老子
Lao Zi Lao Tzu Lao Tseu

道德經
Dao De Jing Tao Te Ching Tao Te King

(in Wade Giles :Lao Tzu; in pinyin: Lao zi; in EFEO: Lao Tseu) n!elep"iunea O#ien!ului an!i" in ope#a lui Lao Tseu si #ezonan!ele sale a"!uale

TE*T + L,-C. +EZ$/ T%$+'L&TE%$%E + (&+0&+/ D CT O+$% C. +EZ1%O23+ $L T)T)%O% DEOG%$2ELO% )T L Z$TE + T$O TE C. +G/ T%$D)CE%E + L,-%O23+$/ CO2E+T$% / +OTE ' +%EG 'T%$%E $)D O (E+T%) TO$TE CELE 45 DE C$( TOLE/ %E$L Z$T$ DE T%E 2$E'T% C. +EZ DE 6 GO+G DE: D$+ 2 %$.O% $+ Solicitati autorului editia 2007, la datele de contact indicate pe siturile autorului:

C$%TE$ C$&& '(%E CE% '& ()TE%E

)% $)TO% http://www.danmirahorian.ro/ ' TE 6 2$GE+ http://www.danmirahorian.com/ ' TE (' 1'C E+CE' http://www.psi-sciences.com/
7ai 8os es!e #eda!a edi!ia apa#u!a in 599: ("o#e"!a!a)

Ca#!ea Caii si ;i#!u!ii
la "a#e au 7ai "ola<o#a!: Tao Jian Wen si Flo#in ,#a!ila

COLECTIA CAMP FU !AME TAL I FO"MATIO AL
#ucuresti, "o$ania, %&&2

the Eay o$ dreaming6. Ma-heta -opertilor 4Copyright © 1992.2009. 1992!C. #ucuresti.Prima Editie .edi!ia 599: a =os! #ealiza!a la FO%TE Co7pu!e#s '-%-L. 022!1 Camp 3undamental (n$ormational. danmirahorianGgmail!-om %eda"!a#ea si 7a"he!a#ea "o7pu!e#iza!a p!.&1'!2.sau prin e-mail la adresa. Pa:ua.aprilie 1992.u()u . 2007.O.200'.!an Olaru Mira'orian6 Ilustratii coperti: 7 Coperta intai repre8inta o modi$i-are a repartitiei -elor 9Opt Tri(ra$e9 0Pa-:ua./ 10'101.2007. *u-uresti. >sien-?@ien. in pinyin. in pinyin. 2005. Printed in omania!"i#rary o$ Congress Catalog Card %um#er 92-1&'99 ()*% 97+-0-000'-0. -alea Disarii. in ordinea de su--esiune pre-elesta 0in <ade =iles.Copyrights © 1992.utili8ate in Fen( S'ui si in arte $artiale. %i-i o parte din a-easta -arte nu poate $i reprodusa! Pentru a -ere a-ordul reprodu-erii sau alte in$ormatii Da rugam sa s-rieti la adresa. Aian ?ian1 -are indi-a tre-erea din-olo de dualitatea Bin si Bang a starilor de -onstiinta prin intrarea in inelul $ormat din starea paradoCala de Deghe4transa misti-a0turi)a* sa$ad'i16 si starea paradoCala de somn4Disul. pag 116Ori-e reprodu-ere $ara permisiunea s-risa a autorului este inter8isa. Dan Olaru Mirahorian . /u91 4Dedeti nota 2.u"ha#es!/ %o7ania/ de "a!#e Da<i8a Do#el- . starea oniri-a0tai+asa1. "o$ania. Editura (oana. 10'201. CP 01. 2009 . OP 77. Olaru !an. 7 Coperta a patra: 9 eintoar-erea a-asa9 0in l#!Fap! 9. *agua1.

Lao zi)/ $"eas!a "a#!e dedi"a!a !#ezi#ii sau !#e"e#ii de la >a p#i?i> la >a ?edea>/ es!e in"hina!a #ein!oa#"e#ii >a"asa>/ #egasi#ii "opila#iei/ pe "a#e o alunga7 a!a! de #epede din noi si din se7enii nos!#i $u!o#ii ."hineza a "a#!ii lui Lao Tseu (Lao Tzu.#o7ana din l<.Dedi"a!ie 2ul!u7i7 "elo# "e au sp#i8ini! s"#ie#ea si apa#i!ia p#i7ei !#adu"e#i in l<.

dr! 3lorin *ratila.ade<=iles.in(1 sau Cartea despre Te 0Jirtute. "ao8i1 1!+! Jersiuni -hine8e utili8ate in pre8enta tradu-ere in l#! romana 1!5! Con-eptul de ?ao 1!5!1!Pre8entarea in paralel a interpretarilor primului -apitol din ?ao ?e Hing 1!5!2!Este ?ao -onstant ori Daria#ilK 1!5!+!?ao si Jidul in $ilo8o$ia -hine8a 1!5!+!1!Con-eptul Jidului 1!5!+!2!Jidul tinand de realitatea inDaria#ila 0%umenal1 1!5!+!+!Jidul tinand de realitatea tran8itorie0lumea $enomenala1 1!5!+!5!Jidul in Diata omului 22Te6tul principal al traducerii Tao Te 7in( -Tao Te C'in(* !ao !e . Pin)in1 Con3ersion Ta4le 9or C'inese Lan(ua(e Transliteration -.in(1 sau Cartea despre Tao 0 ealitatea /ltima.in(. ?e Hing0Te C'in(* !e . ota adresata cititorilor pri3ind 3olu$ul II A E:A I : ?a#el de ConDersie a transliterarilor $olosite in l#! -hine8a0. Dao De Iing1 1!2! Date istori-e priDind "ao ?seu 0"ao ?8u. Putere64-ap! +2-216 82Co$entarii 0)inte8a -omentariilor -hine8e si o--identale. . anti-e si moderne re$eritoare la semni$i-atia $ie-arui -apitol din ?ao ?e Hing1 #i4lio(ra9ie selecti3a Content-in En(lis'. Pin)in.ade< =iles. 2!1!Cartea intai. ?ao Hing 0Tao C'in(* !ao . EFEO.9(mparatia Cerurilor916 4-ap! 1-+76 2!2!Cartea a doua.1 42 ota preli$inara pri3ind transcriptia si pronuntarea denu$irilor c'ine5e %2 Studiu introducti3 1!1! Cara-teristi-ile si Daloarea ?ao ?e Hing0?ao ?e Ching.CUP"I S a2Cu3ant inainte 0pro$! D! Mirahorian. EFEO.

-are au interpretat sensul -elor 21 de -apitole ale ?ao ?e Hing. or#i si neputin-iosi. ramanem -aptiDi intr-o realitate se-unda 0peretele pesterii este e-ranul mental pe -are sunt proie-tate um#rele realitatii. pe -are $ie-are dintre noi ar tre#ui s-o par-urga si s-o inteleaga. Fapone8e si -restine1! M-easta -arte. . 1!iu#itorilor intelep-iunii uniDersale 0?aoism. *uddhism. iar nu insasi ralitatea1. dupa Darianta lui )tanislas Iulien416. aDem asta8i prima tradu-ere eCa-ta. $ara a aDea -apa-itatea de a alina ori -urma su$erinta proprie si a semenilor. artele martiale -hine8e si Fapone8e.en. ?2-elor -e dores.en. pro$! Dan Mirahorian si dr! 3lorin *ratila. in -are se sta#ileste legatura dintre traditiile spirituale ale omenirii 0hinduse.sa -unoas-a nemiFlo-it realitatea 0$i8i-a. J((1. ti#etane.sa do#andeas-a auto-ontrolul si -unoasterea de )ine. spirituala1. in lipsa -unoasterii dire-te a realitatii. dar rupta de traditia spirituala a umanitatii si a Orientului si dupa &0 de ani de la editia tradusa din lim#a $ran-e8a4&6. 2!-elor -e dores. Boga1. rodul -ola#orarii dintre pro$! ?ao Iian <en. se adresea8a -u real $olos. -hine8e. Calea Ceaiului1. eCterioara si materiala a -iDili8atiei umane! MesaFul lui "ao ?seu.CU>A T I AI TE Dupa 50 de ani de la editia pre-edenta. proie-tate pe 9peretii pesterii9 despre -are Dor#ea Platon 0in epu#li-a. este insotita de sinte8a -omentariilor anti-e si moderne. arata Calea 0?ao1 de -onta-tare eCperimentala a /ltimei ealitati si a *an-ii de date a /niDersului. 82-elor interesati de pra-ti-ile de $ormare $i8i-a si spirituala deriDate din . politi-a. s-risa de "ao ?seu! emar-a#il este $aptul -a a-easta lu-rare. de note eCpli-atiDe do-umentate priDind eCer-itiile -on-rete din pra-ti-a taoista si . datorate autorilor -hine8i si o--identali. tradusa din lim#a rusa476. Calea pentru a ne regasi MdeDarata %atura si pentru a ne eli#era din pre8enta rata-ire distru-tiDa. atat de ne-esar a8i. iar nu doar um#rele a-esteia. artele $rumoase 0(:e#ana.en --ontinuator si mostenitor al traditiei taoiste. pre-edate de un studiu introdu-tiD. -are este ?ao ?e Hing. -a si in Dremea in -are a $ost s-ris. I . dire-t din lim#a -hine8a in lim#a romLna a te8aurului intelep-iunii ECtremului Orient. so-iala.

arta. 9inrada-inare in )hen91! S'en 0lit!.al a-upun-torului ramane unul ine$i-ient si super$i-ial de depanare a unei masini. medi-ina si in $i8i-a moderna a-easta lu-rare este utila -er-etatorilor. -are pentru Lin( S'u deDine #u S'en 0lit!. 9inteleptii mis-a lumea9. Cer si ?ao. inDi8i#ilul1 poate tre-e in Bin 0materie. in mod asemanator straDe-hea terapie a a-upun-turii -hine8e se spriFina pe notiunea de Ni 0energie. umilul. ?ao ?e Hing1 (erarhia in$ormationala sau arhite-tura $un-tionala a uniDersului. energii. Cerul urmea8a 0legile1 lui ?ao. aspe-tul li#er 0energia in mani$estare. medi-ilor si pra-ti-ienilor din numeroase alte domenii! Mtat Dinde-area maladiilor utili8and terapiile in$ormationale 0homeopatie.-omponenta mas-ulina. guDemea8a materia si energia in uniDers 4la $el -a la un -omputer. Pamantul urmea8a 0legile1 Cerului. Didul6. (nima 0spiritul1 tre#uie sa urme8e golul 4Didul. repre8entind reuniunea Cerului si a Pamantului si puntea de eli#erare a uniDersului -e deDine -onstient de )ine insusi! ?ao nu tre#uie -autat in a$ara -i in launtrul nostru 0Dedeti ?ao ?e Hing. e$i-ienta tratamentului prin a-upun-tura depinde. a prun-ului si a -elui de doua ori nas-ut 0Dedeti -omentariul -ap! A(J1! Pentru "ao ?seu dualitatea este o ilu8ie 0-ap ((1.02-elor -e studia8a astrologia 0-hine8a1 ori -elor -e dores. terminale re-eptoare ori e$e-toare16! Pentru "ao ?seu materia si energia nu sunt de-at doua $orme de eCistenta 0Bin si Bang1 ale unei uni-e realitati.toate parti-ulele elementare si toate mani$esta#le lumii $enomenale 0-impuri. su$lu1 -u -ele doua polari8ari ale sale. $ara urmarea Caii 0?ao1. de -are este -el mai aproape. nu $orta -i a-tiunea in$inite8imala eCer-itata de programul in$ormational este sursa tuturor mani$estarilor de pe terminale 0e-ran.sa-si -ompense8e handi-aparile 8odia-ale 4datorita -oneCiunilor intime eCistente intre ?ao ?e Hing si Bi Hing 09Cartea Mutatiilor916 ! Datorita eDidentierii impli-atiilor taoismului in $iloso$ie. -at si reali8area progresului spiritual in artele martiale ori in artele $rumoase. pentru a regasi sanatatea. ?ao-Bin1. pre8entata in -ap! AAJ din ?ao ?e Hing -ere -a inteleptul 0s$antul1. ?ien. se a$la aproape de -on-eptia a-tuala -are sustine -a in$ormatia. de -atre omul pro$an! (n a-est -a8 a-tul de a-upun-tura este miFlo-ul eCtern.in pinyin. Di8i#il1 si inDers repre8inta atat $undamentul medi-inii traditionale -hine8e si al eCperimentarii meta$i8i-e des-risa in ?ao ?e Hing. automata.Foa-a rolul materiei primordiale din -are proDin si in -are se intor.si mare1. starea mentala in-olora asigura transparent apei96 0-ap! J(((. a--esul la nemurire si la puterile -onsiderate supranaturale. eter. Diata. Doar ?ao isi urmea8a sie insusi9 0-ap! AAJ1! Omul. spre deose#ire de omul pro$an. -at si o anti-ipare a teoriilor moderne din $i8i-a in -are Didul $i8i. soli-ita in preala#il intelegerea intelep-iunii si a -on-eptelor din ?ao ?e Hing! 3ara inrada-inarea eCperimentala in ?ao. in timp -e aspe-tul Bang eCprima Ni-ul nepalpa#il. este una dintre autoritatile uniDersului. din ?ao ?e Hing1 -e -on$era omului omni-unoasterea.-omponenta $eminina. a-tul terapeuti. neputintei si su$erintelor a-tuale! MesaFul lui "ao ?seu -on$irma a$orismul -hine8 -are spune -a. in -iuda aparentei sale nona-tiuni. longeDitatea. 9un atom $iind -it lumea intreaga9. Nigong. -ap A"J((1 si nu tre#uie urmat teoreti. AAA(J. tian19 0-ap AJ(1! Cerul il desemnea8a pe ?ao. doar ast$el omul isi redes-opera menirea si se eli#erea8a din -aptiDitatea ignorantei. pasiDa! Mspe-tul Bin eCprima Ni-ul palpa#il. nu sunt de-at ramuri din trun-hiul tehni-ilor de -onta-tare eCperimentala a /ltimei ealitati 0?ao1! ?oate miFloa-ele de terapie sunt la rindul lor -ai eCterioare si arti$i-iale in raport -u inrada-inarea $ireas-a. 9sa urme8e Cerul 0in l#!-hine8a!. -u alte -uDinte Bin desemnea8a aspe-tul -ondensat 0materia $enomenala dar si -ea eteri-a. mental1 -i eCperimental. presopun-tura. -are re-omanda urmarea Caii 0?ao1 spune. 9)pirit9. 9(nteleptul 0s$antul1 urmea8a 4-a si apa6 Pamantul 4Fosul. in ?ao. Dalea. -are urmea8a legile Pamantului 0$iind prio8onier al lumii $enomenale1. 9Constiinta -osmi-a91 nu este de-at unul dintre -ele trei atri#ute ale lui ?ao si ale /ltimei ealitati 0Dedeti. -a si sanatatea. 9Omul urmea8a 0legile1 Pamantului. de an-orarea medi-ului si a omului in ?ao. antena si puntea -are resta#ileste unitatea pierduta dintre II . Bang . in -are Bang-ul 0energia. puterea ori Dirtutile. -a-i el este pretutindeni. in marea -oneCiune dintre lu-ruri nu !eCista deose#ire intre -ontrarii 0intre mi. a-tiDa si Bin .0Der#al.si legat -u toti -eilalti atomi din uniDers! Mparitia dualitatii si a rupturii dintre intern si eCtern este urmarea a#aterii de la Calea 0?ao1 eCpusa in "ing )hu si in ?ao ?e Hing! ?ao 0Calea1 este 9"egea -are se Darsa9 0dupa -um spunea (isus1 si 9Cas-ada luminii primordiale9 0-ap! A(J. a-upun-tura. latura potentiala a energiei si materiei din uniDers 1 iar Bang. alaturi de Pamant. latura -ineti-a1! M-este doua $atete ale a-eluiasi pro-es. hologra$i. -orpuri materiale1! Msa -um re8ulta din ?ao ?e Hing si din "ing )hu metodele anti-e -hine8e de terapie in$ormationala -are ne o$era si asta8i posi#ilitatea punerii in a-ord a indiDidului -u /niDersul. ?ao ?e Hing -ap! J(1! (ntr-unul dintre -apitolele -artii sale "ao ?seu.

iar nu doar intr-un -reator uni-1! Dan Mirahorian si Florin Bratila * Nu intamplator simularea imponderabilitatii se realizeaza prin cadere libera. momentul pre8ent. -onditionarea. la ?eoria (n$ormatiei si a Campului 3undamental (n$ormational ori la -on-eptele de entropie si negentropie1 este o -heie si pentru des-i$rarea traditiilor stramosilor nostri da-i 0in . %atura MdeDarata si egula uniDersului. 9a-um si ai-i9! Mrta Dietii -onsta intr-o statorni-a sin-roni8are -u sursa -are ne $inantea8a. -are si-a pierdut -apa-itatea de autoreDenire.! (n partea a doua numita Lin( S'u 0in pinyin. -are au omni-unoastere si omnipotenta.sane adaptam la tot -eea -e ne in-onFoara! Calea 0?ao1 este 9tre-erea9 prin Diata pentru a ne reali8a menirea 9marea tre-ere9 -atre adeDarata noastra identitate de $iinte spirituale eterne.toate traditiile misti-e din Orient! 9M#solutul Caii este relatiDul. sau 9(ntre#ari de #a8a9. "egea.en. -are a$e-tea8a omul si -iDili8atia pre8enta. pe atat de rigid . pe -at de pre-is. 1!9Daile9 0meridianele de a-upun-tura. )uEen 0素問1. lim#aFul ori gandirea pot sa surprinda! ?ao este Calea. 9-are sunt pt! a $i9. despre -are Dor#es. si +!un model terapeuti. niDelarea morala1 si -ei ai lui "ao ?seu 0-are -auta propriile rada-ini sau MdeDarata ealitate. la $el -um plinul este un aspe-t al Jidului ori -urgerea sin-rona0mis-area hologra$i-a1 pare imo#ilitate O Ca si in .en -a si in ?aoism moartea sau 9ultima transmutatie9 era prileF de eli#erare. restri-tia. legea Furidi-a. dat $iind-a realitatea tran8itorie a $enomenelor nu este de-at o oglindire in des$asurare sau o deDelopare a -eleilalte! MdeDarul relatiDitatii. eCprimat si apli-at in plan medi-al in >uang ?i %ei Hing0in pinyin. lit. 3aira()a in Boga )utra.se a$la in $ie-are lu-ru si in $ie-are $aptura. mani$estat prin energia Ditala Ni 1 . -are ne $a-e apti sa $a-em $ata la proDo-arile Denite din a$ara. -onsiderata deopotriDa de insemnata -u -ea a#soluta. -atre eli#erare. de $eed-#a-: la parametri -e -ara-teri8ea8a starea de sanatate 49reintoar-erea este legea lui ?ao9 si a -elui inrada-inat in ?ao 0?ao ?e Hing. trans-ederea lumii -ontrariilor si a su$erintelor se $a-e in -hiar mFlo-ul lumii relatiDe sau $enomenale. se a$la re$eriri la #a8ele teoreti-e ale medi-inii -hine8e si la metodele sale de diagnosti.lit! 9Pi3otul Spiritual96 se dis-uta terapia a-upun-turii in mare detaliu! Calea lui "ao ?seu este arta $iintarii in lume 9a-um si ai-i9! (mua#ila eternitate se a$la as-unsa in miFlo-ul mis-atoarei nes$arsiri doar in timpul de $ata. -a si taoism. -are nu mai re$le-ta into-mai doar -urgerea uniDersului din a$ara0multipli-itatea1 -i si sursa omnipre8enta0hologra$i-a1 a intregii mani$estari.si 9internul9 uman utili8and. >uangdi %eiFing.9Canonul interior al (mparatului =al#en91. -ap!A"16 (nrada-inarea in ?ao este atat remediul de8ordinilor psihosomati-e.de reglare 0a-upun-tura1 al organismului. resta#ilind ast$el unitatea primordiala pierduta! MesaFul lui "ao ?seu. dar si in eCperienta meta$i8i-a a egalitatii mentale si a nona-tiunii0@u<@ei1. -aile de -uplaF energeti. -are intr-un uniDers hologra$i. -at si de -atre traditiile spirituale hinduse 0nais'Aar$)a ori naiṣkarmya in Harma Boga si in *hagaDad =ita.si in$ormational dintre su#sistemele $iintei umane. 2! pun-tele de a-upun-tura 0sistemul de a--esare si de de-lansare a pa-hetului de programe dorit1.en ori Boga 9doar mintea ne-lintita este o oglinda Dida. pe larg eDo-ata atat de -atre "ao ?seu. de di$i-il de inteles si de ine$i-ient pentru a surprinde MdeDarata ealitate! (n prima parte din >uang ?i-%ei Hing. pri8oniera a lumii -ontrariilor! (n #uddhismul . M$orismele Boga ale lui PatanFali1. prin -are -urge ?ao.a-est adeDar a $ost a--eptat de -iDili8atia o--identala numai dupa -e M Einstein a reusit sa-1 prinda in 9plasa9 unui lim#aF matemati-. -at si al -elor so-iale ori politi-e. numita )o Ouen 0in pinyin. -are-si gaseste re8onanta in gandirea a-tuala 0ne re$erim la 9Consonantismul9 lui Odo#leFa.0靈樞. -u i8Dorul Dietii din pro$un8imea noastra. s-anteia diDina. de #u-urie iar nu de su$erinta -a in religiile -are ne-au $ost ino-ulate de -ei -e neau -oloni8at pt! a ne pierde identitatea1! "ao ?seu Da -ontinua sa $ie i8Dorul intelep-iunii -are sa ne permita sa transmitem si urmasilor nostri 9Ceea -e este9 si -are se a$la din-olo de -eea -e -uDintele. dar a-este -uDinte au sensuri di$erite pentru urmasii lui Con$u-ius 0-are -auta ordinea.9eCternul9 -osmi. III . "ingshu.

ade<=iles! =ratie ta#loului de -onDersie. Mninoasa-=orF in 19+2. iar nu 9daoism9.de -el sonor. de -ompartimentare si de separare a oamenilor. 9pa9 iar 9(ua9 se pronunta. ni-iodata nu s-au oprit lu-rarile la proie-tul de i8olare.in(9.9dan9 se pronunta. -are a $olosit drept sursa a teCtului lui "ao ?seu Darianta in l#! $ran-e8a a lui )tanislas IulienO! (n -onse-inta. utili8ata in -artea "ao ?seu . in urma -u -atiDa ani. -on-eptele si numele -hine8e din a-easta -arte sunt ortogra$iate dupa metoda anglo-saCona a lui . din trans-riptia <ade-=iles si E3EO. 9Aua9 0-a in 9pa Aua91! !aca 3a intre4ati de ce se inta$pla asa ce3aB MotiDul este simplu. 9te9. E3EO1. pentru rarele -uDinte din l#! -hine8a -unos-ute la noi. doar -a a-um se a-tionea8a in alte 8one! 3iind-a -ititorii romLni sunt $amiliari8ati deFa -u pronuntarea 9taoism9.Cararea si 3irtutea. si -u trans-rierea $ran-e8a 0EFEO1. -are proDine de la )-oala 3ran-e8a de )tudii ECtrem-Orientale 0E-ole 3ran-aise d@ECtremeOrient . tao1 si 9?e9 lui 9De9 din pinyin 0-are dupa -um Deti Dedea se pronunta.42 ota pri3ind transcriptia-ro$ani5area. -ititorul poate trans$orma -uDintele ortogra$iate in pinyin in <ade-=iles si inDers! Desi trans-rierea pin)in a deDenit un sistem de re$erinta internationala si pentru a-est motiD a $ost redata in parante8e. pe -are-1 pre8entam in -ontinuare. s-a pre$erat $orma E3EO! M-elasi lu-ru s-a $olosit pentru trans-rierile 9u8uale9 ale numelor -hine8e. in lo. din trans-riptia pin)in0-are se pronunta. -are initial a $ost respinsa de -atre editura din -au8a erorilor. lui Dao din pinyin 0-are dupa -um Deti Dedea se pronunta. drept ortogra$ie -hine8a o#ligatorie si singura Dala#ila pe plan international. 9tan9. -a si editia in l#! $ran-e8a a lui )tanislas Iulien416. 9dao9 se pronunta 9tao9. ni-iodata nu a in-etat -onstruirea 8idului -hine8es-. ea pierde esentialul $iind-a rupe programatisim#olul gra$i. in pre8enta lu-rare se utili8ea8a si s-hemele de trans-riptie o#isnuit utili8ate inaintea re$ormei -hine8e! M-este sisteme de trans-riptie di$era de la o tara la alta! Pentru a ramane in armonie -u trans-rierea utili8ata in maForitatea teCtelor anglo-saCone.ade<=iles. 94a9 se pronunta. si pronuntarea denu$irilor din l42c'ine5a2 Desi trans-rierea $oneti-a a lim#ii -hine8e denumita pin)in a $ost de-larata de epu#li-a Populara Chine8a. ?MO ?E H(%= . utili8ata in di-tionarele -hine8e anglo-saCone1 ori lui 9.de 9C'in(9 0din transliterarea .9de9 se pronunta. ta1 si 7in(. pu#li-ata de Editura am. t5in1! (n -ontinuare pre8entam ta#loul de -onDersie a trans-riptiilor din Pinyin in <ade-=iles si regulile de pronuntare a -uDintelor -hine8e! La s=a#si! se a=la: $ne@a ?a#lou de -onDersie a di$eritelor trans-riptii utili8ate pt! romani8area -ara-terelor din l#! -hine8a O %u este intamplator $aptul -a prima editie in l#! romana4&6 are 22 de -apitole 0in lo.de 211. la sugestia lui Pauthier4+6 . -are nu se raportea8a la ni-i-un sistem de trans-riptie! Mst$el s-a pre$erat 9Tao9.

22 Ta4el de con3ersie intre transcriptia -transliterarea. . .ade<=iles-3edeti in Ane6a I ta4elul de con3ersie EFEO.A!E<=ILES si PI CI . Pin)in si .

.

-onsidera de asemenea pe "ao ?seu si do-trina eCpusa in opera sa drept temelia s-olii lor! l!9Calea -eaiului9 denumita de asemenea.i. -um ar $i. 9Cha-no-yu9 -eea -e semni$i-a 9in$u8ie -alda9 sau pur si simplu 9-eai9 nu repre8inta o 9-eremonie9 pe -are -ineDa o -ele#rea8a -u aFutorul o#ie-tului -eai9 asa -um tradu-erea ineCa-ta prin 9-eremonia -eaiului9 ne-ar putea $a-e sa -redem! (n a-easta -ale 0Do1 este -autata reali8area unei stari de -onstiinta nondualista 0in -are nu eCista nimi. impregnate de spiritul . 1!Calea -e -ondu-e la (luminare. olarit.en 0in -hin!. asta8i in Iaponia sunt desemnate -u numele Do toate -aile pra-ti-e de $ormare $i8i-a si spirituala. 9Calea ar-ului 0Hyudo1. <ei P@o yang si Chang Po-tuan. arta gradinilor si arta aranFamentului $loral 0Hado. "aoFun. -are dupa unele opinii ar $i trait in se-olul J( i!e!n! $iind -ontemporan lui Con$u-ius 0in pinyin. ori al-himisti -ele#rii pre-um. in pinyin Bi Iing. 9Cartea Mutatiilor 0sau a ?rans$ormarilor196. in <ade-=iles. "ao ?8u1. Dao De Iing.9Cale91 si se in lim#a Fapone8a tot prin ideograma -hine8a ?ao si desemnea8a glo#al.en. -are au depasit pragul autoanihilarii! "ao ?seu este -onsiderat intemeietorul taoismului $ilo8o$i. (:e#ana1 reunite pentru -rearea un-i opere de arta -omplete. "ao . do-trina -are -onsidera ?ao ?e Hing drept una din sutrele sale $undamentale.en Fapone8 0Do1 se a$la. -are este si natura $ie-arui om. -are este -ontinuatorul traditiei taoiste. iar pe "ao ?seu drept unul dintre patriarhii a-estei -ai de reali8are de )ine si a M#solutului! Printre a-este -ai de . 9Calea -eaiului9 % 0Chado1. prin-ipalul -on-ept din ?ao ?e Hing. pi-tura.i. in E3EO.%2 STU!IU I T"O!UCTI> %2%2 CA"ACTE"ISTICILE SI >ALOA"EA TAO TE 7I = ?ao ?e Hing 0in pinyin.0?ao--hia1 si al -elui religios 0?ao--hiao1! Mdeptii taoismului religios il Denerea8a si il diDini8ea8a pe "ao ?seu su# titlul onori$i. (-Ching. adeptii s-olii Bi Hing 4in <ade-=iles. +!(luminarea -ompleta sau reali8area MdeDaratei %aturi a lui *uddha. termenul Do si ?o in )hinto0ism1 are a-eeasi semni$i-atie -a si ?ao 0lit!. -are repre8inta un monument al intelep-iunii anti-e -hine8e si una dintre -ulmile -ulturii uniDersale este asta8i -onsiderata -artea -e indi-a una dintre -aile de a--es ale -iDili8atiei umane la niDelul de -unoastere si de a-tiune al inaltelor -iDili8atii gala-ti-e.en din Iaponia! (n timpul Chado asistam la -onDergenta a numeroase $orme de arta.en termenul Do este utili8at in sensul termenului *utsudo 0lit!. 9Calea lui *uddha91! 5!Prin eCtensie. in <ade-=iles. la starea de *uddha sau de tre5ire0in l#! sans:rita. lit!. sursa dualitatii! 0 . 9Calea spadei9 0Hendo1. $a-andu-se apel la toate simturile si impunand ta-erea intele-tului. H@ung-t8u ori H@ung-$ut8u1! M-eeasi lu-rare mai este -unos-uta su# numele autorului. lit!. 9?eCtul -elor -in-i mii de -ara-tere9! (n #uddhismul . 9#odhi91 2!Do-trina lui *uddha 0#uddhismul1. 9Domnul 0)uDeranul1 "ao96! Credinta adeptilor ?ao--hiao este #a8ata pe ?ao. arhite-tura. "ao ?seu si su# denumirea de.alt-eDa de-at -eaiul1 la $el -a si in toate -elelalte -ai ale s-olii . -are nu eCista de-it in momentul pre8ent. in . H@ong-$ou-seu. Chang ?ao-ling 2 si Bu Chi 8 .de "ao-Chun 4in pinyin. Hong . pre-um si numerosi $ondatori de s-oli si ramuri $ilo8o$i-e ori religioase de inspiratie taoista.Ch@an1. in <ade-=iles. -arte -are este respe-tata -a una dintre operele lor sa-re! Mdeptii s-olii taoiste nu sunt insa singurii -are -onsidera ?ao ?e Hing drept temelia do-trinei lor! Mst$el mem#rii s-olii Bin-Bang 0yin-yang--hia1. ?ao ?e Ching1 este unul din titlurile lu-rarii atri#uite lui "ao ?seu 0in pinyin. Furistii statului. 9Calea aranFamentului $loral9 0Hado1! ?ao ?e :ing.

-um este denumit in -hine8a #uddhismul . ?ao o$ Physi-s1! ?ao 0Calea1.hang Dao-ling1 este -onsiderat $ondatorul s-olii <u-tou-mi tao 0lit!. spe-ialist in medi-ina si magie. -unos-uta si su# numele de 9Calea 0?ao1 Maestrului -elest9 0?@ien-shih1. erudit taoist -e reali8a Dinde-ari mira-uloase in estul Chinei. imparatul >suan-tsang.en1 -at si un numar de peste &0 de tradu-eri si interpretari in lim#ile o--identale! 22Chang ?ao-ling 0+5-1'& e!n!1 si su--esorii sai au predat ?ao ?e Hing dis-ipolilor lor si au apli-at ei insisi prin-ipiile din a-easta -arte! Chang ?ao-ling 0in pinyin. iar tradu-erile sunt adesea putin mai mult de-it niste interpretari $ante8iste. M#solutul. -are pre8inta interpretarile -ele mai diDerse ale lui "ao ?seu! Pre8enta tradu-ere o$erita -ititorului romLn a #ene$i-iat atat de teCtul original in lim#a -hine8a a 12 dintre Dariantele -omentate ale operei lui "ao ?seu. multipli-itatea si -urgerea isi mani$esta 9Fo-ul ilu8oriu9 0Maya1! (mportanta mesaFului lui "ao ?seu $a-e -a in pre8ent a-easta -arte -uprin8and -in-i mii de -ara-tere 0de unde si denumirea $re-Dent utili8ata in China de. -a si la in-eputuri. poe8ie. in artele martiale.u< Dsin(19. iar opera sa ?ao ?e Hing este -onsiderata unul din teCtele 0)utra1 $undamentale! Prin #uddhismul . adi-a ale realitatii $undamentale sau ale realitatii suport imua#ile si atemporale. /niDersul nemani$estat 0-eea -e eCista permanent. 9?@ai-ping -h@ing-ling shu9 0lit!. 9?eCtul -elor '000 de -ara-tere91 sa -unoas-a an de an noi tradu-eri si Dariante de interpretare in toate lim#ile o--identale. $iind asta8i -ea mai $re-Dent tradusa -arte. -are se -onsidera urmasul si -ontinuatorul traditiei taoiste. -ara-teristi-ile lui ?ao. a$lata atit in opo8itie. din dinastia >an. in raport -u ori-are alta din literatura orientala! Desi teCtul este di$i-il. au $a-ut din do-trina eCpusa in ?ao ?e Hing temelia modului lor de guDernare! (nteresul pentru opera lui "ao ?seu a depasit insa de mult granitele geogra$i-e si temporale ale Chinei. s-a eCtins atat in Iaponia -at si in intreaga lume 0mai ales dupa se-olul A(A1! (n traditia . $iliera al-himiei interne0 eitan. . dar si la originea lumii $enomenale ori eCistentiale. lipsita de ori-e dualitale0Dedeti. in pinyin.3riFio$ Capra. $iliera -on$u-ianista si a-eea din China si Iaponia a #uddhismului . neidan14Jedeti -omentariul -ap!+6. din dinastia Ming. 9Cartea Puritatii si a Pa-ii )upreme91 la -are $a-e re$erinta s-oala taoista a 9Caii Pa-ii )upreme9 0?@ai-p@ing tao1! "u-rarea de #a8a a a-estei s-oli isi eCtrage -on-eptele $ilo8o$i-e din 9Cartea Caii si Jirtutii9 0?ao ?e Hing1! E . eCpusa de "ao ?seu este interpretata asta8i. in -are dualitatea. popularitatea lui "ao ?seu nu a s-a8ut -u nimi-! Msta8i eCista peste -in-i8e-i de -omentarii -hine8e ale lui ?ao ?e Hing. $iliera taoismului religios. in artele $rumoase 0pi-tura. deplin -unos-ator al do-trinei -elor 9Cin-i Elemente 0. "ao ?seu este Denerat -a intemeietor.en taoismul a patruns in Diata -urenta. -e este -onsiderata una dintre ramurile prin-ipale ale taoismului religios 0?ao--hiao1! 82Bu Chi 0in pinyin. -are -auta si des-opera in -ampul $undamental in$ormational ori in Didul $i8i-.en. dat $iind-a #uddhismul Ch@an. -a desemnand MdeDarata sau /ltima realitate. apartinind unor perioade istori-e si $iliere de transmisie di$erite 0$iliera taoista $ilo8o$i-a. a reda-tat in Furul anului 15' e!n!. 9)-oala -elor -in-i masuri de ore891. $iliera s-olii Bin-Bang. aranFament $loral. Bu Ii1 -unos-ut si su# numele de Han Ch@i 0=an Ii1 mort in 197 e!n!. imua#il in du#la $orma de nemani$estare si mani$estare1 ori lumea ortoeCistentiala.)uDerani ai Chinei -a imparatul <en-ti. iar in pre8ent si in $i8i-a moderna.en. din dinastia ?ang si ?@ai-t8u. -aligra$ie1.

a-easta din urma $iind puterni. "ie 8i. au $ost pre8entate in mod -riti. lit!. 9MdeDarata -arte a Jidului -are tasneste910 ?2 3ilo8o$ia si temele de8Doltate de -atre Chuang ?8u sunt adesea a-eleasi -u -ele a#ordate de -atre "ao ?seu in ?ao ?e Hing.0?ao--hia1 si religios 0?ao--hiao1 $iind unul dintre primii -are a aratat -ara-terul ilu8oriu al lumii $enomenale! 02 Pentru a-si transmite gandurile "ie ?seu se serDeste de legende populare si mituri -arora le da o noua interpretare si nu e8ita sa imprumute teme din Con$u-ius.in -omentariile -e urmea8a tradu-erii ?ao ?e Hing! O parte din Dariantele o--identale -onsultate au $ost redate in #i#liogra$ie si in notele -e insotes. BiFing. re$ormele lingDisti-e. 9Ch@ung-hsu Chen--hing9 0lit!. identitatea Dietii si a mortii si importanta meditatiei pentru a aFunge la unitatea -u ?ao! Opera lui Chuang-t8u de asemenea -unos-uta si su# titlul de 9Cartea Derita#ila a tarii $lorilor situate in sud9 0%an-hua -hen -hing1 nu remar-a in natura de-at o nein-etata mutatie a $enomenelor! Chuang-?8u este -onsiderat alaturi de maestrul sau "ao ?seu -ontinuatorul si intemeietorul taoismului $ilo8o$i. din ?ao ?e Hing ori din Bi Hing 0in pinyin.Cele doua Dariante romLnesti 0-e proDin una dupa a-eea -u 22 de -apitole a lui )tanislas Iulien. Dom reDeni la denumirile atri#uite de -atre diDersele $iliere de transmisie -artii lui "ao ?seu! "a origine.in$luentata de $ilo8o$ia materialista1 aparute anterior. in <ade-=iles.eCperimentarea si inrada-inarea dire-ta in /ltima ealitate! Calea -atre omni-unoastere si omnipotenta 0in-lusiD -atre puterile supranaturale1.i. -eea -e repre8inta si asta8i numele su# -are este -unos-uta in China! M-easta traditie a desemnarii operei prin numele autorului a $ost urmata de aproape toti $ilo8o$i taoisti si -on$u-ianisti din anti-hitatea -hine8a! Mst$el opera inteleptului taoist ?-houang-tseu 0in pinyin. -are mai este -unos-ut si su# numele de Chuang Chou 04116 pag! 221 si -are a trait aproCimaliD intre anii +&9-22& i!e!n!. iar -ealalta din lim#a rusa 476. -at si de eCperienta misti-a taoista transmisa din generatie in generatie a maestrului ?ao Iian <en! M-easta din urma -ara-teristi-a este de o importanta deose#ita asta8i -ind orientarea -atre eCterior. in <ade-=iles. este de asemenea intitulata si 9Canonul ori -artea Derita#ila a Didului per$e-t9 0"e Drai -lassiPue du Dide par$ait1 sau. -a si la "ao ?seu! Mm#ii su#linia8a relatiDitatea -ontrariilor.huang . de8rada-inarea spirituala.la $el de important la Chuang ?8u. -on-eptiile lor asupra naturii lui ?ao si ?e -on-orda in esenta! Mtitudin-a de a#senta a intentiei in a-tiune 0<u-Eei1 o-upa un lo. "ieh ?8u1 -aruia traditia ii atri#uie paternitatea operei -u a-elasi nume. -en8ura si in$luentele $ilo8o$iei materialiste au intrerupt $irul a$lat odinioara la indemana tuturor -elor -e dores. . ruperea programati-a de traditii. Chuang ?8u1. ii poarta de asemenea numele5! M-eeasi pra-ti-a a desemnarii operei $ilo8o$i-e prin numele autorului poate $i ilustrata re$erindu-ne la $ilo8o$ul taoist din epo-a 9 egatelor -om#atante9. 9Cartea Mutatiilor91! 7 . par-ursa prin eCperienta meta$i8i-a este asa -um Da des-operi -ititorul 0in -omentariul -ap! A"J((1 o -ale interioara de des-operire a )inelui. a-easta opera atri#uita lui "ao ?seu era intitulata 9"ao ?seu9. -are este MdeDarata %atura si $ata a omului si a /niDersului! (nainte de a arata -ui se adresea8a pre8enta lu-rare. "ie ?seu 0in pinyin.teCtul studiului introdu-tiD si al -omentariilor a$erente $ie-aruia din -ele 21 de -apitole ale -artii lui "ao ?seu! M-tuala tradu-ere si interpretare in lim#a romLna este prima -are #ene$i-ia8a atat de tradu-erea dire-ta dupa Dariantele in lim#a -hine8a eCistente 0redate in teCt -u aFutorul parante8elor drepte si rotunde1 de -atre un -unos-ator al traditiilor ori-ntale in persoana pro$esorului Dan Mirahorian. tradusa din $ran-e8a 4&6.

-are pana atun-i au eCpli-at pe "ao ?seu. lu-rarea intreaga a $ost intitulata ?ao ?e Hing 0Cartea Caii sau atiunii )upreme si a Jirtutii1. ulterior dorindu-se reunirea -elor doua -arti su# a-eeasi denumire. ni-i -el pe -are-1 numim <ou -hi 0adi-a. 9ur8eala de pin8a9 sau 9retea9 0 sa ne reamintim -a reteaua meridianelor din a-upun-tura -hine8a este denumita si reteaua . Hyo1 termenul sutra desemnea8a marturiile 0predi-ile1 lui *uddha -e sunt re8umate in a doua parte a -anonului #uddhist 0?ripita:a1. Canonul 0Cartea sa-ra. ele $iind teCte sa-re reDelate de -atre oamenii s$inti ori de -atre 8ei! ?raditia #uddhista -hine8a a o#isnuit sa tradu-a termenul Hing prin. $iind-a a-esta a spus. >sun ?8u nu -rede in #unatatea naturala a omului. -ele 21 de -apitole ale lu-rarii sunt reparti8ate in doua -arti -uprin8and +7 respe-tiD 55 de -apitole1. <ou-Beou-?hsing. 9)tatisti-a "iteraturii si Mrtelor91. +!"ao ?seu sin -hi Hing -houe. 9Mm remar-at -a denumirile de 9Carte Jenerata a lui ?ao9 0Caii sau atiunii )upreme1 si de 9Carte Jenerata a lui ?e9 0Jirtutii sau Puterii1 proDin $ie-are de la primul -ara-ter. -are erau denumite Hing!904116 p!121 Cara-terul Hing 0in pinyin. $ormelor si regulilor morale1 -a prin-ipiu ordonator al /niDersului! Mspe-tul ritual al -on$u-ianismului se eCprima mai ales in -ele doua parti ale 9Cartii iturilor9 0"i-Chi1 intitulate. 9$ir -ondu-ator91 1 Msa dupa -um doDedes.in( Luo iar pt +in( se $oloseste a-elasi -ara-ter. -itat anterior1 nu a dat lu-rarii lui "ao ?seu denumirea de ?ao ?e Hing. Ching1 al -arui inteles de #a8a este. si opera unor $ilo8o$i -on$u-ianisti este -unos-uta su# numele a-estora -a in -a8ul lui Meng ?8uE si a lui >sun ?8u! Dupa unele opinii. -are ii purta numele 04116 pag! 121 a primit titlul de ?ao ?e Hing de la un imparat al dinastiei >an 4dupa opinia pro$esorului (ngrid 3is-her )-hrei#er de la /niDersitatea din Jiena spe-ialist in #uddhism si taoism 04+76 pag! '7'16! Dupa alte opinii 416 in -artea dinastiei >an intitulata. a-easta a $ost re#ote8ata drept. el pune a--entul pe rolul edu-atiei in a-est domeniu si su#linia8a importanta lui "i 0a riturilor. Iing. 9(-<en-?-hi9 0lit!. "ao ?seu sa $i Drut el insusi sa-si desemne8e lu-rarea9! (n realitate. 9)utra9 0s:rt! lit!.(n mod asemanator. -are se a$la la in-eputul $ie-arei parti ori a $ie-areia din -ele doua -arti 0din -are este $ormata lu-rarea lui "ao ?seu. unul dintre dis-ipolii lui *uddha1! 1 . . a-easta -arte a lui "ao ?seu. are in mie8ul ei -redinta in #unatatea inas-uta a naturii umane. -are este -onsiderata un dar al Cerului 0?@ien. Cu a-este -omentarii si eCpli-atii ale singurilor trei editori.parte denumita si 9Cosul -u marturii9! )utra -are ne-au parDenit in Dersiunile pali si sans:rita. 2!"ao ?seu t-houan -hi Hing -houe.in( Luo-Channels and Collaterals. 9as$el am au8it9 0-uDinte atri#uite lui Mnanda.insa -apitolele AJ(( si AAAJ((( din lu-rarea lui "ao ?seu.si 9/tili8area MiFlo-ului9 0ChungBung1. Meridians and )u#-Meridians1 a $ost eti-hetata drept 9-anon moral9 de -atre -on$u-ianisti! ?ermenul Hing desemnea8a inDataturile de o eC-eptionala Daloare morala. 9Cartea Jenerata9. -unos-ut si su# numele latini8at de Men-ius 0+72-222 i!e!n!1 important propagator al do-trinei lui Con$u-ius. gasim deFa + -omentarii si eCpli-atii ale lui "ao ?seu -are sunt. in <ade-=iles. -a si -anoanele sau operele -lasi-e -on$u-ianiste. 1!"ao ?seu lin -hi Hing t-houan. sunt teCte in pro8a introduse prin -uDintele. a-easta $iind intitulata.-at si in tradu-erile lor ti#etane ori -hine8e. 9Marea Do-trina9 0?a>sueh1 in -are este su#liniata legatura dintre elementul indiDidual si elementul -osmi. eti-hetarea de -atre $iliera de transmisie -on$u-ianista drept 9-anon moral9 este lipsita de ori-e #a8a reala! E2 Opera lui Meng ?8u. in literatura $ran-e8a. pe -are se #a8ea8a si pe -are le -ondensea8a in $ra8e s-urte si lapidare .9-lasi-a91 sau Hing0Ching. -are -onsidera rolul s$antului esential in -onserDarea mandatului -eres. 9<ou Beou ?hsing ?-hou9! 0416p!2-51 9M-ordarea titlului de ?ao ?e Hing 09Cartea sa-ra a lui ?ao si a lui ?e91 a aDut drept e$e-t o#tinerea de -atre a-easta opera a a-eluiasi statut.en 0in Fap!. -e des-rie rolul intermediar dintre Cer si Pamant -e reDine s$antului! 12 (n hinduism 9sutra9 re8uma -ontinutul teCtelor *rahmana.sau a -aii regale 0<ang-?ao1 in $ata ere8iilor si a de-aderii morale. $ara -a prin -ele doua eCpresii ?ao si ?e.de o#i-ei di$i-il de interpretat $ara aFutorul -omentariilor -pentru a le $a-e sa $ie interesante din pun-t de Dedere pra-ti-! (n #uddhism si . Iing1! )e -onsidera -a <ou Beou-?hsing ar $i dat titlul de ?ao ?e Hing.?ian1! 72>sun ?8u 0+1+-2+2 i!e!n!1 desemnea8a opera unui alt -ontinuator al do-trinei -on$u-ianiste! )pre deose#ire de Meng ?8u. in pinyin.

nu o respe-ta si -are apartinea unei traditii mult mai De-hi. 2!Cartea )-rierilor si Mnalelor 0Chou Hing sau )hu Ching1. sau 9Cartea inrada-inarii in )hen91! Oamenii de stiinta -e au studiat medi-ina alternatiDa a a-upun-turii traditionale -hine8e au aFuns la -on-lu8ia -a a-easta nu este o terapie a de8e-hili#relor pe -ai energeti-e. 2! "ing )hu 0lit. )u <en. 9MCul lumii91! Con$orm traditiei medi-ale -hine8e "ing )hu este -onsiderata -and o -arte distin-ta 0ea -uprinde e$e-tiD 21 de -apitole -a si )o Ouenn1 F8%G. -u -are ?ao ?e Hing se a$la intr-o stransa legatura. in taoism a-estea sunt doar niste -onse-inte $iresti ale an-orarii in /ltima ealitate 0?ao1! Cu alte -uDinte tre#uie -ultiData -au8a 0inrada-inarea in ?ao. al -arei mesaF in-er-am sa-1 de-odi$i-am asta8i si prin intermediul operei lui "ao ?seu1! (n -iuda $aptului -a e$i-ienta a-upun-turii 0si a ramurilor inrudite. de ea #ene$i-iind din tre-utul indepartat si pina in pre8ent miliarde de oameni apartinind tuturor raselor umane. nu tre#uie si nu pot $i -onsiderate un -anon moral! M!=! Pauthier 4+6 enumera 9-ele -in-i -arti -anoni-e sau sa-re ale Chinei9. moCi#ustie. -at si din lipsa unor -lari$i-ari -on-eptuale datorate neintelegerii mesaFului din "ing )hu si ?ao ?e Hing! &2 Msupra modului in -are a aFuns pana la noi "ing )hu. a -arei s-hema de -oneCiuni era mult prea -ompli-ata pentru a le $i $urni8ata de -atre pro$esorii eCtraterestrii! (n "ing )hu. 1! )o Ouenn 0in pinyin. 9(ntre#ari 8ilni-e9 sau 9Cartea -e -uprinde -omentariile91. pentru an-orarea in /ltima ealitate 0?ao1. 9>uang ?i %ei Hing9 42'6! Msta8i este uniDersal a--eptata parerea -a )o Ouenn si "ing )hu au $ost ulterior reunite in %ei Hing si -a a-este teCte s-rise in se-! AA((( i!e!n! au $ost ulterior -ore-tate si -ondensate in se-! ((( i!e!n! si reDi8uite in se-! A( e!n! Cer-etatorii moderni ai lu-rarilor medi-ale traditionale -hine8e au remar-at -u surprindere -a a-estea au aspe-tul unor note de -urs al unor studenti umani. eCpuse de "ao ?seu. lit!. presopun-tura1 a $ost doDedita. 9(mparatul =al#en91! (n a-est sens. reintoar-erea la Mltar1 pentru a o#tine e$e-tul 0Dirtutiile. s-oate in eDidenta -ontinuitatea metodelor eCperimentale. 9Poarta )a-ra. '!9Mnalele PrimaDerii si ?oamnei9 0?-hun-thsieau. in perioada -e a urmat unor -ata-lisme planetare 0ne$iind eC-lusa ni-i eCistenta unei -iDili8atii terestre eDoluate. inDentarea rotii olarului si a #usolei. sau 9Cartea PiDotului )piritual9. 9Cartea (nteriorului 0-orpului19 sau 9Canonul medi-inii interne91! M-easta lu-rare s-a pastrat pana in pre8ent su# $orma a doua -arti distin-te. unul din re-ipientele traditiei medi-ale si spirituale ale -iDili8atiei -hine8e. sa le numeas-a 9-anoane morale9. 5!Cartea iturilor 0"i Chi1. des-operirea s-rierii. 9Cas-ada9 primordiala prin -are 9Puterea Cerului 0Jirtutea Primordiala1 -ade in noi intr-un tumult asemanator unui $luDiu imens si linistit9 4+064+16 0Dedeti si -omentariul -ap! A(J din ?ao ?e Hing1! %02 >uang ?i 4-are este Denerat -a unul dintre $ondatorii taoismului religios 0?ao -hiao1 si -aruia i se atri#uie.(n timp -e -on$u-ianismul pune mare pret pe -ultiDarea Dirtutiilor. terapia in$ormationala a a-upun-turii nu a putut $i inteleasa pina a-um. iar nu inDers -a in Con$u-ianism. intitulata generi-. +!Cartea Jersurilor sau Odelor 0Chi-Hing ori )hih-Ching1. 1! Cartea Mutatiilor 0Bi Hing1. -onsideram -a denumirea de ?ao ?e Hing data lui "ao ?seu o datoram $ilierei de transmisie -on$u-ianiste. -apitolul J(((. $erindu-se dupa -um o#serDam. 9%ei Hing9 0lit!.puterile. 9inrada-inarea in )hen 0)pirit191 des-rie -alea Derti-la. prin -are inDataturile traditiei medi-ale -hine8e au aFuns pana in 8ilele noastre. traditiile mult mai De-hi din Bi Hing 09Cartea Mutatiilor91. -i o terapie in$ormationala. darurile si harurile1. alaturi de prima lu-rare a medi-inii -hine8e. anterioare. -u -ele des-rise in Lin( S'u 0lit!. sta#ilirea ordinii 0arhite-turii1 so-iale6 apare repre8entat in traditia -hine8a -a $iind Fumatate om Fumatate reptila! "egenda spune -a el s-a reintors in -er tras de un dragon intr-o 9perla a -erului9 0naDa luminoasa1! 9 . -resterea Diermilor de matase. studierea in paralel a -elor doua $iliere. lit!. -and parte -omponenta din gruparea ulterioara a teCtelor medi-ale. -reatia omului. -are isi insusea ast$el in-a o opera pe -are nu o intelegea. atat din lipsa unor miFloa-e ade-Date de inDestigatie. -are a trait intre anii 2792-2&9& i!e!n! si la indemnul -elor 7 medi-i -onsilieri ai sai. -are repre8inta doDada -on-reta a -onta-tului -iDili8atiei umane -u -iDili8atiile gala-ti-e aDansate. -e ur-a in timp pana la miti-ul imparat >uang ?i 0>uangdi. intitulat *en )hen 0lit!. in Dederea inDatarii depanarii diDerselor de$e-tiuni ale unei masini umane. -are pune eCteriorul inaintea interiorului 09$umul inaintea $o-ului91! (n mod asemanator. prima lu-rare de istorie -hine8a1! (n -on-lu8ie. eCista doua opinii! Con$orm uneia se presupune -a pe Dremea legendarului (mparat =al#en 0>uang ?i1. -are mai este tradus si su# titlul de 9Piatra de temelie a Cerului9 ori 9MCul Cerului9. s-a reda-tat -ele#ra lu-rare.

din -ir-ulatia rutiera. pentru 9 to9 0-ale1! Ca si in ?ao ?e Hing.o suta de lim#i di$erite! Poate sa para o prostie. -um -red -ei Dirusati de religiile -oloni8atoare. inima. pentru 9 to9 0-ale1! 0in pinyin.9s'in 9.J((1! (n . 6in. 9inima9. spirit1 si ?ao. -are desemnea8a prin sim#oluri gra$i-e sim#olurile sonore. raFa yoga1. spiritelor si su$letelor 0>un si Po1 si se arata modul de intretinere a prin-ipiului Dital al omului. in l#! Fap!. 9s'ui9水 49shuie. de ai-i aDem termenu 9Digoare91 desemnea8a si Dointa si -eea -e trans$orma impurul in pur! (n -on-lu8ie. respinge pro8elitismul -on$u-ianist si -ultiDarea Dirtutiilor morale. rupa1 %0 . si are semni$i-atia as-unsa. $olosind drept De-tor 9Dantul909R9.en termenul Ten+in 0lit!. este una dintre -ele -in-i $orte 0in s:rt!. teCtele Dedi-e. -a Cerul insusi. in dire-tia inrada-inarii eCperimentale in )pirit 0*en )hen1. -hine8e. shuie paparude96 si are a-eeasi semni$i-atie in Fen( S'ui 風 水 0lit. a0%amarupa1. de 9#alaur9. puterea si "umina prin -are /ltima ealitate se mani$esta pe Pamant! (n #uddhism Jirya este identi$i-ata -u al J(-lea stadiu al 9%o#ilei Carari -u opt ramuri9 si este unul din -ele 9Patru e$orturi per$e-te9! De asemenea Jirya. Cin. -um eronat este -onsiderata de -atre autorii -on$u-ianisti si de unii tradu-atori o--identali. -a si Te. spirit1 si -ara-terul Tao 道 . Indri)a 0lit!. atun-i Dirtutea Cerului se a$la la -omanda personalitatii umane asigurind ast$el -alitatile morale. iu#irea. de unde aDem a8i -uDantul 94alet9. inima. in Fapone8a. 94ala9. 6in. 9organe de simt si de a-tiune9 ori de putere -e emana din (ndra si gratie -areia ne este posi#il sa intelegem indire-t. -are pun Daloare pe -alea de tre8ire si de reamintire a adeDaratei noastre identitati! M-est s-op este atins prin as-e8a si initiere. -at si in ?ao ?e Hing. -are este lumea numelor 0in l#! s:rt!.9Jant si Mpa91! O#serDati -uDantul Fapone8 s'into 心道 . poate $i -itit de oameni -e Dor#es. o lim#a uniDersala nu poate $i de-at una gra$i-a. Dirtutea Cerului lo-uieste in om su# $orma )piritului 0)hen1. #uddhism. 9apa este sim#olul puterii Cerului si a lui ?ao9 0Dedeti -ap! J((( si A(J1! MDand in Dedere atat relatiile -u traditiile spirituale mai De-hi.alu8ie la 9mitul pesterii lui Platon9 din epu#li-a.1 si -uDantul 9cer9 . opera lui "ao ?seu nu poate $i numita -arte de morala. sân. poate Da amintiti de 8eul #aal. dar si -u -ele hinduse 4pra-ti-ile Boga. -are ignora $aptul -a taoismul prin do-trina sa de noninterDentie si nona-tiune 0<u-Eei1. 9Cartea Caii spre Cer 0/ltima ealitate1 si Putere9%% Puterea 0in l#! sans:rita. 9lumina9 si Fin. na$a1 si a $ormelor 0in l#! s:rt!. /panishadele 0Chandogya /panishad!1 4Dedeti -omentariul -ap! (. asa -um se petre. 9inima -a -erul9! (naintea $olosirii s-rierii. 4alustrada9 si de modalitatea $olosita de religia o-upantilor pt! a inlatura $ostele diDinitati si -eremonii prin numirea tuturor a-estor traditii prin -uDantul. una din -ele 9)apte amuri 0anga1 ale (luminarii 04od'i19 si unul dintre terminalele de -unoastere si de a-tiune miFlo-ita. spirit. sau in /ltima ealitate 0?ao1! (n -onse-inta. -er-etatorii au aFuns la a-eeasi -on-lu8ie. in "ing )hu telul omului este atingerea tre8irii in )pirit 0)hen1. a o#tinerii armoniei intre -ele 7 sentimente si a pri-eperii de a trai! Pentru "ing )hu. -are asigura per$e-tiunea si salDarea 0mantuirea1 omului4da-ii nu Denerau un 8eu05a$ol6is1. de lo-ul de unde se urmareau -ermoniile 94al-on. sân.Dirya. inima. aerul1! ?ermenul $olosit popular in omania pt! inDo-area ploii sau a apelor este -hiar termenul -hine8 pt! apa. inrada-inarea in ?ao $a-e -a /ltima ealitate sa-1 pilote8e pe omul pregatit pentru -alatoria -ereas-a.9sin-er9 este al-atuit din -ara-terul -hine8 9sin9 心 0in pinyin. pt! -ei -e -red -a stiu tot. din Bi Hing si "ing )hu. J(((. AJ((6.(n a-elasi -apitol se $a-e o -lasi$i-are a esentelor.lit!. pe intreaga planeta s-a utili8at s-rierea ideogra$i-a sau hierogli$i-a! M8i. 9s'in9. $ormat din -ara-terul -hine8 心 sin 0in pinyin. 9:o:oro91 dar si al eli#erarii din lumea $enomenala . dar -hiar termenul 9cu3ant9 inseamna 9-u90semnul9Q91.lu-rurile si in alte traditi spirituale ale omenirii 0taoism. de -eremonia numita 94al9. $a-indu-1 nemuritor ori inDulnera#il 0il retrage din -omertul Di8i#il al umanilor terestrii si din lumea $enomenala1! Mtat in "ing )hu. in Fapone8a. -unos-ute pe intreaga planeta 0la a-est proie-t se lu-rea8a a8i intens1! (n China a-elasi 8iar -e utili8ea8a ideograme sau -ara-tere -hine8esti. de dansul -eremonial. sin-eritatea 9! CuDantul romanes. -are sa $oloseas-a sim#olurile din matemati-a. "umina in inima 0spirit11. dupa ese-ul tentatiDei unei lim#i uniDersale de genul 9li$4ii esperando9. $orta. prin um#re pe un perete mental lumea $enomenala. -onsiderate -a $iind o instrainare si o indepartare a omului de adeDarata sa natura! Desi noi am pre$erat pentru -operta -artii titlul traditional de 9Cartea Caii si a Jirtutii9 a-esta este de $apt. numai da-a a-esta are inima senina si Dida. A(J. desemnea8a pro-esul (luminarii 0de la ?e. -artea lui "ao ?seu se re$era la eli#erare sau tre8ire si poate $i numita 9Calea -atre /ltima ealitate si (luminare9 0eli#erare din lumea $enomenala este insotita de aparitia puterilor %%2 ?ermenul de Dirtute proDine din sans:rita 0Dirya1 si desemnea8a. 94aliDerne91 si una dintre Para$ita. -i -alea098a91 -atre eli#erare09mo:sha91.

de -ompleta relaCare. emo-iones y sensa-iones $lu-tuantes1 de la -hitta 0Mente1.Dalurile. /panishade . oamenilor de arta si -elor a -aror preo-upare -onstanta este surprinderea MdeDaratei ealitati in stinta. ra-ire. uniDersul ni se preda! Mai Fos sunt indi-ate -itate -are su#linia8a -unoasterea a-eleiasi strategii a linistirii mintii pt! -unoasterea s-anteii diDine omnipre8ente si a luminii ne-reate. $lu-tuations.in -are dispare dualitatea su#ie-t o#ie-t..l@a-tiDite automatiPue1 de 0ou dans1 -hitta 0mental.$lu-tuatii. oameni politi-i1! De un real interes se #u-ura a-easta -arte din partea -elor -e studia8a artele martiale -hine8e si Fapone8e. (isus0Matei 2+.modi$i-ations. psihoso-iologi. oprirea sau golirea 0Didarea. in s:rt!. adi-a sa reali8am starea de repaus. hinduismul 0sistemul Boga eCpus de PatanFali in a$orismele sale. la Dinde-are1! Mtun-i apare Dederea nemiFlo-ita a realitatii 0dispare dualitatea su#ie-to#ie-t si se instalea8a $un-tionarea hologra$i-a din transa misti-a! Din a-est moment in-ep sa se mani$este puterile supranaturale sau -apa-itatile nemiFlo-ite ori diDine0siddhis1 de -unoastere si de a-tiune0uniDersul se preda sau deDine plasti-1! (ntalnim a-eeasi strategie a stingerii a-tiDitatilor mentale in M$orismele Boga ale lui PatanFali des-risa in a doua sutra din prima -arte0)amadhi Pada1!Boga 0starea uni$i-ata.9)top thin:ing. *uddha. golire.$lu-tuatiile.101.restri-tion. #uddhismul .101.9?o die and not #e lost. emotiile1 din -hitta 0minte1."ao ?8u. B) 1!2. -are sunt i8Dorul omni-unoasterii si omnipotentei! (n a-elasi timp. eCtin-tion. -a tot -e eCista in a-est uniDers mani$estat. the thought $orms.impulsuri. in terapie si in so-ietate 0so-iologi.Boga 4is realised #y6the -essation 4nirodha. -at si -elor -e dores.pensamientos. a Dirtutiilor morale si a guDernarii per$e-te1! M-esta repre8inta titlul lu-rarii lui "ao ?seu. aCul uniDersului -are iti -on$era puterea imensa de a s-him#a lumea!?u esti s-him#area!! Prin -almarea mintii. interruption. suspension1 4de l@identi$i-ation aDe. @u1 mintii de Daluri sau de a-tiDitati0in l#! -hine8a.de impulsuri. -are nu este un lu-ru inghetat. gandurile. Spar(erea tiparelor<!escoperiti starea de repaus CateDa -lari$i-ari legate de a$irmatia . starea Didata de a-tiDitati0in l#! -hine8a. Presentam mai Fos a$orismul.les6 Dritti0agitation.impulsurile.in l#! -hine8a.@ei. DarteFuri.impulsions.os-ilatiile. modi$i-ations. E. proie-tiile sau um#rele de pe e-ranul mental prin -are -redem -a Dedem realitatea1 din c'itta 0minte1. Eu-Eei1. is the real #lessing o$ a long li$e!9 (n Psalms 05&.impulses. -almare. -eea -e permite uniDersului hologra$i.os-ilatii.Eor:ings1 o$ the mind 0-hitta1 S 3. sa -urga si sa se mani$este prin noi 0asta -ondu-e la reDenirea la armonie. din -au8a spatiului eCtrem de restrans disponi#il! MDand in Dedere larga s$era de -onse-inte si de apli-atii. mouDements.esprit. tre#uie sa intelegem stingerea.sa do#andeas-a -unoasterea de )ine si auto-ontrolul.Didare. punere in repaus.stingere -onstienta 0a pro-esului de identi$i-are -u16 Drittis 0DarteFurile.en. 9pentru mintea -are e nemis-ata intreg uniDersul se preda9! 0"ao ?8u .25-2&1."e Boga 4l@etat uni$ie est realise par 6 la nirodha 0l@arret. Mtun-i -and ne predam uniDersului0(shDara pranidhana1. pensee.stilling 0in the sense o$ -ontinual and Digilant Eat-h$ulness16o$ the indenti$i-ation Eith the $lu-tuations 0Dritti. El estado uni$i-ado del 9Boga9 4surge -uando6 -esa 0nirodha1 la Dritti 0agita-iTn. in -are se mani$esta $un-tionarea hologra$i-a1 se reali8ea8a prin nirod'a 4 oprire. 9c'itta 3ritti nirod'a9.gandurile. DaDid0 Psalms 5&. opera lui "ao ?seu.sa a-tione8e.Daluri. Didare6 de 3rittis0agitatie. se adresea8a in egala masura atat iu#itorilor de intelep-iune. -are propune Didarea mentala 09stingerea $lu-tuatiilor sau a impulsurilor mentale9. un o#ie-t. Chuang ?8u1! Des-opera -a in pro$un8imea $iintei tale se a$la pun-tul $iC. -a un $luDiu ori un parau09nu ne putem s-alda de doua ori in apa a-eluiasi rau91.-ons-ien-e peripheriPue1 S ). $i8i-ienilor. adi-a un tra$i. pertur#ations. -i un pro-es. Boga0starea uni$i-ata1 4se reali8ea8a prin6 nirodha 4 golire.supranaturale. 9*e still and :noE that ( am =od9! .a-tiDities. Daluri ori a-tiDitati. 09in -are totul -urge91. stingere.modi$i-ari. intitulata ?ao ?e Hing.emotii. a-easta lu-rare se adresea8a medi-ilor. re8ultat in urma inDestigatiilor reali8ate si pre8entate partial in a-easta lu-rare. and end your pro#lems!9 "ao ?8u.

-are sunt puse in -orespondenta -u eCer-itiile similare din pra-ti-a Boga.en si -restininism. su$erinta si rata-ire1 si 9 eintoar-erea a-asa9 0regasirea -onditiei sale diDine1! . este eDidentiata ast$el unitatea mesaFului spiritual al umanitatii si a -ailor -e permit -onta-tarea /ltimei ealitati. "ao . >e is eDer #eyond them! )tanding still. -e poate $i soli-itat de -atre -ei interesati! O O(n notele $inale ale Dolumului sunt eCpuse $a8ele pra-ti-ii taoiste 0tipuri de eCer-itii somati-e. eli#erarea omului din starea a-tuala de neputinta 0ignoranta. 9?o a mind that is still the Ehole uniDerse surrenders9! (sha /panishad U9?he )pirit. is sEi$ter than the mind. de8rada-inarii si marilor -ri8e. mentale s!a!1 . repre8inta un prileF o$erit -ititorului romLn sa-si redes-opere rada-inile spirituale intr-o epo-a a eCteriori8arii. sen8oriale. the senses -annot rea-h him .huang . he oDerta:es those Eho run! ?o the o-ean o$ his #eing. the spirit o$ li$e leads the streams o$ a-tionV! Hatha /panishad -J( U 9<hen the $iDe senses and the mind are still. relatiile taoismului -u -elelalte -urente misti-e din Orient si O--ident. -u -are omenirea intreaga se -on$runta! Data $iind di$i-ultatea tiparirii si di$u8arii unei -arti -u numar mai mare de 200 de pagini. dar si legaturile -on-eptelor taoiste -u $i8i-a moderna. $olloEing a -ontinuous thread o$ truth through -ultures and time. 0during meditation1 and reason itsel$ rests in silen-e.i 0"ao ?8u 1 and Chuang ?8u 0. Ee read $rom the ?aoist. -u arta si medi-ina sunt a#ordate in Dol! ((. then #egins the Path supreme9 Par-urgerea a-estei -arti si a -elei dedi-ate pe larg pra-ti-ii taoiste 0legaturilor a-esteia -u -ele #uddhiste si hinduse1 si a -omentariului detaliat al -apitolelor din ?ao ?e Hing 0pentru a -arei pro-urare -ititorii sunt rugati sa se adrese8e in s-ris autorului1. Eithout moDing. respiratorii.Or.i1. .

u()u -< o."eintoarcerea acasa este al saselea ta4lou dintre cele 5ece ta4louri sau HCele 5ece i$a(ini ale capturarii tauruluiH -in l42+ap2 H. ce repre5inta di9eritele stadii ale caii /en ori ale e6perientei Ilu$inarii . < /uH.

%222 !ATE ISTO"ICE P"I>I ! >IATA LUI LAO TSEU Lao Tseu (in lb. care poate 8i luata in considerare (circa .:?ureche?( sau "an (in lb.lit. Laotze. 1upa ce si$a terminat lucrarea Lao "seu a plecat catre !ccident. -ea mai timpurie re8erire la Lao "seu (lit. de la 9uotien(%uodian( (te4tul pe 8asii din bambus(<'edeti 'arianta %1 in . Laozi. 7ceasta le5enda a 8ost in'ocata in contro'ersele dintre buddhisti si taoisti (Hua-hu ching(... si alte 'ariatii( Lao "seu este traditional considerat autorul "ao "e 9in5 (pinyin: 1aode>in5 . I >ua->u Ching 0lit!.( se 5aseste in ?@emoriile istorice? (Ahih$-hi. pinyin: Lǎozǐ.n a 8ost anihilata de descoperirile arheolo5ice recente din . in'izibil.asupra -onDertirii #ar#arilor91 este o lu-rare taoista -e datea8a din se-!(((!e!n! si des-rie a-tiDitatile de misionar al lui "ao ?seu in 9Destul Chinei9. de capitole alcatuita din doua parti. nestiindu-se in a-ea epo-a timpurie. chineza: 耳 . -eea -e le di$erentia! /na dintre -au8ele a-estei -on$u8ii proDine din in-apa-itatea lim#ii -hine8e de a tradu-e ade-Dat -on-eptele a#stra-te din #uddhism. #ade$%iles: "ao "e -hin5( si impreuna cu -on8ucius. lit. dar pe care nimic nu permite sa o stabilim istoric. 2n aceasta epoca. in 2ndia ca sa re'eleze "ao. numit in buddhism Shunyata. iar in taoism 5ol. se relateaza o le5enda.:?ureche lun5a?. pinyin: Ahi>i(. E E!: Lao "seu #ade$%iles: Lao-Tzu. ale istoricului chinez Asu$ma -hBien (pinyin: Aima Cian( (. una despre "ao (-ale.$D/.D)E+F i. buddhismul a 8ost multa 'reme considerat drept o 'arianta a taoismului(sutrele buddhiste erau achizitionate de templele taoiste si 8. 9Clasi. tradu-erile teCtelor #uddhiste 0)utra1 tre#uind sa re-urga la terminologia taoista! .. iar numele personal era Erh (in lb.e.putere(. 2n trecatoarea :anGu ori :sien$Gu la 'est de Loyan5./ de capitole( si alta despre "e (0irtute.=. cu atat mai mult cu cat ambele lucreaza cu conceptul 'idului. Lao "zu a scris o carte de pro'erbe din )*** de caractere repartizate in +. i. pinyin: Er .** i.. Laocius.e. chineza: 聃 . pretuite.. care a de'enit discipolul sau. * 2n -hina. 5ardianul Hin :si (pinyin: Hin4i( l$a oprit si i$a cerut sa$i scrie o carte de in'ataturi.(. adi-a in (ndia! M-easta -arte de8Dolta ideea -a *uddha ar $i $ost un eleD al lui "ao ?seu iar #uddhismul o Darianta a taoismului! >ua->u Ching a Fu-at un rol -entral in -ontroDersele -e au opus taoismul si #uddhismul! Prin a-easta lu-rare taoistii doreau sa demonstre8e superioritetea do-trinei lor asupra #uddhismului si sa ridi-e taoismul la rang de religie de stat! Ca raspuns la a-este ata-uri. iar dupa aceea . "raditia care atribuia operei lui Lao "seu o data din secolul 222 i.n. pinyin: 1an. Lao "se. din re5atul -hBu. Numele de 8amilie era Li ( 李 ?pruna?(.( si ca el era ori5inar din satul :uhsien (:u 4ian(. este probabil cel mai eminent persona> din antichitatea chineza si unul dintre numele cele mai cunoscute in !ccident. 1espre Lao "seu se spune ca a 8ost contemporan cu -on8ucius ()).n. 7ceeasi sursa (Ahih$chi( indica ca el era un o8icial care a lucrat la arhi'ele imperiale. care spune ca Lao "seu s$a dus in 2ndia unde l$a intalnit pe 6uddha. urmele sale se pierd. #uddhistii au modi$i-at data de nastere a lui *uddha 0se-! A(! i!e!n!1! DeDenea ast$el imposi#il lui "ao ?seu sa -onDerteas-a la religia sa un om -are a trait -u se-ole inaintea lui! (n China #uddhismul a patruns in anul 2 e!n! si a $ost -onsiderat la in-eput o Darietate #ar#ara a taoismului0toate templele taoiste -ole-tionau teCte #uddhiste1! M-easta atitudine de tratare egala a taoismului si #uddhismului proDine -u siguranta din $aptul -a -ele doua religii o$era o a-eeasi do-trina de salDare. se presupune ca a a'ut loc intalnirea cu -on8ucius. pro8und (:su(. 5ardianul postului de 5ranita s$ar 8i adresat ast8el catre Lao "seu: ?3entru ca mer5eti sa traiti in sihastrie. -on8orm le5endei. ne'azut (#u(. 'a ro5 sa scrieti o carte pentru luminarea mea?. chineza: 老子. ca urmare a decadentei din acea 'reme de la curtea re5elui -hou. primele . 3entru a e4plica disparitia sa in !ccident. post la care renuntat.e. 'ale (9u. Laosi. ce este 8rec'ent descrisa in te4te. astazi pro'incia :onan. Lao &i.#u(.e.?urechile lun5i? sunt un simbol al lon5e'itatii si intelepciunii(.: ?batranul maestru?(.n.

nu se poate sta#ili -u pre-i8ie identitatea lui "ao ?seu. insa s-au mani$estat! Pe de o parte.De $apt a-easta este si o disputa intre adeptii a-tuali ai lui "ao ?seu si -ei #uddhisti ori -on$u-ianisti. numele real al lui "ao ?seu. -are a deDenit $iloso$ie si religie. nu Deti intra in (mparatia lui Dumne8eu0Cerurilor194"u-a 12!17. se -onsidera a $i $ara Daloare istori-a! Conse-intele a-estei ipote8e. istori-ul )su-ma Ch@ien ii atri#uie numele Li Er' lui "ao ?seu pentru motiDul -a o anumita $amilie "i din )hantung in ar#orele sau genealogi-. ?seu. adresata unui $esa+ spiritual. el este intotdeauna "ao ?seu 0Maestrul "ao1. Darsta inaintata. conse$nate de acest istoric. mira-olelor1! . #atran. la $el -um un -omputer sau un re-eptor de teleDi8iune. nu nasterea unui -opil #atran. -u parul al# si a trait $oarte mult! M-easta legenda Fusti$i-a una din Dariantele de tradu-ere ale numelui "ao ?seu 0"ao. era "i Erh 0nume de $amilie si nume1. el a atins Darsta de 200 de ani. prin legaturile dintre a-estea. ori "i ?an 0nume de $amilie si nume pu#li-1! ?eCtele anterioare ni-iodata nu-1 numes. atri#uite lui )su-ma Ch@ien. era -onsiderata drept semnul marii Ditalitati si intelep-iuni. neli$itat in ti$p si spatiu* este un tipar sau un re9le6 de (andire. la -are $a-e re$erire si (isus.pe $ilo8o$ prin Dreuna din a-este $orme. Mar-u 10!1'6! M-easta origine a numelui "ao ?seu 09*atranul -opil91. a9ir$a ca ne$ultu$it. darurilor. este anterior -eluilalt! (n realitate. $iind-a nu $a-em o anali8a -riti-a sau istori-a a a-estora. -opil. $ara -a sa-si s-him#e -u nimi.9respiratia em#rionara916 se o#tine inDersarea -urgerii timpului si starea de $iu ori de -opil al /ltimei ealitati. -i aratam -ontinuitatea unui mesaF mult mai De-hi0"ing )hu1. ?@ai-hsi 0lit!. iar pe de alta parte imparatii din dinastia ?@ang 0&12-907 e!n!1 au purtat numele de "i. -i mai ales. iar "ao ?seu era $oarte #atran! (stori-ul )su-ma Ch@ien. 0puterile diDine1 aparitia minunilor 0semnelor. pare insa sa indi-e.identitatea1 sau de asemanarile sale -u alte pietre pretioase. lit!. ori mai mult! Con$orm a-eleiasi #iogra$ii. a a$irmat -a se trage din #atranul intelept. 9inghitirea su$lului91. -are Dor sa a$irme -a maestrul $ie-aruia dintre -urente. aneCat lu-rarii. sau perioada pre-isa in -are el a trait si de $apt ni-i nu ne interesea8a in lu-rarea de $ata. in stiinta! (ntregul nu poate $i eCpli-at doar prin partile sale -omponente. ori "ao ?an! 3aptul -a in #iogra$ia sa din )hih Chi 09Memorii istori-e1. imposi#il de demonstrat. -onsemnea8a opinii -on$orm -arora. -i strategia -are -ondu-e la o a doua nastere. a unui autor si a unei opere de talia lui Lao Tseu este o li$itare inadec3ata. care cauta sa e6plice un $esa+ prin circu$stantele cau5ale: istorice ori prin alte aspectele irele3ante2 ?entatiDa de a intelege intregul din -omponentele sale s-a doDedit $ara $inalitate. "ao ?seu a mai intar8iat pe pamint 1&2 de ani9! El s-ar $i nas-ut de-i #atran. 94atranul copil91! M-easta denumire. 4ote5ata Hstiinti9icaH.. in Marea Mama a uniDersului si prin eCer-itii spe-iale 4Ben--h@i 0lit!. traditia -hine8a. -um sunt ru#inul. mod de gandire si de Diata. iar "ao pare impro#a#il! M-est -uDant inseamna #atran. eCista si o alta Fusti$i-are a numelui "ao ?seu! Ast9el unele le(ende. -ronologia stri-ta a -urentelor $ilo8o$i-e. -i o s-hema de -oneCiuni reali8ate -u a-estea! Msemanatoare este in-er-area de a eCpli-a -eDa in $un-tie de -ir-umstante si De-inii intamplatori ai unui pro-es! Este o ilu8ie sa intelegem si sa eCpli-am -e este un diamant in $un-tie de o#ie-tele pe -are este ase8at! 0diamantul imprumuta -uloarea suportului pe -are este ase8at. este Fusti$i-ata ad litteram de legenda ignorindu-se -a prin inrada-inarea in ?ao. pentru o parte importanta din populatia planetei! Tiparul incadrarii intr<o epoca istorica si intr<o 5ona (eo(ra9ica. dar si numele real al lui "ao ?seu ridi-a pro#leme aproape $ara solutie! Dupa )hih Chi. nu este o gramada de piese. 9pana -ind nu Deti $i -a a-esti -opii. pentru acelasi $oti3 Tao Te 7in( cuprinde 1% de capitole. -onsiderandu-1 pe "ao ?seu stramosul lor! !ar care este ade3aratul nu$e de 9a$ilieB M-esta nu se -unoaste. -e permite -ontrolul supranatural al uniDersului. -&6& < nu$arul HCan( per9ectH. dupa ce a $editat 1% de ani in uterul $a$ei sale. Denera#il si este numele dat adesea unor intelepti legendari! (n China anti-a. a legat numele de $amilie "i de persoana lui "ao ?seu. ale -arei me-anisme interne au $ost demontate de -atre M! =ranet 41+6. sa$irul! %u numai eCistenta.

7cesta i$a raspuns: ?-hiar si oasele celor despre care tu 'orbesti sunt astazi trans8ormate in pra8 si pulbere. dar erau multe pasa>e pe care el nu le putea intele5e si nu 5asea pe nimeni care sa i le e4plice. :an #endI.F despre discurile care 3i4rea5a ale populatiei !ropa si ale detalii le (asiti pe siturile dedicate Hcunoasterii ascunseH ale lui Mira'orianG2 ! 8aimoasa le5enda pre8ateaza primul comentariu al "ao "e 9in5. care ca si cei taoisti. "ao "e 9in5 cu comentariile acestuia? <. ?2nteleptul de pe malul raului?. :o Ahan5 9un5 ne$a lasat una dintre 'ariantele te4tului lui Lao "seu ('edeti :. inteleptii si statuile lui 6uddha sunt adesea reprezentate a'and urechi lun5i. a trimis un mesa5er la acesta sa$l roa5e sa$i e4plice pasa>ele di8icile. 7st8el. el rataceste la intamplare?. ca$ asa cu$ sunt si a5i $e$4rii tri4urilor !ropa si Da$ -cei $ai $ici oa$eni de pe Terra* ce au o (rupa san(uina ne$aintalnita* despre care s<a descoperit ca au 3enit in ur$a cu %0000 de ani pe planeta noastra. E E!: :o$-han5$9oun5(. dupa doctrina sa.. a8irma intr$un limba> dur. < ?"oti cei care au urmat riturile umplu cimitirele?.. el se 5rabeste sa a>un5a la curtea imparatului cu caruta. Ne5asim aceeasi atitudine. caracteristic si maestrii de &en. realizat de Ho Shang Kung ( 河 上 公 . Asu$ma -hBien il caracterizeaza pe Lao "seu. in termenii urmatori: ?Lao "seu culti'a "ao si "e. oamenii trebuie sa se dedice trairii intr$o maniera modesta. . re8uza riturile.D( Ne'enind la numele real al lui Lao "seu. 孝 文 帝 JiKo #Ln 1i ( din dinastia :an (M*M 6-E. atunci cind un om cinstit traieste intr$o epoca 8a'orabila. ?2n plus. 2n ?@emoriile istorice? (Ahih -hi(. iar cand traieste intr$o epoca ne8a'orabila. ?7tunci cand -on8ucius s$a dus in pro'incia -han.. care se presupune ca este din perioada 2mparatului #en ( 漢 文 帝 . 7tunci cand a a8lat de e4istenta unui 'enerabil taoist ce traia intr$o coliba de stu8 pe malul unui rau si citea "ao "e 9in5 cu asiduitate. re5ulile si cauta sa se detaseze de orice tipar si con'entie=. el a mers la Lao "seu pentru a se in8orma despre rituri.=. celelalte doua nume Erh (urechi( si "an (urechi lun5i( sunt si ele le5ate de ideea de 'iata indelun5ata si intelepciune. si$a cerut scuze si apoi a primit de la :o Ahan5 9un5. B !aca H4atranul copilH dese$nea5a un 4atran de di$ensiunile unui copil.!ar daca este 3or4a de repetarea unui $esa+ e6traterestru -$odul de a ne descoperi ade3arata identitate de e6istente eterne. dar de la inceput l$a acuzat pe intelept pentru aro5anta sa: "Nu este loc su cer care sa nu !ie su sta"anirea im"aratului# Nu e$ista locuitor al acestei tari% care sa nu !ie su"us im"aratului# &hiar 'aca tu "osezi Tao% tu esti inca unul 'intre su"usii mei# Nu te in!umurezi% re!uzan' sa mi te su"ui( Tine in minte% ca "ot sa !ac 'in orice om imi "lace% un ogat sau un sarac% un "uternic sau un sla #" Ho Shang Kung ime'iat s-a ri'icat 'easu"ra locului sau si "lutea in mi)locul aerului la o mare inaltime# *"oi% a'resan'u-se im"aratului% el a s"us+ "Ne!iin' nici in cer% nici "rintre oameni% nici "e "amant% mai sunt eu su"usul tau( #en "i si$a dat seama ca a'ea de a 8ace cu o 8aptura supranaturala.)/ 6-( care era pasionat de cele scrise de Lao "seu. dupa o intre'edere a lui Lao "seu cu -on8ucius. nu au ramas de la ei decat cu'intele lor?. obscura si anonima? <. #en "i a mers sa$l 'ada. Ho Shang Kung a insistat ca imparatul sa se oboseasca sa 'ina la el. in pinyin: :eshan5 %on5.=.

el se ridi-a la -er pe nori si Dant! "-am Da8ut asta8i pe "ao ?seu. despre patrupede stiu -a pot sa alerge! Mnimalele -e alearga pot $i prinse -u $unia. el este -a si dragonulW9 4116 0pag! 21! (ntalnirea este relatata si in alt -apitol din )hih Chi. 9(mparatia lui Dumne8eu nu e ai-i sau a-olo. "ao ?seu i-ar $i spus -a -eea -e predi-a el prin o#edienta $ata de parinti 0pietatea $iala1 si autoritati -ondu-e la o $orma de s-laDie -are Da u-ide -omplet -reatiDitatea. dar uneori indra8nes. Lao Tseu conda$na inteli(enta. dar care repre5inta principiile esentiale din in3ataturile lui Con9ucius2 Condamnarea as-ultarii. -ele -are 8#oara pot $i atinse de sageata. pentru ca e6pune (reselile celorlalti2 O$ul care este un 9iu nu<si $ai apartine lui insusi-o4li(atiile 9iliale con9ucianiste conda$nau orice a4atere de la cu3antul parintilor. nu pot sa-1 -unos-. inghetarii in tipare. -a-i.. arata ca in acest discurs. care inlantuie o$ul in lu$ea 9eno$enala. toate a-este nu sunt de ni-i un $olos pentru persoana ta! M-easta este tot -eea -e pot sa iti 8i-9! Con$u-ius s-a retras si a spus dis-ipolilor sai. iar un om #un. 9Cand to-mai ple-a.* o$ul care este ro4 nu<si $ai apartine siesiH2 Edouard C'a3annes. daruieste -uDinte si s$aturi! Eu nu pot sa $iu ni-iodata un om #ogat si puterni-. pentru criticile +uste pe care le 3a aduce celorlalti* o$ul care e in3atat si are discerna$ant isi risca 3iata. insa dis-ursul lui "ao ?seu in $ata lui Con$u-ius este di$erit. despre peste stiu -a poate sa inoate. 9Mm au8it -a se spune -a un om #ogat si puterni. 9aceau aliante pe sea$a casatoriilor dintre 9a$ilii etc. -riti-ii si dis-riminarii se situea8a in -adrul mai larg al detasarii de -unosterea ori8ontala miFlo-ita. O$ul care e inteli(ent si lu$inat 3a $uri curand. 9Doar -ei sara-i -u duhul Dor aFunge in imparatia lui Dumne8eu9 0Dedeti 9?ratatul pra-ti. iar a-easta presupune detasarea si redu-erea progresiDa a an-orarii in -unoasterea eCterioara. are aparenta unui prost si se arata umil si modest9! 9Elimina de-i aroganta ta si toate a-este dorinte.de aFa-Boga9 de Dan Mirahorian1! ?re#uie do#andita -unoasterea nemiFlo-ita a )inelui.daruieste #ani. Derti-ala sau esentiala presupune a-eeasi strategie pe -are o indi-a si (isus. -i inlauntrul Dostru9 dupa -um spune (isus 4"u-a 17!216! . dar dra(onul-9iinta din alt tara$. -are produ-e ignoranta.sa ma -red un om #un! Msa -a am sa-ti spun -ateDa -uDinte. la $el un om superior -and o#tine implinirea Dirtutii interioare. care isi 3indeau copii. traducatorul HMe$oriilor istoriceH -S'i' C'i.9Mm au8it -a un #un -omer-iant isi as-unde #ogatiile sale si se arata sara-. 9despre pasare stiu -a poate sa 8#oare. a-est aer in$umurat si a-est 8el -are se reDarsa si te napadeste. atasare si #lo-hea8a a--esul la adeDarata -unoastere dire-ta a realitatii! MdeDarata -unoastere dire-ta. inteligentei. dra(ostea 9iliala si loialitatea 9ata de stapan. -ele -are inoata pot $i prinse -u plasa.

http. intelepti pre-um "ao ?seu si Chuang ?8u. era transmisa de la maestru la dis-ipol! Pentru -ontemporanii sai -a si pentru noi asta8i.SSdmtao!#logspot!-om http. in grupuri restranse si eC-lusiDe. a ramas as-uns intr-o impenetra#ila o#s-uritate asa pre-um do-trina sa o -erea. ori re$ugiati in munti din-olo de ra8a de a-tiune a -iDili8atiei ori a in$luentei imparatului.SSte-h!groups!yahoo!-omSgroupS?MOCM"EM(%?E (OM MS =roup Ca'oo: http. -onsiderau parti-iparea la Diata pu#li-a o suprema insulta si re$u8au sa ia parte la ea! Cind taoistii optau pentru Diata in i8olare si o#s-uritate o $a-eau din -onDingere. omul.SSEEE!$li-:r!-omSphotosSdmtaoS =roup Ca'oo:http. aDeau s-oli si adepti! M-este s-oli erau mi-i. i-a $a-ut li#eri de ori-e autoritate eCterna! M-esti 9intelepti as-unsi9. iar inDatatura esentiala. "ao ?seu.SSlaot8u1!multiply!-omS http. iar nu din resentiment si din inDeninarea su$letului -a la -on$u-ianisti! )pre deose#ire de alti sihastrii.SSEEE!myspa-e!-omSdmlaot8u http. -u$undati in Diata simpla de la tara.SSlaot8utao!spa-es!liDe!-omS http.SSEEE!$li-:r!-omSphotosSdmtaoS Jiata de sihastri a inteleptilor taoisti. sau asa -um /ltima ealitate eCista si nu eCista simultan! LAO T/U<TAO TE CDI =:FALLI = I TAO http."a a-eeasi strategie de s-adere si de redu-ere a -unoasterii eCterioare $a-e re$erire si "ao ?seu in -ap!A"J(( din ?ao ?e Hing! Jedeti imaginea marita pe. orala.SSgroups!yahoo!-omSgroupS?MO?>E(%%E <MBS .SSu:!+&0!yahoo!-omSdmtao http. -a agri-ultori sau pes-ari.

8iind cea mai 'eche 'arianta a Tao Te King. :e Ahan5 %on5(河上公 ?2nteleptul de pe malul raului?( (. "ezaurul lui "ao.http:QQhome.htm sau sa 'ada alte 'ariante in di8erite limbi pe siturile: http:QQhome. opiniile lui Nobert :enricGs cu pri'ire la ce caractere sa 8olosim .e. in pinyin: @aSan5dui 6oshu.n( a 8ost un neotaoist. (郭店楚簡.html &om"aratia caracterelor !olosite in 0ersiunile chineze e$istente http:QQSSS. in @ormantul numarul .B = #an5 6i<王弼.html .html &ei ce 'oresc sa consulte 123 'e 0ariante 'e tra'ucere ale ca"itolului intai au situl 'e la a'resa+ http:QQSSS.in #ade$%iles::o$Ahan5$9un5. Dao De -ing./. #an5 6i. 1aozan5 道藏 P "aoist -anonul .F+ i. Dao De -ing.e.pages. 7m optat pt. dedicata acestei descoperiri epocale de la %uodian( care a 8ost comparata cu descoperirea "te$telor 'e la Marea Moarta"( cu pri'ire la ce caractere sa 8olosim . @ulte din caracterele 8olosite pe 8asiile din bambus sunt asa de 'echi incat chiar sa'anti dezbat ce caractere moderne trebuie utilizate pt a le echi'ala.hermetica.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-$ '-B_TTK.pa5es.n.daoisopen.daoisopen.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5. i. @ulte dintre caracterele antice utilizate nu mai sunt 8olosite azi.in #ade$%iles:@a #an5 "ui( sunt cunoscute de asemenea ca te4tele pe matase ale lui ?Laozi?( au 8ost descoperite in . din satul %uodian.html http://www.pa5es. Fotogra!iile !asiilor 'in am us 'esco"erite in mormantul 'e la /uo'ian "ot !i 0azute la a'resa + http:QQSSS.n intr$un mormant a unei cuncubine alui Jian5 Hu(M.e.or5Q5ateSayQpassa5esQtao$te$chin5. #an5 3i= (MMF $ MD./. 2storicii au datat mormantul ca 8iind din secolul 222 sau 20 i.comQ-omparisons. in E E!: :o$-han5$9oun5( ? :eshan5 %on5 ben Laozi >i :eshan5 %on5 zhu $ :eshan55on5 6en Laozi 河上公本老子 (暨 o8 及( 河上公注 este numita ast8el dupa persona>ul le5endar. lan5a orasul Oin5men din pro'incia :ubei.)/ i. @ormantul a apartinut lui Li "sBan5 care a murit in .pages.n(. $ .in pinyin: %uodian -hu>ian( au 8ost dez5ropate in . 7m optat pt.daoisopen.html http:QQSSS.%282 >ersiuni c'ine5e utili5ate in pre5enta traducere in l42 ro$ana (#es"u#!a#i si "a#a"!e#is!i"i ale ?a#ian!elo# "hineze =olosi!e: AW.e.html A.html AGDB = %uodian.e.html http://home.e. :e Ahan5 %on5 a a8irmat ca aceasta 'ersiune a te4tului "ao "e 9in5( 1ao 1e Oin5( a dez5ropat$o si dateaza din )/.n. iindca acest te4t a 8ost scris pe 8asii din bambus. "e4tele 7 si 6 au 8ost scrise in di8erite stiluri de scriere ale acelei perioade. opiniile lui Nobert :enricGs si a altor cercetatori prezenti la -on8erinta de la 1artmouth.n(. inlocuirea acestora.comQ11O"ranslations.atQonGellotusQ""9Q-hineseR6i5)$ HR""9.pages. -omentariul #an5 6i lui la Laozi ( #an5 6i Laozi zhu. intr$un mormant din localitatea @aSan5dui (:unan 3ro'ince(. http://home.B_TTK. de catre doi scribi di8eriti.atQonGellotusQ""9QR2nde4""9. care e4ista azi. http://home.. http://home.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-!"_TTK. care se presupune ca l$a instruit pe 2mparatul #en al :an (M*M$.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-$ '-%_TTK. si dupa cum se pare.pages.n.u Hi ())) $ F. si care este cel mai lar5 utilizat de traducatori. 王弼老子注. i.. dupa ce s$a ridicat in aer ('edeti in introducere(.'GB = ? 0ersiunea :eshan5 %on5(河上公. = $awangdui B 7mbele te4te de la @aSan5dui(馬王堆帛書.M $ M*M 6-E( .)/ i..comQ%uodianLaozi. -E( a8irma ca 'esiunea sa se bazeaza pe un te4t descoperit in D+/ e.. si e4ista di8erite opinii pri'ind ce caractere moderne trebuie utilizate pt.bopsecrets. 1aozan5 #an5 6i ben Laozi 道藏王弼本老子. 2n acest mormant s$au descoperit te4te scrise pe 8asii din bambus in care sunt continute unele (dar nu toate( capitolele utilizate in mod curent in Tao Te King... ce a realizat o compilatie a te4tului "ao "e 9in5( 1ao 1e Oin5( (insotit de comentarii( e4istent in perioda sa.in#o AF0B .html A2WD$B= $awangdui %& 2WD. aceasta 'arianta mai este cunoscuta drept te4tul 8asii din bambus al lui Laozi?.

.

.

e4primat prin etichete sau nume (de 5enul: ?cale.'edeti: http:QQen. un 'erb. ce'a in5hetat. doctrina. Tao nu e un obiect ce poate 8i daruit celor dra5i ci desemneaza un proces. lit.or5QSiGiQ"ao(.=(. stapani. parinti. pinyin: dao>ia( si a celui reli5ios ("ao$chiao. in pinyin: dao>iao( si se a8la in miezul "ao "e 9in5 si a lui -huan5 "zu?. nu desemneaza un obiect. carare. asa cum se considera de catre cei ce sunt prizonieri ai ascultarii de di8erite autoritati$laice sau reli5ioase. Tao (道 . drum. imparat$adica de catre cei ce nu s$au eliberat de conditionarea paternalista con8ucianista <. care este o realitate localizata si delocalizata simultan. norme morale?.SiGipedia. in pinyin: ?Dao?. re5uli de comportare umana. >ap.: ?-ale? . o cur5ere omniprezenta parado4ala.pronuntat ?tao?.1#4# &5N&67T8L D6 T*5 "ao este conceptul central al taoismului 8ilozo8ic ("ao$chia.. ca tot ce e4ista in acest uni'ers(8otonul este simultan particula si unda. realitate localizata si delocalizata ( .: ?1o?. cale a omului.

2(. impalpabil. in armonie cu sine.:neauzit. imperceptibil. detaUat. Care ni-iodata nu se s$arseste! Este -a un Did permanent sursa a in$initelor posi#ilitati Dar -are ni-iodata nu poate $i umplut! Este as-uns dar omnipre8ent %u stiu -ine i-a dat nastere Este stramosul si maestrul -omun al tuturor $iintelor din uniDers 2n "ao "e 9in5. in8luentele e4terioare. care se e6pri$a 'olo(ra9ic in toate 9apturile si din care a luat nastere uni3ersul* ?he ?ao is li:e a Eell.JJJ022(.pinyin: yi. *7cest te4t a 8ost ulterior utilizat de catre taoismul reli5ios pentru a >usti8ica di'ersele practici se4uale ( an$chun5 shu(. JL( 2n cap. conceptul "ao primeste un sens meta8izic: ?El este 3rincipiul dintai care contine totul si da nastere tuturor 8enomenelor?. in pinyin ?ziran?. -onceptul de "zu$>an este strans le5at de cel de nonactiune (#u$#ei( 8iindca "zu$>an este simultan scopul si norma #u$#ei. pt. the sour-e o$ all things used #ut neDer eChausted (t is li:e the eternal Doid. in8initezimal. 7ceasta este o le5e uni'ersala. . ce a'eau drept scop atin5erea uniunii cu "ao .in0ulnera il.realitatea subcuantica(. minuscul.JJ0( . lipsit de intensitate. simplitatea (3Bu( si 'idul lui "ao. subVirel.22= "ao este ine4primabil.: ?mic. si in ne$iscare-potentialitate* in a9ara ti$pului* ate$poralitate* i$pac'etare* ne$ani9estare. $rom Ehi-h in$inite possi#ilities -ome yet it -an neDer #e $illed! (t is hidden #ut alEays present! ( don@t :noE Eho gaDe #irth to it! (t is the -ommon an-estor o$ all #eings in the uniDerse ?ao este i8Dorul tuturor mani$estarilor din uniDers. 2n cap. in lipsa unui cu'ant (termen( mai adec'at. inaudibil. ?dar nu e4ista nimic care sa ramana ne8acut? (cap. el isi urmeaza propria sa natura ("zu Oan. pinyin: tian( si a 3amantului (地 Ti. slab. ci realizarea e4perimentala a re'enirii la propria noastra radacina(identitate eterna( in cursul practicii meditatiei taoiste (cap. pro8und. inau'i il(希 Hi:Hsi. in a8ara oricarei 'ointe umane si a tuturor in8luentelor e4terioare. iz'orul intre5ii e4istente(始 shi(. nelocalizat.uUor. 8TrT dimensiuni. adeptul trebuie sa se 8aca una cu "ao realizand el insusi unitatea.8TrT importanVT. ('edeti cap. Nu este su8icient pentru aceasta sa a'em o cunoastere rationala a lui "ao. 2n lumea 8enomenelor.Tao este realitatea o$nipre5enta parado6ala. <7pro8undarea conceptului de "ao si relatiile sale cu concepte similare din alte traditii spirituale ale omenirii 8ac obiectul comentariilor capitolelor a8late la s8arsitul acestei lucrari si in 'ol.J02(.ne'Tzutul. Neintoarcerea oricarui lucru la punctul sau de plecare este insasi le5ea naturii lui "ao: ?Neintoarcerea este miscarea lui "ao?. hsuan pin. nele5at. El este realitatea care imbratiseaza si din care s$a nascut uni'ersul si pe care Lao "seu o denumeste "ao. imaterial.J20 "ao este descris ca in0izi il 夷 (9. pinyin: 4uan pin( in a carei poarta se a8la ori5inea(根 ken. pinyin: 5en( -erului(天 Tien . Nealizarea unitatii cu "ao este scopul tuturor taoistilor. "ao este comparat cu o 8emela misterioasa(玄牝. etern si inaccesi il . El este 8orma 8ara 8orma.lit. pinyin:4i. uUuratic. "ao se mani8esta prin 8orta si ?'irtutea? sa ("e(. inson'a il .lit. none4istenta este esenta sa.02 din "ao "e 9in5. el contine e4istenta si none4istenta. (cap.JJ0( "zu Oan !" (#ade$%iles: tzu$>en.minor. subtil.. "ao este ?@uma?(母 pinyin: mu( celor &ece @ii de apturi (萬物 #an$#u(.in'izibilul.super8icial ?. "ao actioneaza spontan natural. El este @arele Xnu in care toate contradictiile dispar.:?nimicul. E4istenta este 8unctia lui "ao. tTcere. el transmite aceasta 8orta lucrurilor si le permite sa de'ina ceea ce sunt.ei lit.neWnsemnat. 2n acceptiunea sa taoista.: ?natura in ea insasi?( indica tot ce se produce spontan. &iran( ?"ao nu are alt model decat pe el insusi? (cap. el nu poate 8i numit (cap. -omportamentul lui "ao este desprins de actiune si de intentie in actiune (#u$#ei(. . u( 8intelor in "ao. desprins?(. lit. pinyin: di(* "oate lucrurile ies si se reintorc in "ao. a9lata si$ultan in cur(ere -trans9or$are* des9asurare in ti$p* $ani9estare. plapand. atin5erea 2luminarii ( 命 @in5( nu desemneaza intele5erea teoretica a acestei le5i uni'ersale a reintoarcerii ( 復 .liber.lipsit de tTrie.

Namanand in calm este suprimata orice mani8estare interioara si e4terioara. linistea(. Lao "seu descrie cum se des8asoara plon>area in tacere. sunt sterse toate limitele si toate contin5entele. ?-almul? este calea ?de limpezire a apei tulburi?. Lao Tzu si &huang-Tzu #子 pinyin: &huYn5 &i. taoismul a pus la punct o intrea5a serie de metode pentru a 8acilita 8i4area in "ao. (JL0222( 2n "ao "e 9in5. 7tunci./)( "ao este realizat culti'and calmul (tacerea. inseamna a acumula din zi in zi.. nu trebuie sa 5andesti. care este principala poarta de acces. #ade$%iles:Lao "zu. spune -huan5$"zu.. nici sa re8lectezi.. ener5etic (respirator. -hun5 "zu descrie in cap M din cartea JJ22 aceasta 8orma de cunoastere: ?3entru a cunoaste "ao. 2n "ao "e 9in5 si in -huan5$"zu 5asim indicatii numeroase pri'ind e4ercitiile de control somatic. #ade$%iles: -huan5 "zu. 2n cap.J02. E E!: Lao "seu . nu trebuie sa adopti nici o pozitie si nici sa te dedici la ce'a. E E!: "chouan5 "seu 老子 pinyin: Lao &i./= p.Numai cunoasterea intuiti'a permite atin5erea acestui rezultat. 1e aceea s8antul practica in'atarea 8ara cu'inte? (<. 2n cursul e'olutiei sale. senzorial( si mental.M cartea JJ222(. pentru a te instala in "ao. Ae a>un5e la liniste prin metoda ?pierderii? ?7 cauta cunoastere. ?straluceste Lumina celesta care permite 'ederea 'eritabilului Aine si realizarea 7bsolutului? (-ap. calea de re5asire a inceputului (starea de ?nou nascut? si ?non$nascut?(. a cauta "ao inseamna a pierde din zi in zi?.

der sic' nennen lQRt.Hcalea ne$i+locita. -e Foa-a rol de titlu. %&%0. der sic' aussprec'en lQRt.ist es nic't das e@i(e !No* #e(ri99e O Aann $an sie 4e(rei9en. $olosind pentru termenul 9tao9 doua semni$i-atii. nu e eternul Tao* u$ele care poate 9i nu$it nu este eternul nu$eH*HT'e Tao t'at can 4e told -talAed a4out* spoAen * e6pressed* enunciated* de9ined. autorul este neDoit sa $a-a de la in-eput o di$erentiere aratand deose#irea . -a si -um "ao ?seu ar repeta -eea -e a$irma si in propo8itia a doua.ist nic't des e@i(e SI 2 !er a$e. singura -are ne -ondu-e din-olo de lumea dia-roni-a.%2?2%2 P"E/E TA"EA I PA"ALEL A P"IMULUI CAPITOL !I TAO TE 7I = Capitolul ( este -apitolul situat la temelia operei lui "ao ?seu! MaForitatea tradu-atorilor anihilea8a mesaFul primei propo8itii. is not t'e eternal Tao2 T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e eternal na$eH*HLa 3oie Jui peut Ktre e6pri$Le par la parole nMest pas la >oie Lternelle * le no$ Jui peut Ktre no$$L nMest pas le o$ LternelH*H!No O Aann $an es de9inieren. HTao care poate 9i spus-e6pri$at prin cu3inte* de9init.ist nic't der e@i(e a$eH2-"ic'ard .sind sie nic't e@i(e #e(ri99ePH* H!er SI .il'el$.* (n realitate prin prima propo8itie "ao ?seu indi-a de la in-eput -hiar titlul lu-rarii -are urmea8a. printr-o redondanta. 9-ale9 si 9a eCprima Der#al 0a Dor#i19! MaForitatea Dariantelor straine si a -elor traduse in lim#a romana repeta a-easta eroare. la eli#erare si $un-tionarea hologra$i-a! 3iind-a lumea este -aptiDa in lumea um#relor proie-tate pe peretele pesterii0e-ranul mental1 si mai -unoaste si alte -ai. calea directa sau 3erticalaH.

eCprimata. intentionala. descoperita la %uodian . de asemenea.illia$ #laAe.de ?ao apare Ban drept sinonim 0-are indi-a a-tiDitatea mentala 416 p!2+16. in indi-area insusirilor lui! Te6tului pri$ei propo5itii din capitolul I in 3arianteleF. $ara in-eput si s$arsit19! Ori-e impa-hetare Der#ala ori rituala ii redu-e realitatea. @ai >os este indicat te4tul <MWDA](vedeti prescurtarea variantelor chineze in1. poDestita. tao ko tao% !ei tschang tao # . eCpusa in -ele -e Dor urma. adhu. 'ao4 ke> 'ao4 % !ei1 chang? 'ao4 # . terrae Prin-ipium Entis nomen. $ara -uDinte1! Primul -apitol din ?ao ?e Hing. Ens Dult -ontemplare eFus limites .-el -e Dor#este nu stieH1! Cei -e ar dori sa ramana as-unsa in -ontinuare -alea tre-erii de la 9a priDi9 la 9a Dedea9regreta -a *uddha si (isus s-au a$lat in randul -elor -are au Dor#it $iind-a ast$el este in$irmata 9doDada9 -a nu stiu! )tanislas Iulien 041 6 p! 251. 9Calea -e poate $i des-risa 0spusa.. mental1 este alt-eDa de-at imua#ila Calea 0?ao14 la -are se re$era "ao ?seu6! Calea -e poate $i urmata prin do-trine. permanent. ori imaginatiDa.. ) 4ye+6. -are ramane pri8oniera in uniDersul $enomenal! ?radu-erea a-estei propo8itii prin Dariante de genul -elei -are urmea8a nu neaga -i limitea8a sensul la -are se re$era termenul a urma. non aeternum-et immuta#ile %omen! %on-Entis nomen.Dor#ita..n(.(n prima propo8itie apar in plus -ara-terele.4deoare-e in unele Dariante in lo. -oeli.te$t transliterat in "inyin: numerele in'ica tonurile. $ara in-eput si s$arsit.te$t transliterat in 6F65.0inlo-uit a8i de 常4-hang26. dar si -alea -e poate $i urmata mental.prin pro-ese logi-e ori analogi-e.duo. este o -ale ori8ontala. etern. -are se a$la pretutindeni. calea "oate cale altce0a imua ila cale . miFlo-ita 04116 p!+21 -are ramane pri8oniera in lumea $enomenala! De-i.e. * 4heng26. a$irma -a in a-est -apitol este -uprins sensul tuturor -elorlalte -apitole. -eea -e este la #a8a0numitorul -omul al tuturor mani$estarilor1. sau -um spunea . Putine Dariante ies din redondata si spriFina ideea -a prima propo8itie Foa-a rol de titlu. la $el. o#isnuit.te$t transliterat in <a'e /iles. asa -um este el redat de -atre Iean-Pierre =uillaume Pauthier in 12+1 4+6 in l#! latina. dar uita sa mentina unitatea hologra$i-a a mesaFului0in $ie-are parte este intregul1! M-est prim -apitol este -ompletat de -apitolul AAJ. etern. rituri 04116 p!+1-+21 ori pres-riptii. a$irma Sie Doei 0416 p!91! Calea nu poate $i aratata 0posedata. a -alatori. hologra$i-. 9in 9iecare parte re(asi$ intre(ul9. 4116 p!221! Ori-e -ale Der#ala. pe -ale rationala.dintre -alea ori8ontala 0-unoasterea miFlo-ita1 si -alea Derti-ala 0-unoasterea nemiFlo-ita1.a par-urge prin pasi . daruita. in . nes-him#atoare. indi-ata Der#al.pro$undum (taPue. si de -apitolul A(J. -omun. nu este Calea 0?ao1 -atre -onta-tul nemiFlo-it -u realitatea hologra$i-a permanenta. -i o -alea ori8ontala.pe -are o sa-l intalnim in randurile de mai Fos este un termen re-ent. rationala. pt! a indi-a $aptul -a urmea8a -alea dire-ta de -unoastere0$ara gandire. attamen diDerse nominatur. in$init. %2OCalea 0?ao1 -are poate $i par-ursa0pe -are se poate merge sau -alatori $i8i-. -are dainuie. in eCpli-area esentei lui ?ao. -are insa desemnea8a -eea -e poetii si misti-ii au des-operit de mult. ConFun-tium di-untur ea pro$undum4seu re-onditissimum6 Pro$undum illud. Puae simul egrendiuntur. -hina. %omen Puod potest nominari. 9a 3edea intre(ul uni3ers in 9iecare 9ir de nisip9 0 9to see a @orld in a (rain o9 sand9 1! e-omand -ititorilor mei -artea lui Mi-hael ?al#ot intitulata 9/niDersul >ologra$i-9 0T'e Dolo(rap'ic Uni3erse1. nu contine capitolul 2. -at si -el mai -ele#ru -itat din "ao ?seu dupa -are a-esta a spus -a H-el -e stie nu Dor#este. -e nu are -apat. 9Jia 4Puae6 potest $rePuentari non aeterna-et-immuta#ilis rationalis Jia.#GFDS=GFFCG in l42c'ine5a: 道 $ 道% & ' 道( .nes$arsit. 0arianta cea mai 'eche</D= pe 8asii din bambus (sec 20 i.te$t tra'us in lim a romana. -omuni-ata. eCpli-ata. %umenala. despre -are -hiar a Dor#it si a s-ris '000 de -ara-tere 0negand ast$el atat tradu-erea -apitolului '&.te$t in caractere chineze. ?ao este Calea -atre /ltima ealitate. de$inita1 este alt-eDa de-at Calea permanenta 0-onstanta. tao ko tao% !ei tch=ang tao # . $ara pro-esare in minte.4] ce con8irma 'arianta e4istenta a 1ao 1e Oin5: 1!道$道)&*道) . in $ie-are $aptura si lu-ru. din totdeauna! ?ermenul hologra$i. omnium rerum mater >ae. Meternum %on-Ens Dult -ontemplare eFus essentiam mira#ilem.

-omuni-ata Der#al.te$t in caractere chineze. sa -omuni-e. Ehether mental. nu este numele permanent9! 476 La ce se 9ace re9erire in a doua propo5itieB "a $aptul -a denumirile sau eti-hetele0nume personal.te$t tra'us in lim a romana. ming? ke> ming?% !ei1 chang? ming? . -uDintele. o limitarea a luminii! Ce mai este lumina da-a i se limitea8a Dite8aK Ea dispare pur si simplu! 0$otonul eCista. -a si 9apa9 0gheata. -are poate $i numit. -e nu poate $i impa-hetata in lim#aF. Eal:ed in su--essiDe steps. Der#al or physi-al1 is not the eternal and -onstant <ay9 0Pauthier14+6! Dehergne reda in. +$+)&*+)&*: . si ia ori-e $orma . sed diDers\ nominantur! 2! Eadem 0Dero iis nomini#us1 appellatur pro$unditas pro$und\ penetrata iterum pro$undior! 9! Omnium mira#ilium porta!] 4%o^las. termenii sunt sim#oluri.n primele doua propo1itii apar in plus caracterele: ) *6e7+: de asemenea& la #el& * *heng5+: permanent8 etern8 care dainuie& ceea ce este la 9a1a0numitorul comul al tuturor mani#estarilor:& o9isnuit& comun&0inlocuit a1i de 常*chang5+:nes#arsit8 in#init8 etern8 ce nu are capat& 1!2!9%umele -e poate sa-1 numeas-a pe ?ao 0Calea1 nu este numele inDaria#il. HM-tes du ColloPue international de )inologie (H1 teCtul in lim#a latina al lui Iean-3ran-ois %oelas 01&&9-17501. nu e eterna "atiune2 u$ele care poate 9i nu$it nu e eternul u$eH2 HT'e "eason t'at can 4e reasoned is not t'e eternal "eason2 T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e eternal a$eH2 ?radu-erea lui Iames "egge 012911:H Calea -Tao. ori-e eti-hetare. nu poate $i gandita. re-ipiente prin -are in-er-am sa transportam sau sa 0-omuni-am1 semni$i-atii! 9Degetul -are indi-a "una nu este insasi "una9! >ariante de traducere a celei de a doua propo5itii in li$4a ro$ana: 9 %umele -e i l-am da nu este %umele Jesni-9! 4&6 9%umele. ming ko ming% !ei tschang ming . $ulgii de 8apada a#urul.os este indicat te/tul *2WD$+0)edeti prescurtarea )ariantelor chine1e in2. non est Zternum nomen! +! %on Ens appellatur CZli et ?errZ Prin-ipium. determinare ori -ara-teri8are.te$t transliterat in <a'e /iles. a -arei interpretare si tradu-ere o pre8entam pe larg! Omnium essentiarum-mira#ilium porta9! 9 Calea -are poate $i urmata0in pasi su--esiDi in plan $i8i-. sa impa-hete8e1 o realitate hologra$i-a indes-ripti#ila. norii.2 u$ele care poate 9i nu$it nu e eternul si nesc'i$4atorul u$eH2S HT'e Tao t'at can 4e trodden is not t'e endurin( and unc'an(in( Tao2 T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e endurin( and unc'an(in( na$eH2 ?# * 'oua "ro"ozitie 'in ca"itolul 9% in 0ariantele@<BA@HS/A@FBA in l #chineza+ + $ +% & ' + . mental 1 nu este eterna si imua#ila Cale9 9"a Doie Pui peut etre suiDie0dans les a-tions su--essiDes de la Die1 n@est pas une Xternelle et immua#le Joie 9! 9?he <ay that -an #e $olloEed0trodden. des-riere. parti-ular ori indiDidual1 sunt in-apa#ile sa numeas-a 0sa desemne8e. sa eCprime. Der#al. nu e eterna si nesc'i$4atoare cale-Tao. imaginata ori impa-hetata in -uDinte $ara a-si pierde esenta -on-reta.. indi-atori. Iean-3ran-ois 01&&9-175016 M-easta modalitate de tradu-ere apare in Darianta lui D!?! )u8u:i si Paul Carus 0191+14+96 .te$t transliterat in 6F65. repre8inta o lo-ali8are a nelimitatului. -a parti-ula si unda -e -alatoreste la Dite8a .eti-hete. care poate 9i calcata-ur$ata cu pasul. o-eanele si $luDiile nu sunt de-at $orme ale apei1 M-easta realitate suport a$lata in a$ara spatiului si a timpului.3+ ce con#irma )arianta e/istenta a 'ao 'e 4ing: 5. (arianta cea mai )eche*GD+ nu contine capitolul . HIstoricii Ie5uiti ai Taois$uluiHSH"es historiens IXsuites du ?aoismeH 0in.te$t transliterat in "inyin. H"atiunea care poate 9i (andita -in 3arianta latina $ai apare si : HinteleasaH.Derita#il!9 "im#aFul Der#al. dar si in mani$estare 0im#ra-and toate $ormele1. in nemani$estare. 5! Ens Do-atur onmium rerum mater! '! (taPue Zternum %on Ens -on-upis-it per -ontemplationem suarum per$e-tionum! &! [ternum Ens -on-upis-it per -onsiderationem suorom terminorum! 7! (sta duo 0%on Ens et Ens1 simul prodeunt. dar isi pastrea8a inDarianta esenta. -e situl de mai . numele "oate numi altce0a "ermanent nume . Y1! atio PuZ potest ratio-inando -omprehendi non est Zterna atio! 2! %omen Puod potest nominari. ming ko ming% !ei tch=ang ming . -are se a$la pretutindeni.O %umarul indi-a po8itia propo8itiei din -apitolul (.

luminii.$aima. rang. Da8. titlu!. la lumina ne-reata. 9oc0amar. a numi.SSEEE!$li-:r!-omSphotosSmirahorianS6 .0de ai-i. un nou an. 0-eea -e atri#uie. Cara-terul utili8at in -ap! AJ( si AAA(((. o -asatorie.命 shen5[ min5D . reputatie. inteligenta.lumina. dar este notat di$erit 明 min5Z are semni$i-atia de lumina stralu-itoare. 9nume personal. energia Ditala.a des-rie. mandatul ori Dointa Cerului.prin semni$i-atii de genul. a dus -iDili8atia -hine8a la. destinea8a Cerul. Dedere. inteligent! (n -ap! AJ( intalnim ming@命6 ming5 legat atat de Diata0. eDident. le$n0a-ru1. utili8ata in Fen( S'ui. *!soart_. unui anotimp! 4Dedeti imaginea <u Aing marita pe. de pe -are sa nu tre#uie sa lipseas-a pestele1! =andirea analogi-a0magi-a1. i8Dorul de Diata. apa0sarat1. -are este interpretat drept a--es la planul -au8al 0destin1. Denerat si utili8at un lu-ru -are are o $orma similara 0 sa ne amintim de . unei -ulori. durata de Diata. sau nu eCista1! ECista o -oneCiune intre lumina ne-reata.destin. la -unoasterea nemiFlo-ita si omni-unoastere! Este -unos-uta gandirea analogi-a0magi-a1 -hine8a unde este pretuit.ursita. -u -eea -e oamenii pretuies.8ori. -uDant si destin 0planul -au8al. 0termenul pt! 9#ogatie. -are este aso-iat unui organ plin05'an(1 si unui organ gol09u1. prosperitate.$orta Dietii.in s:rt!.. C!un ordin. $etal0iute1. surplus9/ )uT si 9peste90 )uT suna asemanator. rang. reparti8ea8a. urmatoarea08i 1.titlu9. la (luminare. 9:arana sharira91! Cara-terul + min5Z inseamna. -at si de planul -au8al sau :armi. asa -a ori-e eDeniment important prin -are de#utea8a o noua $a8a din Diata unui om.Eu hsing1. in alimentatie 4$ie-are gust apartine unui element 4pa$ant0dul-e1.ori asteapta in Diata. 9ginseng91 sau un nume similar. iluminat. $eri-ire0$luturele si lilia-ul sim#oli8ea8a $eri-irea 8u . po8itie. -are se aude la $el. in medi-ina traditionala -hine8a0acupunctura. luminos. indatorire pu#li-a. $iind-a suna la $el1. tre#uie sa in-eapa -u o masa. http. -lar.命 min5D menM . M!Diata.G.poarta Dietii1. 9Le(ea Celor Cinci Ele$ente9 12 @u` 6in(T:0in <ade =iles. demnitate.a denumi.nume. a $a-e -lar. noro-. -are a -ondus in stiinta din O--ident la 9Ta4elul periodic al ele$entelor9.

.

-atre a-eeasi semni$i-atie!?eCtul in Darianta <ang Pi permite a-est lu-ru $iind-a in-epe -u 3(<u. un mare -i-lu1! +!(n $un-tie de pun-tuatia adoptata. realitatea relatiDa1 este numele 0desemnea8a. -ara-teristi-ile 9te$eliei9. -are adu-e din nemani$estare in mani$estare. pun-tul nodal al uniDersului! OJarianta de interpretare in -a8ul eCistentei pun-tului ori Dirgulei dupa primul -ara-ter 0<u1 din propo8itia 0+1!Pun-tuatia primului -apitol dupa ?-hou H@ien-t-he 04+26 p!2-51 este adoptata in numeroase Dersiuni ale teCtului ?ao ?e Hing 496.45'6. 9Ceea -e nu are nume este prin-ipiul 0o-eanul1 din -are Cerul si Pamantul isi au i8Dorul9! 9Ceea -e nu are nume sau nenumitul9. nemani$estatul. )ong6 09&0-1279 e!n!1 5!1! Da-a apare Dirgula dupa primul -ara-ter 5 0Bu. poate $i -onsiderat -a $iind $ormat din 9ta9 0lit!. 3+天地4始. repre8inta puntea de legatura dintre ele.Bou1 4teCtul in Darianta <ang Pi. -orporala. repre8inta1 mamei 9. este -eea -e nu are insusiri sen8oriale si de-i nu are nume. 9 ECistenta 0Da8utul $orma Di8i#ila. Didul. si -are sustine intregul uniDers mani$estat! +!2! (n -a8ul in -are lipseste Dirgula. neDa8utul. din -are pot lua nastere parti-ule si antiparti-ule. -at si in lipsa ei. Da8ut -a MdeDarata ealitate! 9<u9. eterna 19. -apitolele 5 si '11! MdeDaratul nume al unei persoane sau 8eitati importante era -onsiderat ta#u. per$e-te. 5+萬物4母=. adi-a nu este supusa Der#ului 9a aDea9! Ea este singura -are eCista permanent si pretutindeni. -au8a primordiala1 a Cerului si a Pamantului! %oneCistenta 0nemani$estarea. -and in realitate $i8i-a moderna a des-operit eCperimental in Didul -uanti. limitata.0$iind legat de -ara-teristi-ile sale sesi8ate mental. nedi$erentiatul1 indi-a in di$eritele Dariante de tradu-ere si interpretare -unos-ute.Didul. si anume. primordiale! M#senta -ara-teristi-ilor sen8oriale este interpretata drept neant. -a si -unoasterea nemiFlo-ita a realitatii sunt alt-eDa de-at lumina $enomenala si -unoasterea miFlo-ita0tre-uta prin $iltrul gandirii rationale. originea. 9mare91 si 9o9 0lit!. toate $apturile si lu-rurile 0Dedeti si. numeste. aDem urmatoarea tradu-ere. Der#ale ori imaginatiDe 1! CuDantul ?ao. in-orporalul. in timp -e ?ao repre8inta un nume pu#li. indi-a doua aspe-te permanente si doua moduri de eCpresie ale lui ?ao.e-ilor de mii de $apturi9 0<an-<u1 萬物0 tuturor $apturilor si lu-rurilor1! "umea Di8i#ila a -reaturilor 0in-lusiD a omului1. dintre dintre lumina -reata 0$o-ul din pestera lui Platon1 si lumina ne-reata permanenta 0' c'an(T *imua#ila1. puterii1 4?e6! 5! MaC Haltenmar: 04116 p! ++1 -onsidera -a pun-tuatia a $ost introdusa in teCt de -omentatorii non-taoisti din dinastia )ung 4in pinyin. $orma proprie.noneCistenta1. inel sau -i-lu al ealitatii hologra$i-e. natura nelimitata si imper-epti#ila.(n a doua propo8itie "ao ?seu $a-e a doua distin-tie 0prima s-a re$erit la deose#irea dintre -ele doua -ai1 . realitatii suport.-i-lu91! El desemnea8a imensul -er-. din propo8itia anterioara. $iind supusa lui 9a $i9! (n propo8itiile 0+1 si 051. +!1!O %oneCistenta 0neDa8utul. este realitatea -are nu are -ara-teristi-i. -are este prin-ipiul 0i8Dorul. adi-a era inter8isa pronuntarea lui 04116 p!221. este Didul. natura sau eCistenta per-epti#ila. "ao ?seu atat in -a8ul eCistentei pun-tuatiei. si inDers. doar de -atre sistemul de re-eptie si de pro-esare a in$ormatiilor. imaterialitatea1 este una din denumirile lui ?ao. mani$estatul.eCistenta unei realitati -on-rete. a-easta propo8itie poate $i tradusa in doua moduri. a-eeasi propo8itie deDine. -are are toate posi#ilitatile putand lua ori-e $orma! M-easta este adeDarata eCistenta si modul superior de $iintare! %u aDem ai-i nimi-ul sau o -on-eptie -reationista! )untem in situatia des-risa in Bi Hing -a pre-elesta 0>sien t@ien1 de dinaintea eCteriori8arii si mani$estarii Dirtutii 0$ortei.4 9"umina -reata nu este lumina imua#ila0permanenta. -a niste -ondensari ale unei materii $undamentale a uniDersului. a$lata pretutindeni. dar am#ele -ondu. desi pare a $i pusa in opo8itie -u Cerul si Pamantul. $ara.lipsit de. -eea -e -ondu-e la o tradu-ere la -are nu s-a gandit in-a nimeni 0in a$ara de )o-rate in meta$ora pesterii1! De-i lumina ne-reata. $enomenala. 9-er-. -are are drept $inalitate reali8area unei imagini pe e-ranul mental. .

Ne a8lam con8orm lui Hi$9in5 (-artea @utatiilor( in situatia e4teriorizata post celesta (:ou "Bien(. insusirile. prorietati perceptibile. in realitate e4istenta mani8estata inseamna: ?ceea ce are? calitati perceptibile. trebuie sa aibe caracteristici. Transcederea !ualitatii* trecerea de la Ha pri3iH la a 3edeaH .M. puterile: "e (<. se a>un5e. -and nu apare punctuatia. in care totul cur5e(.e4istenta. desi seamana cu ?ceea ce este?. caracterizata de permanenta miscare si trans8ormare (realitatea diacronica.. 'irtutile. tranzitorie. parado4al. -a sa poata 8i numit ce'a. adica in 8ata unei e4istente iluzorii (@aya(.)(. adica sa 8ie mani8estat< si a>un5em la prima 'arianta.= p. desi traducerea pare di8erita. -eea ce percepem. 7cum se mani8esta. ceea ce e4ista=. capacitatile..D. adica la: mani8estat. la acelasi sens: ?E4istenta(8orma mani8estata a lui "ao( este mama tuturor lucrurilor si 8apturilor?.

0idul.:>oriGi( '!De a-eea noi tre#uie sa reali8am si sa intelegem ?ao.@ani8estarea.2nterdependenta contrariilor."recerea de la ?a pri'i? la ?a 'edea?.Neintoarcerea<acasa=('edeti cap. -are nu este de-at . !rdinea 3recelesta 37 #u #ei (Nonactiunea(. capacitati di'ine de cunoastere si de actiune(in sGrt. !rdinea Ecranata 3ostcelesta."ranscederea 1ualitatii . 復 ( u(.Nealitatea 1iacronica. detasarea de lumea $enomenala eCterioara.JL(.in >ap."emporala. Lumea enomenala.道 "ao : Nealitatea :olo5ra8ica -onstienta !mniprezenta (2nteli5enta Xni'ersala( 5 Hou<Hu=:E4istenta.. sen8oriala si a$e-tiDa.3linul.u.: J02.Nemani8estarea.7temporala.:siddhis. "emelia 2n8ormationala.Nealitatea Auport Aincronica. unctionarea :olo5ra8ica. 9olosind $odalitatea (olirii-. de-i tre#uie sa o#tinem Didarea sau golirea mentala.@ou. -are reDine la propria sa natura. -unoasterea 1irecta (nemi>locita de simturi sau de minte(. prin $iintare 09a $i91. prin non a-tiune este respe-tat destinul -elest al omului.7paritia 1ualitatii 3<6= #u<@o.@u= :None4istenta.

adan-. nu sunt in realitale. %oneCistenta 0starea potentiala1 si ECistenta 0$iintarea. Boga. prin ne$aptuire 0<u-<ei1 se reali8ea8a in planul uman starea potentiala a uniDersului. atat in -aile misti-e orientale 0. impenetra#il. interiorul1 si Mani$estarea 0ECistenta e$emera. pretutindeni si neintrerupt! )im#olul pentru a-est -ara-ter 玄(Dsuan. )inele indiDidual 0Mtman1. trans$ormarilor.ECistenta si -uplul ne$aptuire-$aptuire 0<u-<ei <ei1 reda. pe -are l-am tradus si Jidul suprem era repre8entat in anti-hitate printr-un -ara-ter -e se aseamana -u 9ao-hiului lui Dumne8eu in triunghi!!9 si desemna suprema Dirtute 0?e1. 9pro$und91 prin 9Pro$un8ime9 -are desemnea8a 9-eDa eCtrem de pro$und. impertur#a#il91. intri in -urentul 4Dedeti -ap! A(J6 lui ?ao si ai a--es la poarta Cerului si la i8Dorul tuturor $enomenelor mira-uloase 4apare a--esul la puterile supranaturale. de-at doua $ete ale unei uni-e realitati. in per$e-t repaus.guDernare -are adu-e pa-ea so-iala si implinirea oamenilor6! (n -ele -e urmea8a. "iou Hia->Eay 496 sesi8ea8a du#la Dalenta a termenului %on$iintare. se a$la unul in sanul -eluilalt!"a #a8a -uplului se a$la %oneCistenta. mentionate in -elelalte -apitole din ?ao ?e Hing. -are asa -um am aratat este adeDarata eCistenta 4la $el -um 9ta-erea este #a8a ori-arui sunet9. di$erentierile si sa se retopeas-a in nedi$erentiere! ?ermenii $olositi indi-a distanta si reDenirea la nondi$erentierea primordiala a Didului! )tanislas Iulien 416 0-are pre8inta -omentariul lui Sie<Doei si al lui Tin(<I<Toun(1 tradu-e ideograma 9Dsuan9 0lit!. detasata de ori-e dorinte1 si sursa ori-arei mani$estari 0puteri. nemurirea.en. $a-e -a a-esta sa-si piarda dis-ontinuitatile. mira-ol1! &! 3olosind modalitatea umplerii0a aDea1 Dom ramane pri8onieri in lumea um#relor si a luminii -reate sau a Da8utului 0Bu1. ?ao! Cele doua elemente ale -uplului de -ontrarii. un lu-ru similar are lo. supus neputintei. intentia lui "ao ?seu! ?ermenul 9%on$iintare9 utili8at in propo8itia 0'1 reda ne$aptuirea -are in tradu-era lui (an >in )un 476 deDine 9eli#erarea de pasiuni9. %emani$estarea 0MdeDarata eCistenta. -ontrolul uniDersului $enomenal lu-ruri si oameni . si Dom Dedea doar eCteriorul 0supra$ata. s-anteia diDina din $ie-are $iinta umana. leDitatia. 0Dedeti 4116 p! 5& si 416 p!191!4Dedeti si -ap! J(6 9-10! Mdan-ind Didul 0$iCandu-te in miFlo-ul si la temelia uniDersului $enomenal1 prin8i $irul ghemului din -are sa des$asurat totul. imua#ila. -e desemnea8a dualitatea primordiala 0-uplul de -ontrarii $undamental1. dimensiunilor o#tinuta odata -u -resterea distantei $ata de o#ie-tul o#serDat. eCteriorul1 au a-eeasi o#arsie 0origine1 si doua moduri de eCistenta si -ele doua denumiri ale unei singure realitati ?ao! (n urma eCperientei (luminarii. insonda#ilul rational ori sen8orial1 este esenta spirituala a uniDersului. -are este Desni-a 0permanenta.D-8eu1. nedi$entiatul. insa.9dosul9 peri$eria. #uddhism. pentru a putea intra in -onta-t re8onant -u esenta ?ao. -are se a$la in sanul $ie-arui lu-ru. redam in re8umat modul in -are este interpretat de alti -omentatori. este enuntat. ignorantei. pro$und. su$erintelor si mortii 0pieirii1! 7! Mst$el -a. indistin-t. 9(ntune-ime9 utili8at de "iou Hia->Eay 496 deoare-e a-esta din urma este legat de dualitatea intuneri--lumina. inDulnera#ilitatea 0s-utul de$ensiD1.-u sinele uniDersal 0*rahman. iar greul temelia usorului 0Dedeti -ap! ((16! 2! (mpreuna pot $i numile Jidul suprem -e penetrea8a peste tot -a apa 0sim#ol al lui ?ao1 si ia ori-e $orma de mani$estare! Mdan-ul 0pro$undul. mereu ase8ata in sine insasi. nedeslusitul si pro$undul indi-a $u8iunea dualitatii in unitate. -are nu era pre8enta in starea nedi$erentata a Didului primordial! Jidul. intinerirea. a-elasi adeDar al disparitiei dualitatii. . starea mani$estata1! "ao ?seu arata -a. a-est -apitol! )tanislas Iulien 416 $oloseste -uplul non-entitate 09%on-Entis nomen91 si %oneCistenta pentru 9-eea -e nu are nume9 0+1 ori pentru propo8itia 0'1. -at si in -ele o--identale 0-restinism1! Mm#ele naturi 0in$atisari. iar in 4&6 detasare sau nonparti-ipare numita 9lipsa Desni-a de pasiuni9! De $apt -uplul ne$aptuire$aptuire se a$la in relatie -u pere-hea sau -uplul -are desemnea8a -ele doua stari ale uniDersului. iar nu 9adeDarata $ata a lumii9. -are in maForitatea tradu-erilor este inlo-uit -u ne$aptuire 0<u-<ei1 termen -are nu apare in teCt! )u#titutia intre -uplul %oneCistenta. Ju\n9. $ormelor.odata -u -resterea distantei $ata de lu-rul o#serDat! Perspe-tiDa -ulorilor. taoism1. identi. -reatiile1 lui ?ao! Omul pro$an este prins in -urentul -entri$ug al timpului 0Dedeti -ap! (J1 -are-1 tine pri8onier in lumea $enomenala. in pinyin. -u /ltima ealitate! O#arsia uni-a a %oneCistentei si ECistentei este Jidul pe -are noi l-am tradus prin 9%edeslusitul9! Mm pre$erat a-est termen -elui de 9O#s-uritate9. moduri de eCistenta si denumiri1.

adi-a in repaus si nedi$erentiat. 04116 p! ++1! 9Bu9 desemnea8a 9Da8utul9. -are nu sunt mentionate in. numai -and spiritul uman este -omplet Did si -alm este o oglinda pura si $idela -apa#ila sa re$le-te MdeDarata ealitate 0p! 191! 9Pro$un8imea9 sau 9%edeslusitul9 deDin la "! <ieger 9%eant al $ormei9. ii Dom Dedea misterele sale9. in starea de detasare 0lipsit de dorinte si parti-ipare1.u<Cu 0neDa8ut-Da8ut1 desemnea8a atat -uplul %oneCistentaECistenta.al uniDersului9 09?ao este omnipre8ent. eter. lit!. 9Poarta misti-a 0propo8itia 101 -atre toate Misterele9. (mper-epti#ilul91! Propo8itia 0+1 deDine la M! Haltenmar:. lit!. la imaterial. Auan1 .9Pi9. noumenon Uphenomenon1.++. o#s-urul. atmos$era91 -are este utili8at ai-i -a 9element Dital9. iar in tradu-erea noastra 051 am utili8at eCpresia. 9:i9.in Fap!. -ontine totul. adi-a a uniDersului $enomenal! M-est termen poate desemna $orma 0Da8utul1 ori -eea -e eCista dupa nastere! ?ermenul >suan 0玄 hs]an. -at si -uplul ?ao -?e!O (n tradu-erea lui M! Haltenmar: a-este propo8itii deDin. eCpansiune. 9-eea -e poseda nume9! (n interpretarea lui M! Haltenmar: a-easta propo8itie deDine. super$i-iala -ara-teristi-a pseudostintei. -uplul %e$aptuire-3aptuire despre -are este Dor#a in propo8itiile 0'1 si 0&1. deriDat din >su 0in pinyin. Jidul sau %on-eCistenta au produs un element Dital. -unoasterii aparentelor. de lipsa de dorinta si pasiuni! Prin pun-tuatia adoptala se arata -a starile de dorinta si $ara dorinta 0detasare1 sunt antiteti-e! ?re#uie inteles -a ?ao are doua moduri de a eCista. -ealalta de Bang 0eCteriori8are. energie. reDine in -ap!((( -and se Da Dor#i despre umplerea pante-ului4Oceanul de ener(ie -Cihai 89 )] si despre intarirea maduDei oaselor4esenta *ener(ia acestrala-: 8 )ing Di. intitulata 9Mripile lui "ao ?seu9.se a$la un mare numar de miFloa-e de interpretare si de-odi$i-are. inseamna a aDea per-eptia adeDarului. a#ur. este utili8ata in Cartea Mutatiilor 0(-Ching1 pentru a desemna starea lumii dupa -rearea -erului. haosul originar este un -on-ept -heie pt intelegerea dimensiunii Derti-ale a -aii despre -are Dor#este "ao ?8u! Pentru M!Haltenmar: 4116 0p! +0. o punte intre starea mani$estata si -ea potentiala 0nemani$estata a uniDersului1! M#isul. Jidul. nu are intera-tie -u nimi-91! T'san T'oun( a spus. adeDar pro$und. numai sta#ilirea unui -onta-t re8onant 0intre Om si Cer1 ar soli-ita o asemnea $inete a a-ordului! Prin Didare mentala se aFunge la -onta-tul nemiFlo-it -u /ltima ealitate. starea pre-elesta si post-elesta! Prima este -ara-teri8ata de Bin 0repaus. Pro$un8imea este -ara-teristi-a 9Prin-ipiului Jidului9. plinului1! ECpresia >ou-?@ien 0in pinyin. si din -ondensarile lui a aparut ECistenta -u mani$estarile ei9! ?ermenul c'Mi0in pinyin. AA( si AAJ "ao ?seu reia pre8entarea -ara-teristi-ilor lui ?ao! (n editia Jariorum a lu-rarii ?ao ?e Hing.nedi$erentiat -a Jidul primordial. non-eCistenta. este poarta -atre 9taramul Didului9 0>ua-hsu1 04116 p! 9&1!ECpresia. -alea re8onanta1 si a-eea prin a-tiDitate 0-alea eCterioara. in -are ori-e di$erentiere dispare. 91 Do<C'an(<7oun( 0179 i!e!n!1 aFunge la -on-lu8ia -a 9suprema pro$un8ime9 sau 9o#s-uritate9 este Jidul -are se a$la la originea tuturor puterilor supranaturale si a omni-unoasterii! M-est -omentator il -itea8a pe Tc'oun(<)oun( 0-ap! (1 -are a$irma -a 9?ao nu poate $i modi$i-at9 ni-i 9-at grosimea unui $ir de par9. ii Dom Dedea granitele sale 0eCteriorul19! Modul de a $i 9%eDa8ut9 desemnea8a starea de detasare. -on-entrare1. numenal-$enomenal0Li<S'i'. Cu.+5. 9-are -ontine tot programul sau -odul geneti. s-him#arilor si lu-rurilor per-epti#ile! <u si Bu din propo8itiile 0+. este i8Dorul intuneri-ului si al luminii. ne$aptuire. ?ao sau Prin-ipiul suprem.aer. tradusa prin 9post--elest9 sau 9dupa -erul dintai9. 9%eDa8utul 0<u1 este numele pe -are il dam originii Cerului si a Pamantului9. >outian1. 0'1 9De a-eea 0in modul de a $i1 %eDa8ut. in stare de dorinta si a-tiune. adan. este aCul in -are dualitatea apare si se resoar#e! Comentand a-est pasaF 02. in pinyin.-a 9a8urul -erului9. -are a pre-edat Cerul si Pamantul9! M-esta 9Pro$un8ime9 091 este -a si a#isul unei 9gauri negre9. a-tiune1 si a-estora le -orespund doua -ai de -unoastere a uniDersului prin repaus 0-alea dire-ta prin a#so#tie -on-entratiDa. su#tilitate. 9Da8utul 0Bu1 este numele pe -are-1 dam Mamei -elor 8e-e mii de -reaturi9 04116 p! ++1!Cuplul . 51 sunt doua aspe-te permanente ale lui ?ao a$late in raport -u -uplul ?ao si ?e! (n -ap! A(J.G2 Pentru "! <ieger 456.+21 a-elasi 9'suan9 este 9stapanul energiei Ditale9 -h@i 0in pinyin Pi1 04 116 p! 1121. eCistenta $enomenala. su$lu. 9Comentariile alese9 ale lui )ie->oei! . ori dupa -um stim asta8i. -u a-est element Dital 0Ch@i1 operea8a a-tele -reatiei. 9dupa timp9. $orta. 0&1 90(n lumea1 Ja8utului. neant. 9-eea -e nu are nume9 desemnea8a pe <u 09%eDa8utul. ne$aptuire. Auan1 9 este tradus prin 9Mister9! Cele doua stari sau niDeluri ale uniDersului sunt ordonate in timp. 9Did91 si tradus prin mister. temperament. iar -ara-terul 9>suan0in pinyin. pro$un8ime. eterul. intune-ime. el da nastere di$erentierilor.transa si Did mental. 9a tine in sine gandul de reintoar-ere la Did.

in Fap! . 9Odata -u pu#li-area in 1252. natura ei minunata si diDina.en aminteste de -uplul ?ao-?e din taoism ai -arui termeni au de$initii $oarte apropiate de i si *i! Mai Fos Dom pre8enta -ateDa Dariante ale primului -apitol pentru a eDidentia doua dire-tii in Furul -arora graDitea8a toate -elelalte tradu-eri si interpretari.este desemnat de -uplul i-*i. si -ondu-e la suspendarea ori-arei dualitati su#ie-t-o#ie-t si la a-tiunea nemiFlo-ita asupra realitatii0puterile diDine.9desemnea8a su#stanta si esenta lui ?ao9 416! Din a-easta -au8a oamenii tre#uie sa a-tione8e in a-ord 0re8onanta1 -u MdeDarata ealitate! Doar -el -e aFunge sa le inteleaga pe amandoua drept aspe-te ale a-eluiasi lu-ru. 9realitatea $ie-arui lu-ru asa -um este ea des-operita in (luminare91! *i este denumita mani$estarea. 9?ao -are este des-ris nu mai este ?ao9! (nDarianta 9neDa8utului9 ?ao apartinand lumii atemporale se re$le-ta si se regaseste in -onstanta si inDarianta 9Da8utului9. ina--esi#ila ratiunii umane! Din a-elasi motiD eterna ECistenta are dorinta sa-si -ontemple natura sa limitata. este Mama tuturor $apturilor! (ata de -e eterna %on-ECistenta are dorinta sa-si -ontemple natura sa imper-epti#ila simturilor.9Cuplul %on-ECistenta si ECistenta9 este desemnat prin propo8itia. :u. eCprimat! Chuang-t8u spune. imua#ile.siddhis. -are poate $i urmata in Diata nu este Prin-ipiul etern. nu este %umele etern si imua#il! Desemnat prin numele de %on-ECistenta 0%emani$estare1. Fori:i1 Etiem#le in -uDantul sau introdu-tiD la tradu-erea lui "iou Hia >Eay 496 s-rie. 9a ampli$i-a Didul mental9. sau -onsiderat in starea sa de negare a tuturor atri#utelor inerente eCistentei materiale. de -atre )tanislas Iulien a tradu-erii -artii ?ao ?e Hing 0Cartea Caii si a Jirtutii1 416 asistam la prima etapa a demolarii $a#ulatiei eCistente pe marginea a-estui teCt.en prin-ipiul -osmi. prin-ipiu91 semni$i-a in a-est -a8 9adeDarul a#solut9. 2!)ensul unei /ltime ealitati in -ontinua s-him#are! )tanislas Iulien tradu-e 416 a-est prim -apitol ast$el. 476 sunt doua modalitati de redare a propo8itiei 091 si inseamna. 9Calea dreapta. Calea0?ao1 de inrada-inare in spirit 0)hen1. in Permanentul ?ao 0Ch@ang ?ao1 si eli#erarea din lumea temporala -a urmare a -onta-tului -u /ltima ealitate! 9M intune-a O#s-uritatea9 496 sau 9a adan-i Pro$un8imea9 416. al atiunii supreme! %umele -e poate $i numit. poate sa se -onsidere eli#erat 0-u a-tiDitatea in a-easta lume implinita1! Pentru "ao?seu. 9Da-uitatea9 0Fap!. )hunyata1 si ?athata 0aproC!. adeDar. imua#ile. in /ltima ealitate si Calea de -onta-tare a lui ?ao! )-opul0?ao1 este insasi -alea 0?ao1 de intrare in 9a-um si ai-i9. perpetuata de -atre -alugarii ie8uiti si in$rumusetata de -atre M#el emusat!9 (n realitate -ontinua ingroparea traditiilor spirituale-are nu pot $i intelese prin $iltrul -redintelor -are ne-au $ost ino-ulate0Dedeti -omentariul -ap!(((1! O(n . la (mprimeria egala din Paris. i0lit!. a-est Prin-ipiu suprem 0?ao1 este -au8a e$i-ienta si primordiala a Cerului si a Pamantului. in modalitatea de $un-tionare hologra$i-a0poarta tuturor minunilor1. ast$el prin -i-lu si reintoar-ere permanenta 093u9. 9a-estia doi 0am#ii1 despre -are s-a Dor#it9. s:rt!. -omuni-at. permanente1! Permanentul ?ao 0Chang ?ao1 nu este a$e-tat de s-him#arile din lumea $enomenala. e$emerul. a-easta este poarta tuturor minunilor si a tuturor esentelor 0energeti-e si in$ormationale1O. proie-tia spontana. atat %oneCistenta 0Desni-ul1 -at si ECistenta 0lumea $enomenala. Da8utul1 sunt am#ele Chang 0eterne.in s:rt!. imua#il. 9asa -um este ea9. -i-lul este o resta#ilire in #u-la timpului a -onstantei. -ap! AAJ1 se eCprima inDarianta si Desni-ia la niDelul lumii $enomenale! Doar prin %e$aptuire 0<u-Eei. ?ao nu poate $i urmat 011. rea-tiunile la a-tiuni si -i-lul 0reintoar-erea permanenta1 deDin inutile da-a se o#tine inrada-inarea in Jidul primordial. a-tiunea li#era a lui 9 i9! M-est #inom -on-eptual din literatura . $enomenala! . trans$ormarile. Desemnat su# numele de ECistenta 0Mani$estare1 sau -onsiderat in starea sa de eCistent -orporala. Dedeti -ap! AAAJ((1 lumea -ontrariilor este depasita. 1!)ensul traditional al unei /ltime ealitati stationare. natura sa -orporala.

ba5uazhan5(. yin este reprezentat delinia intrerupta ($$( si nuumerele pare iar yan5 de linia continua si numerele impare. 9=no8a de la Prin-eton91! (n -omentariul sau. si este un 8ir director in"-@(@edicina "raditionala -hineza( si este un principiu central in di8erite 8orme ale artelor martiale chinezesti. de imper-epti#ilitate si de repaus. de eCpasiune si a-tiune.阴( < la ori5ine reprezenta 'ersantul nordic. iar nu ca entitati in5hetate( dar complementare (ale aceleeasi realitati(. pag! 121 spune -a a-esta esenta pe -are o numeste neant al $ormei. retra5ere$inaintarea . a in-eput -urgerea timpului. >os$sus. asa -um apare ea si in teCtele reDelate hinduse ori -hine8e! Citand o alta editie. -are au $ost eCteriori8ate la un moment dat su# di$erite $orme sensi#ile si prin doua entitati. repaus$acti'itate. au drept -orespondenta in Diata omului. su# doua denumiri di$erite! M-tul -reator uni. -unoasterea pe -are omul o are asupra prin-ipiului uniDersal depinde de starea spiritului sau! Doar spiritul li#er de pasiuni 0atasare. este starea proprie a lui ?ao! )tarea Bang. poseda doua proprietati imanente. repausul 0somnul1 si a-tiDitatea 0starea de Deghe pro$ana1. Cerul 0Bang1 si Pamantul 0Bin1! Odata -u eCteriori8area sau mani$estarea. <ieger )! I! 0456. au aFuns asta8i tot la a-easta du#la impartire a realitatii 0Dedeti. umbrit al unui munte= si un yang(<. este starea sa de mani$estare in timp. nu a-eea -are a $ost din toate timpurile 0inaintea timpului a eCistat o $iinta ineCprima#ila. lumea $enomenala despre -are ne in$ormea8a simturile! )aDantii -ontemporani. si Ci5on5. a dat nastere tuturor $apturilor! M-este doua a-te nu sunt de-at unul singur.pinyin: Hi Oin5( realizat de :si$tz^u(Ahih$2. una pe cealalta(. luminat al aceluiasi munte= iata "ao?<cap. iarna $'ara.este misterul originii. ratiunii umane!9 0416 -ap! (. shiyi. rece$cald. intunecat$luminos. $eminina. a -unoasterii ina--esi#ile. nu este -el -are a $ost din totdeauna! 3iinta -are poate $i numita. interconectate si interdependente (care se 5enereaza reciproc. 2n 2 -hin5. "ai>i_uan. )! I! in. %umele -are poate $i numit nu este %umele etern 0-onstant. aDersiune1 ii -unoaste esenta misterioasa! )piritul o#isnuit pasionat nu Da -unoaste de-at e$e-tele sale!9 O#serDam -a esenta este 9$ata lu-rurilor9. 2n 5andirea chineza perechea yin$yan5(阴阳(este numitorul comul al tuturor cuplurilor de contrarii$cum ar 8i: 8eminin$masculin.阳( <la ori5ine reprezenta 'ersantul sudic. iar Prin-ipiul 0?ao1 poate $i desemnat de -uplul BinBang sau Pamant-Cer! *inomul Cer-Pamant este o eCpresie a #inomului Bang-Bin 0-at si a -uplului nemani$estaremani$estare1 -e a proie-tat toate lu-rurile eCistente! (nsa starea Bin. 7cest concept sta la temelia multor ramuri ale stiintei si 8iloso8iei chineze. p! &71! (ntalnim ai-i de$inirea lui ?ao in sensul traditional de /ltima ealitate. de potentialitate. E E!:Hi 9in5. noapte$zi. Hin si yan5 este simbolizat de di8erite 8orme ale "ai>itu. Bin 0-on-entrarea1 si Bang 0eCpansiunea1. cule5erea de comentarii 2$chuan( Bin-Bang desemneaza cuplul primordial (nascut din Xnu( alcatuit din polaritati contrare dinamice(nu e4ista decat in miscare. mister sau prin-ipiu 0?ao1 -e eCista inaintea Cerului. mas-ulina. ) al comentariului -artii @utatiilor(2 -hin5. $orma sa de eCteriori8are! M-este doua starii ale lui ?ao. cum sunt 3a Gua -han5 (=>?. in timp -e e$e-tele. de -on-entrare. dus pana la ultima sa treapta este i8Dorul tuturor inteligentelor minunate. impreuna le numim %edi$erentiatul si Pro$undul -a a8urul -erului.$ru-tele desemnea8a dosul. -and a deDenit de asemenea de nenumit. imua#il19! "! <ieger.M-este doua naturi sau moduri de eCistenta ale Prin-ipiului suprem 0?ao1 au a-eeasi origine desi sunt numite di$erit. a-est indistin-t si pro$und -a al#astrul -erului. misterul misterelor ori Poarta prin -are au iesit pe s-ena uniDersului toate minunile -are-1 umplu. eCteriorul lu-rurilor.. 191+1 456 su#s-rie la interpretarea traditionala. Etiem#le 496 reda ast$el tradu-erea lui )tanislas Iulien. este starea in -are s-a a$lat Prin-ipiul 0?ao1 inaintea timpului. de mani$estare hologra$i-a 0omnipre8enta1 inlauntrul $iintelor sensi#ile. 9"es Peres du )ysteme ?aoiste9 0)ienhsien. alt$el spus Didul si plinul! Si$4olul Cin Can( si cele patru stari de constiinta ? Xn yin (. 7ceste linii sunt ulterior combinate pt a alcatui . 9Calea 0?ao1 -e poate $i eCprimata prin -uDinte nu este Calea 0?ao1 eterna. a -on-eput Cerul si Pamantul! Dupa a-eea. 9Prin-ipiul 0?ao1 -are poate $i enuntat. indes-ripti#ila si -are nu poate $i numita1! Mtun-i -and era in-a nenumita.

in-ordare1! 2!.ona neagra0Bin1 desemnea8a starea de somn pro$und 0repausul. 8iua.ona al#a0Bang1 din miFlo-ul 8onei neagre0Bin1 sau a-tiDitatea din miFlo-ul repausului 0se mani$esta su# $orma ritmurilor -ere#rale de Deghe in miFlo-ul somnului1. care sunt int$o anumita proportie yan sau yin in 8unctie de numarul de linii intreupte ori continue(` are cea mai mare incarcatura yan5 din cele opt tri5rame.ona al#a0Bang1 desemnea8a starea de Deghe 0a-tiDitatea. relaCare1! +!.tri5rame(=> pa Gua. orientarea -entripeta.9-ea luminoasa91! . moale. in timp ce a este ma4imul de yin si desemneaza pamantul(. mas-ulinul. orientarea -entri$uga. tare.9taiFasa9. eCtraDertirea. noaptea. introDertirea. in! l#!s:rt!.ba5ua(. 1!. $emininul. starea de somn paradoCal0somnul -u Dise .

5!.ona neagra0Bin1 din miFlo-ul 8onei al#e0Bang1, 8ona de repaus in miFlo-ul a-tiDitatii0<ei-<u-<ei1, -and se mani$esta ritmuri -ere#rale de somn pro$und in miFlo-ul starii de Deghe, desemnea8a starea paradoCala de Deghe, starea de transa ori starea 9a patra90in l#! sans:rita 9turiya91! Cand $intea este in3adata de (anduri, cand e plina de i$a(ini-perceptii., cand sunte$ a(itati, pertur4ati de dorinte, e6pectatii-asteptari, dorinte, sperante. sau pasiuni ea este racordata la lu$ea din a9ara si nu este apta decat sa pri3easca catre lu$ea e9ectelor lui Tao si sa cunoasca doar o realitate secunda, re9lectata pe ecranul $ental al pesterii, o realitate lipsita de continuitate in care (u3ernea5a dualitatea, $ultiplicitatea, distinctia, separarea, i5olarea, ruperea de i53orul de cunoastere si de 3iata2 Cand spiritul uman, in-epe progresiD sa se opreas-a, sa se goleas-a, sa intre -onstient 0in stare de martor impartial, Dedeti; -onstienta in stare in-olora, Eu Eei,Dairagya, naish:armya1 in starea de repaus, de impa-are si de -alm, prin pra-ti-a ase8arii sau a punerii in repaus0gasiti legaturile -atre metoda de relaCare pilotata in siturile autorului1 el se apropie 8ilni- de -entrul -i-lonului, de poarta tuturor minunilor 0prin-ipiul masei -riti-e, degea#a sapam 1000 de $antani pana la ' metri adan-ime, da-a apa din pan8a $reati-a se a$la la ',' metri1 si Dede adeDarata $ata a realitatii! Misionarul ie8uit <ieger )!I! -onsidera -a sle$uind o -aramida 0mintea1, se poate $a-e din ea o oglinda per$e-ta in stare sa re$le-te mai #ine realitatea, neintelegand $aptul -a o oglinda per$e-ta plasata tot pe peretele pesterii, pe -are oamenii au $ost -onditionati sa-l priDeas-a, nu Da insemna de-at o prelungire a -aptiDitatii0ori-e oglinda nu $a-e de-at sa re$le-te -eea -e se a$la in $ata ei; um#rele proie-tate de adeDaratele o#ie-te1; 9Doar atun-i spiritul se Didea8a si este oprit, deDine, -a o oglinda -urata si pura, si este -apa#il sa oglindeas-a esenta indes-ripti#ila si -e nu poate $i numita a Prin-ipiului insusi 0?ao19 0456, pag! 191! Chiar da-a in $iinta ine$a#ila si -are nu poate $i numita, <ieger )! I! are presimtirea unui D-8eu trans-endent si etern al religiei, el identi$i-a dinami-a Bin-Bang a starilor si niDelelor de -onstiinta 0spe-i$i-a eCperientei meta$i8i-e1, -are este similara -u a-eea des-risa in Jeda si /panishade, -u aFutorul -elor trei =unas 0?amas, aFas si )attDa1! Depasirea sau trans-ederea starilor Bin sau Bang de -onstiinta se reali8ea8a in starea de uni$i-are sau e-hili#rare a a-estora 0)attDa1 des-risa de <ieger )!I! mai sus, in a-ord -u Boga-)utra, s-risa de PatanFali, ori -u teCtele #uddhismului .en! ?radu-erea lui Mrmel =uerne 0de $apt o res-riere dupa numeroasele Dersiuni eCistente1, si a-eea a lui Pierre )alet si a lui Pierre "eyris apartin sensului traditional de interpretare! Mst$el Mrmel =uerne 4?ao ?o Hing de "ao-tseu 0ed! Clu# 3ran-aise du "iDre, 19&+16 spune;9?ao -are se poate inData 0urma, per-epe, eCprima1, %u este imua#ilul ?ao! %umele -are se poate numi, %u este delo- un nume imua#il!9Pierre )alet 496 tradu-e; 9Calea 0?ao1 -are ar $i o -ale 0sau 9-are poate $i de$inita91 nu este Calea 0?ao1 eterna! %umele -are l-ar putea numi, nu este %umele etern!9 Pierre "eyris si >uang-Hia-?-heng aFung la urmatoarea tradu-ere; 9Calea -are poate $i enuntata nu este Calea din totdeauna! %umele -are o poate numi, nu este %umele pentru totdeauna9! 0%ota autorilor; 9?eCtul poate $i tradus; 9%umele -are poate s-o numeas-a9 sau 9%umele -are poate $i numit91! M-easta interpretare traditionala urmea8a modelul sau paradima -entrali8arii diDinului intr-un singur pun-t 0Dumne8eu1, -and in realitate El este omnipre8ent! /ltima ealitate este Da8uta -a stationara, in a$ara timpului si a trans$ormarilor0undeDa in Ceruri departe de om1, in -ontrast -u realitatea $enomenala, din -are $a- parte si -uDintele, des-rierile ori per-eptiile! Chiar da-a realitatea $enomenala se a$la in -ontinua -urgere se poate -onstata -a tehnologia -iDili8atiei a-tuale de pe ?erra a reali8at mani$estarea -ontinuitatii -uanti-e la niDel ma-ros-opi-0supra-ondu-tie, supra$luiditate1 prin s-aderea a-estei -urgeri0agitatii,de8ordini, temperaturi1 apeland la ra-ire, inghetare!(ntreaga strategie a Didarii are drept s-op s-aderea temperaturii mentale pana la pragul -riti- -are $a-e posi#ila eli#erarea simultana a o#serDatorului din lumea dualitatii, multipli-itatii!

(n -ea de-a doua Darianta de tradu-ere pe -are o datoram lui DuyDenda: I!I!"! 4116 si unora dintre su--esorii sai, ?ao insusi este in o -urgere, o trans$ormare, un lu-ru Daria#il si din a-easta -au8a o ast$el de Cale nu poate $i desemnata printr-un termen sau -uDant -onstant,inDaria#il!0Darianta M<DM inlo-uieste -hang -u $eng -are nu are semni$i-atia de inDaria#il, -onstant, -i de etern1 M-esta tradu-ere, -are repre8inta o a#atere importanta de la sensul reDelat si transmis in toate teCtele esentiale ale spiritualitatii umane, are oponenti si suporteri! (ata -um reda DuyDenda: I!I!"! 426, primele doua Dersuri din -apitolul ( din ?ao ?e Hing; 9Calea -u adeDarat Cale 0?ao1, este alt-eDa de-at o Cale -onstanta! ?ermenii -u adeDarat termeni, sunt alt-eDa de-at niste termeni -onstant!9 (n Pseudo "ao ?seu al lui Hermor 0din 19'71 o#serDam o tradu-ere -are a #ene$i-iat de sensul

surprins de -atre I!I!"!DuyDenda:; 9?ao, in )ine, nu este ni-iodata identi- -u El insusi! %i-i un termen -onstant 0-uDant1 nu ar putea sa-1 eCprime!9

I!I!"!DuyDenda: dis-uta in nota 426 sensul traditional; 9Calea -are poate $i urmata 0si -are poate $i eCprimata in -uDinte1 nu este Calea eterna! %umele -e poate $i numit, nu este %umele etern! (mportant este sa $a-em distin-tia intre o Cale si un %ume etern 0apartinand %umenalului1 si o Cale si un %ume in lumea $enomenala, -are sunt singurele despre -are putem Dor#i9! Prin ultima sa asertiune, I!I!"!DuyDenda: spune -a nu putem Dor#i despre o alta lume09-el -e stie nu Dor#este iar -el -e Dor#este nu stie91si identi$i-a Di8iunea lui "ao ?seu despre Cale 0?ao1, -u a-eea a lui Con$u-ius si a lui >era-lit despre lumea $enomenala; 9in -are totul se a$la intr-o perpetua -urgere9 09panta rei91! Der: *odde 0in; Iournal o$ the Mmeri-an Oriental )o-iety1 -onsidera a-easta tradu-ere -a $iind eronata si datorata eCtensiei semanti-e a lui 9H@o9 0-are inseamna; 9-apa#il de, autori8at la91 pe -are DuyDenda: il tradu-e; 9este alt-eDa de-at9! (n plus, pentru DuyDenda: ?ao este Calea si CuDantul 0termenul, in -hin!; Ming1 asemanator a$irmatiei #i#li-e -are a$irma -a 9la in-eput a $ost CuDantul9! M-easta suprapunere intre Cale 0?ao1 si CuDant 0Ming1 nu are lo- in restul -apitolelor din ?ao ?e Hing!9 %2?222 ESTE TAO CO STA T O"I >A"IA#ILB ?ao este o realitate hologra$i-a situata -a un ais#erg s-u$undat in o-ean, in 8ona mani$estata0deasupra1 si nemani$estata0in imersie1 simultan! (ntr-o realitate hologra$i-a situata din-olo ai-i si a-olo este a#surd sa Dor#im despre deplasare din pun-tul M in pun-tul * din uniDers, $iind-a $ires- ar $i a--esul la teleportare, 0a unor realitati delo-ali8ate, -are se a$la peste tot1! ?ao este o realitate hologra$i-a din-olo de interior si eCterior, dar singurul pun-t in -are ne intalnim -u a-easta realitate este doar 9ai-i si a-um9! Curgerea realitatii mani$estate eCista si ea este o deplasare, o deriDa, un shi$t 0holomoDent in time and spa-e1O -are nu mis-a -u nimi- si nu alterea8a inDarianta matri-ii hologra$i-e0raman in $un-tiune a-eleasi legi in $ie-are pun-t al uniDersului1 Cele doua dire-tii de interpretare ale -on-eptului de ?ao nu repre8inta de-at aspe-te partiale asupra unei singure si uni-e realitati stationare, inDariante, indes-ripti#ile, $iind-a lim#aFul ne line pri8onieri in lumea dualitatii 0-ontrariilor1! (n perspe-tiDa traditionala, sistemul de re$erinta este plasat in /ltima ealitate de -atre -el -are a aDut eCperienta dire-ta a a-esteia! (n a-est sistem de re$erinta, lumea $enomenala -urge, se trans$orma si odata -u ea -uDintele, de$initiile si per-eptiile! M-easta ealitate suport este mereu a-eeasi, -a o planeta s$eri-a -are o$era spe-tatorului a$lat in mis-are de rotatie pe o or#ita, mereu noi perspe-tiDe0deDelopare1, noi peisaFe, -are insa se repeta -i-li-, -a toate pro-esele ori -liseele din lumea $enomenala0peste tot eCista; -i-luri perioadeK1! /ltima ealitate este similara Codului geneti- al uniDersului si al omului -are in-ear-a sa-si apere inDarianta in miFlo-ul $lu-tuatiilor prin diDerse metode de e-ranare! (n a-elasi $el programul dintr-un -omputer ramane a-elasi, in -iuda mani$estarilor sau a$isarilor sale eCterioare! (n tradu-erea lui I!I!"!DuyDenda: se $a-e eroarea, $ireas-a pentru omul -ontemporan, de a plasa sistemul de re$erinta in eCterior, in lumea $enomenala sau in niDelul eCistential, -are este un satelit, printre altii, al lumii stationare ori ortoeCistentiale, situata in a$ara timpului! Desigur, a-um, /ltima ealitate pare -a rasare si apune, -a se modi$i-a sau se roteste in Furul nostru!

(n a-easta situatie, ni-i un termen -onstant nu o poate des-rie, $iind-a peisaFul per-eput se s-him#a! (n am#ele situatii termenul -onstant nu o poate des-rie; in prima pentru -a ni-i un termen nu este -u adeDarat -onstant 0lim#ile se trans$orma1, iar in al doilea -a8; ?ao ne apare mereu altul in $un-tie de portiunea din Codul geneti- -onstant al uniDersului -are este mani$estata ori proie-tata hologra$i-! M$irmatia lui DuyDenda:, -on$orm -areia; 9singurele despre -are putem Dor#i sunt Calea 0?ao1 si %umele in lumea $enomenala9 Dine in -ontradi-tie -u strategia misti-a si -u -ea stiinti$i-a! (n eDolulia stiinti$i-a -onstatam tran8itia de la sistemul de re$erinta geo-entri- 0primul niDel $enomenal, -are ne este la indemana1, la sistemul de re$erinta helio-entri-, -are des-rie mult mai #ine si mai -omplet mis-arile

planetelor, desi -eea -e a$e-tea8a in -el mai insemnat mod, sistemul solar este mis-area -i-li-a in Furul -entrului gala-ti-! )imilar, toate -urentele misti-e orientale urmares- eCperimental intrarea in stari si niDele de -onstiinta in repaus a#solut, detasate de lumea $enomenala si de pertur#atiile din a-easta, dar inrada-inate in sistemul de re$erinta a#solut al uniDersului! (n -on-lu8ie, a$irmatia lui DuyDenda: si interpretarea data de a-esta lui ?ao, nu Dine numai in -ontradi-tie -u eDolutia stiintei, -are a a#andonat sistemele de re$erinta lo-ale, relatiDe, ilu8orii, in $aDoarea unora a$late tot mai aproape de repausul a#solut, -i si -u intreaga dinami-a a starilor si niDelelor de -onstiinta din toate traditiile misti-e, -are -auta si reuses- -on-ret inrada-inarea in /ltima ealitate, in realitatea atemporala si imua#ila!
In practica taoista, ca si in aceea din /en ori din Co(a, se ur$areste eli4erarea din lu$ea relati3a si ancorarea concreta in punctul 9i6 al uni3ersului, o strate(ie si$ilara cu cea a lui Ar'i$ede care cauta puntul 9i6 din lu$ea 9eno$enala si care i<ar 9i per$is Hsa $iste cu a+utorul par('iilor intre( uni3ersulH2

Cu $ie-are nou pas -atre eli#erare al stiintei si tehnologiei unei -iDili8atii, a-easta des-opera noi pun-te $iCe pt! -a in $inal sa se tre8eas-a si sa des-opere -a pun-tul $iC al uniDersului se a$la dintotdeauna distri#uit hologra$i- in $ie-are $iinta, in sine insusi ! Des-operirea si an-orarea in a-easta realitate inDarianta inseamna $iCarea in realitatea suport0temelia1 -are este sursa tuturor $apturilor si a lu-rurilor si permite a--esul la puterile supranaturale #ine-unos-ute in toate traditiile misti-e si des-rise pe larg in Ji#huti Pada 0-artea a (((-a din Boga )utra a lui PatanFali1!
Pute$ sustine 9aptul ca Tao este per$anent, stationar si i$ua4il -C'an(. 9olosindu<ne toc$ai de pasa+ul din te6tul -cap2 :I>. lui C'uan( T5u, continuatorul lui Lao Tseu, desi Paul !e$ie3ille, interpretandu<% eronat il aduce in spri+inul interpretarii lui !u)3endaAI2 I Propulsia hologra$i-a, holomis-area sau mis-area sin-rona in $ie-are din partile -omponente ale unui sistem este un -on-ept -heie la Mirahorian0-aderea unui -orp in -ampul graDitational este o mis-are hologra$i-a1 !4Dedeti -artea; HComentariu la Misterul /MMOH de Dan Mirahorian 6 M-est -on-ept apare si la DaDid *ohm; 9(t #rings together the holisti- prin-iple o$ ]undiDided EholenessV Eith the idea that eDerything is in a state o$ pro-ess or #e-oming 0or Ehat he -alls the ]uniDersal $luCV1! 3or *ohm, Eholeness is not a stationeness, #ut a dynami- Eholeness-in-motion in Ehi-h eDerything moDes together in an inter-onne-ted pro-ess! ?he -on-ept is presented most $ully in 9<holeness and the (mpli-ate Order9, pu#lished in 19209

%2?282 TAO SI >I!UL I FILO/OFIA CDI E/A Msa -um Dom o#serDa in paragra$ul urmatorO, (mua#ilul 0Ch@ang1 se a$la in dire-ta legatura -u Jidul! Do-trina #uddhista 0Mahayana1, -are ulterior prin $u8iunea -u taoismul a aFuns la .en0c'an in l#! -hine8a1, pre-um si taoismul si Boga, urmares- tre8irea la MdeDarata ealitate, a -arei -ara-teristi-a primordiala este Ja-uitatea 0)hunyata in #uddhism, <u in taoism, Mu in .en1! ?oate a-este -ai pot $i numite; 9do-trine ale Jidului9! (deea Jidului a eCistat intotdeauna in China, $igurand in lu-rarea initiala a gindirii -hine8e, si anume 9Cartea Mutatiilor9 0Bi-Hing1! M-easta lu-rare este primordiala

"ie .deoare-e toate s-olile de gindire. meditatia.Eu Eei19 041+6 pag! 5&51! /lterior Jidul a deDenit o tema maFora. 1! modul in -are este -on-eput Jidul. 2! impli-atiile Jidului in Diata omului.i -onsidera -a pentru a inlatura ori-e posi#ilitate de greseala. in spe-ial utili8ind. nu este un Did eCtati-.i. tehni-ile seCuale.i si =uan . "ao ?seu si Chuang ?8u 0se-! (J i!e!n!1! /lterior >uai-%an-?8u 0se-! (( i!e!n!1 a -ontri#uit la de8Doltarea gandirii taoiste! epre8entantii -urentului neotaoist 0<ang *i. eCer-itii de gimnasti-a si respiratorii.9Diata lunga. inima omului tre#uie pastrata goala 0Dida1 si in pa-e! Ceea -e intelege el prin Did al inimii. Biang Ain. 9Aun . longeDitate91 desemnea8a etapa -e pre-ede imortalitatea 0Ch@ang-)heng pu-ssu1! )e atri#uie ideogramei -hine8e -e semni$i-a )hou Dirtuti aproape magi-e! Do-trina taoista a$irma -a poate $i prelungita durata de Diata indiDiduala prin di$ente pra-ti-i. -e a $ost reluata si de neo-on$u-ianisti 0in -on-eptia lor -osmologi-a1 in timpul dinastiei )ong 0se-! A-A((( e!n!1! (n -ele -e urmea8a Dom a#orda realitatea Jidului din trei unghiuri de Dedere. +! raportul pe -are il intretine Jidul -u dualitatea Bin-Bang 0raportul Jid-Plin si -uplul Bin-Bang1O %28282%2 CO CEPTUL >I!ULUI . -ontemporani -u Chuang ?8u. =uo Aiang.en1 su# dinastia ?ang 0se-! J((-(A e!n!1. 9"a Pensee Chinoise9 41+6 -itim.i1 au a-tuali8at -on-eptele taoiste si au pus a--entul pe notiunea Jidului! %otiunea Jidului nu apartine eC-lusiD taoistilor! (ntalnim integrarea a-estei notiuni si in alte sisteme $ilo8o$i-e! Aun . -are spriFina interpretarea autorilor pre8entei tradu-eri in Dol! (( 0-itatele din a-este -apitole sunt redate in Dol! ((1 OO )hou 0lit!. odata -u aparitia #uddhismului Ch@an 0. -i o stare de nepartinire 0egalitate mentala. -are interpretea8a Jidul de pe po8itia -on$u-ianismului si legismului! (n -artea lui Mar-el =ranet. et-!! Doar in taoism lo-ul -entral a-ordat este a-ordat Jidului ! Esenta a-estui sistem a $ost $ormulata de -ei doi intemeietori ai a-estei s-oli. priDarea de anumite alimente. -are au aparut in epo-a egatelor Com#atante 0se-! J-((( i!e!n!1 au $ost in$luentate si s-au situat in $un-tie de ea! Ideo(ra$a c'ine5a S'ouII si$4oli5ata prin trei se$ne orna$entale OCititorul poate gasi Dariantele de tradu-ere si interpretare ale -ap! A(J din Chuang ?8u.

de -atre Chuang ?8u in -ap!. lit!. >su1 desemnea8a 9neantul9. 9%oomenon9. -i -au8a e$i-a-itatii si $un-tionalitatii sale 0pasiD si a-tiD simultan1! Pentru a -lari$i-a du#la natura a Jidului taoist Dom pre8enta pe rand $ie-are -on-eptie! %2?28222 >%!UL TI A ! !E UME AL Citindu-1 pe 3! Cheng 4276. AAJ. -are a -onsa-rat eCpresia. A(J. 9lu-ru -are ramane ina--esi#il pt! ratiune91 se intelege -eea -e tine de Creatia originara. in timp -e 9Au9 -u -orolarul sau 9)hi9 0lit!. 9realitate a#soluta9. datorita $ilo8o$ului . adi-a reuniunea dintre >sing si Ming -onstituie s-opul 9Ml-himiei interne9 0%ei-?an1! Mdeptul se straduieste sa-si puri$i-e spiritul pentru a putea reDeni la Jid 09"ien shen $u hsu91! (n lim#aFul sim#oli. 9"egile Cerului9O O Dedeti in -omentariile si in Dol! (( . 9Cer-Pamant9. lit!. >sing si Ming! eintoar-erea la %eantul originar. 9<u9 il are drept -orolar pe 9Bu9 0in pinyin. numenele 0sau noumenele1 ramanand arti-ole de -redinta 0ale 9postulatelor ratiunii pra-ti-e91! O#isnuit utili8am adFe-tiDul numenal 0sau noumenal1 pentru a Dor#i despre -ara-terul unei realitati.Msa -um am remar-at in paragra$ul re$eritor la -onsiderarea -on-eptului ?ao 0drept inDaria#il ori Daria#il1 eCista o anumita -on$u8ie in statutul lui ?ao in $un-tie de sistemul de re$erinta ales! 3ran-ois Cheng in lu-rarea sa. 9D-8eu91 lumii $enomenelor! Prin $enomen sunt desemnate aspe-tele -on-rete ale uniDersului -reat ! %umai $enomenele pot $i o#ie-te ale -unoasterii. %imi-ul . 9Ja8utul. >sing-Ming. pag! +01 a$irma -a ?ao despre -are "ao ?seu Dor#este nu este 9)upremul ?ao9. gresit inteleasa1. -i legate organi-! Jidul pe -are il releDa teCtele lui "ao ?seu. 9Calatoria inteligentei in %ord9 si de -atre >uai-%an-?8u in -ap!. atat nasterea uniDersului $enomenal. di$erentiind un ?ao se-und de -el suprem! Jidul apartinind de numenal. 3ran-ois Cheng 4276 ii raportea8a la -ontrariul lor! Mst$el. 9Postul (nimii9. =olul. 9Plin91 se tradu-e prin =ol si Jid! "ao ?seu si Chuang ?8u utili8ea8a termenul <u 0%eDa8utul1 pentru a indi-a Originea uniDersului. %imi-ul. deoare-e primul este mai apropiat gandirii -hine8e! Prin numen sau numenal 0din l#! gr!. in pinyin. -are se opune $enomenalului si depaseste in$init mintea nostra! %iDelul numenal si -el $enomenal nu sunt separate sau in simpla opo8itie0de tipul noneCistenta-eCistenta. 9Jidul suprem91! Mir-ea Eliade in 9(storia -redintelor si a ideilor religioase9 04226. MDutul91 si este tradus prin (nsu#stantialul. 9Jidul -onstituie #a8a ontologiei taoiste! (nsu#stantialul. 9spirit pur9. Bou. sunt adesea -on$undati! Pentru a-i de$ini. -eea -e este in-a nedi$erentiat si Dirtual sau -eea -e ratiunea nu poate atinge! Hant este -el -are a opus in. numenalul 0lu-rul 9in sine9. 9Criti-a ratiunii pure9. 9?ai Au9 0lit!. Chuang ?8u si >uai-%an-?8u este in a-elasi timp starea suprema a o#arsiei si piDotul lumii $enomenale 0elementul -entral. aCul1!4D!-omentariul -ap (J6 Du#la natura a lui ?ao si a Jidului nu -onstituie o am#iguitate din pun-t de Dedere taoist. Aing ming1 si aparitia omului! (n momentul nasterii omului. -el %umenal si -el $enomenal! Cuplul numen-$enomen este pre$erat -uplului antagoni. miFlo-ul.hang Cai din epo-a )ong. este eCempli$i-at de -atre "ao ?seu in -ap!. a-easta $orta uni-a se diDi8ea8a in doua -omponente. a-easta operatie se eCprima prin reuniunea lui H@an si a lui "i 0sau a inimii si a rini-hilor1!4Dedeti -omentariul -ap!(((6 De-i Jidul pre-ede si su--ede. au $ost inaintea Cerului si a Pamantului!9 Doi termeni sunt $olositi pentru a desemna Jidul. printre -are $igurea8a notiunile de. -at si pe a-eea a omului! Cei doi termeni <u si Au. 4276 re$eritoare la relatia intre Jid si Plin in arta.trans-endent-imanent. <u si Au! Au 0in <ade-=iles. %eDa8utul. A". -are a pre-edat nasterea 9esentei si Dietii9 0in <ade-=iles.al al-himistilor. -are eCista independent de ori-e relatie -u spiritul nostru. AJ(. sesisea8a a-elasi lu-ru despre Jid in $un-tie de domeniul de -are apartine a-esta. in timp -e termenul Au este $olosit atun-i -and tre#uie -ara-teri8ata starea originara spre -are tinde ori-e $iinta! ?ermenul Au a deDenit termenul $undamental pentru desemnarea Jidului.

@Ietrans!ormarea constiintei s"irituale si reintoarcerea la Necon'itionat: KEan este unit cu Li: Ieunirea celor cinci res"iratii la iz0or: Trans!ormarea esentei in su!lu si trans!ormarea su!lului in constiinta s"irituala ."Diagrama Necon'itionatului" a"artinin' eru'itului taoist &hEen TEuan .: 7oarta Femininului o scurA@0e'eti in 0olumul ?A .Shen.F3G-FHF e#n#.

ga8e1! Jidul este -el -e permite tuturor lu-rurilor sa-si atinga plenitudinea! "ao ?seu 0in -ap!.-ar#une. 9"u-rurile eCterioare91. inima omului are perspe-tiDa ei asupra Cerului9! Chuang-?8u 0in -ap!. 9Cer si Pamint9. poate sa le $a-a sa $u8ione8e in unitatea si puterea primordiala! Con$orm $ilo8o$iei taoiste. 9Prin Jid si liniste insusita. -ap! A(J1. Cerul si Pamintul repre8inta -ele trei DesaDarsiri ale uniDersului 0in -ap! AAJ din ?ao ?e Hing1 Omul. omul s$ant redo#andeste Jirtutea Cerului9. 9Cer si Pamint9. "AAJ(((. 9)u$letul si trupul isi au legile lor! E -eea -e numim natura inas-uta! Cine isi desaDarseste natura neintrerupt. 9%e-uprins este spiritul Omului s$antW Oglinda tuturor $iintelor si uniDersului! Jidul. -ap! A(((!1. -are este plin pana in #u8a. apare -entrul gol al -i-lonului. in Dederea propriei sale desaDirsiri.din Cer. iar in -ap!. si este interse-tia Cerului si Pamantului! Doar Omul poate sa le armoni8e8e. Omul se a$la la miFlo. 9?rupul omului -uprinde un du#lu Jid. J. se intoar-e la taria primordiala! Cel -e redo#andeste Dirtutea -ea dintii deDine una -u O#arsia lu-rurilor. dar a-elasi ?ao insu$leteste toate $apturile. din Bin si din Bang $unia de as-ensiune si din -ele Cin-i anotimpuri 0elemente1 $irul -ondu-ator 0-ele patru anotimpuri de la noi plus interse8onul sau perioadele de tran8itie dintre ele19! Chuang-?8u 0in -apitolul. 9Prin-ipii de igiena91 se re$era la Jidul tinind de $enomenalitate! 0-itate pe -are le redam in Dol! ((1 %28282?2 >I!UL I >IATA OMULUI (n gindirea -hine8a.al maduDei spinarii si al -reierului. detasarea. A(1 si Chuang ?8u 0in -ap!. 9aCul rotii lumii9 0Dedeti "ao ?seu. 9M-si -a8ni mintea91. mai mult. ?atal. J(. inima si spiritul omului deDin oglinda pentru )ine si lume! (n a-est sens.priDilegiat! Omul. -i si una -ereas-a al-atuita din su$lu si spirit. -omuni-area dintre om si uniDers este garantata si de $aptul -a el nu este numai o $iinta materiala 0din -arne si sange1. ta-erea. ne$aptuirea sunt -umpana uniDersala. -a toate $apturile Dii! (n 9Cartea ritualurilor9 0"i-Chi1 se spune. ontologia taoista -onsidera -a rolul sau este important si in s$era lumii $enomenale! ?ao isi are originea in Jid.%2?28282 >I!UL TI I ! !E LUMEA FE OME ALA (n a$ara primordialitatii Jidului.intre Cer si Pamant. desaDarsirea Caii si a Jirtutii ei! OCitate din a-este -apitole sunt redate in Dol! ((! De a-eea -el -e guDernea8a -ore-t si s$antul sunt in repaus mereu! epausul du-e la Jid! Jidul inseamna Plinatate si Plinatatea du-e la reintregire! Jidul da su$letului des-hidere. atat treapta suprema spre -are tinde omul -e Di8ea8a -onta-tarea eCperimentala a /ltimei ealitati. prin ea -u Jidul9! Ca si Jidul. A"J. -almul. gustul a -eea -e nu are gust 0Dedeti "ao ?seu. omul are un lo. 9Dis-urs -u priDire la sa#ie9. AAJ(((.?8u 0-ap!. Mama. 9(n al-atuirea omului intra taria Cerului im#inata -u -ea a Pamantului. a$lat inlauntrul tuturor lu-rurilor si al $iintei umane! =olul din -entrul rotii0-ap!A(1 . spune. tot prin intermediul Jidului din -are se naste )u$lul primordial si -elelalte su$luri Ditale! Jidul este -onsiderat. in lo-ul unde imaginile si $ormele isi au i8Dorul! (nrada-inindu-se eCperimental in Jid. 9Calea Cerului91.adi-a niste mani$estarii ma-ros-opi-a ale golului din miFlo-ul MD% si din $ie-are nu-leu atomi-!0Dedeti . 9)$intii isi $a. spune. . sunt #lo-ate $iind-a ar pune pe #utu-i a-tuala ierarhie politi-a si e-onomi-a de pe ?erra intemeiata pe utili8area -om#usti#ilor $osili0petrol. din Pamint. Chuang. a$irma. omul poseda inrada-inarea automata in Jid si in /ltima ealitate. plasat intre Cer si Pamant reuneste -alitatile a-estora. disponi#ilitate si ast$el ori-e a-tiune isi implineste rostul 0si . -at si mie8ul. unirii spiritelor in$erioare -u spiritele superioare. datorita intalnirii dintre Bin si Bang. si a su$lurilor su#tile ale -elor 9Cin-i elemente9! >uai-%an-?8u spune. Comentariu la Misterul /mmo1! )urselele alternatiDe de energie permit eCtragerea energiei din Did. teluri-a. (J. aproape material.

nu se ia dupa stiut 0-unoastere miFlo-ita. Ben >ui. asteptarii1! Metoda ?so-<ang este des-risa in -apitolul J(( din -artea a &-a din Chuang ?8u. aer. ster( -supri$. lit!. si omul isi a$la mantuirea!!! Cine nu si<a a9lat $antuirea. se re$era la impli-atiile Jidului in Diata omului in -ap!. -are leaga din nou su#ie-tul de )patiul Originar9 4276. 9Ma lepad de corpul $eu. se eli#erea8a de ori-e atasare 0dorinte. rationala. 9)a nu as-ulti -u ure-hea. AA(( si A(! Dupa -um o#serDam. ratiune. reali8indu-se unitatea -u ?ao! El a#andonea8a in urma sa ori-e $orma si ori-e limitare. strategia prelungirii Dietii impli-a inrada-inarea in ?ao. 9Ce intelegi prin te ase8i si uiti totK Ben >ui a raspuns.pentru a $iCa meditatia. c'iar daca e ase5at2 Cine-si pres-him#a au8ul si Da8ul in 9Dederea9 din adan-. AAA(((.nu sunt de-at taina Pre$a-erii 0metamor$o8ei.memorie1 si inteligenta 0minte. prelungindu-i inde$init Diata! Conse-inta pra-ti-a Jidului in Diata omului. iar e3olutia neincetata e6clude orice 9i6itate2 Cu ade3arat esti un intelept2 !e acu$ inainte te 3oi ur$a9! 04176. introdu-e mis-area -ir-ulara. prin intermediul Jidului. oprirea.. ener(ie.an( 0.9 ma ase8 si uit tot9! Con$u-ius a intre#at. iar deriDa gandurilor. $ara sa interDina! El pra-ti-a a#senta ori-arei a-tiuni 0<u-Eei1.uo Eang. si $a unesc cu cel care i$4ratisea5a tot. nu as-ulta -u spiritul. (luminarii19! Metoda de meditatie taoista -e -orespunde unui stadiu inalt de re-ulegere este numita Tso<.222. pro-esare mentala1 si spiritele si duhurile sunt toate su# -ontrolul lui! ?oate la un lo. eter. ele oglindes.eCperienta. el isi lasa spiritul sa rata-eas-a li#er. 1-a intalnit pe Con$u-ius si i-a 8is.este eCe-utata la momentul oportun19! M-elasi autor in -ap! 9"umea oamenilor9.. AAA. as-ulta -u spiritul. iar nu parasirea lo-ului. lo-ali8area 0in 9ai-i si a-um91. sunt -ur#ate. ((. as-ulta -u su$lul inimii! /re-hea poate doar sa auda si spiritul e marginit in puterea lui de a Dedea!!! ?ao se implanta in Jid!!! Din Jidul spiritului i8Doraste lumina. 9Jidul. A"J(. el ramane un 9pri#eag9 -hiar da-a aparent sta pe lo-! %umai -and inima omului si spiritul sau deDin golite de agitatie0Dide1. 9(ntr-o alta 8i. aspiratii. iar Diata se poate des$asura -u adeDarat in toata plinatatea ei! aportul dintre durata Dietii omului si spatiul si timpul lo-al este miFlo-it tot de Jid. 9ac o4iectul para(ra9elor 22%28 si 22%282% din 3ol2 II2 . epui8area! ?impul si spatiul liniar. se poate spune ca<i Pri4ea( -ratacitor. pag! 7'1 Mtat timp -at omul nu-si des-opera )inele. ramane %e$aptuirea 0<u-Eei1. -are-1 $inantea8a -u energie si in$ormatie. reDine progresiD la mat-a. 9a 9i ase5at si a uita91! Cel -e meditea8a nu re-urge la nimi. rata-irea. parasesc orice 9or$a -concentrare 9ara suport. des-risa pe larg in nota 7 si in -omentariile a$erente -apitolelorO! otele ce insotesc co$entariile si e6pun 9a5ele practicii concrete taoiste2 HConceptul de Cin<Can( si raporturile sale cu >idulH si Hconceptul de C'Mi -in pin)in : Ui* lit2: Hsu9lu. si$turile.MdeDarata ealitate 0)inele1. iata ce intele( prin: H$a ase5 si uit totH2 Con9ucius a conclu5ionat: HUniunea cu In9initul e6clude orice particularitate. supri$ orice inteli(enta -in3esti(ate $entala. AJ. -are operea8a un s-him# -alitatiD -onstant inauntrul -uplului )patiu-?imp! "ao ?seu. spune. ase8area. Didarea. stingerea.

8ie ca ci'ilizatia din !ccident a 8ost prostita in mod deliberat. iar nu lotusul cu paGua.. "emple in cartea sa ?-hina: Land o8 1isco'ery ? (. de Nobert 9. Ooseph Needham(.htm . 8iindca mareste ima5inea re8lectata si 8ace 'izibile chiar niste neuni8ormitati minore. sa publice o e4plicatie stiinti8ica in ? "he Xni'erse o8 Li5ht(Xni'ersul Luminii(? in .+. rom @a5ic (6aen ..++( http:QQccbs.. 3lancG$@ass 6lacG :ole usin5 a pion laser. si acceptata de Ooseph Needham.. 2nclin sa cred ca 8ie aceste o5linzi sunt realizate intr$un cu totul alt mod . -on'e4itatea usoara a discului e importanta.Q*.$*+*/QM/Q. printr$o metoda 8olosita de specialistii chinezi in prelucrarea bronzului Ecare au 8acut initial dosul identic cu ima5inea re8ectata.M. Air #illiam 6ra55.or5QEOQabstractQ*.in timp ce aceea prezentata in ima5inea de mai sus.tSQ XLL"EJ"QON$71@Qscot.. http:QQSSS. -old usion phenomena could be related to 6ose$Einstein$-ondensates.si a 8ost descrisa de Ooseph Needham in "Acience and -i'ilization in -hina" si studiata de cele mai stralucite minti din !ccident (7lbert Einstein. ca sa apara pe perete ima5inea de pe spateb !5linzi metalice de acest 5en. pana cand Air #illiam 6ra55.5glinzile magice chinezesti + 5 curiozitate antica care continua sa !ie un mister !5linda pe care o 'edeti in ima5ine este unul dintre cele mai stranii obiecte din lume. 7 trebuit sa treaca un intre5 secol..FM(. in re'ista ?"he 3hysics "eacher?.. @a4 3lancG. ca orice alta o5linda.doar ca sa ne conduca la concluzia 8alsa ca una o cauzeaza pe cealalta.e..+F( si mai recent de 1ereG ASinson. Non Ed5e de la departamentul de 8izica si astronomie al Xni'ersity o8 Aouth -arolina a e4aminat o ast8el de o5linda si a descoperit ca e4plicatiile acceptate azi sunt? complet eronate ?.. and in his booG Sith coauthor Ooel 1a'is. 1a'id 6ohm.M. 8iecare cu o panta de doar *. care a scris un articol in @ay .. Neils 6ohr. au trimis o raza de laser catre supra8ata metalica si au descoperit ca 8ata este acoperita cu o :!L!%N7@7 alcatuita din niste canale e4trem de 8ine. "om 6roucGson.iop. in care se a8la cele opt tri5rame 3aGua (ba5ua(.M 3e spatele o5linzii se a8la un desen in relie8.. este per8ect sle8uita si putin con'e4a si re8lecta lumina.. -hinezi numesc aceast obiect ? o5linda prin care trece lumina? 8iindca ei credeau ca lumina treace prin metal. @irror @atter (#iley . El si studentul sau.)(.n. un 8izician de la Xni'ersitatea din NeS @e4ico.edu.D. ci o ima5ine a unui lotus cu opt petale. 1esenul de pe spate nu are nimic cu ima5inea proiectata pe perete. dar 8abricate in Oaponia(makyoh( au aparut in !ccident in . iecare linie din ima5inea re8lectata este intunecata. Dar "ro lema este ca 'oar unele oglinzi au aceeasi imagine "e s"ate . Nimic nu pare neobisnuit la acest lucru. 5rade 8ata de restul supra8etei. in sandSich intre doua linii luminoase. iar 8ata discului bronz de / centimetri in diametru.. asa cum ne puteam astepta de la niste muchii. asa ca raman in'izibile ochiului. care ne duce inapoi la dinastia :an sec 2 i. un cercetator in domeniul cristalo5ra8iei. %.ntu. 1ar daca trimitem lumina soarelui spre o5linda 'om 'edea ca pe perete nu apare o pata de lumina obisnuita.. . !5linda a 8ost realizata in -hina antica printr$un proces 'echi. de la 6ra55 incoace. are pe spate un cerc cu simbolurile zodiacului -hinezesc. si dupa cum 'eti 'edea 8ara succes . autorul seriei de 'olume dedicate Atiintei si -i'ilizatiei din -hina <Acience and -i'ilization in -hina= (..

22 TE:TUL P"I CIPAL AL T"A!UCE"II Tao Te 7in( F!ao !e .in(G Lao Tseu FLao /iG V Cartea Caii si >irtutii W .

is not t'e eternal and constant . atta$en di3erse no$inatur* Con+unctiu$ dicuntur ea pro9undu$Fseu reconditissi$u$G Pro9undu$ illud. 3er4al .H Calea care poate 9i ur$ata-in pasi succesi3i in plan 9i5ic.ean<Pierre =uillau$e in Paris. . @'et'er $ental.a) t'at can 4e 9ollo@ed-trodden* @alAed in successi3e steps. Aeternu$ on<Ens 3ult conte$plare e+us essentia$ $ira4ile$* Aeternu$ Ens 3ult conte$plare e+us li$ites Daec duo. nu este eterna si i$ua4ila CaleH HLa 3oie Jui peut etre sui3ie-dans les actions successi3es de la 3ie. non aeternu$<et i$$uta4ile o$en2 on<Entis no$en: coeli. 3er4al or p')sical.a)H -Le((e. nMest pas une Lternelle et i$$ua4le >oie H2 HT'e . !idot. ad'uc pro9undu$ O$niu$ essentiaru$<$ira4iliu$ portaH2 . terrae Principiu$ Entis no$en: o$niu$ reru$ $ater ItaJue. asa cu$ este el redat de catre Paut'ier. Juae si$ul e(rendiuntur. Paut'ier. Pri$ul capitol din Tao Te 7in(. %181 F8G in li$4a latina: H>ia FJuaeG potest 9reJuentari non aeterna<et<i$$uta4ilis rationalis >ia* o$en Juod potest no$inari. $ental . %&8%.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.>E!ETI PA"TEA A !OUA-CAP 81<1%. SI PA"TEA A T"EIA-COME TA"II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful