NASTEREA SI MOARTEA - Ipoteze, pentru oamenii care nu s-au preocupat inca de studierea acestor fenomene.

- Posibilitati, pentru cei in care s-a trezit dorinta de cautare. - ertitudini, petru aceia care prin munca, studiu si e!perimentare au a"uns sa cunoasca mai mult despre aceste realitati ener#etice. Plansele prezentate in aceasta carte reprezinta in pricipal materializarea prin desen a unor idei din lucrarea $%IN TAINE&E 'IETII SI A&E (NI'ERS(&(I$, de profesor Scarlat %emetrescu. %in acest moti), e!plicarea lor s-a realizat in mare parte prin citarea si combinarea informatiilor mai sus amintita. BUNATATE Trecusera mai multe luni de cand stateam impreuna cu mama intr-o #arsoniera, intr-un cartier bucurestean, pe lan#a parcul **I.O.R.** Se apropia sfarsitul anului si inca nu incepusem albumul cu plansele la care nenea Popa si cu %ora lucrasera mai bine de trei ani. &a ser)iciu nu ma puteam concentra, acasa imi era imposibil sa-mi #asesc linistea si sin#uratatea necesare ca sa ma apuc de lucru. In tot acest timp am cautat in mai multe locuri o camera unde sa pot sta, sa nu fiu deran"at si sa simt ca nu deran"ez pe nimeni, dar conditiile din +ucuresti si mai ales preturile faceau ca aceasta dorinta a mea sa fie, deocamdata, un obiecti) imposibil de atins. Atunci cand simteam ca ma cuprinde nerabdarea, imi sunau in minte )orbele parintelui leopa, ** Rabdare, rabdare, rabdare-** ** %ar pana cand parinte.** **Nu pana la prasit, ci pana la sfarsit-** Imi placeau tare mult )orbele astea, numai ca erau cam #reu de aplicat. Totusi timpul trecea, eu nu-mi #aseam locul si lumea ma tot intreba cand apare noua carte, iar eu nici macar nu incepusem sa lucrez la ea. Si din nou mi-am adus aminte de unele lucruri in)atate pe lan#a nenea Popa, asa ca pe data de /0 decembrie 1223 am intrat in post4 apa cu suc si clisme si... Am tinut 15 zile , timp in care m-am simtit foarte bine, am fost si in )izita la tara, in)itat de familia Staicu. &-am cunoscut pe tatal %orei, om la 36 si ce)a de ani, dar care lua in spate trunc7iuri de copac pe care eu nu m-am incumetat macar sa le ridic. M-am simtit tare bine acolo, in acea atmosfera de casa de tara, unde bunul simt si credinta stramoseasca te incon"oara la tot pasul. 8iind imediat dupa Anul Nou, era mancare din belsu#, dar eu mi-am )azut de sucurile mele diluate. Pe la "umatatea lui ianuarie, la su#estia mamei mele, )orbesc si cu )ecinii mei, o tanara familie de

economisti, despre ne)oia de a-mi #asi o camera unde sa pot lucra, caci am obser)at ca se mutasera si nu stiam ce au de #and cu fosta locuinta. Sanda mi-a spus ca o sa )orbeasca cu sotul ei, laudiu si ca o sa ma caute peste cate)a zile sa discutam. Intr-ade)ar, intr-o zi de luni, dupa amiaza, suna la usa Sanda si ma in)ita la ei, caci )enise si laudiu ca sa-mi e!plice despre ce este )orba. Iau ce)a pe mine si mer#em. Era apartamentul c7iar de lan#a #arsoniera mamei. Ma in)ita inauntru, dau mana cu laudiu si el incepe sa-mi arate cele doua camere ale apartamentului. A)eau tot necesarul ca sa pot lucra si locui acolo. +iblioteca, masa de lucru, dulap, pat, co)oare, bucatarie, baie, 7ol, ara#az, fri#ider... e mai, pentru mine era o comoara la care nici macar nu indraznisem sa )isez. %upa ce mi-a aratat cum functioneaza toate prin casa, iar Sanda m-a initiat in pri)inta )eselei din bucatarie, a debaralei cu bunatati, a deter#entilor, sapunurilor si a felului cum se folosesc, am re)enit in sufra#erie. Si acum mai tin minte. Erau amandoi )eseli, zambitori, iar laudiu mi-a zis, **O)idiu, daca iti con)ine, poti sa ramai aici si sa-ti )ezi de treaba**si mi-a intins c7eile de la apartament. and am auzit, pentru cate)a clipe am ramas fara #rai. M-am spri"init de soba si am incercat sa e!plic ca mi-ar con)eni de minune, dar eu am ne)oie numai de o camera, pe cealalta o pot inc7ide daca doresc, si mai e ce)a, ii ro# sa-mi spuna ce c7irie trebuie sa platesc, caci nu stiu daca imi pot permite. Ei insa erau la fel de )eseli si de#a"ati, laudiu mi-a pus c7eile in mana si mi-a raspuns ca nu trebuie sa le platesc nici o c7irie, platesc doar ce consum in casa, apa, #aze, lumina... %e"a se intamplau prea multe in doar cate)a minute. %e atatea luni cautam un loc si nu #aseam. Intr-un sfert de ora totul se rezol)ase. Mi se pusese la dispozitie un apartament, nu mi se ceruse nici o c7irie, eram lasat in casa lor, fara nici o pretentie, fara nici o #ri"a, fara nici un #and de neliniste din partea lor. Si tot asa )eseli si surazatori, m-au lasat si au plecat. In sc7imb mie mi-au trebuit mai multe zile sa ma linistesc, sa-mi domolesc starea de bucurie si sa ma pot apuca de lucru. Si cu ocazia acestor randuri doresc sa multumesc familiei Anastasiu, pentru omenia lor. I - DIN NOU LA TREABA %ealurile molcome, acoperite de paduri raslete, de 7olde bo#ate de #rau, porumb, de sate imprastiate ici si colo, de case incon"urate de li)ezi cu tot soiul de pomi fructiferi, de #radini ce rad in soare, dealuri imbracate in mantii )erzi de pa"isti pe care cirezile de )ite si ciobanii pareau niste mici puncte pestrite intr-o a#ale deplasare, parca dincolo de timp, insotite doar de z#omotul bland si impaciuitor al talan#ilor, mirosul de fan cosit, cerul senin presarat cu mici norisori ca decor, deplasandu-se incet, intr-o perpetua modificare de forma, toate acestea imi man#aiau simturile , intr-o zi de )ara, cand reusisem sa e)adez din +ucurestiul poluat, unde)a prin Moldo)a, in mi"locul naturii, pentru cate)a zile. In departare se auzea clopotul bisericii dintr-un sat ori al )reunei manastiri din multele ce se afla pe aceste melea#uri. Parca timpul statea locului. Am simtit ca intele# de ce unii romani sunt in stare sa-si dea )iata pentru tara lor. M-am ridicat de pe po)arnisul dealului unde sezusem sa ma odi7nesc admirand pri)elistea, am pus tenesii pe umar si am pornit mai departe prin padurea de brazi, spre manastirea 'aratec. %upa ce am stat cate)a zile in atmosfera acestor locuri, plina de istorie si spiritualitate romaneasca, am

re)enit in +ucuresti. u #reu m-am incumetat sa intru in capitala, cand, trecand cu masina peste pod, pe drumul spre cartierul olentina, am )azut o pacla deasa, censiu-albastruie, plutind doar la cati)a metri deasupra oamenilor. %intr-o data, a#itatia, z#omotul, fumul, in#7esuiala si tot )acarmul din "urul meu mi-au adus cu brutalitate aminte ca sunt in +ucuresti. %ar a)eam treaba si destinul imi spunea sa o termin aici. CAPITOLUL II - CUM S-AU NASCUT PLANSELE Este toamna anului 1226. opiii au impanzit din nou strazile +ucurestiului, aducand cu ei o )ibratie de bucurie si speranta. Peste tot, rasetele si stri#atele lor ne aduc aminte despre un alt mod de a trai, pe care, parca, odata, l-am cunoscut si noi. In acest timp insa, o femeie dintr-un apartament situat intr-un bloc cu mai multe eta"e, simte ca e la capatul puterii in lupta cu boala, cu moartea. Sotul si fetita ei sunt disperati, nu mai stiu ce sa faca, cui sa mai ceara a"utor. O mi#rena insuportabila o face sa se ta)aleasca pe "os de durere, iar starea de )oma care o c7inuie neincetat parca nu se mai termina. Or#anismul nu mai suporta medicamentele. um le in#7itea le )oma. %ar nici durerea de cap nu o mai suporta. Pana la urma a luat iar o mana de pastile. %upa un timp, care i s-a parut interminabil, a inceput sa se linistesca putin. %e mai multi ani, %ora incercase sa afle cauza suferintelor sale. A consultat mai multi medici, s-a ales cu o #roaza de tratamente medicamentoase, nenumarate dia#nostice, operatii, e!tirpari aproape pe )iu de e!crescente tumorale, dar ei ii era tot mai rau. Adesea credea ca nu mai apuca a doua zi. I s-a spus ca are reumatism la oc7i, sinuzita, afte aler#ice in #ura, probleme cu stomacul 9stomac alun#it:, cancer la sani, disc7inezie biliara, ficatul afectat, constipatie, probleme #enitale, lipsa de calciu, o boala a oaselor si inca altele pe care nu le mai tin minte. In aceasta situatie starea ei psi7ica era deplorabila. Sin#urul tratament in urma caruia mai simtea cat de cat o ameliorare era cel 7omeopat prescris de doctorita Tataru. Tot de la dansa afla intr-o zi ca sotul ei, tot medic, bolna) de un cancer larin#ian, si-a rezol)at problema urmand tratamentul naturist al lui Popa 'aleriu. &uand le#atura cu el, sotul %orei, Mi7ai, stabileste pentru a doua zi o intalnire cu dl. Tataru, care sa ii duca la Popa 'aleriu. %e la dansul a aflat in sfarsit cauza suferintelor sale si ce sa faca, daca )rea sa mai traiasca. Pana acum a reusit sa respecte in #eneral modul de )iata su#erat de '. Popa, sa isi reia acti)itatea profesionala si sa fie un membru acti) al familiei si comunitatii in care traieste. Este ade)arat ca aceasta reusita se datoreaza in e#ala masura sotului si ficei sale, Oana, care au adoptat si ei acest mod de )iata. %upa cati)a ani, fiindu-i mult mai bine, a inceput sa simta ne)oia imperioasa de a face si ea ce)a in slu"ba oamenilor, asa cum )azuse mereu la 'aleriu Popa, cand statea in prea"ma lui. Acesta a)ea de mult o idee care il preocupa, dar fiind deosebit de comple!a si dificil de materializat, nu #asise inca omul care sa aiba inspiratia si tenacitatea sa duca alaturi de el munca necesara. A)ea ne)oie de un artist cu sensibilitate deosebita, capabil sa primeasca inspiratia si sa o transcrie in ima#ine fizica, dar, care sa aiba si rabdarea si puterea de munca necesare pentru finalizarea unei asemenea opere, menite sa prezinte in ima#ini si te!t, procesul nasterii si mortii omului, atat din punct de )edere fizic cat si spiritual. Era una din modalitatile prin care dansul dorea sa obiecti)eze cunostinte spirituale in le#atura cu sensul )ietii omului pe Pamant, intr-o forma fizica, in ima#ini su#esti)e care sa ne a"ute sa fi!am mai bine idei care deocamdata sunt mai #reu de

%a. daruita semenilor sinceri doritori de cunoastere. ate)a luni mai tarziu. Mi-aduc aminte de primele clipe cand ne-am re)azut.. Adi. . parca o mana care nu este a ei le sc7iteaza si aran"eaza pe plansa. prin comportamentul lui. cand mai erau doar )reo /-. mi-a do)edit ca nu ma inselasem. Tin minte si acum cu)intele lui. planse de facut. pierdut si abia nascut in lume. CAPITOLUL III . ca este un om corect si cu suflet bun. o pictorita cu sensibilitate.. sa-si arate recunostinta si fata de cel care o a"utase sa re)ina la )iata.. mi-am inaltat )ocea catre cer. %upa plecarea dintre noi a lui Popa 'aleriu. din colaborarea lor si inspiratia spirituala. unde ai fost. cunoscand bine continutul si scopul lucrarii. cand )a fi #ata. o sa reprezinte o premiera in domeniu. Trezit. am participat si eu la finalizarea acestor ilustrari ale procesului nasterii si mortii.inteles. Si eu cu ei. tin sa-i multumesc pentru atitudinea lui prietenoasa. O lumina. caci nu ma #asise. Trece-un con)oi. incet. adesea. %intre toti.. ca %ora sa fie un artist si mai mult inca. admirandu-le cu ne#raita multumire. din cele peste 56 cate trebuiau sa fie.. l-am re#asit pe Adi cel pe care il stiam din totdeauna. printr-o munca titanica a %orei. care intr-o stare de rela!are profunda. i-a dat plansele lui %ora. una dupa alta. Astfel. Tata. M-am dus Si m-am nascut. si care. cand am a)ut cea mai mare ne)oie de tine. baiatul dansului. sa poata lucra acasa in continuare la ele.** Si a)ea dreptate. O stea pali pe cer Si soarele luci in zori and ma nascui. de un asemenea om a)ea Popa 'aleriu ne)oie si ea dorea sincer sa faca ce)a in slu"ba %i)initatii. ** O)idiule. O. tablourile au inceput sa apara.. nu te-am #asit. caci a contribuit la linistea mea sufleteasca. 'aleriu Popa afirma adesea ca aceasta lucrare. Astfel. oferind-o apoi cititorilor. o durere si o floare Si-un zambet pe drumul prafuit. cred ca Adi a trecut prin momentele cele mai #rele. Eu m-am nascut dintr-un cantec Si dintr-o culoare. Aducandu-mi aminte de el.FENOMENUL NASTERII %edicatie lui Popa 'aleriu O mana de aur instruneaza o c7itara Si-n zbor de lebada. Spre sfarsit. Acum. Asa s-a intamplat.. pentru a implini o munca a lui Popa 'aleriu. se scoboara un in#er. de cele mai multe ori altfel decat si le-a ima#inat ea pana sa se fi asezat in fata plansei #oale. Mai stii ca sunt. incet. Erau minunate. a ramas ca impreuna cu %ora sa terminam aceasta carte album. la doua saptamani dupa ce a)usese loc inmormantarea. cand ne-am )azut din nou. de care a)eam ne)oie pentru a scrie aceasta carte.. 8iind impreuna cu el. primeste ima#ini pe care...

Este drept ca omul poseda si **altfel** de simturi.PLANSA 1 < = << Marile &umini ale &umii Spirituale comunica azi celor c7emati faptul ca in natura incon"uratoare sunt o multime de materii eterice.1 PLANETA PAMANT .%ar poate cine)a sa daruiasca #andul unui prieten ca pe un bibelou . Respiram aerul . simti. incat simturile noastre nu ni le pot re)ela. )edea si alte forme de ener#ie decat cea fizica. auzite. numai atunci omul )a auzi.(nde sunt **firele** care pornesc de la sursa catre receptor .%ar il putem prinde in maini ca pe o floare . Pentru ca acestia nu au la dispozitie decat or#anele de simt necesare lumii fizice. a caror finete este atat de mare. pipaite de toti oamenii . #rosiera.Oana Staicu. care stau latente in fiinta umana4 dar numai atunci cand acestea )or fi puse in acti)itate. >andim . III. . %e ce nu pot fi )azute. 8aptul ca cea mai mare parte a omenirii nu )ede fiintele si materiile din lumile superioare. nu poate fi un ar#ument ca ele nu e!ista. de diferite #rade. altele decat cele ce anima materia )izibila. Aceste materii eterice sunt animate de unde )ibratorii. Prindem pe ecranul tele)izorului ima#ini care reproduc lumea incon"uratoare si pe noi insine .

Putem spune ca nu e!ista pentru ca nu le putem percepe . uni)ers. aplicata la atom. ele mi"locii. %u7urile a)ansate trebuie sa in)ete si principalele le#i ce domnesc in lumile create de Tatal eresc. 8iecare om "oaca rolul ce si l-a asumat sau i s-a atribuit de sus. Materia solida. lic7ida si #azoasa a pamantului nostru. planeta. or#an. 'iata deci. molecula. Apoi ne continuam . ca fenomene. tesut. a carei #rosime e de apro!imati) 366 666 ?m. cu atat ea e mai fina si are o lun#ime de unda mai mica. de la nastere si pana la mormant nu este decat o scoala continua. de "ur impre"ur. Pamantul este o **scoala** unde trebuie sa in)atam lectia )ietii pamantene. ca si cel mare. Puternica ei )ibratie ii da insusirea de a strabate prin fluidul )ital si prin aerul atmosferei noastre. la intre#ul cosmos. care nu este decat eter condensat 9ener#ie condensata in diferite stari de ec7ilibru:. pentru a cunoaste. caci si materia este supusa le#ii e)olutiei4 ea are sensibilitate. El nu trebuie sa stie decat de rolul lui. rol dictat de #radul lui e)oluti). din care cauza e din ce in ce mai )ie. pe care trebuie sa-1 "oace pe scena lumii. Suntem scaldati din toate partile de )ibratii . 8ata pamantului este scena )ietii si lumea ce isi duce )iata pe el e formata in acelasi timp din actori si spectatori. pentru a se transforma in materie planetara de un #rad superior. se afla printre planetele sistemului nostru materia solara sau atmosfera fluidica a Soarelui nostru. pentru ca este )ie. or#anism. ce acopera ca un in)elis #eneral #lobul nostru. dar in sens in)ers finetii lor.unele transmise prin aer. o mai mica amplitudine. impins de le#ea pro#resului. Totul e)olueaza. la suprafata Terrei se afla toate cate#oriile de materii planetare. ci si celei psi7ice. alba la periferie. nu numai materiei fizice. ade)arate fiinte. @onele e!terioare fiind cele mai fine. mai luminoasa. Ne nastem pentru a )eni la scoala materiei cele mai dense. le penetreaza pe cele mi"locii si inferioare. Scoala a tot ce a creat %umnezeu. protoplasma. pentru a in)ata tot ce se refera la ea. Pentru noi. pana la albul cel mai stralucitor.l: << >lobul nostru terestru are o atmosfera fluidica proprie. Si omul fizic este supus aceleiasi le#i a circulatiei materiei si a )esnicei ascensiuni. 'iata du7ului in eternitate este o scoala. altele prin eter . ci si du7urilor. ca si cum ele nu ar e!ista. de destinul lui. 9Plansa nr. pe cele inferioare si toate corpurile de la suprafata pamantului. si cel mic. in care **inoata** toate planetele cu in)elisurile lor planetare respecti)e. Materia planetei noastre este impartita in trei mari zone. Trebuie intai sa in)ete le#ea-le#ilor care este iubirea. Altfel spus. albastra la mi"loc si rosie la suprafata pamantului. sub formele ei.de care insa nu a)em cunostinta pentru ca nu a)em or#ane potri)ite de percepere a lor. (nul )a "uca rolul de re#e. totul circula. care e fara sfarsit ca si opera &ui. are destinul sa e)olueze. == Sa-i lasam totusi pe cei mai norocosi si mai **bo#ati** semeni ai nostri sa ne dez)aluie cate putin din tainele pe care le detin. ca )iata si le#i. %e e!istenta lor nu se mai indoieste nimeni. intele#ere si )ointa. este formata din particule )ii. de atmosfera fluidica a celorlalte planete din sistemul nostru. substanta. Ea este cu desa)arsire deosebita de eterul. altul de ser)itor si un altul de cersetor. Totul se preface. Aceasta le#e a circulatiei se aplica nu numai materiei. %incolo de acesta materie. prin lic7idele si solidele pamantului. u cat materia terestriana e mai la periferia atmosferei fluidice a /Pamantului. soare. infinit de mici.

Odata ce spiritul este eliberat prin actul fiziolo#ic numit moarte. acolo )ei fi atras si acolo te )ei simti in lar#ul tau4 daca corespund zonei albastre. din )ointa. %aca )ibratiile tale ca spirit. Aceste spirite superioare. cand se spune ca nici un fir de iarba nu creste fara )oia &ui. 8izica. )ede. c7imia si medicina sunt stiintele care stau la baza cunostintelor sa)antilor care fac destruparea sau intruparea spiritului uman. e!ista unul sau mai multi intrupatori. are este Ade)arul. in functie de )ibratiile lui. Pentru ce ocaziile oferite oamenilor sunt asa de ine#ale. %eci. %e ce aceia care muncesc cinstit sunt dispretuiti. corespund zonei rosii. Spiritelor care sunt foarte e)oluate si )in pe pamant cu anumite misiuni. Pentru ce raul nu este pedepsit si binele compensat. Pentru spiritele mai putin e)oluate. du7ul superior il adoarme pe candidatul la intrupare. atunci cand unui spirit i-a sosit timpul sa paraseasca zona lui fluidica si sa coboare la intrupare. in fata acestor framantari ramane dezorientat si se intreaba cu neliniste. dupa #radul e)oluti) al celui )enit la intrupare. a)and un corp mai subtil. un creier idiot sau alte or#ane defectuos alcatuite. cand spiritul mer#e intr-una din zonele rosie. Omul nepre#atit nu poate raspunde acestor intrebari. Astfel stand lucrurile. Pentru ce oamenii tari de)in intr-o buna zi orbi. Intre pamant si ni)elurile zonelor fluidice e!ista un dute-)ino continuu. care sunt in armonie cu o anumita zona din spatiu. conform destinului sau. aude. pentru ce este atata mizerie in lume. sunt omorate.in)atatura si dupa moarte.Aceasta lucrare )a. in Marea Ei intelepciune. spiritul inferior nu mai poate riposta atunci cand )ede ce corp nearmonios i se pre#ateste. Pentru ce criminalul circula liber si inocentul este aruncat in inc7isoare. care au un destin mai neplacut. dar n-are claritate in intele#erea tuturor fenomenelor ce )or a)ea loc in "urul sau. Oricat de 7otarat. zona alba. acolo )ei mer#e4 de asemenea si spiritele albe )or mer#e in zona cu )ibratiile cele mai ridicate. << Omul. == Putini oameni isi dau osteneala sa #aseasca o e!plicatie a lumii care ii incon"oara. %aca e!ista intr-ade)ar un %umnezeu. il ma#netizeaza si in aceasta stare el stie ce)a. Atunci. redesc7ide pe parcursul ei o mica fereastra ce )a lumina un inceput de raspuns la aceste intrebari tulburatoare. el este adus treptat de anumite du7uri superioare. ii )ine #reu sa-si construiasca un corp urat. altele si-au terminat perioada )ietii terestre si pleaca in spatiu. %i)initatea. (nele spirite )in la intrupare. care. um de permite %umnezeu acest lucru. Pentru ce copiii ne)ino)ati sunt lo)iti de boli si mame care-si stran# cu dra#oste la san copilul. e!ecuta in deplina stiinta sa opera lor in partile 7otaratoare ale corpului. iar cei nerusinati si sarlatani se imbo#atesc. Pentru a i se suprima o parte din constiinta. a oranduit ca numai stiinta sa)antilor medici intrupatori sa poata pre#ati casa in care bietul du7 )a cobori spre implinirea destinului sau. pentru ca in fata lui sta aparenta si nu realitatea. cocosat. pentru intruparea acestor spirite mai putin e)oluate sau care au #resit mult in e!istentele anterioare. Oare destinul nostru ne este impus fara o le#e si fara nici un scop . . li se permite si c7iar au puterea si cunoasterea de a-si construi sin#ure un corp fizic armonios. ei sunt insotiti de Marele intrupator. el se inalta spre locul pe care si l-a casti#at prin felul cum si-a trait )iata pamanteana. oricat de tare ar fi un du7 pe )ointa lui. Iata de ce. Acestea din urma sunt cele care poseda cunostinte despre fluidele si le#ile care prezideaza la combinarea si desfacerea lor. atunci cand este )orba sa implineasca un destin mizerabil si in )ederea lui sa aiba parte de un corp netrebnic. albastra sau alba din "urul planetei. intr-un fel de somnolenta. cel care are misiunea de a asista la acest proces deosebit de complicat. nu sunt percepute de du7urile inferioare.

**inca o data )a spun. ca rezultat al #andirii si faptuirii #resite. unde constiinta capata noi calitati. aceste planse speram sa fie destul de rele)ante4 am incercat sa redau prin ima#ine ceea ce este dincolo de material.** Rostul acestor planse este tocmai de a e!plica omului o mica parte din ade)arul despre el insusi. and oamenii de)in complet constienti de orice ade)ar din lumea fizica. daca )or. In clipa cand oamenii se eliberaza de credinta ca sunt biete fiinte supuse le#ilor omenesti ale )ietii si mortii si limitarilor impuse de #radul lor de i#noranta. se eliberaza de conceptia lor i#noranta asupra acelui lucru sau fenomen. posibil de imbunatatit. asa cum afirma unii. dar nu imposibil. este dorinta sa profunda de a se face inteles. problema )ietii si a mortii. Sper sa fiti a"utati sa intele#eti si sa practicati. in timp. In clipa cand oamenii au cunoscut faptul ca pamantul este sferic. &e#at de aceste planse.2 ATMOSFERA FLUIDICA A PAMANTULUI . de la care nu se abate nici c7iar reatorul si ca. aparand diferite dezec7ilibre resimtite ca boala4 este rezultatul intele#erii #resite pe care o are omul fata de fiinta sa reala.Sa ne intoarcem un pic cu mintea si cu sufletul la ceea ce ne-a spus acum /666 de ani Marele. fara sa adau#ati si cu)antul inca. incalcarea acestor le#i atra#e de la sine propria pedeapsa. in subtil. in clipa aceea )or )edea ca sunt eliberati de toate pre"udecatile omenesti si ca pot de)eni. teama dispare. %ora ne atentioneaza. == Si %ora are o parere asemanatoare4**caci nenorocirile omenesti nu sunt cauzate de un %umnezeu pedepsitor. ca se roteste in "urul soarelui. +unul si Iubitul de oameni. atentia trebuie concentrata asupra Iubirii. Iertarea este un factor important in )indecare.PLANSA 2 . aceasta carte este mesa"ul lui Popa 'aleriu. %e e!emplu. Asfel ramaneti un sistem desc7is. *este imposibil*. ** unoasteti ade)arul si ade)arul )a )a elibera-**Sa reducem acestea la fizica simpla a lumii incon"uratoare. de a cunoaste ca nu este independent si ca )iata lui se desfasoara dupa niste le#i perfect alcatuite. Atunci cand nu reusiti sau nu puteti intele#e ce)a sa nu spuneti niciodata. boala este consecinta nerespectarii unor le#i ale Naturii care. Este foarte. (nicul reator. Iisus ristos. a te )indeca spiritual. ca moarte nu e!ista si atunci cind a"un#i prin cunoastere si autocunoastere sa descifrezi tainele acestui fenomen fiziolo#ic natural. 8ii ai lui %umnezeu. %ar pentru a ierta. caci noi a)em teama in )iata doar de ceea ce nu cunoastem. fiinte perfecte care nu au nimic de-a face cu dizarmonia. maine.** III. dar sub o alta forma )ibratorie. ca a )indeca numai trupul este una. duc la deteriorarea corpurilor omului. dar a te )indeca de i#noranta.Tatal.%umnezeu . ei s-au eliberat de ideea antica a unui pamant plat si a unui soare care urca si cobora. Aflam ca )iata continua. ele sunt false e!crescente care s-au adunat in corpul omului. este cea mai mare realizare a omului. Apropiati-)a cu fiecare secunda a )ietii )oastre de el ce este insasi 'iata . foarte #reu. Pentru cei carora le este mai #reu sa-si ima#ineze doar citind. Este tratata problema re)enirii la )iata.

umane si una an#elica. cu tot ce e!ista pe ea. In "urul #lobului e!ista o atmosfera eterata formata din 5 mari zone fluidice. una mai aproape de planeta. . pana in centrul pamantului. este condusa de acesti in#eri. a asa numitilor in#eri ai pamantului nostru. apoi urmeaza zona /. solide. zona . lic7ide.< = << In "urul pamantului sunt doua zone fluidice. e!terna. E)olutia planetei noastre. care este cea mai apropiata de planteta noastra. . 8luidul zonei albastre patrunde si el zona rosie si #lobul pana in centrul sau. numita zona de trai si de e)olutie a spiritelor umane si alta superioara. numita zona de e)olutie a unor spirite superioare care si-au terminat scoala planetara. cea albastra si ultima.. Ele nu se amesteca intre ele. #azoase si eterice. 8luidul zonei albe patrunde prin zona albastra si rosie. in frunte cu Sfanta Treime planetara. cea alba. Aceasta e)olutie dureaza milioane de ani si se face lent. din acestea au deri)at materia solida. ci se intrepatrund de sus in "os. &a suprafata pamantului se distin# 5 cate#orii de materii. cea rosie. %intre cele umane. Aceste 5 cate#orii de fluide principale care in)aluie #lobul nostru au o oarecare stabilitate. Aceste fluide se impart in trei mari re#iuni unde isi duc )iata trei cate#orii de spirite umane si anume. lic7ida si #azoasa. ce sunt ener#ii in diferite stari de condensare. cea mai departata de pamant este zona 1. Prin concentrari succesi)e de-a lun#ul timpului.

cu un anume #rad de intelecualitate. care. o puternica forta morala si )aste cunostinte ale le#ilor si fenomenelor ce se desfasoara in uni)ers. a)and posibilitatea de a face bine multimii anonime. e!istand in final cate /3 de subdi)iziuni pentru fiecare re#iune fluidica. are si ea o #radatie a culorii pe cele /3 de subzone. care in )iata pamanteana )or ocupa functii publice.spiritele rosii. stabilita de le#i sau ordonante ministeriale. comercianti. pana la albul cel mai stralucitor. Spiritele rosii au dimensiunea cea mai mare comparatri) cu celelalte cate#orii de spirite. apoi din nou in cate trei si inca odata. iar in continuare urmeaza subzonele unde locuiesc spiritele mai modeste de pe acesta planeta. Ele au o oarecare inteli#enta si c7iar o mica doza de simt moral. ceea ce li se dicteaza sa faca. A doua zona . o nuanta si mai desc7isa de rosu. Spiritele din aceasta zona au dimensiunea mai mica. dar cu un bun simt ce-i orienteaza in )iata lor simpla. de culoare rosu mai desc7is decat ultimele si care sunt mai rarefiate. ei sunt aceia care se bizuie pe forta lor fizica. in #eneral a)and rolul de a e!ecuta. )or fi truditorii din #reu ai acestei lumi. fara insa sa poata )edea clar lumea ce-i incon"oara si le#ile dupa care ea isi desfasoara )iata. deci cele mai indepartate de pamant dintre cele rosii. ultimile 2 subzone 9cele mai apropiate de pamant: si sfarsind cu primele 2 subdi)iziuni. unde locuiesc cele mai e)oluate spirite. care poseda o mare intelectualitate. ma#istratura. in corpul lor fluidic. )or lucra pentru ele. nimic pentru restul omenirii. mai curat. politia. @ona cea mai indepartata de pamant din cele trei umane. Si ei sunt impartiti in trei cate#orii in functie de #radul lor de intele#ere. pornind de la albastru inc7is. pe lan#a o inteli#enta superioara au si o memorie puternica si un )ast capital de cunostinte. oameni modesti. (nele din aceste spirite se 7otarasc . fie ca sunt in spatiu sau pe pamant. cel mai fin dintre toate fluidele si cu )ibratia cea mai inalta. In realitate aceste re#iuni se subdi)id in cate trei. %u7urile din ultimile 2 subzone poarta numele si ran#ul de preot. ca de e!emplu "andarmeria. a#ricultori. de la un alb mai putin intens la ni)elul ultimelor 2 subzone. iar prin moralitate 9sfintenie: au posibilitatea de a incorpora mai ales fluid alb. 'enite la )iata. )enind pe pamant. manifestand si un fundament de moralitate. traiesc spiritele putin mai e)oluate. In urmatoarele 2 subzone. de un albastru foarte desc7is. din zona cea mai apropiata de suprafata pamantului. cea alba. deci ocupatii personale. dar o intelectualitate mai ridicata si un fond moral mai robust. Ea cuprinde toate du7urile albe. Ei )or ocupa diferite functii care au ca sarcina de a pune in e!ecutie o dispozitie oarecare. etc. Ele sunt populate de spirite cu o e!perienta de )iata ce)a mai ridicata. din care cauza uneori sunt periculosi si pot de)eni anar7istii lumilor spatiale. muncind si pastrand totul numai pentru famile. care c7eama in "urul lor. 'eniti pe pamant. Ei pot fi meseriasi. ele 2 subzone care urmeaza. neca"iti. )or a)ea o familie. nestiutori. pot lucra cu o mare forta asupra materiei fizice.cea albastra . (ltimile 2 subzone ale zonei rosii 9cele mai apropiate de pamant: sunt de nuanta cea mai inc7isa si aici locuiesc spiritele plantelor si animalelor. fluidul rosu al )ointei sau al instinctului animalic4 spiritele albastre care prin studiile pe care le fac incorporeaza in perispiritul lor mai mult fluid al inteli#entei4 spiritele albe care. asupra celor din zona a treia. Pe pamant )or fi oameni cu o oarecare cultura si )or a)ea pozitii sociale ce le )or in#adui sa ser)easca drept e!ecutanti ai ordinelor date de mai marii lor.cuprinde si ea /3 de subdi)iziuni. spirite care si ele se impart in trei cate#orii. Putin mai sus se afla spiritele oamenilor salbatici. au un #rad de rarefiere mai ridicat.

. Ei nu pot desfinta ordinele de e)olutie. Sfanta Treime planetara. ci. cu A1 de densitati ale aceluiasi fluid al acestei planete.2 de membri. In fruntea tuturor in#erilor se afla conducerea suprema a acestei planete. ori sa se opuna pentru un moment. sa se implinesca intru totul pe pamant. caci El nu face )oia &ui. Al trilea e su)eranul acestui #lob. Mai sus de zonele fluidice umane se afla zona in#erilor. noua asesori si /3 dele#ati. dupa ce )or fi facut scoala )ietii pe toate cate#oriile de planete. in definiti). (rmatoarele 2 subzone sunt locuite de ar7iereii cerului si marii "udecatori ceresti. pe care numai in#erii au dreptul de a le face cunoscute. Nu )ezi culoarea eterului zonei in care esti. cel de culoare albastra. Primul din aceasta treime e reprezentantul Tatalui ceresc pe planeta noastra. zona numarul doi sau a in#erilor de e)olutie solara si zona a treia sau a in#erilor de e)olutie umana. iar cei din primele 2 subzone sunt )iitorii candidati la ran#ul de in#er. dupa calitatea fluidelor lor si ran#ul in#erilor care o populeaza. Nimic nu se poate face pe acest pamant fara stirea si aprobarea lor. Tribunalul suprem al Pamantului se compune din . sosesc si semi#rupele care nu sunt decat asociatii de spirite )enite de pe alta planeta a acestui sistem solar. cerand o amanare. zona numarul unu sau a in#erilor di)ini. considera misiunea lui ca o profesiune. sau sfinte du7uri. numite dele#ati. Ei sunt sfintii pamantului. tot in#eri. dupa ce au )enit la )iata pamanteana. ei uita sa imbratiseze cariera pe care si-au 7otarat-o de sus. Alteori de)ine "os preot terestru. El )e#7eaza ca &e#ile si 'ointa &ui sa se aplice continuu pe aceasta planeta. pe a Tatalui care i-a incredintat aceasta planeta. In afara de aceste doua mari or#anizatii de spirite. %in aceasta e!punere rezulta ca in total sunt A1 de subdi)iziuni. nici cei din zona a doua si nici c7iar cei din zona intaia nu au initiati)a conducerii din punct de )edere al e)olutiei pamantesti. sau sfinte du7uri. ci pe a celui de "os sau a celui de sus. Apoi urmeaza #rupul in#erilor care sunt )e#7etorii si aplicatorii se)eri ai treptelor e)olutioniste. dar din cauza intunericului in care e in)aluit. Nici cei din zona a treia. (neori. %eci 8orul suprem al Pamantului se compune din cei trei conducatori ai Sfintei Treimi. Spiritele )in rand pe rand la scoala )ietii pe acest Pamant in #rupuri foarte mari sau sub forma de semi#rupe. Noi. de trepte. Sub in#eri )in miliardele nesfarsite de du7uri-oameni. deci aducatoare de bunuri pamantesti. 8iecare dintre ei are sub ascultarea lui alte trei du7uri ceresti. care e si ea impartita in trei subzone. primele subzone sunt cele mai luminoase. El supra)e#7eaza ca &e#ile 8iului &ui %umnezeu. a)em. Spiritele albe nu pot decat ori sa e!ecute. impartiti in trei zone mari cu subzonele lor. 'enind de la e!terior spre fata pamantului.inca de sus. >rupul este alcatuit dintr-un mare numar de spirite )enite din alt sistem solar. posedand fluide ce-ti produc senzatii de o deosebita inensitate si pe masura ce se coboara se intuneca treptat. ei noua asesori au fiecare lan#a ei trei a"utoare. In total. oamenii in trup fizic si care locuim in zona rosie. sau du7uri ale Ade)arului. ultima subzona fiind cea mai intunecata. Botararile &ui. numite Asesori. cand ne uitam in sus )edem eterul din zona a doua si din aceasta cauza cerul ni se pare albastru. %e trei ori noua fac douazeci si sapte de a"utoare. ei din zona alba )ad eterul de sub ei. Pornind de la Soare spre Pamant. In aceste trei planuri se 7otaraste e)olutia )ietii de pe pamant. ca atunci cand )or )eni pe pamant sa slu"easca altarului. In perioada in care #rupele isi fac e)olutia aici. Al doilea e reprezentantul %i)inului solar pe planeta noastra. mai )ine la scoala )ietii o #rupare direct de la Tatal.

Nu poti )orbi orice. cu atat sentimentul solidaritatii. si cealalta in #rup.3 AURA FIINTEI UMANE . un sistem planetar sunt mai a)ansate pe scara e)olutiei. nu poti comunica oricand si oricui. formand un bloc . == III.4 . ordinea. spiritele albastre sunt de e)olutie planetara si isi fac scoala rand pe rand pe toate planetele acestui sistem solar. Totul trebuie sa fie or#anizat. criticat sau laudat. %ar. partile lui fiind puternic le#ate intre ele. astfel incat toate fac o unitate . Nimic. permite ca e)olutia sa urmeze fara oprire. u toate ca soarele e departe de planetele sale. asociata cu puterea 'ointei di)ine impune asociatia. deci niciodata direct pe planeta noastra. nici o cunostinta mai inalta nu este trambitata pe la toate colturile. adica dupa ce isi termina scoala pe acesta planeta mer# pe o alta planeta. Acestia sunt incepatorii e)olutiei planetare si ei e)olueaza numai pe anumite planete in sistemul nostru solar. pentru a e)olua. cu atat puterea lor de atractie e mai mare. O cenzura )esnica si perfecta e!ista in cer.uni)ersul nostru. cele albe au )enit din alt sistem solar si sunt de e)olutie solara. 8iecare entitate e)olueaza pe scara ei si pe masura ce a)anseaza cunoaste din ce in ce mai amanuntit le#ile cosmice si cu cat a)anseaza. Si cu toate ca stelele sunt la departari incalculabile una de alta. ele se atra# puternic.Ei )in direct pe cea mai de "os planeta a sistemului nostru. solidaritatea si astfel totul se mentine asa dupa cum este 'oia si dorinta (nicului su)eran al lumilor. toate particulele trebuie sa fie solidare intre ele pentru a mentine totul intr-un tot unitar. o afli numai daca o meriti si daca puterea ta de intele#ere spirituala a a"uns la un anumit #rad. in tot si in toate trebuie sa e!iste o ordine desa)arsita si numai ea. dintr-un alt sistem solar si asa mai departe. u cat o stea. intre ele se e!ercita o puternica atractie. %eci indi)idualitatea este aparenta in uni)ers.PLANSELE 3. Prima se face de catre fiecare spirit in parte. ierar7izat si solidar.blocul sistemului nostru planetar. minus planetele incepatorilor si spiritele rosii care e)olueaza numai pe anumite planete ale sistemului nostru sunt de e)olutie subplanetara sau de planete tinere. indi)idual. &e#ea. al unitatii este mai puternic. mai putin e)oluate. %eci toate spiritele. una indi)iduala si alta colecti)a. Tot uni)ersul a fost or#anizat din Sfera %i)ina in tacere. altfel totul ar fi discutat. Rezulta ca dintre spiritele )enite la scoala acestei planete. In lume sunt / feluri de e)olutii. din planeta in planeta si din sistem solar in sistem solar.

Si asta pentru ca nici o lume nu poate e!ista fara alte lumi. .<= <= Omul. de alte creaturi. fiecare creatura. Este un intre# uni)ers in miniatura. depinde de alte lumi. dar nu un uni)ers in sine. 8iecare uni)ers. de alte molecule indispensabile )ietii sale.8iinta cea mai e)oluata de pe intre# pamantul. fiecare molecula.

tente care indica **fondul** persoanei. aceste dimensiuni pot )aria de la o persoana la alta. si trup. pentru a o intele#e. atunci o putem compara cu un 7alou luminos ce incon"oara trupul uman. %aca actiunile noastre de zi cu zi 9#andurile. corpuri care in totalitatea lor alcatuiesc aura umana. Toate aceste straturi par a fi **a#atate** pe un fundal ener#etic de o )ibratie aparte. ce se )ede ca un abur albicios. cu atat mai mult )om intalni in aura culori terne si murdare. Toti marii sfinti au 7aloul aurit. %intre aceste straturi. omul. pentru o mai usoara intele#ere a acestui fenomen. aura. numai ca tentele fundamentale raman nesc7imbate. aceasta fiinta deosebit de comple!a in intre#ul ei. primul. u cat spiritualitatea unui om este mai mare. sa se stear#a si in unele cazuri ea dispare c7iar inaintea mortii acesteia.Aura este acea parte din ener#ia uni)ersala care ne incon"oara. se incon"oara unul pe altul cu straturi succesi)e. aura sa incepe sa se intunece. corpul fizic si cea de-a doua parte. faptele: sunt bune si culorile aurei sunt mai luminoase. cand ne referim la fiinta umana. ele 3 straturi sau corpuri fluidice au fiecare o luminozitate si culori proprii. Aura este o#linda sufletului. unoscand ca materia fizica se deosebeste in principal de cea fluidica prin diferente de frec)ente. aura este si ea sc7imbatoare. putem spune ca este formata din doua parti materiale. El. dra#ostea sau ura. e)ident. culoare care se poate obtine numai prin puritatea #andurilor si intentiilor. aparand in "urul corpului ca un ou cu )arful in "os. pipaibila. Si daca trebuie sa o asemuim cu ce)a. ci frec)enta radiatiei pe care o numim **bleu** sau **rosu** de e!emplu. Ea tradeaza toate #andurile bune sau rele. care a inceput sa fie demonstrata in mod stiintific. pe lan#a trupul fizic si din alte 3 9dupa unii cercetatori 2. and moartea este )iolenta si )ictima era sanatoasa. iar latimea poate fi mai mare de un metru. Atunci cand o persoana este atinsa de o boala mortala. Ele se penetreaza si. ele mai apropiate de acesta urmaresc conturul lui. asociata corpului omenesc. iar cele mai departate au forma o)oida. In ea omul isi arata bolile. and spunem ca aura este multicolora se face de fapt aluzie la o parte din culorile spectrului solar. Este formata din radiatii colorate plecand din diferite parti ale corpului si este mai bine sa nu se foloseasca cu)antul culoare cand ne referim la aura. dar un comportament reprobabil da nastere unor culori mai putin atra#atoare in aura. Ele sunt structurate in mod or#anizat si reprezinta **intermediarul**dintre spirit sau scanteia di)ina. si e posibil sa se mai descopere si altele: structuri sau corpuri ener#etice care se intrepatrund si se incon"oara unul pe altul cu straturi succesi)e. este formata. falimentul sau succesul. fiecare corp superior fiind compus dintr-o materie fluidica mai fina si )ibratii mai inalte decat corpul pe care il incon"oara si patrunde. al cincilea si al saptelea au fiecare structuri bine diferentiate. luminos. una fizica. Acest ou ener#etic multicolor atin#e o inaltime de doi metri si "umatate si c7iar mai mult. In functie de o serie intrea#a de factori. cum i se mai spune. Prin urmare. respin#atoare. cu atat 7aloul este de un #alben mai intens. dintre care unul admite ca frec)ente diferite pot coe!ista intrun acelasi spatiu fara sa se afecteze reciproc. al treilea. acest mod de e!istenta al straturilor aurei poate fi e!plicat si de principiile fizicii actuale. il patrunde si emite radiatia sa proprie. Insa cu cat )ibratiile unei persoane sunt mai "oase. aura intarzie si dupa moartea clinica. in . sanatatea. urmand dispozitia indi)idului. in comparatie cu )ibratiile inalte care #enereaza culori stralucitoare si pure. cea bioener#etica. eterat si care apare intre straturi. despartindu-le. fiind in fapt manifestarea ener#iei umane. acti)itatea lor influentand si conditionand in mod concret corpul fizic si starile psi7ice ale omului.

Aceste ener#ii preluate si prelucrate de c7a?re sunt apoi distribuite in intre#ul corp prin numeroase canale ener#etice. pe durata )ietii. Can#:. analul principal de ener#ie se afla in interiorul coloanei )ertebrale si se intinde de la baza sirei spinarii pana la cap. in punctul unde se intersecteaza cele trei nadisuri principale. )ointa de a supra)ietui in planul fizic. unde intersecteaza canalul central. Al doilea )arte" de ener#ie. al patrulea si al saselea apar sub forma unor fluide luminoase in continua miscare. Pe lan#a aceste trei canale principale mai e!ista un mare numar de nadisuri secundare. -functia psi7ica. Are culoarea rosie si #u)erneaza acti)itatea #landelor suprarenale. deoarece sunt portile prin care patrunde si iese curentul de ener#ie principal ce cur#e in "osul si in susul sirei spinarii. urca de-a lun#ul canalului principal. prin intermediul unor centri ener#etici in forma de )arte"uri. familie. >u)erneaza )iata emotionala si sentimentele. -functia psi7ica. a)and ca zona de proiectie anusul si intestinul #ros. lan#a coccis. ele mentinandu-se prin absorbirea din campul ener#etic uni)ersal si metabolizarea ener#iilor specifice frec)entei fiecarui corp. cele din spate cu )ointa. orpurile aurei au o or#anizare functionala proprie. instinctualitate. Pe lan#a acestea mai e!ista /1 de centri ener#etici minori si inca multi altii de dimensiuni tot mai mici. Ele capata o forma mai definita pe masura ce patrund straturile fara sot. nadi lunar. care. starea de si#uranta launtrica. erotismul. Aceasta miscare este ca o cur#ere continua de )aluri de lumina colorata sau striatiuini in "urul corpului fizic. ele 3 c7a?re sunt localizate pe trupul fizic in locul principalelor ple!uri ner)oase. entrii ener#etici situati in crestetul capului si la baza coloanei pot fi considerati perec7e. de fiecare parte a canalului central. iar #urile lor se desc7id la mar#inea e!terioara a fiecarui camp caruia ii apartin. fiecare fiind in le#atura si cu o #landa endocrina principala. Prima c7a?ra reprezinta centrul radacina si se afla la baza coloanei )ertebrale. care la omul sanatos sunt luminoase si in continua miscare. le#atura cu e!istenta concreta. se incruciseaza in c7a?re. 7rana. 8iecare strat urmator intrepatrunde complet stratul inferior. semnifica constiinta obiecti)a. iar cele de la ni)elul capului cu procesele de #andire. de fapt patru mici )arte"uiri care se in)artesc cu o )iteza foarte mare. -functia fizica. 'arfurile c7a?relor sau radacinile lor se indreapta catre canalul principal de ener#ie care cur#e prin fiinta noastra. pornesc alte doua nadisuri importante. increderea in sine la ni)el fizic. adica **roti**. camin. ima#inatia. raspunde de buna functionare a e!cretiei. Are 5 canale ener#etice. . inclusi) trupul fizic al omului. iar cel din dreapta de culoare rosie. entri ener#etici principali din partea din fata a trupului au fiecare o perec7e pe partea din spate a corpului. asociat principiului feminin. numarul lor total fiind de apro!imati) 3/666. Reprezinta constiinta senzuala. denumite in sanscrita nadisuri. asociat principiului masculin. %e la baza coloanei )ertebrale. nefiind ri#uros delimitate de celelalte corpuri. depinde de ni)elul de e)olutie al indi)idului si de felul in care traieste. controleaza instinctul de conser)are. fizica.. Are D canale ener#etice. sistemul muscular si tesutul adipos. se afla situat cam cu doua de#ete sub ombilic. cel din re#iunea sacrala. dorinta nesta)ilita. influenteaza functiunile or#anelor #enitale. ima#inatie debordanta. cunoscuti in literatura sanscrita sub denumirea de c7a?re. Este de culoare portocalie si corespunde #onadelor.timp ce al doilea. de-a lun#ul lui fiind asezati principalii centri ener#etici. ele din fata au le#atura cu sentimentele persoanei. terestra. Ni)elul pana la care se ridica aceste nadisuri9cel din stan#a fiind de culoare albastra. acestea fiind considerate fata si dosul c7a?rei. nadi solar. -functie fizica. Cin.

dra#ostea fata de omenire. o iubire dusa dincolo de puterea de intele#ere a omului4 ea da sens )ietii. -functia fizica. Poseda 2D de canale ener#etice si simbolizeaza puterea de patrundere a mintii. a esofa#ului. Are 1/ canale ener#etice si simbolizeaza constiinta iubirii si a trairii empatice cu alte fiinte. al saselea. madu)a osoasa. inteli#enta creatoare di)ina. putere. controlul sistemului ner)os central. stapanirea de sine. dinamismul.Al treilea centru are le#atura cu acti)itatea noastra mentala si este centrul de **foc** al fiintei. compasiunea. -functia psi7ica. caci daca ener#ia . Este de culoare albastra si raspunde de acti)itaea #landei tiroide. e!pansi)itate. -functia psi7ica. a sistemului respirator si a sistemului imunitar. e#oul. a)and un numar mult mai mare de canale ener#etice. **Aceste )arte"uri sunt asemenea unor stabilizatori de ener#ie electrica de la care pleaca spre receptor doar cantitatea necesara pentru buna functionare a aparatului. inspiratie in )orbire. %ar **maine** )or fi mai multi. Este de culoare )erde si #u)erneaza acti)itatea timusului. -functia psi7ica. Are 16 mici )arte"uri si este localizat putin deasupra ombilicului. uloarea sa este indi#o si controleaza functionarea #landei pituitara. la ni)elul ple!ului solar. Acesta metabolizeaza ener#ia iubirii si transforma ener#iile )enite de la centri superiori in ener#ii ce pot fi preluate de centri ener#etici inferiori si in)ers. altruismul. -functia fizica. daruire. putin deasupra inimii. -functia psi7ica. Reprezinta constiinta e!pansi)a. e!primare fluenta. Simbolizeaza constiinta pasionala. perceptia directa a celorlalte lumi in)izibile. acti)itatea corzilor )ocale. el reprezinta constiinta intuiti)a. creati)itatea superioara. %ora e!plica in mod su#esti). iar in al doilea rand. telepatia. A)and 1D )arte"uri in componenta. pe de o parte inseamna ca or#anismul nostru isi ia acea parte de ener#ie din campul uni)ersal de care are absoluta ne)oie pentru a e!ista. reprezinta constiinta mentala superioara. care. Are culoarea #alben-auriu si controleaza acti)itatea pancreasului. stapanire de sine. Putin deasupra radacinii nasului e!ista urmatorul centru ener#etic. indi)idualitate. a farin#elui. am la ni)elul sternului se afla al patrulea centru ener#etic al omului. Este de culoare )iolet-albicios si influenteaza acti)itaea #landei pineale. impreuna cu stratul sase au corespondent iubirea cereasca. daruire. situat deasupra capului. constiinta spirituala. libertate. Al cincilea centru ener#etic se afla la ni)elul #ropitei dintre cla)icule si este asociat transformarii cu)intelor in fapte. trezirea #i#anticului potential mental. -functia psi7ica. sistemul di#esti) si san#ele. abne#atie. clar)edere. -functia fizica. controlul acti)itatii creierului mic Al saptelea centru ener#etic. armonie. )ointa. )ointa de putere. -functia fizica. constiinta indi)iduala. fiind cunoscut si sub denumirea lotusului cu o mie de petale. lucru care deocamdata este destul de rar la oamenii timpurilor noastre. a sistemului auditi). dorinta. o data cu ener#ia noi receptam si toata constiinta asociata ener#iei ce cur#e prin noi. desc7iderea spirituala fata de %umnezeu -functia fizica. capacitati profetice. este poarta de intrare a ener#iei cosmice. dra#ostea nemar#inita pentru aproapele tau. localizat in centrul pieptului. intuitie superioara. &a acest ni)el omul realizeaza cunoasterea di)ina. O buna functionare a c7a?relor are o dubla semnificatie in )iata noastra si anume. acti)itatea sistemului circulator.

obser)at in imediata apropiere a corpului fizic are frec)enta )ibratiei cea mai apropiata de cea a materiei fizice. ar fi prea multa ener#ie psi7olo#ica si nu am putea-o prelucra. are o dimensiune )ariabila intre 0-1/ cm si este alcatuit dintr-o retea de linii de forta prin care cur#e incontinuu ener#ie luminoasa. caci ele au o culoare modificata. Aceste **usi** se pot debloca numai printr-o munca de purificare a corpului fizic si al celor ener#etice. continand toate culorile curcubeului. %e fapt. cea situata deasupra ombilicului.** 8uctiile principale ale centrilor ener#etici sunt acelea de )italizare a fiecarui corp aurie inclusi) al celui fizic. culoarea ei )ariind de la albastru la cenusiu. daca nu l-ar arde de tot. stralucitoare la cele intunecate. toate cu )arfurile in acelasi loc de pe suprafata corpului fizic. pentru c7a?ra a treia. fiecare c7a?ra a)and o anumita functie psi7olo#ica. aceste trasaturi )ariind in functie de )iteza lor de rotatie si de calitatea ener#iei metabolizate. Sanatatea sau boala omului se poate sesiza si din obser)area lor. Acesti centri iau din oceanul ener#etic in care plutim doar cat a)em ne)oie. de dez)oltare a diferitelor aspecte de autoconstientizare. inclusi) toate partile si or#anele sale. noroioase. de e!emplu placerea fizica sau durerea. fiecare situati in acelasi loc pe corpul fizic. Acest strat este matricea pe baza careia se dez)olta corpul fizic si isi intretine intre#a sa e!istenta. blocand cursul firesc al ener#iei. putand astfel sa ocupe acelasi spatiu. Aceste culori arata calitatea si intensitatea sentimentelor indi)idului. Primul corp ener#etic sau strat5. Straturile aurei isi au fiecare setul propriu de 3 centri ener#etici ma"ori. furnizeaza informatii despre starea sanatatii fizice si psi7ice ale indi)idului de o precizie neatinsa inca de nici o aparatura stiintifica. &a ni)elul acestui corp constiinta se e!prima prin perceperea senzatiilor. culoare si sunet. in cel mai bun caz ar dere#la aparatul.ar patrunde brusc si intr-o cantitate prea mare. care in acelasi timp sunt lumina. Apare sub forma unor norisori colorati aflati intr-o continua miscare. forma. are o structura multicolora. a culorii lui. a felului cum )ibreaza. daca ele sunt structurale sau con"uncturale si )ariaza de la nuante desc7ise. toate a)and )arful in acelasi punct pe trupul omului. Modificarile pozitiei. astfel incat noile informatii primite sa se inte#reze usor in )iata noastra. . are o #rosime care )ariaza cam intre /-3 cm. care inseamna o continua straduinta de acumulare de cunostiinte stiintifice si de fapte de iubire care ne a"uta sa fim mai buni. In consecinta. Acest lucru este posibil deoarece fiecare strat are o frec)enta superioara celui inferior. %e e!emplu. acest lucru inseamna ca pe corp fiecare )arte" este de fapt un multiplu de 3 )arte"uri ce se intrepatrund. 8iecare c7a?ra are in )arf niste mici orificii prin care se transmite ener#ia de la un strat la altul. e!ista 3 c7a?re unele intr-altele si de )ibratii diferite. sc7imbandu-si des nuantele in functie de starea emotionala a indi)idului. a)and un ni)el )ibratoriu mai ridicat fata de primul. fiecare c7a?ra trebuie sa fie desc7isa incet pentru a e!ista timpul necesar prelucrarii constiintei ener#etice eliberate. c7a?rele mai au rolul de a transmite ener#ia intre straturile aurei. Pe acest strat se obser)a foarte bine or#anele bolna)e. &a ma"oritatea oamenilor ele sunt din pacate partial obturate. Pe lan#a acestea. El se intrepatrunde cu stratul inferior si corpul fizic pe care le incon"oara. mai intunecata decat a celor sanatoase. altfel pur si simplu ne-am **pra"i** intr-o secunda. Are aceeasi structura cu a corpului fizic. conturul trupului fizic. Al doilea strat aurie urmeaza si el. in mare. Practic. aparitia unor fisuri sau a lipsei acestuia din anumite locuri. trupul fizic este copia #rosiera a primului strat aurie aflat in imediata sa apropiere.

oferind accesul la cunoasterea inte#rala. ce "oaca intr-un sc7imb fermecator de ener#ie luminoasa. Stratul sase )ibreaza cu o frec)enta si mai inalta fata de celelalte corpuri. Aici sunt continute informatiile despre )ietile trecute precum si despre pro#ramul )ietii actuale. Este deci asociat proceselor de #andire rationala. Pe acest strat se poate )edea daca #andurile din stratul trei se )or materializa sau nu. Pe acest plan constiinta se e!prima prin sentimente inalte. compus din nori de culori mai eterate. Aici e!ista intrea#a structura a or#anismului. ca o lumina palpaitoare. contine tiparul pe baza caruia se construieste primul strat al aurei. de obicei incon"urati de lumina trandafirie a dra#ostei.bioplasmatice apar ca o cur#ere usoara si lenta de ener#ie intre cei implicati. E!primarea constiintei in acest plan se realizeaza prin concepte superioare referitoare la sistemele noastre de credinta si cunoastere. cum ar fi teama. pe care le incon"oara si intrepatrunde. ce prote"eaza intrea#a fiinta umana. in functie de personalitatea indi)idului. este planul mintii analitice liniare. iar nuantele culorilor ce il compun arata interesele persoanei. onstiinta ener#etica asociata acestui sc7imb depinde de tipul comunicarii dintre cei implicati. Pe masura ce )alurile de bioplasma ale unei persoane atin# campul celui pe care il place. Astfel. cuprinzand intrea#a umanitate. aura acestuia . are o forma o)oida care incon"oara intre# corpul omenesc. asemanator co"ii de ou. ca un ou cu )arful in "os. furia si dra#ostea. c7a?rele. fiind asezata cu )arful in "os. spiritualizate. care la randul lui este forma model pentru alcatuirea corpului fizic. &a acest ni)el constiinta se e!prima prin emotii mai altruiste. este o)al. diafane. uloarea lui este #alben stralucitor. al treilea. In plansa a patra sunt prezentati doi oameni care se iubesc. Nu este prea bine structurat si pare mai mult o radiatie a celorlalte straturi. In acest plan constiinta se manifesta ca )ointa superioara in armonie cu le#ile uni)ersului. Aici sunt stocate informatii despre aspecte trecute ale )ietii persoanei. care depasesc sinele. (rmatorul corp ener#etic. ce cuprinde tot ce este )iata. compusa din nuante pastelate si raze luminoase care radiaza dinspre trup spre e!terior. Atunci cand intre ei e!ista o afinitate. se plac reciproc. E!prima natura sentimentelor in relatie cu semenii. Este ni)elul emotional e!primat in termenii spiritualitatii. ii mentine intre#ul camp si inte#ritatea sa. despre cauzele unor boli si in le#atura cu destinul indi)idului. cum ar fi dra#ostea uni)ersala. dar mai fin. interactiunile . orpul aurie al cincilea. or#anele interne si forma corpului. Al saptelea strat al aurei se e!tinde cam pana la 166 cm de corpul fizic. Este ca un ou format dintr-o retea de nenumarate fire de lumina aurie. a)and culori pastelate. cand intre doi indi)izi se realizeaza o comunicare placuta. cu omenirea.onstiinta e!primata prin acest corp ia forma emotiilor si reactiilor primare. incon"oara si intrepatrunde toate straturile anterioare si trupul fizic. fiind compus dintr-o substanta si mai diafana. confortabila. stralucitoare. )azute ca si cum ar fi pe un ne#ati). ulorile si formele campurilor bioplasmatice ce se sc7imba intre indi)izi arata natura interactiunilor ce au loc. care se e!tinde pana la apro!imati) 06-D6 cm in afara trupului fizic. Al patrulea strat este oarecum asemanator cu al doilea. unde se e!perimenteaza e!tazul spiritual. El nu mai ia forma corpului fizic. care la e!terior este mai dens si mai elastic. aptitudinile sale mentale acti)e sau latente. are loc un sc7imb intens de ener#ie. e!tinsa dincolo de fiintele umane.

in forma de inima. aceasta structura ener#etica fiind do)ada ca cei doi se iubesc sincer. u totii ii iubim pe indra#ostiti. and doi oameni se indra#ostesc. c7a?ra noastra din dreptul inimii a campului patru incepe sa se desc7ida mai mult. c7a?ra inimii din stratul patru de)ine foarte acti)a. &a indra#ostiti aurele lor se contopesc formand una sin#ura. III. 7a?ra inimii din al patrulea strat al campului aurie este de culoare roz. and suntem lan#a ei. intrea#a aura a celor doi este strabatuta de )aluri de ener#ie. sentimente si ener#ie.se umple de culori. absorbind mai multa ener#ie roz. urand. iar cele 3 c7a?re principale se lea#a intre ele prin corzi ener#etice. 8asciculele de ener#ie care interactioneaza pot a)ea orice culoare a curcubeului si orice forma. ce apar sub forma unor nori roz ce plutesc in "urul celor doi. Oricine se afla in prea"ma indra#ostitilor se simte bine.4 CINE E CU NOI. Apar astfel si in "urul nostru norisori roz ce se deplaseaza de-a lun#ul aurei. atra#and tot mai multa ener#ie roz in campul aurie. se sc7imba o mare cantitate de ener#ie de culoare roz ce cur#e in )aluri domoale de la unul la altul. PLANSELE 5-6 <= . %aca in interactiunea dintre doi oameni este multa iubire.

denumite simplu. +uun-. 0 este inceputul unei serii de desene ce incearca sa prezinte )enirea la )iata a spiritului uman. el are ne)oie de o reli#ie stiintifica si artistica. Este un prile" de a descoperi noi semnificatii ale cu)antului e)olutie.**Tineretul din zilele noastre nu se mai multumeste cu e!plicatii fara o baza credibila. e inseamna a e)olua. dar si al e)enimentelor ce au loc concomitent in plan spiritual. %eci. prin termenul de **)iata**. atom. etapele parcurse pana la nastere. Plansa nr. celula. primul om nu este decat o a#lomerare de materie planetara transformata si insufletita de %umnezeu prin subalternii sai. simtitoare si in )esnica miscare. spiritul. este de fapt un uni)ers in miniatura.<= Pri)ind la aceste planse. E)oluam. dar cum. Mai mult de catre unii si mai putin de catre altii. e!primate in ima#ini. ne raspunde **cine)a** din interiorul fiintei noastre. %a. solida. corp-forme. %esi#ur. %ar ce este spiritul. Toate alcatuiesc un tot prin le#ea asocierii. scanteia di)ina. Scopul )ietii este e)olutia. s-a e!plicat si s-a putut intele#e cat de cat. Este creatia . %ar e)olutia este numai materiala. Aceste particule )ii au format a#lomerari dupa a#lomerari pana s-a a"uns la electron. molecula. esenta fiintei noastre. ine. intr-un mod care n-a mai fost facut pana acum. 8enomenul este urmarit din punct de )edere fiziolo#ic. inclusi) momentul nasterii. din punct de )edere material. %ora remarca. creata de Tatal si trimisa in sfera creatiunilor pentru a e)olua. Oare nu trebuie sa mai e)oluam si pe o alta directie. Acea particica de onstiinta-&umina ce nu ne paraseste si nu ne uita niciodata. #anditoare. punand intransa o scanteie di)ina.** << 8iinta-om. iar materia din care este construit acest uni)ers reprezinta materia prima formata din particule ultramicroscopice. ce pare destul de simpla la e!terior. fizic.

la care se )or adau#a corpul eteric si cel fizic. au dez)oltat lateral 5 apendice corespunzatoare membrelor carnalului. inainte de a intra in atmosfera fluidica a planetei pe care se )a intrupa trebuie sa se acopere cu un al saptelea in)elis. apoi. cea mai apropiata de pamant. Acest sc7imb este insotit de o ne#raita senzatie de fericire. scanteia di)ina a trebuit sa fie in)elita in mai multe **7aine fluidice**pentru a putea strabate drumul dintre &aboratorul %i)in si acea planeta si pentru a se putea mentine in mediile de )iata din afara Sferei %i)ine. care este si poziti) si ne#ati). o a doua sfera corespunzatoare trunc7iului. (nele spirite sunt preponderent poziti)e. Primul in)elis este dintr-o materie netransformabila. mai mare decat prima. se alatura unul de altul si fac sc7imb de plusul de fluid acumulat. &a spiritele albastre aceasta protuberanta este foarte dez)oltata. crestere care se realizeaza la anumite perioade si cu binecu)antarea unor anumite spirite de inalta e)olutie. %e fapt aceste spirite sc7iteaza forma umana si arata cam asa. straturile incep cu cel de lan#a trupul fizic. Asemenea copilului fizic care tot creste pana a"un#e la maturitate. care are loc pe cale de sc7imb. aceasta trece prin zona cosmica. %upa miliarde nesfarsite de ani. E!pulzata in sfera cu creatiuini. patrunde intr-unui din cele 5 uni)ersuri. Aceste doua spirite incarcate diferit se alipesc. cea alba. a"unsa in apropierea unui sistem solar. cele mai apropiate de scanteie. si corpurile fluidice ale spiritului se dez)olta de-a lun#ul miilor de ani. o acumuleaza in interiorul lor. adica au in componenta lor mai mult fluid poziti) iar altele sunt preponderent ne#ati)e. cea cosmica si uni)ersica. in cursul e)olutiei sale. cel solar. mica scanteie a a"uns la #radul de e)olutie care i-a in#aduit sa poata anima un corp de om. caci nu o folosesc. contrara fluidului lor preponderent fiind prea mare. %upa un timp. cantitatea de electricitate 9de fluid: absorbita. Acea parte a fluidului absorbit care este contrara semnului lor. a fost trimisa in cosmosul cu reatiuni sa e)olueze. de primenire a fluidului uzat. o mica scanteie compusa din trei sferule lipite una de alta ce )or a"un#e in )esnicia e)olutiei sa stea alaturi una de alta. etericul. Spiritele cele mai e)oluate ale Pamantului. care dupa ce a fost in)elita cu trei cate#orii distincte de fluide in &aboratorul %i)in. . Pentru a putea a"un#e sa animeze un corp fizic pe o planeta. Spiritele rosii din zona a treia fluidica. cand se )a intrupa pe planeta respecti)a. se simte ne)oia unei eliberari si atunci se cauta o descarcare. Aceasta scanteiuta este o unitate indi)izibila. despre care inca se stie prea putin. urmatoarele doua sunt dintr-o materie semitransformabila. &a descrierea aurei. una fiind de )ointa miscatoare. )esnica. pe lan#a forma sferica pe care o au toate spiritele. alaturi de urmatoarele doua. pentru a patrunde in el. cel planetar. mai au si un mic apendice in partea inferioara. O sfera care corespunde capului. aceste trei fiind dobandite de scanteie in interiorul &aboratorului. apoi planetarul si asa mai departe. a)and aspectul unui bust al carnalului. scanteia se mai acopera cu un al saselea in)elis. ele poziti)e iau din fluidul absorbit partea poziti)a iar cele mai mult ne#ati)e pe cel ne#ati). cele din prima zona fluidica. doua apendice superioare ce corespund mainilor si doua inferioare care corespund picioarelor. fara a se lua in discutie si ultimile straturi. dupa care. Pe lan#a acestea mai e!ista inca doua care abia incep sa fie distinse de catre unii clar)azatori. Similar respiratiei omului si spiritul efectueaza o miscare alternati)a de dilatare si contractie.Tatalui di)in. eliminandu-1 pe acesta si absorbind din spatiul incon"urator fluid proaspat. alta de memorie inre#istratoare iar a treia de inteli#enta creatoare.

ci este treimica. acceptat si binecu)antat de %umnezeu prin subalternii sai. niste forte speciale din spatiu ii in)aluie pe cei doi indi)izi cu anumite fluide pentru a-i dispune la unirea fizica. la acest act sunt prezenti sase martori. de e!istenta lui se in#ri"esc trei spirite care urmaresc indeplinirea in conditii cat mai bune a pro#ramului prote"atului lor. pe strada. **semnat**. e ca si umbra lui. nici o 7otarare importanta neputandu-se lua de unul sin#ur. tara in care )a )eni. Intotdeauna el este un spirit de e)olutie e#ala cu omul pe care il )e7#eaza. Ei cred ca este ideea lor. ne)azand pe nimeni in prea"ma lor. copilul E neutru. ea fiind rezultatul consultarii celor trei. in functie de ne)oile sale e)oluti)e. cel care are rolul de a prezida. spiritul candidat la intrupare 9)ezi plansa 0:. cand se culca. dreptasul mamei. atunci cand )ine la intrupare )a a)ea de obicei un corp masculin. Nimic si nimeni nu poate fi condus prin forta. se distreaza. dar in realitate se supun unei forte ne)azuta de ei care ii indeamna la indeplinirea acestui act di)in. totul este aran"at. este po)atuitorul mental a tot ce doreste sa faca prote"atul sau. in e!cursie. la ser)iciu. caci spiritul preponderent poziti). femeia E pasi)a. In uni)ers nimic nu este condus prin impunere. iar cel cu fluid dominant ne#ati) )a lua de cele mai multe ori un corp de femeie. iar conducerea diferitelor planuri de e)olutie nu este e!ercitata de o sin#ura entitate. prin con)in#ere. care-1 )a supra)e#7ea pana la moartea trupului fizic. in casa. In plansa nr. ci numai prin su#estie pe calea ne)azutului. totul este pre#atit pentru marele act al )ietii. 0 intalnim acest ansamblu trinitar. il sfatuieste sa nu faca anumite lucruri ce nu sunt conforme cu destinul sau . familia si e)enimentele mai importante prin care )a trece. ei doi parteneri. prin care spirite din spatiu re)in la )iata pamanteana. cu rol 7otarator in e)olutia umanitatii. cand mananca. Primul sta in dreapta omului si se numeste dreptas. Oriunde s-ar duce omul fizic. #7izii celor doi soti si Marele intrupator. El il apara. %upa ce spiritul candidat la intrupare si-a acceptat pro#ramul )ietii pe care )a urma sa o traiasca. fiind cea care asi#ura conditiile necesare )enirii unui nou suflet la )iata pamanteana. de a supra)e#7ea acest proces pentru a nu e!ista nici o abatere de la destinul trasat spiritului ce se intrupeaza. (nul este acti).Iata e!plicatia actului de unire a doi indi)izi de se! opus. prin ordonare. in baie. sase spirite coborate din spatiu in mod special pentru a prezida acest act. ener#ic. acest #en de conducere nu dureaza deoarece cu cat )ietatile sunt mai "os pe scara e)olutiei. In lumile spatiale ierar7iile sunt foarte ri#uroase. rabdator. medici spatiali cu o inalta pre#atire in domeniul fizicii si c7imiei fluidelor si de o tinuta morala ireprosabila. and a sosit ziua unirii fizice. se cred sin#uri. coboara la suprafata Pamantului impreuna cu #7idul lui si ramane in prea"ma )iitorilor sai parinti. sensibil. asteptand si contribuind la fazele intruparii. se plimba. prieten sincer. cu atat sunt mai puternice la ni)elul ener#iilor #rosiere si deci au putere de opunere. Ordinea si disciplina sunt atributele muncii marilor spirite intrupatoare. << %e acolo din spatiu. este mereu impreuna cu el. dreptasul tatalui. %e cand )ine la )iata si pana la moartea corpului fizic. iar altul pasi). i le citeste. il )e#7eaza in toate actiunile lui simple. El ii )ede #andurile. Acelasi lucru este )alabil si pentru omul intrupat. == +arbatul E acti). familia. Realitatea este alta si anume. nedeslipit de el sta si dreptasul sau.

cand obli#atiile contractate )or trebui ac7itate. %in procesul de intrupare. ca nu i-a lasat sin#uri sa ba"baie in intunericul lumii pamantene. fiind ne)oie de o forta si mai mare decat a primilor doi. pentru ca el poarta pecetea. In consecinta cei doi tineri nu se mai casatoresc. atunci cand sunt c7emati de drepas. (rmeaza analiza situatiei si imediat 7otarasc ce sa faca. este raspunzator spiritul dreptas ca. fiind un frate al sau. El prezideaza si contribuie prin sfaturile lui. dar asta nu inseamna ca acesta parte din pro#ram s-a desfiintat. cam 26F este realizat de acest mare sa)ant al spatiilor si apro!imati) 16F sunt actiunile spiritului candidat.si nu sta mereu lan#a acesta. el mai face un lucru. un tanar care a)ea inscris in pro#ramul lui sa se insoare cu o anume fata.Opera facuta in numele Sfintei Treimi este o actiune di)ina si de aceea este desa)arsita si de neinlaturat. soseste doar cand este ne)oie. cand si-a acceptat destinul. Pe lan#a cei trei coordonatori ai )ietii omului. In )iata omului apar uneori situatii foarte #rele. cu care il incon"oara pe pupilul sau pentru a face lucrarea conform destinului sau. Amin. rezulta ca si calitatea fluidelor indreptate spre micut este diferita. %e aplicarea corecta a fazelor destinatale. Pe lan#a aceste acti)itati. oriunde s-ar afla si orice ocupatie ar a)ea. un spirit foarte mare. El coboara din spatiile inalte. +ietul om are de ales intre 7otararea cu ma"oritate de )oturi a treiunisticei forte si liberul sau arbitru. ci numai s-a amanat pana la )iitoarea re)enire la )iata pamanteana. prin puterea sa spirituala si inaltele cunostiinte pe care le poseda. si anume. Al doilea ii este superior celui intrupat -stan#aciul. aduna anumite fluide din spatiu pe care le indreapta catre spiritele care se intrupeaza. care ii poate aduce suferinte in plus. a Tatalui. un sa)ant al lumii spatiale. cu toata staruinta celor din spatiu nu respecta o anume obli#atie din pro#ramul sau. unde-si are salasul. Stan#aciul il poate sfatui pe cel intrupat sa faca o actiune care nu este neaparat conforma cu pro#ramul lui. controleaza e!ecutarea intocmai a destinului fiecarui spirit. %aca oamenii ar sti ce forta are dreptasul. Atunci acestia c7eama din spatiu pe al treilea spirit )e#7etor. o data inc7eiat. %estinele spiritelor care )in la )iata pamanteana fiind diferite. s-ar inspaimanta. mai este si #7idul sau. a formarii noului trup in concordanta cu pro#ramul stabilit. Nici un pro#ram indi)idual sau social facut in fata fortelor trei-una. prin diri"area fluidelor folosite la alcatuirea corpului fizic. s-ar uimi. dar de o e)olutie mai a)ansata. Sunt si cazuri cand omul. Rolul cel mai important in construirea trupului fizic al candidatului la intrupare il are Marele intrupator. numit indrumatorul de crestet sau crestetianul. multumind (nicului pentru inalta Sa intelepciune. in pofida staruintelor fortei treimice de a-1 determina sasi respecte cu)antul dat sus. ce decizie sa ia. dar ii )a #rabi e)olutia. Stan#aciul si crestetianul. prin stiinta lui. Marele intrupator.si care astfel sa-i produca neplaceri. Treime a Pamantului. poate la un moment dat sa refuze sa o mai ia de ne)asta. %e e!emplu. la intruparea mai multor spirite incredintate lui. are un rol important in indeplinirea cu succes a destinului noului )enit la )iata. Treimica forta inter)ine cu toata puterea ei pentru a determina pe pupilul lor sa faca ceea ce corespunde cu destinul lui. atunci cand este c7emat de dreptas. a 8iului si a Sfantului %u7. cu cordonul daruit lui de Sf. daca ar cunoaste forta stan#aciului. care cer o 7otarare mult mai inteleapta.e asista pe toata perioada la seria fenomenelor si prefacerilor ce au loc . cunoscand insa puterea crestetianului ar cadea in #enunc7i. nu se mai poate dezle#a. in momente mai dificile. in numele Sfintei Treimi. ca ful#erul sosesc lan#a prote"atul lor. care desi nu inter)ine in procesul intruparii.

de lumea materiei fizice. Marele medic intrupator si spiritul )iitorului copil 9dreapta sus:. PLANSA 7 <= E)olutie. asistati de cele D spirite. sfera. cei doi #7izi. imbracat in corpurile lui fluidice.5 ROATA VIETII. poziti)ul si ne#ati)ul. asteptand clipa unirii trupesti a acestora 9plansa 0:. fiecare etapa desfasurandu-se dupa niste coordonate psi7ice si fiziolo#ice cerute de ne)oile e)oluti)e indi)iduale si de #rup. un intre#. cat si in **botul**de carne din pantecul ei. ce contine in interiorul ei cele doua polaritati. iar la e!terior este incon"urata de aura )iitorului copil.E)olutia spiritului se realizeaza in spatiu.atat in corpul mamei. atat de efemere. III. al tatalui. pe care %ora l-a desenat ca o unitate. == In concluzie. O alta sarcina delicata a Marelui intrupator este construirea fetusului cu un anumit se!. dreptasul mamei. Actul unirii fizice a celor doi indra#ostiti este de fapt forma materializata a unirii fluidice. dar si pe pamant. . situatie care )ariaza dupa necesitatile e)olutiei. in trup fizic. masculin sau feminin. atunci cand un spirit trebuie sa se coboare la scoala )ietii terestre. In plansa D sunt reprezentati cei doi soti incon"urati de fluidul iubirii. 8irul care lea#a spiritul ce se )a intrupa de acea coloana de infinite repetari ale actului iubirii fizice este reprezentarea simbolica a acelui cordon ce lea#a spiritul de materialitate. el soseste in "urul parintilor sai fizici. spirituale. pentru a mentine o ordine si un ec7ilibru intre se!ele populatiei #lobului nostru.

PLANSA 8 . sa le imbo#ateasca inimile cu #in#asia si puritatea sufletului lui. Totul. 8iecare dintre aceste celule 9spermatozoidul si o)ulul: sunt incon"urate de o aureola fluidica in care e!ista inre#istrate toate particularitatile fizice si defectele corporale ale parintilor. si urmarea e ca elementele lor se!uale.se face sub influente cosmice determinate. mai curand sau mai tarziu. 8iecare celula a corpului lor )ibreaza la emotia iubirii. **taticule**. facand sa e!iste acea atractie miraculosa dintre ele. dar nu )or a)ea urmasi. totul se plateste. pentru ca dreptasii lor . realizate sub imperiul unor le#i fi!e. al e)olutiei embrionului. atin#erea trupurilor le amplifica aceasta stare.care )e#7eaza ca destinul lor sa se deruleze cat mai fidel planului intocmit sus si acceptat si de spiritele ce acum sunt oameni fizici . cele doua trupuri tind sa de)ina un tot. A sosit si momentul unirii fizice. iubirea se intampla. pentru ca tatal a a)ut cand)a in )iata precedenta o conduita neiubitoare de copii. atat femeia cat si barbatul de)in **unul sin#ur**. s-au unit formand acel nucleu numit familie. pri)irea. ei ma#netizeaza si fluidizeaza celulele se!uale dispunandu-le la unire. de la care omul de cele mai multe ori se abate prin liberul sau arbitru. lipsite de fluidele lor respecti)e. al nasterii . **mama**. un copilas care sa le implineasca dra#ostea lor sufleteasca. c7iar daca in aceasta )iata ar dori din tot sufletul sa auda si ei spunandu-li-se cu)antul ma#ic. s-au iubit si se mai iubesc. %reptatea Tatalui e )esnica si se aplica fara crutare.al formarii oului. nu le acorda aceasta bucurie.neutralizeaza fluidele celor doi soti. Ele mor inaintea fuzionarii lor. In acest timp )e#7etorii lor nu stau de#eaba. Sunt cazuri cand in destinul unor oameni s-a scris ca sa nu aiba copii.6 CELULELE SEXUALE. dar si dorinta fizica creste. cei doi soti se )or uni fiziceste. ori pentru ca mama nu i-a )rut in alta )iata si mereu a cautat sa scape de ei cum a luat cunostinta ca a de)enit mama. dorindu-si cu ardoare un urmas. ei doi soti se iubesc din adancul sufletului. Ei bine. caci &e#ea %i)ina. aurele se contopesc si ele. << Actul unirii . %a. %in unirea celor doua elemente se!uale se )a naste oul ce )a purta in el mostenirea #enetica de la parinti. nu )or putea da nastere unui ou. prin reprezentantii si slu"itorii Tatalui.'iitorii parinti au indeplinit un punct din destinul lor. == III. brutalizandu-i pana a stins orice iubire din inima lor. in aceste cazuri.

Numai ca o forta irezistibila il atra#e mereu catre o alta celula sora.o)ulul. un mic ocean ener#etic in care inoata atat spermatozoidul cat si o)ulul. moare. si el la randul lui o mare colonie de celule. In momentul unirii fizice a celor doua fiinte umane. iar elementele sale componente se contopesc cu cele din componenta o)ulului. la fel de importanta si ea. iar celalalt cu electricitate preponderent ne#ati)a .<= (na dintre cele mai importante si cele mai inteli#ente celule ale corpului uman este spermatozoidul. In momentul in care spermatozoidul a atins o)ulul. . numita o)ul. Acest mediu creeaza conditiile ca cele doua celule sa se doreasca. sa se caute pentru a se uni. (nul este incarcat cu electricitate preponderent poziti)aspermatizoidul. se formeaza in corpurile lor un camp ma#netic. se scufunda in masa lui.

)a rezulta un embrion femei. datorita impartirii celulei in doua.care secreta enzime ce fac posibila patrunderea spermatozoidului in o)ul. Aici se afla centriolul distal care da nastere filamentului a!ial si care este di)izat. de cromozomi. care )a incepe sa se di)ida pana cand )a a"un#e la forma finala ce ii )a in#adui spiritului sa )ina la o noua )iata trupeasca. (nii spermatozoizi au cromozom G. cand cromozomii materni si paterni se combina. in urma primei di)iziuni de maturatie. Piesa intermediara este o portiune cilindrica. iar central se afla doua fibrile. se afla centriolul pro!imal. &a specia umana capul spermatozoidului are o forma o)ala daca este pri)it din fata si este ca o para pri)it din profil. de)in o)ocite secundare. are loc si determinarea se!ului embrionului. cu filamentul incon"urat de o teaca #roasa. numiti autosomi. dupa eliminarea din o)ar. Acest proces de#enerati) continua si in perioada copilariei. dintre care //. O)ocitele primare. citoplasma fiind foarte redusa. ramanand apro!imati) / milioane de o)ocite. )a rezulta un embrion mascul. microni. Spermatozoidul este o celula de apro!imati) 36 microni. care pana la nastere de#eneraza in mare parte. iar daca cromozomul se!ual este G. oul. %aca spermatozoidul care ia parte la fecundatie are un cromozom se!ual H. In final raman apro!imati) patru sute care )or continua procesul de o)o#eneza. fibroasa si piesa terminala unde filamentul este incon"urat la e!terior de un strat de citoplasma foarte fin.acrozomul . %in filamentul a!ial se continua piesa principala. &un#imea capului este de 0 microni. dupa care urmeaza mai multe coloane se#mentate ce reprezinta piesele de cone!iune intre #at si piesa intermediara. In momentul fecundarii. formata dintr-o teaca mitocondriala 7elicoidala dispusa in "urul filamentului a!ial care este alcatuit din noua coloane mari aran"ate in "urul altor noua coloane mici si duble. Aceasta celula este primul #lobul polar si . alcatuit si el dintr-o piesa principala si una terminala. In plansa este prezentat o)ocitul secundar. care se formeaza inca din luna a treia prenatala si a"un# in luna a cincea la un numar de D-3 milioane pentru fiecare o)ar. Este format din cap. apul reprezinta elementul fecundator. altii cromozom H. oada spermatozoidului e!ecuta miscari pendulare si ondulatorii care )or incepe sa apara numai in epididim. #atul are 6. acea parte in#usta aflata sub polul posterior al capului. O)ulul din plansa reprezinta etapa finala a unor lun#i procese de transformare. o parte mai in#usta numita #at..dand nastere unei noi celule. &a ni)elul #atului. Primele elemente ale acestui proces sunt o)o#oniile. %ar citoplasma nu s-a impartit in mod e#al. Intre cele doua parti ale centriolului distal se afla piesa intermediara. un o)ocit secundar a)and o cantitate mai mare de citoplasma decat cealalta celula ce )a fi mai mica si nu )a participa la fecundatie. a)and o structura adaptata functiei pe care o indeplineste. de cromozomi. Nucleul o)o#onoiei are 5D de cromozomi si se transforma dupa cate)a di)iziuni in o)ocite primare. o parte formand in "urul filamentului inelul distal. iar fla#elul are 06-D6 microni. a)and in partea sa superioara un corpuscul ascutit. piesa intermediara si coada sau fla#elul. Aproape intrea#a zona a capului este ocupata de nucleu. al caror nucleu contine numai /. pana la pubertate numarul lor reducandu-se pana la patruzeci de mii pentru fiecare o)ar. Inainte de o)ulatie o)ocitul secundar intra in a doua di)iziune de maturatie. piesa intermediara este de 16 microni. Spermatozoizii contin fiecare cate /. )or determina caracterele somatice si numai unul sin#ur )a fi cromozomul se!ual.

Realitatea este insa alta. PLANSA 9. dublul )ital.cand a"un#e in trompa uterina isi )a continua faza celei de-a doua di)iziuni si eliminarea unui al doilea #lobul polar numai dupa patrunderea unui spermatozoid. care este neutru si formeaza dublul )ital al oului.tatal si mama sa. <= ine a facut micutul om . o noua celula. III. in decurs de /5 de ore. celula-ou este atrasa cu o mare putere de ca)itatea uterina. 8iecare ne poate raspunde . altfel o)ocitul nefecundat )a fi absorbit in tractul #enital feminin.7 EMBRIONUL LA 72 DE ORE. scanteia di)ina. care pe parcursul e)olutiei sale a a"uns la faza de a putea )eni la )iata de pe aceasta planeta intr-o forma umana. e!ista ca o plasa ener#etica. celula-ou )a incepe sa se di)ida in pro#resie #eometrica. mama incepe sa-i transmita prin curentul sau san#uin cantitatea de fluid )ital din care se 7raneste si se dez)olta dublul )ital al oului. incon"urata de un fluid de o calitate deosebita. iar de acum incolo. Si urmand impulsul ener#etic al tiparului dublului )ital. caci parintii nu fac altce)a decat sa reproduca ceea ce %i)initatea a creat. formand o masa celulara prin care se ramifica. cel care diri"eaza . insusi reatorul. In urma contopirii celor doua celule a aparut oul. intai in doua. . unde se lipeste de peretele uterului. << Acum. rezultat din imbinarea fluidelor preponderent poziti) si ne#ati) al celor doi #arneti. apoi in patru. in opt etc.

In aceste situatii distanta dintre spiritul fiu si mama este mai mare. perturbarea intre#ului or#anism. trupul femeii-mama. la randul lui fiind tinut sub stricta supra)e#7ere de Marele spirit intrupator.niciodata spiritul incon"urator nu se )a alipi complet de corpul mamei. %e ce spiritul-fiu nu incon"oara si capul mamei si prin urmare si creierul ei. un trunc7i de con fluidic ce nu o )a parasi pe )iitoarea mama pana in momentul nasterii. Apropierea ma!ima admisibila are loc atunci cand mama este mai in )arsta. Acest in)elis se intinde din dreptul umerilor mamei. atunci cand mama este tanara. aceasta are dureri de cap si o ner)ozitate deosebita in corp. de pe urma careia )a suferi spiritul mamei si corpul ei fizic. lucreaza asupra intre#ului corp. in functie de anumite particularitati ale ei. cea mai mare departare de corpul mamei este de 1 metru. caci i-ar produce un mare rau. or#anele #enitale se con#estioneaza pre#atindu-se pentru pastrarea embrionului si cresterea fatului. o dezordine #enerala. unoscand toate aceste realitati. Se ard circuite sau se poate distru#e intre#ul aparat. Acest trunc7i de con sta la o distanta mai mica sau mai mare de trupul femeii. impresionate puternic. stramta sus si lar#a in poale. cel mai puternic resimtindu-se creierul. dar si emit mai puternic fluide electrice. pielea se pateaza etc. Marimea distantei se stabileste si in functie de culoarea pielii mamei. In celule. buzele si picioarele se umfla.#landele mamare incep sa se dez)olte. Persoanele brunete si cu oc7ii ne#rii. and. fluidul lui fiind pus si mai )iolent in )ibratie. e se poate intampla in acest caz. Orice actiune de natura fluidica )enita din spatiu ce depaseste o anumita intensitate. incepe sa trimita raze fluidice catre corpul acesteia. == %in momentul cand perispiritul copilului a incon"urat pe mama sa. pentru a o influenta ce)a mai puternic. In acest rastimp apar si modificari ale starilor psi7ice caracteristice unei femei insarcinate. influentand-o puternic si producandu-i o serie de transformari interne . este normal ca el sa fie cel mai bo#at si bo#atia lui o reprezinta un fluid electroma#netic a carui intensitate si concentrare este cea mai mare in "urul capului. aceste influente producandu-i un soc. Acest fapt este asemanator cu introducerea unei tensiuni intr-un aparat electric peste parametri sai de functionare. am acelasi lucru s-ar intampla daca o )ibratie puternica ar afecta creierul )iitoarei mame. se )a produce o perturbare functionala si deci. caci )ibratia perispiritului )iitorului copil fiind prea puternica i-ar putea afecta sanatatea. Stim ca acest or#an. oul coboara din trompa uterina si in apro!imati) 3/ de ore a"un#e in . luand astfel forma unei **roc7ii**. ea mai mica apropiere este de cati)a cm . El incon"oara cu perispiritul sau. pana mai "os de #lezna. sufletul candidat la intrupare are #ri"a sa incon"oare trupul )iitoarei mame astfel incat capul ei sa ramana liber. capul ramanad liber din moti)e bine intemeiate. Spiritul )enit la intrupare si care deocamdata se afla in e!teriorul mamei. care in alte conditii nu se manifesta. uneori se mai intampla ca din neatentie. %upa ce a a)ut loc fecundatia. incepe sa trimita catre acest #lomerul celular o ramura fluidica prin care se lea#a de )iitorul lui corp fizic. creierul . adica cu in)elisurile lui ener#etice. perispiritul copilului sa se apropie prea mult de corpul mamei. Aceste )ibratii de o frec)enta ridicata se )or rasfran#e asupra scoartei cerebrale si implicit asupra celulelor ner)oase. In #eneral. primesc. culoarea parului si a oc7ilor.este centrul de comanda prin care spiritul isi diri"eaza intre#ul or#anism si a)and o astfel de functie.e)olutia oului. deci are campul ener#etic mai puternic si spiritul copilului sta mai departe de ea ca sa nu-i afecteze ec7ilibrul psi7ic si fizic.

conform cu ce a . copilul o luat )iata. #in#asiile4 numai ea poate intele#e intensitatea sacrificiului nascut din iubire.fiu o incon"oara pe mama cele 2 luni de zile. sa nu faca lucruri urate. fiindca ener#ia copilului e mult mai #in#asa si mai primitoare. fiind insotit de mari dureri.. Numai ea poate sa simta iubirea ce-i poarta acel micut trupsor si acel suflet care a ales-o de mama4 numai ea cunoaste intensitatea iubirii ce i-o )a darui peste cele 2 luni cand il )a tine in brate. &a specia umana se#mentarea cuprinde intre#a masa a oului. fiecare dintre ele putand da nastere unui embrion intre#. copilul acela )a ramane in )iata cu tendinta . acesta se transmite si copilului. Aceasta di)iziune continua. Morula are 1D blastomere dupa 3/ de ore de la fecundatie cand a"un#e in ca)itatea uterina. Ea se misca. in plan ener#etic. o facut ce)a rau sau poarta un blestem. unde tonusul scazut fa)orizeaza acest proces. adica de tesutul de in)elis constituit din celule "u!tapuse. sa omoare. Totul este ener#etic si lucrurile astea se )ad si pot fi )azute la oricine. **%aca mama. o aura ce apare in "urul oului. cat timp copilul e in burta mamei. tot ce #andeste ea.** e minune. inainte de nastere. Implantarea oului se realizeaza de obicei pe peretele anterior sau posterior al uterului. **%eci. 9.imprimata pe stratul lui )iolet . cand ii )a supra)e#7ea somul si respiratia. de aceea el se numeste in aceasta faza de e)olutie morula. ce fapte face i se imprima si copilului si el )ine cu asa ce)a. blastomerele de)in din ce in ce mai numeroase. ** %in momentul aparitiei straturilor aurei in "urul oului.ca)itatea uterina. Si nu e ade)arat ca numai dupa ce misca in burta. sa faca sa dispara din )iata lui ceea ce )ede. ea le transmite ener#etic copilului. dispuse in unul sau mai multe straturi. ** %ora obser)a. inter)ine uitarea peste acesta durere si unirea. Si daca mama poarta in dansa un blestem. elulele dispuse la periferia oului prolifereaza intens si patrund printre celulele cpiteliale ale peretelui uterin.de a face crima4 el o sa )ina cu ce)a in spiritul lui ca sa ascunda.. ca o ceata in)izibila in "urul trupului sau. impreuna c7iar si cu )orbele si sentimentele tatalui.: %e aceea se spune ca mama nu trebuie sa bea. in )iata ei. Primele doua blastomere apar dupa . pe stratul al patrulea. clar)azatoarea din Iasi. din care se )or separa celelalte straturi de culori. de culoare auriu transparent 9ce se )a mentine tot timpul:. %aca tot ascunde lucrul acesta si mama )a a)ea frica si emotii ca )a fi descoperita sau ca )a fi pedepsita. sa nu )orbeasca urat si c7iar sa nu asculte )orbe rele. mer#e printre oameni si nimeni nu simte nimic in prea"ma ei. se obser)a la o perioada ce )ariaza intre 5A si 3/ de ore. se imbraca. in acea lume de lumini colorate. %upa inca o perioada de o zi sau doua. dar nici sa ascunda ca e insarcinata. prin intermediul mamei. oul 9care isi continua transformarea: se alipeste de epiteliul mucoasei uterine.** << Si toate acestea se datoreaza si faptului ca actul nasterii la om este mai dramatic decat la animale. Si un blestem sau #anduri rele se pot transmite asa si de la bunici. %ar timpul trece. in acest fel incepand implantarea sau nidatia 9in latina nidus inseamna cuib:. fiind un tip de se#mentare totala si e#ala deoarece blastomerele sunt aproape e#ale.6 de ore. astea ramanand imprimate in stratul lui )iolet. copilul ala )a )orbi #reu si in toata )iata lui o sa minta. %in momentul in care au aparut straturile in "urul oului. dupa ce s-a fi!at oui in peretele uterin.Spiritul . care o luat ener#iile rele inainte de a fi nascuta. in acest timp continuand procesul de se#mentare din interiorul oului care #enereaza aparitia blastomerelor. In le#atura cu aceasta tema iata ce ne marturiseste doamna 'alentina >arlea. pe aura lui se imprima #andurile si faptele mamei. iar oul capata aspectul unei mure. tot ce #andeste mama se imprima si la copil. %aca se intampla sa aiba c7iar #anduri ca sa-1 omoare intr-un fel.

'ai de femeia care )a respin#e un suflet caruia ca spirit i-a promis ca il primeste si ca om pamantean il #oneste. In functie de destinul omului e!ista trei mari modele de corpuri. de acea raza terestra care )ine din planul corespunzator e)olutiei sale. a"utat de Marele intrupator. se desparte de el. Amarnic se )a cai cand )a re)eni in spatiu. se dez)olta si se in#roasa si acel fir. Acest fir la capatul sau teminal infasoara oul de "urimpre"ur si pe masura ce oul creste. a indeplinirii unor anumite functii sociale ori a casti#arii unor anumite aptitudini. 8iecare planeta )a imprima in acel copil )enit la )iata terestra o anumita calitate. in special acelor apartinand sistemului ner)os. al noului edificiu in care )a trebui sa in)ete noile lectii ale )ietii. #eamantanul plin cu acumularile sale . fiind cu strictete supra)e#7eat de Marele intrupator. cand s-a produs oul. %e ar sti femeia ce sublima misiune are in lumea noastra fizica n-ar mai cauta sa abdice de la acest mare rol in mecanismul )ietii de pretutindeni. noi trupuri se formeaza in pantece de mama si noi spirite )in la scoala )ietii. el mai important lucru pentru spiritul )enit la intrupare. este construirea )iitorului sau corp carnal. pe tot timpul dez)oltarii copilului in pantecele mamei. pentru a face oul sa creasca si sa ia forma umana. purtand cu ea c7intesenta e)olutiei lui din )ietile anterioare. taria si dimensiunea fizica a )iitorului copil depind de materialul ce il trimite spiritul din afara catre interior. caci dupa cum isi **asterne** asa )a **dormi** in **7aina**. In afara de aceste forte. corespunzatoare unor anumite ispasiri a #reselilor din trecut. ba#a"ul sau de cunostinte si de fapte. ale )iitorului creier. Intre aceste trei mari forme e!ista insa o infinitate de modele de corpuri fizice. o forma pentru cei care )or culti)a stiintele si artele. putin cate putin. spiritul are ne)oie de fluide spatiale cat si din cele umanizate de la mama sa. sosesc din spatiile siderale raze fluidice de la stele si planete.oranduit %i)initatea pe pamant. el nu este lasat sa se abata fata de ce are inscris in destin. Pentru a realiza aceasta opera #randioasa. Influenta cea mai mare o )a a)ea planeta care se )a #asi la meridianul locului sau )ecin cu el in momentul nasterii.bune sau rele. El incon"oara pe mama sa pentru a o pre#ati si pentru a imprumuta material fluidic de la ea. pro)ocand anumite directii de crestere si anumite calitati ale celulelor. din primul moment. %in aceste moti)e corpul lor )a fi incarcat cu anumite cate#orii de fluide. Si aceasta deoarece el este cel mai interesat ca totul sa se desfasoare fara nici o #reseala. o forma pentru cei care )or fi destinati unei )ieti comune. Apoi spiritul se pune in le#atura printr-un fir fluidic cu celula-ou din pantecele mamei. iar or#anele lor )or a)ea o astfel de constructie incat sa corespunda unuia din aceste trei mari cate#orii de misiuni. conform cu destinul sau. dupa undele )ibratorii ce pornesc de la ea si a"un# la pamant. 7iar daca nu ar )rea sa faca ce a acceptat sus in er. sa or#anizeze rand pe rand dez)oltarea diferitelor or#ane. dupa moartea trupului fizic. spiritul incercuitor a si sosit. iar a treia forma este specifica acelor care )or a)ea o misiune moral-spirituala. de)enind un cordon fluidic prin care spiritul-fiu incon"urator trimite mereu fluide embrionului. pe care le ia cu deosebita atentie. %upa #radul e)oluti) al acelei planete. se )or imprima in corpul aflat in crestere anumite paricularitati ce-i )or influenta in anumite proportii )iitoarea )iata pamanteana. oncluzionam. in trupul fizic de care )a ramane nedespartit pe tot parcursul )ietii. de dreptasul sau . are loc din nou. alitatea. == .

8 EMBRIONUL IN ILELE 22-23. 24-25.III.13 <= <= . PLANSELE 1!. 28.11.12.

<= <= .

In aceasta perioada de dez)oltare. fenomenele fiziolo#ice se succed e!trem de repede. el a)and trasaturi caracteristice preluate de la o ruda. PLANSELE 14. III. dar cauzele isi au radacinile in planul astral. pentru a o influenta mai puternic. 34-36. )izibila fiind si aparitia mu#urilor membrelor. orpul embrionar se alun#este. copilul preluand din acest fluid in timpul zilei. Incep sa apara #ermenii or#anelor interne. ce au aspectul unor petale. are loc o unire a mar#inilor laterale catre linia mediana si o curbare in plan lon#itudinal a discului. Sunt si cazuri cand copilul nu seamana nici cu mama nici cu tatal.16 . lucrand la formarea )iitorului fetus. mama este mai in )arsta si blonda. In plansa 1. indiferent de distanta si locul la care se afla. )or a)ea acces la cunoasterea stiintifica a celei de a partii ener#etice a corpului uman. Pana la sfarsitul saptamanii a patra mu#urele caudal 9coada: este foarte bine dez)oltat si orientat )entral. &a construirea corpului micutului participa Marele intrupator. celelalte entitati spirituale enumerate in plansele anterioare. copilul )a semana cu amandoi. cantitatile de fluid umanizat absorbit ar trebui sa fie cu apro!imatie e#ale . Se obser)a in fiecare plansa actiunea deosebita a Marelui intrupator. cu oc7i albastri. iar unele au loc concomitent. == Toate aceste fenomene )or putea fi studiate si intelese mai bine atunci cand cercetatorii lumii fizice si a ener#iilor ce o anima. << In #eneral. sunt prezentate diferite aspecte si faze ale e)olutiei embrionului aflat in saptamana a patra. Efectul se )ede in planul fizic.15. In plansa 11 mama este blonda.de la mama si de la tata. )a semana cu ea. se produce o curbare in plan trans)ersal. and absoarbe mai mult de la tata )a semana cu acesta si daca ia mai mult de la mama. In plansa 1/ mama este blonda dar mai tanara. caci femeile blonde au o )ibratie mai putin penetranta decat brunetele. inclusi) spiritul candidat la intrupare care ia fluide si de la tatal sau. curbura crestetului 9)erte!: si curbura cefei 9nucala:. Tot in aceasta perioada apar la ni)elul tubului neural primele trei )ezicule cerebrale. Pana la sfarsitul saptamanii a patra tubul se alun#este mai repede decat corpul embrionar si formeaza infle!iuni ce determina doua curburi importante ale corpului embrionar. In plansa 16 mama este bruneta si mai in )arsta. Atunci cand se absoarbe fluid e#al de la ambii parinti.In plansele 16-1. Acest lucru este posibil deoarece a a)ut afinitati mult mai puternice cu trasaturile ener#etice ale rudei respecti)e. In saptamana a patra apar noi modificari. Aceste e)olutii sunt rezultatul continuarii acti)itatii din planul ener#etic a spiritelor care paricipa la selectarea si diri"area fluidelor ce determina formarea si dez)oltarea embrionului in conformitate cu destinul )iitorului copil. iar tatal preponderent poziti). tot mai in )arsta. Iata si o alta perspecti)a pentru intele#erea ereditatii. depasind limitele )eziculei )iteline pe care pana acuma era asezat discul embrionar. fapt care determina spiritul-fiu sa stea mai aproape de trupul sau. Mama are fluid preponderent ne#ati) si cedeaza din el copilului in timpul noptii. a )iitoarelor aspecte e!terioare ale fetusului.9 EMBRIONUL IN ILELE 28-3!. (neori asa este. alteori nu. Perispiritul copilului sta mult si apropiat de mama pentru a o influenta mai tare. iar perispiritul copilului este si mai apropiat de trupul ei. moti) pentru care spiritul-fiu sta mai departe de ea. In acelasi timp el trimite din e!terior fluide catre )iitorul sau corp carnal.

< .

<= =<=<= <= In aceste planse este ilustrata continuarea procesului de dez)oltare a embrionului. unde se obser)a o .

am comis cand fapte "uste. putin cate putin si fluide de la mama. atunci am )edea ca prin ele am produs cand bucurii. iar in ca)itatea bucala primiti)a este prezent primul mu#ure lin#ual si mu#urele tiroidian care.(n om cu sanatatea sa. cu toate calitatile sale fizice si spirituale. mai ales noaptea. %ar ce este acest #eamantan ?armic. daca am e!amina fiecare )iata . in aceasta )iata. din care cauza spiritul copil sta mai departe de trupul sau. << In e!istenta omului nu inter)ine ceea ce lumea numeste **intamplare**. Pe partile laterale ale capului apar mu#urii din care ulterior se )a diferentia pa)ilionul urec7ii. Numai astfel am cunoaste perfect ca suntem acum ceea ce am cauzat altadata. cand nedreptati care au pa#ubit pe altii. muncind astfel la zamislirea noului trupusor. cu inteli#enta. cand ma7niri. Incepe sa apara sc7itarea mu#urilor nazali. noi credem ca **intamplarea** a facut sa trecem prin acel e)eniment. Prin ele ne-am creat ceea ce se numeste o **?arma**. cu sentimentele care ne-au calauzit. Spiritul copil continua. trebuie sa-si produca efectul. sentimentele si #andirea ce a framantat fiinta lor de atunci. cu #andurile care ne-au determinat la toate. iar mu#urii membrelor se subimpart mai intai in doua se#mente apoi in trei. mici proeminente care )or participa la formarea fetei alaturi de mu#urele frontal. iar de la tata in timpul zilei. care de fapt il )a insoti ne)azut pe durata intre#ii sale )ieti pamantene.cu faptele pe care le-am facut. nu este decat rezultatul unei serii nesfarsite de cauze produse de el in alte )ieti. pentru a reusi sa faca o le#atura intre )iata actuala si faptele. care le-a fost conduita in alte e!istente. cel mandibular si mu#urii ma!ilari. ca si o datorie facuta cand)a. cand un e)niment mai aparte ne apare in )iata. natiuni unde am trait altadata. ca suferim acum pentru ca am facut sa sufere pe altii. ei nestiutori cred ca **intamplarea** face ca unul sa fie norocos iar altul nefericit. cu dorintele care ne-au manat e!istenta. Oare toti a)em asa ce)a dupa noi. Mama este satena. cu situatia sa sociala. daca in acel timp nu am fi fost acolo. ca ne bucuram acum pentru ca am man#aiat altadata si asa mai departe. tanara. ia cu precautie. %aca insa am a)ea pre#atirea necesara sa )edem in urma )eacurilor sirul nesfarsit de locuri. din care )or rezulta toate formatiunile encefalului. care trebuie sa fie platita neaparat. Si in aceste planse apare #eamantanul ?armic. %a. ca ar fi fost posibil sa fim scutiti de el. buna sau rea. == III. a"utat de spiritele asistente. care trece de la stadiul de trei )ezicule cerebrale la stadiul de cinci )ezicule. %in aceasta cauza.e)olutie importanta a re#iunii cefalice. sau in cele )iitoare. absoarbe fluide de diferite calitati din spatiu si le indreapta asupra embrionului.1! EMBRIONUL IN ILELE 4!-42. Si aceasta deoarece nu au posibilitatea de a sti care le-au fost )ietile trecute. >atul nu este conturat inca. ca in unele )ieti am comis comploturi. )a mi#ra de la locul de aparitie. din care cauza fata a"un#e in contact cu proeminenta cardiaca. sc7in#iuiri sau crime impotri)a semenilor nostri4 cu alte cu)inte am #enerat o multime de cauze care acum. sa lucreze asupra formarii )iitorului corp carnal. aparand ca o continuare a #rosimii corpului. PLANSA 17 . consumandu-si treptat tot continutul pre)azut in pro#ramul de )iata. In saptamana a cincea embrionul este puternic curbat. in timp. familii. **proprietatea** spiritului candidat la intrupare.

iar musculatura ei incepe sa se diferentieze. in zona duodenului inca incomplet dez)oltat aparand mu#uri din care se )or diferentia ficatul si pancreasul. In locurile )iitoarelor oase apar piese cartila#inoase. musc7ii si dermul pielii. &imba apare bine conturata la sfarsitul saptamanii a sasea. Tot in timpul acestei saptamani . In re#iunea cefalica se sc7iteaza )iitoarele emisfere cerebrale. coastele. sternul si membrele. iar din peretele dorsal al ca)itatii bucale se sc7iteaza 7ipofiza #landulara. apare partea ner)oasa a #landei 7ipofize. Incep sa se intrezareasca #in#iile in care sunt de"a prezenti mu#urii dentitiei primare si incepe mi#ratia celulelor specifice pe locurile unde se dez)olta oasele. mu#urele pulmonar se transforma intr-un ciorc7ine cu doua portiuni simetrice in "urul carora se sc7iteaza ca)itatile pleurale. In urma unor di)iziuni repetate ce dau nastete bron7iilor. Sunt e)idente pro#resele inre#istrate in dez)oltarea formei e!terioare a corpului cat si a or#anelor.<= Aici embrionul este reprezentat la sfarsitul saptamanii a sasea. care se obser)a la baza craniului si in locurile unde urmeaza sa se diferentieze )ertebrele. &a ni)elul intestinului primiti) se pot distin#e toate portiunile din care urmeaza sa se diferentieze se#mentele tubului di#esti).

cla)icula si bolta palatina.8-A. dar sa e)ite acti)itati prea obositoare si de durata. diferentiate in artere si )ene. %e asemenea. alimentatia sa fie corespunzatoare si sa cuprinda alimente consistente si in cantitati mici. In perioada sarcinii mama trebuie sa beneficieze de o in#ri"ire deosebita -prin cu)inte si fapte. nici foarte multa. Se diferentiaza cartila"ele membrelor. PLANSELE 18. muzica sa fie melodioasa. se mai cere odi7na mamei 9dar nici e!a#erata:. care ar afecta conlucrarea armonioasa cu spiritul copil la construirea micutului trup. dupa nastere. miscare 9nu pana la epuizare:. iar sistemul circulator se complica cu aparitia de noi )ase si le#aturi intre ele. ordul incepe sa capete orientarea definiti)a. odi7na. de emotii puternice. impiedicand astfel spiritul intrupator la construirea armonioasa a micutului trupusor.11 EMBRIONUL IN ILELE 44 SI SAPT. perturbari importante. == In aceste conditii. modelele cartila#inoase fiind inlocuite treptat cu piese osoase. Este recomandabil ca )edera. acestea a)and forma apro!imati)a a )iitoarelor oase. Ambii parinti trebuie sa-si duca o )iata cumpatata si dupa o anumita conduita. munca. )ibratiile sonore a)and ecou in micuta fiinta care incepe sa se formeze. << Ea trebuie sa fie scutita de orice suparare. mama )a fi scutita de multe neplaceri in cresterea si educarea )iitorului om. fara a fi precedate de modele de cartila". cum sunt cele care alcatuiesc bolta craniului si oasele fetei. in perispiritul ei se produc furtuni. de trecere de la o sc7ita primiti)a la alta definiti)a ce se )a contura in luna a treia.apar primii centri de osificare.19 . in timp ce altele se condenseaza in )ase mari. Aceleasi entitati participa la construirea embrionului respectand coordonatele inscrise in destin. auzul. Rinic7iul este intr-o perioada tranzitorie. e se intampla cand mama se supara. Se cere. III. care-i produc trairi si emotii benefice. simturile sa-i fie placut impresionate. sa admire peisa"e frumoase. In acesta plansa mama este mai in )arsta si spiritul fiu sta mai aproape de corpul mamei pentru o influenta mai puternica. Tot acum se delimiteaza si ca)itatile corpului. in special la cele superioare. (nele oase apar direct.

dar noaptea. noaptea. parasindu-i corpul fizic. Am spus ca.<= << Pe timpul somului. sufletul mamei se incarca cu fluide cosmice proaspete. moti) pentru care este indicat ca mama sa se culce o data cu lasarea noptii si sa se trezeasca cand se lumineaza de ziua. spiritul fiu o incon"oara pe mama sa. . 7iar din acesta perioada se produce o imbratisare reciproca. pentru a se incarca cu fluide solare si terestre necesare in continuare trupusorului fiului sau. mer#e si incon"oara la randul sau spiritul fiului. E!plicatia. inainte de rasaritul soarelui. ziua. spiritul ei. cand mama doarme.

in saptamana a opta. absoarbe anumite fluide pe care le indreapta asupra perispiritul fiului sau. de aici in colo incepand perioada fetala. %ar noaptea. acesta fiind la diferite distante de spiritul fiu. Este o opera comuna a acestor spirite. cand spiritul mamei paraseste partial trupul fizic in timpul somnului. Absorbirea de fluide de la mama se face mai usor. asa cum este ea inteleasa in stare de spirit. cele doua entitati fiind mai apropiate. insa de la tata se realizeaza mai #reu. iar aceasta le indreapta catre copilul in formare din pantecul sau. . == In plansa 12 este prezentata faza finala de dez)oltare a embrionului.<= Pe timpul zilei spiritul micutului primeste anumite fluide din spatiu pe care le indreapta catre mama. nascuta din iubirea reciproca.

se face inlocuirea fluidului uzat cu altul proaspat. um putem realiza aceasta cat mai neabatut. contactul .<< Aceasta absorbtie are loc indiferent daca tatal. Saptamana a saptea este marcata si de aparitia pe mu#urii ma!ilari a doua lame palatine ce )or fuziona in ca)itatea bucala. formandu-se bolta palatina care )a separa definiti) in cursul urmatoarelor trei saptamani ca)itatea nazala de ca)itatea bucala propriu zisa. dar raman inca foarte departati. )orbele nearmonioase.se lea#a de bazinul unde copilul isi formeaza corpul fizic.Ai abdicat )reodata de la acest mare rol **in mecanismul )ietii de pretutindeni.prin partea inferioara a iarin#elui. / . unoscand ca tot ce facem se inre#istreaza si )a afecta )iata celor dra#i si a noastra in )iitor. acest lucru nu se petrece si copilul isi )a construi noua lui casa cu fluide de proasta calitate. Tot acum incepe sc7itarea conductului auditi) e!tern. de asa numitul nod )ital. felul traiului pe care il duce tatal influenteaza in mare parte )iitoarea )iata a copilului. sensibili sau cu diferite mete7ne. pro)enite de la tata. fara nici un fel de e!cese. lotusi. Embrionul a a"uns la sapte. unde )a ramane timp de inca trei saptamani. unde au aparut la inceput. care ar fi putut fi e)itate printr-un comportament cumpatat si armonie in familie din partea parintilor. 8orma curbata a corpului se atenueaza. a"un#and din partile laterale ale capului.prin ombilicul mamei . in urma patrunderii spermatozoidului in o)ulul secretat de o)ar si a"uns in trompa uterina. acolo unde incepe coloana )ertebrala. care prin perturbarile ce le aduc in perispiritul tatalui. ca urmare a fuziunii mu#urilor faciali. le#atura intre cei doi.%in plansele anterioare am aflat ca spiritul fiu se tine la o distanta oarecare de mama. ramanand astfel pana in luna a saptea fetala. iar altii bolna)iciosi. (n alt element nou este dez)oltarea pleoapelor. iar #atul de)ine tot mai bine conturat. 7iar daca embrionul nu are inca infatisare umana. cand omul doarme. unde palpita sufletul si pe unde se produce un fel de inspiratie si e!piratie fluidica. mai de)reme sau mai tarziu.printr-un fir fluidic se lea#a de madu)a mamei. fata este de"a modelata si canalele olfacti)e se desc7id la e!terior prin narine. . )rea sau nu acest lucru. iar desc7iderea #urii apare ca o fanta in#usta. )iata dusa prin baruri si localuri. frumosi si )eseli. In aceasta perioada se dez)olta semnificati) si intestinul embrionului care formeaza o ansa. acestea astupandu-se cu un dop epitelial care )a dispare apropape de nastere. Si oc7ii mi#reaza. == In acest timp apar si modificari importante in plan fizic. re#iunea cefalica incepe sa se armonizeze cu dimensiunile restului corpului. #andurile ne#re si urate. condimentele tari. respecti) opt saptamani de la formarea oului. ca om. in pozitie anterioara. iese din ca)itatea abdominala a"un#and in cordonul ombilical. care se )or inc7ide pana la sfarsitul saptamanii a opta. 1 . "ocurile de carti.se face prin trei puncte si anume.** e minunata este aceasta mare opera a spiritului. consumand o 7rana simpla si usoara. pana c7iar si la alimentatie trebuie sa fie atent. de aceea este deosebit de important sa traiasca cumpatat. Se stie ca noaptea. fac ca spiritul copil sa preia fluide cu o frec)enta )ibratorie noci)a pentru alcatuirea )iitorului sau corp fizic. in scorbura unde se unesc cla)iculele cu sternul. Saptamana a opta se caracterizeaza printr-o transformare ma"ora ce se realizeaza la ni)elul sc7eletului . comerciala. << Misiune sfanta ai femeie. uzate. Nasul nu este inca prea bine conturat. .== Iata unul din moti)ele pentru care unii copii sunt sanatosi. un trai cat mai moral posibil. un fel de sorb de fluide spatiale si o eliminare de fluide uzate. fiind scurt si lat. Este bine sa fie e)itate bauturile alcoolice. %in aceste moti)e. %ar daca tatal isi pierde noptile. Sa e)ite a#itatia politica.

25 <= .21. III.22.unde apar mai multi centri primari de osificare.15-A. cartila"ele fiind treptat inlocuite cu piese osoase.12 FATUL IN SAPT.23. 9-A.12-A.14-A.13-A.16-A. PLANSELE 2!.24.

<= <= .

<= <= .

la fat este acti) refle!ul suptului. Se obser)a o incetinire a dez)oltarii re#iunii cefalice. iar osificarea sc7eletului pro#reseaza rapid in urma aportului de calciu si fosfor oferit de trupul mamei. fatul incepe sa manifeste contractii musculare slabe. Pleoapele sunt de"a bine diferentiate. %in acest moment pana in saptamana a douazecea a sarcinii. totusi membrele inferioare sunt inca mai scurte. dar absolut necesare pentru dez)oltarea normala a musculaturii. la fel si #atul.<= <= Incepand cu saptamana a noua intram intr-o noua faza de e)olutie si anume perioada fetala. 8ata se contureaza tot mai bine. un#7iile sunt de"a dez)oltate. cand are Ioc initierea inte#rarii tesuturilor care formeaza or#ane ce se pre#atesc sa functioneze. iar capul isi redreseaza pozitia. iar oc7ii a"un# de pe partile laterale ale capului la ni)elul fetei4 tot in acest timp urec7ile a"un# apropape de pozitia normala. Raportul de crestere a membrelor si trunc7iului este tot mai ec7ilibrat. o crestere considerabila a trunc7iului si re#resia totala a cozii. Apare o sc7itare a or#anelor #enitale e!terne. fatul prezinta o crestere accelerata atat in dimensiuni cat si in #reutate. In saptamana a zecea intestinul reintra in ca)itatea abdominala si incepe definiti)area pozitiei intestinului subtire si a intestinului #ros. Toate aceste modificari si inca altele ne)azute sunt realizate de spiritul copilului sub stricta . urmand ca pana la sfarsitul saptamanii a saisprezecea sa capete lun#imea normala. nepercepute inca de mama. Spre sfarsitul saptamanii a douasprezecea. 7iar de la aceasta )arsta.

%e aici. o )a combina prin cele trei forte de mai sus. cand in 8ranta. Tot ce )a fi copilul depinde de continutul ba#a"ului. Mai intai emite )ibratii mentale. o fi c7iar atat de drastic acest #eamantan. o retea foarte complicata de le#aturi spirituale. cu fizicul. Aici )ibreaza incontinuu si asteapta momentul prielnic ca sa se realizeze fie in lumea eterica.supra)e#7ere a Marelui intrupator si a"utat atunci cand este cazul si de celelate spirite prezente. Ei . u alte cu)inte. pe distante cu atat mai mari. Rezultatele lor se tes intre ele ca firele unei panze. )iata lui pamanteana )iitoare ii )a fi mai usoara. la orice distanta. Sa nu uitam ca omul. asupra oricarei fiinte. care actioneaza in "urul lui pe o arie ma#netica. le#e o#lindita in )orba romanului. asupra oricarei materii sau forte. este cea care il lea#a in lanturi puternice. mai aproape sau mai departe. in fiecare secunda. Sa )edem acum modul in care aceste trei feluri de forte lucreaza cat timp traim pe pamant si efectele pe care le produc. a natiunii din care face parte. caci ele actioneaza asupra materiei cu care si din care reatorul a facut si creeaza totul. in )iata sa pe pamant are doua ?arme in fata sa. in timpul e!istentei sale pe pamant. ** eea ce semeni. ducandu-1 la o )iata redusa. Iarma lui din trecut se innoada cu cea )iitoare si alaturi de ?arma lui indi)iduala se lea#a de ?arma colecti)itatii. mai mica sau mai mare. de)enind astfel . == ontinutul #eamantanului. care se raspandesc in infinit. care toate tra# de om spre anumite locuri. in diferite stari sociale si in diferite re#iuni. Omul se naste cand in Romania. cu inteli#enta. iar in poporul nostru cu numele de **destin**. Bai sa mai cotrobaim putin prin el sa )edem ce mai aflam. A doua cate#orie de forte ale fiintei noastre sunt dorintele. una din )eacurile trecute. Ele lucreaza in "urul nostru ca niste cauze uriase. Pentru a ne descurca in cautarea noastra prin tainica )aliza este ne)oie sa cunoastem << marea le#e a cauzalitatii. dupa cum si #andul lui a fost dictat de o )ointa mai tare sau mai slaba. aceea )ei cule#e**. de)ine un radiator de unde. a treia cate#orie de forte sunt fortele fizice puse in lucru de cele doua de mai sus si desemnate cu numele de fapte. stari sociale si conditii de e!istenta. mai lipsita de suferinte fizice sau sufletesti. numite #anduri. Omul. In fine. in ceea ce pri)este #andirea lui. cand intr-o familie. Omul. asupra oricarui lucru. fie in lumea fizica pamanteasca. sa )edem cum aceste trei feluri de cauze construiesc ?arma noastra )iitoare. cunoscuta in Orient sub numele de **?arma** 9actiune:. Este bine sa retinem ca ener#iile mentale sunt cele mai puternice. prin #andurile lui. cand in America. producand efecte. sau care ii da putinta unei )ieti rodnice. in prezenta )iata. Am putea compara omul. cu un ma#net. %ar o comparatie si mai su#esti)a ar fi cu un post de radioemisie. le#ea cauzelor si a efectelor. 8erice de omul care ac7ita cat mai mult din datoriile )eacurilor trecute si pe de alta parte se sileste sa nu mai contracteze altele noi. dupa cum si el este mai slab sau mai tare. cand in Asia. Ele se nasc in spiritul nostru si se fi!eaza ca idei-forte in corpul nostru mental. din care )om construi )iitorul nostru corp )ital si fizic. emite din fiinta lui trei feluri de forte. determinand astfel si felul de )iata ce-1 )om a)ea in )iitoarea intrupare. cu starea lui sociala4 a doua este ?arma pe care de acum incolo o )a tese.<< ?arma indi)iduala a omului. si in e!istenta lui iubirea sau ura il lea#a ma#netic de toti cei cu care )ine in contact. care actioneaza mai slab sau mai tare. cand in alta. Acest centru emite unde care se risipesc de "ur impre"urul statiei radiofonice. cu cat emisia a fost mai puternica. intelectuale si morale. care l-a adus aici unde este acum. In acest caz.

27.2"-#. == III. concomitent cu apropierea proportiilor membrelor inferioare de cele finale.13 FATUL IN SAPT.22-A.un centru spiritual care )a radia in "urul sau familiar si national raze ne)azute.2!-A. ce )or produce efecte reale si precise.18-A.28. 17-A.3! <= Incepand cu saptamanile a saptesprezecea si pana in a douazecea se produce o incetinire a cresterii in lun#ime a corpului fatului. .29. PLANSELE 26.

<= <= .

denumit in termeni medicali **lanu#o**.<= <= In saptamana a saptesprezecea apare pe corpul fatului un par fin. .

parul incepe sa creasca si pe cap. este par#7ia prin care noi e)oluam in prezent. suntem la randul nostru cu totii in#raditi de le#ile naturale care #u)erneaza aceasta planeta. Noi. selectionand diferite calitati de fluide din spatiu si incercand. sa #andesc. dupa felul in care ne purtam. datorita lui ne asumam raspunderea propriei noastre )ieti. ci ne pune in )aloare propria raspundere. Numai (nul sin#ur. .o 7imera ce in )ecii )ecilor nu se )a realiza. prin nesocotinta ta )rei sa cunosti asprimea le#ilor. ce s-a mai ales din liberul nostru arbitru. suprema 8iinta. dar amar )ei suferi si te )ei cai de pasul tau nebunesc. nici in er. In lume nu e!ista e#alitate. la #radul nostru de intele#ere. fara sa incalce liberul arbitru al parintilor. Prin urmare daca noi trebuie sa ne supunem tuturor acestor le#i. el nu )a putea supra)ietui deoarece plamanii sunt insuficient dez)oltati pentru a putea asi#ura respiratia minima necesara. %aca prin indrazneala. reprezinta un dat de la %i)initate fiecarui om. cu totii. iar la #at. corpul de)ine tot mai bine proportionat. sa e)ite locurile si situatiile care ar produce animozitati si conflicte in familie. dar si El s-a in#radit. iar la de#etele de la picioare apar un#7iile. In fine. Miscarile fatului din pantec sunt acum resimtite de mama. in aceasta perioada aparand si sprancenele. Aproape nimic. ce de le#i. Spiritele care lucreaza la formarea trupusorului sunt prezente in continuare. Incearca sa te misti altfel si sa faci ce ti-o trece prin minte. Acesta se obser)a si in re#iunea pubiana si a!ilara. a posedat odata deplina libertate. Spre sfarsitul saptamanii douazeci si doi. s-a le#at pe El insusi. libertate . %ar acea mica farama care a mai ramas din el face fericirea sau nenorocirea noastra. fraternitate. ce de re#uli. odul moral al )esniciei nu cuprinde in el ideea de e#alitate. sa le anuleze liberul arbitru. 'edeti ce de in#radiri. sa le ia )iata in posesie. Totusi.de la latinescul **lana** care inseamna **lina fina**. in "urul saptamanii doazeci si doi daca este )orba de prima sarcina si optsprezece in cazul sarcinilor ulterioare. nici pe pamant. o poti face. << Eu sunt liber sa lucrez. In lumea terestra s-a proclamat odata. %ar repet. Pielea capului fatului este acoperita de o substanta #rasa cu aspect branzos. %aca fatul se naste la aceasta )arsta. Obser)am ca de fapt e )orba de supunere si acti)itate armonica cu #andirea si acti)itatea elui )esnic. prin su#estie. mici si mari suntem supusi le#ilor ce )in din Sfera %i)ina. iar dupa nastere )a da posibilitatea noului nascut sa-si mentina constanta temperatura corpului. e#alitate. apoi a celor care tin de e)olutia sistemului nostru solar. acest liber arbitru nu inseamna libertatea asa cum este ea inteleasa de obicei. )orbelor si faptelor noastre. numita )erni! caseosa. a #andurilor. oamenii. asa de redus cat este. caci de fapt lumea se conduce prin le#i si cei care prin i#noranta lor se abat de la ele se autopedepsesc. Nici un spirit superior nu face asa ce)a caci stie ca liberul arbitru. dar toate actiunile mele sunt in#radite de re#ulile comunitatii din care fac parte. Asadar cosmosul se conduce dupa )ointa (nicului %umnezeu. %e asemenea incearca sa-i tina pe parinti deoparte de acele persoane cu fluide de o calitate mai proasta si a caror influenta rea ar dauna )iitorului copil. pe cat le sta in putinta. Marile #rupuri de spirite nu cuprind entitati e#ale intre ele. nimeni nu are dreptul sa decida in locul parintilor. in spatele sternului si in "urul rinic7ilor apare un tesut #rasos numit **#rasime bruna** ce furnizeaza caldura corpului prin o!idarea acizilor #rasi. prin le#ile de El decretate. sa-i determine la o )iata cumpatata.

pentru ca cu totii sunt fiii aceluiasi Tata. totul e ierar7izat de Tatal. um ele sunt nascute in timpuri diferite. deoarece %umnezeu a creat. **&iber**. dar spiritul nu e liber niciodata. dar fiind de #rade e)oluti)e diferite. nu poate fi nici libertate de interpretare. )a interpreta fiecare dupa ni)elul sau. 26-A. a perifericului cu a entrului creator.33 <= . 24-A. ele ce sunt inscrise in ar7i)a uni)ersului liber e oricine sa le citeasca. z nu ca indi)izi. ci se iubeste in principiu. Se iubeste pe !. Nu e!ista e#alitate. == III. creeaza si )a crea mereu entitati spirituale. nici libertate. PLANSELE 31. iar fericirea se dobandeste din armonia )ietii paricularului cu a totului.Nefiind e#alitate. nu poate fi fraternitate de idei. %eci nu e!ista e#alitate nici in "udecata. ci e)olutie si )esnica supunere. e o fraternitate din principiu. C. din )esnicie pana in )esnicie. nici in cunoastere. %ar acolo totul e iubire. Telul tuturor este fericirea. Nicaieri nu este libertate pentru ca trebuie sa te supui re#ulilor stabilite. ci numai ierar7ie. dar nu de idei. 28-A. In Sfera %i)ina nu este e#alitate.14 FATUL IN SAPT. **libertate** sunt cu)inte.32.

Inima fatului functioneaza din plin si isi face simtita prezenta prin ritmul batailor sale. iar doua saptamani mai tarziu centrii ner)osi )or putea controla miscarile ritmice respiratorii ce pre#atesc conditiile de realizare a respiratiei dupa nastere.<= <= Incepand cu saptamana douazeci si patru apare o maturatie 7istolo#ica si functionala tot mai pronuntata a plamanilor. de doua ori mai .

ce )a continua sa apara si dupa nastere. e!istand )ariatii normale de zece . a intensitatilor. a culorilor. San#ele )enos al fatului se amesteca cu cel arterial deoarece e!ista un orificiu o)al prin care atriul drept comunica cu cel stan#. Aceste portiuni dintre unele oase ale cutiei craniene sunt niste zone fibroase. Intr-ade)ar. care daca pana atunci era zbarcita. Iata care este ratiunea acestei recomandari. numite fontanele. sub pielea capului. numit )ellus. In ultimile saptamani ale perioadei fetale cutia toracica are un aspect proeminent. de alta.treizeci si patru are loc o modificare a pielii fatului. dintre care cea mare se simte usor la pipait. de critica ori de ura impotri)a cui)a. trecand de la un subiect la altul. atunci producem )ibratii in corpul nostru spiritual. In urmatoarele saptamani 9/D. secunda de secunda. %ata apro!imati)a a nasterii este la treizeci si opt de saptamani de la fecundatie. In timpul )ietii mai #olim cate un pic din el platindu-ne )ec7i datorii si il incarcam cu #andurile. %e asemenea. pana la sapte opt luni. )or a)ea drept consecinta acumularea unui material 7aotic. Toata aceasta e)olutie. iar circumferinta cutiei craniene este inca mai mare in raport cu celelalte parti ale corpului. acumulare ce continua pana in saptamana treizeci si opt. din care spiritul nu )a putea tra#e prin analiza nici un in)atamant. utia craniana prote"eaza creierul si prezinta numerosi centrii de osificare. o insirare de ima#ini da putinta spiritului sa faca o analiza a marimilor. se si distru# prin ima#inea urmatoare. Aceasta furtuna. sub influentele in)izibile ori impresiilor celor petrecute in timpul zilei. mereu. Intre saptamanile treizeci . dupa nastere. daca #andim si mereu trecem de la o #andire la alta. fara a ne concentra in mod serios asupra nici unui subiect. O insirare de "udecati da nastere la un . oare care sunt cele mai importante. /3:. in saptamanile douazeci si opt . care )or continua sa creasca si se )or suda ce)a mai tarziu. cu alte cu)inte . sa nu permitem sa se nasca. abordandu-le superficial.rapid decat al inimii mamei.treizeci si doi testiculul coboara din ca)itatea abdominala.cinsprezece zile. pretutindeni. a fost rezultatul muncii spiritelor desemnate sa prezideze procesul intruparii si a spiritului copilului ce se )a naste. dorintele si faptele noastre. )ibratii dezordonate. necu)incioase. %in acesta cauza trebuie sa a)em mare #ri"a sa nu mai #andim fara nici un rost de una. acesta in)almasala de ima#ini abia conturate. in crestet si se )a inc7ide abia la doi ani.o comparatie ce are ca rezultat o "udecata. producem ima#ini care abia formate. idei "osnice. in plus sau in minus. acum de)ine neteda deoarece sub ea se acumuleaza #rasime. << %intre toti factorii care determina )iitoarea noastra intrupare si modul de )iata pe care il )om desfasura in acea )iata. care )or constitui elementele 7otaratoare ale )iitoarelor noastre e!istente. care ne urmareste pe fiecare. lanu#o incepe sa fie inlocuit cu un par fin. Aceasta acti)itate s-a desfasurat urmand cu strictete elementele pre)azute in pro#ramul de )iata pentru spiritul ce urmeaza a se intrupa si care au fost e!trase din faimosul #eamantan. Incepand tot cu saptamana a douazeci si patra are loc o dez)oltare rapida a circum)olutiunilor creierului care pana atunci erau abia sc7itate. insirandu-le ca si mar#elele pe ata. opera #randioasa de transformare a oului rezultat dupa fecundatie in micuta fiinta umana #ata pre#atita pentru )iata pamanteana. cel mai 7otarator. si asa mereu mai departe. la nastere aflandu-se in scrot. &a fatul mascul. #andul este factorul cel mai puternic. %ar dintre toate aceste acumulari ale noastre.

de-a lun#ul )eacurilor se ridica din intunericul mintii salbaticului pana la lumina mintii sa)antului. sa )orbim. Atunci.rationament. ci sunt si caderi si coborari spirituale. astfel ca materialul din care se )a forma "udecata. 7ranind mintea cu asemenea subiecte si eliminand cartile. a unor simturi brutale. cand )edem ca ne-am abatut de la subiectul de la care pornisem. la intele#erea ca totul din "urul nostru e %umnezeu manifestat. ca toti oamenii sunt copiii acestui reator si deci suntem frati. urcam incetul cu incetul scara lui Iacob. (rmand astfel. %ar sa nu urmarim numai claritatea ima#inilor.15 MOMENTUL NASTERII .PLANSA 34 . )iata destrabalata. spiritul e!tra#e un in)atamant. facultatea ce )a ramane in ultima analiza. nu se )a putea forma un rationament. noi atra#em din mediul incon"urator particule eterice fine. manifestand astfel facultati superioare. din cele ce au o mare e)olutie. crima. cu un contur mai precis. %intr-o suma de rationamente.o ade)arata pur#atie de idei confuze si fu#iti)e. in)atatura. Or daca noi #andim mereu fara rost . filozofice. Pentru aceasta sa ne silim sa citim. sa ne reintoarcem la el. %ar din nefericire nu e!ista numai suisuri. omul. a unor #anduri "osnice. oncluzia este deci sa ne silim sa acordam atentie #andurilor noastre si din cand in cand sa ne oprim mintea din inertia acti)itatii ei si sa controlam ce #andim. se!. pe scara spiritualitatii. sa fie puternica. rationamente. cu a"utorul caruia scanteia noastra di)ina incon"urata de cele trei in)elisuri centrale )a de)eni din ce in ce mai luiminoasa . stiintifice. ci mai ales calitatea si puritatea lor. a intelepciunii in#eresti a sfantului. deci nu )a urma nici un casti# pentru el. si ca atare trebuie sa ne iubim. Acesta e rostul nostru pe pamant. a unei facultati. sa #adim numai despre probleme serioase. care )or constitui bo#atia noastra spirituala.)a atra#e si )a emite la randul lui idei. la idei ce imbraca frumosul sub toate aspectele. cu un cu)ant . notiunile mai inalte.cautand sa inlaturam orice fel de ima#ini sau #anduri inferioare. filmele de a)enturi. In acest fel perispiritul . la #anduri umanitare sub aspectele lor infinite. in e!istenta noastra aici pe pamant. atunci rezultatul este ca spiritul nu )a mai a)ea un material de "udecata clar si precis. ca mereu sa ne ridicam la cumintenie. >andind astfel. a unor fapte rusinoase sau criminale. fu#ind de orice discutie sau po)este obscena. Astfel. rationamentul. lun#a de mii si mii de ani. )orbirea mai coerenta. pentru ca ima#inea mentala realizata prima data sa o fortificam. == III. rationamentul mai puternic.instrumentul si )e7iculul de e)olutie al spiritului. sa staruim si sa ne concentram asupra aceluiasi #and. care are ca rezultat final nasterea unei aptitudini. darurile noastre mentale in )iitoarea noastra )iata. "udecati. mintea noastra )a de)eni din ce in ce mai clara. sa o facem mai e)identa. Sa nu se piarda din )edere nici acest ade)ar. aratat noua. per)ersitate. din cauza unei )ieti nesocotite. Omul )a )eni in )iata ulterioara cu o mentalitate tot asa de inferioara ca si cea din )iata trecuta.

produc )aluri de fluide ma#netice. << Atunci cand soseste momentul nasterii. Noua luni de zile a durat construirea trupului in care-si )a face scoala )ietii terestre. Pentru ce ai mai )enit la )iata. %intotdeauna s-a . altul de la Soarele nostru si al treilea este cel al planetei noastre. %ora isi zice in #and. sentimentele lor. *%ar ce-i cu acest curent. dar si asupra propriului corp. %e asemenea. pri)irea. Momentul nasterii este unic pentru fiecare suflet ce se reintrupeaza. #andurile celor prezenti. electrice si spirituale care toate se repercuteaza asupra copilului e!trasensibil. Este bine sa fie cunoscute cate)a **mici secrete** pentru a nu-1 influenta ne#ati) pe micutul pui de om si a-i produce )ibratii nedorite cu repercursiuni in dez)oltarea corpului fizic. Nu este bine sa se umble pe la picioarele celei care naste pentru a nu perturba urentul %i)in )enit dinspre rasarit si care in acest moment unic are o influenta deosebita asupra micutei si #ala#ioasei fiinte. asupra mamei si asupra spiritului ce pandeste momentul pentru a lua in stapanire corpul lui in care )a trai pe acest pamant. mama trebuie sa fie asezata cu capul spre )est si picioarele spre est. A sosit asadar si momentul iesirii la **lumina zilei** a micutului bot de om. Numai ca sa apari ca un meteor si fara sa fi #ustat si inteles ce)a din ea. doar medicul si o asistenta. cand parasesti lumea aceasta in copilarie. Planeta noatra este scaldata in permanenta de trei mari cate#orii de curenti fluidici dintre care unul pro)ine din Sfera %i)ina. cand pentru prima data este supus influentelor mediului. pentru a e)ita circulatia pe la picioarele ei.**Multi se )or intreba. noua luni spiritul fiu a lucrat cu atentie si dra#oste asupra mamei.<= Motto. doua. fiind sin#ur in marea de ener#ie care ne in)aluie pe toti. este indicat ca in camera unde se e!ecuta tra)aliul nasterii si in sala de nastere sa nu fie multe persoane. urentul %i)in este primit astfel de la picioare spre cap. sa pieri pe )eci de pe arena. curentul %i)in. << Nasterea apare c7iar fara nici un rost. == Pri)ind plansa. Mama este cea care simte momentul sosirii nasterii si tot ea trebuie sa fie pre#atita pentru marele e)eniment. Pentru ca )enirea pe lume a copilului sa fie cat mai usoara. care sa nu se a#ite de colo pana colo si sa aiba toate cele necesare aran"ate din timp si asezate de partea capului mamei. pe cand micuta fiinta primeste curentul de la cap spre picioare si acest lucru corespunde cu **un prim sarut** dat de %i)inul Tata pruncului nou nascut.

uni)ersurile. In momentul nasterii. Pe lan#a acesta mai este un al doilea curent. urat. Marele Intrupator este cel care coordoneaza intre# procesul de intrupare. Stiau ei ce)a. toate sentimentele. un corp sensibil care )a putea inre#istra si unele din influentele lumilor in)izibile. and s-a declansat e!pulzarea si micutul trup a inceput sa alunece catre lumina zilei terestre. incon"oara rand pe rand sistemele solare. %ora imi spune. perispiritul se desparte in doua "umatati.dat nastere fiintelor prin acest proces si eu nu am mai auzit de atatea amanunte. Aceasta raza are imprimata in ea toate #andurile. Totul este pre#atit. care aduce toata forta.anume ca el sa-si faureasca un corp conform cu destinul sau . domnule. sensibil sau #rosolan. primeste in momentul nasterii trei forte reprezentate prin cele trei feluri diferite de fluid . dra#i fiinte. cel Solar. Spiritul. care prin meritele si cunostintele sale. animatorul corpului. %e acum. Prin urmare. un curent sub forma unei raze fluidice ce coboara din planul ener#etic corespunzator #radului de e)olutie al noului )enit la )iata. Nu asa stau lucrurile cu un spirit e)oluat. miscarea si )ibratia a tot ce e!ista.e mai. tot asa )a fi si corpul copilului -frumos. **material de constructie** mai pretios. deci. Solar. c7intesenta tuturor actiunilor pe care acest spirit le-a a)ut in nesfarsita lui cariera umana. normal sau anormal. ine diri"eaza cantitatea de fluid de o calitate sau alta catre micul corp in formare. curent fluidic ce apartine acestei planete. a)eau un mod tare interesant de a pri)i toate aceste fenomene. stramosii nostri. A sosit. tandemul spirit . pe lan#a acestea. %e ce. impreuna cu perispiritul sau. in sfarsit si momentul nasteriie se intampla.osmic. care timp de 2 luni a incon"urat corpul mamei.in spatiu . deci da-i pace sa-si )ada de ale ei. Stiau- .c7iar de s-ar opune el . inteli#ent sau prost. perispiritul se contopeste in "urul micutului corp. orice spirit )enit la intrupare.sunt aceleasi entitati care au supra)e#7eat dintru-inceput toata aceasta opera minunata. care )ine din centrul sistemului nostru si are o influenta speciala de )iata si putere e)oluti)a. asteptat. metri de acesta. Imediat ce copilul a iesit. Aceste trei influente sunt de fapt cele **trei ursitoare** pe care le intalnim atat de des in traditia populara. el aduna anumite fluide din spatiu 9din raza terestra: si le indreapta catre spiritele care isi construiesc corpul fizic.care )or lucra continuu asupra corpului noului )enit la )iata. ** << urentul )enit din Sfera %i)ina strabate cosmosul. Terestru . este deci raza proprie esentei sale e)oluti)e. Plan#eau la nastere si se bucurau la moarte. c7intesenta e)olutiei lui din )ietile anterioare si care nu )a in#adui . se departeaza pana la . mai soseste din spatiu. **%acii.sa construiasca altce)a decat ceea ce corespunde #radului sau e)oluti). numit raza terestra.o )a face raza terestra. a"un#e la fiecare planeta. %upa felul cum au lucrat. dupa care se intoarce de unde a plecat. stiut. da si intretine )iata. Astea sunt femeiesti-* Or fi. cu posibilitati de alcatuire a corpului fizic care sa-i redea mai "ust ceea ce doreste si #andeste.8emeia este femeie. == A)and un c7ip )isator. este insa mai bine sa stiti si sa beneficiati de aceste cunostinte in folosul ambelor parti.perispirit )a fi insufletitorul. cele doua "umatati anterioare reunindu-se din nou. asa a lasat-o %umnezeu. Asistente la acest proces . fara de care el nu inseamna nimic. are dreptul la fluide cu )ibratii mult mai inalte. 7iar daca spiritul candidat la intrupare nu ar mai )rea sa faca ce a acceptat sus in er .

Incercand sa o aseze mai bine. Simplu. dobandirea de a)eri si de titluri. tu )ii curat si pur. sa ii )ezi si sa stai de )orba cu ei. unde succesul. esenta s-a pierdut prin cine stie ce sertare ale unor minti sau este prea acoperita de praf. Acea educatie care iti )a concentra eforurile si atentia aproape e!clusi) asupra lumii materiale.%aca )ei fi astfel. poate tu ai cura"ul sa aduci la &umina ade)arurile spirituale de mult in#ropate de o educatie strict materialista. reusita.e multe datorii ai de platit si apoi cate ai sa mai faci. Ti s-a sters din memoria ta mai tot ce stiai in spatiu. despartindu-te tot mai mult de lumea pe care de abia de cati)a anisori ai parasit-o. prea in)ec7ita ca sa-i mai dam importanta. uneori. um. ce drum #reu te asteapta la )enirea ta in acest plan. micule OM-** CAPITOLUL IV . Poate. e drum )ei ale#e. dar sufletul )a plin#e in strafundul tau. de diplome si functii )or fi )alorile ce-ti )or fi impuse. "os. cate ispite intalnesti si pe care le )ei putea oare depasi. dar ne)azand pe nimeni in "ur. asa sa ramai. Printre ele si cea cu nr. Parintii tai obser)andu-te. Este o era noua. tin"ind dupa lumea de minunate culori din care ai coborat si pe care aici. si rudele si neamul sa-si aduca aminte. . ne-a mai ramas doar o **coa"a uscata**. Prin educatie. de o lume in care dreptul la )iata nu-ti mai este dat de %umnezeu ci de bani. eterate. %in nefericire pentru noi din toate cunostintele spirituale pe care ar fi trebuit sa le pastram pentru a mentine le#atura cu lumea spatiala din care )enim. dar care au numai corpuri fluidice. %e Sus. e s-a intamplat cu tot ce ai stiut odata. Esti OM(& )iitorului. tu . sa te "oci si cu alti copilasi.0. 'ai.COPILARIA SI ADOLESCENTA. poate tu )ei ster#e praful uitarii si iti )ei a"uta si parintii. cei din "urul tau se )or bucura si se )or mandri cu realizarile tale.Micuta fiinta si #in#asa. nu o mai re#asesti. fara a se tine cont daca le )ei obtine ridicandu-te pe mormintele altora sau. niste aiureli de care nimeni nu are ne)oie in aceasta lume si te )or indruma din toate puterile spre lucruri mai**serioase**.micule om.. micule pruncIn primii anisori de )iata e posibil sa mai ai contact cu fratii tai din spatiu. te )or con)in#e in curand ca toate acestea sunt niste prostii. c7iar pe propriul tau mormant. cea a iubirii. PLANSA 35 <= amera e plina de planse insirate in tot locul.8ii pre#atit si pre#ateste-i si pe altii.

Noi stim ca nu tatal era )ino)at. E)oluezi de la nastere si pana la moarte. mananci si.. in)aluind-o ca intr-un clopot. Mama te in#ri"este si te alimenteaza. In mod obisnuit or#anismul nostru se 7raneste cu ener#ie din atmosfera.aci. corpul spiritual absoarbe ener#ie din spatiu. Acest proces se desfasoara pe durata primilor sapte ani de )iata.pe toate planurile -)azute si ne)azute. un atasament e!a#erat fata de copil. dar odata cu ea creste in )olum si forma ener#etica. * u mine doarme fetita. re)enind la o stare mult mai buna.** Sa )edem cum se realizeaza aceasta transformare. poate a)ea cauze nesanatoase. e)oluezi si dupa asa-zisa moarte. care mi-a spus ca o iubeste foarte mult. fara a a)ea o forma definita. adica de apropiere si departare de corpul fizic. Nu se poate. se poate asemana cu un flu! si reflu!. Iata ce ne marturiseste in acest sens. adesea copilul doreste la mama sau la tata in brate. sunt mereu cu ea.* Iam su#erat sa incerce ca timp de patru luni sa nu mai stea atat de mult in prea"ma ei. corpul e!tern fluidic. El mi-a spus. din natura. Am constatat ca unele persoane nu-si pot lua pe deplin aceasta ener#ie direct din natura. adica ridica pieptul.%ora mediteaza.Te-ai nascut. ea da *material de constructie* corpului fizic in care salasuiesti tu. ci asa era or#anismul lui. Este foarte sensibil. slabuta. Totul s-a terminat aici. faci #ala#ie mare. @ilele se scur# si deocamdata sin#urul scop este sa cresti mare. aceasta fiind solutia cea mai comoda de a se prote"a cu a"utorul campului ener#etic al parintilor. ** A )enit la mine un tata cu fetita lui care era foarte bolna)icioasa. spiritul din afara patrunde putin cate putin in interiorul profund al corpului sau fizic. in etapele de crestere. parintii sau cei din familie putand actiona ca niste )ampiri ener#etici. nu manca... tot asa sta si in pre"ma casutei in care )a )ietui. Am amintit ca. 8orma fizica creste. caci micutul are toate c7a?rele desc7ise fara insa a a)ea si pelicula ener#etica protectoare ce apare abia dupa sapte ani. %in fericire. d-na Maria 'arlan -in cartea scrisa despre dansa de Ion Tu#ui. acolo unde se unesc cla)iculele cu sternul. Si atat. trimitand un )al de fluid in interior.%e cand te nasti. Nimic mai simplu. dez)oltandu-se. ce)a in #enul respiratiei umane. cand copilul inspira.. )iata si destinul isi urmeaza cursul lor. odata cu nasterea. spiritul se departeaza si absoarbe din spatiu fluid necesar dez)oltarii sale si corpului fizic. ** . de culoare cenusiu-albastrui. Si uite-asa. copilul cauta sa se obisnuiasca cu limitarea fizica. Am )azut ca la nastere. and e!pira. pentru a te dez)olta. pentru ca si el absoarbe din spatiu material identic cu el. locul unde palpita sufletul. aproape in mod constant. Mai clar. din care cauza bebelusul este foarte impresionabil la influentele psi7ice mai intense.**E)olutia este le#ea uni)ersului. iar fetita si-a ec7ilibrat astfel sistemul bioener#etic. Aceasta se realizeaza timp de sapte ani in mod pro#resi) prin partea inferioara a larin#elui. sa se adapteze lumii tridimensionale. tra#e spre corpul lui sufletul ce incon"oara corpul.%i)initatea in intelepcinea Sa a or#anizat totul . tatal fetitei in cauza mi-a urmat sfatul. la sfarsitul carora spiritul incon"urator a patruns complet in corpul sau. pe zi ce trece. cand o 7ranesc o tin in brate. Am dia#nosticat-o si am simtit ca fetitei i se **fura** ener#ie. ci o fac prin intermediul altor fiinte umane. Am stat de )orba cu tatal fetitei. Insa doar la inceput. In aceasta perioada de inceput. prin asa-zisa #ropita. astfel tot sa traiestiIn plan subtil nimic. << Aceasta se realizeaza datorita unui fel **de pulsatie**. %ar atentie.po)estind un caz. == ampul ener#etic al copilului este amorf. at este mic. spiritul si perispiritul copilului incon"oara corpul fizic si tot asa cum 2 luni a stat in prea"ma mamei. fusese dusa pe la diferite spitale.. desc7is complet si )ulnerabil la aproape toate )ibratiile din mediul in care traieste.

daca le#ea di)ina nu i-ar fi dat posibilitatea parasirii trupului in fiecare noapte. atat cele de iubire cat si cele de a)ersiune. Acest lucru nu se intampla deoarece la inceputul intruparii. in timpul somnului. alteori de)astate. intarindu-se. copilul isi desc7ide c7a?ra a treia. prin educatia ce i-o acorda la aceasta )arsta nu-i in7iba aceste calitati. %upa )arsta de sapte ani. cand spiritul este si mai mult absorbit de corpul fizic. relatandu-le. este necesar ca micutul copil sa doarma sin#ur sau doar cu copii apropiati de )arsta lui. daca au sanatatea mai subreda. campul primind mult mai multa culoare roz4 emotiile de)in mai puternice. entitatea spirituala incepe o noua etapa de e)olutie. %e ce spiritul nu poate patrunde dintr-o data in interiorul trupului fizic dupa nastere si este necesara o perioada de sapte ani pentru desa)arsirea acestui act. Pre#atirea parintilor pentru a cunoaste aceste fenomene este deosebit de importanta pentru ca in aceasta perioada. spiritul. ii fura de ener#ie pe cei mici. Noua situatie de spirit capti). )iata lui emotionala se imbo#ateste si c7a?rele incep rand pe rand sa se dez)olte. micutul sa nu mai aiba aceasta clar)edere. caci. imbo#atindu-se cu noi nuante. poate a)ea amintiri din )ietile trecute pe care. Aceasta )a fi starea lui 9de obicei: pana in momentul mortii fizice. %upa )arsta de sapte ani si pana la pubertate. se afla de acum in interior. luand a)ant tot mai mare dez)oltarea capacitatilor sale mentale. capti) al corpului fizic. spiritul fiind mai mult in afara trupului. ani spiritul este patruns in interiorul corpului fizic intr-o proportie destul de insemnata. Pulsatia continua si la )arsta de 0 ani. Pana la )arsta de un an. cand trupusorul micutului este atat de fra#il. pe masura dez)oltarii de noi calitati si culorile aurei sale se modifica. pe parcursul )ietii a)and loc mai multe transformari importante. ele se pot dez)olta intr-un mod armonios. )a putea sustine in interiorul sau ener#ia spirituala. urmand ca dupa )arsta de sapte ani. in stare de )e#7e. Odata cu patrunderea completa in trup. acestia. proces ce )a continua de obicei toata )iata. daca in timpul noptii doarme cu parintii sau cu bunici. spiritul se afla in cea mai mare parte in afara corpului fizic. atat de puternica incat pur si simplu l-ar arde. cei nepre#atiti sa nu le poata intele#e. ener#ia spiritului este mult prea puternica pentru a fi suportata de plapandul corp. cand re)ine in lumea in)izibila. c7a?rele si corpurile ener#etice fiind uneori minunat de armonioase. pe lan#a comunicarea cu lumea spirituala. &a )arsta de . Asfel.Tinand cont de faptul ca spiritul iese din corp noaptea. atat ale corpului fizic cat si ale ener#iei psi7ice ale spiritului intrupat. . cand du7ul patrunde complet in corpul fizic. contactul copilului cu lumea spirituala din timpul zilei. %aca parintii. Acum. este din ce in ce mai diminuat. in timpul somului. i-ar fi imposibil de suportat pe durata intre#ii )ieti. In perioada adolescentei c7a?ra inimii se desc7ide pentru a absorbi o )arietate mult mai comple!a de fluide. timp de sapte ani se produce o ec7ilibrare treptata intre ener#ia spiritului si dez)oltarea corpului fizic care. de feerie si muzica sublima a spatiilor. pentru a se reincarca cu ener#ie. In toata perioada de crestere. complet dezec7ilibrate de emotiile )ulcanice care ii cuprind sufletul. ceea ce-i da posibilitatea sa aiba un contact aproape continuu cu lumea spirituala. a)and fata de copil un comportament care sa-i in7ibe dez)oltarea normala. copilul. care pana acum statuse mai mult in e!terior. Odata cu noile e!periente de )iata pe care le traieste. a"utandu-i e)olutia si putand de)eni o binecu)antare pentru cei din "ur. c7a?ra a doua incepe sa metabolizeze noi frec)ente de ener#ie.

pana la un rosu inc7is. firele si firutele astea #oale se umplu si se fac pline cu fum. %aca omul e potolit si nu-i pornit pe ce)a. carora doctorii le spun ca-s ner)i. Astea-s altce)a4 si. %ar cand copilul a inceput sa se indeparteze de mama lui. 8umul asta circula tot timpul. in #eneral. %a1 toate au inauntrul lor un fum. pentru ca mama lui il tine in prea"ma ei. and omul se ener)eaza tare. mai stiintifica. este de mentionat si faptul ca cele trei entitati spirituale care )e#7eaza )iata celui intrupat.. la %iana:. la care medicii le spun neuroni. mereu alte modalitati de functionare a diferitelor lui or#ane. si deci inter)in protectorii lui spatiali. fumul asta uita sa mai circule. u alte cu)inte. se )ede foarte clar cum mer#e fumul asta in lun#ul firelor alburii. cu cat materialul trupului fizic s-a tot prefacut. psi7ice. care toate . cand omul ii ner)os. mereu alt material corporal. Nu toate firele astea au aceeasi culoare. nu ma #andisem. fumul isi sc7imba culoarea si de)ine un roz mai inc7is 9urmaresc lucrul asta zilnic la fetita din casa. &a copii. se umfla si parca ii #ata sa pocneasca. &a oamenii mari. Mereu alte #anduri si simturi. daca omul ii a#itat. fiziolo#ice etc. Asa poate sa a"un#a cine)a sa-si piarda c7iar mintile. Atunci omul e tare 7ac7itos. apoi in cea de ele). %e aceea. &a cei bolna)i de minte se face rosu-maro si nu mai circula. dar foarte su#esti)i si calzi. fumul de)ine rosietic. se ramifica sute si mii de firute #oale. Insa.Tot le#at de aspectele ener#etice ale e)olutiei copilului 9manifestari ale etericului sistemului ner)os in functie de starile psi7ice:. aburul asta e roz pana la sapte ani. noi detalii inedite. ce)a mi s-a parut tare curios. iar astea mai subtiri au o culoare mai desc7isa. atunci cand sufera o durere. ne prezinta in termeni mai putin academici. blocandu-si fumul asta in cur#erea lui. cand el a inceput sa ia oarecum initiati)a. atunci trebuie condus. **8enomenul 'alentina**. in trupul oamenilor sunt o multime de fire si firute #oale. cu atat aci)itatea asistentilor spatiali este mai incordata. care toate sunt tot mai subtiri. )in )aluri. si asa mareu. atunci cand omul de)ine 7ac7itos. %ar. ele mai #roase au o culoare mai inc7isa.:Asa. Pe masura ce creste copilul. se duce linistit atunci cand omul ii linistit sau cand doarme. ** Re)enind la perioada copilariei. se indeseste si atunci neca"este stelutele astea din cap. in cartea scrisa de 8lorin >7eor#7ita. acesti asistenti se sc7imba. pana atunci. cand tanarul )a fi barbat. actiunea dreptasului. barbat si batran. %ar. de adolescent. %aca omul #andeste spre lucruri bune. pe el sau pe altcine)a. Su#arul trece in faza de copil. fumul acesta de)ine mai alb. pe masura ce copiii cresc. tanar. da* nu acelea prin care cur#e san#ele. %a* prin toate acestea circula un fel de fum. Adica cei trei asistenti din tinerete au inlocuit pe cei din copilarie. %eci se insira din copilarie pana la batranete o serie de fenomene fizice. mai pline. si dreptasul si stan#aciul ei pot face oficiul dreptasului si stan#aciului copilului. Insa. a stan#ciului si a celui de crestet e mai acti)a. fumul se duce mai repede. atunci cand ne bucuram de ce)a din suflet. )aluri de abur. **-9. pe cat parea de #ol fiecare firut si oricat ar fi de subtire.. iar la randul lor )or fi inlocuiti cu alti trei. rozul se sc7imba. 'alentina. %ar. iar fumul trece din culoarea aceea usoara si frumoasa si se face un roscat care se inc7ide tot mai mult la culoare. intr-o zi am )azut mai bine ce)a la care. stan#aciul si cel de crestet nu prea inter)in in )iata su#arului. %ar. la fiecare din etapele )ietii trupesti. stratul doi se face de un roz frumos si se intinde pana la )reo "umatate de metru. Si. dreptasul. iar fumul din ner)i de)ine de un alb-roziu frumos si usor. In sc7imb. din cele care is mai #rosute. pana la destrupare.

1 MOARTEA NATURALA. Masura in care aceste lectii )or fi fost in)atate. nu impune. la starea constiintei de spirit liber. nu sunt de acord cu aceasta intentie a lor. care cu #reu isi )a #asi buna intele#ere necesara unei con)ietuiri armonioase. ci sunt le#ati de el printr-un cordon fluidic. in functie de natura relatiilor mama-copil. acest lucru il )a sti si mai bine dupa moarte. iubire. iar nu intentiile sau ideile care l-au framantat pe spirit peste zi. simt si ceilalti trei din spatiu le#ati de el. cu nebanuite calitati si perspecti)e. %e o placere se bucura si ei. Am mai )orbit despre rolul lor. impins de alta parte. de la constiinta mar#inita de starea cea mai #rosiera a materiei. (nul spune. iertare. de stan#a si de crestet. cunoastere. al colecti)itatii din care fac parte aceste patru du7uri. Asa de e!emplu. %in acest moment. **Asa e bine. nu are nici o forta in lumea pamanteana. dezec7ilibrat. ci arata ca mai este si o alta cale./D de ani la barbati si cu doi-trei ani mai putin la femei. )rand-ne)rand. Aceste le#aturi au e!istat pe toata durata cresterii lui pana la aceasta )arsta. autocunoastere. suferinta. %in aceasta cauza ceea ce simte cel aflat in trup fizic. campul ener#etic al tanarului a carui mama a fost impotri)a casatoriei. iubirea dintre copil si mama imbraca alte aspecte. Ea se transforma in forta dinamica cand cauti sa o pui in actiune.constituie material de studiu si conlucrare intre cel intrupat si cei din spatiu. )ine e!amenul a tot ce s-a facut peste zi. s-a spus ca sunt trei colaboratori spatiali. cand se face o operatie c7irur#icala omului fizic. Tras de o parte. ca idee statica. dar. %e aceea este bine ca tinerii sa nu se casatoreasca inaintea acestei )arste daca parintii 9in special mamele:.adica un dreptas. )a fi mereu afectat. cei trei spatiali nu sunt numai asa alaturati de omul fizic. si celorlalti trei spatiali. In "urul )arstei de /5 . E!amenul se da in fata celui de crestet. toata durerea lui o )a impartasi. Intr-ade)ar. 8iindca. stabilit de seful #rupului sau. rabdare etc. )a fi data de rezultatele poziti)e obtinute. prin intermediul celor sapte c7a?re principale. cand isi )a )iziona intre#ul film al )ietii sale. Teoretic. care concura la desfasurarea )ietii celui intrupat. in aceste conditii. %e acum incolo. de o durere sufera si ei. In realitate. si-si )a da seama de importanta cunoasterii acestor ade)aruri inainte de a te afla in acest act de trecere de la o stare la alta. ati )om a"un#e sa intele#em ca iubirea nu inseamna a lua )iata cui)a in posesie. e!istenta tinerei se )a concentra asupra in)atarii lectiei sale pentru care a )enit la )iata. %upa o zi intrea#a de conlucrare. Acest lucru se )a repercuta cu consecinte adesea nefaste pentru tanara familie constituita. %e ce. PLANSA 36 .** Altul nu staruieste. El )a "udeca faptele e!ecutate. se rup le#aturile fluidice dintre mama si copil. le#aturi mai tari sau mai fira)e.FENOMENUL MORTII V. un stan#aci si unul de crestet . nu este numai o treime . determinate de noua stare de independenta a copilului fata de mama sa. fiind inca le#at ener#etic de ea. CAPITOLUL V . de #andurile de frustrare ale mamei.ci o multiplicitate din fiecare. bie"tul om ramane sa alea#a in )irtutea deplinei lui c7ibzuinti. deoarece ideea. %eci )or fi mai multe entitati de dreapta.

Prin cunoastere. am fost peste tot. traiesc. cu numele pamantean - .nu prea desparteam )iata de moarte . ine este. Speriata. prin autodepasire. >inditi)a. maestru.Nimic nu-mi satisfacea intrebarile care ma inundau.* el putin eu. sau. autocunoastere. #andul ima#inati) fiind foarte puternic.cu alte cu)inte un spirit cu o educatie inalta. in)atator . %e unde )ii. imi era frica de moarte . %e ce. imi spuneam si )izualizam acea fiinta sau lucru fara )iata in el. Prin )ointa intele#i folosul suferintei pentru intarirea spirituala..imi era frica de ce)a )iu pentru ca acesta in mod si#ur cand)a )a trece prin acelasi proces al *ine!istentei*. um este.**Pentru ce te-ai nascut. cand. tu. Am inceput sa in)at si am incercat sa intele# picatura cu picatura din tot si din toate. de ce ne este frica. sa analizeze.simplu . %e necunoscutAm fost la medici. Mi se e!plica. imi era frica de )iata in sensul ca.. sa "udece.care pentru mine a insemnat totul. 8rica mea. Se poate numi mentor.Nu. e este. sa in)ete din ce in ce mai mult. ine m-a a"utat. am intalnit un OM . ma stiu pe mine. (n lucru era foarte interesant . Am a"uns sa studiez tot acest proces care altadata imi dadea fiori. u )ointa*'ointa este resortul care impin#e spiritul sa )ada. * ine esti. a inceput sfarsitul acestor necunoscute.< = 'iata a determinat-o pe %ora sa caute. omule calator pe acest pamant.numai #andul sau cu)antul moarte imi producea fiori cumpliti. um s-a realizat aceasta.%e cine. de cine.. Ti-ai pus intrebarea. era ce)a mai speciala. cu rol foarte bine determinat. um am reusit. dintotdeauna mi-am pus aceste intrebari si-mi era o frica nebuna. dar in secunda urmatoare ce )a fi.. ma intrebam eu disperata. incotro mer#i. Pana intr-o zi. intuneric. bine-bine. Acelasi OM. *Asa a lasat %umezeu* sau *se intrerup toate functiile )itale* sau. *+olna)a* de frica. Nimeni nu-mi putea raspunde.

care. prostie.** Omul in intre#ul sau.desi sunt micuti. Asadar Sfantul %u7 e)olueaza. O data cu ea mer#i si tu. Ar#umentul E ideea J iubirea. si ei odata copii. toate fiintele.. &ectia care ti se preda de catre cei mai mari ca tine. and )eti trai aceste stari n-o sa )a mai fie teama. ade)arata fata. caci asta-i re#ula. Totul se face prin con)in#ere si a"utor reciproc.)or sa demonstreze cu tot dinadinsul ca ei sunt cel putin e#alii mai marilor. este mai #reu. e este moartea. inca copii. se supun in e)olutia lor si procesului mortii. stii si respecti re#ulile de. nu esti trecut si rezultatul este suferinta. sa ne #andim la urmatorul e!emplu. %aca incalci re#ulile prin liberul arbitru sau din i#noranta. e. Prea mare libertate de actiune nu ai. cei de-o seama cu tine si-au luat *e!amenele* si acum se bucura de rodul muncii lor.si uite asa. mai de)reme sau mai tarziu isi )or arata *coltii*. constiincios iti insusesti cate cunostinte poti . este o trinitate alcatuita din spirit 9scanteia di)ina:. fenomen caracteristic intre#ii reatii. Si spirite si materie mereu )in de la entru in lumile create si se reintorc la entru. te poti accidenta sau c7iar rosto#oli la )ale. daca ai )rea sa pasesti. suflete. nenorocit. in sus. Sunt unii insa.. caci ai mer#e in contra sensului de rulare al scarii si in plus )in cei din spate care te *forteaza* cum)a sa mer#i. Sau un alt e!emplu . )azuta din perspecti)a planului nostru. tridimensional.Mi s-a aratat doar cararea si eu am mers pe ea. mandrie. trebuie sa in)eti. risti sa te accidentezi.**Si ca sa se intelea#a mai bine un aspect al e)olutiei. Tu. ii deran"ezi pe cei din "urul tau si-ti )ei atra#e c7iar si admonestari din partea lor. format din materie similara cu cea a planetei pe care spiritul se intrupeaza. &a scoala )ietii. Atentie. In sc7imb nu fac nici cel mai mic efort pentru a-si insusi cele mai elementare lectii. caci teama )ine din nestiinta. sin#ura care te face sa desc7izi oc7ii mari si sa . unii si-au realizat dorintele si mer# mai departe. a"un#i *cine)a* sau. Nimic nu moare in uni)ers. inaintarea. in perfect. daca in)eti. trec prin diferite faze. perispirit 9in)elisurile ener#etice ce incon"oara scanteia: si corpul fizic. urcusul tau de)ine mai #reu. pentru a pleca iarasi si iarasi in lume. e sunt spiritele. sin#ur. unde. Tot in fata. %ora incearca sa fi!eze mai bine aceste idei. cuprins de remuscari si re#rete. spre o ascensiune in )esnicie. Timpul a trecut. ci totul se preface in mai bine. fara de sfarsit. *cole#ii* de urcus sunt de"a sus. deci toti si totul e)olueaza. in "os. circulat cu scara rulanta. Am doritsa mer# pe calea indicata si a"utorul mi s-a dat oricat a fost de #reu.. &a ce mai re#reti. Este foarte necesar ca omul sa intelea#a ce e moartea si sa se con)in#a ca acest mare si important act este doar o sc7imbare a starii de constiinta. ai celor mai )arstnici si mai cunoscatori ai )ietii. Se stie ca intrea#a materie..'aleriu Popa. Merita. caci asta ti-ai dorit de fapt atunci cand ai 7otarat sa pui primul pas pe scara si de fapt este si mai simplu. &e#ea e)olutiei nu permite nimanui sa sta#neze. toti copiii stiu ca pentru a a"un#e om mare si cine)a. fiecare dupa merit. Incon"urata de pa#ini pline de insemnari si )olumele lui Scarlat %emetrescu. asa cum este conceput deocamdata de marea parte a in)ataturilor esoterice. fiind adesea condusi in )iata de or#oliu. In lateral. dupa o )reme trebuie sa-si sc7imbe starea. o simti mai de#raba sau o stii ca e!ista 9pentru ca ti s-a demonstrat:. si c7iar mai presus de ei. te urci pe o scara rulanta si ea mer#e actionata de o forta pe care tu nu o )ezi.la scoala. 8iul de %umezeu e)olueaza. iar tu ai ramas unde)a in urma. aflati in postura de in)atacel. daca la e!amen )ii cu lectia nein)atata. care . Si pe cand tu te c7inui sa demonstrezi nu stiu ce *e!c7ibitii* de care esti tare mandru.

sa am cat mai multe. aceasta trecere ce desparte inca doua forme de e!istenta 9cea pamanteana si cea spatiala:. care face parte din le#ea e)olutiei. deci sa ma distrez cat pot. Este cazul tipic de mai sus . ai taiat miei si porci. ai tinut un pic de post si apoi ai mancat si ai baut pe saturate 9si c7iar mai mult:. mai ales cand cel eliberat de trupul fizic )ede ca nimic din ce a #andit. )orbit si facut.asculta interpretarile clasice ale cunostintelor si le#ilor di)ine. cu o a#onie prelun#ita si cu o suferinta imensa din partea celor ramasi in plan fizic. Sunt multe cazuri. unde constiinta noastra isi continua e!istenta. le#atura ei cu tot ce se intampla pe acest pamant si nu esti scos din cercul indoielii4 te tot intrebi. n-am stiut-* *Nu-i ade)arat fiule. socul este imens.%aca asa a fost pana acum. in momentul trecerii. am sa mor-*. sa o traiesc din plin. Prin autocunoastere se poate a"un#e ca in tot timpul acestei treceri. e se intampla daca omul )ine cu idei false din lumea terestra. caci cu altce)a nu ma ale#-* Kalnica este aceasta indepartare de la ade)arul ca tot ce facem ni se inre#istreaza. care nu si-au pus niciodata problema ca dincolo de )iata fizica mai e!ista ce)a. facut. omul sa nu-si piarda deloc aceasta constiinta si totul sa se petreaca foarte natural. ca dupa moarte ne intalnim cu noi asa cum am fost pe pamant.asta )ede si simte. iubea pe %umnezeu si pe Iisus si credea intr-o )iata de placere si fericire )esnica omul de credinta medie.* Nu de mult am a)ut pe cine)a foarte apropiat. &a ora trecerii intr-o alta stare de constiinta. *asa o fi. de asemenea si de o alta #andire #resita. prelun#indu-si starea de confuzie si impotri)ire4 cat amar pentru bietele sufleteE!ista un foarte mare numar de oameni care nu sunt rai. i-a trebuit aproape o saptamana de c7in pentru a accepta desprinderea.daca tot a)ea aceasta posibilitate. adica *Si daca tot mor. cu tot ce am #andit. ai facut cozonaci.lan#a Iisus. omul poate scapa de po)ara #rea si apasatoare a #andului. nu trebuie sa mai auzi nimic altce)a. ca si cum ai pleca intr-o statiune de odi7na. care a trecut in celalalt spatiu. caci astfel el poate sa-si recapete repede constiinta in noua sa stare. *%oamne. )ede ca traieste si nu intele#e ce este cu acel corp intins pe pat si ce au cei dra#i de plan# . unde ti-a fost mintea. asa scrie. iar cand sufletul a a"uns acolo sus. Se zbate cumplit in nestiinta si de abia tarziu incepe sa se lumineze. o #asesti pretutindeni in natura. cand si acolo sus.caci el traieste . despre un rai minunat . Prin cunoasterea lui. el ramane sub imperiul fricii si al nestiintei. cred intr-o )iata de dincolo. ale actiunilor noastre. lan#a %umezeu. deoarece constiinta inseamna ca se trezeste. de spirit eliberat de trupul fizic. despre o )iata minunata . fiind ne)oiti sa suportam consecintele. . al luminii si culorilor.stri#i. Este bine ca omul sa cunoasca ce se )a petrece cu el in timpul mortii. incerca sa respecte pe cat putea.Nu a e!istat dorinta de a asculta mai departe. Pentru cei materialisti. ne#and cu )e7ementa realitatea pe care o traiesc.unde stai intr-o fericire deplina. Trecerea se face #reu. Pentru mine nu e!ista decat eternitatea. cei destrupati nu se desmeticesc. cred in ceea ce li se spune de catre reprezentantii bisericii sau de predicatori. bune sau rele. Omul clasic. studia . Ia treci tu si mai repeta inca o data si inca o data pana )ei e)olua. lectia pe care ai a)ut-o de in)atat. *%oamne. care sunt Eu. nu prea stie ce este cu el. nu a ramas neinre#istrat si apar remuscarile . o )iata am.ce bine daca apar. In rest nu se da nici o lamurire despre scopul si felul )ietii de dincolo. de a cerceta. am rabdare si te iubesc-* Moartea este un act fiziol#ic natural. PunctNumai ca. pentru ca ai acceptat sa-ti duci )iata pe acest pamant4 ai facut curatenie #enerala de Paste si de raciun.

iara putinta inaltarii in zona spatiala ce se cu)ine #radului sau e)oluti). formeaza o stiinta. cum arde "aratecul corpul )ostru fizic. aproape de pamant. iar in plus. *%espartirea* este cea mai #rea. Si alaturi de aceste ru#aciuni este de mare folos . numit moarte. Raportul dintre om si reatorul lumilor )azute si ne)azute se numeste Reli#ie. nu )a mai #resi. mai este si coplesit de durerea celor ramasi in plan fizic. %eci. Aceste )ibratii au o mare forta. dar totusi iluzorie si ca maine ne )ine si noua randul. %aca cu ade)arat ii iubiti pe cei plecati de lan#a )oi.unostintele cu pri)ire la uni)ers si )iata constituie o stiinta. benefic.* &acrimile mi s-au oprit imediat si am fost apoi in continuare destul *de tare*. Toate acestea se datoreaza numai unei profunde necunoasteri a actului fiziolo#ic natural. mai demn. norme fi!e. a)ansarea ii sta#neaza.pentru a locui atat de sus. il intristeaza. Aceste )ibratii de durere il tulbura atat de mult.ca )orba sau #andul sa fie tradus in fapta. zilnic. &a cate)a zile de la decesul persoanei iubite. am aprins o lumanare si cu poza in fata. cum spunea Popa 'aleriu.numit moartea. pentru a putea. Sunt bine. dar este intr-un plan frumos. Or o suma de le#i ce pri)esc aceleasi fenomene. dupa care se desfasoara )iata. ru#andu-)a pentru luminarea si a)ansarea pe cararea )ietii lor )esnice. *Nu plan#e. ru#andu-ma pentru binele ei in noua stare in care se afla. sa se bucure de o )iata spirituala cat mai fericita. de du7 in spatiu. caci lacrimile tale inseamna pentru mine ca si cum mi-ai face baie intr-un cazan cu apa fiarta si sarata. %umnezeu.toata )iata nu a a)ut decat rolul de simpla sotie si mama ..pentru cel ce se roa#a si pentru cel pentru care se roa#a . reatorul din )esnicie. * el ramas in )iata* are doar credinta lui si crede ca Ie stie perfect pe toate. %ar aceasta stiinta te poarta catre Autorul tuturor fortelor si le#ilor stabilite. nu-i mai plan#eti. atatea unde eterice perturbatoare. In fine. cu respect. mai spiritual. Roata )ietii- . %upa aceea am primit mesa"ul. cunoasterea acestei stiinte nu te )a mai lasa sa cazi in #reseala atator banuieli si superstitii ce bantuie in omenire. Intele#and. 8iinta plecata nu a)ea )ibratiile atat de inalte . sa )a inaltati #andul cu iubire. m-a cuprins deodata un )al imens de dor si de iubire. incat nu se poate lamuri ce-i cu el si unde se afla.el ramas in )iata era foarte fericit ca celalalt locuieste lan#a Iisus. circula prin spatiu si apoi se duc la destinatie. pri)ind-o. este tras in "os. Nu inca-. %ar . datorate durerii despartirii. nu stie prea bine nici ce se intampla cu el. ce se produc totdeauna in aceleasi conditii. sunt unii oameni.. care cunoscand ce)a din lumea in)izibila. Nu accepta alte informatii. de trecerea de la inc7isoarea carnala la )iata mai libera. se silesc sa-si duca e!istenta terestra in deplina cunostinta de urmarile ei. in cazul nostru la sufletul plecat din lumea fizica. Pro)erb popular. nu ar mai face atatea #reseli cand ii pleaca in celalalt spatiu cine)a foarte dra# si nu ar mai produce atatea )ibratii. dupa moartea corpului lor material. din "urul pamantului. pentru ca fenomenele se produc )esnic dupa aceste le#i. 'a ima#inati ce senzatie are dra#ul de el. ine se osteneste sa studieze aceasta stiinta. Este mai bine. *socoteala de acasa nu se potri)este cu cea din tar#*. si anume la 8iinta Suprema. am aratat in plansa a doua ca e!ista A1 de trepte de stationare ale spiritului in zonele din spatiu. intr-o atmosfera de "ale si deznade"de. Pentru om este foarte important sa intelea#a ce este acest fals *infricosator* fenomen . Si fara sa )reau mi-au curs doua lacrimi. il * sfasie in bucati* de durere si nu mai poate sa plece de lan#a rudele ramase pe pamant4 astfel el nu se mai inalta la locul destinat. caci aceste lacrimi ii ard fluidiceste. foarte putini.

Nu.* *%e. cautand sa le atra#a atentia ca el. din spatiu..Este foarte bine daca. u toate ca )remea despartirii a sosit. le )a da fluide pentru intarirea fizica si psi7ica4 ii imbratiseaza. incetul cu incetul.. dar asta . e mi s-a mai transmis. *nu lasa un om sarman cand ii e foame. ine)a m-a intrebat o data. a undelor radio sau a celor de tele)iziune deoarece ele pot fi obiecti)ate. ca spiritele e!ista. simturilor noastre.* +inele facut unui om nefericit. Si el se roa#a la randul lui.acesta a"un#e sa se obisniasca atat de mult cu starea de spirit intrupat incat nici nu se mai #andeste ca intr-o zi anume.. spirit*.trup si spirit . batran si fara putere.Re)enindu-mi din uimire. traieste. &e#aturile s-au intarit an de an si spiritul s-a obisnuit asa de bine in corpul fizic incat nu mai doreste sa plece. de sus.* M-am blocat. oamenii fizici. *Atunci cu ce sunt eu )ino)ata ca am credinta intr-un %umnezeu Spirit.Popular a*ceasta se numeste pomana.. %eocamdata o mare parte dintre oameni inca au credinta ca asa ce)a nu e!ista 9este mai usor si mai simplu4 nu te mai complici.. cu o )oce calma. se afla lan#a ei. mancarea pe care o dai atunci cand are ne)oie. cand. * e este %umnezeu.* ** %eci. ii )a su#estiona. cel mort. inscrisa in destinul lui. Sau este spirit. spunand ca aceste idei sunt )enite de la cel rau. a electronului. << Am )azut ca la nastere spiritul isi ia noul trup in primire si timp de sapte ani tot patrunde in interior. fiecare dintre noi )om putea )edea aparand pe ecranul tele)izorului pe *mortii* nostrii )ii. nu sesizeaza aceasta prezenta. *Miine* se )a intampla acelasi lucru si cu do)edirea continuarii )ietii noastre dupa parasirea corpului fizic. %upa ce si-a parasit trupul. sarmanul meu prieten. fiecare spirit isi )a )izita iubitii lasati in planul fizic. Nici nu )a ima#inati ce multumire ii aduceti. de care s-a atasat atat de mult. e )iu. sau cum nu percepem undele de radio sau ima#inile de la tele)izor. dupa ani si ani de con)ietuire . Spui ca esti credincioasa. aceea e binefacatoare4 daruieste iubirea ca sa poti in)in#e4 fericiti cei ce pot sa-i a"ute pe cei din "ur. se )a rasfran#e. deci tot spirite-* A ne#a este cel mai simplu si la indemana oricui.. a murit. frate sau ruda. Spirit este El. la fel cum adesea nu sesizam o adiere de )ant.. Este bine sa afirmi *nu cred inca *sau *Asa o fiRamane sa studiez. )a trebui sa paraseasca corpul fizic.: si ca atare refuza e!istenta *spiritelor*. dar ferma am intrebat . #andindu-te la cel dra#. nu-si mai doreste **sfarsitul. &a un moment. el putandu-se inalta mai mult si mai usor. unui frate de-al tau. asa zisa moarte. pe noi ne-a creat asemenea &ui. atunci cand intalnesti un biet om sarman sa-i a"uti cu ce poti si cu o mica ru#aciune. scoala terestra s-a terminat. omul desi neputincios. pornind de la ipoteza inca pentru unii si certitudinea pentru cei care s-au preocupat mai mult de acest domeniu. * um. Acum insa. impreuna cu #andul transmis. Are %umnezeu oc7i albastri. incura"andu-i in aceste momente mai dificile. nu-** Aceasta nu-i pentru el.. forma ener#etica ce cuprinde intre# cosmosul. poate ma con)in#. putem incerca sa intele#em fenomenul de la #ranita dintre cele doua lumi. nimeni nu mai nea#a e!istenta atomului. ce forma are.. )orbind cu noi si comunicandu-ne despre felul cum traiesc ei dupa ce au *murit*.Popescu. prin intermediul aparaturii stiintifice. parul cret si talia lu&.** **Nu.. nu intele#i si trebuie sa studiezi. ** 'ai. pentru tine. asupra iubitului tau spatial si astfel el )a primi unde )ibratorii superioare. desi ele se afla in "urul nostru in permanenta. crezi in %umnezeu si crezi si in spirite. %e cele mai multe ori cei ramasi "os. sosi raspunsul dupa o oarecare so)aiala. Omul nu este facut dupa c7ipul si asemanarea Sa.

Ea se deruleaza in mod consec)ent si pro#resi). ziua prin respiratie. Acest spirit care conduce si supra)e#7eaza procesul desprinderii de corpul fizic a partii psi7ice se numeste mesa#er destrupator. din acest moti) aparand imbatranirea si micsorarea dimensiunilor corpului fizic. moartea sur)enind la sapte zile dupa ce )arte"urile de ener#ie au disparut. eu mai am pana atunci-** e este de facut in aceasta situatie. cel de-al doilea taie le#aturile care tin spiritul le#at de acest edificiu. Mesa#erul destrupator il dema#netizeaza. epuizarea ce-o resimte de obicei omul in pra#ul mortii. despre frumusetea spatiului de dincolo. dar cantitatea cea mai mare o absorbim noaptea. iar dupa 00-D6 de ani. accepta ca spirit. de muzica sublima.mie nu mi se poate intampla acum. fara stirea spiritului. Tot in acelasi timp si luminozitatea c7a?relor incepe sa slabeasca. iar la un moment dat acestea inceteaza sa mai functioneze. Si tot asa. Nasterea este prezidata de un spirit de inalta e)olutie numit mesa#er intrupator. pentru usurarea desprinderii si dupa #radul e)oluti) al celui care . corpul fizic. numarul de celule noi este mai mic decat al celor uzate. pana cand acesta incepe sa simta ca nu mai are mult de trait. Nu este permisa defluidizarea brusca. Or aceasta cruzime nu este permisa in lumea spiritelor. %eci.adica tra#e si absoarbe din el cantitati de fluid eteric si ma#netic in cantitati mai mari decat asimileaza acesta. subtil si ne)azut. diri"eaza fluidele pentru constrirea unui edificiu.noua luni inainte de moartea efecti)a.. unde domnesc &e#ile Sfinte si Eterne ale uni)ersului. &e#ea este le#e si trebuie indeplinita. in timpul somnului. Si de aici )ine neputinta. Sfarsitul nu se datoreaza insa acestor con)in#eri. sfarsitul. ci unei operatiuni foarte delicate realizata din spatiu de catre spiritele asistente la procesul destruparii. ii slabesc puterile fizice si in aceeasi masura si spiritul sau se elibereaza de milioanele de le#aturi ne)azute ce le-a innodat cu trupul sau fizic si eteric. il defluidizeaza pe cel care urmeaza sa moara . dar si moartea este asistata tot de un mare spirit. Se stie ca omul este alcatuit din doua parti materiale. In plan ener#etic se obser)a o indepartare pro#resi)a a corpurilor ener#etice de trupul fizic. %estrupatorul ar putea sa impiedice asimilarea de fluide din timpul noptii. dar aceasta ar insemna pentru batran. Este cunoscut faptul ca de la inceputul )ietii pana la )arsta de /A de ani celulele corpului fizic se inmultesc mai repede decat numarul celor care se uzeaza. Acesta este cazul mortii naturale. cand se apropie termenul desprinderii definiti)e de trupul fizic.D. pipaibil si cel bioener#etic cu cele sapte 9in principal: subdi)iziuni ale sale. zi si noapte il tot influenteaza. deci. o c7inuire mai )ie decat c7inuirea trupului prin a-1 frustra de 7rana. mesa#erul destrupator incepe sa-i )orbeasca in timpul noptii spiritului ce urmeaza sa moara. urmeaza apoi o perioada cand numarul de celule care cresc este apro!imati) e#al cu cel al celulelor uzate. 'rei sau nu )reiProcesul mortii incepe cu sapte . despre iluzia )ietii terestre. prizonier in intunericul trupului. and momentul 7otarat a sosit. dintre care cel mai apropiat de corpul fizic este corpul eteric sau dublul )ital cum i se mai spune. cel prezentat in plansa nr. incepand cu primul. Primul. %in acest moti) defluidizarea corpului fizic se face ziua. Pe cel fizic il 7ranim cu alimente in timpul zilei. fiind de fapt ca o nastere a spiritului in lumea lui. iar pe cel )ital cu fluid eteric din atmosfera din "urul pamantului. prima care se opreste fiind cea din crestetul capului4 apoi inceteaza sa functioneze si celelalte. Omul nostru se topeste ca o lumanare. dupa care se retra# si celelalte. decat in caz de accident sau sinucidere. despre faptul ca si-a terminat aceasta scoala si ca e timpul sa se intoarca *acasa*.

Si iata pentru ce. pe restul perispiritului. Odata ce cordonul ombilical ce lea#a sufletul de corp a fost taiat.acela care este cel mai mic in #rad. sa se adune intr-o camera mai departata si sa ramana acolo in tacere si ru#aciune.este superior ambilor si opereaza ca un sorb. al treilea mesa#er destrupator. care ii )a aduce pre"udicii )iitoarei sale re)eniri la )iata. du7ul e luat de spiritele asistente si il incon"oara cu o retea fluidica creata de ele. sosesc trei mesa#eri destrupatori . desi de)enit liber. Al treilea . asupra scanteii di)ine. celelalte parti componente ale sufletului. Aceasta re)enire insa. El )a ser)i spiritelor de acelasi #rad e)oluti) cu acest frate. pentru ca ea sa iasa din corp cea dintai. cu puteri dublate. . )a pre"udicia felul si calitatea noului corp. i se tulbura claritatea constiintei sale. cele sapte 7aine eterice ale scanteii. Ei bine. permitand desprinderea partii psi7ice. um spiritul nu poate sta in prea"ma Pamantului fara acest in)elis. caci in acest caz spiritul sufera de prezenta sa tot timpul sederii sale in spatiu4 in plus. si deci perfectionata.A . aceasta forta atracti)a a celor iubiti din "urul a#onizantului este neutralizata. a)and misiunea de a taia rand pe rand toate firicelele fluidice ce sunt prinse de celulele corpului fizic si care lea#a partea psi7ica de trupul carnal. atra# din nou in afara pe cel ce isi intrerupsese calea si pornise spre descatusare. Al doilea + . ca forta celor din "urul muribundului sa fie asa de puternica. pentru ca sufletul sufera.pleaca. dema#netizeaza si deelectrizeaza corpul fizic. adeseori se afla membrii familiei sale. El se straduieste ca nu cum)a sa mai ramana ce)a materie eterica. atunci. desc7izand oc7ii.este superior primului. In acelasi timp. care. pentru a-si crea un nou in)elis planetar. cu mare prudenta. cand i se )a da una potri)ita ascensiunii sale e)oluti)e. (nul . in)insa de forta atracti) spirituala a entitatilor superioare. %eci o 7aina noua din materia ce a mai fost utilizata. Aceste le#aturi trebuiesc rupte treptat. Toti ceilalti -familia. 7aina pro)izorie. prin dorinta lor de a-1 tine inca in planul fizic. 7aina lui de acum uzata. din corpul )ital. pana dupa prezentarea in fata 8orului Suprem. de sfasietoare. care prin "alea lor. e!ercita o forta de retinere puternica. oarecum #al)anizat de dorinta )ie a celor din "urul lui. %upa ce sufletul s-a desprins de corp si a de)enit liber. lucreaza asupra celei mai di)ine parti din om. %e aici necesitatea ca in ultimile momente. at pri)este materialul 7ainei planetare dezbracate. pentru ca fortele spirituale. ea fiind de esenta di)ina. care prezideaza aceasta destrupare. el se risipeste. e de scurta durata. %ezbracarea acestei 7aine trebuie sa se faca treptat. pri)ind si c7iar )orbind constient in lumea fizica. readus din nou in corpul lui fizic. se dizol)a in spatiul incon"urator. toate particulele eterice ce formeaza perispiritul pe cale de a se elibera si-1 a#lutineaza intr-o masa de materie ce poseda memorie si care )a pluti in curand deasupra trupului fizic. prietenii. mai pastreaza oarecum le#aturi fluidico-spirituale cu fostul lui trup. Sufletul. reia pentru cate)a clipe cursul )ietii pamantene. si nu brusc. Se intampla uneori. ca sufletul este rec7emat. pentru a usura efortul celui ce-si paraseste trupul. fir cu fir.fiecare cu o misiune speciala. Prezenta acestor mari entitati este absolut necesara. spiritele asistente il dezbraca si de 7aina planetara. rand pe rand. spiritele destrupatoare il imbraca cu o noua 7aina fluidica. atra#and la e!teriorul corpului. ca dupa ea sa )ina. treptat. si deci din prima secunda sa paraseasca corpul. luand o forma identica cu acesta. lan#a muribund sa nu stea decat o sin#ura persoana. cel superior intre cele trei spirite sosite sa a"ute la desprinderea spiritului de corpul fizic. pentru ca in "urul muribundului. in care se )a intrupa acest suflet in )iitor.

pentru a mai aduce cate)a e!plicatii elementelor prezentate in plansa. Retra#erea incepe de la picioare si maini -acestea incep sa se raceasca si isi pierd sensibilitatea.bun sau rau. caci ele te insotesc si dincolo de moarte. cu urmari #ra)e. ca intr-o memorie uriasa de calculator4 )ede totul . un fel de aureola. cu atat le#atura fluidica dintre corp si suflet este mai mare si desprinderea este mai dureroasa. c7iar si #andurile si emotiile traite de la nastere pana la moarte. te )ezi e!act asa cum esti in realitate . unde incon"oara creierul 9el este ultimul or#an care pierde contactul cu perispiritul: unde. ce sunt inre#istrate si in memoria )esnica a spiritului si in anumite zone din spatiul din "urul Pamantului. . Prin inmormantare. Prin fata constintei sale )ede defilandu-se toate faptele )ietii. Sufletul se retra#e in lun#ul picioarelor. %upa desfacerea le#aturilor fluidice. cum zice %ora si nici sa aduci moti)atii fara rost nu mai poti. 'ezi ca ai fi putut ierta multe. spiritul este cuprins de o stare de inconstienta tot mai profunda. a#onia este mai lun#a. el este atras intr-un somn dulce4 pentru cel care insa a dus o )iata fara de capatii. %upa ce intrea#a panorama a )ietii i se deruleaza ful#erator. adica pe cel ce se naste in lumea spirituala. ci sa ne plan#em pe noi. trupul nemaiprimind ener#ia necesara functionarii lui. u cat omul este mai teluric. Noi suntem de plans de catre cei de *sus* pentru ca nu ne-am terminat inca seria incercarilor si a suferintelor. Momentul acesta. %ar sa re)enim la momentul mortii.in special poparelor de cultura si formatie europeana . apoi de-a lun#ul abdomenului si se intalneste in piept cu partea ce sa retras din maini. urandu-se si certandu-se pe impartirea a)erii lasate de tine. cei ramasi in lumea suferintei si a intunericului spiritual. nu mai ai unde sa te ascunzi de tine. se manifesta sub forma unei picoteli. care uneori poate fi )azuta in timpul noptii. cu tot ce ai facut si #andit. Se face o mica stationare si retra#erea continua in lun#ul #atului. Nimic nu scapa )ederii sale spirituale. apare in "urul capului o luminozitate mai puternica. separare care de obicei se face lent si #radat. Si nu este ne)oie de e!emple. )a ro# doar sa pri)iti in "ur. ti-ai lasat rudele si familia de pe pamant luptandu-se. se simt niste furnicaturi in talpile picioarelor. de tot ce a apartinut fostului corp pamantean. )ezi ca in loc de timpul pierdut in lupta pentru acumulari de bo#atii materiale. ca si cum ar pri)i un film cinemato#rafic. ai fi putut face mult mai multe pentru acumulari de cunostinse stiintifice si fapte de iubire. din care cauza spiritul sufera o trauma similara cu o comotie ce s-ar petrece creierului fizic. Acum. acest moment este plin de frica. fostul om fizic traieste momente deosebite. deoarece prin incinerare ultimile le#aturi fluidice ale corpului se rup brusc. cand esti fata in fata cu filmul )ietii tale. care acum ti-ar fi fost de mare folos. mai atras doar de bunurile materiale ale acestui pamant. iar le#aturile fluidice se desprind incet. and perispiritul incepe sa se desprinda. compasiunea. a"un#and in cap. iertarea. deza#re#area corpului este lenta. din cauza comprimarii perispiritului. cand sufletul incepe sa paraseasca corpul. incepi sa intele#i mai mult cat de imporanta este iubirea. ba din contra. Numai ca in aceste clipe. din care n-ai reusit sa iei cu tine nici macar un )irf de ac.inmormantarea in locul incinerarii. se obser)a stin#erea treptata a functiilor )itale. materialul sau se descompune in minerale. sa se retra#a din trup. pentru omul bun. %eci.Iata pentru ce Marile &umini ale Spatiului recomanda . unde sa fu#i. sa nu-1 plan#em pe cel ce moare. nu mai ai cum sa **intorci capul in alta parte**.

acolo. Omule. and tot perispiritui a iesit din corp. %ora murmura. insa de necazuri tot n-ai scapat. . %e aceea. u el )ii la )iata terestra. ca de aceea ti-a dat %umnezeu trup si suflet. (neori muribundul semnaleaza si prezenta unor oameni. Ei sunt mesa#erii destrupatori. uneori )orbeste cu ei. prieteni. ai luat totusi ce)a cu tine . se reproduc in mod constant la toti cei care mor si fenomene secundare . ti-ai lasat trupul fizic in pamant. spiritul. a)and e!act forma acestuia.fapte si sentimente bune sau rele. #anduri. caci se intampla ca in timp de razboi sau in cataclisme nici de asa ce)a sa nu ai parte. cea care analizeza si decide. ai plecat. Atunci cand faci **calatorii astrale**. cand esti iesit din corp cu alte cu)inte. == Trupului fizic i s-a oprit **motorul**. cand esti concentrat. Separarea definiti)a se face cu un ultim suspin adanc. ei prezenti in camera nu )ad nimic si spun ca iubitul lor aiureaza. a"uta la desprinderea spiritului de corpul fizic. dupa inaltimea spirituala a celui ce a trecut in lumea spatiala.** << %in studiul unui mare numar de informatii referitoare la procesul mortii s-a obser)at ca e!ista pentru cel decedat unele faze fundamentale . rude.cum spunea 'aleriu Popa . prin )ibratiile corpurilor lor spirituale si prin ru#aciunea lor. Pana in momentul desprinderii definiti)e. prin intermediul cordonului care il lea#a !permanent de trup. . care le transmite instantaneu scanteii di)ine. sentimente. %sprinderea definiti)a a sufletului de corp nu se face decat atunci cand s-a rupt cordonul fluidic ce il le#a de corpul fizic. din iubirea ce o poarta celui ce paraseste pamantul. iti platesti din politele trecute si incarci iarasi . aceste semnale si a"un#e cu o )iteza uluitoare inapoi in **cusca** sa. )ariatii de lumina. in #eneral. patru scanduri prinse in cuie sunt toata a)erea ta .care se produc sau nu. Aceste fiinte ce traiesc in lumea eterica. e este acest cordon.care. au )enit.fapte. perispiritul simte ful#erator. "os. Este un fir de ener#ie luminoasa ce lea#a spiritul si perispiritul sau de trup si datorita caruia toate impulsurile primite din mediul incon"urator de catre corpul fizic sunt percepute imediat si de perispirit. sub forma unei ceti alburii. pe care nu ii cunoaste si care il a"uta sa se desprinda. Aceste fiinte in)izibile pentru ma"oritatea oamenilor. impreuna cu toate lucrurile materiale ce le-ai a#onisit. meditezi sau te ro#i. incon"urat de perispirit.Acum. **%a. sa le folosesti armonios. la cele mai putin e)oluate. creierul mai poate functiona si muribundul mai poate )orbi el spune ca )ede in camera pe parintii lui decedati. cunostinte stintifice cu )aloare mare sau . (na dintre ele este calauza lui in noua )iata spatiala.. Retusand un detaliu la plansa. cunostinte stiintifice. sus. adesea numit *de ar#int*. ori in alte feluri. e!plicand si celor prezenti in camera ceea ce )ede si aude. Tu esti cel ce-ti faci ba#a"ul pentru calatoriile tale. se strecoara afara din corp prin crestetul capului la fiintele e)oluate. descarci ce ti-ai luat in destin. prin #ura sau pe la ceafa. si cine)a iti atin#e sau iti a#reseaza corpul fizic prin z#omote. operatiune asemanatoare cu taierea cordonului ombilical ce lea#a copilul nou-nascut de placenta mamei sale. &-ai lasat acolo. este bine sa nu fii deran"at. In plan fizic ti-1 face sotia. doi sau trei.daca le ai si pe astea. si din acest moment inima isi opreste acti)itatea.*#eamantanul* actiunilor tale . sa-1 a"ute la destrupare si apoi sa-1 conduca in noua lui alatorie. dar in plan spiritual ti-1 faci sin#ur.. ramane o )reme plutind deasupra trupului. prin prezenta lor.in plan spiritual. si #ata. Acesta este omul eteric 9stafia celui care moare:.

socrul domnului doctor 4 and am intrat in biserica si m-am apropiate de sicriu. se )ad si pe ei. In fine.. Spiritele dominate de pasiuni umane raman totdeauna le#ate de mediul unde au trait. acesta fiind limba"ul spiritual. ca si mai inainte. dar ca imediat aud o )oce care )ine de departe. de la (ni)ersitate. care ne descrie ce )ede ea in timpul unei inmormantari.'. sub un#7ii. D. 5. ca ii mai lucrau cate)a forme de alea mici. ca a murit. %oua suflete care au trait impreuna ca soti. Toti afirma ca dupa ce obser)a corpul lor carnal intins. %esi orice spirit poate crea prin puterea #andului sau. cred ca traiesc tot printre cei din planul fizic. carora domnii doctori le spun celule4 la fel. /. A cazut intr-un somn. un timp mai scurt sau mai lun#. 0. se inspaimanta. 16. D. ii )orbeste si il sfatuieste. >andirea e forta creatoare de lucrari si fenomene. 3. rece si palid pe pat. Spiritele strabat spatiile. reala si asemanatoare ca aspect cu cea pamanteana. unele din ele afirma ca )azandu-se sin#ure. )orbit si a facut in )iata lui terestra. Somnul care apare imediat dupa moarte. &umea in care a sosit e splendida sau intunecoasa. 1. nepermitandu-le sa se ridice la ni)elul corespunzator e)olutiei lor. )ine. )orbele si faptele lui din )iata terestra. in sus sau impre"urul pamantului. ** . tot asa doua spirite nu pot sa treaca in mod absolut prin aceleasi fenomene spirituale. Spiritele comunica intre ele prin #andire. 2. . Toate afirma ca durerea sfasietoare a celor ramasi pe pamant le produce #roza)e torturi si ca din aceasta cauza nu pot sa intre in raporturi cu ei. E )ocea unui spirit amic. sa o ascultam din nou pe 'alentina. am mai )azut doar la un#7iile lui.Trasaturile fundamentale sunt. 3. In acelasi timp. Isi aduce aminte de tot ce a #andit. == Tot le#at de fenomenul mortii si a situatiilor pe care le poate intalni cel de curand decedat. Sunt insa si fenomene de un ordin secundar. desi cu oc7ii fizici este ne)azatoare. 0. dupa #andurile. u totii afirma ca dupa cum in lumea carnala nu pot #asi doi indi)izi absolut identici. Aceasta asemanare se diminueaza tot mai mult. spiritele #ra)iteaza automat catre ni)elul spiritual corespunzator.Sa )a spun insa ce-am )azut la inmormantarea domnului profesor S. A fost intampinat de rude sau prieteni. %ar pot sa se intalneasca si sa-si comunice ideile si sentimentele de cate ori doresc. fiecare se )or duce in ni)elul lor spiritual. A. de aceea ele se cred ca traiesc tot pe pamant. . 1. pe masura ce te ridici in planurile superioare. in #eneral. &umea cereasca e substantiala.. dupa intensitatea pasiunii lor. ca #andul. %intre aceste spirite sunt si cele ce bantuie diferite locuinte. ii retin la fata pamantului. a)and un corp eteriform. Se )ede om. la inceput. /. 5. Potri)it conditiei lor morale si e)olutiei lor intelectuale.care simtind din departare nelinistea acestuia. care se petrec in lumea spiritelor cu ocazia sosirii noului )enit. marile creatii sunt rezer)ate doar anumitor #rupe de spirite specializate. Sufletul nu crede. fiind )orba de diferite #rade e)oluti)e. mai lucrau unele si la . nu le produce nici o sc7imbare in intele#ere.

forma iar se zbuciuma si parca cerea a"utor. Si parca s-or luat la cearta cu forma aceea din fum de deasupra sicriului. %eci. treptat se stin#eau si astea. %e la toata multimea din biserica )eneau firute de lumina pana deasupra sicriului. and parintele se oprea din mers si spunea * %umnezeu sa-1 ierte* si toata lumea repeta )orbele astea.or fost trei -. am )azut totul numai ne#ru. cu atata se transforma in lumina. dupa aceea. )aluri. nici una dintre formele cele multe . a. toate formele alea. %ar. and sa plecam a unsprezecea oara din loc. forma parca se inabusea si nu )roia sa se bata acolo. si la tot ce spunea el se lumina si mai mult. o )enit deasupra #ropii si de-acolo s-o ridicat in sus.inca de la intrare . era tare zbuciumata. de parca i-ar fi fost tare. care se sc7imbau spre "ale. ca a)ea o culoare aurie. se dadea de-a dura. sus de tot4 si cu cat se ridica mai sus. am pri)it la sicriu. ca cele pe care le-am )azut cand eram copil. deasupra sicriului. Era acuma catre sfarsitul slu"bei. cum ma tot uitam. se tot foia in parti. pe rand.cu aripioare . and parintele o prins a zice ca * din pamant suntem facuti si in pamant )om mer#e*. and or )enit preotii . %a* ea nu statea deloc linistita. %ar atunci or aparut )reo patruzeci de forme in aer. Si. care acum era afara. dar a)eau un fel de aripioare. Si s-o in)artit asa. s-o facut ca o stea4 era ca o stea de pe cer. desi era acuma mica.am )azut o forma facuta parca din fum. unde a a"uns. se )edeau culori de lumina. Insa am ramas uimita acolo. i-or facut )ant la forma asta ca sa se duca din nou deasupra sicriului. Nici la un#7ii si nici la par nu am mai )azut luminitele celulelor pe care le )azusem cu o "umatate de ora mai inainte. deasupra oamenilor. nu a)eau mani si nici picioare. unde .nu )oia sa o a"ute. se apropia deasupra ne)estei mortului. Si cu toate ca forma de fum era acum mica si cerea a"utor. and parintele o prins a canta afara. Si forma parca stia. parca incerca sa nu-i lase sa bata. parca sa se ascunda unde)a. Altul era de culoare #ri cu maro. frumoasa. and parintele o iesit pe usa sa plece afara. %ar astea multe si mici tot nu o lasau. )reo patruzeci. ca )enea la multimea oamenilor. Si ea tot asa se zbuciuma. cand or inceput sa bata intr-un lemn 9 N.in semn de cruce . deasupra . atunci formele de papusele ii faceau iarasi cale libera si o impin#eau ca pe un fan pe forma aceea. Si o stat acolo. toate oasele nu mai erau apropiate unul de altul si nu se mai )edea luciosul dintre ele4 erau putin distantate intre ele. s-o strans mai #ramada. iar apoi re)enea din nou deasupra sicriului. fiindca el o murit de cancer. la mormant. Pe urma. sus. disparea fumul formei si sus. forma din fum s-o dus deasupra multimii4 s-o dus si la sotia mortului si parca o certa4 da* ea nu a)ea nici o )ina. daca oamenii ar fi inc7is oc7ii ca mine si ar fi putut sa )ada cum forma aceea nu )roia sa se bata. sa nu plece. Am mers noi asa si ne-am oprit de )reo unsprezece ori. 'alentina nu stia ca se batea capacul sicriului:. mer#ea la fata dansului si o man#aia. forma nu )oia deloc sa iasa din biserica. and o dat sicriul in #roapa si o turnat pamant peste el. ar fi lasat mortul in pace.A. 8orma parca tot )oia sa stea lan#a fata dansului. Si formele alea mici tot treceau pe lan#a ea. Si cand s-o auzit pamantul dat si facut #ramada. aunci ea s-o strans #ramada si. pe deasupra lor. O )enit si deasupra mea si parca m-o man#aiat pe cap. iar celalalt era portocaliu inc7is cu rosu. i-am spus domnului doctor ca numai unul este preot ade)arat. zbuciumata. Papusile alea se tot suceau si parca stateau de )orba cu ea si tot ii faceau cale libera sa iasa.firele de par din cap si din barba. Si cum cantau parintele si corul.de mai multe ori. acolo. care erau ca niste papusele. tare frica de ce)a.

)ibratiile perispiritului lui iau un ritm mai rapid si astfel. ca e lan#a ei. steaua o disparut. ca aproba sau nu ceea ce s-a spus de ai sai. sau in mari dureri sufletesti. (neori. si ca ful#erul se coboara pe firul dra#ostei alor sai si asista la toata slu"ba ridicata catre el Atotputernic pentru usurarea sufletului sau. omul nu-1 )ede.Mortii )ostri stiu tot. dar bietul om -preocupat de durerea. nu-1 simte. uprins de dor. floarea lui se transforma intr-un #lob. u ocazia parastaselor. care se duce si sta cu altele de acelasi fel in stratul culorii sale sau mai coboara printre noi. dra#i cititori. %upa puterile lui. s-o miscat mer#and in colturi de parca ar fi facut de trei ori semnul crucii si. lemul unei mobile. %eci ru#aciunile celor de "os a"uta enorm celor de sus. care inceteaza repede. amaraciunea. prin camera. acum se poate ridica la un ni)el si mai inalt. dupa ni)elul lui. ca traieste.nu ba#a de seama aceasta dulce caldura. (neori poate spar#e un pa7ar sau tranti un mic obiect de pe masa. nu-i ade)arat ca omul moare. Acolo s-o ridicat in sus. o miscare de aer destul de puternica. nu stie ca e alaturi de el. ii pri)este pe cei iubiti. mai intunecat sau mai luminos. pana s-o dat toate pomenile.%e ar sti ce profunde sentimente de recunostinta si iubire le starneste in suflet depunerea unei flori pe mormantul lor. nu-1 aude. care e lipsit de dra#oste si de necesarul material. usurand mizeria unui batran. El traieste mereu. pana in dreptul bisericii. il condenseaza pana la punctul de a realiza un de#et cu o densitate apropiata de cea a materiei fizice. (neori produce prin )ibratia dra#ostei sale o caldura iubitului sau iubitei sale. se simte un curent. Aceste unde ale asistentilor si ale preotului ii dau puteri ca sa-si desprinda de pe perispirit impuritatile eterice pe care le-a contractat in )iata lui pamanteasca. %eci. pana acolo unde )a intalni o zona cu un eter ale carui )ibratii corespund cu ale perispiritului lui. camera fiind inc7isa pe deplin. el poate produce diferite manifestari. tot ce )orbiti si ceea ce #anditi despre ei. si apoi ciocane cu el. In loc de morminte costisitoare . sa ne stapanim. ii imbratiseaza. care il incalzeste. dar nu poate sa se manifeste in c7ip )izibil pentru ei. preotul. o mers cu noi inapoi. pieritoare -mai bine sa se faca milostenie in numele celui plecat. pentru a-i incredinta de prezenta lui. ar )rea sa le )orbeasca.ca sa ii incredinteze pe ai sai ca e si el acolo si i se sfasie sufletul de durere ca nu poate atra#e atentia iubitilor lui. %aca ii iubim cu ade)arat. Apoi. %upa aceea. o data sau de mai multe ori. %aca lumea ar sti cata bucurie le pro)oaca aducerea-aminte de ei si o )orba duioasa la adresa lor. etc.fetei si a doamnei. Se citeaza cazuri cand o flacara ori un punct luminos s-a aratat ful#erator. . %a* razele de lumina care )eneau de la #lobul care acum era luminos. 8ace tot posibilul .dupa natura si puterile lui . Alteori. ii saruta cu infocare. #eamul unei o#linzi ori al unei ferestre. Eliberat de ele. lacrimile care ii ard si sa-i a"utam sa re)ina in planul corespunzator e)olutiei lor prin undele )ibratorii ale ru#aciunilor noastre. ci numai la cei apropiati mortului. ca sa arate ca e prezent. se coboara ca ful#erul. pomenind numele lui. asemanatoare cu radiatia calda care )ine de la o soba.Si pe cat amintirile duioase si parfumul florilor le procura o nesfarsita fericire. cand inca are ce)a din puterile fluidului )ital. mai ales imediat dupa destrupare. sa nu-i mai supunem la asemenea torturi.si in definiti). pe cat posibil. nu mer#eau la toata lumea. el poate absorbi fluid din spatiu. care le sosesc ca o briza binefacatoare. el ia cunostinta. in partea dreapta a corpului. in #eneral. dar el fiind mai subtil decat aerul. ** << Atentie. pe atata ii tortureaza plansul necurmat si disperarea celor lasati "os pe pamant. dupa asta. sa le faca cunoscut ca n-a murit. 'azandu-i uneori in suferinta. de #andurile lui nenumarate . saracia unei mame )adu)e sau a"utand un copil orfan.

la capatul caruia se zareste o lumina spre care se indreapta cei care si-au parasit trupul fizic. #alben si nemiscat. Numai spiritul e)oluat. PLANSA 37 <= %in studiile si relatarile unor oameni care au trecut prin moarte clinica sau din comunicarile unor spirite. urand.2 TUNELUL. sunt cazuri cand dureaza un an. sa-si refaca fortele pierdute prin efortul desprinderii de corpul lui.dupa cum si ru#aciunile celor de sus a"uta celor de "os. Acest somn tine la unele du7uri cate)a zile. care seamana nespus de mult cu el. iar cel de pe pat nu e decat )esmantul lui de lut. %upa un timp. are ne)oie sa doarma pentru a se reface si obisnui cu noua lume in care a sosit. la altele cate)a luni si. odata ce si-a parasit trupul fizic. parca s-ar )edea pe sine intr-o o#linda. aceeasi forma corporala ca si omul de pe pamant. un fenomen asemanator cu somnul noului-nascut. Se )ede pe sine si mai )ede un altul intins pe pat. in mersul )ietii lor terestre.are. si anume trecerea printr-un tunel. prin urmare. apare adesea semnalarea unui fenomen specific. Se petrece. spiritul se desteapta si isi incepe . obosit de presiunile si durerile e!pulzarii din matricea mamei sale. ca sa dea spiritului posibilitatea sa se odi7neasca. care. cand nu mai stiu nimic de ei. Somnul acesta este indispensabil. si unul si altul cad intr-un somn adanc. intele#e ca el este cel ce nu moare niciodata. in fine. == V. Spiritul . doi. mai scurt sau mai lun#. o perioada de timp. auta sa intelea#a si nu poate sa se lamureasca.dupa ce si-a parasit corpul fizic si cel )ital 9primul strat aurie aflat in imediata apropiere a corpului fizic: .

Aici. )remelnice. inca impur . diferita de cea sonora a oamenilor fizici. dar dorind sa intre. indiferenta lor.sau mai bine zis inca imbibat cu material )ital in perispiritul sau . Alte persoane se trezesc in fata unei scari de diferite forme 9uneori in spirala:. si nu )ad pe nimeni in "urul lor. si constata ca mana ii trece prin acel obiect. la iesirea din tunel. ca inca de pe cand e in lumea fizica sa studieze fenomenele spirituale. spirituala. fiind impinsi in intuneric. dar constata ca pluteste deasupra pamantului si nu mai are ne)oie de miscarea picioarelor. Se adreseaza sotiei. intrebat cu ce se ocupa in noua sa e!istenta. in toiul acti)itatii. de un colorit de o frumusete imposibil de descris in termeni pamanteni. Iata pentru ce e de mare folos pentru om. cei **morti** isi intalnesc deseori rudele sau prietenii decedati. nu pot sa-si dea seama unde sunt. in )irtutea dorintei. ca sa-1 aseze in alta parte.simte necesitatea sa se coboare la fata pamantului. %upa ce tra)erseaza aceasta zona in)aluita in obscuritate. care il proiecteaza cu )iteza la locul dorit. sunt foarte numeroase. pe care o urca tot spre lumina. Asa de e!emplu. in functie de cultura si forma reli#ioasa din care pro)ine noul sosit. ea nu deran"eaza. um ideea mortii la omul simplu sau nestiutor e le#ata de ideea unei pieiri )esnice. )rea sa desc7ida usa. Altele insa. parca ar fi surzi. (nii aud un suierat cand tra)erseaza tunelul sau percep ce)a asemanator cu o )ibratie electrica ori un 7uruit. and )rea sa se duca unde)a. ies intr-o lumina stalucitoare care are mai multe semnificatii. traind intr-o mare de lumina. se si pomeneste a"uns acolo. raspandind in "ur o stare de iubire. 'azand la fel ca pe )remea cand a)ea corp fizic. pana ce #andul lui are altfel de preocupari. )rea sa ia un obiect din casa lui. flori. In unele cazuri sunt descrise peisa"e pastorale. dar )ede. construite cu puterea #andului lui si din materialul eteric care umple uni)ersul4 constructii.noua cariera de om spatial. %e obicei. dar desi este foarte stralucitoare si intensa. fie ca nu. El se )ede cum cara caramizi. se crede om pamantean. Ar intreba. si pe firul le#aturilor eterice re)ine acasa. )azandu-se si simtindu-se pe sine. se crede inca )iu. (n sir de asemenea e!periente face lumina in mintea lui. copiilor. cu multe decorari. si el )azandu-se inca )iu. c7iar si dupa acest repaos. Tarziu. multe spirite traiesc e!perienta tunelului ce se desc7ide in fata lor. similare cu cele terestre. si de la o )reme isi da seama ca nu mai e printre cei **)ii** si ca acum e in ceata **mortilor**. ca isi construieste o casa noua. Toate acestea sunt realitati -dar realitati eterice. cum le imbina si treptat inalta zidul. Si e natural sa nu-1 auda. bineinteles. unde isi #aseste familia si semenii. raspunde ca e foarte ocupat. ci e calda. plante. intele#e ca el totusi a trecut in ceata celor de sus. Sosind acasa. mancare si adapost. Aceasta lumina e mult mai stralucitoare decat orice forma de lumina pe care o putem )edea pe pamant. fie ca le crede. scaldate in aceasta lumina si pline de )erdeata. Nu stie ca a murit si ca in lumea cereasca nu mai are ne)oie de 7aine. (nele suflete sunt incon"urate de du7uri cunoscute si intele# pe deplin noua situatie. Acest spirit. entitatea spirituala intalneste fiinte de lumina. (mbla. sa-si aduca aminte de cele citite. si astfel sa nu mai rataceasca )reme indelun#ata. a"un#and tarziu la cunoasterea ade)arului. )ibranta. Inainte de a se ridica in planul corespunzator e)olutiei lor. cu mirare. pentru ca )orbirea lui este eterica. constata ca a trecut prin ea si se afla in mi"locul camerei. pentru ca atunci cand )a trece pra#ul mortii si se #aseste in lumea **de dincolo **. Si asemenea acte. . Altii trec printr-o poarta foarte frumoasa. (n asemenea spirit. inca printre oamenii pamantului. pomi.

spun ca e +udd7a sau Alla7. intre#a incapere pareau sa se estompeze. Pe masura ce ma apropiam.si o apreciau. Am obser)at alti oameni. ci zabo)eau in aceasta minunata intunecime. nea#ra. apartinand altor reli#ii. Am simtit puterea din spatele sau. iubire radianta. Patul. (n sunet adanc. Am )azut ca lumina din imediata sa apropiere era aurie. am zarit c7ipul unui om care statea in picioare in aceasta lumina. nu ar putea pri)i aceasta lumina fara a fi distrus. iar sunetul rotitor se stin#ea. Pe masura ce a"un#eam mai aproape am inceput sa ma ridic in picioare. %esi frec)ent. Numai oc7ii spirituali o suportau . si am simtit ca as fi putut sta pentru totdeauna in aceasta stare minunata. Nu puteam sai )ad.. Masa nea#ra din "urul meu a inceput sa semene din ce in ce mai mult cu un tunel. acest fenomen nu este totusi prezent la toti cei ce isi parasesc corpul fizic. iarasi. sunand in impre"urime .. dar simteam ca traiesc aceeasi e!perienta ca si mine. Acum stiam si eu. Altii. fie pur si simplu nu stiau cum sa procedeze. %ar pacea si linistea au crescut si ele. miscandu-ma cu picioarele inainte. %ar nu e!ista frica. Eadie acesta calatorie si intalnirea cu fiinta de lumina. Nu ma simteam le#ata de ei si am stiut ca nu reprezinta )reo amenintare. calatorind laolalta cu mine. lumina de la usa. bubuitor si intempesti) a inceput sa umple incaperea. Eram intr-o pozitie inclinata. Am )azut un punct de lumina in departare. M-am simtit inaintand prin ea. Ei fie nu a)eau dorinta. o miscare care parea fara odi7na. am simtit ca altii s-ar putea sa nu fie atrasi.si am stiut ca nici un oc7i pamantean. rotitoare. ca toate spaimele copilariei ar trebui sa se destepte. Eram atrasa in mod instinci) de ea. precum si animale. depasesc orice ima#inatie umana. ca si cum intre#ul sau corp ar fi a)ut un 7alou auriu impre"uru-i. asa ca in curand nu i-am mai ba#at in seama. %ar iata cum descrie +ettC K. aproape tan#ibil. cu capul ridicat usor. Intunericul era mai mult decat o lipsa a luminii4 era o ne#reala densa cum nu mai cunoscusem niciodata inainte. In fata &ui am trait iubirea cea mai nelimitata pe care am simtit-o )reodata si. si am putut )edea ca 7aloul auriu izbucnea din "urul lui si se imprastia intr-o albeata ma#nifica. cand i-am )azut bratele .. Intunericul a inceput sa-mi incon"oare fiinta. desi.. 'iteza a"unsese atat de incredibila incat am simtit ca anii lumina nu o pot masura. dar in interiorul masei ne#re am simtit un profund sentiment placut de bine si de calm.un sunet minunat pe care nu-1 )oi uita niciodata. lumina a de)enit stralucitoare.Apoi urmeaza intalnirea cu o fiinta de lumina a carei stralucire. si imediat am fost trasa cu blandete in sus si intr-o masa mare. frumusete. stii. restinii spun ca e %umnezeu sau Iisus. and m-am apropiat mai mult. sau clopote departate. si m-am simtit calatorind prin el cu o )iteza inca mai mare. totusi. +unul simt imi zicea ca ar trebui sa fiu in#rozita. cu mult mai stralucitoare decat soarele . Am simtit. ca erau cati)a care nu inaintau ca mine. Am auzit dan#ate de clopot. indreptandu-ma catre lumina. in starea sa naturala. %ra#ostea umplea aceasta masa miscatoare. M-am simtit de parca as fi fost sorbita in sus de un enorm ura#an. Am simtit ca se desfasoara un proces de alinare. stralucitoare ce se intindea spre e!terior pe o distanta oarecare. rotitoare. eram din nou plina cu un sentiment foarte placut -apropape 7ipnotic. N-am putut )edea nimic cu e!ceptia intunericului intens. care radia de "urimpre"urul meu. iar eu m-am scufundat mai adanc in caldura si intunericul ei si m-am bucurat in si#uranta si pace. %ar desi sunetul si puterea erau uluitoare. dar la distanta. ** and te afli in prezenta unei ener#ii enorme. Intele#erea si acceptarea percepute din partea acestei fiinte sunt infinite.

atunci adunandu-se prea multe. Stiam ca El era Mantuitorul meu. m-am dus catre El si m-am lasat imbratisata. in decursul )ietii. Era Iisus 7ristos.. si cere ca "ustitia di)ina sa-i dea satisfactie. cel mult acuzatul cauta sa se scuze. sufletul acelui om este c7emat sus.. minciuni. PLANSA 38 <= << Sufletul omului. %i)initatea. apreciaza #ra)itatea faptei si &e#ea %i)ina. nu )a mai putea sa le ac7ite niciodata. zicandu-mi mereu in #and ca am a"uns acasa. din )ietile trecute.fapte necu#etate. in plus. inculpatul nu poate ne#a fapta. Intrebat. care stie totul. Nu am a)ut nici un dubiu despre persoana sa. pentru ca patru martori #lasuiesc impotri)a lui4 #reseala lui e stiuta de dreptasul lui.3 $UDECATA. sa le plateasca c7iar in acea )iata. de e!emplu #rupul #erman. ci cel mult cauta sa isi moti)eze actiunea. sla) etc. si prieten si %umnezeu. apare sufletul culpabil si acuzatorul lui. dar de cele mai multe ori . El sta ca un martor al lui %umnezeu. care a )azut si auzit. %e aceea %i)initatea a 7otarat ca multe din #reselile comise de un om carnal. Stiam ca El imi cunoaste toate pacatele si #reselile. )enind la )iata pe pamant.. El a re)enit la )iata ca sa lic7ideze sau sa cori"eze o parte din ele. In fata acestui for de primul #rad. El nu poate ne#a fapta. Kudecatorii. pentru ca el are de"a multe crime. la cate)a ceasuri sau zile de la #reseala comisa. Intr-ade)ar. in fata unui tribunal compus din cei trei sefi ai marelui #rup din care sufletul face parte. %ar daca altele noi se )or inscrie in cartea )ietii lui. e stiuta de dreptasul )ictimei. pasiuni etc. Acuzatorul isi formuleaza plan#erea impotri)a semenului sau. e foto#rafiata in ar7i)a eterica a Pamantului. in intelepciunea ei.desc7ise ca sa ma primeasca. Ne#area deci nu e posibila. e scrisa in perispiritul )ino)atului si. Inculpatul este insotit de dreptasul lui. care i-a adus o critica nedreapta. latin. . a socotit ca nu e bine ca #reselile comise de un spirit in decursul )ietii pamantene sa i se inscrie tot mereu in cartea )ietii. o pierdere nemeritata.. ?* V. care ma iubise totdeauna. e!aminand impre"urarile. o suferinta nemoti)ata etc. isi duce e!istenta sa)arsind uneori fapte bune. dar ca acelea nu contau c7iar acum.

conform 7otararii sefilor #rupului sau. )iata isi urmeaza firul trasat. ata de pe mosorul )ietii s-a terminat. in ni)elul desemnat. %e aici rezulta e!periente uneori intr-un sens. In#erii sunt in#eri. catre conditiile de . conducandu-le pasii. dupa ce s-a purificat in sferele inferioare. %upa apro!imati) 5/ de zile. du7ul se prezinta de multe ori in fata "uriului suprem al marii colecti)itati din care face parte. anumite forte e!ecuta sentinta si el cade #reu bolna). spiritul isi ia zborul si se inalta. ziua plecarii a sosit si spiritul )a trebui sa-si paraseasca trupul. u alte cu)inte. In fine. suferinte. spiritele se coboara in trupurile lor si nici unul dintre ele nu stie ce s-a petrecut in acea noapte. Mediul care ii )a primi )a fi determinat de #radul lor de spiritualitate. consolandu-i. ordonand apoi in ce ni)el )a locui pe durata sederii lui in spatiu. ori sufera moralmente din cauza unei actiuni facuta contra persoanei sale. consola si asista. u aceasta ocazie.facand si ei scoala lor e)oluti)a si aplicand-o asupra umanitatii . in #eneral. urcat in fata celor trei sefi ai #rupului sau. ele insasi fiind urmarea i#norantei sale. pentru a-i intari. Toate spiritele. Ei )or intra in e!istenta asa dupa cum cer conditiile lor morale. &iberul arbitru domneste insa pretutindeni. %e multe ori. care sunt fructul #reselilor lui din aceasta )iata. In#erii conduc. %upa aceea e luat de #7id si coborat la fata pamantului.#resind cat de cat. lacrimi. fara e!ceptie.care cere ca nimeni sa nu se faca "udecatorul semenului sau. urmeaza suferinta lor in masa. asupra culpabilului. intelectuale si spirituale. dicteaza o pedeapsa mai mare ori mai mica. %ar sa re)enim la )iata omului fizic si la consecintele ei. Aceasta durere e urmarea faptelor sale #resite. spre a sta o )reme in prea"ma celor dra#i. Nu poti sa te duci in alt loc. spiritele albe sunt con)inse de e!punerile facute de acestia si cauta sa le aplice cat mai corect. platind #reselile comise in aceasta )iata. E ca si cum s-ar tese o panza si. %incolo de moarte ne asteapta pe fiecare o situatie pe care noi ne-am pre#atit-o pe pamant. corectandu-i si incura"andu-i. omul trece prin zile #rele. in care sufletul ii e zdruncinat din seninatatea. %e obicei. dar perfecti nici ei nu sunt. alteori in alt sens. uneori. obser)andu-si corpul pe care l-a animat si cu care a #ustat toate placerile lumii carnale. intermediarul intre in#eri si umanitatea intrupata sau spatiala sunt spiritele albe superioare. %i)initatea nu le-a dat lor puterea de a sili direct pe om sa actioneze intr-un anumit fel sau altul. E!ecuti)ul. Totul este perfect. ori are o pierdere oarecare. %ar in zilele urmatoare. sus in spatiu. %e unde. aceasta durere este urmarea deciziilor in#erilor planetari care . oranduit dinainte de a se intrupa du7ul. Aceste pedepse nu sunt. ascultand directi)ele date de in#eri. du7ul e luat de #7idul sau. un nod apare in urzeala si panza iese cu mici noduri. dau o sentinta pro)izorie. cu o precizie de neinfrant. din timp in timp. (neori cei albi sunt con)insi. alteori nu impartasesc punctul de )edere al in#erilor si se opun e!ecutarii anumitor fapte. dar aplicarea nu o pot face ei direct. Nimeni nu poate critica intelepciunea %i)inului reator daca cunoaste bine alcatuirea lumilor si conducerea lor sublima. de lun#a durata si nici atat de puternice. %eci in decursul )ietii pamantene. sa ii fie sc7imbat. cand ies din criza mortii sunt primite de conducatori e!perimentati. alificarile noastre spirituale sunt cele care ne fac sa #ra)itam. u alte cu)inte. omenirea )a suferi. atre dimineata. pentru ca destinul. din pacea si multumirea lui. el asista la inmormantarea trupului sau. atata doar ca bietul om e sortit durerii. care e!aminandu-1 sumar. dar in decursul ei inter)in aceste amaraciuni. %upa incetarea )ietii terestre. Si toate aceste incercari se fac pe spinarea oamenilor intrupati. in marile lui linii.

fara sa mai asiste la in7umarea trupului lor. pe care atat de mult o iubeau . atunci nu e!ista nici suferinta )esnica. %a4 dar asemenea suflete sunt rare. Ele apartin lumii anonime. si la redesteptare )or fi perfect constienti de starea si locul in care se afla. ca si fapta contra le#ilor morale si di)ine. instrumentul care face ca spiritul. intuneric si #7eata. care pentru cat)a timp nu au posibilitatea a)ansarii spirituale. >andurile de ura si de razbunare. omul care si-a curmat firul )ietii lui.e!istenta ce corespund meritelor si lipsurilor noastre. de cea mai mare fericire pe care o poate oferi in prezent planeta noastra. este atras in sus catre ni)elul #radului sau spiritual. spiritul se dezbraca. inaltandu-se fara oprire pana in zona corespunzatoare meritelor lui spirituale. )a plati prin #roaznice suferinte . Prin urmare ele se #asesc in patura 9rosie: cea mai de "os a atmosferei fluidice a Pamantului. scanteia di)ina sa aiba o )ibratie asa de inalta. e marcat cu fluide impure. %e indata ce s-a purificat. determina un fel de sorb de fluide inferioare. cel mai #roaznic criminal. cei ce se roa#a pentru cei )ii. cle)etirea si blestemul. din cauza atasamentului fata de materie si a pasiunilor lor terestre. o noua intrupare. prin traiul lui pe pamant. nu rezista comotiei mentale pe care le-a pro)ocat-o sc7imbarea care s-a produs. de)enind fantome. dupa care spiritul e trimis "os. de natura spirituala. Marea le#e a afinitatii re#leaza procesul care este ine!orabil. ca si pentru cei morti. (nii stau putin timp in aceasta izolare.de a fi fost smulse din lumea materiei. Acesti nenorociti sunt cei carora li s-a dat numele de **spirite ratacitoare**. ordinar. acei oameni care n-au uitat pe el de unde au purces cand)a si au intretinut prin ru#a le#atura mentala cu El. intr-ade)ar. Treptat. Ei )or strabate ca un balon toate zonele inferioare ale Pamantului. E!ista si o anumita cate#orie de spirite ce raman mai mult timp le#ate de mediul unde au trait. al fricii.sa petreaca mult timp "os. (rmeaza ca. acestia se )or departa imediat de cada)rul lor. la o noua lectie. printr-un efect al i#norantei lor. cei care &-au implorat pentru cei bolna)i. %in cauza acestei le#i. spiritul nu are posibilitatea de a se elibera de el decat printr-o suferinta morala si o durere corporala. Omul mer#e dupa moartea sa in locul pe care el si l-a preparat. cele mai inferioare din natura. ori )a fi trimis spre e!piere pe o alta planeta. de care se )orbeste adesea in literatura esoterica. Sosind in lumea cereasca a)and acest material #reoi. dar in sc7imb cu o inima de aur. se scutura de acest material #reu. in afara lumii fizice si totusi prin lume. a"utand cu ce pot si de)otandu-se pentru man#aierea aproapelui lor in suferinta. unde )a fi supus unei e!istente ec7i)alente cu . monstrul cel mai ne#ru pe care l-a a)ut umanitatea. Acestia )or trece repede prin perioada de somn din noua lor stare.aici. nefiind pre#atite. Asemenea suflete isi duc in spatiu o e!istenta de deplina multumire. )izitand locurile pe unde au trait. ca sunt niste ade)arati orbi. Insa acei oameni care au trait modest. la fata pamantului. Multe spirite nou )enite in )iata spatiala. al resentimentului pe care il au . Insa si aceasta fericire are un sfarsit. fiind inzestrate cu sentimente altruiste. )enind in lumea spirituala. %e aici #roaza de intuneric si tortura prin fri# sau flacari arzatoare. cu )orba si cu fapta. iar altii stau secole. Timpul necesar acestei purificari nu se poate fi!a. pe cat le-a fost posibil. in #eneral putin instruite. incat sa pro)oace eliminarea materialului eteric ordinar. cand )a sosi ceasul cel mare. pentru cei ce sufera prin spital. (nele dintre ele sunt atat de neclintite in incapatanarea si felul lor de a #andi pamantean. pe pamantul nostru. %urerea este medicamentul. omul care si-a dus o )iata plina de desfatari si #reseli. care se incorporeaza in corpul spiritului #resit. care s-au silit sa faca binele. %aca nu e!ista fericire perpetua.

el )a fi prezentat inaintea forului suprem al Pamantului. o fericire. si e!aminarea lor. isi arata planul intocmit. i se supune. In )ederea acestei "udecati. a)and un camp infinit de actiune. Kudecata decur#e in doua feluri. face urmatoarele trei lucruri capitale. in scopul ac7itarii datoriilor si a e)olutiei lor. %aca spiritul e de un ordin inferior. %upa ani de sedere in spatiu. le elimina pe unele. compus din . Infatisandu-se in fata forului de . perceptiile sale . Kuriul Pamantului e!amineaza toata )iata lui . le prefera pe altele. %aca entitatea apartine unei trepte superioare. pro#ramul )ietii lui pamantesti. spre a fi reparate cat mai multe din datorii sau suparari.binele si raul facut de el. in care an#rena"ele sa fie asa facute ca sa satisfaca.o )iata sublima. incon"urat de cei 2 asesori si /3 dele#ati. mai multe e!i#ente. in care sasi ac7ite anumite datorii sau sa repare anumite #reseli. si in fine. In )ederea stabilirii noii forme de )iata.2 de in#eri. ca si cand ar fi iesit dintr-o puscarie care ii mar#inise miscarile si puterea intele#erii. . %upa o )reme insa. e!aminandu-1 si #asindu-1 bun. si se da sentinta de catre acesta din urma. caci sufletele inferioare nu au discernamantul necesar proiectarii noului destin. care dupa aceea pronunta sentinta. toti in#eri. Acum se misca precum ful#erul. faptele luminoase si petele intunecate ale e!istentei lui. pronunta cu)antul **Amin**. realizeaza fluidic tot ce mintea lui poate concepe. sentimentul libertatii. in c7iar acel moment. auzul. sefii in#erilor care conduc e)olutia #lobului. cu tot ce e pe el. de la distanta. sfinte du7uri ale Ade)arului si ale %omului suprem. pre#ateste )iitoarea lui )iata pamanteana. cautand pe )iitoarele spirite ce se )or intrupa. cunoscand inalta intelepciune a celor ce au e!aminat si 7otarat. el sin#ur isi alcatuieste planul noii )ieti terestre. toate #reselile. nu se poate aplica in primul caz. atunci cei trei sefi ai #rupului sau e!pun ful#erator )iata lui umana. apartinand 8orului Suprem al Pamantului. din totalul lor constituiesc un nou destin. in care sufletul )rea sa stear#a din trecutul lui anumite #reseli. care este pronuntata de presedintele "uriului. in asemenea cazuri. Sa fie asa precum tu ai dorit. Nu e un lucru usor sa alcatuiesti o forma noua de e!istenta pamanteasca. dupa o analiza de luni ori ani. in numele elui de sus. transmisa de la distanta. mai multe reparatii. Prin urmare cel ce si-a desa)arsit cu fidelitate destinul. #7idul lui il prezinta in fata celor trei sefi ai Pamantului. adica. cate putin. tortura lui )a lua sfarsit. si de acum. ne)azut. pe cand traia pe pamant. %ar iata ca timpul trece. contracte. Intr-un cu)ant . indeplineste misiunea care i se da de catre sefii #rupului sau4 asista la conferintele-lectii ale sefilor sai. "uriul. dintr-o data.iadul biblic. fie ea si de )eacuri. pe care spiritul il primeste. Kudecata fiind facuta. aude din spatiu pana la fata pamantului. cele trei sfinte du7uri supreme e!amineaza trecutul )ietii lui. ca spirit. de Seful sistemului solar. din alte )ieti mai departate. %e aceea. Raul produs de el se )a ani7ila prin insasi suferinta sa4 treptat. cand )a trce in lumea celor tacuti si in)izibili. i se )a lumina constiinta si )a licari in el dorinta de a repara tot raul pe care l-a produs celor cu care a )enit in contact. Sosit in spatiu. Acest Kuriu Suprem e prezidat.sunt insutite. prin presedintele lui. auzita si stiuta de >u)ernatorul Solar. din re#iunea Soarelui. aduna faptele. ca si onducatorul Solar. pentru acumularea de noi cunostinte necesare e)olutiei sale4 in fine. toate simturile lui -)azul. atunci el fiind constient de puterea le#ilor ceresti si cunoscandu-si acum. Kuriul audiaza. pana la )iitoarea lui intrupare. sefii sai decid coborarea la o noua intrupare. )ede pana in zarile departate ale abisurilor ceresti. inc7eind cu ele anumite intele#eri. dupa ce a luat cunostinta de tot trecutul lui. plina de farmec. Acest mecanism.2 de sfinte spirite an#elice. Seful sistemului. )a resimti o usurare. este )azuta. du7ul e coborat de #7idul sau in ni)elul cu)enit #radului sau e)oluti).

4 MOARTEA PRIN AVORT. PLANSELE 39.Prin urmare a doua "udecata a fost facuta dupa ce spiritul si-a parasit definiti) trupul fizic. 4!. == V. 41. <= <= .

eu. In scoli. de asistenti sociali. impreuna si cu sotul care a stiut de 7otararea luata si a fost de acord.<= (na dintre problemele cutremuratoare ale omenirii de azi este si cea le#ata de fenomenul a)ortului. Trebuiesc prezentate metodele naturale de pre)enire a sarcinii. iar acasa familia. Marea ma"oritate a femeilor se supun unor asemenea barbarii din i#noranta. Acesta nu-i un moti) sa-i omori. impreuna cu cel care omoara pruncul din pantecele ei si. de preoti. mai ales cand )in la )iata din dra#ostea ne)ino)ata a tineretii. nestiind ca de fapt sunt partase la o crima.. aratand inca din scoala tinerilor care sunt consecintele unor asemenea actiuni. prin #ri"a societatii pot de)eni **maine** oamenii care )or face sa se )orbesca despre Romania prin faptele lor bune. Ei sunt copiii acestei tari. este o crima si . Milioane de copii sunt ucisi anual in lume prin aceste metode. tu. um putem lupta impotri)a acestui fla#el mondial. atentie. Sin#ura situatie in care o asemenea inter)entie poate fi acceptata este cazul in care )iata mamei se afla in pericol si pentru a o sal)a se recur#e la indepartarea sarcinii. iar daca o femeie se 7otaraste sa aiba un copii. profesorii si doctorii. Noi trebuie sa ne autoconstientizam ca acest act. in primul rand prin educatie. acesta sa fie dorit si asteptat cu dra#oste de intrea#a familie. sa cresaca si sa educe copiii ai caror parinti nu au conditiile minime sa-i creasca.. el. ei care raspund de ea. Noi. Micutii lasati sa traiasca. poate multi tineri i-au facut nutrind sentimente sincere de iubire unul fata ce celalalt. Ar trebui sa e!iste o institutie de stat care sa preia. Aceste institutii ar putea fi patronate de asociatii de medici. a)ortul. fara a a)ea insa posibilitatea materiala sa-i creasca. %ar cine este societatea. ine sa faca aceasta educatie.

ca atare sa nu-1 mai comitem. Mai ales ca tot ceea ce facem ni se inre#istreza si asa cum am curmat )iata micutei fiinte, la fel )om pali si noi, de cate ori am omorat, de atatea ori )om fi si noi omorati atunci cand )om dori sa re)enim la )iata, ca sa cunoastem prin propia traire #roza)ia faptelor noastre trecute si in )ecii )ecilor sa nu mai dorim sa intrerupem )iata unui nou )enit la scoala pamanteana. Se poate intampla ca in timpul c7iureta"ului sa moara si mama. are ar fi consecinta. el mai bine cred ca ne poate lamuri un e!emplu. << Iata, o femeie e pe cale de a de)eni mama. %ar ea nu-si asuma responsabilitatea de a trece prin fenomenele si urmarile sarcinii. Nu )rea sa nasca si sa se incarce cu neplacerile si #reutatile alaptarii, ale )e#7erii si cresterii copilului. Si atunci recur#e la a)ort- un mi"loc brutal pentru a scapa de el. Se poate intampla ca din cauza acestor demersuri, )oite de ea, sa moara. E)ident, in acest caz moare si copilul. %ar ce diferenta intre moartea unuia si a celuilalt, a mamei fiind ec7i)alenta cu sinuciderea, iar copilul fiind )ictima mamei. Sufletul copilului se desparte de masa de carne din pantecele mamei cu usurinta, le#aturile fiind putine si slabe. Sufletul mamei insa, iese din corpul sau, nepre#atit de mesa#erul destrupator, cu mare #reutate, cu mari sfortari, din care cauza ea are o a#onie sfasietoare. %ar nu numai atat4 sufletul ei trebuie sa intelea#a #roza)ia faptei comise. %in acest considerent, &e#ea %i)ina a sortit ca sufletul sa ii stea, ca in cazul sinuci#asului, lan#a cada)ru, resimtind, repetate la infinit, aceleasi dureri de nastere ale unei mame, si aceasta pana in ziua fi!ata in destinul ei, pentru parasirea corpului fizic. %eci daca a murit la /; de ani si trebuia sa traiasca A6 de ani, timp de 03 de ani, ea repeta mereu aceleasi c7inuri. Numai ru#aciunea fierbinte catre el Atotputernic - a ei sau a celor ramasi in urma ei - o pot usura din aceasta tortura de neinc7ipuit. Treptat, isi re)ine si isi recunoaste #reseala comisa. Atunci se naste in ea dorinta de a re)eni pe pamant pentru a-si repara #reseala, rede)enind iar mama si nascand cu placere, cu toata dra#ostea copii pe care &e#ile %i)ine ii 7otarasc sa )ina in lumea fizica, prin intermediul ei. == O alta marturie ca ceea ce facem se inre#istreza in corpul nostru ener#etic si trebuie sa platim odata, ne )ine si de ia 'alentina, care ne spune le#at de acest subiect, urmatoarele, **Insa la mamele care n-or mai dat )iata la copii si numai i-o a)ortat, deasupra capului li se )ede altce)a, se )ad ima#ini de copii rupti in bucati... Oricat de frumoase culori ar a)ea aura unei femei, deasupra capului i se )ad manute, picioare, cap, urec7i, care plutesc in aer, daca a fost fetita, ii apar in partea dreapta4 daca au fost baieti, sunt in partea stan#a. Si dupa numarul de #auri din aura - din dreptul buricului - stiu cate a)orturi o a)ut. %e asta le spun la oamenii care )in la consultatii in cabinetele domnilor doctori, de#eaba omul isi cauta sanatatea cu bani, ca daca el o facut fapte #resite, trebuie sa le plateasca intr-un fel sau altul. Nu %umnezeu i-a dat o boala, cauza ii in faptele lui. %aca omul o a)ut minte slaba si o #andit rau, atunci are de platit din ceea ce o facut in trecut...** Tot le#at de a)ort este si desenul din plansa 51. Multe persoane ii sfatuiesc pe tinerii casatoriti sa recur#a la a)ort, necunoscand consecintele acestui fapt. In fata le#ilor di)ine, si unii si altii sunt )ino)ati. %upa cum ne spune 'alentina >irlea, la o mama se )ad ima#inile copiilor nascuti, ca niste papusi, pe primul strat din aura. %aca e fetita, se )ede in partea dreapta, lan#a ombilic, daca este baiat, se )ede in partea stan#a. Si tatal poarta permanent in aura **papusica** 9papuselele: - asezate in partea in)ersa decat la mama.

&e#atura dintre papuselele din aurele parintilor se face printr-un fir fluidic luminos. Mamele care au a)ortat au deasupra capului ima#ini eterice de copii rupti in bucati - manute, picioruse, cap, care plutesc in aer in dreapta - daca sunt fete, si in stan#a, baietii. Numarul de #auri din aura - din dreptul ombilicului - indica si el numarul de a)orturi. Perec7ea din centrul plansei sunt sot si sotie - au doi copii nascuti, iar sotia, de comun acord cu sotul a facut si cate)a a)orturi. 8rumoasa si mandra femeie din dreapta tabloului, mereu cu #andul si dorinta la placerile si distractiile )ietii, ne#li"and ade)aratul scop pentru care a )enit la )iata, acela de a in)ata le#ile creatiei asa cum se manifesta pe aceasta planeta, traieste inca in pacat, uitand ca tot ceea ce face i se inre#istreaza si )a plati. Nu a nascut copii, preferand sa-i a)orteze. ele doua perec7i din planul mai indepartat, stan#a sus, sunt prieteni si rude ai familiei din centrul plansei, posibil sfatuitori ai tinerilor. ei doi de "os sunt o familie iubitoare de copii unde sotia nu a facut nici un a)ort. V.5 MOARTEA PRIN ACCIDENT. PLANSA 42

<= << In cazul in care omul moare prin accident - aceasta intamplare fiind cunoscuta de spiritul asistent, de dreptasul lui, care il insoteste toata )iata, ii supra)e#7eaza intrea#a acti)itate - cunoscand ca se apropie termenul cand acest om trebuie sa sufere acel accident, c7eama pe misionarul desemnat a-1 asista la momentul producerii accidentului. Acesta, sosit ca ful#erul, o data ce sufletul a fost e!pulzat in afara din inc7isoarea lui, prin )iolenta accidentului, taie rand pe rand ultimile radacini fluidice ce mai retin sufletul. Eliberat complet, spiritul isi ia zborul catre spatiile azurate, spre locul rezer)at lui, dupa meritele )ietii sale pamantesti. Acest caz de destrupare este adoptat foarte rar de catre inaltul 8or Kudecatoresc al acestei planete, si numai pentru sufletele lenese, tembele, care au ne)oie de z#uduiri, de comotii puternice, pentru a fi puse in ritmul e)olutiei normale, #enerale, a sufletelor. E o durere, o nenorocire - pentru pamantean, dar o fericire, o

desteptare a intele#erii - pentru suflet. == V.6 MOARTEA PRIN SINUCIDERE. PLANSA 43.

<= << Moartea prin sinucidere are un alt aspect. Pentru a ster#e cat mai mult din lista #reselilor facute in alte )ieti, spiritul, increzut in puterile lui, a cerut 8orului Suprem, care aproba pro#ramele de re)enire la )iata, o )iata #rea, cu boli, cu dureri sufletesti, cu amaraciuni si lipsuri materiale de tot felul. 'enind "os, ca om, a uitat - conform le#ii - ceea ce el insusi a cerut, si in aceasta e!istenta ofteaza, plan#e si se crede napastuit de soarta care i-a impus-o - crede el %umnezeu. %upa o )reme, i se pare ca nu mai poate indura aceasta )iata si crede ca poate pieri de pe arena )ietii, eliberandu-se de mizeria ei, prin urmare se sinucide. 'ai, nefericitul de el- Prin actul lui nesocotit, prin dezertarea lui de la scoala )ietii ceruta si )oita de el, prin liberul sau arbitru, a calcat &e#ea %i)ina, care interzice distru#erea. %in acest moti) el )a suferi si mai #roaznic in )iata cereasca si in )ietile lui )iitoare pe pamant. Spiritul omului ce si-a distrus propriul corp fizic, instrumentul oranduit de %umnezeu ca sa-1 a"ute in in)atarea )ietii pamantene, )a ramane pe lan#a cada)rul sau pana in ziua in care el a)ea sa-1 paraseasca in mod firesc, conform destinului sau. In tot acest timp, el )a repeta mereu actul sinuciderii, pana la nebunie, pana la e!asperare, pro)ocandu-i dureri atroce, de neinc7ipuit. Acel om care a dezertat din fata unei )ieti #rele, plina de amaraciune si suferinta 9acceptata de el inainte de a se naste:, ori acel om care din ura a suprimat )iata unui semen al sau, cand se )a destepta la )iata spatiala, se )a #asi incon"urat de o ceata fluidica, nea#ra ca noaptea cea mai intunecata, simtind un fri#

)azand in el pe cel ce le-a urmarit cu ura si lacomie. ru#a la care %i)initatea raspunde prin trimiterea unei raze fluidice care risipeste ceata intunecoasa. sederea du7ului uman in acest ni)el e plina de #roaza. ne)azand pe nimeni. care au ne)oie de o scurta sedere in spatiu inainte de a re)eni la o noua )iata in corp fizic.** &a indemul acestui bine)oitor.%e esti pe unde)a. Roa#a-te si ti se )a usura starea. Starea aceasta poate sa se prelun#easca sute de ani. ne)azand feeria fluidelor. )a pluti in prima perioada in ni)elele apropiate pamantului. %u7urile animalelor )or a)ea insa o atitudine dusmanoasa. un #las se )a auzi curand lan#a el. ai calcat le#ile in fata carora se pleaca tot uni)ersul. in zona unde isi duc )iata eterica si sufletele animalelor. Omul care si-a dus )iata pamanteana in preocupari numai materiale. el incepe sa )ada in "urul sau si astfel sa nu mai rataceasca la )oia intamplarii prin spatiu.$UDECATA FINALA.care face sa-i tremure toata fiinta. ca )a stri#a. == CAPITOLUL VI . cand )a re)eni la )iata spatiala. ai #resit. desi are notiunile acestea de la oamenii pamantului si din amintirile lui. atat de nesuportat. nepedepsit. %oamne.%oamne. scoate-ma din acest c7in-** &a apelul sau catre %i)initate. deoarece apa ii absoarbe din fluidele ce compun corpurile sale. nici fri#. care ii )a spune. Astfel. %in fericire pentru el. Spiritul normal. care a trait numai pentru el si a considerat ru#aciunea ca un act inutil si pierdere de )reme. de pe )remea cand a)ea corp fizic. **O. PLANSA 44 . (mbla ca orbul prin spatiu. nu simte nici cald. pana la e!asperare. du7ul #resit inalta o ru#a fierbinte de iertare. ** 8rate. Este insa impresionat de umezeala aerului. pe parcursul timpului si pe masura ru#ii de a fi scapat din aceasta zona de spaima. pana cand ii )a de)eni atat de c7inuitoare. el se )a ridica mai sus. cand se coboara la fata pamantului cu anumite ocazii. in ni)elul corespunzator #radului sau e)oluti).

nu-i asa . si mai ales interiorul lor profund este constient. Incearca.. timpul. de obicei sin#ura iritare fiind aceea ca nu se casti#a mai multi bani. A ASA. a fost instiintat din timp. Aaaaa n-am timpMer# pe strada. In aparenta atmosfera este calma.. Si toate acestea intr-un calm aparent. ne #rabim intotdeauna spre *acasa*..se reintorc acasa. Amandoua sunt o necesitate a e)olutiei.* e.un #ol spiritual imens...%umnezeue rost are timpul. deodata .. Toate trec. apoi mer# la ser)iciu unde casti#a bani . Stiu.* -Hram -. **(n orasel. toate se consuma4 acum esti. Pana cand. * Realitate este un cu)ant.%ar nu au timp sa se #andesca si la asa ce)a. In aparenta. ine este de )ina. )iata noastra pare o clipita in imensul ocean de )iata.<= %ora ne po)esteste una din )iziunile ei. Timp..trebuie sa traiesti. . iluzie este un altul.Iluzie.#ol . eea ce e real pe pamant e o iluzie in dimensiunea urmatoare. Semenii mei. . Entitati cu o inalta constiinta incearca inlaturarea pericolului cu riscul propriilor )ieti4 incearca. 8iecare locuitor stie.. noi. * ereti si )i se )a da4 cautati si )eti afla4 bateti si )i se )a desc7ide. mananca. 8iecare locuitor cu )iata si preocuparile lui. Atmosfera calma. si asa mai departe. pri)esc la semenii mei si.%atorita lui.'iata. Incearca. caci deasupra oraselului planeaza pericolul. si inca unul foarte mare. acum esti o simpla amintire. se trezesc. Noaptea dorm. %esi#ur. Insa fara iluzia pamanteasca nu ar fi nici o realitate superioara... etc.

*Stapanul tuturor nu se )a rusina de nici un obraz. "uriul Pamantului asista doar ca simplu martor. neputand inter)eni in nici un fel. si iata a sosit finalul scolii planetare. 12 91D: . eternitati. dupa aceea )ino si urmeaza-Mi. %oamne.Tar El a zis. insusi cel care conduce sistemul nostru solar. Iar de )rei sa intri in )iata. dar secolele se insira. e)olutia este unicul scop. altele pline de ticalosii. In scur#erea acestui timp. %ar. omul a trait sute si mii de )ieti. Iar Iisus a zis.* 91A: . Nimeni nu este bun decat numai (nul %umnezeu. Pentru acest e!amen. In trecut. Timpul trece incet. acum se face marea ale#ere pentru care a )enit o entitate la scoala planetei noastre. du-te.*Pentru aceea pedepsesti cu masura pe cei care cad si. sa nu ucizi. ine este %umnezeu. in fine. STII.*+unule in)atator. numai pentru studiu. sa nu sa)arsesti adulter. ce bine sa fac. trec pe dinaintea %omnului si a in#erilor Sai. altele mai zbuciumate.*%aca )oiesti sa fii desa)arsit. El i-a facut si pronia &ui e la fel pentru toti.. &e#ea e)olutiei a impins spiritul mereu mai sus.** e-ai facut cu )ietile talel rasuna cumplita intrebare. isi )a da )erdictul. nici nu se )a sfii de )reo marire. D 93: . Acum se )ad toate faptele tale.. &a aceasta sfanta si di)ina "udecata. Este cea mai de temut "udecata. Pe parcursul acestui timp. == In mintea %orei rasuna intrebari. caci acum iti cunosti toate )ietile traite pe aceasta planeta 9in desen te prezinti cu filmul e!istentelor tale: si stii ca dreapta este "udecata elui ce straluceste ca o lumina orbitoare in fata tuturor. unele mai intelepte. cand in cer . si bune si rele. Mantuitorul nostru Iisus ristos.ca om intrupat. %in multimea imensa de spirite din "urul Terrei. care si-au terminat scoala planetara. 1/ 9/: . sa nu marturisesti stramb4* 912: . %omul nostru.in )iitor.* 9/6: . le desc7izi oc7ii si-i do"enesti. Acum. ap. %in intelepciunea lui Solomon. unul cate unul.* insteste pe tatal tau si pe mama ta si sa iubesti pe apoapele tau ca pe tine insuti. ca sa am )iata )esnica.*. cand pacatuiesc. ca sa se lase de rautatea lor si sa creada intru Tine. iti analizeaza intre#a suita a e!istentelor. eternitati. sa nu furi. amanuntit si nepartinitor. pazeste poruncile. ap.* Matei.ca om ceresc sau du7 spatial. secolele se insira si iata ca suntem la finalul scolii planetare. le#ea e)olutiei l-a impins mereu mai sus. acum se )ede toata #roza)ia prostiei sau intelepciunii de care te-ai lasat condus atata amar de )reme. da-o saracilor si )ei a)ea comoara in cer.* . Tu **tremuri** din toata fiinta ta. dupa care ia +iblia si citeste din ea. caci si pe cel mic si pe cel mare. Timpul trece incet.* ap. Ai respectat le#ile di)ine. )inde a)erea ta.e este )iata.* 913: . spiritul si-a dus e!istenta cand pe pamant . Acume-acum-** << Se face marea cernere si are loc marele e!amen al acestei e!istente ciclice care dureaza /5666 /D666 de ani. (nele din ele au fost mai bune.Si toate. se coboara in apropierea atmosferei fluidice a Pamantului si incon"urat de "uriul alcatit din sfintele spirite an#elice solare. %e ce-Mi zici bun.

O data despo)arati de in)elisul planetar. pe acest #lob terestru. cele din timpul unei )ieti. Inainte de plecarea din acest sistem. ei )or pleca sau spre o alta planeta a acestui sistem. cu tot sufletul tau si cu tot cu#etul tau. Intr-ade)ar. si care are loc in fata %i)inului nostru Stapan. inferioara. Prin urmare omul. care se arata o clipa. pacat are. %ar 7aideti sa obser)am mai in amanunt cum are loc plecarea de pe aceasta planeta. 5 915: . )al dupa )al pleaca si alte )aluri sosesc.ap. cu toata inima ta. dati in primire >u)ernatorului acelui sistem. Sa iubesti pe %omnul %umnezeul tau.* ** << ei ce si-au dus o e!istenta din bine in mai bine. )or elibera corpul ener#etic planetar ce a incon"urat aceste spirite cata )reme au stat pe aceasta planeta. pot ramane pe acesta planeta pana isi termina scoala ei. care porunca este mai mare in &e#e. trece prin trei "udecati. din timp in timp. dar din cauza liberului nostru arbitru. reaparand la suprafata in)elisul solar. iar cei ce au sta#nat. cea dupa fiecare )iata si cea de la finele scolii planetare. entitatile spirituale )or pleca cu #rupul din care fac parte. sau catre un alt sistem solar. nu toti )or putea pleca odata cu marele #rup. %ra#ostea celor din spatiu ii indeamna sa incerce sa ne sal)eze pe toti.* Iaco).D: . mai a)ansati pe calea intelectuala. care )ine aici sa-si faca noua scoala ciclica. altele sosesc de pe planetele altor sisteme. pe care l-au primit cand au )enit pe acest sistem.*Astfel. Tot aici )in si sufletele . pana ce planeta noastra )a a"un#e la finele e!istentei sale. %e multe ori insa. Amanarea plecarii nu este posibila deoarece in locul marelui #rup de spirite care trebuie sa plece.*in)atatorule.*'oi.opunandu-se curentului e)oluti). pentru a fi repartizati pe una din planetele acelui sistem. Astfel. ca ce este )iata )oastra.* 913: . )or fi cei de pe urma intai si cei dintai pe urma. ca ea sa scoata din toropeala sa entitatea spirituala lenesa sau i#noranta a le#ilor ceresti si omenesti. /6 91D: . inferioara.* 9. &a fiecare /D666 de ani are loc marea "udecata. planetara. cine stie sa faca ce e bine si nu face. sunt duse pe un alt soare. // 9. * ap. %upa o sedere oarecare in aceasta atmosfera. dar mai ales pe cea morala. anumiti in#eri apartinand Pamantului. Pentru acest lucru. in anumite conditii. Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.*Iar a doua la fel ca aceasta.* 9. de pe #lobul nostru pleaca cete de spirite si in locul lor sosesc alte #rupari de entitati spirituale. sub conducerea unor anumiti in#eri care ii )or calauzi pana in apropierea soarelui nostru. din e!istenta in e!istenta . &umea spiritelor. (nele din ele )in de pe o planeta c7iar a sistemului nostru. care nu stiti ce se )a intampla maine. dat de %umnezeu tuturor fiintelor din sfera creata. ap. Stradania lor )a a)ea rezultate mai bune cu cei de pe treptele superioare ale e)olutiei. a sosit o alta mare #rupare de pe o alta planeta. dar putini alesi. Acest mecanism )a functiona miliarde de ani. de care )orbeste si Sfanta Scriptura.3: . mai a)ansata.2: . superioara celei precedente. anumite entitati solare sunt desemnate ca sa conduca aceasta cara)ana cereasca cu seful ei pana la locul indicat. caci multi sunt c7emati. )or fi condusi de in#erii solari pe o alta planeta. ca si lumea fizica de pe acest pamant. spiritele fac un popas in atmosfera fluidica de pe &una.*%rept aceea. and scoala acestei planete este terminata de un #rup de spirite. se primeneste mereu. care e de o e)olutie asemanatoare cu planeta noastra sau. Abur sunteti. apoi piere.*El i-a raspuns. prin liberul lor arbitru rau aplicat -)or fi luati de alti in#eri si dusi pe o alta planeta a sistemului nostru.

cand parasesc o planeta spre a se duce pe alta. and ma"oritatea #rupului isi )a fi terminat scoala acestei planete. urmarindu-se mai mult acumularile de ordin moral si re)izuiri de conceptii morale. Sefii #rupurilor )or tine fiecare conferinte. mai apropiate nazuintelor personale si de aceea sa se alature acestui #rup. 8iecare mare #rup de pe Pamant este format din indi)idualitati etero#ene. %ar nu toti cei care au alcatuit #rupul )or pleca impreuna. Toate aceste selectii pot a)ea loc numai pe &una. se )a proceda la trierea #rupului. unde se #aseste o planeta imediat )ecina si urmatoare Terrei noastre. um e)olutia se face treptat. Atunci capeteniile lor )or da drumul celor ce nu sunt multumiti de starea acestui #rup. Apoi. fara salturi. cand sosesc in prea"ma noii planete. diferitele #rupuri ce se afla acolo sa piarda sau sa primeasca noi membrii. spiritele ce au terminat scoala acestei planete se )or retra#e pe &una. pe durata sederii pe &una. si cum #radele e)oluti)e dintre planetele sistemului nostru sunt cam distantate. atunci pentru anumite spirite e de preferat sa se duca prin alte sisteme. Astfel. %e aceea ma"oritatea nu mai poate astepta ca toti intarziatii sa-si termine scoala. Ei se )or reuni in "urul unor capetenii si se )or duce acolo unde li se )a parea ca e mai bine.superioare ale pamantului pentru odi7na. adica pe satelitul sau. dupa audierea conducatorilor lor despre casti#urile si #reutatile e)oluti)e ale acelor planete noi. fie in altul trebuie sa se opreasca un timp pe satelitul acelei planete. Aici sufletul se odi7neste. == . ca e)olutie. acestia se )or retra#e pe &una. In )ederea acestei treceri. aleasa de colecti)itate prin )ot. si dupa o perioada de odi7na )or porni catre un alt #lob mai ridicat in e)olutie decat acesta. Aici lipsesc imboldurile solare care impin# pe du7ul omului sa lucreze. %upa sosirea si a celor intarziati. and #rupul alb )a de)eni un bloc bine or#anizat si omo#enizat )or pleca pe o alta planeta. %in e!punerile audiate se poate ca unii indi)izi din alte #rupuri sa cosidere telurile si cunostintele unui alt #rup mai inalte. timp de cate)a secole )or face trierea #rupului lor. #rupul spiritelor albe )a parasi pentru totdeauna acest #lob. aceasta nefiind in#aduita de reator nicaieri in natura. membrii #rupului ce urmeaza sa plece se )or intalni cu cei ai altor #rupuri stationate si ele pe acelasi satelit. trebuind sa faca loc noilor sositi. de asemenea trebuie sa se opreasca un timp in )estibulul acelei planete. Toate spiritele . meditand la cele ce a in)atat pe Pamant in )edera e)olutiei sale. lucru care nu a fost posibil atata )reme cat s-au aflat pe pamant. Aici nu se )a mai in)ata nimic din punct de )edere intelectual. fie in sistemul acesta. Astfel este posibil ca pe &una. unde. Peste o mie de ani. Nicaieri in uni)ers nu e!ista e#alitate.

pri#oana semenilor pentru modul sau de #andire si pentru daruirea lui de a-i a"uta. dandu-i un sens mai profund e!istentei sale. 7iar dupa . Popa a fost adanc miscat de e!perienta de )iata descrisa. cu o atitudine distinsa. a)ea sa-i impartaseasca lucruri importante despre )iata unui om care-i modelase si sc7imbase comportamentul. dl. mai ales ca si el a trait. dar modesta. intr-o )reme.MILLENNIUM &a cat)a timp dupa 1226. Il cauta des pe nenea Popa. daca n-ar fi fost atat de discreta. itind caietele primite de la aceasta doamna. a)and o duiosie in pri)iri si #las care cu si#uranta ti-ar fi atras atentia. in prea"ma lui nenea Popa am obser)at o doamna.<= <= CAPITOLUL VII .

ca un %e)a si @amol!es. ca fiind ar7aice. pri)itor la destinul acestei tari si a poporului roman.. intr-un sin#ur popor. dar. prin munca sa. amarat. ele sunt eficiente prin rezultatele lor.1/. pradaciunea si moartea. ca sa fie pilda de contopire uni)ersala. dacii.prima lectura. acestui popor roman. Pe acest substrat sufletesc. el a fost zidul de care s-au spart 7oardele barbare )enite din rasarit. P. e!ploatat. a fost pastratorul rucii. ca suferinta sufleteasca. in acelasi timp. Sarac. nereusind sa faca ceea ce se facea prin Nea Misu. nedemne de luat in considerare in epoca microprocesoarelor.1226 IN BIN A ESTE RAN%(RI. crunt incercat de )itre#ia celor puternici.fiind la fiecare razboi piata de tocmeala dintre cei ce se razboiau. Incep relatarea mea. Recunosc ca citind aceste caiete mi-a de)enit si mie dra# Nea Misu. Romania )a de)eni un focar de lumina si credinta. care au a)ut mari initiati. Nea Misu. dar )esnic a pri)it si a sperat in a"utorul lui %umnezeu. 6D. pentru ca asa a )oit erul. se )a zidi un templu si mai puternic in spiritualitatea ce se )a arata si mai accentuat in )eacul )iitor. 60. Amal#amul infatisarii acestui popor primitor. )andut si cumparat .. pe poporul cel mai umilit. Este posibil ca multe din metodele prezentate in continuare sa fie considerate de unii oameni de stiinta. Basdeu** din ianuarie 1251. cunostinte raspandite de preotii )ec7ilor daci. ** Inca de la nastere. cum ii spuneam noi toti. u aceasta ocazie aducem un sincer oma#iu )ietii si acti)itatii lui Misu Petrescu si. ca durerea trupeasca. a fost acest neam. El a fost un popor care a mostenit de la strabunii lui. pentru ca asa i-a fost destinul. caci sute de ani. Totusi. &(MINII ARE A MAI PAR (RS IN A (N(& %IN M(&TIP&E&E SA&E INITIERI PAMANTENE 'oi incerca sa fac o succinta e)ocare a unei insemnate parti din )iata si preocuparile celui ce a fost bunul nostru prieten si in)atator. are insa o nuanta placuta. Nimic nu ilumineaza mai mult scanteia di)ina din om.** %espre acest lucru )orbeste si marele initiat indian. cunostinta de e!istenta lui %umezeu. doamna Eufrosina +alan. implinim inca o dorinta a lui Popa 'aleriu. etate inelara in diametru de 3 ?m. de re)enirea la )iata.** . %e asemenea multumim doamnei +alan care. MIS( PETRES ( . este sa dam cu)antul autoarei lor. A fost un popor martir. Misu Petrescu. cu toata )itre#ia )remurilor. %ar e)enimentele )ietii il obli#au sa tot amane realizarea acestei intentii si ca urmare ele au ramas nepublicate pana in prezent. au trecut peste el focul. #andul sau a fost sa publice aceste caiete.. Romania se )a numi Noul anaan. cea care a trait alaturi de Misu Petrescu neuitate clipe din miracolul unoasterii. ** 'rut-a bunul %umnezeu sa alea#a dintre toate popoarele. in care s-au asimilat indi)izi din aproape fiecare neam. in)adat. el mai bine insa. de nemurire. nici una din te7nolo#iile cunoscute pana acum 9deocamndata:. incult.12/2. a)and capitala Templul intelepciunii. a fost acela de aparator al credintei si a in)ataturii di)inului Iisus. cu un citat din Re)ista Spiritista a Societatii de ercetari Metapsi7ice **+.126A . terorizat. initiati ai templelor din )ec7iul E#ipt.. Poporul acesta. a facut posibila aparitia acestor randuri.10. i s-a fi!at o misiune #rea. pline de sensibilitate si autentica traire. iar +ucurestiul se )a transforma intr-un Botel International. ferind astfel restinatatea din Apus de prima furie a potopului ce se re)arsa din Asia4 specificul poporului roman. Sundar Sin# . care totusi a dainuit tuturor furtunilor si cotropirilor.

Misu o lua de mana si o duse acasa. n-am unde sa ma duc** i-a raspuns batranica. pe cand se "uca cu copiii. Nimeni n-a )azuto plecand si nu s-a mai intors.sa stii ca )iata este sufletul si sufletul nu moare niciodata. stii. 'ir#inica Tomescu. n-a mai #asit-o. unii mai batrani. O mare pasiune a sa si a fratelui sotiei. ** (nde dormi la noapte. um a)ea o )oce frumoasa. Eu m-am nascut intr-o familie de oameni ne)oiasi din Moldo)a. la 1/ iunie 126A. dar )adit lucru. inclinat catre a"utorarea acestora. zari o batranica stand z#ribulita la mar#inea maidanului. A)ea 3-A ani4 intr-o zi. acum a)ea si el mama mare. . Mi-aduc aminte de o intamplare po)estita de el. ine suntem. intrebari pe care omenirea si le pune de mii de ani. )enea in fu#a sa )ada ce mai face mama mare. intr-o casuta foarte modesta. +atranica a stat trei saptamani in casa lor. a inceput sa o intrebe de toate si sa o man#aie. de ce nu. eu nu am bunica. dar a)eam ne)oie de mai mult si nu mi-am #asit linistea pana nu am cunoscut si inteles mai bine aceste taine. In perioada care a urmat. milos. strazile pline de apa si noroi. %e "ucat "ucau. Antonia Petrescu intra repede in casa. pri)indu-le "oaca. A fost cole# si bun prieten cu %imitrie Onofrei. dar cand dadu cu oc7ii de faptura #7emuita pe pat. nu )rei sa fii mama mea mare. de acest om. am disparut pentru totdeauna. cu un continut care-1 caracterizeaza de fapt. Tatal sau a murit de timpuriu. la pomeni. Am umblat mult pana am dat de aceasta casuta. cine)a parca-mi incurca toate cararile. a)andu-i profesori pe >eor#e 8olescu si Kean Atanasiu. foarte sensibil la suferintele celor din "ur. dar din cand in cand. Misu se ducea la "oaca cu copiii.mi-a spus odata cine)a . )edeam morti. opil fiind. and l-am )azut. altii mai tineri. am a)ut senzatia ca-1 cunosc din totdeauna si de atunci nu m-am mai putut desparti de el. In anul 1202.R.1203 S-a nascut in +ucuresti. Nu-si putea parasi familia. fata de unul mort. %rumul pe care-1 cautam de multa )reme. Misu era bucuria ei. murind. %o#ma reli#ioasa si comportamentul unor preoti nu mi-au dat raspunsuri multumitoare. batranica se #7emui pe patul din bucatarie. Aler#a la ea. &ocuia pe strada 'asile Adamac7e. ii pieri #raiul de mila ei.urmand cursurile de belcanto. un om.** ** Pai. asa ca a fost ne)oit sa in)ete o meserie ca sa-si a"ute mama si sora. . o mare lumina.** spuse batrana. s-a desc7is. a contribuit prin )iata lui la pre#atirea acestui drum. erau cursele de cai. am cunoscut prin intermediul unei prietene. in clasa maestrului Mi7ailescu Toscanini. Tata a patru copii. s-a inscris la onser)ator -pe atunci se putea si fara liceu . Era o zi ploioasa si rece. a inceput acti)itatea de ile#alist in randurile P. de unde )enim si unde ne ducem.** e frumos raspuns. pe nume Misu Petrescu. A fost un copil bland. um nu era nimeni in casa. in casa do#arului onstantin Petrescu si a sotiei sale. atunci ce rost mai are sa ne nastem. cu c7irie. Era fericit. and se intoarse mama de la lucru.el despre care mi-am propus sa scriu.** ** 'in. dar a refuzat sa plece cu el in strainatate. ** %e ce stai aici. IN EP(T(& . corpuri inerte si ma intrebam ce anume are in plus un trup )iu. In timpul acesta nu a ceut nimic de mancare. mer#eam la inmormantari. Antonia. era scumpa la )orba. ii iesi in cale sa-i anunte bucuria. dar cum sa faca sa si casti#e pariurile. ce-i )iata si daca dupa 06-36 de ani. %ar intr-o zi. ** Tata . nu )rei sa )ii la noi.

**'in si eu diseara la )oi..** **Ei. li s-a dat odata numele a doi cai pe care sa parieze. nu ca sa aler#i dupa cursele de cai. secretarul or#anizatiei P. (nul din ei. ca drumul pe care te calauzim este . cu intrebarile despre caii casti#atori. s-a intors ca ars. sa pro#reseze.%. Nea Misu. . &asa buturu#a si fiindca nu stii inca cine te #7ideaza si mai ai niste temeri. am inceput sedinta. Eu am ne#at. si mai stiu ca te )ei casatori cu el. **'iorica este acum la o intalnire cu loano)ici. maine o sa-ti spun cum o c7ema. neincrezator. Am )rut sa capatati astfel. Nea Misu a intrebat pe un ton sa#alnic.** Raspuns. sotia. analfabeta. ai fost la intalnire cu loano)ici. unde este acum 'iorica. Munca a"uta atat indi)idul cat si societatea omeneasca in #eneral.** A )enit.** . ca sa )a con)in#eti ca mai e!ista si altce)a decat ceea ce cunoasteti si )edeti )oi.** Plecand de acolo. S-au mai dus de cate)a ori la batrana sa in)ete care erau secretele si in cele din urma li s-a spus sa mear#a acasa.**%ar de unde stii tu. fata )ecinei. Amandoi au iesit casti#atori. **%ar spune-mi mie. copiii. Totusi au "ucat pe ele. in "urul buturu#ii.R. sa stii ca ai )enit pe lumea aceasta cu o misiune. o femeie in )arsta. %e teama sa nu-1 desconspir. s-a strecurat pe lan#a strun#ul lui R. cum o c7ema si ce s-a intamplat cu fata cu care )roiam sa ma casatoresc in timpul razboiului. Nea Misu. stupefiati. incredere in noi.** **+ine. o martoa#a pe care nimeni nu dadea doi bani.A)eau o ruda. asa e. au adus o buturu#a si toti. daca-ti spun. apoi m-a spanzurat de per)azul ferestrei. **Ti-aduci aminte R. cei doi s-au casatorit. pana intr-o buna zi.. ca de-acum )or reusi si ei. Erau con)insi ca li s-a dat numele in bataie de "oc. el este in#iner.** A doua zi. cumnatul.** **Nu se poate. dar sa stii ca eu am fost. cea care a comunicat a fost c7iar 8lorica Popescu. Nu mica le-a fost mirarea cand au )azut amandoi caii a"unsi la capatul cursei. Tu Misule. ole#ii de munca. S-au dus la ea de mai multe ori. din fabrica.**8lorica Popescu. Mi-ai spus odata ca m-ai )azut intro masina nea#ra a Ambasadei >ermane. m-a omorat. Nu cautati sa obtineti casti#uri nemeritate. in acelasi timp. care facea spiritism. cu care se )a casatori. a intrebat. Eu l-am recunoscut. u pro#ramul de la cursele de cai in mana. cand li s-a spus. iar de atunci. A"unsi acasa.** R. (n ofiter roman a trecut de partea nemtilor.%.%. a plans.** **%aca )rei sa te cred. cu teama. s-au 7otarat sa faca si ei spiritism.** &a putin timp. %ar oameni seriosi sunteti )oi. %ar pa7arul nu mer#ea de loc.** **Nu te cred Misule**. ca sa te con)in#i de buna noastra credinta. sa-ti spuna tie spiritul.** **Pai noi facem cu spiritul si de acolo am aflat. eu nu am decat patru clase.** R.%. **'iorica. au intalnit-o pe 'iorica. stiu eu. zice R. n-a mai luat in deradere astfel de lucruri. Noi )-am dat cate)a marturii. Au mai continuat asa un timp. **Trebuie sa )a multumiti cu cat reusiti sa casti#ati din munca )oastra. cum mer#eam noi duminica la camp si cantam *in fanul de curand cosit*. Au scos cate)a scanduri din dusumea. unul lan#a altul. ca sa se con)in#a ca i s-a spus ade)arul. si timid ii sopti. **Ei. ** um de-au a)ut cura"ul sa parieze pe martoa#a aceea.

%r.. un preot. ii spuneau in )is ce trebuie sa faca a doua zi. )ei pre#ati drumul pentru implinirea celor 7otarate de %i)initate pentru tara aceasta.. a luat tram)aiul. ei de sus s-au ocupat foarte atent de formarea lui Nea Misu.** Stiinta . acolo cobori si ai sa )ezi in colt o alimentara si pe trotuar in fata ei. in perioada de inceput. )ei pierde tot ce ai mai dra# pe lumea asta. Au fost scrise. au inceput sa-i dicteze de sus ru#aciuni. nu era usor de crezut. sa )edem ce-ai sa faci. pana la statia C. ai procedat bine ca n-ai luat. 'rem ca tu sa #andesti ceea ce faci. paltonul s-a cam ros pe la maneci. N. )ine iarna. iar sotia.bun.** um sa iau. .** Si s-a intors acasa. si anume. dar n-a "ucat. . un Nou Ierusalim. ca ma ard. Ia autobuzul. &a inceput. 1. (neori. Ai procedat bine. . 2 zile. au iesit casti#atoare. PRIM(& PAS SPRE 'IN%E ARE Nea Misu era c7inuit si framantat de tot felul de intrebari si de #reutatile )ietii. dar cand sa urce in autobuz. se punea o ru#aciune dictata de sus si tinuta acolo timp de . te )om a"uta sa faci )indecari mari. treptat. **%a. dupa anumite proceduri. o admirabila femeie si mama. /.**+re. um se pre#atea mirul. Se #andea ca poate )rea cine)a sa rada de el. Peste cate)a zile a )enit Nea Misu cu ziarul.. au fost folosite si pentru )indecari si indreptari de situatii. a calatorit pana unde i s-a spus.** &ui Nea Misu nu-i )enea sa creada. si te duci la.**%a. %upa indrumarile date de sus. s-a sculat.** Stiinta . Apoi. sa nu i#nore le#ile pamantului. dupa diferite retete.**Ia carbunii aprinsi in palma. unde )or )eni oameni din intrea#a lume. Aceasta **Stiinta** se dadea si indi)idual. sa ne dea mai bine niste numere casti#atoare la &OTO.** Nea Misu . Stiinta. D.** &a comunicarile ce se faceau. ca nu patesti nimic.**%a. dar sa stii ca daca )ei "uca pe ele. sa ne mai lase cei de sus cu po)estile astea 9 ei ne )orbeau de perioada de sfarsit de ciclu de pe pamantul nostru:. %easupra sticlei cu ulei. Romania )a fi ca o tabara internationala. ** &a ora 3 )ei pleca cu tram)aiul !. participa printre altii si dr. tot mai multe ru#aciuni. %e e!. li s-a spus celor care )eneau pentru **stiinta** sa se #andeasca de cat mai multe ori pe zi la IIS(S rasti#nit.. circa /666 de ru#aciuni. **Stiinta** a inceput sa comunice o )arietate lar#a de cunostinte referitoare la le#ile lumilor )azute si ne)azute. care sunt di)ine si )alabile pentru fiecare om. le scria. &-au trecut prin fel de fel de incercari pentru a-1 obisnui sa fie cat mai rational.. Tu ai o misiune #rea. era tinut de Nea Misu de mana dreapta si pus sa respire profund de 2 ori..+raila. (ite. precum si apa ma#netizata. Prin MIR pus pe frunte. pe la #uler. el caruia i se dadea **Stiinta**.** Stiinta . A doua zi. nu sa e!ecuti ca un automat tot ce-ti spunem noi. Noteaza-le.. El le spunea. ei de sus care il indrumau se prezentau de obicei sub apelati)ul **Stiinta**.. iti dam numerele care )or iesi casti#atoare. **%ar ce caut eu la +raila. si-a pus intrebarea. sa-i arate ca toate numerele care au fost dictate. %e fapt. treptat.alta data . a )azut alimentara si preotul. te-am trimis intentionat. cu AER. MIR(& astfel pre#atit.** %octorul le-a notat. N. %ar. un om deosebit de bun si corect in meseria sa.

li)ida. unii se faceau bine. R. care sunt de fapt. mer#eti maine amandoi la ea. aceasta frec)enta nu poate fi fi!ata prin pase. . %ar. 'estea s-a dus si-au inceput sa )ina bolna)i din toate partile. Peste trei saptamani. pase. si asa a fost. Nea Misu . cand nu se fac pase. Nea Misu purta maieul de bumbac adus de bolna) . i-a spus ca se )a face bine si au plecat. s-au #andit atunci ca ar fi mai bine ca el sa renunte la ser)iciu si sa se dedice **stiintei**. dar in satul in care sta. linistita. ele trebuiesc repetate si sc7imbat modul de #andire care a cauzat aparitia petelor. and au a"uns acolo.** R. .%. . Au stat o ora in tram)ai. pentru a-si putea intretine familia. ceea ce poate ster#e pentru totdeauna aceste pete. and ea a atins maieurile. Ii spun ca se )a )indeca. ca spun eu ru#aciunea.Intr-o astfel de stare sufleteasca. cu buzele arse. oletul a fost desfacut de sora mea care statea cu ei. toti copiii bolna)i de acolo se )or )indeca**. fiindca a)ea si ser)iciu. )enise mai tarziu decat trebuia. Nu te teme. Nu-i dati nimic. Sa zica lumea ca-s nebun sau escroc. R. cand a )enit sa-i spuna. care se duce sa-i e!tra#a un litru de lic7id. )eti spune doar ru#aciunea aceasta de noua ori si femeia se )a )indeca. fara sa se c7inuiasca.** um sa fac eu asta. la ora. iar ei se obli#au sa-i dea lunar o anumita suma de bani din salariile lor. Intreaba **stiinta** daca o poate a"uta. are o fata bolna)a de ciroza. caci prin tine. pre#ateam si maieuri.. %upa purtarea acestor maieuri. +olna)ul il purta apoi pana se rupea. a simtit prin maini un fel de curent electric. plecau usor. din care rezulta ca nu mai are nimic. sunt multi copii epileptici.. Nu pot. Stiinta . O mama tanara a )enit sa spuna ca baiatul ei s-a )indecat. ati)a oameni de suflet. fie deasupra capului. au )azut o tanara care zacea in pat. MODALITATI DE VINDECARE In afara de MIR. iar parintii acestora nu pot )eni cu ei pana la +ucuresti. am o cunostinta. a ispasit-o cu un an de puscarie. In alte situatii. careia copilul ii dadea cu lin#urita suc de portocale. In )indecarile care se fac prin pase. medicul plecase de cate)a minute. Am trimis parintilor mei doua maieuri prin posta. ca s-a speriat. Am )azut mame cu copii epileptici in brate. 'eneau cu carutele din toate satele in)ecinate.**+re. Nu mai putea Nea Misu sa se ocupe de toti. %ar #reseala de a renunta la ser)iciu. Intrati in casa. imi asum eu toata raspunderea. 2 zile. ele de)in luminoase.6 de ani si este mama unui copil de )reo 3 ani. D. l-a #asit )ec7iul sau cole#. PASE&E se faceau fie prin atin#ere cu mana a zonei bolna)e. aceasta tanara i-a desc7is )ioaie usa lui Nea Misu. Trebuie sa a"un#eti acolo dupa plecarea medicului.. nu mai de)reme. dintre cei mai apropiati. Stiinta . apa ma#netizata.. timp de 0-D minute. cu toate analizele in mana. strada la fel.. Si s-au dus.**%a. toti au fost )indecati. Prin ridicarea frec)entei )ibratiior. iar cei care trebuiau sa plece. **Stiinta** ne-a asi#urat ca se )indeca. curtea plina. casa plina. a citit ru#aciunea de noua ori. are . In drum catre aceasta adresa.**Mer#i in satul tau. SE 'IN%E A. S-au facut in aceasta perioada numeroase )indecari.%. fara dureri. curentul s-a intrerupt. Aceasta metoda era foarte eficienta.**Bai domnule. este suferinta si numai prin ea poti e)olua ca entitate. o intrerupere a )ibratiilor pe o portiune a panzei de ener#ie a straturilor aurei si care apar ca niste carbonizari.%. sa a"ute pe cei bolna)i. se ridica frc)enta )ibratiilor la petele e!istente pe corpul ener#etic.

un cole# i-a )orbit de un barbat cu puteri deosebite. . Are acum 3D de ani. de obicei intr-o pun#ulita din panza de bumbac de marimea unui cub de za7ar. %in ziua cand l-a cunoscut pe Nea Misu. copiii se speriau. cand Nea Misu era acuzat de sarlatanie si "udecat. @acea in pat. a ne#at ca a fost )indecat de **Stiinta +unatatii** prin Nea Misu. intrebari firesti pe care si le pune orice om. cu o ru#aciune dedesubt4 s-a facut de doua ori. dupa ce se )indeca. %ar de ce altora. %upa ce s-a facut bine. cand s-a trezit )esela. 'enea de e!emplu. si anume A EEA %E A AK(TA PE TOTI OAMENII. medic la spitalul >ri#ore Ale!andrescu. respira mai usor si ii re)enise pofta de mancare. incredere in el si in **Stiinta**. Masa pe care statea aceasta apa. Pamantelul si-a pierdut atunci lumina si puterea si a trebuit aruncat. a contactat o boala fara leac. u tot tratamentul administrat ulterior. le-a spus ca se fac bine in doua saptamani. acesta. puterile o paraseau )izibil. bolna)a si o fetita de 10 ani. Suferea cumplit la #andul ca peste putin timp le )a lasa sin#ure si fara spri""in. O situatie similara a fost si aceea a unui e#iptolo#. iar ei i-a spus de sase saptamani. Primul pamantel a stat in casa in care se adunau oamenii.este un pamant adus dintr-un loc curat.PAMANTE&. Pamantelul era purtat la #at. cu capacitati e!trasenzoriale.Era ele) la liceu. Profesorul I. A)ea in #ri"a sa o mama in )arsta.O. de obicei uita sau cauta alte e!plicatii. deoarece conducerea scolii intentiona sa nu-1 mai primeasca la cursuri. l-a internat la sectia ei. caci acestia. 'IN%E ARI MAI IMPORTANTE %esi i s-a spus ca misiunea lui este alta decat )indecarile. Sa se )indece. iar **stiinta** data celor care au primit-o in aceasta perioada. altii pentru comunicari. Nu stim.8usese operata in 1202. pus intr-un saculet la masa la care se faceau comunicarile. desi se cunostea ca aceasta boala nu poate fi )indecata pe cale medicala. )edea pamantelul stralucitor ca un soare. a de)enit a doua umbra a lui. P. nu numai pe cei bolna)i care il cauta. Efectul a inceput insa sa il simta c7iar de a doua zi. ca nu se putea dormi cu el la #at. un tanar care a lucrat pe la Posta entrala. cu dami#eana si lua apa ma#netizata. era plina cu borcane de cate 16-10 litri. . Sarcom mamar operat si metastaza la plaman. totusi il )or a"uta sa faca )indecari deosebite. pensionat medical. era tot o rana. A fost cel mai acti) om din #rupul nostru. pana in ziua cand. M. . adus ca martor.S. ca el sa capete incredere in **Stiinta**. s-a anulat. Sa se #andeasca la IIS(S rasti#nit de mai multe ori pe zi. nu putea fi intors decat cu cearceaful. n-a mai aparut niciodata. %aca ar stii el ce are. in aceasta casa a intrat o entitate ne#ati)a. tot bolna)i de cancer. u ce. 8acea crize ziua la scoala. and nu mai a)ea nici o speranta. i-a facut toate analizele posibile si le-a spus parintilor ca nu sunt sanse de )indecare. Sora tatalui sau. In seara zilei de // au#ust 1202 a a"uns la el. iar cei din "urul lui. Primul pamantel a fost asa de puternic. 'indecarile cele mai numeroase si rapide. %e ce. a)ea crize comitiale foarte frec)ente si puternice. cu fiecare zi. um. I s-a spus ca in sase saptamani se )a )indeca. %upa ce s-a )indecat. caci pro)oca niste furnicaturi. unii pentru )indecari. pentru tulburari ma"ore pe fondul unei impotente totale. la inceput si cu doi-trei ani inainte de plecarea lui Nenea Misu. Poate de frica sau de teama de a nu se e!pune bat"ocorii celor din "ur. a disparut. Parintii lui au )enit plan#and sa primeasca a"utor de la **Stiinta**. din lu". care dupa e!plorarea unei piramide. o masa foarte mare. si mai ales in randurile copiilor. %upa aprecierea medicilor mai a)ea de trait trei luni. au fost cazurile de epilepsie.

dar ce te faceai cu cei noi care )eneau si intindeau mana.%. **Stiinta** le-a spus asa. %ar il )om a"uta. .. Parintii sunt fericiti si nu pierdeau nici nu prile" sa-si manifeste recunostinta pe care familia aceasta o datoreaza **Stiintei +unatatii** si lui Nea Misu. (n copil de 1/-1. restrictii alimentare. s-a lo)it de calorifer. Radea. fara nici un rezultat. are doi copii sanatosi. Sotul a )enit la Nea Misu. pleoapele i-au cazut.**Imposibil. copilul s-a sculat dimineata. si-a terminat liceul. M. Medicii i-au cerut consimtamantul pentru o inter)entie c7irur#icala. a facut o paralizie. um pot cei din casa sa creada in asemenea prostii. pe oc7i. pentru ca inainte de a re)eni la )iata pamanteana. doar era pacientul lui de cati)a ani.Stiinta . zile. St. au #asit-o cu oc7ii desc7isi si )orbind.T. moare. M. asistentilor. A iesit din spital fara nici o urma a bolii. i s-au conturat se!ul si soldurile de baiat. Nimc altce)a. A)ea cam 16 ani. ii )om muta toate crizele in timpul noptii. solduri.** In trei saptamani. &-au c7inuit cu tratamente. si-a re)enit si mana si piciorul. cand intrand in salon.S). %r. **Noi spunem ca daca o operaza. . &ui i s-a atras atentia sa nu dea mana cu nimeni.** A doua zi. i-a a"utat si ea pe altii sa se faca bine.**+aiatul se )a )indeca. fara de care cosiderau ca nu mai are nici o sansa sa traiasca.St. . a a)ut o criza ma"ora. Si acum )ede fara oc7elari. S-a #asit o solutie . bloc Scala. Nu-i dati sa manance ceea ce el nu )rea. A mai trecut o perioada de sapte ani si a murit la cutremurul din 1233. S-a dus cu copilul la Policlinica. aceasta l-a certat ca face imprudente -cum umbla fara oc7elari.de la intrarea pe usa.6 de zile. tu ai sa )ezi fara oc7elari. dar nu asa de repede. Era #ras.06 de ani4 are acum peste 3D de ani. &a putin timp dupa ce a fost internata la spital.A fost )indecata de b forma rara si #ra)a de leucemie. Nenea Misu nu lucra in perioada aceea direct. and au )enit la Nea Misu. mai bine sa nu )ada. sa nu atin#a pe nimeni. 8iind mai aproape de Nea Misu. M.Suferea de o afectiune fara nici o sansa de )indecare. I s-a facut un control ri#uros la oc7i. %octorul . li se atra#ea atentia ca Nenea are o e!ema si sa nu dea mana cu el. Noi care eram mai )ec7i. A fost dus la cei mai renumiti medici. **Tine minte ca de azi intr-o luna. Nea Misu s-a dus la spital **cu d-na M. ar fi preferat poate ca fiul sau. &asati-1 sa se "oace cat pofteste.'indecata de +assedoff si somnambulism la )arsta de 5A . Tatal copilului a)ea o functie politica inalta si s-a suparat foc. %in ziua cand i s-a spus acest lucru. &a care acesta i-a spus ca oc7elarii sunt in dulap. #lumea. a uns cu mir oc7ii copilului si i-a spus. A absol)it o facultate. care a intrebat **Stiinta**. intele#eam acest lucru. copilul a slabit 1/ ?#. s-a dus la bucatarie la maica-sa.** &a e!act . Alt caz. nu mai putea )orbi. iar inainte de a intra la facultate. Asa ca d-na M. 7ermafrodit. nu le mai putea ridica. s-a umplut de san#e. P. sufletul lui a acceptat sa permita unor spirite sa faca e!periente prin corpul sau. Inseamna ca eu am #resit dia#nosticul. M. se! nedez)oltat. pentru ca prin maini se scur#e ener#ie. care i-a dat cu mir pe frunte. ani.Tumora cerebrala la )arsta de 06 de ani.St. nu mica le-a fost mirarea medicilor. nu a mai a)ut crize decat noaptea. dar aceasta a fost ultima. In cati)a ani urma sa-si piarda )ederea. Peste cate)a zile. ce a)ea el nu se putea )indeca. dupa care medicul curant a fost uimit ca baiatul nu mai a)ea nimic. ** Tatal sau era or#olios si infatuat. . . doar nu i-a spus tanti ca peste o luna n-o sa mai aiba ne)oie de ei. A fost )indecata prin . a)ea forme feminine. **%ati-i copilului sa manance cat are ne)oie si ce doreste. ci printr-o doamna. decat sa se )indece cu astfel de **prostii** si sa renunte el la niste pre"udecati.. E.P. a cazut pe scari. s-a casatorit. muncea.A)ea o tumora canceroasa cat o porocala in dreptul omoplatului stan#. iar el trebuia sa-si pastreze aceasta putere si pentru alte acti)itati. and sa intre in casa. %upa .

>7. Tuturor celor care cereau a"utorul prin Nea Misu pentru )indecare. . este sanatos si lucreaza. %e aceea. eterat. a fost intrebat daca are cura"ul sa intrerupa acest tratament. fara nici o speranta de ameliorare. N-au ce sa le faca si te )ei intoarce cu ei in sicriu. ca are niste dureri in#rozitoare. )indecarile efectuate erau un mi"loc foarte bun prin care oamenii se puteau con)in#e ca e!ista ce)a dincolo de noi. arnea consumata de noi.** e i-ai facut domnule. Manifestarea in corpul fizic a unor #reseli de #andire si comportament. distru#and tesutul4 alcoolul da un mare procent de ulcere si multe alte suferinte. o dezordine a )ibratiilor. sa stii ca pleci de#eaba.pase . bucura-te. se poate concretiza .** Nea Misu. Numai prin cei de sus mai pot fi sal)ati. Aceeasi boala. e este boala. I s-a dat sa bea apa si mir. %e ce. sunt peste 1/ ani de atunci. murea in D-3 zile.**%aca are dureri. %upa ce in#. i s-a dat apa si mir. e#oismul. procedeu repetat de mai multe ori. sotul era fericit ca sotia lui a inceput sa distin#a treptat treptat cate ce)a.** %e re#ula. I. sot-sotie. mai mica sau mai mare. %aca intrerupea tratamentul cu un anumit medicament recomandat pentru aceasta boala. intuneca aura prin fluidul animalic pe care il pastreaza4 fumul de tutun pro)oaca e!plozii la ni)elul peretilor al)eolelor. are cauze foarte diferite. %e altfel. la toti medicii din tara.atin#erea cu mana. . pase. intra in conflict cu )ibratiile medicamentului si puteau apare complicatii4 c7iar au aparui la cei care au i#norat acest sfat. %upa cate)a zile. etc. %r. te face sa intele#i ce este bine si ce este rau. Auzind insa de Nea Misu. a fost cu cei doi copii #emeni. S-a )indecat repede. Suferinta ce o pro)oaca trupul atunci cand #resesti. ori trupul ti l-ai luat sa te a"ute sa-ti continui e)olutia. a)aritia. Stiind acest lucru. Orice operatie de curatire doare. apa. asta pe de-o parte. pentru tratament. li se atra#ea atentia sa nu mai ia nici un fel de medicament. o fetita si un baiat in )arsta de trei ani bolna)i de ciroza 7epatica. Mirosul de#a"at de acestia ii arde. in functie de )iciul sau #reseala pe care am facut-o sau o facem. deoarece puterea primita prin mir. A"uns aici. o putere care ne poate a"uta daca a)em incredere in ea. Sotia nu mai )edea. se 7otarasera sa plece cu ei in strainatate. &a unii poate fi doar o blocare a ener#iei intr-un anumit punct. cam prin 12DA. ca o pata sau striatie nea#ra. ura. +oala apare in anumite straturi ale aurei.Pensionat medical de la )arsta de /A de ani. Iisus facea )indecarea in spirit. la altii tine de ?arma lor sau o dorinta a sufletului de a trece printr-o oarecare e!perienta. In plus.** In#inerul a urmat sfatul primit si copiii traiesc si azi. )iciul este o #reseala pe care o plateste trupul prin suferinta. la 16 indi)izi. nu toti care au )enit la Nea Misu. . **%aca pleci cu copiii la tratament in alta parte. Acesta este semnul ca se face )indecarea.in)idia. pentru adisonism. Si fata de acest trup. a )enit la Nea Misu un cuplu. Entitatile spirituale mai e)oluate nu se pot apropia de cei care cosuma in mod obisnuit carne. M. Acumularea de ener#ie pe o anumita directie prin repetarea unor obiceiuri proaste. %upa 3-A zile. au fost )indecati. Intr-o zi. alcool sau fumeaza. Sufletul nu are simturile pe care le percepem prin corpul fizic. ai datoria de onoare de a-1 in#ri"i si ocroti. %ar faci cum crezi. n-a )rut sa piarda ocazia de a sta de )orba cu el. corpul lor fiind foarte fin. &ecuirea mai intai a cauzelor acestor boli . sotul a )enit speriat la Nea Misu. Nu la toti )indecarea s-a facut la fel de repede. Raspunsul fiind afirmati). sunt sanatosi si au si ei acum copii mari. apoi sa )ada clar. 'iciul il c7inuieste si de multe ori il imbolna)este. 5A-06 de ani. toate )indecarile se faceau cu dureri. >. zona. i s-a spus.

se #andeste la sinucidere. suferinta de care crede ca are ne)oie ca sa poata pro#resa.>. crede cu toata taria ca se )a insanatosi. Sufletul lui zbuciumat. descatusat din mre"ele neputintei.** Si i-a cazut **Morometii** de Marin Preda. onsultatii.A)ea o rana adanca de 0 cm la piciorul stan#. intr-o suferinta. ca si pe pamant. 8ratele sau a imprumutat .**%a. te )om a"uta. nu )a intra. A )enit la **Stiinta** sa intrebe ce sa faca. Profesorul respecti) a facut o criza renala.** Stiinta . profunda. bolna)ul. si despre increderea totala. Au a"uns la tribunal. In acest caz. care tocmai se pre#atise. nu credea in nimic. domnesc aceleasi le#i. trebuie stiut ca sufletul isi ia destinul. Era in#ri"orata. +atranii. suferinta nu inceteaza decat odata cu consumarea ener#iei acumulata pe aceasta linie. M. %ar M. care facea parte din cercul condus de Nea Misu. + . Aceasta a dat rezultate.N.** +. M.N . Iar daca acesta nu accepta sa i se usureze po)ara pe care el si-a luat-o inainte de intrupare. care l-a amenintat ca atata timp cat el )a fi profesor la facultatea respecti)a. In afara de cele aratate. Solutia recomandata in unanimitate de medici. se pre)edea o #an#rena. la ni)elul #enunc7iului .**%ar este imposibil. internari in spitale.S-a pre#atit pentru bacalaureat4 a muncit mult. and. dar n-a reusit sa cuprinda toata materia la literatura romana asa bine cum ar fi dorit. a primit o sticluta cu apa ma#netizata. In dimineata urmatoare. pentru ca din comisie face parte si profesorul H. a platit martori falsi. se concentreaza. . ca )ei intra. dar tu )ei intra. Miracolul se produce.Nu a luat e!amenul de admitere la facultate. . A cerut a"utorul **Stiintei +unatatii. . and )ezi un prieten ca se zbate sa rezol)e ce)a. a fost transportat la spital. subiect pe care il cunostea foarte bine. apoi a de)enit in#ri"oratoare. s-a dus la e!amen. face semnul crucii. O ruda foarte apropiata. trece pra#ul. la ora D. trebuie sa i-o dai. medicii epuizasera toate metodele de tratament si el a fost constrans sa se 7otarasca. pentru ca pe de-o parte. +. a celor pe care nu-i puteti )edea inca. le#ea prieteniei si omeniei o cere. Ai sa )ezi. pentru ca )a con)in#e de e!istenta noastra.**%a. '. ii )orbeste bolna)ului cu fermitate despre acea apa. ce sa )ezi. la ora 16. Starea sanatatii de)enea tot mai critica. In aceeasi zi. cu fata la rasarit. ca fiind o posibila sansa de sal)are daca ar )rea sa o bea. fara so)aiala pe care trebuie sa o aiba in cei de la care primeste a"utorul.** Stiinta . iar pe de alta parte. um sa-1 con)in#i de puterea acelei ape. Si noi )a a"utam. a cumparat "uristii si s-a intocmit un dosar in fa)oarea sa.** Timorat. AK(TATI %E EI %E S(S 'oi ilustra in continuare doar cate)a e!emple mai deosebite.in final. medicii a#itati il anunta ca au #asit o alta metoda. Si-n cer.P. O sa-ti cada subiectul pe care-1 stapanesti cel mai bine. in locul lui a )enit altul si baiatul a intrat la facultate.la inceput a fost o rana banala. dar la un moment dat are ne)oie de o mana de a"utbr. pe moti) ca el are o mai mare contributie la costruirea acelui imobil decat batranii. oameni cu )arsta peste A6 . nimeni si nimic nu il poate a"uta. Stiinta . A a)ut o discutie contradictorie cu un profesor din comisie. %isperat. Sufletul este su)eranul care 7otaraste. timpul era scurt.6 666 de lei.8ratele sau )roia sa-si scoata parintii din casa.. piciorul fiind sal)at. a fost amputarea piciorului. M. dar nici un rezultat.** Pre#ateste-te bine si prezinta-te din nou. Ruda sa risca. si bea apa. )a fi in comisie.N.

Trebuiau sa traiasca fara mama. i-am dus la #ara. dar intro fractiune de secunda am realizat ca apa si mirul din sacosa ne )or aduce pe mine si pe copii in acelasi punct.** Mai tarziu. redem ca e o sarcina dubla** i-a raspuns doctorul. cu o sarcina care depasise termenul normal. dar ea a murit. Acestia ne spuneau ca interpreteaza niste ima#ini care ruleaza ca la un film si ne comunica noua ceea ce )ad. am coborat in #raba. i-a spus cu blandete. %aca ii intrerupem. in spatiul prin care se circula. ca disperatul care nu mai stie ce face. si cum am atins peronul. >azda s-a suparat. iarta si tu o pacatoasa care a #resit. a)ocatul fratelui sau a pierdut primul dosar cu acte ficti)e. ca sa pot prinde macar un loc. bat"ocorita de multime. au contribuit la rezol)area impasului. Primirea mesa"elor de la cei de sus se facea la ore fi!e si nu trebuiau intrerupte. asa cum ne inteleseseram. scara. sa ceara contra probe si totul se )a reintoarce in fa)oarea batranilor. am urcat din mers. a pornit o 7emora#ie puternica. o intamplare care a ramas atat de )ie in sufletul meu. I-am lasat pe peron. am coborat cu mare #reutate sa iau copiii de pe peron. Am trait momente de profunda tensiune. e s-a intamplat. omunicarea incepuse. buna si blanda. peste multimea de oameni de pe scara. intr-o comunicare. am intors capul si in dreptul bancii cu pricina. ni s-a spus sa tinem minte aceste cu)inte. sarcina a"unsese la 11 luni. ca nu puteai sa inaintezi altfel decat in ritmul in care se misca su)oiul. %ar intr-o zi. nepoata mea. Peste cate)a zile. opilul a fost sal)at.de ani. Trenul s-a a#lomerat. &e-am aratat de departe locul lor. . A )enit la mine. ce)a a plesnit intr-ade)ar inauntru. &a plecare. Era in prea"ma Anului Nou. Trenul trebuia sa plece de 16 minute. impletindu-se intr-un c7ip desa)arsit cu destinul celor din "ur. a solicitat a"utorul **Stiintei**. in +ucuresti. )alize. A murit si a in)iat de cate)a ori. copiii nicaieri.**Ai rabdare. Numai in timpul razboiului am mai )azut asa ce)a. din orasul +arlad. ca si azi. unde au putut urca ei. e sa fac. ca o raza de . lipsiti de dra#ostea si caldura ei. Acum. iar cand trenul se #ara. trebuia sa #asesc copiii si lucrurile. M. urmau sa fie scosi din casa in care au stat o )iata. . Am #asit un sin#ur loc pe care sa-1 ocup. se lamenta biata femeie. pentru ca a)eau de mers cam A ore. insarcinata. medicii abia atunci au inter)enit. iar eu mer#eam in nestire. a trebuit facut altul si batranii au ramas in casa lor. Era inteleapta. ca le )om mai auzi o data. Am urcat la intamplare intr-un )a#on. >. A intarziat un sfert de ora. o prietena din #rup. erau ticsite. ma cutremur cand mi-o amintesc. i s-a facut rau. am zarit sacosa. trenul a pornit. A fost internata in spital. pe nume K. niste cumparaturi de 1666 de lei si o sticla cu apa ma#netizata si mir.M. doctor. **Mitico. acoperisul. saci. a a"uns mai tarziu.**%-le. am depasit de mult termenul. at de mult a dorit sa traiasca pentru cei trei copii minori care au ramas in urma. dublata de increderea mea. am lasat pe banca o sacosa cu lucrurile copiilor. amandoi copiii. iar K. O sa-mi plesneasca burta**.>. nu se stie cum. toti cautam sa respectam ora de )enire. aparatele noastre arata ca totul e in ordine. I s-a spus sa ceara re"udecarea procesului. ima#inile trec si relatarea nu mai poate fi coerenta. unde era o masa de oameni atat de compacta. dar puterea mirului. cand deodata. %e aceea. dupa /6 de ani. si fratele sau Iusti de trei ani. Nu mai stiam in ce )a#on lasasem sacosa. Mi s-au inmuiat picioarele.. Stupoare. %ar destinul este implacabil.

Astfel ca toti ati fi a)ut de suferit. iar eu )a trebui sa )in din nou pe pamant. muncim foarte mult.P. fata acesta a fost copilul lor. sa fie din nou copilul lor. &a aproape un an de la plecarea sa. pentru a-i linisti si man#aia in marea lor durere. A fost in aceasta familie o "ale de nedescris. Eu a trebuit sa plec atunci. ca el sa nu aiba nici un fel de neplaceri la ser)iciu. Au trecut insa . &a )arsta de D/ de ani. iar cei din #rup au scapat de e)entuale necazuri. ci numai in munca sa. in alta )iata.**Si ce ti-au dat tie la e!amen. cazul lui P. s-a declansat o ciroza #alopanta. P. sa-i ceara iertare pentru necredinta lui. Sotul meu a)ea o iubita si )oia sa di)orteze.** Ea . ca au lasat-o sa moara de foame..**Noi suntem foarte ocupati. medicii i-au mai dat /-. In)atam sa distin#em si sa interpretam semnele.** In )remea aceea mai )enea pe la noi o ele)a.**%a. Ei au fost atat de rai cu ea. el aduna probe. reprezentau c7iar pacatul.1. Aceasta )este.** Ea . zile de trait. ba c7iar sa-1 obli#e sa se desparta. copiii iau facut slu"be reli#ioase. asculta atent. atunci li s-a spus ade)arul. o s-o recunoasteti dupa niste )orbe care le-ati mai auzit. prostii cum zicea el. dupa ce **Stiinta** ne-a spus cate)a cu)inte.**Spune te ro#.**Si ce se intampla daca nu iei e!amenul. in#enunc7iaza la patul acestuia si il indeamna sa-si indrepte #andul spre %umnezeu. am la "umatate de an de la aceasta intamplare am a)ut un )is in care discutam cu K. dar inutil. **Ei. A a)ut efectul unui dus rece. a toata )ina di)ortului sa se intoarca asupra mea.** Ea .S. dati )reun e!amen. ma intreba cine a mai fost.** Ea . acum o surpriza . ele doua semne pe care nu le-am putut intele#e.** Ea .. refuza sa paraseasca trupul. a fost tinut trei luni in spital. insuportabile.**%ar ce munciti. de )reo 10 ani. Parintii au iubit-o atat de mult. **Mitico.S. in puterea mainilor si mintii sale. Eu . Oc7ii arsi de febra si durere se desc7id mari.** Eu . a a)ut apoi concediu medical prelun#it. **'oi credeti ca plecarea mea a fost un accident.o sa )a )orbesca cine)a care a fost in #rupul )ostru. isi da seama de situatie. lucrurile au fost tara#anate. dimpotri)a. ea si-a luat acest pro#ram. nu a"uta la nimic. masluri. care nu credea ca dicolo de acesta )iata mai e si altce)a.6 de zile. Ti se da )reo sanctiune. 'azand cei de sus ca tot ce li se spune parintilor ei.** Eu . a continuat. a reusit sa-i trezeasca si sa-i faca sa rationeze... sefii lui sa-i aprobe ideea. ar#umente.**in)atam.**Mi-au dat . ce fusese operata de cancer la un picior.. sora lui. Asa ca pana la producerea deznodamantului cu mine.** Era K. %upa starea in care se afla.. care continua. cu dureri cumplite. altfel as fi de)enit calauza unei suferinte pentru )oi toti. +oala lui de oc7i s-a accentuat. iar sufletul in care el nu credea.soare la sfarsitul toamnei.**%a.** Eu . %e cate ori )eneam de la comunicari. la o comunicare. Neputinciosi si disperati in fata acestei suferinte supraomenesti. cum e acolo. I. ce s-a mai spus acolo. fusese sin#urul copil si suferisera cumplit. s-ar fi dus si ar fi spus de e!istenta acestui #rup. o pensionare temporara si-n felul acesta s-a a"uns la data cand eu trebuia sa plec. este lucid. iarta si tu o pacatoasa care a #resit. ce faceti )oi. and ar fi a)ut mai multe date. Nu. de semne pe care sa le deslusesc. ca se #andeau ca o sa-si piarda mintile. 'oi arata acum.** Eu . Eu n-am putut deslusi decat .** Si a inceput.**Si dupa ce in)atati. &a 1A ani a murit. ca suferinta ei sa-i poata sensibiliza si in felul acesta sa-i a"ute sa pro#reseze. ontrar . inre#istreaza totul. In )iata actuala. doua nu.

pentru fiecare durere. Iisus spunea apostolilor sai. &ucra la Ministerul de Interne. framantat de intrebari fara raspuns. Petrescu. este ca mi se desc7ide #ura si )orbesc lucruri pe care nu le stiu. spune cu claritate si 7otarat. este acela de a ne iubi unii pe altii.** Poate si cu unii dintre noi s-a intamplat la fel. &a comunicari. A fost pus in discutia adunarii #enerale si e!clus din partid. nu am decat patru clase primare. ca binele sau raul pe care il facem acestora. Au incercat atunci sa-1 con)in#a ca poate nu-i decat autosu#estie. El a fost pentru noi toti un prieten si un indrumator fara e#al. Putini. inundandu-i deodata c7ipul. ceea ce ai sadit in sufletele noastre )a trai si )a rodi si dincolo de noi. am #asit la el o )orba buna. Nenea Misu ne spunea ca moti)ele pentru care am )enit la el au fost doar niste prete!te ca sa putem a"un#e la **Stiinta** si sin#urul mod de a ne arata recunostinta fata de Tatal eresc. o incura"are. -Nu stiu. fata c7inuita de boala s-a inseninat. +ucuria si fericirea. care au stat mai intai de )orba cu el. de catre aceasta sursa de binefacere si lumina. pe moti) ca preocuparile sale contra)eneau principiilor filozofiei materialiste. si-a dat ultima suflare.6 de ani. sarlatanie. %ar poate ma a"utati d)s.asteptarilor. nu-mi pot e!plica. %aca ne intoarcem cu #andul inapoi cu . a oftat. Au fost aduse somitati. Suferea si se bucura alaturi de noi pentru fiecare succes. %ar. spini si bucurii. un sfat. a atras nemultumirea )ecinilor. adusi de suferinte #rele si de necazuri cotidiene. de a ne )edea pe noi in cei care sunt alaturi de noi. l-au infrumusetat si asa linistit. ca facem un bine cersetorului dandu-i un ban. ci eu )-am ales pe )oi. pentru a lamuri misterul )indecarilor. aducandu-ne alaturi de el. el ne face noua. sa intele# si eu. putini alesi4 dintre cei multi care au trecut pe la el. Pentru toate problemele noastre. ci i-a trimis intotdeauna a"utorul de care a)ea ne)oie. dar constanti. Radia in "urul lui atata bunatate. Multumim Tatalui eresc pentru sansa ce ne-a dat-o . fii multumit acolo unde esti.Iti dai seama ca tot ce faci este incompatibil cu calitatea de comunist. dar nu au reusit. A"uta-ne in continuare ca sa nu te dezama#im )reodata.To). e!croc7erie sau )ra"itorie. ni-1 facem de fapt noua. maestrul nostru. erul nu l-a lasat. I-a tratat pe toti cu rabdare. proprietarului. care s-au plans autoritatilor. temator de a nu #resi. putem realiza ca noi cei de azi. 'asile Andronac7e. a inc7is oc7ii. nu mai semanam decat fizic cu cei de-atunci. multi c7emati. lumina si caldura. tot ce pot sa )a spun. **%OAMNE RE% IN TINE. blandete si multa solicitudine.%a. **Nu )oi m-ati ales pe mine. presarat cu multe deceptii. incat cu #reu ne induram sa ne deslipim de el. Intinzand mana. alaturi de Nenea Misu. Parca altcine)a ar )orbi prin mine. ca strun#ar. refacand acest drum lun#. foarte putini. . cati au mai ramas. cand de fapt. el se umileste si ne da noua posibilitatea de a face bine. Noi credem de e!emplu. acum la capat de drum. e!plica-ne si noua cum ai reusit sa faci )indecari. IARTA-MA-** A c7emat copiii sa-i mai )ada odata. Nenea Misu al nostru si al tuturor celor umiliti. &A RASPANTIE %E %R(M(RI Modest si bland. . Au fost a"utati zeci de mii de oameni. Numarul mare de bolna)i care-1 asaltau zilnic la locuinta sa din str. Nenea Misu. in cele mai #rele momente de cumpana. . . obiditi. mai mari sau mai mici. dar eu nu pot sa mint partidul numai de dra#ul de a ramane in randurile lui. 'eneau la el 7aituiti de tot felul de spaime si plecau cu sufletul plin de incredere si speranta.

. El are pe cap o coroana de parca ar fi imparat.%a. N.Ei. N.** Si cum o suferinta nu )ine niciodata sin#ura. Trecand peste toate #reutatile. ori renunta la acti)itatea lui. . ** Pai daca lucreaza cu dia)olul si acesta face bine oamenilor. la sosea. Mi-amintesc cu#etarea plina de ade)ar a unei tinere. dr. dezaprobarea altora. sa fii bucuros ca ti s-a dat o asemenea putere4 sa stii ca si eu pot sa fac cate ce)a. Mi7ai +ra)u. sa-i multumim elui de Sus. foarte #rea e )iata celor )eniti de sus cu misiuni. aducand pe lume acest minunat copil.** Sedinta s-a terminat in 7o7otele de ras ale tuturor. cu care )a a)ea un baiat.Nu. 7ai sa mer#em maine la ora !. a reaparut dr. %upa sfertul de ora zice..Nu cum)a sa te lasi. numele lui a fost dictat de sus. i-au sfasiat sufletul. Po)esti. ce se petrce acolo. Si sa mai am si un copil la batranete. el spunea. dr. A"unsi acasa.. intru . .%esi sedinta a fost scurta si formala. cu mult inainte de a se naste.Ei. Primul care a )orbit a fost colonelul al carui copil a fost )indecat de 7ermafroditism.**Eu sa ma despart. te-ai con)ins.ni-1 dadea. a fost "udecat si condamnat la un an inc7isoare. si n-au fost putine. . ** Nenea Misu . . %e aceea cel mai bun. care cu multi ani in urma le-a spus.(n sfert de ora sa nu ma intrebi nimic. N. intr-un apartament. 'ecinii se intrebau ce cauta acestia acolo. .%au a"utorul dr.** el bun a fost umilit. %aca )rei. N. desprinsi de familie. cine)a din sala a zis. ori se muta in alta parte4 si s-a mutat la d-na M. reclamat de proprietar ca traieste din inselaciune. **%umnea)oastra o sa )a despartiti. In)inuirile rautacioase.** +aiatul s-a nascut in 123D. %octorul si-a pironit pri)irea intr-un punct fi! si n-a mai zis nici un cu)ant. Nenea Misu a depasit atunci starea sufleteasca #rea in care se #asea. e!cluderea dintr-un partid in ale carui idealuri a crezut. eu pot sa fiu acum si aici si in alta parte. nu incearca sa se afirme niciodata. a fost reabilitat din oficiu. cam de o "umatate de ora. nedrepte. %umnezeu. rupand za#azul lacrimilor care i-au brazdat fata. familia s-a mutat pe str. cum. A doua zi s-au intalnit la sosea. A a)ut atunci momente cand se #andea ca ar trebui sa renunte la )indecari. atunci 7ai sa ne imprietenim si noi cu el. N. #rea. . . Nici pomeneala. intrebandu-1 pe Nea Misu. s-au asezat pe o banca.(ite. 'a sta si cu o femeie tanara. in situatia aceasta nu erau decat doua solutii. .%e mult. bat"ocorit si 7ulit. a zis dr.Mar#areta. a intrebat Nenea Misu.Bai acum acasa la matale. Mai mult c7iar. cati)a ofiteri au luat cu)antul aratand ca el nu a facut decat bine si nu a pretins nimic de la nimeni. pro#ramat sa )ina pe pamant. (sa apartamentului s-a desc7is si Nenea Misu a intrebat-o pe sotie. . &umea continua sa-i )ina la usa. Sin#uri si neintelesi. In timp ce el isi e!ecuta aceasta pedeapsa. and era mai c7inuit de #anduri. . fara ser)iciu. ori de cate ori a )rut sa se afirme 9Iisus:. In 123/. &a acuzatiile de )ra"itorie. pentru a nu crea necazuri copiilor sai. Atunci a aparut de dupa colt dr. de cate ori ii multumeam pentru a"utorul ce. s-a dat dupa colt. tanara mama a infruntat pre"udecatile unora. N. m-a cautat cine)a cat am lipsit eu de acasa.. S-a implinit astfel prezicerea d-nei '. %ar lumea continua sa )ina la usa.St. (ita-te la ceas si tine minte ora. pe care l-a slu"it cu de)otament.

N-a putut sa ne spuna decat ca acolo e o stare de beatitudine. In "urul capului acestuia era un fel de nor. abatut. s-a desc7is. Isi pusese sub re)erul sacoului un caronas pe care scria. a i#norat toate nemultumirile si reclamatiile )ecinilor. bucatarie. care nu indraznea sa ne spuna si noua cate ce)a din ceea ce )edea dincolo. nu-i cunosteam #lasul. &e ascultam ca pe niste )ecernii. )a fi cu o treapta mai "os deca ar fi fost daca si-ar fi trait )iata pana la capat. In casa aceasta am trait 2 ani de satisfactii spirituale. &-am ru#at sa ne po)esteasca si noua ce a )azut in calatoriile lui astrale. A e!perimentat si a reusit sa faca **detasari**. nu se putea altfel.a"utorarea trezirii noastre din i#noranta. 8iind pensionat medical. In prea"ma Anului Nou. Nici nu a"un#eau bine de la ser)iciu si casa se umplea de lume. dar si pentru noi. Iar locul lui. etc. intorcea re)erul si i-1 arata razand. eram e!pusi oprobiului si bat"ocurii cole#ilor **"usti si principiali**. bat"ocura si umilinta. Si ce le-au oferit oamenii acestor suflete mari. SO(RIR. balcon si ascultau comunicarile. and o )edea pe #azda noastra trista. &-au #asit in camera. dar cu rezer)a. o parere diferita de a celorlalti. trecand la cealalta persoana. d-na M. %e plecat a plecat. cu #reutatea trairii pe doua planuri. %upa cate)a plecari. oboseala. OM(NI ARI&E Nenea Misu era balbait. sin#ur. #reutatea unei )ieti duble. un fascicol din acest nor se desprindea. puscaria. pentru ca nu )rea sa mai faca un drum si sa ceara permisiunea celor de sus de a nu se mai intoarce. de teama de a nu de)eni ridicol si a-1 considera nebun.St. SO(RIR. caci a a"uns sa nu mai poata suporta ipocrizia pamanteasca. u teama permanenta a riscului de a pierde slu"bele. %e nerecunoscut. atunci cand se **detasa**. a de)enit cu totul alt om. #7ilotina.. coborate din lumina inaltului in noaptea pamantului. cand omul era. clar. statea de obicei in#. l-a in)itat la masa intr-una din acele zile.. at de frumos si cat de #reu a fost. dar in timpul comunicarilor )orbea foarte fluent. M a insemnat mult pentru Nenea Misu. in sc7imbul sacrificiului lor. 7rana dupa care tan"eam si de care nu ne puteam lipsi. in pi"ama. erau o!i#enul nostru. dar nu )ezi locul pe care )ei sta tu.. slu"ba. A fost plans si in#ropat ca fiecare om. Nu se admitea altfel. E!perienta in#. intr-o atmosfera de inalta traire spirituala. de la lu". simpatic. care se faceau din doua in doua ore. pamantenii. fara ocupatie. intr-un fel. o fericire ce nu poate fi redata in cu)intele cunoscute de noi. a studiat multa literatura esoterica. stateau in picioare in camera. iar cand se comunica prin Nea Misu sau facea pase. &a comunicare ni s-a spus ca atunci cand te decorporalizezi. care putea )edea in ener#etic. )orbea #reu. )ezi totul in #eneral. in pozitie de concentrare. si-a riscat libertatea 9in conditiile unui comunism foarte 7abotnic. a)ea o tenacitate si un cura" demne de toata admiratia. la ser)iciu trebuia sa fii altul decat erai tu. SO(RIR. otra)a. deran". %-na M. M. l-a obser)at si pe Nea Misu. and mai scapam cate o )orba. sa nu-1 mai astepte. trist. Profesorul I. A acceptat. e-a )azut el. linistea. Erau pentru noi ade)arate sarbatori ale sufletului. cel ade)arat. "o)ial. considerat proprietatea statului si nu a)ea libertatea de a face altce)a decat ceea ce dorea partidul:. cu oc7elarii in mana. dar nu s-a mai intors niciodata. %ar cati am mai ramas din cei care )eneam acolo. ca daca nu )a )eni pana la ora 1/. )ezi cat de bine e Sus. Intr-un colt. cazut in el. inteli#ent. un amic al sau. spunea . Ne apuca 11 noapte acolo. rucea. ru#ul.

se afla de fapt la inceput de drum. Omul mai putin e)oluat. sa omoare. %e aceea sa nu ra)nim la ce are altul. nu te "udeca si nu te pedepseste. se )orbea despre )iata austera. blasfemie. or#oliu. a)em de in)atat ce)a. %ar toate acestea fac parte din e)olutie. este cel care nu intele#e. iar la comunicari. dar are )icii . cumpara sau fura. cu intelesuri mult mai adanci. Nu e!ista pacat. Pe pamant nu )enim pentru fericire. iubire. trebuie sa trecem prin toate ca sa in)atam. poziti) sau ne#ati). %in orice fapt. Prefacerile. Atunci se oprea si ne intreba pe noi ce s-a spus. ca de aceea a trebuit sa aiba doar 5 clase elementare. de la stadiu de samanta pana la ste"arul a"uns la maturitate. intre comunicari. %e aceea scoala Pamantului este foarte #rea. Omul e)oluat are putere de percepere. Pamantul fiind una din planetele nu prea e)oluate. spiritele intrupate aici sunt etero#ene. n-o poti primi in dar.uneori lucruri pe care nu le intele#ea. intr-un cu)ant sa faca suferinta altuia. lar#eau aria problmaticii. sa fim toleranti. ce am inteles din cele citite. cel care "udeca esti T(. %e la cei buni trebuie sa in)atam drumul pe care trebuie sa mer#em. din drumul spre cunoastere. de e!emplu. sa nu facem #reseli cu #andul ca cei de Sus ne )or a"uta sa iesim din incurcatura. sa fim in#aduitori. cu suflet. folosim aceste cu)inte in lipsa altora. #reseala. ne atra#eau atentia sa muncim cinstit.aura lui are striatii ne#re prin care se infiltreaza puterea rautatii care il domina si-1 indeamna sa faca lucruri rele. rostul )ietii pe pamant. ci doar necunoastere si de aceea. trebuie sa muncesti ca sa intele#i cele doua le#i ale cosmosului. drumul de care sa ne ferim. ca sa nu creada lumea ca ceea ce comunica sunt plasmuirile sale. %ar ca sa a"un#i aici.. ori frec)enta )ibratiilor te aseaza lan#a bunatate sau rautate. care nu este ec7ilibrat si nici eliberat inca de cruzimea instinctelor animalice. cand iubeste tot ce e creat. fiecare )ine cu destinul lui si fiecare are de completat prin destin. ne-au spus-o mai tarziu. dar si foarte buna. cunostintele care-i lipsesc. dro#. sa nu )orbim de oameni buni sau rai. Pe lan#a acestea. sa fure. Toti sunt necesari. Mai corect ar fi. Odata. Aura acestor oameni este intunecata. and discutam aspecte de la locurile noastre de munca. de e!emplu. bunatate. aspecte din )iata zilnica. e)olutie. ci de oameni mai e)oluati sau mai putin e)oluati. sa nu in)idiem pe nimeni. premeditat. Omul a a"uns la un #rad de e)olutie mai ridicat. uneori ne corectau sau ne aprobau. etc. de la cei rai. iubirea si bunatatea. de aceea trebuie sa-i iubim pe toti. Ni s-a spus de Sus. sa fim corecti. prin care trece samanta. el e)oluat are frec)enta )ibratiilor mai ridicata decat a celorlalti. cei de Sus. sa le putem distin#e in . atunci cand nu mai face deosebire intre el si cel de lan#a el. Inteli#enta nu inseamna neaparat e)olutie. respecti) intele#ere. care nu poate distin#e ce este bine si ceea ce este rau. Omul nu-i nimic altce)a decat ener#ie re#lata la anumite frec)ente. E)olutia este rodul muncii tale. felul lor de e!primare era diferit de al nostru.. sau daca este putin mai e)oluat. etc. cu)inte pe care nu le cunostea.. sa nu fim e#oisti. din aceleasi moti)e. minciuna. e#oism. s-a oprit si a intrebat ce este auster. etc. e este e)olutia. cand se )ede pe el in toti si pe toti in el.bautura. mai primeam idei referitoare la rolul. discutam tot felul de probleme. curat. %e fapt. atunci intele#e mai #reu sau deloc. ci pentru a in)ata ce este binele si raul. in)atamintele. sa ne imbracam frumos. sa a)em o tinuta bine in#ri"ita. Tatal eresc insa. ce-am mai citit. in functie de e)olutia fiecaruia. dar cand este mai putin e)oluat.

**Suferinta pleaca de la mine. a fost o permanenta zi. cand noi nu cunosteam mai nimic. ca sa treca timpul. dar ea este profesorul. apoi s-a trezit in alta parte.** Nu era comunicare in care sa nu ni se )orbeasca dspre I(+IRE. &ucian +la#a %ESPRE MAESTR(& NOSTR( Asa cum am mai aratat. Odata. in prea"ma sarbatorilor de Paste. de)ine obicei. **'edem ca ati a"uns sa intele#eti destul de bine lucrurile. ca liant care apropie oamenii si anuleaza efectele ne#ati)e de ura.esenta lor. a )azut ca un fel de film. **%e m-ar pune la zid**. doar putin mai bronzat. trebuie sa ne #7ideze in permanenta actiunile. ne-au laudat. episoade din )iata lui lisus si in special. etc. toleranta. Pelerini prin )ai.** Sa nu uitam. Acolo se intalnesc marile entitati diri#uitoare. iar obiceiurile se transforma in facultati ale sufletului si incetul cu incetul. pe urma cunostinte de liceu. Nenea Misu facea drumuri dese prin dematerializare sau **detasare** la Madras si S7ambala. %ar. and )edem pe strada un infirm. dalta care slefuieste simturile. Tu esti o licarire a rautatii. omunicarile care ni se faceau la inceput. acestea nu au puterea. &a fel de simplu. iar eu sunt o scanteie a Tatalui eresc. fara somn. s-a simtit #reu ca de plumb. Orice #est marunt de buna)ointa sau in)ers. iar in picioare purtau un fel de sandale romane.. s-a trezit deodata pe aceeasi banca de pe care a plecat. e#oism. spre bucuria lui. Intai ca la #radinita.. pe lan#a alte lucruri. nu se pot compara cu ceea ce simti atunci cand )ezi cu oc7ii tai unele lucruri. **Am constatat ca ele)ii nostri. apoi ca la scoala primara. spunea Nenea Misu.** at a stat acolo. um a plecat. dupa un asemenea test. Tot timpul cat a durat drumul a fost constient. Aici este multa suferinta. ne mai supuneau la cate un test. treptat. de aceea. dupa ceea ce am )azut. cu care pleca de obicei la astfel de drumuri si se #andea ca )a fi certat. asa cum spun bunicii nepotilor. Ne-a po)estit cum isi facea reprosuri ca a uitat sa-si ia camasa de in. sa ne #andim ca omul acela am putea fi noi. mai au inca multe de in)atat. %e acolo este diri"ata )iata de pe pamant si corectata derularea unor e)enimente cu efecte ne#ati)e asupra Terrei. ne-au spus asa. In anul 123/. Toate ne-au fost date treptat. ca fiecare om are firea lui si fiecare fire are le#ile ei. au baut doar o fiertura din plante. prin mit &a +enares si Madura Omul nu-i decat masura unui drum de implinit. in)idie. a plecat la S7ambala pentru 3 zile. alaturi de 3 mari initiaiti. ne-a spus doar ce se face acolo. **n-as putea sa ne# e!istenta Tatalui eresc. mai facem un pas pe scara e)olutiei. un om bolna). . Acesta fiertura continea tot ce-i trebuie or#anismului. se iau 7otarari si se desfasoara aci)itati importante pentru apararea pamantului. Iata cum. %e mancat n-au mancat nimic. preparata de doi batrani. profesorii nostrii. Nu ne-a descris S7ambala. po)esti. s-a dus la sosea. um s-a intors. Toti 3 erau imbracati in camasi lun#i de in. ele 3 zile au trecut ca o clipa. tinand si de foame si de sete. %upa un timp. in#aduinta. #radat. Arata ca si la plecare. dupa ni)elul de intele#ere al celor ce le ascultau. Oricat de con)in#atoare ar fi ar#umentele teoretice.** Alta data. sa spunem si noi asa cum spunea Iisus. pe un platou plin de )erdeata si lumina. repetat. Trei dintre ei a)eau parul tuns scurt. fara noapte. erau asemanatoare scolilor pamantene. and a)em niste probleme. nu i-a zis nimeni nimic. in afara de el. s-a asezat pe banca pe care stateam noi. %in cand in cand. etc. neca"it.

iar pe de alta parte. unde sa nu fie deran"at. dandu-i senzatia patrunderii intr-o pestera umeda. nu se potri)eau intotdeauna. i-a ru#at pe prietenii de sus. #atul. . ii )edea pe cei care pentru noi erau in)izibili. cei de sus cunosteau modul cum se desfasoara e)enimentele mai mari sau mai mici de pe pamant prin prisma simturilor corpului fizic. Atunci a )azut clar cum or#anizatorii "udecatii au aran"at astfel mersul intamplarilor incat pedeapsa cu moartea sa fie o consecinta a cererii multimii. discuta cu ei. Ne incura"au. Starea fetei l-a impresionat profund. apt sa capteze din eter cele mai inalte sonoritati. se ducea sa stea intr-o casa mai izolata.calculi renali. Suferinta in #eneral. picioarele si altele. iar in acest )arte". trairile erau penibile.** &a o comunicare. puterea si inzestrarea lui sporeau. ai sa )ezi in curand despre ce este )orba. dar la un moment dat. i-or fi atins un anumit centru. a le#ilor di)ine. materia isi ridica calitatea. cu care era intr-o permanenta le#atura. dar ne atra#eau atentia ca destinul este A& NOSTR( si NOI trebuie sa ni-1 traim ca sa putem e)olua. stomacul. ne sfatuiau. si-a dat seama ca nu mai poate sa-i distin#a pe cei )izibili de cei in)izibili. Pentru orice #reutate. **Trebuie sa fi fost o #reseala a medicilor. punte de le#atura intre cer si pamant. **Omoara-1 tu ca le#ea mea nu-mi permite )arsarea de san#e. semenii te pot cosidera nebun 9adica nu e bun pentru #radul lor de pre#atire si intele#ere:. ce facea in clipa aceea. care a facut multa suferinta celor din "ur si la re)enirea pe pamant. insti#a multimea impotri)a lui lisus si s-a adresat unui ostas roman cu cu)intele. )eneam si intrebam ce sa facem. ne-au a"utat prin el neinc7ipuit de mult. fratii nostri mai mari. alteori )eneau cei de sus in )izita la el.** %ar replica )eni imediat.** Nenea Misu a)ea destule suferinte . canal desc7is. pana se readapta conditiilor atmosferice ale zonei noastre #eo#rafice. Prin Nenea Misu. ei de Sus. accelereaza )ibratiile."udecata si rasti#nirea. cu un cap de papusa. a )azut o fata de 10 ani. se realiza asa cum ne spuneau ei. pe de o parte. dar cu coloana )ertebrala inco)oiata ca o cobilita. Peste putin timp s-a decorporalizat si a )azut ca intr-o alta )iata. nu-si putea lua #andul de la suferinta ei si zicea. isi completau si isi imbo#ateau cunostintele despre modul de traire in trup fizic. timpul lor fiind diferit de al nostru. Era suficient sa se #andeasca la cine)a si il si )edea unde era. a primit raspuns la intrebarile lui. %ar dupa o suferinta care aparea mai pre#nant. &a nastere. s-a autopedepsit. cand trebuia sa plece. %ar de realizat. corpul de)ine un cristal din ce in ce mai fin. A a)ut clar)edere. luandu-si aceasta infirmitate. cu simturi pe aceeasi masura. Preotul care era principalul or#anizator al punerii in scena a **pedepsei**. Mer#ea pe strada. %atele pe care ni le spuneau. fetita aceasta a fost o mare )ra"itoare. iar oamenii de pe strada se uitau mirati la el. daca aceasta iti permite condamnarea unui ne)ino)at. **Nu stiu carei le#i slu"esti tu. (neori pleca el sus. timp de o saptamana era foarte obosit. cu forcepsul. pentru ca pe pamant e #reu sa ai asemenea insusiri. suferinta. ei )edeau in final cum )a fi. rece si rau mirositoare. direct sau indirect. intr-o )ara. **Nu este nici o #reseala. ducandu-se intr-o comuna din "udetul +raila. prin simturi. sa-i ia acest dar.** &a intoarcerea dintr-o asemenea calatorie. pentru ca ei nu )edeau cu cine se intretinea el si credeau ca )orbeste sin#ur. Marii si +unii nostri prieteni. %e obicei. Reziduurile fiind inlaturate. Si atunci. ii auzea. iar cand se reintorcea in corpul fizic in urma unor decorporalizari.

prin ceea ce a facut. Si atunci. #rosolane. Totul este )ibratie. de aceea cei pre#atiti in acest sens. care prin spiritualizare. cu atat )ibratiile sunt mai inalte. NENEA MIS( N( A 8OST (N OARE ARE NATI'. Plecarea se )a face cu trupurile. Nimeni nu )a putea sta mai sus sau mai "os de locul corespunzator starii lui. cu cate)a fraze redate apro!imati). )or pleca de pe pamant. PENTR( NENEA MIS(. pentru ca multi )or fi nedumeriti. dupa puterea si priceperea mea. sa fie locul unde sa )ina la )iata spirite superioare. Se spune in popor. 'or fi multe intrebari si nedumeriri atunci. (N >AN% %E A%AN A RE (NOSTINTA SI PIOASA A%( ERE AMINTE.** **%e sus s-a 7arazit ca aici. ca )or fi lucruri in aceasta tara. sa a"ute omenirea in depasirea acestei mari cumpene. cu)intele. am dat curs cererii lui 'aleriu Popa. care pentru oricare fiinta omeneasca. pe care )ibratiile "oase nu le pot suporta.Menirea lui a fost ca. au aparut pe piata numeroase carti. in Romania. 'oi inc7eia #rupa"ul de amintiri.** are este dstinul acestei tari. cei care in ultimii D666 de ani au acumulat o anumita formula c7imica 9este )orba de o anumita cantitate de fier : care se poate distin#e in culoarea aurei. care ar fi putut contura mult mai bine si alte aspecte. februarie 123/ . culoarea. nu )or sti ce s-a intamplat cu ei. intr-un alt plan ener#etic. O parte dintre noi. fiintele. )or cauta sa a"ute oamenii sa intelea#a aceste sc7imbari aici. Am scris ceea ce am cunoscut eu. #reu de acceptat pentru omul nepre#atit. In #rupul nostru sunt oameni dotati. si lumina si caldura. cu condei. nu )or fi decat o mirare si o intrebare. impreuna cu cei din spatiu. %upa 12A2. parfumul.**'a spunem ca aici nu se spun lucruri numai pentru a satisface curiozitatea si dorinta omului de a afla ce ar fi sau ce n-ar fi. **8u#e ca dracul de tamaie. de dincolo de noi. (n fel de nor ii )a incon"ura pe cei ce trebuie sa plece si )or de)eni in)izibili. E& A 8OST SI ESTE O MARE &(MINA. acesti oameni sa poata in)ata in continuare. tot. . multe fenomene uimitoare. 8iecare om pleacat de pe pamant. %esi nu eram eu cea mai indicata sa scriu despre aceste lucruri. sa a"ute la sc7imbarea modului de #andire al semenilor sai. )ibratiile inalte. u cat calitatea unui lucru este mai buna. INTR(PAT IN A ESTA TARA IN S OP(& PRE>ATIRII %R(M(&(I PENTR( MARI&E IN8APT(IRI SPIRIT(A&E E 'OR A'EA &O IN ROMANIA. cine nu )a cunoaste aceasta tarisoara cu numele de Romania. cu speranta de a le fi de folos celor insetati de ade)ar si cunoastere.** %e ce. Si )a spunem noi. )a fi atras pe treapta de )ibratii corespunzatoare propriei lui frec)ente )ibratorii. tot.** 1. %racu reprezinta )ibratiile "oase. considerand ca poate aceasta corespunde unei )reri mai inalte. Acestia )or fi absorbiti ca de un ma#net. asfel incat sa fie mai pre#atiti pentru perioada de sfarsit de ciclu in care am intrat si care )a produce mari transformari pe planeta. dar si in noua dimensiune unde )or mer#e. dincolo de aparente. sfarsitul de ciclu. pentru ca prin simturi. #radului sau de e)olutie. care )in in a"utorul celor ce )or sa cunoasca ade)aruri ascunse. superioare. dincolo de ceea ce putem )edea si auzi. /2 mai 123/ . O P(NTE %E &E>AT(RA INTRE ER SI PAMANT. rostite de cei de Sus. #andurile. iar tamaia. precum pilitura de fier. (M S(NT M(&TI A&TII. Mai aflam ca plecarea se )a face prin sc7imbarea frec)entei )ibratiilor. %i)initatea a 7otarat ca aici sa se formeze un detasament de oameni intrupati prin care se )or cunoaste lucruri mari si inaltatoare.

pierzandu-ne cu incetul puritatea. Si ca sa intele#em mai bine le#atura dintre corp si suflet. OM(& A%E'ARAT. **Nimic prea mult**. Sa nu dam insa trupului mai multa atentie decat i se cu)ine. ni se spunea ca oamenii trebuie sa afle despre ele si ne intrebam adesea cum. s-o a"utam sa iasa la lumina. Etapele )ietii nu sunt decat trepte ale luptei pentru lumina. a)and de la inceput dorinta de cunoastere. In toate trebuie pastrata masura. Intre trupul format din materie si care poate fi cercetat. nu-i decat un mic uni)ers inte#rat or#anic in marele uni)ers. ESTE S ANTEIA %I'INA. puri. mai imbo#atiti sufleteste. ne simtim mai puternici. sa pri)im un pa7ar in care am pus nisip. Omul ade)arat. 8iinta ade)arata. iar din alt punct. %ar uite ca a )enit si acest timp. nemuritor. in )arte"ul fenomenelor din lumea materiala. incepe construirea constienta de sine. Tot ce nu atin#e sau depaseste masura. care intrepatrunde nisipul. cea mai mare minune a creatiei. semnaleaza e!istenta unor focare de infectie si le distru#e. Se afla in noi iz)oare ascunse. in detrimentul sufletului. pentru inaltarea fiintei noastre catre perfectiune.S-a confirmat ceea ce parea incredibil. analizat in laborator si sufletul care scapa inca obiecti)arii cu a"utorul aparaturii stiintifice 9de"a sunt mai multe centre in lume care au creat aparate ce pun in e)identa aura umana:. ploua prea mult. Omul. dar este acolo. %upa orice incercare mai #rea. Suferintele psi7ice calesc caracterele. %urerea fizica dezlea#a in mod c7imic le#aturile care tin sufletul inlantuit in materie. acesta reprezentand in cazul nostru corpul fizic. din care de fapt. trupul. Tot mai multe lucrari cauta sa raspunda la intrebarile care framanta omenirea. sa nu sacrificam ceea ce este )esnic. Trupul este instrumentul. se imbo#ateste cu cunostintele de care are ne)oie. trecator. se creeaza ea insasi prin dez)oltarea #radata a fortelor care se afla ascunse in ea. mai caliti. Este mi"locul creat de or#anism pentru autoaparare. pieritor. a)em inundatii. cea mai desa)arsita ar7itectura. 'ESNI . Peste nisip turnam apa. ert este ca omul reprezinta infinit mai mult decat putem )edea pri)indu-1 si este mult mai important pentru osmos decat crede el insusi. il curata de fluidele #rosolane. ec7ilibrul. de )irtuti. asa cum temperatura in caz de boala. pieritor. dar dez)oltandu-ne inteli#enta. o particica dintr-un intre#. la autodepasire. este daunator. pentru a in)ata si a se desa)arsi. in a)anta"ul a ceea ce este trecator. a)em seceta. na)a cu care sufletul pere#rineaza prin lumile materiale si trece din e!perienta in e!perienta. pot sa tasneasca )aluri de )iata si iubire. dobandind puterea de a distin#e binele de rau. de puteri nemasurate. n-o mai )ezi. din marele tot. 'enim la )iata inocenti. Prin intermediul simturilor fizice. Toate relele )ietii a"uta la ridicarea noastra. NEM(RITOR. nu este insa ceea ce se )ede in e!terior. Pro#resul si ridicarea noastra interioara depind numai de eforturile si cura"ul fiecaruia. casti#and e!periente. Ni se spuneau lucruri despre care noi nu puteam )orbi. 7aina pe care o poarta. este adesea confundat cu unealta sa. de ener#ia . cea mai inalta )eri#a pe scara )ietii. spuneau unii filozofi din )ec7ime. corpul acesta de carne. S-o cautam. sufletul. ploua prea putin. sufletul in)ata. raspunsul era de fiecare data acelasi. Pornim pe drumul lun# si #reu al e)olutiei. onstiinta omeneasca. Spiritul este asemenea apei. comoara sufletului ascunsa in adancurile insondabile ale materiei. cumpatarea. este o le#atura indestructibila. rafineaza sentimentele. si ne era foarte #reu sa acceptam atunci o asemenea idee. **Prin mi"loacele )oastre de informare**.

I(+IREA. ne construim propria fiinta morala. bunatatii. destept si rau. cu atat noua ne #asim intotdeauna scuze. Munca. o poezie de o mare frumusete si profunda intelepciune. bun. )om putea sa ne cunoastem si sa ne a"utam sin#uri. la rasturnat brazdele. tolerantei. ea sin#ura ne smul#e din indiferenta. altfel ne pierdem in iluzii fara suport. nu numai teoretica. ne putem ameliora fiinta interioara. in#aduintei. cand de fapt. si acesta era Iisus. Aceasta inseamna ca noi am incalcat le#ea armoniei. cu atat fierul plu#ului )a straluci mai puternic. pe care-1 ne#a. frumos. Preocuparea pentru autoperfectionare interioara. nu pot fi cunoscute. ca suntem in dezacord cu ea.. in)atand de la toate. isi au sediul. pentru ca el apartine pamantului. bune sau rele. dar facultatile spirituale nu sunt e#al dez)oltate la toti oamenii si nu ies la lumina. Intorcandu-ne pri)irea mai mult asupra noastra. al binelui. #enerozitatii. Sa nu condamnam durerea. sa ne zidim pe noi cei ade)arati cu caramizile iubirii. iar scopul e!istentei noastre. %istantandu-ne de noi. un supraom. iar sufletul isi ia zborul catre locul sau de ori#ine. elor carora li se da mult. animal. se reintoarce in laboratorul naturii. Ima#inati-)a un fier de plu# cumparat si pus la pastrare intr-o ma#azie si uitat acolo. pentru ca de obicei. a)ea un model de supraom. #andurile noastre bune sau rele. auza multora din suferintele noastre se afla in interiorul nostru. pe cat suntem de e!i#enti si critici cu altii. etc. luand cu el doar zestrea faptelor acumulata de trecerea prin lume. putem incerca sa punem pe seama altcui)a faptele noastre. dar in loc sa ne intoarcem pri)irea catre interiorul nostru. Oriunde ne-am duce. pro)ine din cristalida fara forma in care s-a inc7is o omida. li se cere mult. Asemenea cristalidei. care s-a "ertfit pentru binele tuturor.. truda. Putem fu#i dintr-o casa insalubra. care sa asupreasca tot ce e nearian in folosul rasei superioare. 8rumos si stralucitor. iubind totul. Suntem parte din creatie si tot ce e!ista. ru#ineste si se de#radeaza. Prin tot ceea ce facem. Repetarea unor obiceiuri. intelept. imbo#atite. autocenzurandu-ne pornirile. Sa nu-iin)idiem. %eparte de a se conser)a. faptele. Si bo#atia materiala si saracia.. Omul nu este facut sa )e#eteze ca un muce#ai sau sa se iroseasca intr-o lupta in)ersunata a tuturor contra tuturor. Si filozoful #erman Nietzsc7e a #andit la un model de om. pri)indu-ne comportamentul asa cum pri)esti o pictura. %aca nu s-ar cunoaste. milei. Sa a"un#em sa iubim tot ce este creat. #andurile. ne slefuieste simturile si modeleaza sufletul.consumata in abordarea )ietii. intitulata. E!ista in lirica nor)e#iana. "ustificari. suferinta. mai de departe. sunt incercari prin care trecem. sa cautam in noi cauzele acestor suferinte. Sufletul omenesc are #ra)at in el simtul frumosului. este de a constientiza la ni)el cosmic. buna)ointei. de un loc de munca incon)enabil. faptele noastre. iz)orul in noi. decat atunci cand sunt puse la lucru. le curata de z#ura care le incatuseaza. sa promo)eze )iolenta. fac parte impreuna cu noi din armonia cosmica. ci ca pe ale altuia. lipsa de armonie din noi ne insoteste. um ar arata daca ar fi folosit la arat o#oarele. de o companie suparatoare. dar de noi. le atribuim moti)e e!terioare. se transforma cu timpul in facultati ale sufletului. nu putem fu#i. le sensibilizeaza si infrumuseteaza. mineral. slefuiesc simturile. ura. trebuie sa fie reala. siretenia. si cu cat o#orul )a fi mai batatorit si munca mai #rea. apoi sa le "udecam ca si cum n-ar fi ale noastre. cine ar putea spune ca fluturele cu aripi splendid colorate. corpul omenesc. Tot in acest scop. el se inne#reste. planta. cu imbracamintea sa de carne. puterea de iubire pana la sacrificiu. ca s-o poti intele#e. **in)ata de .

de pu7oiul de lume care se adunase in curte si pe zidurile din "ur. in)ata de la pasari sa fii mereu in zbor. am a"uns acolo cam cu un sfert de ora inainte de incepere. (rcand pe niste scari laturalnice a unei constructii ane!e a sc7itului. **In)ata de la toate. ne indemna la o )iata curata. Sc7itul e asezat pe o straduta laturalnica. %upa ce ne-a salutat si ne-a urat bun )enit. In fine a aparut si parintele.NU VA $UCATI CU VIATA VOASTRA. A )enit randul zidurilor impre"muitoare. ele prezentate si po)estite in acea seara de parinte si cei inter)ie)ati ce fusesera )indecati. intr-un loc linistit si mai retras. %e ce. studenti. Mi-era dra# si imi incalzea inima daruirea cu care isi traia menirea de preot. %umezeu sa )a a"ute-** Apoi am )azut filmul. Era o seara de )ara minunata. )orbind la microfon. si ne si arata cum putem realiza aceasta. Eu am scapat. mi-am adus aminte de )orbele lui nenea Popa. cu cerul instelat deasupra . aici. or#anizatorii si #azdele. ca farmecele si )ra"itoria sunt o realitate a lumii in care traim. Totusi am reusit sa ma mentin pe **pozitie**. noiembrie 1226. a spus.la toate**. de necrezut poate pentru unii. %upa mai multe insistente. in aer liber. ce-a)em de ars in noi. 'azand acea multime de oameni care cu #reu se desprindeau de el. in)ata de la flacari. poate sa fie un loc de inaltare sufleteasca. si de acolo pe zid. and am a"uns pe straduta cu pricina. **Nu uitati. ei care se puteau catara au #asit acolo un locusor de unde sa poata )edea si auzi. simpli. Asa )a doresc. in curand in#7esuiala s-a marit. o mare de oameni se in#7esuia sa patrunda inauntru in speranta de a mai #asi un loc liber. in aceasta seara. cei )eniti mai la urma au trebuit sa se dea "os. n-ai incotro. depasiti de situatie. +ucuresti. pe lan#a **Scoala entrala** din apropierea parcului **>radina Icoanei**. intelectuali. in)ata de la ape sa nu dai inapoi 9sa ai statornic drum:. ei de "os se in#7esuiau in "urul lui. ca toata lucrarea 9serata or#anizata: aceasta sa fie facuta cu %umezeu inainte. dar cum acest **amplasament** fusese obser)at si de altii. Am cautat sa-mi fac timp pentru a participa si eu la aceasta serata de spiritualitate romaneasca. Prin tot ce ne spunea si felul cum raspundea la intrebari. incepusera sa insiste. despre farmece si )ra"i. care te transpune pe nesimtite in atmosfera unui +ucuresti din anii 1266. ele)i.** Eufrosina +alan. Erau oameni in )arsta. 8iinca in curand. ocupand un loc destul de confortabil. parintele a raspuns la intrebari si ne-a impartasit cate ce)a din e!perienta lui de )iata preoteasca. asa ca in ziua respecti)a. Nu mai erau. Era o forfota plina de nerabdare. **8ereste-te sa te fericeasca lumea-** %ar daca ai misiune. sa ne dam "os de pe ziduri. abia mai putea sa mear#a. iar cu)antul confortabil era de"a amintire. ca toate-ti sunt surori. CAPITOLUL VIII . ca pentru unii. erau o confirmare in plus. Am aflat de la cati)a tineri care il cautau pe nenea Popa ca intr-una din zilele urmatoare )a a)ea loc o intalnire cu parintele Ar#atu la sc7itul %ar)ari. pana ce la urma a a"uns cu #reu la locul ce ii fusese rezer)at. Sfarsit de )ara in +ucurestiul anului 1225. (rma sa )ina parintele Ar#atu care sa poarte o discutie cu publicul pe tema unui film facut cu dansul la manastirea ernica. am a"uns si eu pe un fel de platforma unita cu unul din ziduri. in fata intrarii in curtea sc7itului. o zona pitoreasca. crestineasca. u totii eram in curtea sc7itului. ca se pot prabusi sub #reutatea noastra.

capului. &a un moment dat, cine)a din multime a pus o intrebare le#ata de practicile spirituale Co#7ine. Impotri)irea si respin#erea cate#orica a oricaror forme si metode de ele)are psi7ica si fizica ce pro)in din aceste te7nici milenare, m-a surprins si m-a pus oarecum pe #anduri. Apoi, ascultand urmatoarele intrebari, raspunsuri si comentarii, am uitat de nedumerirea mea si m-am bucurat pana la sfarsit de acea seara in care aflasem atatea lucruri noi. A"uns acasa, am stat putin de )orba cu nenea Popa despre ce )azusem si ascultasem, apoi m-am dus in camera mea sa ma culc. %ar somnul nu )enea. Mi-am adus aminte de atitudinea parintelui fata de practicile asiatice, de la care eu in)atasem multe lucruri ce-mi erau de folos, le#ate de dezinto!icarea corpului, de post, de te7nici de meditatie, de cunoasterea corpului ener#etic al omului. **%a**, imi ziceam, din punct de )edere strict do#matic poate a)ea dreptate, dar e!perienta )ietii imi arata si altce)a. itisem multe carti despre principiile si modul de )iata al Co#7inilor, al budistilor, al spiritualistilor, despre )iata unor in)atatori spirituali indieni, despre cercetari stiintifice moderne in domeniul spiritual, etc. Toate m-au a"utat sa-mi lar#esc orizontul cunoasterii, sa intele# mai mult din semnificatia cu)antului spiritualitate si care ar fi posibilele drumuri de urmat. M-au con)ins mai mult decat alte lucrari ca tot ce fac, de la #and, )orba, fapta, mi se inre#istreaza si sunt direct raspunzator, ca pentru tot ce mi se intampla principalul )ino)at sunt eu, ca %umnezeu nu pedepseste pe nimeni, ca ceea ce traiesc in prezent este consecinta comportamentului meu din trecut si in acelasi timp, **azi**, prin felul cum #andesc si traiesc, imi pre#atesc )iitorul. Toate acestea m-au a"utat sa intele# mai bine +iblia, sa incep sa ma apropii de mesa"ul lui Iisus, fiind mai atent la moti)ele pentru care traiesc si in masura puterilor mele sa incerc sa-mi corectez #reselile. M-au a"utat sa pastrez )ie dorinta de cautare. Poate pentru unii este de a"uns +iblia. red ca ea poate fi inteleasa mai profund prin re)elatie. Insa eu deocamdata nu am a"uns la asa ce)a. Si atunci mi-e la indemana calea studiului, al muncii, al e!perimentarii. Este benefica cunoasterea e!perentei a cator mai multi maestrii spirituali, din toata lumea, din toate timpurile. Astfel, prin comparatie, studiu si practica, putem incepe sa aflam cine suntem, de unde )enim si unde mer#em. %aca am luat de la unul o sin#ura idee, pe care punand-o in practica ma face sa fiu mai bun fata de mine si fata de semeni, atunci este un bun casti#at. 8iind un om mai bun, automat sunt si un crestin mai bun. 'remurile pe care le traim ne pun in fata unor fenomene si manifestari ce cu #reu pot fi e!plicate si acceptate c7iar si de stiinta. %ar pentru ca ele apar cu repetabilitate, stiinta nu le mai poate i#nora. Recunoaste e!istenta lor si cauta sa le studieze, sa le intelea#a. Aceste fenomene sunt si in afara omului, dar sunt si oameni-fenomen, contemporani cu noi, tot mai multi. Ei ne )orbesc si fac demonstratii. %aca ii ascultam, obser)am ca, desi nu se cunosc, unii fiind din tari diferite, afirma adesea idei asemanatoare sau c7iar identice uneori, care e!plica )remurile pe care le traim, fenomenele ce au loc si semnificatia lor. %aca #asim aceeasi afirmatie, la autori diferiti, independenti unul de altul, inseamna ca acea idee e )eridica. Oamenii au ne)oie de e!plicatii. O desc7idere in acest sens din partea preotilor ar fi de bun au#ur pentru o cat mai buna intele#ere intre enoriasi si reprezentantii bisericii. In multe alte tari acest lucru se intimpla. &a &ourdes, in 8ranta, Med"u#or"e, in fosta Hu#osla)ie, in %amasc, in 8ilipine, +razilia si in multe alte locuri. Aici, preotii colaboreaza cu medici si oameni de stiinta pentru a obiecti)a si autentifica aceste

manifestari ce depasesc sfera normalului, or#anizand impreuna o acti)itate comuna, in slu"ba lui %umezeu, a"utand semenii prin )indecari si educatie. Si la noi in tara apar tot mai multi oameni cu proprietati bioener#etice deosebite, confirmati prin metode stiintifice si )erificati prin rezultatele benefice obtinute. Ei pot si trebuie sa colaboreze cu biserica noastra stramoseasca umarind un scop comun, a"utorarea si imbunatatirea cunostintelor semenilor, a modului de #andire si comportament. aci nici o )indecare nu-si atin#e pe deplin scopul daca nu are la baza o terapie educationala. %e ce tinerii si multi altii se duc la Co#a sau de ce urmeaza alte forme si cursuri de spiritualizare. e ii atra#e acolo. e au acesti maestri si nu a)em noi, crestinii si o parte din preotii ortodocsi...... %ar, pe lan#a aspectele benefice, e!ista si #reseli ale modului cum intele# si se comporta unii tineri, adepti ai practicilor orientale. Noi nu )enim intamplator intr-o anumita tara, familie, in anumite conditii de cultura si ci)ilizatie. Toate acestea sunt determinate de pro#ramul pe care noi l-am ales inainte de a )eni la )iata. 8aptul ca m-am nascut in Romania, in reli#ia crestina, reprezinta coordonatele principale ale dez)oltarii mele spirituale, pe care trebuie sa le cunosc, sa le intele# si sa le imbo#atesc cu propria mea e!perienta, daca ea se do)edeste benefica, autentica. Eu pot cunoaste din spiritualitatea intre#ii lumi, pot in)ata de la toate reli#iile, de la toti maestrii spirituali fata de care simt afinitate, dar sa am mereu in )edere cele zece porunci din in)atatura crestina. %aca m-am nascut in Romania, daca sunt botezat in reli#ia crestina, cred ca este corect sa traiesc si sa mor roman si crestin. Mi-aduc aminte de #andirea lui nenea Popa, ** %aca prin acumularile mele din toate domeniile, de la orice forma de spiritualizare, reusesc sa fac sa se )orbeasca despre mine prin faptele mele bune mai mult c7iar si decat despre unii preoti, inseamna ca aceste acumulari pot fi preluate in sistemul nostru reli#ios, caci orice reli#ie urmareste sa se )orbeasca despre ea prin faptele bune ale credinciosilor sai. ** %esi accepta Co#a, )azand in ea o metoda de autocunoastere, era impotri)a depasirii limitei de toleranta a normelor morale ale colecti)itatii si reli#iei in care traim. Milita insa din tot sufletul pentru conlucrarea dintre semenii nostri cu proprietati e!trasenzoriale si biserica crestina. Baideti sa incercam ca preotii nostri, impreuna cu medici si acesti oameni cu proprietati sa formeze ec7ipe care sa lucreze impreuna. 8ara indoiala ca )or )eni mult mai multi oameni ia biserica decat inainte. e s-ar intampla daca, de e!emplu, intr-o mare biserica din raio)a sau din +ucuresti, alaturi de preot )a )orbi si &a)inia Tatomir, iar la sfarsit )a face si cate)a demonstratii. u si#uranta biserica se )a umple de o multime de oameni care pana atunci nu )enisera 9mai ales tineri, ele)i, studenti:. N-ar fi bine. +a ar fi foarte bine- A)em acesti oameni printre noi, daruiti noua, romani. Baideti atunci sa-i a"utam sa ne a"ute. +iserici din tarile )ecine au inteles acest lucru si il practica cu rezultate foarte bune. Aceste #anduri mi-au adus aminte de cate)a pasa"e din +iblie, care )in parca sa confirme realitatea acestor probleme. Iata care sunt, Matei ap. /0, - )er.15,** Si mai este ca un om care, plecand departe, si-a c7emat slu#ile si le-a dat pe mana a)utia sa. ** - )er.10,** (nuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui si a plecat.** - )er.1D,** indata, mer#and, cel ce luase cinci talanti a lucrat cu ei si a casti#at alti cinci talanti.** - )er.13,** %e asemenea si cel cu doi a casti#at alti doi. ** - )er.1A,** Iar cel ce luase un talant s-a dus, a sapat o #roapa in pamant si a ascuns ar#intul stapanului

sau.** - )er.12,** %upa multa )reme a )enit si stapanul acelor slu#i si a facut socoteala cu ele. ** - )er./6,** Si apropiindu-se cel care luase cinici talanti, a adus alti cinci talanti, zicand, %oamne, cinci talanti mi-ai dat, iata alti cinci talanti am casti#at cu ei.** - )er./1,** @is-a lui stapanul, +ine, slu#a buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te )oi pune4 intra intru bucuria domnului tau.** - )er.//,** Apropiindu-se si cel cu doi talanti, a zis, %oamne, doi talanti mi-ai dat, iata alti doi talanti am casti#at cu ei. ** - )er./;.,** @is-a lui stapanul, +ine, slu#a buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te )oi pune4 intra intru bucuria domnului tau.** - )er./5,** Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis, %oamne, te-am stiut ca esti om aspru, care seceri unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai imprastiat.** - )er./0,** Si temandu-ma, m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant4 iata ai ce este al tau.** - )er./D,** Si raspunzand stapanul sau i-a zis, Slu#a )icleana si lenesa, stiai ca secer unde n-am semanat si adun de unde n-am imprastiat.** - )er./3,** Se cu)enea deci ca tu sa pui banii mei la zarafi, si eu, )enind, as fi luat ce este al meu cu dobanda.** - )er./A,** &uati deci de la el talantul si dati-1 celui ce are zece talanti.** - )er.;6,** Iar pe slu#a netrebnica aruncati-o intru intunericul cel mai din afara...** Iisus a )enit pe pamant acum /666 de ani sa aduca oamenilor noi in)ataturi, un nou cod moral, o reli#ie bazata pe iubire, iertare, toleranta, dar si fermitate in apararea acestor )alori spirituale. Apostolii au cuprins in scrierile lor aceste in)ataturi care au de)enit norme orientati)e pentru )iata noastra. Ele au fost scrise acum aproape /666 de ani, in concordanta cu ni)elul de pre#atire al oamenilor de atunci, cu starea economica si sociala de atunci, )orbind in limba"ul culturii si ci)ilizatiei de acum /666 de ani, din acele locuri. Toate acestea sunt talantii pe care Stapanul ni i-a lasat cand a plecat. El se )a intoarce. Si cu si#uranta ne )a intreba ce am facut cu ce ne-a lasat. um am #ospodarit a)erea ce ne-a fost lasata in #ri"a. Si atunci preotii nostri in ce postura )or fi. A celui care a primit cinci talanti si a inapoiat zece sau a celui care un talant a primit, unul a dat inapoi. Adica, in)atatura lasata cum am inteles-o, cum am trait-o, cum am dez)oltat-o tinand cont de realitatea psi7ica si fizica a lumii in care traim. um reusim sa inte#ram in educatia crestina cultura si ci)ilizatia anului /666, limba"ul si preocuparile oamenilor din acest timp, fenomenele si curentele de #andire care framanta omenirea. um #asim acele forme de colaborare intre credinta si stiinta care sa ne faca sa fim mai buni. 'a doresc, buni preoti, ca la )enirea Stapanului, sa a)eti in palme mai multi talanti decat )-a lasat. and am dat titlul acestui capitol, #andul mi-a fost la doua poze 9plansele 53, 5A: ale unor oameni, ima#ini pe care nu le )oi uita toata )iata. (nde)a, intr-un sat, intr-un loc uitat de lume, traieste un om. Prima oara cand am )azut poza nu mi-am dat seama ce reprezinta. apul este cat corpul. Este de o inteli#enta deosebita. +ate la sa7 prin telefon pe sa7isti profesionisti. A in)atat sin#ur limbi straine. Odata, intalnind un om, a aflat raspuns la intrebarea ce il framanta de-o )iata, ** %e ce soarta il napastuise in 7alul asta.** Pentru ca in una din )ietile trecute fusese un barbat foarte frumos si inteli#ent din care cauza era tare mandru si or#olios, facand pe multi din "urul lui sa

caci nu dorea acest copil. descriind cu lu! de amanunte perioade din )iata acestuia. parintii l-au abandonat in maternitate. desi el nu fusese nici macar o zi acolo. cand a fost adoptat de o familie de canadieni care mai a)ea 1A copii infiati. dintr-o data isi intele#e in alta lumina e!istenta si spune. Se afla de patru ani intr-un orfelinat. %upa nastere. cel care i-a proiectat bratele si picioarele mioelectrice. caci acuma stiu. A"uta-ma te ro# sa-mi duc la bun sfarsit aceasta )iata. turnuri ale lui Morld Trade enter +uildin#. unoscand acestea. ** and l-am cunoscut era rusinos si timid. El pretinde ca a cunoscut foarte bine un oarecare Kimmi olt. El crede ca cele relatate de copil sunt in le#atura cu )iata sa anterioara. Acesta s-a sinucis in 123D. copilul infirm. El este ori#inar din Bon# Ion# si a dobandit aceasta infirmitate datorita unui c7iureta" nereusit pe care mama sa l-a facut. aducandu-1 si pe el in anada. iti multumesc. Pe la )arsta de 11 ani. spune despre %annC Osborne. **%oamne. antreprenor. care a )erificat afirmatiile copilului. ca sa ispasesc cat mai mult din #reselile facute in trecut. D6 s-au do)edit a fi autentice. %intr-un numar de D. a)and multi prieteni printre cole#i. aruncandu-se de pe unul din cele dou. NeL Hor?.** ealalta ima#ine reprezinta un copil care s-a nascut fara maini si fara picioare.** +aiatul mer#e la o scoala publica obisnuita. Acest caz a intrat in atentia profesorului de psi7iatrie Ian Ste)enson. %annC cunoa.sufere. in Statele (nite. iar in plus a comandat si crime. din Man7attan. Acum )orbeste ca o furtuna. deoarece pierduse la bursa. caci KimmC olt este mort. Este increzator si plin de cura". de la (ni)ersitatea 'ir#inia din 7arlottes)ille. .te numele a peste /6 de persoane care erau rude sau prieteni apropiati domnului olt. micutul Osborne a inceput sa po)esteasca tot felul de intamplari care s-au petrecut inainte de 123D in NeL Hor?. de cazuri studiate de profesor. in )ederea unei e)entuale adoptii. +rian >ia)edoni 9in ima#ine:.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful