Patul pacientului: - pregătirea şi schimbarea patului - poziţiile pacientului în pat - schimbările de poziţie ale pacientului Pregătirea şi schimbarea patului

Din cauză că pacientul îşi petrece majoritatea timpului de boală şi de convalescenţă în pat, acesta trebuie să aibă anumite calităţi. Calităţile patului: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de confort ale pacientului, cât şi ale personalului de în rijire: lun ime ! m, lăţime "#-$# cm, înălţimea de la duşumea până la saltea de %# cm& să-i permită pacientului să se poate mişca în voie, să nu-i limiteze mişcările, să poată, la nevoie, să coboare din pat, să poată sta în poziţie şezând, sprijinindu-şi picioarele comod pe podea& asistenta să poata efectua te'nicile de în rijire, investi aţiile şi tratamentul cât mai comod& uşor de manipulat şi curăţat& confecţionat din tuburi uşoare din metal (vopsite în alb)& aşezat pe rotiţe prevăzute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat prevăzut cu rotiţe. Calităţile somierei (partea principală a patului): trebuie să fie confecţionată din sârmă ino*idabilă, să fie puternică, elastică, bine întinsă, pentru a nu ceda sub reutatea pacientului. +ipuri de paturi - simplu, cu somieră dintr-o sin ură bucată -simplu cu rezemător mobil -cu somieră mobilă -ortopedic-cadranul somierei confecţionat din mai multe bucăţi -universal -universal pt. tratament ortopedic cu somieră mobilă -pt. secţiile de traumatolo ie -diferite tipuri pt. terapie intensivă, cu apărătoare demontabilă -înc'is cu plasă -pt. su ari şi copii-cu ratii mobile prevăzute cu dispozitive de si uranţă ,ccesoriile patului -alteaua va fi confecţionată din burete, material plastic, care se curaţă şi se dezinfectează mai uşor& salteaua poate fi din cauciuc sau din material plastic, umplute cu apă sau cu aer, având avantajul că permit umflarea succesivă a compartimentelor după necesitate (pentru prevenirea escarelor). .ernele trebuie să fie în număr de două: una umplută cu iarbă de mare, iar cealaltă din burete, material plastic sau puf. Dimensiunea lor: // cm lăţime, 0/ cm lun ime.

.ătura confecţionată din lână moale, trebuie să se poată spăla uşor. 1enjeria este bine să aibă cât mai puţine cusături. Lenjeria necesară: două cearşafuri, doua feţe de pernă, o aleză sau traversă şi muşama. Cearşaful dintr-o sin ură bucată, dimensiunile !,%# m * 2,/# m ca să se poată fi*a bine sub saltea. 3uşamaua confecţionată din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de diferite dejecţii se foloseşte numai la anumiţi bolnavi& dimensiunea 2,/# m * 2,2# m. ,leza ce acoperă muşamaua este confecţionată din pânză& va fi de aceeaşi lun ime, însă cu 2/-!# cm mai lată decât muşamaua pantru a o acoperi perfect& faţa de pernă, confecţionată din acelaşi material ca şi restul lenjeriei, se va înc'eia cu şnur pe partea laterală sau fără şnur, cu desc'izătura suprapusă. 4tilaj au*iliar: sprijinitor de perne, rezemător de picioare, apărătoare laterale, coviltir sau susţinătorul de învelitoare, mese adaptate la pat, a ăţătoarele pentru uşurarea mobilizării active. -c'imbarea lenjeriei în patul fără bolnav Materialele necesare: cearşaf simplu, cearşaf plic, două feţe de pernă, una-două pături, două perne. Efectuarea: se îndepărtează noptiera de lân ă pat, se aşează un scaun cu spătar la capătul patului. .e scaun se aşează, în ordinea întrebuinţării, lenjeria curată, pernele, păturile, împăturite corect. Cearşaful se aşează la mijlocul saltelei, se desface şi se întinde o parte a cearşafului spre căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus. -e introduce cearşaful adânc sub saltea la ambele capete. -e e*ecută colţul: persoana aşezată cu faţa spre capătul patului: cu mâna de lân ă pat prinde partea laterală a cearşafului la o distanţă e ală de la colţ, cu lun imea părţii atârnate şi o ridică în sus pe lân a saltea& partea de cearşaf de sub mar inea inferioară a saltelei se introduce sub saltea& se lasa în jos partea de cearşaf ridicată & se introduce sub saltea partea de cearşaf care atârnă sub mar inea inferioară a saltelei& celelalte trei colţuri se fac după aceeaşi procedură. -e introduce apoi sub saltea toată partea laterală a cearşafului începând de la colţurile saltelei& se întinde bine cearşaful să nu prezinte cute. Dacă este nevoie se aşează muşamaua (transversal, la mijlocul patului) şi se acoperă cu aleza. ,poi se aşează cel de-al doilea cearşaf peste care se întinde pătura& mar inea cearşafului dinspre cap se răsfrân e peste pătură. .entru ca pătura să nu constituie o reutate asupra de etelor picioarelor pacientei, se va face o cută atât din cearşaf, cât şi din patură, astfel: se aşează palma mâinii dinspre picioare pe patură, iar cealaltă mână se introduce sub cearşaf, ridicând cearşaful şi pătura peste palma opusă, formând astfel o cută& se introduce apoi sub capătul de la picoare al saltelei, atât cearşaful cât şi pătura, apoi se aşează colţurile folosind procedura descrisa mai sus. Dacă se foloseşte plicul în loc de cearşaf, atunci pătura se introduce în plic, după ce se îndoaie în lun ime. -e aşează pernele introduse în feţele de pernă curate. -c'imbarea lenjeriei cu bolnavul în pat 5n secţiile unde pacientele sunt în imposibilitatea de a se ridica din pat, în primele zile postoperatorii, asistenta este nevoită de cele mai multe ori să sc'imbe lenjeria de pat, cu bolnavul în pat. 5n acest scop !

introduce mâna stân ă sub enunc'ii acestuia flectându-i puţin . 7olnavii din cauza stării enerale impuse de boală. se face întorcându-l în decubit lateral& sc'imbarea lenjeriei se face în lun imea patului. de a-l mobiliza. că nu va fi mişcat inutil. . Materiale necesare: aceleaşi ca şi pentru pre ătirea patului fără pacient. 7olnavul se menţine acoperit. nu au puterea necesară de a sta în poziţie şezândă. . dar în eneral. pentru a preveni complicaţiile. -e anunţă bolnavul asupra procedeului. 8 . .e jumătatea liberă a patului. de rela*are. se asi ură intimitatea bolnavului. apoi se aduce pacientul în decubit dorsal cu multă blândeţe. muşamaua şi aleza pre ătite mai înainte. împăturită în felul următor: pătura şi cearşaful de sub pătură se împăturesc fiecare în trei sub formă de armonică& aleza se rulează împreună cu muşamaua în lun ime& cearşaful se rulează în lun ime. Din această poziţie. că manevrele nu-i vor cauza dureri. . luarea tensiunii. eventual lenjerie curată de corp şi material necesar pentru a spăla pacientul. se asi ură măsurile privind asepsia. sac de rufe.asistenta urmăreşte ca bolnavul să prezinte o stare de bine. 3ar inile cearşafului murdar se desfac de sub saltea de jur împrejur. iar cu mâna dreaptă îi flecteaza uşor ambele pe coapse.sistenta din partea stân ă rulează cearşaful împreună cu muşamaua şi aleza murdară până la spatele bolnavului& sulul de lenjerie murdară se află în acel moment alături de sulul lenjeriei curate. de odi'nă. măsurarea pulsului şi toaleta bolnavului. 5n plus: paravan. după măsurarea temperaturii. se întoarce bolnavul în decubit lateral drept .poi cu mâna dreaptă (retrasă de sub a*ilă) tra e uşor perna spre mar inea patului. sprijinindu-l în re iunea omoplaţilor şi sub enunc'i. sprijinindu-l în re iunea omoplaţilor şi a enunc'ilor. Efectuarea: se face de către două asistente aşezate de o parte şi de cealaltă a patului. -e aşează apoi în dreptul enunc'ilor bolnavului. -e evită curenţii de aer. de a-i asi ura condiţii corespunzătoare de i ienă. înainte de curăţenie. dacă este nevoie. de mai multe ori pe zi. de aceea te'nica de sc'imbare a patului cu pacientul în pat. aceasta se e*ecuta dimineaţa. 6ste de asemenea o posibilitate de a-l observa. bolnavul fiind deplasat uşor în aceeaşi direcţie. -e întinde bine cearşaful curat pe jumătatea liberă a patului şi se aşează o pernă îmbrăcată în faţă de pernă curată . să câşti e încrederea acesteia. dacă s-a murdărit. se linişteşte şi se asi ură că manopera va fi făcută cu blândeţe. . solicitându-i-se cooperarea. şi o stare de i ienă permanentă.ceasta este o ocazie ca asistenta să comunice cu bolnavul pentru a-i da acestuia posibilitatea să-şi e*prime sentimentele.sistenta din partea dreaptă prinde pacientul cu mâna dreaptă în a*ila dreaptă. -c'imbarea lenjeriei patului se face de câte ori este nevoie. să-şi uşureze starea sufletească. se derulează cearşaful curat. confort fizic şi psi'ic. sprijinindu-i capul sub antebraţ. ferindu-l de priviri indiscrete. iar mâna stân ă o introduce sub umerii acestuia. 1enjeria de pat se aşează pe un scaun în ordinea priorităţii. îl ridică uşor. 7olnavul rămâne acoperit până la sc'imbarea cearşafului de sub pătură.

-e efectuează colţurile după te'nica cunoscută. cealaltă rulează lenjeria murdară. . îi sprijină capul pe antebraţ şi după aceeaşi procedură. schimbarea alezei: 9idicarea pacientului cu ajutorul umărului este indicată deoarece produce o presiune intraabdominală nesemnificativă. lăr esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor. -e continuă aranjarea patului. în dreptul bazinului pacientului aşează pacientul în poziţie şezând as.sistenta rulează mai departe din partea dreaptă. introduce mâna dreaptă sub umerii ei. îşi flectează uşor enunc'ii as.tenţie: după efectuarea fiecărei proceduri. îşi fi*ează umărul st . . din st . -e aşează pătura peste cearşaf răsfrân ând mar inea dinspre cap pe pătură. îndepărtează cearşaful murdar şi acoperă în acelaşi timp bolnavul cu cearşaful curat.î. astfel că una din mar inile libere să ajun ă sub bărbia pacientului. a pacientului as.acientul poate fi aşezat în poziţie şezând. ! asistente: • • • • • se aşează de o parte şi de alta a patului. se mai pot folosi alte două metode pt. braţele pacientului să se odi'nească pe spatele as. Uneori aleza tb. din dr.. : . asistenta trebuie să se asi ure că pacientul este aşezat cât mai confortabil. asistenta aşează cearşaful curat împăturit anterior în trei. introducând-o în sacul de rufe murdare & apoi derulează lenjeria curată şi o întinde bine . a pacientului a. Cele două asistente care sunt de o parte şi de alta a patului. în formă de armonică. . îşi apleacă coloana. fără ârbovire. . fie de către o altă persoană. sprijinit de cele două asistente. 5nafară de procedura descrisă mai sus . întoarce pacientul în decubit lateral stân aducându-l dincolo de cele două suluri de lenjerie. asistenta din partea stân ă procedează la fel ca şi în cazul întoarcerii în decubit lateral drept: prinde bolnavul de a*ila stân ă. . sub a*ila st . aşează şi derulează cearşaful curat pre ătit în prealabil. îşi fi*ează umărul dr.este acesta .sc'imbarea lenjeriei se face în lăţimea patului -e efctuează tot de către două persoane: una sprijină pacientul. lenjeria murdară o îndepărtează. Colţurile de sus ale cearşafului curat se ţin fie cu mâna. schimbată de mai multe ori /zi fără să fie nevoie de schimbarea cearşafului. iar bolnavul este adus în decubit dorsal. se pliază pătura cu cearşaful deasupra de etelor de la picioarele bolnavului. prind cu o mână colţurile inferioare ale cearşafului murdar şi printr-o mişcare în direcţia picioarelor bolnavului. o ridică uşor. sub a*ila dr.entru a aduce bolnavul în decubit lateral stân .ătura de deasupra bolnavului se împătură în trei şi se aşează pe un scaun& bolnavul rămâne acoperit cu cearşaful folosit până atunci. fie de către bolnav.

îşi introduc cât mai mult antebraţele de la mb. astfel coloana vertebrală coboară.oziţia pasivă . îşi flectează din nou enunc'ii . bolnavul ocupă în pat o poziţie activă.• • • • as.oziţia activă . ridicând treptat coloana vertebrală şi transferând reutatea spre piciorul situat spre partea cefalică Poziţiile pacientului în pat 5n funcţie de starea enerală şi de boala sa. şi-a pierdut forţa fizică. determinată de afecţiunea de bază (în tetanos. îşi lăr esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor 7raţele din partea cefalică a patului se aşează în jurul spatelui pacientului. cât mai aproape de linia bazinului 7raţele dinspre picioare se introduc sub şezutul pacientului.oziţia forţată . condiţie esenţială a tratamentului) /. alte poziţii forţa / . menin ită) !. mâinile asistentelor se unesc . ridicând treptat col. se începe ridicarea pacientului. pacientul se mişcă sin ur. are nevoie de ajutorul altei persoane& bolnavi rav. superior care are umărul fi*at sub a*ilă sub coapsa pacientului mâna liberă a asistentelor se sprijină pe suprafaţa patului mai sus de pacient pentru a asi ura un punct de sprijin în plus în momentul ridicării la comanda uneia din as. ca o măsură profilactică în prevenirea unor complicaţii (prevenirea emboliei în cazul tromboflebitei) :. pacientul nu poate să-şi sc'imbe sin ur poziţia. se apleacă spre pacient menţinând coloana dreaptă. ca o reacţie de apărare a or anismului (în crizele de dureroase de ulcer sau în colica biliară) 8. adinamici .acientul este ru at să-şi încrucişeze braţele pe piept 1a comanda unei din asistente se efectuează ridicarea pacientului. . vertebrală şi transferând reutatea pe piciorul aflat în partea cefalică a patului în momentul aşezării pacientului. ca măsură terapeutică (folosirea aparatelor de e*tensie . as. şi aşează pacientul confortabil metodă de ridicare când pacientul nu poate să coopereze • • • • • asistentele aşezate de o parte şi de alta a patului. pacientul are o postură inadecvată& poziţia poate fi: 2. nu are nevoie de ajutor . pasivă sau forţată.

zonele de palpare a pulsului.. inima. âtul.revine contractura muşc'ilor abdominali -6ste mai confortabilă cu enunc'ii îndoiţi-poz. sânii. mai mare de perne -cu rezemător mobil -cu somieră articulată Ca pacientul să nu alunece.sistentele trebuie să cunoască poziţiile pe care le iau pacienţii în pat.oziţia <o=ler Cum se realizează Culcat pe spate cu faţa în sus -fără pernă -cu o pernă subţire -cu ! perne (poziţie obişnuită şi comodă) fecţiunile/situaţiile care o impun -după puncţie lombară -unele afecţiuni ale coloanei vertebrale (suprafaţă tare) -anemii post'emora ice -unele afecţiuni cerebrale -pacienţi slăbiţi -adinamici -emişezând -culcat pe spate -toracele formează cu linia orizontală un un 'i de 8#:/@ -e realizează: -cu un nr. -ub tălpi se pune Aezând 2# un sprijinitor. poziţia în care aceştia trebuie aduşi cu ocazia unor în rijiri şi e*aminări speciale şi manoperele prin care se asi ură sc'imbările de poziţie. poziţia -operaţi -afecţiuni cardiace şi pulmonare -perioada de convalescenţă unele cate orii de operaţii -vârstnici -primul ajutor dat pacienţilor cu afecţiuni cardiorespiratorii !bservaţii -. -3enţinerea îndelun ată necesită măsuri de prevenire a escarelor (colaci de cauciuc sub re iunea fesieră) şi a altor complicaţii. toracele anterior. Poziţia Decubit dorsal . se aşează sub re iunea poplitee o pernă îndoită sau un sul din pătură învelit într-un cearşaf răsucit la e*tremităţi şi introdus sub saltea . 5n pat: -în stare ravă -5n vederea e*aminării pacientului. abdomenul. plămânii. <o=ler -menţinută timp îndelun at>dureri lombare : se introduce un sul subţire la nivelul coloanei lombare ?one e*plorate: capul. -6ste interzisă pacienţilor cu  tulburări de de lutiţie  comatoşilor . e*tremităţile.

p. -.oate fi drept sau st : -culcat pe o parte -capul sprijinit pe o -dispneici. a*ila. ?one e*plorate: capul. âtul. plămânii. se aşează de mai multe ori la mar inea patului cu picioarele atârnate& sub tălpi se aşează un taburet. spatele.enunc'ii sunt astfel ridicaţi . toracele posterior.v.acienţii slăbiţi d.oziţia se realizează: -prin ridicarea părţii cefalice a somierei articulate (cu ajutorul manivelei) -cu sprijinitorul de perne -sau se vor pune :-/ perne aşezate în trepte & capul se va sprijini cu o pernă mică -sub braţele pacientului se poate aşeza câte o pernă & pt.fizics-ar putea să nu poată sta în această poziţie & ei vor fi aşezaţi în decubit dorsal cu e*tremitatea cefalică a somierei ridicată. sânii. 5n fotoliu: este aşezat confortabil. -.acienţii cu insuficienţă cardiacă în cursul acceselor de dispnee nocturnă. în caz de pneumonii întinse -insuficienţă cardiacă -în perioada acceselor de astmă bronşic -după anumite intervenţii c'irur icale ( landa tiroidă) şezând realizează e*pansiunea completă a plămânilor şi permite o mai bună e*aminare a părţii superioare a corpului. ambele sunt în semifle*ie -vârstnici -în pleurezii -menin ite -după intervenţii  pt. e*tremităţile superioare.a împiedica apariţia escarelor -între enunc'i şi maleole se introduc inele de vată 22 . inima.d.-trunc'iul formează cu membrele inferioare un un 'i drept -pacientul are coapsele flectate pe bazin şi pe coapse . a împiedica alunecarea se aşează sub re iunea poplitee o pernă îndoită sau un sul din pătură învelit într-un cearşaf răsucit la e*tremităţi şi introdus sub saltea . bine îmbrăcat Decubit lateral şi acoperit cu pătură . -ub tălpi se pune un sprijinitor.

paralizat . pt. eventual lateral.oprirea 'emora iilor membrelor inf.când este pericol de aspirare a secreţiilor .  în cursul sondajului murmurul cu sonor redus.autotransfuzii -pt. flectate uşor -sau mb.inf. cu capul mai jos decât restul corpului -e realizează prin: -ridicarea etremităţii distale a patului -diferenţa între cele ! e*tremităţi ale patului poate varia de la 2# la %#cm -sub capul pacientului se poate pune o pernă subţire -se protejează capul pacientului cu o pernă aşezată vertical la căpătâiul patului 2!  favorizează o bună circulaţie pentru centrii vitali  în decubit lateral se aşează at. a auzi -după intervenţii renale îmbrăcat temperaturii pe cale un suport pre ătit în prealabil.sin ură pernă -mb. iar celălat îndoit -spatele sprijinit cu o pernă sau un sul sau cu rezemătoare speciale intratoracice -în cazul drenajului cavităţii pleurale -e mai impune:  în cursul efectuării toaletei  sc'imbării lenjeriei  administrării clismelor şi supozitoarelor  măsurării rectală  pt. un colac de cauciuc  vârstnicii.puncţia lombară duodenal -sub tro'anterul mare.a favoriza drenajul secreţiilor din căile respiratorii superioare .şi or anelor enitale feminine după intervenţii inecolo ice -după ra'ianestezie -pt.  drenajului postural -pe masa de operaţie în cazul sincopelor din cursul anesteziei enerale -în anemii acute -pt.oziţie (declivă) +rendelenbur -Decubit dorsa. adinamicii vor fi întorşi la intervale re ulate de 2-!-8 ore pt.ce este în contact cu suprafaţa patului întins. inf.prevenirea complicaţiilor  dacă pacientul are un mb.dureros .inf: .fracturat .operat acesta va fi menţinut în cursul manoperei de întoarcere de către asistentă şi aşezat pe ?onele ce pot fi e*plorate : inima (decubit lateral st ) & poziţia este ideală.

drenarea unor colecţii purulente .pacienta tb. inconfortabilă 28 .culcat pe abdomen .mb.oziţie inecolo ică moi .în paralizia unor rupuri musculare& 'emiple ie .su ari şi copii mici .pe masa inecolo ică care are sprijinitor pt.inconştienţi .cu de etele în e*tensie -ub lezne: .-pentru evitarea alunecării de pe masa de operaţie.capul într-o parte pe o pernă subţire .oblică cu capul mai sus pentru e*tensia cervicale coloanei (tratament ortopedic) .decubit dorsal cu enunc'ii îndoiţi coapsele îndepărtate -e poate realiza: în pat pe masa de e*aminare pt. tuşeu rectal) .în escare e*tinse . pacientul este fi*at în c'in i sau rezemătoare . iar sub placa de şezut are o tăviţă . e*plorarea zonei .anumite boli cardiace şi pulmonare .oziţie proclivă (+rendelenbur inversat) Decubit ventral .e*aminări rectale (rectoscopie.membrele superioare aşezate la st a şi la dr.nu este posibilă fără pernă pt.o pernă cilindrică -ub torace şi abdomen se pot aşeza perne subţiri.este o poziţie jenantă.nu se prelun eşte prea mult e*aminarea .e*amene inecolo ice şi obstetricale facilitează introducerea speculului va inalvalvelor pt.oziţia mobilă .inferioare. .pt.este poziţia de noapte pt.pacientul aşezat pe .capului .6*aminarea se face după olirea vezicii urinare şi a rectului .menţinută bine acoperită speciale de umăr .poziţie jenantă şi inconfortabilă .cu faţa palmară pe suprafaţa patului .

pacienţii cu artrită sau alte deformări articulare nu o vor putea practica 2: .enupectorală - enunc'i. aceştia fiind uşor îndepărtaţi aplecat înainte pieptul atin e planul orizontal (masa de e*aminat) rectale .

inconştienţi.cât mai aproape de pat (de pac. coloana vertebrală uşor aplecată (ac.vertebrale a as. a putea ridica pac.să adopte o poziţie potrivită pt. întoarcerea bolnavului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi.asi ură protejarea col. -c'imbările pasive se efectuează la pacienţi : adinamici.poz.î. imobilizaţi. impulsionând toată ener ia ei spre picioare& prin flectarea enunc'ilor.a avea o bază de susţinere cât mai mare enunc'ii flectaţi. paralizaţi. iar cu cealaltă mână prinde şoldul bolnavului as. 5ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi . readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pernă 2. aşezând palma pe suprafaţa corpului pac. Cele mai frecvente mişcări pasive prin care se sc'imbă poziţia bolnavului în pat sunt: 2. cu aparate ipsate etc.trece reutatea corpului ei dinspre mb. 9eaducerea în decubit dorsal se face de către ! asistente: 2/ . .)cu picioarele depărtate pt. !.ot fi : active (le e*ecută pacientul sin ur) şi pasive (pacientul necesită ajutor).poziţia este mult mai convenabilă pt.inf.sistenta se aşează la mar inea patului spre care va fi întors bolnavul: îndoaie braţul bolnavului din partea opusă peste celălalt asistenta se aşează cu faţa în dreptul toracelui bolnavului având piciorul dinspre căpătâiul patului aşezat mai înaintea celuilalt îşi flectează uşor enunc'ii. aducerea bolnavului în poziţie şezândă la mar inea patului 8.să utilizeze forţa coapsei şi a ambei."chimbările de poziţie ale pacientului .plasat mai în faţă înspre mb.a efectua mai uşor un efort cu membrele sup.î. suprafaţa de contact să fie cât mai mare -aşezarea as.tb.prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale şi asupra corpului vertebrei. automat centrul de reutate coboară.). a.îşi flectează bine enunc'ii.şi inf.a.rincipii de respectat: -sunt necesare 2-! asistente -as.aflat mai în spate şi întoarce bolnavul spre ea în timpul acestei mişcări as. se apleacă şi prinde cu mâna umărul din partea opusă.cu mai multă uşurinţă şi cu un efort fizic mai mic -prinderea pacientului se face precis şi si ur cu toată mâna . permiţând as.

se aşează la mar inea patului cu faţa spre pacient: plasează piciorul care se află lân ă pat mai în urma celuilalt braţul dinspre pat al as.şi plasează mâna (palma) între omoplaţii acestuia pt.ridicării pacientului celălalt braţ.sub a*ilă.cu mâinile rămase libere ele întorc pacientul !. as.a ridica pac.as. cea mai apropiată de suprafaţa patului şi-i sprijină capul pe antebraţ . cu faţa uşor întoarsă spre capul patului: 2% îşi lăr esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor şi plasarea acestora unul în faţa celuilalt (cel dinspre e*tremitatea distală a patului fiind plasat mai în spate) îndoiesc braţele pacientului peste abdomen introduc mâna dinspre capul patului sub omoplaţii pacientului cu palma în sus .în stare ravă> ! as. .rămâne liber până în mom.se aşează de o parte şi de alta a patului ele încrucişează antebraţele în re iunea dorsală a pacientului.îl trece peste umărul pac. flectând enunc'ii în acelaşi timp cu braţul liber îşi fi*ează ca punct de sprijin mar inea patului. omoplaţii pacientului 8.cealaltă as. aşezând palmele pe cu cealaltă mână prind pacientul sub a*ilă la comanda uneia dintre ele ridică pacientul în poziţie şezând. sprijinindu-i capul pe antebraţ pac.ducerea bolnavului în poziţie şezândă la mar inea patului 6*istă 8metode: 2) .contrabalansează reutatea pacientului. iar cu cealaltă mână îl îmbrăţişează din spate. .dacă starea îi permite se poate sprijini de braţul as.patului: cu mâna dinspre e*tremitatea distală a patului prinde re iunea a*ilară a pacientului.as.sau de âtul acesteia. aşezate de o parte şi de alta a patului. as.aşezată la capul pacientului prinde pac. cu o sin ură mişcare.s.stfel centrul de reutate al as.se aşează la mar .îşi basculează reutatea corpului dinspre piciorul aflat în faţă spre piciorul plasat mai în spate. îmbrăţişând-o 8) pac.introduce o mână sub bazinul pacientului . !) .ambele paciente se aşează de aceeaşi parte a patului în spatele pacientului .s. 9idicarea pacientului pe pernă -e e*ecută de către ! pers..

de pe un picior spre celălalt în direcţia mobilizării pacientului (transferând reutatea prin împin ere) e*plicăm întotd.clar ce se face cu el şi ce colaborare aşteptăm de la el urmărim atent pacientul în tot timpul manoperei. Principii de respectat 3obilizarea se face în funcţie de: • • • natura bolii starea enerală tipul de reactivitate a pacientului 20 !biective .- cealaltă mână o introduc sub re iunea fesieră a pacientului.a preveni complicaţiile ce pot apărea din cauza imobilizării recâşti area independenţei normalizarea tonusului muscular menţinerea mobilităţii articulare asi urarea stării de bine şi de independenţă a pacientului stimularea metabolismului favorizarea eliminărilor de urină şi fecale (la baie. folosind metoda membrelor inferioare prin trecerea reutăţii de pe un picior pe altul pt. asi urându-ne că se află în poziţie confortabilă Mobilizarea pacientului "cop mişcarea pacientului pt.pac. escarelor.este importantă balansarea corpului as.a uşura efortul de ridicare cele !pers. unde mâinile celor două persoane se unesc îşi flectează enunc'ii la comanda uneia dintre ele se ridică pacientul. dacă pacientul poate să se ajute flectându-şi enunc'ii şi împin ând cu picioarele sprijinite pe suprafaţa patului Bmportant: • • • pt. pneumoniilor. contracturilor.uşurarea mişcării pac. se pot sprijini cap în cap 9eaducerea pacientului pe pernă se poate face şi de către o sin ură pers. nu în pat) stimularea circulaţiei san uine pentru profila*ia trombozelor.

3obilizarea bolnavului începe cu mişcări active şi pasive: mişcarea capului. apoi activ -aşezarea pacientului în poziţie ortostatică şi primii paşi 3obilizarea bolnavului în poziţie şezândă la mar inea patului #. păstrând poziţia de decubit. aşează o mână sub omoplatul pacientului cu dosul palmei. .refacerea condiţiei musculare şi anver ura de mişcare tb. iar cealaltă sub enunc'ii acestuia -ridică pacientul în poziţie şezând.de mişcare cu e*. -e inform. rotindu-i în acelaşi timp picioarele într-un un 'i de $#D urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia 2" se observă starea pacientului.şezând .începută încet.crescându-se nr. . fotoliu în mod pasiv. diaforeză) • • • e*erciţiile se fac înainte de mese pacientul tb. respiraţia).inf. 4rmează : -aşezarea în poz.învăţat să intercaleze e*. precum şi ritmul vor fi 'otărâte de medic 5n funcţie de tipul de mişcare impus se pre ătesc 'alat .de respiraţie momentul în care se încep mobilizarea şi scularea din pat. -aşezarea în poziţie şezând la mar inea patului. de mai multe ori Czi . în mod activ. e*presia feţei (coloraţia te umentelor. leznelor.• perioada de e*erciţii pasive şi active pt. asistenta va roti picioarele bolnavului într-un un 'i de $#D urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia $.sistenta se aşează la mar inea patului cu picioarele depărtate şi cu enunc'ii flectaţi -introduce o mână la spatele pacientului sub omoplat.. iar cealaltă mână sub re iunea poplitee -7olnavul se poate ajuta.şezând. fie îmbrăţişând âtul asistentei -odată cu ridicarea pacientului în poziţie şezând. de etelor. +.. -e poate determina radul de fle*ie a articulaţiei cu oniometrul. 5n cazul pacienţilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mâinile: -asistenta aşează braţele pacientului peste abdomen -mb. mărindu-se treptat. mâinii.de min.pulsul. fie sprijinindu-se de mar inea patului. semne de slăbiciune musculară. în funcţie de răspunsul fiziolo ic al pacientului (creşterea frecvenţei pulsului. mişcarea şi sc'imbarea de poziţie a membrelor superioare şi inferioare. în mod pasiv la început -aşezarea în poz. fotoliu. cârje. -e măs.dinspre asistentă îl trece peste celălalt din partea opusă -as.pacientul despre procedeu. scop etc. papuci.

-as. iar cu mâinile îl ţine de sub a*ile -pacientul se prinde de umerii asistentei sau de âtul acesteia . asistenta de lân ă pacient stă cu spatele la pat. . introduc mâna de lân ă pacient sub a*ila acestuia şi-l ridică în picioare. îl aşează încet în fotoliu -îl acoperă cu pledul -sub picioare se poate aşeza un scăunel Când aşezarea în fotoliu se face de către ! asistente. acestea se aşează de o parte şi de alta a pacientului care stă în poziţie şezând la mar inea patului. cu mult menajament şi atenţie faţă de pacient. Durata şederii la mar inea patului în ziua următoare se poate prelun i cu câteva minute. !.care stă în poziţie şezând la mar inea patului -fi*ează cu enunc'ii ei enunc'ii pacientului.7olnavul nu trebuie menţinut mult timp în această poziţie& prima aşezare pe mar inea patului să fie numai câteva minute. ţinând cont de afecţiunea de care suferă acesta. producerea unui şoc traumatic. pe mar inea patului. se evită a ravarea durerilor şi apariţia altor complicaţii. sprijină pacientul de sub ambele a*ile şi-l ridică. întorcându-l cu spatele către fotoliu. rotindu-l îl aşează în fotoliu şi-l acoperă 9idicarea în poziţie ortostatică 2.şezarea în fotoliu -asistenta aşează fotoliul cu mar inea laterală lipită de mar inea patului -pune un pled pe fotoliu -îmbracă pacientul cu 'alat şi ciorapi -aduce pacientul în poziţie şezând la mar inea patului -se aşează în faţa pacientului şi introduce mâinile sub a*ilele acestuia -pacientul se sprijină cu mâinile pe braţele sau umerii asistentei -asistenta ridică pacientul în picioare şi. la prima ridicare . După ce pacientul este aşezat în poziţie şezând. Dacă el devine palid sau cianotic sau se plân e că are ameţeli va fi imediat aşezat înapoi în pat. se aşează în faţa pacient. provocarea de 'emora ii etc. apoi. -e poate menţine . controlându-i-se pulsul. crescănd astfel forţa de ridicare a pacientului ransportul pacienţilor . +ransportul poate fi necesar în următoarele situaţii: 2$ .prin împin ere în enunc'ii pacientului. centrul de reutate al asistentei coboară. câteva minute. cum ar fi: înrăutăţirea stării.rintr-un transport efectuat în condiţii bune. transformarea unei fracturi înc'ise într-una desc'isă.

de scopul transportului. în stare de şoc. cu leziuni ale membrelor infe rioare inconştienţi. obnubilaţi astenici. drenuri etc. transportul se face cu: brancarda (tar a) cărucior fotoliu şi pat rulant cu mijloace improvizate în caz de ur enţă cu ve'icule speciale: autosalvări. somnolenţi. avioane sanitare (aviasan) ransportul cu targa • mi%loacele de transport pregătiri Pregătirea tărgii tar a se acoperă cu o pătură şi cu un cearşaf& la nevoie se acoperă cu muşama şi aleză& pernă subţire • Pregătirea pacientului - - se informează atât pacientul cât şi aparţinătorii asupra scopului transportului şi locului unde va fi transportat se e*plică procedeul aşezării pe tar ă şi eventual se instruieşte pacientul cum poate colabora în cazul în care pacientul are instalate o perluzie. sonde.eventual pe un suport . de la domiciliu la spital sau la domiciliu după e*ternare etc. de distanţă. se vor lua măsuri de si uranţă: sprijinirea. adinamici. transportul de la o secţie la alta& la servicii de dia nostic şi tratament& la sala de operaţii şi de la sala de operaţii& dintr-un salon în altul& dintr-un pat în altul etc. cu tulburări de ec'ilibru febrili. în funcţie de durata şi condiţiile de transport !# .- evacuarea traumatizaţilor de la locul accidentului transportul de la un spital la altul. operaţi cu insuficienţă cardiopulmonară ravă psi'ici 5n funcţie de ravitatea afecţiunii.a aparatului de perfuzie& fi*area sau pensarea sondelor etc. categorii de pacienţi care trebuie transportaţi accidentaţii.

pentru ca. sub pacient prima: susţine capul şi toracele. stând faţă în faţă cu brancardierul. tăviţă renală se pre ăteşte documentaţia pacientului aşezarea pacientului pe targă pacientul va fi aşezat cu privirea în direcţia mersului (trebuie să vadă unde mer e) la urcatul scărilor. este mai bine ca acesta să fie dus cu capul înainte. în principiu. face un pas înapoi 8) brancardierii ridică şi cealaltă mar ine a tăr ii.rima persoană comandă mişcările: 2) ridică deodată pacientul !) după ce acesta a fost ridicat. să poată fi suprave 'eat. De asemenea. se poate duce pacientul. Poziţiile pacientului pe targă în funcţie de afecţiune  în decubit dorsal: pacienţii cu traumatisme abdominale. când pacientul trebuie suprave 'eat tot timpul. aducând-o în poziţie orizontală sub pacient :) se aşază pacientul pe tar ă. pacientul va fi prins de partea sănătoasă -tar a este ţinută la cele două e*tremităţi de către doi brancardieri. cu enunc'i flectaţi accidentaţii constienţi.Eu se pensează drenul toracic la pacienţii ventilaţi în caz de vărsături . suspecţi de fractură a coloanei vertebrale sau a bazinului: se asi ură suprafaţa ri idă leziuni ale membrelor inferioare: sub membrul lezat. dar cu mişcările inverse. sprijinind ceafa pacientului pe antebraţ a doua: sprijină pacientul în re iunea lombară şi sub şezut a treia: susţine membrele inferioare . cu capul înainte. doar de câte un sin ur mâner astfel încât tar a să atârne de-a lun ul mar inii patului aşezarea pacientului pe tar ă necesită trei persoane: acestea se vor aşeza de-a lun ul patului de partea tăr ii atârnate îşi introduc mâinile. se aşază o pernă !2 E!ecuţia: . cu palma şi de etele întinse. se acoperă Descărcarea se face după aceeaşi metodă. la urcuş. brancardierul din urmă va ridica tar a până la nivelul orizontal& dacă panta este prea accentuată.

cu e*cepţia celor suspecţi de fractură a coloanei cervicale. c'iar improvizată (uşă.accidentaţii toraco-pulmonar . leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aşază peste toracele pacientului& eventual se fi*ează cu o eşarfă accidentaţii în stare de şoc cu 'emora ie: cu membrele inferioare ridicate în poziţie şez"nd . pentru a preveni acumularea şi aspirarea secreţiilor    -  în decubit #entral:  în poziţia rendelenburg$ cu înclinare ma*imă de 2#-2/D: . constienţi şi fără semne de şoc: menţinuţi cu ajutorul pernelor .accidentaţii cu leziuni abdominale (poziţia <o=ler).accidentaţii în stare de şoc în colaps periferic. culcat cu faţa în jos.î. transportul este admis pe patură. în poziţie +rendelenbur .pacienţii cu insuficienţă cardiorespiratorie .re iunea mentoniană să atin ă toracele în poziţie semişez"nd: . sau antebraţul flectat al traumatizatului cu leziuni ale spatelui sau re iunii fesiere în decubit semi#entral pacienţii inconştienţi. când este imposibil să se asi ure o tar ă tare. pacienţii vor fi transportaţi pe o suprafaţă dură& se recomandă ca pacienţii să fie transportaţi în poziţia în care au fost ăsiţi  în cazuri cu totul e*cepţionale.pacienţii cu traumatisme craniene. &e reţinut'  în leziuni ale coloanei vertebrale. cu enunc'ii flectaţi în decubit lateral pacienţii în stare de comă pacienţii cu leziuni ale feţei (craniofaciale): sub fruntea lor se aşază un sul improvizat din cearşafuri. scândură lată).leziuni ale âtului: capul va fi flectat. a.accidentaţii cu fracturi ale bazei craniului 7olnavii psi'ici a itaţi se calmează medicamentos şi se transportă imobilizaţi. iar în caz de tulburări de de lutiţie sau 'ipersecreţie salivară. pentru a asi ura un aport mai mare de sân e în or anele vitale . !!  în poziţie rendelenburg in#ersat$ cu înclinare de ma*imum 2#-2/@: .

oricare pat poate deveni astfel rulant. sub re iunea lombară şi şezut . cele trei persoane întorc pacientul înspre ele. persoanele trebuie sa-l ţină strâns către ele şi să-şi folosească cât mai mult forţa membrelor inferioare pentru a-şi proteja propria lor coloană vertebrală. F7-69G. ci !8 . întind braţele ca pacientul să fie aşezat în decubit dorsal la cele patru picioare.F9+.E+: 9idicând pacientul.%&'(P)% *L +* +.cele trei persoane se aşază lân ă mar inea patului& fiecare îşi plasează piciorul dinspre tar ă mai în faţă . pentru a se putea transporta uşor pacientul de pe cărucior pe masă şi invers. pacientul nu trebuie transpus mereu din pat în cărucior.a doua.a treia.HBB: • +ransportul cu patul rulant este forma ideală de transport& enunc'ii şi aşază pacientul pe cărucior. este nevoie de trei persoane care e*ecută te'nica în următorii timpi: . de aici pe masa de operaţie sau la alte e*aminări. îl apropie cât mai mult ca să-l poată strân e .entru ridicarea pacientului.rin utilizarea acestui sistem de transport. paturile sunt prevăzute cu roţi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roţi. făcând un pas înapoi (cu piciorul aflat în faţă) şi se îndreaptă spre tar ă .lân ă cărucior îşi fle*ează uşor . şezarea pe cărucior căruciorul se aşază cu partea cefalică perpendicular pe capătul distal al patului (la picioarele patului) roţile căruciorului trebuie blocate . • .%*+-)%*L Cărucioarele utilizate pentru transportul pacientului au în eneral înălţimea meselor de operaţie. sub coapse şi ambe .toate trei îşi flectează enunc'ii introducând braţele sub pacient: .cele trei persoane îşi retra braţele B3. sub ceafă şi umeri .îşi îndreaptă corpul.apoi.prima.

B+. este bine ca ea să rămână lân ă pacient până va fi amplasat în patul lui.<. (mportant 3ijlocul de transport va fi dezinfectat după transportul pacienţilor infecţioşi.entru liniştea pacientului.F9+41 5E .ceastă metodă nu poate fi aplicată la toate spitalele. poziţia pacientului va fi cât mai comodă pacientul transportat la alte servicii sau instituţii sanitare va fi însoţit de asistentă. -. +9. căci ea necesită o dimensionare corespunzătoare a coridoarelor.atul cu dispozitiv rulant aşteaptă pacientul c'iar la serviciul de primire. duratei drumului şi mijloacelor de transport i se oferă bazinetul şi urinarul în vederea evacuării scaunului şi urinei i se asi ură ma*imum de confort. să nu e*iste pra uri. cu documentaţia necesară asistenta trebuie să fie înzestrată cu tot ceea ce i-ar trebui pe drum în acordarea primului ajutor. .E-. pe tot timpul transportului predarea pacientului se face de către asistentă la medicul de ardă al instituţiei unde a fost transportat .9. uşilor.1414B Pregătirea pacientului pacientul va fi pre ătit din timp pentru transport i se comunică mijlocul de transport va fi îmbrăcat în mod corespunzător anotimpului. . 6a suprave 'ează pacientul îndeaproape. iar deplasarea între etaje să se poată face cu ascensorul.va fi transportat direct cu patul. !: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful