LEGILE LUI – ZAMOLXE Muntele care se ascunde privirilor nu se vrea o formulare metaforica, ci o realitate a cărei acceptare si înţelegere îl ancorează

într-un spaţiu geografic determinat în contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu ( 2.291 m) din Masivul Ţa !u"G#deanu$ semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: %anatul$ A dealul si Oltenia$ care constituiau arealul spiritualităţii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea sa fie &a!ia 'eli(, după cucerirea de către imperiu. ersona!ul Zalm#(is "denumire data de )e #d#t "#$##%& î.e.n.' în ()storii(' sau Zam#l(is "după *t a+#n "*+ î.e.n.-,- e.n.' în (.eografia(' pare a se regăsi sub aceasta denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spirituala la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunărene, prin persona!e cu rol de mari preoţi, care s-au identificat cu zeul suprem al cărui nume l-au împrumutat. )e #d#t, părintele istoriei, îl plasează pe unul din ace/ti Zalm#(is ca si contemporan cu ,itag# a, iar pentru a-i da o dimensiune perena, adăuga: (...mi se pare, însa, ca el a trăit cu mulţi ani înainte de ,itag# a(")storii. )0.-*'. ersona!ul Zalm#(is, contemporan cu ,itag# a, era considerat un reformator, pentru ca el, prin învăţăturile pe care le propovăduia, a adus ( -alm#(ianismul( mai aproape de puterea de înţelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul (v edni! de d#mnie(, adică de a conduce, a sfătui. 1n baza afirmaţiilor lui )e #d#t cu privire la Zalm#(is, despre care spune - legat de natura lui umană ca ./iind d#a un mu it# $ a /#st #+$ 0n *am#s$ #+ul lui ,itag# a. , se pot formula c2teva idei: - 3unosc2nd ca itagora "cca. &$4 - &44 î.e.n.' a făcut calatorii de studii în Iudeea$ ,e sia$ 'eni!ia$ Egi1t, apoi *1a ta si 2 eta, se pare ca l-ar fi înt2lnit pe acel epopt în -alm#(ianism în călătoria din Egi1t, unde, conform lui *t a+#n, deprinsese cuno/tinţe astronomice de la iniţiaţii "preoţii' de acolo. Este posibil ca itagora si epoptul în zalmoxianism, care va deveni un 5amolxis, sa se fi apropiat ca dascăl-învăţăcel si nu neapărat ca stăp2n-sclav. 6rebuie subliniat ca si la epopţii în zalmoxianism călătoriile de studii erau relativ curente, dacă se au în vedere cele scrise de Lu!ian de *am#sata în (*!itul sau #as1etele(, unde este vorba de 3#(a is - figura legendară care a vizitat Atena în vremea lui *#l#n "sec 0)) î.e.n.', cu mult înaintea lui Ana!4a sis. - )niţierea va fi durat p2nă la anul &+, î.e.n., c2nd ,itag# a emigrează în )talia meridionala, la 2 #t#na, unde fundează o comunitate religioasa si politica, datorita căreia cetatea obţine supremaţia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru 3a ent si *i a!u-a. 7ici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui itagora, sa se fi (0m+#g56it("cf. 8erodot. )0.-&', ca după aceea (...sa se întoarcă în patria lui, unde a clădit o casa pentru adunarea bărbaţilor, în care îi punea sa benchetuiască pe frunta/ii ţării, învăţ2ndui...( "8erodot' 3eea ce pare o certitudine în relaţia celor doi, este faptul ca getul a fost profund marcat de cuno/tinţele astronomice învăţate în Egi1t si la *am#s, la care se adaugă iniţierea făcuta de ,itag# a în matematica si filozofie. )e #d#t subliniază: (5almoxis avuse legături cu grecii si cu itagora, un însemnat g2nditor al acestora...(. ,itag# a i-a transmis getului - ca o premiera pentru lumea sa - realitatea ca matematica este o /tiinţa demonstrativa, iar numerele, principiul, rădăcina /i sursa tuturor lucrurilor. 7tenţia s-a concentrat asupra numărului ,4, care apărea sub forma unui triunghi, cu laturile alcătuite din patru unităţi "tet a7t8s'. )n cosmologie, ,itag# a îi va fi transmis ca numărul avea un rol esenţial, el constituind partea raţionala a universului, graniţa lui cu infinitul. 3eea ce s-a păstrat din toate acestea, implantate de Zalm#(isul secolului 0) î.e.n. în structura spirituala a geto-dacilor nord-dunăreni, ca forma de g2ndire si concepţie, independent de elementele filozofice si /tiinţifice, a fost o profunda religiozitate. 6rebuie menţionat ca în acea perioada istorica, c2nd noul Zalm#(is reforma religia geto-dacilor, tulburător, în întreaga lume antica se înt2mplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitarii: - 9a %a+il#n, în timpul lui 9a+u!#d#n#s# , se construia "între *4&-&%* î.e.n.' ziguratul Etemena7i, cunoscut ca .3u nul lui %a+el., în mod cert si cu rol de observator astronomic. - 6răia si crea filozoful chinez La#"3se "*4#-&+, î.e.n.', întemeietorul daoismului. - 6răia si crea Za at4ust a "&---&%% î.e.n.', filozof si întemeietor al religiei iraniene. - 6răia *a78a"muni, adică Gaut4ama %udd4a "&&&-#$* î.e.n.', întemeietorul budismului. - 6răia filozoful si moralistul :#n "'u "3-0 "&&, - #:- î.e.n.', întemeietorul confucianismului. - ;e scriau cele mai vechi părţi ale %i+liei, parte redactate în sec. 0) î.e.n. - 1n 2a1it#liul din ;#ma se instala un simbol de origine etrusca, .Lu1#ai!a., simbolul 2et56ii Ete ne .

Giu es!u si &inu 2.-#. pentru a obţine un coridor din care se putea observa cerul într-o anumita deschidere unghiulară.-:%'. se pot avansa următoarele: . e versantul vestic. Omul "@. .. ar putea fi cele spuse de &i#d# din *i!ilia "=-%. susţin ideea ca muntele (:#gai#n#n( al dacilor este &ealul Mun!elului "?ealul . Denomenul. bazat. cobor2nd în locuinţa lui de sub păm2nt. generat de prezenta a doua căldări glaciare în imediata apropiere a v2rfului Gugu si a v2rfului 2 a!ul . ca un observator astronomic si poate ca o construcţie ce permitea urmărirea . care nu putea fi dec2t un munte. Gugu.e. din Mun6ii O a=tiei. care modifica densitatea stratului de aer si.?upă ce lucrarea a fost terminata. 9ocuinţa subpăm2nteana. care ar exclude ideea de supranatural.2. implicit. legat de casa în care marele preot făcea cunoscute învăţăturile sale în (adunarea bărbaţilor(. )n aceste condiţii.. ?e/i vreme de trei ani a lăsat sa se creadă ca este mort. El se datorează straturilor de aer. 1n legătura cu localizarea :#gai#nului "3ogaenum.adoveanu' sau </.copul autoizolării de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. )storici de seama ca 2. indicele de refracţie. construit undeva într-o zona favorabila observării mersului a/trilor /i planetelor. Zam#l(is susţine si el ca a intrat în legături cu zeiţa )estia. adusa în atenţie de naturalistul Ale(and u %# -a în anul . !elindu-l ca pe un mort. ci cu totul altceva. . c2t si pentru apa care curge în prea!ma lui "amintita de *t a+#n'. "<i!t# :e n+a!4 -(Muntele ascuns al lui 5amolxis(. 7 trăit acolo trei ani. urm2nd pe 2#nstantin si )ad ian &ai!#vi!iu. .:C. <r. care se (1lia-5( pe versanţii estici ai munţilor din zona. care se produce în anumite condiţii meteo. 7ceasta (casa( trebuie sa se fi aflat într-o zona accesibila si frecventată. în fapt o crevasa naturala în apropierea v2rfului muntelui. sa poată observa nestingherit cerul. trebuie amintit că ma!oritatea istoricilor. se pare ca Zam#l(is nu a urmărit o (reînviere( care sa întărească învăţăturile lui despre nemurire. 3aracteristicile menţionate conferă locului o trăsătura de (sacralitate(. ZAMOLXE avea sa construiască amintita (!asa( în care-i aduna pe puternicii tarii. care a fost modificata. .< explicaţie la apariţia acestei incredibile liste de reformatori si reforme. ca era o construcţie cu caracter public si aminte/te ca noul Zam#l(is a poruncit sa i se construiască apoi si o locuinţa subpăm2nteană. cu densităţi diferite. .ete-at s1 e a1us si e senin si s#a ele st 5lu!e=te 0n sens avanta>#s$ Gugu 1#ate /i 0nv5luit 0n !eata$ sau !ine =tie !um si 0n !e$ /iind!5 1ent u vede e a1a numai !e ul si # i-#ntul$ !a si !um muntele a /i st 5ve-iu. fenomenul determină precipitaţii. un asemenea fenomen.': (1ntr-adevăr. făc2nd prorociri bazate pe semne cere/ti si primind numele de zeu. invit2ndu-i ca sunt nemu it# i. pun2ndu-i sa (benchetuiască(.ogaionul'. este frecvent cer senin.. devenit o zona sacra. dar nu într-o banala ceata.%. în ciuda condiţiilor neprielnice.. rezult2nd si o nebulozitate accentuata si de lunga durata. de uz personal. care alimentează p2r2ul I-v# ul Gugului.. 3onform vechilor tradiţii. nori' de pe versantul estic al celor doua v2rfuri sub forma unui condens în albia p2r2ului % anului.rădi/tea'. a/a cum pretind vechile tradiţii.("(>iblioteca istorica( . dar mai ales versantului estic îi oferă condiţii ce permit observarea cerului. de o deosebita complexitate. 3onex2nd cele de mai sus cu afirmaţia lui *t a+#n legata de faptul ca Zam#l(is (întemeiat pe semne cere/ti. era (o locuinţă subpăm2nteana(.(un munte ascuns(. pe baza mi/cărilor gheţarului 'e nau'.-&'.s-au ridicat obiecţii legate de faptul că muntele în cauză trebuia sa fie.a!est !el mai 0nalt 1is! al masivului G#deanu une# i se as!unde. pe existenta unei pe/teri situata aproape de v2rf.-#%. a fost descris: . au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legătură cu (zona sacra( sau (muntele sacru(. în zona paralelei #&.. at2t pentru munte. real. în condiţii de calm atmosferic local. iar la iudei M#ise cu divinitatea căreia îi spune Ia4ve. în sec 0) î.Zam#l(is a căutat un loc. ceea ce ridica probleme în privinţa amplasării unui observator astronomic. el le-a apărut /i astfel Zam#l(is făcu vrednice de crezare învăţăturile lui. de unde. 6racii doreau mult să-l aibă. în care avea sa trăiască timp de trei ani. 1mpotriva acestor variante de amplasare a :#gai#nului . Giu es!u par a admite ca 2#g4e#nul ar fi actualul munte Gugu.(. ceea ce ne poate duce la concluzia ca acea locuinţa ar fi putut fi un observator astronomic. 7cest loc a fost găsit. Bom2nia pitoreasca nr.( 1ntre perioada de locuire în acel centru unde era (casa bărbaţilor( /i retragere. neapărat. 9u se 0nt?m1la t#tdeauna a!easta$ 1#ate destul de a $ da une# i muntele Gugu se as!unde. ca apoi sa apără iar în comunitate.1n perioada în care 5amolxis (îi învaţă pe frunta/ii ţării(. 9a a/a-numiţii geţi. trebuie subliniat ca este vorba de un fenomen optic de totala refracţie a luminii.' ?upă întoarcerea acasă. Aogaionon.n. cert fiind vorba de mese rituale. din textele lui )e #d#t si *t a+#n se constata ca a existat o perioada de locuire de trei ani într-o locuinţa subpăm2nteana. ?e-a lungul timpului. 1nainte de a da o explicaţie acceptului de egalitate între (muntele sacru( si </. în mai tot lanţul 2a 1a6il# .. Zam#l(is (dispare din mi!locul tracilor. clima Europei se răcise considerabil "dovada studiile de climatologie istorica.)0.(")e #d#t. (petrec2ndu-si viata într-o pe/tera. care se cred nemuritori. &a!a vii din .. e. în principal. făcea prorociri.. )e #d#t specifică. care a însemnat prorociri pe baza de semne cere/ti.. după care s-a retras. mai ales deasupra versantului răsăritean. o însu/ire a muntelui sacru trebuia sa fie aceea de a se as!unde 1 ivi il# . considerat de o deosebita importanţă.e=te ii. dar si pe o similitudine de fonetism: 2#g4e#n$ 2#g4en$ Gugu. )n al patrulea an. cum ar fi Mun6ii 25limani "M. cu complexul sau de sanctuare. poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are (!ent ul de / ig l#!al(. se poveste/te la arieni ca 5arathustra a făcut sa se creadă ca o zeitate buna i-a dat legile întocmite de el.. ?ensu/ianu'.muntele sf2nt .n. En alt fenomen asociat acestui (centru( este cel de drenare a nebulozităţii "ceata.

atunci s-ar putea observa cum în %# de ore constelaţiile zodiacului se perinda una după alta. care nu puteau avea dec2t o motivaţie . zeul getic. posibile elemente de triangulaţie pentru măsurători cere/ti. 7ccesul nu este deloc facil.'. unde. locul trebuia sa mai conţină si unele simboluri ale marelui preot. Zalm#(is întrupează geniul religios al daco-geţilor. . în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat în sens retrograd cu cca. letele-n furtună-nflate albe ard ca o ninsoare. atrage atenţia ca geto-dacii.ocial >anat-3ri/ana.. 1mpletit cu stele albastre. iar I# danes "sec. în perioada s#lsti6iului de ia na se putea observa 2#nstela6ia Gemenii. ea av2nd orbita cea mai !oasa dintre toate constelaţiile zodiacului. pe creste. 1n poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei. pe directa de la @E la . 6erenul ales. altitudinea fiind de %.. unde se găsesc si astăzi st2nele. istoric al goţilor. Zam#l(e conduce o/tirea dacă împotriva romanilorH portretul său este realizat în replică la cel al lui Zeus: 3a o negur-argintie barba lui flutură-n soare.*F &#FF latitudine nordica si %% #%F ##FF longitudine estica. %$ de grade faţă de constelaţiile zodiacale. 1n afara de acel (confort astronomic( necesar.*4 grade.n.este alcătuit din blocuri de granit dezagregate. coordonatele geografice fiind #& . capabila să mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. spre a se apropia sau depărta de polul ceresc.astrelor si ziua. 3u toata inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. de figură aurorală a spaţiului mitic rom2nesc. acesta este o crevasa amena!ata în </. 6imi/oara. Băsturnat în car cu rune. se înscriu orbitele celorlalte constelaţii zodiacale. însoţit de lună /i soare: 1n capul mesei /ede Zam#l(e. semnalat pentru prima data de Ale(and u %# -a "(. care acum doua milenii si !umătate (asigurau( probabil pe cel de la (observator(. 1n situaţia data. de/i f2nt2narii se feresc sa o spună. lăţime % m. 3olţuroasa lui coroană e ca fulger împietrit. 1ntre orbitele celor doua constelaţii.4m.o credinţă intensă. pentru ca.2 a!ul . se asista la (revenirile( zeului si de unde acesta î/i făcea cunoscute învăţăturile si prorocirile pe baza observaţiilor astronomice. cum ar fi triunghiul dreptunghic format de cele trei v2rfuri. astăzi. care prin orbita ei culminează deasupra orizontului de sud. 1n plus. a acelor strămo/i aproape mitici învin/i de romani. cu c2t globul de foc al . în ultimă instanţă el reprezintă spiritualitatea autohtonilor. după reapariţie. reformator al religiei sau profet. peisa!ul oferit de cliva!ul rocilor dislocate si prăvălite de climatul aspru de altitudine. rotaţia cerului. 3e lesne urcă lumea cu umăru-i atletic. ublicaţiile )nstitutului ... pentru că. 6rebuie subliniat ca la o încercare.e=te ii . ar fi putut sa fi fost incinta sacra.anctuarul ?acilor(. <alea @iului sau <alea 2e nei. regulile prestabilite ale astrelor care se grăbesc sa atingă regiunea orientala si sunt duse înapoi în regiunea occidentala(. deasupra orizontului.&4 m. cum creste si scade orbita 9unii. 1n poemul Mement# m# i. 3erul nocturn din s#lsti6iul de va a permitea observarea culminaţiei 2#nstela6iei *5get5t# ului. 9iteratura îi atribuie sensuri simbolice. cuno/teau (teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului. iscul secundar al v2rfului Gugu . 1n dreapta lui sub vălul de ceaţă m2ndrul soare. prin drum de nouri Mi/că caii lui de fulger /i-a lui car.-#%'. în timpul regelui %u e+ista si a marelui preot &e!eneu... cu uraganul cel bătr2n. Beferitor la aceste cuno/tinţe. se /tie ca din fundul f2nt2nilor ad2nci se poate vedea si ziua licărirea stelelor. tot deasupra orizontului sudic. sub ce nume si sub ce semne !ele t ei sute si 1at u-e!i si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit la apus. <? /ul 2 a!ul Gugului cu (observatorul astronomic( î/i prime/te astfel încă o legitimitate.&44 de ani trecuţi. intrarea amintind de o poarta megalitica. realizarea construcţiei subpăm2ntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. dinspre "fapt semnificativ' &e1 esiunea )a6eg. daca lumina soarelui n-ar (estompa( în timpul zilei cerul. . datorita orografiei locului. 7mplasarea (observatorului astronomic( din Gugu. 3u-a lui m2nă arată drumul la o/tirile-i bătr2ne Gi de dor de bătălie crunt e ochiul strălucit. 2 a!ul Gugului. . dimensiunile fiind: lungime . 7colo se poate a!unge venind doar pe plaiuri. datorita reflexiei razelor de lumina sub un anumit unghi de incidenta în mediul dat. ele erau extrem de avansate pentru acea epoca. z2mbitoare. fiind spectaculos. înălţime %-+ m. dar mai ales dinspre est. de a se reconstitui (cerul( observat de Zam#l(is. ar apărea probleme ma!ore. 1nve/m2ntat cu hlamidă albă. muntele put2nd fi abordat dinspre vest. (pe/tera( sugerează o munca titanica de amena!are. datorita 1 e!esiei e!4in#!6iil# în timpul celor peste %. 1n st2nga-i /ade luna sfioasă. ZALMOXI* 3onsiderat zeu. )n ce prive/te (observatorul(. 0) e. la o ora si !umătate. eclipsele solare. Emines!u îl prezintă în ipostaza de zeu războinic: Gi Zam#l(e. un (amfiteatru( cu (amplificare( naturala.oarelui întrece măsura globului păm2ntesc.

7i încercat să-l scapi de zei /i azi îţi ai /i tu un chip de piatră printre eiIDurios pe manevra preotului. pe care a predat-o geto-dacilor.)0. I# danes "sec. iar c2nd profetul se reîntoarce în postura de străin sălbăticit găse/te lumea adunată la templu pentru a-i înălţa statuia. iar itagora se /tie cJ a trJit aproximativ între anii &$4 .6ot ca zeu suprem. 1n final. 3ele mai vechi relatJri despre cunoa/terea si practica astrologiei în ?acia se referJ la Zam#l(is. 0i 0nvGtG l#gi!a si eu=i sG"i /a!G a+ili 0n g?ndi e si su1e i# i alt# 1#1#a e..-*'. potrivit lui 8erodot nu a fost sclavul lui itagora. >ucuresti'. >laga sugerează discret că instituirea unei ordini religioase are nevoie de o !ertfăH de altfel. ca pe un om ce avea însu/irea de a dezvJlui voinţa zeilor. au fost un popor cu o culturJ /i o spiritualitate deosebitJ. . Magul îi explică acest demers: oporul se răzbună fără să vrea fără să /tie. în singurătatea pe/terii sale Zam#l(e prime/te mai multe semne care îi vestesc sacrificiu( A*3. cre2nd mediul prielnic pentru împlinirea acesteia. trecutul si viitorul lui. ca tJlmacitor al fenomenelor cere/ti. .. a fost sclavul lui itagora. atrage atenţia cJ geto-dacii. marele mag al dacilor hotără/te să-l transforme pe Zam#l(e în zeu.. 1ntors în patrie.e. <esta.. m# ala. care. miticul om-zeu. capabil să readucă viaţa în trupul îngheţat de moarte este înfăţi/at /i în poemul *t ig#ii. lumea recunoa/te în cel mort pe 5amolxe /i realizează că prin moartea sa le-a fost redat &umne-eul O +. ideile lui se răsp2ndesc în cetate. un cod moral si spiritual de viatJ de care amintesc mulţi autori antici. "& februarie . anul da!i! t#tali-a ABC$2D219E -ile. 1ntre timp.0)) . 9a romani. Este vorba despre legile +elagine "legile frumoase'.. care astăzi este însă necunoscut. 1n astrologie există un asteroid cu acest nume.OUL *I ZEUL 2I<ILIZA3O.utem vedea 1e unul !e !et?nd 1#-i6ia !e ului$ 1e altul 0nsu=i ile ie +u il# si ale / u!tel# $ 1e a!esta studiind des! e=te ea si s!5de ea lunii$ 1e !el5lalt #+se v?nd e!li1sele s#a elui si !um$ 1 in #ta6ia !e ului$ (ast ale) !a e se g 5+es! sG ating5 egiunea # iental5 sunt duse du15 # egul5 1 esta+ilit5. ascetică uneori. zeiţa )estia era venerată sub numele de <esta. . acest lucru deriv2nd at2t din etimologia cuv2ntului "zalMzeu. î/i distruge statuia st2rnind revolta mulţimii care îl ucide cu bucăţi din statuie. 1n cele din urmJ a izbutit sa-l convingJ pe rege sJ si-l facJ asociat. istoric al goţilor.. av2nd puteri transformatoare /i creatoare "sexuale'. 7stJzi se cunoa/te cJ dacii aveau cunostiinte astronomice foarte avansate: de exemplu.': K7stfel se spune cJ un oarecare get. < confirmare a acestei legături spirituale iniţiatice între 5amolxis si 0esta "8estia' o găsim în astrograma natală a Bom2niei. c2t si din filosofia de viatJ simplă /i naturalJ. pe c2nd anul ast #n#mi! m#de n a /#st !al!ulat la ABC$2D219F -ile.OLOGIA I9 &A2IA ?acii. cu informaţii precise în multe domenii. . inclusiv legate de mersul si influenta astrelor. ci a fost predecesor al acestuia: K3red totu/i cJ acesta a trJit mult înainte de itagora.imţindu-se ameninţat de noua religie. în care abordează problema na/terii religiilorH subintitulată mit păg2n.L "8erodot. inclusiv astronomiceCastrologice.L "*t a+#n.n. o conducătoare politică siCsau religioasă din epoca neolitică a matriarhatului. astfel precizia calculului dacic era uimitor de exactJ pentru vremea respectivJ "de cinci ori mai precis dec2t calendarul iulian folosit de romani'. 1i comandă o statuie. numit Zam#l(e.-.&44 î. scrierea sa îl prezintă pe Zam#l(e ca profet izgonit din cetate pentru că propovăduie/te credinţa în Ma ele O +H timp de /apte ani trăie/te într-o pe/teră din mi!locul pădurii.unt istorici astăzi care consideră cJ 8estia ar fi fost o persoană reală. Zam#l(e a dob2ndit respectul c2rmuitorilor si pe cel al poporului. sJ aibă aceea/i sursă: comunicarea cu zeiţa )estia sau cu alte entităţi spirituale.eografia. Este posibil ca si informaţiile spirituale si /tiinţifice.$&-. care are semnificaţia K15st 5t#a ea /l5!5 iiL. au deprins reguli de viatJ spiritualJ si învJţături avansate: . . bătr2n'.Zam#l(e 1 etindea !G lui 0i d5duse legile )estia. . în timpul peregrinJrii sale in Egipt.e. zeificată de către daci dupJ moartea ei. 0) e.n.Ge6ii 0l as!ultau 0n t#ate si /iind!G e au 0n-est a6i !u # inteligen6G natu alG$ 0i 0nvGta a1 #a1e t#atG /il#-#/ia.. El le e(1li!G !um ! este si des! e=te /ata lunii si le a GtG !u !?t gl#+ul 0n!ins al *#a elui de15=e=te 0n mG ime 1laneta n#ast 5 te est 5 si le e(1li!5 numele a ADB de stele.n.. moxMmo/. care este reprezentativă pentru poporul rom2n.'.. Zam#l(is are ca si corespondent astrologic pe *atu n. ?e la filosof a obţinut oarecare informaţii despre fenomenele cere/ti.n..+.. ZAMOLXI*$ E. în timpul regelui >urebista si al marelui preot ?eceneu. inst uindu"i 0n /i-i!G$ el 0i 0nd uma sG t Gias!G !#n/# m natu ii su+ d#mnia 1 #1 iil# legi (legile +elagine).. )atJ ce informaţii aflJm despre Zam#l(is de la *t a+#n "*+ î. )storii . a adevărului /i a altor valori spirituale si culturale naturale. 0i 0nvGtG sG #+se ve !ele 12 semne ale -#dia!ului si !u sul 1lanetel# si t#atG ast #n#mia. ora locală %:#% M. )E*3IA H <E*3A " ZEI3A &i#d# din *i!ilia afirmă: .e. 0esta este de o importanţă specială pentru cei care au o simţul unei misiuni sau unui scop în viatJ. Lu!ian %laga scrie o dramă întitulată Zam#l(e.<e-i !e ma e 1l5!e e$ !a ni=te #ameni 1 ea vite>i sG se 0ndeletni!eas!5 !u d#!t inele /il#s#/i!e$ !?nd mai aveau 1u6intel tim1 li+e du15 lu1te.&' 7lte referinţe despre daci ca si cunoscJtori ai stelelor înt2lnim si la I# danes. departe de a fi un popor barbar si neinstruit.

*atu n este retrograd "corespunz2nd inaccesibilităţii lui 5amolxis. accentu2ndu-se această axă a sistemului de valori "casele )) N 0)))'. ca ei sJ trJiascJ mai bine si mai corect.oarelui.1n tema natală a . în 9eu. 7ceastă legătură at2t de str2nsă dintre . <esta în tema natală a Bom2niei este situată în opoziţie EO736P cu . în semnul altruist si dezinteresat al 0ărsătorului.aturn si 0esta.aturn "cu un orb de numai $ minute.icilia despre legile pe care 8estia le-a dat lui 5amolxe spre a fi împărtă/ite oamenilor. poate fi considerată o mărturie astrologică în favoarea afirmaţiei lui ?iodor din . în casa 0))).poporul rom2n: .oarele în domiciliul lui .oare . a valorilor lui.aturn în domiciliul . Zam#l(is fiind considerat cel care a pus bazele filosofiei si stilului de viatJ al poporului rom2n. . .aturn. 0ărsătorul'.aturn N 5amolxis . în plus fiind si aplicantă'.#m?niei.si . dispariţiei lui dintre geţi pentru trei ani si reapariţia lui bruscă dupJ aceea' situat în casa )) a valorilor materiale si spirituale. care se păstrează nealterate p2nă în zilele noastre "fapt spri!init astrologic de recepţia mutuală între .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful