Constantele comunicrii narative - perspectiv, tipar, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de natere a unei opere epice au fost

abordate n chip diferit n funcie de epoca i curentul integrator al autorul i operei. Astfel, perioada interbelic va fi o perioad de nnoiri ale prozei rom nesti. !roblema perspectivei narative, datorit variatelor ei ipostazieri, a suscitat n cadrul teoriei critice nu arareori contradicii, lucru care a dus la imposibilitatea judecrii acesteia ntr-un singur mod. "eoreticienii de v rf ai domeniului nereuind s ajung la un consens, se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. #upa $aap %intvelt perspectiva narativ este indentificabil cu tiparul narativ, n cazul acestui roman obiectiv ea fiind de tip auctorial - condiie sine &ua non a romanului obiectiv, prezentarea evenimentelor cre nd impresia cunoaterii deznodm ntului de ctre un narator omniscient care are o viziune de ansamblu asupra universului ficional av nd acces la lumea interioar a personajelor i care cunoate at t aciunile trecute c t i cele viitoare., e'tradiegetic, naratorul necorespunz nd (de facto( personajului implicat, privind nt mplrile din afar, nu este implicat n diegez i d impresia c el a creat povestea, omniprezent, deoarece (vede prin zid(, se poate afla n mai multe locuri n acelai timp, nar nd evenimente petrecute simultan n locuri diferite, heterodiegetic deoarece nareaz evenimentele la persoana a treia, un narator demiurg. Acest teoretician afirm de altfel c ("ipul narativ este auctorial cand centrul de orientare se situeaz n narator i nu n unul din actori. Cititorul se orienteaz n lumea rom nesc ghidat de narator ca organizator )auctor* al povestirii.+aratorul auctorial este omniscient, el percepe totalitatea lumii rom neti e'terioare i dispune de o percepie intern ilimitat i infailibil a vieii interioare i chiar a inconstientului tuturor actorilor.( Acest lucru, perspectiva narativ identificabil n tiparul narativ auctorial este demonstrat n acest roman obiectiv pe baza unei diegeze construite de un narator e'tradiegetic, impersonal care are acces la ntregul univers informaional al actorilor, adic al personajelor. #upa ,erard ,enette si "zvetan "odorov, perspectiva narativ este identificabil cu focalizarea, respectiv cu viziunea, aceasta fiind n cadrul acestui roman obiectiv, zero sau neutr, naratorul tiind mai mult dec t orice personaj. "eoreticienii afirm c n acest tip de focalizare naratorul tie mai mult dec t orice personaj i nici un personaj nu poate deine secrete fat de narator. #esigur c privit din acest punct de vedere, perspectiva narativ are un impact deosebit asupra modului de construcie i individualizare a personajelor, cantitatea de informaie deinut de narator i implicit de personaj rsfra ngandu-se indirect asupra acestor dou instane ale comunicrii. Cel mai interesant personaj n acest sens este -on. #up +orthrop .r/e perspectiva narativ este identificabil cu modul de narare, cu punctul de vedere n care se situeaz gramatical naratorul. 0n cadrul acestui roman obiectiv, aceasta fiind heterodiegetica, nararea realiz ndu-se la persoana a-----a, dovad st nd verbele ...#esigur ca privit din acest punct de vedere, perspectiva narativ are un impact deosebit asupra modului de prezentare a aciunii, a raportului dintre timpul povestirii, al narrii i cel al diegezei. 0n cadrul acestui roman se observ clar c sistemul verbal al timpului prezent creeaz impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec

chiar n acel moment, c se deruleaz pe msur ce sunt povestite, sau c se petrec, ele sunt consemnate - evident o iluzie artistic, raportul dintre timpul povestirii i cel al diegezei fiind de simultaneitate. .iind un novator n arta rom nesc, %iviu 1ebreanu reuete astfel crearea primului roman obiectiv din literatura rom n i datorit uzitrii unor tehnici deosebite, tehnici ce in i de procesul de creaie, de elaborare a acestei opere 2 . 0n mod deosebit, romanul ,,-on33, roman unanim apreciat nc de la apariie, impresioneaz prin construcie, stil, prin modul deosebit de inventariere a personajelor i prin maniera obiectiva a lui 1ebreanu de a surprinde o lume. Asadar se poate afirma ca ,,-on( este un roman obiectiv ,,structural realismului( - .lorea .iran+aratorul este o voce a autorului, un ambassador al acestuia n lumea fictiv a operei, un eu epic al operei. Av nd n vedere unghiul din care un narator red lumea, e'ista 4 tipuri de asemenea unghiuri, numite perspective narative. !erspectiva narativ este punctual de vedere al naratorului sau viziunea lui asupra lumii. 5erit menionat faptul ca ntr-o oper literar pot e'ista mai multe tipuri de perspective i se poate trece prin alternare de la o perspectiv la alta. !rin urmare, e'ista perspectiva narativ subiectiv, a naratorului implicat afectiv n evenimentele prezentate. +aratorul joac i rolul unui personaj, iar faptele nu sunt prezentate cronologic, ci ntr-o ordine personal dictat de propria contiin. +aratorul comunic la persoana - i se concentreaz asupra propriului univers sufletesc, iar, din acest motiv, lumea prezentat se nfieaz cititorului dintr-un singur unghi. Aceast perspectiv e specific prozei psihologice i memorialistice. !erspectiva obiectiva, dindarat, presupune un narator ce tie mai multe decat personajele si reda evenimentele fara sa se implice. 6l este un narator omniscient. Acest gen de perspectiva este specifica prozei realiste din secolul al-7-7-lea. -on de %iviu 1ebreanu. .iind un roman de inspiraie rural, publicat n 89:;, prezint lupta unui ran srac pentru a obine pmant si consecintele faptelor sale. "ema secundara a romanului este tema iubirii, strans impletita cu problematica pamantului. Avand ca trasaturi amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri, conflictul comple', prezenta unor personaje numeroase si realizarea unei imagini ample asupra vietii, opera literara <iziunea din spate presupune un narator obiectiv, detaat, care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. +aratorul omniscient stie mai multe decat personajele sale si, fiind omnipresent, dirijeaza evolutia lor ca un regizor universal. 6l plasmuieste traiectoriile e'istentei personajelor, conform unui destin prestabilit, cunoscand de la inceput finalul. #e aceea, te'tul contine semen prevestitoare ale sfarsitului fiecarui personaj, care este o victima a fatalitatii. +aratorul infatiseaza realitatea conceputa nu ca o succesiune de evenimente imprevizibile, accidentale, ci ca pe un process logic, cu final e'plicabil si previzibil. Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp geometric perfect, corp sferoid, se reflecta artistic in structura circulara a romanului. =imetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul !ripas, loc al actiunii romanului.

5odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. #escrierea initiala are, pe langa rolul obisnuit de fi'are a coordonatelor spatiale si temporale, functie simbolica si de anticipare. !asajele descriptive sustin interesul cititorului pentru desfasurarea epica. +aratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii, prin stilul cenusiu. Alaturi de functia esentiala de reprezentare, in roman apare si functia epica de interpretare. 6a nu anuleaza, insa, obiectivitatea, ci o accentueaza prin semnele care anticipeaza destinele si conduc eroul si cititorul pe calea stabilita de naratorul omniscient. #ialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.

#iscursul epic subliniaza, prin claritate si coerenta, caracterul de roman realist. 5ateria epica se distribuie pe doua mari parti intitulate ,lasul pm nului i ,lasul iubirii, suger d cele dou frte care determina destinul protagonistului. Cele doua glasuri sunt transpuse in te't prin intermediul a doua personaje feminine caracterizate antitetic, Ana si .lorica. Ana este o fata bogata, dar nu chiar atat de frumoasa, in timp ce .lorica este mai saraca, dar e'trem de frumoasa. -on isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei deoarece ea avea locuri si case si vite multe. #upa ce o lasa insarcinata pe Ana, atitudinea lui -on este rece, distanta, cinica, refuza sa vorbeasca cu ea si-i spune, dispretuitor, sa-l trimita pe tatal ei sa discute. Cand trateaza problema cu <asile >aciu, -on este semt si cu nasul in vant, sfidator, constient ca detine controlul absolut asupra situatiei si ca-l poate sili sa-i dea pamantul la care ravnise atata. Cand a luat-o pe Ana de sotie, -on s-a casatorit, de fapt, cu pamanturile ei, sotia devenind o povara jalnica si incomoda. =inuciderea Anei nu-i trezeste lui -on regrete sau constiinta vinovatiei pentru ca in Ana, iar apoi in !etrisor-fiul lor, nu vede altceva decat garantia propritatii asupra pamantului. #upa moartea sotiei sale, in -on renaste pasiunea pentru .lorica, ce era acum casatorita cu ,eorge >ulbuc. 6l incearca sa o recucereasca pe .lorica, insa relatia lor adultera este descoperita de ,eorge care pregateste razbunarea. >arbatul inselat isi va ucide rivalul cu lovituri de sapa. -n timpul agoniei, -on devine una cu pamantul mult ravnit. !rin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii si a intelectualitatii rurale. "recerea de la un plan narativ la altul de realizeaza prin alternanta, iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. <iata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza paralel. +aratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de incordare, consemnandu-le gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele. .iind omniscient si omniprezent, naratorul realizeaza portretul sau biografia personajelor prin caracterizare directa. Absenta interventiei subiective a naratorului este impusa de naratiunea la persoana a-----a.

Concluzie: #ei omanul abundin conflicte interioare si e'terioare, in patimi care devoreaza si subjuga personajele, stilul neutru si impersonal asigura privirea agera, superior detasata a naratorului obiectiv. 6venimentele sunt prezentate in frumusetea si in realismul lor, fara induiosiri sau efuziuni lirice. +aratiunea obiectiva realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. #upa cum spune si .lorea .irna, o asemenea cnstructie complicata nu ar fi fost posibila fara privirea agera, superior detasata, ca a omului de stiinta, adica de obiectivitate.

5inisterul 6ducaiei al 1epublicii 5oldova ?niversitatea de =tat din 5oldova .acultatea de %itere

%ucrare individual2

Tipurile de narator

A efectuat2!alii Cristina