CURS 5 Hepatitele virale Hepatita A este o boală infecto-contagioasă cu transmitere fecal-orală, care se vindecă, de regulă, fără

sechele şi nu se cronicizează. Hepatita B este o infecţie cu cale de transmitere re onderent arenterală, cu erioadă de incubaţie de !-"# să tăm$ni, agentul infecţios fiind mult mai agresiv dec$t %n cazul he atitei &. Cca '(-'5 ) din acienţi devin urtători cronici, adică ăstrează infecţia %n organism. *edicul dentist este e+ us acestei %mbolnăviri, dar folosirea metodelor generale de rotecţie %n cabinetul stomatologic, %l roze,ează, av$nd %n vedere că saliva acestor bolnavi este infectantă. Hepatita C este o infecţie mai gravă dec$t celelalte ti uri de he atite virale, are cale de transmitere arenterală - osttransfuzională., erioadă de incubaţie de /-'5 să tăm$ni. 0acienţii infectaţi cu virusul he atitic C au risc ma,or de a face he atită cronică, ciroză şi cancer he atic. 1eoarece medicul dentist este e+ us s$ngelui şi secreţiilor orale ale acienţilor, este e+ us şi acestor %mbolnăviri. 2n general, acienţii %şi cunosc şi menţionează boala, dar uneori este nevoie de a-i identifica e cei otenţial infecţioşi. Pacienţii cu risc scăzut3 - 0acienţii cu infecţie cu virusul he atitei & cu funcţii he atice normale şi teste la antigeni negative - 0acienţi cu infecţie cu virusul he atitei 4 %n antecedente, care au funcţia he atică normală, teste antigenice negative - &g 54s, &g54e. iar cele la anticor i ozitive -anticor i anti &g54s şi &g54c. ei nefiind contagioşi Pacienţii cu risc crescut: - Cei cu &g54s ozitiv şi teste le he atita C ozitive -anticor i 56C. - 0acienţi cu funcţia he atică alterată - 0acienţi cu icter şi he atită virală 7ratamentul dentar La pacienţii cu risc scăzut se ot efectua toate rocedurile cu rotocol normal dar cu utilizarea obligatorie a mănuşilor şi a măştilor chirurgicale. Pentru pacienţii cu risc crescut se iau o serie de măsuri de rotecţie a ersonalului şi cabinetului3 - 0acientul trebuie rogramat ultimul entru a nu se une roblema transmiterii bolii la următorii acienţi, rin li să de sterilizare adecvată - 8vitarea e+ unerii directe la s$nge şi secreţii orale -mănuşi, mască, ochelari. - &m$narea tratamentului $nă la stabilizarea semnelor clinice, dacă este osibil - 0roceduri de sterilizare stricte /(

abcese.7. ace de m$nă. 0e c$t osibil se vor face lucrări con. 70. administrarea de >lucoză i. 7C.rotezele acrilice riscă să fie s arte %n tim ul crizelor. Etilismul cronic 0uţini acienţi recunosc consumul cronic de alcool. e+tracţii.. 0acienţii cu această afecţiune.. hi oglicemie astfel %nc$t. 8i au. a c$t osibil 8vitarea medicamentelor he atoto+ice 7este de laborator entru 7S.c.9recvenţa crizelor .Epilepsia 9olosirea la minimum a instrumentelor ce răs $ndesc aerosoli -s ra:-ul de aer.. com licate. de regulă. dar ot rezenta semnele acestui viciu3 8ritem facial 5i ertrofia glandelor salivare 7remor fin *edicul dentist trebuie să ştie de viciu acientului %n măsura %n care funcţia he atică este afectată. 2n cazul acestor acienţi se va folosi diga.m. &ceşti acienţi au o igienă orală negli. alcoolul roduce otenţarea efectelor acestora datorită alterării metabolismului he atic.1urata lor . 770. roteze etc.1acă se află sub tratament medicamentos . nr. 2nainte de efectuarea intervenţiilor s$nger$nde -dacă acestea se ot lanifica. =a aceşti acienţi se efectuează rocedurile nechirurgicale du ă administrare de Romergan 'f i. fragmente de obturaţii. sau ' f Cofeină s. Combinat cu medicamentele din rotocoalele de reducere a an+ietăţii.0rezenţa . 0rocedurile ce necesită tim %ndelungat se %m art %n şedinţe mai scurte.1acă iau regulat şi corect tratamentul 7ratamentul dentar efectuat %n cabinet nu este indicat acienţilor care au crize e ile tice lunare -boala nu este suficient controlată. arodonto atii etc.*odul de manifestare al crizelor . 9olosirea de instrumente de unică folosinţă. 8i s e rezintă. hi notice. de reducere a hi oglicemiei şi oboselii rin rogramarea bolnavului c$t mai devreme şi atenţionarea de a se alimenta %nainte de tratament. 0ericolul mare constă %n declanşarea unei crize e ile tice %n scaunul stomatologic cu riscul de a as ira bulete de vată. care va evalua funcţia he atică şi riscul de s$ngerare. -'(-"() '((-"(( ml. trebuie chestionaţi des re3 . =a fel se evită cimentările rovizorii. ?ecesarul de anestezic local este mai mic -se otenţează cu alcoolul. şi va indica tratamentul %n acest sens. cunoscută de ei.ată. se cere consultul s ecialistului internist. le ameliorează starea generală. de obicei.aurei< .v. turbina.uncte ... as iraţia continuă iar acele de m$nă se utilizează cu mare atenţie. carii multi le. entru robleme de urgenţă -durere dentară. iar etanolul interacţionează cu eventualele medicamente rescrise -sedative. antibiotice. 6asodilataţia rodusă de alcool şi alterarea funcţiei he atice redis une la s$ngerări relungite du ă roceduri chirurgicale. /' . 7ratamentul stomatologic efectuat acestor acienţi trebuie recedat de rotocoale de reducere a an+ietăţii.

atunci trebuie aşezat imediat %n oziţie orizontală şi se administrează i. 7ratamentul dentar 0acienţii care recizează %n anamneză crize de tetanie necesită rotocol de reducere a an+ietăţii.m. 7ratamentul de urgenţă este de fa t o tera ie lacebo -orală sau in. sol de Ca gluconic '( ) -'-" fiole. . sugestibilitate. iar oral sol Clorocalcin. cu as ect teatral. 1acă decontracturarea %nt$rzie se administrează erfuzie i. . surditate sau mutism funcţional $nă la coma isterică. Caracteristică este manifestarea .=abilitate sihică .. ?ecesită atenţie deosebită entru efectuarea unor anestezii rofunde -durerea oate declanşa criza tetanică. 8i ot beneficia de toate procedurile cu protocol normal.entru cazul %n care hi omagnezemia este factorul etiologic.6ărsături@diaree .&dministrarea unor medicamente ce erturbă homeostazia Ca şi *g -diuretice. senzoriale şi motorii c$t mai variate. Spasmofilia manifestată clinic rin criza de tetanie.Condiţie fizică deficitară .Susce tibilitate genetică .Surmena. legii ale membrelor. cu acuze recordiale. 1acă totuşi acientul dezvoltă criză de tetanie. demonstrativ. criza de tetanie se manifestă rin contracţii localizate -mai rar generalizate.Stres -de orice fel. este o afecţiune care oate mima orice altă boală.bolii< numai %n rezenţa c$t mai multor s ectatori.v. cu cecitate. *imarea crizei de grand mal a are din ce %n ce mai rar. este o stare de hi ere+citabilitate nervoasă a ărută ca rezultat al unei hi ere+citabilităţi neuromusculare. care se roduce e fond de hi ocalcemie şi@sau hi omagnezemie.ectabilă. & are mai frecvent la femei e fondul unei labilităţi emoţionale combinată cu egocentrism. /" .0erioral A contracţia orbicularului . Cele mai frecvente manifestări sunt cele senzitive. de endenţă. cu sugerarea efectului scontat -a ă distilată subcutatnat. Clinic.*$na A s asm car o. areze. deoarece fiind mai labili sihic.0iciorul A e+tensia labei iciorului ..&lă tare . $nă c$nd se rela+ează musculatura. & oi se administrează ' f 1iaze am i.. Se %nde ărtează a arţinătorii şi ceilalţi martori şi se oate administra un sedativ uşor.v. Criza de tetanie oate a are %n diverse situaţii3 .edal .. %n funcţie de afecţiunea mimată şi a oi a sihiatrului. corticosteroizi. stresul stomatologic le oate declanşa contracţii tetanice. cu sol >luconat de Ca şi *g 5) .Isteria una dintre cele mai frecvente boli sihice.*usculatura glotică A imită astmul Contractura musculară este totdeauna simetrică şi durează minute sau ore fiind dureroasă. 1u ă revenire se cere consultul medicului s ecialist. care afectează de regulă3 .

. Pacienţii cu diverse afecţiuni psihice -schizofrenie. Reacţii de ti citoto+ic  anemie hemolitică. &ceşti acienţi beneficiază de rocedurile dentare cu rotocol normal. 7otuşi. Bgiena orală a acestor acienţi este foarte recară. unele substanţe -%n s ecial cele ce conţin roteine. iar medicaţia bolii de bază să fie luată la tim .  0eniciline  Stre tomicina  Cloramfenicol BB. 1acă este osibil se efectuează tratamentele dentare %n anestezie locală -du ă rotocol entru reducerea an+ietăţii. &cestea se combină cu roteine tisulare sau circulante şi induc sensibilizarea -formarea de Bg. cefalos orine. Pacienţii cu handicap neuropsihic sunt dificil de tratat la cabinet -%n funcţie de gravitatea handica ului.. şi ot %ntreru e oric$nd tratamentele dentare. 5i ersensibilizare de ti imediat -anafilactic. fenacetină. obturaţii. tulburări de ersonalitate. Alergia este o reacţie e+agerată de a ărare a organismului %m otriva unor substanţe străine. acientul este trimis %n serviciul de boli interne entru investigaţii şi tratament. intervenţiile denarea efectu$ndu-se %n condiţii de s italizare.enţi cu igiena lor orală. numite antigene. 8i trebuie să fie totdeauna %nsoţiţi. aminofenazonă.. se numeşte .it %n cabinetul stomatologic. sihoze maniaco-de resive.interval de risc< şi este cu rinsă %ntre rima administrare a substanţei antigenice -c$nd debutează formarea de &c. 2n ractica stomatologică reacţiile alergice cele mai frecvente sunt roduse de medicamente.eniciline.Stre tomicina .&cid salicilic // .0eniciline . de resii. ?u orice substanţă străină este considerată antigen de către organism.  leuco enie şi agranulacitoză -cloramfenicol. &stfel ot roduce %ntregul s ectru de reacţii imunologice3 B.  ur ură trombocito enică .. ot declanşa reacţii alergice -du ă ce iniţial. =8S . vasculite alergice. dar cu medicaţie t scăderea an+ietăţii -la indicaţia sihiatrului. enzime.Ulterior. nu a ar reacţii alergice %m otriva lor. e+tracţii. 1acă acientul nu colaborează deloc se a elează la anestezia generală -cu toate riscurile ce decurg din aceasta.. 0lanul tera eutic trebui să fie sim lu şi eficient ştiut fiind că aceşti acienţi sunt negli. 0lanul tera eutic trebuie să fie sim lu şi să oată fi realizat %n '-" şedinţe. şi cea de-a doua administrare -c$nd se declanşează reacţia alergică. şi deci. unele medicamente. BBB. şi şedinţe scurte de tratament. sunt dificil de %ngri. determină roducerea unor substanţe s ecifice numite anticor i.Sulfamide . 0erioada de tim necesară entru formarea anticor ilor -Bg... iar tratamentele se vor rezuma la detartra. Reacţii rin comle+e imune circulante de ti boala serului.

faringe roduc$nd obstrucţie res iratorie.. se cere consultul şi acordul s ecialistului alergolog %naintea tratamentelor dentare ce necesită anestezie. Clinic acestea roduc urticarie. boala serului. fie %n urma contactului cu substanţe chimice asemănătoare -sulfamide. şoc anafilactic. Stomatitele alergice a ar ca urmare a combinării dintre materialele dentare şi roteinele tisulare cu care vin %n contact.entru revenirea unui accident ma. Coroziunea ce a are %n tim la nivelul acestor obturaţii duce la eliberarea mercurului care este res onsabilde a ariţia sensibilităţii. edem angioneurotic. 0acienţii alergici la substanţele iodate necesită consult alergologic şi tratament . &ceste reacţii se declanşează s ontan. imediat sau la c$teva minute de la administrare. Substanţele iodate sunt frecvent folosite %n ractica stomatologică.dermatită de contact -neomicina . eritem nodos. sinco ă. . .rurit. vasculită. Aliajele metalice ot determina reacţii alergice cutanate -nu şi la nivelul cavităţii bucale. Sensibilizarea are loc fie rintr-o in.v. =a acienţii cu antecedente alergice la anestezice locale -sau risc de a rezenta reacţii alergice la aceste substanţe. fiind astfel dificil de diagnosticat agentul cauzal. Se diminuă astfel riscul de a se roduce reacţii alergice -la anestezic. Cea mai alergizantă este ?ovocaina -care oricum nu se mai foloseşte %n ractică. 0revenirea reacţiilor alergice se face rin limitarea utilizării antibioticelor. Sensibilitatea la mercur a are du ă rima obturaţie de amalgam. manifestările dis ăr$nd nimai du ă %nde ărtarea lucrărilor metalice. unele antibiotice. iar atunci c$nd acientul recizează %n anamneză reacţii alergice %n antecedente -indiferent la ce substanţe. şoc anafilactic Cea mai uţin alergizantă este ultracaina. Drice tratament este ineficient. obraz. leoa e ce se oate e+tinde la limbă.ecţie anterioară.eru ţii -am icilina. ur ură trombocito enică. Cilina roduce mai uţine reacţii alergice3 o locale . şi a oi se efectuează in. Anestezicele locale roduc reacţii alergice at$t de ti imediat c$t şi tardive. a dus la a ariţia tot mai frecventă a reacţiilor alergice sim le sau %ncrucişate la diferite ti uri de medicamente. de multe ori fără indicaţie certă. vo sele entru ăr etc..ecţia cu anestezic. angioedem -la buze. trebuie %ndrumat către s ecialistul alergolog %naintea efectuării rocedurilor dentare. &dministrarea antibioticelor roduce cele mai frecvente reacţii alergice.or. 2n funcţie de ti ul de reacţie alergică rodusă acestea ot fi3 /# . dar manifestările orale la aceşti acienţi ot li si. argint sau du ă administrarea unor re arate cu mecur. Materialele mercurice sunt incriminate uneori %n roducerea dermatitelor de contact.. Reacţii de sensibilitate mediate celular -hi ersensibilitate %nt$rziată. văl. 55S '(( mg i. 2n cazul %n care este necesară intervenţia dentară de urgenţă se administrează un antihistaminic cu /(min-' oră %nainte.B6. astm.. o generale A li otimie... Utilizarea e scară largă a antibiotera iei.

ulceraţii %nsuţite de rurit. dacă au fost com licaţii la unele sarcini anterioare. Stomatitele rotetice. Stomatitele alergice cutaneomucoase cu evoluţie gravă sunt s ecifice sdr. 1intre cele folosite %n cabinetul stomatologic cele mai sigure sunt3 +ilina.- - - stomatite anafilactice -sistemice. senzatie de arsură şi dureri intense.. enicilina. 7ratamentul este general şi local const$nd din reechilibrare hidroelectrolitică. metale. 0rinci ii generale de tratament3 . antibiotera ie şi a licaţii de soluţii alcalinizante cu corticoizi şi +ilină. 1in ăcate numărul medicamentelor fără efect teratogen este destul de scurtă. 8ste foarte im ortantă gri. este bine să se am$ne aceste intervenţii $nă du ă naştere -dacă este osibil. 0ractic orice substanţă ce a.. bu ivacaina. stre tomicina.. 7oate sedativele trebuie evitate la femeia gravidă. enicilina. ?ecesităţile cardiovasculare sunt mai mari. 2n primul trimestru e+istă ericolul unor efecte teratogene şi al avortului. =:ell. Studii mai noi arată că stomatita rotetică ar fi consecinţa unei iritaţii rotetice chimice -rar. fiind leziuni e idermolitice %n conte+tul unei boli sistemice alergice rodusă de medicamente. eru ţie veziculo-ulceroasă la nivelul cavităţii bucale şi manifestări generale $nă la şoc anafilactic. şi administrarea unor medicamente datorită efectelor teratogene ale acestora. 2n trimestrul III e+istă risc crescut de sinco ă. 7ratamentul dentar &namneza trebuie să indice erioada de sarcină. mecanice -mai frecvent. =eziunile orale ulcerative. chinidina. dacă sarcina este normală. 1acă sunt necesare intervenţii dentare entru care se cere e+aminare radiologică. *onomerul acrilic sau metacrilatul de metil ot roduce stomatită seudomembranoasă. am icilina. %n care trebuie să luăm %n considerare anumiţi factori. Se va determina 7&. sunt foarte dureroase şi %m iedică alimentaţia. a e de gură.unge %n contact cu mucoasa orală oate roduce stomatită de contact -medicamente. antise tice. cloramfenicolul etc. dureri. alimente etc. arsuri. vaccinuri sau ca răs uns la acţiunea unor virusuri. &g %n acest caz ot fi alimente sau medicamente3 chinina. eritromicana. materiale de am rentă.0rofila+ia stomatologică trebuie efectuată %nce $nd din trimestrul BB şi BBB /5 . 2n trimestrul II A este erioada cea mai indicată entru tratament dentar. 57&. şi foarte rar alergice. Stomatitele de contact a ar la contactul mucoasei orale cu diferite materiale stomatologice şi se manifestă rin eritem.a entru embrion şi entru făt. Pacienta însărcinată (graviditatea se află %ntr-o situaţie fiziologică s ecială. anemie. Stevens-Eohnson şi sdr. astfel %nc$t se evită radiografiile dentare -de orice fel. cheilită fisurantă. vezicule. corticotera ie. aco erite de de ozite fibrinoase fetide. 0ătrunderea &g %n circulaţie oate roduce urticarie.

1iaze am.- 7oate intervenţiile mai laborioase. c$nd este vorba de tratamente care necesită anestezie locală şi folosirea unor medicamente. Se va evita tratamentul %n oziţie culcată tim %ndelungat entru a revenă com resia venei cave mai ales %n ultima erioadă de sarcină 7ratamentele de mică am loare -carii. /! . &s irina. 8ritromicina Cilina. trebuie rezolvate %n trim BB Radiografiile se vor evita %n toate situaţiile cu e+ce ţia unor urgenţe. dar numai dacă este absolut nevcesară. 2n cazul folosirii anesteziei loco-regionale se obişnuieşte să se indice mamei ca să ală teze co ilul %nainte de a se rezenta la stomatog.loace de rotecţie obişnuite 7oate medicamentele trebuie evitate e c$t osibil Postpartum. barbiturice. 1acă nu ot fi am$nate trebuie consultat obstetricianul acientei şi obţinut acordul acestuia. c$nd se iau mi. *edicamente fără efecte asu ra co ilului alimentat la s$n3 antihistaminice. D+acilina. *etronidazol. corticosteroizi. Se vor evita medicamentele care se e+cretă rin la tele matern şi ot fi dăunătoate co ilului. urm$nd ca a oi să se revină la alimentaţia obişnuită. trebuie am$nate. Se va folosi anestezia locală. dacă este osibil. Se acordă atenţie s ecială femeii care ală tează la s$n. iar la următoarea masă să se administreze ceai sau la te raf. *edicamente cu efecte dăunătoare asu ra co ilului alimentat la s$n3 &m icilina. Cefale+in. 0enicilina. 7etraciclina.