NOILE MEDIA ŞI FOCALIZAREA RELAŢIILOR PUBLICE New Media and the Focusing of Public Relations Lector univ. dr.

Marius PAŞCAN Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş

Abstract: Blogs and podcasts are some of the most recent and influent communication instruments used by professionals in the public relations and marketing domains, in order to reach the audience and influene the clients. By means of the Internet we reached a real cyberworld, configuring second or virtual realities. The new media is an umbrella-term, that covers diverse technologies like blogs, podcasts, videogames, virtual worlds, wiki-enciclopedias and any type of mobile device, interactive television or even sites and emails that encourage the formation of virtual communities and social networks. The public relations are facing new commucational challenges due to the diversification of the technical means and of technology in the public communication field and due to the abundance of informational channels and means of multiplication of the specific messages. In this context, the specialist in the public relations need to adapt to the new channels of public interest communication. Keywords: new media, public relations, internet, blog, podcast În noul context comunicaţional global, domeniul de manifestare al relaţiilor publice se confruntă din plin cu noua „ordine mondialăŗ. Evident, cunoscând o schimbare de paradigmă comunicaţională, relaţiile publice se manifestă firesc într-un nou context comunicaţional. Chiar conceptul de relaţii publice în plan naţional este înlocuit de la sine de o nouă realitate. Evoluţia rapidă a tehnologiei comunicaţiilor şi a informaţiei are meritul de a transforma mapamondul întrun „sat globalŗ1 sau într-o societate informaţională. Acum relaţiile publice naţionale sunt într-o mare măsură relaţii publice internaţionale, simbioza acestora răspunzând noilor imperative legate de cadrul european, chiar mondial, al intereselor comune economice, sociale, politice dar şi vitezei de propagare a informaţiilor din spaţiul public. Modificările actuale, susţin specialiştii din domeniul comunicării, sunt revoluţii în atitudinea publicului. Relaţiile Publice, ca disciplină ce se ocupă implicit de atitudinile publice, câştigă indiscutabil o atenţie internaţională. Ca urmare a revoluţiei tehnologice produsă în comunicare, constatăm constant o abundenţă informaţională şi mediatică la care s-a ajuns în urma creşterii rapide a productivităţii prin miniaturizare şi computerizare. ,,Costul de producţie şi de transmitere a informaţiei s-a
1

Marshall McLuhan, Mass-media sau mediul invizibil, Bucureşti, Editura Nemira, 1997, pag. 107.

817

3 Idem. Omni-prezenţa tehnologiei Ŕ susţine Lucien Sfez . Comunicare. în linii mari..ro.Mass-media şi societateaŗ.ro.Ceea ce a dat naştere unei oferte supradimensionate. dimpotrivă. favorizează un spor veritabil de cunoaştere sau. Iar noul stadiu de evoluţie şi de autoorganizare a tehnicii corespunde cu ceea ce literatura de specialitate numeşte . în care datele exterioare sunt mai mult autofabricate. inter-umane).hrăneşte impresia că astăzi cunoaştem mai mult. că ne aflăm în contact cu fiecare problemă fierbinte. Bucureşti. traducere de Radu Gârmacea.. 2 Denis McQuail.. subiectul. conducând la o creştere exponenţială a ofertei din partea anumitor media sau tipuri de comunicare. ediţia a doua revăzută şi adăugită. oricum. această abundenţă în producerea de informaţii a depăşit capacitatea umană de a o recepta şi procesa. Un adevărat . la computer).nu realizăm altceva decât maşini pentru produs comunicareŗ 5. Bucureşti. Steven Windahl Ŕ Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. 170. 2001. În realitate.Ceea ce specialiştii au numit paradoxul abundenţei reprezintă o expresie sintetică a altor paradoxuri. Ne întrebăm.cleiŗ ne leagă de televizor (sau de maşina de comunicat . cel dintre capacitatea din ce în ce mai mare a societăţii de a produce informaţii şi capacitatea individului de a consuma. aşadar. p. ed. traducere de Alina Bârgăoanu şi Paul Dobrescu. 2003.prăbuşit. semnificativă. comunicarea de masă alcătuieşte din ce în ce mai vizibil un sistem închis. tensiuni şi relaţii greu de explicat pe care le conţine explozia informaţională din zilele noastre. că dispunem de un sistem închegat şi operativ de cunoaştere. este o invitaţie la un tip de examinare mai pronunţat critică şi. unei poveri informaţionale. 101. dacă avalanşa de informaţii. În lucrarea . ed. Comunicare. Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu consideră că. Alina Bârgăoanu Ŕ Mass-media şi societatea. Drept consecinţă. Bucureşti. . 5 Lucien Sfez Ŕ O critică a comunicării. induce o percepţie artificială despre o realitate care nu există. 818 .realitate secundăŗ. uneori generând ineficienţă la nivel organizaţional şi personalŗ3. Raluca Popescu şi Sorin Gherguţ. de fapt legăturile de comunicare cu ceilalţi (intime. 2002.. care rămâne. p. în care se pierde orice referenţialitate iar într-un asemenea context. Comunicare. interpusă între noi şi realitatea primară. . ed. În miezul paradoxului abundenţei se află un decalaj. generează un proces de mimare a unei comunicări efective. În viziunea autorului francez.. de date. Termenul ca atare ne previne să nu îmbrăţişăm o abordare exclusiv optimistă asu pra avalanşei de informaţii. cunoaşte un proces de disoluţie. cât şi de receptor. mai rezervatăŗ4. mai ales în ce priveşte domeniul audio-vizualului şi al telecomunicaţiilorŗ2. de evaluări pe care o prilejuieşte tehnica facilitează cu adevărat o comunicare reală.. . 4 Paul Dobrescu. postfaţă de Paul Dobrescu. slăbindu-ne. atât în ipostaza de emiţător. aceeaşi.ro.de la telefon. importantă.

aceştia vor primi toţi în acelaşi timp o informaţie personalizată despre lansarea unui nou vehiculŗ7. se află într-un proces de revoluţie. sunt într-o continuă dezvoltare. p. informaţie. Activităţile de comunicare.O dată cu internetul. Dar. 2010..Schimbările au creat un climat în care toate organizaţiile trebuie să ex iste. relaţii publice. . 49. care oferă oportunităţi infinite comunicării? . să fii la curent cu tot ce se întâmplă în mediul în care activezi. este una dintre premisele fundamentale ale oricărei afaceri. noţiunile de publicuri.51. Ed.O informaţie negativă lansată pe un canal în Suedia a făcut ca spectacolul lui Celin Dion să fie boicotat la Boston. Ele pot fi animate de către angajaţi nemulţimiţi. Dacia. Noul context comunicaţional vine însă cu avantaje notabile şi evidente în ştiinţele comunicării şi în Relaţii Publice. în special internetului. iar tendinţele acestei revoluţii sunt atât de dinamice.Fără îndoială. e -book. nevoia de informaţie a publicului larg este într-o continuă creştere. p. îşi pot face cunoscută părerea şi îşi pot chiar manifesta reticenţa şi nemulţumirea în mod direct şi rapidŗ8. de tehnici şi de mass-media evoluează. O întrebare se impune de la sine: cum se vor adapta relaţiile publice noilor tehnologii. informare publică. o întreprindere poate reuni rapid şi în nume personal pe toţi care scriu cronici despre automobile dintr-o ţară. aceste site-uri de discuţii pot deveni un coşmar pentru organizaţie. Site-urile web constituie noi vitrine ale organizaţiilor. în acelaşi timp. Daniel A. chiar dacă acesta costă jumătate de milion de dolari. Relaţii publice în era informaţiilor globale. 8 Ibidem. p. chiar şi relaţie. 2003. Cluj Napoca.. de comunicare internă. Invers. 132. Pentru fiecare organizaţie înţelegerea şi adaptarea la acest climat uman sunt la fel de vitale precum este cunoaşterea condiţiilor atmosferice pentru un fermierŗ6. Un profesor nesatisfăcut de randamentul unui cip face cunoscut lucrul acesta pe internet. 819 . încât nu se pot trasa cu claritate. comunicare. conceptele de informare. De asemenea. 6 7 Doru Pop.. . de ţinte. Bujorean. Dacă le are numele adresa electronică. iar compania vinovată îl retrage de pe piaţă. Aceştia pot participa la schimburi. de către indivizi care fac parte din organizaţii concurente sau adversare. Să fii informat. De acum înainte. Site-urile de discuţii şi băncile de date favorizează circulaţia informaţiilor şi activează schimburile între parteneri ce împărtăşesc aceleaşi preocupări. este posibilă ţintirea precisă a interlocutorilor. Intranet-ul a devenit şi o unealtă modernă. Introducere în Teoria Relaţiilor Publice.

. ce ajunge pe un plan secund. pentru a facilita munca organizaţiei. care devine din ce în ce mai uzitată . ea trebuie. nimeni nu poate ignora costurile mult mai scăzute ale promovării prin Internet.Sistemul căsuţelor vocale. nu ţine întotdeauna seama de nevoile clientului. Noile tehnologii aduc ameliorări în ceea ce priveşte serviciul cu clienţii.linia de demarcaţie între public şi privat. aproape simultan. Nimeni nu poate ignora facilităţile evidente ale folosirii Internetului pentru promovare. comparativ cu modalităţile clasice de a construi campanii de relaţii publice. . în momentul crizelor importante. posibilităţile tehnice permit postarea unor aspecte din viaţa personală cu mare 9 Bernard Dagenais. Tendinţele. statistică a rezultatelor. Internetul a accelerat viteza de circulaţie a informaţiei într-o asemenea măsură. a contactului interpersonal. să determine utilizatorul. 820 . patru sau cinci linii. Polirom 2002. Profesia de relaţionist. De altfel. la targetarea precisă a unui mesaj specific către un utilizator specializat şi de monitorizarea exactă. parafrazând sintagma şi informaţia înseamnă bani. pp.se preconizează ca fiind viitorul presei scrise. Relaţionistul trebuie deci să ţină cont de aceasta în relaţiile cu clienţii.În timp ce organizaţia învaţă să utilizeze această nouă tehnologie. atât din punct de vedere financiar cât şi din punct de vedere al target-ului propus. Ed. primul plan fiind ocupat de priorităţi ca reducerea costurilor. 109-110. Dacă timpul înseamnă bani. de asemenea. consumatorul şi angajaţii să recurgă la ea.. la nivelul societăţilor cu un grad de informare ridicat sunt evidente. organizaţiile care au ştiut să-şi întreţină reţeaua cu informaţie continuă pe internet au putut menţine controlul asupra dialoguluiŗ9.. care vrea de fapt altceva. mai ales. încât astăzi putem urmări în timp real.Internetul relativizează însă Ŕ în abordarea Deliei Balaban . de la emiţător la receptor. Singurele reproşuri la adresa relatiilor publice pe Internet sunt probabil legate de presupusa depersonalizare în lipsa relaţiei directe. Şi. care par să fi descoperit prin intermediul internetului. iar informaţia furnizată la timp înseamnă şi mai mulţi bani. dar şi campanii de PR în presa online. dar creează şi noi elemente supărătoare. cu trei. Relaţiile publice pe internet înseamnă site-uri prin care se promovează beneficiarul de relaţii publice. Comunicatele de presă sunt tehnici de promovare specifice activităţii de relaţii publice. a timpului necesar pentru circuitul informaţional. evenimentele de oriunde din lume. un canal media rentabil.

Sunt acum instrumentele de bază ale comunicării oriunde în lume Internetul-ul. dar şi orice dispozitiv mobil. CD. am intrat într-o adevărată cyber-lume. calculator. Ansamblul mijloacelor de comunicare în masă se vede zguduit din temelii de două fenomene paralele: revoluţiile tehnologice în lanţ (informatizarea galopantă a tuturor sectoarelor de activitate. Relaţiile Publice Internaţionale în Contextul globalizării. Bucureşti. vibraţia aerului sau culoare. enciclopediile de tip wiki. arta şi cultura s-au conectat la şi în reţea. 12 http://news.org/2007/01/15/looking-back-looking-ahead.fax. World Wide Web-ul şi email-ul. păşind în era mondializării. p. 102-103. jocurile video. Primordial a devenit biţul (binary digit).uk/2/hi/technology/6653119. 2009. revoluţia digitală continuă să se extindă în diverse modalităţi. comerţul. Alţii consideră13 că blogurile şi lumile virtuale îşi au locul mai degrabă în categoria social media. Totuşi. Miculescu. lumile virtuale. Blog-urile şi podcast-urile. sistemele digitale) şi seria de fuzionări şi comasări ale unor mari companii aflate în relaţie directă sau doar tangenţială cu vastul domeniu al comunicării. pentru că şi ele încurajează formarea de comunităţi virtuale şi reţele 10 11 Delia Balaban Ŕ Comunicare mediatică. Viteza existenţială. 2001. Bucureşti.uşurinţă on-line. DVD. televiziunile interactive şi chiar siteurile şi emailul. Era Internet este aşadar în plină efervescenţă. Internet etc. telefon portabil. fără nici o distincţie. care aruncă în acelaşi malaxor. de neimaginat cu câţiva ani în urmă. computer portabil sau de buzunar. munca. Noile media sunt un termen-umbrelă. fiecare persoană care are acces la internet şi care are anumite cunoştinţe de utilizare poate contribui la cristalizarea opiniei publiceŗ10. Ed. ed. evenimenţială şi informaţională ne-a determinat să ne înconjurăm cu tot mai multe şi mai sofisticate mijloace de comunicare . 13 http://whatsnewmedia. sunetul şi imaginea.ROM. Tritonic. podcasturile. cuvântul. Economia. care înglobează tehnologii diverse. sunt unele dintre cele mai recente instrumente de comunicare utilizate de profesioniştii relaţiilor publice şi de marketing pentru a-şi atinge audienţele şi clienţii. 821 . Totodată însă.bbc. 163. SNSPA. vectorii comunicării nu se mai reduc la literă. aceste industrii sunt bulversate de sinergiile induse de revoluţia digitală. Unii specialişti12 sunt de părere că pot să fie considerate noi media atât blogurile. Simona M. Altădată autonome. Astăzi. „Niciodată de-a lungul istoriei ei. umanitatea nu a ajuns la un asemenea nivel al comunicării: prin intermediul Internetului.co. de exemplu. pp. constituit din 0 şi 1ŗ11. curier electronic. autostrăzile informaţiei.stm.

Această convergenţă a introdus în compoziţia web -ului structuri din ce în ce mai dense. pentru a o deosebi de web-ul tradiţional bazat pe site-uri statice. în funcţie de specificul categoriilor vizate. În viziunea lui Alain Joannes15.anglicism tradus de obicei prin . infinit de receptori.Wikiŗ-urile ..blogosferaŗ a devenit un fenomen la nivel mondial. Internauţii partajează resurse şi date pe care le culeg sau le produc ei înşişi. 2009. în moduri personalizate.interfeţe care găzduiesc link-urile RSS şi permit vizualizarea actualizărilor.php. reţeaua mondială rămâne.000 de blog-uri sunt operate de companii franceze. cu peste 3.difuzarea informaţiei către un număr. Reţelele de socializare. social networks . .linkuri care semnalează actualizările. aplicatiile de actualizare . (Cu cât un termen este mai frecvent .000 de noi blog-uri sunt create în fiecare zi. de exemplu.. 181-182. o serie de cercetători au identificat 14 două caracteristici comune majorităţii definiţiilor: . care ar putea fi numită . cu peste 25 mil. cum ar fi Facebook..termeni inseraţi sub formă de legături hipertextuale pentru a servi drept indicatori într-un document. Polirom. Transformarea sa derivă din convergenţa între anumite tehnologii şi utilizări inedite. o ţesătură de portaluri şi de site-uri care pot fi accesate prin linkuri hipertextuale. teoretic. între programe de editare simplificată şi dorinţa de a partaja fişiere.tipuri de bloguri colective.web dinamicŗ.agende on-line care pot fi oricând modificate şi care semnalează orice actualizare. . este lideră.. traducere de Ioana Manole.com/archives/2006/04/27/what_is_new_media.deţinerea unui controlul egal asupra informaţiei atât al emiţătorilor.reţele socialeŗ sau . . Technorati. 10.reţele de sociabilitateŗ. 822 . În ciuda diferenţelor.45 mil.accesatŗ.folksonomiileŗ.. în principal. dar sunt prin excelenţă spaţii de întâlnire prin cooptare. Franţa. de exemplu. . înregistrează deja peste 100 de milioane de blog-uri (denumite şi Weblog-uri) şi estimează că alte 75. Din acestea. ed. Alain Joannes Ŕ Comunicarea prin imagini. de blog-uri.utilizarea tag-uriIor pentru a semnala şi a partaja sursele.. .Tagŗ-urile . SUA sunt centrul blogosferei. favorizează şi partajarea. Deşi vasta majoritate a blog-urilor sunt deocamdată 14 15 http://rebuildingmedia.sociale. blogurile ..corante.0. de blog-uri.. însă naţiunile Uniunii Europene nu sunt cu mult în urmă. web site-ul de depistare a blog-urilor. cât şi al receptorilor. pp. În ultimii ani. cu atât locul unde apare într-o listă sau într-o mulţime de cuvinte este mai evident marcat).com. Elementele vii care animă această structură electronică deosebit de efervescentă sunt: RSS-urile . Este vorba despre versiunea 2.

în general. rolul principal l-au jucat înregistrările de pe telefoanele mobile ale pasagerilor din avioanele care au fost deturnate de terorişti. tsunamiul17 din Asia. oferind cu mare rapiditate informaţii corecte şi credibile. acestea încep să fie din ce în ce mai mult recunoscute de către personalul de afaceri şi de relaţii publice ca o modalitate extrem de eficientă. Evenimente din ultimii ani precum războiul din Irak.com/aboutlastnight/archives20050828. materialele se pot actualiza şi schimba instant. cititorii pot posta comentariile direct pe blog. pagini web etc.proprietăţi ale unor indivizi care îşi postează jurnalele şi opiniile personale..sifry. Una dintre sursele cele mai des citate pentru acest subiect sunt rapoartele publicate regulat de Technorati. nu există costuri virtuale de start-up.com/stateoftheliveweb. Şi în cazul atentatelor de la Londra din 2005. Cei mai mulţi specialişti consideră atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 drept punctul de cotitură pentru dezvoltarea noilor tehnologii.html. permite organizaţiilor să îşi posteze punctele de vedere eliberat de procesul de editare a media tradiţionale. 16 17 www. în elucidarea faptelor de atunci. putând asigura unei companii o faţă prietenoasă. în special. 823 .boingboingnet/2004/12/27/bloggers_in_asia_. Formatul şi mecanismele blog-urilor le fac foarte atractive din mai multe motive: aproape oricine poate crea un weblog cu un software open-source . După cum se ştie. www. Începând din octombrie 2004. mai ales că mass media tradiţionale nu au putut acoperi nevoile de informare de pe plan mondial. formatul şi scrisul sunt informale. care conţin date despre numărul de bloguri înregistrate în întreaga lume. oferă organizaţiilor posibilitatea participării la un dialog online deja rostit în alte blog-uri. uraganul Katrina16. utilizarea extensivă a tehnologiilor permite agregarea imediată a informaţiilor de la sute de blog-uri. şi a blogurilor. Technorati publică trimestrial rapoartele State of the Blogosphere18. atentatele teroriste de la Londra şi din Spania au dovedit că noile media pot deveni surse alternative de ştiri.un blog este ideal pentru companiile mici. 18 http://www. din punct de vedere al costurilor. Ele s-au dovedit credibile şi corecte şi au fost preluate de mass media tradiţionale (de exemplu BBC News).artsjournal. sute de persoane au publicat pe internet informaţii despre evenimente în foarte scurt timp.shtml#102347. Nimeni nu poate răspunde cu exactitate câte bloguri sunt active în prezent în lume. dar şi pentru cele mari. Tra gedia a condus la apariţia unui spaţiu alternativ de comunicare. O organizaţie poate aprecia imediat ceea ce spun consumatorii şi variatele publicuri despre ea. pentru a atinge un număr mare de persoane. pot fi făcute link-uri cu uşurinţă la alte blog-uri.

html. 21 Sorin Tudor. p. mai mult de jumătate dintre bloggeri români au vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.tendinţele de dezvoltare a blogosferei şi influenţa blogurilor asupra mass media tradiţio nale. în oricare grup de 50 de persoane există deja o persoană care are blogŗ21. ed.org indică20 cifra de 112. Wikipedia.wikipedia. fiecare opt utilizatori de internet au la dispozitie un site numai al lor. de chineză (8%).000 de bloguri româneşti. Japoneza a devenit limba numarul 1 în blogosferă (37%). Aceste date s-ar putea traduce astfel: .org/wiki/Technorati. Politica 2. la fiecare două secunde apărând trei noi bloguri. Blogul unei companii trebuie să corespundă unui obiectiv de dezvoltare şi să facă parte dintr-o strategie de afaceri clară. 824 . cât şi politicienii. Conform studiului. El arăta imaginea unei blogosfere mature şi puternice. 158. Blogurile oferă companiilor nu numai putinţa de a oferi mai multe informaţii.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2006. Evident. Începând să înţeleagă necesitatea comunicării în noul spaţiu online.0. Ultimul raport a apărut în aprilie 2007 şi indica prezenţa a peste 70 de milioane de bloguri. dimensiunea blogosferei româneşti este mai redusă. în timp ce o serie de sceptici preziceau stabilizarea blogosferei la 100 de milioane de bloguri (datorită echilibrării numărului de noi veniţi cu numărul de plictisiţi. 22 http://www.08 Ŕ Politica marketingului politic. Evident. indica un număr de aproximativ 14. mai bine de jumătate sunt absolvenţi de facultate sau sunt încă pe băncile 19 20 http://www. care abandonează bloggingul).sifry. la fiecare grup de 38 de persoane corespunde un site. Bucureşti. urmată de engleză (36%) şi.. nu e indicat ca o companie să-şi facă un blog doar pentru a arăta că e în pas cu tendinţele şi a fi la modă. Primul raport19 oficial a apărut abia în octombrie 2004 şi indica prezenţa a 3 milioane de bloguri în iulie 2004. Cu toate acestea.com/alerts/archives/000245. în comparaţie cu cele din alte ţări europene. importanţa noilor media a fost recunoscută destul de târziu. învingându-şi astfel temerile legate de lipsa controlului total asupra procesului de comunicare. devenită o componentă importantă şi influentă a Internetului.la o masă la care se află patru persoane.timsoft. Tritonic. ci şi posibilitatea dialogului cu publicul lor. 2008. a cincea întârzie pentru că stă pe internet. în care îşi găsesc loc atât companiile. la mare distanţă. Un studiu22 realizat pe baza unui sondaj desfăşurat în vara anului 2006.8 milioane de bloguri în iunie 2008 (şi peste 250 de milioane de reţele de socializare şi mass-media). este un spaţiu dinamic şi în continuă creştere. În România. http://en. Blogurile cu fotografii şi conţinut audio-video au câştigat din ce în ce mai mult teren. atât jurnaliştii cât şi oamenii obişnuiţi. tot mai multe companii au început să-şi facă bloguri.html.

listă dată publicităţii în luna iunie. cu ajutorul unui RSS (Really Simple Syndication). iar acest lucru se poate observa şi în lista23 celor mai populare 100 de bloguri. Virgin Atlantic.ro/lista-lui-comanescu. totuşi. şi l-au definit ca fiind: „Înregistrarea digitală a transmisiunilor radio sau a programelor similare. urmând cele de IT (10. însă o tehnologie şi mai nouă este cea a podcasting-ului. educaţionale. Cu alte cuvinte. Oracle. Utilizarea blog-urilor de către companii şi organizaţii este o practică din ce în ce mai populară în Statele Unite şi în câteva regiuni din Europa. La doar 2 zile după lansarea produsului. În principiu. o persoană care se abonează la un podcast anume primeşte chiar şi alerte via email despre disponibilitatea unui nou podcast. Media de vârstă a bloggerilor români este un pic mai ridicată faţă de cea indicată de statistici internaţionale. cei mai mulţi bloggeri accesând Internetul de acasă (94. furnizorii şi angajaţii săi. informaţii verificate şi de încredere. 825 . foto şi jurnalism (aproximativ 5%).85%) şi/sau de la birou (58. profesor de relaţii publice la San Jose State University din California. Wilcox.000 de Podcasturi listate anul trecut de Apple în directorul său (numărul Podcast-urilor creşte lunar în proporţii geometrice). Mai mult de jumătate dintre blogurile româneşti analizate în studiu erau personale. vânzătorii. e abilitatea de a ajunge la o 23 http://comanescu. editorii New Oxford American Dictionary au ales „podcast-ulŗ drept cuvântul anului 2005. Podcasting-ul a apărut în iunie 2005.7%) şi cu proporţii apropiate cele de cultură. Disney a utilizat prima oară Podcast-urile pentru a anunţa evenimentele organizate cu ocazia aniversării sale de 50 de ani. 2007. un program gen radio cu durata de 3-5 minute poate fi încărcat ca un fişier MP3 pe Internet. multe erau de la companii mari precum IBM. Studiul a mai arătat că „era Internet cafe-urilor pare să fi apusŗ în România. Din cele peste 5. De fapt. business. Ponderea bărbaţilor care au blog este mai mare decât a femeilor. 70% comparativ cu 30%. Un alt avantaj al podcastului. membrii. când cea mai nouă versiune Apple de iTunes a început să suporte acest mediu.hotnews. Dennis L. disponibilă prin descărcarea de pe Internet pe un audio player personalŗ. E important să reţinem că. un podcast nu poate avea doar un caracter de promovare. autor al cărţii „Public Relations: Managing Competition and Conflictŗ susţine că podcasturile sunt o modalitate excelentă pentru o organizaţie de a comunica cu clienţii. el trebuie să ofere credibilitate. fie el audio sau video. Apple a raportat că 1 milion de persoane s-au abonat la Podcast-uri prin serviciul său.facultăţilor. De exemplu. GM şi HP.45% dintre respondenţi).

Publicitate şi New -Media. Dacă până acum. Bucureşti. Noile media sunt scena pe care sunt prezente o multitudine de opinii. influenţate decizii. Ioana Iancu. Privite cu suspiciune şi reticenţă de anumite persoane şi cu entuziasm de altele. ed. fie că e vorba de ecranul telefonului. Indivizii pot utiliza un PDA sau chiar un telefon celular pentru a recepta un podcast sau chiar pentru a urmări postările pe un blog. orice mesaj poate ajunge oriunde în lume. la toate orele zilei. În termen de câteva secunde. Ele nu înlocuiesc canalele media tradiţionale. Autorii contemporani vorbesc despre o nouă formă a opiniei publice . în PR.Mediul on-line Ŕ susţine Andrei Petrescu Ŕ a schimbat dramatic orice industrie. „fiecare ecran este acum un ecran TV.. de comunicator.audienţă prin ceea ce se cheamă „media personalizateŗ.ŗ Câteva concluzii. la cel de emiţător. specialiştii în relaţii publice . forme hibride şi de neînţeles sau de neanticipat acum câţiva ani. Radu Meza. fiecare poate fi teoretic un jurnalist. Aşa cum a declarat Larry Moskowitz. cu siguranţă elementele de new-media (tot ce ţine de partea de online a mass-media) întregesc sistemul şi sporesc factorii de influenţăŗ24.fie în calitate de producători de informaţie. În această lume a luptei acerbe pentru monopolul comunicării. Blog-urile şi podcast-urile sunt instrumente utile în peisajul marketingului şi al relaţiilor publice moderne. 38 826 . acceptându-le şi utilizându-le cât mai eficient posibil. New-media oferă publicului posibilitatea de a trece de la statutul de simplu receptor. 24 Andrei Petrescu Ŕ Blogul. explorând noile opţiuni.. Tritonic. instrument de relaţii publice şi marketing online. Internetul prezintă însă şi o problemă de identitate. al PDA-ului sau al PC-ului de la birou. ci duc la apariţia aşa numitelor „media personalizateŗ ce ajung la indivizi în numeroase modalităţi.opinia publică digitală. construite sau distruse brand-uri. mass-media era a patra putere în stat. coordonatori Delia Cristina Balaban. fie în calitate de consumatori Ŕ trebuie să se adapteze „din mersŗ. 2009. p.. noile tehnologii comunicaţionale generează cu o repeziciune uluitoare noi forme şi instrumente de comunicare. întrucât on-line fiecare poate fi cine doreşte. fiind atinse în timp record obiective. . mai ales cea a comunicării şi a PR-ului. CEO Medialink. fără influenţele mediate şi fără constrângerile canalelor media tradiţionale. pentru PR Week.

ed. Comunicare. ed.ro. Andrei Ŕ Blogul. 2009. 2008. Bujorean. Ed. 2001. Delia. Sfez. planificare strategică şi instrumente de comunicare.Relaţiile Publice Internaţionale în Contextul globalizării. SNSPA. http://news.. 2001. Bucureşti. Bucureşti. Balaban. ed. ediţia a doua revăzută şi adăugită. Tritonic.Profesia de relaţionist. Rogojinaru. M. Steven Ŕ Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. 2009.ro/lista-lui-comanescu. McLuhan. 2003.uk/2/hi/technology/6653119.boingboingnet/2004/12/27/bloggers_in_asia_. Tritonic. Tritonic. Paul. ed. Raluca Popescu şi Sorin Gherguţ.wikipedia. Windahl. 2010. 2008. Dagenais. instrument de relaţii publice şi marketing online. e-book.shtml#102347. Pricopie. Miculescu.org/wiki/Technorati. http://comanescu.Introducere în Teoria Relaţiilor Publice. Simona .. Petrescu. Bucureşti. Ed. Bucureşti. A.ro.co. Internet: www. Ed. ed. Denis. Delia Ŕ Comunicare mediatică. 2003. ed.ro. Doru . Cluj Napoca. traducere de Ioana Manole. Lucien Ŕ O critică a comunicării.Bibliografie: Balaban. Bucureşti. Joannes. coordonatori Delia Cristina Balaban. Ioana Iancu.Relaţii publice în era informaţiilor globale. ed. Daniel . Remus Ŕ Relaţiile publice.artsjournal. Bucureşti. traducere de Alina Bârgăoanu şi Paul Dobrescu. Dobrescu. Publicitate şi New-Media. Bucureşti.08 Ŕ Politica marketingului politic. Radu Meza. Pop. Bucureşti. fundamente interdisciplinare.Politica 2. Tritonic. Bucureşti. evoluţie şi perspective. Tudor.stm. Abrudan. 1997. Comunicare.Mass-media sau mediul invizibil. Bucureşti. http://en. Polirom. Adela Ŕ Relaţiile publice. www. 2009. Bucureşti. McQuail. Bernard . postfaţă de Paul Dobrescu. Mirela Ŕ Tendinţe în PR şi publicitate. Alina Ŕ Mass-media şi societatea. 2010.bbc. traducere de Radu Gârmacea.com/aboutlastnight/archives20050828. Bârgăoanu. în PR. Marshall . ed. 2011. Tritonic. Tritonic. Polirom 2002. Comunicare. Sorin . 827 . Dacia. Alain Ŕ Comunicarea prin imagini.0. Editura Nemira. ed. 2002.hotnews. ed.html.

timsoft. http://www.http://rebuildingmedia.com/alerts/archives/000245.sifry.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2006.com/stateoftheliveweb.com/archives/2006/04/27/what_is_new_media. http://www. 828 .sifry.org/2007/01/15/looking-back-looking-ahead.corante. http://www.php.html.html. http://whatsnewmedia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful