CURS I NURSING = INGRIJIREA OMULUI SANATOS SI BOLNAV Istoria profesiuni noastre de ingrijire a bolnavului (sora nurse asistenta medicala

) incepe din anul 1860 Nursingul este definit de OMS (Organizatia mondiala a sanatatii) si de ICN (consiliul international al nurselor ) ca fiind parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde: - promovarea sanatatii -prevenirea bolii -ingrijirea persoanelor bolnave (fizic , psihic , necutal) de toate virstele. Ingrijirile trebuie acordate in toate unitatile sanitare , in toate asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala. Definitia Virginiei Henderson (fondatoarea nursingului) Sa ajute individual , fie acesta sanatos sau bolnav sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajute indiidul , fie bolnav sau sanatos sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cunostintele necesare pentru a invinge boala si a-si “purta de grija singur cit mai curind posibil” Nursa sau asistenta medicala este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie deseori sa indeplineasca sarcini cit mai diverse Asistenta medicala a fost definite “MAMA PROFESIONISTA” Nursa sau asistenta medicala defines aceeasi profesie (consiliul international al nurselor) Nursa -este definite de ICN astfel: Este o persoana care: -a parcurs un program complet de formare , care a fost aprobat de Consiliul Asistentelor Medicale (CAM) -a trecut cu success examenele stabilite de CAM -indeplineste standardele stabilite de CAM -este autorizata sa practice aceasta profesie in concordantas cu pregatirea si experienta sa -este autorizata sa indeplineasca procedure si functii care sunt impuse de ingrijirea sanatatii in orice situatii s-ar afla - dar nu trebuie sa faca procedure pentru care nu este calificata Nursa este pregatita dupa un program care cuprinde: -promovarea sanatatii -prevenirea imbolnavirilor -ingrijirea celui bolnav Nursa este pregatita si autorizata: -sa desfasoare educatia pentru sanatate -sa participle pleura – ca membru al echipei din sistemul de sanatate -sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare -sa fie implicate in cercetare Nursa generalist - trebuie sa aiba o pregatire pluridisciplinara (sociala , tehnica , practica) sa fie competenta , sa aiba cunostinte de psihologie (sa incurajeje bolnavul) sa aiba atitudine corespunzatoare fata de pacient si familia sa sa aiba preocupare de a intelege ceea ce simt ceilalti Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sasi mentina sau sa-si recistige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singura daca ar fi avut forta , vointa sau cunostintele necesare

puls . scaunul . spitale Atributiile cadrelor medicale in : spitale . camine de batrani .O . respiratii -anunta medicul daca starea bolnavului s-a inrautatit -noteaza in F. de temperatura si aerisirea incaperilor . diureza . medicale .Nursingul se ocupa de aspectele psihosomatice si psihosociale ale vietii deoarece acestea afecteaza sanatatea .O -supravegheaza starea bolnavilor inscriind zilnic in F. sociale . dispensare .O medicamentele la care bolnavul este allergic pentru ca medicul sa-I poata schimba tratamentul -programeaza bolnavul pentru efectuarea examenelor de specialitate in celelalte sectii sau laboratoare si il insoteste -pregateste bolnavul pentru interventiile chirurgicale -raspunde cu promtitudine la solicitarile pacientului -recolteaza singe pentru analizele indicate de medic -ajuta bolnavii la pastrarea igienei personale . tensiune aortica . la schimbarea scutecelor si infasarea copiilor nou nascuti -distribue hrana bolnavilor si un cazuri special ajuta la hranirea directa a bolnavilor -asigura si raspunde de ordinea si curatenia in saloane . de intretinerea igienica a paturilor si aplicarea tuturor masurilor de igiena -asigura si raspunde de buna utilizare si pastrare a instrumentarului . circi . policlinici) Asistenta medicala in dispensarul policlinici si dispensarul medical are urmatoarele atributii -asigura si ajuta pe medic la efectuarea consultatiilor -raspunde de starea de curatenie a cabinetelor si a salii de asteptare. biologice si de umanitate (arta si stiinta) Calitatile morale ale asistentei medicale: -asistenta trebuie sa stie sa identifice nevoile de sanatate ale unei persoane sau ale unui grup de persoane -trebuie sa priveasca individul ca pe o fiinta umana -sa fie capabila sa discearna ce este importanta si ce este mai putin important -sa asigure un climat de incredere -sa asigure conditiile ca celalalt sa poata vorbi sincer -sa aiba mare capacitate de a ajuta -sa lucreze in echipa -sa pastreze cu sfintenie secretul profesional -sa cunoasca consecintele erorilor profesionale si urmarile morale si penale Locuri de munca ale asistentei medicale . leagane de copii . a aparaturii existente in sectie -se integreaza in graficul de munca pe ture stabilit si preda tura in scris la iesirea din program Atributiile asistentei medicale in ambulatoriu (dispensare . policlinici . policlinici In spital asistenta are urmatoarele atributii: -primeste bolnavii internati si le explica regulamentul de ordine interioara -ii ajuta sa se instaleze in salon -participa la vizita medicala si executa indicatiile medicilor -administreaza medicamentele personal conform F. temperature . boala sau moartea Nursingul foloseste cunostinte si tehnici din stiintele fizice . de existenta rechizitelor si imprimantelor necesare activitatii .ea poate lucre in dispensare . a mobilierului .

joaca . examen serologic al singelui si in special examene bacteriologice ale secretiilor din cavitatea unor infectii nosocomiale. fise de dispensarizare in raport cu actele clientului -desfasoara activitati permanente de educatie sanitara Leaganul de copii Este unitatea sanitara care asigura cresterea . spatii separate pentru somn . psihice si un aport intellectual considerabil. Deasemenea asistenta trebuie sa fie exemplu de curatenie atit la serviciu cit si acasa Baia zilnica este obligatorie . pansamente precum si alte recomandari prescrise -raspunde cu promtitudine la solicitarile bolnavului -raspunde de aplicarea masurilor de dezinfectie si deratizare -se preocupa permanent de ridicarea continua a nivelului sau professional -primeste si raspunde de buna pastrare si utilizare a aparaturii si a instrumentelor cu care lucreaza -intocmeste dari de seama .-ridica de la fisier fisele bolnavului present pentru consultative si le restitue dupa consultative -semnaleaza medicului urgenta examinarii bolnavului -termometrizeaza bolnavii . spalatorie si WC CALITATILE FIZICE SI PSIHICE ALE ASISTENTEI Ingrijirea bolnavului este o munca grea . care trebuie sa fie intotdeauna demna de seriozitatea muncii pe care o indeplineste . izolarea . vaccinari . cabinetul medical de consultatii si tratament . De aceea asistenta trebuie sa-si organizeze in asa fel modul de viata incit sa suporte cu usurinta eforturile cerute de munca profesionala Regimul de viata al asistentei trebuie sa fie echilibrat Ea trebuie sa-si respecte orele de somn pentru a nu fi obosita in timpul serviciului indifferent daca lucreaza in schimbul de zi sau in schimbul de noapte Pentru mentinerea unei sanatati perfecte este recomandata practicarea sporturilor in aer liber . care necesita serioase eforturi fizice . pentru a merge la teatre Asistenta trebuie sa se prezinte cu regularitate la controalele periodice Lucrind cu bolnavii care sunt mai receptivi fata de infectii . iar pentru destinderea psihica si mentinerea capacitatii sale de munca asistenta trebuie sa-si programeze concediile si timpul liber pentru a putea face excursii . educarea si asistenta medicala a copiilor care beneficiaza de ocrotire in aceasta unitate pina la virsta de 3 ani La leagan se gasesc copii abandonati din familii dezorganizate . bolnavi psihici contacti TBC Asistenta mai poate lucre in crese . ea poate reprezenta o sursa de imbolnavire in plus pentru ei Radioscopia pulmonara . Minile trebuie ingrijite cu mare atentie deoarece reprezinta unul dintre cele mai valoroase instrumente ale oricarui cadru sanitar Unghiile trebuie taiate scurt si curatate zilnic Pielea miinilor se poate trata cu diferite substante protectoare se previn inasprirea Dincolo de igiena personala tinuta asistentei este al doilea factor ce ingrijeste exteriorul acesteia .a indicatia medicului injectii .acestea sunt unitati sanitare ce asigura cresterea . educarea si asistenta medicala a copiilor de la 0 – 3 ani Cresa are in structura primirea . bucatarie . recolteaza la indicatia medicului probe biologice pentru analize de laborator curente care necesita tehnici speciale si ajuta la efectuarea diferitelor procedee medicale -comunica dispensarului medical din teritoriu diagnosticul si tratamentul indicat de medic -asigura un ajutor in caz de urgenta -efectueaza l. masa .

Uniforma de lucru a asistentei trebuie sa fie permanent curate si calcata Din punct de vedere psihic asistenta trebuie sa fie o persoana echilibrata . onesta si binevoitoare . curatenia si punerea la loc a instrumentaruluio si materialelor utilizate Asistenta trebuie sa gaseasca solutiile cele mai bune pentru a-si indeplini sarcinile tinind cont de incapacitatile fiecarui bolnav in parte Asistenta nu-si poate permite sa uite ceva De aceea isi va nota toate sarcinile in caietul de insemnari pe baza caruia isi alcatuieste planul de munca Respectul professional Principala responsabilitate este aplicata normelor de sanatate si ingrijire la cel mai inalt nivel Educarea si pregatirea profesionala a viitoarelor asistente medicale Contribuie in mod acut la sporirea propriilor cunostinte profesionale Participa la progress in domeniul ingrijirilor medicale prin intermediul organizatiilor profesionale Participa la crearea si pastrarea conditiilor de munca . blindetea si sa se apropie cu bunatate si intelegere de suferinta bolnavului Orice munca a asistentei trebuie sa fie repartizata pe etape obligatorii: a)pregatirea materialelor necesare b)pregatirea bolnavilor c)efecuarea munci propriu zise d)stingerea . psihice si sociale -asistenta stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii sai -transmite informatii . de tratament sau readaptare Observa la pacient modificari provocate de boala sau tratamente si le transmite medicului . sa cunoasca temeinic psigologia bolnavului pentru a-I putea cistiga increderea Ea trebuie sa-si pastreze intotdeauna calmul . asculta pacientul si il sustine -este alaturi de individ si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate *Functia de natura dependenta La initiative medicului aplica metodele de observatie . dependenta si interdependenta *Funtia de natura independenta -asistenta asista pacientul din proprie initiative temporar sau definitive -asigura ingrijiri de confort atunci cind el nu-si poate indeplini independent anumite functii -ajutorul asistentei este in functie de natura bolii si de dificultatile fizice . acumulari progressive si competenta prin reinoirea cunostintelor si educatiei permanente Dragostea fata de profesiune si munca -Sa fie entuziasmata de problemele de sanatate si sa actioneze pentru profilaxia bolilor si combaterea suferintei -Sa aiba atitudine justa fata de bolnav sa se dedice sarcinilor de ingrijire -Sa cunoasca psihologia bolnavului pentru a-I castiga increderea -Asistenta trebuie sa refuse glumele neserioase sau alte manifestari nepotrivite -Sa nu de distreze cu colegele in timpul serviciului mai ales in fata bolnavilor Sa aiba stapanire de sine -atitudinea colegiala fata de colegii de munca -sa cistige increderea apartinatorilor pentr a-I ajuta mai bine pe bolnavi Functiile nursei Sunt functii de independenta . invataminte .

educative .sa dezvolte practica nursingului pe baza gindirii critice si a cercetarii B)Functia educativa (educarea pentru sanatate) Aceasta functie alaturi de calitati psihologice si aptitudinile pedagocice are si rolul de a sti sa comunice si sa fie convingatoare Rolul educative reiese din relatiile asistent – pacient si din relatiile de munca cu personalul din subordine .sa participle plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara 5. practicanti . psihologi . social .hemodinamic (cardiogen) -lezional (necardiogen) . studenti C)Functia economica (de gestionare) Gestionarea serviciului (organizarea timpului) Precizarea prioritatilor de aprovizionare Functia economica se realizeaza prin corelarea ei cu comportament etic Asistenta trebuie sa fie bine pregatita professional si moral Asistenta alaturi de medic devine o component importanta Colaboreaza cu alte compartimente (economic administrative serviciu pe plan profesional) cu alti profesionisti (educatori .asistenta se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului Aceasta functie cuprinde: -functia tehnica -functia preventive -functia de umanizare a tehnicii -functia de psiholog ca si functiile din codul asistentei medicale a)promovarea si mentinerea sanatatii b)prevenirea imbolnavirilor c)ingrijirea in situatia imbolnavirii d)recuperarea Aceasta functie cere din partea asistentei: 1. Actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale Asistenta participa la organizarea si gestionarea centrelor sau unitatilor de ingrijire Alte functii: A)Profesionala .sa educe alti profesionisti sin sistemul sanatatii 4.sa acorde direct ingrijirea pacientului 2. administrative si participa la activitati interdisciplinare Actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . psihic sau social Actiuni de educatie pentru sanatate. Ingrijirea pacientilor cu edem pulmonar acut Edemul pulmonar acut (EPA) survine prin inundare brutala a alveolelor de catre un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare Exista doua tipuri de EPA . profesori) fapt care permite sa desfasoare si activitati de cercetare.sa educe pacientii 3.*Functia de natura interdependenta Asistenta coloreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar .

01 – 0. transfuzii -edemul pulmonar la inecati -edenul pulmonar uremic -edemul pulmonar in bronhoalveolite de deglutitie la copii mici . dureri toracice C)Tratamentul in EPA cardiogen cu TA normal sau usor crescuta este: -Morfina – 0. CO2 -infectioase ( gripa . infectii pulmonare) -neurologice . benzene .in caz de bradicardie . se recomanda la coronarieni Antihipertensive in functie de TA EPA cu TA scazuta . tumori cerebrale . aerate -transpiratii .traumatisme . cianoza . varsaturi se asociaza cu atropina 1 mg intra muscular (1 fiola) sau 0. normal sau scazuta In EPA lezional mai pot aparea si alte semen ca: febra .digoxin – 2 f intra venos lent -lanatozid -Diuretice -furosemid 2f intra venos lent timp de 1 – 2 minute -Venesectie – emisiune de singe rapida 300 – 500 ml in 5 minute Venesectia este contraindicata in IMA si la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala -Ventilatie mecanica -prin intubatie traheala -Nitroglicerina – 1 -4 tablete sublingual .5 mg intra venos Atentie: -morfina se administraza in caz de dubiu de astm bronsic Morfina se poate inloeni cu biolgiu 1 f – intra muscular sau intra venos -Digitalice . etilici . tahicardie TA poate fi crescuta .insuficientas ventriculara singa -infartul miocardic acut -cardiopatie ischemica -hipertensiune arteriala -cardiopatii valvulare -tulburari de ritm paroxistice b)EPA lezional poate fi provocat de cause: -toxice – clor . comatosi B)Manifestarile clinice specifice EPA sunt: -se instaleaza in cursul noptii (EPA cardiogen) -dispnee intense severa . apoi cu sputa spumoasa rozata . tuse cu expectoratie mucopurulenta .A)Factorii etiologici principali sunt: a)EPA cardiogen este data de: . sete de aer -ortopnee -anxietate extrema -tuse uscate la inceput . survenita brusc -respiratie polipneica si zgomotoasa .02 g intra muscular .in asemenea cazuri sunt contraindicate: -emisiunea de singe -morfina -hipotensoarele -cind TA este prabusita bolnavul va fi asezat in decubit dorsal . encefalite acute -ratrogenice – perfuzii .

doza initiala – 3 – 5 f intra venos e)EPA la inecati: -intubatie oratraheala . oscigenoterapie . se practica singerare de necesitate c)de cause neurologice avem: -tratament symptomatic -singerare abundenta (300 -500 ml) -diureza asmatica cu monitol si furosemide Morfina este contraindicate d)EPA iatragen .E)Tratamentul din EPA lezional (necardiogen) a)din intocxicatii: -scoaterea pacientului din mediul toxic -administrarea antidotului corespunzator -ventilatie artificiala b)de origine infectioasa: Morfina este contraindicate -corticoterapie cu HHC in perfuzie intra venoasa in doza de pina la 1g pe zi -tetraciclina -tonicardiace . ventilatie mecanica -oxigenoterapie masiva – 10 -12 l pe minut La bolnavii inecati cu apa dulce avem: -singerare – 300 – 500 ml -furosemid – intra muscular sau intra venos (2 f) Atentie: la inecatii din mare sunt contraindicate: singerarea si diureticele La acestia se corecteaza hipovelemia prin perfuzii cu dextron 70 (500 ml) sub controlul TA f)EPA la uremici : -oscigenoterapie -aerosoli antispumanti -aplicarea de garouri la radacina membrelor -tonicardiace -epuratia extrarenala (prin dializa) Sunt contraindicate : morfina si singerarea (din cauza anemiei uremice) g)EPA in bronhoalveolite de deglutitie -se foloseste respiratia asistata Ingrijirea pacientilor cu embolie pulmonara Embolia pulmonara este obstructia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia Embolia pulmonara este produsa de un cheag de singe numit si tromb care pleaca in circulatia sanguina .emisiune de singe (300 – 500 ml) -furosemid . aspiratie bronsica .

f in 500 ml ser glucozabil 50/0 TA se masoara din 5 in 5 minute *anticoagulante . de evitare a emboliei gazoase in cursul injectarii intra venoase al recoltarii de singe . al transfuziilor tin de competenta lor .Aparitia trombozei venoase este favorizata de: -insuficienta cardiac . nasteri . apoi in perfuzie 50 mg (1 f) in timp de 3 ore *trombolitice .streptochinoza si urochinoza *tratament chirurgical In emboliile gazoase primul gest este asezarea bolnavului in decubit lateral sting cu capul mai jos decit corpul Asistentele medicale trebuie sa stie faptul ca masurile de prevenire a trombozei venoase . neoplasme .20 – 30 picaturi pe minut -dopamina . traumatisme .heporina – 1 – 2 f intra venos . infart miocardic -interventiile chirurgicale . pneumotoraxul spontam .apoi este urmata de stare febrile . boli infectioase . cianotice . catetere in vena subclaviculara sau vena cava superioara -in insuficienta de aer (encefalografii) -interventii chirurgicale mai ales in regiunea gitului Obstructia arterelor pulmonare poate fi data si de o embolie grasoasa survenita in cazul fracturilor osoase (in special ale femurului si tibiei ) A)Manifestarile clinice sunt: -durerea este constructive . perfuzii . iradiaza uneori spre git si membrele superioare si este urmata de o anxietate mareata -dispnee . tahicardie si chipotensiune arterial In cazul emboliei pulmonare recurgem si la unele explorari paraclinice -EKG -radiografie toracica (MRF) -angiografie pulmonara -seintigrafie pulmonara Diagnosticul diferential se face cu: IMA . imobilizari prelungite (fracturi) Obstructia circulatiei arteriale pulmonare poate fi data si de embolia gazoasa prin: -injectii . intense sub forma de junghi .in perfuzie cu ser glucozabil 50/0 . sudori reci -tahicardie (100 – 160 batai pe minut) -hipotensiune arterial -hepatomegalie -turgescenta jugularelor Emboliile pulmonare au tablou clinic al infartului pulmonar care pe linga junghiul brutal thoracic se insoteste de tuse cu sputa hemopteica . emfizemul mediastinal spontan si cu alte afectiuni care evalueaza cu durere toracica si stare de soc Atitudinea de urgenta: -repaus absolut la pat si combaterea durerii severe prin analgezice -mialgin intra muscular -se poate repeta de 2 – 3 ori in 24 ore -fortral intra muscular -oxigenoterapie pe sonda nazofaringiana 6 – 8 l pe minut sau pe masca 10 -15 l pe minut In stationare se administreaza: *substante vasoactive (in caz de soc) -insuprel . polipnee superficiala -cianoza -stare de soc : cu extremitatile reci .

La copii se poate comprima cu o singura mina .Daca sunt 2 salvatori .Daca este un singur salvator executa trei insuflatii rapide . urnmate se 15 compresiuni sternale 2. iar cealalta palma se suprapune perpendicular pe prima -cu cele doua miini suprapuse si cu bratele intinse ajutindu-se de greutatea corpului .Resuscitarea cardio .ma!) H – hiperextensia capului E – eliberarea cailor respiratorii L – luxarea mandibului inainte P – pensarea nasului ME – masaj cardiac extern Tehnica masajului cardiac extern: -se aplica transversal podul palmei uneia dintre miini (de obicei mina stinga) pe 1/3 din partea infeioara a sternului . salvatorul exercita presiuni ritmice asupra sternului -fiecare compresiune va fi brusca si scurta (aproximativ o secunda) -se apasa cu podul palmei . degetele fiind ridicate pentru a se evita comprimarea coastelor (se pot rupe acestea). Semnele clinice sunt: -oprirea miscarilor respiratorii . toracice si abdominale -incetarea batailor inimii -absenta pulsului in artera carotida -paloarea extrema sau cianoza tegumentelor -midriaza cu globii ocular imobili -pierderea cunostintei -relaxarea complete a musculaturii si a sfincterelor Tehnica respiratiei artificiale (adica respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”) Resuscitarea cardiorespiratorie se face dupa urmatoarea formula adica: HELP – ME (in engleza inseamna ajuta.Daca sunt trei salvatori este bine ca al reilea salvator sa ridice picioarele victimei cu 30 – 40 grade mai sus de planul orizontal pentru a creste cantitatea de singe care va iriga organelle cele mai importante adica: creierul . cit si a functiei cardiac duc la stopul cardiorespirator (sau sincropa cardiorespiratorie) care corespunde cu moartea clinica Moartea clinica incepe cu stopul cardiac care determina si oprirea circulatiei cerebrale Daca se actioneaza rapid procesul este reversibil adica pacientul poate reveni complet la o viata normal Orice intirziere in acordarea primului ajutor poate duce la moartea biologica adica la moartea definitiva care este un process ireversibil. dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa revina in pozitia initiala . femurala) -disparitia midriazei . unul face o insuflatie pulmonara urmata de 5 compresiuni sternale executate de celalalt 3.respiratorie Oprirea respiratiei (stop respirator) si oprirea inimii (stop cardiac) deci incetarea atit a functiei respiratorii . iar la copii se comprima cu 1 – 2 degete in ritm de 80 – 100 de compresiuni pe minut Eficienta resuscitarii cardio – respiratorii Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac se apreciaza prin: -aparitia pulsului la vasele mari (caratida . reaparitia reflexului la lumina . fara sa se ridice miinile de pe sternul victimei Observatii: 1. ficatul si rinichii sau va monta o perfuzie daca este cadru medical.

sedative) Contraindicatii: -sa evite calea orala atunci cind: -medicamentul este inactivat de secretiile digestive -irita mucoasa gastrica -pacientul refuza medicamentul -pacientul nu prezinta reflexul de deglutitie -se impune o actiune prompta a medicamentelor -medicamentul nu se resoarbe digestive -se impune evitarea circulatiei portale . oxigen Administrarea medicamentelor pe cale orala Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor . provocind dilatarea stomacului si creind pericol de varsaturi cu inundarea cailor aeriene -caderea limbii si ineficacitatea insuflatiilor Contraindicatiile masajului cardiac extern: -leziuni grave ale peretelui thoracic cu fracturi costale -hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii -embolie gazoasa masiva Alte precizari: -masajul cardiac trebuie executat pina la reluarea batailor inimii -in afara primului ajutor pe care trebuie sa-l acorde cadrul medical va avea pregatite unele medicamente si instrumentar necesare sa fie folosite concomitant Asistenta va avea pregatite: -aderenalina clorura de calciu . toate manevrele complementare (imobilizari . acestea putindu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale .resorbite la nivelul mucoasei digestive patrund in singe si actioneaza asupra unor organe . droguri aritmice -trusa pentru dezobstructie CRS -defibrilatoare -monitoare (pentru monitorizarea functiilor vitale) -aparate automate pentru respiratie artificiala -truse pentru perfuzat . vasodilatatoare . Complicatiile si accidentele: -daca pozitia capului victimei nu este corecta aerul insuflat poate lua calea digestive . solutii pentru perfuzat . pentru ca in orice moment stopul cardio – respirator poate sa reapara. sisteme si aparate (antibiotic . Scop: Obtinerea unor efecte locale sau generale ale medicamentelor Efecte locale: -favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei digestive -protectia mucoasei gastro – intestinale -inlocuirea fermentilor digestive -dezinfectia tubului digestive Efecte generale: .-recolorarea tegumentelor Pulsul trebuie palpat periodic dupa primul minut de la inceperea resuscitarii cardio – respiratorii si apoi la fiecare 5 minute Chiar daca bolnavul isi reia activitatea respiratorie si cardiac . a intestinului subtire sau gros. este interzisa ridicarea lui in pozitie orizontala . hemostaza . injectii) si transportul se vor face in pozitie orizontala si sub stricta supraveghere .

5 -1 g pulbere Administrarea medicamentelor pe cale rectala Calea rectala – reprezinta o cale digestive de administrare a medicamentelor Indicatii: . este informat asupra efectelor secundare si asupra efectelor secundare ale medicamentelor) -administrarea medicamentului a)lichidele se pot administra diluate cu apa sau ceai . solutii . tavita renala . emulsii cu paharul sau ceasca -mixturi .5 g pulbere -1 lingurita cu virf = 2. vaselina . uleiuri . decocturi . medicamentele pot actiona asupra unor organe sau sisteme Forme de administrare :supozitoare . lapte) 2. tablete .5 ml ulei . lingurita . 6.5 ml sirop -1 lingurita rasa = 1. emulsii – cu lingura sau lingurita -tincturile . clisme medicamentoase Administrarea supozitoarelor Supozitoarele sunt forme solide .pacientii cu tulburari de deglutitie -pacientii operati pe tubul digestive superior sau cu intoleranta digestiva -pacientii la care se doreste evitarea circulatiei portale Scop: efecte locale si generale Efectele locale: -purgativ -calmarea durerilor -atenuarea peristaltismului intestinal -atenuarea proceselor inflamatorii locale Efecte generale prin absorbtia la nivelul mucoasei rectale . drogurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare . Cele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aseaza sub limba -pulberile divizate in casete sau capsule se inmoaie inainte in apa si se aseaza pe limba pentru a fi inghitite -pulberile nedivizate se dozeaza cu lingurita ca si granulele -instrumentele folosite se spala si se dezinfecteaza De retinut: -1 lingurita =5 ml solutie apoasa .5 -2. uleiuri . conice sau ovale cu o extremitate esentiala ele se dizolva in raport cu temperature corpului. supozitoare) -pregatirea pacientului: . Etape: -pregatirea materialelor necesare (manusi de cauciuc . pipeta .-pregatirea materialelor (medicamentul . apa . emulsii b) solide: pulberi .mixture . infuzi . sau nediluate . droguri .Forme de perezentare: a) lichide: solutii. 4.5 -5 g pulbere -1 virf cutit = 0. extractele – cu pipeta b)solidele -tabletele . lingura . granule Tehnica administrarii: 1. extracte . oferindu-se dupa aceea apa sau ceai Se masoara doza de administrare astfel: -siropuri .-pregatirea pacientului(asezarea lui in pozitie semisezanda . ape . ceasca . ceai .

pozitie . cu partea ascutita inainte -impinge supozitorul cu indexul sau inelarul pina cind trece complet de sfincterul intern al anusului -minusile se dezinfecteaza . oscigenoterapia . ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala 2.rinite . bronsite .Microclismele: substanta medicamentoasa se dizolva in 10 -15 ml de apa distilata . se spala . efecte -fizic – asezarea in pozitie de decubit lateral cu membrele flectate -clisma evacuatoare si tub de gaze in cazul administrari de supozitoare cu efect general -asistenta se spala pe miini -imbraca manusile de cauciuc -despacheteaza supozitoarele din ambalaj -unge cu vaselina supozitorul -cu mina stinga departeaza fesele pacientului si evidentiaza orificiul ana -cu mina dreapta introduce supozitorul in anus . astm bronsic . decongestionarea mucoasei cailor respiratorii -combaterea hipoxiei -fluidificarea sputei Metode: inhalatia .-psihic – cale de administrare . se pregatesc pentru sterilizat -indepartarea deseurilor Administrarea clismelor medicamentoase Definitie: Clisma medicamentoasa este o forma speciala de administrare a medicamentelor pe cale rectala prin care se introduce diferite medicamente dizolvate prin anus in intestinal gros cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala Indicatii: -cind se doreste o actiune locala asupra mucoasei -cind calea orala nu este practicabila -cind se doreste ocolirea caii partale Variante: 1. antrenate de vapori de apa Indicatii.CLISMA PICATURA CU PICATURA -se pot introduce in organism 1 -2 l solutie medicamentoasa in 24 h intr-un ritm de 60 picaturi pe minut -pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare thermostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale (39 – 420 C) Clisma medicamentoasa va fi precedata de o clisma evacuatoare(1h-1 ½ h) Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie Calea respiratorie se precede la administrarea medicamentelor avind in vedere suprafata de peste 100 m2 a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata Pe cale respiratorie se administreaza – gaze sau substante gazificate -lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori Scop: -dezinfectia . inhalarea de aerosoli INHALATIA – reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii .

antiinflamatorii) . violet de gentian . apa clocotita .Pregatirea materialelor (inhalator . expiratie pe nas) -fizica – bolnavul sta in pozitie sezinda . vaselina . alcaloide) 3. paste -mixturi -sapunuri medicinale -bai medicinale -creioane caustic Pregatirea pacientului -informare asupra efectului medicamentului -asezarea intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentului Materiale necesare: -musama . sa expire pe nas -se supravegheaza pacientul 5 – 20 minute -se sterge fata pacientului cu un prosop moale -pacientul trebuie sa fie ferit de curenti reci de aer . albastru de metil) Compresa medicamentoasa . se invata sa-si sufle nasul .Spalarea miinilor -se inched ferestrele -se pune apa clocotinda in vasul inhalatorului -se adauga inhalantul (1 lingurita la 1-2 l apa) -se aseaza pacientul in fata pilniei inhalatorului -se acopera cu cortul -se mentine fata pacientului la 30 – 80 cm fata de pilnie -invitam pacientul sa inspire pe gura . spatula . aleza -instrumente si material sterile . se ung buzele si tegumentele peri –bucale cu vaselina 2. se aseaza un prosop in jurul gitului .Tehnica -pregatirea pacientului -psihica – informare cu privire la scopul administrari medicamentelor si explicarea modului in care va respire (inspiratie pe gura .aplicarea pe tegumentul bolnav a unui strat textile imbibat in solutie medicamentoasa (dezinfectante . prosop . substante antiseptic . antipruriginoase . tampoane . prosop de baie Aplicarea medicamentelor prin: Badijonarea – inseamna intinderea unei solutii cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon (iod . comprese . cort . pense porttampon . se spala -inhalatorul se dezinfecteaza ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFATA TEGUMENTELOR Scop: efectul local al medicamentelor Forme de prezentare a medicamentelor folosite: -lichide – se administreaza prin badijonare sau compresa medicamentoasa -pudre -unguente . trebuie sa ramina in incapere 15 – 30 minute -materialele se sterg . minusi de cauciuc -pudriere cu capac perforat -tavita renala . substanta medicamentoasa – esente aromate .

ureche .pregatirea pacientului a)psihic – informare si instruire b)fizic – bolnavul se aseqaza in pozitie corespunzatoare de decubit dorsal sau sezind cu capul in hiperextensie pentru instilatia nazala si ocular -bolnavul se aseaza in pozitie de decubit lateral pe partea sanatoasa . mucoasa bucala . conductul auditiv extern si mucoasa vaginala Scop –prin administrarea medicamentelor urmarim dezinfectia si decongestionarea mucoaselor Forme de prezentare a medicamentului– medicamentul se afla sub forma de solutii .Se urmareste efectul local si eventualele efecte secundare De retinut -compresele medicamentoase vor fi schimbate periodic -tampoanele se imbiba prin turnarea solutiei si nu prin introducerea lor in borcanul cu solutie -nu se foloseste acelasi tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave Administrarea medicamentelor pe suprafata mucoaselor -avem mucoasa nazala . infuzii de plante Dupa aplicarea medicamentelor pe piele . pentru instilatia in conductul auditiv extern 3. unguente . ochi . se lasa sa se usuce si se indeparteaza dupa citeva ore sau 1 – 2 zile Creioanele caustice au actiune de distrugere a tesutului granular sau de epitelizare (nitrat de Ag . pulberi . globule Instilatia: Reprezinta tehnica de administrare a solutiei medicamentoase pe o mucoasa sau un organ cavitar (nas . mucoasa conjunctivala . intr-un strat subtire Mixturile se intend cu ajutorul tampoanelor montate in porttampon . Etape 1. cu ajutoul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat Unguentele si pastele se aplica cu ajutorul spatulelor pe suprafata pielii . sticlei picuratoare sau cu seringa. decongestive . sulfat de Cu) Baile medicinale efect calmant. vezica urinara) Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei . pipeta . sau cu mina imbracata in manusa se lasa sa se usuce Sapunurile medicinale sunt intinse pe piele .efectuarea tehnicii: -asistenta isi spala miinile -evacueaza secretiile din cavitate -aspira solutii medicamentoase in pipeta -pune in evidenta cavitatea a)mucoasa conjunctivala se pune in evidenta prin tractiunea in jos a pleoapelor inferioare cu policele miini stingi b)mucoasa nazala –se pune in evidenta prin ridicarea virfului nasului c)mucoasa conductului auditiv extern se pune in evidenta prin tractionarea pavilionului urechii in sus si inapoi cu mina stinga .pregatirea materialeelor (Solutia medicamentoasa .Pudrajul – presarea medicament sub forma de pudra pe piele . prosop tavita renala) 2. Se folosec substante medicamentoase sau dezinfectante . antipruriginos. tampoane sau comprese sterile . regiunile respective vor fi acoperite cu comprese mari de tifon. dezinfectant .

pregatirea pacientului : . in conductul auditiv extern. solutii medicamentoase . tampon montat pe o sonda butonata . se adduce capul usor inainte si se solicita sa aspire treptat medicamentul 5. tavita renala) 2.aplicarea unguentului a)in sacul conjunctival cu bagheta de sticla acoperita cu un tampon . tampoane si comprese sterile . se indeparteaza deseurile) Administrarea unguentelor Unguentele = se pot aplica in functie de sac conjuntival .pregatirea pacientului – psihic si fizic . in vertibulul nazal .pregatirea materialelor (material de protective . Etapele de executie 1. comprese sterile . pense si spatula lingual sterile .reorganoizarea locului de munca Administrarea pulberilor Pulberile medicamentoase se aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de vata montate pe o bagheta de sticla Pregatirea pacientului se face ca si pentru instilatie Dupa aplicare este invatat pacientul sa inchida ochiul Badijonarea mucoasei bucale reprezinta intinderea unei solutii medicamentoase pe suprafata mucoasei bucale .efectuarea tehnicii -asistenta se spala pe miini si isi imbraca manusile de cauciuc -examineaza cavitatea bucala invitind pacientul sa deschida gura . total sau partial cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon Etapele de executie: 1.la fel ca la instilatie 3.informare -pozitie sezinda cu capul in hiperextensie -se protejeaza lenjeria cu un prosop 3. folosind spatula -imbiba tamponul fixat pe pensa in solutie medicamentoasa -badijoneaza suprafata care prezinta leziuni 4.ingrijirea ulterioara a pacientului a)dupa aplicarea unguentului in sacul conjunctival inchide si deschide ochiul b)dupa aplicarea in vestibulul nazal se inchide narina .pregatirea materialelor (bagheta de sticla latita .-asistenta instileaza numar de picaturi recomandate de medic (pentru conductul auditiv extern Solutia va fi incalzita la 370 C) -asistenta sterge cu o compresa sterile excesul de solutie -acorda ingrijirile ulterioare a)dupa instilatia conjunctivala invata pacientul sa miste globul ocular b)dupa instilatia nazala – bolnavul trebuie sa ramina nemiscat 30 -40 secunde pentru ca Solutia sa ajunga in faringe c)dupa instilatie auriculara se introduce un tampon in conductul auditiv extern 4.Reorganizarea locului de munca (se spala pipeta . unguentul . pe marginea pleoapelor .reorganizarea locului de munca . acoperita cu un tampon de vata . tavita renala) 2. pe care se pune unguent cit un bob de griu b)in fosa nazala cu ajutorul tamponului montat pe sonda utonata 4. minusi de cauciuc .

pregatim efedrina . masa ginecologica .etape de executie Cele doua asistente isi spala miinile si imbraca minusile -prima asistenta introduce valvele vaginale -a doua asistenta preia cu mina stinga valve anterioara si serveste pensa porttampon cu mina dreapta -prima asistenta preia pensa in mina dreapta iar cu stinga mentine valve posterioara -a doua asistenta serveste tamponul -prima preia tamponul in pensa -a doua toarna solutie medicamentoasa pe tampon -prima introduce tamponul prin humerul format de valve pina in fundul de sac posterior al vaginului . aleza . 6/10 mm . Etapele de executie 1. orice regiune in scop anestezic) Se administreaza intradermic solutii isotone . HHC) -pregatirea pacientului -asistenta isi spala miinile -dezinfecteaza locul injectiei -intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul miinii stingi . ace cu un diametru de 5/10 . adrenalina . valve vaginale .pregatirea pacientei (psihic .d) Scop – explorator .reorganizarea locului de munca Administrarea globulelor vaginale Ovulele vaginale sunt preparate solide ovoide sau sferice . cu densitate mica Rezorbtia – se face foarte lent Se folosesc seringi de 0. lasind sa atinga capetele tifonului -prima preia ambele valve si le indeparteazqa -ambele asistente ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica 4. produsul medicamentos fiind inglobat in ovule care se topesc la temperatura vaginala -inainte de administrarea ovulului se efectueaza o spalatura vaginala -pacienta va fi asezata in pozitie ginecologica -ovulul se administreaza cu mina imbracata in minusa sterila Injectia intradermica (i.5 ml gradate . fata externa a bratului si coapsei . solutie medicamentoasa) 2.10 mm lungime si bizoul scurt Efectuarea tehnicii -pregatirea materialelor (cind intradermic se face cu scop de testare a sensibilitati la alergeni . fizic – adica va fi asezata in pozite ginecologica) 3.pregatirea materialelor (musama .Aplicarea tampoanelor vaginale Tampoanele vaginale se confectioneaza din vata presata acoperita de tifon care se prelungeste cu 20 -5 cm de la tampon Pe suprafata tampoanelor se aplica colutie medicamentoasa sau unguente si se introduce in vagin. 5.intradermoreactii -terapeutic – anestezie locala sau desensibilizare organismului la diversi alergeni Locurile de electie sunt: -regiunile lipsite de foliculi pilosi (fata anterioara a antebratului .

in grosimea dermului -injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului pina la formarea unei papule cu aspectul coji de portocala .-prinde seringa intre policele si mediul miinii drepte si patrunde cu bizoul acului indreptat in sus . histamina . cind bizoul acului a patruns doar partial in grosimea dermului -lipsa aspectului characteristic – cind Solutia a patruns sub derm -lipotemie – stare de soc -necrozarea tegumentului Injectia subcutanata (s.pentru injectia subcutanata . 7/10 mm . cu un diametru de 5 – 6 mm si inaltimea de 1-2 mm -retrage brusc acul fara sa tamponeze locul injectiei -pacientul este informat sa nu comprime locul injectiei si sa nu se spele pe antebrat pina la citirea reactiei Reorganizarea locului de munca Incidente: -revarsarea solutiei la suprafata pielii . extensibil) -fata externa a bratului -fata superoexterna a coapsei -regiunea deltoidiana -regiunea subclaviculara -flaneurile peretelui abdominal -regiunea supra si sub spinoasa a omoplatului -regiunile central fesiere Se administreaza subcutanat – solutii isotone . l = 30-50 mm si bizoul lung Efectuarea tehnicii Pregatirea materialelor Pregatirea pacientului (psihic si fizic ).c) Scop:-se efectueazainjectia subcutanata . nedureroase si solutii cristaline (insulin . cofeina) Rezorbtia – incepe la 5-10 minute de la administrare si dureaza in functie de cantitatea administrate Se folosesc ace cu d = 6/10 .in scop therapeutic Locurile de elective: (regiuni bogate in tesut cellular lax .