* : ,**:t'' ''

l! r.i:..

,til ;i":t!
t'

t:

'')

I
I

) { t 'i,t/( , ,\ i { ,-\/ \"_(l t r\.

/,

\l{,

/:\-

{t { ("t'
(;' ,\,_\ -.'7 t A'P | 1 Y AdiD-ari dup;dles0p / \\'l@0Ule

Edi!-t Ed l INICART UNI

ea&,uu[$tLeu
p[us ilrtepavEfrt

Fabulele luiEsop Repovestite r#lh KffiE{

uploaded by$ft30

Calul sileul
A fost odati un leu care a pus ochii pe un cal. in repetaterinduri a incercatel si mindnce calul, dar era pdcdhtintotdeaunade calul cel iste1. Apoi, intr-o buni zi, leul s-a gdndit sdfoloseascd un viclegug. $i-a de medicini unde studia pus o robd de profesorgi s-a dus la facultatea deghizatin medic,calull-a simgit. Dupi calul.Cind leul a intrat in clasd un timp, leul fhcu un tur al clasei.Cdnd se ,&
apropie de cal, acestanechezd tare. Leul se dadu inapoi gi
!t

il mustri pe cal pentru sa. Calul comportarea sPuse:

- Nu de mult, pe cdnd treceamprintr-un

desig, mi-a intrat un spin in

careleul s-a lisat injos, calul l-a lovit cu putere,

ft

a fugit din clasi gi agaa reugitsdscape.

s
l[Iorala: Cineseincrede prea mult in allii, se insealdadesea.

ta ffi

rilh
uploaded lv Sietl0

gifapul Leul
Era o it foafte cdlduroasidevari. - Cred ci ar trebui si impdrlim Pe cdnd reteceau insetatinevoie apa, altminteri ne vom bate pe mare,un leu gi un tap au ajunsla o ea pind la moarte gi vom ajunge baltd carenu mai aveadecit foarte mancare pentruvulturii iia. pufini apd.Cele doudanimales-au Tapul a fostimediatde acord, aga certatpentrueapini au obosit. ci gi-auimpirtit apa. Cum stiteau ldngd balti, se intdmpli caleul si priveasci in sus9i si vadi un grup de vrrlturi zburind Morala: E mai bine sd imparli cu pe deasupra capetelor1or.ii spuse altul decdtsdliierzi tot. tapului:

gibroasca Maimufa festoasi

intr-o zi,o maimufd caretrdia ldngdun riu addncai lat igi dori ceva de mincare de pe celilalt mal. Nu gtia si inoate,insi. CAteva clipe mai tdrziirt., zhri o mare broasci lestoasd inotdnd in riu gi ii veni o idee.Se duseldngdrdu gi incepus-o laudepe testoasi,spunindu-i ci sigur e cea mai rapiddinotitoare. T-estoasa selisd lesneimpresionati gi o inviti si steape spinarea ei in timp ce inota prin riu. Maimugaacceptiimediat. Cind au ajunspe celilalt mal, maimuta a sirit jos gi i-a spusrindnd; - De fapt,inoli la fel delent precummergi.Te-am liudat numaipentru ci mi-ai fost de folos.

Morala: Nu te inc:rede in lduddtori.

,,+\

Privighetoa goimul gi vflnltorul

intr-o it, un goim care vdna Prlvlgnerofl. \-, Dsefva ca pruii din
mama lor si-i hrineasci. Cind a va z u cum t olmu r zDufa Pe gura oe 9arpe. rrivlgnetoarea
tolmur 11fasPunse:

un iepure zdri cuibul un e i cuib erausinguri si o agteptau pe ajunsgi ea la cuib, privighetoare deasupra,iar puii lipau ca din se rugi de goim sd.-icrute puii. daci imi cdnti un cdntecfrumos. curajul gi incepe si cdnte,insi iegiplin deja1e. $oimul exclami: frumos! pui 9i-l inghili. din spatese apropiaun vdn[tor igi indlgn pe furig arcul. $oimul stripuns de sigeati cizu imediat la pimint.

- Ifl voi indeplini dorinta, Privighetoareai9i aduni tot pentru c[ tremuratoati, cantecul - N-a fost deloc un cintec A poi inhagi u n In tlmpul acesta, de pisiri, care

Morala: Ceicareinfind capcane altora, cad deseori in ele.

g crabul $arpele

!;

Au fost odat[ doi prieteni:uncrab9i i, un garpe. In ciudaprieteniei lor,eraufoarte diferili cafue gi cideau rareoride acord.Crabul

doreaintotdeaunasdle faci rdu celorlalti. In repetaterinduri, crabull-a sfhtuit pe prietenul siu si-gi schimbefelul de a fi dar garpele a refinat si il asculte. Cdnd crabulgi-adat seama ci nu arerost si discutecu el, a inceput si-l supravegheze. Nu dupd. multd.weme, toate celelalteanirnale au pornit a se plinge de cr:uzmeagarpelui.Yiz;ind acestea, crabul se hotiri s[ puni capit chinului o datdpentru totdeauna. intr-o zi, il gdsi pe garpedormind. Segindi la toate necazurilepricinuite celorlal,tigi-l ingfhci degrab[ de git. Apoi, fXri ezitue,il sugrumi. Dupi moartea garpelui, crabul observi:,,Prietene, dacdai fi fost cumsecade 9i mi-ai fi ascultatsfatul,nu te-agfi pedepsit."

Morala: Oamenii carefacrdu altora,sfdrSesc prin a-Siface

rgu lor tn:t7st.

m{oa&d!D,Stf3o

NE THff}I

girugul Vulpea de mure

Odat[, o vulpe s-a impiedicatpe cind incercasi treaci de nigte tufiguri.Ca sdsesalveze, s-aprins de un rug de mure,insi lepii de pe rug i-au sfdgiat tilpile. Vulpeainvinui rugul cd o rinise. Rugul o intrerupse,
sDunanou-1:

ob

': f ,

itt:3
rr4

- Tiebuie si-!i fi ietit din mingi sd te prinzi de mine, pentru ci de eu mi prind de al1ii. obicei,

J|4olala:. Nu cereajutor celui obignuit sdfacd rdu.

leul cel holnav

Tieia odatl un leu, carenu-gi mai putea prinde pradapentru cd era prea bitr6.n.Se hotiri, agadar, si recurgi la o viclenie.Vreme de citeva zile, nu mai iegi din pegtera; zdcttacolo, prefh.cdndu-se bolnav.Curind, starea saajunse la urechea tuturor animalelor, careincepuri sh-lvizitezela vizuini. Trucul prinse,iar leul le mincd pe toatedupdpofta inimii. Dupi ce o sumedenie de animaledispdruri astfel, vulpeadescoperi ingelitoria leului.intr-o zi, sedusesd-liidteze darpdstri o distanfi.buni in timp ce il intrebade sindtate. - Sunt bine,rispunseleul,dar de cestaiaga departe? Te rog sdintri. - Nu, multumesc, spuse lrrlpea.Observmulte urme careintr[ in pegterd dar nu vid urme caresdiasl.

.4

ginestemata Cocogul
Intr-o zi, in timp ceciuta de m6.ncare, un cocog gdsio piatri pretioasi. cocogul exclami: Cdnd vilztt nestemata, - Daci te-arfi gisit stdpdnul tdu,te-ar fi agezatla locul carep secuvine! Dar a9a, te-am gdsit eu, 9i nu am ce facecu tine. Mai de folos miar fi fost un bob de orz decdttoate nestematele din lume.

prel nu au ,ualoare pentru ceicarenu Iepot prefui. Moral:; Lucrurile de

Cerbul laadipat
intr-o ir, un cerb igi potolea setala rdu. in timp ce bea,igi vizu imagineareflectati in api. Cerbul admiri indelung mi.rimea9i formele coarnelorsale. In clipa urmitoare, insi, rdu fu dezamigit de picioarele-i subliri 9i slabe. In timp ce se contemplaastfel,un leu se apropiede api gi se ghemui sI sard asupralui. Cerbul tAgni * imediat 9i,fugind in mareitezL, puseo distanti siguri intre el gi leu. Cdnd intri in pidure, ins[, coarnel e
1 Se

prinseri in tufiguri, ceea

ceii didu timp leului si-l prindi din urmi. I1 ajunserepedegi-l inhigi. Cerbuligi spuse cu obidi:
Am disprefuit ' ,,Cit m-am mai ingelat! picioarele asteacare m-ar fi salvat gi
mr-am lauoat coafnele. cafe

m-au dus la pieire.

Morala: Celemaiprelioaselucruri sunt des eori subestimate.

Lupulin de blana
0are

Odati, un lup riu se hotdri sd se deghizezepentru a gdsi mai ugor de uneioi mincare. A9aci seimbrdcl in pielea gi sealituri turmei, ingelindu-l pe pistor. Spre seari,lupul esteinchis impreuni cu restul oilor, iar intrarea erabine ferecati'. Mai tdrziu, pistonrl reveniila staul casi ia carnepentru a douazi. Din intimplare, il prinse pe lup in locul unei oi gi-l ucise numaidecdt.

Molala: Rdu caufi, rdu gdseSti.

gistupul Ursul de albine

Intr-o zi,un urs a gisit o caleseintre in gridind. Curdnd,ochii i-au cizut pe un stupde albine. Ursul a fost foarteincintat la vederea mierii gi s-aindreptatcitre stup.A inceputsi mdnince miereacu licomie. Numai cdalbinele gi-audat seama de-prezenta lui.I s-auagezat pe cap9i aupornit a-l intepain ochi 9i pe nas.IJrsulurla din catza durerii insuportabile. In celedin urmd,ca sI scape de albine,ursul incepusd-9isfdgie pielea
cu ghearele,pind ce o sfirgi riu.

#
Morala: Pldcereacare vine impreund q

W
,E
s.

cudurereafaee rdu.

s ,t

\i

"

',,..,,

..

Gflttele $
c0c0nl

intr-o zi,,gigtele9i cocorii se hrineau impreunf pe o pajigte. Dintr-o datf,,veni un Cind ilvdzrxl, vdndtorgi igi intinse plasa. cocorii igi luari zborul gi reugirdsd scape. fiind mai incetegi avdndcorpurile Gdgtele, mai grele,nu au fost in staresi zboarca9a repede, fiind astfelprinsede vdndtor.

Monlaz Atenpiela afacerilein careriscurile nu sunt egale.

<0

Cuprins
Calul 9i leul Leul 9i gapul Maimula 9i broasca festoase Privighetoarea, goimul9i vdnS.torul $arpele9i crabul Vulpea 9i rugul de mure Leul cel bolnav Cocogulti nestemata Cerbul la addpat Lupul in bland de oaie Ursul gi stupul de albine GAgtele gi cocorii
J 4

5
b

7 8 10 71 12 13
74
l-J