1

NORMATIVITATEA ACTIVITĂŢII DIDACTICE
1. Delimitări conceptuale Din perspectivă acţională, educaţia reprezintă un demers intenţionat, proiectat şi dirijat în vederea realizării unor finalităţi bine precizate. Caracterul său teleologic rezultă şi din corelarea acţiunilor de predare – învăţare cu o serie de legităţi, norme şi reguli care alcătuiesc normativitatea specifică procesului de învăţământ.

Norma este un instrument, o modalitate de coordonare şi de desfăşurare a acţiunilor umane. Pedagogic, „norma” indică unul sau mai multe criterii obligatorii în realizarea acţiunii, condiţii minimale de îndeplinit şi după care se apreciază reuşita acţiunii, numărul de acţiuni pe unitatea de timp, interdicţiile, permisiunile în acţiune, algoritmii de respectat. În limba ul comun, normati!itatea este redată de e"presii des utilizate# trebuie$nu trebuie să...% este permis$nu este permis să...% se poate$nu se poate să...% dacă respecţi...atunci realizezi% se cere să...ca să realizezi% aplici următoarele reguli...% respecţi următoarele etape...% respecţi următoarele condiţii...etc. Normele didactice sunt corelate cu cele pedagogice şi pot fi# organizaţionale &reglementări de funcţionare a instituţiei şcolare', procedurale &utilizarea metodologiilor didactice', comunicati!e &relaţia educator(ele!', obligatorii sau permisi!e, generale sau particulare, orientati!e pentru acţiunea !iitoare. )onstantin )ucoş &1**+, p.,-' realizează distincţia între# a) normativitatea instituţională, asigurată prin cadrul legislati! e"istent la un moment dat şi care ţine mai mult de factorul politic% b' normativitatea funcţională, de ordin didactic, deontologic, pra"iologic care ţine de competenţa cu care cadrele didactice proiectează şi realizează acti!itatea în conformitate cu aceste norme, reguli. 2. Relaţia lege-principiu-normă-regulă .eoria instruirii precizează principiile didactice, metodologia ei dez!oltă normele şi regulile de respectare, aplicare a lor, în rezol!area !ariatelor situaţii concrete ale predării(în!ăţării(e!aluării. .eoria educaţiei insistă şi pe legitatea pedagogică. /in aprofundarea acestui aspect se poate înţelege mai clar relaţia lege(principiu(normă(regulă şi e!ita limitarea sa sau confundarea bazei logice &lege, principiu' cu cea procedurală &normă, regulă', în construcţia, interpretarea şi realizarea educaţiei.

În raport cu alte categorii pedagogice. 3.Principiul este o cerinţă cu caracter logic care arată necesitatea educaţiei şi a funcţionalităţii ei. 5. cu formele de organizare a acti!ităţii. b' Caracterul sistemic rezultă din „întrepătrunderea” şi condiţionarea lor reciprocă.. 3lăsceanu. În literatura pedagogică rom0nească &)ucoş. 1**.7*'. 1*77% N. toate disciplinele şcolare. „caracteristici” ale principiilor didactice şi au fost identificate funcţiile pe care acestea le îndeplinesc. 1*78. pedagogiei.% 3. .. cu strategiile de predare = în!ăţare = e!aluare.. 1**+% )erg:it. 1le au fost elaborate pe baza unei practici îndelungate şi se aplică pe o arie e"tinsă de acţiuni. principiile sunt mai aproape de legi deoarece e"primă relaţii esenţiale. 6iurgea 1*78% 9. principiile didactice „se cone"ează” cu toate componentele demersului didactic = cu obiecti!ele. un punct de reper pentru acţiune. >stfel. <prescu. teze generale pe care se întemeiază organizarea şi desfăşurarea procesului de în!ăţăm0nt în !ederea atingerii obiecti!elor propuse. .otodată. Principiile didactice au un caracter general. 9. 5. principiile cunosc0nd !ariaţii de la un autor la altul. 1le trebuie considerate ca un tot unitar. de(a lungul !remii. )aracterul „desc:is” se concretizează în multiplicarea sau restructurarea lor. din necesitatea respectării lor în ansamblu şi în interdependenţă unele cu altele. p. a!0nd rolul de a orienta şi regla acti!itatea de organizare şi desfăşurare a procesului de în!ăţăm0nt2” &3. c' Caracterul dinamic este dat de e!oluţia pe care au înregistrat(o aceste principii ca urmare a progreselor obţinute în domeniul psi:ologiei.a. al redefinirii finalităţilor şi restructurării conţinuturilor educaţionale. sistemic. ). dinamic &desc:is'. generale. conţinuturile.' au fost e!idenţiate mai multe „trăsături”. Preda. dar ele e"primă e"istenţa acestora.. Nicola. „Principiile nu se identifică cu legile. Principiile didactice  sunt norme orientati!e. 4unescu. a promo!ării noilor paradigme ale predării = în!ăţării ş. 4unescu. 1*7. a' Caracterul general este dat de faptul că principiile !izează întregul proces de în!ăţăm0nt &toate componentele sale funcţionale'.ş. necesare e"istente în cadrul procesului de în!ăţăm0nt. procedural. indiferent de ni!elul de şcolarizare. . e"primă o idee de bază pe care se întemeiază g0ndirea pedagogică.a. 1**+% 3. încălcarea uneia dintre ele put0nd conduce la anularea efectului poziti! al celorlalte. 6iurgea.

1**+' • orientează parcursul educati! către obiecti!ele stabilite de cadrele didactice% • normează practica educati!ă prin „obligaţia” de a fi respectate nişte reguli psi:ologice. componentele procesului de în!ăţăm0nt. în lucrările de pedagogie apărute după 1**B. Principii cu caracter general &!izează toate componentele procesului de în!ăţăm0nt'. pp.' fac distincţia între principiile şi regulile didactice% acestea din urmă constau din indicaţii concrete pri!ind aplicarea principiilor didactice. • principiul integrării organice a teoriei cu practica% • principiul luării în considerare a particularităţilor de !0rstă şi indi!iduale. /eşi problema răm0ne desc:isă. s(au diferenţiat în noi cerinţe. deoarece „g:idează” at0t comportamentul educatorului c0t şi pe cel al ele!ului. 1*7-% @îrco!nicu. 1*A. )ucoş. au apărut noi principii. principiul „ orientării politico(ideologice şi ştiinţifice a educaţiei” nu mai este amintit. N. ştiinţifice% • prescrie moduri de relaţionare specifice în raport cu situaţia de în!ăţare% • reglează acti!itatea educati!ă atunci c0nd rezultatele obţinute se situează sub ni!elul e"pectaţiilor. <prescu. la condiţiile specifice de predare a unei discipline şcolare etc. <prescu &1*7-. reglează acţiunea. ?nii autori &N. d' Caracterul normativ / procedural. . Regulile au o sferă de aplicabilitate limitată la unele etape ale procesului în!ăţării. Prin urmare. condiţion0nd eficienţa şi ni!elul performanţelor şcolare. <prescu. 1*7-% ). 1BA(1B7' realizează o clasificare a principiilor didactice pe baza mai multor criterii# A. normati!itatea are o !aloare procedurală. disciplinele şcolare etc. )onsiderăm că respectarea profilului psi:ologic de !0rstă şi indi!idual are caracter general deoarece !izează deopotri!ă toate formele educaţiei. stimulează. Principiile didactice îndeplinesc mai multe funcţii &N. indic0nd „cum să acţionăm” pentru a imprima eficienţă pedagogică fiecărei acţiuni realizate. pedagogice. altele şi(au sc:imbat modul de interpretare. prescriind reguli care orientează. Normati!itatea didactică îndeplineşte o funcţie imperati!ă &„trebuie” $ „nu trebuie”'.unele principii s(au dez!oltat.

relati! distincte dar complementare prin care se integrează teoria cu practica în procesul de în!ăţăm0nt# • utilizarea informaţiilor. Principiul integrării teoriei cu practica e"primă cerinţa ca ceea ce se însuşeşte în procesul de în!ăţăm0nt să fie !alorificat în acti!ităţile ulterioare &rezol!area unor sarcini concrete' pentru realizarea unei optime inserţii sociale şi profesionale. deprinderilor.B. Principii care se impun cu dominanţa! asupra conţinutului în!ăţăm0ntului • principiul accesibilităţii cunoştinţelor. definiţiilor.' realizează o clasificare a principiilor didactice din punct de !edere al psi:ologiei educaţiei şi dez!oltării identific0nd# • principiul psi:ogenetic al stimulării şi accelerării dez!oltării stabile a inteligenţei% • principiul în!ăţării prin acţiune% • principiul construcţiei componenţiale şi ierar:ice a structurilor intelectuale% • principiul stimulării şi dez!oltării moti!aţiei pentru în!ăţare. algoritmilor în rezol!area problemelor% !alorificarea . Principii care acţionează "cu precădere) asupra metodologiei didactice #i a formelor de organizare a activităţilor • principiul corelaţiei dintre senzorial şi raţional. 4. C. precum aplicarea regulilor. acţionale au e!idenţiat rolul acţiunii în formarea şi consolidarea structurilor operatorii. a conceptelor. formulelor. deprinderilor. .  9oan )erg:it &1***' adaugă şi „principiul asigurării cone"iunii in!erse în procesul de în!ăţăm0nt”. Ctudiile şi cercetările efectuate de reprezentanţii psi:ologiei cogniti!e. priceperilor. priceperilor% • principiul sistematizării şi continuităţii în procesul de în!ăţare. în dez!oltarea moti!aţiei şi a temeiniciei celor asimilate. Caracterizarea principiilor didactice $. a datelor asimilate în rezol!area unor sarcini teoretice ulterioare. iar 3asile Preda &1**.eoria şi practica educaţională e!idenţiază două „direcţii principale”. dintre concret şi abstract în procesul predării = în!ăţării &principiul intuiţiei'% • principiul însuşirii conştiente şi acti!e% • principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor.

in!estigaţii în cadrul cercurilor aplicati!e ş.a. tip $ !ariantă de lecţie şi se realizează prin# rezol!area unor e"erciţii şi probleme. /eGeH. lucrări în laborator. dar formularea ei e"plicită într(un „principiu” o regăsim mai înt0i la )omenius şi Dousseau. necesitatea ca desfăşurarea procesului de în!ăţăm0nt să se realizeze în concordanţă cu posibilităţile reale ale ele!ilor &potenţialul intelectual. la structurarea atitudinilor şi a trăsăturilor poziti!e caracteriale. sporesc puterea operatorie a informaţiilor teoretice facilit0nd transferul în!ăţării. >cti!ităţile practice mi locesc perceperea directă a fenomenelor realităţii. de conţinutul şi specificul fiecărui obiect de în!ăţăm0nt. 5odalităţile concrete de articulare a teoriei cu practica cunoaşte particularizări în funcţie de dimensiunile educaţiei. dez!oltă fondul de reprezentări şi coerenţa acestora a ut0nd procesul înţelegerii. soluţiilor. Ce realizează astfel articularea dintre a #ti cu a #ti să faci şi a #tii să fii. 5ontessori ş. facilit0nd formularea unor întrebări şi dez!oltarea unei moti!aţii adec!ate pentru găsirea răspunsurilor.acestor date pentru înţelegerea unor noi aspecte. noţiunilor. practica poate constitui punct de plecare în asimilarea cunoştinţelor. %.eoria &ca ansamblul cunoştinţelor. la formarea capacităţilor şi competenţelor acţionale. legilor etc. materiale. ele contribuie la formarea şi consolidarea deprinderilor. rezol!area unor probleme sociale etc. efectuarea de e"perienţe. . atelier. )laparIde.a. . deprinderi cu realizarea unor acti!ităţi concrete. Preocuparea pentru realizarea educaţiei în conformitate cu natura psi:ică a copilului este !ec:e. e"emplificări. ni!elul pregătirii anterioare' şi să stimuleze dez!oltarea lor ontogenetică. Principiul respectării particularităţilor de v&rstă este înt0lnit în literatura de specialitate şi sub denumirea de „principiul accesibilităţii”. construirea unor aparate. acti!itatea în ateliere. 1d. . la dez!oltarea moti!aţiei pentru în!ăţare şi acti!itatea producti!ă.otodată. ?sinsEi. al generalizării şi sistematizării cunoştinţelor memorate. fiind dez!oltată şi precizată apoi prin contribuţiile lui Pestalozzi. 5. F. >cest principiu e"primă.otodată.' orientează acti!itatea practică prin principiile generale pe care le cuprinde. instrumente. la dez!oltarea aptitudinilor generale şi speciale. fizic. . motrice precum# lucrările de laborator. în esenţă. aplicarea unor reguli în conte"te noi prin cone"iuni intra( şi interdisciplinare% • prelungirea procesului de însuşire a unor cunoştinţe.

Jiind stimulat de către educator şi susţinut energetic de propria moti!aţie. formularea unor cerinţe care depăşesc posibilităţile ma"ime solicit0nd un efort intelectual e"agerat sau a altora care se situează sub aceste posibilităţi determină efecte negati!e &încura area memorării mecanice. Despectarea particularităţilor indi!iduale reprezintă a doua dimensiune a acestui principiu şi este în consens cu e"igenţele în!ăţăm0ntului modern centrat pe trecerea de la „o şcoală pentru toţi” la „o şcoală pentru fiecare”. Proiectarea şi organizarea în!ăţării se !a realiza prin luarea în considerare a „zonei celei mai apropiate dez!oltării”. de la apropiat la îndepărtat. stabilirea unei concordanţe între sarcinile de în!ăţare şi particularităţile specifice unei !0rste. transformare a e"perienţei cogniti!e'. indiferenţă. Piaget. de la particular la general. simplist. C(a demonstrat astfel că dez!oltarea psi:ică presupune trecerea la structuri cogniti!e superioare pe baza implicării depline a subiectului în acti!itate pe baza e"ersării şi în!ăţării. ci oferirea de sarcini cu grad de dificultate ce poate fi depăşit prin mobilizarea potenţialului intelectual al ele!ului şi cu îndrumarea. monitorizarea profesorului. >stfel. date. reduce acest decala şi restabileşte ec:ilibrul prin dez!oltarea şi perfecţionarea proceselor şi capacităţilor sale psi:ice. >stfel. iar aplicarea acestui principiu însemna că orice sec!enţă de în!ăţare are la bază trecerea de la inferior la superior. problema accesibilităţii a fost înţeleasă şi aplicată unilateral. În sc:imb. apatie etc' şi stagnare în dez!oltarea psi:ică. Între ni!elul de dificultate al sarcinii şi ni!elurile atinse real în dez!oltarea posibilităţilor de rezol!are ale copilului ia naştere un decala . fiind dominată de un „inducti!ism e"cesi!” &Paul Popescu Ne!eanu'.5ultă !reme. <bser!aţiile reieşite din practica educaţională. e"tensiune. F. le rezol!ă. în general. depăşirea stării anterioare prin procese de comprimare. scăderea moti!aţiei. în sensul că se !or formula sarcini de în!ăţare la ni!elul de dificultate ma"imum accesibilă pentru ele! la un moment dat. prin intermediul structurilor de cunoaştere de care dispune subiectul are loc asimilarea de noi informaţii. de la simplu la comple". prin accesibilitate se înţelegea. 3îgotsEi. dar mai ales cercetările psi:ologice realizate de F. 6alperin au furnizat noi argumente cu pri!ire la raportul instituit între în!ăţare şi dez!oltare. cunoştinţe ce !a conduce la o nouă acomodare &const0nd într(o restructurare a modelelor de cunoaştere. Jundamentul psi:ologic al acestei tratări !izează raportul dintre ceea ce este ele!ul la un moment dat şi ceea ce el poate să . „scutirea” ele!ului de efort. ele!ul răspunde sarcinilor. >ccesibilitate nu înseamnă absenţa dificultăţilor. 4runer.

procesele şi capacităţile psi:ice.a ni!elul programei. sistematizarea şi continuitatea se bazează pe principiul transferului &specific şi nespecific'.(K. K. conţinuturile &ponderea disciplinelor în cadrul ariilor curriculare pe cicluri de în!ăţăm0nt. acti!itatea cadrului didactic precum şi pe cea a ele!ilor. concentrică şi în spirală a conţinuturilor instruirii. standardele de performanţă. c0t şi prin acti!itatea didactică propriu(zisă. metodologiile de predare = în!ăţare. Despectarea particularităţilor de !0rstă şi indi!iduale ale ele!ilor !izează toate componentele procesului de în!ăţăm0nt# finalităţile &!ezi obiecti!ele formării pe cicluri de şcolaritate.a ni!elul manualului şcolar = prin gruparea tematică a lecţiilor şi articularea lecţiilor &noile informaţii se spri ină pe ac:iziţiile anterioare pentru realizarea unei optime decodificări semantice şi constituie. Continuitatea constituie o consecinţă firească a condiţiilor sistematizării e!idenţiind articularea logică a conţinuturilor asimilate în diferite momente temporale. Nicola.. >ceastă cerinţă este asigurată at0t prin documentele #colare &planul cadru. .'.'. (istematizarea e"primă cerinţa ca întreg conţinutul proiectat şi transmis ele!ilor să fie organizat într(un sistem şi să asigure condiţiile adec!ate pentru integrarea acestuia în sistemul ac:iziţiilor anterioare ale ele!ilor. 1**+. . în planul( cadru putem identifica respectarea acestui principiu la ni!elul ciclurilor curriculare şi succesiunea disciplinelor de în!ăţăm0nt în cadrul ariilor curriculare. >stfel.a. . pp. sistematizarea şi continuitatea se realizează prin organizarea liniară. /in perspecti!ă psi:ologică. reflect0nd însăşi logica de construire a disciplinei respecti!e.+'. profiluri etc. toate „condiţiile interne” care mi locesc acţiunea influenţelor e"terne. programele şcolare. la r0ndul lor. manualele şcolare'. „cunoştinţe ancoră” pentru ac:iziţiile ulterioare'. în care să se integreze sistemic. )erinţele acestui principiu !izează deopotri!ă.de!ină şi include factorii de personalitate. '. raportul dintre „curriculum nucleu” şi „curriculum la decizia şcolii” ş. Principiul sistematizării #i continuităţii 1senţa acestui principiu se e"primă prin cerinţa ca toate conţinuturile transmise prin procesul de în!ăţăm0nt să fie astfel organizate şi proiectate înc0t să reprezinte o continuare logică a celor însuşite anterior. pe realizarea unor cone"iuni intra( şi interdisciplinare &9. asigur0nd o înaintare progresi!ă în în!ăţare.

. Principiul corelaţiei dintre senzorial #i raţional* dintre concret #i a+stract "principiul intuiţiei) )ercetările contemporane au e!idenţiat unitatea şi „alternanţa” dintre concret şi abstract. e!it0ndu(se discontinuităţile. 4unescu.1B1'. de la concret la abstract. prin intelect &de la abstract la concret'. )omenius afirma următoarele# „Începutul cunoaşterii trebuie întotdeauna să plece de la simţuri pentru că nimic nu se găseşte în intelectul nostru care să nu fi fost mai înt0i în simţuri”. socio(afecti!e. a spiritului de „disciplină” şi rigoare în g0ndire şi acţiune şi la formarea treptată a unui stil eficient de în!ăţare. prin simţuri &de la concret la abstract'. 1*78. fără să fie selecţionat după criterii cogniti!e şi posibilităţi de acti!izare a ele!ilor în !ederea prelucrării. directă a obiectelor şi fenomenelor. ele!ul porneşte de la un material faptic. conceptul de intuiţie are înţelesul de cunoaştere nemi locită. 5ultă !reme s(a considerat că singura cale de cunoaştere a ade!ărului este calea inducti!ă. ). Ce formează o imagine percepti!ă unitară şi integrală care îndeplineşte o funcţie informaţională &imagine obiectuală' şi un rol reglator pentru acti!itate. !oliti!e şi la ni!elul personalităţii. Prelu0nd o idee a lui F. în procesul în!ăţării cogniti!e. pregătesc şi uşurează generalizările din g0ndire. prin intermediul analizatorilor. supraestim0ndu( se astfel intuiţia în detrimentul operaţiei de abstractizare. În psi:ologie. „rupturile” ce pot conduce la insucces şcolar. materialul didactic in!ad0nd lecţia. pe unităţi de în!ăţare şi a fiecărei lecţii'.1şalonarea riguroasă a acti!ităţii didactice se realizează prin proiectarea curriculară &anuală. >stfel. prin formarea deprinderilor de acti!itate sistematică.ocEe. c0t şi prin demersul deducti!. 5omentele cunoaşterii erau !ăzute independent unele de altele. iar prin intermediul operaţiilor de abstractizare şi generalizare desprinde însuşirile generale şi esenţiale ale anumitor clase de . dintre senzorial şi raţional în procesul cunoaşterii. >stfel. a perse!erenţei. integrării şi interiorizării percepţiilor” &3. 6iurgea. semestrială. >ltfel spus „2 intuiţia a de!enit cu timpul un scop în sine. Despectarea acestui principiu are efecte formati!e în planul dez!oltării cogniti!e. iar intuiţia era redusă la demonstrarea noilor informaţii pe baza materialelor didactice. psi:ologia a acreditat teza conform căreia cunoaşterea umană se realizează at0t prin demersul inducti!. iar acestea la r0ndul lor. Percepţiile stau la baza formării reprezentărilor. a ung0ndu( se la un „!erbalism al imaginilor”. 5. p.

1*78. solicitarea intensă a ele!ului în efectuarea unor acti!ităţi !ariate de obser!aţie. obiectuale şi !erbale. urmează să fie aplicat din nou obiectelor şi fenomenelor reale. Prin urmare.a.1B-'# folosirea raţională a materialului didactic. proces bazat pe participarea sa conştientă şi acti!ă. sistematizările.K. dozarea raportului dintre cu!0nt şi intuiţie. . Nicola. comparaţie. selectarea materialului potri!it funcţiei pe care o îndeplineşte intuiţia.obiecte. sub forma reprezentărilor. sinteză. însuşiri condensate şi integrate în noţiuni $ concepte.-'#  este iz!or de informaţii. de natura disciplinei de studiu. 1ficienţa respectării acestui principiu creşte dacă profesorul !a acţiona în concordanţă cu o serie de cerinţe. 9ntuiţia îndeplineşte mai multe funcţii didactice &9. p. p. e!it0ndu(se . ci şi prin formarea progresi!ă a unor operaţii şi sisteme operaţionale ca rezultat al interiorizării acţiunilor practice. diri area atentă a obser!aţiei ele!ilor spre identificarea a ceea ce este constant în cunoaştere ş. . estetică. !erbalizare. înţelegerea. analiză. în !ederea prelucrării. elaborării generalizărilor şi formării capacităţilor de a opera cu aceste concepte%  funcţia de concretizare a intuiţiei. înţelegerea clară. de selectare.a. în sensul că „un concept odată elaborat pe calea abstractizării sau pe cale pur logică. de particularităţile situaţiei de în!ăţare ş. profundă a conţinuturilor de în!ăţat. principiul intuiţiei se aplică pentru a a uta ele!ii să treacă de la cunoaşterea concretului imediat la formarea g0ndirii lor abstracte &!ezi stadiile formării operaţiilor concrete şi formale'. de ciclul de în!ăţăm0nt.recerea de la senzorial la logic nu se produce doar prin selecţiile operate asupra materialului furnizat de e"perienţa senzorială. norme &4unescu. 1**+. Participarea con#tientă la actul în!ăţării presupune.. cazurilor particulare”. noţiunile se situează la di!erse ni!eluri de abstractizare şi generalitate şi fac posibile clasificările. Principiul participării active #i con#tiente a elevului -n activitatea de predare* -nvăţare* evaluare 1ficienţa procesului educaţional este determinată în mare măsură de considerarea ele!ului ca subiect al propriului proces de formare. fizică etc'. cu necesitate. fenomene. relaţii. 5odul în care se realizează cele două funcţii ale intuiţiei depinde de domeniul educaţional !izat &educaţie intelectuală. 6iurgea. Jiind integratori categoriali. e"plicaţia.

a atitudinilor.'. trăinicia lor în timp. înţelegerea fa!orizează asociaţia de date. 5emorarea. Participarea intelectuală este susţinută de componenta moti!aţional(afecti!ă &moti!aţia pentru în!ăţare. sinteza. idei. )a latură funcţională a g0ndirii. priceperilor.memorarea mecanică. comparaţia. cunoaşterii. concretizată în utilizarea unor metode. crearea unor situaţii de în!ăţare bazate pe autonomia intelectuală şi acţională a ele!ilor. . /in această perspecti!ă. interesele. fi"are şi prelucrare $ interpretare a celor ac:iziţionate. cu rol de dinamizare.. capacitatea de a opera cu datele. competenţelor să se bazeze pe acti!itatea proprie a ele!ilor. între .emeinicia este dată de modalităţile de însuşire. trebuinţele de cunoaştere. capacitatea de argumentare. integrarea cunoştinţelor noi în structurile anterioare şi restructurarea acestora potri!it noilor asimilări% înţelegerea stimulează interpretarea critică. fenomenelor e"terioare p0nă la ni!elul realizării operati!ităţii generale intelectuale &!ezi operaţiile g0ndirii# analiza. precum şi folosirea eficientă. articularea între datele noi şi cele !ec:i. trăirile afecti!e. formarea capacităţilor.' şi a operati!ităţii specifice. rapiditatea şi fidelitatea cu care acestea sunt reactualizate. curiozitatea. stimularea imaginaţiei creatoare. deprinderilor în acti!ităţile de în!ăţare şi în cele practice reprezintă condiţii importante pentru realizarea obiecti!elor educaţionale contemporane. formală a acestora. Activizarea ele!ului formulează cerinţa ca asimilarea informaţiilor. a g0ndirii critice dar şi a g0ndirii di!ergente centrată pe strategii euristice. abstractizarea etc. păstrarea şi reactualizarea materialului studiat reprezintă condiţii indispensabile în realizarea unei în!ăţări optime. Participarea conştientă presupune prezenţa intenţionalităţii şi a efortului !oluntar. capacitatea de prelucrare şi organizare în manieră proprie a informaţiilor. moti!aţional(afecti!e şi !oliti!e. a inteligenţei şi a celorlalte procese intelectuale. ni!elul de aspiraţie etc. operati!ă a capacităţilor. . Despectarea acestui principiu în practica şcolară depinde de competenţa psi:opedagogică a cadrului didactic. de a le aplica în rezol!area unor probleme teoretice şi practice ş. ele!ul de!ine at0t „obiect” c0t şi „subiect” al în!ăţării. pe anga area optimă a g0ndirii. Principiul -nsu#irii temeinice a cuno#tinţelor* priceperilor* deprinderilor >profundarea cunoştinţelor asimilate.a. procedee acti!(participati!e. a potenţialului lor creator. &auto' formării. orientare şi susţinere energetică a acti!ităţii de în!ăţare. implicate din momentul perceperii obiectelor.

Despectarea acestui principiu presupune luarea în considerare a rezultatelor cercetărilor din domeniul psi:ologiei pri!ind procesele şi formele memoriei. Principiile didactice alcătuiesc un sistem unitar şi trebuie respectate unitar în practica educaţională. !olumul. . de starea psi/ică a su+iectului. modul de prezentare. Bibliografie selectivă . locul ocupat de acest material în structura acti!ităţii ele!ului. repetiţia realizată independent şi acti!. memorarea logică &bazată pe înţelegere.„acţiunile cogniti!e” şi „acţiunile mnezice” stabilindu(se o str0nsă interdependenţă. stabilirea unor repere. o mare durabilitate celor asimilate.'. bazată pe aprofundarea înţelesului şi pe încercarea de reproducere cu cu!intele proprii ele!ului sunt mult mai eficiente. pe integrarea noilor cunoştinţe în sistemul cogniti! dob0ndit anterior' este superioară memorării mecanice &bazată pe simpla repetare a materialului' prin autenticitate* economicitate şi productivitate. < condiţie esenţială a în!ăţării o constituie repetarea realizată în di!erse forme &repetare curentă.'. modalităţile de optimizare a acesteia şi de dez!oltare a calităţilor sale în acti!itatea de în!ăţare. prezenţa unui „optimum moti!aţional” a intereselor şi trăirilor afecti!e stenice asigură. de sistematizare. de am+ianţa în care se realizează în!ăţarea. stabilirea unor obiecti!e clare ale în!ăţării.răinicia celor asimilate şi reactualizarea lor fidelă depind de respectarea legilor memoriei pri!ind particularităţile materialului studiat &natura sa = intuiti!. „puncte de spri in”. interpretarea te"tului în !ederea unei profunde înţelegeri. competenţele. de sinteză etc. organizarea şi omogenitatea. de realizare a unor cone"iuni intra( şi interdisciplinare c0t şi de feedbacE pentru asigurarea condiţiilor psi:opedagogice necesare întăririi acestor rezultate. abstract (. facilit0nd transferul cunoştinţelor şi pre!enirea interferenţelor. sistematizarea continuă a celor în!ăţate. tactul pedagogic şi creati!itatea educatorului fiind determinante în imprimarea unui caracter funcţional întregului proces de în!ăţăm0nt. pe stabilirea asemănărilor şi deosebirilor. de recapitulare a cunoştinţelor. )ontrolul şi e!aluarea continuă &formati!ă' a rezultatelor şcolare constituie at0t momente de repetare. >stfel. C(a demonstrat că repetiţia eşalonată &cu pauze între lecturi'.a. de asemenea. gradul de familiarizare ş. Prelucrarea.

Cerg2it. )alade*. %&'. +D. în Curs de pedagogie (coord... 4niversitatea !ucureşti . ". "lăsceanu*.. D. . . !ucureşti Cucoş. %%-. C.!unescu. în Didactica (coord. Pedagogie.. %&1. $. 0...olirom. Principiile procesului de învăţământ. #iurgea. +ditura .aşi /prescu. 3. Principii de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ.

Related Interests