Colecția de articole AIT – 2009 
   
Articole publicate online in cursul anului 2009 pe situl www.itcode.ro     AIT Laboratories s.r.l. 
 

ISBN: 978‐973‐88201‐6‐6 

Colecția de articole AIT – 2009

                  Titlu:  Autor:  Editura:  ISBN‐13:  Anul:  

Colecția de articole AIT ‐ 2009  – vezi cuprins –  AIT Laboratories  978‐973‐88201‐6‐6  © 2009 

ii 

www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

......... Nicolae Ghinea............................... Nicolae Ghinea............2009  Articolul 3...... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22........dr................ .....................Colecția de articole AIT – 2009        Colecția de articole AIT – 2009    Articolul 1...dr.. Dr...  Lector..... Giurea Laurențiu – 22...  Lector.............................................55  „Managementul strategic al investigării fraudei care prejudiciază interesele financiare ale  Uniunii Europene”..........18  „Conexiunea dintre traficul de droguri şi noile tehnologii”................45  „Formele de manifestare ale crimei organizate”.......2009  Articolul 4..............1  „Reglementarea conceptului de criminalitate organizată în legislațiile unor state”...........................univ........ Dr.....01........................................  Lect.........univ.2009  Articolul 7......... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22....... Nicolae Ghinea..... ................2009  Articolul 6..............................................Univ.......dr..........Univ....................................2009        www.........................univ...... ...............10  „Dimensiunea globală a traficului de droguri”........................... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22.... Dr..Univ................. Giurea Laurențiu – 22.  Lector......................................65  „Personalitatea infractorului specializat în operațiuni de spălare a banilor”.. .........................................01......................  Lector...01. Giurea Laurențiu – 22..........Univ.....   Lect...................................... ............   Lect...2009  Articolul 8..01... Nicolae Ghinea...........01.......univ...........22  „Instrumentele juridice internaționale în domeniul cooperării polițieneşti în lupta  antidrog”..............01.............. ....itcode................01.......... Giurea Laurențiu – 22......................01...............dr...2009  Articolul 5...  Lect......2009  Articolul 2.ro 978‐973‐88201‐6‐6 iii  .................................. Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22.................... ...28  „Criminalitatea economico‐financiară organizată”......... Dr...... ............

Colecția de articole AIT – 2009       iv  www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6 .

270 bis Cod penal). 10-11. burse. se pot individualiza trei categorii de criminalitate organizată: mafiotă. bănci. 3 Voicu Costică. 10.304 bis din Codul penal. precum şi din infracţiuni de spălare de bani şi lipsă de vigilenţă în materie de operaţiuni financiare4. societăţi de valori mobiliare etc. Editura L’Harmatt. cum este cel al criminalităţii. cea a afacerilor. când odată cu explozia fenomenului de sechestrări de persoane şi cu apariţia terorismului. medie şi organizată. 2002.univ. pag. ca fiind „o organizaţie formată din cel puţin trei persoane care îşi păstrează structura şi efectivul în secret şi care urmăreşte scopul de a comite acte de violenţă criminală sau de a-şi însuşi venituri prin mijloace criminale”. asigurări. Parlamentele ţărilor membre ale Consiliului Europei au declanşat în ultimii ani o vastă activitate de legiferare.ro 978‐973‐88201‐6‐6 1  .) există definiţii normative (fixate de legiuitor în cuprinsul actelor normative) dar şi definiţii formulate din perspectivă criminologică. ce au vizat modificarea codurilor penale şi noi reglementări ale unor domenii economice (finanţe. pag. Geamănu Ioan – op. Geamănu Ioan – op. chiar dacă. comună (asocierea pentru comiterea de infracţiuni – art.. eversivă (asocierea cu scop terorist sau de eversiune – art. din complexul normativ penal. incriminată în art. atât cel substanţial cât şi cel procesual. Voicu Adriana-Camelia. pag. cit. falsuri în titluri. Noţiunea de „criminalitate organizată” a început să fie folosită în Italia la jumătatea anilor 1970. organizată.51..itcode. 2006. pag. Referitor la conceptele date diferitelor tipuri de criminalitate (de drept comun. „criminalitatea economică” este constituită din infracţiuni împotriva patrimoniului. politologică ori definiţii operaţionale date de practicienii dreptului. Geamănu Ioan – Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor. concurenţă. fiscalitate. făcându-se diferenţa dintre „criminalitatea 1 Voicu Costică. acte de corupţie. criminalităţii informatice şi a celei financiar-bancare3. Editura Pildner&Pildner – Târgovişte.)2. Fenomenul criminalităţii are o dimensiune naţională (respectiv suma infracţiunilor ce se comit pe teritoriul unui stat şi nu comportă aspecte de cooperare infracţională transnaţională) şi o dimensiune transnaţională (respectiv totalitatea infracţiunilor care se comit şi se consumă prin cooperarea dintre infractori care acţionează pe teritoriul mai multor state). Giurea Laurențiu  Orice încercare de cercetare şi explicare ştiinţifică a unui fenomen atât de complex şi dinamic. reţinem definiţia „organizaţiei criminale”.cit. criminalitatea poate fi: ordinară (microcriminalitatea). dacă nu se porneşte de la definirea termenilor şi conceptelor cu care se operează în majoritatea sistemelor juridice1. 2 Voicu Costică. Voicu Adriana-Camelia. etc. Din punct de vedere al intensităţii şi al pericolului social produs. Voicu Adriana-Camelia. sociologică.dr.260 indice 3 din Codul penal. 4 N. s-au introdus modificări legislative. deşi cu multe imperfecţiuni au permis configurarea unor definiţii normative ale criminalităţii organizate. Italia. de organele de aplicare a legii. Queloz – Criminalitatea economico-financiară în Europa.416 Cod penal). Elveţia. 7. aflat în vigoare din 1 ianuarie 2002. www. Legislaţia italiană nu defineşte „criminalitatea organizată”. Potrivit art. Aceste reglementări juridice. organizaţiilor criminale. criminalităţii afacerilor.Colecția de articole AIT – 2009      Reglementarea conceptului de criminalitate organizată în legislațiile  unor state              Lect. care s-a materializat prin elaborarea de acte normative. alin. 126. Din cuprinsul art.3 bis din Codul penal. riscă să se adauge la lunga listă a studiilor elaborate pe această temă.

sancţiunea închisorii creşte până la 15 ani. când membrii acesteia folosesc forţa sau intimidarea asociaţilor. va fi pedepsit cu închisoare de la 3 la 6 ani. datorită faptului că infracţiunile cuprinse în această categorie trebuie să aibă sancţiuni de peste 10 ani închisoare. o infracţiune distinctă. pentru realizarea de profituri sau foloase necuvenite pentru ei sau pentru alţii.450 indice 1-3 din Codul penal adoptat în 1994. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. în cazul comiterii în „bandă”8.Colecția de articole AIT – 2009 individuală” şi „criminalitatea organizată” .V. dacă asociaţia devine paramilitară. Infracţiunea se consumă în momentul în care asociaţia intenţionează să comită orice fel de infracţiune. Primul articol menţine o legătură istorică cu Codul penal anterior. două articole care definesc cele două forme de asociaţii: asociaţii în vederea comiterii de infracţiuni (associazione per delinquere). sau când şi le procură în vederea atingerii scopurilor ilicite ale organizaţiei. 6 Mohamed Zaid – Particularităţi ale cunoaşterii crimei organizate. 8 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. 69. „Asociaţia de răufăcători” este reglementată şi definită în art. a se vedea în acelaşi sens şi Iacob Adrian – Lupta împotriva criminalităţii organizate.416 bis. sancţionată separat denumită „asocierea de răufăcători” pentru anumite infracţiuni specifice crimei organizate. „Asociaţia de răufăcători” este o infracţiune autonomă.416 bis din Codul penal stipulează că: oricine devine membru al unei asociaţii de tip mafiot compusă din trei sau mai multe persoane. caracterizată prin unul sau mai multe fapte materiale. concesiuni.416 şi asociaţiile de tip mafiot (associazione di tipo mafioso).450. vol. instituită pentru a combate mai eficient crima organizată şi care completează dreptul comun.I. ca fiind “orice grupare constituită sau în curs de constituire. 2007. Asocierea va fi considerată paramilitară atunci când membrii deţin sau dispun de arme şi substanţe explozive. nu numai pentru acest act. Editura Sitech. Colectivul de la Alexandria al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal. 2  www. considerat un important model european în combaterea crimei organizate6. 5 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – Globalizarea traficului de copii.ro 978‐973‐88201‐6‐6 5 . „Revista Internaţională de Drept penal”. 84. asociaţia va fi considerată de tip mafiot. art.1). prevede. Dreptul penal italian. conduce sau organizează o astfel de asociere va fi. Legea penală din Franţa. împiedicarea exprimării libere a votului sau cumpărarea de voturi pentru ei sau pentru alţii în timpul alegerilor. la capitolul „Delicte contra ordinii publice”. în partea specială7.itcode. pag. autorizări. contracte sau servicii publice. pedepsit cu închisoare de la 4 la 9 ani. Craiova. oricine promovează. constrângerea sau legea tăcerii (omerta) pentru comiterea de infracţiuni şi încercă să dobândească direct sau indirect controlul unor activităţi economice. vol. Bucureşti. 1977. pag. nu este o infracţiune separată. Franţa. Editura Sitech. 7 Cap. pag. 27. alin. 519. referindu-se la crima organizată. prevede ca şi alte sisteme europene de drept. art. Craiova. În această formulare incriminarea „asociaţiei de răufăcători” nu mai poate fi un puternic instrument de combatere a crimei organizate. art. „Banda organizată” (art. pentru care este prevăzută închisoarea de 10 ani. Al doilea articol a fost introdus după promulgarea în 1975 a Legii controlului organizaţiilor criminale (Mafia şi Cosa Nostra din America). 2006. prin funcţiile de conducere pe care le îndeplinesc.132-71 Cod penal).416 şi 416 bis din Codul penal italian. pag. forme agravante. 39. în vederea comiterii unei infracţiuni sau delict pentru care este prevăzută închisoarea de 10 ani” (art. 2004. ca urmare a influenţei şcolii pozitiviste prin care se introduce noţiunea de „pericol social” pentru activităţile infracţionale comise de indivizi izolaţi sau în asociere. Art.

ro 978‐973‐88201‐6‐6 3  9 9   . vinderea bunurilor ilicite. pe linia combaterii crimei organizate. răpirea şi sechestrarea. transportul. 452.Colecția de articole AIT – 2009    autonomă. 451. grupul investeşte în înalta securitate. www. termenele de închisoare pot creşte cu o treime. cât şi în legi speciale. comise în bandă organizată. în ianuarie 1996 Comisia Legislativă a Adunării Naţiunilor a votat următorul text pentru definirea organizaţiei criminale: „Orice grup. pe linia combaterii crimei organizate.itcode. punerea în circulaţie sau deţinerea de monedă falsă. grupul are un sistem de sancţiuni interne pentru păstrarea ordinii în organizaţii. proxenetismul. 10 Art. ori a unor bunuri. Aceste schimbări legislative modifică substanţial art. escrocheria. 11 Pinar Olger – The Criminal justice Systems Facing The Challenge of Organized Crim.140 din Codul penal este o infracţiune primară. în “Revue International de Droit Penal”. atunci când sunt comise infracţiuni pe seama lor de organele sau reprezentanţii acestora10. banda organizată poate fi calificată ca o asociaţie de răufăcători. constituie o organizaţie criminală. sunt infracţiuni secundare. regional sau internaţional. a pieţelor publice la nivel naţional. subvenţiilor sau regulilor contractuale publice”. dacă urmăreşte: constituirea de bande organizate. pag. Sistemul penal francez este în plină reformă. traficul de influenţă. distrugerile. Potrivit doctrinei penale olandeze11. În acest sens.140 următoarele: participarea într-o organizaţie care intenţionează să comită delicte va fi pedepsită cu închisoare de maximum 5 ani sau o amendă de categoria 4. iar faptele de crimă organizată prevăzute în legile speciale care incriminează traficul de droguri. cit. atât în Codul penal. tăinuirea. în planul crimei organizate. în total sau în parte a unor activităţi economico-financiare. întreprinderile cu activitate corectă sunt folosite ca paravane. în doctrina penală12 sunt evidenţiate caracteristicile acesteia: structura grupului este ierarhică. fapt ce o deosebeşte de asociaţiile de răufăcători. considerându-se că ea a fost înfiinţată special pentru comiterea acelor infracţiuni.132/71 şi aduc elemente noi în ceea ce priveşte realizarea controlului unor activităţi economice ilicite în plan transnaţional. comerciale sau civile. este problema răspunderii penale a persoanelor juridice. abrogă art. a ajutoarelor. spălarea banilor.450-1. şi au ca scop comiterea de infracţiuni sau realizarea pentru ei sau pentru alţii a controlului. Specific Codului penal. explozivi sau droguri. inclusiv pe cele în formare. infracţiunea prevăzută de art. pag. având lideri şi subordonaţi cu sarcini stabilite. participarea la funcţionarea continuă a unei persoane juridice care a fost declarată irevocabil ilegală şi de aceea dizolvată va fi pedepsită cu închisoare de maxim un an sau amendă categoria 3. Paris. deţinerea de arme. Editura Eres. este o circumstanţă agravantă a infracţiunilor deja comise . În cazul infracţiunilor continuate. frauda fiscală şi vamală. Sistemul penal olandez cuprinde prevederi pe linia combaterii crimei organizate. Incriminarea este autonomă şi nu are în vedere participarea într-o organizaţie în scopul comiterii anumitor infracţiuni. de arme şi muniţii. Codul penal prevede în art. influenţarea votului sau a autorităţilor publice. transportul. 12 Pinar Olger – op.121-2 Cod penal francez. referitor la fondatori sau manageri. astfel. Deşi legiuitorul nu face precizări privind „organizaţia”. spălarea banilor. 1998. Infracţiunile incriminate în forma agravantă a bandei organizate sunt: traficul de droguri. obţinerea. privind „asociaţia de răufăcători”. fără a se face referire la forme de organizare. Olanda..

Bucureşti. îndeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri. În opinia penaliştilor germani.1804. problema combaterii şi definirii crimei organizate în Germania încă nu este rezolvată şi se consideră a fi mult mai eficientă introducerea unor prevederi penale în legi speciale.326. 180. răpiri. Criminal Law. 4  www. sistemul penal german a adoptat o serie de legi speciale ce prevăd infracţiuni a căror comitere de către organizaţie constituie agravantă.art.. comiterea lor de către organizaţie constituie circumstanţă agravantă şi pedepsită mai grav. În art. pag.cit. 153. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. 16 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. Grecia. Codul penal a fost completat prin incriminarea unor infracţiuni din sfera crimei organizate comise de organizaţii criminale şi anume: traficul deşeurilor (art. 44. sancţionează şi modul „profesionist” de săvârşire a lor14. I. menţionând că „oricine formează o asociaţie ale cărei obiective sau activităţi sunt îndreptate către comiterea de acte criminale. Editura Eres. să existe o legătură între aceştia. o parte din cartierul general să se afle în Germania. legi ce au fost abrogate ulterior16. copii.. decât o eventuală modificare a Codului penal15. 14 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – op. 17 Legiuitorul încearcă să facă o similitudine de enunţare cu “asociaţia de răufăcători” din sistemul penal francez şi “asocierea în vederea comiterii de infracţiuni” din cel italian. să desfăşoare o activitate criminală continuă. cotizează pentru ea sau o sprijină. cu pedepse drastice. 237 şi 236. intitulat „Organizaţia şi conspiraţia” se prevede: orice persoană care se înţelege cu o alta pentru comiterea unei anumite infracţiuni sau se alătura altora pentru comiterea mai multor infracţiuni nespecificate încă. vol. prin folosirea violenţei sau a altor mijloace de intimidare.187. in “Revue Internationale de Droit Penal”. iar pentru a sublinia caracterul agravant al acestora.129 din Codul penal este aplicabil strict infracţiunilor legate de crima organizată. va fi pedepsit cu închisoare până la 5 ani sau amendă”.2). orice persoană care se înţelege cu o alta sau se alătură alteia pentru comiterea uneia sau mai multor infracţiuni la care pedeapsa stipulată este închisoarea de minimum un an.itcode. pag. administraţiei publice. sau oricine participă la o astfel de asociaţie ca membru. luări de ostatici. 2004. ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită. 92. autorităţilor judiciare sau economice”13. grupul foloseşte sancţiuni extreme în cazul intruşilor. Conform doctrinei penale germane. Prevederile legale specifice crimei organizate au fost cuprinse în legile speciale adoptate în vederea combaterii crimei organizate. traficul de persoane (femei. fiecare membru să se supună voinţei asociaţiei. pag. etc. În situaţia infracţiunilor grave (omucideri. în vederea combaterii crimei organizate. intrat în vigoare în 1990. de două sau mai multe persoane. Art. imigranţi) . Paris. Doctrina germană defineşte „crima organizată” astfel: „comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere. în afara comiterii de către organizaţie. în general şi a terorismului în particular. organizaţia trebuie să cuprindă cel puţin trei membri. introdus în 1994. De asemenea. 15 Hans Lilie – op.) prevăzute separat în Codul penal sau în legi speciale. încearcă să dea totuşi contur legal formelor crimei organizate17. ori prin exercitarea unor influenţe asupra politicienilor. 1998. se pedepseşte cu închisoare. par. un făptuitor va fi scutit de pedeapsa prevăzută la paragrafele precedente dacă prin Hans Lilie – Specific Offences of Organized Crime and German.ro 978‐973‐88201‐6‐6 13 . Codul penal grec.Colecția de articole AIT – 2009 principalii membri lucrează împreună de cel puţin 3 ani. 142. Germania. pag. va fi pedepsită cu închisoarea de minimum 6 luni.cit.

2006. la unele infracţiuni. specificarea în partea generală. partea specială a Codului penal prevede participarea unui grup organizat sau a unei asociaţii cu scopul comiterii de infracţiuni. comiterea unui delict într-un grup organizat este o circumstanţă agravantă a responsabilităţii penale. În primul rând. sindical. Legea belgiană relativă la organizaţiile criminale adoptată în anul 1999 defineşte „criminalitatea organizată” drept: „o asociaţie formată din mai multe persoane care plănuieşte comiterea de infracţiuni ce se pedepsesc cu închisoare de până la trei ani sau cu pedeapsă mult mai gravă. scopul ei fiind câştigurilke financiare obişnuite”24. pentru a obţine în mod direct sau indirect avantaje. Editura Sitech. 2007. Voicu Adriana-Camelia. 44. confiscarea avantajelor materiale. 60. Craiova. Târgovişte. pag.6 din Codul penal23 precizează că există o „alianţă criminală” dacă două sau mai multe persoane comit delicte. folosind intimidarea. art.itcode.137 pct. 21 În accepţiunea dreptului penal polonez este avantaj patrimonial între altele „avantajul pentru grupul de persoane care exercită o activitate de crimă organizată” (art. atât în Partea generală cât şi în cea specială. Organizaţia al cărei obiectiv este strict de ordin politic. pag. a martorului „pocăit”. Polonia. 19 Kunicka Michalaka-Barbara – Les Systems de justice penale a l’epreuve du crime organise dans Pologne – Polonia. Belgia. În Codul penal polonez adoptat în anul 1997 sunt prevăzute următoarele reglementări în domeniul combaterii crimei organizate: potrivit principiului formulat în partea generală a Codului penal19. Partea generală a definit două forme de participare multiplă la comiterea unei infracţiuni. a „târguielii” controlate. responsabil de comiterea infracţiunii este nu numai cel care comite singur actul (comitere autonomă) dar şi cel care conduce executarea acţiunii ilicite (comitere direcţională) sau abuzând de dependenţa unei persoane faţă de el (comitere mandatată)22. Astfel. 24 Acest concept a fost introdus în partea generală a Codului penal ungar şi definit prin Legea nr. 20 din Codul penal polonez. independent de genul infracţiunii comise. într-un mod organizat sau cad de acord asupra acestui lucru. ori care urmăreşte atingerea oricărui alt scop legitim nu poate fi considerată o organizaţie criminală conform definiţiei de mai sus18. Geamănu Ioan – Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor. Editura Pildner&Pildner. Codul penal ungar modificat în 1997 cuprinde reglementări privind definirea şi combaterea crimei organizate. problema criminalităţii organizate a fost luată în considerare prin formularea definiţiei „avantajului patrimonial”. Craiova. 2006. 20 Art. filantropic sau religios. pag. a desfăşurării acţiunii sub aspectul elementului material în mod „organizat” sau „în comun” ori „în înţelegere”20. 23 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – Globalizarea traficului de copii. chiar şi indirecte. 73/1997. 467. ci o circumstanţă agravantă calificată ce agravează sancţiunea aplicată. pag. ameninţarea sau violenţa ori recurgând la organizaţii comerciale pentru a disimula sau a facilita comiterea de infracţiuni”. 254 din Codul penal polonez. a faptului că actul infracţional este comis cu scopul de a obţine un asemenea avantaj pentru sine sau pentru altul21. 22 Art. a se vedea în acelaşi sens şi Iacob Adrian – Lupta împotriva criminalităţii organizate. 1997. Punctul 11 al aceluiaşi articol prezintă condiţiile ca grupul să fie autor al infracţiunii: „un delict este săvârşit în grup dacă cel puţin 3 persoane participă la comiterea acestuia”.Colecția de articole AIT – 2009      informarea autorităţilor face posibilă împiedicarea producerii infracţiunii. Editura Sitech. Alianţa criminală nu este o infracţiune de sine stătătoare. 12. Tot o circumstanţă calificată o reprezintă conceptul de „organizaţie criminală” care reprezintă „o alianţă criminală bazată pe diviziunea muncii şi formată pentru comiterea permanentă de infracţiuni. Ungaria. Voicu Costică.ro 978‐973‐88201‐6‐6 5  18 . www. 115 Cod penal). dezvoltarea instituţiei martorului „anonim”.

pen.1-3).304. 1-2).205 C. îşi fac dreptate singuri (art. 2 ).175 A 1-4).261 pct. folosirea de droguri (art. 166 (1-2) din Codul penal ungar. 139/A din Codul penal ungar (1-2). Art. 2007. va fi pedepsit pentru delict cu închisoare de la 1 la 5 ani. conspiraţia eşuează.). partea generală defineşte şi conceptul pregătirii delictului. legiuitorul ungar incriminează infracţiunea de „conspiraţie împotriva ordinii constituţionale”28. 195/A din Codul penal ungar. pct. Editura Sitech. 28 Art.1. termenul de „criminalitate organizată” cu următoarele caracteristici29: utilizarea structurilor comerciale. 323). în special prin şantaj şi corupţie exercitată asupra mediilor politice. b) Oricine conduce o organizaţie criminală creată pentru activităţi de fotografiere pornografică interzisă27: asistarea prostituţiei (art. b) „O persoană nu poate fi pedepsită de conspiraţie împotriva ordinii constituţionale dacă datorită retragerii sale benevole. influenţa. pag. extorcare (art. având în vedere direcţiile de acţiune.303.pen. „crearea unei organizaţii criminale”25.ro 978‐973‐88201‐6‐6 .pen. procurarea de prostituate (art. reţinere ilegală (art. Astfel.170 pct.282). În partea specială a Codului penal. industriale sau financiare în Elveţia ca acoperire pentru acţiunile ilegale sau pentru reciclarea produselor provenite din activităţi criminale. traficul de persoane (art. indiferent dacă membrii organizaţiei criminale au comis asemenea delicte împotriva persoanei. China. Oficiul Federal al Poliţiei din Elveţia a elaborat. d) Oricine este membru al organizaţiei criminale definită în partea „a” sau pune la dispoziţie mijloace financiare pentru activităţile unei astfel de organizaţii. care are următorul conţinut: a) Oricine conduce o organizaţie criminală ai cărei membrii comit crimă26. c) Oricine creează o organizaţie criminală definită în părţile (a-b) va fi pedepsit pentru delict cu închisoare de la 1 la 5 ani.321).175). va fi pedepsit conform părţii (a).207. Art. Craiova. 29 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – Globalizarea traficului de copii. pct. acesta fiind condamnabil numai dacă în definirea infracţiunii este prevăzut în mod expres acest lucru. Persoana care participă într-o astfel de organizaţie va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani”. Asemenea concepte şi reglementări sunt prevăzute şi pedepsite şi de Codurile penale din Slovenia.). înainte ca autorităţile să cunoască existenţa acestei organizaţii criminale. 32. Astfel de definiţii normative.316). Cehia şi alte state.273 -1). sunt completate cu definiţii operaţionale formulate în regulamente elaborate de autorităţi de aplicare a legii. răpire (art.1-2).pen. în care este definit. falsificarea (art. la 20 martie 1988 „Regulamentul de procedură al Sistemului de Informaţii în domeniul luptei împotriva criminalităţii organizate”.218 C. recurgerea la violenţă împotriva persoanelor şi bunurilor. spălarea banilor (art.). 26 25 6  www. astfel: a) „Oricine crează sau conduce o organizaţie în scopul aducerii unei schimbări în ordinea constituţională a Republicii Ungaria. jaf (art. va fi pedepsit pentru delict cu 3 ani închisoare. furt (art. precum şi alte forme de intimidare. contrabanda cu arme (art. 27 Art.itcode. o demască în faţa autorităţilor şi face posibilă stabilirea identităţii altor participanţi la organizaţia criminală. Editura Sitech. e) Membrul unei organizaţii criminale nu poate fi pedepsit dacă. 45. Tot în partea specială a Codului penal. întâlnim o infracţiune distinctă. asalt (art. a se vedea în acelaşi sens şi Adrian Iacob – Lupta împotriva criminalităţii organizate. pag. 263/C (1) Cod penal ungar. 73/1997. prin violenţă sau prin ameninţare comite o infracţiune şi va fi pedepsit cu închisoare de la 2 la 8 ani. 2006. Craiova. prezentate anterior. act terorist (art.263/B C.1-3 C. părăseşte organizaţia criminală. introdus prin Legea nr.Colecția de articole AIT – 2009 În plus.).

1998. mass-mediei. prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri. 1962 (1981). ori prin exercitarea de influenţe asupra partidelor politice. Bucureşti. prin stabilirea de noi interdicţii penale şi prin stabilirea de noi pedepse. Blakesley – Les sistems de justice criminelle face au defi du crime organise. pag. prin utilizarea violenţei sau altor mijloace de intimidare. 35 Codul Statelor Unite. Târgovişte. 12. Editura Pildner&Pildner. de către două sau mai multe persoane ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită.Colecția de articole AIT – 2009      administraţiilor publice. economiei şi presei. Egipt. Deşi Voicu Costică. să fi comis cel puţin două infracţiuni prealabile de racket în zece ani precedenţi. ca de altfel de marea majoritate a ţărilor europene. prin întărirea instrumentelor juridice de strângere a probelor. dar în acelaşi timp una dintre cele mai eficiente33. 2004. vol. Pentru încălcarea Legii RICO. după definiţia formulată de BKA30 (Poliţia Federală Germană) care a structurat conceptul pe următoarele componente: comiterea în mod sistematic a unor infracţiuni cu intenţie. Legea RICO cere ca acuzarea să dovedească atât existenţa unei „întreprinderi”. 31 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. Alexandria. 310. 62/1989. Paris. Conspiraţia nu se absoarbe cu infracţiunea principală. mai severe.69. SUA. U. Pentru a lupta împotriva fenomenului criminalităţii organizate prin mijloace de drept penal.ro 978‐973‐88201‐6‐6 7  30 . cât şi asistenţa conexă a unei activităţi de racket35. fără a fi definită natura juridică a acesteia. funcţionarilor şi autorităţilor judiciare şi economice. asociaţie sau o altă entitate legală şi orice uniune sau grup de indivizi asociaţi în fapt sau de drept”.S. trebuie să se fi comis un act ilegal. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. Voicu Adriana-Camelia. dacă sunt de natură a fi interzise într-un anumit fel. Sistemul penal american incriminează infracţiunile din sfera crimei organizate la nivel de stat.itcode. 32 Cristofer L. SEE şi Extrădarea internaţională în „Revista Internaţională de Drept penal” nr. puterii judiciare. şi a unor remedii noi pentru a face faţă activităţilor ilegale ale celor care fac parte din crima organizată. 55. pag.C. trebuie demonstrată obişnuinţa unei asemenea activităţi. Editura ERES. Legea americană RICO (Statutul privitor la influenţa gangsterilor şi organizaţiilor complete) este una din cele mai controversate legi. deoarece intenţionează să eradicheze în Statele Unite crima organizată. O „întreprindere” este definită ca fiind „orice individ. 2006. Acordul are în vedere atât actele preparatorii. acestea fiind separate în timp. iar părţile participante la conspiraţie pot fi pedepsite atât pentru conspiraţie cât şi pentru infracţiunea principală (aceeaşi formă a incriminării este cuprinsă şi în alte sisteme penale ca de exemplu Codul penal austriac şi cel român). Raport general al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal. pag. este necesară întrunirea a cinci elemente34: în cauză trebuie să fie o întreprindere. pag. www. 75. 34 Dorean Koening – Confruntarea dintre sistemul justiţiei penale şi crima organizată. 1996. Această definiţie a criminalităţii organizate a fost preluată de autorităţile elveţiene. trebuie demonstrată atingerea adusă circuitului interstatal sau internaţional. cât şi federal. în scopul obţinerii de putere şi profit. „Conspiraţia” este acordul între cel puţin doi indivizi pentru a comite sau a pune să se comită un act legal prin mijloace legale32. în „Revista Internaţională de Drept penal”. cât şi realizarea conspiraţiei. Geamănu Ioan – Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor. societate. I. 33 Barbara Sicolidis – RICO. Actele preparatorii sunt pedepsite prin ele însele. legiuitorul pune la dispoziţie precizări privind instituţia „conspiraţiei” şi condiţiile cuprinse în legea americană RICO (The Racketeer Influenced and Corupt Organizations)31. art. tentativa. vol. îndeplinind fiecare sarcini dinainte stabilite. în „Revista Internaţională de Drept penal”.

care constă în: participarea sau contribuţia substanţială la activitatea unor organizaţii criminale. Codul Statelor Unite (U. chiar dacă se admite existenţa unei anumite „structuri” aceasta este importantă pentru a o deosebi de conspiraţie şi nu are o semnificaţie prea mare36. uniţi de acelaşi scop şi organizaţii. Activitatea de racket enumeră anumite acte sau infracţiuni locale ori federale prealabile care trebuie probate de procurorul federal şi ele sunt: . cap. Adaptarea acestei definiri şi incriminări în partea generală a Codului penal. sau oricare altă lege a Parlamentului. furtul cu violenţă. cuprinzând atât bandele structurate. Obişnuinţa activităţii ilicite desfăşurate şi atingerea adusă comerţului interstatal sau internaţional (punctele 3 şi 4 din Legea RICO) trebuie demonstrate de procurorul federal. infracţiunea de „participare la o organizaţie criminală”41. producţia sau traficul de droguri37. pedeapsa maximă fiind de peste 5 ani fiecare. cât şi organizaţiilor (întreprinderilor criminale)38. răpirea.acte sau ameninţări cu moartea. dar şi pe cele cu o legătură temporară. jocurile de noroc.S.S. A-D. Această definiţie se întinde dincolo de o bandă organizată implicată în acte de violenţă. nu există nici o reglementare care să trateze în mod special criminalitatea organizată. Referitor la structură. care completează Codul penal. 1961(4).C. fie consensual”.) art. extorcarea. corupţie. participarea la comiterea unei infracţiuni în beneficiu personal la ordinul sau în asociere cu o organizaţie criminală. în care o persoană ocupă loc de conducere şi din care o persoană obţine venituri substanţiale39. obstrucţionarea justiţiei. 95/1997. dar care îşi împletesc activităţile cu cele de racket. art.d.1(1) şi (2).) art.S. CCE (Continuing Criminal Enterprise Statute).C. dar se defineşte „organizaţia criminală” ca fiind orice grup. Prin această lege nu se defineşte crima organizată. se pare că o întreprindere RICO trebuie să aibă o structură uşor de recunoscut şi diferită de cea inerentă unei activităţi obişnuite de racket. în partea specială. ce se pedepsesc cu amendă penală sau 36 37 Codul Statelor Unite (U. frauda poştală sau telegrafică.2. fără a exista o cerinţă privind continuitatea.E. gangsterismul.Colecția de articole AIT – 2009 cercurile federale au păreri împărţite cu privire la natura exactă a cerinţelor unei „întreprinderi”. va fi pedepsită cu închisoare de peste 5 ani ori se face vinovat de un delict federal grav şi este pasibil cu închisoare până la 14 ani.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . 1962 lit. art. Japonia.) art. În Codul penal japonez. incendierea voluntară. adică Statutul Întreprinderilor Criminale. atac sau distrugere a proprietăţii sau prin impunerea forţei unei întreprinderi sau grup. furtul prin efracţie. 39 C. denumită Legea Antibandă. 8  www. cuprinzând o singură prevedere penală: „o activitate (întreprindere) criminală cu caracter continuu este comiterea continuă de infracţiuni privind drogurile de către o persoană în concurs cu alte cinci sau mai multe. 467. Pe de altă parte.itcode. fie după un model ierarhic. 253. Legea RICO este aplicabilă atât întreprinderilor constituite legal. 38 Codul Statelor Unite (U. Parlamentul canadian a adoptat Legea nr. 40 Codul penal canadian.C. a fost adoptat în 1988 şi este un RICO ce se aplică numai în domeniul drogurilor.C. Canada. alcătuit din 5 sau mai multe persoane organizate oficial sau neoficial având ca activitate principală comiterea unei infracţiuni penale cuprinsă în această definire sau altă lege a Parlamentului pentru care pedeapsa maximă este de peste 5 ani40.18961(5) lit. ştiind că unul sau toţi membrii organizaţiei au fost implicaţi în ultimii 5 ani în comiterea unor infracţiuni grave cuprinse în această lege. prostituţia. practica Curţii Supreme a Statelor Unite concluzionează că aceasta ar putea fi „o structură durabilă formată din indivizi asociaţi în timp. falsificarea. 41 Codul penal canadian. a făcut ca să fie incriminată. asociaţie sau organ public. exceptând cazurile de agravare a pedepsei pentru persoanele care comit acte de intimidare.

. 44 Hitoshi Saeki – op. vol. defineşte „întreprinderea” ca fiind „o unitate permanentă” a mai multor indivizi cu scop comun. 430. 2004. modificarea procedurii penale prin permiterea folosirii legale a interceptărilor convorbirilor ca probă de investigare criminală şi o nouă prevedere legală privind protecţia martorilor. www. Membrii grupului trebuie să fie uniţi conform rolului lor încredinţat de superiori. pe baza unei structuri ierarhice. sechestrarea. 43 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. fraudele.Colecția de articole AIT – 2009  închisoare până la 3 ani . definirea juridică a conceptelor cheie de „întreprindere” şi „puterea legală a întreprinderii” pentru a se defini crima organizată44. distrugerea unei clădiri. Partis. răpirea în vederea răscumpărării. proliferarea crimei organizate a obligat Guvernul japonez să se gândească la o serioasă revizuire a legii penale şi să înăsprească pedepsele. Un Comitet de experţi ai Ministerului Justiţiei din Japonia. Comitetul defineşte „puterea legală a întreprinderii” ca puterea necesară pentru întreprindere şi membrii săi de a acumula venituri continuu prin infracţiuni sau activităţi legale. faţă de care se propun sancţiuni mai aspre. escrocheria. 93-94. care se angajează în activitatea ei prin grupul ce o conţine. 1998. Editura ERES. 42     Hitoshi Saeki – The Criminal Justice Sistem Facing The Challange Organized Crime in Japan. În aceste condiţii. 149.ro 978‐973‐88201‐6‐6 9  42 . Infracţiunile specifice crimei organizate sunt considerate: omorul. Bucureşti. constrângerea. El arată că „Legea Anti-Boryokudan – este o schemă reglementativă pentru a încerca să stabilizeze zona gri (suspectă).itcode. având în vedere următoarele aspecte43: crearea unui nou delict care să interzică infiltrarea într-o afacere legală prin investirea de bani murdari proveniţi din escrocherii şi spălarea banilor. pag. I. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. Nu are nimic de a face cu pedepsirea crimelor serioase comise de membrii crimei organizate”. jocurile de noroc. în „Revista Internatională de Drept Penal”.cit. pag. pag.

 Giurea Laurențiu  Unul din cele mai răspândite mituri este cel potrivit căruia ne găsim în mijlocul unei „epidemii de droguri”1. care constituia. Obiceiul locuitorilor acestei zone este acela de a arde pădurile. să apară zeci şi sute de grupări şi bande criminale care pun în prim planul preocupărilor lor producţia şi traficul de droguri. economico-financiar şi întreaga logistică. terenul este părăsit. au atras atenţia traficanţilor care au preluat acest obicei. a fost acaparată de traficanţii de droguri. Intuind posibilitatea de câştig fără muncă şi exploatând slăbiciunile fiinţei umane. folosindu-se zonele mai puţin frecventate şi slab controlate. 3 Raportul Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor pentru anul 2005. informaticii. încă din antichitate. s-a amplificat chimia alcaloizilor. care depăşesc cu mult unele afaceri legale.itcode. pag. potrivit spuselor preşedintelui Kîrghîzstan. inclusiv minisubmarine şi elicoptere necesare derulării activităţilor lor infracţionale2. angajaţi pentru întreg procesul de fabricare a drogurilor. în vestul Chinei. care le prelucrează în laboratoare clandestine situate în apropierea culturilor. În Africa. 10  www. transformându-l într-o activitate organizată. o axă comercială esenţială între Asia şi Occident. Plantele sunt preluate de traficanţi. a populaţiei seminomade precum şi inaccesibilităţii zonei datorită vegetaţiei sălbatice de junglă. 2004. Coleman. Agenţia Naţională Antidrog. Încă din anii ’80. R. Asia şi America Latină.Colecția de articole AIT – 2009 Dimensiunea globală a traficului de droguri  Lect. aceste activităţi se desfăşoară sub privirile îngăduitoare ale autorităţilor. context în care organizaţiile criminale posedă mii de hectare de pământ arabil pentru culturile de plante opiacee. producţia şi consumul de droguri au cunoscut o explozie extraordinară. cunoscută sub numele de „Triunghiul de Aur”. Harper-Row. având ca urmare obţinerea unor substanţe cu efecte mult mai puternice decât plantele din care provin. banii obţinuţi din vânzarea drogurilor ilicite sunt folosiţi la achiziţionarea armelor şi la sprijinirea războiului şi a rebeliunii3. anumiţi indivizi s-au lansat în una din cele mai nocive afaceri. Culturile mari au putut exista datorită zonei semisălbatice. Bucureşti. grupuri de protecţie. New York. D. Îngrijorător este faptul că. Este cazul vechii rute a mătăsii şi opiului. specialişti în domeniul chimiei. fapt care a impulsionat şi traficul de droguri. au făcut ca. Birmania şi Laos. această rută care trece prin Kashi (fostul Kachgar) între podişul Pamir şi munţii Tian Chaui. Raport de evaluare a fenomenului drogurilor în România. Anumite zone de pe glob constituie încă de demult locurile de tranzit al traficului de droguri. Regiunea montană situată la nordul frontierei dintre Thailanda. traficul ilicit de droguri.univ. Aceasta s-a întâmplat din cauza sărăciei populaţiei care supravieţuieşte din punct de vedere economic de pe urma 1 2 J.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Astor Akalo. În prezent. Organizaţia Naţiunilor Unite. Producţia şi traficul ilicit de droguri reprezintă una din formele cele mai active de manifestare a crimei organizate transnaţionale. Toate eforturile autorităţilor de a împiedica culturile de mac opiaceu au fost sortite eşecului. După recoltare. 362. limitând la minim riscurile de confiscare a drogurilor. W. produsele obţinute luând calea pieţelor de desfacere. pe lângă organizaţiile mafiote tradiţionale. Rutele traficului de droguri urmează de mult timp itinerarii ocolitoare. Profiturile obţinute din această activitate ilicită. a redevenit o rută a drogurilor. explozie ce a decurs din profiturile obţinute în urma traficului ilicit de către organizaţii bine puse la punct. iar activitatea este reluată în altă zonă. în unele ţări. Odată cu dezvoltarea societăţii şi înflorirea ştiinţei. iar terenurile rezultate să fie cultivate cu mac opiaceu. Obiectivul traficanţilor este acapararea marilor pieţe de consum.dr. Cresey – Social problems. Vechile locuri geografice unde se cultivau plante din care se obţineau droguri.

Bucureşti. ţările Europei şi Orientul Mijlociu. Localizaţi în Afganistan şi în toate cele cinci republici din Asia Centrală. Tadjikistan. latino-americane şi nigeriene.Colecția de articole AIT – 2009      acestor culturi. reţelele de traficanţi caucazieni responsabili cu traficul de droguri din Federaţia Rusă. însă sigure în comparaţie cu sumele finale rezultate din traficul de droguri. sunt alţi factori care nu permit eradicarea flagelului în acest colţ de lume4. Rusia şi Uniunea Europeană. 4 Boroi Alexandru. grupările de kîrghîzi şi turkmeni. În Penjab şi în regiunea de nord-vest a Pakistanului se găsesc peste 800 de laboratoare clandestine care produc o heroină de calitate superioară care alimentează piaţa naţională şi internaţională. reţelele de traficanţi afgani. 53% a trecut prin Iran. grupările afgano-iraniene şi afgano-pakistaneze. adică o ţară în care statul sau un sector de activitate din societate este implicat în traficul ilicit de droguri. Împiedicarea cultivării de plante specifice în zonă nu a fost posibilă nici în urma intervenţiei în forţă a autorităţilor. Aceste grupări sunt următoarele: reţelele de traficanţi afgani. traversând Turkmenistanul. Conflictul din Afganistan a provocat o extindere considerabilă a producerii opiului. cauzată de inexistenţa unei puteri centrale care să deţină controlul asupra teritoriilor. în ultima perioadă de timp. Rolul lor pe piaţa drogurilor constă în cumpărarea opiaceelor de la fermieri şi vânzarea lor cumpărătorilor internaţionali. din întreaga cantitate de opiacee care a părăsit teritoriul afgan. realizând profituri în urma acestei activităţi. care încearcă să dezvolte legăturile cu mafia afgană a drogurilor. Sultănescu Valentin-Radu – Infracţiuni prevăzute de Legea nr. Armenia sau Azerbaidjan. În 2006. prin Tadjikistan). 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. turkmeni şi turci care fac trafic cu opiacee către Turcia. dar aceste grupări nu sunt la fel de bine implementate precum grupările afgane. 33% prin Pakistan şi 15% prin Asia Centrală (în principal. cultivă pe suprafeţe mari mac opiaceu şi cannabis. Laboratoarele de rafinare a heroinei sunt situate pe dealurile Chagai din Balouchistan şi în centura tribală din apropiere de Peshawar şi Karachi. grupările independente din Tadjikistan şi Uzbekistan. Pakistanul şi Iranul.itcode. Mafia drogurilor din regiune este formată din grupări originare din Kazakhstan.ro 978‐973‐88201‐6‐6 11  . Pakistanul este considerat un narcostat. Aici populaţia seminomadă. Regiunea Matran din Pakistan. 13. Ţările Baltice. încearcă să pătrundă în traficul regional de droguri grupările chineze. Uzbekistan. Editura Rosetti. 2001. Neagu Norel. serveşte ca punct de plecare a exportării heroinei din „Semiluna de aur”. Mafia drogurilor din Pakistan a profitat de instabilitatea politică a ţării şi de lipsa de reacţie a autorităţilor. Instabilitatea politică din zonă. care se bucură de obţinerea unor venituri sigure din traficul ilicit de droguri. A doua categorie de grupări implicate în traficul de droguri în Asia Centrală sunt organizaţiile criminale transnaţionale. coreene. pe care traficanţii le transformă în renumita „heroină persană”. Kîrghîzstan. regiune aridă şi puţin frecventată. ce cuprinde Afganistanul. precum şi sărăcia în care se află populaţia a permis traficanţilor de droguri să stăpânească şi zona cunoscută sub denumirea de „Semiluna de aur”. Turcia şi ţările balcanice către centrele de distribuţie din Europa Occidentală. kîrghîzi şi ruşi care transportă încărcăturile de opiacee spre Asia Centrală. Iranul. controlul acesteia din punct de vedere militar de către forţe care încurajează pe ascuns activităţile ilicite. precum şi corupţia factorilor de răspundere implicaţi în combaterea traficului din zonă care atinge cote alarmante. pag. mafia drogurilor se identifică prin reţelele naţionale şi prin caracterul exclusiv familial sau etnic al acestora. www. exportând drogul către SUA. care realizează contactul cu diaspora din Afganistan. Instabilitatea politică şi militară. obţinând venituri foarte mici. loc de contrabandă. Ruta de trafic din Afganistan continuă să traverseze Pakistanul.

Al-Qaeda şi Mişcarea islamică din Uzbekistan. profiturile fiind fabuloase.ro 978‐973‐88201‐6‐6 12  . Europa. în mod deosebit. precum Osh. Myanmar/Laos care furnizează opiacee ţărilor învecinate (în special Chinei) şi continentului Oceania (în principal. şi anume5: Afganistanul care aprovizionează ţările învecinate.Colecția de articole AIT – 2009 Operaţiunile organizaţiilor criminale transnaţionale nu îşi au originile întotdeauna în Afganistan. Handicapul a fost imediat speculat de traficanţii de droguri care la început au folosit India ca ţară de tranzit pentru drogurile aduse din „Triunghiul de Aur”. Orientul Mijlociu. 63. de opiu brut sau 30 de grame de heroină). în special zonele din jurul Jirgatalului şi Garm din Tadjikistan. în perioada 2005-2008. A se vedea şi UNODC. Din cauza faptului că Iranul a adoptat o legislaţie severă în domeniul combaterii traficului de droguri (legea din 12 ianuarie 1989 care prevede pedeapsa capitală în cazul deţinerii a cel puţin 5 kg. după care le comercializează la preţuri exorbitante. care la preţuri mici reuşesc cultivarea şi transformarea culturilor în droguri ilicite pentru consum. principala cale de acces a opiaceelor ce provin din zona „Semilunei de aur”. De altfel. nici o regiune a globului pământesc unde situaţia geografică şi socialpolitică au permis. Australiei). Agenţia Naţională Antidrog. www. Africa şi. unde se implementează din ce în ce mai multe laboratoare clandestine. capitala Tadjikistan). precum talibanii. Aproximativ 3% din familiile agricultorilor din Tadjikistan se ocupă de cultivarea opiului şi între 10 000 şi 40 000 de tadjikistanezi (0. Mai mult. Altă ţară puternic afectată de invazia drogurilor şi creşterea numărului de consumatori a devenit India. Traficanţii descoperă astfel provincii tadjikistaneze care sunt autonome de Duşanbe înainte de a trece prin Uzbekistan sau Kazakhstan. Turmez (pe ruta Mazâr–e Charif spre Karshi şi Boukhara. Shymkent şi Samarkand. de-a lungul a trei mari posturi de frontieră: Kuska (pe ruta Nerat din Achgabat pe unde traversează Turkmenistan).itcode. 2007. lungimea frontierelor maritime şi terestre nu au permis autorităţilor să efectueze un control sever asupra circulaţiei. În prezent există trei centre distincte de producţie a opiaceelor care aprovizionează trei pieţe principale. numărul consumatorilor crescând continuu. 2006.Duşanbe. grupările transnaţionale depozitează de asemenea drogurile în centre regionale diferite. dar confiscările efectuate de agenţiile de aplicare a legii confirmă faptul că Iranul rămâne un loc privilegiat de tranzit al heroinei afgane. mai exact prin Uzbekistan) şi în final Nizhiny Pyandz (pe ruta Kaboul . Tadjikistanul reprezintă în acest moment. World Drug Report. fiind folosiţi de traficanţi ca transportatori sau intermediari. Pe lângă stocarea opiaceelor în Afganistan.4% din populaţia totală) se ocupă cu comerţul de opiu. Ei domină comerţul cu droguri în două modalităţi: prin colectarea taxelor de la cultivatorii locali sau de la traficanţii care tranzitează teritoriul lor şi prin controlul procesului de fabricare a drogurilor în laboratoarele clandestine. Relieful Asiei nu este un obstacol pentru traficanţi: numeroase puncte de trecere permit traversarea celor 2087 km. traficanţii au început să caute noi rute de transport la începutul anilor ’90. 5 Raport de evaluare Semestrul I/2007 privind stadiul realizării activităţilor prevăzute pentru semestrul I/2007 în Planul de acţiune în vederea implementării Strategiei Naţionale Antidrog. dar foarte puţin supravegheate. munţii din nord-estul Afganistanului prezintă trecători dificile. Bucureşti. Traficul de droguri ce tranzitează Tadjikistan relevă în mod clar importanţa acestor teritorii aflate sub controlul Alianţei de Nord. Întinsa suprafaţă a teritoriului. Grupările armate nestatale sunt comandate de „lorzi ai războiului”. 14. pag. nu a scăpat de prezenţa traficanţilor de droguri. de frontieră dintre Afganistan şi vecinii de nord. persoane cu experienţă în derularea unor războaie civile. după care s-au orientat către populaţie. Ultima categorie de grupări implicate în traficul de droguri din Asia Centrală sunt grupările armate nestatale şi grupările teroriste. pag.

„Opinia publică este din ce în ce mai frustrată de faptul că în Afganistan culturile de mac opiaceu nu pot fi ţinute sub control.ro 978‐973‐88201‐6‐6 13  6 . Investiţiile politice.itcode. Ei sunt prezenţi în toate punctele cheie ale producerii şi traficului de droguri. de clan şi de familie. La sfârşitul anilor ’80 se înregistrează o creştere importantă a rolului Nigeriei ca centru strategic. în Afganistan. dezafectarea pieţelor de opiu. Cocluzia la care au ajuns mai multe organisme internaţionale însărcinate cu lupta împotriva traficului de droguri este că în Africa. urmare a confiscărilor de cocaină din aeroportul Lagos. Organizaţiile mafiote nigeriene.6% din totalul populaţiei este implicată în cultivarea opiului. în 2001. cartelurile drogurilor din Africa occidentală căutau noi contacte în America Latină pentru a extinde traficul cu cocaină în întreaga regiune a Africii subsahariene”. Aproximativ 12. traficanţii nigerieni sunt consideraţi ca principalii vectori ai drogului. numai în 6 din cele 34 de provincii nu se cultivă mac opiaceu. Africa era situată pe rute de tranzit ale drogurilor. În data de 7 septembrie 2006 atrăgea atenţia un articol dat publicităţii de BBC NEWS prin care se aducea la cunoştinţă că generalul James Jones. ei au format clanuri criminale comparabile cu cele columbiene. Graţie compatrioţilor lor rezidenţi în străinătate. preciza că recolta de mac opiaceu obţinută în anul 2006 în Afganistan reprezintă aproape 92% din producţia la nivel mondial şi depăşeşte cererea globală cu 30%. recunoscând că trupele aliate nu mai fac faţă violenţei din regiune. Deja. când au fost confiscate în Nigeria 300 kg. traficul de droguri constituie o problemă majoră. de heroină provenind din Thailanda. Aceasta a reprezentat semnalul unei schimbări care arată transformarea numeroşilor mici contrabandişti africani (majoritatea nigerieni) din simpli transportatori pentru profitul altora. turce şi chineze. Într-un comunicat de presă din data de 2 septembrie 2006. Invit ţările coaliţiei să ofere NATO mandatul şi resursele necesare”.Colecția de articole AIT – 2009      America latină (Mexic. În anul 1992. autorităţile nigeriene au suspendat zborurile directe către Rio de Janeiro. un raport al Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor afirma că „graţie experienţei lor în domeniul traficului cu haşiş şi heroină. În anul 2002. Prin urmare. Antonio Maria Costa făcea următorul apel pentru distrugerea industriei opiului în Afganistan: „Fac apel la forţele NATO pentru distrugerea laboratoarelor de heroină. mafia internaţională şi duce la decesul a peste o sută de mii de persoane în fiecare an”. Columbia. care a permis legarea de relaţii strânse comerciale cu subcontinentul indian. Guatemala. 5. reprezentând un obstacol suplimentar în calea dezvoltării continentului. Este vorba de o turnură fundamentală în strategia traficului de droguri la nivel mondial. care poziţionează Africa ca o regiune „pivot” pentru distribuirea drogurilor în lumea întreagă. Directorul Executiv al Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea. Turnura a avut loc în anul 1993. De atunci. opiul din Afganistan finanţează insurgenţii. Bucureşti. înalţi funcţionari din Kandahar şi chiar ministrul de interne afgan au fost acuzaţi că ar avea legături cu reţelele de trafic de droguri. Statele Unite ale Americii). Deja în 1995. o adevărată industrie a serviciului de comerţ de heroină şi cocaină. autorităţile americane estimau că 50% din heroina care Raport de evaluare 2007 privind stadiul realizării activităţilor prevăzute pentru anul 2006 în Planul de acţiune în vederea implementării Strategiei Naţionale Antidrog. pag. ca şi altele. a mai adăugat domnul Costa6. La data de 12 septembrie 2006. Afirmarea mafiilor nigeriene derivă de asemenea din apartenenţa Nigeriei la Commonwealth. De la începutul anilor ’90. 2007. în perioada 2005-2008. Agenţia Naţională Antidrog. în măsură de a trata de la egal la egal cu organizaţii similare din alte continente. se bazează pe solidaritatea etnică. comandantul NATO solicită ţărilor membre NATO să acorde întăriri pentru misiunea din sudul Afganistanului. www. în membri ai unor bande conduse de cetăţeni africani. În prezent. producător de opiu şi heroină şi cu lumea consumatoare anglo-saxonă. militare şi economice făcute de ţările coaliţiei nu au un impact vizibil asupra acestor culturi. Antonio Maria Costa. atacarea convoaielor de opiu şi aducerea comercianţilor în faţa justiţiei. Peru) care aprovizionează America de Nord (în mod deosebit.

fie prin Europa”. faţă de o creştere a cererii în Europa. După experţii ONU. Pe când Africa nu este pentru moment decât un loc de tranzit şi o piaţă reziduală pentru droguri precum cocaina şi heroina. Africa este deci o rută comodă şi sigură pentru a ajunge o piaţă în creştere. Potrivit statisticilor ONU. s-a creat. adeseori în mod ilegal. Africa de Sud (2200 de tone) şi Nigeria (2000 de tone). difuzarea unei culturi hedoniste sunt de asemenea factori care au creat premisele pentru un progres al traficului de droguri pe continentul african. Africa reprezintă 27% din producţia mondială şi principalii producători sunt Marocul (3700 de tone). Al doilea factor este legat de diminuarea consumului de cocaină înregistrată în SUA. în Africa sudică şi în mai multe ţări din Africa occidentală. cu excepţia Africii de Sud unde fabricarea de metamfetamine a crescut în ultimii ani. dar în creştere din producţia de opiacee afgane este trimisă în America septentrională fie prin Africa orientală şi Africa occidentală.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . iarba de cannabis este cultivată. În plus autorităţile olandeze au intensificat supravegherea cu patrule aeriene poziţionate în insulele Curaqao şi Saint Martin. în anul 2004 s-a înregistrat o creştere a confiscării de heroină cu 60% în comparaţie cu anul precedent. Cea mai mare parte a acestei creşteri este datorată confiscărilor care au avut loc în Africa centrală şi occidentală. Confiscările de opiacee în Africa au înregistrat o creştere în aceşti ultimi ani. distrugerea valorilor tradiţionale africane. de unde cocaina este transportată în Europa în cantităţi mici de către „cărăuşi”. Traficanţii de cocaină încearcă într-o măsură ascendentă să utilizeze ca rute ale tranzitului Africa din două motive. În aceşti ultimi ani de exemplu. creşterea consumului de heroină în aceste regiuni provine din faptul că ele sunt folosite ca locuri de tranzit de către narcotraficanţi. Heroina care trece prin Africa este destinată în primul rând pieţelor europene şi în al doilea rând celor din nordul Americii. potrivit statisticilor Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea (UNODC). urbanizarea puternică. Ca efect colateral.3% din totalul confiscărilor la nivel mondial). Heroina provine din ţările Asiei de Sud-Vest şi de SudEst. Producţia de droguri sintetice este limitată în Africa. se remarcă o creştere a consumării lor pe continentul african. care nu se dedau totuşi de la a-şi crea o piaţă locală. Conform raportului Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea (UNODC) pe anul 2006. 50% din confiscările de cocaină de pe continentul African au fost înregistrate în Africa occidentală şi centrală. În ceea ce priveşte utilizarea opiaceelor în Africa. Primul provine din îmbunătăţirea sistemelor de supraveghere desfăşurate de autorităţile locale şi de autorităţile americane în regiunea Caraibe şi America centrală. ruta tradiţională folosită de traficanţi. în plus. Cantitatea totală a opiaceelor confiscate în Africa este totuşi modestă (0. Datele privind descoperirea de laboratoare clandestine confirmă această tendinţă. Zona de trecere cea mai utilizată de către traficanţii de cocaină este cea a Golfului de Guineea. în 176 de ţări din lumea întreagă. Raportul Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea (UNODC) asupra traficului de stupefiante din 2007 remarcă faptul că „o parte mică. principala producţie locală de substanţe stupefiante este cea de cannabis. s-au ridicat baze de supraveghere americane din Anzi în Insulele Caraibe. În 2004. îndeosebi în Africa orientală.Colecția de articole AIT – 2009 circulă în ţara lor era introdusă de către nigerieni care utilizau Polonia şi Ungaria ca punct de tranzit pentru cocaina destinată Europei occidentale. o piaţă africană care înregistrează în ultimii ani creşteri însemnate. care s-au dublat între 2003 şi 2004. 14  www. Trebuie să ţinem cont totuşi că nu există statistici fiabile şi că nivelul confiscărilor nu reflectă adevăratul flux al drogurilor care tranzitează Africa din cauza slăbiciunii forţelor de poliţie locală care au dificultăţi în interceptarea transporturilor ilicite. Prezenţa acestor organizaţii criminale.itcode.

europa. Venezuela. pentru ca ulterior. parte din acestea fiind folosite pentru comiterea altor activităţi ilicite. de asemenea wlw sunt impolicate în producţia. în baza experienţei acumulate.Colecția de articole AIT – 2009      Columbia este statul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu coca. dar fabricarea este în esenţă limitată la producerea pe scară redusă a preparatelor „de casă” din mac opiaceu (ex. la nivelul kilogramelor de cocaină existente în multe zone din oraşul New York. Înainte de anul 1990. să iniţieze pe teritoriul României forme organizate de criminalitate. Statele Unite ale Americii. de obicei. care include toată gama   Raport  de  evaluare  Semestrul  I/2007  privind  stadiul  realizării  activităților  prevăzute  pentru  semestrul  I/2007  în  Planul  de  acțiune  în  vederea  implementării  Strategiei  Naționale  Antidrog. Sediul local al DEA din New York a constatat recent că grupările criminale mexicane se aprovizionează de la grupările criminale columbiene. În anul 2004. în marea lor majoritate marinari. cum ar fi Lituania. au consumat droguri cel puţin o dată. De asemenea. unele droguri pe bază de opiacee sunt produse în Uniunea Europeană. În Europa. la noi în ţară s-a considerat că fenomenul drogurilor nu a fost cunoscut niciodată. această idee fiind indusă de propaganda comunistă. unde piaţa de tulpini de mac opiaceu şi concentrat de mac opiaceu din tulpini pare să se fi stabilizat. Pe lângă heroina importată. precum şi Polonia.  în  perioada  2005‐2008. prezentând pericolul cel mai mare din punct de vedere organizaţional. Până nu de mult.000 de hectare a suprafeţei de cultură. inclusiv pentru finanţarea actelor teroriste. în cele câteva cazuri înregistrate consumatorii fiind cetăţeni străini. consumul ilicit de droguri în România constituia un aspect cu caracter excepţional. tulpini de mac opiaceu. 2004. unde se pare că producţia de „heroină poloneză” este în descreştere8.eu 9 Raport de evaluare a fenomenului drogurilor în România. Agenţia Naţională Antidrog. pag. acestea fiind sursa cantităţilor mari. Spania şi Ecuador7. 72% din numărul global de capturi de cocaină se concentrează pe teritoriul a 5 state: Columbia.emcdda. mai scumpă. transportul şi distribuţia heroinei. 16. Arealul favorabil al României. La nivel statal. 2007. cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani. trebuie relevate şi cele legate de câştigurile imense realizate de traficanţi. Organizaţiile mexicane de trafic de droguri sunt cele mai influente dintre organizaţiile care operează pe teritoriul SUA. www. grupurile criminale acţionând structurat în diverse domenii ale vieţii sociale şi economice. Bucureşti. marijuanei şi metamfetaminei disponibile pe piaţa de droguri din SUA. Poziţia geografică deosebită pe care o ocupă România a făcut ca aceasta să fie luată în calcul de către reţelele de traficanţi de droguri ca un important „cap de pod” ce face legătura între Orient şi Occident. Pe lângă implicaţiile acestui flagel asupra sănătăţii populaţiei şi a costurilor tot mai mari pentru menţinerea sa sub control. criminalitatea organizată naţională şi internaţională şi-a făcut apariţia şi s-a dezvoltat. Acestea reprezintă principalii transportatori de cocaină şi distribuitorii de cantităţi mari în ţară. provenind de obicei din Asia de Sud-Est.itcode. deja existente în alte zone geografice.ro 978‐973‐88201‐6‐6 15  7 . La nivel mondial se constată o creştere continuă a numărului de consumatori de droguri. peste două sute milioane de persoane (peste 5% din populaţia lumii). în ciuda scăderii cu 9%. concentrat de mac opiaceu obţinut din tulpini sau capsule zdrobite de mac) într-o serie de state din estul Uniunii Europene. devenite dependente ca urmare a unor tratamente îndelungate cu morfină sau alte medicamente cu conţinut stupefiant9. în evidenţa autorităţilor vremii se regăsea un număr mic de persoane. drogurile reprezentând ceva cunoscut numai de către Occidentul decadent.  Agenția  Națională  Antidrog.  Bucureşti. O parte a cetăţenilor români uzitând de dreptul la libera circulaţie au săvârşit fapte penale în afara teritoriului naţional. de la 86.  8 http://ar2006. heroina se găseşte sub două forme de import: heroina brună obişnuită (forma sa chimică de bază) şi heroina albă (sub formă de sare) care este mai rar întâlnită şi. În perioada de tranziţie parcursă de România după Revoluţia din Decembrie 1989.000 de hectare la 78.

Deschiderea graniţelor României. Borş. de unde pătrunde în Germania prin punctul de frontieră dintre cele două ţări10. dar şi dinspre nord (Ţările Baltice. Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine. trece prin Budapesta. care să aibă dotarea tehnică corespunzătoare. O altă variantă a celei de-a doua rute balcanice. Bucureşti. MDMA. în şi din ţară. Situaţia conflictuală dintre statele ex-iugoslave a făcut ca pentru o perioadă de timp centrul de greutate al traficului de droguri să se transfere pe cel de-al doilea segment al “rutei balcanice” care include şi România. Din cazuistica ultimilor ani. 11 Hotărârea Guvernului nr. după care continuă prin zona subcarpatică spre Vest. traversează zona estică a României. 2005. În dorinţa lor de expansiune. mai ales. în principal. iar prin punctele de frontieră Nădlac.Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanii. dar prin Slovacia şi Cehia. urmând ruta Turkmenistan/Iran – traversând Marea Caspică-Azerbaidjan-Georgia-traversând Marea Neagră-Ucraina şi de aici către vest (este puţin probabil ca transporturile de heroină din Afganistan să traverseze Turcia. conferă organizaţiilor criminale posibilităţi largi de camuflare a drogurilor şi de tranzitare a teritoriului ţării. după care intră pe traseul mai sus descris. dar care poate oricând să includă şi variante care să vizeze ţara noastră. unde se bifurcă. O serie de factori determinanţi. 16  www. evoluţia României în ceea ce priveşte traficul de droguri.ro 978‐973‐88201‐6‐6 10 . ci prin ocolirea acesteia prin nord. Belgia. ajunge prin zona sud-vestică. au influenţat în timp. Prima rută balcanică ce ocoleşte România. rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre vest (Olanda. LSD şi altele). are următorul traseu: Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria. Petea intră în Ungaria. Din cea de-a doua rută balcanică se desprinde o altă variantă care pleacă din Bucureşti. care ar urma să devină active pe teritoriul României. Ruta a doua balcanică de transport al drogurilor porneşte din Turcia. dar şi ca o piaţă de desfacere şi consum ilicit a drogurilor. de modul în care acestea cooperează cu instituţiile similare ale altor state. iar la Budapesta intră pe ruta a doua balcanică.Colecția de articole AIT – 2009 căilor de transport. intră în România prin punctele de frontieră sudice (Negru Vodă. Bechet. depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituţiilor implicate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi. În continuare. care a condus la o creştere enormă a numărului de mijloace de transport şi mărfuri ce intră şi ies. traversează Bulgaria. Transformarea Afganistanului în principal producător de heroină a format. Agenţia Naţională Antidrog . a permis reţelelor de traficanţi să folosească diverse mijloace pentru tranzitarea teritoriului ţării. iar după traversarea teritoriului slovac. România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua rute balcanice de transport al drogurilor către Europa Occidentală. Vama Veche. 73/2005 privind aprobarea Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2005-2012. precum factori de ordin social-politic-economic. în opinia analiştilor internaţionali. organizaţiile criminale privesc România nu numai ca o ţară de tranzit. este: Istanbul-Constanţa (pe Marea Neagră)-Bucureşti. după care intră în Ucraina.itcode. intră în Slovacia prin Rajka. trece prin Bucureşti. Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude şi alte variante care să vizeze România. convingerea că transporturile de heroină către Europa nu se vor mai efectua prin România. care include şi un tronson maritim. Giurgiu). Germania) spre est (România). cadrul legislativ insuficient reglementat în materie antidrog şi inexistenţa organelor judiciare specializate în combaterea acestui gen de infracţiuni. un traseu continuând prin Polonia către Germania. în Cehia. Principalele tendinţe privind evoluţia fenomenului criminalităţii în domeniul drogurilor sunt următoarele11: Raport naţional privind situaţia drogurilor. datorită conflictelor cu reţelele locale de traficanţi de droguri). iar celălalt spre aceeaşi destinaţie.

există deja locuri cvasinotorii unde se comercializează. cât şi în alte centre urbane din ţară materializate prin sporirea numărului de vânzători stradali şi din locuinţe. şi a unei cereri crescânde de stupefiante şi pe piaţa internă. ţigări. În aceste activităţi. În prezent. creşterea numărului de consumatori de droguri şi. organizate pe scheletul unor veritabile reţele de comercianţi.itcode. Numai în Bucureşti. Potrivit Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012. amplificarea si diversificarea criminalităţii asociate consumului de droguri. sunt implicaţi atât în calitate de dealeri. în sensul că asemenea indivizi vor renunţa la clasica bişniţă cu produse agroalimentare. 12 Raportul Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor pentru anul 2005. atingând în prezent cote alarmante. ţara noastră nu reprezintă o ameninţare majoră din punct de vedere al producţiei şi distribuţiei de stupefiante. creşterea fluxului de imigranţi spre România şi alte state membre ale Uniunii Europene. datorită consolidării legislaţiei interne privind controlul drogurilor şi precursorilor cât şi a structurilor administrative şi de coordonare12. atât pe raza Capitalei. Constant şi nu pe un teren viran. aproape ostentativ. traficul intern cu droguri şi în special cel stradal s-a intensificat. principalii factori de risc care pot influenţa nivelul ofertei de droguri sunt: poziţia României la intersecţia principalelor rute tradiţionale utilizate de traficanţii internaţionali de droguri şi faptul că începând cu data de 01 ianuarie 2007 ţara noastră reprezintă graniţa estică a Uniunii Europene. 17  www. cât şi de consumatori. ci ca o consecinţă a dezvoltării rapide a narcotraficului internaţional. de exemplu. a celor care preferă amfetaminele şi cannabisul. grupuri de români. cu aur şi valută şi se vor lansa în afaceri cu stupefiante. proliferarea reţelelor teroriste interesate în obţinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . „moartea albă”. preponderent din etnia rromilor. diversificarea modalităţilor de spălare a banilor rezultaţi din operaţiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialişti din domeniul financiar-bancar şi coruperea unor funcţionari publici. extinderea fenomenului infracţional din acest domeniu pe întreg teritoriul ţării. discoteci. la care specialiştii nu sa-u gândit cu ceva timp în urmă. creşterea consumului de droguri şi în special a celui de droguri sintetice. modificarea continuă a rutelor utilizate şi a tipurilor de droguri traficate în funcţie de cerinţele pieţei ilicite. Organizaţia Naţiunilor Unite. flori.Colecția de articole AIT – 2009      amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier. în special. locuri şi medii infracţionale. cooperarea insuficientă între instituţiile abilitate în reducerea ofertei de droguri. amplificarea cererii de droguri în instituţiile de învăţământ. dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontieră cu consecinţe asupra scăderii timpilor de control. Este o situaţie surprinzătoare. implicarea în fapte de corupţie a unor funcţionari publici care au atribuţii directe în activitatea de control la frontieră.

semnată la Viena la 21 februarie 1971. Sintagma „criminalitate informatică” reuneşte numeroase tipuri de activităţi. De altfel. care stipulează că părţile. Industria tehnologiilor informaţiei a devenit un sector productiv la scală mondială. dominat de performanţa pieţelor bursiere şi a pieţelor de capital. el şi-a exprimat de asemenea preocuparea cu privire la elanul necontrolat al farmaciilor virtuale care promovează substanţele aflate sub control şi le vând fără reţetă. în timp ce căderea comunismului în vechiul bloc estic a stimulat creşterea noilor economii de piaţă şi intensificarea circulaţiei transfrontaliere a persoanelor. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). prosperitatea economică constă în discriminarea sărăciei în creştere. în timp ce. Altfel spus. Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor a arătat faptul că Internetul permitea schimbul de informaţii şi de sfaturi privitoare la consumul şi la fabricarea drogurilor. înţelegerea economiilor naţionale într-un sistem mondial unic. Astfel de practici intră sub incidenţa art. Prăbuşirea barierelor ideologice a fost însoţită pe de o parte de o omogenizare economică. ea constituind o miză importantă atât pentru ţările dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. în numeroase ţări. cât şi profiturile obţinute de pe urma acestora.10 din Convenţia asupra substanţelor psihotrope. în aşa fel  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. în special în ţările în curs de dezvoltare. Numărul utilizatorilor de Internet din întreaga lume.dr. iar liberalizarea acestor operaţiuni a dat un imbold comerţului internaţional. Vânzătorii şi traficanţii de droguri exploatează aceste neajunsuri încercând să dezvolte noi pieţe.Colecția de articole AIT – 2009 Conexiunea dintre traficul de droguri şi noile tehnologii  Lect. În numeroase regiuni din lume. În raporturile sale din 1997 şi 1998. educativ şi cultural. aflate sub control internaţional. care se dublează practic la fiecare şase luni. iar pe de altă parte.ro 978‐973‐88201‐6‐6 1 . a mărfurilor şi a capitalurilor. restricţiile la care erau supuse operaţiunile comerciale şi financiare internaţionale au dispărut. dar se referă în principal la infracţiunile comise şi/sau facilitate cu ajutorul mediilor electronice. era estimat la 700 de milioane la sfârşitul anului 20011. în ultimii zece ani. aceste infracţiuni sunt diferite într-un mod inadecvat sau nu sunt deloc definite. avantaje care au permis acoperirea unor lacune care păreau de nedepăşit acum zece ani. ţinând cont de dispoziţiile lor constituţionale. de o atomizare politică şi socială. În raportul din anul 2000.  18  www. Prin comparaţie cu criminalitatea obişnuită. dar de asemenea au încurajat atât forme tradiţionale cât şi alte forme noi de criminalitate cu privire la droguri. evoluţia tehnologică şi globalizarea schimburilor comerciale şi financiare au favorizat progresul social.univ. expansiunea activităţii comerciale şi financiare a permis delincvenţilor să disimuleze mai bine atât transporturile ilicite de mărfuri ca drogurile şi precursorii. Pe lângă dimensiunea economică. infracţiunile informatice pot fi săvârşite într-un stat fără ca făptuitorul să fie prezent în mod fizic şi. criminalitatea informatică necesită mai puţine resurse raportat la pagubele susceptibile de a fi produse. interzic anunţurile publicitare care au ca obiect substanţele psihotrope şi care sunt destinate marelui public. Încă de la sfârşitul Războiului Rece.itcode. Giurea Laurențiu  Globalizarea şi noile tehnologii de comunicaţii au adus societăţii nenumărate avantaje pe plan economic. legăturile tradiţionale care asigurau coeziunea socială au fost slăbite de rapiditatea schimbărilor. atinge însăşi esenţa identităţii culturale şi sociale. 2001.

a devenit mai dificilă depistarea cazurilor de spălare a banilor proveniţi din comercializarea drogurilor. copiate pe telefoanele utilizate de către infractori). adrese şi alte informaţii referitoare la colaboratorii lor. 2001. Noile tehnologii sunt utilizate de către traficanţii de droguri în două moduri diferite: pentru a eficientiza livrarea şi distribuirea produselor cu ajutorul unor mijloace de comunicaţii sigure şi rapide şi pentru a proteja activităţile lor ilicite de anchetele desfăşurate de către serviciile de represiune legală. datorită faptului că aceştia sunt foarte des obligaţi să-şi părăsească locaţia pentru a organiza sau a supraveghea operaţiunile lor. atât în sectorul licit cât şi în sectorul ilicit. Colaboratorii primesc prin telefon. ceea ce sporeşte capacitatea sa de a scăpa de acţiunea serviciilor de represiune. Membrii organizaţiilor de traficanţi de droguri îşi pot programa calculatoarele astfel încât să detecteze orice tentativă de intruziune şi să îi răspundă prin tehnici de contraatac menite să distrugă sistemele anchetatorilor. la codarea datelor. Pentru o organizaţie care se ocupă cu traficul de droguri. ei reduc la minim riscurile de a fi prinşi. Aceste tehnici sunt în special utile celor care organizează traficul de droguri. Reţeaua reprezintă forma de organizare caracteristică globalizării. la telefonie prin satelit şi la telefoane mobile „clonate” (codurile de identificare furnizate utilizatorilor legitimi sunt interceptate şi programate.  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies.Colecția de articole AIT – 2009      încât autorii lor se expun unui risc minor. Traficanţii de droguri folosesc calculatoare şi agende electronice pentru a stoca şi depozita informaţii utile (spre exemplu. reţeaua prezintă avantaje incontestabile în raport cu sistemul ierarhic tradiţional: ea cuprinde un „nucleu dur” bine protejat de organizaţii sau de persoane conectat la o „periferie” mai largă printr-o multitudine de legături. pager sau calculator instrucţiuni care le indică unde să livreze pachetele cu marfă. operaţiunile financiare. la forumuri de pe Internet cu acces limitat. Grupul criminal organizat independent. Ele le permit să comită infracţiuni clasice după metode noi – de exemplu. iar probabilitatea ca ei să fie descoperiţi este mică2. astfel încât niciun stat nu poate considera că o anumită activitate infracţională organizată intră în întregime în competenţa sa. deşi însăşi naţionalitatea poate să conducă la o funcţie dacă ea permite accesul pe o nouă piaţă sau penetrarea ori coruperea unei instituţii private. persoanele de contact pentru transport şi cei cărora trebuie să le vireze profiturile realizate.  www.ro 978‐973‐88201‐6‐6 19  2 . INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). Pentru infractorii transnaţionali nu există frontiere: desfăşurându-şi activităţile în mai multe state. criptate sau spălarea banilor proveniţi din traficul de droguri prin intermediul instrumentelor electronice – şi noi tipuri de infracţiuni prin metode noi – de exemplu. Poliţia antidrog din Regiunea administrativă specială Hong Kong (China) a semnalat faptul că odată cu progresul comerţului electronic şi a serviciilor bancare pe Internet. nume. are tendinţa de a face loc unor reţele fluctuante structurate în celule. organizarea transportului de droguri ilicite cu ajutorul mesajelor codate. numerele de conturi bancare. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). coordonatele geografice ale pistelor de aterizare clandestine şi reţele de fabricare a drogurilor sintetice) cât şi pentru a trimite scrisori electronice (e-mail) şi alte forme de corespondenţă.  3  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. date cu privire la acţiune. uneori contraatacând. Traficanţii îşi asigură o mai bună protecţie recurgând la cartele telefonice preplătite. fax. cu structura sa piramidală.itcode. 2001. maximizând în acelaşi timp profiturile obţinute. la frecvenţe radio cu bandă largă (lungi). lansarea unui „război informatic” sau a unui „atac” electronic pentru a contra acţiunea de strângere de informaţii a serviciilor de depistare şi combatere a infracţiunilor în materie de droguri3. în care identificarea naţională contează mai puţin decât competenţa.

itcode. În anul 1995. serviciile antidrog atribuie creşterea rapidă a confiscărilor efectuate în laboratoare utilizate pentru producerea ilicită a metamfetaminelor evoluţiei tehnologiei şi utilizării intense a Internetului. alături de clonarea telefoanelor mobile. comunicaţiile rapide şi transferurile electronice de fonduri au fost utilizate de grupările criminale organizate pentru a îmbunătăţi eficacitatea activităţilor lor de trafic de droguri. la începutul anului 2000 autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au identificat în întreaga lume mai mult de 1.Colecția de articole AIT – 2009 Traficanţii de droguri comunică între ei. Nu mai este necesar să ai studii în chimie pentru a produce amfetamine: mai puţin de 10% dintre suspecţii arestaţi pentru producerea ilicită de metamfetamină sunt chimişti calificaţi. Datorită faptului că tranzacţiile sunt aranjate în scurt timp şi pe distanţe mici. cu ajutorul telefoanelor mobile ce funcţionează cu cartele pre-plătibile care pot fi cumpărate de oricine. O întârziere poate sugera traficanţilor că o operaţiune de livrare supravegheată este pe punctul de a fi efectuată. Aceste metode. în special. În SUA. Cartelurile columbiene şi mexicane de traficanţi folosesc tehnică modernă pentru a-i spiona pe agenţii poliţiei. În Ţările de Jos şi în Elveţia aceste site-uri erau cele mai numeroase. explozii şi răniri în laboratoarele clandestine. cocaină şi heroină. un grup de traficanţi din Ţările de Jos a recrutat informaticieni (specialişti IT) pentru a desfăşura operaţiuni de piraterie şi pentru a le coda convorbirile. în care. au permis traficanţilor să transporte sute de tone de cocaină de-a lungul anilor.000 de site-uri care oferă spre vânzare droguri ilicite. dar şi ecstasy. societăţi cu sediul în Ţările de Jos utilizează Internetul pentru a vinde seminţe de cannabis şi derivaţi ai cannabisului. reţetele pentru producerea drogurilor erau secrete apărate cu zel. traficanţii profită de posibilitatea oferită tuturor clienţilor societăţilor de mesagerie internaţională de a urmări pachetele pe site-urile web ale acestor societăţi. China a semnalat un caz de trafic de droguri. ceea ce explică numeroasele incidente. În Australia. Datele şi informaţiile detaliate cu privire la activităţile lor zilnice au fost înregistrate pe un calculator ce se afla la bordul unei nave din largul coastelor mexicane. iar informaţiile obţinute de pe urma 20  www. parte a Organizaţiei statelor americane (OEA) a arătat în Raportul emisferic 1999-2000 că Internetul a devenit mijlocul cel mai utilizat pentru a dezvolta producţia de droguri sintetice în anumite ţări din regiune şi că globalizarea. pentru a evita depistarea drogurilor. reţeaua nu putea fi demascată în întregime. în special cannabis. Un laptop şi dischete aparţinând autorităţilor antidrog au fost furate. încălcând în mod direct tratatele internaţionale referitoare la controlul drogurilor. dar în prezent. Traficanţii utilizau calculatoare de „buzunar” (PDA) dotate cu un software de criptare a datelor pentru a stoca în siguranţă date şi informaţii despre autoturismele neinscripţionate ale poliţiei şi ale serviciilor de informaţii. vânzările şi cumpărările de droguri ilicite sunt aranjate în cafenele-internet sau prin telefonul mobil. fără a fi depistaţi. aceste informaţii sunt la dispoziţia oricui are acces la un calculator. în aşa fel încât chiar dacă era posibil să fie „sparte” alte calculatoare. odată cu tehnicile informatice moderne şi cu tendinţa în creştere de a împărtăşi cunoştinţele între chimişti. Acest lucru s-a întâmplat şi în Europa. Aceeaşi grupare a recurs la tehnici de codare pe care serviciile de combatere nu au putut să le descifreze în timp util pentru a putea exploata informaţiile. ei adună fotografii ale agenţilor antidrog şi culeg alte informaţii cu privire la aceştia.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . O anchetă comună a serviciilor antidrog din Columbia şi SUA a dus la arestarea a 31 de traficanţi în octombrie 1999 şi a relevat că traficanţii au comunicat cu ajutorul forumurilor de pe Internet protejate de firewall-uri menite a le face impenetrabile. Serviciile antidrog din Republica Cehă a semnalat faptul că. Comisia interamericană de control a abuzului de droguri (CICAD). În trecut. Încă din 1996. în prezent. interceptarea se dovedeşte mult mai dificilă ca înainte. Conform OIPC-Interpol. traficanţii au penetrat baza de date a vămilor pentru a falsifica caracteristicile şi natura unui transport comercial de mărfuri.

O simplă căutare pe Internet este suficientă pentru ca.000 de pagini web şi 2043 de „cazinouri virtuale”. Cazinourile fiind încă de demult utilizate pentru albirea fondurilor ce provin din traficul de droguri şi din alte activităţi criminale. În ultimii ani.  www. Pe această piaţă din ce în ce mai concurenţială. Utilizarea cărţilor de credit şi a serviciilor bancare online au redus legăturile personale între angajaţii băncilor şi clienţi.ro 978‐973‐88201‐6‐6 21  4 . să obţii instrucţiuni detaliate pentru producerea unei game largi de droguri de sinteză. uşor şi în secret. Creşterea vertiginoasă a vânzărilor on-line de medicamente eliberate pe bază de reţetă medicală constituie o provocare serioasă pentru cei responsabili însărcinaţi cu reglementarea privind calitatea nevătămătoare a medicamentelor şi pentru serviciile de descoperire şi combatere. ceea ce a determinat numeroase bănci să renunţe la controalele prealabile pentru a evita depunerea fondurilor clienţilor lor la alte bănci concurente. Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor a atras atenţia asupra faptului că Internetul este folosit pentru a schimba mesaje şi informaţii care fac apologia drogului. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). este logic că acest tip de activitate să se dezvolte pe internet.itcode. în special în rândul tinerilor. 2001. depersonalizarea legăturilor între client şi bancă şi rapiditatea tranzacţiilor electronice. de obligaţiuni. Grupul de acţiune financiară împotriva spălării banilor (GAFI) a atras atenţia asupra faptului că Internetul prezintă riscurile „clasice” ale albirii banilor: facilitatea accesului. instituţiile financiare riscă să considere respectarea măsurilor împotriva spălării banilor ca incompatibile cu bunul mers al afacerilor.Colecția de articole AIT – 2009      acestora au fost folosite pentru a intercepta convorbirile dintre poliţişti care au fost supravegheaţi şi ameninţaţi4. de operaţiuni la termen.  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. sectorul serviciilor financiare a devenit din ce în ce mai concurenţial. În trecut. precum şi eficacitatea mecanismelor ce permit verificarea legitimităţii tranzacţiilor financiare. „cazinourile virtuale” au devenit o activitate înfloritoare. oferind condiţii ideale pentru cei care se ocupă cu spălarea banilor proveniţi din traficul de droguri. de devize şi de produse derivate a mărit numărul operaţiunilor ce permit deplasarea unor sume importante de bani prin mijloace electronice rapid. crearea de noi pieţe mondiale de valori mobiliare. de a-i ataşa un grad de prioritate mic şi de a-i consacra resurse puţine şi personal slab pregătit. Chiar dacă numeroase instituţii clasice aplică de acum înainte proceduri împotriva spălării banilor. În martie 2001. Deşi plata cu lichidităţi este probabil cea mai utilizată metodă de plată pentru cumpărarea drogurilor la nivel local. Globalizarea pieţelor financiare poate fi considerată ca un factor de risc suplimentar. un site al pasionaţilor de jocuri a inventariat peste 12. în câteva minute. procurarea precursorilor aflaţi sub control internaţional şi instalarea laboratoarelor clandestine de producere a drogurilor. care nu este supusă nici unei reglementări.

cât şi utilizaţi în scopul producerii. trebuiau destinate exclusiv finalităţilor medicale ori altor scopuri legitime. printre care Germania.univ. Astfel. Italia s-au reunit la Haga. precum şi cu instituţiile internaţionale de profil1. culturale şi politice ale societăţii. Organismele ONU cu atribuţii în lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri.Colecția de articole AIT – 2009 Instrumentele juridice internaționale în domeniul cooperării polițieneşti  în lupta antidrog  Lect.dr. prin legi adoptate de fiecare stat în parte. părţile semnatare se angajau să întocmească legi sau regulamente dacă acestea nu au fost făcute încă. iar fabricarea şi comercializarea acestora erau supuse unui sistem de înregistrare şi licenţiere. vânzarea şi consumul substanţelor şi produselor cu conţinut stupefiant (morfina. fabricarea.itcode. Olanda. care a canalizat preocupările statelor semnatare în altă direcţie. cererii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope care reprezintă o gravă ameninţare pentru sănătatea şi bunăstarea persoanelor şi au efecte nefaste asupra principiilor economice. 162. La 23 ianuarie 1912. Convenţia în cauză prevedea că producţia şi desfacerea opiului brut trebuie supuse controlului naţional. datorită intervenţiei primei conflagraţii mondiale. Bucureşti. pag. Trecut şi prezent. şi mai ales. Rusia. interzicând utilizarea acestora în alte scopuri decât cele medicale sau ştiinţifice. de efectele devastatoare în creştere ale traficului ilicit de substanţe psihotrope şi stupefiante în diversele straturi ale societăţii. distribuţiei şi a exportului opiului brut. care să vizeze în mod special lupta împotriva traficului ilicit. în special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeană. a căror răspândire şi arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internaţionale. Convenţia defineşte în art. criminalitatea organizată internaţională pot fi privite drept instituţii fără frontiere. Astfel s-au încheiat numeroase convenţii internaţionale eficiente şi operaţionale.1 opiul medicinal. au scos în evidenţă competenţa O.U. heroina. În data de 19 februarie 1925. De asemenea. alte opiacee. de asemenea. Giurea Laurențiu  Pornind de la realitatea că infracţionalitatea şi. cocaina şi cânepa indiană. unde au convenit intrarea în vigoare a Convenţiei internaţionale a opiului. Editura Lucman. instituţiile abilitate în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri colaborează pe plan regional. Portugalia. a fost semnată la Geneva Convenţia internaţională a opiului. distribuirii şi comerţului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope. de faptul că copiii sunt exploataţi în numeroase regiuni ale lumii în calitate de consumatori pe piaţa drogurilor. extinzându-se sfera de aplicabilitate a Convenţiei de la Haga şi asupra cânepii indiene şi a frunzelor de coca. frunzele de coca. profund preocupate.N. Potrivit acestei convenţii. 2005. european şi internaţional cu instituţii având atribuţii similare. cu privire la controlul stupefiantelor şi substanţelor psihotrope şi au susţinut că este important să fie întărite şi dezvoltate mijloacele juridice eficiente de cooperare internaţională în materie penală pentru a pune capăt activităţilor criminale internaţionale reprezentate de traficul ilicit. profund preocupate de amploarea şi creşterea producţiei. Anglia. în special. act juridic internaţional ce marchează începutul cooperării naţiunilor lumii în domeniul controlului asupra drogurilor. ţinând seama de diferenţele condiţiilor comerciale să limiteze numărul        1 Țical George‐Marius – De la plante la droguri. părţile semnatare trebuiau. Intrarea în vigoare a convenţiei nu a mai fost posibilă. pentru a se asigura un control eficient la nivel naţional. morfina. un număr de 12 state. al producţiei.ro 978‐973‐88201‐6‐6 .  22  www. cocaina).

)4.  4  Croitoru Dorel – op. întrucât prin prevederile sale s-a instituit un fel de economie a stupefiantelor. În vederea realizării exportului stupefiantelor. Convenţia defineşte în art. Convenţia cuprindea şi dispoziţii referitoare la controlul comerţului internaţional cu stupefiante.1 noţiunile de stupefiant sau extracţia unui stupefiant. iar din grupa a doua făcea parte etilmorfina şi sărurile sale.  www. ecgonina şi thebanina.acad. 17. Pentru prima oară. Această Convenţie a reprezentat ultimul document internaţional în material controlului internaţional al stupefiantelor. a frunzelor de coca pentru mestecat şi a interzicerii folosirii cannabisului în scopuri medicale3. Editura Lumina Lex. era necesară obţinerea de către exportator a unei autorizaţii de export.cnaa. convenţia a împărţit stupefiantele în două grupe.  5  Dima Traian – op.C. a fost semnată tot la Geneva Convenţia pentru suprimarea traficului ilicit de droguri periculoase. porturilor sau altor localităţi prin care să permită exportul sau importul opiului brut sau a frunzelor de coca.. Totodată. prin care se urmăreau limitarea fabricării şi a importării peste cantităţile maximale a substanţelor şi produselor stupefiante fixate după evaluarea necesarului intern de droguri al fiecărui stat. cit. se prevedea că pentru fiecare substanţă importată era necesară o autorizaţie specială în care să fie menţionate cantitatea şi adresa importatorului. prin înfiinţarea celor două organisme (Comitetul Central Permanent al Opiului şi Organul de Control al Stupefiantelor). Astfel. 14. elaborate sub egida Ligii Naţiunilor. reglementându-se în acest sens obţinerea ori acordarea extrădării în cazuri enumerate în convenţie. precum şi numele şi adresa exportatorului.  3  Dima Traian – Traficul şi consumul ilicit de stupefiante. Convenţia recomandă statelor semnatare să înfiinţeze un oficiu central împotriva producţiei şi traficului ilicit cu substanţe stupefiante. Bucureşti. urmărindu-se limitarea fabricării stupefiantelor în lume. Convenţia din anul 1931 este importantă pentru istoria traficului stupefiantelor.  României  şi  Republicii  Moldova  (teză  de  doctorat  publicată  pe  site‐ul  http://www. evaluările cantităţilor de stupefiante ce urmau a fi importate din ţările ce exportau astfel de substanţe cât şi datele statistice solicitate de convenţie2. care instituie comisiile rogatorii. Elaborarea acestei convenţii a fost necesară pentru completarea dispoziţiilor convenţiilor anterioare referitoare la opiu. din prima grupă făcând parte morfina. Convenţia din anul 1925 de la Geneva a fost totuşi criticată pe considerentul că ea nu a reprezentat un pas hotărât în abolirea opiului pentru fumat.S. au avut ca obiectiv principal împiedicarea ca fabricarea autorizată a stupefiantelor să constituie o sursă de furnizare a acestora pentru întrebuinţări nemedicale şi pentru traficul ilicit5.  Academia “Ştefan cel Mare”. numai pentru nevoi medicale şi ştiinţifice şi reglementarea distribuirii lor. preocupate de îmbunătăţirea controlului internaţional al stupefiantelor. înainte de 31 decembrie a anului în curs să primească de la statele semnatare ale convenţiei. codeina şi sărurile lor. pag.Colecția de articole AIT – 2009      oraşelor. pag. ca instrumente de luptă împotriva persoanelor fizice implicate în traficul ilicit de droguri.md/).. Tot cu această ocazie. Convenţiile din 1925 şi 1931. Convenţia a consacrat dispoziţii şi cu privire la funcţionarea şi atribuţiile organului nou creat. cit.ro 978‐973‐88201‐6‐6 23  2 .itcode.   Croitoru  Dorel  –  Studiu  comparat  privind  tratamentul  juridico‐penal  al  drogurilor  în  legislația  țărilor  Uniunii  Europene. 2001. Principala atribuţie a Comitetului era aceea că în fiecare an. la data de 26 iunie 1936. statele semnatare au creat în acest scop un nou organism internaţional care să se ocupe cu această problemă şi anume Organul de Control al Stupefiantelor (O. 26. heroina. Comitetul Central Permanent al Opiului. Câţiva ani mai târziu. pag. 2006. se prevăd măsuri privind asistenţa juridică internaţională. De asemenea. 25. Chişinău. pag. Superioară Convenţiei din anul 1912. La 13 iulie 1931 la Geneva s-a semnat Convenţia internaţională privind limitarea producerii şi distribuirii stupefiantelor.

 cit. în care sunt menţionate substanţele stupefiante supuse controlului internaţional. În ceea ce priveşte traficul de droguri. Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor şi Organizaţiei Internaţionale de Poliţie CriminalăINTERPOL.Colecția de articole AIT – 2009 La 19 noiembrie 1948. respectiv Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor (OICS). Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite a autorizat Comisia de Stupefiante din cadrul aceluiaşi organism pentru elaborarea unei convenţii care să centralizeze prevederile anterioare. prin care Organizaţia Mondială a Sănătăţii este autorizată să propună supunerea oricărui drog nou obţinut care poate crea dependenţă fizică sau psihică reglementării internaţionale în materie.  8  România a aderat la Convenția privind substanțele psihotrope din 1971 prin Legea nr. fiind adoptat. Faţă de reglementările adoptate anterior. limitarea producţiei de opiu şi distrugerea plantaţiilor de mac opiaceu şi a celor de cannabis cultivat în mod ilegal. durata mandatului şi procedura de lucru.  7  Alexandru Boroi. Convenţia are un număr de patru tabele anexă.4). Convenţia a prevăzut înfiinţarea unei instituţii pentru coordonarea pe plan internaţional a luptei împotriva traficului ilicit de produse şi substanţe stupefiante. Convenţia conţine dispoziţii speciale referitoare la: controlul preparatelor care au în compoziţie substanţe psihotrope (art. cu participarea reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. intrată în vigoare la 13 decembrie 1964. pag.  24  www. Pe lângă faptul că a simplificat organizarea controlului internaţional. la 30 martie 1961 a fost adoptată Convenţia unică asupra stupefiantelor6. Sultănescu Valentin‐Radu – op. a fost semnat la Palatul Caillot Protocolul de la Paris. 626/1973 pentru aderarea României la Convenția unică  asupra stupefiantelor din 1961 şi la protocolul privind modificarea acesteia. pe alocuri contradictorii. La 21 februarie 1971 a fost adoptată la Viena Convenţia privind substanţele psihotrope8. cerându-se ca exporturile de stupefiante să fie supuse în mod obligatoriu autorizării celor două guverne. respectiv al ţării exportatoare. Acest act normativ internaţional înlocuieşte toate cele 9 protocoale şi convenţii încheiate până atunci. un Protocol privind amendamentele aduse Convenţiei unice asupra stupefiantelor din 1961.ro 978‐973‐88201‐6‐6 6 . prevenirea abuzului de stupefiante şi asigurarea unui tratament complet şi corect pentru toxicomani. se prevede completarea regimului pentru evaluarea suprafeţelor cultivate cu mac opiaceu şi fabricarea stupefiantelor sintetice. tot la Geneva. cuprinde în special dispoziţii referitoare la comerţul internaţional şi la lupta împotriva traficului ilicit. limitarea utilizării substanţelor prevăzute în cele patru tabele în  Convenția a fost adoptată de țara noastră prin Decretul nr.3) şi sfera de aplicare a controlului (art. s-a impus o modificare a reglementării internaţionale în acest domeniu. 21. pentru prima dată au fost puse sub control internaţional şi plantele din care se extrag stupefiantele naturale. Încă din preambulul convenţiei este stipulat faptul că măsurile luate împotriva abuzului de asemenea substanţe trebuie să fie coordonate şi universale..itcode. întâlnim în convenţie noi dispoziţii referitoare la tratamentul medical şi readaptarea toxicomanilor. precum şi la instituirea unui control privind heroina şi cetobemidona. intrată în vigoare la 16 august 1976. Convenţia cuprinde dispoziţii privind modul de formare a acestui organ. Neagu Norel. precum şi al ţării importatoare. Datorită evoluţiei îngrijorătoare a traficului şi consumului ilicit de droguri. Astfel. 118/1992. listele cu substanţele psihotrope. Acesta a luat fiinţă prin fuziunea Comitetului Central Permanent al Opiului cu Organul de Control al Stupefiantelor. precum şi luarea de măsuri de reinserţie socială a acestora7. aducând un suflu nou în lupta contra traficului şi consumului ilicit de stupefiante. Se reiau dispoziţiile referitoare la reglementarea importului şi exportului de stupefiante. Ca urmare a acestei directive. Datorită numeroaselor reglementări în domeniu. această convenţie. precum şi să statueze noi măsuri şi instrumente de luptă împotriva traficului de droguri.

Ca urmare a Declaraţiei privind lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri. se prevede o măsură procedurală deosebit de eficientă în lupta antidrog. expedierea. dirijarea sau finanţarea faptelor susmenţionate. transportul. barbiturice. De asemenea.12). financiare sau comerciale. fabricarea. punerea în vânzare.ro 978‐973‐88201‐6‐6 25  .Colecția de articole AIT – 2009      scopuri medicale şi ştiinţifice. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. tranchilizante. distribuirea.17). recomandând statelor semnatare implementarea în dreptul intern: producţia. pe măsura posibilităţilor. precum şi reglementarea tuturor operaţiunilor ilicite cu aceste substanţe. Astfel. cererea ilicită de stupefiante şi substanţe psihotrope. LSD-25).itcode. Ca elemente de noutate.3 faptele care constituie infracţiuni comise cu intenţie. expedierea în transit. producţia sau fabricarea ilicită de stupefiante sau substanţe psihotrope. afară de cazul când exportatorul şi importatorul sunt instituţii guvernamentale sau organisme competente să desfăşoare activităţi licite cu ele (art. transportul sau distribuirea de echipament. în perioada 25 noiembrie-20 decembrie 1988 s-a desfăşurat la Viena o conferinţă internaţională. în acest sens tribunalele părţilor semnatare fiind abilitate să ordone confiscarea documentelor bancare. organizarea. fiind stabilite funcţiile Comisiei Consiliului pentru Stupefiante (art. îngheţarea (sechestrul) şi confiscarea bunurilor şi mijloacelor financiare obţinute de infractori în traficul ilicit de droguri. fabricarea. Participanţii la conferinţă au subliniat faptul că traficul illicit de droguri reprezintă o sumă de câştiguri financiare şi averi considerabile care permit organizaţiilor criminale transfrontaliere să penetreze. substanţe neincluse în lista prevăzută în Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961 (amfetamine. această dispoziţie fiind preluată şi în legislaţia ţării noastre în art. de asemenea importanţa cooperării internaţionale pentru combaterea într-o manieră cât mai eficace a diferitelor manifestări ale traficului ilicit şi consumului de droguri. oferirea. distribuirea şi posesiunea substanţelor psihotrope (art. vânzarea. cultivarea macului opiaceu.13). activităţile comerciale şi financiare cât şi societatea la toate nivelurile sale. secretul bancar nemaiputând fi invocat într-o asemenea situaţie. livrarea în orice condiţii. Convenţia cuprinde măsuri restrictive referitoare la anumite substanţe cu proprietăţi halucinogene. sau a substanţelor care sunt www. comercializarea. Se stipulează. materiale sau substanţe despre care cel care se ocupă cu astfel de activităţi ştie că trebuie utilizate în sau pentru cultura.18) şi măsurile ce trebuie adoptate de către acesta spre a asigura executarea prevederilor convenţiei (art. depresoare sau stimulente ce afectează sistemul nervos central.20 al Legii nr. a cocăi sau plantei de cannabis în scopul producerii de stupefiante. în vederea combaterii eficiente a traficului illicit cu stupefiante şi substanţe psihotrope. precum şi să armonizeze legislaţiile naţionale cu prevederile convenţiei. în urma căreia a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope. deţinerea sau cumpărarea oricărui stupefiant în scopul uneia din activităţile susmenţionate. să contamineze şi să corupă structurile de stat. modul de raportare al Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor (art.19). livrarea supravegheată (art. convenţie care a intrat în vigoare la data de 11 noiembrie 1990. exportul şi importul fiind interzise. Părţile semnatare se angajează să elimine ori să reducă. extracţia. 1 lit. a substanţelor înscrise în Tabelul I şi Tabelul II anexat prezentei Convenţii. la art. Convenţia prevede în art. Se prevede în noua reglementare o licenţă specială pentru fabricarea. k din convenţie se prevede că livrarea supravegheată reprezintă metodele care constau în permisiunea trecerii pe teritoriul uneia sau mai multor ţări a stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. se prevăd în convenţie dispoziţii cu caracter imperativ referitoare la depistarea. prepararea. adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1984 în care se statua necesitatea unei noi reglementări în domeniu.11 din Convenţie). Obiectul convenţiei îl reprezintă promovarea cooperării între părţi. importul sau exportul oricărui stupefiant sau substanţă psihotropă.

• adoptarea şi elaborarea de către serviciile de detectare şi reprimare însărcinate cu aceasta. cât şi bagajul acestora. să solicite confirmarea înmatriculării şi. Pentru reprimarea traficului ilicit pe mare părţile cooperează. sub controlul autorităţilor competente din aceste ţări.itcode. Partea care are motive întemeiate să bănuiască că o navă sub pavilion sau care nu arborează nici un pavilion sau nu poartă nici o înmatriculare -se ocupă cu traficul ilicit poate solicita altor părţi să o ajute pentru a pune capăt acestei utilizări. în vederea identificării persoanelor implicate în comiterea infracţiunilor stabilite conform paragrafului 1 al art. şi navigând sub pavilion sau fiind înmatriculată la o altă parte se ocupă cu traficul ilicit. a stabili şi a menţine sisteme de supraveghere în bazinele şi depozitele portuare.17) şi utilizării serviciilor poştale (art. care intră sau ies din zonele şi porturile libere. în conformitate cu dreptul internaţional maritim. Totodată Convenţia acordă importanţă deosebită unor mijloace şi metode de realizare a traficului ilicit. dacă sunt descoperite probe ale participării la un trafic ilicit. dacă acest lucru se confirmă. dacă ele consideră necesar aceasta9. Privitor la zonele şi porturile libere părţile vor aplica pentru a pune capăt traficului ilicit de stupefiante. în acest scop. în măsura posibilă. a stabili şi a menţine un sistem care permite decelarea expedierilor suspectate de a conţine stupefiante. expediate ilicit sau suspectate că ar fi. vor da permisiunea autorităţilor competente să procedeze la vizitarea încărcăturii şi navelor care intră şi ies.  www.19). să ceară autorizaţia acestui stat pentru a lua măsurile adecvate cu privire la această navă. Astfel.6 şi 7 se reglementează noi dispoziţii referitoare la extrădarea şi asistenţa judiciară menite să întărească cooperarea internaţională în domeniu. să viziteze nava. 9  Art. Partea care are motive întemeiate să bănuiască că o navă care exercită libertatea de navigaţie. 3 din Convenţie. Pentru combaterea traficului ilicit realizat prin utilizarea serviciilor poştale trebuie luate următoarele măsuri: • acţiunea coordonată pentru prevenirea şi reprimarea utilizării poştale în scopul traficului ilicit.24 din Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanțe psihotrope. substanţe psihotrope sau substanţe înscrise în tabelul I şi II. In conformitate cu dispoziţiile de mai înainte sau tratatele în vigoare dintre ele sau orice alte acorduri sau aranjamente încheiate între aceste părţi. a unor tehnici de investigare şi control. substanţe psihotrope şi substanţe înscrise în tabelul I şi II măsuri care nu sunt mai puţin stricte decât cele pe care le aplică în alte părţi ale teritoriului lor. cât şi aeronavelor şi vehiculelor şi atunci când este cazul să percheziţioneze membrii echipajului şi pasagerii. trebuie luate măsurile adecvate cu privire la navă. care trebuie să permită decelarea în trimiterile poştale a expedierilor ilicite de stupefiante. În art.Colecția de articole AIT – 2009 substituite celor prezentate în tabele. persoanele care se găsesc la bord şi la încărcătură.ro 978‐973‐88201‐6‐6 26  . în zonele libere şi porturile libere. Părţile astfel solicitate furnizează această asistenţă în limita mijloacelor de care ele dispun. conform dreptului internaţional. statul sub pavilionul căruia navighează nava poate să autorizeze mai ales statul solicitat să inspecteze nava. părţile vor depune eforturi pentru: a supraveghea mişcarea mărfurilor şi persoanelor în porturile libere şi zonele libere şi. cât şi în aeroporturi şi posturile de frontieră. în special traficului ilicit pe mare (art. inclusiv navelor de croazieră şi pescuit. substanţe psihotrope şi substanţe înscrise în tabelul I şi II. Pentru a preveni sau elimina traficul de droguri convenţia prevede că părţile pot adopta măsuri mai stricte sau mai severe decât cele prevăzute de aceasta. poate să anunţe statul sub pavilionul căruia navighează nava.

privite drept instrumente legale majore în abordarea problematicii drogurilor.152 din tratatul Comisiei Europene referitor la sănătatea publică. pag.reducerea cererii şi reducerea ofertei de droguri.29 din Titlul VI al Tratatului Uniunii Europene („cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală). 2004. În cadrul Consiliului European de la Viena (11-12 decembrie 1998). incluzând deturnarea precursorilor utilizaţi pentru fabricarea drogurilor sintetice. Agenția Națională Antidrog. utilizând instrumentele şi cadrul de lucru existent. iar posibilitatea de a adopta reguli minimale referitoare la infracţiunile şi sancţiunile aplicabile domeniului traficului de droguri este prevăzută în art. 10 11  Raport asupra fenomenului drogurilor în România. traficul de droguri rămâne unul dintre cele mai profitabile tipuri de comerţ pentru grupurile de criminalitate organizată din cadrul Uniunii Europene. avându-se în vedere şi prevederile Tratatului Uniunii Europene de la Amsterdam. asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetăţeni şi abordarea de o manieră echilibrată şi integrată a problemei drogurilor11. 2006. Aceasta trebuie realizată prin concentrarea asupra criminalităţii organizate aflate în legătură cu drogurile. În această privinţă. amendată prin protocolul din 1972. protejarea sănătăţii publice. Strategia Uniunii Europene se concentrează pe două linii. Cooperarea internaţională este inclusă în titlul V din acelaşi tratat („Politica externă şi securitatea comună”). dar reprezintă o problemă globală care necesită o abordare într-un context trasnaţional. adoptată de Consiliul Europei în decembrie 2004. 156. traficul de droguri. eficacităţii şi a cunoştinţelor de bază în intervenţiile şi acţiunile de aplicare a legii de către Uniunea Europeană şi Statele Membre având ca ţintă producerea.Colecția de articole AIT – 2009      La nivelul Uniunii Europene. Bucureşti. Problema drogurilor se regăseşte în primul rând la nivel local şi naţional. iar în scopul abordării globale a fenomenului drogurilor au fost adoptate planuri multianuale. Strategia Uniunii Europene pe droguri în perioada 2005-2012. acţiunea desfăşurată la nivelul Uniunii Europene are un rol important. informare şi evaluare în domeniul drogurilor. Prevenirea şi lupta contra traficului ilicit de droguri sunt obiective prevăzute în art. Bucureşti. Strategia se bazează pe convenţiile relevante ale ONU (Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961. importaţi în Uniunea Europeană.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . şefii de stat şi de guvern au cerut elaborarea unei strategii integrate şi echilibrate în materie de droguri.31. În ciuda eforturilor notabile şi adeseori încununate de succes atât la nivel naţional cât şi la nivelul Uniunii Europene.  27  www. Strategia Uniunii Europene pe droguri în perioada 2005-2012 trebuie să producă următorul rezultat concret şi identificabil. traficul de droguri şi finanţarea actelor de terorism şi spălarea banilor în legătură cu infracţiunile la regimul juridic al drogurilor.   Ştefan Cristian Eduard ‐ Flagelul drogurilor.itcode. Editura Cermaprint. până în 2012: o îmbunătăţire măsurabilă a eficienţei. precum şi pe două teme intersectate: cooperare internaţională şi cercetare. este bazată în primul rând pe principiile fundamentale ale legislaţiei Uniunii Europene şi are ca scop protejarea şi îmbunătăţirea nivelului de bunăstare al societăţii şi al individului. acolo unde se poate putându-se opta pentru cooperare regională sau tematică şi pentru căutarea unor metode de intensificare a acţiunilor preventive în legătură cu infracţiunile legate de droguri. deturnarea precursorilor din cursul legal. în prezent există trei paliere juridice diferite privind lupta împotriva drogurilor10: Prevenirea toxicomaniei este relevată de art. Convenţia privind substanţele psihotrope (1971) şi Convenţia privind traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (1988). În domeniul reducerii ofertei de droguri.

generate de libera circulaţie a bunurilor.2 Referitor la factorii generali care favorizează dezvoltarea criminalităţii organizate raportul citat evidenţiază faptul că stabilirea unor pieţe financiare mondiale şi globalizarea economică au generat importante oportunităţi pentru grupurile implicate în crima organizată. precum şi a paradisurilor fiscale. Caracteristicile criminalităţii economico-financiare organizate Dimensiunea şi formele de manifestare a criminalităţii economico-financiare în ţările Uniunii Europene sunt analizate în Raportul Europol din anul 2007. a banilor.  www. Banii. pag. societăţi de transporturi de mărfuri (rutier şi maritim). servicii portuare şi aeroportuare. lucru care favorizează activităţile infracţionale şi sporeşte dificultatea descoperirii lor. Dr. Domeniul cel mai vizat îl reprezintă contrabanda transfrontalieră. Este cât se poate de clar faptul că mobilitatea sporită a oamenilor şi urbanizarea în derulare rapidă. care evidenţiază faptul că “schimbările politice care au avut loc în Uniunea Europeană. Ed. nu cunosc celelalte paliere sau componente ale organizaţiei. Grupurile de crimă organizată sunt beneficiare ale progresului tehnologic înregistrat în domeniul telecomunicaţiilor. spaţii comerciale (restaurante. Schimbările sociale produse în spaţiul european. societăţi comerciale de import-export.Colecția de articole AIT – 2009 Criminalitatea economico‐financiară organizată                                                       Lector. cazinouri). dar mai ales introducerea unei pieţe europene unice în anul 1993. Această ermetizare împiedică autorităţile de investigare şi cercetare să pătrundă adânc în substanţa afacerilor criminale pentru a destuctura organizaţia respectivă. 4. care departe fiind de centrele de decizie din organigrama grupului criminal.Univ. Este aplicat şi respectat foarte riguros sistemul fragmentării sarcinilor şi activităţilor. în achiziţionarea de imobile. Nicolae Ghinea                                               Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”  Criminalitatea economico-financiară organizată transformă şi afectează toate valorile care reprezintă substanţa moralei publice indispensabilă oricărei societăţi.Sitech.itcode. au un efect deosebit asupra oportunităţilor de criminalitate economico-financiară. a serviciilor şi a persoanelor. Grupurile crimei organizate dezvoltă un management special în privinţa structurii interne. Răspândirea comerţului electronic facilitează şi ascund activităţi infracţionale şi actori. 2007. transportului şi spaţiul cibernetic. inclusiv profiturile rezultate din 1 2  Nicolae Ghinea‐Investigarea fraudelor. care devin anonimi într-un imens spaţiu al afacerilor economico-financiare. de tranzit sau destinaţie pentru mărfuri şi servicii de natură infracţională”.ro 978‐973‐88201‐6‐6 28  . Extinderea Uniunii Europene va determina ca toate statele să devină ţări sursă. Astfel. frauda legată de taxa pe valoarea adăugată. încrederea oamenilor în valorile autentice este zdruncinată de dimensiunea profiturilor ilicite şi de nepedepsirea celor care au acumulat averi din activităţi criminale. Craiova   Europol – Raport asupra crimei organizate. 2008. utilizarea societăţilor – paravan.1 La începutul acestui mileniu se constată tendinţa organizaţiilor criminale de a reinvesti profiturile realizate cu prioritate prin intermediul sistemului bancar. au condus la un mare nivel de anonimitate în societate. sunt create filiale autonome. au oferit criminalităţii organizate multe oportunităţi. Curs universitar. 1. A sporit capacitatea infractorilor de a produce documente falsificate de diferite tipuri. baruri. precum şi afaceri ilegale prin care este afectată direct economia europeană. autoturisme şi bunuri de lux.

deoarece sunt capabile să pătrundă mai uşor în economia legală. cele albaneze cu grupuri din Italia. pag. În lupta împotriva grupurilor organizate trebuie avute în vedere şi următoarele caracteristici ale acestora: • caracterul ermetic al grupurilor. 21. 14. politice şi juridice. în viziunea Europol.ro 978‐973‐88201‐6‐6 29  . • capacitatea grupurilor de a acţiona într-o manieră lejeră. spălării banilor şi comerţului ilegal cu mărfuri contrafăcute. Acest lucru se datorează în principal faptului că ele sunt deja bine integrate în propriile lor ţări şi au o mai bună înţelegere a proceselor sociale. Dispun de resurse financiare extraordinare şi dovedesc o reală capacitate de a iniţia afaceri ilegale în orice domeniu profitabil”.cit. Ele sunt implicate în criminalitatea financiară. evaziunii fiscale. profesionistă pe pieţele transnaţionale legale şi ilegale. dovedită de reala capacitate a acestora de a stabili legături cu alte grupuri din zone geografice diferite. Au o capacitate remarcabilă de a exploata imperfecţiunile legislative şi administrative. mărfurile trebuie depozitate. Marea varietate de mijloace tehnologice şi viteza de inovaţie reprezintă o imensă provocare pentru organismele cu atribuţii de luptă împotriva criminalităţii organizate.. reprezintă. Cu privire la cele mai active grupuri criminale care domină spaţiul european. pag. “o ameninţare puternică la adresa economiei Uniunii Europene.   Europol. Italia. Analiştii în materie cunosc faptul că grupurile crimei organizate exploatează absenţa sau ambiguităţile unor reglementări legale. Activităţile specifice criminalităţii organizate dobândesc o evidentă notă de profesionalism. Sunt recunoscute printr-o structură ierarhică strictă. spălarea banilor. op. pag. profiturile trebuie sporite. exploatând cu rapiditate şi abilitate avantajele paradisurilor fiscale şi a pieţelor dereglementate. gradul ridicat de coruptibilitate a unor funcţionari din domeniul economic. Spania şi Marea Britanie. op. Raportul Europol pe anul 2007 precizează: “cele mai influente grupuri criminale din cadrul Uniunii Europene sunt în continuare cele indigene. economice. vamal şi judiciar. fiind asemănătoare unei economii complexe. fiind extrem de dificilă monitorizarea tranzacţiilor financiare.4 Criminalitatea economico-financiară sub forma fraudelor. Aceste grupuri sunt cu mult mai dificil de identificat de către autorităţile de aplicare a legii. contractele trebuie negociate cu numeroşi furnizori. Germania.itcode. 2007. Aşa de exemplu. extorcare de fonduri. fiind necesare documente în vederea unei protecţii totale a operaţiunilor care se derulează. • exploatarea oportunităţilor ivite ca urmare a utilizării tehnologiilor avansate de către mediul financiar-bancar. Raportul Europol confirmă: “grupurile criminale din Rusia rămân în continuare cele mai puternice. având o imagine respectabilă în societate”. subcontractanţi şi beneficiari. financiar.5 3 4  Europol: Raport asupra crimei organizate.  5  Europol. actelor de contrabandă.. migraţie ilegală. care operează pe baza unei discipline interne deosebite şi a unei eficiente diviziuni a muncii. ţările baltice. transportate şi distribuite. 16. transporturilor şi turismului. Norvegia.3 Autorităţile naţionale de luptă împotriva crimei organizate semnalează tot mai frecvent legăturile consolidate dintre diferite grupuri criminale: cele spaniole cu grupuri din Olanda. • internaţionalizarea crescută a grupurilor. nordice şi balcanice.cit. cele ruseşti cu grupuri din Marea Britanie.  www. Polonia. situaţii ce le facilitează finalizarea acţiunilor ilegale.Colecția de articole AIT – 2009      criminalitatea organizată pot fi transferate electronic cu o mare rapiditate. Contrabanda cu alcool şi ţigări dirijată către ţările nordice şi Marea Britanie este favorizată de nivelul ridicat al taxelor pentru astfel de mărfuri”. materializat în gradul ridicat de inpenetrabilitate a acestora. al investiţiilor.

8 „Spălarea banilor este un element fundamental al strategiei financiare globale ale grupurilor criminale care vizează asigurarea celor mai bune plasamente şi justificări a produsului financiar rezultat din afaceri murdare.  8  Nicolae Ghinea.6/2007.Bresson – Criminalitatea organizată şi ordinea socială – 1997. pag. mizează constant pe anonimizarea consecinţelor infracţiunilor săvârşite (dispoziţia noţiunii de victimă) şi sunt informaţi despre faptul că nu există în toate statele preocupare pentru studierea ştiinţifică a acestui fenomen şi lipseşte decizia fermă de a lupta împotriva acestuia. Spălarea banilor componentă a criminalităţii economico-financiare organizate Spălarea banilor ca activitate esenţială a grupurilor criminalităţii economico-financiară organizate reprezintă semnul cel mai revelator al puterii acestora. pe de o parte. în plină criză morală sau etică. nr. Acest lucru confirmă interpenetrarea puternică între economia criminală şi economia legală”.   Publicată în Buletinul Academiei de Poliție din Munster. Dan Călinoiu‐Spălarea banilor şi finanțarea terorismului. pag. Diferenţa dintre pieţele ilegale şi pieţele paralele ţine de natura bunurilor care circulă: 6 7  Ralph Berthel – Criminalitatea economică în Germania. D’Organisation Paris. 18.A. J. determinată de persistenţa unei rupturi între faptul că ele sunt.Broyer –La nouvelle economie criminelle  în volumul Criminalitatea financiară. Kersten. 70. pe de altă parte. preşedintele B.  pag. zilnic. 2.itcode. pe de altă parte. că promovează insistent devianţe. Cultura pieţei şi cultura întreprinderii navighează în zonă de puternică derivă.Colecția de articole AIT – 2009 Aceeaşi constatare o regăsim în “Planul Naţional de Combatere a Criminalităţii Economice şi Corupţiei” elaborat de Oficiul Federal al Poliţiei din Germania (B.9 În literatura europeană de specialitate10 se susţine că „pieţele ilegale se disting. precum şi o etapă obligatorie prin care se face posibilă trecerea în economia legală a fondurilor rezultate din activitatea infracţională. şi. Conducătorii din economie. Protagoniştii criminalităţii economico-financiare cunosc foarte bine dificultăţile cu care se confruntă organismele însărcinate cu aplicarea legii. încalcă şi nesocotesc direct aceste principii. 2002.Bucureşti  9  Ph. finanţe şi bănci sunt prinşi în corzile propriului lor paradox: ei se proclamă constant ca apărători ai “legilor pieţei” şi liberei concurenţe. dezvoltarea şi finalizarea unor mari fraude şi practici anticoncurenţiale. Germania.. Constantin Bolboşanu.  10  Ph.cit.A. În acest context criminalitatea economică este o componentă a crimei organizate.ro 978‐973‐88201‐6‐6 .) în anul 2006. în funcţionarea normală şi ordonată a economiei”.K. Ed.Broyer – op. precum şi refuzul lor permanent de a colabora cu instituţiile statului cu atribuţiuni judiciare.L. mai ales. Această realitate implică o mai mare răspundere pentru stat. judiciară. Ed. economie şi societate”.7 Lumea economică şi cea financiar-bancară din ţările Europei îşi asumă o mare parte de responsabilitate în privinţa lacunelor şi disfuncţiilor manifestate în controlul direct asupra criminalităţii economico-financiare..Phobos. este evidentă teama lor faţă de orice ingerinţă publică şi.K. ci şi prin faptul că este în măsură să prejudicieze încrederea participanţilor în economia de piaţă. şi. în acelaşi timp. sublinia: “acţiunile ce decurg din criminalitatea economică implică un proces structurat şi o colaborare structurată a participanţilor. dar. P.  M. pe de o parte de pieţele legale. manopere frauduloase şi violări grosolane ale legilor. exponente ale competiţiei.  2008. de pieţele paralele.Reuter –Economia şi crima organizată – 1995.Cesoni –Economia mafiotă în Italia – 1995. în care se evidenţiază faptul că “criminalitatea economică reprezintă o ameninţare socială deosebită. ale deschiderii şi inovaţiei pentru care îşi asumă riscuri permanente. pag. pag. 67‐68.C.7. ea nu se caracterizează doar prin marele potenţial distructiv pe care îl conţine în sine. prin imitarea. Într-un asemenea context. 8‐10.  30  www.6 Dr.

materiale radioactive). explozibil.9‐10. bazate pe solidaritate şi ajutor necondiţionat. armament. cu atât mai uşor se pot spăla banii în interiorul acelui sistem. cafea şi orice altă categorie de bunuri). 1999. • cu cât structura economică a activităţilor de producere şi distribuire a bunurilor nefinanciare şi a serviciilor este mai intens dominată de firme mici.U. economice şi chiar politice (embargo). cu atât este mai dificilă depistarea activităţilor de spălare a banilor. cele 10 legi fundamentale ale spălării banilor sunt11: • cu cât sistemele folosite în spălarea banilor imită mai bine tranzacţiile legale. Funcţionarea pieţelor ilegale este permanent ameninţată de trei factori destabilizatori: • acordurile realizate între actorii care acţionează sunt întotdeauna susceptibile de a fi destrămate prin voinţa unei părţi sau intervenţia unei terţe părţi. dublate de un sistem de drepturi şi obligaţii care se impun individului”. cu atât mai dificilă este depistarea activităţilor de spălare a banilor. cu atât mai dificilă este depistarea activităţilor de spălare a banilor. pag. „Sylvi”. • actorii pot fi arestaţi. cu atât mai mică este probabilitatea de a fi descoperite. „permite contactul între un actor ilegal şi un alt actor legal (politician. 11 •  Costică Voicu – Spălarea banilor murdari.C. • cu cât contradicţia între operaţiunile financiare globalizate şi reglementările naţionale se adânceşte. • cu cât este mai pronunţată lipsa de reglementări pentru tranzacţiile legale. În materia spălării banilor regula de bază constă în imitarea cât mai mult posibil a operaţiunilor juridice şi financiare ale economiei legale. independente sau de întreprinzători individuali. împotriva Spălării Banilor. cărţi de credit sau alte produse non-financiare în efectuarea de tranzacţii ilegale. adică cu cât este mai scăzut gradul de separare între diferitele activităţi financiare. situaţii care conduc la destrămarea grupurilor criminale. • bunurile produse şi comercializate sunt permanent în pericol de a fi confiscate de autorităţile publice. a căror producţie şi consum sunt interzise (droguri. cu atât mai dificilă este separarea acestor fluxuri. cu atât mai dificilă este depistarea şi anihilarea fluxurilor de bani murdari. întreprinzător) sau ilegal (alt grup criminal).  31  www. funcţionar. • cu cât este mai mic raportul între veniturile ilegale şi cele legale care intră în interiorul unei economii. cu atât mai dificilă este distincţia între tranzacţiile legale şi cele ilegale. • cu cât activităţile ilegale sunt mai adânc penetrate într-o economie şi separarea instituţiilor este mai redusă. potrivit lui J. • cu cât sunt mai extinse facilităţile de plată prin cecuri. Potrivit Raportului elaborat la 29 mai 1998 de către Programul O. cu atât mai dificilă este descoperirea activităţilor de spălare a banilor.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Reţeaua se caracterizează prin îmbinarea activităţilor şi intereselor actorilor.itcode. • cu cât este mai mare ponderea serviciilor într-o economie. • pieţele paralele sunt acelea în care bunurile licite se schimbă sau circulă ilegal (contrabanda cu ţigarete. Ed. • cu cât integrarea serviciilor şi instituţiilor financiare în cadrul unor sisteme multidivizionale este mai avansată. cu alcool. fiscale. cu atât mai dificilă este depistarea activităţilor de spălare a banilor.Colecția de articole AIT – 2009      pieţele ilegale sunt acelea în care se schimbă bunuri ilicite.N.Bresson. Metodele ilegale care sunt utilizate au drept scop evitarea dispoziţiilor juridice. • cu cât raporturile între fluxurile financiare ilegale şi cele legale în interiorul oricărei entităţi financiare este mai mic. • Reţeaua criminală.

Colecția de articole AIT – 2009

Activităţile de spălare a banilor beneficiază de un context general care este din ce în ce mai favorabil dezvoltării sale, ajungând să fie în egală măsură generalizate şi banalizate, integrate în sistemul economic şi financiar global. Această realitate este însoţită de trei factori independenţi: • reuşita strategiilor de infiltrare puse în aplicare de către marile organizaţii criminale; • mondializarea economică şi financiară; • rapida dezvoltare a noilor tehnologii în domeniile informaticii şi comunicaţiilor. Conjugarea acestor factori a fost, în opinia lui Ph. Broyer, de natură „să modifice chiar natura spălării banilor şi raportul acestuia cu sistemul global: de la un element exterior mediului el a devenit un element constitutiv al sistemului, acceptat de acesta. Importanţa acestei schimbări este atestată de faptul că principalele criterii de eficacitate a sistemului sunt în egală măsură valabile şi activităţii de spălare a banilor. Aceste criterii sunt: • instantaneitatea şi dematerializarea schimburilor şi operaţiunilor financiare; • anonimatul tranzacţiilor; • intensificarea concurenţei între prestatorii de servicii; • dereglementarea legată de reducerea influenţei Statului. Complexitatea reprezintă astăzi obstacolul major în calea succesului tuturor iniţiativelor vizând combaterea spălării banilor”.12 La început de mileniu III economia Uniunii Europene şi a celor mai industrializate state ni se înfăţişează fundamental modificată, sistemul financiar mondial devenind din ce în ce mai complex. În lucrarea „Etica şi pieţele financiare” H.Ploix remarca: „Tehnologiile noi care permit dezvoltarea tehnicilor financiare cum sunt produsele derivate au transformat în mod radical sfera financiară cel puţin în trei direcţii: ele au spart spaţiul şi timpul; ele permit creşterea rentabilităţii capitalurilor şi deplasarea banilor fără nici o legătură cu realitatea schimburilor; ele dau putere maşinilor să gândească şi să contureze acţiunile oamenilor. Toate aceste elemente creează o ruptură între realitate, concret şi omul de finanţe” . Sistemul economic şi financiar al Uniunii Europene este contaminat de banii murdari rezultaţi din afacerile de mare anvergură realizate de grupurile criminale. Sistemele naţionale şi cel al Uniunii Europene de luptă împotriva spălării banilor sunt depăşite, pentru simplul motiv că acest fenomen a fost legitimat ca fiind integrat sistemului. Profesioniştii care acţionează în acest domeniu au capacitatea de a exploata toate facilităţile oferite de actualul sistem financiar; ei aleg paradisurile financiare cele mai primitoare pentru a înfiinţa aici societăţi ecran care servesc la disimularea patrimoniului a căror gestionare o asigură. Ei sunt foarte activi în universul financiar off shore care este „nu numai un segment legitim al sistemului financiar mondial, dar reprezintă el însuşi un sistem dotat cu competenţe complementare care se pretează a fi manipulate de organizaţiile criminale”.13 Spălarea banilor este considerată o meserie ca oricare alta, exercitată de un mare număr de prestatori de servicii financiare, instalaţii în paradisurile financiare, gata să răspundă la solicitările clienţilor. „Sistemul financiar mondial este impregnat din ce în ce mai profund de caracteristici care favorizează spălarea banilor. Facilităţile de accesare şi capacitatea de a deplasa rapid banii în sistem şi cu un minimum de formalităţi şi de control, iată ce este perfect pentru a spăla banii”.14

 Ph.Boyer – op.cit., pag. 28.   Oficiul Națiunilor Unite pentru controlul drogurilor şi prevenirea crimei, nr. 34/35, 1999 –Paradisurile financiare,  secretul bancar şi spălarea banilor – pag. 26.  14  Ibidem, pag. 23. 
13

12

32 

www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

Colecția de articole AIT – 2009 

 

 

Succesul marilor operaţiuni de spălare a banilor, ce se derulează prin utilizarea băncilor, instituţiilor financiare nebancare, precum şi a întreprinderilor nefinanciare, este asigurat de îndeplinirea a trei condiţii, aparent contradictorii: • conceperea şi punerea în executare cu maximă rapiditate de scheme de spălare a banilor; • amestecul permanent şi discret al capitalurilor importante pentru a avea asigurat integrarea acestora în economia legală; • asigurarea securităţii depline a persoanelor şi entităţilor angajate în spălarea banilor. Jean de Maillard15 consideră că fenomenul de dereglementare în economia şi finanţele mondiale a creat o situaţie de concurenţă şi de competiţie între ţări care se străduiesc să elaboreze legislaţii suficient de atractive pentru toate categoriile de capital, indiferent de provenienţa acestora, inclusiv cele de origine criminală. 3. Paradisurilor financiare, centrele financiare off-shore şi criminalitatea economico-financiară organizată Esenţa fenomenului de criminalitate economico-financiară organizate o reprezintă ascunderea adevăratei provenienţe a produsului financiar şi a adevăratei identităţi a indivizilor şi grupurilor criminale cu scopul de a beneficia de bunurile sau valorile obţinute în urma săvârşirii de infracţiuni. Pentru realizarea acestui lucru, au fost create societăţile ecran, cu sediul social în paradisuri fiscale. Lucrarea de referinţă în această materie este considerată „Societatea ecran” publicată de C.Cutajar – Riviere în anul 1998. Autorul distinge patru mari categorii de societăţi ecran: societăţile de faţadă, societăţile fantomă, societăţile de domiciliu şi societăţile gata să funcţioneze . • Societăţile de faţadă – sunt cele care desfăşoară activităţi industriale, comerciale sau financiare, care au clienţi tradiţionali. Fondurile de care dispun acestea pot fi foarte uşor amestecate cu cele ce provin din activităţi criminale. Cele mai reprezentative cazuri de astfel de societăţi sunt pizzeriile situate în S.U.A., utilizate de mafia italiană pentru spălarea banilor proveniţi din traficul de heroină. • Societăţile fantomă sunt entităţi care nu au o existenţă reală. Acestea sunt societăţi fictive al căror nume şi coordonate false figurează pe documentele întocmite pentru nevoile operaţiunilor şi schemelor de spălare a banilor. Ele prezintă un mare avantaj pentru responsabilii organizaţiilor criminale preocupaţi de păstrarea anonimatului. • Societăţile de domiciliu sunt folosite în schemele vizând ascunderea identităţii beneficiarilor efectivi ai unor operaţiuni de reciclare (de spălare a banilor). Ele nu desfăşoară nici un fel de activitate în ţara în care se află sediul lor social. Ele sunt denumite şi societăţi off shore. • Societăţile gata să funcţioneze sunt interesante în mod particular pentru spălătorii care doresc să le achiziţioneze. Ele există deja de un anumit timp; lor li se fabrică o istorie pentru toată perioada până la cumpărarea ei de către noul proprietar. În numeroase paradisuri financiare avocaţii şi alte categorii de intermediari locali înfiinţează în mod obişnuit societăţi pe care le vând câţiva ani mai târziu clienţilor a căror preocupare reală nu este cea mai legală. Transferul de proprietate are loc, cel mai adesea, prin cesionarea acţiunilor la purtător. Noii proprietari au la dispoziţie o structură care le permite să demareze imediat activităţile din punct de vedere al autorităţilor din ţara unde este implantată societatea totul este ireproşabil. Un număr important de universitari din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au subliniat în lucrările lor caracterul criminogen al paradisurilor financiare şi centrelor
15

 Jean de Maillard –Piața face legea sa , Paris, 2001.  33 

www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

Colecția de articole AIT – 2009

financiare off-shore, acestea dispunând de capacitatea de atragere şi disimulare a capitalurilor de origine criminală. Potrivit lui Ph.Broyer16 caracteristicile paradisurilor financiare sunt: • refuzul acestora de a comunica altor autorităţi informaţii juridice şi de ordin financiar; • un înalt nivel de protecţie a secretului afacerilor şi un secret bancar quasi-absolut; • echipamente performante în domeniul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii; • importantă activitate turistică care generează fluxuri de bani lichizi şi utilizarea dolarului american ca monedă locală; • existenţa unor autorităţi guvernamentale insensibile la presiunile exterioare, care solicită informaţii şi date despre entităţile înregistrate pe teritoriul respectiv; • preponderenţa serviciilor financiare în economia locală; • legăturile aeriene regulate cu ţări vecine foarte bogate; • prezenţa cazinourilor şi a zonelor libere. Din punct de vedere al profesioniştilor în materia spălării banilor, următoarele aspecte tehnice sunt importante: prezenţa unor filiale ce aparţin marilor bănci internaţionale; numărul mare de bănci locale şi posibilitatea de a înfiinţa foarte uşor altele noi; facilităţile oferite de a înfiinţa societăţi comerciale şi financiare de orice tip (companii de afaceri internaţionale, sucursale off-shore, societăţi de asigurări, fonduri de investiţii etc.); • posibilitatea de a cumpăra societăţi din categoria celor “gata de a intra în acţiune” (shell companies); • posibilitatea de a utiliza termenul de “bancă” de către orice societate nebancară (case de schimb valutar, fonduri de asigurare sau de investiţii); • existenţa a numeroşi intermediari locali (consultanţi, consilieri juridici şi experţi financiari, gestionari de proprietăţi etc.) care garantează derularea ireproşabilă a afacerilor; • uşurinţa de a obţine, foarte rapid, documente false administrative, comerciale şi financiare, ce pot fi utilizate în schemele de spălare a banilor. Cu toate declaraţiile făcute şi poziţiile oficiale luate de lideri politici şi reprezentanţi ai organismelor internaţionale şi regionale de luptă împotriva criminalităţii, paradisurile financiar-fiscale continuă să reprezinte teritoriile cele mai ospitaliere pentru spălarea banilor şi punerea în aplicare a celor mai sofisticate combinaţii pentru ascunderea fraudelor de mari proporţii. Ospitalitatea şi puterea de seducţie a paradisurilor financiar-fiscale este în creştere surprinzătoare chiar şi după scandalurile de mari proporţii generate de prăbuşirea gigantului american AIG şi a Lehman Brothers, produse în septembrie 2008. Credibilitatea şi forţa de atracţie a acestor teritorii este dată, în opinia analiştilor de faptul că “aici există filiale ale marii majorităţi a puternicelor bănci europene şi americane, cele mai mari firme de avocatură sunt la curent cu fiecare dolar care trece prin conturile clienţilor lor, iar marile companii şi firme de audit controlează derularea acestor operaţiuni, pe care le consideră perfect legale, dar care refuză să comenteze pe marginea spectaculoaselor prăbuşiri amintite şi nici despre afacerile dubioase ale marilor corporaţii globale”.17 O tăcere absolută există în privinţa naturii şi dimensiunilor “serviciilor de administrare de fonduri” desfăşurate de filiale din Bahamas, Jersey şi Cayman aparţinând de marile bănci franceze Credit Lyonais şi B.N.P. Paribas. Acestea admit, pentru publicaţia “Le
16 17

• • •

 Ph.Broyer – op.cit., pag. 41‐42.   Ziarul Financiar din 2.02.2004, pag. 14‐15.  www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

34 

a reuşit în anul 2002 să convingă aproape 30 de centre off-shore. Uniunea Europeană a dat însă proiectului O. Cipru. Belgia şi Luxemburg) de a furniza informaţii de ordin fiscal organizaţiei mondiale. cotidianului “Le Figaro”: “problema este că aceste capitaluri găzduite de paradisurile fiscale reprezintă bani obţinuţi din acte de corupţie şi crime. astfel încât nu poţi şti cine îţi sunt partenerii de afaceri. Astfel. Cayman. să transmită acestei organizaţii informaţii privitoare la deţinătorii de conturi bancare. Marile companii sau firme de asigurări preferă să-şi regrupeze primele de asigurare în paradisurile fiscale. Mai rezonabile şi convingătoare sunt în opinia noastră concluziile formulate de specialiştii în materie.C. cunoştinţele www. O. în cazul refuzului de cooperare cu O. datorită opacităţii sistemului.) declara.Colecția de articole AIT – 2009      Figaro” că aceste activităţi sunt operaţiuni banale de trezorerie şi reasigurări.C. la sfârşitul lunii ianuarie 2004. Dar. care pot fi spălaţi foarte uşor prin aceste mecanisme.D. în condiţiile unei fiscalităţi minime”. sunt mai puţin dispuse să o aplice în practică.D. (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).D.E.E.D. dar în realitate acest lucru nu este posibil”. Astfel.D. după mai bine de şapte ani de negocieri. preşedinte al Federaţiei Mondiale a Experţilor Contabili (I. Uniunea Europeană se opune măsurii adoptate de Elveţia de a menţine în vigoare reglementările privind secretul bancar. şi în Germania. în studiul intitulat “Infracţiunile economice în Germania” autorii: Kalus Boers. “Centrele noastre off-shore exploatează doar supleţea normelor juridice care reglementează materia contractelor şi procedurile de vânzare a valorilor mobiliare.E. putem anticipa reacţia celorlalte paradisuri fiscale care au acceptat acordurile cu O. menite să demonstreze interesele vădite ale protagoniştilor în nerezolvarea unitară a chestiunii. În cadrul mai larg de dezbateri asupra acestui subiect extrem de actual merită evidenţiate momentele “fierbinţi” înregistrate în cursul anului 2003.C.A.D. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt recunoscute la Bursa de la Londra (London Stock Exchange). Realitatea pune în evidenţă faptul că paradisurile fiscale sunt perfect integrate în structurile corporatiste şi în piaţa globală. Rene Ricol. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au determinat autorităţile americane să forţeze paradisurile fiscale să coopereze cu statele dezvoltate pentru identificarea şi neutralizarea circuitelor financiar-bancare prin care se asigură finanţarea terorismului. Orice încercare de a studia şi interpreta ştiinţific aceste date este extrem de dificilă. printre care Malta. potrivit căreia chestiunea secretului bancar va fi prevăzută în Constituţie. Bermude. Dincolo de marea diversitate a definiţiilor date acestui fenomen. unde nu sunt impozitate. procuratură şi justiţie.C. În cele din urmă. ameninţând Confederaţia Helveţiană cu sancţiuni dure.C.U. propunere recomandată de Organizaţia Transparensy International şi agreată de O. lovitură după lovitură: la început au fost “iertate” trei dintre statele sale membre (Austria. Imediat după acest gest.C.E. subliniem că atât Uniunea Europeană cât şi S. Studiile efectuate asupra criminalităţii economice în ţările Uniunii Europene au evidenţiat un lucru esenţial: acela care se referă la imposibilitatea cuantificării (măsurării) acestui fenomen.itcode.F. Putem să ne amăgim cu ideea că am putea reda transparenţa acestor centre off-shore.E. dacă avem în vedere moţiunea introdusă de Consiliul Naţional (una din cele două camere ale Parlamentului Elveţiei) în luna decembrie 2003. cu deosebire titlurile fondurilor speculative din Insulele Cayman. Belgia şi Luxemburg) în privinţa raporturilor cu O. În privinţa atitudinii organizaţiilor internaţionale şi a marilor puteri faţă de propunerea de “suspendare a tuturor relaţiilor financiare cu centrele off-shore necooperante”. există statistici contradictorii puse la dispoziţie de către poliţie.ro 978‐973‐88201‐6‐6 35  .E. fiind admise la tranzacţionare valori mobiliare emise de către acestea.C. În anul 2003. Elveţia a primit încuviinţarea de a se alătura celor trei state (Austria. Ursula Nelles şi Allit Nippert subliniază “că pretutindeni.A. Cu toate acestea autorităţile americane nu consideră centrele off-shore “vinovate” pentru practicile lor.

adesea acestea fiind instituţiile guvernamentale. spălarea de bani şi corupţia).ro 978‐973‐88201‐6‐6 . domeniul afacerilor şi sectorul financiar-bancar. Parţial această situaţie se datorează orientării tradiţionale criminologice faţă de infractor. • instituţiile financiar-bancare par să fie mai puţin dornice să detecteze fraudele şi nu se dau la o parte când este vorba să joace un rol activ în tranzacţii frauduloase. • deşi teoretic vorbind. Dificultatea formulării unor concluzii certe asupra fenomenului de criminalitate economico-financiară derivă din marea diversitate a definiţiilor date fenomenului. precum şi predominanţa teoriilor acţiunilor individuale în explicarea infracţiunilor”. juridică sau financiară. Astfel. companii sau instituţii financiar-bancare) domiciliază în Olanda. Paris.Colecția de articole AIT – 2009 despre criminalitatea economică. Discursul ştiinţific despre conceptele teoretice. • frauda poate ameninţa sectoare întregi şi destabiliza firme legale care nu pot concura preţurile incorecte ce se practică de către firmele ilegale. studiu publicat în lucrarea ‐Criminalitatea economico‐ financiară în Europa . pe piaţa muncii. precum şi cercetători din domeniul criminologiei. funcţia. respectiv dimensiunea acesteia.itcode. Cazurile de fraudă în domeniul TVA. preocuparea publicului larg pentru acest fenomen este destul de limitată. care se referă la tipurile de fraudă în care victimele (indivizi. alături de fraudă pe verticală care vizează interesele financiare ale statului olandez sau ale Uniunii Europene. 2002.  19 18 36  www. • victimele criminalităţii economico-financiare nu sunt întotdeauna uşor de identificat. frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. arată că băncile nu sunt foarte dispuse să se  Criminalitatea economico‐financiară în Europa.18 Adevărata dimensiune a criminalităţii economico-financiare. În nici o ţară din Europa nu au fost elaborate rapoarte şi studii credibile despre dimensiunea criminalităţii economico-financiare. dacă şi cum sunt descoperite aceste infracţiuni şi dacă sunt înregistrate. • există o fraudă pe orizontală. Datorită acestor împrejurări. Cunoştinţele referitoare la această problemă şi modurile de operare sunt destul de limitate.   H. Concluzii şi aprecieri interesante sunt formulate în studiul elaborat de Hans Nelen cu privire la criminalitatea economică şi financiară în Olanda. spălarea banilor poate conduce la acapararea de putere economică de către grupuri criminale şi chiar la destabilizarea unor sectoare economice. se cunoaşte foarte puţin dimensiunea problemei. definiţia şi metodologia de cercetare este departe de a fi coerent şi pus la punct. în ciuda valorii mari a prejudiciilor produse. criminologia americană face distincţie între infracţiunile economice comise de indivizi (persoane fizice) şi infracţiunile săvârşite de corporaţii (persoane juridice). sociologiei juridice. spălare de bani şi corupţie. pag. pentru că include o gamă largă de activităţi infracţionale (fraude.Nelen – Criminalitatea economică şi financiară în Olanda . 2002. preocupă în egală măsură organele de aplicare a legii. • în Codul penal olandez nu sunt definiţi termenii de fraudă. precum şi de gradul ridicat de relativitate al datelor rezultate din studiile şi sondajele efectuate de companiile de consultanţă economică. controlul şi prevenirea acesteia sunt limitate. economiei şi managementul organizaţional. În opinia autorilor germani citaţi mai sus “raportarea infracţiunilor economice depinde de resursele investigative ale instituţiilor publice de control. 19 Autorul punctează următoarele aspecte: • termenul de criminalitate economico-financiară este ambiguu. Alt element care menţine starea de confuzie şi lipsa de consistenţă a concluziilor formulate se regăseşte în discrepanţele existente între datele statistice furnizate de instituţiile de aplicare a dreptului. spre deosebire de infracţiunile obişnuite care sunt raportate poliţiei de către victime”.

doar pentru a susţine unele interese politice sau pur publicitare. Aceste şapte criterii sunt caracteristice economiei desfăşurate de întreprinderi subterane şi economiei muncii subterane (utilizarea „la negru” a forţei de muncă). ci şi în evaluarea acesteia. pag. • formarea şi calificarea salariaţilor în afara sistemului oficial de educaţie şi calificare . 2004. Ed. concediile şi sărbătorile legale. • organizarea de activităţi în unităţi mici. Bucureşti. ceea ce înseamnă că orice persoană poate deveni agent al economiei subterane.Colecția de articole AIT – 2009      • • opună celor care comit fraude în mod organizat. controlului legal şi evidenţei statistice”. cum ar fi „economia subterană”. „neoficială”. Economică.. cu mai puţin de zece salariaţi . deplasarea de la justiţia publică către cea privată. ceea ce conduce la promovarea unor variate politici privind investigarea şi cercetarea acestuia. a elaborat un Program Special21. intrată în vocabularul specialiştilor sub denumirea de economie subterană. De exemplu. de natură infracţională.102   M‐Coşea. condiţiile de salarizare şi de protecţie a muncii. Biroul Internaţional al Muncii de la Geneva. în care sunt prezentate şapte criterii de definire a economiei subterane în ţările în curs de dezvoltare: • facilitarea intrării în acest tip de economie.ro 978‐973‐88201‐6‐6 .itcode. în anul 2004 a scăzut la 25%. se constată tendinţa conducerii firmelor şi instituţiilor de a-şi rezolva singure problemele generate de fraudele săvârşite. 4. Dificultăţi există nu numai în definirea economiei subterane. desemnează ansamblul activităţilor de natură economică şi financiară ilegale. pag. În opinia profesorului Mircea Coşea20 economia subterană constă în „ansamblul activităţilor economice care scapă. subordonate unor diferite departamente ministeriale. „invizibilă”. prin care se urmăreşte obţinerea de avantaje şi profituri materiale. în Olanda sistemul de aplicare a legii în combaterea acestui fenomen cuprinde numeroase instituţii specializate. „economie ascunsă”. cu alte cuvinte. • preponderenţa utilizării unor resurse locale şi a autofinanţării . În opinia experţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor . A existat şi există încă o „modă” a anunţării şi publicării unor cifre care ar reprezenta dimensiunea sau ponderea economiei subterane. domeniu în care s-au exprimat opinii nefondate ştiinţific. în cuantificare ei. • utilizarea unei tehnologii cu grad superior de intensitate a muncii .Coşea – România subterană.cit. Economia subterană şi criminalitatea economico-financiară organizată Definită în diverse moduri. uneori chiar oferă facilităţi acestor grupuri criminale. iar cele cinci mari firme de contabilitate din Olanda au creat conceptul de contabilitate criminalistică. „gri” sau „ocultă”. Toate băncile şi firmele importante din Olanda dispun de servicii proprii de investigaţii. Întreaga literatură economică este de acord că. cel puţin până în prezent. nu a fost 20 21  M. mult diferite de politica poliţiei şi justiţiei. fără să raporteze frauda poliţiei. Importanţa acordată economiei subterane este pusă în evidenţă şi de implicarea unor instituţii şi organizaţii internaţionale în elaborarea unor concepte şi scheme de interpretare ancorate în realitatea economiei mondializate.106‐107  37  www. op. Complexitatea fenomenului în sine nu conduce la conturarea unui concept de sine stătător. în România economia subterană în anul 2003 a fost de 40% din PIB. • preponderenţa proprietăţii de tip familial şi a relaţiilor de familie . Este. indiferent de gradul de înţelegere şi practicare a instrumentelor economice . elementele de asistenţă socială. • acţionarea pe o piaţă a muncii paralelă în care nu sunt reglementate: timpul de lucru. iar în anul 2007 a fost de 15%. „neobservată” sau „necontabilizată” – lumea afacerilor subterane. total sau parţial.

în timp ce bugetul era de 25 miliarde de dolari”25. care înregistrează cele mai înalte cote (peste 50%) ale economiei subterane. considerăm că în privinţa comensurării economiei subterane.B. 2003  25  Marie‐Cristine Dupuis Danon. „criminalitate legală” (totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronunţat hotărâri de condamnare rămase definitive).1%. În toate ţările lumii. comensurat. cât spre eradicare”22. acest 19.I. 2004.Colecția de articole AIT – 2009 stabilită o metodă perfectă de evaluare şi comensurare a economiei subterane. pag. Brazilia. unde se operează cu termenii de „criminalitate reală” (totalitatea faptelor penale săvârşite pe un anumit teritoriu. Edificator în privinţa ponderii economiei subterane în Produsul Intern Brut.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . este studiul realizat de către Banca Mondială în anul 2003 şi publicat în Journal of Public Economics (iunie 2003)24. orice fenomen negativ din societate trebuie să fie evaluat. mai redusă decât în Italia.Kaufmann – Doding the Grabbing Hand – Journal of Public Economics. Analiza ne oferă prilejul de a constata următoarele aspecte. Efortul trebuie orientat. o greşeală. dar şi multiform”. Potrivit analizei prezentate mai sus. Ungaria. într-o perioadă de timp determinată). Bolivia. Columbia. Editura Economică. Grecia. creştină sau musulmană. Italia. spre a şti. chiar cu mare aproximaţie. în opinia noastră. Georgia. 2002‐2005   G. Astfel. cu precădere.Ştefania Ungureanu – Criminologie. Ca şi în cazul fenomenului criminalităţii23. care înregistrează constant rate foarte ridicate ale criminalităţii. oricare ar fi ea. Ar fi. Lituania şi Letonia.63‐64  38  www. precum şi cel de cifra neagră a criminalităţii (faptele penale care rămân necunoscute organelor legale). Grecia. Un număr important din ţările membre ale Uniunii Europene (Belgia. ţări membre ale Uniunii Europene. Suntem de părere că exagerarea ponderii economiei subterane este la fel de dăunătoare ca şi banalizarea importanţei sale. trebuie să se opereze cu indicatori care să fixeze. Bucureşti. Filipine. 2004. Moldova. op. Thailanda. care confirmă afirmaţia de mai sus. în opinia noastră. care confirmă. a găsit şi găseşte căi de a-şi soluţiona problemele de supravieţuire sau chiar de dezvoltare pe multiple căi. Letonia. legătura strânsă dintre ponderea economiei subterane în PIB şi rata criminalităţii înregistrată în ţările prezentate mai sus. nu atât spre comensurare. situaţie care confirmă afirmaţia profesorului Mircea Coşea. Ucraina. legalul se împleteşte cu ilegalul”26. era de 19. Letonia. Şi totuşi. în ţări ca: Bulgaria.118‐119  26  Mircea Coşea – România subterană. În opinia noastră. Cipru.1% este prea matematic. generau între 24 şi 32 miliarde de dolari. Rusia.17  24  E. degajă o exactitate aparent de necontestat şi induce o reacţie de mulţumire pentru lumea practică şi 22 23  The World Bank – Raport of corruption.Johnson şi D. Timpolis. prostituţia. Clasamentul realizat de Banca Mondială nu este de natură să ne liniştească. Nigeria. Georgia. Cipru) înregistrează ponderi cuprinse între 15. evident cu aproximaţia inevitabilă. capitalistă sau necapitalistă.Friedman.itcode. avansată sau înapoiată. Spania. potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Bangkok (Thailanda) „capitalul generat de activităţile ilegale depăşea în volum bugetul statului thailandez. S. Panama. Lituania. Considerăm că nu excede analizei noastre exemplul următor. Surprinderea lui cu precizia unei ecuaţii matematice nu este posibilă şi nici nu ar fi justificată din punctul de vedere al efortului ştiinţific şi financiar necesar. potrivit căreia „societatea. Astfel. privitor la România.cit. „criminalitate aparentă” (totalitatea infracţiunilor sesizate justiţiei).3% şi 29%. care este dimensiunea lui. în România ponderea economiei subterane în P. „Fenomenul economiei subterane este nu numai extrem de complex. cunosc şi cele mai înalte rate ale criminalităţii. Traficul de droguri. Ungaria. pag. Ed. Venezuela. ponderea acesteia. de fapt. traficul cu arme şi contrabanda cu muncitori clandestini. nu numai pe cele ale economiei de piaţă. pag. Ponderea practicilor de economie ilegală este mare (între 35% şi 50%).

evaziunea fiscală practicată de persoane fizice. evaziunii fiscale. care provin din activităţi legale. acest 19. determină în paralel noi ocazii de fraudă şi evaziune. • excesul de reglementare din partea autorităţilor în domeniul comercial. metode şi instrumente eficiente de convertire şi deturnare a fluxurilor de capital. Şi aşa dacă ar sta lucrurile.ro 978‐973‐88201‐6‐6 39  .) şi a criminalităţii economicofinanciare organizate în domeniile: financiar-fiscal. pentru că teritoriul ei cel mai important este ocupat nu de activităţile legale desfăşurate dar nedeclarate (banii negri). În substanţa economiei noastre subterane se identifică. prostituţie. traficului de fiinţe umane. munca la negru. economia subterană trebuie abordată ca un fenomen obiectiv al societăţii. licenţe pentru investiţii. care contribuie la stratificarea societăţii româneşti”27. care provin din activităţi ilegale şi criminale.cit. Studii recente29 „fixează cauzele economiei subterane în condiţiile globalizării şi 27 28  Mircea Coşea. care se referă la droguri. economic şi criminologic. fiscal. etc. dar posibil şi necesar de a fi redus până la o cotă suportabilă. În această categorie. precum şi sub forma traficului de droguri. financiar. Este sursa unor substanţiale acumulări ilicite de capital. pag. În lucrarea „Le blanchiment de l’argent”. dar care nu sunt declaraţi şi înregistraţi oficial. pariuri.) reprezintă o dimensiune importantă a economiei noastre.cit. contrabandei.itcode. care se manifestă în toate economiile şi care vizează bani daţi pentru obţinerea de contracte publice. delapidări mărunte. speculă. • prohibiţia . două componente distincte: • componenta banilor negri. comercial.41‐42  29  Slagjana Taseva. politică şi economică naţională şi poate fi tolerată cu mai multă sau mai puţină seninătate. etc. industrial. chiar la vedere. Olivier Perez28 precizează „marile cauze ale economiei subterane: • creşterea presiunii fiscale de către guvernanţi (bancherii elveţieni spun că nu ar exista paradisuri fiscale dacă statele nu ar mări fiscalitatea). Economia subterană din România este puternică. prin creşterea numărului de interdicţii. dar are capacitatea şi interesul de a fixa cauzele dezvoltării acesteia. societăţi comerciale.68‐79  www. instituţiilor de investiţii. imposibil de eradicat. „Este un mixt bine structurat de management modern cu practici sofisticate de evaziune fiscală şi clientelism politic. în diferite ţări şi sectoare economice”. dificil de a fi definit unitar din punct de vedere normativ. pag. celor financiar-bancare şi utilizării fondurilor publice. • componenta banilor murdari. camătă şi altele. Corupţia poate face parte din tradiţia culturală.I. înşelătorii. vamal. pag. alimentată de fenomenul criminalităţii care se manifestă sub forma criminalităţii ordinare (furturi. Apreciem că aceasta este componenta cea mai importantă a economiei subterane. sociologic. Se acceptă faptul că ştiinţa economică nu poate să măsoare matematic dimensiunea economiei subterane. op. bancar. op. vânzarea de arme. Sunt utilizate mijloace. beneficiind de sprijinul şi protecţia unor puternice grupuri de interese în care oficialii puterii ocupă un loc important. în scopul scoaterii ilegale a acestuia din ţară. în domeniul formalităţilor vamale.cit. ci de fenomenul criminalităţii în dimensiunea lui economică şi financiară (banii murdari) caracterizat printr-un foarte ridicat nivel al „ingineriilor financiare” realizate în zona privatizărilor.1% (aproape o cincime din P.. corupţiei. uneori cu uşurinţă.98   Olivier Perez. • corupţia. Fiind un concept atât de cuprinzător. etc. op. autorizaţiilor de construcţie şi urbanism.. regăsim: neraportarea veniturilor şi nedeclararea cuantumului real al salariilor sau al altor valori impozabile.Colecția de articole AIT – 2009      guvernanţi. bancar. ca un derapaj de la normalitate..B.

Suntem de părere că. respectiv tratamentul.itcode. Cauzele economiei subterane prezentate mai sus sunt excesiv fixate pe mediul fiscalităţii şi politicilor reglementative în domeniul economico-financiar. pentru simplul motiv că acest fenomen reprezintă miezul economiei subterane. materializată în dezvoltarea rupturii între cetăţean şi administraţie.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . astfel putem identifica în realitatea socială din România. În propunerea pe care am formulat-o. • ideea. care trebuie plasată în zona impozitelor pe dividende. nu poate fi contracarată doar prin măsuri ce vizează „reducerea fiscalităţii. au ca principală consecinţă destabilizarea sistemului legal. situaţie care generează refuzul cetăţeanului sau a entităţii economice de a se achita de obligaţiile fiscale. cu şanse de control din partea societăţii. Afacerile ilegale. care vizează componentele reale ale economiei subterane: • prima componentă: cea a banilor gri. În opinia noastră. • reducerea numărului de ore săptămânale de lucru şi a vârstei de pensionare (5 – 10 % influenţă). • sistemul fiscal a devenit mult prea complicat şi prea dificil de interpretat (10 – 15% influenţă asupra economiei subterane). • reducerea nivelului de educaţie civică şi de loialitate faţă de instituţiile şi legile ţării (5 – 10 % influenţă)”.Colecția de articole AIT – 2009 creării pieţei unice europene: • nivelul înalt al fiscalităţii şi al contribuţiilor la fondurile de securitate socială (influenţă asupra economiei subterane de 45 – 55%). prin stabilirea şi consolidarea unor raporturi clientelare între puterea politică şi actorii cei mai influenţi. evident neexhaustive. ar fi modelul psiho-sociocriminologic în care trebuie fixate atât cauzele strict economice. politice. Soluţia unei analize mai complete. • a doua componentă: cea a banilor murdari. corupţia şi lipsa de profesionalism a guvernanţilor generează proasta gestionare a resurselor bugetare. Exprimăm opinia că marea criminalitate economico-financiară. practici. astfel încât reacţia. a criminalităţii economico-financiare. întrucât reprezintă nucleul corupţiei şi al criminalităţii economice. • modul în care individul şi entitatea economică cea mai simplă percepe rolul şi statutul guvernului în societate. generatoare de bani murdari. să fie diferenţiat. trebuie construită pe două direcţii. • gradul de acceptare a regulilor şi instituţiilor naţionale şi comunitare este în descreştere (euroscepticism – 5 – 10 % influenţă). aceea a unui model „psiho-socio-criminologic”. Trebuie spus faptul că marile afaceri din zona economico-financiară nu au nici o 40  www. trebuie incluse conceptele criminologice privitoare la cauzalitatea criminalităţii economico-financiare. economia subterană conduce la deteriorarea şi degradarea climatului politic şi social. pe dobânzile bancare şi creşterile bursiere. care ar „desena” o imagine mai corectă asupra unui fenomen de o asemenea complexitate. • concepţia conform căreia birocraţia. care acţionează în sfera afacerilor ilegale. cât şi cele sociale. care este componenta principală a economiei subterane. de mică entitate economică şi chiar macro social privitoare la politicile iniţiate şi aplicate de puterea politică. Opinăm că. Fiecare componentă trebuie definită şi cuantificată. strategia de limitare a economiei subterane. în analiza cauzalităţii economiei subterane. deja înrădăcinată. potrivit căreia banii publici reprezintă cea mai sigură sursă de îmbogăţire a clasei politice şi a grupurilor clientelare. atitudini şi reacţii la nivel individual. constituind un grav pericol pentru societate. comportamentul economic şi social fiind influenţat de: • reacţia individului faţă de natura şi mărimea impozitului. criminologice şi psihologice. creşterea eficienţei administraţiei şi reducerea birocraţiei”. am considerat că factorii de natură psiho-sociologică au importanţa lor în explicarea cauzalităţii economiei subterane.

ro 978‐973‐88201‐6‐6 . dificil de descifrat. traficul de fiinţe umane în scopul exploatării. controlabile: banii curaţi. economia subterană blochează eforturile societăţii. de către instituţiile special constituite.itcode. Acceptăm extensia conceptului în domeniul administraţiei şi al celor care privesc contribuabilii şi rolul lor în gestionarea treburilor naţiunilor. etc. tot mai organizat al afacerilor murdare care. criminalitatea economico-financiară a înregistrat o amploare fără precedent. Datorită distorsiunilor grave pe care le generează (denaturarea conţinutului informaţional al indicatorilor macroeconomici şi crearea prin consecinţă a unei false percepţii a realităţilor economice. În acest context.U. mai ales. investigate şi cercetate prin măsuri adecvate. subvenţii acordate pentru derularea unor afaceri aparent legale. favorizate de ambiguitatea legislativă şi volatilitatea normativă dar. În studiul intitulat „Moralitatea economiei subterane: pro sau contra ?”. trebuie să se realizeze şi conceptul de răspuns globalizat al autorităţilor legale faţă de fenomenul criminalităţii economicofinanciare. Controlul de tip „lupă” existent la nivel naţional trebuie extins şi la nivel global. Deşi în teoria economică se susţine faptul că nu întărirea controlului şi a represiunii. respectiv masa monetară care dereglează sistemele economico-financiare. prin adoptarea Legii „Patriot Act” în octombrie 2001. credite acordate cu dobânzi subvenţionate de stat. returnări ilegale de TVA. Prin multitudinea formelor de manifestare şi a efectelor nocive pe care le propagă. acte de delapidare şi de falimentare frauduloasă. este ilustrarea adevărului că funcţia de control şi de tratament represiv în legătură cu activităţile ilegale ce alimentează economia subterană. în ansamblul ei. de imperfecţiunile administrării şi coerciţiei fiscale. falsificarea mijloacelor de plată. dr. ci şi imorală. economia subterană este nu numai ilegală. erodarea bazelor de impozitare şi alterarea mecanismelor fundamentale ale pieţei). fonduri de investiţii cheltuite dar justificate prin documente fictive. la adresa siguranţei naţionale. afaceri ilegale (traficul de droguri.Colecția de articole AIT – 2009      legătură cu fiscalitatea şi birocraţia. precum şi la diminuarea volumului de resurse financiare publice”. care pot fi detectate. sunt soluţiile cele mai bune pentru limitarea economiei subterane. Conceptul de dereglementare. numai la nivel naţional. prin forme noi de manifestare şi caracterul. nu trebuie extins în zona luptei contra criminalităţii economico-financiare.A.). actele de mare contrabandă. Considerăm că reacţia autorităţilor S. Exprimăm opinia că veniturile bugetare nu pot fi multiplicate dacă politica fiscală nu abordează frontal şi în mod decisiv limitarea dimensiunilor economiei subterane. specific autorităţilor de orientare liberală. pag. tind să reprezinte o ameninţare directă la adresa instituţiilor democratice şi. pirateria de soft. noi afirmăm că în actuala configuraţie a economiei globalizate. de a crea premisele organizării şi funcţionării coerente a mecanismelor economiei de piaţă. licitaţii trucate. 30  Dragoş Pătroi – studiu publicat în Tribuna Economică nr. deturnarea fondurilor şi utilizarea lor în afaceri ilegale. Criminalitatea economico-financiară are o altă geneză. dar care ne înfăţişează o ecuaţie simplă: banii murdari. coruperea autorităţilor. de ce nu. prin: privatizări frauduloase.Dragoş Pătroi30 susţine: „crima organizată s-a orientat către criminalitatea afacerilor pe fondul genezei fenomenului de internaţionalizare a infracţionalităţii economiei şi a extinderii tot mai agresive a acestuia. care generează banii murdari. traficul cu opere de artă. pentru simplul fapt că nu poţi lupta împotriva criminalităţii globalizate. cei din bugetului statului. provin din următoarele surse.19 din 11 mai 2005. respectiv finanţează actele de terorism. Structurile crimei organizate. trebuie exercitată cu maximă responsabilitate. treptat. conduc la un grav dezechilibru al cererii şi ofertei pe pieţele oficiale.59‐60  41  www.

ambele fiind strâns legate prin mii de fire. într-un articol publicat în cotidianul „Ziarul Financiar” din 27 iulie 2005. Editura Durod.  pag. Criminalitatea a devenit o rotiţă indispensabilă a societăţilor contemporane. Există însă şi un flux în sens invers. Chesnay – Le Monde din 6 mai 2003). consecinţe sociale şi căi de soluţionare interesează atât opinia publică. profitând de funcţia sau poziţia socială pe care o ocupă. Credem că grupurile criminale din România. Corupţia reprezintă o problemă socială complexă ale cărei modalităţi de manifestare. proveniţi din economia informală. Legăturile dintre cele două sectoare ale economiei se multiplică. exploatează inteligent oportunităţile create de evoluţiile mediului de afaceri.  citat  de  Eric  Vernier  în  Tehniques de blanchiment. dezvoltarea şi finalizarea afacerilor ilegale.. Din această economie nevăzută vin injecţii de capital în economia de la suprafaţă. următoarele: „Economia noastră este împărţită în două mari sectoare. integrându-se perfect în lumea legală. fundamentată pe analiza cazurilor de fraude instrumentate în ultimii ani. precum şi de cele oferite de politicile economice promovate de guvernanţi şi cadrul legislativ generos. pentru că numai aşa vor putea fi iniţiate acţiuni care să-i atenueze efectele”. Sistemele legale oferă toate oportunităţile necesare spălării banilor proveniţi din afaceri ilegale: reglementările bancare permit transferuri de fonduri în străinătate. Spus mai simplu. urmând evoluţiile economice şi politice. renunţând la respectul faţă de lege şi morală.  nr. În opinia noastră. sunt folosiţi la suprafaţă în circuite economice curate. Este însă nevoie ca ea să fie cunoscută bine. 31   J.32 Fenomenul corupţiei include toate faptele şi actele unor subiecţi de drept care. Cât priveşte corupţia. banii proveniţi din economia subterană sunt plasaţi pe pieţele financiare. Sau măcar să fie analizate separat. privită ca fenomen social. cât şi nivelul instituţionalizat al controlului social. Criminalitatea şi finanţele nu pot exista una fără cealaltă.257  32  A şaptea Conferință Interministerială contra Corupției.B. inclusiv în paradisurile fiscale.I. societatea în ansamblul ei.609. Beijing ‐documentar realizat de M. acţionează pentru obţinerea unor avantaje personale. necontabilizat. principala evoluţie a grupurilor criminale se observă în puterea lor financiară. ca o reflectare a stării de decădere a societăţii. se întăresc fără încetare. Rezultatele finale se topesc în P. asemenea celor din străinătate. ce se bazează în exclusivitate pe circuite subterane. 6‐10 octombrie 1995. Analistul financiar Adrian Vasilescu sublinia. prin mijloace ilicite. Dezvoltarea uneia a devenit necesară dezvoltării celeilalte”. datorită acumulării de profituri. Economia necontabilizată este cuplată cu un mare tronson. aceasta este considerată ca fiind expresia unor manifestări de descompunere morală şi degradare spirituală. Faptul că numeroase canale din economia necontabilizată sunt alimentate de economia legală. ramificaţiile lui ducând până la crima organizată.Colecția de articole AIT – 2009 În opinia lui J. Şi nu-i deloc uşor ca ele să fie separate. pag. 39  42  www.Maillard  –La  lutte  contre  le  blanchiment:  Quel  mode  d’emploi?  Banque  Magazine.I. Ar fi absurd să gândim că economia subterană ar putea fi învinsă. Unul formal. e cel mai periculos. Maillard economia legală şi economia subterană sunt astăzi dependente una de cealaltă: „economia criminală s-a contopit cu economia legală.itcode. ci chiar în inima economiei de piaţă”. „Economia ilegală este dificil de a fi combătută pentru că modalităţile sale de funcţionare şi de finanţare nu se situează la marginea. corupţia reprezintă folosirea abuzivă a puterii în avantaj propriu. Foarte mulţi bani murdari. Concepută în cel mai popular sens al cuvântului. furnizează instrumentele de care se servesc grupurile criminale în iniţierea. Paris – 2005.ro 978‐973‐88201‐6‐6 31 . contabilizat… şi altul informal. Ele s-au adaptat rapid. (M.

aşa cum este în cazul spălării banilor murdari. privind Planul global de acţiune împotriva crimei organizate. asupra cărora există deja un consens la nivel global.Colecția de articole AIT – 2009      Corupţia este percepută de către majoritatea segmentelor populaţiei ca un fenomen deosebit de grav şi complex care subminează structurile de putere şi autoritate favorizând proliferarea crimei organizate.N. urmărindu-se în faza a doua infiltrarea în nivelele superioare de decizie în stat. folosirea lor la comiterea unor noi crime sau pentru investiţii în activităţi economice licite. • extinderea operaţiunilor infracţionale la nivel regional. La dispoziţia factorilor de decizie ale grupurilor crimei organizate stau adesea consilieri de specialitate. în afara graniţelor naţionale. transnaţional sau chiar planetar. respectiv: • folosirea cu predilecţie a violenţei şi corupţiei pentru desfăşurarea actelor ilicite. Tot mai adesea. Beijing . aceasta este definită prin existenţa unor grupuri de infractori structurate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale conspirate. dar şi datorită capacităţii sale de a folosi strategii viabile din sfera afacerilor. având capacitatea de a folosi tehnologie de ultimă oră pentru a se extinde şi mai mult. Cairo . Organizaţiile criminale transnaţionale. pentru includerea în categoria de crimă organizată. denumite cupluri flexibile. • spălarea veniturilor şi bunurilor obţinute din infracţiuni. nu numai datorită faptului că profitul reprezintă în continuare raţiunea de a exista a acestui fenomen.1995. (Neapole . se adaugă şi alte elemente definitorii. Structurile organizatorice piramidale şi inovaţiile în materie de reţele.itcode. având drept principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate. 21‐23 noiembrie1994. • preponderenţa activităţilor criminale din sfera economicului. • utilizarea violenţei. folosim termenii afaceri criminale sau industria crimei atunci când ne referim la crima organizată. • structurarea legăturilor de subordonare sau a relaţiilor personale. în aplicare tehnici sofisticate de marketing şi de distribuţie. desfăşurată la Napoli. a controlului asupra teritoriului şi a pieţelor. incluzând diversificarea activităţilor şi exploatarea noilor pieţe.  sub egida Consiliului Economic şi Social . intensificarea cooperării internaţionale în combaterea acestui fenomen a permis conturarea unor caracteristici esenţiale.1994. Declaraţia politică de la Neapole. organizaţiile  Conferința Ministerială Mondială asupra Criminalității Transnaționale. care permit liderilor să conducă grupul. Organizaţiile crimei transnaţionale au pus. intimidării şi corupţiei pentru obţinerea de profituri. În timp ce organizaţiile legale pot negocia pentru obţinerea permisiunii de a desfăşura operaţii pe un teritoriu străin. Cu toate dificultăţile ce au existat şi există de peste 18 ani în definirea noţiunii de crimă organizată. relevat la unele reuniuni desfăşurate sub egida O. driblând cu abilitate printre activităţile licite şi ilicite. La condiţia de bază.U.ro 978‐973‐88201‐6‐6 43  33 . enumeră şase trăsături ce caracterizează acest fenomen:33 • grup organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni. respectiv comiterea infracţiunilor de către un grup de persoane care s-au asociat premeditat în acest scop. totodată. le permit să-şi păstreze eficienţa şi să se apere împotriva organelor de aplicare a legii. În concepţia specialiştilor din ţările unde crima organizată are adânci rădăcini şi se manifestă pregnant în viaţa de zi cu zi. • cooperarea cu alte grupuri aparţinând crimei organizate transnaţionale.1995). pe care unii experţi le caracterizează ca pe un amestec de corporaţie şi infracţiune se deosebesc de cele care desfăşoară afaceri legale datorită modului în care obţin accesul pe piaţă. • deţinerea potenţialului necesar expansiunii în noi domenii de activitate.    www.

folosirea violenţei. în mod frecvent. Specialiştii implicaţi în combaterea criminalităţii organizate fac întotdeauna o netă distincţie între aceasta şi grupurile de indivizi care se asociază întâmplător şi desfăşoară o activitate infracţională de amploare redusă. În arsenalul acestor grupuri infracţionale se regăsesc. Grupurile criminale acumulează venituri substanţiale pe care. dar şi o amplificare a fenomenului criminalităţii economico-financiare cu elemente de extraneitate. crima organizată a ajuns să fie obiect serios de studiu şi pentru organismele internaţionale. Se reţine ca element caracteristic faptul că astfel de activităţi secrete şi organizate au un impact semnificativ asupra întregii societăţi. În acest context. dar care urmăresc scopuri cu caracter delictuos. Datorită implicaţiilor ei. statal. tehnico-organizatorice şi legislative referitoare la toate sferele economico-sociale. până la cel mai înalt nivel.Colecția de articole AIT – 2009 criminale folosesc tehnici de sustragere de la obligaţiile legale. 44  www. Integrarea României în structurile europene a permis şi va permite nu numai mişcarea fără precedent a bunurilor. În acest mod fenomenul infracţionalităţii locale poate dobândi o importantă dimensiune transnaţională. le folosesc pentru a penetra şi controla organismele legale. incluzând măsuri economice.itcode. în diferite proporţii. sociale. şantajul şi chiar acţiuni aparent legale. activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare organizate impune realizarea unei strategii globale. serviciilor şi capitalurilor. De obicei.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . persoanelor. atât în plan social. cât şi internaţional. ele operează de la o bază sigură din propria ţară şi se deplasează în străinătate pentru a obţine venituri mai mari. coruperea oficialităţilor publice.

sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanei criminalitate a afacerilor îndreptată împotriva patrimoniului. incriminate în legile penale şi în legile speciale cuprinzând dispoziţii penale. Conceptele de mai sus nu sunt uşor de definit. Există definiţii normative. scopurilor şi modalităţilor prin care se manifestă.Colecția de articole AIT – 2009      Formele de manifestare ale crimei organizate                                                       Lector. Criminalitatea ca fenomen social desemnează ansamblul faptelor de natură penală. de a aduce daune considerabile economiei şi de a influenţa negativ sferele psihosocialului şi politicului. O primă definiţie a criminalităţii afacerilor a fost formulată în luna iunie 1981 de către Comitetul European pentru Problemele Criminale care apreciază că se circumscriu acestui fenomen următoarele categorii de infracţiuni şi practici ilegale: • infracţiuni în legătură cu formarea cartelurilor. dacă nu porneşte de la definirea termenilor şi conceptelor cu care se operează în marea majoritate a sistemelor juridice. din cele trei menţionate mai sus. decrete.bancară. aceasta fiind percepută ca un fenomen distructiv. dar şi definiţii formulate din perspectivă criminologică.crima organizată". capabil de a ameninţa integritatea statelor. care se produc într-o societate. Nicolae Ghinea                                               Academia de Poliție . ordonanţe etc). Criminalitatea transfrontalieră este o componentă importantă a ceea ce specialiştii numesc . Ca flagel social. după cum se utilizează şi definiţiile operaţionale formulate de practicienii dreptului. cât si judiciar.Univ. cele fixate de legiuitor în cuprinsul actelor normative (legi. de a stabili acţiunile şi măsurile cele mai eficiente de prevenire si contracarare. Preocupările pentru a o defini şi explica sunt justificate prin cunoaşterea dimensiunilor şi implicaţiilor acestui fenomen în societate şi. a proprietăţii şi afacerilor în general. Caracterul secret şi bine organizat al acţiunilor întreprinse de cei care fac parte din crima organizată se impune din ce în ce mai mult în percepţia colectivă. În structura internă a fiecărui tip de criminalitate. Orice încercare de cercetare ştiinţifică a unui fenomen atât de complex şi dinamic cum este acela al criminalităţii riscă să se adauge la lunga listă a paginilor scrise pe această temă. atât pe plan legislativ. Criminalitatea transfrontalieră Crima organizată transfrontalieră reprezintă poate cea mai puternică ameninţare contemporană la adresa securităţii statelor lumii.financiară. având drept scop. de organele şi agenţiile de aplicare a dreptului. Dr. obţinerea de profituri ilicite la cote ridicate. www.. care la rândul ei are o componentă economico . într-un anumit interval de timp. structurate în ideea înfăptuirii unor acţiuni ilegale conspirate. fenomenul este perceput diferenţiat în privinţa structurilor. financiar . Fenomenul criminalităţii are o dimensiune naţională (respectiv suma infracţiunilor ce se produc pe teritoriul unui stat şi nu comportă aspecte de cooperare infracţională transnaţională) şi o dimensiune transnaţională (respectiv suma infracţiunilor care se comit şi se consumă prin cooperarea dintre infractorii care acţionează pe teritoriul mai multor state). pe această cale. iar orice definiţie propusă nu va obţine unanimitatea.ro 978‐973‐88201‐6‐6 45  ..itcode. informatică. Putem defini crima organizată transfrontalieră ca ansamblul acţiunilor întreprinse de grupuri de infractor pe teritoriul mai multor state. distingem următoarele categorii de criminalitate: criminalitate îndreptată împotriva vieţii. iar reţelele ilicite transnaţionale nu pot fi dizolvate fără conjugarea unor măsuri unitare din partea tuturor organismelor statale specializate în ofensiva antiinfracţională. Alexandru Ioan Cuza ”  1.

fenomenului de spălare a banilor murdari şi corupţiei. a cunoscut în ultimii ani o amploare fără precedent. infracţiuni împotriva mediului ambiant. publicitate mincinoasă).. 1147 (1998) intitulată sugestiv „Criminalitatea afacerilor . concurenţă. asociată. ascunzându-se sub un camuflaj comercial licit.E.N. bănci. concurenţa neloială. .Colecția de articole AIT – 2009 • • • • • • • • • • • • • practici frauduloase şi abuzuri comise de întreprinderi multinaţionale. fiscalitate.o ameninţare pentru Europa". 46  www. crearea de societăţi fictive. infracţiuni împotriva consumatorilor (falsificarea mărfurilor. corupţie. Consiliul Europei) s-a preocupat de analiza cauzalităţii şi efectelor acesteia. infracţiuni în domeniul informaticii. profesorul elveţian Bachmann îl definea ca „ansamblul crimelor şi delictelor care au loc prin abuz sau profitând de slăbiciunile dreptului în vigoare în domeniul relaţiilor economice. printre altele. fraude în detrimentul creditorilor (bancruta. prin Rezoluţia nr. dar şi la adresa normelor de drept şi însăşi a democraţiei". În baza acestor constatări. O. recomandând statelor membre să adopte măsuri concrete pentru limitarea ei. Consiliul Europei recunoaşte faptul că „criminalitatea afacerilor. obţinerea frauduloasă sau deturnarea fondurilor financiare alocate de stat sau de organizaţii internaţionale. care s-a materializat în elaborarea de acte normative vizând modificări ale codurilor penale.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Comunitatea Internaţională (O.itcode. burse. violarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială).D. reprezentând în prezent un pericol deosebit nu numai pentru stabilitatea economico . noi reglementări ale unor domenii economice (finanţe. evaziunea fiscală. punând astfel în pericol sistemul economic (dincolo de prejudiciul cauzat intereselor individuale) şi a căror descoperire este foarte complicată. infracţiuni bursiere şi bancare. societăţi de valori mobiliare etc). De-a lungul anilor. profită de încrederea generalizată care domneşte aici. în special cu privire la • incriminarea ca infracţiune a faptei de a aparţine sau de a acorda sprijin unei asociaţii implicate în criminalitatea organizată din domeniul economic. După anul 1990. această definiţie a fost completată mai ales cu elemente având legătură cu natura şi amploarea pagubelor cauzate de criminalitatea economică. ale unor „actori" care. Folosind termenul de criminalitate economică. Parlamentele ţărilor membre ale Consiliului Europei au declanşat o vastă activitate de legiferare.socială din numeroase ţări. asigurări. • să constituie infracţiune spălarea fondurilor obţinute din săvârşirea infracţiunilor grave.C. • să-şi adapteze legislaţia şi reglementările la nevoile impuse de cooperarea internaţională". • să considere drept infracţiune fapta instituţiilor financiare şi nefinanciare de a nu semnala tranzacţiile suspecte. confruntată cu o puternică ofensivă a criminalităţii economice organizate. precum şi cu caracterul transfrontalier şi internaţional al fenomenului. • să intensifice derularea anchetelor financiare referitoare la capitalurile ilicite.U. Astfel. datorită multitudinii felurilor de a comite acte de criminalitate economică". falsificarea bilanţului întreprinderii şi încălcarea obligaţiei de a ţine o contabilitate. fraude care se răsfrâng asupra situaţiei comerciale şi a capitalului social. Consiliul Europei recomandă statelor membre „să-şi alinieze legislaţia în domeniu..

din ce în ce mai dificilă. Datorită marii lor flexibilităţi organizatorice. în cazuri extreme. Scopul lor. sigure si echitabile. • scopul fundamental al asocierii este obţinerea unor câştiguri importante. mafiot. deşi cu multe incoerenţe şi imperfecţiuni. a cărei componenţă nu este contestată. • destabilizează state importante din punct de vedere strategic. fiind capabile să genereze ameninţări cu caracter global. încetineşte ritmul de creştere al economiilor în tranziţie/dezvoltare. asociaţiile de tip infracţional. criminalităţii informatice. în www. în sensul că se pot întâlni grupuri restrânse de persoane formate din infractori bine instruiţi. ce acţionează în mod independent unele de altele. Corupţia şi cooptarea devin astfel principalele lor instrumente. Aceste organizaţii deţin puterea şi mijloacele necesare pentru a exersa o influenţă specifică omniprezentă. Indivizii asociaţi mediului criminalităţii transfrontaliere trebuie. în mod necesar. • deformează mecanismele pieţei. dispune de structuri diferenţiate. Analiştii fenomenului criminalităţii transfrontaliere au constatat că este caracterizat prin: asociaţii de tip mafiot. criminalităţii economico-financiare. trafic de droguri. obişnuind cetăţenii să acţioneze de manieră ilegală. sunt.itcode. escrocherii de mari proporţii. care eludează orice elemente de suveranitate naţională. prejudiciază sistemul internaţional. Efectele negative ale criminalităţii transfrontaliere sunt resimţite în lumea întreagă. social şi mai ales economic. se pot replia uşor în cazul în care apar modificări la nivel politic. sectoare economice întregi sunt dezorganizate de comerţul axat pe activităţi ilegale care afectează loialitatea faţă de stat. în care: • există o mare stabilitate.ro 978‐973‐88201‐6‐6 47  . de a stabili o relaţie de simbioză cu acestea. contrabandă cu diferite produse. regimurile politice şi suveranitatea statelor prin normalizarea violenţei şi prin introducerea corupţiei în structurile politice si afectarea integrităţii instituţiilor publice şi private.Colecția de articole AIT – 2009      Aceste acte normative. poate. organizaţiilor criminale. si privează consumatorii şi producătorii de avantajele pe care le comportă sistemele economice şi comerciale libere. este. în ansamblul ei. Aceste puternice asocieri cu caracter criminal şi fluxurile financiare „subterane" pe care le generează prin activităţi ilicite constituie una din principalele ameninţări la adresa siguranţei oricărui stat sau regiuni. • organizarea internă se bazează pe diviziunea rolurilor şi pe o ierarhie stabilită de comun acord. dacă nu este cel de a înlocui centrele de decizie ale statului respectiv. criminalităţii financiar bancare. distincţia între interesele criminale şi cele ale eminenţelor cenuşii ale statului. organizaţii specializate în estorcarea de fonduri. Criminalitatea transfrontalieră. dar si structuri de tip mafiot cu o largă arie de răspândire pe plan intern şi internaţional. Un astfel de mod de relaţionare între crima organizată transnaţională şi structurile statale se plasează aproape exclusiv în interiorul ariei posibilităţilor de informare prin mijloacele aflate numai la dispoziţia serviciilor de informaţii. întreprinse pentru a asigura reuşita acţiunilor lor. Demersurile preparatorii ale „organizatorilor". • membrii acestora au un „profesionalism" specific. mai ameninţătoare decât crimele propriu-zise. direct sau indirect. Ideea este de a crea un climat în care să devină. au permis configurarea unor definiţii normative ale criminalităţii organizate. Nici o frontieră nu este impenetrabilă pentru aceste reţele organizate. inclusiv anumite activităţi de reglementare guvernamentale. Criminalitatea organizată transfrontalieră poate produce. întrucât pe oamenii din interiorul lor îi unesc interesele comune. cel puţin. • există o continuitate şi sistematizare a activităţilor infracţionale. să îşi aleagă drept ţintă centrele de decizie ale unei ţări pentru a-şi îndeplinii scopurile propuse. astăzi. • slăbeşte sistemele de protecţie a mediului prin nerespectarea reglementărilor aplicabile în domeniu. următoarele efecte negative: • subminează societatea. atitudinile şi concepţia care dirijează acţiunea.

• capabile să se extindă în noi activităţi. o parte din ce în ce mai mare din bugetele lor. Organizaţiile criminale au următoarele caracteristici: • predispuse la crimă. cum ar fi cele asociate drogurilor. influenţează operaţiunile instituţiilor financiare legale. Spălarea banilor. pentru a-si mări averile si pentru a se infiltra în economiile legale. criminalitatea transfrontalieră reprezintă o ameninţare serioasă si pentru securitatea economică a ţării. lipsa legalităţii şi lipsa unor şanse credibile pentru o viaţă decentă în multe dintre comunităţile din Balcanii de Vest. crima organizată transfrontalieră ameninţă stabilitatea regională. justiţie si chiar în parlamentele naţionale. Estul Europei. care anterior erau „ curate". obţinerea de profituri cât mai mari. si peste frontierele naţionale. Specificul ameninţărilor criminalităţii transfrontaliere si caracteristicile organizaţiilor criminale Deoarece acţiunile ilegale ale organizaţiilor criminale transfrontaliere aduc atingeri însăşi esenţei vieţii în societăţile democratice guvernate de legi.Colecția de articole AIT – 2009 • general. fără îndoială. pot întări aceste structuri. De asemenea. printr-un set strict de sancţiuni interne. inclusiv în vămi. În orice condiţii. 2. Rata profitului provenit din activităţile crimei organizate este atât de 48  www. • aflate permanent în căutarea unei acoperiri legale. • deschise la cooperarea cu alte grupuri criminale transnaţionale. Pe lângă creşterea cheltuielilor legate de aplicarea legii şi povara pe care aceste activităţi o constituie pentru sistemul justiţiei penale. ele au adesea preţuri sociale pe termen lung. poliţie. compromiţând astfel integritatea instituţiilor şi programele guvernamentale şi obligând guvernele să rezerve.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . jucând rolul dublu de cauză generatoare şi de evoluţie a acestui tip de criminalitate. De altfel. constituie încă o problemă structurală a perioadei de tranziţie de la dictatură la democraţie şi de la război la cooperare. si îndeplinirea obiectivelor statelor în materie de politică externă. organizaţiile criminale transfrontaliere nu numai că recurg adesea la violenţă. • structurate ierarhic sau într-un sistem complex de relaţii personale care. • capabile să-şi „ spele " produsele ilicite. taxelor fiscale încasate şi încrederii cetăţenilor. proliferând în zonele negre ale lipsei de perspective. cum ar fi toxicomania şi creşterea numărului de crime comise cu violenţă. întrucât activităţile sale de bază ar putea afecta economia de piaţă. Scopul fundamental al organizaţiilor criminale este. Sărăcia. Asia Centrală. pentru aplicarea legii. • dispuse să folosească violenţa. grupurile criminale transfrontaliere au acces la importante sume de bani care urmează să fie „spălaţi". împovărează societăţile cu costuri sociale si economice foarte mari. afectând în mod direct sentimentul de securitate.itcode. oameni si pieţe. care scad continuu. Desfăşurând activităţi ilegale. asemenea acţiuni constituie o ameninţare pentru ordinea publică. • capabile să se infiltreze în instituţiile guvernamentale. oferindu-le mari sume de bani. dar folosesc aceste mari sume de bani pentru coruperea angajaţilor din cadrul instituţiilor financiare şi a guvernelor. în particular. de încredere şi de justiţie. Aceste organizaţii încearcă frecvent să corupă funcţionarii. intimidarea si corupţia pentru obţinerea de profituri si pentru a controla teritorii. precum şi spiritul comunitar care stau la baza organizării şi funcţionării comunităţii internaţionale. cu urmări pe termen lung care pot depăşi mediul afacerilor şi pot avea efecte negative asupra climatului investiţiilor.

iar structurile de comercializare a acestora pot fi comparate cu activităţile economice internaţionale obişnuite.D. Traficul de droguri Traficul de droguri prezintă în întregime caracteristicile criminalităţii organizate transfrontaliere. turcii rămân în mod incontestabil cei mai mari traficanţi de droguri în sistem en-gros şi vând în continuare mari cantităţi de heroină membrilor minorităţii albaneze din Turcia.E. Heroina din Asia de Sud-Vest. traficul de arme. transportate şi vândute cu ajutorul logisticii moderne. confiscarea bunurilor si mecanisme de cooperare internaţională eficiente. Dacă luăm doar exemplul Elveţiei. De exemplu. Totuşi. Acest comerţ este desfăşurat de organizaţii aflate sub un control strict care au sarcini bine delimitate. în acelaşi timp. Cazuistica în materie relevă că piaţa europeană a heroinei este sub controlul organizaţiilor infracţionale formate din etnici turci si albanezi. care cuprind diversificarea activităţii si exploatarea noilor pieţe. organizează transportul către regiunile-client şi asigură o distribuţie constantă.tehnologii de vârf si experţi în toate domeniile de activitate.ro 978‐973‐88201‐6‐6 49  . a înfiinţat „Grupul financiar de acţiune împotriva spălării banilor" şi a prezentat 40 de recomandări în această privinţă. din America de Sud şi din Republica Dominicană. în ultimii câţiva ani.itcode. pentru atingerea scopului lor . www. sunt folosite sau chiar înfiinţate pentru astfel de scopuri. Organizaţiile infracţionale supervizează producţia. Avantajele pieţei comune europene şi facilităţile oferite de aceasta la trecerea frontierei sunt folosite. În lupta împotriva spălării banilor. Posibilitatea grupurilor criminale de a institui „monopoluri" locale prin eliminarea fizică a concurenţei. îi conferă un avantaj extraordinar la stabilirea preţurilor. în ceea ce priveşte distribuţia. şi terminând cu falsificarea cărţilor de credit sau transferurile frauduloase de bani prin intermediul reţelei Internet. o serie de organizaţii internaţionale au prezentat un set de priorităţi: încriminarea veniturilor provenite din spălarea banilor. Europa a devenit piaţa unificată a drogurilor de toate felurile. sintagma „crimă organizată" tinde să fie înlocuită de „afaceri criminale" sau „industrie criminală". Unul dintre rezultatele acestor schimbări este creşterea ratei dependenţilor de droguri în aceste ţări. care a fost şi rămâne activitatea predominantă şi coloana vertebrală financiară a acestora. 3. încât puţine afaceri legale pot concura cu aceasta. folosesc corupţia.Colecția de articole AIT – 2009      înaltă. etnicii albanezi au luat un avans considerabil. Mijloacele folosite de organizaţiile criminale sunt deosebit de variate. Organizaţiile criminale realizează studii sofisticate de marketing utilizând. etnicii albanezi au început să domine din ce în ce mai evident această piaţă. cocaina din America de Sud. distribuţia de droguri la nivel local este în mod ferm în mâna tinerilor de etnie albaneză proveniţi din Iugoslavia şi Albania. Ţările fostului Pact de la Varşovia şi în special ţările sud-est europene câştigă influenţă pe tărâmul aprovizionării cu droguri a pieţelor Europei Centrale şi Occidentale. de asemenea. limitarea secretului bancar. Convenţia Consiliului Europei cu privire la spălarea banilor permite transmiterea directă a dovezilor referitoare la infracţiuni si stipulează confiscarea proprietăţii. Principalele forme de manifestare ale crimei organizate 3. O.C.1. începând cu traficul de droguri. Deseori. canabisul din Africa şi Asia sunt toate „vărsate" pe piaţa europeană într-un flux neîntrerupt. adesea în detrimentul grupurilor din Turcia şi din Orientul Mijlociu. companii constituite legal şi care au posibilităţi la nivel internaţional. Având capacitatea de a folosi strategii de afaceri solide. apelează la violenţă pentru a intimida sau elimina concurenţa sau autorităţile care încearcă să le stea în cale. trafic ce era desfăşurat de grupurile de pe coasta de vest a Africii. în anul 1990. pentru derularea unui comerţ ilegal. drogurile fiind produse. Ei au încercat recent să intre şi pe tărâmul traficului de cocaină. identificarea şi raportarea tranzacţiilor care produc suspiciuni.profitul .

fără posibilităţi de subzistenţă. • adâncirii decalajelor economice dintre statele dezvoltate occidentale şi celelalte state. în prezent. Efectele migraţiei constau. Emigraţia clandestină este un fenomen de proporţii mult prea mari ca să scape atenţiei şi controlului organizaţiilor mafiote. organismele internaţionale: desigur. religios. datorită: • sporului demografic necontrolat şi exploziv în statele Africii de Nord şi Asiei de Sud. faţă de cel negativ din statele Uniunii Europene. din Balcani. cât şi prin orientarea lor geografică. • extinderea activităţii reţelelor crimei organizate de la est spre vest. stagnarea sau regresul economic caracteristic multor ţări din Europa de Est şi Sud-Est. proliferarea infracţiunilor si conflictelor interetnice. temporare si sezoniere. Asia Centrală şi de Sud. în special în Germania şi ţările scandinave. desprinzându-se următoarele trăsături: • creşterea migraţiilor din interiorul continentelor şi scăderea celor intercontinentale. volumul. printre altele. Apreciem că perspectivele şi pericolele migraţiei ilegale vor fi îngrijorătoare pentru statele occidentale dezvoltate. finanţelor. în creşterea tensiunilor sociale în statul gazdă care se confruntă deja cu problema lipsei locurilor de muncă. • în funcţie de aceste caracteristici generale. în final. politic. Caucaz. începând de la recrutarea candidaţilor. Africa Orientală. • costuri suplimentare deosebite pentru securizarea frontierelor. Pericolele care însoţesc acest fenomen se referă la: • dezechilibrele interne în statele Uniunii Europene. care au constituit.„emigrarea elitei ştiinţifice ". comerţului.2. America Centrală şi de Sud. emigraţia clandestină este o afacere comparabilă cu traficul de droguri şi. siguranţa ţării gazdă. nu este 50  www. destinaţia unui număr mare de emigranţi albanezi. concomitent cu intensificarea operaţiunilor specifice crime organizate şi terorismului internaţional au condus includerea componentei migraţioniste în rândul ameninţărilor transfrontaliere. Tendinţele de creştere a violenţelor şi conflictelor.itcode. Orientul Apropiat. în continuare. • cauza migraţiilor internaţionale rămâne. apreciem că migraţia ilegală reprezintă o importantă ameninţare asimetrică în contextul proliferării terorismului internaţional.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . care ameninţă. mai ales la nivelul globalizării producţiei. Migraţiile contemporane au la bază două mari cauze: politice şi economice. Migraţiile actuale se deosebesc de cele anterioare atât prin caracterul. 3. În concluzie. în meseriile mai puţin calificate. ce preocupă. din spaţiul Comunităţii Statelor Independente. Migraţia ilegală Analiştii politici avertizează că una din marile probleme ale secolului XXI va fi fenomenul migraţiei. Africa. • perpetuării unor tensiuni şi conflicte de ordin etnic. pericolul mişcărilor xenofobe.Colecția de articole AIT – 2009 Evoluţii similare pot fi observate şi în alte ţări europene. evidente devenind migraţiile internaţionale. pregătirea traseelor şi a mijloacelor de transport. de multe ori însoţeşte acest trafic. s-a modificat radical poziţia unor ţări şi continente în balanţa mişcărilor migratorii în ansamblu. Amploarea traficului de persoane în scopul obţinerii de mari profituri deschide si o problemă juridică. • amplificarea exodului de inteligenţă şi competenţă . • prezenţa în cadrul emigrărilor a forţei de muncă ieftină. • creşterea ratei infracţionalităţii şi scăderea gradului de siguranţă a populaţiei. după aderarea la Uniunea Europeană şi pentru România. de asemenea.

Transferul banilor prin Internet facilitează spălarea lor. Traficul de arme Este un domeniu foarte profitabil. acest fenomen se menţine la cote ridicate. Opel. BMW.fenomen infracţional internaţionalizat".ro 978‐973‐88201‐6‐6 51  .itcode. de arsenalele sovietice insuficient păzite şi controlate. de la locul furtului până la cel al valorificării www. care reprezintă cea mai importantă ameninţare la stabilitatea internaţională. 3. când un mare număr de militari ruşi trăiesc în privaţiuni. la rândul lor. • existenţa unei structuri organizatorice bine închegate care asigură un caracter deosebit de fluent în parcurgerea tuturor etapelor în activitatea infracţională (începând cu recunoaşterea autoturismului ce urmează a fi furat şi încheindu-se cu valorificarea). contrafacerea cheilor de contact. De cele mai multe ori. luând caracterul de . care. Avem în vedere faptul că traseul parcurs de infractori. De asemenea.. Livrările de armament pe piaţa neagră s-au înmulţit dramatic. Romania. în prezent.4. Mărcile de autoturisme căutate sunt Mercedes. La nivelul României.făcând rentabila" aceasta activitate ilegală. Rusia şi Romania.Colecția de articole AIT – 2009      just din punct de vedere legal şi moral să fie pus semnul de egalitate între terorism. iar în ţări ca Bulgaria acestea sunt produse fără teama unei reacţii din partea poliţiei. obţinând mii de numere de cărţi de credit. Migraţia atât cea legală cât şi cea ilegală constituie un prilej nesperat pentru organizaţiile teroriste de a-şi plasa membrii în punctele strategice unde urmează a organiza atacuri teroriste. prim mai multe ţări. originile unor tranzacţii oneroase fiind dificil de descoperit. Grand Cherokee cu ani recenţi de fabricaţie iar persoanele implicate provin din Republica Moldova. traficul de arme este consecinţa diminuării autorităţii statului. Mai mult. • folosirea de către infractori a unor metode şi mijloace care le asigură o deosebită operativitate şi. le vând organizaţiilor teroriste sau aşanumitelor „rogue states" (state primejdioase). abilitate să acţioneze pentru combaterea acestui fenomen infracţional cu caracter internaţional. hackerii au reuşit să acceseze sistemele de calculatoare ale acestor instituţii financiare. precum şi de a-şi crea puncte logistice în ţările de tranzit apropiate ţărilor-ţintă. în special pentru cetăţenii ţărilor din estul Europei. Ucraina. în final. etc. Dezvoltarea exponenţială a tehnologiei informatice şi larga accesibilitate la aceasta deschid noi posibilităţi pentru grupurile crimei organizate. crima organizată şi migraţionism însă un lanţ de cauzalităţi şi interese ilicite le leagă şi le amplifică. Ca trăsături principale definitorii ale traficului internaţional cu autoturisme furate putem reţine următoarele: • aria deosebit de largă cuprinsă de infractori în activităţile ilicite. mulţi dintre ei sunt angrenaţi în spionajul industrial.Traficul de autoturisme furate Traficul ilegal cu autoturisme furate a devenit în ultima perioada de timp o activitate extrem de profitabila. Audi. Ford. Rusia. comisionul primit . Aceştia fură maşinile din tarile vesteuropene (uneori cu acordul proprietarilor) şi le transportă spre ţari din Federaţia Rusă. metodele folosite fiind falsificarea documentelor de înregistrare a autoturismelor. Polonia. în mare măsură. a seriilor caroseriilor. creştere cauzată. există tentaţia de a vinde arme traficanţilor. 3. Ele joacă un rol important în producerea de soft-uri falsificate. • comparativ cu celelalte structuri. Polonia. băncile şi companiile care operează cu cărţi de credit înregistrează cele mai mari pierderi..3. Ucraina. eficienţa activităţilor ilicite. Din cauza fraudelor financiare.

Noutatea constă în faptul că. si s-a manifestat în toate locurile în care au fost plasate forţe O.itcode. ori reprezentanţi oficiali ai unor organizaţii neguvernamentale internaţionale care au sosit în Bosnia si în Kosovo. Victimele sunt adesea femei tinere provenite din ţări sau regiuni cu o situaţie socio-economică dificilă şi care nu le oferă oportunităţi profesionale. iar acest lucru oferă posibilităţi care trebuie folosite în mod judicios. Alte elemente tipice ale traficului de carne vie sunt anumite forme de înşelătorie sau ameninţare şi exploatare. există câteva trăsături de bază comune.O. ordinelor şi obiectivelor stabilite.F. poate fi observat în apropierea forturilor Legiunii franceze. structurile abilitate din România au desfăşurat numeroase activităţi potrivit atribuţiilor funcţionale. 3. care deţin bordeluri şi în alte zone ale Europei. cel puţin în Bosnia şi Kosovo. 52  www. a cunoscut amploare în condiţiile declinului economic apărut în urma conflictelor din Balcani. a autoturismelor furate şi a persoanelor care au săvârşit infracţiunea respectivă.5. Prostituţia.Colecția de articole AIT – 2009 trece obligatoriu prin vamă. Aşa cum este cunoscut. Acest efect secundar tipic al conflictelor a putut fi observat şi în Evul Mediu. în final.R.R. înlăturând astfel grupurile locale. femeile au avut în general de pierdut de pe urma schimbărilor din ţările aflate în tranziţie. în contextul integrării şi al alinierii din punct de vedere legislativ la standardele europene. a însoţit cele două războaie mondiale. cum ar fi cele de manechin sau fotomodel ori chiar ofertelor agenţiilor matrimoniale. există o strânsă legătură dintre prostituţia prin constrângere şi traficul de carne vie. adică forţarea unei persoane să muncească fără să fie plătită sau fiind plătită foarte prost şi căreia i-a fost limitat dreptul la liberă circulaţie.O. Odată ajunse în ţara de destinaţie. de menţinere a păcii. lucru care se poate realiza în două sau trei etape cu trecere prin anumite puncte intermediare. oferă posibilitatea descoperirii indiciilor suspecte care. Pe linia combaterii traficului internaţional cu autoturisme furate. cu prilejul trecerii frontierei de stat verificările. Prostituţia este o afacere bine pusă la punct. Cea mai riguroasă interpretare defineşte comerţul cu carne vie ca fiind vânzarea de persoane peste graniţă. ca fenomen social. ce se efectuează asupra persoanelor şi mijloacelor auto. Traficul de persoane Comerţul cu carne vie este un fenomen relativ nou în Balcani. fără ca acelei persoane să îi revină şi alte obligaţii.N. acestea urmând să fie exploatate pentru prostituţie.U.F. Termenul însuşi are diferite interpretări. analizate cu competenţă şi profesionalism pot conduce la depistarea.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Piaţa este dominată de către grupurile formate din etnici albanezi. pe plan regional şi continental. cât şi al evoluţiei infracţionalităţii specifice acestei linii de muncă. grupurile organizate la nivel transfrontalier având structuri bine dezvoltate în acest domeniu. Studiile indică faptul că pe întreg cuprinsul Europei grupurile criminalităţii organizate transfrontaliere păşesc pe tărâmul traficului de carne vie. Alte definiţii includ toate activităţile care se apropie de sclavie. coroborat cu fluxul mare de soldaţi S.care adesea este din Europa Occidentală sau din America de Nord -contra cost. Există un model comun de recrutare a acestor tinere: femeile răspund ofertelor prin care le sunt promise locuri de muncă bine plătite în străinătate. le sunt luate paşapoartele şi li se cere achitarea unor sume mari de bani reprezentând comisionul agentului care le-a angajat sau costul transportului. De la căderea comunismului. Acest fapt conduce inevitabil la ciocniri violente între organizaţiile infracţionale aflate în competiţie. „ Traficul de persoane " este în general folosit ca termen distinct pentru a desemna transportul ilegal de persoane într-o altă ţară . Chiar dacă traficul cu carne vie este diferit în funcţie de regiune sau ţară. si K.

acestea continuând să prezinte un pericol evident pentru ansamblul sistemului economico-social al societăţii noastre. Moldova. restructurarea relaţiilor monetar-financiare şi valutare. 3. fraudele vamale au diminuat întro măsură importantă realizarea veniturilor bugetului de stat şi implicit nivelul de trai al marii majorităţi a populaţiei. reevaluarea rolului statului în economie etc. premise favorabile realizării unor schimburi comerciale ilegale cu mărfuri provenite din ţară sau străinătate. Trecerea mărfurilor prin punctele vamale. Pe cale de consecinţă. are o prezenţă activă pe plan transnaţional. ci în timp şi pe baza unor modificări ample. social şi simbolic. alterează piaţa.ro 978‐973‐88201‐6‐6 53  . care. nu în ultimul rând. finanţează perfecţionarea logisticii reţelelor de infractori. comercială şi financiară. România şi o mică parte chiar din Kosovo. prin practicarea unor preţuri care exclud principiile concurenţei la care se adaugă faptul că nu există uri contrai asupra calităţii produselor respective. prin forţă economică. politic. îndeosebi a celor alimentate. armată) şi complicitatea guvernanţilor marilor regiuni şi state. Opţiunea României de a trece la economia de piaţă a presupus şi presupune. dar creează perturbaţii cu consecinţe dintre cele mat nefaste la nivelul activităţilor comerciale legale. Spre exemplu. au dezvoltat un management performant. Contrabanda cu mărfuri Criminalitatea economică transnaţională se caracterizează prin profesionalism dezvoltat. Acest fenomen infracţional. care privesc întregul sistem economico-social. mai ales.6. călăuze etc. poliţie. justiţie. cu centrii nervoşi în cele mai puternice ţări ale lumii dispun de un imens capital economic. în schimb poate să comporte legături cu reţelele de traficanţi de persoane. În acest context. Rusia. Ele au sub control importante componente ale aparatului statal (guvern. indirect. Criminalitatea organizată afectează circuitele financiare şi de credit. trecerea peste frontieră a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal implică mai puţin sau deloc acţiuni de corupere a funcţionarilor publici cu atribuţii în punctele de frontieră sau. mult superior anilor trecuţi. administraţie. Aceste grupări tentaculare. parlament. poate să implice coruperea unor funcţionari vamali. provoacă perturbări nu numai prin faptul că lipseşte bugetul statului de venituri substanţiale. în general la frontieră. Bulgaria. Gradul şi aşa ridicat de periculozitate al fenomenului este sporit de faptul că organizaţiile criminale transfrontaliere şi-au creat conexiuni multiple şi strânse cu elemente autohtone ale crimei organizate şi îşi conjugă eforturile pentru constituirea de reţele de corupţie în rândul persoanelor din instituţiile statului cu atribuţii de supraveghere şi control www. sunt surse importante de corupţie. folosindu-se acte falsificate.itcode. efectele devastatoare ale acesteia asupra economiei legale. Astfel. restructurarea tehnologică şi sectorială. O metodă sau alta de eludare a normelor vamale poate avea sau nu legături cu alte forme de manifestare a criminalităţii. ia rândul lor. având acţionari sau asociaţi atât cetăţeni români. sistemul noilor reglementări din domeniul vamal a creat. cetăţeni străini. le permit acestora să se perfecţioneze şi. Ungaria. stimulează economia subterană. constituirea cadrului legislativ. Ele se sustrag oricărui control: al statelor naţionale şi justiţiilor lor.Colecția de articole AIT – 2009      Victimele sunt originare din Ucraina. Cele expuse mai sus ne conduc la concluzia că multă vreme autorităţile au ignorat forţa economiei criminale. cu elemente de extraneitate absolute. organizaţii ale criminalităţii afacerilor sau chiar organizaţii teroriste. în cadrul criminalităţii economico-financiare. încă un proces de schimbări care nu se poate realiza instantaneu şi fragmentar. cât. contravaloarea produselor provenite din fraudarea regimului vamal alimentează existenta pe piaţa financiară a banilor negri. îndeosebi de către agenţi economici cu caracter privat. Albania. prin accesul la cea mai înaltă tehnologie de comunicare şi informare. respectiv restructurarea proprietăţii. aflat în atenţia chiar şi a unor organisme internaţionale. spălarea de bani.

fie pentru că au anumite caracteristici care fac mai uşoară camuflarea activităţilor de contrabandă. Cele mai importante sunt mafia italiană si grupurile alcătuite din etnici albanezi şi sârbi. deoarece organizaţiile infracţionale implicate în astfel de activităţi s-au reorientat către mult mai profitabilul trafic de droguri. unde şi-au dezvoltat infrastructura necesară preluării rapide a mărfurilor. care este o combinaţie de crimă organizată. S-au creat reţele de traficanţi calificaţi. iar pentru a diminua riscul descoperirii acţiunilor ilegale. oportunităţile de desfacere şi estimarea profitului joacă un rol important. Astfel s-au constituit adevărate reţele ale crimei organizate în frauda vamală cu ţigări. Europa de Sud-Est este de mare importanţă pentru contrabandiştii de ţigări. plasării lor în depozite sau centre en-gros şi distribuţiei în întreaga ţară. Printre formele de manifestare ale crimei organizate nu putem sa nu amintim că. Chiar dacă profiturile obţinute din contrabanda cu ţigări sunt mai mici decât cele obţinute din traficul de droguri. alcool. Centrele de comandă ale principalelor reţele au exploatat diverse avantaje locale.A. decizie ce a cauzat creşteri uriaşe ale preţurilor ţigărilor. Depăşirea cadrului legal. a favorizat crearea condiţiilor de derulare a unor afaceri ilegale sub aparenta protecţie a autorităţilor. care au facilitat Intrarea în ţară a unor imense cantităţi de mărfuri şi organizarea unor adevărate sisteme subterane de distribuire a acestora către majoritatea localităţilor urbane şi rurale ale ţării. au corupt diverse persoane din sistemul vamal şi din alte instituţii ale statului. sau Europa de către marile companii producătoare. dacă se poate organiza transportul unor cantităţi mari atunci activitatea devine chiar foarte profitabilă. dar a pierdut imediat din importanţă. Grupurile infracţionale transfrontaliere au monopolizat întreaga afacere. mai mult ca oricând. trafic de droguri şi acte terorism.itcode. Frauda vamală constituie o activitate extrem de profitabilă pentru elementele infractoare. Contrabanda cu ţigări fiind prin definiţie o afacere internaţională. cu o întindere şi conţinut larg ce ameninţă grav puterea legitimă a statelor. „crima strategică”. vulnerabilităţi la frontieră. ţările de tranzit sunt alese fie din motive ce ţin de localizarea geografică. 54  www.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . produse agroindustriale şi afle bunuri şi produse. Apoi acestea sunt introduse ilegal în ţările Uniunii Europene pe diferite rute.U. concentrarea de populaţie şi de firme. au fost principalele cauze care au condus la o redobândire a atractivităţii contrabandei cu ţigări. lumea de astăzi este confruntată cu un inamic nou. cu tot cu instituţiile locale care pot asigura logistica operaţiunilor şi neimplicarea organismelor de aplicare a legii. în relaţiile personale dintre cetăţenii străini şi unii funcţionari din cadrul instituţiilor statului. numeroşi agenţi economici devenind peste noapte multimilionari de pe urma comerţului cu mărfuri importate prin încălcarea legislaţiei vamale. cum sunt prezenta unor factori de decizie economică şi financiară. Deschiderea frontierelor ţărilor din Europa de Est si decizia guvernelor europene şi a celui american de a creşte foarte mult cota de impozitare a ţigărilor din motive de sănătate publică. Contrabanda cu ţigări nesupuse taxelor vamale a atins un prim punct culminant în anii '90.Colecția de articole AIT – 2009 financiar şi fiscal ce pot prezenta interes pentru derularea sau protecţia acţiunilor lor ilegale. Ţări ţintă tipice în Europa sunt Marea Britanie pentru preţurile foarte mari practicate la ţigările "legale" şi Italia pentru pieţele mari de desfacere oferite si pentru faptul că cea mai mare parte a graniţelor sale sunt maritime. Zona balcanică este folosită ca important loc de depozitare pentru ţigările produse în S. centrele de comandă ale grupurilor criminale stabilindu-se în principal în oraşele mari ale tării. cafea. în alegerea ţărilor de destinaţie.

în esenţă. de exemplu privind viza şi azilul. Managementul strategic al Uniunii Europene Construcţia europeană este un exemplu al devenirii complexe. iar treptat îi sunt incluse probleme complementare. În timp ce scopurile au un sens mai mult calitativ. Viziunea strategică managerială discerne şi defineşte scopurile şi obiectivele pe termen lung ale instituţiei implicate şi mijloacele de pus în operă în vederea atingerii lor. • strategia este un model de comportament într-un context dat. Elementul de stabilitate este constituit dintr-un sistem de valori favorabil abordării creative. Acest pilon de asemenea acoperă domenii precum agricultura şi comerţul. Editura Expert. Termenul de referinţă în spaţiul managementului strategic şi al strategiei este acela de strategie.Petrescu. indiferent de natura şi mărimea lui. Managementul Mediului. În centrul acestuia se află cele patru libertăţi de mişcare (a persoanelor. din profilul său de bază. a capitalului şi a serviciilor).itcode. Ascendenţa termenului este în limbajul militar şi a reuşit impunerea şi în teoria şi practica managerială. concentrându-se asupra schimbărilor. precum şi alocaţiile de resurse necesare1 Managerul trebuie să definească scopurile şi obiectivele sistemului organizaţional de lupta împotriva fraudei. a bunurilor. viziunea strategică ocupă un loc aparte. generate de suma membrilor acesteia. Considerăm că.piloni” (pillars).. În sistematizarea lui Bogdan Băcanu (1997) sunt prezentate următoarele sensuri: • strategia este un plan de abordare. 2005. Alexandru Ioan Cuza ”  În managementul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii. Prin ea se urmăreşte şi se asigură competivitatea sistemului organizaţional implicat în combaterea acestui tip de fraudă economicofinanciare. Ceilalţi doi piloni sunt parte a 1  I. Amploarea necesităţii şi implicaţiilor manageriale ale exercitării viziunii strategice asupra funcţionalităţii şi rezultatelor investigării în scopul combaterii fraudei economico-financiare trebuie să fie conştientizate de către manageri.Colecția de articole AIT – 2009      Managementul strategic al investigării fraudei care prejudiciază  interesele financiare ale Uniunii Europene                                                      Lector.ro 978‐973‐88201‐6‐6 55  . avantajul de a anticipa şi chiar genera aceste schimbări ce constituie suportul pentru direcţionarea pe termen lung a activităţii organizaţiei. Conceptul de management strategic are. managementul strategic este procesul managerial de formulare şi implementare a unei strategii.    www.. • strategia semnifică o poziţie a organizaţiei în raport cu mediul său extern. împreună cu aspecte legate de piaţa unică şi concurenţa. Managerul strategic îmbogăţeşte conceptul de planificare strategică. 1.Univ. • strategia poate fi o stratagemă a oponentului pentru a obţine avantaje. Tratatul de la Roma (1957) a consolidat primul pilon al Comunităţilor Europene (CE). obiectivele sunt mult mai cuantificabile. Dr. pag. 259. • strategia este o perspectivă ce decurge din "valoarea centrală" a unei organizaţii. Acesta are în vedere atât mediul intern cât şi cel internaţional. Nicolae Ghinea                                               Academia de Poliție . de pildă de a crea un climat de lucru favorabil dezvoltării personalului în vederea creşterii eficacităţii întregului sistem. Uniunea Europeană s-a format ca o organizaţie-umbrelă care conţine trei părţi sau .

02. statului de drept. dar nu a CE.Politica Externă şi de Securitate Comună fiind supusă în continuare unor reguli şi proceduri speciale. potrivit căruia decizia ţine de cel mai potrivit nivel al guvernării. libertăţii.  pp. 2005.ro 978‐973‐88201‐6‐6 2 . Bucureşti.tratat care nu îşi propune să înlocuiască tratatele actuale. Craiova. solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi. ale numărului de membri ai Parlamentului şi în privinţa ponderii votului în Consiliul de Miniştri. Este vorba de domeniile monetar. şi sunt fundamentate pe prevederile Tratatelor de la Maastricht (1993) şi Amsterdam (1999).naţională şi supra-naţională .Colecția de articole AIT – 2009 UE. 2008. Primul se referă la modul de împărţire a deciziei între UE şi ţările membre. în decembrie 20073. toleranţă. european. care se disting prin faptul că reprezintă în cel mai înalt grad o formulă decizională duală . Academia Romana. extinderea votului cu majoritate calificată pentru o serie de noi domenii. Ed.Sitech.  4 Cosmovici Paul Mircea. Al doilea plan de concentrare strategică este subiectul politicilor UE în câteva direcţii particulare. ea este mai degrabă recunoscută ca o structură instituţional sui generis4.2008. justiţie. conţine mai ales cooperarea poliţienească şi judiciară în aspectele penale. Pe acest fundal instituţional în schimbare.  3  Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  C 303 din 14 decembrie 2007. stabilirea diviziunii clare a competenţelor între Uniune şi statele membre. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism.  Nicolae Ghinea. precum şi fuzionarea celor trei piloni comunitari . Justiţia şi Afacerile Interne (JAI). spune un articol adăugat chiar la începutul tratatului . UE nu este o organizaţie federală.". al politicilor fiscale şi al securităţii şi apărării. precum şi pe respectarea drepturilor omului. prin şefii de stat şi de guvern.2 Consiliul European a agreat în iunie 2007. 43   56  www.de influenţă asupra evoluţiilor la orizontul anilor 2010-2015. egalităţii. Grupul de Reflecție Evaluare a Starii Economiei Naționale. ESEN‐2 Integrarea României  în Uniunea Europeana. inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. democraţiei. Curs  universitar. nediscriminare. care este redenumit „Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene". "Uniunea Europeana în labirintul viitorului ‐ Probleme de fond". consolidarea rolului parlamentelor naţionale. al competitivităţii. mandatul politic privind elaborarea unui nou tratat care să reformeze tratatele constitutive ale Uniunii . prevenirea si combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii. ci să le modifice prin două clauze de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi respectiv a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. iar împărţirea competenţelor între Uniune şi statele membre nu este atributul exclusiv al celei dintâi. la Lisabona. în care statele membre au capacitatea de a acţiona în calitate de subiecte de drept internaţional.cunoscut sub numele de „Tratatul de Reformă". care sunt legate de consacrarea personalităţii juridice Uniunii. constituie un obiectiv strategic al cooperării judiciare si poliţieneşti. clauza de solidaritate în domeniul energetic şi în caz de atacuri teroriste. Adiacent acestor direcţii. Managementul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Al doilea pilon include Politica Comună Externă şi de Securitate (PCES). problemele metodologice ale cunoaşterii şi reprezentării intereselor sugerează trei niveluri ale concentrării strategice. Acest mandat a constituit baza şi cadrul pentru elaborarea Tratatului de Reformă semnat de statele membre.Tratatul de la Lisabona a fost ratificat de Romania  la 07. naţional sau local. „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane. Tratatul de la Nisa (2001) a pregătit instituţional UE pentru lărgirile viitoare prin modificări ale numărului de comisari. introducerea sistemului dublei majorităţi (55% din statele membre şi 65% din populaţie) pentru adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului începând cu 2014. conferirea de valoare juridică obligatorie Cartei drepturilor fundamentale.Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene . Ele formalizează principiul subsidiarităţii.itcode. Cele mai importante modificări efectuate de Tratatul de Reformă. 30. Al treilea pilon.

În contextul crizei din SUA. cele trei mari puteri din Uniunea Europeană. implicit. nu în ultimul rând. Cel mai important domeniu scos de sub incidenţa unanimităţii este Justiţia şi afacerile interne. fie că se vor numi Statele Unite ale Americii. de asemenea. De altfel. conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii comune de pescuit şi. şefii de state şi de guverne au spus ca UE trebuie să privească fenomenul globalizării nu doar ca pe o provocare. Marea Britanie. noul tratat stabileşte şi competenţele UE şi pentru prima dată apar competenţe exclusive ale Uniunii în raport cu cele naţionale. În declaraţia comună ce a urmat adoptării Tratatului. liderii celor 27 de state ale UE au solicitat miniştrilor de finanţe. ci şi pentru partenerii săi. concurenţa. De asemenea. Tratatul de reformă al UE este un document gândit pentru înlocuirea Constituţiei Europene. ci şi ca pe o oportunitate şi o responsabilitate ce trebuie asumată. Uniunea îşi va axa efortul de realizare a setului de reguli valabile nu doar pentru sine. cât şi extern.Colecția de articole AIT – 2009      În fine. Iar succesul UE în contextul globalizării depinde de realizarea unor acţiuni mai puternice atât în plan intern. seturi de reguli care să pună pe picior de egalitate cele două părţi: Uniunea Europeana şi partenerii acesteia. Consiliul informal de la Lisabona s-a axat pe două direcţii: pieţele financiare şi schimbările de climă. Direcţiile majore pe care trebuie acţionat şi care trebuie să aibă acelaşi set de reguli sunt mediul. La summit s-a concluzionat deja ca UE trebuie să impună sau să propună partenerilor. liderii europeni au afirmat că Uniunea are baze macroeconomice solide care permit UE să aibă o creştere economică durabilă. politica monetara pentru statele membre din zona euro. transparenţa în ceea ce priveşte operaţiunile financiare. Au fost extinse puterile Comisiei. A fost înlăturată.ro 978‐973‐88201‐6‐6 57  . Tratatul de la Lisabona constituie un pas înainte în transferul de suveranitate de la statele membre la Uniunea Europeană. Pe aceste zone. În viziunea acestora. până când sunt acceptate. al treilea nivel de concentrare strategic este cel al implicaţiilor pentru mecanismul de integrare a ţărilor recent aderate la Uniunea Europeană. până în 2010. îmbunătăţirea standardelor globale şi aprofundarea cooperării strategice cu partenerii internaţionali ai Uniunii. Statele au putere de veto pe politicile care cer decizii unanime. Dincolo de importanţa politică. China sau India. energiei. Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene să continue monitorizarea atentă a evoluţiilor de pe pieţele financiare şi a economiei mondiale în ansamblu.itcode. standardele de evaluare a activelor. dar şi justiţia ori agricultura. Uniunea Europeană va lua www. dar este unul limitat. Sunt cinci domenii unde competenţele Uniunii vor transcende celor naţionale: uniunea vamală. fie că sunt puteri globale sau nu. precum şi protejarea proprietăţii intelectuale. Tratatul de la Lisabona va permite forului comunitar să se concentreze asupra problemelor cetăţenilor săi pentru a le soluţiona cât mai eficient. a UE ca în procesul de globalizare Uniunea să nu mai aibă poziţia unei structuri politice care reacţionează la efectele globalizării. Europa comunitară trebuie să urmărească o mai mare deschidere a pieţelor. În primul caz. ci să se implice în modelarea procesului de globalizare. Printre domeniile cu competenţe partajate între conducerea UE şi Statele Membre se află domeniile apărării. Franţa si Germania. Un mesaj fundamental al summit-ului de la Lisabona este legat de determinarea Consiliului şi. politica comercială comună. plan care prevede că. au anunţat că urmăresc să ofere cadrul legal pentru o transparenţă mai mare pieţelor financiare. Reprezentarea intereselor şi cunoaşterea aspectelor contextuale particulare celor mai importante politici formează premisele pentru a schiţa primele elemente ale unei strategii post-aderare. Tratatul creează premisele implementării Strategiei Lisabona. precum şi eventuale reglementări în domeniu care să prevină producerea de crize precum cea prin care trec acum pieţele financiare internaţionale. Dincolo de reforma instituţională a Uniunii. Parlamentului şi Curţii de Justiţie în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Europa să aibă cea mai competitivă şi mai dinamică economie din lume. energia. stabilirea regulilor de concurenţă necesare funcţionarii pieţei interne. din anumite domenii puterea de veto a statelor membre.

  adoptată  în şedința  din  23 iunie 2004. accentuarea fenomenelor de corupţie.îşi construieşte sistemul de organizare şi funcţionare a societăţii prin intermediul instituţiilor. sub aspectul managementului strategic al României în domeniul de referinţă.Colecția de articole AIT – 2009 decizii cu majoritate simplă în ceea ce priveşte în domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală. După cum arată şi Raportul comun al Băncii de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială din octombrie 2005 . avem imaginea dimensiunilor malefice ale corupţiei şi fraudelor economicofinanciare asupra ansamblului securităţii naţionale. statului naţional şi al organizaţiilor politice şi de securitate din care România face parte. juridică şi administrativă. ca şi obiectivele pentru realizarea lor. Valorile fundamentale pe temeiul cărora poporul român îşi construieşte destinul comune ca esenţă cu valorile comunităţii euro-atlantice . democratică şi prosperă. Dacă la acestea adăugăm reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului în faţa acutizării fenomenelor de criminalitate economică şi de perturbare a ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului.5 Strategia de Securitate Naţională a României6. juridică. fundamentată pe proprietatea economică. factorii de risc şi vulnerabilităţile la adresa României.în exercitarea atribuţiilor fundamentale încredinţate de poporul suveran şi în acord cu prevederile dreptului internaţional .  “Doctrina  Națională  a  Informațiilor  pentru  Securitate”. informaţională şi de altă natură în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. imigraţia ilegală sau cooperarea în materie juridică. administrarea deficitară a resurselor publice si fraudarea fondurilor europene.  România  europeană. De asemenea. Valorile naţionale constituie premisele pe baza cărora statul român . organizaţiilor democratice şi al acţiunii civice. Un exemplu sunt regulile de strângere a datelor statistice în zona euro. tot în domeniul Justiţie şi afaceri interne. numeric mai multe decât celelalte tratate. vizele. ca factori de risc la adresa securităţii naţionale a României a dus la crearea unor condiţii pentru declanşarea unui amplu program de acţiuni pentru eradicarea corupţiei sistemice. a cetăţenilor şi a statului. Identificarea corupţiei si fraudei care afectează interesele financiare ale UE. legalitate şi stabilitate socio-politică. politică. noul Tratat conferă Curţii de Justiţie dreptul de a judeca cazuri pe baza legislaţiei UE -JAI.   6   A  se  vedea  Strategia  de  Securitate  Națională  a  României. dar mai puţin importante. a comunităţilor sociale. legată de puterea politică. promovarea şi apărarea cărora se asigură condiţiile esenţiale ale existenţei şi demnităţii românilor. Managementul strategic al României în domeniul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene Combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. în cadrul colectivităţilor. ce produc adâncirea inechităţilor sociale şi proliferarea economiei subterane.raport bazat pe cercetări temeinice şi statistici   Consiliul  Suprem  de  Apărare  a Țării. evaluează mediul internaţional de securitate şi pe această bază defineşte interesele noastre naţionale de securitate. este un obiectiv ce decurge din acţiunea complexă de combatere a actelor de corupţie. ca azilul. fiind cuprins în strategiile naţionale de dezvoltare durabilă şi de securitate a României Securitatea naţională este „starea naţiunii. exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin: (1) acţiuni de natură economică. Tratatul mai scoate de sub incidenţa unanimităţii câteva zeci de politici. 2.ro 978‐973‐88201‐6‐6 5 . pentru dezvoltarea spiritului civic şi angajarea efectivă a societăţii în lupta împotriva acestui fenomen. militară. (2) manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi acţiune a statului.  58  www. într‐o țară mai sigură. Bucureşti.  România  euro‐atlantică:  Pentru  o  viață mai bună. Strategia de Securitate Naţională menţionează între riscuri.itcode. a atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional”. modalităţile de evoluare a mediului internaţional de securitate.sunt acele elemente definitorii ale profilului naţional prin protejarea. socială.  Administrația Prezidențială 2006 .

ro 978‐973‐88201‐6‐6 59  7 . 49 din 1 iunie 2005 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. acord ce a intrat în vigoare în luna octombrie 2004. În acest sens s-a înscris si adoptarea de către România a Strategiei naţionale de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene7. 793/2005 publicată în M. nr. Of. deci. instituţional şi operaţional pentru momentul aderării.IX. nr. 797/21. rolul primordial în această acţiune revenindu-i Departamentului pentru Lupta Antifraudă. crearea mecanismelor adecvate de acţiune. datorită sistemelor economice internaţionale.G. 743 din 16 august 2005. Această Strategie se referă strict la frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.G.Of. mediul de afaceri din România s-a îmbunătăţit semnificativ şi a devenit mai atractiv şi mai transparent. în ultimă instanţă. M. De aceea.2006  8  OUG nr. Cetăţeanul român este însă. ci şi din legislaţia naţională în domeniu. Nr. 49/2005 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale8.  publicată în M. nevoia de a eficientiza controlul financiar şi controlul fiscal care se exercită în legătură cu fondurile europene.în anul 2005. obligaţii prevăzute în Constituţie şi în alte legi. În acelaşi timp. Rezultatele obţinute în anul 2006 şi continuarea în ritm susţinut şi în deplină legalitate a acestui proces ca necesitate obiectivă. Până de curând. precum şi principalul responsabil pentru elaborarea şi implementarea acesteia. Corupţia şi crima organizată transfrontalieră au devenit încet şi constant unele dintre sursele principale de îngrijorare pentru guvernele naţionale şi principalele organizaţii internaţionale. cetăţenii trebuie să-şi dezvolte un comportament participativ şi responsabil. existând o delimitare între acest tip de fraudă şi corupţie.are. iar. 1. pe de alta parte. educaţia civică fiind calea cea mai potrivita pentru armonizarea acestor drepturi şi obligaţii ce conferă. devenit ulterior Departamentul pentru Lupta Antifraudă. prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. toate ţările avansate alocă un procent substanţial din bugetul lor combaterii acestui flagel. iar nivelul corupţiei s-a micşorat substanţial. al României. combaterea corupţiei şi a crimei organizate a fost considerată o chestiune secundară pentru democraţiile avansate.Colecția de articole AIT – 2009      convingătoare . Of. Acest departament a fost sprijinit în activitatea de elaborare de către reprezentanţii Programului SIGMA  Strategia națională de luptă antifrauda din 14 iulie 2005 pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene  în România.itcode. începutul unor modificări de mentalitate în rândul populaţiei şi un proces de schimbare a percepţiei publice. Cetăţeanul . Rezultatul principal al acestui efort îl reprezintă reducerea substanţială şi punerea fenomenului sub control. au la bază Strategia Naţională Anticorupţie (I) şi (II). necesitatea de a armoniza reglementările din legislaţia naţională cu normele europene în domeniu şi de a pregăti cadrul normativ. Partea I. Necesitatea Strategiei a fost afirmată prin Acordul de cooperare încheiat între Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) şi Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru. România trebuie să fie un partener serios şi credibil în cadrul acestor acţiuni. principalul beneficiar al politicii de securitate şi. Modificată prin H. trebuie sa fie un contributor activ la construcţia ei cotidiană. a fraudelor care prejudiciază interesele financiare ale UE. nr. nr. Strategia a urmărit realizarea unei mai bune coordonări a instituţiilor cu atribuţii în domeniu. În prezent. în materie de securitate. Elaborarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România a avut ca punct de plecare.H.211din 6  septembrie 2006. Departamentul pentru Lupta Antifraudă este instituţia iniţiatoare a Strategiei. propriile obligaţii asumate conştient. pe de o parte. 517 din 17 iunie 2005  www. Acest aspect reiese nu numai din definiţia "corupţiei" adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.depozitarul drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe care se întemeiază statul democratic . adevărata substanţă a patriotismului civic autentic şi profund şi atitudinea de respingere şi eradicare a faptelor de corupţie.

identificarea. în acelaşi timp. elaborarea actelor normative necesare asigurării conformităţii cu reglementările comunitare în domeniul colectării şi controlului resurselor proprii. De asemenea. Prevenirea fraudării fondurilor comunitare prin acţiuni de comunicare şi relaţii publice. analiză care a stat la baza elaborării obiectivelor şi măsurilor incluse în acest document. Strategia stabileşte şi câteva obiective specifice: A. Anterior redactării Strategiei a fost realizată o analiza-diagnostic a cadrului legal şi instituţional existent în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Acesta vizează îmbunătăţirea controlului financiar public intern în vederea eficientizării activităţilor de identificare a fraudelor şi neregulilor.Colecția de articole AIT – 2009 (Support for Improvement in Governance and Management) al Comisiei Europene şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). perioada de implementare a Strategiei a fost 2005-2007. colectării. Controlul fiscal. armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene. a trebuit pregătit cadrul normativ. societatea civila. se urmăreşte eficientizarea cooperării privind comunicarea între instituţiile cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare. Strategia are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integrat de coordonare a luptei antifraudă privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în prevenirea. D. C. de asemenea. între acestea şi beneficiarii fondurilor Uniunii Europene. precum şi de către Unitatea de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului. plăţii şi controlului resurselor proprii. Au fost. sancţionarea fraudei şi recuperarea prejudiciului produs prin comiterea acesteia. B. Controlul financiar public. dezvoltarea şi implementarea standardelor de audit extern în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu. Cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor de fraudă. Având în vedere că. 60  www. pregătirea şi perfecţionarea continuă a celor implicaţi în activitatea de urmărire penală. precum şi de raportare către Uniunea Europeană.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . compatibil cu normele europene. ambasadele statelor membre. întărirea responsabilităţii manageriale a conducătorilor agenţiilor de implementare a programelor cu finanţare europeană. întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene. Acest aspect vizează armonizarea dispoziţiilor procedural-penale cu ansamblul normativ penal în materie. organizate consultări cu reprezentanţii instituţiilor responsabile de implementare a măsurilor cuprinse în Strategie. până la momentul aderării României la Uniunea Europeană. precum şi în activitatea de judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului implicat în activităţi legate de controlul financiar. instituţional şi operaţional în domeniul protecţiei intereselor financiare Europene. Astfel. investigarea. Se urmăreşte în principal dezvoltarea unei capacităţi adecvate de coordonare şi asigurare a calculării. pentru protejarea efectivă şi echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Prin această strategie se urmăreşte crearea unui cadru normativ instituţional şi operaţional coerent şi eficient.itcode. crearea unui cadru legislativ pentru colectarea şi controlul taxelor de producţie ce vor fi percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoză. se pune accentul pe creşterea gradului de informare a opiniei publice în vederea prevenirii fraudei şi pe creşterea gradului de transparenţă în alocarea fondurilor europene nerambursabile. instituţiile Uniunii Europene.

cât şi stadiul implementării legislaţiei existente. urmărire penală. îmbunătăţirea sistemului de comunicare a neregulilor. îmbunătăţirea coordonării luptei antifraudă cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. măsurile avute în vedere în acest capitol concentrându-se în special asupra consolidării capacităţii de implementare efectivă a dispoziţiilor în domeniu. fiecare capitol prezentând situaţia actuală în domeniu. cât şi deficienţele înregistrate în domeniu. Prezentarea procesului de recuperare financiară a fondurilor comunitare prin intermediul procedurii administrative sau procedurii civile. raportare.itcode. VI al prezentei Strategii. precum şi pregătirea profesională a personalului. un set de măsuri necesare pentru asigurarea eficienţei protecţiei intereselor financiare europene in România.ro 978‐973‐88201‐6‐6 61  . Strategia acoperă toate aceste subiecte. legislaţia aplicabilă şi instituţiile implicate. investigare. Informarea şi conştientizarea opiniei publice cu privire la lupta împotriva utilizării ilicite a fondurilor europene. de asemenea. V descrie particularităţile procedurilor penale naţionale cu privire la cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. Aspectele generale privind coordonarea luptei antifraudă şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene. stabilind scopul şi obiectivele sale. pregătirea cadrului legislativ şi operaţional cu privire la procesul de recuperare în domeniul resurselor proprii. www. dezvoltarea activităţii de culegere şi analiză a datelor relevante pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene. Strategia urmăreşte realizarea obiectivelor pe baza a patru principii generale: eficienţa în lupta antifraudă. sancţionare administrativă sau penală şi recuperare a prejudiciului la nivel naţional. precum şi identificarea deficienţelor normative în derularea procedurii de executare silită fac obiectul cap. precum şi definirea conceptelor şi a ariei de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene. în special consolidarea instituţionala a Departamentului E. promovează mesajul preventiv şi sporeşte încrederea populaţiei în capacitatea autorităţilor din cadrul administraţiei naţionale de a combate neregulile şi fraudele ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului Departamentului pentru Lupta Antifraudă şi al celorlalte instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. analizând atât deficienţele legislative. detectare. competenţa profesională a personalului implicat în lupta antifraudă. dezvoltarea competenţelor personalului implicat în evaluarea prejudiciilor cauzate prin fraudă. Capitolul II surprinde aspecte specifice activităţii de prevenire prin intermediul acţiunilor de comunicare şi relaţii publice. responsabilitatea instituţională şi managerială. măsurile propuse urmărind consolidarea capacităţii administrative a instituţiilor implicate. crearea unui sistem informaţional cu privire la cazurile de fraudă. cap. după aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană. prin intermediul unei intense activităţi de comunicare. Este vorba de îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul recuperării fondurilor de preaderare.Colecția de articole AIT – 2009      Recuperarea prejudiciului. Protecţia efectivă şi echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene implică asigurarea desfăşurării eficiente a activităţilor de prevenire. Primul capitol prezintă contextul general al Strategiei. Analizând specificul infracţiunilor împotriva intereselor financiare europene. propunând. în cadrul Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Capitolele dedicate controlului financiar public şi controlului fiscal (cap. III şi IV) prezintă atât cadrul normativ specific. Coordonarea luptei antifraudă vizează consolidarea instituţională a Departamentului pentru Lupta Antifraudă. transparenţa activităţilor desfăşurate de instituţiile implicate în lupta antifraudă. F.

Aceste doua direcţii ce surprind pe lângă dependenţa de mecanismul comunitar format al elaborării politicilor şi. regiunea X faţă de media naţională etc. elaborat într-un larg parteneriat. urban-rural.). bugete locale. independenţa şi interdependenţa interacţiunii strategice. precum şi instituţiile responsabile şi termenele de implementare a acestor măsuri sunt prevăzute în Planul de acţiune. În Europa lărgită. formează sursele esenţiale pentru ordonarea preferinţelor naţionale în participarea la procesul de decizie. VII. respectiv. acestea fiind apanajul altor documente programatice. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socioeconomică faţă de Uniunea Europeană. De altfel. ci reprezintă o componentă esenţială a acesteia. care reclamă un alt tip de comportament strategic. elaborarea PND 2007-2013 a demarat în anul 2004 pe baza ideii că acest document va fi orientat în principal asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune. politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile. deşi importanţa acestui tip de probleme nu se reduce. Conform ultimelor date statistice publicate de Comisia Europeană. Obiectivele şi măsurile necesare. fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit. Se impune sublinierea clară a caracterului specific al PND 2007-2013. România este nevoită să-şi formuleze opţiunile într-un context în care problematica integrării ajunge să fie semnificativ distinctă de cea a familiarizării cu cerinţele de acquis specifice negocierilor de aderare. etc.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . în ultimii ani România a înregistrat o îmbunătăţire notabilă a convergenţei reale în termeni de produs intern brut pe locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare. sunt prezentate pe parcursul cap. principiile şi reglementările comunitare în domeniu.Colecția de articole AIT – 2009 pentru Lupta Antifraudă (DLAF). PND nu conţine aspecte de reglementare legislativă. În contextul aderării României la UE în anul 2007. Pornind de la discuţiile tehnice cu Comisia Europeană la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale". În accepţiunea politicii de coeziune. etc. obiectivele. în scopul diminuării decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi a disparităţilor interne (ex.) sau externe (fondurile structurale şi de coeziune. decalajul pe care trebuie să-l recupereze fiind semnificativ. credite externe. Cu toate acestea. Raţiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale. în vedere asigurarea unei dezvoltări socioeconomice de tip „european" şi reducerea cât mai rapidă a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană. care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.). care se constituie în anexa la această Strategie. Modul în care va fi monitorizată şi evaluată implementarea Strategiei face obiectul ultimului capitol. construcţie instituţională sau reformă structurală. din surse interne (buget de stat. este vorba acum de un nivel din ce în ce mai ridicat al interdependenţelor între ţările membre. PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială (Cohesion Policy) şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală. Această abordare este justificată atât prin rolul PND de fundamentare generală a accesului la Fondurile Structurale şi de Coeziune. Raportarea la mecanismul deciziei se face în principal pe două coordonate: poziţionarea faţă de provocările imediate ale integrării şi apartenenţa la anumite coaliţii de interese.itcode. în calitate de institute de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). cât şi prin prisma faptului că politica de dezvoltare a României va trebui să se alinieze după anul 2007 la priorităţile 62  www. România continuă să se plaseze în urma tuturor noilor state membre. Acesta nu substituie o Strategie Naţională de Dezvoltare Economică.

sănătatea. Mai mult decât atât. pe de o parte. Trebuie precizat. care vor fi finanţate din instrumente comunitare distincte). În contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 şi a modificării subsecvente a reglementărilor privind managementul fondurilor structurale şi de coeziune. ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare: • Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. Aşa cum s-a menţionat anterior. prevenirea riscurilor naturale etc. la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite în PND 20042006 şi a fost agreat de principiu cu Comisia Europeană. Formularea obiectivelor strategice ce contribuie la realizarea priorităţilor naţionale de dezvoltare încearcă să îmbine. având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale. • Dezvoltarea resurselor umane. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg. În ceea ce priveşte Strategia PND. pe de altă parte. PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborat Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR)1. • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale. elementele politicilor sectoriale şi ale politicii de dezvoltare regională. energia. inclusiv prin prisma Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României „Orizont 2025". promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative. • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport. că în interiorul acestor priorităţi sunt abordate numeroase domenii / sectoare de intervenţie specifice. în cadrul negocierilor la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale" (închise la data de 23 septembrie 2004). dezvoltării rurale şi pescuitului. şi. în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE prin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiară substanţială din partea UE. cum ar fi educaţia. însă. respectiv creşterea competitivităţii. au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene.ro 978‐973‐88201‐6‐6 63  . asigurând fundamentarea generală a direcţiilor de alocare a fondurilor publice pentru www. PND 2007-2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. • Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. În perioada de referinţă a PND 2007-2013. ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.itcode. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele şase priorităţi naţionale de dezvoltare. limitarea numărului de priorităţi fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor faţă de UE şi a disparităţilor interne. orientările strategice la nivel european şi cerinţele specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare. • Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. sectorul comunicaţii şi IT. autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit viitoarele Programe Operaţionale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate (cu excepţia agriculturii. Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare.Colecția de articole AIT – 2009      comunitare de dezvoltare şi să fie bazată pe măsuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european. Strategia PND va fi finanţată din surse multiple. cât şi la priorităţile Agendei Lisabona.

7 miliarde Euro.2004.  a  fost  aprobată  HG  nr.Of. unităţile investigative şi de cercetare penală au stabilit direcţii clare de acţiune pentru prevenirea si combaterea fraudelor economico-financiare. Ministerul Finanţelor Publice. la orizontul anului 2013. la o Românie competitivă.M.ro 978‐973‐88201‐6‐6 9 .   Conform  HG  nr. celelalte instituţii şi partenerii implicaţi în acest proces şi în conformitate cu cerinţele derivând din reglementările naţionale şi comunitare relevante.  11 HG  nr.nr. În acest context strategic.  precum şi şapte  grupuri  de lucru tematice.346  din  20.01. atât interne.)cu  modificările  şi  completările  HG. M. împreună cu ministerele. Programarea financiară a PND.128/2006(M.     64  www.Colecția de articole AIT – 2009 investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării instrumentelor structurale în fiecare Stat Membru şi care se negociază cu Comisia Europeană. Of. 43% reprezintă aportul Uniunii Europene În vederea realizării acestui angajament complex.04. în special a fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene11. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute.itcode. a realizat măsurile şi acţiunile necesare. 1256 din 27/12/2004. precum şi cu calendarul de lucru convenit cu Comisia Europeană10.  În  acest  sens.2006)  10   În  primul  rând. regional şi local şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate. alocate pe bază de programe şi proiecte.  a  fost  constituit  Comitetul  Interinstituțional  pentru  elaborarea  PND.  structura  partenerială  consultativă  la  nivel  național. nr. va conduce.Of.  497/2004  privind  stabilirea  cadrului  instituțional  pentru  coordonarea.implementarea şi  gestionarea  instrumentelor  structurale(.90  din 31. 58.  1115/2004  privind  elaborarea  în  parteneriat  a  Planului  Național  de  Dezvoltare. care a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanţare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru creşterea convergenţei cu UE. integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă.nr. a condus la o sumă estimativă globală de cca.  rolul  diferitelor  instituții  în  procesul  de  elaborare  şi  modalitățile  de  cooperare  inter‐instituțională şi  de  consultare  partenerială.Proiectul Strategiei Poliției Române pentru perioada 2008‐2011. în calitate de coordonator al elaborării PND şi al pregătirilor pentru managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune9. dinamică şi prosperă.nr. cât şi externe.  care  a  stabilit  principiile  de  elaborare  a  PND. PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel naţional.  2209  din  09/12/2004  privind  aprobarea  Strategiei  naționale  de  combatere  a  criminalității  organizate  în  perioada 2004‐2007. din care cca.

Univ.cu modificările şi completările  ulterioare. diferenţa specifică fiind constituită din domeniul în care acţionează. Tratat de teorie şi politică criminologică. acordându-se o deosebită atenţie structurii sale psihologice. urmată de spălarea propriu-zisă a banilor. pentru transferul în străinătate al profiturilor obţinute în mod ilegal. Editura Luminalex. în vederea ascunderii adevăratei provenienţe a acestora.2. Acesta într-o abordare generică este inclus în categoria infractorului financiar. Relevant este faptul că unii dintre aceştia au legături directe sau sunt interpuşi ai persoanelor cu funcţii decizionale sau executive din spectrul politico-instituţional central sau local implicat în gestionarea banilor publici. fie în calitate de complice. administraţia centrală/locală. cu un anume potenţial motivaţional de natură infracţională. cu atât va avea mai multe şanse de reuşită. Constatări similare se pot face în cazul acţionariatului persoanelor juridice la nivelul cărora s-a observat predilecţia pentru săvârşire de infracţiuni generatoare de bani murdari. Infractorul financiar este o noţiune specie a noţiunii generice de infractor. cât şi anumite tipuri de personalităţi criminale.. termenul de . Alexandru Ioan Cuza ”  Persoanele fizice care au făcut obiectul unor investigaţii privind spălarea banilor sunt de diverse naţionalităţi şi provin din majoritatea mediilor sociale (comunitatea oamenilor de afaceri. Din punct de vedere juridic. să ignore prevederile legale în vigoare. deoarece va  art.Colecția de articole AIT – 2009      Personalitatea infractorului specializat în operațiuni de spălare a banilor                                                         Lector. Lumii economico-financiare îi sunt caracteristice atât anumite modalităţi faptice. 2000  www. factorilor endogeni şi exogeni care acţionează asupra comportamentului său. ca individ. Cu cât un infractor este mai motivat în activitatea pe care o desfăşoară. Nicolae Ghinea                                                                   Academia de Poliție .b din Legea nr.656/2002. infractorul este persoana care comite o infracţiune cu vinovăţie sau participă la comiterea ei. urmată de schimbarea sau transferul acestora. Bucureşti. în special prin intermediul societăţilor comerciale care funcţionează după principiul firmelor fantomă. fie în calitate de instigator. Dar în abordarea noastră o să evidenţiem trăsăturile de personalitate ale infractorului specializat în operaţiuni de spălare a banilor. De asemenea. Dr. pentru ambele ipoteze enunţate. în diverse scheme de spălare a banilor. fiscală sau bancară prin care prejudiciază atât bugetul consolidat al statului cât şi bugetul european.  2  Amza.pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. în folosirea firmelor cu capital străin..spălător de bani’’ este des utilizat şi se referă la individul care comite o infracţiune generatoare de bani murdari. În vocabularul comun al investigatorilor în domeniul combaterii spălării banilor. majoritatea off-shore. atunci când condiţiile îi permit. Conduita criminală a infractorului financiar necesită cunoaşterea aprofundată a mecanismelor şi factorilor care o influenţează. dar şi pentru cel care doar spală produsul infracţiunii. respectiv sfera economică şi financiară. Motivaţia făptuitorilor reprezintă totalitatea elementelor psihice care concurează la luarea deciziei de a comite o anumită faptă ilegală. se poate observa specializarea persoanelor implicate în operaţiuni de spălare a banilor. Scopul urmărit de el este obţinerea ilegală de bunuri1. Infractorul. cel care are capacitatea. ea fiind alcătuită din structurarea tuturor motivelor care au dus la această alegere2.itcode. Tudor. trebuie cunoscut şi analizat în profunzime.lit. societatea civilă etc).ro 978‐973‐88201‐6‐6 65  1 .

În ceea ce priveşte stăpânirea de sine şi refuzul trecerii la act. Motivaţia obţinerii unor câştiguri materiale considerabile şi a legitimizării acestora este cea mai convingătoare şi se întâlneşte la toţi infractorii care acţionează în acest domeniu. În opinia lui V. 229  5  Voicu. cunosc în detaliu lacunele existente în sistemele de reglementare în care îşi desfăşoară activitatea. Globalizarea şi criminalitatea financiar‐bancară.). Introducere în criminologie aplicată. Georgeta Ungureanu. dar şi de autocontrol din partea propriilor indivizi.cit. în sensul că oferă cunoştinţele necesare pentru comiterea unor fapte cu moduri de operare deosebit de complexe.  66  www. Practic acesta este elementul definitoriu în desfăşurarea activităţii infracţionale şi constituie un element deosebit de important în dezvoltarea acestui tip de criminalitate. impulsivitatea manifestată prin înclinaţia către plăcerile de moment. Georgeta Ungureanu. o particularitate a acestui tip de infractori o constituie pregătirea intelectuală şi nivelul de cultură deosebite. motivul îmbogăţirii poate apărea ca justificat: dorinţa de câştig este. cauzalitatea infracţională aparţine sferei motivaţionale determinate de nivelul de cultură al indivizilor4. cum ar fi: o asumare precară a riscului. Motivaţia nu este unică pentru toţi făptuitorii. oferindu-i-se posibilitatea de a eluda dispoziţiile legale5. Lăcomia şi invidia sunt trăsături dominante ale multora dintre comportamentele care se manifestă în domeniul spălării banilor. Astfel. ea variind în funcţie de interesele şi nevoile de moment ale fiecărui individ. unde cunoaşte legislaţia şi imperfecţiunile acesteia. orice activitate infracţională a indivizilor reprezintă o situaţie inedită.  Lygia. ce aparţin prin definiţie sistemului de afaceri”. În actualul context social. apreciată ca o justificare suficientă şi legitimă fiind acceptată social. ca latură a personalităţii umane. cel puţin în sistemul economiei de piaţă. Editura  Universul Juridic. Infracţionalitatea în afaceri reprezintă „fructul oprit” pentru instrumentele de control. în sfera criminalităţii economico-financiare. Ruggiero. Toate aceste trăsături se circumscriu egocentrismului. Costică. Editura Universul Juridic. V. motivaţia acestui tip de infractor se caracterizează în principal prin dorinţa de câştig. de obţinere a unor avantaje materiale cât mai mari. acolo unde posedă cunoştinţe temeinice. Astfel. op. Infractorul care acţionează în sfera economico-financiară. toleranţa redusă faţă de frustrări. un element comun al tuturor infractorilor din sfera criminalităţii economico-financiare este dat de rezultatul urmărit prin desfăşurarea activităţii infracţionale. Adriana Voicu. Astfel. în general. studii superioare în domeniu.Colecția de articole AIT – 2009 depune toate diligenţele pentru a atinge rezultatul pe care îl urmăreşte. Bucureşti. Infractorii care acţionează. 2004 – pag. Negrier‐Dormont  şi colaboratorii. Experienţa ultimilor ani în studierea tipologiilor de spălare a banilor. Adriana Voicu. tendinţa de a evita sarcinile dificile.itcode. şi în special în domeniul spălării banilor. 2005 – pag. Ruggiero3 opina în legătură cu motivaţia infracţională că doar „ambiţia personală este cea care îi împinge pe oameni să comită infracţiuni. Specific infractorului financiar este faptul că el acţionează în domeniul său de activitate. lipsa acestora ar putea fi explicate printr-un comportament dominat de anumite vicii. Costică.aspiraţiile depăşind condiţia socio-profesională. Cu toate acestea. în general. iar vidul legislativ şi incapacitatea guvernelor de a conferi fermitate activităţii de control ce ar trebui exercitat în acest sistem conferă o vulnerabilitate deosebită faţă de acest gen de infracţiuni.ro 978‐973‐88201‐6‐6 3 .  304  4  Voicu. a relevat faptul că infractorii posedă tot mai multe cunoştinţe în cele mai variate domenii. pornind de la cel legislativ şi până la domenii care s-au dezvoltat recent (informatică. telecomunicaţii etc. faţă de ceilalţi infractori are. din care se desprinde imposibilitatea acestora de a avea un autocontrol suficient. Cauzalitatea fraudelor este legată preponderent de personalitatea autorilor şi mai puţin de mediul în care acesta operează şi care le-ar spori gradul de vulnerabilitate infracţională. Pregătirea intelectuală reprezintă nivelul de instruire şcolară pe care îl au infractorii din această categorie a criminalităţii şi care influenţează în plan calitativ fenomenul infracţional.

Latura negativă a personalităţii infractorului financiar este întregită de aroganţa acestuia. în aparenţă minore.) care gestionează riscul. director. ignorând deliberat reglementările tehnice şi contabile. instituţii publice. care nu sunt deranjaţi de aspecte. Toate operaţiunile efectuate sunt marcate de o doză mai mare sau mai mică de risc. sunt preocupate într-o mai mică măsură să caute fisuri în interiorul sistemului.ro 978‐973‐88201‐6‐6 67  6 .Colecția de articole AIT – 2009      În majoritatea cazurilor infractorul financiar are studii superioare şi ocupă funcţii de conducere în cadrul unei organizaţii( ex. îl determină pe infractorul financiar să pună la punct scheme prin care să sustragă sume considerabile de bani. infractorii financiari conştientizează faptul că ei operează într-o instituţie ( bancă. patron. Funcţia deţinută îi dă posibilitatea să îşi pună în practică cunoştinţele. consecvent. De multe ori un manager este pus în situaţia limită de a amâna luarea unei decizii ferme faţă de neregulile descoperite pentru simplul motiv că dezvăluirea acestora îi va afecta situaţia profesională proprie. în achiziţionarea unor obiecte de valoare ( cum ar fi autoturisme de lux ) sau chiar în coruperea unor funcţionari sau oameni politici cu influenţă. Negrier‐Dormont  şi colaboratorii. În consecinţă nu se procedează la o verificare riguroasă a activităţilor financiar-contabile efectuate de membrii organizaţiei. favorizează activitatea infractorilor financiari. afişând un tonus excepţional. fond de investiţii. Astfel. 2004 – pag. cu o deosebită rezistenţă fizică şi psihică. cel puţin în aparenţă. Editura Universul Juridic. obişnuieşte să muncească peste orele de program. : locuinţe. nu se consultă cu nimeni. Dorinţa de a acumula bunuri. Această manieră de lucru este acceptată de către şefi. în care există o permanentă relaţie cu publicul. Tratarea cu indiferenţă a semnalelor care prefigurează comportamentul suspect al unor angajaţi. nu solicită concedii de odihnă. Ca o categorie aparte a infractorilor care acţionează în mediul economico-financiar.itcode. pe care este conştient că interlocutorii nu le înţeleg pe deplin. încălcând prevederile legale.  203  www. ineficient este că cea mai mare parte a managerilor consideră că în organizaţia pe care o conduc nu poate fi comisă o fraudă de mari proporţii. În ceea ce priveşte latura pozitivă se are în vedere faptul că infractorul financiar este dinamic. în multe situaţii. se bucură de succes în activitatea pe care o desfăşoară. De aceea. în cele mai multe cazuri ei nu au remuşcări sau sentimente de vinovăţie atunci când pierd într-o operaţiune. administrator etc. consecvent. personalitatea infractorului financiar are atât o latură pozitivă cât şi o latură negativă6. fără a fi afectat de efortul depus. Conştient de risc.: manager. terenuri ). creând împrejurări prielnice punerii în aplicare a schemelor infracţionale. Introducere în criminologie aplicată. Un alt motiv pentru care controlul se dovedeşte. Această trăsătură a managerilor de a avea încredere în oamenii pe care îi conduc favorizează săvârşirea unor infracţiuni generatoare de bani murdari. precum şi părerea unor angajaţi precum că prea multe verificări ale personalului are efecte negative asupra acestuia. conturată prin incapacitatea acestuia de a descifra mecanismele şi procedeele utilizate de infractorul financiar. obişnuind să îşi argumenteze afirmaţiile cu ajutorul unor termeni şi expresii de strictă specialitate. având permanent la îndemână soluţii şi răspunsuri care atrag clienţii şi îi impresionează pe colegi.). pe care le investeşte ulterior în bunuri imobiliare ( ex. În alte situaţii poate interveni şi ignoranţa managerului. stabileşte în amănunt modalitatea în care urmează să acţioneze şi îşi pune în aplicare planul cu mult tact. infractorul financiar se manifestă impulsiv. calm. Infractorul financiar studiază fisurile existente în sistem şi în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. El se consideră cel mai capabil individ din organizaţia în care acţionează şi are  Lygia. societăţi comerciale. În instituţiile financiar-bancare. în inevitabila lor ignoranţă nu reuşesc sau nu îndrăznesc să îi verifice pe cei care. se observă faptul că infractorul comunică deosebit de uşor în relaţiile interumane. Organele de control. În opinia specialiştilor. în special cele interne. urmărind obţinerea unor profituri ilicite.

Psihopatul financiar are o situaţie materială foarte bună. ştie când şi pentru ce să facă mici concesii. oferă teren propice trecerii la act. ci acea persoană care se teme de eşecuri. Analizele efectuate evidenţiază şi faptul că organizaţiile financiare şi băncile. iar individul este afectat din punct de vedere al remuneraţie. Numeroasele legături pe care le deţin cei care se ocupă de criminalitatea economico-financiară. 68  www. încearcă să comită o fraudă cât de mică. construind şi punând în aplicare veritabile strategii menite să le sporească averea şi puterea. Asociind corupţia cu infracţionalitatea se formează un sistem de favorizare şi se creează oportunităţile care deschid canalele necesare desfăşurării activităţilor ilicite şi care dă dimensiunile reale ale facilităţilor de care beneficiază criminalitatea în desfăşurarea activităţilor sale. Studiile efectuate în domeniu au relevat că lăcomia nu reprezintă un element care să îl motiveze în mod deosebit pe psihopatul financiar în săvârşirea unor acţiuni ilegale. În momentul în care instituţia în care îşi desfăşoară activitatea suferă un eşec financiar. ceea ce denotă o premeditare a activităţilor infracţionale. disponibilitate faţă de orice problemă pusă în discuţie. Profilul psihologic şi comportamental al acestui tip de infractori din domeniul spălării banilor. managerii din instituţiile financiar-bancare sunt preocupaţi de coruperea firmelor de audit financiar sau a organismelor de supraveghere şi control care le verifică legalitatea operaţiunilor şi le confirmă bilanţurile contabile. Din această cauză depistarea şi combaterea faptelor ilicite este mult mai dificilă decât în alte domenii. Planificate cu grijă şi urmărite cu răbdare. poliţie şi justiţie. acţiunile lor de corupere ating ţinta. ori de a sesiza organelor abilitate neregularităţile constatate. Cercetătorii au elaborat un concept destul de interesant. Pentru a oferi imaginea completă a unui profesionist. care se referă la faptul că infractorul nu este cineva cu o lăcomie evidentă. stăpâneşte şi controlează orice situaţie. deoarece de cele mai multe ori legăturile acestor infractori se găsesc în sfera politicului unde infracţionalitatea de natură economică se dezvoltă paralel cu corupţia politică.Colecția de articole AIT – 2009 convingerea intimă că nimeni nu va reuşi să îi descopere manoperele frauduloase. Ei speculează cu mare abilitate pulsul vieţii economice. a cărei opulenţă ascunde caractere foarte puternice. O altă particularitate a personalităţii infractorului financiar o reprezintă şi capacitatea de a relaţiona şi de a stabili legături de natură a-l favoriza. Complicitatea conducerii instituţiilor financiar-bancare la săvârşirea fraudelor şi a operaţiunilor de spălare a banilor este pusă în evidenţă şi de refuzul constant al acestora de a interveni preventiv. care au acumulat averi considerabile şi au capacitatea de a influenţa structurile politice şi de putere. recurgând la inedite artificii care. sperând să nu fie descoperit. Acesta afişează o atitudine nonşalantă. o vestimentaţie elegantă. excluzând orice control asupra activităţii salariaţilor aflaţi în punctele cheie ale afacerilor derulate. preocupate exclusiv de rezultate.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . sociale şi politice. Exemplul clasic dat de cercetători este tipul de persoană care o duce cu adevărat bine din punct de vedere financiar. fac ca dezvoltarea fenomenului să fie una prolifică. comparându-se permanent cu cei aflaţi deasupra sa în ierarhia organizaţională. Pentru a nu fi surprinşi de situaţii delicate. Autorii infracţiunilor de acest gen sunt cei care se află în planul doi al vieţii publice. cu importanţi funcţionari sau lideri din administraţie. dar manifestând în acelaşi timp preocuparea de a nu ieşi în evidenţă nici în mod pozitiv nici în mod negativ. conturează o personalitate robustă. de ratări. nu sunt dispuse să analizeze modul în care acestea au fost obţinute.itcode. să cedeze. El ştie să profite de aceste relaţii şi să le folosească atunci când îşi simte ameninţată poziţia sau activitatea. bazându-se pe sclipiri de inteligenţă şi lacune legislative . care nu reprezintă altceva decât infracţiuni în curs de săvârşire. dar numai în situaţii care nu îi afectează interesele. În cadrul Universităţii Yale din Statele Unite ale Americii funcţionează un departament care studiază psihologia infractorilor specializaţi în criminalitatea economicofinanciară.

materializat în renunţarea voluntară la concediile legale de odihnă. Astfel de infractori investesc sumele de bani obţinute ilegal în locuinţe. ) şi în paradisuri fiscale. care nu pot fi mascate de opulenţă. asemănători celor care ar săvârşi infracţiuni contra persoanei sau o altă infracţiune de drept comun. Londra. studiind relaţiile existente şi explorând conjuncturile inevitabile. în special din categoria fraudatorilor. aşa zise publicitare din partea clienţilor sau o frecvenţă deosebită a convorbirilor telefonice. ei studiază toate situaţiile existente. Paris. de cele  Voicu. reşedinţa lor reală aflându-se în oraşe de opulenţă ( Monte Carlo. prezenţa neîntreruptă la serviciu pentru perioade îndelungate. însă pot fi identificaţi o multitudine de indicatori socio-mutuali referitori la comportamentul infractorului. Costică. De fapt ei sunt indivizi apreciaţi în societate. Setea lor de putere şi dorinţa de a se menţine în „înalta societate” nu cunoaşte limite. • lipsa reclamaţiilor. Editura  Universul Juridic. Ei trebuie să cunoască situaţia reală. posedă cunoştinţe care le oferă o funcţie apreciabilă şi nicidecum nu ar putea fi consideraţi infractori de către cei din jur.itcode. al elitelor economice şi financiare.ro 978‐973‐88201‐6‐6 69  7 . luând în considerare toate variantele posibile. după săvârşirea infracţiunii încearcă să se facă nevăzuţi. Roma etc. bunuri de folosinţă îndelungată sau asigură condiţii materiale deosebite propriilor copii. concedii. Bucureşti. datorită potenţialului financiar şi puterii de penetrare. Aceste bunuri nu ar putea fi obţinute numai din salariul obişnuit. posedând studii de specialitate care le permit să exploateze orice situaţie care favorizează realizarea scopului final. După cum am arătat. rezolvă rapid orice nemulţumire a clienţilor. În activitatea de investigare a spălării banilor. De asemenea. a plângerilor. este de a câştiga cât mai mulţi bani sau de a realiza un profit cât mai mare. 246  www. Ei sunt. sesizărilor atunci când ar fi cazul. acest tip de infractor se caracterizează printr-o dinamică şi atenţie deosebită. scopul spre care se îndreaptă indiferent de domeniul în care acţionează. demonstrând încă o dată carenţele adevăratului caracter.Colecția de articole AIT – 2009      Spre deosebire de ceilalţi infractori care. chiar dacă prin acţiunile pe care le desfăşoară încalcă dispoziţiile legale. Infractorul financiar. Georgeta Ungureanu. el ştie să negocieze şi să blocheze orice ar fi în dezavantajul său. respectiv: • schimbarea bruscă a modului de viaţă. Globalizarea şi criminalitatea financiar‐bancară. Ei se plasează. îmbrăcăminte. prezentând interes pentru tot ce se întâmplă în mediul lor. foarte rapid. 2005 – pag. de aceea de multe ori diferenţele dintre nivelul de trai şi mijloacele prin care îşi asigură existenţa în mod oficial constituie un indiciu că individul desfăşoară activităţi ilicite. stimaţi şi care se făcuseră remarcaţi de cei din jur. sprijinind concomitent mai mulţi candidaţi. vizibilă în special prin dobândirea unor bunuri şi valori importante şi care nu ar putea fi justificate prin veniturile declarate legal. Adriana Voicu. pentru a identifica momentele favorabile pentru acţiunile sale. De cele mai multe ori comportamentul ilegal al acestui tip de infractor este dificil de descoperit datorită statutului lor. sunt aceia care trec cu rapiditate şi uşurinţă de la un partid politic la altul. cel puţin în aparenţă. investigatorii trebuie să aibă în vedere indicatorii socio-neutrali referitori la comportamentul infractorului financiar7. afişându-se în public fără nici un fel de remuşcări. precaritatea intelectuală şi ignoranţa. în speranţa unui eventual câştig ulterior. De multe ori. autoturisme. care ar putea scoate în evidenţă activităţile ilegale pe care le desfăşoară şi care îi aduc beneficii materiale. oameni respectabili. • primirea unor cadouri de valoare. o parte din aceştia se află temporar pe teritoriul României. prelungirea nejustificată a programului de lucru sau insistenţa de a participa la activităţi care nu sunt în mod normal în responsabilităţile sale etc. • indicatorul numit „iresponsabilitate”. în cercul oamenilor politici. infractorii din domeniul spălării banilor încercă să faă nevăzut produsul infracţiunii. motivaţia infractorului financiar este reprezentată de dorinţa de a obţine cât mai multe avantaje materiale. cu o poziţie socială bine definită. În realitate însă ei sunt infractori.

lipsa unui regulament clar care să stabilească modul de desfăşurare a activităţilor instituţiei. Bineînţeles. cu clienţii. • nerespectarea circuitului legal al documentelor. facilitând comiterea unor ilegalităţi. 247  www. prin ocolirea punctelor obligatorii de trecere. • lipsa elementelor obligatorii din corespondenţa oficială a instituţiilor ( număr de înregistrare. excesiva secretizare a activităţilor curente pe care le desfăşoară. care le facilitează circuitul unor documente care fie nu corespund realităţii. fie sunt falsificate.Colecția de articole AIT – 2009 mai multe ori are contacte frecvente. pentru a rezolva favorabil unele cereri formulate de anumite societăţi sau persoane. comunicări obligatorii la Centrala Incidentelor de Plăţi. calitatea de infractor impune cunoaşterea aprofundată a mecanismelor şi factorilor care influenţează conduita criminală. • nerespectarea regulilor obligatorii de negociere cu partenerii de afaceri. • refuzul de a fi promovat în alt compartiment al instituţiei – după cum arătam. pentru a păstra anonimatul sau pentru a pierde urma unor documente falsificate se evită intenţionat menţionarea unor elemente obligatorii pentru corespondenţa oficială. Centrala Riscurilor Bancare ). ele ajung la destinaţie fără a trece prin toate punctele obligatorii de trecere. care pot fi corupte sau atrase în activitatea ilegală a fraudatorului. • existenţa în cadrul instituţiei a unor relaţii de rudenie care duc la apariţia nepotismului sau la favorizarea unor persoane pe criterii subiective. ). favorizând descoperirea lor. • tendinţa de izolare. semnături. • cunoaşterea de către infractor a relaţiilor speciale pe care persoanele din conducerea instituţiei în care activează le-au stabilit cu persoane importante din cadrul puterii şi autorităţilor de supraveghere. Datorită legăturilor pe care aceşti infractori le au cu unii funcţionari. După cum arătam la începutul prezentării.itcode. sunt favorizate de următoarele situaţii8 pe care acesta le sesizează şi le exploatează cu inteligenţă în iniţierea. derularea şi finalizarea scenariilor sale: • modificările repetate ale procedurilor şi metodologiilor de lucru în interiorul instituţiei. În multe situaţii. agilitatea şi atenţia acestui tip de infractor îi dă posibilitatea şi puterea de a studia persoanele care au capacitatea de decizie. • efectuarea superficială a controlului intern asupra celor mai importante operaţiuni şi segmente ale activităţii instituţiei constituie un factor deosebit de important care determină şi favorizează săvârşirea infracţiunilor economico-financiare. pentru a nu atrage atenţia asupra lor. • practica conducerii instituţiei de a nu pune în aplicare dispoziţiile obligatorii elaborate de autorităţile naţionale în baza actelor normative adoptate (raporturi statistice şi contabile. ofertanţii şi cu persoanele suspecte. Ca şi ceilalţi infractori sunt suspicioşi. • tendinţa de concentrare a puterii de decizie în mâinile câtorva persoane din conducerea instituţiei. O eventuală promovare sau mutare în alt domeniu sau compartiment ar lăsa descoperite aceste activităţi. comportamentul şi modul de acţiune al infractorului financiar. ştampilă etc. îşi ascund de cele mai multe ori activităţile pe care le desfăşoară. În sectorul lor de lucru îşi creează facilităţi. 8  idem – pag. aceşti infractori cunosc foarte bine legislaţia şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea. • posibilitatea modificării unor documente oficiale fără obligaţia certificării acestora.ro 978‐973‐88201‐6‐6 70  . • apelul insistent pe care persoane din conducerea instituţiei îl fac asupra subordonaţilor. în afara cadrului oficial. relaţii şi pregătesc din timp terenul pentru a putea acţiona în scopul urmărit. Astfel. astfel încât să găsească modalităţile adecvate pentru a le atrage în jocul său şi pentru a-i împiedica să influenţeze negativ acţiunile sale.

ro 978‐973‐88201‐6‐6 71  .     • www. din această cauză fiind relativ greu de descoperit. pentru care s-ar amesteca în orice activitate care le-ar aduce un profit. Datorită puterii şi statutului social. produsă în cadrul unei instituţii economico-financiare. chiar şi nesemnificativă. ei reuşesc să corupă valorile considerate imune la puterea banilor.Colecția de articole AIT – 2009      teama conducerii instituţiei de a face publică o fraudă.itcode. Banul şi puterea sunt principalele lor motivaţii. Infractorii care acţionează în în domeniul spălării banilor afişează. o imagine falsă. Egocentrismul este considerat „ţara” infracţională. în general. forţa motrice a realizării dorinţelor lor. de care sunt conştienţi şi de care profită. datorită faptului că orice ştire de acest gen afectează negativ imaginea întregii instituţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful