PROIECT BETON ARMAT

‐ ÎNDRUMĂTOR –
Partea 1. 
Elaborat de 
Șl dr ing NAGY GYÖRGY Tamás Șl.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás
tamas.nagygyorgy@ct.upt.ro
As.dr.ing. FLORUȚ Codruț
codrut florut@ct upt ro codrut.florut@ct.upt.ro
‐ 2013 ‐
‐V1‐
BIBLIOGRAFIE
SR EN 1992 1 1 2004 P i t t t il d b t P t 1 1 R li l t lădi i SR EN 1992-1-1: 2004, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri
(+AC:2008)
SR EN 1992-1-1/NB: 2008, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru clădiri.
Anexa Națională ț
EN 1992-1-1: 2004, Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
SR EN 1991-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale (+ NA:2006)
P 100-1/2006, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN
973114070-0
Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN:
9780230500716 9780230500716
Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-07-
248305-9
Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:
9780750656863
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
CĂ Ş 1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
- ELEMENTE STRUCTURALE CU ROL DE REZISTENŢĂ - ELEMENTE STRUCTURALE, CU ROL DE REZISTENŢĂ
- PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOUĂ DIRECŢII, PE CARE REAZEMĂ PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE
- FINISAJE, PARDOSELI, IZOLAȚII (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU
GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL
ÎNCÂT SĂ FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTANŢA
DINTRE AXELE LOR SĂ FIE
ÎN CAZUL PLĂCII ARMATE PE O DIRECŢIE, RAPORTUL
Ă Ă
p
 
DIMENSIUNILOR UNUI OCHI DE PLACĂ RESPECTĂ CONDIŢIA:
mox min p
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
1 ALCĂTUIREA PLANŞEULUI 1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
- Planşeul realizat monolit este o structură spaţială, deoarece, prin intermediul
betonului şi al armăturilor din oţel se creează o legătură între elementele betonului şi al armăturilor din oţel, se creează o legătură între elementele
componente.
C l l l i t t i ţi l t d t l d difi ilă d î i t - Calculul unei structuri spaţiale este destul de dificilă, de aceea în proiectare se
permite calculul separat al fiecărui element de rezistenţă, ţinând seama de
modul în care se transmit încărcările verticale spre reazeme.
Astfel se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs) Astfel, se poate admite că placa (pl) se descarcă pe grinzile secundare (gs),
grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale (GP) şi pe stâlpi (ST), iar
grinzile principale împreună cu stâlpii formează cadre, care transmit încărcările la
fundaţii (F) şi teren. ţ ( ) ş
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren
Traseul încărcărilor indică ordinea în care trebuie calculate elementele de rezistenţă, adică se începe cu
calculul plăcii, apoi se calculează grinzile secundare ş.a.m.d.
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
CĂ Ş 1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
L
n x B
L
PLAN COFRAJ PLANȘEU
7
8
9
10
11
12
13
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
CĂ Ş 1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
ETAPELE PROIECTĂRII ETAPELE PROIECTĂRII
- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor secţiunii elementelor de
rezistenţă pe baza recomandărilor, astfel încât să corespundă şi altor criterii
decât cele de rezistenţă; decât cele de rezistenţă;
- CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul,
cunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilor cunoscând dimensiunile elementelor de rezistenţă şi alcătuirea părţilor
nestructurale, destinaţia şi amplasarea construcţiei;
STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL b d hid il d - STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor de
calcul ale elementelor;
- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale
încărcărilor de calcul ce acţionează pe schema statică admisă. Se poate face
cu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
CĂ Ş 1. ALCĂTUIREA PLANŞEULUI
ETAPELE PROIECTĂRII ETAPELE PROIECTĂRII
-PROIECTAREA PROPRIU-ZISĂ, prin următoarele etape:
d fi iti ţi ii d b t l t l i b - definitivarea secţiunii de beton a elementului, pe baza
rezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite;
- calculul ariilor de armătură şi stabilirea dispunerii acestor
armături;
- desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior
al cofrajului) şi dispunerea armăturilor, detaliile de armare, consumul
de materiale (volum de beton şi extras de armătură).
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
PALCA
mox min p
DACĂ DA PLACĂ ARMATĂ PE O SINGURĂ DIRECȚIE
mox min p
(Conf. P100-1/2006)
b
pl min
= l
min
¡SS ¸ 8umm
h
pl
h
l
= M x 10 mm h
pl
= M x 10 mm
l = interax
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
GRINZI
DIMENSIUNI RECOMANDARE
L/(12 15) ‐ grinzi principale
ÎNĂLȚIME
Minim, h
min
L/(12…15) ‐ grinzi principale
L/20 ‐ grinzi secundare
Optim, h
opt
L/(8…12) ‐ grinzi principale
Optim,  h
opt
L/(12…15) ‐ grinzi secundare
LĂȚIME h/b = 1.5 … 3 ‐ secțiune dreptunghiulară
b
i
= 200 mm b
min
= 200 mm
h, b = M x 50 mm
L = interax
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI
STÂLPI (se alege)
b
ST
= (b
GP
+5cm) ≥ 350 mm
h
ST
≈ 1,2 b
ST
h, b = M x 50 mm
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE
PERMANENTE 
Variația în timp este 
neglijabilă
Greutate proprie: elemente structurale,
finisaje, etc.
V i i î i
Încărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
VARIABILE
Variația în timp este 
importantă
Vânt
Zăpadă 
Intensitate mare timp Seism
ACCIDENTAL
Intensitate mare, timp 
redus de acțiune
Seism 
Explozii
J ¡ k
Valoarea  Valoarea 
de calcul
Coeficient 
parțial de 
siguranță
caracteristică 
a acțiunii
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM
DISTRIBUITE PE SUPRAFAŢA PLĂCII ŞI SUNT EXPRIMATE ÎN kN/m
2
.
SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR, SE DETERMINĂ VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNCĂRCĂRILOR,
APOI CELE DE CALCUL (d).
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE CARACTERISTICE : g
k
g
k
‐ GREUTĂȚILE PROPRII
P
k k,i
- PLACA B.A.
k,pl pl bo
- TENCUIALA
- PARDOSEALA
k,tcnc tcnc tcnc
 
PARDOSEALA
- Asfalt
- Mozaic
k,porJ A
2
 
k,porJ H
2
 
2
- Dale
- Plăci bet.
k,porJ Ð
2
k,porJ P
2
 
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
Gre tate specifică
MATERIALE
Greutate specifică 
ρ [kN/m
3
]
BETOANE
Beton armat 25.0
FINISAJE
M t d i t 21 0 Mortar de ciment 21.0
Mortar ciment‐var 19.0
Mortar de var 17.0
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : q
kk
‐ UTILE
Q
k k,i
‐ CATEGORIA DE UTILIZARE
Ă
k,u
‐ PEREȚI DESPĂRȚITORI
(din SR EN 1991‐1‐1:2004)
k,PÐ
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL
J g k
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL
J q k J q k
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
COEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
γ
F
ÎNCĂRCĂRI 
PERMANENTE
γ
g
= 1.35
PERMANENTE
ÎNCĂRCĂRI VARIABILE γ
q
= 1.50
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
3 CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 3. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR
-În proiectare, acţiunile de calcul se grupează astfel încăt să producă efectele
cele mai defavorabile asupra structurii. cele mai defavorabile asupra structurii.
-Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.
- Pentru dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură, verificarea se face
la stările limită ultime (SLU)
J J J
Forma generală cf. CR 0, cap. 4.3 (!):
J J J
k,1 u,i k,i k,1 u,i k,i
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII 4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
- Placa armată pe o direcţie poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în
cazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă de cazul de faţă momente încovoietoare şi forţe tăietoare) cu o fâşie de placă de
1,0 m lăţime, decupată pe direcţia scurtă a plăcii, adică direcţia pe care se
descarcă placa. Din punct de vedere static, această fâşie se asimilează
cu o grindă continuă.
- Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, deschiderile plăcii :
d hid i t - deschiderea interax:
- deschiderea de calcul, utilizată la calculul static :
p
c u
Unde (lumina) este distanţa măsurată între feţele interioare ale
reazemelor ce delimitează o deschidere.
u
 
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII 4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
-Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată
c
cu o încărcare liniară [kN/m]
J
Curbe înfășurătoare: 
g
d,gs
/q
d,gs
= 0,5
g
d,gs
/q
d,gs
= 5
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII 4. CALCULUL STATIC AL PLĂCII
STABILIREA SCHEMEI STATICE
‐ Placa reală se înlocuieşte cu o grindă continuă cu deschiderile , încărcată
c
cu o încărcare liniară [kN/m]
J
14 14
← curbe înfășurătoare
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
5 DIMENSIONAREA PLĂCII 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL Ţ Ş
BETONUL
Calitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului care este Calitatea betonului este definită de clasa de rezistenţă a betonului, care este
rezistenţa caracteristică la compresiune pe cilindri
C
ck
Clasa betonului
Rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
ck ck cub
cJ ck c
ARMĂTURA
Rezistenţa de calcul al oțelului
yJ yk s
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL REZISTENŢE CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Secţiunea de calcul a plăcii
Modul de armare al plăcii
p
opt
(%) pentru armături cu 
f
yk
= 400 … 500 N/mm
2
f
yk
= 300 … 400 N/mm
2
P di ți 0 25 0 50 0 30 0 60 ‐ Pe o direcție 0,25 … 0,50 0,30 … 0,60
‐ Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Verificarea înălțimii alese (necesare)
ncc
EJ
cJ
M
Ed
‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static
cJ
b = 1000 mm
sau μ = f(ω) din tabel, unde
p ¡
p = æ(1 - u.Sæ) 
, în funcție de p
opt
æ =
p
1uu
¡
yJ
¡
cJ
 
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Calculul grosimii plăcii necesare
unde
b
p,ncc
= J
ncc
+ J
s
J
s
= (c
nom
+ø¡2)
c
nom
= c
min
+∆c
Jc:
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
5 DIMENSIONAREA PLĂCII 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Calculul grosimii plăcii necesare
c
min
= max(c
min ,b
; c
min ,Jur
; 1umm) 
ø
din aderență
din durabilitate
c
min ,b
= ø
mox
 
ø
mox
= u.1b
p
|
mm
]
+ 2mm
din durabilitate
!!!!!!!!! in function of the Exposure Class
and Structural class (Ch. 4.4 )
(cf. SR EN 1992-1-1/NB)
c
min ,Jur
= 1u - 2S mm
∆c
Jc:
= S mm 
 h
p
= M x 10 mm
Jc:
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Dacă
 OK
b
p,prcJim
¸ b
p,ncccsor
Dacă
 RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI MOMENTE
 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ
b
p,prcJim
< b
p,ncccsor
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ
Înălţimea utilă efectivă:
J = b
p
-J
s
 
EJ
A bJ
¡
cJ
 
EJ
2
cJ
A
s
= æbJ
¡
yJ
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
5 DIMENSIONAREA PLĂCII 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate p p g
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
A
s,min
= u.26
¡
ctm
¡
k
bJ ¸ u.uu1SbJ 
¡
yk
A
s,mox
¸ u.u4bJ 
1 Sb ¸ 2uu (A N ) s
mox
= 1.Sb
p
¸ 2uumm (A. N. )
s
min
= 8umm 
bare drepte
ø
mox
= u.1b
p
|
mm
]
+ 2mm
ø
min
= 6mm 
plase sudate
ø
min
= Smm 
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate REGULI CONSTRUCTIVE – armături principale cu bare legate
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
A
s,sup
= 2S%A
s,comp
- Perpendicular pe grinda principală
A
s,sup
= ø6¡pos orm. rczi.
l
o
gs gs
lo /4
G
Pgs gs
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție) REGULI CONSTRUCTIVE – armături secundare (repartiție)
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
= min 20% A
s
s
mox
= 2.Sb
p
¸ Suumm (A. N. )
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea plăcii
A
s,sup
= min Su%A
s,comp
 
- Perpendicular pe grinda principală
A
s,sup ,min
= øS¡1Su
l
o
gs gs
lo /4
G
Pgs gs
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm
2
3.50cm
2
5.58cm
2 3.50cm
2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm
2
3.50cm
2
5.58cm
2 3.50cm
2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate drepte
4.52cm
2
3.50cm
2
5.58cm
2 3.50cm
2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu plase sudate
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT 
Ă 5. DIMENSIONAREA PLĂCII
VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE
În general, în cazul plăcilor subţiri obişnuite, armarea rezultă din calculul la
încovoiere nefiind nevoie de armături la forță tăietoare încovoiere, nefiind nevoie de armături la forță tăietoare.
Pentru verificarea acesteia,
RJ,c EJ mox
I
RJ,c
= |C
RJ,c
k(1uup
l
¡
ck
)
1¡S
]b
w
J ¸ u.uSS · k
S¡2
· ¡
ck
1¡2
· b
w

C
RJ,c
= u.18¡y
c
 
_
A
k = 1 +
_
2uu
J
¸ 2.uu 
p
l
=
A
sl
b
w
J
¸ u.u2 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
Î Ă Ă 1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
gs gs
gs
G
P gs
G
P
l
o gs
b
GP
b
GP
B
b
gs
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
Î Ă Ă 1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
gs
gs
G
P gs
G
P
l
o gs
b
GP
b
GP
b
gs
B
P
k,gs k,p p gs p gs bo
ESTE ÎNCĂRCARE 
TOTALĂ !!!
Q
k,gs k,p p
d,gx g k,gs q k,gs
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
2. CALCULUL STATIC AL GRINZII SECUNDARE
STABILIREA SCHEMEI STATICE STABILIREA SCHEMEI STATICE
‐ Grinda secundară se va calcula ca o grindă continuă, cu deschiderile de g ,
calcul , reazeme fiind grinzile principale.
l
c
= l
u,gs
= B - b
0P
11 11
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
A
s1
‐ Pas 2  A
s1
‐ Pas 2 
- -
A minimum dintre
B C
A
s2
= minimum dintre
armăturile obținute în
câmpurile adiacente din
Pas 1 (aici din M
1
și M
2
)
+ +
1 2
1
 
2
A
s1
‐ Pas 1  A
s1
‐ Pas 1 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Verificarea înălțimii alese (necesare)
ncc
EJ
gs cJ
M
Ed
‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static
g
b
gs
‐ din predimensionare
sau μ = f(ω) din tabel, unde
¡
p = æ(1 - u.Sæ) 
, în funcție de p
opt
≈ 1.2 … 1.8
æ =
p
1uu
¡
yJ
¡
cJ
 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Calculul înălțimii necesare
b
gs,ncc
= J
ncc
+ J
s

long
J
s
= c
nom

ctr

long
¡2

etr
c
nom
d
s
c
nom
= c
min
+∆c
Jc:
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Calculul înălțimii necesare
din aderență
c
min
= max(c
min ,b
; c
min ,Jur
; 1umm) 
din aderență
c
min ,b
= ø
mox
 
ø
mox
= 2umm…2Smm
din durabilitate
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
∆ 1u
c
min ,Jur
= 1u -2S mm
 h
gs
= M x 50 mm după care verificare h
gs
/b
gs
=1,5 … 3,0 ???
∆c
Jc:
= 1umm 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Dacă
 OK
b
gs,prcJim
¸ b
gs,ncccsor
Dacă
 RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI MOMENTE
 DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ
b
gs,prcJim
< b
gs,ncccsor
 DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂÎN CÂMP CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂÎN CÂMP
secțiune T simplu armată
Lă i i ă lă il i (b ) d i d d di i il i i ii i l lă ii Lățimea activă a plăcilor comprimate (b
eff
) depinde de dimensiunile inimii și ale plăcii,
de tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armarea
transversală.
Lățimea acti ă a plăcilor comprimate (b ) se stabilește în f ncție de distanța Lățimea activă a plăcilor comprimate (b
eff
) se stabilește în funcție de distanța
l
0
dintre punctele de moment nul.
(B) (B) (B)
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP
secțiune T simplu armată
b
eff
b
c¡¡
= b
c¡¡ ,i
+b
w
¸ b 
b = u 2b +u 1l ¸ u 2l b
c¡¡,i
= u,2b
i
+u,1l
u
¸ u,2l
u
b
c¡¡,i
¸ b
i
 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂÎN CÂMP CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂÎN CÂMP
secțiune T simplu armată
 d b l ă Metoda tabelară
b
c¡¡
¡b
w

 ω 
b
¡
¡J = 
EJ
2
A
s
= æb
c¡¡
J
¡
cJ
¡
yJ
c¡¡
2
cJ
Dacă μ > μ
lim
redimensionarea secțiunii
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVE REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
t ă i i ă
A u 26
¡
ctm
bJ u uu1SbJ
- pt zonă neseismică
A
s,min
= u.26
¡
ctm
¡
yk
bJ ¸ u.uu1SbJ
¡
ctm
- pt zonă seismică (b = b
w
)
A ¸ u u4bJ
A
s,min
= u.Su
¡
ctm
¡
yk
bJ ¸ u.uu1SbJ
- cf. P100-1/2006
A
s,mox
¸ u.u4bJ 
ø 2S
ø
min
= 14mm 
ø
mox
= 2Smm 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVE REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 și P100-1/2006, Cap.5)
- La marginea grinzii
A
s,sup
= 1S%A
s,comp
- Ancorarea armăturilor pe reazemele marginale
- Ancorarea armăturilor pe reazemele intermediare
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVE REGULI CONSTRUCTIVE
>0.3l
o
>0.3l
o
>0.3l
o
~10cm ~10cm ~10cm
A B
l≥10d
A B
l
bd
min 2ø
2ø8 montaj
min 2ø
l
bd
min 2ø
min 2ø
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
REGULI CONSTRUCTIVE REGULI CONSTRUCTIVE
(cap. 8.4.4) l
bJ
= o
1
o
2
o
S
o
4
o
S
l
b,rqJ
¸ l
b,min
l
b,rqJ
= (ø¡4)(¡
yJ
¡¡
bJ
)
pentru ancoraje în întindere
pentru ancoraje în compresiune
l
b,min
> mox|u.Sl
b,rqJ
; 1uø; 1uumm| 
l
b min
> mox|u.6l
b rqJ
; 1uø; 1uumm| pentru ancoraje în compresiune l
b,min
> mox|u.6l
b,rqJ
; 1uø; 1uumm|
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM
secțiune dreptunghiulară dublu armată
A
s1
necunoscut
A
s2
(din armarea câmpului)
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂPE REAZEM CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂPE REAZEM
secțiune dreptunghiulară dublu armată
l l ă
EJ s2 yJ 2
ESTE ARIA
EFECTIVĂ  
Se calculează
‐ Dacă μ
a
> μ
lim
 redimensionarea secțiunii
o
EJ s2 yJ 2
2
cJ
MINIMĂ!!!
μ
a
μ
lim
ț
‐ Dacă μ
a
< 0 
A
s1
=
H
EJ
¡
yJ
(J -J
2
)
‐ Dacă 0 < μ
a
< μ
lim
, din μ
a
 ω
a
 
¡
yJ
(
2
)
A
o
= æ
o
bJ
¡
cJ
¡
 
a lim a a
 A
s1
= A
a
+ A
s2
¡
yJ
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
Calculul capacității betonului la forță tăietoare
I
RJ
= |C
RJ
k(1uup
l
¡
k
)
1¡S
]b J ¸ u uSS · k
S¡2
· ¡
k
1¡2
· b J
C u 18¡y
_
2uu
I
RJ,c
|C
RJ,c
k(1uup
l
¡
ck
) ]b
w
J ¸ u.uSS k ¡
ck
b
w
J
C
RJ,c
= u.18¡y
c
 
k = 1 +
_
2uu
J
¸ 2.uu
p
l
=
A
sl
¸ u.u2 p
l
b
w
J
¸ u.u2
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
Dacă armare constructivă cu
RJ,c EJ
p
sw
=
A
sw
s · b
w
· sin ×
¸ p
sw,min
= u.u8
¸¡
ck
¡
yk
 
s
l,mox
= u.7SJ(1 +cot ×) ¸ Suumm
Pentru armare cu etrieri dubli
b
w
¸ 4uumm
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
Dacă se impune θ = 45
o
(fisura)
RJ,c EJ
α = 90
o
(etrieri)
unde z ≈ 0,9d
_
A
sw
s
] =
I
EJ
¡
J
· z
 
se impune ø
sw
 A
sw
= n x A
ø
sw
 s
_
s
]
ncc
¡
ywJ
· z
apoi se verifică dacă
_
A
] _
A
] _
A
sw
s
]

¸ _
A
sw
s
]
ncc
 
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
REGULI CONSTRUCTIVE
P t d d tilă  Pentru a avea cedare ductilă 
RJ,s RJ,mox
_
A
sw
]
¡
cJ
_
sw
s
]
c¡¡
¸ u.Sb
w
v
1
¡
cJ
¡
ywJ
_
¡
]
Unde
v
1
= u.6_1 -
¡
ck
2Su

III. CALCULUL SĂGEȚII PLĂCII
Ă Ă ( ) 1. CALCULUL SĂGEȚII PLĂCII (Axis VM)
‐ Reazeme blocate pe Z Reazeme blocate pe Z
‐ Încărcarea permanentă aplicat simultan
‐ Încărcarea variabilă aplicat în șah și/sau fâșii
Combinația de calcul în SLS cf CR 0, cap. 4.4:
1,1 k,1 2,i k,i

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful