CONSILIUL UNIUNII EUROPENE SI COMISIA EUROPEANA

Lectia 1. Consiliul Uniunii Europene Pasul 1-Componenta si modul de activitate al Consiliului UE Prin Tratatul de fuziune din 1965 se instituia, odata cu o Comisie unica, un Consiliu al Comunitatilor Europene, numit Consiliu. El lua locul Consiliului special de ministri al CECO, Consiliului CEE si Consiliului CEEA. Consiliul era chemat sa exercite competentele atribuite prin fiecare dintre cele trei tratate institutive. De unde rezulta ca fuziunea viza aspectul institutional, nu si functional; Comunitatile ramaneau distincte, fiecare Tratat fixand in domeniul propriu competentele ce reveneau Consiliului, ca si Comisiei, de altfel. Tratatul de la Maastricht, consemnand evolutia comunitara produsa intre timp, a consacrat pentru Consiliu denumirea de Consiliul Uniunii Europene, extinzandu -i totodata competentele in afara domeniului comunitar, pentru pilonii doi si trei. Impreuna cu Parlamentul si Comi sia, Consiliul alcatuieste "triunghiul institutional al Uniunii Europene". Aceasta structura tripartita reprezinta centrul deciziilor majore in domeniul raporturilor omunitare si al raporturilor UE cu statele membre 156 . In ordinea rolului jucat si anaturii sale, Consiliul este purtatorul direct al intereselor nationale ale statelor membre in Comunitati si Uniune . Componenta si constituire Tratatele instituind Comunitatile au atribuit Consiliului importante competente, indeplinite in conformitate cu procedu ri riguroase, care sa asigure definirea si fundamentarea optima a actiunilor comunitare. Consiliul cuprinde cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, imputernicit sa angajeze guvernul acelui stat in decizii luate in plan politic si juridic. Intrucat este purtator al interesului

national, intr-un domeniu dat, reprezentantul statului in Consiliu nu actioneaza cu titlu independent, precum membrii Comisiei. Guvernele pot insa imputernici si alti demnitari de rang superior in reprezentar ea intereselor sau chiar si exponenti, daca sunt competenti in domeniu, ai unor entitati regionale. Fiecare stat membru asigura pe rand presedintia Consiliului pentru sase luni, dupa o ordine stabilita prin Tratatul de la Maastricht si, pentru cicluri ulterioare, prin decizii ale Consiliului. La cererea unui stat membru, Consiliul poate accepta sa acorde presedintia pentru un alt interval decat acela fixat initial. O data pe luna, de regula, Consiliul se intruneste prin convocarea presedintelui ori din initiativa unui membru sau a Comisiei. Este necesara prezenta majoritatii membrilor cu drept de vot, in scopul asigurarii procedurii de vot. In exercitiul procedurii, un membru al Consiliului poate vota prin procura doar pentru un alt membru al consiliului . Delegarea de vot nu poate opera, in consecinta, decat intre membrii Consiliului . In raport cu subiectele abordate, Consiliul se intruneste fie intr -o configuratie pentru probleme generale si relatii externe (cu ministrii de externe ai statelor membre), fie in opt configuratii profilate p 838j99i entru aspecte economico-financiare, justitie si afaceri interne, folosirea fortei de munca, politica sociala si sanatate, transport, telecomunicatii si energie, educatie, tineret si cultura etc.159. Dar Consiliul poate intruni si sefii de stat si guvern in probleme privind uniunea economica si monetara. Cand se intruneste pentru probleme generale si relatii externe,

Consiliul acopera doua domenii prioritare de activitate, cu agende separate pentru fiecare dintre ele. Mai int ai, el asigura coordonarea actiunilor pregatitoare ale intrunirilor Consiliului European, precum si coordonarea generala a politicilor, a dosarelor transmise de Consiliul European in materia uniunii economice si monetare. In al doilea rand, Consiliul UE ar e in vedere PESC-ul (politica europeana de securitate si aparare), comertul exterior, cooperarea pentru dezvoltare si ajutorul umanitar 160. Ministrii de resort, membri in Consiliul UE, isi desfasoara activitatea in buna masura in tara fiecaruia. Neactivand p ermanent, Consiliul, in scopul asigurarii continuitatii efortului de integrare, mizeaza pe sprijinul Comitetului Reprezentantilor Permanenti (COREPER), organ auxiliar permanent. El urmareste pregatirea sesiunilor Consiliului UE si asigurarea activitatii intre sesiunile sale. De asemenea, pentru a nu se reduce rolul Consiliului la o intalnire periodica interguvernamentala, COREPER imprima permanenta de facto a Consiliului161. Fiind acelasi la nivelul Comunitatilor, acest organ cuprinde functionari sau tehnicie ni ai statelor membre. Desi sunt numiti si remunerati de ele, membrii COREPER alcatuiesc totusi un organ comunitar, cu functii specifice, normate de dreptul comunitar. Fiecare stat dispune de un Reprezentant permanent si de unul adjunct in fata Comunitatil or. Consiliul coopereaza cu Comisia in COREPER; normarea acestei relatii s -a facut inca in Tratatul de Fuziune. Presedintele COREPER elaboreaza ordinea de zi a sesiunilor Consiliului. Daca o propunere a organului auxiliar al Consliului UE nu e votata sau n u ajunge sa fie votata in Consiliu, este remisa COREPER pentru reanalizare. Prin rolul incredintat, COREPER a devenit garantul continuitatii si al permanentei Consiliului .

Consiliul UE dispune, potrivit TUE, de un secretariat general, condus de un secretar general, ca inalt reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna. El este asistat de un secretar general adjunct, responsabil cu administrarea secretariatului general. Cei doi sunt numiti de Consiliu, chemat sa decida cu majoritate califica ta. Pe langa Consiliul UE functioneaza si grupurile de experti, desemnati unii de Comisie, altii - de statele membre. Ei au rolul de a fundamenta tehnic actele normative. In acelasi scop tehnico -legislativ functioneaza si Comitetul pentru agricultura. Pen tru coordonarea politicii monetare, TUE a infiintat Comitetul monetar. TM a creat Comitetul politic, angajat in definirea politicilor pilonului doi - PESC-ul; la cerere sau din oficiu el inainteaza avize Consiliului. Exista insa si alte organe auxiliare p e langa Consiliu, cum ar fi Comitetul permanent pentru forta de munca,Comitetul pentru cercetare stiintifica si tehnica, Comitetul pentru educatie etc. Pasul 2. Competenta decizionala a Consiliului Raportat la celelalte institutii, Consiliul Uniunii (CU) , ca organ de natura interguvernamentala, este centrul de greutate decizional al Comunitatilor, adevarata institutie cu forta deliberativa 163, ale carei acte adoptate, angajand reprezentantii statelor, raman aplicabile fara conditia ratificarii ulterioare. Trebuie totusi sa distingem intre ceea ce inseamna Consiliul ca voce a statelor membre si ceea ce constituie, in Consiliu, corpul operational al reprezentantilor guvernelor reuniti in cadrul acestei institutii . Reprezentantii desemnati de guvernele statelor membre actioneaza doar ca o conferinta ministeriala, materializandu -si insa hotararile, specifice

Trebuie precizat ca sporirea atributiilor Consiliului in coordonarea politicilor economice nu afecteaza. astfel incat aceasta din urma sa nu -si depaseasca atributiile incredintate de Consiliu. necesitand .dreptului internaional public. De asemenea. odata adoptate. CU isi pate rezerva siesi competente de executie in situatii date. Revine Consiliului importanta atributie a numirii membrilor . In primul rand. cu Parlamentul European. in conventii internationale. cea dintai rezulta din aceea din urma. CU adopta legislatia UE.numita comitologie deoarece Comisia consulta comitetele pentru obtinerea avizelor necesare. Caracterul fundamental al atributiilor CU 165 se regaseste in competentele sale. ai caror reprezentanti alcatuiesc Consiliul. este firul imanent care leaga politicile nationale in acest plan. El colegifereaza. dupa cum tot ea este chemata sa le aplice. in diferite domenii. exprimandu-le convergenta. ea nu opereaza spontan. Comisia inainteaza propunerile normative. sub semnul autoritatii CU. de catre amintitul Consiliu al afacerilor. Delegarea de competente . CU coordoneaza directiile majore ale politicilor economice ale statelor membre prin Consiliul afacerilor economice si financiare. In legatura cu actele pe care le adopta. asigurata. menita a regla relatiile dintre Consiliu si Comisie.reprezinta o practica institutionala proprie dreptului comunitar. Politica economica globala asigurata la nivel comunitar este de fapt politica economica comuna statelor membre. comitete ale Comisiei la care participa functionari nationali in vederea materializarii anumitor politici comunitare 166 . CU are dreptul de a atribu i Comisiei competente de executie. ci tocmai exprima faptul ca decizia in elaborarea si aplicarea politicilor respective tine de competenta statelor membre. Altfel. o obiectivare constructiva. Pentru ca nu se manifesta ca o reductie a lor.

care aici marcheaza. impreuna cu Parlamentul European. ai Curtii de Conturi si ai Comitetului Regiunilor. Parlamentul. motiv pentru care nu avem de ce sa -l punem intre ghilimele. De competenta Consiliului tine si aprobarea. protectia consulara ori justitia si afacerile interne . adopta Statutul Functionarilor Comunitari si fixeazaremuneratiile membrilor Comisiei si CJCE. CU poate interveni in gestionarea crizelor internationale. scop in care. ca reprezentant al vointei electoratului UE. dispune asupra cheltuielilor neobligatorii. indeosebi in domeniul agr icol sau al acelora legatede acordurile cu state din afara UE. la randu -i. Totodata. spre gestionare. La randu -i. tinzand sa plaseze institutiile comunitare deasupra statelor nationale).Comisiei. in final. a abugetului UE. metodei comunitare 168 . CU este in masura sa hotarasca. Consiliul. potrivit competentelor in domeniul personalului. ai Comitetului Economic si Social. ci si o mentalitate federali sta. din partea acelora care le intrebuinteaza. Dupa cum se stie. ale comertului etc. statele membre se folosesc de Consiliu (in sensul tare al cuvantului. CU este imputernicit sa incheie acorduri internationale intre UE si organizatii inter nationale ori terte state pe probleme ale cooperarii si dezvoltarii. adevaratul sens de ordonare a relatiilor de autoritate intre aceste institutii: asezarea lor sub semnul interguvernamental si legitimarea lor prin vocea statelor membre in Consiliu. in 1999 la Helsinki. dreptul societatilor comerciale. Dar CU incheie intelegeri si intre statele CE in materii precum fiscalitatea. Daca aceste institutii nu convin asupra aceleiasi solutii. dar si asupra aprobarii finale a ansamblului bugetului. asupra cheltuielilor obligatorii. derivand din vointa statelor membre de a decide suveran in domeniul PESC. s -a . din motive obiective. CU configureaza politica externa si de securitate comuna. acesta nu revine. Nu in ultimul rand. nu doar un semn grafic. Intre altele. Pentru a realiza cooperarea in domeniu. fapt care evidentiaza. In acelasi timp.

unde pot lua cuvantul. ci aceea a votului ponderat 169. se aplica votul cu unanimitate. cu majoritate simpla (50% + 1). supuse ordinelor nationale. intre care Comitetul politic si de securitate. iar reprezentantii Consiliului pot fi prezenti la intrunrile Parlamentului si ale comisiei de resort. Comitetul militar al UE. Consiliul UE ia decizii prin vot. potrivit TA. aflate sub raspunderea sa. Pasul 3. potrivit distributiei pe state membre.decis crearea unei forte de reactie rapida. intrucat aici fiecarui stat ii revine un vot. alcatuita . apta sa previna "minorizarea statelor mici"171 si sa permita exprimarea vointei lor decizionale.semnificativ . CU de la Nisa (decembrie 2000) s a pronuntat pentru infiintarea unor structuri politico -militare cu regim permanent. conform TCE. luand cuvantul si raspunzand la intrebarile adresate. Pe de alta parte. Deciziile de procedura si regulamentul de ordine interioara se adopta. Consiliul are in vedere si asigurarea cooperarii intre instantele de judecata si fortele de politie nationale in materie penala. dar nu au drept de vot. Uniunea . Sunt insa domenii unde. Procedura adoptarii deciziilor La sedintele Consiliului participa re prezentantii Parlamentului European si ai Bancii Centrale Europene. unde nu mai opereaza regula clasica "un om. ea opereaza ca tendinta. nu dintr -un corp al unei "armate europene". intrucat se are in vedere o reponderare 170. un vot". Numarul voturilor reprezentantilor statelor membre in CU este in raport proportional cu populatia fiecarui stat. Dar Consiliul voteaza si prin vot majoritar calificat.din forte armate nationale. deci supranationale. cooperarea interguvernamentala in cadrul Consiliului urmareste accesul egal la justitia civila a cetatenilor din UE in orice stat membru. reclamata de implicatiile transfrontaliere ale criminalitatii. deci cu majoritatea statelor membre. Dar proportionalitatea nu este strict matematica.

Estonia. d e fiscalitate. Germania. Luxemburg. sanatatea publica. Majoritatea calificata. la . Pe langa majoritatea calificata. intre altele. AUE cere majoritate calificata pentru reglementari asupra tarifelor vamale comune. exista. drepturile angajatilor resortisanti (Actul unic european). de politica externa si de securitate comuna.cate 4 voturi si Malta . educatia. De unde rezulta ca. de constatare a incalcarii de catre un stat membru a principiilor TUE si suspendarea dreptului de vot. libera prestare a serviciilor. rezultand din votul ponderat. La randul sau. Iar TA trimitea. abtinerea unora dintre membrii prezenti nu blocheaza adoptarea actului normativ . libera circulatie a capi talului. In acest sens. cum s-a spus. refera la luarea deciziilor in domeniile precizate expres de tratatele comunitare. in realitate. libera circulatie a persoanelor. e necesara doar o majoritate de fapt care sa asigure aplicarea dispozitiilor . industrie si cultura (conform TCE). sanctiuni economice etc.cu 3. Letonia. considerata in genere. si majoritatea dublu calificata. piata interna (cu unele exceptii) etc. iar Bulgaria 10. pentru care voturile de la majoritatea calificata se obtin de la cel putin doua treimi dintre statele membre. Romania are 14 voturi.celor 27 (incluzand si Romania si Bulgaria) dispune de 345 de voturi in Consiliu. cooperarea in domeniul dezvoltarii. Unanimitatea se impune in situatii absolut delimitate. Italia si Marea Britanie au cate 29 voturi. la cealalta "extrema" sunt Cipru. Slovenia . TUE avea in vedere politica vizelor. In timp ce Franta. In situatia votului bazat pe unanimitate. privind mai ales hotarari capitale pe probleme de uniune economica si monetara.

Astfel. indeo sebi federaliste in constructia europeana. Raspunsul la aceasta problema. nu poate sa nu fie in ultima analiza unul de factura ideologica. Tratatul de la Nisa stipuleaza ca pentru incheierea unui acord trebuie ca cel putin 14 dintre cele 27 state sa-l accepte si sa reprezinte. cum s-a admis 178 . Cei mai multi teoreticieni si analisti. numita si demografica. un membru al Consiliului poate solicita verificarea reprezentarii procentuale statut are. de institutie interguvernam entala. unii isi exprima aproape frustrarea ca se mentine acest tip de vot. in sistemul comunitar. exponenti ai optiunii supraetatiste. Este vorba aici de o majoritate triplu calificata.autorizarea cooperarii consolida te. Or. lupta antifrauda. regiunile ultraperiferice 176 . cooperarea vamala. totodata. Finalitatea votului cu majoritate calificata este de a aseza capacitatea decizionala pe criterii economico demografice si de a extinde aria aplicarii sale. deoarece adauga aceasta conditie procentuala la cele doua conditii ale majoritatii dublu calificate. exprimata formal in conditia ei tehnica. tine de viziunea cardinala si de spiritul tratatelor instituti ve si al celor ce le-au . cand nu predictioneaza cu satisfactie neretinuta asupra restrangerii sale accentuate in perspectiva sau chiar a renuntarii cu totul la folosirea lui. refugiati. 62% din totalul populatiei UE177. In cazul adoptarii unei decizii care reclama majoritate calificata. este de fapt aceea a felului in care se asigura prin modalitatea votului realizarea functiei institutionale specifice Consiliului. prezinta votul bazat pe principiul unanimitatii179 ca o modalitate tot mai depasita de obiectivare a vointei Mai mult. dincolo de dimensiunea tehnica a abordarii ei. Credem ca problema esentiala a votului in Consiliu.

nu este de natura a explica lucrurile si. in consecinta. ele urmaresc acelasi scop: sa exprime cat mai adecvat. chiar si acolo unde votul majoritar sau majoritar calificat sunt statuate ca modalitati functionale potrivite armonizarii vointei statelor membre reprezentate prin trimisii lor directi in Consiliu. prin aceasta. Din aceasta perspectiva. Mai mult. dar sustinem ca intre tipurile de vot exista a cele diferente si opozitii care exprima de fapt corelarea lor necesara intr -un mecanism sistemic. prin votul reprezentantilor lor ministeriali in Consiliu. in care sistemul institutional nefiind un scop in sine. cu formele sale. Incat.este chemat sa slujeasca instrumental. in raport . supraetatica . atat teoretic. Nu dorim sa fortam logica fenomenului discutat. asa cum am afirmat si in alta ordine. in exprimarea votului in Consiliu. unanimitatea se exprima ea insasi ca un principiu constitutiv al Comunitatilor si o garantie a pastrarii sensului unitar al constructiei europene. avand drept principiu director vocea statelor in Consiliu. celui bazat pe unanimitate. de a asigura evolutia functionala a Comunitatilor si Uniunii 180 . contrapunerea principiului unanimitatii aceluia al majoritatii calificate. dar ramane valabila. cooperarea in sistem integrativ a statelor Uniunii. ni se pare ca. in luarea deciziilor majore privind viata comunitara si evolutia ei. cele dintai sunt chemate sa asigure functionalitatea celui din urma in imprejurari si in probleme unde aplicarea lui liniara nu este posibila sau adecvata. votul majoritar si acela majoritar calificat sunt complementare .urmat de a respecta vointa statelor. In acest sens. nu mecanic si absolut opozabile. cat si practic politic. un sistem de autoritate originara si.

adaptativa si negocianta a principiului unanimitatii. este "negatia lui dialectica".cu problemele dezbatute. intr-o rezultanta care. oricare ar fi el. le exprima nu printr -o lege dinamica. prin votul majoritar. adica un alt mod de a-l regasi in imprejurari diferite (situatii si domen ii de reglementare determinate). directiei vectoriale si intalnirii statistice a vointelor etatice. ele insele urmand insa principiul-forta al vointei institutive a statelor membre. credem ca problema reala cu care ne intalnim nu sta in contrapunerea tipurilor de vot si in optiunile politizate pentru unul dintre ele. fie indirect. Din acest unghi. Votul majoritar este pana la urma forma elastica. capabila sa mentina neatins elementul individual . are a beneficia de sporirea functionalitatii sistemului de vot in acord cu trendul integrarii si achizitiile de solidaritate comunitara inregistrate. in liniile strategice ale deciziilor unanime. Acestea raman ca atare in individualitatea lor autojustificativa si purtatoare de interese. la nivelul ansamblului in care se regasest e prin idealurile si interesele colective la care subscrie. astfel. care numai asa da curs tendintei. fiind autoritate interguvernamentala. exprimata institutionalizat prin forma votului in Consiliu. Fie direct. capabila sa exprime fiecare vointa tendential. dar se conjuga. in liniile conjuncturale ale deciziilor luate cu vot majoritar. Numai ca o face in ultima instanta si intr-o forma opozabila. Votul majoritar.vointa unui anume stat. Acesta din urma este un alt mod de a vehicula in Consiliu aceeasi vointa etatica delegata reprezentantilor. voi nta stelor. intemeietoare si . are aceeasi finalitate ca si votul unanim: sa exprime vointa delegata etatic reprezentantilor. Consiliul. ci printr-una statistica. zicand asa.

a unor compromisuri revelatorii in ce priveste sistemul de votare. Trecut in surdina. raman idealurile si valorile comune. Comisiei i se cerea sa nu mai trimita spre aprobare Consiliului proiecte de acte normative care sa afecteze interesele vitale ale statelor membre. nu anuleaza insa fundamentul pozitiei proprii: interesul national. daca nu contrazice principiile unanim admise. in urma Compromisului de la Luxemburg. Votul majoritar. Statele si popoarele nu intra in Comunitati si in Uniune ca sa renunte la ele insele. dar fara a iesi din Comunitatile Europene (criza "fotoliului gol"). dupa ce Franta parasise pentru mai multe luni Consiliul. negocierile vor continua pana cand statul respectiv va vota impreuna cu celelalte actul normativ. un interes particular poate fi trecut in plan secund prin votul majoritar. abia. intro problema unde un stat membru arata ca prin votul majoritar simplu sau calificat i se ating interesele vitale. Consiliul urmand sa nu aprobe astfel de proiecte prin vot cu majoritate . Cum insa interesul national poate fi deosebit de la o natiune la alta si de la un stat la altul. complinitoriu. Totodata. prin integrare. Motiv pentru care filosofia tratatelor a lasat deschisa calea unor solutii practice. i n strategii combinatorii ulterioare. pentru ca de aceea e interes national. pentru a se regasi. eliminand dreptul de veto din motive functionale. Vointa lor armonizata prin institutionalizare comunitara nu poate face obiectul contestarii ori al unui troc politic. din 1966. la identitatea lor. Iata. el nu poate fi anulat juridic de vointe extranee. fie si unite institutionalizat in Consiliu. in numele carora. s-a admis ca. ele cauta sa -si sporeasca modul lor propriu.pastratoare a ratiunii de a fi a Comunitatilor si Uniunii Europene.

confirmat si reconfirmat de viata. Acest adevar elementar. Realitatea. singurul arbitrariu tangibil poate veni din ignorarea vointei etatice delegate reprezentantului sau in Consiliu prin folosirea mecanica. daca nu si abuziva a votului majoritar. au fost introduse noi cazuri de vot cu unanimitate. daca nu acela de falsa ilegitimitate) in scopul egoist al blocarii votului majoritar. pe alocuri. din moment ce viata o impune si practica relatiilor intracomunitare si interguvernamentale o accepta. to tusi. intemeiate pe principiul vointei constitutive a statelor membre. se lasa modelata de normele de drept. in orice caz supranationala. cu aceasta. Aici. de sorginte federalista. Dealtfel. ea nu e mai putin regula. Tratatul de la Amsterdam a extins unanimitatea la constatarea incalcarii de catre un stat a principiilor din art. Dar. pe motiv ca orice stat ar putea oricand invoca interesul vital (expresie pusa de obicei. . in literatura problemei. tratatele ar fi permis-o. Cu a tat mai mult cu cat ea este in spiritul tratatelor institutive. implicit aceea a relatiilor comunitare si de integrare. intre ghilimele. desi altele au fost reduse. de dreptul comunitar in speta. pentru a se obtine efectul ironic.calificata. S-a afirmat ca aceasta regula exista mai mult "in fapt" decat "in drept" 181. s -a dovedit ca. numai daca dreptul in cauza se revendica imperativelor reale ale integrarii si nu este un prefabricat aventurist. Dar practica relatiilor si a institutiilor comunitare nu a evidentiat pana acum ca arbitrariul ar veni din aceasta directie. De pilda. in contrasens cu prezicerile despre inerenta restrangere a materiilor supuse votului prin unanimitate. in situatiile in care. infirma pretinsa ve racitate a supozitiei dupa care regula amintita a practicii comunitare ar genera arbitrariul.

la suspendarea dreptului de vot. nu blocant . Miscarea pulsatorie inregistrata de cele doua tipuri de vot. pentru un stat care a incalcat principiile din art. 6.) Competentele majore care revin Consiliului UE in cadrul celor cinci . cat si Germania s-au prevalat ulterior de aceasta practica. la deciziile luate in cadrul noului Titlu IV CE (cu unele exceptii aici). Desi Tratatul de la Nisa a extins votul cu majoritate calificata la noi domenii. desi compromisul nu avea valoare juridica. a Frantei. (Desigur.6. cu interesele celorlalte state membre. se poate constitui o minoritate calificata sau "minoritate de veto" 183 . ceea ce a dovedit oportunitatea ei politica. in speta. lucrul nu dovedeste pretinsa tendinta de fond a evanescentei votului bazat pe unanimitate. ades invocata. Compromisul de la Luxemburg si-a dovedit utilitatea constructiva si in alte situatii decat aceea. TUE si la adaptarea de catre Consiliu a actiunilor si pozitiilor comune in cadrul PESC 182. nu neaparat invers proportionala in dinamica noilor domenii supuse unui tip de vot sau altul nu valideaza o reconsiderare valorica a interesului vital si a vointei etatice care il sustine institutional. Compromisul de la Ioanina a avut acelasi scop . estimarea "minoritatii de veto" are o alta cuantificare. a carei delegatie in Consiliu ceruse continuarea discutiilor cand in joc erau interese foarte importante (legate. Atat Marea Bitani e. pana la urma. ceea ce impune continuarea negocierilor pana la obtinerea consensului. TUE. pana la stabilirea unui acord reciproc acceptabil. dupa aderarile ulterioare. la aplicarea acordurilor incheiate la nivel comunitar de parteneri sociali. S-a admis ca atunci cand se inregistreaza 23 pana la 25 de voturi contra. in relatiile cu institutiile comunitare si. ci o pe rmamenta peocupare pentru afirmarea acestuia in regim functional. de dosarul agricol). in Trattul CE.

a unei mentalitat i reductive pornita sa contrapuna autoritatea (totusi. fara teama de a gr esi. singurele despre care putem afirma. faptul ca "cele mai mari competente le are Consiliul si nu Comisia sau Parlamentul European. De aceea. rolul Parlamentului European tinde sa sporeasca. creatoare a Comunitatilor. iesita aici la suprafata. exprimand necesara democratizare institutionala a comunitarizarii. Mai mult. in . astfel incat ele sa -si indeplineasca si mai bine rolul instrumental in evolutia ascendenta a integrarii in folosul statelor membre si al popoarelor lor? E adev arat. lamentarea merge pana acolo incat locul important detinut de Consiliu este pus pe seama "slabiciunii si imaturitatii procesului de integrare" 184 . vom constata prezenta de subtext. prin reprezentantii trimisi. vocea statelor nationale.Comisia . ca sunt tipic comunitare si in afara influentelor nationale". de a fi locul unde rasuna. nu intelegem de ce o buna parte a comentatorilor si chiar a doctrinarilor deplang pozitia institutionala centrala a Consiliului. delegata!) a institutiilor comunitare la autoritatea originara a statelor membre. dimpotriva. am vazut. dar ). Oare maturarea procesului de integrare are ca sens de evolutie si criteriu de eval uare diminuarea rolului Consiliului sau. Comentand nu atat litera. Se deplange. dar de ce ar trebui ca sa revina unui organ executiv .cele mai importante atributii in sistemul institutional? Aceasta sa fie proba democratizarii? Si apoi. Aceasta calitate defineste si relatia sa cu celelalte institutii comunitare. functionalizarea relatiilor institutionale. de asemenea.institutii comunitare se explica tocmai prin calitatea cu care este investit. cat orizontul de gandire al acestei afirmatii (era sa spunem "spiritul" ei.

E nevoie oare sa mai afirmam inca o data motivatia crearii institutiilor si desfasurarii actiunilor comunitare? Or. inseamna a contesta insusi principiul national. absurd si inacceptabil politic. nu se poate construi nimic. oricare ar fi varianta lui. in context: oare caracterul tipic al unei institutii comunitare sta in faptul ca ea este dincolo de influentele nationale? Da. cu internatiolismul. ceea ce ar fi. intr -o supranationalitate ce deturneaza ilicit o autoritate de natura eminamente delegata intr-una pretins autarhica. Iata "curatul" internationalism care bantuie in subteranele constructiei europene si din cand in cand iese "nevinovat" la suprafata! Or. el nu a adus decat aventurism si distrugeri: de destine colective si de ritm istoric.legatura cu problema cea mai importanta. care legitimeaza institutiile comunitare. in masura sa le . poate si trebuie sa fie dincolo de presiuni le inacceptabile ale unui stat membru sau altul. al vointelor nationale corelate si armonizate prin trata te. poate. care este si institutie comunitara. admitand ca acestea s -ar situa "in afara influentelor nationale" din principiu. a fi in afara influentelor nationale ca vointa nationala intemeietoare. Autoritatea incredintata institutiilor de catre statele membre. inseamna a fi deasupra statelor. inclusiv Consiliului UE. Acolo unde s -a ivit. ne impune un patetism al demitizarii si refuzului sau. ton altfel inconfortabil intr-un demers stiintific. atributii cu adevarat complexe. confera insa acestora. logic. Si pentru ca prezenta lui imersiva si corodanta nu este constientizata pe masura raului indus. desi este una delegata. afectand atat Comunitatea cat si celelalte state. Aici. dar nu poate sa fie in afara ideii de influenta nationala.

o fac sa fie privita. ca organ executiv al Comunitatilor si UE. cat si aceea. a unicitatii institutiilor comunitare185. dar cu competente specifice fiecareia dintre ele. potrivit reglementarilor TCE. Atributiile si responsabilitatile Comisiei. actionand ca institutie executiva in realizarea deciziilor comunitare. ea se regasea originar cu fiecare dintre cele t rei Comunitati: Inalta Autoritate in CECO si Comisie in CEE si CEEA. Fapt ce permite Comunitatilor si Uniunii Europene sa fie mult mai mult decat o organizatie internationala clasica. Ca urmare a crearii UE. Comisia face parte din amintitul "triunghi institutional". indeosebi in aplicarea deciziilor. institutia executiva comunitara a primit denumirea de Comisie Europeana. rezultat al fuzionarii executivelor. Comisia. atat exigenta unificarii institutionale a Comunitatilor. preocupari si rezerve. intr-un spatiu democratic. drept motorul ce sustine activitati le comunitare. asadar.permita asumarea raspunderii in constructia comunitara si in mersul integrarii. fiind consacrata ca institutie a UE. . intre altele. Lectia 2. Comisia Europeana-Pasul 1. in ordinea sa. Fuziunea executivelor prin Tratatul din aprilie 1965 a condus. Constituita in baza tratatelor institutive. Natura Comisiei Alaturi de Consiliu si Parlamentul European. strans legata de prima. AUE si TM au reconfirmat statutul Comisiei in sist emul institutional comunitar. la formarea unei Comisii unice: Comisia Comuntatilor Europene. Dar cresterea atributiilor executivului antreneaza. cu precizari necesare pentru desemnarea comisarilor si asigurarea independentei lor. materializa. TA a venit. acordandu-i puteri sporite.

Chemata sa indeplineasca o biectivele comunitare. Comisia este o institutie comunitara si a UE.natura ei de institutie executiva a provocat. expresie inadecvata daca este luata ad litteram . diverse puneri in garda. apoi. Prin competente. ea nu poate fi redusa la un "Secretariat" sau la o "Comisie P ermanenta" a acestuia. pentru Charles de Gaulle si. actele sale normative creand . nici alta. Daca dreptul international consemneaza si organizatii dispunand de Conferinte ale statelor membre. Totodata. Dar. nu organul excutiv al Consiliului. in istoria evolutiei sale. in primul rand. E adevarat ca . menite a preveni tentatiile supraetatiste potentiale ale activitatii sale. ci Secretariatul General al Consiliului si COREPER-ul reprezinta Consiliul cand acesta nu e intrunit. de pe pozitii opuse. In acest sens. ci si in planul relatiilor comunitare de autoritate. Comisia.dincolo de expresia uzitata prin care Comisiei i se spune "guvern comunitar"."un organ de tehnocrati" intr-o Europa a statelor dezvoltate. cu functii si statut propriu. asa cum ar fi Consiliul UE privit din perspectiva internationala. Raportata la Consiliul UE. iar pentru Jean Monnet . pentru Margaret Thatcher Comisia nu era decat "Secretariatul in Europa Patriilor". Comisia nu este insa nici una. un Walter Hallstein sau un Jacques Delors o priveau ca "un guvern federal intr-un stat federal european". Comisia are capacitate normativa. Nu Comisia UE. nu doar intr-un sistem politic etatic si in dreptul sau intern. totusi nicio organizatie internationala nu dispune de o institutie cu rolul particular al Comisiei Europene187. structura si functii. aduce cu sine acea diferenta specifica a Comunitatilor fata de o organizatie internationala clasica.Si aceasta.

Ar fi redundant sa dam exemple. numarul lor fiind coplesitor si vadind o mentalitate deformatoare. expresia institutionalizata a functiei de armonizare a politicilor etatic-nationale. se impun alte cateva precizari. In acelasi timp. ca si celelalte institutii. ca fiecare institutie . Originalitatea Comunitatilor si a UE nu sta . supranationale si izvoare de putere originara si autoritate suprema. capabila sa confere acestora calitatea de entitati supraetatice. De aceea. prin aceasta. atributele de comunitar si supranational? Am desprins cu alt prilej ca Uniunea si Comunitatile nu sunt o constructie etatica in sine si. aproape la unison.o afirmam iarasi si iarasi . si in acest caz. Inainte insa de a prezenta rolul efectiv al Comisiei. nu numai din literatura romaneasca a problemei. Ontologia lor este de autoritate derivata si de natura functionala. cu care este inzestrata de statele insesi.drepturi si obligatii directe pentru statele membre si cetatenii lor 188. Aceasta din urma nu face din intreg ceva deasupra si opus partilor prin supraordonare ierarhica. dar si cu actiune intraetatica. legitimitatea lor tine de autoritatea delegata pe care o exercita prin vointa institutiva a statelor constituante de viata comunitara . rezulta din ele si le serveste. Comisia Europeana este si ea. In ordinea ei. cand nu o strategie federalista ce deturneaza esenta Ideii europene. ne intrebam si aici: de ce a fi comunitar ar insemna neaparat a fi supranational? Confundarea lor este o eroare teoretica. ele sunt structuri institutionale cu regim interetatic. la baza lo r stand tehnicile de drept intern. apreciaza Comisia ca fiind o institutie "supranationala". deasupra statelor componente. de asemenea. Dar de ce sa confundam. Numerosi autori. intregul (aici Comunitatile) este imanent partilor institutive (aici statele membre).intro ontologie neconditionata politic si juridic. Se sustine.

ca nu acreditarea si reprezentarea intereselor diferite este menirea autentica a institutiilor comunitare. interes modelat si promovat practic si prin eforturile Comisiei. observam mai intai ca importanta Comisiei este dedusa din opozitia interesului comunitar fata de acela national. cat conjunctia functiilor diferite personificate de institutii in scopul armonizarii vointelor etatic nationale. de care suntem obligati sa ne detasam critic prin logica lucrurilor. interesul general de la starea de aspiratie colectiva la aceea de realitate practica generalizata comunitar.comunitara ar personaliza. potrivit principiului reprezentarii intereselor. in beneficiul reciproc al statelor si natiunilor lor. Daca cercetam nu atat textul citat. Ea este raspunzatoare de modul in care in teresul comunitar prevaleaza atunci cand un stat membru sau Consiliul UE ia(u) o decizie referitoare la realizarea obiectivelor comunitare" 189. cand am precizat. am aratat in alta ordine. Comi sia ridica. Nu mai facem aici fenomenologia interesului comunitar si a celui national. In calitatea ei de institutie executiva. din moment ce reprezinta interesul comunitar comparat cu interesul national al fiecarui stat membru. pe cat este posibil la un moment dat. am admis altundeva ca cel dintai are o valoare instrume ntala in raport cu al doilea. in multe alte lucrari. un anume interes. Or. punctul de vedere de larga circulatie. spuneam. . se regaseste intr -un enunt care il acopera tipic in urmatoarea formulare: "Comisia este o institutie foarte importanta a sistemului institutional comunitar. Care anume ar fi acesta. cat punctul de vedere ce-l dezvaluie si care se regaseste. pe care in fond trebuie sa-l sustina si sa-l consolideze prin actiunile sale ca interes general al statelor membre.

Dar toate acestea pot evidentia complexitatea gestiuni executive.a propri.). implicit pericolul birocratiei. E adevarat. nici a transformarii tehnocratiei in supraetatism. cu un numar de servicii echivalente. daca nu eronat: "Comisia are drept scop principal pe acela de a asigura fiecarei Comunitati . dar nu fac proba autonomizarii politice a aparatului tehnic. iar Comisia nu-l confisca pe cel dintai ca sa fie doar ea purtatoarea lui. dupa care cea mai mare parte a personalului comunitar este afectata institutiei executiv e pentru a-si indeplini importantele-i atributiuni 191 . tinzand sa se autogenereze Kafkian. punand in valoare interesele comunitare. cu rol de argument. Pretinsa supranationalitate a Comisiei nu -si poate gasi sustinerea nici in afirmatia.Sub acest aspect asadar. de ce scopul Comisiei ar fi sa asigure prevalarea. exprimand. . structurate piramidal. cum rezulta . a interesului comunitar in realizarea obiectivelor Comunitatilor? Nu ar trebui sa se preocupe in aceeasi masura de mentinerea atributiilor ei in limitele de autoritate incredintata? Iata de ce. cu 24 de Directorate Generale. legitimitatea interesului comunitar nu se intemeiaza in opozitia sa la a cela national. intr-o autoritate supranationala care nu poate fi la rigoare .I. urmatorul enunt. astfel.H. In al doilea rand. iar in serviciul Comisiei lucreaza multe mii de angajati.n.parte a Uniunii Europene . exista in prezent 27 comisari.identitatea sa proprie. interesele fiecarei Comunitati in parte" . ni se pare cel putin superficial. mai presus de interesele statelor membre (s. organizati intr-un aparat costisitor. in raport cu datele reale ale problemei. din acelasi tip de enunturi precum acela comentat deja.

Asa -zisa independenta . . este un atribut al suveranitatii . de buna seama. sunt criterii de profesionalism si obiectivitate politica si administrativa. Componenta. comisarii 192 . cautam echilibrul intelegerii l ucrurilor. ele vizeaza capacitatea tehnica a aparatului comunitar al Comisiei. nu de amplasare in si apartenenta la o autoritate supranationala.instructiuni ale guvernului national ori ale oricarui alt guvern sau organism. nu natura ei pretins supranationala. am vazut. In concluzie. In acelasi timp. rolul executiv al Comisiei in cadrul actiunilor comunitare presupune. ea nu conduce. Pasul 2. statut. Afirmand acestea. indiferent de forma ei. statele membre sunt tinute sa asigure bunul si nepartinitorul exercitiu al functiilor executivului comunitar193. in sens strict. la supranationalitatea si suprastatalitatea prezumate de cei mai multi doct rinari.este. in primul rand competenta lor recunoscuta si garantiile de independ enta fata de guvernele nationale.acesta este principiul . comentatori si oameni politici. nu sunt reprezentanti ai acestora in executivul comunitar. adica membrii Comisiei.car. alesi dupa criterii de competenta si garantii de independenta. Desi sunt nationali ai statelor componente. autonomia ei in raport cu statele membre. Iar criteriile ferme in desemnarea membrilor Comisiei. o autonomie generatoare de autoritate incredintata de tratatele institutive prin vointa statelor . Ei nu solicita si nici nu accepta . autonomie inteleasa insa de autori ca "independenta". abtinandu -se totodata de la acele actiuni incompatibile cu natura functiilor ce le indeplinesc.decat o alta structura etatica. proceduri decizionale Membrii Comisiei sunt resortisanti ai statelor Uniunii. deci.

Promovarea interesului comunitar. cineva nu poate renunta decat formal si declarativ. pledam pentru acea obiectivitate reala si realista. propice duplicitatilor suverane). pentru decaderea din dreptul la . inclusiv acelea ale natiunii sau ale altei forme etnice de apartenenta. ci in implicarea lor deschisa pentru viabilizarea continuturilor de universalitate ale tuturor aspiratiilor si intereselor. se cern direct si vorbesc direct. pe timpul mandatului. idiliste asupra obiectivitatii pretinse membrilor Comisiei. si dupa incetarea acestei calitati. nu in fondul ei . or implicarea militanta rupe duplicitatea si ofera criteriil e prompte si generoase de evaluare a intentiilor si faptelor care. la care. sa nu primeasca functii si avantaje care le-ar pune in discutie. nutrita nu in neutralismul ipotetic al membrilor Comisiei (care poate fi unul de fatada. respectiv. Consiliul poate sesiza Curtea. in functie de prima ori a doua situatie. in ultima instanta. In mod justificat insa. astfel. adica. Ei sunt obligati. In caz contrar. corectitudinea si loialitatea deontologica. pentru demisia din oficiu si. verificabila in forma. membrii comisiei nu au dreptul sa desfasoare. nicio alta activitate profesionala. Desigur. Subiectivismul si partinirea se ascund acolo unde de obicei nu se autodeclara. in fapt. aceasta nu este in sine o solutie. In locul acestei reprezentari necritice. prin specularea pozitiei avute. Aceasta se pronunta. al interesului general al statelor si popoarelor constituante ale Comunitatilor. lucrativa sau nu. nu trebuie sa se sustina pe un mit: acela al neutralismului total. ci un mod de a vedea lucrurile si de a renunta la falsa problema a obiectivitatii declarate. al obiectivismului desnudat de orice suport optional si sentiment al apartenentei.

fapt care evidentiaza greutatea propunerilor facute de statele membre pentru lista de comisari. numarul comisarilor va deveni inferior numarului statelor membre. Protoculul privind extinderea U E. Consiliul numeste efectiv pe presedintele si membrii Comisiei prin majoritate calificata. Consiliul. s -a admis ca. colectiv. urmand ca Parlamentul sa aprobe. reunit cu participarea sefilor de stat sau de guvern. Alinierea duratei mandatului Comisiei la durata legislaturii Parlamentului European. Durata mandatului este de cinci ani. dar nu si desemnarea unui membru al Comisiei. Totusi. anexat TUE si TCE. Presedintele si membrii desemnati sunt propusi. facuta prin TM. . a intarit legatura politica directa cu Parlamentul ales democratic. statutul Comisiei a fost revalorizat prin sporirea legitimitatii ei democratice 195. dar prin acordul candidatului la presedintia institutiei executive si in baza propunerilor facute de fiecare dintre statele membre 194 . voteaza cu majoritate calificata persoana desemnata ca presedinte al Comisiei. atunci cand un stat adera la Uniune. ei fiind alesi printr -un sistem de rotatie fondat pe principiul egalitatii. cu reglementari fixate de Consili u prin votul cu unanimitate.pensie sau anularea altor beneficii. odata ce la legitimitatea rezultata din vointa statelor se adauga si aceea a vointei popoarelor reprezentate de PE. Tot cu majoritate calificata este adoptata lista viitorilor membri ai Comisiei. putand fi reinnoit. aprobarii Parlamentului. prevedea ca atunci cand Uniunea va numara 27 state membre. din acel moment un cetatean al sau sa devina membru al Comisiei. Odata acceptata lista de catre Parlament. Acesta poate bloca lista ca intreg.

dintre reputat i cercetatori si experti. nu tehnic -profesional. Incetarea mandatului se produce nu numai prin expirarea sa. al altor tehnicini. altfel atat de pretioasa. Un membru al Comisiei poate fi pus in situatia de demisionar si de catre Curtea de Justitie. prin deces. acum). Cu atat mai putin cresterea profesionalismului membrilor Comisiei ar putea slabi autonomia lor ("independenta") fata de guvernul tarii nati ve. bineinteles.Membrii Comisiei sunt selectionati din randul inaltilor functionari. explicata prin responsabilitatea ei politica 197 . presedintele ei numeste vicepresedintii din randul me mbrilor (in numar de doi. la cererea Consiliului sau a Comisiei. ramas indatorat politic pentru propunerea care il propulseaza nemeritat. cu conditia insa a aprobarii colectivului colegial al Comisiei. Dupa aprobarea Comisiei de catre Parlament. poate ca lucrul s -a intampla cand. dmpotriva. a profesionalismului Comisiei nu conduce. reusita unei motiuni de cenzura duce la demisia in bloc a Comisiei. Tratatul de la Nisa a specificat si o alta modalitate a demisiei: atunci cand presedintele o solicita. pe aceasta cale. fie cand are lor demisia voluntara sau aceea din oficiu ori. la intarirea autoritatii ei fata de Parlament si Consiliu. nu se reduce la competenta. daca a comis o fapta care pune sever in discutie statutul sau. cum totusi se sustine 196 . Intre cei doi factori nu este vreo legatura cauzala. dintre oamenii politici. autoritatea este de ordin politic. Dar cresterea. precum si. . un stat desemneaza un slab profesionist. Calitatea de membru al Comisiei incetea za fie cand se incheie mandatul. cum am vazut. In acest plan de raporturi. tot mai mult.

convocate de presedinte saptamanal. fiecarui me mbru ii revine o responsabilitate determinata asupra cel putin unuia dintre principalele sectoare de activitate ale executivului comunitar. oricare ar fi natura lor. Comisia are un caracter colegial. Luarea deciziilor comporta patru modalitati198. Sedintele nu au caracter public. din motive de eficienta. Colegialitatea impune luarea deciziilor in sedinta. cerut de Regulamentul interior. unde intrunirea este valabila in raport cu numarul membrilor prezenti. opiniile. propuneri . secretariat general. dezbatute in baza propunerilor unuia sau mai multor membri sunt adoptate cu majoritate. prezentandu -i. Acesta prevede si procedura adoptarii deciziilor. precum si al aparatului sau administrativ (cu directii generale. fixandu-si regulamentul interior de functionare proprie. Toate functioneaza prin coordonare si conlucrare pentru aplicarea deciziilor Comisiei). apreciat drept garantie a eficientei sale. oricare dintre comisari putandu -se implica si in alte probleme decat acelea ce-i revin nemijlocit. Cu toate acestea. decizii. Prima dintre ele consta in luarea deciziilor in sedinte. la initiativa presedintelui. diferite servicii comune pentru Comunitati si chiar structuri specifice constituite ad hoc pe anumite probleme.angajeaza prin deliberare in comun raspunderea colegiala: raspunderea colectiva de ordin politic a membrilor ei. Deciziile.regulamente. Discutiile fiind . Toate actele incredintate Comisiei prin tratate . Un membru al Comisiei poate fi inlocuit de seful cabinetului sau. In practica insa. colegialitatea ramane efectiva.Institutia executiva dispune de o competenta de autoorganizare.

cu respec tarea exigentei raspunderii colective. urmand ca intr -un rastimp precizat sasi formuleze eventualele rezerve si sa propuna amendamente. reluate in TM si in TA. La randul ei. Daca o propunere nu intampina nicio rezerva in termenul dat. aplicarea deciziilor Comisiei este si ea normata in regulile de procedura. 155 atributiile Comisiei. A doua modalitate dcizionala . chemata sa raspunda pentru ele. daca este sustinuta de Directoratul general pe domeniu si daca primeste aviz favorabil din partea serviciului ei juridic. se considera adaptata. Membrii Comisiei primesc textul propunerii. secretarul general participa la sedinte numai daca Comisia nu decide contrariul. Acel articol avea in vedere misiunile Comisiei pentru asigurarea . inclusiv masuri pregatitoare pentru o decizie ulterioara a Comisiei. actiuni administrative. permite acordul Comisiei asupra unei propuneri a unui membru sau mai multor membri. prin care Comisia imputerniceste pe unul ori mai multi membri ai sai sa intreprinda. Pasul 3. De asemenea.procedura scrisa. A treia modalitate de luare a deciziilor este abilitarea. Cat priveste a patra modalitate. delegarea. unul sau un ii membri ai Comisiei pot primi misiunea sa formuleze textul definitiv al unui document convenit in dezbateri. unele masuri de management ori de ordin administrativ directorilor generali ori sefilor de serviciu. Abilitarea si delegarea nu afecteaza autoritatea si puterea Comisiei. Atributiile Comisiei Tratatul CE enumera in art. ea permite Comisiei sa incredinteze.confidentiale. in conditii si limite precizate. in limitele incredintate. pentru a fi inaintat celorlalte institutii comunitare.

contrapusa statelor membre. este rezultatul lor. o remarca de principiu. Dar lucrurile au.functionarii si dezvoltarii pietei comune. nici ea. Atunci de unde pretinsa fundamentare supraetatica. cit. atunci Comisia apara Tratatele prin imputernicirea statelor nationale si se justifica functional si instrumental prin acordul de vointa al s tatelor nationale. "gardianul tratatelor". Inainte de a trece in revista functiile Comisiei (prezentate cu munutie in literatura problemei). de extractie federalista si natura supranationala a Comisiei? Fiind organismul "cel mai comunitar". si aici. desi are prin TM si atributii ce angajeaza nu numai primul pilon.. lucr. Autoritatea cu care este imput ernicita in acest sens institutia in cauza a fost si este nu o data interpretata ca avand o sursa si fiind de natura supraetatica. Chiar si in situatia in care propune sau ia masuri sanctionatorii la adresa statelor si particularilor. . formularea uzitata dupa care Comisia este. p. 219. prin aceasta. Potrivit amintitului articol al TCE. Abia ansamblul documentului este in masura sa ofere o imagine sintetica asupra competentelor Comisiei si regruparii lor. o rigoare elementara. evidentiind multifunctionalitatea executivului comunitar si. Comisia nu poate fi. apta a fi exprimata si logistic: daca incheierea Tratatelor este opera vointei Inaltelor Parti Contractante si daca formarea institutiilor comunitare implicit a Comisiei. Acestora li se adauga insa si alte dispozitii din tratat. o face prin 199 Roxana Munteanu. Comisia vegheaza la respectarea intocmai a tratatelor. se impune. originalitatea sa in comparatie cu structuri quasiasemanatoare ale dreptului intern sau international 199. De aici. credem.

Cu toate acestea.din motivele de mai sus. admitem ca. Ea are astfel si monopolul initiativei legislative in UE 200. Consiliul nu se pronunta asupra propunerilor facute de Comisie decat dupa ce Parlamentul si Banca Centrala Europeana si -au dat avizul. Se constata. In urma TCE. sa amintim functiile Comisiei. Comisia isi poate retrage propunerea. sustinut de continutul lucrurilor. in cadrul procedurii legislative. Cu deschiderea propusa. devenite.acordul de imputernicire institutiva dat de catre state insele prin tratate. Comisia e chemata sa faca propunerile in baza carora Consiliul delibereaza. sporirea rolului Comisiei nu este rezultatul concentrarii "puterilor" ei. Dar aici poate obosi enuntul care comunica un adevar. misiunile ei. ca pana atunci. Comisia face propuneri Consiliului. ci si a Parlamentului. de cele mai multe ori. Acesta nu este insa absolut. unde se apeleaza si la experti independenti. nu numai la solicitarea statelor membre. nu adevarul insusi. ea exprima interrelationarea functionala a institutiilor pe fondul democratizarii lor. Iar daca acesta nu statueaza. repetand insistent un enunt. il transformam intr-un truism. TM a statuat ca in materia politicii monetare. cu majoritate a membrilor sai.Propunerile sunt fundamentate in cadrul departamentelor Comisiei. Retragerea trebuie insa motivata.Comisiei ii revine in primul rand o misiune generala de initiativa . In acest fel. dimpotriva. Sunt consultati si reprezentanti ai mediilor socio profesionale din arealul comunitar. in vederea elaborarii unui act comunitar. S -a afirmat ca aplicarea principiului . iar Parlamentul informat cand opereaza procedura consultarii sale. tendinta dialogului direct intre Parlament si Consiliu201. susceptibila de modificare pe intreg traseul procedurii de adoptare a unui act comunitar. Legat de aceasta.

in sens larg 204 . Autoritatea de statut se redefineste continuu prin autoritatea de rol. aceasta fiind obligata sa argumenteze temeinicia propunerilor facute 202. Altfel. a Comisiei are a spori in beneficiul tuturor factorilor sistemului. justificarea rationala a propunerilor e necesara in toate cazurile. careia ii poate contrapune una juridic -formala. de infaptuire pragmatica. Activitatil e executive ale Comisiei sunt si diferite. in cazul Comisiei. insasi calitatea de organ executiv opereaza. se poate justifica in sine si pentru sine. e indusa. si numeroase. E o autoritate care sporeste prin rolul implicat.in afara cazurilor in care Consiliul isi rezerva expres acest drept. Credem ca nu aceasta e problema reala.subsidiaritatii limiteaza libertatea de actiune a Comisiei. Comisia Europeana are si o functie203 de executare si respectare a ansamblului legislatiei comunitare. Dar de ce Comisia sa dispuna a priori de o "libertate de actiune"? Desigur. provoaca si angajeaza multiplu activitatea si raspunderile institutiei executive. detinator atat al puterii legislative cat si executive. Pana la Actul Unic European. In acest sens. pe fondul relatiilor Comisiei cu stat ele membre. sustragandu-se determinarilor. al aplicarii conditionate in gestiunea executionala a sistemului comunitar si al UE. autoritatea. ea lua masuri de executare a normelor numai ca urmare a imputernicirii primite de la Consiliu. Subsidiaritatea in ordinea ei. autoritatea ei decizionala. altfel se abstrage conditiei sale reale. formal ea trebu ie atribuita. cu tentatii insular autarhice. Dar Consiliul supravegheaza demersurile executorii ale . nu revendicata si confiscata a priori din premise de sorginte federalista. Comisia a ramas executiv comunitar. dar exercitiul ei efectiv are a fi de fiecare data conditionat.

Comisiei ii revine si functia de asigurare a repectarii tratatelor de . in scopul prevenirii vidului normativ. atunci. asupra careia are a se pronunta si Consiliul.Comisiei prin comitete de reprezentanti ai guvernelor statelor me mbre. inapta sa genereze. trebuie sesizat Consiliul. Daca nu se obtine in Consiliu majoritatea statuata pentru una dintre cele doua situatii. Daca se produce un eventual dezacord. in conditiile conven ite. de natura federala sau de orice alta natura teoretic admisa. Comitetele de reglementare sunt preocupate indeosebi de reglementarile in domeniul produselor alimentare. Acesta. cu majoritate calificata. Reprezentantii guvernelor alcatuiesc Comitetele consultative. Sunt insa cazuri in care Consiliul poa te bloca o masura propusa de Comisiei doar prin votul cu majoritate simpla. fie ca o modifica (prin vot bazat pe unanimitate). Comisia solicita si examineaza avizul Comitetului consultativ cat priveste deciziile asupra pietei interne. o putere supranationala. Comitetele de gestiune pot interveni in administrarea organizatiilor pietei comune in cadrul Politicii agricole comune. se aplica propunerea Comisiei. Aici. Daca avizul unuia sau altuia dintre ele este negativ. un aviz negativ din partea Comitetului atrage sesizarea Consiliului care. Ceea ce evidentiaza si in acest cadru puternica implinire volitionala a statelor in functionarea institutiei comunitare in cauza si in definirea (conform supra) a tipului de autoritate de care dispune Comisia. fie ca adopta propunerea Comisiei (cu vot majoritar calificat). Comitetele de gestiune si Comitetele de reglementare. poate hotari solutii de executie diferite in raport cu cele ale Comisiei 205 . in scopul evitarii blocajelor ramane valabila optiunea Comisiei.

mentinuta in TM si in TA. ea poate. la limita. In acest scop. dispunand de o larga capacitate de recomandare si avizare.catre statele membre si agentii economici. ea are atributii in ce priveste administrarea fondurilor Uniunii. cat si prin delegare de competenta din partea Consiliului. Ea supravegheaza totodata si resp ectarea de catre celelalte institutii comunitare a dreptului comunitar originar si a celui derivat. Statele membre sunt interesate direct de o . Sistemul resurselor proprii a inlocuit contributiile statelor membre si are ca resurse taxe vamale. Functia de control a Comisiei. sa declanseze si o actiune in justitie impotriva acelui stat care nu ar aplica tratatale. Comisia are o putere autonoma extinsa in ce priveste regulile de concurenta si a ajutoarelor acordate de stat. Inca Tratatul de la Roma investea Comisia cu atributii speciale in tratativele cu terte state ori cu organizatii internationale. indeosebi in cadrul politicii concurentiale si al controlului modului de realizare a politicilor comune (precum in transporturi. TM a circumscris limi tele generale ale competentei de reprezentare. Ea elaboreaza regulamente. purtate in numele Comunitatii. impozite agricole si o cota -parte din produsul national brut al statelor membre. agricultura). De asemenea. Comisia Europeana dispune si de functia de decizie. o indreptateste la masuri eficiente de informare si prevenire. Comisia are si functia de reprezentare a Comunitatii in unele negocieri externe. fie persoane fizice sau juridice. In fine. Comisia beneficiaza si in acest cadru de o larga autonomie. emite directive si adopta decizii atat prin efectul direct al Tratatelor. a colectarii fondurilor proprii si gestionarii politicii protectioniste.

Dar.calificata reprezentare. mai exact. Diversitatea atributiilor Comisiei Europene exprima in fond complementaritatea misiunilor ei. Consiliul UE este purtatorul intereselor nationale ale Statelor Membre in Comunitati si Uniune. Intrucat nu activeaza permanent. Consiliul UE are in vedere PESC -ul. Consiliul UE se foloseste de sprijinul COREPER pentru asigurarea continuitatii efortului de integrare. plecand de aici. ca aceasta institutie de natura comunitara. a dosarelor transmise de Consiliul European in materia uniunii economice si monetare. capabila astfel sa le promoveze mai bine interesele in comparatie cu negocierile purtate izolat. S-a spus. comertul exterior. fiind si trebuind sa fie forma comunitar -institutionalizata a interesului general al statelor si popoarelor Uniunii. dar si cu rol pentru pilonii doi si trei. asa cum am incercat sa acreditam. precum si coordonarea generala a politicilor.numai ca spirit obiectivat al tuturor factorilor angajati in constructia civilizatiei Europei unite. In functie de importanta . Cand se intruneste pentru probleme generale si relatii externe. afara de faptul ca interesul comunitar nu este. a idealurilor si tablei de valori europene. cooperarea pentru dezvoltare si ajutorul umanitar. si el. De asemenea. el asigura coordonarea actiunilor pregatitoare ale intrunirilor Consiliului European. scop in sine. intalnita in punctul de convergenta a ceea ce a fost numit interesul comunitar. am vazut. ar promova in gradul cel mai inalt spiritul comunitar207. spiritul comunitar se justifica. REZUMAT In raport cu rolul jucat si natura sa. Consiliul UE dispune si de un secretariat general si de grupuri de experti.

emite directive si adopta decizii atat prin efectul direct al tratatelor. angajand prin deliberare in comun raspunderea colectiva a membrilor ei. votul in Consiliul UE se exprima prin unanimitate sau ca vot majoritar ori majoritar calificat. Comisiei ii revine in primul rand o misiune generala de initiativa. ca organ executiv al UE. Votul majoritar este pa na la urma forma elastica si negocianta a principiului unanimitatii. Comisiei ii revine si functia de asigurare a respectarii tratatelor institutive. Comisia elaboreaza regulamente. Ea are si o functie de executare si respectare a ansamblului legislatiei comunitare. organ colegial al UE.deciziilor. . Consiliul UE face parte din triunghiul institutional al UE. iar Comisia. cat si prin delegare de competenta din partea Consiliului UE. vegheaza la respectarea tratatelor institutive si ia decizii de aplicare a legis latiei comunitare. Avand si functia de decizie. inclusiv de initiativa legislativa in UE. de o autoritate derivata si de natura functionala. Comisia are un caracter colegial. Comisia Europeana dispune. CONCLUZII Impreuna cu Parlamentul si Comisia Europeana. Totodata Comisia are si functia de reprezentare a Comunitatii in unele negocieri externe. Consiliul UE este purtatorul direct al intereselor nationale ale Statelor Membre in Comunitati si Uniune.

executivulprimei comunitati europene. 163 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana. la intrarea in vigoare a tratatului de fuzionare a executivelor din 1965.Componenta Comisiei . Comisia reprezinta interesul general al Comunitatilor.este o institutie supranationala. telefon (32-2) 2991111. caracterizare generala Institutie originala. cea a carbunelui si otelului in 1951.88. din decembrie 1985. Delegatia Comisiei Europene in Romania isi are sediul in Bucuresti. Parlament European (democratic ales. neputand primi dispozitii din partea statelor ai caror reprezentanti sunt activitatea Comisiei are un caracter permanent detine monopolul de initiativa legislativa . si a dispozitiilor privind cooperarea politica de unde si den umirea de "Act Unic European“. Institutie administrativa si politica.int. B. ci prin misiunile si competentele pe care le are.in cadrul “triunghiului institutional” Consiliu (reprezentand statele membre la nivelul ministrilor sau pentru Consiliul European.infoeuropa. ea nu este doar gestionarul actiunilor comune.ro. Componenta Comisiei C. Pana.ro. iar Centrul de Informare al Comisiei Europene in Romania. cu rol legislativ. beneficiind de o deplina independenta. grupati in comitete nationale de experti. CEE ) si Inalta Autoritate (CECO ). Piata Revolutiei telefon/fax 01/3153470.europa. Ca organizare ea cuprinde 26 directorate si 50 servicii speciale. dr. Mircea Criste Popa Ioan Seffer Laurentiu A.COMISIA EUROPEANA UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE INSTITUTII DE DREPT PRIVAT MASTERAT ANUL I COMISIA EUROPEANA PLANUL TEMEI A. privind crearea CEE.11. Sediul Comisiei este la Bruxelles. Calea Victoriei nr. cele trei comunitati europene au avut trei executive. univ. sens in care emite avize si recomandari 3) Dispune de o putere de decizie proprie 4) Poate propune proiecte legislative 5) Competente de reprezentare 6) Noile responsabilitati ale Comisiei Europene 7) Limitele puterii Comisiei Europene. 2 pct.48) si Tratatul de la Amsterdam (art.eu. fara ignorarea intereselor statelor membre. Principalul rol a Comisei este aparatoarea tratatelor fiind dotata cu putere de initiativa legislativa si de executie. doua comisii ( Euratom. B1049. la nivelul sefilor de stat sau de guvern). caracterizare generala B. de catre statele membre si celelalte institutii comunitare raspunderea membrilor Comisiei pentru actele emise de catre institutie este colegiala Modul de organizare si functionare al Comisiei este stabilit in cadrul oferit de dispozitiile art. Istoric. in incercarea de a diminua sensul supranational. . care a decis reunirea intr-un singur text a amendamentelor asupra tratatului de la Roma. Comisia Comunitatii Europene se personifica cel mai mult prin faptul ca. fiind compusa din reprezentanti ai statelor membre. str. Prezinta urmatoarele trasaturi definitori: . membrii Comisiei isi exercita atributiile in interesul Comunitatilor. Grigore Mora nr. considerat prea extins in primul tratat. in cadrul procesului decizional Directoratele sale solicitand opiniile unor experti ai statelor comunitare. Organizarea Comisiei D. iar o parte din serviciile sale auxiliare functioneaza la Luxemburg. candidaturile fiind propuse de catre guvernele acestora.155 -. spre deosebire de secretariatul general al unei organizatii internationale.G pct. Istoric. astfel cum au fost ele modificate prin Tratatul privind Uniunea Europeana (art. Comisia isi incepe istoria odata cu aparitia Inaltei Autoritati -. rol de punere in executare a politicilor comunitare. . Rue de la Loi 200. Competenta Comisiei Pozitia romaniei privind indeplinirea obiectivelor strategiei fiscale propuse de comisia europeana 1) Vegheaza asupra felului in care statele si institutiile comunitare pun in aplicare dispozitiile tratatelor si a restului de documente emise in executarea lor 2) Participa la derularea procesului decizional care are loc la nivelul altor institutii comunitare.desi este o institutie supranationala. Email: contact@infoeuropa. Coordonator stiintific: Masteranzi: Prof. Termenul de comisie este folosit in tratatele de la Roma din motive strategice.asigura punerea in executare si supravegheaza respectarea dispozitiilor tratatelor comunitare si a restului actelor normative emise in vederea punerii in executare. Internet: http://www.40 si 41). Crearea Uniunii Europene si implicit a Comisiei n-ar fi fost posibila fara decizia Consiliului European de la Milano. ea este pistonul procesului de integrare europeana. in acest fel armonizanduse interesul comunitar cu cel national. Pe internet http://www. Functionarea Comisiei E.

Exercita competente de executie pe care i le confera Consiliul Functie de decizie. Dispozitiile comunitare nu stabilesc cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un candidat pentru a fi numit intr-o astfel de functie. numarul final urmand sa fie decis ulterior “in unanimitate” de statele membre. Comisia este formata din 25 comisari. in locul simplei confruntari. in urma cu cativa ani. Pana in 1983 fiecare stat isi numea comisarul sau comisarii “sai”. Dispune de prerogative pentru a face respectate obligatiile impuse de actele comunitare: vegheaza la respectarea regulilor concurentei de catre agentii economici.in continuare. In ideea asigurarii unui cadru de independenta si siguranta membrii Comisiei se bucura de privilegiile si imunitatile inscrise in “Protocolul cu privire la privilegiile si imunitatile Comunitatilor europene” din anul 1965 si anume: . intrat in vigoare in 1999. un cvasi-monopol asupra functiei de initiativa in cadrul Uniunii Europene. Prin tratatul de la Maastricht. Participa la adoptarea actelor de catre Consiliu si Parlament . Tratatul de la Maastricht clarifica aceasta problema prin introducerea proceduri de co-decizie care permite Parlamentului sa respinga textul Comisiei dupa o a treia lectura. ceea ce-i confera o mai mare autoritate in desemnarea colegilor sai. cu o conduita ireprosabila. s-a stabilit ca presedintele Comisiei sa fie desemnat in urma consultarii Parlamentului. singura conditie impusa fiind aceea ca in componenta Comisiei sa intre cel putin cate un reprezentant al fiecarui stat membru. Membrii Comisiei sunt recrutati din randul celor mai buni profesionisti in diverse sectoare de activitate.Functie de executie si de gestiune. desemneaza celelalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca ca membrii al Comisiei . reluate in Tratatele de la Maastricht si Amsterdam. Tratatul de la Amsterdam. au fost luate in considerare doua optiuni: . 155 din Tratatul de la Roma. cu implementarea sistemului rotatiei statelor membre bazat pe principiul egalitatii reprezentarii statelor. iar la 17 dupa aderarea Greciei. fiind persoane cu o bogata experienta politica si manageriala. intreaga Comisie este investita printr-un vot de aprobare in Parlament. caz in care ea continua sa gestioneze problemele coerente pana in momentul inlocuirii sale efective. Comisia isi va reduce numarul cu instituirea celei de a doua varianta. Comisia recomanda Consiliului European inceperea negocierilor de aderare la UE . intreaga Comisie si-a prezentat demisia in fata Parlamentului -. de comun acord. Mari Britani. de care continua sa beneficieze chiar si dupa incetarea acestuia scutirea de impozite pe salariile si alte drepturi banesti de care beneficieaza Mandatul membrilor Comisiei inceteaza: . Parlamentul European poate cere printr-o motiune de cenzura demisia in bloc a Comisiei. pe baza competentei lor generale si profesionale. recomandari si avize. consultat pentru desemnarea celorlalti membri ai Comisiei. Atunci cand un comisar european de origine franceza ( dna Edith Cresson. printr-un vot de investitura. ca organ colegial . Irlandei. a adus o noua modificare in privinta numirii Comisiei: Parlamentul European trebuie sa aprobe oficial numirea presedintelui Comisiei. sunt supusi spre aprobare Parlamentului European. statueaza asupra ajutorului de stat in tarile membre. care vrea sa dispuna de acest drept asemenea parlamentelor nationale. Procedura de numire a membrilor Comisiei este urmatoarea: . in cazul unei Uniuni de 27/28 sau mai multi membri sa se schimbe si structura Comisiei Europene.La inceputirile Uniuni Europene.Fie reorganizarea Comisiei pe un numar inferior de membri numarului statelor membre componente (prin sistemul de rotatie bazat pe principiul egalitatii) Votul a fost de 10:5. Apoi. la sfarsitul fiecarei interval. Colegialitatea presupune ca responsabilitatea politica a Comisiei in fata Parlamentului sa fie colectiva.Functie de control.Fie de a reduce numarul de membri ai Comisiei la unul pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene .Functie de initiativa. fost prim-ministru al Frantei) a fost acuzat de coruptie. formuleaza propuneri. face verificari si pronunta sanctiuni in cauze care privesc intereselr financiare ale comunitatii. numarul lor crescand la 13 odata cu aderarea la UE in 1973 a Danemarcei. Mandatul lor putand fi reannoit de Parlamentul European.dupa aprobarea in Parlament. Tratatul de la Nisa. de comun acord Independenta Comisiei decurge si din principiul colegialitatii in adoptarea deciziilor si raspunderea pentru indeplinirea lor. Monopol ce a fost contestat de Parlamentul European. numiti de guvernele statelor comunitare pentru o perioada de 5 ani. S-a decis ca viitoarea Comisie Europeana sa aiba in principiu un plafon “mai mic de 27” in momentul in care UE va cuprinde 27 state membre. iar din 2010 cand Uniunea Europeana va avea 27 membri. formata din 6 state. ultimul tratat cominitar ce amendeaza tratatele institutive din anii '50. desemnati conform procedurii de mai sus. decizie care a fost acceptata. mult timp. ceea ce nu favoriza nicidecum independenta Comisiei. Summit-ul de la Nisa a decis ca. acelasi guverne. tarile mari acceptand sa renunte la cel de al doilea comisar pana in 2005. Acestea sunt imputabile colegiului si nu fiecarui comisar luat individual. Pe baza avizului. pentru a permite tarilor mici de a fi reprezentate. Competenta Comisiei sunt enumerate in art. Ele sunt: Gardian al Tratatelor UE . el fiind la randul sau. fiind ales prima varianta cu un reprezentant al fiecarui stat membru cu aplicabilitate din 2005. Comisia detinea 9 membri.imunitate de jurisdictie pentru activitatea desfasurata in exercitiul mandatului. persoana pe care intentioneaza sa o numeasca in functia de Presedinte al Comisiei . In 1995 avea 20 de comisari nationali ca in prezent sa fie format din 25 comisari desemnati de guvernele statelor membre. Tot prin vor. presedintele si membrii Comisiei sunt numiti de guvernele statelor membre. asigura aplicarea clauzelor de salvgardare Indeplineste functia de reprezentare interna si externa a Uniunii Comisia a detinut.presedintele si membrii Comisiei. de comun acord cu presedintele deja stabilit.guvenele statelor membre desemneaza. Portugaliei si Spaniei. intrucat Consiliul nu putea statua in chestiuni ce tin de competenta comunitara decat in baza unei propuneri a Comisiei. “a caror independenta este in afara oricarui dubiu”.

fie va hotara inlocuirea celui in cauza cu o alta persoana pentru durata de mandat care a mai ramas de executat. politica consumatorilor XXIV In ce priveste conduita comisarilor trebuie sa mentionam faptul ca in preajma scandalului din martie 1999.G pct. transmiterea informatiei si valorificarea cercetarii XIII. Comisia in exercitiul art. fie. 3500 angajati temporar. bugete XIX. Comisia este cea mai mare institutie a UE. ORGANIZAREA COMISIEI Ca urmare a ariei de cuprindere a responsabilitatilor sale. prezinta programul annual si raportul general annual de activitate in fata Parlamentului European. destul de mare. in situatiile in care se constata ca persoana in cauza si-a incalcat obligatiile asumate la preluarea functiei. aceasta este consultat in legatura cu desemnarea celorlalti comisari. in numar de doi.48). ceea ce reprezinta dublul personalului ansamblului celorlalte institutii. Comisia Baroso. comert. ne referim la cei 25 comisari (membri ai Comisiei) care o compun. comunicare. demisiei sau demiterii unui membru. care a zguduit Comisia Europeana -. care contine 3 coduri de conduita: primul stabileste regulile de conduita pentru comisari si cabinetele acestora. telecomunicatii. activitatea Biroului insarcinat cu programul de formare profesionala “Leonardo da Vinci” s. credit si investitii XVIII. inlocuirea lui pentru restul de mandat este obligatorie. si in revizuirea acestora. formare si tineret XXII. reglementeaza relatiile dintre comisari si serviciile subordonate. precum si in relatiile cu tertii.000 de functionar permanenti.162 din Tratatul instiuind Comunitatea Europeana. al doilea. sunt desemnati de catre presedinte.relatii externe I-IB (trei directorate care raspund de anumite zone geografice). Conducerea Comisiei este formata din: 1) Presedintele Comisiei. control financiar XX. Suplinesc presedintele cand situatiile o cer. cetatenii trebuie sa fie in masura sa ia la cunostinta aceste texte in propria lor limba. politici regionale si coeziune XVI. turism si economie sociala XXIII. cca. si poate cere demisia unui comisar. pescuit XIV. vama si fiscalitate indirecta XXI. fapt ce a determinat ca toate comisiile ce au functionat au purtat numele presedintilor lor -. Are aproximativ 15. D. ) Fiecare membru al Comisiei este asistat in activitatea sa de un cabinet.. agricultura VI. isi organizeaza prin Regulamentul intern propriul aparat de lucru. Tratatul de la Nisa a intarit rolul presedintelui Comisiei europene in raport cu ceilalti comisari: el defineste orientarile politice si organizarea interna a Comisiei. Numar considerat destul de scazut fata de responsabilitatile sale in cadrul UE. numeste vicepresedintii Comisiei. cultura si audiovizual X. Demiterea unui membru al Comisiei se hotaraste de catre Curtea de Justitie. un mare dozaj intre nationalitati si zone geografice. dezvoltare XII. Deorece legile adoptate la Bruxelles sunt adesea direct aplicabile in Statele membre. Pezideaza sedintele. cercetare. Comisia Santer. si confirmat prin modificarea Regulamentului intern al Comisiei. de exemplu Comisia Jenkins. codifica regulile de conduita pentru functionarii de cariera. cea mai mediatizata persoana din angrenajul institutional comunitar. modificat prin Tratatul privind Uniunea Europeana (art. informatie. si al treilea. politica intreprinderii.la expirarea perioadei de cinci ani pentru care au fost numiti (mandat ce poate fi reanoit) prin deces demisie individuala sau in bloc in cazurile in care Parlamentul adopta motiuni de cenzura prin demitere In cazul decesului. asigurand coerenta. nu mai indeplineste conditiile necesare pentru exercitiul mandatului sau a comis o fapta de o culpabilitate grava. industrie III. piata interna si servicii financiare XV. educatie. care este compus dintr-un Secretariat General. Influenta presedintelui poate fi insa. concurenta IV. fostul presedinte al Comisiei. energie XVII. la cererea Consiliului sau a Comisiei in ansamblul ei. Secretariatul general are rol de a asista pe Presedinte in indeplinirea atributiilor care privesc coordonarea activitatii organismelor institutiei. fapt demonstrat de perioada Delors. Costurile de functionare ale Comisiei reprezinta circa 3. Recrutarea functionarilor si functionarea administratiei comunitare prevad proceduri care sa evite formarea unor „celule nationale”. determinat de o serie de acuzatii de iregularitati in gestiunea financiara a Comisiei. dezvoltare VIII. Comisia este compusa din 26 de directii generale (DG) si din 15 servicii specializate. FUNCTIONAREA COMISIEI . C. Are o structura piramidalierarhizata. Comisia Prodi.a. el reprezentand Comisia in fata celorlalte institutii comunitare. afaceri economice si financiare II. 2) Vicepresedintii. mijloace. inclusiv acuzatii de frauda in actiuni de ordin umanitar din spatiul ex-iugoslav. Jacques Santer lanseaza un document intitulat “Pentru o cultura politica si administrativa Europeana”. relatii industriale si afaceri sociale V. fiecare dintre ei asumandu-si responsabilitatile politice si operationale pentru una sau mai multe directii generale. cu votul unanim. Presedintele Comisiei are. coordoneaza relatiile Comisiei cu statele terte. -. Serviciul de traduceri. dupa cum urmeaza: . mediu inconjurator. va decide ca nu mai este cazul sa faca o astfel de inlocuire. Atunci cand vorbim de “Comisie” ca organ politic. Comisia Delors. rol administrativ si protocolar. transporturi VII. dintre comisari. prin care sunt recunoscute largi puteri discretionare presedintelui in atribuirea sarcinilor in interiorul institutiei (comisarilor). in practica. Desemnat cu 6 luni inainte ca mandatul sau sa inceapa. securitate nucleara si protectie civila XI. grupate pe zone geografice. Directoratele generale sunt organizate pe domenii de activitate. Directorii generali raspund de actiunile lor in fata comisarilor.3% din bugetul annual al UE. eficacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia. Serviciul de presa si informare. Comisia Thorn. un numar de 26 Directorate Generale si 15 servicii auxiliare ( Serviciul juridic. care este compus din consilieri. etc. personal si administratie IX. teoretic. Daca Presedintele Comisiei a decedat ori si-a dat demisia. al carui rang este echivalent cu cel de inalt functionar in cadrul unui minister. Oficiul de statistica. Continuand pe linia acestei orientari. Consiliul. Fiecare directie este condusa de un director general. Aproximativ o cincime din personalul Comisiei se ocupa cu lucrari de traducere si interpretare. stiinta. Presedintele Comisiei Europene este figura cea mai proeminenta a Uniunii Europene. Numirea sa se face pentru un mandat egal cu cel al Comisiei. Personalul angajat in administratia marilor orase este adesea mult mai numeros. in situatiile in care mandatul se apropie de final.

155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Daca sunt aduse amendamente sau sunt facute observatii. cazuri in care Comisia hotaraste sa-si abiliteze membrii pentru a lua decizii in numele ei. in care sunt prezentate rezumate ale discutiilor ce au avut loc. In cadrul procedurii scrise. La luarea deciziilor un rol important il joaca asociatiile de lobby. Pe langa procedura orala in sedinta plenara. Procesul decizional trebuie sa prezinte un consens. cu majoritate simpla si implica raspunderea colectiva a comisarilor europeni. propunerile trebuie supuse dezbaterilor si votului membrilor Comisiei in sedinte. se vor aviza de Serviciul juridic. dintre care aproximativ 4000 sunt emise de un comisar sau altul. ele trebuie discutate si supuse la vot in sedinte. in functie de natura lor. una scrisa si una orala care presupune dezbateri in plen. adoptarea facandu-se cu votul majoritatii simple a membrilor Comisiei.verifica compatibilitatea ajutoarelor acordate de catre un stat unor intreprinderi. adoptarea lor in Comisie fiind asadar o simpla formalitate de vot ) si “B” ( aspecte ce necesita discutii in Comisie si realizarea unui acord intre comisari pentru a fi transpuse in acte comunitare. iar in functie de procedura adoptata. este folosita in cazurile in care trebuie luate decizii in probleme de mica importanta ce nu ridica dificultati de adoptare. de abilitare. care le certifica din punct de vedere al conformitatii cu dreptul comunitar. Din acest punct de vedere Comisiei ii este specific principiul colegialitatii. fapt ce determina cunoasterea oportunitatilor fiecarei tari. Asupra acestora se vor concentra lucrarile Comisiei. in sensul ca deciziile se iau colectiv. In situatiile in care propunerile parcurg procedura orala pentru a deveni acte decizionale. ce incearca sa-si impuna propria versiune in textul viitorului act comunitar. pentru formularea eventualelor amendamente sau observatii -. Activitatea de decizie la nivelul Comisiei.verifica stadiul in care se gaseste procesul de reducere a diferentelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor defavorizate si prezinta o data la trei ani un raport asupra acestor chestiuni in fata Parlamentului European . Cadrul general al functiilor pe care le are aceasta institutie este fixat in cuprinsul art. iar raspunderea pentru acestea este tot una colectiva. fie vor fi discutate in intalnirile pregatitoare ale cabinetelor. Principala competententa a Comisiei este aceea de a veghea asupra felului in care statele si institutiile comunitare pun in aplicare dispozitiile tratatelor si a actelor emise in executarea lor. In acest sens: .examineaza preturile in domeniul transporturilor internationale si stabileste conditiile in care se deruleaza activitatile in acest sector . Procedura scrisa. care face propuneri decizionale pentru sectorul de activitate coordonat. aceasta facand parte din procedura orala.Comisia este o institutie cu caracter permanent ai carei membri se reunesc. vor fi trimise prin grija Secretariatului General membrilor Comisiei. de principiu. COMPETENTA COMISIEI Comisia este organismul care reuneste ansamblul functiilor executive in cadrul Comunitatilor si a Uniunii. in fiecare zi de joi au loc intalniri cu reprezentantii presei. iar urmare acestui loc pe care il ocupa in cadrul “triunghiului institutional” principalele sale competente sunt legate de punerea in executare a dispozitiilor tratatelor si a actelor normative comunitare si de supravegherea modului in care sunt realizate obiectivele Uniunii.inventarieaza impreuna cu fiecare stat membru dispozitiile legislative nationale. presupune nu numai satisfacerea intereselor comunitare. tehnica sau politica.dezvolta dialogul cu partenerii sociali europeni . Presedintele Comisiei stabileste ordinea de zi. in emiterea deciziilor sunt folosite doua proceduri. Mecanismul decizional la nivelul Comisiei este deosebit de complicat. pe baza de abilitare. cu care ocazie se adopta documente care nu necesita prezenta tuturor.vegheaza asupra modului in care sunt puse in aplicare programele de dezvoltare a politicilor agricole comune si face propuneri pentru cresterea eficientei de implementare a acestor politici. E. cea de pregatire a proiectelor de acte normative.supravegheaza evolutia economica a fiecarui stat membru. o armonizare a intereselor comunitare cu cele nationale. Caracterul tehnic al Comisiei necesita emiterea a nu mai putin de 6000 de acte comunitare pe an. Sefii de cabinet se intalnesc saptamanal pentru discutarea problemelor ce necesita intrunirea Comisiei si pentru a pregati lucrarile Comisiei. Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un Cabinet. reprezentand diferite categorii socio-profesionale sau economice.) Intrucat sedintele nu sunt publice. astfel ca acestia sa poata formula amendamente sau observatii pe marginea lor. sens in care ii poate transmite recomandari si prezinta in Parlamentul European rapoarte cu privire la rezultatele acestor supravegheri . Analizeaza problemele de discutat si le include in doua categorii “A” (aspecte carora comisarii cad de acord prin intermediul sefilor de cabinet si nu mai trebuie discutate in plen. In privinta modalitatilor de lucru. format din functionari administrativi. Exista si reuniuni ale unor grupuri de membri. procedura scrisa. conduce sedintele si convoaca sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie. . mecanismul poate fi declansat de fiecare membru al Comisiei. in vederea armonizarii acestor legislatii la exigentele comunitare . dar si celei nationale. Hotararile se iau in prezenta majoritatii membrilor. proiectele care urmeaza a fi supuse dezbaterii Comisiei sunt eliberate de catre directorate sau de cabinerele comisarilor. in sedinte saptamanale de lucru. pe care le comunica in scris celorlalti membrii. Ea trebuie sa se asigure ca legislatia Europeana este corect aplicata de catre Statele membre si ca ansamblul cetatenilor si operatorilor pietei unice profita de echilibrul care a fost creat.supravegheaza modul in care sunt respectate regulile de libera concurenta si ancheteaza cazurile in care se presupune ca aceste reguli au fost incalcate . pentru a preintampina distorsionarea concurentei . 1. propunerile.administreza Fondul social european . mai exista inca doua modalitati de luare a deciziei: procedura de abilitare a unui comisar si procedura scrisa. iar competenta sa este indicata intr-o multitudine de articole din cuprinsul Tratatelor comunitare. in zilele de miercuri sau ori de cate ori este nevoie in formula colegiala. intrucat antreneaza institutia in ansamblul ei.

precum: mediul. sens in care emite avize si recomandari. Noile responsabilitati ale Comisiei Europene. constituie totusi o arma destul de puternica in mana ei. 5. Rolul acestor acte (avize si recomandari) este acela de a ajuta institutiile comunitare in derularea procesului decizional care are loc la nivelul lor. Comisiei ia fost conferita si competenta de reprezentare. de exemplu. manifestata in amanarea dezbaterii proiectelor vreme indelungata. acestea servind ca suport pentru adoptarea unui act normativ. Caraibilor si Pacificului (ACP). avand in vedere interesul general. a Consiliului sau din propria initiativa. primind in perioada 19912000 cca. potrivit caruia Comisia poate aproba in numele Comunitatii. in Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului ea este principalul for decizional. care a constituit prima punere la punct a tratatelor. In domeniul cooperarii interguvernamentale. Comisia indeplineste acest rol de pregatire a noilor politici europene. modificat prin art. atunci cand acestea dispun ca astfel de modificari se pot face dupa o procedura simplificata. de dreptul de a emite avize. Comisia controleaza modul de acordare a subventiilor de catre guvernele nationale propriilor industrii si autorizeaza alocarea de ajutoare de catre Stat. nu pentru a apara interesele sectoriale sau pe cele ale diferitelor tari. Comisia participa la derularea procesului decizional care are loc la nivelul altor institutii comunitare. altele. Are putere de decizie proprie. dupa consultarea ori obtinerea acordului Consiliului (art. ori cand constata o lipsa de interes legislativ din partea Consiliului. Comisia s-a dezvoltat in ritmul evolutiei Uniunii Europene.4 din tratatul instituind Comunitatea Europeana. In caz . Principal rol in ansamblul institutiilor comunitare. ea fiind cea care deruleaza negocierile pentru incheierea unor acorduri intre Comunitate si tertele state sau organizatii internationale (art. Spre exemplu. ci in functie de propria sa apreciere a intereselor Uniunii si a cetatenilor sai. Comisia a negociat acordul de liberalizare a schimburilor in cadrul Rundei Uruguay. fara a omite Uniunea Economica si Monetara. este considerata ca un model de cooperare Nord-Sud. atunci cand considera acest lucru ca fiind necesar. educatia. intrucat ea poate bloca procesul decizional. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana. modificari ale unor acorduri incheiate cu terte state sau organizatii internationale.Investitii pentru asigurarea coeziunii economice si sociale Romania. Daca in tratatele instituind Comunitatea Europeana si cel instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. poate sesiza Curtea de Justitie pentru aplicare de sanctiuni. 1. O astfel de initiativa poate fi luata si atunci cand Comisia considera ca intr-o anumita conjunctura. decezii elaborate dupa parcurgerea unui proces legeslativ specific. acesta este asistata prin trei programe: PHARE. ISPA si SAPARD. la solicitarea Parlamentului European. exercita un rol preponderent executional.. fiindu-i prezentat Consiliului un proiect. 3. pe care art. in vederea finalizarii obiectivelor propuse de constructie europeana. 169 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.80 din Tratatul privind Uniunea Europeana. prin retragerea proiectelor de acte normative de pe masa de lucru a Consiliului. 155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana o confera Comisiei. 6. Conventia de la Lomé. prin care invita statul in cauza de a se conforma intrun anumit timp dat. ea este insarcinata cu gestionarea programelor PHARE si TACIS. ultimele doua fiind promovate de UE in sprijinul tarilor candidate incepand cu anul 2000.4 miliarde EURO ca asistenta financiara nerambursabila. cat si crearea noii Organizatii Mondiale a Comertului (OMC) in numele UE. in limitele prescrise prin dreptul comunitar. sanatatea. ea poate emite propuneri.228 par. dezvoltarea retelelor de transport. de a propune proiecte legislative. 80 din Tratatul privind Uniunea Europeana). . acesta l-ar adopta dar cu numeroase si substantiale modificari. Finantarea procesului de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Comisia cu cateva exceptii. si apoi la Comunitatea Europeana de astazi. care apropie UE de tarile in curs de dezvoltare ale Africii. Printre. care vizeaza acordul unei asistente tehnice in Europa Centrala. 228 par. protectia consumatorilor. In cazuri grave de incalcare a legislatiei in domeniul concurentei. Desi dreptul la initiativa legislativa al Comisiei. beneficieaza de asistenta Uniunii Europene prin programul PHARE inca din 1991. pare a fi de o importanta subsidiara fata de cea legislativa. Comisia poate aplica amenzi intreprinderilor recunoscute ca fiind culpabile de violarea regulilor stricte impuse de UE. sesizand Curtea de Justitie atunci cand acestea nu se conformeaza in mod deliberat.Dezvoltare institutionala . ea intreprinde masuri impotriva celor care nu se achita de obligatiile ce le revin prin tratate. de Est si republicile din fosta Uniune Sovietica. Comisia este responsabila de negocierea acordurilor comerciale si de cooperare cu terte tari sau grupuri de tari din intreaga lume. si Tratatul asupra Uniunii Europene din anul 1992 au confirmat si extins campul de actiune al UE si responsabilitatea Comsiei in noi domenii.G pct. de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului in anii '50 pana la Comunitatea Europeana a anilor '70 si '80. ca si Statele membre.intocmeste anteproiectul de buget Pentru punerea in practica si finalizarea competentelor. ceea ce ar implica aparitia riscului denaturari continutului proiectului. 2. emitand decizii si recomandari. Comisia. atunci cand aprecieaza ca imprejurarile care au determinat promovarea proiectelor s-au schimbat radical. fie ca ei apartin sectorului public sau celui privat. Ea poate. Initiativa legislativa consta in proiecte de acte normative adresate Consiliului. Comisia are responsabilitati importante in ce priveste programele de ajutorare si de dezvoltare in terte tari. Programul PHARE (Poland and Hungary Assistance for the Restructure of the Economy) acorda asistenta concentrata pe: . iar in masura in care aceasta nu se conformeaza. astfel cum a fost el modificat prin art. Atunci cand Tratatele comunitare dispun.14) 4. Actul unic European din 1986. Comisia dispune de mecanismele oferite de art.Consolidarea infrastructurii de reglementare legislativa necesara compatibilitatii cu „ acquis-ul comunitar . precum si in recomandari pe care Comisia le trimite primei institutii. pe care acesta le ia in discutie si le supune adoptarii. Toate aceste atributii au facut ca aceasta institutie sa fie considerata “motorul Uniunii Europene”.G pct. O situatie deosebita este reglementata in cuprinsul art. cultura. sa initieze urmariri contra Statelor membre care nu aplica directivele europene. Mai recent.

Gestiunea bugetului comunitar de catre Comisie este supusa controlului Curtii de Conturi. Manolache. Jinga.finantarea institutiilor in IMM-uri . Tineret (2000-2006). 1999 4. Editura Lumina Lex.diminuarea impactului social asupra restructurarii industriale . se bucura programele comunitare. Limitele puterii Comisiei Europene. Programul SAPARD (Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala). in cadrul acestui program.asistenta intreprinderilor in procesul de restructurare In radul societatii civile. BIBLIOGRAFIE 1. cercetare si dezvoltare tehnologica. prin depunerea de motiuni de cenzura sau de incredere. Programul ISPA( Instrument pentru politici Structurale de Pre-aderare) reprezinta un sprijin financiar financiar in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si transport. Comisia sesizeaza Curtea de Justitie. O. la reuniunile semestriale ale Consiliului European. Parlamentul European elibereaza Comisia de responsabilitatea pentru executia fiecarui buget anual. se ridica la 155 milioane EURO. Agentia SAPARD a fost acreditata de Comisia Europeana. Comisia nu este cea care ia principalele decizii privind politicile si prioritatile UE. Uniunea Europeana intre virtual si real. educative si culturale intre europeni finantate prin bugetul national PHARE. sprijinul PHARE pentru Romania este alocat in proportie de 70% pentru investitii si infrastructura si de 30% pentru consolidarea institutionala. presedintele Comisiei participa. In prezent tara noastra participa la 16 programe comunitare cum ar fi: Socrates II (2000-2006). politici sociale. Comisia participa la toate sesiunile Parlamentului European. fiecare stat candidat trebuie sa plateasca anual din buget sub forma unui tichet de participare. Ea trebuie sa raspunda si intrebarilor scrise sau orale puse de catre membrii Parlamentului. V. In vederea participarii la aceste programe.plati compensatorii pentru disponibilizari de personal . Editura Economica . 2001 . In plus. Editura All Beck. O. pe de alta parte. Drept comunitar. Pe de o parte. Felician Cotea. 1. Editia a 2 -a 2005 3. Leonardo da Vinci II (2000-2006). Aceasta responsabilitate revine uneori Consiliului Uniunii Europene. alaturi de sefii de stat si de guvern ale Statelor membre. Dacian Cosmin Dragos. 1999 5. care se pronunta in ultimul termen asupra problemelor de drept European. Chiar daca beneficieaza de drept de initiativa. Alimentatiei.5 miliarde EURO. Drept comunitar institutional. El ia parte. Ea participa la reuniunile acestora. aflata in subordinea Ministerului Agriculturii. Contributia financiara anuala a UE alocata Romaniei. Programul se deruleaza pe baza de proiecte. a tinerilor si studentilor in special. atunci cand directivele sau reglementarile sale nu sunt respectate de catre guverne sau intreprinderi si. Editia a III-a revazuta. Romania a participat la programele comunitare din 1998 in domenii ca: educatia si pregatirea profesionala a tineretului. interventia Curtii de Justitie. demarat in 1999 se numeste Programul RICOP si prevede acordarea de asistenta financiara in valoare de 100 milioane EURO pentru atenuarea efectelor sociale ale restructurarii. la Adunarea economica anuala a Grupului celor sapte tari cele mai industrializate (G7). pentru Romania la 30 iulie 2002. Uniunea Europeana -. Bucuresti 2001 6. contracteaza si efectueaza platile. o contributie financiara care poate merge pana la 50% din costul programului. Lefter. ele insele se adreseaza Curtii atunci cand nu sunt de acord cu amenzile impuse de Comisie. cultura. care are ca obiectiv esential implementarea „acquis -ului comunitar” in domeniile respective si consolidarea cadrului necesar dezvoltarii durabile a sectorului agricol si zonelor rurale. Este instrumentul financiar pentru agricultura si dezvoltare rurala. Bibere. Pe baza raportului Curtii de Conturi. protectia mediului. Are in subordine 8 birouri regionale de implementare a programului SAPARD. care are puterea de a o scoate din functiile sale. Comisia lucreaza in stransa colaborare cu cele doua organe consultative ale Uniunii. fiind stabilite pentru inceput doua domenii prioritare: . Romania beneficieaza in perioada 2000-2006 de o asistenta financiara nerambursabila din partea UE de cca. cat si la discutiile referitoare la propriile proiecte de propuneri legislative. C. al caror rol consta in garantarea bunei utilizari de catre Comisie a banilor contribuabililor europeni. Scopul comun urmarit de cele doua institutii consta in eliminarea fraudei si risipei.plasarea si ocuparea fortei de munca . Drept comunitar institutional. institutii • mecanisme. Restul de 50% este asigurat de programul PHARE. in egala masura. I.Dezvoltarea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole . Combaterea discriminarii (2001-2006). Editura All Beck Bucuresti. cat si in cel al cooperari judiciare si al politiei. Comitetul economic si social si Comitetul regiunilor pe care le consulta asupra celei mai mari parti a proiectelor sale de acte legislative. Acest program finanteaza masuri privind: . Drept institutional comunitar. in cadrul carora trebuie sa explice si sa justifice politicile sale.Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale Comisia este in integralitatea sa antrenata in activitatile interguvernamentale definite prin tratatul de la Maastricht in domeniul politicii externe si de securitate comuna (PESC). Aceasta participare intensificandu-se dupa anul 2000. 7. Comisia este responsabila in fata Parlamentului European. fiind in stransa conexiune cu implementarea acordurilor negociate cu FMI si Banca mondiala. asigura realizarea tehnica a proiectelor. printre care un birou si la Alba Iulia. schimburile profesionale. ai carei membri sunt ministrii guvernelor Statelor membre si in numeroase cazuri Parlamentului European.Incepand cu anul 1998. Functiile Comisiei antreneaza. institutie juridica. in sectoarele public si privat. 2001 7. In cadrul acestui program. Padurilor si Mediului. Editura All. in mod regulat. Uniunea Europeana -. In gestionarea acestui program un rol important revine autoritatilor responsabile cu implementarea masurilor ISPA care organizeaza licitatii. Marcu. sanatate. Editura Aeternitas Alba Iulia 2004 2. Editia a II-a. ca reprezentant al ansamblului Uniunii Europene. Un important program PHARE. Editura Lumina Lex. realitati si perspective.

A. Profiroiu. Paun. Istoria constructiei europene.C. Paun. O. A. Profiroiu. Tinca. 2000 9. 1999 . Drept comunitar general. Cluj Napoca. Editura Fundatiei pentru Studii Europene. 1999 10. Introducere in realitati europene. M. Editura Economica. Bucuresti. N.8. Editura Didactica si Pedagogica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful