altor indicatori. Apoi pretul incearca un +ic trend pozitiv dar care e foarte sla! si nu duce oscilatorul cu +ult peste =24. Denu+irea vine de la ?Average Directional Inde.nu tine cont de tipul trendului ci doar de intensitatea $puterea& lui. AD. De ase+enea trecerea ADpeste 24 si cresterea peste 44 e considerata de unii ca o aparitie posi!ila a unui nou trend. AD. AD. Se o!serva ca oscilatorul creste ca valoare spre =144 ceea ce insea+na ca trendul devine din ce in ce +ai puternic. Indicatorii de directie . Pri+ul este de vanzare $S:<<& dar care nu este asa de sigur pentru ca oscilatorul co!oara doar pana la '14 iar linia Aroon 9os urca doar pana la 1(. In +od uzual AD.? si a fost creat de M. Destul de rar ia valori +ai +ari de 14. Ave+ confi+area ca trendul crescator e puternic cand apare se+nalul de cu+parare.are valori in zona 24'44.

3*& scrisa de M.G din pri+ele zile ale lui 2441 apare !rusc si e deter+inat de cresterea !rusca a pretului. Astfel daca =DI trece peste 'DI insea+na ca ave+ ".3* in cartea sa ?NeB #oncepts in 2echnical 2rading SCste+s?. /elles /ilder. Ne tre!uie insa si alte confir+ari.7 ceea ce in ro+aneste s'ar traduce prin Indicele Puterii Relative. Relative Strengt% Inde' RSI Introducere RSI este un oscilator creat de M. Aceste se+nale sunt de luat in consideratie doar daca ave+ un trend clar. Acesti doi indicatori se afiseaza i+preuna cu AD-.G si S:<< la intersectia lor.se o!tine din alti doi indicatori =DI si 'DI nu+iti ?Directional Indicators? $indicatori de directie&.G o!tinute cu =DI si 'DI. Se+nalul S:<< de la +i9locul lunii Dece+!rie 244( apare prin crestrea puternica a lui 'DI si insea+na ca vanzatorii do+ina piata. RSI co+para de fapt cresterile cu scaderile de pe o anu+ita perioada. RSI este prescurtarea de la Relative Strength Inde. Se+nalul S:<< de la sfarsitul lunii Iulie 244( este credi!il deoarece apare la o valoare +are a AD.cu valori foarte +ici.si in plus ave+ si o +ica divergenta negativa. =DI si 'DI se folosesc pentru a genera se+nale ". )$emplu Pe grafic a+ +arcat +o+entele de S:<<%". ai +ulte infor+atii despre acest indicator pot fi gasite cartea ?NeB #oncepts In 2echnical 2rading SCste+s? $1. "ineinteles ca se vor folosi si alti indicatori pentru confir+are.G de la +i9locul lunii Noie+!rie e doar ipotetic pentru ca la acea data ave+ si AD. Altfel ele se vor intersecta foarte des. Se+nalul ". /elles /ilder si introdus pentru pri+a data in anul 1. Daca 'DI trece peste =DI insea+na ca ave+ se+nal S:<<. RSI are valori intre 4 si 144 si autorul reco+anda folosirea ca para+etru de intrare a unei perioade de 14 zile. In luna Ianuarie o!serva+ o divergenta negativa +are iar pri+a sapta+ana din Ee!ruarie 2441 ne aduce si se+nalul S:<<.G.AD. Deci ne'ar fi tre!uit alti indicatori pentru confir+are. Nu tre!uiesc luate in considerare valorile pentru AD-7 =DI si 'DI din pri+a luna afisata pe grafic deoarece pot reprezenta infor+atii eronate 7 datorate +odului de calcul. Cum se calculeaza #SI Pentru a si+plifica lucrurile RSI se co+pune din cateva ele+ente si+ple@ #astigul +ediu7 Pierderea +edie7 . Se+nalul ".

Riscul e prea +are. In +od si+ilar pentru trendul negativ care se considera vala!il doar daca RSI co!oara de la valori +ari su! li+ita de la 34. #ine a vandut atunci a evitat trendul negativ ce a ur+at. cu gasirea divergentei la A#D sau la alti indicatori. In +od si+ilar se procedeaza pentru scaderi si se o!tine Pierderea +edie. 2re!uie rea+intit faptul ca ave+ nevoie de confir+area altor indicatori. :toda e si+ilara Intersectia cu linia centrala (de la 50) : foarte si+plu de cautat punctele de intersecie cu linia de la (4.ista trenduri +ai +ici. . Daca RSI depaseste linia centrala se considera ca e trnd ascendent iar daca RSI trece su! linia centrala atunci e trend descendent. Iata toate for+ulele de calcul pentru RSI@ : i+portant de o!servat ca Pierderea +edie si #astigul +ediu nu sunt +edii +o!ile asa cu+ sunt S A si : A. "n e$emplu practic Pe figura de +ai se o!serva cu+ desi trendul pozitiv era foarte puternic totusi RSI anunta prin divergenta negativa o viitoare schi+!are de trend. Diverdenta Divergenta se cauta vizual pe grafice si are scopul de a se afla daca trendul se va schi+!a. Supra-vanzare/Supra-cumparare Autorul reco+anada folosirea nivelelor 34 si 34 ca praguri pentru supra'vanzare si respectiv supra'cu+parare. Apoi se calculeaza Pri+ul RS prin i+partirea #astigului +ediu la Pierderea +edie7 o!tinute anterior. Cum se foloseste #SI #u RSI se pot genera trei tipuri de se+nale. 2re!uie tinut cont si de faptul ca pe un trend +are $luni%ani& pot e. Pentru o perioada de 14 zile7 #astigul +ediu este su+a tuturor castigurilor i+partita la 14. In general daca RSI urca de la valori +ici si trece de pragul de la 34 se considera ca a inceput un trend pozitiv. Aceasta evolutie e confir+ata apoi de trecerea RSI su! linia de la (4.Pri+ul RS si RS filtrat. Acestea se cauta pentru a afla +o+entele opti+e de intrare%iesire de pe o actiune. Niciodata nu tre!uie sa lua+ o decizie doar pe !aza unui singur indicator.e+plu pentru acea perioada sunt doar 4 zile in care pretul a crescut ele se aduna si se i+part la 14. #hiar daca de e.

#u cat pretul de inchidere pentru o anu+ita zi e +ai aproape de valoarea +a.nde AalN+a. Aceasta e valoarea i+plicita folosita si de info". Apoi se cauta +o+entul in care 0R iese in !enzile de e.(illiams )R Introducere /illia+s 0R este un indicator ce arata intensitatea variatiei unui pret. Cum se foloseste /illia+s 0R este un oscilator cu !anda. Se cauta +o+entele opti+e de a intra sau iesi de pe o .tre+ si intersecteaza linia de la '(4. .RSI:R. Se foloseste intotdeauna i+preuna cu alti indicatori.i+ pe o anu+ita perioada. Se asteapta +ai intai ca trendul sa se opreasca si sa ave+ certitudinea ca se inverseaza.i+a pe perioada aleasa cu atat /illia+s 0R este +ai aproape de zero $adica +ai +are&. /illia+s 0R se +ai foloseste si pe directia trendului. si AalN+in sunt valorile de +a. Se considera ca zona de supra'cu+parare este intre 4 si '24 iar zona de supra'vanzare este intre '*4 si '144. :l arata doar nivelele de supra'vanzare si de supra'cu+parare. #a valoare de intrare nu are decat un nu+ar ce reprezinta nu+arul de zile pe care se face calculul. Acest indicator are valori intre 4 si '144. Modul de calcul In +od tipic /illia+s 0R este calculat pentru o perioada de 14 zile. :l a fost dezvoltat de <arrC /illia+s si este oarecu+ ase+enator cu )scilatorul Stochastic.i+ si +ini+ pe toata perioada aleasa.G. Daca un pret a a9uns la unul din aceste nivele nu insea+na neaparat ca ave+ un se+nal de S:<< ori de ".ro. Eor+ula de calcul este @ . Si cu cat valoarea de inchidere este +ai aproape de valoarea +ini+ei pe perioada selectata cu atat 0R este +ai aproape de '144 $adica e +ai +ic&.nii folosesc /illia+s 0R pentru a deter+ina +o+entul opti+ dupa ce trendul se schi+!a. /illia+s 0R7 uneori notat si+plificat ca ?0R?7 arata relatia intre pretul de inchidere si do+eniul dintre +ini+ si +a. /illia+s 0R se foloseste in +od special pentru a afla +o+entele de supra'vanzare si de supra'cu+parare.

Iata o scurta lista cu cele +ai uzuale@ Dou!le 2op $ a.Double *op. Aceasta utilizare e oarecu+ generala pentru toti oscilatorii cu !anda.actiune. sunt termnate urmand ca descrierea celorlalte sabloane sa fie finalizata ulterior+ In general pentru a usura +unca celui ce analizeaza un grafic din punctul de vedere al Analizei 2ehnice se folosesc anu+ite sa!loane care sunt relativ usor de tinut +inte. Astfel pe un trend ascendent se cauta +o+entele de supra'vanzare si se cu+para la acele +o+ente pentru a specula viitoarea crestere puternica. : se+nal clar ca trendul negativ e puternic.Double Bottom. "n e$emplu practic Pe figura de +ai 9os se o!serva cu+ dupa ce a stat la valori de supra'vanzare 0R a crescut !rusc si a depasit linia de la '(4. :le au fost indelung testare pe pietele din . Sabloane utilizate in * Inca nu s$au finalizat aceste pagini+ Doar . A venit oarecu+ !rusc dupa ce a stat pe zona de suport doua luni $Nov si Dec 244(& si nu a fost detectat de unii indicatori. si .SA si sunt in detaliu descrise in +a9oritatea cartilor de A2.i+ du!lu& ' arata schi+!are de trend Dou!le "otto+ $ ini+ du!lu& ' arata schi+!are de trend 5ead and Shoulders 2op $cap si u+eri in sus& ' arata schi+!are de trend 5ead and Shoulders "otto+ $cap si u+eri in 9os& ' arata schi+!are de trend Ealling /edge ' arata schi+!are de trend Rising /edge ' arata schi+!are de trend Rounding "otto+ ' arata schi+!are de trend 2riple 2op ' arata schi+!are de trend 2riple "otto+ ' arata schi+!are de trend "u+p and Run Reversal ' arata schi+!are de trend • • • • • • • • • • . Apoi pe sfarsitul lunii Ee! 2441 trece din nou !rusc su! linia de la '(4 si a9unge direct la zona de supra'vanzare. Pe un trend descendent se cauta +o+entele de supra'cu+parare pentru a putea vinde la preturi +ari. A fost se+nalul ca ia nastere un trend pozitiv.

• • • • • • • • • Elag7 Pennant ' arata continuarea trendului SC++etrical 2riangle ' arata continuarea trendului Ascending 2riangle ' arata continuarea trendului Descending 2riangle ' arata continuarea trendului Rectangle ' arata continuarea trendului Price #hannel ' arata continuarea trendului easured ove ' "ullish ' arata continuarea trendului easured ove ' "earish ' arata continuarea trendului #up Bith 5andle ' arata continuarea trendului .

SA pentru short selling. ) astfel de vale tre!uie sa ai!a cel putin o scadere de 140. In for+a sa clasica aceasta for+atiune arata ca se schi+!a trendul pe ter+en lung din trend pozitiv $?!ullish?& in trend negativ $?!earish?&. 2re!uie sa ne astepta+ ca scaderea sa continuie pana la nivelul de suport ce se sta!ileste la +ini+ele for+ate de valea dintre cele doua varfuri. Si !ineinteles ca ele tre!uiesc intelese inainte de utilizare @'& . Daca nu trece su! pragul de suport insea+na ca nu ave+ confir+are de schi+!are de trend. : posi!il sa apara si for+atiuni de tipul ?gap doBn?. Suportul devine Rezistenta ' Se poate inta+pla ca dupa ce a trecut su! pragul de suport acu+ pretul sa foloseasca valoarea lui ca un prag de rezistenta. *. Al doilea varf ' Dupa vale vine deal.i+ul din pri+ul varf $+a. Aceasta valoare o scade+ apoi din pragul de suport si o!tine+ astfel o esti+are a tintei de pret la care se va a9unge dupa trecerea su! suport.i+a dar sa faca parte din trend. Acu+ cele doua varfuri for+eaza o linie de rezistenta. 2rendul anterior ' Daca nu e.i+ =%'(0 diferente&. 3. De o!icei regula se respecta si e folosita de cei de pe pietele . Ave+ acu+ dovada ca oferta e +ult +ai +are decat cererea. Se+nalul dat de ?dou!le top? tre!uie sa fie confir+at de trecerea su! pragul de suport.agerata a trendului. Acest al doilea varf ce se for+eaza apare pe un volu+ +ic si e se+nul ca e doar o crestere speculativa. Eara aceasta confir+are insea+na ca e doar o stagnare a trendului si nu o inversare de trend. De cele +ai +ulte ori acest varf apare ca o crestere e.i+ativ 14'240 in +od usual. (. . : o greseala co+una a celor ce nu au ra!dare. Poate la pri+a vedere pare o for+atiune usoara atat ca intelegere cat si ca folosire dar nu intotdeauna e asa.i+ativ acelasi nivel. 1.ista anterior un trend pozitiv atunci nu +ai are rost sa cauta+ for+atiuni de tipul ?dou!le top? pentru ca ele nu au nici o valoare in acesta situatie. 2re!uie +are atentie la confir+are. 4. #eea ce a+ prezentat +ai sus e un caz tipic care apare pe o piata sanatoasa 7 cu volatilitate +are si fara ?insiders? $nu+ite la noi ?persoane initiate?&. In acest caz nu ave+ o for+atiune de tipul ?dou!le top?. 2re!uie sa +ai astepta+ sa vede+ daca va trece su! suport sau nu. Aolu+ul +are pe o crestere de pret insea+na7 de o!icei7 ca oferta e +ica si ca cererea e tot +ai +are si dispusa sa cu+pere chiar si la un pret ridicat. Daca de e. In acest caz pute+ astepta reluarea trendului ascendent sau daca nu7 pute+ vinde ulterior la un pret foarte apropiat de pragul de rezistenta for+at de cele doua varfuri. Pri+ul Aarf ' Pri+ul varf tre!uie sa fie la valoarea +a. : ca si cu+ pe final de trend rit+ul de crestere se +areste. Daca ave+ investitii pe ter+en lung e !ine sa le vinde+ acu+ pentru ca ave+ se+nalul ca trendul se schi+!a pe ter+en lung.Double *op !Ma'im dublu# $ arata sc%imbare de trend Introducere Eor+atiunea de tip ?dou!le top? este un i+portant se+nal de schi+!are de trend +ai ales daca apare la sfarsitul unui trend +are $lung&. Se inta+pla des ca cele doua varfuri sa fie foarte apropiate $zile&.i+ local de valori apropiate si intre care e. In plus trendul tre!uie sa fie de cel putin cateva luni pentru a avea incredere in ?dou!le top? 2.i+ele pe la apro. Asa cu+ arata si nu+ele acest sa!lon este for+at din doua varfuri de +a. In viata de zi cu zi pot apare fel de fel de variatiuni dar ideea de !aza este ca cele doua varfuri $care arata ca doua cocoase de ca+ila& tre!uie sa ai!a +a. 1.nul din +arile pericole ale celor care utilizeaza ?dou!le top? este sa nu astepte ca pretul sa treaca su! suport dupa cel de'al doilea varf. 2inta de pret ' Pute+ calcula diferenta intre valoarea de suport si valoarea de la unul din cele doua varfuri. De ase+enea daca valea dintre varfuri e foarte +ica iar nu pute+ spune ca e ?dou!le top?. De o!icei e de 1'3 luni. . Scaderea e de apro.e+plu la al doilea varf o!serva+ ca ave+ crestere +asiva a volu+ului pe o crestere a pretului7 insea+na ca a fost doar o +ica pauza in trend si nu o schi+!are de trend. 2re!uie sa ave+ confir+ari si din partea altor indicatori ca sa pute+ considera acu+ ca ave+ intradevar o for+atiune de tipul ?dou!le top?. Daca se inta+pla asa atunci daca nu a+ vandut anterior +ai ave+ o sansa sa vinde+ $short selling& cand pretul a9unge la noua rezistenta. Durata de ti+p dintre cele doua varfuri poate varia intre sapta+ani si luni. In general fundul vaii ce se for+eaza e relativ rotund ca o al!ie de rau $eventual usor plata la +i9loc&. Ne astepta+ ca acest varf sa se opreasca din crestere la un nivel foarte apropiat de +a. De frica sa nu vanda prea ieftin se gra!esc si nu asteapta ca sa ai!a confir+area ca intradevar e schi+!are de trend. Aalea dintre varfuri ' Dupa pri+ul varf scaderea e de o!icei ca+ in acelasi rit+ cu+ a fost cresterea. 3. Detalii Inainte de a incepe folosirea acestui sa!lon tre!uie ca investitorul sa ai!a o i+agine detaliata a fiecarui aspect al acestei for+atiuni $sa!lon&. De o!icei se trece puternic su! suport si in plus volu+ul pe care se face aceasta e +are si%sau in crestere. Aolu+ul tre!uie sa confir+e +iscarea de pret. Panta e relativ si+ilara. Se poate ca uneori sa apara o astfel de for+atiune ?dou!le top? dar doar faptul ca are doua varfuri nu insea+na neaparat ca e si schi+!are de trend. 2re!uie de ase+enea tinut cont si de volu+ele de tranzactionare. Scaderea dupa al doilea varf ' Dupa ce apare clar al doilea varf scaderea e destul de accelerata si se face in general pe volu+e +ai +ari decat la urcare. 2recerea su! Suport ' #hiar daca pretul a9unge in 9urul liniei $zonei& de suport tot nu ave+ o for+atiune ?dou!le top? co+pleta.ista o vale de +ari+e +oderata.

In plus trendul tre!uie sa fie de cel putin cateva luni pentru a avea incredere in ?dou!le !otto+? 2. a. Apoi pragul de suport a devenit de rezistenta si se vede cu+ pretul a testat acest prag la +i9locul lui artie. 1.-n e'emplu Dupa un lung trend ascendent apare o crestere !rusca $inceputul lui Ian 2441& si se for+eaza un pri+ varf. Acu+ cele doua +ini+e for+eaza o linie de suport. 2re!uie sa ave+ confir+ari si din partea altor indicatori ca sa pute+ considera acu+ ca ave+ intradevar o for+atiune de tipul ?dou!le !otto+?.33 si astfel ave+ o vale cu o diferenta de '110. : ca si cu+ pe final de trend rit+ul de scadere se +areste. 2re!uie +entionat aici ca ?dou!le !otto+? este si+ilar cu ?dou!le top? doar ca e pe dos. 2re!uie +are atentie la confir+are.43 la 2.i+ativ 14'240 in +od usual. Ne astepta+ ca aceasta scadere sa se opreasca la un nivel foarte apropiat de valoarea de +ini+ din pri+ul +ini+ $+a. In cazul particular al SIE'urilor tre!uie sa tine+ cont si de faptul ca evolutia naturala a fost distorsionata de infor+atiile referitoare la schi+!area pragului de detinere. Al doilea varf are un +a.43.i+ la o valoare foarte apropiata de pri+ul varf. 3. De cele +ai +ulte ori aceast +ini+ apare ca o scadere e. Eara aceasta confir+are insea+na ca e doar o stagnare a trendului si nu o inversare de trend. Double Bottom !minim dublu# $ arata sc%imbare de trend Introducere Eor+atiunea de tip ?dou!le !otto+? este un i+portant se+nal de schi+!are de trend +ai ales daca apare la sfarsitul unui trend +are $lung&. In general varful ce se for+eaza e relativ rotund ca un deal $eventual usor plat la +i9loc&. Pri+ul +ini+ ' Pri+ul +ini+ tre!uie sa fie la valoarea +ini+a dar sa faca parte din trend. Ave+ astfel un prag de rezistenta la 3. Pretul scade apoi de la 3. #resterea e de apro.ista un +a. Al doilea +ini+ ' Dupa +a. Asa cu+ arata si nu+ele acest sa!lon este for+at din doua +ini+e locale de valori apropiate si intre care e. In viata de zi cu zi pot apare fel de fel de variatiuni dar ideea de !aza este ca cele doua +ini+e $care arata ca doua santuri& tre!uie sa ai!a varfurile pe la apro.i+ =%'(0 diferente&.agerata a pretului in cadru trendului. Detalii Inainte de a incepe folosirea acestui sa!lon tre!uie ca investitorul sa ai!a o i+agine detaliata a fiecarui aspect al acestei for+atiuni $sa!lon&. In for+a sa clasica aceasta for+atiune arata ca se schi+!a trendul pe ter+en lung din trend negativ $?!earish?& in trend pozitiv $?!ullish?&. Si !ineinteles ca ele tre!uiesc intelese inainte de utilizare.i+a intre +ini+e ' Dupa pri+ul +ini+ cresterea e de o!icei ca+ in acelasi rit+ cu+ a fost scaderea. 2rendul anterior ' Daca nu e.i+ativ acelasi nivel. De o!icei e de 1'3 luni. Panta e relativ si+ilara. Se+nalul dat de ?dou!le !otto+? tre!uie sa fie confir+at de trecerea peste pragul de rezistenta. Aceast al doilea +ini+ ce se for+eaza apare pe un volu+ +ic si e se+nul ca e doar o scadere speculativa. Durata de ti+p dintre cele doua +ini+e poate varia intre sapta+ani si luni. Apoi ur+eaza scaderea spre pragul de suport. <a inceputul lui artie 2441 pretul trece su! suport.i+ de +ari+e +oderata. 4. .ista anterior un trend negativ atunci nu +ai are rost sa cauta+ for+atiuni de tipul ?dou!le !otto+? pentru ca ele nu au nici o valoare in acesta situatie.i+ vine un +ini+.

+eri.i+ local dar acu+ el are un varf la o valoare si+ilara cu cea a pri+ului u+ar si deci su! valoarea capului. Detalii Asa cu+ a+ vazut in introducere e i+portant ca cei doi u+eri sa fie de apro. 1. Aolu+ul tre!uie sa confir+e +iscarea de pret. : o greseala co+una a celor ce nu au ra!dare. . #eea ce a+ prezentat +ai sus e un caz tipic care apare pe o piata sanatoasa 7 cu volatilitate +are si fara ?insiders? $nu+ite la noi ?persoane initiate?&.(. . 2re!uie de ase+enea tinut cont si de volu+ele de tranzactionare. : posi!il sa apara si for+atiuni de tipul ?gap up?. Ave+ acu+ dovada ca oferta e +ult +ai +ica decat cererea. 4. De ase+enea la aceasta for+atiune +ai tre!uiesc o!servate volu+ul7 +o+entul de iesire7 pretul tinta si suportul ce devine rezistenta.ead / S%olders *op !cap si umeri0 in sus# $ arata sc%imbare de trend Introducere Eor+atiunea de tip ?5ead 6 Sholders 2op? $voi folosi prescurtarea 5S2& este un i+portant se+nal de schi+!are de trend +ai ales daca apare la sfarsitul unui trend +are $lung&. Acu+ cand o!seva+ for+area .r+eaza apoi o noua scadere cu for+area unui +ini+ local ca+ pe la aceiasi valoare cu cea a de dupa pri+ul u+ar. 2re!uie sa +ai astepta+ sa vede+ daca va trece peste rezistenta sau nu. Poate la pri+a vedere pare o for+atiune usoara atat ca intelegere cat si ca folosire dar nu intotdeauna e asa.i+ele for+ate de varful dintre cele doua +ini+e. 2inta de pret ' Pute+ calcula diferenta intre valoarea de rezistenta si valoarea +ini+a de la cele doua vai. De ase+enea cei doi u+eri for+eaza si o linie de rezistenta destul de puternica.e+plu la al doilea +ini+ o!serva+ ca ave+ o crestere +asiva a volu+ului pe o scadere a pretului7 insea+na ca a fost doar o +ica pauza in trend si nu o schi+!are de trend. De aceea se chea+a #ap si . De o!icei regula se respecta si e folosita de cei de pe pietele . Dupa aceeia ur+eaza o scadere.i+ local. Asta deoarece linia de rezistenta ce se for+eaza ne aduce de fapt o confir+are ca trendul a ?o!osit? si nu +ai are destula ?vlaga? sa +ai urce.i+ de o valoare +ai +are decat cea a pri+ului u+ar. Daca ave+ investitii pe ter+en lung e !ine sa cu+para+ acu+ pentru ca ave+ se+nalul ca trendul se schi+!a pe ter+en lung. De frica sa nu cu+pere prea scu+p se gra!esc si nu asteapta ca sa ai!a confir+area ca intradevar e schi+!are de trend. Se poate ca uneori sa apara o astfel de for+atiune ?dou!le !otto+? dar doar faptul ca are doua +ini+e nu insea+na neaparat ca e si schi+!are de trend. Rezistenta devine Suport ' Se poate inta+pla ca dupa ce a trecut peste pragul de rezistenta7 acu+ pretul sa foloseasca valoarea lui ca un prag de suport.ista anterior un trend crescator atunci nu +ai are rost sa cauta+ for+atiuni de tipul 5S2 pentru ca ele nu au nici o valoare in acesta situatie. *. De ase+enea daca varful dintre +ini+e e foarte +ic iar nu pute+ spune ca e ?dou!le !otto+?. De o!icei acest +ini+ local este su! linia de trend si un pri+ avertis+ent ca s'ar putea ca trendul sa se schi+!e.SA pentru ".ista un alt +a.nul din +arile pericole ale celor care utilizeaza ?dou!le !otto+? este sa nu astepte ca pretul sa treaca peste rezistenta dupa cel de'al doilea +ini+.n astfel de varf tre!uie sa ai!a cel putin o crestere de 140. 2otodata cele doua +ini+e for+eaza o linie de suport. Acest u+ar e desupra liniei de trend iar +ini+ul local dintre u+ar si cap $i se +ai zice gat $engl> nec8&& este deasupra liniei de trend.i+ de o valoare ceva +ai +are. Aolu+ul +are pe o scadere de pret insea+na7 de o!icei7 ca cererea e +ica si ca oferta e tot +ai +are si dispusa sa vanda chiar si la un pret +ic. In acest caz pute+ astepta reluarea trendului descendent sau daca nu7 pute+ cu+para ulterior la un pret foarte apropiat de pragul de suport for+at de cele doua +ini+e. .i+ativ aceiasi valoare. In acest caz nu ave+ o for+atiune de tipul ?dou!le !otto+?. #restera dupa cel de'al doilea +ini+ ' Dupa ce apare clar al doilea +ini+7 cresterea e destul de accelerata si se face in general pe volu+e +ai +ari decat la co!orare. Asa cu+ arata si nu+ele acest sa!lon este for+at din doua +a. 2recerea peste Rezistenta ' #hiar daca pretul a9unge in 9urul liniei $zonei& de rezistenta tot nu ave+ o for+atiune ?dou!le !otto+? co+pleta. 2re!uie sa ne astepta+ ca aceasta crestere sa continuie pana la nivelul de rezistenta ce se sta!ileste la +a. In plus trendul tre!uie sa fie de cel putin cateva luni pentru a avea incredere in 5S2 2. Se inta+pla des ca cele doua +ini+e sa fie foarte apropiate $zile&. Sa le lua+ pe rand@ 1. . Al doilea u+ar ' Dupa cap ur+eaza un alt +a. 3. Aceasta este capul. : i+portant de o!servat ca u+erii sunt de valori apropiate7 ca valoare de varf dar si ca for+a. De o!icei se trece puternic peste rezistenta si in plus volu+ul pe care se face aceasta e +are si%sau in crestere. Daca se inta+pla asa atunci daca nu a+ cu+parat anterior +ai ave+ o sansa sa cu+para+ $intra+ long& cand pretul a9unge la noul suport. Daca nu trece peste pragul de rezistenta insea+na ca nu ave+ confir+are de schi+!are de trend.G. #apul ' dupa pru+ul u+ar ave+ un nou +a. Aceasta valoare o aduna+ apoi din pragul de rezistenta si o!tine+ astfel o esti+are a tintei de pret la care se va a9unge dupa trecerea peste rezistenta. 2rendul anterior ' Daca nu e. 3. Daca de e. Pri+ul u+ar ' el face parte din trendul crescator si este un +a.i+e locale de valori apropiate si intre care e.

etc. Si +ai clar este cand pe trendul descendent al celui de'al doilea u+ar volu+ele sunt +ari... Suportul devenit rezistenta ' Dupa ce a trecut su! nivelul gatului pretul poate uneori reveni pentru scurt ti+p la un nivel apropiat de cel de pe linia gatului. Pretul tinta ' dupa ce a trecut de linia gatului $cu sau fara revenire& pretul +erge in 9os dar de o!icei se opreste pe la o valoare egala cu diferenta dintre cap si gat.etc& dar aceata este totusi doar o esti+are si realitatea poate diferi +ult. Daca pretul trece su! aceasta linie atunci ave+ raspunsul la intre!area din aliniatul anterior. Daca preul a revenit este de fapt ulti+a sansa de a +ai vinde la vechiul pret.& Pentru a da doar un e. Aolu+ul ' ca de o!icei volu+ul e cel care ne poate aduce o confir+are supli+entara.@ )"A7 #E& sau pur si si+plu privind volu+ul zilnic de tranzactionare. <a noi inca nu prea a aparut pentru ca de cativa ani ave+ parte doar de cresteri $cel putin pe +edie&. De ase+enea poate avea diferite variatiuni $+ari7 +ici7 nesi+etrii7 inclinatii.. 3. Aolu+ul se poate +asura si folosind un indicator $de e. Se poate inta+pla uneori ca trendul sa'si revina pe ulti+a suta de +etri si de aceea unuii investitori asteapta aceasta ulti+a confir+are. Depinde de fiecare. Inca o o!servatie@ linia de suport $gatul& nu este intordeauna o linie orizontala.e+plu a+ introdus un grafic de pe !ursa a+ericana.i+ul a!solut& si a gatului si se scade aceasta valoare din valoarea gatului. Insa unii care au avut +ai +ult cura9 au vandut de9a cand au o!servat cel de'al doilea u+ar sau chiar cand au vazut ca volu+ul pe care s'a facut capul era +ai +ic decat cel pe care s'a facut pri+ul u+ar.i+ul $capul& s'a facut pe un volu+ foarte +ic ne poate da se+nalul de alar+a ca ceva se inta+pla. . Aceasta deoarece ave+ acu+ confir+ari +ultiple@ rezistenta puternica la nivelul u+erilor7 !ra8eout $trecere& su! suportul de la linia gatului. Se face diferenta dintre valoarea capului $+a. 1.. Se va schi+!a trendul J Pro!a!il ca da 7 dar tre!uie +ai intai sa ave+ o confir+are. .celui de'al doilea u+ar pute+ sa nepune+ serioase se+ne de intre!are. Si+pla o!servatie ca +a. ai ales pe !ursa noastra unde vede+ uneori variatii ciudate de peste 1'20 pe zi dar cu volu+e +inuscule. )n al doilea se+nal se o!serva de o!icei cand pe trendul descendent dintre cap si u+eri volu+ele sunt din ce in ce +ai +ari. Sunt si alte +etode de esti+are $Ei!o7 +edii +o!ile de ter+en lung. (. 2recerea su! nivelul gatului ' in acest +o+ent ar tre!ui sa fie li+pede pentru toti ca trendul crescator s' a ter+inat si ca va ur+a scaderea.. <inia gatului ' este de fapt linia de suport o!tinuta prin unirea celor doua +ini+e locale $dintre cap si u+eri&. De o!icei +icul trend crescator ce for+eaza capul are un volu+ +ai +ic decat cel ce a for+at pri+ul u+ar. In +od ideal trecerea su! nivelul gatului se face pe un volu+ ridicat. *. : se+n ca se vinde. Si in plus uneori nu sunt doar doua puncte de +ini+ local ci pot fi chiar +ai +ulte. 2re!uie de ase+enea tinut cont si de factori e. Aceasta deoarece nu sunt suficiente oferte de vanzare $psihologic vor!ind in acest +o+ent investitorul care a ra+as cu actiunile nevandute prefera sa +ai astepte decat sa +aucheze o pierdere&.terni ca@ #S7 eveni+ente i+portante7 ciclicitatea !ursei. 2otusi cele +ai i+portante lucruri de tinut +inte sunt faptul ca are trei varfuri $cel de'al doilea fiind +ai +are&7 volu+ul tre!uie verificat ca o confir+are supli+entara. Eor+atiunea de tipul S52 este una foarte des intalnita la sfarsit de trend ascendent $?!ull trend?&..

ista intre valorile celor 4 preturi pe care le arata. Astfel daca pretul de inchidere $close& este +ai +are decat pretul de deschidere $open& atunci se folosesc in general culorile verde sau al!. #a o regula generala cu cat coada e +ai scurta cu atat si+!olul e +ai puternic in sensul ca accentueaza variatia de pret pe care o arata corpul candlestic8'ului. Analiza tehnica +oderna a fost structurata de #harles DoB $anii 1. Aceste linii su!tiri sunt cunoscute in literatura de li+!a engleza ca ?shadoB? $u+!ra& 7 ?Bic8? $fitil& sau ?tail? $coada&. Iata +ai 9os7 in detaliu7 cu+ se citeste fiecare din aceste valori@ #orpul unui candlestic8 poate fi de diferite culori in functie de ce s'a inta+plat cu pretul in perioada respectiva.tre+ e aru!ozu unde nu e. #azul e. Aceasta descrie cel +ai !ine cu+ arata aceste si+!oluri. Ce este un Candlestic1 Denu+irea de ?candlestic8? 7 provine din engleza si se traduce prin ?lu+anare?.Introducere in interpretarea si folosirea graficelor de tip Candlestic1 Scurta istorie . Aceast tip de candlestic8 poarta denu+irea de ? aru!ozu? $tot din 9aponeza&. Astfel7 investitorul are +ai +ulta infor+atie la dispozitie decat o si+pla linie de pret.ista coada. 2re!uie stiut ca o for+atiune de tip candlestic8 arata si+ultan 4 valori ale unui pret pentru un anu+it interval. Ao+ analiza in cele ce ur+eaza in detaliu fiecare tip de candlestic8 din punct de vedere individual ur+and ca for+atiunile +ai co+ple. Daca pretul de inchidere este +ai +ic decat cel de deschidere atunci corpul se coloreaza in rosu sau negru. Candlestic1 cu corp mare sau mic #u cat corpul e +ai +are si cu cat coada e +ai +ica cu atat candlestic8'ul arata o presiune +ai +are la cu+parare%vanzare. . #azul in care ave+ un candlestic8 fara coada este special si apare de o!icei in interiorul unui trend foarte puternic. #u cat corpul e +ai +ic si cozile +ai lungi insea+na ca in piata e.ista un grad de indecizie $nehotarare& . Au for+a unor dreptunghiuri7 pline sau goale7 si care de cele +ai +ulte ori au cate o linie +ica in partea de sus si de 9os. #ozile acestor lu+anari $Bic87 tail& pot +ai lungi sau +ai scurte sau schiar pot sa dispara. #u cat corpul e +ai lung cu atat trendul e +ai puternic. De ase+enea +ai sunt folosite si grupari de 2'4 si+!oluri candlestic8 pentru a caracteriza ce se inta+pla cu un pret la un anu+it +o+ent dat.44& si se !azeaza pe aceleasi pricipii ca si versiunea 9aponeza. In functie de de optiunile de afisare pot apare diferite co+!inatii de culori. Cum se interpreteaza un Candlestic1 Interpretarea si+!olurilor de tip candlestic8 se !azeaza pe relatiile ce pot e.e sa fie descrise in alte articole. Si anu+e@ • ?Aaloarea? $Pretul& e +ai i+portant decat ?stirea? $stire7 profit& • Pretul contine toate infor+atiile • Aanzatorii si cu+paratorii +isca piata pe !aza asteptarilor si a e+otiilor $laco+ie si frica& • Piata e volatila $fluctueaza& • Aaloarea de azi a unui !un s'ar putea sa nu reflecte adevarata valoare a acelui !un Se pare ca si+!olul ?candlestic8? asa cu+ e cunoscut azi a aparut prin anii 1*(4 in orasul Sa8ata unde 5o++a era un trader cele!ru $piata 9aponeza a orezului&. Maponezii au fost pri+ii care au folosit analiza tehnica inca din secolul 13 in co+ertul cu orez $piata orezului&.n grafic ce contine infor+atii de pret poate avea +ai +ulte for+e. #eea ce se cunoaste azi ca fiind analiza tehnica este o versiune evoluata a ceea ce foloseau traderii 9aponezi cu sute de ani in ur+a.

#u cat corpul e +ai lung cu atat trendul e +ai puternic. Candlestic1 cu coada lunga egala !Spinning *ops# Desi sea+na cu situatia prezentata +ai sus se distinge prin faptul ca atat cu+paratorii cat si vanzatorii au pondere egala in piata fiecare reusind sa anuleze efectul celuilalt. Pentru ca pretul de inchidere se apropie foarte +ult de cel de deschidere rezulta deci ca vanzatorii si cu+paratorii au putere relativ si+ilara in piata sisituatia e indecisa. Daca coada este in 9os insea+na ca vanzatorii au do+inat in pri+a parte a perioadei dar cu+paratorii au revenit in forta in a doua parte a sesiunii de tranzactionare. Aceste sunt descrise separat $vezi lin8'urile din 9osul paginii&. De o!icei Do9i se interpreteaza cel +ai !ine in conte. Candlestic1 de tip Do2i :ste una din cele +ai i+portante si interesante for+e pe care le poate lua un candlestic8. In cazul aru!ozu 7 datorita presiunii +ari din piata 7 e foarte pro!a!il ca trendul sa ur+eze si pe ur+atoarea perioada. Candlestic1 de tip . Si+ilar pentru 5anging an $?o+ spanzurat?& care arata sfarsit de trend pozitiv si inceput de trend negativ. In +od si+ilar 7 daca ave+ o coada lunga in partea superioada insea+na ca vanzatorii au revenit in forta pe final si au co!orat pretul de la valorile +ari i+puse de cu+paratori.ammer si . Daca are cozi scurte si egale insea+na ca pretul a variat doar intre niste li+ite stranse datorita acal+iei in piata si a volatilitatii +ici.ammer si S%ooting Star :ste o for+atiune foarte utila pentru ca ne da o indicatie clara asupra ceea ce se inta+pla in piata. Adica un candlestic8 verde $sau al!& confir+a actualul trend pozitiv iar culoarea rosie confir+a trendul negativ. Candlestic1 cu coada lunga inegala #oada inegala arata o evolutie puternica in a+!ele sensuri.tul din piata i+preuna cu candlestic8'urile vecine.anging Man :ste o for+atiune foarte utila pentru ca ne da o indicatie clara asupra ceea ce se inta+pla in piata. Si+ilar pentru Shooting Star care arata sfarsit de trend pozitiv si inceput de trend negativ. . Astfel se for+eaza grupari de 2'3'4 candlestic8'uri care i+preuna dau un se+nal +ai puternic dar si de o incredere +ai +are. Astfel daca un candlestic8 de tip Inverted 5a++er $?ciocan rasturnat?& apare pe un trend negativ insea+na ca trendul s'a ter+inat si ca va incepe un trend pozitiv. Astfel daca un candlestic8 de tip 5a++er $?ciocan?& apare pe un trend negativ insea+na ca trendul s'a ter+inat si ca va incepe un trend pozitiv.In general se+nificatia unui astfel de candlestic8 este de confir+are a trendului reprezentat de culoara candlestic8'ului. Eaptul ca pretul de inchidere e identic $sau foarte apropiat& de cel de deschidere insea+na ca piata a a9uns la un echili!ru de tip re+iza. : o situatie clasica de re+iza. De o!icei cand apare un si+!ol de tip Do9i se cauta anunta o viitoare schi+!are de trend. Candlestic1 de tip Inverted .

Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Poate tine cateva zile sau cateva luni.r+eaza un candlestic8 al! $crestere& +are. A 3'a zi este un aru!ozu negru care se deschide . Eor+atiunile prezentate aici sunt doar cateva din +ultitudinea celor folosite. Eor+atiunile folosesc ca unitate de ti+p ziua asa cu+ este cazul cel +ai uzual in !ursele de actiuni sau daca se folosesc in Eore. . Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. A ('a zi este al!a si se deschide la o valoare +ai +are decat s'a deschis cu o zi inainte. 2re!uie asteptata si a 3'a perioada pentru confir+are. Bullis% Morning Star Descriere@ pri+ul este un candlestic8 lung negru $scadere& ur+at apoi de unul al! +ic dar care e +ult su! pri+ul $gap doBn&.r+eaza un candlestic8 al! $crestere& +are. Bullis% 6 Stars in t%e Sout% Descriere@ Pri+a zi este un candlestic8 cu coada +are in 9os. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. : foarte i+portant ca identificarea for+atiunilor sa se faca corect.r+eaza doua zile cuvariatii foarte +ici de pret. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Pot e.ista oricand variatiuni. atunci perioda de ti+p poate varia de la +inute la sapta+ani. Liua a ('a aduce un candlestic8 al! $crestere& +are dar care se inchide un spatiul dintre pri+a si a doua zi. Din pacate nu pute+ sti cat de puternic e un astfel de trend si cat va tine el. Bullis% Morning Do2i Star Descriere@ pri+ul este un candlestic8 lung negru $scadere& ur+at apoi de un Do9i dar care e +ult su! pri+ul $gap doBn&. . A 4'a zi este tot neagra si for+eaza un ?shooting star? $ha++er inversat&. Bullis% 5adder Bottom Descriere@ Pri+ele 3 zile au scadere +are $candlestic8 lung& dar de fiecare data deschiderea si inchiderea este la o valoare din ce in ce +ai +ica.Sabloane de tip Candlestic1 ce arata un posibil viitor trend pozitiv !bullis%# Introducere Eor+atiunile de tip !ullish arata ca trendul pozitiv e foarte pro!a!il. A doua zi e si+ilar doar ca acu+ coada e +ai scurta si +ini+ul este deasupra celui din ziua precedenta. Bullis% Brea1a3a4 Descriere@ pri+ul este un candlestic8 lung negru $scadere& ur+at apoi o alta scadere care e +ult su! pri+a $gap doBn&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. . 2re!uie asteptata si a 3'a perioada pentru confir+are. Bullis% 6 Outside -p Descriere@ Pri+ele doua zile for+eaza un ?"ullish :ngulfing? iar cea de'a 3'a zi este confir+area ca trendul e puternic.

arami Descriere@ Dupa o zi lunga neagra ur+eaza un candlestic8 +ic al! ce se suprapune pe corpul zilei anterioare. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&.oming Pigeon Descriere@ . Bullis% Do2i Star Descriere@ Pri+a zi e lunga si neagra. Daca in pri+a zi scaderea a fost foarte +are atunci e de preferat ca acu+ sa se inchida pozitiile short.n candlestic8 +ic negru in interiorul unuia +are in ziua precedenta. Atentie la faptul ca Do9i nu tre!uie sa ai!a coada lunga. Bullis% *ri$Star Descriere@ 2rei Do9i din care cel de'al doilea este cel +ai de 9os. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Bullis% Inverted . Daca in ti+pul pri+ei zile volu+ul este foarte +ic atunci se+nalul e si +ai puternic. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&.i+a indecizie in piata. Bullis% . Sea+ana cu ?"ullish 5ara+i?. Bullis% 6 (%ite Soldiers Descriere@ <a sfarsit de trend negativ apar trei zile consecutive de crestere puternica si de fiecare data deschiderea e in interiorul zilei precedente. : de preferat sa se astepte confir+area zilei ur+atoare. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Atentie la aceasta structura caci apare foarte rar si arata o +a.n Do9i dupa o zi lunga pe scadere. Bullis% 7ngulfing Descriere@ Dupa o zi neagra ur+eaza una al!a +ult +ai +are si care se deschide su! inchiderea anterioara si se inchide peste deschiderea anterioara. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Apoi ur+eaza un Do9i cu gap doBn $su! inchiderea anterioara&.arami Cross Descriere@ . Bullis% . 2rendul tre!uie confir+at. Bullis% . Sea+ana cu ?"ullish 5ara+i? doar ca acu+ indecizia e +ai +are.ammer !S%ooting Star# .si se inchide intre +ini+ul si +a. 2rendul tre!uie confir+at. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&.i+ul din ziua anterioara. 2re!uie asteptata o confir+are.

Din pacate nu pute+ sti cat de puternic e un astfel de trend si cat va tine el. Bearis% Brea1a3a4 Descriere@ pri+ul este un candlestic8 lung al! $crestere& ur+at apoi o alta crestere care e +ult peste pri+a $gap up&. atunci perioda de ti+p poate varia de la +inute la sapta+ani. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Liua a 3'a aduce un candlestic8 negru $scadere& care incepe in gap si se inchide intre +ini+ul si +a.ammer Descriere@ .n 5a++er intr'un trend negativ $!earish&.Descriere@ . Pot e. . #orpul 5a++er'ului tre!uie sa fie su! corpul candlestic8'ului din ziua precedenta. Eor+atiunile folosesc ca unitate de ti+p ziua asa cu+ este cazul cel +ai uzual in !ursele de actiuni sau daca se folosesc in Eore. : de preferat o confir+are. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&.i+ul din pri+a zi.n 5a++er inversat dupa o scadere lunga.ista oricand variatiuni. : foarte i+portant ca identificarea for+atiunilor sa se faca corect. 2re!uie asteptata si a 3'a perioada pentru confir+are. . #oada 5a++er'ului tre!uie sa fie cel putin de doua ori +ai +are decat corpul.r+eaza un candlestic8 negru $scadere& +are. Eor+atiunile prezentate aici sunt doar cateva din +ultitudinea celor folosite. 2re!uie asteptata si a 3'a perioada pentru confir+are.r+eaza doua zile cu variatii foarte +ici de pret. Bullis% Piercing 5ine Descriere@ Doua candlestic8'uri de +ari+e foarte ase+anatoare. . Sabloane de tip Candlestic1 ce arata un posibil viitor trend negativ !bearis%# Introducere Eor+atiunile de tip !earish arata ca trendul negativ e foarte pro!a!il.r+eaza un candlestic8 negru $scadere& +are. Poate tine cateva zile sau cateva luni. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. . Bullis% . #uloarea 5a++er'ului nu are +are i+portanta. Liua a ('a aduce un candlestic8 negru $scadere& +are dar care se inchide un spatiul dintre pri+a si a doua zi. Al doilea este al! si se deschide +ai 9os decat pri+ul dar se inchide peste 9u+atatea corpului pri+ului. Bearis% 7vening Star Descriere@ pri+ul este un candlestic8 lung al! $crestere& ur+at apoi de unul negru +ic dar care e +ult peste pri+ul $gap up&. Bearis% 7vening Do2i Star Descriere@ pri+ul este un candlestic8 lung al! $crestere& ur+at apoi de un Do9i dar care e +ult peste pri+ul $gap up&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Bearis% bandoned Bab4 Descriere@ pri+ul este un candlestic8 al! $crestere& ur+at apoi un Do9i cu gap up. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din negativ devine pozitiv&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&.

Interpretare@ indecizie in piata. . Al 3'lea candlestic8 este negru si se deschide in interiorul celui din ziua a 2'a si se inchide in interiorul celui din pri+a zi.arami Cross Descriere@ sea+ana cu ?"earish 5ara+i? doar ca acu+ ave+ un Do9i in a doua zi. Bearis% 7ngulfing Descriere@ pri+a zi e un candlestic8 al!.r+eaza unul negru ce acopera in totalitate pe cel din ziua precedenta. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&.Bearis% *%ree Blac1 Cro3s Descriere@ 2rei scaderi consecutive la care fiecare inchidere este in interiorul corpului candlestic8'ului precedent. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Bearis% Do2i Star Descriere@ Pri+a zi e un candlestic8 al! +are. Atentie la faptul ca Do9i tre!uie sa ai!a coada scurta. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Bearis% *3o Cro3s Descriere@ Pri+a zi e un candlestic8 al! +are. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&.arami Descriere@ pri+a zi e un candlestic8 al! +are. Posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Bearis% Meeting 5ines .r+eaza unul negru ce incepe deasupra inchiderii din ziua precedenta si se inchide su! 9u+atatea zilei precedente. Bearis% *ri Star Descriere@ 2rei Do9i la care al doilea e gap up deasupra celui din pri+a si a 3'a zi.r+eaza unul negru +ic ce are valori in interiorul celui al! $din ziua precedenta&. Bearis% Dar1 Cloud Cover Descriere@ Pri+a zi e un candlestic8 al! +are.r+eaza un Do9i cu gap up. . Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Bearis% . Bearis% .r+eaza unul +ic negru cu gap up. Interpretare@ indecizie in piata. . . .

Descriere@ Pri+a zi e pe crestere puternica. Interpretare@ indecizie in piata. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. . Bearis% Belt . . Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&.old Descriere@ pe un trend ascendent apare un candlestic8 +are negru care nu are deloc coada in partea de sus.anging Man Descriere@ pe un trend ascendent apare un candlestic8 +ic care nu are deloc coada in partea de sus. Posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. Bearis% . Bearis% S%ooting Star Descriere@ Pri+a zi e pe crestere . A 2'a zi este o for+atiune ?Shooting Star? la care coada e de cel putin 3 ori +ai +are decat corpul si e si gap up. Bearis% *3eezer *op Descriere@ Pri+a zi este un candlestic8 +are al! cu coada foarte +ica sau chiar deloc. #uloarea cu prea conteaza.i+a $rezistenta&. Interpretare@ posi!ila schi+!are de trend $din pozitiv devine negativ&. #oada din partea de 9os este lunga $de +ini+ 2 ori cat corpul&. Nu prea conteaza daca a doua zi este Do9i sau nu si nici culoarea. A 2'a zi este in scadere si se inchide la aceiasi valoare la care s'a inchis si ziua precedenta.i+ul pe aceiasi valoare ca ziua precedenta. Sea+ana cu aru!ozu. I+portant e ca s'a li+itat la o anu+ita valoare +a.r+eaza a 2'a zi care are insa +a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful