You are on page 1of 11

Aspecte ale copilăriei în literatura română și literatura universală

Din fericire există pe lume: COPILĂRIA… Vârsta celei mai pure sincerităţi, a celei mai depline libertăţi, vârsta fără graniţe, vârsta la care toţi suntem frumoşi şi puri ca o icoană. Copilăria, ca stare sufletească, este o permanenţă a vieţii noastre .Acest adevăr psihologic fundamental este subliniat şi de George Călinescu.,, Copilăria nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieţii noastre.” 1 Evocarea copilăriei este o temă predilectă în scrierile pentru copii, aceasta dând naştere celor mai cunoscute capodopere din literatura română, dar şi din cea universală. Mă încântă tema şi voi motiva opţiunea: Copilăria este ,,vârsta de aur’’ din periplul omului pe pământ şi privită ca etapă este o fază provizorie, de pregătire pentru lansarea în maturitate. În lucrarea sa ,,Geneza metaforei şi sensul culturii’’, Lucian Blaga observă vârstele omului din urmărind ,,fazele sau etapele’’ ca ,,structuri autonome’’ sau ‚,focare ale neatârnării’’. Tot el vede în satul său natal, Lancrăm, ,,paradisul copilăriei’’, pe care-l poartă cu sine toată viaţa şi la care se raportează mereu ca adult. În conştiinţa copilului, satul unde a copilărit reprezintă centrul lumii (axis mundi) cu topografia sa, cu mitologia sa plină de mister. Indiferent de locul şi forma de prezentare, copilăria îşi are structurile ei unice, fiind un tărâm independent, cu centru în sine însuşi, având deplină suveranitate în hotărârile ei. Privită din perspectivă imaginativă copilăria e spontană, naivă, de o mare sensilitate, jocul fiind preocuparea primordială, un adevărat univers creat, fără simţul perenităţii. Copilul se comportă naiv şi îi place să fie în ipostaza de subiect şi obiect al jocului. Literatura este scena pe care acest tărâm minunat al copilăriei prinde mereu viaţă, în toată splendoarea farmecului său, cu toate minunile posibile şi imposibile, este modalitatea prin care sentimentele, gândurile şi trăirile maestrului scriitor ajung sub diverse forme la sufletul cititorului, pentru a-l sensibiliza, pentru al emoţiona. Este o sursă inepuizabilă de experimentare a realităţii, prin care te aventurezi în vremuri de mult apuse, te confunzi cu personajele îndrăgite, te visezi rege, aviator, explorator, muschetar sau vrăjitor, poţi să călătoreşti pe alte tărâmuri, pe alte planete sau să schimbi lumea în care trăieşti cu ajutorul unei baghete fermecate. Este o lume imaginară în care visul devine realitate, în care imposibilul devine posibil. Vorbind despre literatura pentru copii, aceasta nu poate fi separată de literatura naţională şi universală. Apelând la transfigurarea artistică a realităţii, creaţiile pentru copii au în vedere faptul că, în primul rând, copilul e curios şi nerăbdător de a se orienta în lume, iar literatura este singura modalitate de a-i satisface această curiozitate. Pentru a fi o adevărată artă, literatura pentru copii

cum îl numea Eminescu... autorul romanului . el îi covinge pe prietenii săi: Huckleberry Finn şi Joe Harper să se joace de-a piraţii.. Trăsăturile ei specifice. De pildă.trebuie să-i încânte în aceeaşi măsură şi pe adulţi.. Alţi copii sunt schilodiţi pentru a cerşi.. deoarece nu se împacă nici cu disciplina şcolară şi nici cu atmosfera placidă şi lipsită de perspectivă din orăşelul St. specifică vârstei.Aşa eram eu la vârsta copilăriei. . la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copiii de când lumea şi pământul. fie că ele au fost sau nu scrise pentru ei.P Cehov cu povestirea . Adevăratul univers al copilăriei. a înzestrat literatura română cu primul . Mark Twain a dăruit literaturii o adevărată monografie a copilăriei.Amintiri din copilărie’’. în care autorul este în acelaşi timp şi povestitorul şi eroul –copil.”4 4Autorul povesteşte istoria unei copilării în mediul ţărănesc(Humuleşti). este cel privit din interior.roman’’ al copilăriei.. simplitate.. Petersburg. de la cei din generaţia paşoptistă la marii clasici şi de la creatorii interbelici la cei contemporani.Cuore’’. care a creionat primele figuri de copii. familiile îi credeau înecaţi şi tot târgul asistă la slujba de . Maxim Gorki cu trilogia sa autobiografică: . Ion Creangă înfăţişează copilăria veselă şi nevinovată.Cel mai mare povestitor al românilor’’. romancierul englez. dar şi bucuria schimbării soartei sale.. . la vârsta maturităţii. Creangă. Tot ei îl descoperă pe Joe Indianul şi locul comoarei. Gavroche. inconfundabil.Universităţile mele’’ . copilăria a constituit o temă mereu reluată şi de marii noştri scriitori.Singur pe lume’’.Amintiri din copilărie’’ este o carte de căpătâi pentru copiii de orice vârstă. Aşadar.Vanika’’. Copilăria ca temă şi copilul ca personaj în literatura universală este oglindită de Victor Hugo – scriitor romantic francez. Îşi lărgeşte sfera de sensibilitate şi înţelegere. 2 „Literatura pentru copii cuprinde totalitatea operelor accesibile micilor cititori. El este creionat din întâmplările la care este martor sau pe care le . cu o imaginaţie bogată. înclinat spre joacă..Copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. aşa cum sunt oglindite şi păţaniile lui Nică din .. . Tom este un copil nonconformist.. E vorba de Cosette. zburdalnic.pe A.înmormântare’’. murind pe baricade în timpul revoluţiei franceze. şi plasticitate determină o anumită construcţie a operei.Copilăria mea’’. mărindu-i astfel accesibilitatea şi puterea de influenţă asupra micilor cititori” 3.Aventurile lui Tom Sawyer’’ . cu . având sentimente de compasiune.. Aşa îi vom aminti pe Alain Fournier cu romanul:. cutreieră Parisul. În acest caz amintim pe Hector Henri Malot care a scris cartea . Copiii sunt mişcaţi sufleteşte de soarta tristă a fetiţei slujnice şi umilite.Cărarea pierdută’’având caracter autobiografic şi Mark Twain cu poemul copilăriei: . zugrăvite cu un talentul povestitorului înnăscut. reunite sub titlul:. însă. Şi totuşi Tom este ca toţi copiii: vioi.. Literatura care îi satisface această pornire. sub semnul neastâmpărului băieţesc şi al poznelor: .. Fugiseră pe o insulă . unde Măriasa: Copilul se joacă şi visează într-un univers al său.. fetiţa orfană salvată de Jean Valjean de la familia Thenardier şi crescută de acesta până la căsătoria cu Marius. îl încântă. . pe Charles Dickens. Copilăria rămâne totuşi în ficţiunea literară o oază a fericirii care nu se mai repetă. se complică sufleteşte şi se formează ca om. din perspectiva eroului narator aflat la vârsta copilăriei.Mizerabilii’’.David Copperfield’’. cu istorioarele moral-educative.La stăpân’’ . ca şi pentru maturi... Ion Creangă. claritate. . Celălalt copil. Ea constituie un domeniu al creaţiei literare şi se supune normelor estetice ale acesteia. adăugând şi pe italianul Edmondo De Amicis.

Cei doi eroi sunt ridiculizaţi de marele dramaturg. într-o societate nedreaptă..Un om năcăjit’’) şi .clopot vast. păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor. evocă şi el în schiţele sale: .. eresuri Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nţelese. Drama copilului sărman. Acest vis se destramă.Fiind băiet.. în care omul nu se poate sufoca. de Hans Cristian Andersen şi tabloul prezentat. unde bătăile şi umilinţele provoacă traumatisme sufletului de copil..’’5 5 În aceeaşi tonalitate Eminescu îşi pune întrebarea: .. fiind atribute ce caracterizează eroii.Forţa lui Ion Creangă stă în capacitatea de a sugera farmecul neegalat al vârstei.. Niculăiţă Minciună.a. Barbu Ştefănescu Delavrancea. I. Blând îngânat de-al valurilor glas.’’ Dacă Mihai Eminescu evocă duios propria copilărie în spaţiul său poetic de neegalat. De copilărie. ca de o vârstă a fericirii.. ş. George Călinescu spune despre marele povestitor: .ghicitori.Domnul Goe’’ portretul copilului aparţinând familiilor înstărite şi urmările unei educaţii greşite. trasmise cititorului prin monologul eroului-copil. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam S-ascult cum apa sună-ncetişor. unde l-au încântat: . la Al. Şi Mihail Sadoveanu evocă sensibil copilăria chinuită a unor fiinţe prematurizate ca Niculăieş( .Unde eşti copilărie cu pădurea ta cu tot?’’ Poetul îşi aduce aminte şi de satul natal Ipoteşti. dar nici rătăci’’.Fetiţa cu chibriturile’’. Creangă este creatorul psihologiei copilului crescut la sat..Brătescu-Voineşti ei cunosc şi copii văduviţi de o adevărată copilărie: Nicuşor. înclinaţia spre joc şi asimilarea realului în basm şi a personajelor din basm în viaţa reală.. Dacă la Creangă şi Ionel Teodoreanu (în memorabilul roman . Prietenul lui Caragiale. Din acest unghi privind.Vizită’’ şi . îşi aminteşte şi Mihai Eminescu: . după cum observa criticul Pompiliu Constantinescu. distinsă. în universul său asemeni unui . Chiotul lui este mai plin.Bunica’’ atmosfera de basm a copilăriei. însă. se ilustrează la fel de elocvent prin: . într-o gloată’’.. El nu are de spus despre copilărie mai mult decât alţii.Poveşti şi doine..iniţiază. sună ca o voce minunată. Astfel ades eu nopţi întregi am mas.. în care eroina fără nume este reprezentativă pentru toţi copiii sărmani care trăiesc într-o societate dominată de exploatare şi inechitate socială.Tovarăşul Moise’’.La Medeleni’’). . o spune însă mai altfel. dacă Ion Creangă ne zugrăveşte copilul săteanului obişnuit. pline de-nţelesuri.Caragiale prezintă în cele două schiţe: . odată cu studiul la şcoala Domnului Vucea. copilăria fericită încântă pe micii cititori.L. fiind în acelaşi timp povestitorul şi eroul-copil.Bunicul’’ şi .. din povestirea cu acelaşi titlu. Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venia adormitor. Gheorghiţă al Anghelinei.

.Iedul cu trei capre’’ de Octav Pancu. .. au intrat în această sferă prin frumuseţea lor artistică. de Gellu Naum. Schiţele lui Sântimbreanu contribuie la formarea unor trăsături pozitive de caracter. ci şi sub acela al dificultăţilor de creştere şi adaptare la mediul şcolar. povestirile şi romanele.Recreaţia mare’’.Caramele cu piper’’ş. de Jonathan Swift.La Medeleni’’. Ea îşi transferă necazurile ei din viaţa reală... alături de cântecele de leagăn. Puiul lui I. plecat în căutarea mamei lui? Cine nu s-a bucurat . Cine nu-l cunoaşte pe Nică din .şi imginaţia să zboare? Sunt întrebări care.. fiind o antologie de mici proze ritmate ce înfăţişează. aceasta dând naştere celor mai cunoscute capodopere din literatura română. Micile vieţuitoare reprezintă o temă recurentă în multe dintre scrierile pentru copii şi nu numai. . Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă? Cine nu a suferit împreună cu băiatul genovez. Toate acestea îl farmecă pe micul cititor. Este o naraţiune care are o valoare educativă. Cu ele se poate afirma că începe literatura pentru copii.. pentru a salva viaţa celorlalţi. . snoavele. Cartea: . aproape poveşti’’6. într-un dialog permanent al scriitorului cu micii ştrengari. Unele dintre cele mai îndrăgite specii din literatura pentu copii sunt basmele şi poveştile. lăsându. ajuns şcolar. . Mircea Sântimbreanu este preocupat de felul cum copilul. Marco.. Continuă apoi cu legendele. Aşadar. iar altele. Căprioara lui Emil Gârleanu emoţionează.Unde fugim de acasă’’. El a înzestrat literatura contemporană pentru cei mici cu o carte originală nu atât prin conţinut.a. de treisprezece ani.. . cunoscută la vârsta şcolarităţii.Cu şi fără ghiozdan’’. . ele provenind pe două căi: unele scrise special pentru ei. desigur. fiind pusă în situaţia de a renunţa la puiul ei.. Acestea. pe cât de modern scrisă. pe atât de accesibilă copiilor. de Marin Sorescu. cum ar fi .Unde fugim de acasă?’’este intitulată: . Al.Cartea cu jucării’’ de Tudor Arghezi.Călătoriile lui Gulliver’’. Operele literare pentru copii nu au fost scrise în totalitate pentru aceştia. vizând direct educaţia estetică a cititorului copil. din Cuore. Astfel.Cărţile lui Apollodor’’... prin valoarea lor educativă. În acest sens. deopotrivă atât pe cei mici. Lizuca adoarme în dumbrava din pădure şi se visează în lumea basmelor. care-i limitează libertatea absolută. Volumele sale de schiţe: . dar şi din cea universală. Schiţe vesele’’ .. depune eforturi pentru a se adapta noului mediu social. imaginea copilăriei în literatura română a fost prezentată nu numai sub aspect poematic. De o cu totul altă factură este creaţia literară scrisă de Marin Sorescu. De cele mai multe ori îşi cenzurează duioşia. . îi dezvoltă imaginaţia şi gustul estetic. aproape poeme. într-un ton satiric de neconfundat. îşi găsesc răspunsul. în . păstrând o atitudine de indiferenţă. cele mai multe.. pe buzele tuturor copiilor îndrăgostiţi de literatură. cât prin forma artistică.Inimă de copil’’. cât şi pe adulţi.Sub lupă’’..Dumbrava minunată’’ se prezintă personajul-copil într-o împletire a realului cu fantasticul. conţin o bogată tipologie a elevului zilelor noastre şi dintotdeauna.În schimb. profund moralizatoare. însoţesc copiii încă din primele zile de viaţă şi creează primul contact cu lumile imaginare. prin puterea sacrificiului. scris de Ionel Teodoreanu? Cine nu a călătorit împreună cu micul prinţ. Brătescu Voineşti impresionează prin dragostea de mamă.. evocarea copilăriei este o temă predilectă în scrierile pentru copii. tablouri feerice ale universului infantil... sfâşiată de durere.Dumbrava minunată’’ de Mihail Sadoveanu.. ori s-a întristat de năzdrăvăniile Olguţei din .Aproape teatru.Iaşi. dar şi prin conţinutul atractiv: .

e bine să învăţăm să rămânem de-a pururi copii. ele aducând o contribuţie în formarea personalităţii copiilor. împletită cu mediul înconjurător. aşa cum Titina Nica Ţene oglindeşte propria sa copilărie într-o carte de excepţie . Pentru ca literatura destinată copiilor să aibă succes.. la dezvoltarea proceselor de cunoaştere. Zaharia Stancu în .Desculţ’’ prezintă viaţa satului prin ochii lui Darie. P. de asemenea. 1968. E. p. cel cu ochii de faianţă”. cinstiţi. 19 I. Poezii. 2000 . de bine şi de frumos. pentru a putea să deschidă calea spre universul cunoaşterii. din dorinţa de a învinge răul şi greutăţile vieţii. pe placul lor. nu în ultimul rând. o poetă talentată a zilelor noastre.L. o sclipire de vis. în . aceasta atrăgându-i prin muzicalitatea versurilor şi prin felul în care sunt redate anumite fapte.Creangă. corecţi. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. pune în versuri cizelate. un gând gata să zboare ca o buburuză ţinută în palmă. George Topârceanu sau Vasile Alecsandri descriu.Buc. Ed. Tema copilului este abordată şi de Marin Preda care prezintă copilăria lui Nicolae Moromete..Basmele şi poveştile au apărut din dorinţa de mai bine a oamenilor. recomandate de şcoală. Poezia pentru copii este. p. Literatura pentru copii şi tineret. zugrăveşte şi el aspecte ale unei copilării umbrite de mizerie.. ochi de copil ce se deschid şi privesc uimiţi viaţa – aceasta e cu adevărat copilăria.Lucman. 2003 G. Cronicile optimismului. ceea ce nu face decât să-l sărăcească sufleteşte. o năzuinţă. Aceasta din urmă. Călinescu. Literatura pentru copii. Ed. Vistian. Amintiri din Copilărie. Desigur. Dumitru Corbea. idei. 274 Ilie Stanciu. Titina Nica Ţene. tablouri sau sentimente. Minerva. din dorinţa de liberate. Trebuie săl amintim pe Zdreanţă . copiii dovedesc un interes deosebit pentru literatura ştiinţificofantastică. Omul zilelor noastre este tot mai puţin aplecat asupra lecturii.38 M. Chiar dacă în ultima vreme. Bucureşti. aceasta trebuie să fie corect aleasă. de la care copiii învaţă să fie curajoşi. Tablourile în care Octavian Goga. Valoarea educativă a acestora este deosebită. socotind că acest minereu sufletesc e o fărâmă tainică de dragoste. modeşti. alături de Căţeluşul şchiop al Elenei Farago. Editura Dacia. ajutându-i în mare măsură să înveţe a face distincţia între bine şi rău. Desigur nici motanul Arpagic nu trebuie uitat. prieteni adevăraţi. într-o manieră personală anotimpurile. 1964.Eminescu. această sărăcie sufletească poate fi contracarată cu lecturi potrivite vârstei. 1971. Personajele din basme sunt modele demne de urmat. iar învăţătorii şi profesorii să fie ei însuşi pasionaţi de lectură.Singura cale’’. perseverenţi şi.Viaţa ca o punte’’. de dreptate. BIBLIOGRAFIE: Goia. această pornire a lor nu ştirbeşte cu nimic din calitatea speciilor literare amintite. harnici. Bucureşti. Din toate exemplele date şi din multe altele care s-ar putea da. impresionează în aceeaşi măsură sufletele micilor cititori.P.. secvenţe din viaţa copilului.

2000 . Unde fugim de-acasa?. O introducere în Literatura pentru Copii. Iuliu.36 Raţiu. 1966. Oscar Print.M. Biblioteca Bucureştilor.Sorescu. 2003 Rogojinaru. Bucureşti.Tineretului. Adela. Ed. O istorie a literaturii pentru copii. P.

E.Buc. Cronicile optimismului. p.P.L. 1964.1 G. Călinescu. 274 .

2 G. Călinescu. art.276 .cit. pag.

3 Ilie Stanciu. Editura Didactică şi Pedagogică. Literatura pentru copii. Bucureşti. 19 . 1968. p.

P.Creangă. Amintiri din Copilărie.4 I.38 . Bucureşti. Ed. Minerva. 1971.

Lucman. Bucureşti. Ed. 2000 Read 2416 timesLast modified on Thursday.Eminescu. 04 July 2013 05:39 Published in Învățământ primar More in this category: « Din nou despre clasa pregătitoare . Poezii.5 M.