Motto: Suntem suma faptelor noastre

PERSONAJELE JERRY - 32 de ani MIRCEA - 62 de ani, tatăl lui Jerry POŞTĂRIŢA - 60 de ani

(Ajunul Paştelui, într-un apartament sumbru în care domneşte dezordinea, o cameră de zi cu mobilă veche, plină de carii şi zgârieturi, ce pare că a fost adunată de ici-colo de la vecinii care au aruncat-o la gunoi. Cortina este deschisă pe intrarea publicului. In fundal se aude Tony Renis - Dimmi quando tu verrai; după stingerea luminii în sală, se aude în surdină la radio aceeaşi melodie. În scaunul de invalid Jerry doarme foindu-se, tresare, îşi aruncă privirea în stânga şi în dreapta dezorientat, se uită la ceas, apoi cu mişcări energice învârteşte roţile scaunului prin sufragerie şi merge de colo-colo, ca o zvârlugă. N-ai zice că se află în cărucior. Se opreşte pentru o secundă şi îşi aprinde o ţigară. Muzica scade.)

JERRY: Unde o fi? Cât dracu mai întârzie? Te pomeneşti că s-a îmbătat iarăşi… S-a întâlnit cu beţivanii lui şi puţin îi pasă că nu am mâncat! Ia uite, e trecut de nouă, dorm ca prostu’, de foame… de mai bine de patru ore! (pauză lungă) O să-mi vină cu scuzele lui nenorocite că s-a-ntâlnit cu nu ştiu cine mama naibii, că are un pont, că face rost de bani! Aiurea. Beţivan nenorocit! Aşa-mi vine un dor de ducă… da’ unde să pleci?

(se aude cheia în broască… şi în spatele uşii Mircea fredonează Du-mă acasă măi tramvai… brusc Jerry se opreşte, stinge chiştocul şi îşi fixează privirea spre uşă)

JERRY: Hai nenorocitule, să văd ce gogoşi îmi torni!

(Mircea trece în fugă prin scenă fără a arunca o privire; se duce ţintă spre baie. Apoi se aude mulţumirea sa crescândă şi în cele din urmă apa asurzitor. Jerry îşi fixează privirea în acea direcţie)

JERRY: Aşa. Varsă banii pe conductă. Ce-ţi pasă, însoţitor de handicapat ce eşti! MIRCEA: (din baie) Am fost la gară. N-o să-ţi vină să crezi cu cine m-am întâlnit. JERRY: Cu Papa?... (tăcere) cu… Dumnezeu? Cu Budha sigur nu te-ai întâlnit! MIRCEA: (din uşă) Nu. Cu Marilyn. JERRY: Vrăjitorul? Aaaa… Te-a umplut de bani, sau de băutură? MIRCEA: Monroe. Marilyn Monroe. JERRY: A, daaa, da... şi când te-ai trezit era dimineaţă şi ţi-ai dat seama ce enormităţi visai! Sau, ai fost patru ore pe lumea cealaltă, în aburii alcoolului şi te-a trezit o infirmieră grasă cu crucea roşie pe piept zicându-ţi: Nu, nu acum, nu… te rog nu acum! MIRCEA: Hai, Jerry! Semeni cu maică-ta, Dumnezeu s-o ierte! JERRY: Pe ea sigur a iertat-o, ceea ce nu cred că se va întâmpla şi cu tine. MIRCEA: M-a căutat cineva? JERRY: Moartea! Da’ n-am răspuns! Dormeam… da’ cred că o să revină. MIRCEA: Când mă uit în ochii tăi, îi văd pe ai ei. JERRY: Ochii lu’ Marilyn sau ai Morţii? MIRCEA: Ai maică-tii, i-ai moştenit. JERRY: Măcar de la ea o să am ceva. Da’ de haleală nu vezi ceva în ochii mei? MIRCEA: (tace o secundă) Ai o ţigară? JERRY: La gară nu aveau chioşc de ţigări? Sau ai băut banii, porc beţivan! MIRCEA: (dă să-l pocnească) Gura mă-tii de handicapat, pe cine faci porc?! Eu te-am făcut pe tine, sau tu m-ai făcut pe mine?

Ne-am întâlnit la… la. MIRCEA: Eşti maică-ta în picioare. antenele sunt deschise. Hai. pam… JERRY: Aşa. cine dracu e Gicu ăsta? MIRCEA: Stai bine? JERRY: Plutesc. descarcă-te. nu mă lasa să spun nimic. the. unu’ fără apărare şi care din întâmplare e şi fii-tu. totuşi. (Mircea dă să îl mângâie pe Jerry. JERRY: Să mă aşez confortabil. la fel făcea. care se fereşte) JERRY: Hai pleacă. că a dat năvală presiunea şi curge valuri prin bodegi. te lua cheful de vorbă. Umbli la sentimentalisme. Gicu… MIRCEA: Gicu a lucrat cu mine douăzeci de ani. Şi de cântat… mai mult în somn. spui azi? MIRCEA: Gicu… pam.. zi bătrâne.. iartă-mă. dormi mereu. sunt deja în scaun. JERRY: Ai muncit tu atâta? MIRCEA: Mai laşi glumele? JERRY: A. Ia uite. Mai degrabă pune ceva în tigaia aia de umblă păienjenii cu tot cu plasă după ei! MIRCEA: Să-ţi spun o bombă.JERRY: Aşa. ba două: să bei şi să cânţi. mai puţin cele de la picioare. JERRY: Da’ de dormit pe tine. lasă-mă. MIRCEA: Aşa. Plutesc de foame. JERRY: La gară. MIRCEA: Măcar nu sforăi ca alţii. da’ taman când te-apuca băutul. lasă-mă-n pace. Pui ceva. Mai nou şi-a deschis propria afacere. loveşte! Te prinde rolul de boxer… da numa’ cu unu’ în scaun. ce întâmplare. . sunt ochi şi urechi. JERRY: Un singur lucru l-ai făcut bine în viaţa asta. îi merge din plin şi nu a uitat de bătrânu’ taică-tu. crezi că mă impresionează. şi viceversa… în rest ai dormit. să mâncăm? MIRCEA: Îl ştii pe Gicu care lucra cu mine la instalaţii? JERRY: Ştiu zece Gicu care umblă cu tine la instalaţii. Zi odată. să nu-mi scape porumbelul. ziceam că Gicu a lucrat cu mine la sondă.

Şi ţie nu prea ţi-a funcţionat. nu le aveam nici pe astea. zi! MIRCEA: (nu prea entuziasmat) De săptămâna viitoare mă angajează. e bun… e foarte bun! JERRY: Săptămâna trecută mi-ai îndrugat aceeaşi poveste cu angajarea… lipsea Gicu. scuză-mă că te-am interupt.. o să vezi. că am mâncat ieri omletă. ce preferi: ochiuri sau omletă? JERRY: O friptură. a pocnit în cadă fierbătorul şi s-a curentat.. şi când deschid ochii să nu te mai văd. una – două – trei. La radio cântă Dan Spătaru. şi mitocan şi mojic. era un Nelu. (râde) MIRCEA: (intră afectat) Era o femeie de treabă. (iese) JERRY: Mă gândeam că nu o să-mi mănânc ouăle. Puteai să iei si tu ceva. ce-i cu ea? MIRCEA: A murit în timp ce făcea baie. Salariul e bunicel. Pun de ochiuri. Cu mine nu semeni. din culise se aude şi Mircea) Moş ramolit şi beţiv! MIRCEA: (tare) Ai auzit de vecina de la trei? Aia de umblă mereu în capotu’ galben? JERRY: Nu. Dacă nu îl rugam pe vecin să cumpere. dă-i cu vin. Dumnezeu s-o ierte! JERRY: Morţii cu morţii şi handicapaţii cu însoţitorii! Dumnezeu s-o ierte! E gata masa? MIRCEA: Dacă stai în scaunul ăla nu înseamnă că nu poţi pune mâna să faci şi tu ceva. MIRCEA: Tu nu-l ştii pe Gicu! E om cu caracter! Am lucrat împreună! JERRY: Aţi lucrat? La caracter? Adevărul e că ai nevoie.. Adică ce zic. tura-vura. JERRY: Şi dă-i cu bere.. că de săptămâna viitoare va ieşi soarele şi pe strada noastră. Jerry se lăsă uşor pe spate şi începe să fredoneze Drumurile noastre toate. (pleacă la bucătărie) JERRY: (îşi aprinde o ţigară. Ia zi. JERRY: Vecina? Mamăăă. dă-i cu bere. MIRCEA: Lasă. dă-i cu vin. şi treaba e că n-aţi găsit unde să vă faceţi treaba. . din vorbă-n vorbă. dă-i cu vin. şi. JERRY: Slavă Domnului! MIRCEA: Mai bine mă duc să fac ceva de mâncare..MIRCEA: Da. pe urmă dă-i cu bere. când mucesti atât la o instalaţie. ne-am abătut noi frumuşel pe la o ţuiculiţă. aşa e. a economisit banii de coafor. de unde ştii? La gară. M-a invitat să bem un păhărel şi mi-a zis de-a fir a păr cum stă treaba.. măcar acum de Sărbători. Încălzea apa cu fierbătorul.. MIRCEA: Eşti mojic şi mitocan şi..

JERRY: Întârziai mult. Uneori mă uit la tine şi mă aştept să văd flăcările alea. bine…. după câteva secunde Mircea se opreşte şi cade pe gânduri. Tu erai de-o şchioapă. Parcă îi ieşeau flăcări din ochii ăia atât de calzi.. Rosita. Speedy Gonzales Away from tannery row Stop alla your a-drinkin' With that floozie named Flo) JERRY: Da. MIRCEA: Vorbeşti prostii. să am norocul să-mi bată vecinul după două . bătrâne! (înfulecă amândoi pe nerăsuflate. credeam că nu mă părăseşte doar ca să nu suferi. când o întrebam ceva. şi tari mi-i că nu-i nik în the ciaun. dar când am intrat la instalaţii. darămite când aveai intervenţie şi lipseai o lună. se întorcea cu o privire plină de ură. zic poate. săraca.trei săptămâni să vadă dacă nu am nevoie de ceva. treci la masă! JERRY: Poftă mare. nu te scăpa din ochi o clipă.. Îţi făcea toate mofturile. Mă gândeam la vremurile când mergeam în staţiune. da… şi nu avea ochi decât pentru tine. Mi-am adus aminte de maică-ta. Când răspundea. devenisem gelos.MIRCEA: Cine îl iubeşte pe Speedy Gonzales? (cântă versurile celebre… You better come home. da. JERRY: (îl bate pe umăr) Sunt sigur că te-a iubit enorm. Şi apoi poate ne băgăm în pat şi ne uităm la un film.) JERRY: Acum ce mai e? Ce ai? MIRCEA: Nimic. Urcaţi în vagoane. dar când o rugam să îmi dea şi mie bani de-o cinzeacă. Ai văzut ce vreme urâtă e afară? Am auzit că la munte a început să ningă. o făcea într-o doară.. I hafta go shopping downtown.. . Şi poate. Ştii. MIRCEA: (intră cu farfuriile) Cina e servită. lumea cealaltă. o să îmi caut alt însoţitor. şi după ce ai apărut tu şi ajungeam noaptea târziu. Uite.. dacă pentru a duce gunoiul lipseai două – trei zile. MIRCEA: Nu e chiar aşa bătrâne. ai un fir alb în cap. JERRY: Mă aştept să-ţi reiei bunele obiceiuri de altădată şi să mă abandonezi aici. dacă nu mănânci. vă rog! Urmează staţia. MIRCEA: (oftează) Poate. Am să strâng masa. Era aşa mândră de tine. cu peronul pe partea dreaptă! Nu uitaţi copiii şi handicapaţii! Dacă scap.. Lasă gargara.. adică poate la început. avea obiceiul de a nu răspunde. E deja zece noaptea..

să dormi prin nu ştiu ce container înainte de a deschide uşa. Ştii. aşa e. adică colega maică-tii.JERRY: Scary Movie ar fi numa’ bun… nici să vărs nu o să am ce. PAPA! MIRCEA: E uşor să judeci. am ieşit la o cafea cu prietena ei. Şi. Aceasta colegă era măritată cu un ofiţer. Poate de asta a murit de îngrijorare şi nesomn. nu prea ai avut. Că ai salvat nu ştiu câţi oameni şi copii. nu am iubită… încă! O să am grijă. JERRY: Nu înţeleg…?! MIRCEA: O glumă. avea un băieţel. îmi spunea să nu te judec. apoi a urmat o altă cafea. PAPA. N-am mai rezistat şi am greşit. Marieta. Da. o chema Marieta. Mai târziu. MIRCEA: (ia ţigara) Au fost vremuri în viaţa mea când treceam uşor de la o femeie la alta… (pauză lungă. eu singur. Nici nu ai ştiut când am crescut! Probabil că într-o bună zi ai fost tare mirat când ai intrat şi ai văzut ce băiat mare ai. tata lui Speedy Gonzales. ce să-ţi mai spun. periculoasă. MIRCEA: Alte ouă. când maică-ta era cu tine în luna a şasea. ai fost destul de ocupat. Ea singură. Că ai o meserie grea. avem mare noroc că la gară ţine deschis până târziu. ca de obicei: Sunt bine. În fine. Nu mult după aceea. tată. că eşti într-o mare intervenţie. Nu. Ai o ţigară? JERRY: Sigur. Ea ia răspuns: Bine. I-am dat cinci bani şi fericit i-a şoptit mamei tale: Să-i faci sarmale bune aşa cum mi le faci mie. ea femeie… na. masa a fost delicioasă. Oricum. Nu mi-a fost deloc uşor. Dar eu ştiam adevărul. mi-a destăinuit că şi ei îi este greu. că se ceartă cu soţul. tată. PAPA! Şi măcar nu aveai bunul simţ să vii treaz. Da. trage un fum adânc în piept) mama ta avea o colegă. nu. JERRY: De la căpitan sau de la Relu? MIRCEA: De la Relu. Şi am ştiut că am pus mâna pe o comoară. Poate mâine încercăm să mai punem ceva pe lângă ouăle astea. Nuuuu. Eram cel mai fericit om de pe lumea asta. MIRCEA: Am fost bolnav. Fac bine. că îi aparţine. (iese cu farfuriile) JERRY: Ştiu. papa! Cine de cine a avut grijă?! Am stat nopţile singuri… eu şi mama… Ştii cât era de îngrijorată când lipseai? Eu mă prefăceam că dorm. JERRY: Sunt convins. ea. Şi eu ţi-am răspuns. un căpitan de vas. decât ai făcut-o tu. că eşti în misiune. bună prietenă. sunt sigur că eşti mirat! Da. tată. Şi poate mai sunt. ea plângea. alta şi alta şi… mi-a crescut tensiunea. nu dormea. Băieţelul a zis că el o mărită. de la accidentul ăla. şi ea. cuprinsă de . câte două? (râde) Glumesc! Asta e o glumă nouă. la care locuia. (îşi şterge faţa cu podul palmei) Am încercat să-i explic de unele probleme din căsnicie. De la el am cerut-o de nevastă. Eu bărbat. plecat mai tot timpul. de multă vreme voiam să îţi spun ceva. Relu. Şomajul e o meserie care mănâncă timp! MIRCEA: (se întoarce supărat) Vrei să ne comportăm ca o familie? Să încetezi cu răutăţile! JERRY: Ca o familie??? Mai mult eu te-am crescut. am luat note mari.

plecat în misiune. adică să te fi născut mai devreme. cât te-am iubit.remuşcări. JERRY: Noroc că lipseai mult. Şi după ce ai fugit de acasă cum am alergat ca un nebun să te caut. şi a iertat-o. nea’ Mircea? Eşti bine? JERRY: Când a fost asta? MIRCEA: În… în seara asta. M-a căutat. Ai apărut tu. te puneau căpitan pe Titanic. s-a aruncat în mare şi nu l-au mai găsit. E departe? MIRCEA: Destul. dar cică ar fi grav bolnavă. JERRY: (pauză) Când pleci. MIRCEA: (îşi aprinde ţigara) Mai ţii minte când erai mic? Aveai vreo şapte ani. pe străzi numai nebuni şi beţivi.. i-a spus mamei tale de aventura noastră. JERRY: Dacă te grăbeai puţin. MIRCEA: (încurcat) Habar n-ai cât de mult… cât de mult te iubesc.. auzi. (pauză lungă) Mama ta a iubit-o foarte mult pe Marieta. JERRY: Prieteni de-ai tăi. Să mă accepţi aşa. A murit în acea deplasare. Am aflat că Marieta trăieşte. E un drum lung. JERRY: Şi ce-a vrut? MIRCEA: Să stăm de vorbă. S-a aşezat la masa mea. MIRCEA: Îmi mai dai o ţigară? JERRY: Te rog nu te sfii. Şi m-a întrebat uşor: Ce faci. a aşezat-o uşor pe masă şi m-a privit lung.. . Cred că a iertat-o. cu bune şi cu rele. atunci te-am bătut pentru prima dată. Apoi a aflat şi bărbatul ei. Era noapte. Cât m-am urât atunci când te-am lovit.. inima îmi era cât un purice… apoi a zâmbit. dar pe mine… JERRY: Cred şi eu. m-a căutat să-mi spună de Marieta. Ştii ce a fost culmea? Am stat preţ de un minut… ne-am privit. Recolta de anul ăsta nu acoperă toţi beţivii. Vrea să ne vedem. a scos din buzunar o monedă veche de cinci bani. s-a întors în oraş. înafara prietenilor tăi instalatori. Mai e ceva de băut? JERRY: Nu. JERRY: Cine ţi-a spus? MIRCEA: Relu. cine te-ar ierta? MIRCEA: Speram ca măcar tu să înţelegi. I-ai scufundat pe toţi în jurul tău! Şi după aceea? Marieta mai trăieşte? Relu unde este? MIRCEA: S-au mutat în alt oraş. simte-te ca acasă. A fost un an prost. De fapt. mediul tău. cât stai? Da’ ce întrebare idioată. m-a găsit. altfel. şi din vorbă în vorbă a aflat că îmi fac veacul la gară.

ar trebui să ne grăbim. şi era atât de fericită. JERRY: E ajunul Paştelui. vădit deranjat) Ia uite. . nu ştii. am încercat. pe nimic. Când m-a zărit. mama a făcut bagajele. Văd că nu te-a mişcat nimic. te-am iertat. cum te frământai prin bucătărie. Să mergem la cinema. JERRY: Şi când a avut cea mai mare nevoie de tine. Ai rămas acelaşi om care nu dă doi bani pe nimeni. moşule! Beţivan ramolit! MIRCEA: (după o pauză lungă) Eu ar fi trebuit să fiu în locul ei. MIRCEA: Ar trebui să ieşim. JERRY: Da. chipul i s-a luminat. Ar trebui să faci din când în când o cruce. Sunt doi paşi până la biserică. A doua zi a scos bani din geantă.MIRCEA: M-am gândit că stăteai ascuns pe undeva prin subsolurile blocului. JERRY: Nici măcar moartea mamei nu te-a afectat. era cuprins de flăcări prin nu ştiu ce intervenţie. Şi a doua zi dimineaţă. ai lipsit. Prin uşa intre-deschisă am văzut-o pe mama cum te strângea în braţe şi plângea. Dar el. am scăpat buletinul de ştiri. Să nu spui nimic… JERRY: Când era să-ţi spun? Între două chiolhanuri. cu obişnuitele pauze de recuperare? MIRCEA: (schimbă brusc subiectul. Câteva zile nu ai băut. JERRY: Nu eram departe. A fost cea mai fericită zi din viaţa mea. După ce ai plecat a doua zi în misiune. să stingă incendiul. Când ne-am întors. te-am iubit. avea în ochi lacrimi mari de bucurie. deasupra blocului de vizavi. am şters-o la bunica. dar te-ai întâlnit cu câţiva de’alde Gicu şi aţi sărbătorit cine ştie ce afacere minune. ai distrus! MIRCEA: O să fie lume multă. tot. cu gândul să te părăsească. săracul. să dea un telefon. e adevărat. Cum te certai cu mama. SURPRIZĂ! Biletul de adio neatins pe masă! MIRCEA: Cum? A vrut să mă părăsească? JERRY: Să-ţi dea o lecţie. e deja unşpe jumate. JERRY: Sunt convins. JERRY: Tot ce ai atins. Altceva decât să mă iei în băşcălie. nu ştiu! Ştiu că atunci când te-ai întors şi duhneai ca o distilerie. Am sperat… dar degeaba. Şi pentru o secundă. cum mă căutai. Nu dau buletine. la ora asta e slujba. spunându-mi: Sunt de la tata! Hai să ieşim. Am văzut tot. MIRCEA: Ştii. MIRCEA: Şi în toţi anii ăştia n-am ştiut. lipit de coşul centralei. când te-am văzut buimac de somn şi griji. MIRCEA: Eşti un dobitoc. Două săptămâni am aşteptat pompierul de serviciu să vină.

În zece minute sunt gata şi numa’ bine prindem Învierea. Jerry. Seara târziu. Ar trebui să plecăm de aici. Trebuie să o vezi! Aşa aş mânca nişte smântână… Când îmi aduci? Aşa îmi spunea. de-ai şti cât de rău îmi pare. Jeff! (îl strânge în braţe. Şi la spital era gata. măsline şi un pui afumat. Am luat chiar şi o sticlă bună de vin. Ar trebui să o omor pe vaca de stomatolog. Atunci am auzit-o pentru prima oară înjurând. parcă dădea să nască. Până şi maică-ta o să fie aici. creaţa… daaa. JERRY: Dacă ai băut televizoru’. Bineînţeles că ai lipsit. JERRY: Am să fac o excepţie şi n-am să-ţi mai cer ouăle. nu fă pe nebunul. în somn. după care începe să îşi schimbe hainele) Ce ai cumpărat? MIRCEA: (din baie) Kaiser. Am băut toată viaţa şi s-a îmbolnăvit ea de ciroză. ce-i cu ea? Doamne. Erai ocupat cu salvarea omenirii. în Holograf. Apoi îşi pierdea luciditatea şi o lua razna. Dar sunt prea bătrân şi prea fricos. JERRY: Am văzut-o cum se stinge zi de zi. e o lume frumoasă afară. ca oamenii! Bătrânul tău tată nu s-a ramolit de tot şi nu a uitat să cumpere ceva de mâncare. cum să ştiu? MIRCEA: Nu o să-ţi vină să crezi. ce tâmpită mai era! MIRCEA: A fost la Tv la emisiunea aia. pune ceva decent pe tine. da’ la sfârşit a dat-o în mare prietenie cu Whitney Houston cu melodia aia Can’t live… şi a stâlcit tot (cântă) chen li… liba libba daut iu… aşa cânta! (râd amândoi) . aşa. striga: Jerry… Jerry ai grijă!… De ce nu dormi? Vezi să nu uiţi să ungi scaunul. O să tragem un festin a-ntâia. MIRCEA: Ai auzit de fosta ta colegă. MIRCEA: Ironia sorţii. În seara asta o să fim o familie. A mâncat un borcan întreg în ultima zi. gata să explodeze. în Mirabele. Cu burta aia imensă. în noaptea asta. Ce-i pasă? Şi-a tras ditamai viloaia în buricul târgului şi cimitirul colcăie de pe urma ei. N-am suportat. Ţii minte? Ca în vremurile bune. JERRY: Adevărul e că avea voce foarte faină. de ţinea nasul pe sus? Aia cu părul a la Michael Jackson la cinci ani? JERRY: Aaaa. aia cu părul roşcat. Căldura aceea insuportabilă… Nici acum nu te-am iertat că mi-ai ascuns. Iar noaptea. brânză. mă deranjează scârţâitul. MIRCEA: Of. îndruga tot felul de prostii. fără să pună strop în gură. Că nu mi-ai spus două luni nici un cuvânt?! Să aflu din vecini?! JERRY: Şi te-ai dus să te îmbeţi în prima crâşmă. (iese) JERRY: (stă câteva momente pe gânduri. Cu siguranţă nu a sterilizat instrumentele. Haide. a ajuns până în finală. şi i-am dus. MIRCEA: Cică a dat-o ea în populeaşcă. a venit vecinul să ne spună. pauză lungă) Era să uit. deşi îmi plac de mor. la MegaStar. Ar trebui să mă duc să-i dau foc casei.MIRCEA: N-am ştiut nimic. Chiar şi eu ar trebui să mă bărbieresc. ar trebui să te îmbraci frumos! Doar nu o să stăm de Paşte îmbrăcaţi ca doi sărăntoci.

Ce chestie. JERRY: (Jerry se mişcă agil prin cameră. si încă unu’ bun! Deşi chestia asta nu mi-ar fi plăcut deloc . erai sigur cel mai mare artist în viaţă. iar când ne-a dat profa pentru prima oară temă. MIRCEA: Ar trebui să pui de cafea. după ce că era cât Casa Poporului. încerca să îmi facă ochi dulci. poate să poftească. Aprinde şi o lumânare. JERRY: Dacă stomacul ar fi sediul artei. MIRCEA: Trăim vremuri grele. Oricum. banii nu ajung niciodată la mine. lângă casa noastră locuia o familie înstărită. ce bine ar fi… MIRCEA: Nu zi asta. ştii cum e: Omul deştept nu joacă laptegros cu rinocerul. Da’ ce faci. ar fi dat lumea navală să mă vadă. Poftă mare! (înfulecă cu poftă amândoi) JERRY: (cu gura plină) Oare cum o fi să mănânci aşa zi de zi? Doamne. acuşi e douăşpe.să fiu un fel de maimuţă pe scena teatrului. Dacă încăpeam pe mâna ei. Dumnezeu s-o ierte. Scoate nişte pahare. atunci când au eliminat-o.JERRY: Normal. salariul era mai mic decât pensia de handicapat. Bunică-ta. Îmi zicea că ar trebui să mă fac actor. MIRCEA: Nu-i nimic. ca să ieşim din criză. nu ştiu vreun actor în scaun de handicapat. cică e expresiv. guvernul ne-a cerut să cheltuim mai puţin. doar nu ridic eu pensia. băiatule. într-o sacoşă. MIRCEA: (intră) Ştii că nu e rău acasă? Puiul miroase trăsnet. ştii de câte ori m-a sunat? Zicea că e impresionată de chipul meu. să te ţii. Şi dacă te făceai actor. arta nu trece prin stomac. ar fi strigat. nu pui masa? Eu sunt aproape gata. JERRY: Nu mai e strop. Mâncau toată ziua. nene! JERRY: De. aranjând masa) Auzi ce toantă creaţă. Îţi dai seama. Te-ai zgârcit. Nu râde. Un actor beteag. Noi în bătătura aveam doar o capră. ne făcea numa’ ciorbă de legume… fasole… chestii din astea. Poate avea dreptate. toarnă vin şi nu te zgârci. Şi vecina îi . s-a ridicat şi a strigat: Eu nu pot s-o fac decât oral. MIRCEA: (schimbă subiectul brusc) E gata? JERRY: Alteţa Voastră fiu de… şi tată de… cu sânge albastru. ai luat o poşircă de vin. Era buimac omu’. doamna profesoară! MIRCEA: Da’ faza tare e că a bătut un cameraman în direct. bună-ziua numa’ carne. Că am o mutră specială. Rar când punea mama o bucată de carne. că la engleză venea din an în paşti. Da’ şi când a început să-i care nişte pumni cameramanu’. purtam şorţuleţ de fată în casă toată viaţa. Când eram copil. JERRY: Unde-i mâncarea? MIRCEA: Pe hol. până s-a trezit. ne trezim cu vinu’. S-a terminat. JERRY: Da’ mă hrăneam cu arta… MIRCEA: Aiurea. de intelectual. pune-le pline.

lungiţi în pat. cât stătea preotul de vorbă cu enoriaşii. Seara mama făcea lipie pe plită şi ne adunam cu toţii în jurul focului. Iar noi. să scap de muncă. m-am săturat de carne. Ce de luminiţe! Ia uite cum urcă lumea pe deal! Ce păcat că nu suntem şi noi cu ei… MIRCEA: Da… păcat. a trecut de miezul nopţii. ca să ne încălzim. eu… (vrea să se ridice… dar se aşează) Se răceşte. stăteam aşa. JERRY: Mai bine aşa. MIRCEA: Jeff. vin la voi! După ce a rămas paralizat. Cu banii ăia ne cumpărăm bomboane. moment de tăcere) Ia uite. JERRY: (îl priveşte uimit) Puiul e bun. MIRCEA: Joia ne trimitea în oraş după cumpărături. (pauză) Câţiva ani mai târziu. luam pe ascuns câteva înghiţituri bune. JERRY: Auzi. că tare bine mai miroase. copiii. pauză lungă. numărându-le până adormeam. Mănâncă. Dimineaţa. (Mircea se ridică de la masă şi spune tare Tatăl Nostru… rostesc amandoi în cor Amin!) JERRY: Mă împingi până la geam. din pat. JERRY: (după un timp) Aşa e. îl apucase pandalia cu ţipatul. decât să mănânci numa’ ouă. să nu mă miroasă. dă-mi te rog şi mie un blid de fasole. MIRCEA: Doamne. a murit. JERRY: Sunt momente când îmi vine să te strâng în braţe. MIRCEA: (începe să râdă) Tata… tata juca la Loto. Zău. săptămână de săptămână. Juca aceleaşi numere. Parcă îl aud: Am câştigat! Am câştigat!!! Premiul cel mare. După ce a paralizat. Cred că am să mai iau o bucată. Dacă le adun. nici că mai treceam pe la agenţie. Afară încă mai plouă. Apoi număram stelele. un aparat vechi pe care mama îl pusese într-un lighean. măcar pe vremea aia se mânca natural. La opt ani deja cântam în strană. nu a mai cerut biletele. La sfârşitul slujbei intram în altar. să văd lumea care se întoarce de la slujbă? MIRCEA: Da. să le verifice. a şi dispărut.zice într-o zi: Tanti Tiţa. Dădeam atacul. fac de o avicolă întreagă. Iar el stătea închis în cameră ascultând la radio ştirile. . MIRCEA: Da. striga la noi cât îl ţinea gura: Mă dau jos. Şi ani de zile ne-a dat bani să-i luăm bilete. Am luat atunci o bătaie zdravănă. ce copilărie am avut! Toată lumea spunea că o să ajung popă. De-abia aşteptam duminica să mă duc la biserică. Tata spera… aştepta ziua cea mare. Nu ţi-e frig? (îl duce in buza scenei) JERRY: Nu. Tata. alergam câinele în curte. când dai să tragi lozul câştigător. Ştiam unde-şi ţinea ascunse sticlele cu vin. o Dacie 1100! În mintea lui erau o mulţime de calcule. Ţi-am spus asta? JERRY: Nu. după care băgam repede prescura în gură. după ce făceam baie cu apă rece. (se aud clopote de la biserică şi apoi apa de la wc-ul vecinului. nu ca acum.

Sau în sertarul de la mijloc. la noi. Acasă îl jucam mereu. l-am pus preşedinte şi acum toţi îşi caută de lucru. când simt asta. Uite. MIRCEA: Ştii unde sunt? JERRY: În birou. doctorul american zice: La noi. în Rusia. le-am găsit. JERRY: Acum chiar suntem o familie. MIRCEA: Vorbesc serios. sunteţi înapoiaţi faţă de noi. în Germania. că mă prind repede. MIRCEA: Să nu trişezi. Îmi mai dai o ţigară? JERRY: Te rog să nu mai întrebi. dacă o să mă angajez… JERRY: Aha. Aproape că ai băut tot vinul. după atâţia ani. la noi. Serveşte-te. După atâţia ani. scoatem un plămân de la unu’. era cazul. MIRCEA: Am fost la medic azi. Cică la o întrunire pe plan mondial. scoatem o juma de inimă de la unu’. la noi. o transplantam la altu’ şi după două săptămâni amândoi deja îşi caută de lucru! Se ridică şi doctorul roman: N-avem ce să comparăm. . JERRY: Ce jucăm? MIRCEA: Popa prostu’. mi-a zis unul tare de tot. MIRCEA: Aşa. (râd) JERRY: (după un timp) Nu e de râs. E prima dată. (îl aduce pe Jerry inapoi la masă) Era jocul meu preferat. Un control. Mi-a zis că sunt sănătos tun. N-am mai jucat de când a murit mama. că scoatem un rinichi de la unu’. Eu şi Papa. Mai toarnă-mi şi mie. medicina e aşa de avansată. îl transplantăm la altu’ şi după patru săptămâni ăla deja îşi caută de lucru! Rusul spune: Nici asta nu-i mare scofală.JERRY: Ce-ar fi să jucăm ceva? MIRCEA: Nu e o idee rea. Haide. am luat unul fără creier şi fără inimă. Acu. Undeva pe dedesubt. Alege. JERRY: De ce? Te simţi rău? Ai ceva? MIRCEA: Nu. JERRY: Haide! Lasă glumele. cărţi sau table? JERRY: Cărţi ar fi minunat. în România. împarte cărţile. îl transplantam la altu’ şi după şase săptămâni ăla deja îşi caută de lucru! Neamtu’: E nimica toată. în America. Şi ce ţi-a spus? MIRCEA: Bancuri.

cantă dumnezeieşte! Poate că aşa aş fi cântat şi eu dacă mă ţineam de vioară.. cam asta a fost tot. Si eu am cântat cândva. (cântă cu patos. cum e să?. toată existenţa mea. Dac-ai să-l asculţi tu bine. Ai să mă auzi cum îţi şoptesc.. Îmi port coroana de spini. Ce prostii spun! A mai rămas puţin pui.MIRCEA: Îţi place. un csardas. vacarmul din gară şi Glasul roţilor de tren.. ca un copil ruşinat) MIRCEA: Să. Din oţel. JERRY: Şi tu? Eu am mâncat cel mai mult. (lasă privirea în jos.. Aşa-i că e bun? JERRY: Nu.. dar viaţa mea.. cu lacrimi în ochi:) Glasul roţilor de tren E o şoaptă cu suspine. Cadru cu cadru. Când s-a oprit.. mama. Eu te iubesc. O clipă.. Noroc că mi-e sete. A deschis uşor cutia viorii şi a cântat cel mai frumos cântec pe care l-am auzit vreodată.. JERRY: Mai e o gură. papa. Dacă a mai rămas nişte vin. E o poşircă. eu te iubesc. din fier.. Ce ţi-a zis Relu? Ce vrea de la tine? MIRCEA: E o poveste lungă. parcă cineva îmi înfigea un cuţit în burtă. Viaţa mea e un fel de mersul trenurilor. Îţi va spune pentru mine Într-un cântec dulce. a fost o clipă. M-a privit lung. din şine. mi-am zis: Uite încă un muzician ratat! Ţinea vioara în braţe cum ai ţine un copil. apoi a comandat sec: O votka! A băut-o dintr-o singură înghiţitură. of! Şi de dor mă ofilesc! U-u-u! (zâmbind) Relu a vrut să mă vadă… ştii. Ca şi a lui... spre nebunie. Prin faţa ochilor îmi treceau clipe din viaţa asta şi toate trenurile pe care le-am ratat. MIRCEA: Mie oricum nu îmi mai e foame.. din fier. a terminat Conservatorul. Ţi-am spus? Relu cântă la vioară. Cum e?.. colegii. Hai. Ştii. atât s-a mai auzit.. să ce? . te iubesc.. S-a dus.. Glasul roţilor de tren Îţi va spune pentru mine. din şine.... (îi toarnă în pahar ultimele picături) Eu n-am cunoscut multă lume: vecinii. mănâncă-l... A intrat în crâşmă. Din oţel..

MIRCEA: Şi? JERRY: Şi asta a fost tot. Adică… am văzut la televizor tot ce trebuie să ştiu. mi-am pierdut virginitatea în faţa televizorului. M-a invitat la ea.. dar acum îmi pare bine că nu a fost. ce dracu. Şi... la un moment dat a început să se dezbrace. şi după ce s-a terminat. până la urmă. MIRCEA: Şi acum? JERRY: Acum. îmi spui de ce a venit... când o colegă care se îndrăgostise de mine m-a invitat la cinema.. tu eşti virgin? JERRY: Nu.. şi râdea mereu.. Un fel de concert de Paganini. pe întuneric mi-a prins mâna. JERRY: Ok. plouă şi sfârşeşte cu lapoviţă. adică. ce naiba vrea de la tine? . JERRY: The totuşi. Mai bine jucăm altceva. cum ar spune britanicul.. Eu nu prea am avut. plouă.. răbdare şi mai ales pasiune... cânţi. eşti virgin sau nu eşti? JERRY: Nu.. Jeff. nu ţi-am spus? MIRCEA: Credeam că o să câştig... Şi nu ai cum să te opreşti..... Nu trebuie să mai priveşti în urmă.. (pauză) femeia e precum o vioară. Nu e nimic interesant.. ce? MIRCEA: Ai fost vreodată cu o femeie?. Nu există jumătăţi: cânţi.. (i se întrezăreşte o grimasă) E un fel de buletin meteo. JERRY: Adică? MIRCEA: Adică… îţi trebuie timp.. JERRY: Ce să ştiu? MIRCEA: Adică. Relu unde e acum? MIRCEA: A plecat. N-am avut curajul să o sărut. MIRCEA: Jeff. MIRCEA: Te-ai culcat cu ea? JERRY: Mi-a fost frică. Mi s-ar fi putut întâmpla.. Dar când îi vibrează corzile. uiţi totul..... deşi ea îmi arăta că.JERRY: Să fii cu o femeie? MIRCEA: În ce sens? JERRY: Să iubeşti.. Eram în clasa a X-a.. buzele îmi erau uscate şi tremuram ca o găină plouată. ştii tu....

Jeff. cu capu’ ăla al tău de 1100 de centimetri cubi? Săraca mama! Zi. judeci pe toată lumea. handicapatule! Să vedem care e ramolitul?! . loveşte. Ce-ai gândit tu. tu mă judeci pe mine? Tu ţi-ai găsit? Măcar eu nu am omorât pe nimeni. dă. De ce taci? Mama ştia? MIRCEA: Da. Hai. JERRY: Când te gândeşti că eram gata să te iert. beţiv ordinar! Of. s-o faci în halul ăsta să sufere? Cu ce ţi-am greşit? Am fost prea proşti.. am fost împreună cu mult înainte de a o cunoaşte pe maică-ta. să te las fără suflare. JERRY: Când. cum ne-ai mulţumit? Te-a durut în cur! Atât ai ştiut! Să mănânci şi să bei! Noi am fost pentru tine cea mai mare instalaţie la care ai lucrat. nu? Spune dracului ceva. şi… JERRY: Încetezi odată cu şaradele? E o glumă. îţi spun! Că de nu… JERRY: Că de nu. să nu spună nimeni nimic. să te lovesc. un simplu accident de maşină. trage apa. alintatu’ lu’ mama! JERRY: Termină. e nevinovat! Băieţelul.. cum a aflat? MIRCEA: I-a spus Marieta. JERRY: A fost un accident. să te primim de fiecare dată acasă când ajungeai beat… să te hrănim. să vezi dacă funcţionează! MIRCEA: Jerry încetează. ce? Mă loveşti? Hai. porc beţivan! MIRCEA: Handicapatule.. vin eu la tine. crezi că nu pot? Crezi că dacă sunt imobilizat într-un scaun. am spus! MIRCEA: Că de nu. Voi doi.. una pentru dejecţii.. sper să înţelegi că viaţa nu e chiar simplă. MIRCEA: Da? Ce căutai pe coclaurii ăia? Cu o maşină care nu era a ta? Ha? Făceai pe grozavul?! JERRY: Termină! MIRCEA: Hai. JERRY: Poftim??? MIRCEA: Marieta şi cu mine. A venit. moşneag ramolit. dă! Oricum nu m-ai lovi mai mult decât ai făcut-o până acum. Sărăcuţul Jerry. ce? Mă baţi? Hai. Faci pe inocentul. pe sfântul? Văd că te împaci bine cu propria-ţi conştiinţă. mă! Uite. că de judecat. tu şi Relu sunteţi fraţi. ca de la bărbat la bărbat! JERRY: Moş bătrân şi ramolit. Când e vorba de tine. deşi aş fi meritat. dacă aş putea să mă ridic din scaunul ăsta nenorocit. Eşti maestru. ce mai aştepţi? Ce te uiţi? Loveşte. zi. să dau totul uitării. să te spălăm… şi.MIRCEA: Nu a venit să-mi reproşeze ceva. n-am s-o fac? MIRCEA: Atunci. cu ce te-a rănit. pe cine faci porc? Tu..

şi îmi cere iertare. nu?. te iubesc. Jerry! Jerry. Nimeni nu a plecat vreodată. JERRY: Suntem toţi. Trebuie să accepţi! Încetează! Încetează. (I se citeşte un zâmbet printre lacrimi) Urcaţi în vagoane. Din oţel. din când în când. altfel nu aş visa-o. Dac-ai să-l asculţi tu bine. din şine. Mircea stă şi nu se fereşte) Asta e tot. un ramolit. Că ar vrea ciocolată. Este al tău şi nimeni nu ţi-l poate lua. MIRCEA: Da. să nu pleci! Am fi avut noroc noi. (cântă:) Glasul roţilor de tren E o şoaptă cu suspine.. Glasul roţilor de tren Îţi va spune pentru mine. din fier. Jeff. este bine acum. o văd. şi eu… eu… Mă trezesc lac de sudoare şi îmi aduc aminte cum îmi cerea batista… Îmi curge sânge. din fier.. sunt aici… suntem făcuţi să călătorim… lumea e mică. din şine. şi visăm. Mama e aici… ea e aici… suntem toţi… Ne întoarcem. Îţi va spune pentru mine Într-un cântec dulce. tot ce poţi? Dă! Hai! Loveşte! JERRY: (plânge) Eşti un netrebnic... mă! (Jerry îl loveşte cu putere cu pumnii. suntem bine… toţi suntem! Nimeni nu pleacă.. aşa. Jeff. naiba ştie pe ce parte e peronul! Nu uita.. Jerry oricât te-ai ascunde nu poţi să te fereşti de trecut. Din oţel. Ai să mă auzi cum îţi şoptesc. Papa. suntem datori să o colindăm. suntem toţi pe hartă… pe o hartă geografică. Îmi stă în braţe.. şi călătorim.. Se uită la mine cu ochii ei mari.JERRY: Te avertizez pentru ultima oară! Moşule. nu-i aşa? Şi eu spun: alternatorul e de vină… nu am mai avut curent… nu am văzut… era întuneric! Iartă-mă! Papa. haotic. vă rog! Urmează staţia. E adevărat. te pocnesc! MIRCEA: Dă. sau să te vindece. nu? MIRCEA: Da. am spus! Acceptă că un om a murit! Trebuie să accepţi că ea nu mai este! Trebuie! Trebuie! JERRY: Nu am vrut! Uneori dorm în scaunul ăsta şi o văd ca şi cum ar fi aici. mi-ai distrus viaţa! MIRCEA: Jerry. lumea nu e mică! . Îmi spune că ar vrea să mergem la mare.

Acum îmi iau la revedere de la toţi. mulţumesc. Dacă o să apară ceva. Bătrâna de deasupra nu răspunde. pe vremuri aici.. a parfum de lăcrămioare… (oftează) Îmi pare nespus de rău că aţi rămas văduv. de poftă? JERRY: Nu. Unde să mă duc?. Am să rezolv eu… E mai bine aşa. cine ştie. Cândva am avut şi eu o… o fată. Scrisorile pe care le trimiteaţi miroseau atât de bine. domnu’ Mircea. JERRY: La revedere. Eu n-am familie. nimeni nu răspunde în blocul ăsta. dar ce rost are… Singura familie pe care am avut-o au fost corespondenţii. mie îmi plac sarmalele. Mai aveam două zile de muncă. mâncam cele mai bune sarmale… Chiar nu aveţi vreun mesaj. In sfârşit mi-a venit timpul. restructurări. nu răspunde nimeni? Uşa era deschisă. Am avut şi un băiat… sau poate doi… altădată era altfel… Acum. Mai aveţi ceva de trimis? Un mesaj? MIRCEA: Eu… POŞTĂRITA: E greu să te desparţi de oamenii pe care i-ai cunoscut. Mai am câteva scrisori de dus. Şi e ultima mea zi de muncă! MIRCEA: Dumneavoastră??? Ce vreţi?… Vecina e pe hartă. . S-a dus. vecinul nu răspunde. Să vă conduc. o scrisoare? Mai am doar câţiva vecini şi am terminat. la dumeavoastră. criză… MIRCEA: Poftim? POŞTĂRITA: Ne scot la pensie. POŞTĂRITA: Aaaa. POŞTĂRITA: Toţi vor să plece. Îmi pare tare rău pentru fiica dumneavoastră. POŞTĂRITA: Cum doriţi. aşa! MIRCEA: Şi-a făcut bagajele. A. doamnă. o să vină fata nouă care a luat strada asta.POŞTĂRITA: La Dracu. ştiu drumul. A. Acum călătoreşte. POŞTĂRITA: Unde? MIRCEA: Face baie şi nu aude soneria. POŞTĂRITA: Nu e nevoie. Dar mai durează câteva zile. iar pe tineri îi aruncă în şomaj. Mă pensionez. MIRCEA: Ar fi ceva… Ba nu. Soţia era o femeie tare de treabă. lumea e mică. dar cu nişte pui vă putem servi… POŞTĂRITA: Nu. acela ar fi fost ca dumneavoastră.. M-am săturat! De 30 de ani car scrisori şi pensii. voiam de mult să vă spun: Dacă era un bărbat pe care aş fi vrut să-l întâlnesc. pe ăştia vechi. (aproape îi dau lacrimile) MIRCEA: La revedere. Aţi făcut cumva sarmale? Miroase peste tot in bloc! Nu aveţi cumva vreo două. deficit. Vă doresc un Paşte Fericit şi poate ne mai întâlnim. Lăsaţi. pentru copii.

E deschis la… la… JERRY: Gară. (pauză) O fi târziu? Nu simt pic de oboseală. la radio se aude: Aici Bucureşti. le frământă una peste alta. aşa e? .. Întoarce capul şi îşi priveşte mâinile. despre mama. Ce fel de oameni erau? De ce nu mi-aţi povestit nimic de ei? MIRCEA: Pe maică-sa n-am cunoscut-o. Afară cred că nu mai plouă. Şi le şterge de pantaloni.. Ia o ţigară. ce n-aş da s-o văd! JERRY: Papa. JERRY: Ţi-a fost frică. cu două săptămâni înaintea nunţii noastre. lasă. desface palmele şi le priveşte ca şi cum ar fi murdare. A fost ora 5. I-a spus maică-tii că ar fi bine să nu se încurce cu mine.) JERRY: Ce ciudat! Să apară aşa. Mă întorc cât ai zice peşte. Doamne. Păcat că n-o să mai vină. Hristos a Inviat! Transmitem ştirile. JERRY: Şi acum? MIRCEA: Of. Nu accepta nici un bărbat în preajmă. România. Intră Mircea. era de o gelozie cumplită. JERRY: Nu. O doamnă tare de treabă. Nu sa uitat o clipă în ochii mei. un biet profesor de liceu. Doamne cât am iubit-o… JERRY: Pe bunica? MIRCEA: Pe maică-ta. nu e nevoie. Ţigări mai avem? JERRY: Este ora cinci. Ora exactă. MIRCEA: Greşit. La revedere. Tare bine era să mai fi avut ceva de băut. Am să ies să cumpăr un pachet. MIRCEA: Durează o secundă. Şi povesteşte-mi despre ea. la ora asta. pentru că alergăm mereu după cai verzi. despre părinţii ei. care le-a părăsit când maică-ta era mică.. A luat-o razna de când i-a murit fiica. JERRY: Cine ştie cât durează… Stai.POŞTĂRITA: A trecut… Toate trec până la urmă. De fapt… m-am întâlnit cu ea o dată. mai sunt trei ţigări.. E închis peste tot. (iese urmată de Mircea. Cel puţin aşa m-a lăsat să cred. Privea inspre chioşcul de ziare şi părea că vorbeşte cu noi. Preşedintele SUA Barack Obama… Jerry se uită îndelung spre uşa pe care tocmai a ieşit poştărita. Dar era o femeie aprigă. O cunoşti? MIRCEA: Da. dar gândurile îi erau departe. Şi bunicul tău. stai jos. Nu am cunoscut-o prea bine. de ce ai aşteptat. Ştiu că au murit înainte să mă nasc. să le luăm potcoavele. de ce uneori e greu să spui “te iubesc”? MIRCEA: Pentru că alergăm. Se opreşte. căreia îi intrai greu în voie. MIRCEA: Corect. te rog rămâi.

poate. dacă tot m-am întors. Şi e sărbătoare. E timpul să uităm de supărări. dar mai devreme erai gata să pleci după ţigări. puţin de dragoste. se cade să sărbătorim. eu mă duc la bucătărie.. Până la urmă. să scazi… Sper că nu… Deranjez? Oricum. Nu mi s-a întâmplat în viaţa mea. îi întinde pachetul lui Mircea şi apoi îşi aprinde ţigara) Ce ar rămâne. Acu’. de cea neîmpărtăşită… Dar când ai cunoscut-o. Ne luptăm cu el. zic să bem un păhărel. Papa… şi Relu. Să tragi linie. de mult nu am petrecut o seară împreună. (iese) . nu? POŞTĂRITA: Fiul dumneavoastră are dreptate.MIRCEA: Nu. Sper să nu vă deranjeze cafeaua. Ne ţinem puţin de urât. Pot să te îmbrăţişez? MIRCEA: (ezită) Mai bine mai târziu. ce m-am speriat! Mi-a fost frică că am pierdut-o. Nu vreau să fiu nepoliticos. Frică. suntem prizonierii lui. JERRY: Da. deschide! Deschide domnule odată! (Mircea deschide) Mi-am uitat geanta. după care plec. Şi vine o vreme când trebuie să faci contabilitate. decât niciodată. JERRY: Până acum credeam că fericirea ta e una şi bună: băutura să fie tare şi nu apă chioară. da’ geanta asta e lucrul cel mai important din viaţa mea. să aduni. Da. Sunt un om fericit. sunt convins. (scoate şi o sticluţă de tărie) Un mare filosof spunea: Suntem suma faptelor noastre. acum e prea târziu… MIRCEA: Mai bine mai târziu. Jeff. JERRY: Şi eu te iubesc. dacă am renunţa?… Era să uit. MIRCEA: Poate că am obosit… şi e destul de târziu. (scoate din geantă pachetul de ţigări. Cei care renunţă îşi arogă dreptul de a-l trece la capitolul virtuţi. MIRCEA: Jeff. poţi să mori. E aproape de-o seamă cu băiatul dumneavoastră. o cafea şi să vorbim… că în ultimii ani n-am făcut-o. JERRY: Papa. POŞTĂRITA: (bătăi puternice în uşă) Domnu’ Mircea! Domnu Mircea. (scoate din geantă un pachet de cafea) Viciul meu de peste 30 de ani. dar mi-e somn. Nu am decât câteva scrisori. nu mi-a fost frică… sau mi-a fost. Uite-o! Doamne. tu nu înţelegi? Eşti cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată. pachetul îl am în geantă de când m-am angajat. scoate una. Am alergat într-un suflet până aici.. sunt tare obosită. decât niciodată. POŞTĂRITA: Vă rog. MIRCEA: Cum doriţi. Mie mi-a cam pierit cheful. ce vă uitaţi aşa? Ce-ar fi să bem o cafea? MIRCEA: Noi… POŞTĂRITA: Nu vă deranjaţi. MIRCEA: Atunci eu merg să fac cafeaua.

îmi place mai mult. să te trezeşti. dar puteţi să-mi spuneţi Jerry.POŞTĂRITA: (după o pauză lungă) Ce mare te-ai făcut! Erai de-o şchioapă când te-am văzut ultima dată. La şcoală colegii mă strigau Jeff. prietenii… şi uneori tata. să zbori… Noi am încheiat câteva socoteli aici şi vrem să lăsăm loc altora. POŞTĂRITA: Da. cred că ar fi bine să plec… Acu că mi-am găsit geanta. cum să nu. Puteam să stau ore întregi în faţa televizorului. să turnăm în pahare şi să fumăm. O vârstă care îţi dă dreptul să visezi. Profesorii mă strigau după numele de familie. adică Jerry. şi plin de pozne… aşa am fost. Mă numesc Maria. colegii. POŞTĂRITA: Aşa te cheamă? JERRY: Nu. Aşa mă striga mama. aşa e. va împlini 32 de ani. când eram copil. Jerry vine de la personajul din desenele animate. Doamna poştaş sper că ne va permite să împrumutăm câteva ţigări de la dânsa. Nam făcut cunoştinţă. de fapt în acte sunt Mircea. un Don Juan… JERRY: Iertaţi-mă. POŞTĂRITA: Îmi pare rău. Îmi ziceam că ai să ajungi ca taică-tu. se poate. de cele mai multe ori distribuiam corespondenţa în zona asta seara târziu. POŞTĂRITA: Ştiu… Adică şi copiii mei erau la fel. JERRY: Jeff. Propun să dăm muzica tare. nu cred că mai am de ce zăbovi. . Alergai că o zvârlugă şi îi băteai pe toţi copiii din faţa blocului. doamnă poştaş? (îşi reprimă emoţia) POŞTĂRITA: Da. să-l privesc: urechile alea mari. astăzi ar trebui să sărbătorim. cafeaua e servită. Eu am venit… MIRCEA: Doamnelor şi domnilor. serviţi-vă. de fapt… MIRCEA: De fapt. Da. O perioadă frumoasă a vieţii. dar nu v-am văzut în viaţa mea. mai sunt doar câteva zile. Soricelu’ era preferatul meu. un accident de maşină… nu am să fiu tată vreodată. Cum a trecut timpul… Când eşti tânăr visezi la poveştile din cărţi sau la alea de pe micul ecran. nu-i aşa? Curând Jeff. POŞTĂRITA: Vă rog. Eu visam să devin medic şi am ajuns poştaş… Sunteţi însurat? Aveţi copii? JERRY: Nu. Şi trebuie să dai cu capul de pragul de sus. zâmbetul lui fermecător.

A fost o zi grea. vă rugăm. Şi afară plouă. eu am venit pentru… Nu ştiu dacă ar fi bine să vă spun. Ce spuneţi? Jerry?! JERRY: Da. aş vrea… MIRCEA: Dar ce-i graba asta? Jerry... Aţi spus că nimeni nu vă aşteaptă. atunci torni tu în pahare? A. dacă insistaţi… Adevărul e că mi-e puţin foame. măsline. MIRCEA: Mă scuzaţi… împărţiţi cărţile. la o cafea. le fac eu. (râde) mă îndrăgostisem de domnu’ Mircea. vrute şi nevrute. Acum… JERRY: Aţi cunoscut-o bine pe mama? POŞTĂRITA: Într-un fel. Papa. (se îndreaptă spre baie) JERRY: Da. dar se împăcau repede. nu cred că e bine să plecaţi tocmai acum. Adevărul e că am alergat ca un ogar. rămâneţi. brânză şi pui. Eram tinere. Uite. ar fi minunat. JERRY: Da. zicea că e o glumă. povesteam de prima iubire. dar… sper să înţelegeţi că viaţa mea nu a fost uşoară. Poate jucăm cărţi. Eu. A. MIRCEA: Da. Am trecut din când în când pe aici. Vin imediat. Toarnă cu găleata. Eu am în geantă două scrisori… MIRCEA: Proaspăt spălat şi parfumat. Mama dumneavoastră nu m-a crezut. Ce e mai frumos decât să petrecem prima zi de Paşte împreună? MIRCEA: Măcar puţin… POŞTĂRITA: Bine. Pe vremuri lumea era mai săracă. JERRY: Vorbiţi serios? Povestiţi-mi. mici secrete. (Mircea iese…) POŞTĂRITA: (după o pauză) Mama dumneavoastră a fost o femeie tare cumsecade. MIRCEA: Perfect. nu cât aş fi vrut. am uitat să aduc pahar pentru doamna. ca între femei. Să nu îndrăzniţi să plecaţi. Într-o vreme am fost bune prietene. POŞTĂRITA: E minunat. vorbeam tot felul de prostii. am spus nişte lucruri pe care nu credeam că le voi spune unui străin. POŞTĂRITA: Domnule Jerry. Ziceaţi că aveţi ceva? JERRY: Da. POŞTĂRITA: Nu sunt multe de povestit. doamnă Maria. (intră Mircea) Domnu’ Mircea. De mult nu m-am simţit atât de bine. Se certau oamenii pentru tot felul de prostii. toarnă odată în paharele alea. domnu’ Mircea. poate ne spuneţi şi nouă… . Am pierdut ceva important? Dar n-aţi aranjat cărţile? POŞTĂRITA: Înainte de a pleca. dar mult mai îngăduitoare.JERRY: Dar cafeaua? Nouă chiar nu ne e somn. vă rog să nu-i spuneţi nimic domnului.

Să chibzuim. Şi după ce-am pierdut fata. într-o mare familie? Vă place Popa Prostu’. JERRY: Şi. Nişte mucoşi. mă scuzaţi. şi nu a ţinut mult. Sunteţi datori să ne faceţi. e treaba noastră.. dar nici să o ignor. Să jucăm un Popa Prostu’. Chiar aşa. Adică ştiam deja cam totul când m-a cunoscut. Nu-mi pare rău. ţi-o prezint pe doamna Marieta. aşa că nu pot să o socotesc. Am avut noroc de băiat. să vedem cât e de groasă. Înţeleg de ce eu şi Relu suntem atât de fericiţi… POŞTĂRITA: Nu aveţi dreptul! Cine sunteţi dumneavostră. iar eu. (iese) JERRY: Chiar l-aţi iubit? POŞTĂRITA: Da. că sunt bolnavă şi mai am puţin de trăit… JERRY: Deci… dumneavoastră sunteţi… Maria… Marieta… Înţeleg… Asta explică… (intră Mircea) MIRCEA: Ei. doamnă poştaş. Pam. Noi nu avem dreptul la o mamă. . Ce să-i faci. barbată-miu cu marea. Am uitat să “mă spăl” pe mâini. (ascunzându-şi emoţia) încă îl mai iubesc. POŞTĂRITA: Eu? Nu i-am spus nimic. Relu ce face? MIRCEA: Să ne aşezăm. s-o întoarcem de pe-o parte pe alta. uitându-se acuzator spre ea) De ce i-ai spus? Am avut o înţelegere. Soţul meu. nu l-am iubit. dar şi el m-a părăsit. Că de crescut. Nu avem nici un drept. cine suntem noi să vă judecăm? NIMENI! MIRCEA: Jeff. dacă nu deschizi gura când trebuie. le-aţi aruncat la gunoi. dar asta e. era un om tare bun. JERRY: Daaa!!! Să ne aşezăm. pam! MIRCEA: (încurcat.MIRCEA: (şovăind… uşor încurcat) Prima iubire? Nu a fost. calmează-te! A fost o zi grea pentru toată lumea. Am început cu a doua.. mi-a fost şi mai greu. să mă judecaţi? JERRY: Aşa e. Papa. aţi jucat ceva? Cine a câştigat? JERRY: Daaa. Dumnezeu să-l odihnească. Papa. la un tată responsabil. Am jucat. nu? Trăiască Poşta Română! O MARE POŞTĂ! V-aţi jucat cu sentimentele noastre.. aşa păţeşti. a ales muzica… Fata cu cireşul de lângă mormânt.

să vrei să îl vezi şi să nu poţi. Nu am vrut să vă jignesc. doar cu visuri ce le credeam realizabile. AMINTIRILE… MIRCEA: (după o lungă pauză) E târziu… am obosit… adevărul e că am îmbătrânit. am trăit clipe ameţitoare şi m-am dăruit. cine ştie… Domnule Jeff. POŞTĂRITA: Dacă aţi şti cât m-am gândit la clipa asta. un bărbat ce căuta iubirea. Nu-mi pare rău de nimic. sufletul şi toată iubirea strânsă atâta amar de vreme. Sper să nu mă înţelegi greşit. că ştiţi totul… La revedere Mircea. Uneori e prea târziu. mă abandonam în mâinile lui. Am venit să îmi iau rămas bun. pentru că am avut curajul de a gusta din fructul interzis. mâini mici şi muncite din care ieşeau foarte multe lucruri bune şi care ştiau să mângâie şi să alinte atunci când mintea le dicta. braţe fără linişte. parcă nici nu existasem… Mă iubea. vă rog să îmi permiteţi să vă spun aşa. te rog! Te rog din suflet să nu plângi. Am încercat să uit. de mii de ori în mintea mea. dornic de a dărui. trupul. cu patimă şi dor. şi mă făcea să vibrez. toţi avem defecte. dragostea mea. îmi lăsa impresia că îl intimidez. cu ochii mari şi expresivi. Poate ar fi fost altfel. Iertaţi-mă. Mi s-a mai spus că va durea. să îţi faci bagajul de 30 de ori pe zi… Am cunoscut iubirea şi mi s-a spus că voi plăti pentru asta mai mult decât îmi pot închipui şi am râs…. ştii cât mă doare. un bărbat care părea îndrăgostit. eu am să plec. te rog să mă ierţi. dar inima mea nebună n-a ascultat. am visat cum numai o femeie o poate face.POŞTĂRITA: Eu plec. nu există om fără păcat. îi simţeam inima.. MIRCEA: Mari. în fine voiam să vă explic dar acum. nu regret nimic. Am spus părea… poate că mă înşel. cât am visat-o. îi simţeam dorinţa şi mă făcea să uit de toate. domnule Jerry. Jeff e băiat mare. un om obişnuit la prima vedere. nu-mi pare rău. ne place să visăm frumos şi nu acceptam sfaturile celor din jur. chiar dacă sunt departe unul de altul. insă a renunţat uşor la mine. sigur că înţelege. dar sub această mască se ascundea un bărbat puternic. Am vrut să vă revăd.. toţi greşim… trebuie să învăţăm să iertăm. nu trebuie să îi explici.. Mai rămâi puţin. mai degrabă noi ne lăsăm amăgiţi. Era atât de diferit faţă de ce ştiam eu. că întotdeauna se termină cu lacrimi şi regrete. POŞTĂRITA: Voi plăti întotdeauna acest preţ numit suferinţă. Dimpotrivă. domnule Jeff. Uneori. şi am râs din nou… şi iată-mă prinsă în vârtejul ameţitor al dragostei… Se spune că dragostea e oarbă. cât e de greu pentru o femeie să iubească şi să nu i se răspundă? Să ştii că bărbatul râvnit trăieşte undeva. mă bucur de ceea ce mi-a rămas de preţ pe lumea asta. nu apuci… MIRCEA: Mari. îmi pare rău că nu au crescut împreună. când iubeşte. o nevoie lăuntrică ce nu mi-a dat pace . să vă spun că acum am un soţ… că am o fată… că am iarăşi doi băieţi. când mă strângea la pieptul lui. sau asta simţeam. foarte orgolios. dar nu cred. acolo unde l-ai lăsat când ai plecat. POŞTĂRITA: Atunci. M-am aruncat în această frumoasă şi zbuciumată poveste fără rezerve. Mi-am dăruit mintea. draga mea. şi dumneata. Ştii.. Îmi pare bine că te-am revăzut Mircea. Pregătisem două scrisori. Am rescris scrisorile din geanta asta de zeci de ori. Poate doar că nu am avut curajul să-ţi spun ce trebuia la timpul cuvenit. nu ar fi frumos să ne despărţim aşa. El. JERRY: Îmi pare rău. şi când înţelegi. că am venit aşa. Simţeam nevoia să mă spovedesc.

Hristos a Înviat! Lumina se stinge uşor. am să te rog să nu uiţi să-mi ungi scaunul.atâta timp. Cireşii au înflorit mai devreme. (Se aude la radio: Aici Bucureşti. este ora 6. vă rog! Urmează staţia lumea cealaltă. Mircea şi Jerry se privesc lung. Jerry iese. e timpul să găsesc drumul spre casă. Acum pot să merg liniştită. vezi nu mai plâng. cu peronul pe stânga. A sosit şi clipa. sau pe dreapta! Nu uitaţi copiii şi handicapaţii! Lumea e mare. România. Uite. aţi văzut? (iese) JERRY: Urcaţi în vagoane. Fata are mare nevoie de mine.Tony Renis . mă deranjează scârţâitul. Papa.Dimmi quando tu verrai) Sfârşit . creşte muzica . si n-am s-o cunosc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful