Colecția de articole AIT – 2009 
   
Articole publicate online in cursul anului 2009 pe situl www.itcode.ro     AIT Laboratories s.r.l. 
 

ISBN: 978‐973‐88201‐6‐6 

Colecția de articole AIT – 2009

                  Titlu:  Autor:  Editura:  ISBN‐13:  Anul:  

Colecția de articole AIT ‐ 2009  – vezi cuprins –  AIT Laboratories  978‐973‐88201‐6‐6  © 2009 

ii 

www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

........................................... .... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22.....10  „Dimensiunea globală a traficului de droguri”...   Lect..01........... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22.......22  „Instrumentele juridice internaționale în domeniul cooperării polițieneşti în lupta  antidrog”........  Lector...............................................univ... Dr..  Lector......Colecția de articole AIT – 2009        Colecția de articole AIT – 2009    Articolul 1....  Lect......itcode........ Giurea Laurențiu – 22....2009  Articolul 2...55  „Managementul strategic al investigării fraudei care prejudiciază interesele financiare ale  Uniunii Europene”...........2009        www...dr.......... Dr...........................................Univ...................................... Dr.........................28  „Criminalitatea economico‐financiară organizată”.......................................2009  Articolul 3.............................................dr.................01.ro 978‐973‐88201‐6‐6 iii  .............univ.............................01........dr............2009  Articolul 8.....................................................  Lect................................................. Nicolae Ghinea..univ..............Univ. Giurea Laurențiu – 22.... ........01....... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22... Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” – 22...................2009  Articolul 6..................... Nicolae Ghinea...dr......   Lect........  Lector.univ......  Lector..................................................01..................................2009  Articolul 5...............01.............Univ....... Giurea Laurențiu – 22......... .... ........1  „Reglementarea conceptului de criminalitate organizată în legislațiile unor state”........2009  Articolul 4........45  „Formele de manifestare ale crimei organizate”...... ...... ......2009  Articolul 7.........65  „Personalitatea infractorului specializat în operațiuni de spălare a banilor”..........01............... Dr...................01.... Nicolae Ghinea.... ....18  „Conexiunea dintre traficul de droguri şi noile tehnologii”..................... .. Giurea Laurențiu – 22.Univ.... Nicolae Ghinea...

Colecția de articole AIT – 2009       iv  www.ro 978‐973‐88201‐6‐6 .itcode.

din complexul normativ penal. Referitor la conceptele date diferitelor tipuri de criminalitate (de drept comun. Voicu Adriana-Camelia.) există definiţii normative (fixate de legiuitor în cuprinsul actelor normative) dar şi definiţii formulate din perspectivă criminologică. Legislaţia italiană nu defineşte „criminalitatea organizată”. Din cuprinsul art. riscă să se adauge la lunga listă a studiilor elaborate pe această temă. 126. Parlamentele ţărilor membre ale Consiliului Europei au declanşat în ultimii ani o vastă activitate de legiferare. burse.260 indice 3 din Codul penal. Fenomenul criminalităţii are o dimensiune naţională (respectiv suma infracţiunilor ce se comit pe teritoriul unui stat şi nu comportă aspecte de cooperare infracţională transnaţională) şi o dimensiune transnaţională (respectiv totalitatea infracţiunilor care se comit şi se consumă prin cooperarea dintre infractori care acţionează pe teritoriul mai multor state). criminalităţii informatice şi a celei financiar-bancare3. criminalităţii afacerilor. fiscalitate. bănci. pag. reţinem definiţia „organizaţiei criminale”. „criminalitatea economică” este constituită din infracţiuni împotriva patrimoniului. etc.)2. Elveţia. deşi cu multe imperfecţiuni au permis configurarea unor definiţii normative ale criminalităţii organizate. pag.cit. Queloz – Criminalitatea economico-financiară în Europa. 3 Voicu Costică.416 Cod penal). cum este cel al criminalităţii. acte de corupţie. Geamănu Ioan – op. Potrivit art.dr. alin. Editura L’Harmatt.ro 978‐973‐88201‐6‐6 1  . făcându-se diferenţa dintre „criminalitatea 1 Voicu Costică. criminalitatea poate fi: ordinară (microcriminalitatea). Giurea Laurențiu  Orice încercare de cercetare şi explicare ştiinţifică a unui fenomen atât de complex şi dinamic. Aceste reglementări juridice. 10. incriminată în art. Voicu Adriana-Camelia.univ.51. medie şi organizată. 2006. dacă nu se porneşte de la definirea termenilor şi conceptelor cu care se operează în majoritatea sistemelor juridice1. politologică ori definiţii operaţionale date de practicienii dreptului. ca fiind „o organizaţie formată din cel puţin trei persoane care îşi păstrează structura şi efectivul în secret şi care urmăreşte scopul de a comite acte de violenţă criminală sau de a-şi însuşi venituri prin mijloace criminale”.. precum şi din infracţiuni de spălare de bani şi lipsă de vigilenţă în materie de operaţiuni financiare4. 4 N. eversivă (asocierea cu scop terorist sau de eversiune – art. societăţi de valori mobiliare etc. cit. cea a afacerilor. Din punct de vedere al intensităţii şi al pericolului social produs. Voicu Adriana-Camelia. 7.Colecția de articole AIT – 2009      Reglementarea conceptului de criminalitate organizată în legislațiile  unor state              Lect. 2 Voicu Costică. se pot individualiza trei categorii de criminalitate organizată: mafiotă. comună (asocierea pentru comiterea de infracţiuni – art. pag. sociologică. s-au introdus modificări legislative. ce au vizat modificarea codurilor penale şi noi reglementări ale unor domenii economice (finanţe. chiar dacă.270 bis Cod penal).itcode. atât cel substanţial cât şi cel procesual. falsuri în titluri. Noţiunea de „criminalitate organizată” a început să fie folosită în Italia la jumătatea anilor 1970.3 bis din Codul penal.. când odată cu explozia fenomenului de sechestrări de persoane şi cu apariţia terorismului. concurenţă. 2002. pag. organizată. 10-11. Geamănu Ioan – op. asigurări. www. Geamănu Ioan – Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor.304 bis din Codul penal. Italia. care s-a materializat prin elaborarea de acte normative. de organele de aplicare a legii. aflat în vigoare din 1 ianuarie 2002. organizaţiilor criminale. Editura Pildner&Pildner – Târgovişte.

considerat un important model european în combaterea crimei organizate6. Franţa. 84.416 şi 416 bis din Codul penal italian.itcode. 2004. pentru care este prevăzută închisoarea de 10 ani. Al doilea articol a fost introdus după promulgarea în 1975 a Legii controlului organizaţiilor criminale (Mafia şi Cosa Nostra din America). a se vedea în acelaşi sens şi Iacob Adrian – Lupta împotriva criminalităţii organizate. Primul articol menţine o legătură istorică cu Codul penal anterior. Craiova. „Asociaţia de răufăcători” este o infracţiune autonomă. pentru realizarea de profituri sau foloase necuvenite pentru ei sau pentru alţii. pag. „Asociaţia de răufăcători” este reglementată şi definită în art. 39. 6 Mohamed Zaid – Particularităţi ale cunoaşterii crimei organizate. împiedicarea exprimării libere a votului sau cumpărarea de voturi pentru ei sau pentru alţii în timpul alegerilor.V.416 bis din Codul penal stipulează că: oricine devine membru al unei asociaţii de tip mafiot compusă din trei sau mai multe persoane. pag. în cazul comiterii în „bandă”8. două articole care definesc cele două forme de asociaţii: asociaţii în vederea comiterii de infracţiuni (associazione per delinquere). asociaţia va fi considerată de tip mafiot. În această formulare incriminarea „asociaţiei de răufăcători” nu mai poate fi un puternic instrument de combatere a crimei organizate. sancţionată separat denumită „asocierea de răufăcători” pentru anumite infracţiuni specifice crimei organizate. 27. Asocierea va fi considerată paramilitară atunci când membrii deţin sau dispun de arme şi substanţe explozive. Craiova. pedepsit cu închisoare de la 4 la 9 ani. sau când şi le procură în vederea atingerii scopurilor ilicite ale organizaţiei. pag.I. dacă asociaţia devine paramilitară.ro 978‐973‐88201‐6‐6 5 . Art.416 bis. art. 2007. art.450 indice 1-3 din Codul penal adoptat în 1994. forme agravante. în vederea comiterii unei infracţiuni sau delict pentru care este prevăzută închisoarea de 10 ani” (art. 8 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. Dreptul penal italian. 2  www. 5 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – Globalizarea traficului de copii. Bucureşti. prevede. la capitolul „Delicte contra ordinii publice”. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. o infracţiune distinctă.1).Colecția de articole AIT – 2009 individuală” şi „criminalitatea organizată” . 2006. constrângerea sau legea tăcerii (omerta) pentru comiterea de infracţiuni şi încercă să dobândească direct sau indirect controlul unor activităţi economice. vol. sancţiunea închisorii creşte până la 15 ani. datorită faptului că infracţiunile cuprinse în această categorie trebuie să aibă sancţiuni de peste 10 ani închisoare. 7 Cap. ca fiind “orice grupare constituită sau în curs de constituire. caracterizată prin unul sau mai multe fapte materiale. art. când membrii acesteia folosesc forţa sau intimidarea asociaţilor. „Banda organizată” (art. prevede ca şi alte sisteme europene de drept. Colectivul de la Alexandria al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal. conduce sau organizează o astfel de asociere va fi. alin. nu este o infracţiune separată. Editura Sitech. va fi pedepsit cu închisoare de la 3 la 6 ani. Legea penală din Franţa. „Revista Internaţională de Drept penal”. Editura Sitech. ca urmare a influenţei şcolii pozitiviste prin care se introduce noţiunea de „pericol social” pentru activităţile infracţionale comise de indivizi izolaţi sau în asociere. 519.416 şi asociaţiile de tip mafiot (associazione di tipo mafioso). instituită pentru a combate mai eficient crima organizată şi care completează dreptul comun. prin funcţiile de conducere pe care le îndeplinesc. contracte sau servicii publice. în partea specială7. oricine promovează. 1977.450. nu numai pentru acest act. referindu-se la crima organizată. pag. vol. concesiuni.132-71 Cod penal). autorizări. Infracţiunea se consumă în momentul în care asociaţia intenţionează să comită orice fel de infracţiune. 69.

În acest sens. traficul de influenţă. în ianuarie 1996 Comisia Legislativă a Adunării Naţiunilor a votat următorul text pentru definirea organizaţiei criminale: „Orice grup. Codul penal prevede în art. răpirea şi sechestrarea. pe linia combaterii crimei organizate. cit. de arme şi muniţii.Colecția de articole AIT – 2009    autonomă. privind „asociaţia de răufăcători”. şi au ca scop comiterea de infracţiuni sau realizarea pentru ei sau pentru alţii a controlului. în doctrina penală12 sunt evidenţiate caracteristicile acesteia: structura grupului este ierarhică. pag. dacă urmăreşte: constituirea de bande organizate. În cazul infracţiunilor continuate. ori a unor bunuri. este o circumstanţă agravantă a infracţiunilor deja comise . vinderea bunurilor ilicite. a pieţelor publice la nivel naţional. Deşi legiuitorul nu face precizări privind „organizaţia”. proxenetismul. cât şi în legi speciale. 10 Art. considerându-se că ea a fost înfiinţată special pentru comiterea acelor infracţiuni. a ajutoarelor. în total sau în parte a unor activităţi economico-financiare. fapt ce o deosebeşte de asociaţiile de răufăcători. iar faptele de crimă organizată prevăzute în legile speciale care incriminează traficul de droguri.. atunci când sunt comise infracţiuni pe seama lor de organele sau reprezentanţii acestora10. infracţiunea prevăzută de art. termenele de închisoare pot creşte cu o treime. sunt infracţiuni secundare. referitor la fondatori sau manageri. regional sau internaţional. comise în bandă organizată. 12 Pinar Olger – op. grupul investeşte în înalta securitate. 452. subvenţiilor sau regulilor contractuale publice”. Editura Eres. banda organizată poate fi calificată ca o asociaţie de răufăcători. în “Revue International de Droit Penal”. Infracţiunile incriminate în forma agravantă a bandei organizate sunt: traficul de droguri.121-2 Cod penal francez. fără a se face referire la forme de organizare. Paris. atât în Codul penal. Sistemul penal olandez cuprinde prevederi pe linia combaterii crimei organizate. în planul crimei organizate. Aceste schimbări legislative modifică substanţial art.itcode. constituie o organizaţie criminală. Sistemul penal francez este în plină reformă. astfel. influenţarea votului sau a autorităţilor publice. distrugerile. pag. Potrivit doctrinei penale olandeze11. grupul are un sistem de sancţiuni interne pentru păstrarea ordinii în organizaţii.140 din Codul penal este o infracţiune primară. obţinerea. transportul. Incriminarea este autonomă şi nu are în vedere participarea într-o organizaţie în scopul comiterii anumitor infracţiuni. pe linia combaterii crimei organizate. explozivi sau droguri.450-1. 11 Pinar Olger – The Criminal justice Systems Facing The Challenge of Organized Crim. având lideri şi subordonaţi cu sarcini stabilite. spălarea banilor.140 următoarele: participarea într-o organizaţie care intenţionează să comită delicte va fi pedepsită cu închisoare de maximum 5 ani sau o amendă de categoria 4. frauda fiscală şi vamală. spălarea banilor. Olanda. 451. întreprinderile cu activitate corectă sunt folosite ca paravane. este problema răspunderii penale a persoanelor juridice. abrogă art. inclusiv pe cele în formare. transportul. Specific Codului penal.132/71 şi aduc elemente noi în ceea ce priveşte realizarea controlului unor activităţi economice ilicite în plan transnaţional. escrocheria. participarea la funcţionarea continuă a unei persoane juridice care a fost declarată irevocabil ilegală şi de aceea dizolvată va fi pedepsită cu închisoare de maxim un an sau amendă categoria 3. 1998. deţinerea de arme. comerciale sau civile. tăinuirea. punerea în circulaţie sau deţinerea de monedă falsă.ro 978‐973‐88201‐6‐6 3  9 9   . www.

cu pedepse drastice. legi ce au fost abrogate ulterior16. În art. 15 Hans Lilie – op. Codul penal grec. să existe o legătură între aceştia.2). intrat în vigoare în 1990. În situaţia infracţiunilor grave (omucideri. 17 Legiuitorul încearcă să facă o similitudine de enunţare cu “asociaţia de răufăcători” din sistemul penal francez şi “asocierea în vederea comiterii de infracţiuni” din cel italian. problema combaterii şi definirii crimei organizate în Germania încă nu este rezolvată şi se consideră a fi mult mai eficientă introducerea unor prevederi penale în legi speciale. de două sau mai multe persoane.. va fi pedepsit cu închisoare până la 5 ani sau amendă”. Germania. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. I.itcode.) prevăzute separat în Codul penal sau în legi speciale. Doctrina germană defineşte „crima organizată” astfel: „comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere. pag.Colecția de articole AIT – 2009 principalii membri lucrează împreună de cel puţin 3 ani. un făptuitor va fi scutit de pedeapsa prevăzută la paragrafele precedente dacă prin Hans Lilie – Specific Offences of Organized Crime and German. organizaţia trebuie să cuprindă cel puţin trei membri. răpiri. imigranţi) . comiterea lor de către organizaţie constituie circumstanţă agravantă şi pedepsită mai grav. să desfăşoare o activitate criminală continuă. autorităţilor judiciare sau economice”13. pag. prin folosirea violenţei sau a altor mijloace de intimidare. îndeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri. în general şi a terorismului în particular. 2004.187. Grecia. decât o eventuală modificare a Codului penal15.art. o parte din cartierul general să se afle în Germania. sancţionează şi modul „profesionist” de săvârşire a lor14. Paris. fiecare membru să se supună voinţei asociaţiei. 153. vol. 16 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate.129 din Codul penal este aplicabil strict infracţiunilor legate de crima organizată. 4  www. iar pentru a sublinia caracterul agravant al acestora. Conform doctrinei penale germane. 180. sau oricine participă la o astfel de asociaţie ca membru. În opinia penaliştilor germani. orice persoană care se înţelege cu o alta sau se alătură alteia pentru comiterea uneia sau mai multor infracţiuni la care pedeapsa stipulată este închisoarea de minimum un an. menţionând că „oricine formează o asociaţie ale cărei obiective sau activităţi sunt îndreptate către comiterea de acte criminale. grupul foloseşte sancţiuni extreme în cazul intruşilor. luări de ostatici. 14 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – op. Criminal Law. ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită. Prevederile legale specifice crimei organizate au fost cuprinse în legile speciale adoptate în vederea combaterii crimei organizate. intitulat „Organizaţia şi conspiraţia” se prevede: orice persoană care se înţelege cu o alta pentru comiterea unei anumite infracţiuni sau se alătura altora pentru comiterea mai multor infracţiuni nespecificate încă. introdus în 1994. Editura Eres. ori prin exercitarea unor influenţe asupra politicienilor. încearcă să dea totuşi contur legal formelor crimei organizate17. în afara comiterii de către organizaţie. par. in “Revue Internationale de Droit Penal”. Bucureşti. etc. Codul penal a fost completat prin incriminarea unor infracţiuni din sfera crimei organizate comise de organizaţii criminale şi anume: traficul deşeurilor (art. De asemenea.326. pag.cit. Art.1804. traficul de persoane (femei.ro 978‐973‐88201‐6‐6 13 . se pedepseşte cu închisoare. 92. copii. 237 şi 236.cit. cotizează pentru ea sau o sprijină. sistemul penal german a adoptat o serie de legi speciale ce prevăd infracţiuni a căror comitere de către organizaţie constituie agravantă.. 142. 44. pag. va fi pedepsită cu închisoarea de minimum 6 luni. în vederea combaterii crimei organizate. administraţiei publice. 1998.

Alianţa criminală nu este o infracţiune de sine stătătoare. Craiova. chiar şi indirecte. pentru a obţine în mod direct sau indirect avantaje. independent de genul infracţiunii comise. 22 Art. Craiova. pag. ci o circumstanţă agravantă calificată ce agravează sancţiunea aplicată. 19 Kunicka Michalaka-Barbara – Les Systems de justice penale a l’epreuve du crime organise dans Pologne – Polonia. Voicu Costică. problema criminalităţii organizate a fost luată în considerare prin formularea definiţiei „avantajului patrimonial”. Belgia. atât în Partea generală cât şi în cea specială. dezvoltarea instituţiei martorului „anonim”. confiscarea avantajelor materiale. filantropic sau religios. într-un mod organizat sau cad de acord asupra acestui lucru. ameninţarea sau violenţa ori recurgând la organizaţii comerciale pentru a disimula sau a facilita comiterea de infracţiuni”. a „târguielii” controlate.ro 978‐973‐88201‐6‐6 5  18 . folosind intimidarea. ori care urmăreşte atingerea oricărui alt scop legitim nu poate fi considerată o organizaţie criminală conform definiţiei de mai sus18. 254 din Codul penal polonez. Târgovişte. Editura Sitech. Ungaria. pag. specificarea în partea generală.6 din Codul penal23 precizează că există o „alianţă criminală” dacă două sau mai multe persoane comit delicte. 2006.137 pct. a desfăşurării acţiunii sub aspectul elementului material în mod „organizat” sau „în comun” ori „în înţelegere”20.Colecția de articole AIT – 2009      informarea autorităţilor face posibilă împiedicarea producerii infracţiunii. responsabil de comiterea infracţiunii este nu numai cel care comite singur actul (comitere autonomă) dar şi cel care conduce executarea acţiunii ilicite (comitere direcţională) sau abuzând de dependenţa unei persoane faţă de el (comitere mandatată)22. 60. 2007. Legea belgiană relativă la organizaţiile criminale adoptată în anul 1999 defineşte „criminalitatea organizată” drept: „o asociaţie formată din mai multe persoane care plănuieşte comiterea de infracţiuni ce se pedepsesc cu închisoare de până la trei ani sau cu pedeapsă mult mai gravă. pag. În primul rând. 2006. 20 Art. partea specială a Codului penal prevede participarea unui grup organizat sau a unei asociaţii cu scopul comiterii de infracţiuni. Editura Sitech. 23 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – Globalizarea traficului de copii. a martorului „pocăit”. Punctul 11 al aceluiaşi articol prezintă condiţiile ca grupul să fie autor al infracţiunii: „un delict este săvârşit în grup dacă cel puţin 3 persoane participă la comiterea acestuia”. 1997. Astfel. 44. scopul ei fiind câştigurilke financiare obişnuite”24.itcode. comiterea unui delict într-un grup organizat este o circumstanţă agravantă a responsabilităţii penale. Partea generală a definit două forme de participare multiplă la comiterea unei infracţiuni. 73/1997. 115 Cod penal). 20 din Codul penal polonez. art. În Codul penal polonez adoptat în anul 1997 sunt prevăzute următoarele reglementări în domeniul combaterii crimei organizate: potrivit principiului formulat în partea generală a Codului penal19. Organizaţia al cărei obiectiv este strict de ordin politic. Editura Pildner&Pildner. 12. pag. 24 Acest concept a fost introdus în partea generală a Codului penal ungar şi definit prin Legea nr. 21 În accepţiunea dreptului penal polonez este avantaj patrimonial între altele „avantajul pentru grupul de persoane care exercită o activitate de crimă organizată” (art. Tot o circumstanţă calificată o reprezintă conceptul de „organizaţie criminală” care reprezintă „o alianţă criminală bazată pe diviziunea muncii şi formată pentru comiterea permanentă de infracţiuni. sindical. la unele infracţiuni. www. 467. Voicu Adriana-Camelia. Codul penal ungar modificat în 1997 cuprinde reglementări privind definirea şi combaterea crimei organizate. Polonia. Geamănu Ioan – Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor. a se vedea în acelaşi sens şi Iacob Adrian – Lupta împotriva criminalităţii organizate. a faptului că actul infracţional este comis cu scopul de a obţine un asemenea avantaj pentru sine sau pentru altul21.

recurgerea la violenţă împotriva persoanelor şi bunurilor. 166 (1-2) din Codul penal ungar.). 323).282). furt (art.). 1-2). având în vedere direcţiile de acţiune. conspiraţia eşuează.pen. 29 Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv – Globalizarea traficului de copii. o demască în faţa autorităţilor şi face posibilă stabilirea identităţii altor participanţi la organizaţia criminală. c) Oricine creează o organizaţie criminală definită în părţile (a-b) va fi pedepsit pentru delict cu închisoare de la 1 la 5 ani. 263/C (1) Cod penal ungar. va fi pedepsit pentru delict cu închisoare de la 1 la 5 ani.1. va fi pedepsit pentru delict cu 3 ani închisoare. la 20 martie 1988 „Regulamentul de procedură al Sistemului de Informaţii în domeniul luptei împotriva criminalităţii organizate”.170 pct. influenţa. astfel: a) „Oricine crează sau conduce o organizaţie în scopul aducerii unei schimbări în ordinea constituţională a Republicii Ungaria. termenul de „criminalitate organizată” cu următoarele caracteristici29: utilizarea structurilor comerciale.pen.). „crearea unei organizaţii criminale”25. care are următorul conţinut: a) Oricine conduce o organizaţie criminală ai cărei membrii comit crimă26. Art. răpire (art. introdus prin Legea nr. Astfel de definiţii normative.pen. Cehia şi alte state. legiuitorul ungar incriminează infracţiunea de „conspiraţie împotriva ordinii constituţionale”28. Astfel. Editura Sitech.itcode. îşi fac dreptate singuri (art. spălarea banilor (art. industriale sau financiare în Elveţia ca acoperire pentru acţiunile ilegale sau pentru reciclarea produselor provenite din activităţi criminale. act terorist (art.pen. China. Editura Sitech. în care este definit.321). e) Membrul unei organizaţii criminale nu poate fi pedepsit dacă. extorcare (art. falsificarea (art.273 -1).ro 978‐973‐88201‐6‐6 . pag. părăseşte organizaţia criminală. În partea specială a Codului penal.261 pct. Craiova. Asemenea concepte şi reglementări sunt prevăzute şi pedepsite şi de Codurile penale din Slovenia. b) „O persoană nu poate fi pedepsită de conspiraţie împotriva ordinii constituţionale dacă datorită retragerii sale benevole. 32. procurarea de prostituate (art. pag. înainte ca autorităţile să cunoască existenţa acestei organizaţii criminale. Tot în partea specială a Codului penal. 73/1997. contrabanda cu arme (art.1-3). sunt completate cu definiţii operaţionale formulate în regulamente elaborate de autorităţi de aplicare a legii.207. d) Oricine este membru al organizaţiei criminale definită în partea „a” sau pune la dispoziţie mijloace financiare pentru activităţile unei astfel de organizaţii. 195/A din Codul penal ungar. reţinere ilegală (art. în special prin şantaj şi corupţie exercitată asupra mediilor politice.1-2).175 A 1-4). traficul de persoane (art.1-3 C. 28 Art. 26 25 6  www. va fi pedepsit conform părţii (a).304. întâlnim o infracţiune distinctă.Colecția de articole AIT – 2009 În plus. b) Oricine conduce o organizaţie criminală creată pentru activităţi de fotografiere pornografică interzisă27: asistarea prostituţiei (art.205 C. 2006.). 27 Art. Oficiul Federal al Poliţiei din Elveţia a elaborat. pct.316). acesta fiind condamnabil numai dacă în definirea infracţiunii este prevăzut în mod expres acest lucru. partea generală defineşte şi conceptul pregătirii delictului. asalt (art.218 C. 45. prin violenţă sau prin ameninţare comite o infracţiune şi va fi pedepsit cu închisoare de la 2 la 8 ani. indiferent dacă membrii organizaţiei criminale au comis asemenea delicte împotriva persoanei. folosirea de droguri (art. 2 ). a se vedea în acelaşi sens şi Adrian Iacob – Lupta împotriva criminalităţii organizate. Art.303. pct. prezentate anterior.263/B C. 139/A din Codul penal ungar (1-2). jaf (art. Craiova. Persoana care participă într-o astfel de organizaţie va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani”. 2007. precum şi alte forme de intimidare.175).

mai severe. puterii judiciare. SEE şi Extrădarea internaţională în „Revista Internaţională de Drept penal” nr. este necesară întrunirea a cinci elemente34: în cauză trebuie să fie o întreprindere. Târgovişte. Legea americană RICO (Statutul privitor la influenţa gangsterilor şi organizaţiilor complete) este una din cele mai controversate legi.S. Această definiţie a criminalităţii organizate a fost preluată de autorităţile elveţiene. 12. Geamănu Ioan – Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor. societate. 2004. pag. Pentru a lupta împotriva fenomenului criminalităţii organizate prin mijloace de drept penal. prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri. Editura ERES. deoarece intenţionează să eradicheze în Statele Unite crima organizată. I.ro 978‐973‐88201‐6‐6 7  30 . în „Revista Internaţională de Drept penal”. cât şi realizarea conspiraţiei. Alexandria. 1996. 75. O „întreprindere” este definită ca fiind „orice individ. vol. Editura Pildner&Pildner. cât şi federal. www. îndeplinind fiecare sarcini dinainte stabilite. Conspiraţia nu se absoarbe cu infracţiunea principală. Legea RICO cere ca acuzarea să dovedească atât existenţa unei „întreprinderi”. iar părţile participante la conspiraţie pot fi pedepsite atât pentru conspiraţie cât şi pentru infracţiunea principală (aceeaşi formă a incriminării este cuprinsă şi în alte sisteme penale ca de exemplu Codul penal austriac şi cel român). 1998. economiei şi presei. în „Revista Internaţională de Drept penal”. 62/1989. 1962 (1981).itcode. „Conspiraţia” este acordul între cel puţin doi indivizi pentru a comite sau a pune să se comită un act legal prin mijloace legale32. art. dar în acelaşi timp una dintre cele mai eficiente33. tentativa. 33 Barbara Sicolidis – RICO. Egipt. 310. pag.69. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. 32 Cristofer L. după definiţia formulată de BKA30 (Poliţia Federală Germană) care a structurat conceptul pe următoarele componente: comiterea în mod sistematic a unor infracţiuni cu intenţie. vol. prin utilizarea violenţei sau altor mijloace de intimidare. SUA. asociaţie sau o altă entitate legală şi orice uniune sau grup de indivizi asociaţi în fapt sau de drept”. Acordul are în vedere atât actele preparatorii. 31 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. 2006. ori prin exercitarea de influenţe asupra partidelor politice. dacă sunt de natură a fi interzise într-un anumit fel. prin întărirea instrumentelor juridice de strângere a probelor. U.C. să fi comis cel puţin două infracţiuni prealabile de racket în zece ani precedenţi.Colecția de articole AIT – 2009      administraţiilor publice. trebuie demonstrată atingerea adusă circuitului interstatal sau internaţional. pag. Bucureşti. fără a fi definită natura juridică a acesteia. Raport general al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal. acestea fiind separate în timp. Deşi Voicu Costică. trebuie să se fi comis un act ilegal. şi a unor remedii noi pentru a face faţă activităţilor ilegale ale celor care fac parte din crima organizată. Pentru încălcarea Legii RICO. Paris. trebuie demonstrată obişnuinţa unei asemenea activităţi. mass-mediei. funcţionarilor şi autorităţilor judiciare şi economice. 34 Dorean Koening – Confruntarea dintre sistemul justiţiei penale şi crima organizată. Sistemul penal american incriminează infracţiunile din sfera crimei organizate la nivel de stat. Voicu Adriana-Camelia. ca de altfel de marea majoritate a ţărilor europene. în scopul obţinerii de putere şi profit. Actele preparatorii sunt pedepsite prin ele însele. Blakesley – Les sistems de justice criminelle face au defi du crime organise. de către două sau mai multe persoane ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită. 35 Codul Statelor Unite. legiuitorul pune la dispoziţie precizări privind instituţia „conspiraţiei” şi condiţiile cuprinse în legea americană RICO (The Racketeer Influenced and Corupt Organizations)31. cât şi asistenţa conexă a unei activităţi de racket35. pag. prin stabilirea de noi interdicţii penale şi prin stabilirea de noi pedepse. 55.

exceptând cazurile de agravare a pedepsei pentru persoanele care comit acte de intimidare.itcode. 467. furtul cu violenţă. uniţi de acelaşi scop şi organizaţii. art. în care o persoană ocupă loc de conducere şi din care o persoană obţine venituri substanţiale39.acte sau ameninţări cu moartea. jocurile de noroc. Această definiţie se întinde dincolo de o bandă organizată implicată în acte de violenţă. chiar dacă se admite existenţa unei anumite „structuri” aceasta este importantă pentru a o deosebi de conspiraţie şi nu are o semnificaţie prea mare36. Adaptarea acestei definiri şi incriminări în partea generală a Codului penal.S.Colecția de articole AIT – 2009 cercurile federale au păreri împărţite cu privire la natura exactă a cerinţelor unei „întreprinderi”. răpirea. Codul Statelor Unite (U. denumită Legea Antibandă.C. gangsterismul. 38 Codul Statelor Unite (U. a fost adoptat în 1988 şi este un RICO ce se aplică numai în domeniul drogurilor. 253. dar care îşi împletesc activităţile cu cele de racket. participarea la comiterea unei infracţiuni în beneficiu personal la ordinul sau în asociere cu o organizaţie criminală. cuprinzând atât bandele structurate. Canada. extorcarea.C. CCE (Continuing Criminal Enterprise Statute). Pe de altă parte.S. corupţie. În Codul penal japonez. frauda poştală sau telegrafică. 40 Codul penal canadian. Japonia. Obişnuinţa activităţii ilicite desfăşurate şi atingerea adusă comerţului interstatal sau internaţional (punctele 3 şi 4 din Legea RICO) trebuie demonstrate de procurorul federal. fie consensual”. Legea RICO este aplicabilă atât întreprinderilor constituite legal. cât şi organizaţiilor (întreprinderilor criminale)38. 8  www.C. fără a exista o cerinţă privind continuitatea. pedeapsa maximă fiind de peste 5 ani fiecare. va fi pedepsită cu închisoare de peste 5 ani ori se face vinovat de un delict federal grav şi este pasibil cu închisoare până la 14 ani. 1961(4). a făcut ca să fie incriminată. sau oricare altă lege a Parlamentului.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Prin această lege nu se defineşte crima organizată. fie după un model ierarhic. care constă în: participarea sau contribuţia substanţială la activitatea unor organizaţii criminale. practica Curţii Supreme a Statelor Unite concluzionează că aceasta ar putea fi „o structură durabilă formată din indivizi asociaţi în timp. Parlamentul canadian a adoptat Legea nr. art. producţia sau traficul de droguri37. prostituţia. cap.18961(5) lit. se pare că o întreprindere RICO trebuie să aibă o structură uşor de recunoscut şi diferită de cea inerentă unei activităţi obişnuite de racket. infracţiunea de „participare la o organizaţie criminală”41. incendierea voluntară. 1962 lit.1(1) şi (2).) art. alcătuit din 5 sau mai multe persoane organizate oficial sau neoficial având ca activitate principală comiterea unei infracţiuni penale cuprinsă în această definire sau altă lege a Parlamentului pentru care pedeapsa maximă este de peste 5 ani40. nu există nici o reglementare care să trateze în mod special criminalitatea organizată. dar şi pe cele cu o legătură temporară.) art. în partea specială. cuprinzând o singură prevedere penală: „o activitate (întreprindere) criminală cu caracter continuu este comiterea continuă de infracţiuni privind drogurile de către o persoană în concurs cu alte cinci sau mai multe. asociaţie sau organ public. care completează Codul penal. Referitor la structură. 41 Codul penal canadian. obstrucţionarea justiţiei. ştiind că unul sau toţi membrii organizaţiei au fost implicaţi în ultimii 5 ani în comiterea unor infracţiuni grave cuprinse în această lege.2. furtul prin efracţie. adică Statutul Întreprinderilor Criminale. atac sau distrugere a proprietăţii sau prin impunerea forţei unei întreprinderi sau grup.S.d. falsificarea.C. 39 C. A-D. 95/1997. dar se defineşte „organizaţia criminală” ca fiind orice grup.E. ce se pedepsesc cu amendă penală sau 36 37 Codul Statelor Unite (U.) art. Activitatea de racket enumeră anumite acte sau infracţiuni locale ori federale prealabile care trebuie probate de procurorul federal şi ele sunt: .

cit. Bucureşti. distrugerea unei clădiri.itcode. pag. Editura ERES. sechestrarea. Un Comitet de experţi ai Ministerului Justiţiei din Japonia. Nu are nimic de a face cu pedepsirea crimelor serioase comise de membrii crimei organizate”. Infracţiunile specifice crimei organizate sunt considerate: omorul. 1998. având în vedere următoarele aspecte43: crearea unui nou delict care să interzică infiltrarea într-o afacere legală prin investirea de bani murdari proveniţi din escrocherii şi spălarea banilor.ro 978‐973‐88201‐6‐6 9  42 . fraudele. pag. escrocheria. Membrii grupului trebuie să fie uniţi conform rolului lor încredinţat de superiori. 43 Miclea Damian – Combaterea crimei organizate. constrângerea. defineşte „întreprinderea” ca fiind „o unitate permanentă” a mai multor indivizi cu scop comun. 44 Hitoshi Saeki – op. 430. jocurile de noroc. I. 42     Hitoshi Saeki – The Criminal Justice Sistem Facing The Challange Organized Crime in Japan. pe baza unei structuri ierarhice. definirea juridică a conceptelor cheie de „întreprindere” şi „puterea legală a întreprinderii” pentru a se defini crima organizată44. 149. pag. răpirea în vederea răscumpărării. vol. www. 2004. Comitetul defineşte „puterea legală a întreprinderii” ca puterea necesară pentru întreprindere şi membrii săi de a acumula venituri continuu prin infracţiuni sau activităţi legale. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. Partis. În aceste condiţii. proliferarea crimei organizate a obligat Guvernul japonez să se gândească la o serioasă revizuire a legii penale şi să înăsprească pedepsele. în „Revista Internatională de Drept Penal”. El arată că „Legea Anti-Boryokudan – este o schemă reglementativă pentru a încerca să stabilizeze zona gri (suspectă). 93-94.. faţă de care se propun sancţiuni mai aspre. care se angajează în activitatea ei prin grupul ce o conţine. modificarea procedurii penale prin permiterea folosirii legale a interceptărilor convorbirilor ca probă de investigare criminală şi o nouă prevedere legală privind protecţia martorilor.Colecția de articole AIT – 2009  închisoare până la 3 ani .

iar activitatea este reluată în altă zonă. în unele ţări.Colecția de articole AIT – 2009 Dimensiunea globală a traficului de droguri  Lect. Rutele traficului de droguri urmează de mult timp itinerarii ocolitoare.univ. Aceasta s-a întâmplat din cauza sărăciei populaţiei care supravieţuieşte din punct de vedere economic de pe urma 1 2 J. 3 Raportul Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor pentru anul 2005. Încă din anii ’80. această rută care trece prin Kashi (fostul Kachgar) între podişul Pamir şi munţii Tian Chaui. potrivit spuselor preşedintelui Kîrghîzstan. grupuri de protecţie.itcode. D. a fost acaparată de traficanţii de droguri. Vechile locuri geografice unde se cultivau plante din care se obţineau droguri. Este cazul vechii rute a mătăsii şi opiului. care depăşesc cu mult unele afaceri legale.dr. terenul este părăsit. Intuind posibilitatea de câştig fără muncă şi exploatând slăbiciunile fiinţei umane. Îngrijorător este faptul că. folosindu-se zonele mai puţin frecventate şi slab controlate. Cresey – Social problems. Raport de evaluare a fenomenului drogurilor în România. cunoscută sub numele de „Triunghiul de Aur”. Asia şi America Latină. În Africa. să apară zeci şi sute de grupări şi bande criminale care pun în prim planul preocupărilor lor producţia şi traficul de droguri. New York. Odată cu dezvoltarea societăţii şi înflorirea ştiinţei. produsele obţinute luând calea pieţelor de desfacere. în vestul Chinei. a redevenit o rută a drogurilor. Profiturile obţinute din această activitate ilicită. pag. R. Bucureşti. limitând la minim riscurile de confiscare a drogurilor. producţia şi consumul de droguri au cunoscut o explozie extraordinară. banii obţinuţi din vânzarea drogurilor ilicite sunt folosiţi la achiziţionarea armelor şi la sprijinirea războiului şi a rebeliunii3. W. 10  www. Giurea Laurențiu  Unul din cele mai răspândite mituri este cel potrivit căruia ne găsim în mijlocul unei „epidemii de droguri”1. Organizaţia Naţiunilor Unite. anumiţi indivizi s-au lansat în una din cele mai nocive afaceri. În prezent. Culturile mari au putut exista datorită zonei semisălbatice. Coleman. care le prelucrează în laboratoare clandestine situate în apropierea culturilor. Astor Akalo. 362. au atras atenţia traficanţilor care au preluat acest obicei. 2004. având ca urmare obţinerea unor substanţe cu efecte mult mai puternice decât plantele din care provin. traficul ilicit de droguri. economico-financiar şi întreaga logistică. Obiectivul traficanţilor este acapararea marilor pieţe de consum. Toate eforturile autorităţilor de a împiedica culturile de mac opiaceu au fost sortite eşecului. o axă comercială esenţială între Asia şi Occident. încă din antichitate. transformându-l într-o activitate organizată.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . angajaţi pentru întreg procesul de fabricare a drogurilor. aceste activităţi se desfăşoară sub privirile îngăduitoare ale autorităţilor. Harper-Row. pe lângă organizaţiile mafiote tradiţionale. au făcut ca. informaticii. care constituia. a populaţiei seminomade precum şi inaccesibilităţii zonei datorită vegetaţiei sălbatice de junglă. Regiunea montană situată la nordul frontierei dintre Thailanda. Anumite zone de pe glob constituie încă de demult locurile de tranzit al traficului de droguri. explozie ce a decurs din profiturile obţinute în urma traficului ilicit de către organizaţii bine puse la punct. Producţia şi traficul ilicit de droguri reprezintă una din formele cele mai active de manifestare a crimei organizate transnaţionale. Birmania şi Laos. fapt care a impulsionat şi traficul de droguri. Plantele sunt preluate de traficanţi. Agenţia Naţională Antidrog. specialişti în domeniul chimiei. iar terenurile rezultate să fie cultivate cu mac opiaceu. După recoltare. s-a amplificat chimia alcaloizilor. Obiceiul locuitorilor acestei zone este acela de a arde pădurile. inclusiv minisubmarine şi elicoptere necesare derulării activităţilor lor infracţionale2. context în care organizaţiile criminale posedă mii de hectare de pământ arabil pentru culturile de plante opiacee.

Ţările Baltice. A doua categorie de grupări implicate în traficul de droguri în Asia Centrală sunt organizaţiile criminale transnaţionale. Kîrghîzstan. ţările Europei şi Orientul Mijlociu. încearcă să pătrundă în traficul regional de droguri grupările chineze. obţinând venituri foarte mici. Armenia sau Azerbaidjan. 4 Boroi Alexandru. Aceste grupări sunt următoarele: reţelele de traficanţi afgani. Laboratoarele de rafinare a heroinei sunt situate pe dealurile Chagai din Balouchistan şi în centura tribală din apropiere de Peshawar şi Karachi. Mafia drogurilor din regiune este formată din grupări originare din Kazakhstan. pag. dar aceste grupări nu sunt la fel de bine implementate precum grupările afgane. kîrghîzi şi ruşi care transportă încărcăturile de opiacee spre Asia Centrală. mafia drogurilor se identifică prin reţelele naţionale şi prin caracterul exclusiv familial sau etnic al acestora. precum şi corupţia factorilor de răspundere implicaţi în combaterea traficului din zonă care atinge cote alarmante. Neagu Norel. cauzată de inexistenţa unei puteri centrale care să deţină controlul asupra teritoriilor. Conflictul din Afganistan a provocat o extindere considerabilă a producerii opiului. cultivă pe suprafeţe mari mac opiaceu şi cannabis. grupările afgano-iraniene şi afgano-pakistaneze. Localizaţi în Afganistan şi în toate cele cinci republici din Asia Centrală. Uzbekistan. exportând drogul către SUA. reţelele de traficanţi afgani. pe care traficanţii le transformă în renumita „heroină persană”. în ultima perioadă de timp. Pakistanul este considerat un narcostat. coreene. Sultănescu Valentin-Radu – Infracţiuni prevăzute de Legea nr. serveşte ca punct de plecare a exportării heroinei din „Semiluna de aur”. Pakistanul şi Iranul. Împiedicarea cultivării de plante specifice în zonă nu a fost posibilă nici în urma intervenţiei în forţă a autorităţilor. Mafia drogurilor din Pakistan a profitat de instabilitatea politică a ţării şi de lipsa de reacţie a autorităţilor. din întreaga cantitate de opiacee care a părăsit teritoriul afgan. Regiunea Matran din Pakistan. controlul acesteia din punct de vedere militar de către forţe care încurajează pe ascuns activităţile ilicite.Colecția de articole AIT – 2009      acestor culturi. care încearcă să dezvolte legăturile cu mafia afgană a drogurilor. adică o ţară în care statul sau un sector de activitate din societate este implicat în traficul ilicit de droguri. grupările independente din Tadjikistan şi Uzbekistan. ce cuprinde Afganistanul.itcode. Iranul. Bucureşti. care se bucură de obţinerea unor venituri sigure din traficul ilicit de droguri. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Turcia şi ţările balcanice către centrele de distribuţie din Europa Occidentală.ro 978‐973‐88201‐6‐6 11  . traversând Turkmenistanul. Editura Rosetti. În Penjab şi în regiunea de nord-vest a Pakistanului se găsesc peste 800 de laboratoare clandestine care produc o heroină de calitate superioară care alimentează piaţa naţională şi internaţională. Instabilitatea politică şi militară. Aici populaţia seminomadă. regiune aridă şi puţin frecventată. 13. Tadjikistan. loc de contrabandă. care realizează contactul cu diaspora din Afganistan. Instabilitatea politică din zonă. reţelele de traficanţi caucazieni responsabili cu traficul de droguri din Federaţia Rusă. Rolul lor pe piaţa drogurilor constă în cumpărarea opiaceelor de la fermieri şi vânzarea lor cumpărătorilor internaţionali. însă sigure în comparaţie cu sumele finale rezultate din traficul de droguri. Ruta de trafic din Afganistan continuă să traverseze Pakistanul. sunt alţi factori care nu permit eradicarea flagelului în acest colţ de lume4. În 2006. precum şi sărăcia în care se află populaţia a permis traficanţilor de droguri să stăpânească şi zona cunoscută sub denumirea de „Semiluna de aur”. prin Tadjikistan). turkmeni şi turci care fac trafic cu opiacee către Turcia. 2001. www. realizând profituri în urma acestei activităţi. Rusia şi Uniunea Europeană. grupările de kîrghîzi şi turkmeni. 33% prin Pakistan şi 15% prin Asia Centrală (în principal. 53% a trecut prin Iran. latino-americane şi nigeriene.

5 Raport de evaluare Semestrul I/2007 privind stadiul realizării activităţilor prevăzute pentru semestrul I/2007 în Planul de acţiune în vederea implementării Strategiei Naţionale Antidrog. de-a lungul a trei mari posturi de frontieră: Kuska (pe ruta Nerat din Achgabat pe unde traversează Turkmenistan). pag. profiturile fiind fabuloase. Africa şi. munţii din nord-estul Afganistanului prezintă trecători dificile. traficanţii au început să caute noi rute de transport la începutul anilor ’90. de opiu brut sau 30 de grame de heroină). Traficul de droguri ce tranzitează Tadjikistan relevă în mod clar importanţa acestor teritorii aflate sub controlul Alianţei de Nord. în special zonele din jurul Jirgatalului şi Garm din Tadjikistan. Ei domină comerţul cu droguri în două modalităţi: prin colectarea taxelor de la cultivatorii locali sau de la traficanţii care tranzitează teritoriul lor şi prin controlul procesului de fabricare a drogurilor în laboratoarele clandestine. www. precum talibanii. Shymkent şi Samarkand. lungimea frontierelor maritime şi terestre nu au permis autorităţilor să efectueze un control sever asupra circulaţiei. Mai mult. Grupările armate nestatale sunt comandate de „lorzi ai războiului”. A se vedea şi UNODC. de frontieră dintre Afganistan şi vecinii de nord. fiind folosiţi de traficanţi ca transportatori sau intermediari. în mod deosebit. Tadjikistanul reprezintă în acest moment. Altă ţară puternic afectată de invazia drogurilor şi creşterea numărului de consumatori a devenit India. Traficanţii descoperă astfel provincii tadjikistaneze care sunt autonome de Duşanbe înainte de a trece prin Uzbekistan sau Kazakhstan. mai exact prin Uzbekistan) şi în final Nizhiny Pyandz (pe ruta Kaboul . Ultima categorie de grupări implicate în traficul de droguri din Asia Centrală sunt grupările armate nestatale şi grupările teroriste. principala cale de acces a opiaceelor ce provin din zona „Semilunei de aur”. şi anume5: Afganistanul care aprovizionează ţările învecinate. nu a scăpat de prezenţa traficanţilor de droguri. după care s-au orientat către populaţie. pag.Colecția de articole AIT – 2009 Operaţiunile organizaţiilor criminale transnaţionale nu îşi au originile întotdeauna în Afganistan. în perioada 2005-2008. De altfel. Turmez (pe ruta Mazâr–e Charif spre Karshi şi Boukhara. Pe lângă stocarea opiaceelor în Afganistan. Handicapul a fost imediat speculat de traficanţii de droguri care la început au folosit India ca ţară de tranzit pentru drogurile aduse din „Triunghiul de Aur”. capitala Tadjikistan). dar foarte puţin supravegheate. Australiei). unde se implementează din ce în ce mai multe laboratoare clandestine. World Drug Report. Aproximativ 3% din familiile agricultorilor din Tadjikistan se ocupă de cultivarea opiului şi între 10 000 şi 40 000 de tadjikistanezi (0. Din cauza faptului că Iranul a adoptat o legislaţie severă în domeniul combaterii traficului de droguri (legea din 12 ianuarie 1989 care prevede pedeapsa capitală în cazul deţinerii a cel puţin 5 kg. 14. Europa. numărul consumatorilor crescând continuu. nici o regiune a globului pământesc unde situaţia geografică şi socialpolitică au permis.Duşanbe.ro 978‐973‐88201‐6‐6 12  . precum Osh. după care le comercializează la preţuri exorbitante. Bucureşti. grupările transnaţionale depozitează de asemenea drogurile în centre regionale diferite. Agenţia Naţională Antidrog. În prezent există trei centre distincte de producţie a opiaceelor care aprovizionează trei pieţe principale. 63. Relieful Asiei nu este un obstacol pentru traficanţi: numeroase puncte de trecere permit traversarea celor 2087 km. Întinsa suprafaţă a teritoriului. Al-Qaeda şi Mişcarea islamică din Uzbekistan. Myanmar/Laos care furnizează opiacee ţărilor învecinate (în special Chinei) şi continentului Oceania (în principal. 2006.4% din populaţia totală) se ocupă cu comerţul de opiu. care la preţuri mici reuşesc cultivarea şi transformarea culturilor în droguri ilicite pentru consum. 2007. dar confiscările efectuate de agenţiile de aplicare a legii confirmă faptul că Iranul rămâne un loc privilegiat de tranzit al heroinei afgane. Orientul Mijlociu.itcode. persoane cu experienţă în derularea unor războaie civile.

dezafectarea pieţelor de opiu. Africa era situată pe rute de tranzit ale drogurilor. în membri ai unor bande conduse de cetăţeni africani. care poziţionează Africa ca o regiune „pivot” pentru distribuirea drogurilor în lumea întreagă. Bucureşti. mafia internaţională şi duce la decesul a peste o sută de mii de persoane în fiecare an”. De atunci. Ei sunt prezenţi în toate punctele cheie ale producerii şi traficului de droguri. Cocluzia la care au ajuns mai multe organisme internaţionale însărcinate cu lupta împotriva traficului de droguri este că în Africa. Antonio Maria Costa făcea următorul apel pentru distrugerea industriei opiului în Afganistan: „Fac apel la forţele NATO pentru distrugerea laboratoarelor de heroină.6% din totalul populaţiei este implicată în cultivarea opiului. înalţi funcţionari din Kandahar şi chiar ministrul de interne afgan au fost acuzaţi că ar avea legături cu reţelele de trafic de droguri. Deja în 1995. În anul 2002. autorităţile americane estimau că 50% din heroina care Raport de evaluare 2007 privind stadiul realizării activităţilor prevăzute pentru anul 2006 în Planul de acţiune în vederea implementării Strategiei Naţionale Antidrog.Colecția de articole AIT – 2009      America latină (Mexic. 2007. În prezent. Aproximativ 12. „Opinia publică este din ce în ce mai frustrată de faptul că în Afganistan culturile de mac opiaceu nu pot fi ţinute sub control. La data de 12 septembrie 2006. se bazează pe solidaritatea etnică. comandantul NATO solicită ţărilor membre NATO să acorde întăriri pentru misiunea din sudul Afganistanului.ro 978‐973‐88201‐6‐6 13  6 . La sfârşitul anilor ’80 se înregistrează o creştere importantă a rolului Nigeriei ca centru strategic. când au fost confiscate în Nigeria 300 kg. în 2001. care a permis legarea de relaţii strânse comerciale cu subcontinentul indian. În data de 7 septembrie 2006 atrăgea atenţia un articol dat publicităţii de BBC NEWS prin care se aducea la cunoştinţă că generalul James Jones. de clan şi de familie. 5. Statele Unite ale Americii). producător de opiu şi heroină şi cu lumea consumatoare anglo-saxonă. ei au format clanuri criminale comparabile cu cele columbiene. www. ca şi altele. numai în 6 din cele 34 de provincii nu se cultivă mac opiaceu. atacarea convoaielor de opiu şi aducerea comercianţilor în faţa justiţiei. reprezentând un obstacol suplimentar în calea dezvoltării continentului. Graţie compatrioţilor lor rezidenţi în străinătate. opiul din Afganistan finanţează insurgenţii. autorităţile nigeriene au suspendat zborurile directe către Rio de Janeiro. Guatemala. Deja. Aceasta a reprezentat semnalul unei schimbări care arată transformarea numeroşilor mici contrabandişti africani (majoritatea nigerieni) din simpli transportatori pentru profitul altora. în Afganistan. un raport al Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor afirma că „graţie experienţei lor în domeniul traficului cu haşiş şi heroină. Investiţiile politice. a mai adăugat domnul Costa6. Peru) care aprovizionează America de Nord (în mod deosebit. Este vorba de o turnură fundamentală în strategia traficului de droguri la nivel mondial. De la începutul anilor ’90. Invit ţările coaliţiei să ofere NATO mandatul şi resursele necesare”. preciza că recolta de mac opiaceu obţinută în anul 2006 în Afganistan reprezintă aproape 92% din producţia la nivel mondial şi depăşeşte cererea globală cu 30%. Organizaţiile mafiote nigeriene. turce şi chineze. Într-un comunicat de presă din data de 2 septembrie 2006. În anul 1992. în perioada 2005-2008. de heroină provenind din Thailanda. traficul de droguri constituie o problemă majoră. traficanţii nigerieni sunt consideraţi ca principalii vectori ai drogului. Turnura a avut loc în anul 1993. Antonio Maria Costa. o adevărată industrie a serviciului de comerţ de heroină şi cocaină. Agenţia Naţională Antidrog. recunoscând că trupele aliate nu mai fac faţă violenţei din regiune. urmare a confiscărilor de cocaină din aeroportul Lagos. Afirmarea mafiilor nigeriene derivă de asemenea din apartenenţa Nigeriei la Commonwealth.itcode. cartelurile drogurilor din Africa occidentală căutau noi contacte în America Latină pentru a extinde traficul cu cocaină în întreaga regiune a Africii subsahariene”. Columbia. pag. Prin urmare. Directorul Executiv al Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea. în măsură de a trata de la egal la egal cu organizaţii similare din alte continente. militare şi economice făcute de ţările coaliţiei nu au un impact vizibil asupra acestor culturi.

distrugerea valorilor tradiţionale africane. în Africa sudică şi în mai multe ţări din Africa occidentală. În aceşti ultimi ani de exemplu. 50% din confiscările de cocaină de pe continentul African au fost înregistrate în Africa occidentală şi centrală. Al doilea factor este legat de diminuarea consumului de cocaină înregistrată în SUA. o piaţă africană care înregistrează în ultimii ani creşteri însemnate. cu excepţia Africii de Sud unde fabricarea de metamfetamine a crescut în ultimii ani. se remarcă o creştere a consumării lor pe continentul african. fie prin Europa”. 14  www. Potrivit statisticilor ONU. Heroina care trece prin Africa este destinată în primul rând pieţelor europene şi în al doilea rând celor din nordul Americii. Conform raportului Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea (UNODC) pe anul 2006.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Africa este deci o rută comodă şi sigură pentru a ajunge o piaţă în creştere. Raportul Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea (UNODC) asupra traficului de stupefiante din 2007 remarcă faptul că „o parte mică. Primul provine din îmbunătăţirea sistemelor de supraveghere desfăşurate de autorităţile locale şi de autorităţile americane în regiunea Caraibe şi America centrală. În plus autorităţile olandeze au intensificat supravegherea cu patrule aeriene poziţionate în insulele Curaqao şi Saint Martin. îndeosebi în Africa orientală. difuzarea unei culturi hedoniste sunt de asemenea factori care au creat premisele pentru un progres al traficului de droguri pe continentul african.3% din totalul confiscărilor la nivel mondial). Datele privind descoperirea de laboratoare clandestine confirmă această tendinţă. care s-au dublat între 2003 şi 2004. faţă de o creştere a cererii în Europa. În 2004. ruta tradiţională folosită de traficanţi. Africa de Sud (2200 de tone) şi Nigeria (2000 de tone). dar în creştere din producţia de opiacee afgane este trimisă în America septentrională fie prin Africa orientală şi Africa occidentală. urbanizarea puternică. Heroina provine din ţările Asiei de Sud-Vest şi de SudEst. După experţii ONU. care nu se dedau totuşi de la a-şi crea o piaţă locală. potrivit statisticilor Biroului Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea (UNODC). s-au ridicat baze de supraveghere americane din Anzi în Insulele Caraibe. creşterea consumului de heroină în aceste regiuni provine din faptul că ele sunt folosite ca locuri de tranzit de către narcotraficanţi. în plus.itcode. Confiscările de opiacee în Africa au înregistrat o creştere în aceşti ultimi ani. principala producţie locală de substanţe stupefiante este cea de cannabis. Pe când Africa nu este pentru moment decât un loc de tranzit şi o piaţă reziduală pentru droguri precum cocaina şi heroina. Africa reprezintă 27% din producţia mondială şi principalii producători sunt Marocul (3700 de tone). Cantitatea totală a opiaceelor confiscate în Africa este totuşi modestă (0.Colecția de articole AIT – 2009 circulă în ţara lor era introdusă de către nigerieni care utilizau Polonia şi Ungaria ca punct de tranzit pentru cocaina destinată Europei occidentale. În ceea ce priveşte utilizarea opiaceelor în Africa. în anul 2004 s-a înregistrat o creştere a confiscării de heroină cu 60% în comparaţie cu anul precedent. în 176 de ţări din lumea întreagă. Producţia de droguri sintetice este limitată în Africa. Traficanţii de cocaină încearcă într-o măsură ascendentă să utilizeze ca rute ale tranzitului Africa din două motive. Trebuie să ţinem cont totuşi că nu există statistici fiabile şi că nivelul confiscărilor nu reflectă adevăratul flux al drogurilor care tranzitează Africa din cauza slăbiciunii forţelor de poliţie locală care au dificultăţi în interceptarea transporturilor ilicite. Zona de trecere cea mai utilizată de către traficanţii de cocaină este cea a Golfului de Guineea. s-a creat. iarba de cannabis este cultivată. Ca efect colateral. adeseori în mod ilegal. Cea mai mare parte a acestei creşteri este datorată confiscărilor care au avut loc în Africa centrală şi occidentală. de unde cocaina este transportată în Europa în cantităţi mici de către „cărăuşi”. Prezenţa acestor organizaţii criminale.

72% din numărul global de capturi de cocaină se concentrează pe teritoriul a 5 state: Columbia. prezentând pericolul cel mai mare din punct de vedere organizaţional. dar fabricarea este în esenţă limitată la producerea pe scară redusă a preparatelor „de casă” din mac opiaceu (ex. consumul ilicit de droguri în România constituia un aspect cu caracter excepţional. deja existente în alte zone geografice. La nivel statal. de obicei. Înainte de anul 1990. mai scumpă. cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani. drogurile reprezentând ceva cunoscut numai de către Occidentul decadent.emcdda. O parte a cetăţenilor români uzitând de dreptul la libera circulaţie au săvârşit fapte penale în afara teritoriului naţional.000 de hectare la 78. Până nu de mult. Statele Unite ale Americii. În perioada de tranziţie parcursă de România după Revoluţia din Decembrie 1989. La nivel mondial se constată o creştere continuă a numărului de consumatori de droguri. Sediul local al DEA din New York a constatat recent că grupările criminale mexicane se aprovizionează de la grupările criminale columbiene.eu 9 Raport de evaluare a fenomenului drogurilor în România. devenite dependente ca urmare a unor tratamente îndelungate cu morfină sau alte medicamente cu conţinut stupefiant9. acestea fiind sursa cantităţilor mari. unele droguri pe bază de opiacee sunt produse în Uniunea Europeană. au consumat droguri cel puţin o dată. De asemenea.000 de hectare a suprafeţei de cultură.europa. pentru ca ulterior. precum şi Polonia. 16.itcode. tulpini de mac opiaceu. Organizaţiile mexicane de trafic de droguri sunt cele mai influente dintre organizaţiile care operează pe teritoriul SUA. parte din acestea fiind folosite pentru comiterea altor activităţi ilicite. inclusiv pentru finanţarea actelor teroriste. de asemenea wlw sunt impolicate în producţia. concentrat de mac opiaceu obţinut din tulpini sau capsule zdrobite de mac) într-o serie de state din estul Uniunii Europene. unde se pare că producţia de „heroină poloneză” este în descreştere8.  8 http://ar2006. cum ar fi Lituania.Colecția de articole AIT – 2009      Columbia este statul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu coca. această idee fiind indusă de propaganda comunistă. www.ro 978‐973‐88201‐6‐6 15  7 . unde piaţa de tulpini de mac opiaceu şi concentrat de mac opiaceu din tulpini pare să se fi stabilizat.  în  perioada  2005‐2008. În Europa. Acestea reprezintă principalii transportatori de cocaină şi distribuitorii de cantităţi mari în ţară. care include toată gama   Raport  de  evaluare  Semestrul  I/2007  privind  stadiul  realizării  activităților  prevăzute  pentru  semestrul  I/2007  în  Planul  de  acțiune  în  vederea  implementării  Strategiei  Naționale  Antidrog. heroina se găseşte sub două forme de import: heroina brună obişnuită (forma sa chimică de bază) şi heroina albă (sub formă de sare) care este mai rar întâlnită şi. la noi în ţară s-a considerat că fenomenul drogurilor nu a fost cunoscut niciodată.  Agenția  Națională  Antidrog. pag. de la 86. în evidenţa autorităţilor vremii se regăsea un număr mic de persoane. la nivelul kilogramelor de cocaină existente în multe zone din oraşul New York. Venezuela. 2004. peste două sute milioane de persoane (peste 5% din populaţia lumii). în ciuda scăderii cu 9%. Arealul favorabil al României. criminalitatea organizată naţională şi internaţională şi-a făcut apariţia şi s-a dezvoltat. să iniţieze pe teritoriul României forme organizate de criminalitate. grupurile criminale acţionând structurat în diverse domenii ale vieţii sociale şi economice. Bucureşti. transportul şi distribuţia heroinei. trebuie relevate şi cele legate de câştigurile imense realizate de traficanţi. Poziţia geografică deosebită pe care o ocupă România a făcut ca aceasta să fie luată în calcul de către reţelele de traficanţi de droguri ca un important „cap de pod” ce face legătura între Orient şi Occident. marijuanei şi metamfetaminei disponibile pe piaţa de droguri din SUA. Pe lângă heroina importată. în cele câteva cazuri înregistrate consumatorii fiind cetăţeni străini. 2007. Agenţia Naţională Antidrog. în marea lor majoritate marinari. În anul 2004. Spania şi Ecuador7.  Bucureşti. Pe lângă implicaţiile acestui flagel asupra sănătăţii populaţiei şi a costurilor tot mai mari pentru menţinerea sa sub control. în baza experienţei acumulate. provenind de obicei din Asia de Sud-Est.

evoluţia României în ceea ce priveşte traficul de droguri. ci prin ocolirea acesteia prin nord.ro 978‐973‐88201‐6‐6 10 .Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanii. depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituţiilor implicate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi. de unde pătrunde în Germania prin punctul de frontieră dintre cele două ţări10. MDMA. dar prin Slovacia şi Cehia. intră în Slovacia prin Rajka.Colecția de articole AIT – 2009 căilor de transport. trece prin Bucureşti. iar la Budapesta intră pe ruta a doua balcanică. convingerea că transporturile de heroină către Europa nu se vor mai efectua prin România. Agenţia Naţională Antidrog . Din cazuistica ultimilor ani. care a condus la o creştere enormă a numărului de mijloace de transport şi mărfuri ce intră şi ies. Belgia. în Cehia. În continuare. are următorul traseu: Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria. în şi din ţară. O serie de factori determinanţi. 11 Hotărârea Guvernului nr. care include şi un tronson maritim. conferă organizaţiilor criminale posibilităţi largi de camuflare a drogurilor şi de tranzitare a teritoriului ţării. 2005. Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine. unde se bifurcă. iar după traversarea teritoriului slovac. de modul în care acestea cooperează cu instituţiile similare ale altor state. a permis reţelelor de traficanţi să folosească diverse mijloace pentru tranzitarea teritoriului ţării. datorită conflictelor cu reţelele locale de traficanţi de droguri). Transformarea Afganistanului în principal producător de heroină a format. Vama Veche. cadrul legislativ insuficient reglementat în materie antidrog şi inexistenţa organelor judiciare specializate în combaterea acestui gen de infracţiuni. Ruta a doua balcanică de transport al drogurilor porneşte din Turcia. 73/2005 privind aprobarea Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2005-2012. precum factori de ordin social-politic-economic. trece prin Budapesta. este: Istanbul-Constanţa (pe Marea Neagră)-Bucureşti. România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua rute balcanice de transport al drogurilor către Europa Occidentală. dar care poate oricând să includă şi variante care să vizeze ţara noastră. în principal. care să aibă dotarea tehnică corespunzătoare. urmând ruta Turkmenistan/Iran – traversând Marea Caspică-Azerbaidjan-Georgia-traversând Marea Neagră-Ucraina şi de aici către vest (este puţin probabil ca transporturile de heroină din Afganistan să traverseze Turcia. traversează Bulgaria. traversează zona estică a României. Din cea de-a doua rută balcanică se desprinde o altă variantă care pleacă din Bucureşti. Germania) spre est (România). după care intră pe traseul mai sus descris. Principalele tendinţe privind evoluţia fenomenului criminalităţii în domeniul drogurilor sunt următoarele11: Raport naţional privind situaţia drogurilor. după care continuă prin zona subcarpatică spre Vest. În dorinţa lor de expansiune. iar prin punctele de frontieră Nădlac. dar şi dinspre nord (Ţările Baltice. Borş. Bucureşti. O altă variantă a celei de-a doua rute balcanice. Petea intră în Ungaria. un traseu continuând prin Polonia către Germania. în opinia analiştilor internaţionali. rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre vest (Olanda. organizaţiile criminale privesc România nu numai ca o ţară de tranzit. au influenţat în timp. Bechet.itcode. Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude şi alte variante care să vizeze România. dar şi ca o piaţă de desfacere şi consum ilicit a drogurilor. LSD şi altele). ajunge prin zona sud-vestică. Giurgiu). mai ales. Situaţia conflictuală dintre statele ex-iugoslave a făcut ca pentru o perioadă de timp centrul de greutate al traficului de droguri să se transfere pe cel de-al doilea segment al “rutei balcanice” care include şi România. 16  www. Deschiderea graniţelor României. intră în România prin punctele de frontieră sudice (Negru Vodă. care ar urma să devină active pe teritoriul României. iar celălalt spre aceeaşi destinaţie. după care intră în Ucraina. Prima rută balcanică ce ocoleşte România.

În aceste activităţi. extinderea fenomenului infracţional din acest domeniu pe întreg teritoriul ţării. locuri şi medii infracţionale. datorită consolidării legislaţiei interne privind controlul drogurilor şi precursorilor cât şi a structurilor administrative şi de coordonare12. modificarea continuă a rutelor utilizate şi a tipurilor de droguri traficate în funcţie de cerinţele pieţei ilicite. proliferarea reţelelor teroriste interesate în obţinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri. cât şi de consumatori. şi a unei cereri crescânde de stupefiante şi pe piaţa internă. amplificarea cererii de droguri în instituţiile de învăţământ.itcode. preponderent din etnia rromilor. diversificarea modalităţilor de spălare a banilor rezultaţi din operaţiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialişti din domeniul financiar-bancar şi coruperea unor funcţionari publici. ţara noastră nu reprezintă o ameninţare majoră din punct de vedere al producţiei şi distribuţiei de stupefiante. aproape ostentativ. ţigări. a celor care preferă amfetaminele şi cannabisul. discoteci. creşterea consumului de droguri şi în special a celui de droguri sintetice. Constant şi nu pe un teren viran. în special. amplificarea si diversificarea criminalităţii asociate consumului de droguri. creşterea fluxului de imigranţi spre România şi alte state membre ale Uniunii Europene. de exemplu. atingând în prezent cote alarmante. există deja locuri cvasinotorii unde se comercializează. la care specialiştii nu sa-u gândit cu ceva timp în urmă. 12 Raportul Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor pentru anul 2005. principalii factori de risc care pot influenţa nivelul ofertei de droguri sunt: poziţia României la intersecţia principalelor rute tradiţionale utilizate de traficanţii internaţionali de droguri şi faptul că începând cu data de 01 ianuarie 2007 ţara noastră reprezintă graniţa estică a Uniunii Europene. organizate pe scheletul unor veritabile reţele de comercianţi. atât pe raza Capitalei.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . grupuri de români. cooperarea insuficientă între instituţiile abilitate în reducerea ofertei de droguri. cu aur şi valută şi se vor lansa în afaceri cu stupefiante. în sensul că asemenea indivizi vor renunţa la clasica bişniţă cu produse agroalimentare. „moartea albă”. 17  www. ci ca o consecinţă a dezvoltării rapide a narcotraficului internaţional.Colecția de articole AIT – 2009      amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier. cât şi în alte centre urbane din ţară materializate prin sporirea numărului de vânzători stradali şi din locuinţe. traficul intern cu droguri şi în special cel stradal s-a intensificat. În prezent. Este o situaţie surprinzătoare. flori. Potrivit Strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-2012. Organizaţia Naţiunilor Unite. implicarea în fapte de corupţie a unor funcţionari publici care au atribuţii directe în activitatea de control la frontieră. Numai în Bucureşti. sunt implicaţi atât în calitate de dealeri. creşterea numărului de consumatori de droguri şi. dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontieră cu consecinţe asupra scăderii timpilor de control.

ea constituind o miză importantă atât pentru ţările dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare.dr. În raportul din anul 2000. educativ şi cultural. în numeroase ţări. expansiunea activităţii comerciale şi financiare a permis delincvenţilor să disimuleze mai bine atât transporturile ilicite de mărfuri ca drogurile şi precursorii. înţelegerea economiilor naţionale într-un sistem mondial unic. în timp ce. legăturile tradiţionale care asigurau coeziunea socială au fost slăbite de rapiditatea schimbărilor. în special în ţările în curs de dezvoltare. De altfel. Prin comparaţie cu criminalitatea obişnuită. aceste infracţiuni sunt diferite într-un mod inadecvat sau nu sunt deloc definite. Vânzătorii şi traficanţii de droguri exploatează aceste neajunsuri încercând să dezvolte noi pieţe.10 din Convenţia asupra substanţelor psihotrope. semnată la Viena la 21 februarie 1971. Încă de la sfârşitul Războiului Rece.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6 1 . atinge însăşi esenţa identităţii culturale şi sociale. În numeroase regiuni din lume.Colecția de articole AIT – 2009 Conexiunea dintre traficul de droguri şi noile tehnologii  Lect. ţinând cont de dispoziţiile lor constituţionale. În raporturile sale din 1997 şi 1998. Pe lângă dimensiunea economică. iar liberalizarea acestor operaţiuni a dat un imbold comerţului internaţional. interzic anunţurile publicitare care au ca obiect substanţele psihotrope şi care sunt destinate marelui public.univ. avantaje care au permis acoperirea unor lacune care păreau de nedepăşit acum zece ani. aflate sub control internaţional. 2001. criminalitatea informatică necesită mai puţine resurse raportat la pagubele susceptibile de a fi produse. de o atomizare politică şi socială. dar de asemenea au încurajat atât forme tradiţionale cât şi alte forme noi de criminalitate cu privire la droguri.  18  www. era estimat la 700 de milioane la sfârşitul anului 20011. Giurea Laurențiu  Globalizarea şi noile tehnologii de comunicaţii au adus societăţii nenumărate avantaje pe plan economic. care stipulează că părţile. evoluţia tehnologică şi globalizarea schimburilor comerciale şi financiare au favorizat progresul social. dominat de performanţa pieţelor bursiere şi a pieţelor de capital. care se dublează practic la fiecare şase luni. cât şi profiturile obţinute de pe urma acestora. el şi-a exprimat de asemenea preocuparea cu privire la elanul necontrolat al farmaciilor virtuale care promovează substanţele aflate sub control şi le vând fără reţetă. în ultimii zece ani. a mărfurilor şi a capitalurilor. Prăbuşirea barierelor ideologice a fost însoţită pe de o parte de o omogenizare economică. restricţiile la care erau supuse operaţiunile comerciale şi financiare internaţionale au dispărut. prosperitatea economică constă în discriminarea sărăciei în creştere. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). în aşa fel  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor a arătat faptul că Internetul permitea schimbul de informaţii şi de sfaturi privitoare la consumul şi la fabricarea drogurilor. dar se referă în principal la infracţiunile comise şi/sau facilitate cu ajutorul mediilor electronice. Numărul utilizatorilor de Internet din întreaga lume. Altfel spus. infracţiunile informatice pot fi săvârşite într-un stat fără ca făptuitorul să fie prezent în mod fizic şi. Sintagma „criminalitate informatică” reuneşte numeroase tipuri de activităţi. Astfel de practici intră sub incidenţa art. Industria tehnologiilor informaţiei a devenit un sector productiv la scală mondială. iar pe de altă parte. în timp ce căderea comunismului în vechiul bloc estic a stimulat creşterea noilor economii de piaţă şi intensificarea circulaţiei transfrontaliere a persoanelor.

Reţeaua reprezintă forma de organizare caracteristică globalizării. nume. la telefonie prin satelit şi la telefoane mobile „clonate” (codurile de identificare furnizate utilizatorilor legitimi sunt interceptate şi programate. pager sau calculator instrucţiuni care le indică unde să livreze pachetele cu marfă. iar probabilitatea ca ei să fie descoperiţi este mică2. Traficanţii de droguri folosesc calculatoare şi agende electronice pentru a stoca şi depozita informaţii utile (spre exemplu. atât în sectorul licit cât şi în sectorul ilicit. adrese şi alte informaţii referitoare la colaboratorii lor. fax. ei reduc la minim riscurile de a fi prinşi. Traficanţii îşi asigură o mai bună protecţie recurgând la cartele telefonice preplătite. la frecvenţe radio cu bandă largă (lungi). ceea ce sporeşte capacitatea sa de a scăpa de acţiunea serviciilor de represiune. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). criptate sau spălarea banilor proveniţi din traficul de droguri prin intermediul instrumentelor electronice – şi noi tipuri de infracţiuni prin metode noi – de exemplu. deşi însăşi naţionalitatea poate să conducă la o funcţie dacă ea permite accesul pe o nouă piaţă sau penetrarea ori coruperea unei instituţii private. cu structura sa piramidală. are tendinţa de a face loc unor reţele fluctuante structurate în celule. la forumuri de pe Internet cu acces limitat.Colecția de articole AIT – 2009      încât autorii lor se expun unui risc minor. Ele le permit să comită infracţiuni clasice după metode noi – de exemplu. copiate pe telefoanele utilizate de către infractori). uneori contraatacând.  www. a devenit mai dificilă depistarea cazurilor de spălare a banilor proveniţi din comercializarea drogurilor. date cu privire la acţiune. Pentru infractorii transnaţionali nu există frontiere: desfăşurându-şi activităţile în mai multe state. organizarea transportului de droguri ilicite cu ajutorul mesajelor codate. coordonatele geografice ale pistelor de aterizare clandestine şi reţele de fabricare a drogurilor sintetice) cât şi pentru a trimite scrisori electronice (e-mail) şi alte forme de corespondenţă. Grupul criminal organizat independent. datorită faptului că aceştia sunt foarte des obligaţi să-şi părăsească locaţia pentru a organiza sau a supraveghea operaţiunile lor. 2001. Poliţia antidrog din Regiunea administrativă specială Hong Kong (China) a semnalat faptul că odată cu progresul comerţului electronic şi a serviciilor bancare pe Internet.  3  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. reţeaua prezintă avantaje incontestabile în raport cu sistemul ierarhic tradiţional: ea cuprinde un „nucleu dur” bine protejat de organizaţii sau de persoane conectat la o „periferie” mai largă printr-o multitudine de legături.  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. Aceste tehnici sunt în special utile celor care organizează traficul de droguri. Colaboratorii primesc prin telefon. maximizând în acelaşi timp profiturile obţinute. Membrii organizaţiilor de traficanţi de droguri îşi pot programa calculatoarele astfel încât să detecteze orice tentativă de intruziune şi să îi răspundă prin tehnici de contraatac menite să distrugă sistemele anchetatorilor.ro 978‐973‐88201‐6‐6 19  2 . lansarea unui „război informatic” sau a unui „atac” electronic pentru a contra acţiunea de strângere de informaţii a serviciilor de depistare şi combatere a infracţiunilor în materie de droguri3. Noile tehnologii sunt utilizate de către traficanţii de droguri în două moduri diferite: pentru a eficientiza livrarea şi distribuirea produselor cu ajutorul unor mijloace de comunicaţii sigure şi rapide şi pentru a proteja activităţile lor ilicite de anchetele desfăşurate de către serviciile de represiune legală. persoanele de contact pentru transport şi cei cărora trebuie să le vireze profiturile realizate. în care identificarea naţională contează mai puţin decât competenţa. numerele de conturi bancare. astfel încât niciun stat nu poate considera că o anumită activitate infracţională organizată intră în întregime în competenţa sa. la codarea datelor. Pentru o organizaţie care se ocupă cu traficul de droguri. operaţiunile financiare.itcode. 2001. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor).

ro 978‐973‐88201‐6‐6 . la începutul anului 2000 autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au identificat în întreaga lume mai mult de 1.000 de site-uri care oferă spre vânzare droguri ilicite. Conform OIPC-Interpol. Datele şi informaţiile detaliate cu privire la activităţile lor zilnice au fost înregistrate pe un calculator ce se afla la bordul unei nave din largul coastelor mexicane.Colecția de articole AIT – 2009 Traficanţii de droguri comunică între ei. În Ţările de Jos şi în Elveţia aceste site-uri erau cele mai numeroase. în aşa fel încât chiar dacă era posibil să fie „sparte” alte calculatoare. În Australia. O întârziere poate sugera traficanţilor că o operaţiune de livrare supravegheată este pe punctul de a fi efectuată. comunicaţiile rapide şi transferurile electronice de fonduri au fost utilizate de grupările criminale organizate pentru a îmbunătăţi eficacitatea activităţilor lor de trafic de droguri. în prezent. Nu mai este necesar să ai studii în chimie pentru a produce amfetamine: mai puţin de 10% dintre suspecţii arestaţi pentru producerea ilicită de metamfetamină sunt chimişti calificaţi. ceea ce explică numeroasele incidente. reţeaua nu putea fi demascată în întregime. încălcând în mod direct tratatele internaţionale referitoare la controlul drogurilor. în special. Serviciile antidrog din Republica Cehă a semnalat faptul că. parte a Organizaţiei statelor americane (OEA) a arătat în Raportul emisferic 1999-2000 că Internetul a devenit mijlocul cel mai utilizat pentru a dezvolta producţia de droguri sintetice în anumite ţări din regiune şi că globalizarea. Un laptop şi dischete aparţinând autorităţilor antidrog au fost furate. un grup de traficanţi din Ţările de Jos a recrutat informaticieni (specialişti IT) pentru a desfăşura operaţiuni de piraterie şi pentru a le coda convorbirile. alături de clonarea telefoanelor mobile. explozii şi răniri în laboratoarele clandestine. Comisia interamericană de control a abuzului de droguri (CICAD). au permis traficanţilor să transporte sute de tone de cocaină de-a lungul anilor. cu ajutorul telefoanelor mobile ce funcţionează cu cartele pre-plătibile care pot fi cumpărate de oricine. în special cannabis. interceptarea se dovedeşte mult mai dificilă ca înainte. O anchetă comună a serviciilor antidrog din Columbia şi SUA a dus la arestarea a 31 de traficanţi în octombrie 1999 şi a relevat că traficanţii au comunicat cu ajutorul forumurilor de pe Internet protejate de firewall-uri menite a le face impenetrabile. Aceeaşi grupare a recurs la tehnici de codare pe care serviciile de combatere nu au putut să le descifreze în timp util pentru a putea exploata informaţiile. traficanţii profită de posibilitatea oferită tuturor clienţilor societăţilor de mesagerie internaţională de a urmări pachetele pe site-urile web ale acestor societăţi. În trecut. În anul 1995. serviciile antidrog atribuie creşterea rapidă a confiscărilor efectuate în laboratoare utilizate pentru producerea ilicită a metamfetaminelor evoluţiei tehnologiei şi utilizării intense a Internetului. în care. cocaină şi heroină. traficanţii au penetrat baza de date a vămilor pentru a falsifica caracteristicile şi natura unui transport comercial de mărfuri. dar şi ecstasy. Încă din 1996. Datorită faptului că tranzacţiile sunt aranjate în scurt timp şi pe distanţe mici.itcode. fără a fi depistaţi. vânzările şi cumpărările de droguri ilicite sunt aranjate în cafenele-internet sau prin telefonul mobil. Acest lucru s-a întâmplat şi în Europa. aceste informaţii sunt la dispoziţia oricui are acces la un calculator. În SUA. societăţi cu sediul în Ţările de Jos utilizează Internetul pentru a vinde seminţe de cannabis şi derivaţi ai cannabisului. odată cu tehnicile informatice moderne şi cu tendinţa în creştere de a împărtăşi cunoştinţele între chimişti. iar informaţiile obţinute de pe urma 20  www. reţetele pentru producerea drogurilor erau secrete apărate cu zel. China a semnalat un caz de trafic de droguri. Traficanţii utilizau calculatoare de „buzunar” (PDA) dotate cu un software de criptare a datelor pentru a stoca în siguranţă date şi informaţii despre autoturismele neinscripţionate ale poliţiei şi ale serviciilor de informaţii. Aceste metode. Cartelurile columbiene şi mexicane de traficanţi folosesc tehnică modernă pentru a-i spiona pe agenţii poliţiei. pentru a evita depistarea drogurilor. ei adună fotografii ale agenţilor antidrog şi culeg alte informaţii cu privire la aceştia. dar în prezent.

uşor şi în secret. Grupul de acţiune financiară împotriva spălării banilor (GAFI) a atras atenţia asupra faptului că Internetul prezintă riscurile „clasice” ale albirii banilor: facilitatea accesului. 2001. de operaţiuni la termen. crearea de noi pieţe mondiale de valori mobiliare. O simplă căutare pe Internet este suficientă pentru ca. depersonalizarea legăturilor între client şi bancă şi rapiditatea tranzacţiilor electronice. care nu este supusă nici unei reglementări. de devize şi de produse derivate a mărit numărul operaţiunilor ce permit deplasarea unor sume importante de bani prin mijloace electronice rapid.Colecția de articole AIT – 2009      acestora au fost folosite pentru a intercepta convorbirile dintre poliţişti care au fost supravegheaţi şi ameninţaţi4. Utilizarea cărţilor de credit şi a serviciilor bancare online au redus legăturile personale între angajaţii băncilor şi clienţi. de obligaţiuni.ro 978‐973‐88201‐6‐6 21  4 . Deşi plata cu lichidităţi este probabil cea mai utilizată metodă de plată pentru cumpărarea drogurilor la nivel local. Creşterea vertiginoasă a vânzărilor on-line de medicamente eliberate pe bază de reţetă medicală constituie o provocare serioasă pentru cei responsabili însărcinaţi cu reglementarea privind calitatea nevătămătoare a medicamentelor şi pentru serviciile de descoperire şi combatere. Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor a atras atenţia asupra faptului că Internetul este folosit pentru a schimba mesaje şi informaţii care fac apologia drogului. „cazinourile virtuale” au devenit o activitate înfloritoare. în special în rândul tinerilor. În trecut. În martie 2001. INCB  (Organul Internațional de Control al Stupefiantelor). ceea ce a determinat numeroase bănci să renunţe la controalele prealabile pentru a evita depunerea fondurilor clienţilor lor la alte bănci concurente. este logic că acest tip de activitate să se dezvolte pe internet.000 de pagini web şi 2043 de „cazinouri virtuale”. Cazinourile fiind încă de demult utilizate pentru albirea fondurilor ce provin din traficul de droguri şi din alte activităţi criminale.  www. oferind condiţii ideale pentru cei care se ocupă cu spălarea banilor proveniţi din traficul de droguri. procurarea precursorilor aflaţi sub control internaţional şi instalarea laboratoarelor clandestine de producere a drogurilor.  Les defis en matiere de repression antidrogue a l’ere de la mondialisation et des nouvelles technologies. Globalizarea pieţelor financiare poate fi considerată ca un factor de risc suplimentar. În ultimii ani. precum şi eficacitatea mecanismelor ce permit verificarea legitimităţii tranzacţiilor financiare. în câteva minute. de a-i ataşa un grad de prioritate mic şi de a-i consacra resurse puţine şi personal slab pregătit. Pe această piaţă din ce în ce mai concurenţială.itcode. Chiar dacă numeroase instituţii clasice aplică de acum înainte proceduri împotriva spălării banilor. instituţiile financiare riscă să considere respectarea măsurilor împotriva spălării banilor ca incompatibile cu bunul mers al afacerilor. sectorul serviciilor financiare a devenit din ce în ce mai concurenţial. un site al pasionaţilor de jocuri a inventariat peste 12. să obţii instrucţiuni detaliate pentru producerea unei game largi de droguri de sinteză.

  22  www. În data de 19 februarie 1925. act juridic internaţional ce marchează începutul cooperării naţiunilor lumii în domeniul controlului asupra drogurilor. de efectele devastatoare în creştere ale traficului ilicit de substanţe psihotrope şi stupefiante în diversele straturi ale societăţii. şi mai ales.U. unde au convenit intrarea în vigoare a Convenţiei internaţionale a opiului. Convenţia în cauză prevedea că producţia şi desfacerea opiului brut trebuie supuse controlului naţional. ţinând seama de diferenţele condiţiilor comerciale să limiteze numărul        1 Țical George‐Marius – De la plante la droguri. Bucureşti. Convenţia defineşte în art. care a canalizat preocupările statelor semnatare în altă direcţie. instituţiile abilitate în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri colaborează pe plan regional. iar fabricarea şi comercializarea acestora erau supuse unui sistem de înregistrare şi licenţiere. părţile semnatare se angajau să întocmească legi sau regulamente dacă acestea nu au fost făcute încă. cu privire la controlul stupefiantelor şi substanţelor psihotrope şi au susţinut că este important să fie întărite şi dezvoltate mijloacele juridice eficiente de cooperare internaţională în materie penală pentru a pune capăt activităţilor criminale internaţionale reprezentate de traficul ilicit. Rusia. pentru a se asigura un control eficient la nivel naţional. printre care Germania. fabricarea. Editura Lucman. vânzarea şi consumul substanţelor şi produselor cu conţinut stupefiant (morfina. cocaina). Organismele ONU cu atribuţii în lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri. La 23 ianuarie 1912. profund preocupate de amploarea şi creşterea producţiei. cocaina şi cânepa indiană. de asemenea. Anglia. a căror răspândire şi arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internaţionale. profund preocupate. Intrarea în vigoare a convenţiei nu a mai fost posibilă.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . cât şi utilizaţi în scopul producerii. distribuirii şi comerţului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope.1 opiul medicinal. De asemenea. de faptul că copiii sunt exploataţi în numeroase regiuni ale lumii în calitate de consumatori pe piaţa drogurilor. prin legi adoptate de fiecare stat în parte. 162. părţile semnatare trebuiau. Portugalia.univ. culturale şi politice ale societăţii. pag.itcode. cererii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope care reprezintă o gravă ameninţare pentru sănătatea şi bunăstarea persoanelor şi au efecte nefaste asupra principiilor economice. care să vizeze în mod special lupta împotriva traficului ilicit. Potrivit acestei convenţii. Astfel. au scos în evidenţă competenţa O. Olanda. frunzele de coca. a fost semnată la Geneva Convenţia internaţională a opiului.N.Colecția de articole AIT – 2009 Instrumentele juridice internaționale în domeniul cooperării polițieneşti  în lupta antidrog  Lect. extinzându-se sfera de aplicabilitate a Convenţiei de la Haga şi asupra cânepii indiene şi a frunzelor de coca. criminalitatea organizată internaţională pot fi privite drept instituţii fără frontiere. interzicând utilizarea acestora în alte scopuri decât cele medicale sau ştiinţifice.dr. distribuţiei şi a exportului opiului brut. trebuiau destinate exclusiv finalităţilor medicale ori altor scopuri legitime. precum şi cu instituţiile internaţionale de profil1. Italia s-au reunit la Haga. 2005. în special. datorită intervenţiei primei conflagraţii mondiale. morfina. un număr de 12 state. heroina. Trecut şi prezent. în special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeană. Astfel s-au încheiat numeroase convenţii internaţionale eficiente şi operaţionale. alte opiacee. al producţiei. Giurea Laurențiu  Pornind de la realitatea că infracţionalitatea şi. european şi internaţional cu instituţii având atribuţii similare.

Astfel. Convenţia cuprindea şi dispoziţii referitoare la controlul comerţului internaţional cu stupefiante. evaluările cantităţilor de stupefiante ce urmau a fi importate din ţările ce exportau astfel de substanţe cât şi datele statistice solicitate de convenţie2. se prevedea că pentru fiecare substanţă importată era necesară o autorizaţie specială în care să fie menţionate cantitatea şi adresa importatorului. a frunzelor de coca pentru mestecat şi a interzicerii folosirii cannabisului în scopuri medicale3. codeina şi sărurile lor. Principala atribuţie a Comitetului era aceea că în fiecare an. Pentru prima oară.  României  şi  Republicii  Moldova  (teză  de  doctorat  publicată  pe  site‐ul  http://www.acad. Bucureşti. reglementându-se în acest sens obţinerea ori acordarea extrădării în cazuri enumerate în convenţie. convenţia a împărţit stupefiantele în două grupe. întrucât prin prevederile sale s-a instituit un fel de economie a stupefiantelor. Câţiva ani mai târziu. Editura Lumina Lex. elaborate sub egida Ligii Naţiunilor.  www. Elaborarea acestei convenţii a fost necesară pentru completarea dispoziţiilor convenţiilor anterioare referitoare la opiu. statele semnatare au creat în acest scop un nou organism internaţional care să se ocupe cu această problemă şi anume Organul de Control al Stupefiantelor (O. Chişinău. Convenţia recomandă statelor semnatare să înfiinţeze un oficiu central împotriva producţiei şi traficului ilicit cu substanţe stupefiante.  Academia “Ştefan cel Mare”. prin care se urmăreau limitarea fabricării şi a importării peste cantităţile maximale a substanţelor şi produselor stupefiante fixate după evaluarea necesarului intern de droguri al fiecărui stat. înainte de 31 decembrie a anului în curs să primească de la statele semnatare ale convenţiei. precum şi numele şi adresa exportatorului. De asemenea. prin înfiinţarea celor două organisme (Comitetul Central Permanent al Opiului şi Organul de Control al Stupefiantelor). care instituie comisiile rogatorii. era necesară obţinerea de către exportator a unei autorizaţii de export.   Croitoru  Dorel  –  Studiu  comparat  privind  tratamentul  juridico‐penal  al  drogurilor  în  legislația  țărilor  Uniunii  Europene. Superioară Convenţiei din anul 1912. pag.cnaa. Convenţia a consacrat dispoziţii şi cu privire la funcţionarea şi atribuţiile organului nou creat. cit. 17. Convenţia din anul 1931 este importantă pentru istoria traficului stupefiantelor.itcode. preocupate de îmbunătăţirea controlului internaţional al stupefiantelor. Convenţia defineşte în art. ca instrumente de luptă împotriva persoanelor fizice implicate în traficul ilicit de droguri. pag. 2006. numai pentru nevoi medicale şi ştiinţifice şi reglementarea distribuirii lor. În vederea realizării exportului stupefiantelor. au avut ca obiectiv principal împiedicarea ca fabricarea autorizată a stupefiantelor să constituie o sursă de furnizare a acestora pentru întrebuinţări nemedicale şi pentru traficul ilicit5. Această Convenţie a reprezentat ultimul document internaţional în material controlului internaţional al stupefiantelor. Comitetul Central Permanent al Opiului. cit. pag.. 14. iar din grupa a doua făcea parte etilmorfina şi sărurile sale.C. 2001.S.)4. 25. Totodată. 26. a fost semnată tot la Geneva Convenţia pentru suprimarea traficului ilicit de droguri periculoase. pag. ecgonina şi thebanina. heroina.  5  Dima Traian – op.1 noţiunile de stupefiant sau extracţia unui stupefiant. Tot cu această ocazie. Convenţiile din 1925 şi 1931.  3  Dima Traian – Traficul şi consumul ilicit de stupefiante.md/).. urmărindu-se limitarea fabricării stupefiantelor în lume. porturilor sau altor localităţi prin care să permită exportul sau importul opiului brut sau a frunzelor de coca.Colecția de articole AIT – 2009      oraşelor. La 13 iulie 1931 la Geneva s-a semnat Convenţia internaţională privind limitarea producerii şi distribuirii stupefiantelor.ro 978‐973‐88201‐6‐6 23  2 .  4  Croitoru Dorel – op. din prima grupă făcând parte morfina. Convenţia din anul 1925 de la Geneva a fost totuşi criticată pe considerentul că ea nu a reprezentat un pas hotărât în abolirea opiului pentru fumat. se prevăd măsuri privind asistenţa juridică internaţională. la data de 26 iunie 1936.

La 21 februarie 1971 a fost adoptată la Viena Convenţia privind substanţele psihotrope8. tot la Geneva. prevenirea abuzului de stupefiante şi asigurarea unui tratament complet şi corect pentru toxicomani.. pentru prima dată au fost puse sub control internaţional şi plantele din care se extrag stupefiantele naturale. Neagu Norel. precum şi luarea de măsuri de reinserţie socială a acestora7. Convenţia are un număr de patru tabele anexă. întâlnim în convenţie noi dispoziţii referitoare la tratamentul medical şi readaptarea toxicomanilor. În ceea ce priveşte traficul de droguri. intrată în vigoare la 13 decembrie 1964. Astfel.3) şi sfera de aplicare a controlului (art. Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor şi Organizaţiei Internaţionale de Poliţie CriminalăINTERPOL. Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite a autorizat Comisia de Stupefiante din cadrul aceluiaşi organism pentru elaborarea unei convenţii care să centralizeze prevederile anterioare. 118/1992. Convenţia a prevăzut înfiinţarea unei instituţii pentru coordonarea pe plan internaţional a luptei împotriva traficului ilicit de produse şi substanţe stupefiante. durata mandatului şi procedura de lucru. în care sunt menţionate substanţele stupefiante supuse controlului internaţional. la 30 martie 1961 a fost adoptată Convenţia unică asupra stupefiantelor6. Pe lângă faptul că a simplificat organizarea controlului internaţional. 626/1973 pentru aderarea României la Convenția unică  asupra stupefiantelor din 1961 şi la protocolul privind modificarea acesteia.  24  www. precum şi la instituirea unui control privind heroina şi cetobemidona. Acest act normativ internaţional înlocuieşte toate cele 9 protocoale şi convenţii încheiate până atunci. limitarea utilizării substanţelor prevăzute în cele patru tabele în  Convenția a fost adoptată de țara noastră prin Decretul nr. Faţă de reglementările adoptate anterior. Ca urmare a acestei directive.  7  Alexandru Boroi. Sultănescu Valentin‐Radu – op. precum şi al ţării importatoare.ro 978‐973‐88201‐6‐6 6 . Încă din preambulul convenţiei este stipulat faptul că măsurile luate împotriva abuzului de asemenea substanţe trebuie să fie coordonate şi universale. prin care Organizaţia Mondială a Sănătăţii este autorizată să propună supunerea oricărui drog nou obţinut care poate crea dependenţă fizică sau psihică reglementării internaţionale în materie. Se reiau dispoziţiile referitoare la reglementarea importului şi exportului de stupefiante. Acesta a luat fiinţă prin fuziunea Comitetului Central Permanent al Opiului cu Organul de Control al Stupefiantelor. cerându-se ca exporturile de stupefiante să fie supuse în mod obligatoriu autorizării celor două guverne. cit. respectiv Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor (OICS). se prevede completarea regimului pentru evaluarea suprafeţelor cultivate cu mac opiaceu şi fabricarea stupefiantelor sintetice. respectiv al ţării exportatoare. listele cu substanţele psihotrope. Datorită evoluţiei îngrijorătoare a traficului şi consumului ilicit de droguri. a fost semnat la Palatul Caillot Protocolul de la Paris.Colecția de articole AIT – 2009 La 19 noiembrie 1948. s-a impus o modificare a reglementării internaţionale în acest domeniu.4). cu participarea reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. această convenţie. cuprinde în special dispoziţii referitoare la comerţul internaţional şi la lupta împotriva traficului ilicit.  8  România a aderat la Convenția privind substanțele psihotrope din 1971 prin Legea nr. 21. un Protocol privind amendamentele aduse Convenţiei unice asupra stupefiantelor din 1961. pag. Convenţia conţine dispoziţii speciale referitoare la: controlul preparatelor care au în compoziţie substanţe psihotrope (art. limitarea producţiei de opiu şi distrugerea plantaţiilor de mac opiaceu şi a celor de cannabis cultivat în mod ilegal. precum şi să statueze noi măsuri şi instrumente de luptă împotriva traficului de droguri.itcode. Datorită numeroaselor reglementări în domeniu. pe alocuri contradictorii. intrată în vigoare la 16 august 1976. aducând un suflu nou în lupta contra traficului şi consumului ilicit de stupefiante. fiind adoptat. Convenţia cuprinde dispoziţii privind modul de formare a acestui organ.

precum şi să armonizeze legislaţiile naţionale cu prevederile convenţiei. fiind stabilite funcţiile Comisiei Consiliului pentru Stupefiante (art. secretul bancar nemaiputând fi invocat într-o asemenea situaţie.11 din Convenţie).3 faptele care constituie infracţiuni comise cu intenţie. extracţia. distribuirea şi posesiunea substanţelor psihotrope (art. Obiectul convenţiei îl reprezintă promovarea cooperării între părţi. materiale sau substanţe despre care cel care se ocupă cu astfel de activităţi ştie că trebuie utilizate în sau pentru cultura. Convenţia cuprinde măsuri restrictive referitoare la anumite substanţe cu proprietăţi halucinogene. a substanţelor înscrise în Tabelul I şi Tabelul II anexat prezentei Convenţii. De asemenea. LSD-25). tranchilizante. barbiturice. producţia sau fabricarea ilicită de stupefiante sau substanţe psihotrope. precum şi reglementarea tuturor operaţiunilor ilicite cu aceste substanţe. se prevăd în convenţie dispoziţii cu caracter imperativ referitoare la depistarea. să contamineze şi să corupă structurile de stat. dirijarea sau finanţarea faptelor susmenţionate. adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1984 în care se statua necesitatea unei noi reglementări în domeniu.19). modul de raportare al Organului Internaţional de Control al Stupefiantelor (art.12). Convenţia prevede în art. livrarea în orice condiţii. sau a substanţelor care sunt www. Părţile semnatare se angajează să elimine ori să reducă. substanţe neincluse în lista prevăzută în Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961 (amfetamine. k din convenţie se prevede că livrarea supravegheată reprezintă metodele care constau în permisiunea trecerii pe teritoriul uneia sau mai multor ţări a stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. transportul. în perioada 25 noiembrie-20 decembrie 1988 s-a desfăşurat la Viena o conferinţă internaţională. activităţile comerciale şi financiare cât şi societatea la toate nivelurile sale.itcode. organizarea. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Se stipulează. în vederea combaterii eficiente a traficului illicit cu stupefiante şi substanţe psihotrope. punerea în vânzare. a cocăi sau plantei de cannabis în scopul producerii de stupefiante. financiare sau comerciale. exportul şi importul fiind interzise. recomandând statelor semnatare implementarea în dreptul intern: producţia. livrarea supravegheată (art. Participanţii la conferinţă au subliniat faptul că traficul illicit de droguri reprezintă o sumă de câştiguri financiare şi averi considerabile care permit organizaţiilor criminale transfrontaliere să penetreze. transportul sau distribuirea de echipament. afară de cazul când exportatorul şi importatorul sunt instituţii guvernamentale sau organisme competente să desfăşoare activităţi licite cu ele (art. depresoare sau stimulente ce afectează sistemul nervos central. Astfel. de asemenea importanţa cooperării internaţionale pentru combaterea într-o manieră cât mai eficace a diferitelor manifestări ale traficului ilicit şi consumului de droguri. fabricarea. Ca elemente de noutate. deţinerea sau cumpărarea oricărui stupefiant în scopul uneia din activităţile susmenţionate.Colecția de articole AIT – 2009      scopuri medicale şi ştiinţifice. prepararea. fabricarea.ro 978‐973‐88201‐6‐6 25  . cultivarea macului opiaceu. Se prevede în noua reglementare o licenţă specială pentru fabricarea. această dispoziţie fiind preluată şi în legislaţia ţării noastre în art. îngheţarea (sechestrul) şi confiscarea bunurilor şi mijloacelor financiare obţinute de infractori în traficul ilicit de droguri.13). comercializarea. expedierea.18) şi măsurile ce trebuie adoptate de către acesta spre a asigura executarea prevederilor convenţiei (art. vânzarea. în urma căreia a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope. importul sau exportul oricărui stupefiant sau substanţă psihotropă. în acest sens tribunalele părţilor semnatare fiind abilitate să ordone confiscarea documentelor bancare. cererea ilicită de stupefiante şi substanţe psihotrope. se prevede o măsură procedurală deosebit de eficientă în lupta antidrog. oferirea. convenţie care a intrat în vigoare la data de 11 noiembrie 1990. pe măsura posibilităţilor. la art. distribuirea.20 al Legii nr. Ca urmare a Declaraţiei privind lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri. 1 lit.17). expedierea în transit.

să ceară autorizaţia acestui stat pentru a lua măsurile adecvate cu privire la această navă.17) şi utilizării serviciilor poştale (art.24 din Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanțe psihotrope. Pentru reprimarea traficului ilicit pe mare părţile cooperează. Partea care are motive întemeiate să bănuiască că o navă care exercită libertatea de navigaţie.itcode. dacă acest lucru se confirmă. Partea care are motive întemeiate să bănuiască că o navă sub pavilion sau care nu arborează nici un pavilion sau nu poartă nici o înmatriculare -se ocupă cu traficul ilicit poate solicita altor părţi să o ajute pentru a pune capăt acestei utilizări. statul sub pavilionul căruia navighează nava poate să autorizeze mai ales statul solicitat să inspecteze nava. cât şi aeronavelor şi vehiculelor şi atunci când este cazul să percheziţioneze membrii echipajului şi pasagerii. a stabili şi a menţine sisteme de supraveghere în bazinele şi depozitele portuare. vor da permisiunea autorităţilor competente să procedeze la vizitarea încărcăturii şi navelor care intră şi ies. persoanele care se găsesc la bord şi la încărcătură. cât şi în aeroporturi şi posturile de frontieră. Astfel. expediate ilicit sau suspectate că ar fi.Colecția de articole AIT – 2009 substituite celor prezentate în tabele. • adoptarea şi elaborarea de către serviciile de detectare şi reprimare însărcinate cu aceasta. În art. In conformitate cu dispoziţiile de mai înainte sau tratatele în vigoare dintre ele sau orice alte acorduri sau aranjamente încheiate între aceste părţi. Pentru combaterea traficului ilicit realizat prin utilizarea serviciilor poştale trebuie luate următoarele măsuri: • acţiunea coordonată pentru prevenirea şi reprimarea utilizării poştale în scopul traficului ilicit. poate să anunţe statul sub pavilionul căruia navighează nava. substanţe psihotrope şi substanţe înscrise în tabelul I şi II măsuri care nu sunt mai puţin stricte decât cele pe care le aplică în alte părţi ale teritoriului lor. a stabili şi a menţine un sistem care permite decelarea expedierilor suspectate de a conţine stupefiante. care trebuie să permită decelarea în trimiterile poştale a expedierilor ilicite de stupefiante. substanţe psihotrope şi substanţe înscrise în tabelul I şi II. în zonele libere şi porturile libere. şi navigând sub pavilion sau fiind înmatriculată la o altă parte se ocupă cu traficul ilicit. care intră sau ies din zonele şi porturile libere. conform dreptului internaţional.ro 978‐973‐88201‐6‐6 26  . Părţile astfel solicitate furnizează această asistenţă în limita mijloacelor de care ele dispun. Privitor la zonele şi porturile libere părţile vor aplica pentru a pune capăt traficului ilicit de stupefiante. 9  Art. să viziteze nava. Pentru a preveni sau elimina traficul de droguri convenţia prevede că părţile pot adopta măsuri mai stricte sau mai severe decât cele prevăzute de aceasta.6 şi 7 se reglementează noi dispoziţii referitoare la extrădarea şi asistenţa judiciară menite să întărească cooperarea internaţională în domeniu. să solicite confirmarea înmatriculării şi. în special traficului ilicit pe mare (art. în conformitate cu dreptul internaţional maritim. substanţe psihotrope sau substanţe înscrise în tabelul I şi II. inclusiv navelor de croazieră şi pescuit. 3 din Convenţie. dacă ele consideră necesar aceasta9.  www. a unor tehnici de investigare şi control. trebuie luate măsurile adecvate cu privire la navă.19). cât şi bagajul acestora. în măsura posibilă. dacă sunt descoperite probe ale participării la un trafic ilicit. în vederea identificării persoanelor implicate în comiterea infracţiunilor stabilite conform paragrafului 1 al art. părţile vor depune eforturi pentru: a supraveghea mişcarea mărfurilor şi persoanelor în porturile libere şi zonele libere şi. sub controlul autorităţilor competente din aceste ţări. Totodată Convenţia acordă importanţă deosebită unor mijloace şi metode de realizare a traficului ilicit. în acest scop.

dar reprezintă o problemă globală care necesită o abordare într-un context trasnaţional. iar în scopul abordării globale a fenomenului drogurilor au fost adoptate planuri multianuale. 156.   Ştefan Cristian Eduard ‐ Flagelul drogurilor. Cooperarea internaţională este inclusă în titlul V din acelaşi tratat („Politica externă şi securitatea comună”). 2004. asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetăţeni şi abordarea de o manieră echilibrată şi integrată a problemei drogurilor11. În ciuda eforturilor notabile şi adeseori încununate de succes atât la nivel naţional cât şi la nivelul Uniunii Europene.itcode. Agenția Națională Antidrog. avându-se în vedere şi prevederile Tratatului Uniunii Europene de la Amsterdam. eficacităţii şi a cunoştinţelor de bază în intervenţiile şi acţiunile de aplicare a legii de către Uniunea Europeană şi Statele Membre având ca ţintă producerea. În domeniul reducerii ofertei de droguri. În cadrul Consiliului European de la Viena (11-12 decembrie 1998). 2006. incluzând deturnarea precursorilor utilizaţi pentru fabricarea drogurilor sintetice. Strategia Uniunii Europene se concentrează pe două linii. informare şi evaluare în domeniul drogurilor.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Problema drogurilor se regăseşte în primul rând la nivel local şi naţional.Colecția de articole AIT – 2009      La nivelul Uniunii Europene. adoptată de Consiliul Europei în decembrie 2004.reducerea cererii şi reducerea ofertei de droguri. protejarea sănătăţii publice. traficul de droguri rămâne unul dintre cele mai profitabile tipuri de comerţ pentru grupurile de criminalitate organizată din cadrul Uniunii Europene. şefii de stat şi de guvern au cerut elaborarea unei strategii integrate şi echilibrate în materie de droguri. Aceasta trebuie realizată prin concentrarea asupra criminalităţii organizate aflate în legătură cu drogurile. acolo unde se poate putându-se opta pentru cooperare regională sau tematică şi pentru căutarea unor metode de intensificare a acţiunilor preventive în legătură cu infracţiunile legate de droguri. Editura Cermaprint.31. Prevenirea şi lupta contra traficului ilicit de droguri sunt obiective prevăzute în art. amendată prin protocolul din 1972. traficul de droguri şi finanţarea actelor de terorism şi spălarea banilor în legătură cu infracţiunile la regimul juridic al drogurilor. Convenţia privind substanţele psihotrope (1971) şi Convenţia privind traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (1988). importaţi în Uniunea Europeană. până în 2012: o îmbunătăţire măsurabilă a eficienţei. 10 11  Raport asupra fenomenului drogurilor în România. Bucureşti.152 din tratatul Comisiei Europene referitor la sănătatea publică. Strategia Uniunii Europene pe droguri în perioada 2005-2012 trebuie să producă următorul rezultat concret şi identificabil.  27  www. precum şi pe două teme intersectate: cooperare internaţională şi cercetare. Bucureşti. Strategia se bazează pe convenţiile relevante ale ONU (Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961.29 din Titlul VI al Tratatului Uniunii Europene („cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală). Strategia Uniunii Europene pe droguri în perioada 2005-2012. utilizând instrumentele şi cadrul de lucru existent. acţiunea desfăşurată la nivelul Uniunii Europene are un rol important. este bazată în primul rând pe principiile fundamentale ale legislaţiei Uniunii Europene şi are ca scop protejarea şi îmbunătăţirea nivelului de bunăstare al societăţii şi al individului. privite drept instrumente legale majore în abordarea problematicii drogurilor. în prezent există trei paliere juridice diferite privind lupta împotriva drogurilor10: Prevenirea toxicomaniei este relevată de art. pag. deturnarea precursorilor din cursul legal. În această privinţă. iar posibilitatea de a adopta reguli minimale referitoare la infracţiunile şi sancţiunile aplicabile domeniului traficului de droguri este prevăzută în art. traficul de droguri.

care departe fiind de centrele de decizie din organigrama grupului criminal. societăţi comerciale de import-export. de tranzit sau destinaţie pentru mărfuri şi servicii de natură infracţională”. în achiziţionarea de imobile. pag. încrederea oamenilor în valorile autentice este zdruncinată de dimensiunea profiturilor ilicite şi de nepedepsirea celor care au acumulat averi din activităţi criminale. baruri. Este cât se poate de clar faptul că mobilitatea sporită a oamenilor şi urbanizarea în derulare rapidă. Caracteristicile criminalităţii economico-financiare organizate Dimensiunea şi formele de manifestare a criminalităţii economico-financiare în ţările Uniunii Europene sunt analizate în Raportul Europol din anul 2007. lucru care favorizează activităţile infracţionale şi sporeşte dificultatea descoperirii lor. a banilor. spaţii comerciale (restaurante. Extinderea Uniunii Europene va determina ca toate statele să devină ţări sursă. Craiova   Europol – Raport asupra crimei organizate. precum şi a paradisurilor fiscale. 2008. Grupurile crimei organizate dezvoltă un management special în privinţa structurii interne. transportului şi spaţiul cibernetic. societăţi de transporturi de mărfuri (rutier şi maritim). utilizarea societăţilor – paravan. care devin anonimi într-un imens spaţiu al afacerilor economico-financiare. frauda legată de taxa pe valoarea adăugată. Nicolae Ghinea                                               Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”  Criminalitatea economico-financiară organizată transformă şi afectează toate valorile care reprezintă substanţa moralei publice indispensabilă oricărei societăţi. Astfel. Această ermetizare împiedică autorităţile de investigare şi cercetare să pătrundă adânc în substanţa afacerilor criminale pentru a destuctura organizaţia respectivă.ro 978‐973‐88201‐6‐6 28  . 4. au oferit criminalităţii organizate multe oportunităţi. a serviciilor şi a persoanelor.Colecția de articole AIT – 2009 Criminalitatea economico‐financiară organizată                                                       Lector. dar mai ales introducerea unei pieţe europene unice în anul 1993. cazinouri).Univ. Curs universitar. Banii. precum şi afaceri ilegale prin care este afectată direct economia europeană. Grupurile de crimă organizată sunt beneficiare ale progresului tehnologic înregistrat în domeniul telecomunicaţiilor.itcode.  www. Schimbările sociale produse în spaţiul european. 2007. au un efect deosebit asupra oportunităţilor de criminalitate economico-financiară. Domeniul cel mai vizat îl reprezintă contrabanda transfrontalieră. care evidenţiază faptul că “schimbările politice care au avut loc în Uniunea Europeană. Răspândirea comerţului electronic facilitează şi ascund activităţi infracţionale şi actori. au condus la un mare nivel de anonimitate în societate. Este aplicat şi respectat foarte riguros sistemul fragmentării sarcinilor şi activităţilor. servicii portuare şi aeroportuare.2 Referitor la factorii generali care favorizează dezvoltarea criminalităţii organizate raportul citat evidenţiază faptul că stabilirea unor pieţe financiare mondiale şi globalizarea economică au generat importante oportunităţi pentru grupurile implicate în crima organizată. A sporit capacitatea infractorilor de a produce documente falsificate de diferite tipuri. Ed. Dr. autoturisme şi bunuri de lux.Sitech.1 La începutul acestui mileniu se constată tendinţa organizaţiilor criminale de a reinvesti profiturile realizate cu prioritate prin intermediul sistemului bancar. nu cunosc celelalte paliere sau componente ale organizaţiei. sunt create filiale autonome. inclusiv profiturile rezultate din 1 2  Nicolae Ghinea‐Investigarea fraudelor. generate de libera circulaţie a bunurilor. 1.

Contrabanda cu alcool şi ţigări dirijată către ţările nordice şi Marea Britanie este favorizată de nivelul ridicat al taxelor pentru astfel de mărfuri”. gradul ridicat de coruptibilitate a unor funcţionari din domeniul economic. Raportul Europol pe anul 2007 precizează: “cele mai influente grupuri criminale din cadrul Uniunii Europene sunt în continuare cele indigene.5 3 4  Europol: Raport asupra crimei organizate. Raportul Europol confirmă: “grupurile criminale din Rusia rămân în continuare cele mai puternice. spălarea banilor. fiind necesare documente în vederea unei protecţii totale a operaţiunilor care se derulează.3 Autorităţile naţionale de luptă împotriva crimei organizate semnalează tot mai frecvent legăturile consolidate dintre diferite grupuri criminale: cele spaniole cu grupuri din Olanda. evaziunii fiscale. “o ameninţare puternică la adresa economiei Uniunii Europene. În lupta împotriva grupurilor organizate trebuie avute în vedere şi următoarele caracteristici ale acestora: • caracterul ermetic al grupurilor. cele ruseşti cu grupuri din Marea Britanie. financiar.ro 978‐973‐88201‐6‐6 29  .   Europol. Marea varietate de mijloace tehnologice şi viteza de inovaţie reprezintă o imensă provocare pentru organismele cu atribuţii de luptă împotriva criminalităţii organizate. politice şi juridice. profesionistă pe pieţele transnaţionale legale şi ilegale. exploatând cu rapiditate şi abilitate avantajele paradisurilor fiscale şi a pieţelor dereglementate. nordice şi balcanice. fiind asemănătoare unei economii complexe.  www. pag.. Sunt recunoscute printr-o structură ierarhică strictă.. mărfurile trebuie depozitate. 21.cit. reprezintă. transporturilor şi turismului. 16. materializat în gradul ridicat de inpenetrabilitate a acestora. Aşa de exemplu. cele albaneze cu grupuri din Italia. Spania şi Marea Britanie. Dispun de resurse financiare extraordinare şi dovedesc o reală capacitate de a iniţia afaceri ilegale în orice domeniu profitabil”. • capacitatea grupurilor de a acţiona într-o manieră lejeră. 14. Norvegia. în viziunea Europol. economice. vamal şi judiciar. Au o capacitate remarcabilă de a exploata imperfecţiunile legislative şi administrative. situaţii ce le facilitează finalizarea acţiunilor ilegale.  5  Europol. dovedită de reala capacitate a acestora de a stabili legături cu alte grupuri din zone geografice diferite. profiturile trebuie sporite. • exploatarea oportunităţilor ivite ca urmare a utilizării tehnologiilor avansate de către mediul financiar-bancar. subcontractanţi şi beneficiari. Germania. deoarece sunt capabile să pătrundă mai uşor în economia legală. care operează pe baza unei discipline interne deosebite şi a unei eficiente diviziuni a muncii.cit. pag. fiind extrem de dificilă monitorizarea tranzacţiilor financiare. Ele sunt implicate în criminalitatea financiară. migraţie ilegală. având o imagine respectabilă în societate”. Activităţile specifice criminalităţii organizate dobândesc o evidentă notă de profesionalism. op. op. 2007. ţările baltice. Polonia.Colecția de articole AIT – 2009      criminalitatea organizată pot fi transferate electronic cu o mare rapiditate. pag.itcode. spălării banilor şi comerţului ilegal cu mărfuri contrafăcute. Cu privire la cele mai active grupuri criminale care domină spaţiul european. al investiţiilor. extorcare de fonduri. Acest lucru se datorează în principal faptului că ele sunt deja bine integrate în propriile lor ţări şi au o mai bună înţelegere a proceselor sociale. transportate şi distribuite. contractele trebuie negociate cu numeroşi furnizori. • internaţionalizarea crescută a grupurilor.4 Criminalitatea economico-financiară sub forma fraudelor. actelor de contrabandă. Aceste grupuri sunt cu mult mai dificil de identificat de către autorităţile de aplicare a legii. Italia. Analiştii în materie cunosc faptul că grupurile crimei organizate exploatează absenţa sau ambiguităţile unor reglementări legale.

determinată de persistenţa unei rupturi între faptul că ele sunt.Broyer –La nouvelle economie criminelle  în volumul Criminalitatea financiară. Cultura pieţei şi cultura întreprinderii navighează în zonă de puternică derivă. pe de altă parte. economie şi societate”. pe de o parte. judiciară.Cesoni –Economia mafiotă în Italia – 1995.7. finanţe şi bănci sunt prinşi în corzile propriului lor paradox: ei se proclamă constant ca apărători ai “legilor pieţei” şi liberei concurenţe. 2002. mizează constant pe anonimizarea consecinţelor infracţiunilor săvârşite (dispoziţia noţiunii de victimă) şi sunt informaţi despre faptul că nu există în toate statele preocupare pentru studierea ştiinţifică a acestui fenomen şi lipseşte decizia fermă de a lupta împotriva acestuia. pag.  8  Nicolae Ghinea.  pag.Phobos..6/2007. 70. precum şi refuzul lor permanent de a colabora cu instituţiile statului cu atribuţiuni judiciare. dezvoltarea şi finalizarea unor mari fraude şi practici anticoncurenţiale.Reuter –Economia şi crima organizată – 1995. manopere frauduloase şi violări grosolane ale legilor. 2. Acest lucru confirmă interpenetrarea puternică între economia criminală şi economia legală”. precum şi o etapă obligatorie prin care se face posibilă trecerea în economia legală a fondurilor rezultate din activitatea infracţională. sublinia: “acţiunile ce decurg din criminalitatea economică implică un proces structurat şi o colaborare structurată a participanţilor.9 În literatura europeană de specialitate10 se susţine că „pieţele ilegale se disting. preşedintele B.   Publicată în Buletinul Academiei de Poliție din Munster.Colecția de articole AIT – 2009 Aceeaşi constatare o regăsim în “Planul Naţional de Combatere a Criminalităţii Economice şi Corupţiei” elaborat de Oficiul Federal al Poliţiei din Germania (B. în acelaşi timp.. J. D’Organisation Paris.8 „Spălarea banilor este un element fundamental al strategiei financiare globale ale grupurilor criminale care vizează asigurarea celor mai bune plasamente şi justificări a produsului financiar rezultat din afaceri murdare. Într-un asemenea context. încalcă şi nesocotesc direct aceste principii. 18.K. Această realitate implică o mai mare răspundere pentru stat. Ed. pe de altă parte.itcode.7 Lumea economică şi cea financiar-bancară din ţările Europei îşi asumă o mare parte de responsabilitate în privinţa lacunelor şi disfuncţiilor manifestate în controlul direct asupra criminalităţii economico-financiare. În acest context criminalitatea economică este o componentă a crimei organizate. exponente ale competiţiei.Broyer – op. mai ales. nr.Bucureşti  9  Ph.K. Dan Călinoiu‐Spălarea banilor şi finanțarea terorismului. P. Germania. pe de o parte de pieţele legale.  10  Ph. prin imitarea. ea nu se caracterizează doar prin marele potenţial distructiv pe care îl conţine în sine. pag. pag.  30  www. zilnic. Diferenţa dintre pieţele ilegale şi pieţele paralele ţine de natura bunurilor care circulă: 6 7  Ralph Berthel – Criminalitatea economică în Germania. 8‐10. că promovează insistent devianţe. este evidentă teama lor faţă de orice ingerinţă publică şi. în care se evidenţiază faptul că “criminalitatea economică reprezintă o ameninţare socială deosebită.  M. de pieţele paralele. şi. Constantin Bolboşanu.L. 67‐68. Conducătorii din economie. Protagoniştii criminalităţii economico-financiare cunosc foarte bine dificultăţile cu care se confruntă organismele însărcinate cu aplicarea legii. dar.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Ed. în plină criză morală sau etică. Kersten. pag.6 Dr.A.cit. ale deschiderii şi inovaţiei pentru care îşi asumă riscuri permanente.) în anul 2006. Spălarea banilor componentă a criminalităţii economico-financiare organizate Spălarea banilor ca activitate esenţială a grupurilor criminalităţii economico-financiară organizate reprezintă semnul cel mai revelator al puterii acestora.  2008. ci şi prin faptul că este în măsură să prejudicieze încrederea participanţilor în economia de piaţă. şi.A.Bresson – Criminalitatea organizată şi ordinea socială – 1997. în funcţionarea normală şi ordonată a economiei”.C.

• cu cât este mai mic raportul între veniturile ilegale şi cele legale care intră în interiorul unei economii. fiscale. • cu cât este mai pronunţată lipsa de reglementări pentru tranzacţiile legale.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . pag. materiale radioactive). • cu cât este mai mare ponderea serviciilor într-o economie. • cu cât raporturile între fluxurile financiare ilegale şi cele legale în interiorul oricărei entităţi financiare este mai mic. • bunurile produse şi comercializate sunt permanent în pericol de a fi confiscate de autorităţile publice.  31  www. • cu cât contradicţia între operaţiunile financiare globalizate şi reglementările naţionale se adânceşte. potrivit lui J. dublate de un sistem de drepturi şi obligaţii care se impun individului”. În materia spălării banilor regula de bază constă în imitarea cât mai mult posibil a operaţiunilor juridice şi financiare ale economiei legale. • cu cât integrarea serviciilor şi instituţiilor financiare în cadrul unor sisteme multidivizionale este mai avansată.itcode. împotriva Spălării Banilor.N. situaţii care conduc la destrămarea grupurilor criminale. cu atât mai dificilă este depistarea activităţilor de spălare a banilor.Colecția de articole AIT – 2009      pieţele ilegale sunt acelea în care se schimbă bunuri ilicite. independente sau de întreprinzători individuali. cu atât mai dificilă este descoperirea activităţilor de spălare a banilor. cu atât mai dificilă este separarea acestor fluxuri. „permite contactul între un actor ilegal şi un alt actor legal (politician. cu atât mai dificilă este depistarea şi anihilarea fluxurilor de bani murdari. explozibil. funcţionar.C. Ed. cu atât mai uşor se pot spăla banii în interiorul acelui sistem. Reţeaua se caracterizează prin îmbinarea activităţilor şi intereselor actorilor. Potrivit Raportului elaborat la 29 mai 1998 de către Programul O.9‐10. cu atât mai dificilă este distincţia între tranzacţiile legale şi cele ilegale.Bresson. cu atât mai dificilă este depistarea activităţilor de spălare a banilor. cu atât este mai dificilă depistarea activităţilor de spălare a banilor. cu atât mai mică este probabilitatea de a fi descoperite. întreprinzător) sau ilegal (alt grup criminal). • cu cât activităţile ilegale sunt mai adânc penetrate într-o economie şi separarea instituţiilor este mai redusă. Funcţionarea pieţelor ilegale este permanent ameninţată de trei factori destabilizatori: • acordurile realizate între actorii care acţionează sunt întotdeauna susceptibile de a fi destrămate prin voinţa unei părţi sau intervenţia unei terţe părţi. cele 10 legi fundamentale ale spălării banilor sunt11: • cu cât sistemele folosite în spălarea banilor imită mai bine tranzacţiile legale. a căror producţie şi consum sunt interzise (droguri. adică cu cât este mai scăzut gradul de separare între diferitele activităţi financiare. • Reţeaua criminală. Metodele ilegale care sunt utilizate au drept scop evitarea dispoziţiilor juridice. • cu cât structura economică a activităţilor de producere şi distribuire a bunurilor nefinanciare şi a serviciilor este mai intens dominată de firme mici. armament. economice şi chiar politice (embargo). cu atât mai dificilă este depistarea activităţilor de spălare a banilor. • cu cât sunt mai extinse facilităţile de plată prin cecuri. 1999.U. cărţi de credit sau alte produse non-financiare în efectuarea de tranzacţii ilegale. 11 •  Costică Voicu – Spălarea banilor murdari. cu alcool. cafea şi orice altă categorie de bunuri). • pieţele paralele sunt acelea în care bunurile licite se schimbă sau circulă ilegal (contrabanda cu ţigarete. bazate pe solidaritate şi ajutor necondiţionat. • actorii pot fi arestaţi. „Sylvi”.

Colecția de articole AIT – 2009

Activităţile de spălare a banilor beneficiază de un context general care este din ce în ce mai favorabil dezvoltării sale, ajungând să fie în egală măsură generalizate şi banalizate, integrate în sistemul economic şi financiar global. Această realitate este însoţită de trei factori independenţi: • reuşita strategiilor de infiltrare puse în aplicare de către marile organizaţii criminale; • mondializarea economică şi financiară; • rapida dezvoltare a noilor tehnologii în domeniile informaticii şi comunicaţiilor. Conjugarea acestor factori a fost, în opinia lui Ph. Broyer, de natură „să modifice chiar natura spălării banilor şi raportul acestuia cu sistemul global: de la un element exterior mediului el a devenit un element constitutiv al sistemului, acceptat de acesta. Importanţa acestei schimbări este atestată de faptul că principalele criterii de eficacitate a sistemului sunt în egală măsură valabile şi activităţii de spălare a banilor. Aceste criterii sunt: • instantaneitatea şi dematerializarea schimburilor şi operaţiunilor financiare; • anonimatul tranzacţiilor; • intensificarea concurenţei între prestatorii de servicii; • dereglementarea legată de reducerea influenţei Statului. Complexitatea reprezintă astăzi obstacolul major în calea succesului tuturor iniţiativelor vizând combaterea spălării banilor”.12 La început de mileniu III economia Uniunii Europene şi a celor mai industrializate state ni se înfăţişează fundamental modificată, sistemul financiar mondial devenind din ce în ce mai complex. În lucrarea „Etica şi pieţele financiare” H.Ploix remarca: „Tehnologiile noi care permit dezvoltarea tehnicilor financiare cum sunt produsele derivate au transformat în mod radical sfera financiară cel puţin în trei direcţii: ele au spart spaţiul şi timpul; ele permit creşterea rentabilităţii capitalurilor şi deplasarea banilor fără nici o legătură cu realitatea schimburilor; ele dau putere maşinilor să gândească şi să contureze acţiunile oamenilor. Toate aceste elemente creează o ruptură între realitate, concret şi omul de finanţe” . Sistemul economic şi financiar al Uniunii Europene este contaminat de banii murdari rezultaţi din afacerile de mare anvergură realizate de grupurile criminale. Sistemele naţionale şi cel al Uniunii Europene de luptă împotriva spălării banilor sunt depăşite, pentru simplul motiv că acest fenomen a fost legitimat ca fiind integrat sistemului. Profesioniştii care acţionează în acest domeniu au capacitatea de a exploata toate facilităţile oferite de actualul sistem financiar; ei aleg paradisurile financiare cele mai primitoare pentru a înfiinţa aici societăţi ecran care servesc la disimularea patrimoniului a căror gestionare o asigură. Ei sunt foarte activi în universul financiar off shore care este „nu numai un segment legitim al sistemului financiar mondial, dar reprezintă el însuşi un sistem dotat cu competenţe complementare care se pretează a fi manipulate de organizaţiile criminale”.13 Spălarea banilor este considerată o meserie ca oricare alta, exercitată de un mare număr de prestatori de servicii financiare, instalaţii în paradisurile financiare, gata să răspundă la solicitările clienţilor. „Sistemul financiar mondial este impregnat din ce în ce mai profund de caracteristici care favorizează spălarea banilor. Facilităţile de accesare şi capacitatea de a deplasa rapid banii în sistem şi cu un minimum de formalităţi şi de control, iată ce este perfect pentru a spăla banii”.14

 Ph.Boyer – op.cit., pag. 28.   Oficiul Națiunilor Unite pentru controlul drogurilor şi prevenirea crimei, nr. 34/35, 1999 –Paradisurile financiare,  secretul bancar şi spălarea banilor – pag. 26.  14  Ibidem, pag. 23. 
13

12

32 

www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

Colecția de articole AIT – 2009 

 

 

Succesul marilor operaţiuni de spălare a banilor, ce se derulează prin utilizarea băncilor, instituţiilor financiare nebancare, precum şi a întreprinderilor nefinanciare, este asigurat de îndeplinirea a trei condiţii, aparent contradictorii: • conceperea şi punerea în executare cu maximă rapiditate de scheme de spălare a banilor; • amestecul permanent şi discret al capitalurilor importante pentru a avea asigurat integrarea acestora în economia legală; • asigurarea securităţii depline a persoanelor şi entităţilor angajate în spălarea banilor. Jean de Maillard15 consideră că fenomenul de dereglementare în economia şi finanţele mondiale a creat o situaţie de concurenţă şi de competiţie între ţări care se străduiesc să elaboreze legislaţii suficient de atractive pentru toate categoriile de capital, indiferent de provenienţa acestora, inclusiv cele de origine criminală. 3. Paradisurilor financiare, centrele financiare off-shore şi criminalitatea economico-financiară organizată Esenţa fenomenului de criminalitate economico-financiară organizate o reprezintă ascunderea adevăratei provenienţe a produsului financiar şi a adevăratei identităţi a indivizilor şi grupurilor criminale cu scopul de a beneficia de bunurile sau valorile obţinute în urma săvârşirii de infracţiuni. Pentru realizarea acestui lucru, au fost create societăţile ecran, cu sediul social în paradisuri fiscale. Lucrarea de referinţă în această materie este considerată „Societatea ecran” publicată de C.Cutajar – Riviere în anul 1998. Autorul distinge patru mari categorii de societăţi ecran: societăţile de faţadă, societăţile fantomă, societăţile de domiciliu şi societăţile gata să funcţioneze . • Societăţile de faţadă – sunt cele care desfăşoară activităţi industriale, comerciale sau financiare, care au clienţi tradiţionali. Fondurile de care dispun acestea pot fi foarte uşor amestecate cu cele ce provin din activităţi criminale. Cele mai reprezentative cazuri de astfel de societăţi sunt pizzeriile situate în S.U.A., utilizate de mafia italiană pentru spălarea banilor proveniţi din traficul de heroină. • Societăţile fantomă sunt entităţi care nu au o existenţă reală. Acestea sunt societăţi fictive al căror nume şi coordonate false figurează pe documentele întocmite pentru nevoile operaţiunilor şi schemelor de spălare a banilor. Ele prezintă un mare avantaj pentru responsabilii organizaţiilor criminale preocupaţi de păstrarea anonimatului. • Societăţile de domiciliu sunt folosite în schemele vizând ascunderea identităţii beneficiarilor efectivi ai unor operaţiuni de reciclare (de spălare a banilor). Ele nu desfăşoară nici un fel de activitate în ţara în care se află sediul lor social. Ele sunt denumite şi societăţi off shore. • Societăţile gata să funcţioneze sunt interesante în mod particular pentru spălătorii care doresc să le achiziţioneze. Ele există deja de un anumit timp; lor li se fabrică o istorie pentru toată perioada până la cumpărarea ei de către noul proprietar. În numeroase paradisuri financiare avocaţii şi alte categorii de intermediari locali înfiinţează în mod obişnuit societăţi pe care le vând câţiva ani mai târziu clienţilor a căror preocupare reală nu este cea mai legală. Transferul de proprietate are loc, cel mai adesea, prin cesionarea acţiunilor la purtător. Noii proprietari au la dispoziţie o structură care le permite să demareze imediat activităţile din punct de vedere al autorităţilor din ţara unde este implantată societatea totul este ireproşabil. Un număr important de universitari din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au subliniat în lucrările lor caracterul criminogen al paradisurilor financiare şi centrelor
15

 Jean de Maillard –Piața face legea sa , Paris, 2001.  33 

www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

Colecția de articole AIT – 2009

financiare off-shore, acestea dispunând de capacitatea de atragere şi disimulare a capitalurilor de origine criminală. Potrivit lui Ph.Broyer16 caracteristicile paradisurilor financiare sunt: • refuzul acestora de a comunica altor autorităţi informaţii juridice şi de ordin financiar; • un înalt nivel de protecţie a secretului afacerilor şi un secret bancar quasi-absolut; • echipamente performante în domeniul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii; • importantă activitate turistică care generează fluxuri de bani lichizi şi utilizarea dolarului american ca monedă locală; • existenţa unor autorităţi guvernamentale insensibile la presiunile exterioare, care solicită informaţii şi date despre entităţile înregistrate pe teritoriul respectiv; • preponderenţa serviciilor financiare în economia locală; • legăturile aeriene regulate cu ţări vecine foarte bogate; • prezenţa cazinourilor şi a zonelor libere. Din punct de vedere al profesioniştilor în materia spălării banilor, următoarele aspecte tehnice sunt importante: prezenţa unor filiale ce aparţin marilor bănci internaţionale; numărul mare de bănci locale şi posibilitatea de a înfiinţa foarte uşor altele noi; facilităţile oferite de a înfiinţa societăţi comerciale şi financiare de orice tip (companii de afaceri internaţionale, sucursale off-shore, societăţi de asigurări, fonduri de investiţii etc.); • posibilitatea de a cumpăra societăţi din categoria celor “gata de a intra în acţiune” (shell companies); • posibilitatea de a utiliza termenul de “bancă” de către orice societate nebancară (case de schimb valutar, fonduri de asigurare sau de investiţii); • existenţa a numeroşi intermediari locali (consultanţi, consilieri juridici şi experţi financiari, gestionari de proprietăţi etc.) care garantează derularea ireproşabilă a afacerilor; • uşurinţa de a obţine, foarte rapid, documente false administrative, comerciale şi financiare, ce pot fi utilizate în schemele de spălare a banilor. Cu toate declaraţiile făcute şi poziţiile oficiale luate de lideri politici şi reprezentanţi ai organismelor internaţionale şi regionale de luptă împotriva criminalităţii, paradisurile financiar-fiscale continuă să reprezinte teritoriile cele mai ospitaliere pentru spălarea banilor şi punerea în aplicare a celor mai sofisticate combinaţii pentru ascunderea fraudelor de mari proporţii. Ospitalitatea şi puterea de seducţie a paradisurilor financiar-fiscale este în creştere surprinzătoare chiar şi după scandalurile de mari proporţii generate de prăbuşirea gigantului american AIG şi a Lehman Brothers, produse în septembrie 2008. Credibilitatea şi forţa de atracţie a acestor teritorii este dată, în opinia analiştilor de faptul că “aici există filiale ale marii majorităţi a puternicelor bănci europene şi americane, cele mai mari firme de avocatură sunt la curent cu fiecare dolar care trece prin conturile clienţilor lor, iar marile companii şi firme de audit controlează derularea acestor operaţiuni, pe care le consideră perfect legale, dar care refuză să comenteze pe marginea spectaculoaselor prăbuşiri amintite şi nici despre afacerile dubioase ale marilor corporaţii globale”.17 O tăcere absolută există în privinţa naturii şi dimensiunilor “serviciilor de administrare de fonduri” desfăşurate de filiale din Bahamas, Jersey şi Cayman aparţinând de marile bănci franceze Credit Lyonais şi B.N.P. Paribas. Acestea admit, pentru publicaţia “Le
16 17

• • •

 Ph.Broyer – op.cit., pag. 41‐42.   Ziarul Financiar din 2.02.2004, pag. 14‐15.  www.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6

34 

În privinţa atitudinii organizaţiilor internaţionale şi a marilor puteri faţă de propunerea de “suspendare a tuturor relaţiilor financiare cu centrele off-shore necooperante”. menite să demonstreze interesele vădite ale protagoniştilor în nerezolvarea unitară a chestiunii.D. a reuşit în anul 2002 să convingă aproape 30 de centre off-shore. Ursula Nelles şi Allit Nippert subliniază “că pretutindeni. (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). preşedinte al Federaţiei Mondiale a Experţilor Contabili (I. dacă avem în vedere moţiunea introdusă de Consiliul Naţional (una din cele două camere ale Parlamentului Elveţiei) în luna decembrie 2003.C.C.) declara. potrivit căreia chestiunea secretului bancar va fi prevăzută în Constituţie. Cayman. Imediat după acest gest. dar în realitate acest lucru nu este posibil”. şi în Germania. O.E.C.itcode.A. cunoştinţele www. ameninţând Confederaţia Helveţiană cu sancţiuni dure. să transmită acestei organizaţii informaţii privitoare la deţinătorii de conturi bancare.E.ro 978‐973‐88201‐6‐6 35  . cu deosebire titlurile fondurilor speculative din Insulele Cayman. unde nu sunt impozitate. Bermude. procuratură şi justiţie. cotidianului “Le Figaro”: “problema este că aceste capitaluri găzduite de paradisurile fiscale reprezintă bani obţinuţi din acte de corupţie şi crime. Rene Ricol. datorită opacităţii sistemului. Astfel. printre care Malta.U. Uniunea Europeană a dat însă proiectului O. subliniem că atât Uniunea Europeană cât şi S. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt recunoscute la Bursa de la Londra (London Stock Exchange). Realitatea pune în evidenţă faptul că paradisurile fiscale sunt perfect integrate în structurile corporatiste şi în piaţa globală. în cazul refuzului de cooperare cu O.Colecția de articole AIT – 2009      Figaro” că aceste activităţi sunt operaţiuni banale de trezorerie şi reasigurări. Uniunea Europeană se opune măsurii adoptate de Elveţia de a menţine în vigoare reglementările privind secretul bancar. după mai bine de şapte ani de negocieri. Marile companii sau firme de asigurări preferă să-şi regrupeze primele de asigurare în paradisurile fiscale. Elveţia a primit încuviinţarea de a se alătura celor trei state (Austria. Belgia şi Luxemburg) de a furniza informaţii de ordin fiscal organizaţiei mondiale.E. Studiile efectuate asupra criminalităţii economice în ţările Uniunii Europene au evidenţiat un lucru esenţial: acela care se referă la imposibilitatea cuantificării (măsurării) acestui fenomen. fiind admise la tranzacţionare valori mobiliare emise de către acestea. În cadrul mai larg de dezbateri asupra acestui subiect extrem de actual merită evidenţiate momentele “fierbinţi” înregistrate în cursul anului 2003. există statistici contradictorii puse la dispoziţie de către poliţie. Mai rezonabile şi convingătoare sunt în opinia noastră concluziile formulate de specialiştii în materie.F. Cipru. în condiţiile unei fiscalităţi minime”. propunere recomandată de Organizaţia Transparensy International şi agreată de O.C.A. Orice încercare de a studia şi interpreta ştiinţific aceste date este extrem de dificilă.C. putem anticipa reacţia celorlalte paradisuri fiscale care au acceptat acordurile cu O. sunt mai puţin dispuse să o aplice în practică. Cu toate acestea autorităţile americane nu consideră centrele off-shore “vinovate” pentru practicile lor.D.E. În cele din urmă. Astfel. la sfârşitul lunii ianuarie 2004.D.D. Dar.D. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au determinat autorităţile americane să forţeze paradisurile fiscale să coopereze cu statele dezvoltate pentru identificarea şi neutralizarea circuitelor financiar-bancare prin care se asigură finanţarea terorismului. lovitură după lovitură: la început au fost “iertate” trei dintre statele sale membre (Austria. “Centrele noastre off-shore exploatează doar supleţea normelor juridice care reglementează materia contractelor şi procedurile de vânzare a valorilor mobiliare. Belgia şi Luxemburg) în privinţa raporturilor cu O. în studiul intitulat “Infracţiunile economice în Germania” autorii: Kalus Boers. În anul 2003.C.D.C.E. Dincolo de marea diversitate a definiţiilor date acestui fenomen. Putem să ne amăgim cu ideea că am putea reda transparenţa acestor centre off-shore. astfel încât nu poţi şti cine îţi sunt partenerii de afaceri.E. care pot fi spălaţi foarte uşor prin aceste mecanisme.

economiei şi managementul organizaţional. respectiv dimensiunea acesteia. preocuparea publicului larg pentru acest fenomen este destul de limitată.Nelen – Criminalitatea economică şi financiară în Olanda . Dificultatea formulării unor concluzii certe asupra fenomenului de criminalitate economico-financiară derivă din marea diversitate a definiţiilor date fenomenului. Cunoştinţele referitoare la această problemă şi modurile de operare sunt destul de limitate. Discursul ştiinţific despre conceptele teoretice. sociologiei juridice. Concluzii şi aprecieri interesante sunt formulate în studiul elaborat de Hans Nelen cu privire la criminalitatea economică şi financiară în Olanda. adesea acestea fiind instituţiile guvernamentale. criminologia americană face distincţie între infracţiunile economice comise de indivizi (persoane fizice) şi infracţiunile săvârşite de corporaţii (persoane juridice). definiţia şi metodologia de cercetare este departe de a fi coerent şi pus la punct. • victimele criminalităţii economico-financiare nu sunt întotdeauna uşor de identificat. În nici o ţară din Europa nu au fost elaborate rapoarte şi studii credibile despre dimensiunea criminalităţii economico-financiare. spre deosebire de infracţiunile obişnuite care sunt raportate poliţiei de către victime”. spălarea de bani şi corupţia). dacă şi cum sunt descoperite aceste infracţiuni şi dacă sunt înregistrate. • frauda poate ameninţa sectoare întregi şi destabiliza firme legale care nu pot concura preţurile incorecte ce se practică de către firmele ilegale.18 Adevărata dimensiune a criminalităţii economico-financiare. spălare de bani şi corupţie. Cazurile de fraudă în domeniul TVA.   H.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . companii sau instituţii financiar-bancare) domiciliază în Olanda.  19 18 36  www. Paris. precum şi predominanţa teoriilor acţiunilor individuale în explicarea infracţiunilor”.Colecția de articole AIT – 2009 despre criminalitatea economică. pag. care se referă la tipurile de fraudă în care victimele (indivizi. spălarea banilor poate conduce la acapararea de putere economică de către grupuri criminale şi chiar la destabilizarea unor sectoare economice. studiu publicat în lucrarea ‐Criminalitatea economico‐ financiară în Europa . frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Parţial această situaţie se datorează orientării tradiţionale criminologice faţă de infractor. controlul şi prevenirea acesteia sunt limitate. • există o fraudă pe orizontală. Astfel.itcode. • în Codul penal olandez nu sunt definiţi termenii de fraudă. Alt element care menţine starea de confuzie şi lipsa de consistenţă a concluziilor formulate se regăseşte în discrepanţele existente între datele statistice furnizate de instituţiile de aplicare a dreptului. domeniul afacerilor şi sectorul financiar-bancar. funcţia. preocupă în egală măsură organele de aplicare a legii. precum şi cercetători din domeniul criminologiei. arată că băncile nu sunt foarte dispuse să se  Criminalitatea economico‐financiară în Europa. precum şi de gradul ridicat de relativitate al datelor rezultate din studiile şi sondajele efectuate de companiile de consultanţă economică. • deşi teoretic vorbind. se cunoaşte foarte puţin dimensiunea problemei. 19 Autorul punctează următoarele aspecte: • termenul de criminalitate economico-financiară este ambiguu. În opinia autorilor germani citaţi mai sus “raportarea infracţiunilor economice depinde de resursele investigative ale instituţiilor publice de control. 2002. • instituţiile financiar-bancare par să fie mai puţin dornice să detecteze fraudele şi nu se dau la o parte când este vorba să joace un rol activ în tranzacţii frauduloase. pentru că include o gamă largă de activităţi infracţionale (fraude. alături de fraudă pe verticală care vizează interesele financiare ale statului olandez sau ale Uniunii Europene. Datorită acestor împrejurări. în ciuda valorii mari a prejudiciilor produse. pe piaţa muncii. 2002. juridică sau financiară.

„neoficială”. iar în anul 2007 a fost de 15%. Biroul Internaţional al Muncii de la Geneva. controlului legal şi evidenţei statistice”. • preponderenţa proprietăţii de tip familial şi a relaţiilor de familie . nu a fost 20 21  M. ci şi în evaluarea acesteia. domeniu în care s-au exprimat opinii nefondate ştiinţific. Economică. pag. subordonate unor diferite departamente ministeriale. cum ar fi „economia subterană”. iar cele cinci mari firme de contabilitate din Olanda au creat conceptul de contabilitate criminalistică. Bucureşti. „neobservată” sau „necontabilizată” – lumea afacerilor subterane. De exemplu. indiferent de gradul de înţelegere şi practicare a instrumentelor economice . deplasarea de la justiţia publică către cea privată. „invizibilă”. în care sunt prezentate şapte criterii de definire a economiei subterane în ţările în curs de dezvoltare: • facilitarea intrării în acest tip de economie. se constată tendinţa conducerii firmelor şi instituţiilor de a-şi rezolva singure problemele generate de fraudele săvârşite. condiţiile de salarizare şi de protecţie a muncii. cel puţin până în prezent.Colecția de articole AIT – 2009      • • opună celor care comit fraude în mod organizat. desemnează ansamblul activităţilor de natură economică şi financiară ilegale. doar pentru a susţine unele interese politice sau pur publicitare.itcode. Ed. în Olanda sistemul de aplicare a legii în combaterea acestui fenomen cuprinde numeroase instituţii specializate. ceea ce conduce la promovarea unor variate politici privind investigarea şi cercetarea acestuia. de natură infracţională. Aceste şapte criterii sunt caracteristice economiei desfăşurate de întreprinderi subterane şi economiei muncii subterane (utilizarea „la negru” a forţei de muncă). 4. prin care se urmăreşte obţinerea de avantaje şi profituri materiale. elementele de asistenţă socială. mult diferite de politica poliţiei şi justiţiei.. pag.cit. în România economia subterană în anul 2003 a fost de 40% din PIB. intrată în vocabularul specialiştilor sub denumirea de economie subterană.106‐107  37  www. op. în cuantificare ei.102   M‐Coşea. fără să raporteze frauda poliţiei. În opinia experţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor . Este.Coşea – România subterană. Complexitatea fenomenului în sine nu conduce la conturarea unui concept de sine stătător. Dificultăţi există nu numai în definirea economiei subterane. În opinia profesorului Mircea Coşea20 economia subterană constă în „ansamblul activităţilor economice care scapă. A existat şi există încă o „modă” a anunţării şi publicării unor cifre care ar reprezenta dimensiunea sau ponderea economiei subterane. în anul 2004 a scăzut la 25%. a elaborat un Program Special21. Întreaga literatură economică este de acord că. 2004. Toate băncile şi firmele importante din Olanda dispun de servicii proprii de investigaţii. • formarea şi calificarea salariaţilor în afara sistemului oficial de educaţie şi calificare . „economie ascunsă”. • acţionarea pe o piaţă a muncii paralelă în care nu sunt reglementate: timpul de lucru. ceea ce înseamnă că orice persoană poate deveni agent al economiei subterane. • organizarea de activităţi în unităţi mici. • utilizarea unei tehnologii cu grad superior de intensitate a muncii . Economia subterană şi criminalitatea economico-financiară organizată Definită în diverse moduri. uneori chiar oferă facilităţi acestor grupuri criminale. total sau parţial.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . „gri” sau „ocultă”. • preponderenţa utilizării unor resurse locale şi a autofinanţării . cu mai puţin de zece salariaţi . Importanţa acordată economiei subterane este pusă în evidenţă şi de implicarea unor instituţii şi organizaţii internaţionale în elaborarea unor concepte şi scheme de interpretare ancorate în realitatea economiei mondializate. cu alte cuvinte. concediile şi sărbătorile legale.

Cipru) înregistrează ponderi cuprinse între 15.3% şi 29%. generau între 24 şi 32 miliarde de dolari.Colecția de articole AIT – 2009 stabilită o metodă perfectă de evaluare şi comensurare a economiei subterane. Letonia.Kaufmann – Doding the Grabbing Hand – Journal of Public Economics. 2002‐2005   G.Ştefania Ungureanu – Criminologie. Nigeria. Panama. legalul se împleteşte cu ilegalul”26. Edificator în privinţa ponderii economiei subterane în Produsul Intern Brut. Lituania. Brazilia. traficul cu arme şi contrabanda cu muncitori clandestini. Lituania şi Letonia. Analiza ne oferă prilejul de a constata următoarele aspecte.17  24  E. 2004.1% este prea matematic. a găsit şi găseşte căi de a-şi soluţiona problemele de supravieţuire sau chiar de dezvoltare pe multiple căi. În toate ţările lumii. nu atât spre comensurare. ponderea acesteia. Astfel. Georgia. Potrivit analizei prezentate mai sus. pag.I. care înregistrează cele mai înalte cote (peste 50%) ale economiei subterane. Efortul trebuie orientat. care este dimensiunea lui.1%. chiar cu mare aproximaţie. degajă o exactitate aparent de necontestat şi induce o reacţie de mulţumire pentru lumea practică şi 22 23  The World Bank – Raport of corruption. o greşeală. este studiul realizat de către Banca Mondială în anul 2003 şi publicat în Journal of Public Economics (iunie 2003)24. „Fenomenul economiei subterane este nu numai extrem de complex. Ucraina. Ar fi. în opinia noastră. în opinia noastră. S.cit. Timpolis. oricare ar fi ea. era de 19. de fapt. capitalistă sau necapitalistă. Ungaria. Columbia. trebuie să se opereze cu indicatori care să fixeze. Surprinderea lui cu precizia unei ecuaţii matematice nu este posibilă şi nici nu ar fi justificată din punctul de vedere al efortului ştiinţific şi financiar necesar.63‐64  38  www. legătura strânsă dintre ponderea economiei subterane în PIB şi rata criminalităţii înregistrată în ţările prezentate mai sus. precum şi cel de cifra neagră a criminalităţii (faptele penale care rămân necunoscute organelor legale). care confirmă. Ca şi în cazul fenomenului criminalităţii23. orice fenomen negativ din societate trebuie să fie evaluat. pag. Astfel. Thailanda. Un număr important din ţările membre ale Uniunii Europene (Belgia. care confirmă afirmaţia de mai sus. în ţări ca: Bulgaria.Johnson şi D. prostituţia. Bucureşti. considerăm că în privinţa comensurării economiei subterane. evident cu aproximaţia inevitabilă. cunosc şi cele mai înalte rate ale criminalităţii. unde se operează cu termenii de „criminalitate reală” (totalitatea faptelor penale săvârşite pe un anumit teritoriu. potrivit căreia „societatea. Spania. Filipine. Bolivia. privitor la România. pag. spre a şti. dar şi multiform”. 2004. Grecia. mai redusă decât în Italia. care înregistrează constant rate foarte ridicate ale criminalităţii. Ponderea practicilor de economie ilegală este mare (între 35% şi 50%). Considerăm că nu excede analizei noastre exemplul următor. Editura Economică. Ed. cât spre eradicare”22. într-o perioadă de timp determinată). op. Clasamentul realizat de Banca Mondială nu este de natură să ne liniştească. În opinia noastră. Suntem de părere că exagerarea ponderii economiei subterane este la fel de dăunătoare ca şi banalizarea importanţei sale. Ungaria. „criminalitate aparentă” (totalitatea infracţiunilor sesizate justiţiei). Rusia. Traficul de droguri. Venezuela. Şi totuşi. creştină sau musulmană.Friedman. ţări membre ale Uniunii Europene. Georgia. potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Bangkok (Thailanda) „capitalul generat de activităţile ilegale depăşea în volum bugetul statului thailandez. nu numai pe cele ale economiei de piaţă. Cipru. Moldova. avansată sau înapoiată. cu precădere. „criminalitate legală” (totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronunţat hotărâri de condamnare rămase definitive). Italia.B. Letonia. în timp ce bugetul era de 25 miliarde de dolari”25. comensurat. situaţie care confirmă afirmaţia profesorului Mircea Coşea.itcode. 2003  25  Marie‐Cristine Dupuis Danon.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . în România ponderea economiei subterane în P. acest 19.118‐119  26  Mircea Coşea – România subterană. Grecia.

evaziunea fiscală practicată de persoane fizice. înşelătorii. În substanţa economiei noastre subterane se identifică. instituţiilor de investiţii. contrabandei. fiscal.I. determină în paralel noi ocazii de fraudă şi evaziune. În lucrarea „Le blanchiment de l’argent”. Corupţia poate face parte din tradiţia culturală. prostituţie.. etc. pag. beneficiind de sprijinul şi protecţia unor puternice grupuri de interese în care oficialii puterii ocupă un loc important. munca la negru. dar care nu sunt declaraţi şi înregistraţi oficial. „Este un mixt bine structurat de management modern cu practici sofisticate de evaziune fiscală şi clientelism politic. uneori cu uşurinţă.) reprezintă o dimensiune importantă a economiei noastre.98   Olivier Perez. Sunt utilizate mijloace. care contribuie la stratificarea societăţii româneşti”27. vamal. dar are capacitatea şi interesul de a fixa cauzele dezvoltării acesteia. ca un derapaj de la normalitate. evaziunii fiscale. pag. bancar. comercial. celor financiar-bancare şi utilizării fondurilor publice. pariuri.68‐79  www. Studii recente29 „fixează cauzele economiei subterane în condiţiile globalizării şi 27 28  Mircea Coşea. • excesul de reglementare din partea autorităţilor în domeniul comercial.41‐42  29  Slagjana Taseva. financiar. care provin din activităţi ilegale şi criminale.cit. • prohibiţia . licenţe pentru investiţii. op. etc.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6 39  . Fiind un concept atât de cuprinzător. imposibil de eradicat. sociologic..Colecția de articole AIT – 2009      guvernanţi. Şi aşa dacă ar sta lucrurile.1% (aproape o cincime din P. autorizaţiilor de construcţie şi urbanism. Apreciem că aceasta este componenta cea mai importantă a economiei subterane. bancar. traficului de fiinţe umane.cit. Economia subterană din România este puternică. Este sursa unor substanţiale acumulări ilicite de capital. dar posibil şi necesar de a fi redus până la o cotă suportabilă. în diferite ţări şi sectoare economice”. etc.) şi a criminalităţii economicofinanciare organizate în domeniile: financiar-fiscal. care se manifestă în toate economiile şi care vizează bani daţi pentru obţinerea de contracte publice. op. prin creşterea numărului de interdicţii. În această categorie. regăsim: neraportarea veniturilor şi nedeclararea cuantumului real al salariilor sau al altor valori impozabile. chiar la vedere.B. pag. dificil de a fi definit unitar din punct de vedere normativ. Olivier Perez28 precizează „marile cauze ale economiei subterane: • creşterea presiunii fiscale de către guvernanţi (bancherii elveţieni spun că nu ar exista paradisuri fiscale dacă statele nu ar mări fiscalitatea). industrial. alimentată de fenomenul criminalităţii care se manifestă sub forma criminalităţii ordinare (furturi. • componenta banilor murdari. vânzarea de arme. pentru că teritoriul ei cel mai important este ocupat nu de activităţile legale desfăşurate dar nedeclarate (banii negri). delapidări mărunte. politică şi economică naţională şi poate fi tolerată cu mai multă sau mai puţină seninătate. speculă. care provin din activităţi legale. două componente distincte: • componenta banilor negri. în domeniul formalităţilor vamale. economic şi criminologic. corupţiei. în scopul scoaterii ilegale a acestuia din ţară. Se acceptă faptul că ştiinţa economică nu poate să măsoare matematic dimensiunea economiei subterane. camătă şi altele.cit.. precum şi sub forma traficului de droguri. care se referă la droguri. acest 19. • corupţia. metode şi instrumente eficiente de convertire şi deturnare a fluxurilor de capital. societăţi comerciale. economia subterană trebuie abordată ca un fenomen obiectiv al societăţii. op. ci de fenomenul criminalităţii în dimensiunea lui economică şi financiară (banii murdari) caracterizat printr-un foarte ridicat nivel al „ingineriilor financiare” realizate în zona privatizărilor.

care trebuie plasată în zona impozitelor pe dividende. au ca principală consecinţă destabilizarea sistemului legal. care este componenta principală a economiei subterane. deja înrădăcinată. am considerat că factorii de natură psiho-sociologică au importanţa lor în explicarea cauzalităţii economiei subterane.Colecția de articole AIT – 2009 creării pieţei unice europene: • nivelul înalt al fiscalităţii şi al contribuţiilor la fondurile de securitate socială (influenţă asupra economiei subterane de 45 – 55%). constituind un grav pericol pentru societate. care ar „desena” o imagine mai corectă asupra unui fenomen de o asemenea complexitate. întrucât reprezintă nucleul corupţiei şi al criminalităţii economice. respectiv tratamentul. • ideea. evident neexhaustive. situaţie care generează refuzul cetăţeanului sau a entităţii economice de a se achita de obligaţiile fiscale. prin stabilirea şi consolidarea unor raporturi clientelare între puterea politică şi actorii cei mai influenţi. pentru simplul motiv că acest fenomen reprezintă miezul economiei subterane. Afacerile ilegale. cât şi cele sociale. creşterea eficienţei administraţiei şi reducerea birocraţiei”. • reducerea numărului de ore săptămânale de lucru şi a vârstei de pensionare (5 – 10 % influenţă). În opinia noastră. care acţionează în sfera afacerilor ilegale. aceea a unui model „psiho-socio-criminologic”. În propunerea pe care am formulat-o. Suntem de părere că. • a doua componentă: cea a banilor murdari. • modul în care individul şi entitatea economică cea mai simplă percepe rolul şi statutul guvernului în societate. astfel putem identifica în realitatea socială din România. • sistemul fiscal a devenit mult prea complicat şi prea dificil de interpretat (10 – 15% influenţă asupra economiei subterane).itcode. corupţia şi lipsa de profesionalism a guvernanţilor generează proasta gestionare a resurselor bugetare. economia subterană conduce la deteriorarea şi degradarea climatului politic şi social. de mică entitate economică şi chiar macro social privitoare la politicile iniţiate şi aplicate de puterea politică. nu poate fi contracarată doar prin măsuri ce vizează „reducerea fiscalităţii. materializată în dezvoltarea rupturii între cetăţean şi administraţie. • reducerea nivelului de educaţie civică şi de loialitate faţă de instituţiile şi legile ţării (5 – 10 % influenţă)”. Exprimăm opinia că marea criminalitate economico-financiară. politice.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . Soluţia unei analize mai complete. Cauzele economiei subterane prezentate mai sus sunt excesiv fixate pe mediul fiscalităţii şi politicilor reglementative în domeniul economico-financiar. criminologice şi psihologice. care vizează componentele reale ale economiei subterane: • prima componentă: cea a banilor gri. a criminalităţii economico-financiare. ar fi modelul psiho-sociocriminologic în care trebuie fixate atât cauzele strict economice. Trebuie spus faptul că marile afaceri din zona economico-financiară nu au nici o 40  www. Fiecare componentă trebuie definită şi cuantificată. astfel încât reacţia. trebuie incluse conceptele criminologice privitoare la cauzalitatea criminalităţii economico-financiare. practici. Opinăm că. cu şanse de control din partea societăţii. potrivit căreia banii publici reprezintă cea mai sigură sursă de îmbogăţire a clasei politice şi a grupurilor clientelare. • gradul de acceptare a regulilor şi instituţiilor naţionale şi comunitare este în descreştere (euroscepticism – 5 – 10 % influenţă). să fie diferenţiat. atitudini şi reacţii la nivel individual. pe dobânzile bancare şi creşterile bursiere. trebuie construită pe două direcţii. generatoare de bani murdari. în analiza cauzalităţii economiei subterane. strategia de limitare a economiei subterane. • concepţia conform căreia birocraţia. comportamentul economic şi social fiind influenţat de: • reacţia individului faţă de natura şi mărimea impozitului.

de către instituţiile special constituite. ci şi imorală. criminalitatea economico-financiară a înregistrat o amploare fără precedent.Dragoş Pătroi30 susţine: „crima organizată s-a orientat către criminalitatea afacerilor pe fondul genezei fenomenului de internaţionalizare a infracţionalităţii economiei şi a extinderii tot mai agresive a acestuia. precum şi la diminuarea volumului de resurse financiare publice”. Exprimăm opinia că veniturile bugetare nu pot fi multiplicate dacă politica fiscală nu abordează frontal şi în mod decisiv limitarea dimensiunilor economiei subterane.Colecția de articole AIT – 2009      legătură cu fiscalitatea şi birocraţia. economia subterană blochează eforturile societăţii. pentru simplul fapt că nu poţi lupta împotriva criminalităţii globalizate. deturnarea fondurilor şi utilizarea lor în afaceri ilegale. traficul cu opere de artă.itcode. de a crea premisele organizării şi funcţionării coerente a mecanismelor economiei de piaţă. cei din bugetului statului. care pot fi detectate. Considerăm că reacţia autorităţilor S. etc. În studiul intitulat „Moralitatea economiei subterane: pro sau contra ?”. erodarea bazelor de impozitare şi alterarea mecanismelor fundamentale ale pieţei).19 din 11 mai 2005. dar care ne înfăţişează o ecuaţie simplă: banii murdari. de imperfecţiunile administrării şi coerciţiei fiscale. falsificarea mijloacelor de plată. returnări ilegale de TVA. de ce nu. prin: privatizări frauduloase. În acest context. 30  Dragoş Pătroi – studiu publicat în Tribuna Economică nr.). pirateria de soft. respectiv masa monetară care dereglează sistemele economico-financiare. dificil de descifrat. Datorită distorsiunilor grave pe care le generează (denaturarea conţinutului informaţional al indicatorilor macroeconomici şi crearea prin consecinţă a unei false percepţii a realităţilor economice. economia subterană este nu numai ilegală.U. în ansamblul ei. Structurile crimei organizate. prin adoptarea Legii „Patriot Act” în octombrie 2001. pag. nu trebuie extins în zona luptei contra criminalităţii economico-financiare. Prin multitudinea formelor de manifestare şi a efectelor nocive pe care le propagă. investigate şi cercetate prin măsuri adecvate. Deşi în teoria economică se susţine faptul că nu întărirea controlului şi a represiunii. Conceptul de dereglementare. coruperea autorităţilor. Controlul de tip „lupă” existent la nivel naţional trebuie extins şi la nivel global. numai la nivel naţional. specific autorităţilor de orientare liberală. tind să reprezinte o ameninţare directă la adresa instituţiilor democratice şi.59‐60  41  www. traficul de fiinţe umane în scopul exploatării. conduc la un grav dezechilibru al cererii şi ofertei pe pieţele oficiale. treptat. trebuie exercitată cu maximă responsabilitate. respectiv finanţează actele de terorism. subvenţii acordate pentru derularea unor afaceri aparent legale. la adresa siguranţei naţionale. fonduri de investiţii cheltuite dar justificate prin documente fictive. acte de delapidare şi de falimentare frauduloasă.A. favorizate de ambiguitatea legislativă şi volatilitatea normativă dar. mai ales. credite acordate cu dobânzi subvenţionate de stat. Acceptăm extensia conceptului în domeniul administraţiei şi al celor care privesc contribuabilii şi rolul lor în gestionarea treburilor naţiunilor. noi afirmăm că în actuala configuraţie a economiei globalizate. este ilustrarea adevărului că funcţia de control şi de tratament represiv în legătură cu activităţile ilegale ce alimentează economia subterană. afaceri ilegale (traficul de droguri. sunt soluţiile cele mai bune pentru limitarea economiei subterane. care generează banii murdari. tot mai organizat al afacerilor murdare care.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . licitaţii trucate. controlabile: banii curaţi. actele de mare contrabandă. provin din următoarele surse. prin forme noi de manifestare şi caracterul. Criminalitatea economico-financiară are o altă geneză. trebuie să se realizeze şi conceptul de răspuns globalizat al autorităţilor legale faţă de fenomenul criminalităţii economicofinanciare. dr.

Rezultatele finale se topesc în P. Şi nu-i deloc uşor ca ele să fie separate.Colecția de articole AIT – 2009 În opinia lui J. consecinţe sociale şi căi de soluţionare interesează atât opinia publică. acţionează pentru obţinerea unor avantaje personale. 31   J. Sau măcar să fie analizate separat. principala evoluţie a grupurilor criminale se observă în puterea lor financiară. Unul formal. necontabilizat. Foarte mulţi bani murdari. Faptul că numeroase canale din economia necontabilizată sunt alimentate de economia legală. ci chiar în inima economiei de piaţă”.B.. contabilizat… şi altul informal. aceasta este considerată ca fiind expresia unor manifestări de descompunere morală şi degradare spirituală. Există însă şi un flux în sens invers.  citat  de  Eric  Vernier  în  Tehniques de blanchiment. ce se bazează în exclusivitate pe circuite subterane. Cât priveşte corupţia. În opinia noastră. ramificaţiile lui ducând până la crima organizată. renunţând la respectul faţă de lege şi morală. într-un articol publicat în cotidianul „Ziarul Financiar” din 27 iulie 2005.itcode.I.  pag. Concepută în cel mai popular sens al cuvântului.Maillard  –La  lutte  contre  le  blanchiment:  Quel  mode  d’emploi?  Banque  Magazine. furnizează instrumentele de care se servesc grupurile criminale în iniţierea. Chesnay – Le Monde din 6 mai 2003). Din această economie nevăzută vin injecţii de capital în economia de la suprafaţă. Legăturile dintre cele două sectoare ale economiei se multiplică. Maillard economia legală şi economia subterană sunt astăzi dependente una de cealaltă: „economia criminală s-a contopit cu economia legală. proveniţi din economia informală. fundamentată pe analiza cazurilor de fraude instrumentate în ultimii ani. „Economia ilegală este dificil de a fi combătută pentru că modalităţile sale de funcţionare şi de finanţare nu se situează la marginea. pentru că numai aşa vor putea fi iniţiate acţiuni care să-i atenueze efectele”. 39  42  www.ro 978‐973‐88201‐6‐6 31 . Criminalitatea a devenit o rotiţă indispensabilă a societăţilor contemporane.609. Ele s-au adaptat rapid. urmând evoluţiile economice şi politice. exploatează inteligent oportunităţile create de evoluţiile mediului de afaceri. Economia necontabilizată este cuplată cu un mare tronson. inclusiv în paradisurile fiscale. Ar fi absurd să gândim că economia subterană ar putea fi învinsă. e cel mai periculos.  nr. asemenea celor din străinătate. cât şi nivelul instituţionalizat al controlului social. următoarele: „Economia noastră este împărţită în două mari sectoare. Spus mai simplu. banii proveniţi din economia subterană sunt plasaţi pe pieţele financiare. (M. Dezvoltarea uneia a devenit necesară dezvoltării celeilalte”. Criminalitatea şi finanţele nu pot exista una fără cealaltă. ca o reflectare a stării de decădere a societăţii. corupţia reprezintă folosirea abuzivă a puterii în avantaj propriu. dezvoltarea şi finalizarea afacerilor ilegale. Corupţia reprezintă o problemă socială complexă ale cărei modalităţi de manifestare. datorită acumulării de profituri. Editura Durod. integrându-se perfect în lumea legală. prin mijloace ilicite. profitând de funcţia sau poziţia socială pe care o ocupă. Credem că grupurile criminale din România. societatea în ansamblul ei. pag. Beijing ‐documentar realizat de M. se întăresc fără încetare. sunt folosiţi la suprafaţă în circuite economice curate.32 Fenomenul corupţiei include toate faptele şi actele unor subiecţi de drept care. Paris – 2005. Analistul financiar Adrian Vasilescu sublinia. Este însă nevoie ca ea să fie cunoscută bine.257  32  A şaptea Conferință Interministerială contra Corupției. Sistemele legale oferă toate oportunităţile necesare spălării banilor proveniţi din afaceri ilegale: reglementările bancare permit transferuri de fonduri în străinătate. ambele fiind strâns legate prin mii de fire. privită ca fenomen social.I. 6‐10 octombrie 1995. precum şi de cele oferite de politicile economice promovate de guvernanţi şi cadrul legislativ generos.

folosim termenii afaceri criminale sau industria crimei atunci când ne referim la crima organizată. • structurarea legăturilor de subordonare sau a relaţiilor personale. se adaugă şi alte elemente definitorii. folosirea lor la comiterea unor noi crime sau pentru investiţii în activităţi economice licite. • utilizarea violenţei. Tot mai adesea. Cu toate dificultăţile ce au existat şi există de peste 18 ani în definirea noţiunii de crimă organizată. totodată. privind Planul global de acţiune împotriva crimei organizate.ro 978‐973‐88201‐6‐6 43  33 . desfăşurată la Napoli. enumeră şase trăsături ce caracterizează acest fenomen:33 • grup organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni.    www. În timp ce organizaţiile legale pot negocia pentru obţinerea permisiunii de a desfăşura operaţii pe un teritoriu străin. • extinderea operaţiunilor infracţionale la nivel regional. Declaraţia politică de la Neapole.N. driblând cu abilitate printre activităţile licite şi ilicite. respectiv comiterea infracţiunilor de către un grup de persoane care s-au asociat premeditat în acest scop. asupra cărora există deja un consens la nivel global. transnaţional sau chiar planetar. relevat la unele reuniuni desfăşurate sub egida O. • deţinerea potenţialului necesar expansiunii în noi domenii de activitate.  sub egida Consiliului Economic şi Social . nu numai datorită faptului că profitul reprezintă în continuare raţiunea de a exista a acestui fenomen. având capacitatea de a folosi tehnologie de ultimă oră pentru a se extinde şi mai mult. intensificarea cooperării internaţionale în combaterea acestui fenomen a permis conturarea unor caracteristici esenţiale. incluzând diversificarea activităţilor şi exploatarea noilor pieţe.1994. pentru includerea în categoria de crimă organizată. pe care unii experţi le caracterizează ca pe un amestec de corporaţie şi infracţiune se deosebesc de cele care desfăşoară afaceri legale datorită modului în care obţin accesul pe piaţă. Organizaţiile crimei transnaţionale au pus. organizaţiile  Conferința Ministerială Mondială asupra Criminalității Transnaționale. le permit să-şi păstreze eficienţa şi să se apere împotriva organelor de aplicare a legii.U. Cairo .itcode.1995). Beijing . intimidării şi corupţiei pentru obţinerea de profituri. În concepţia specialiştilor din ţările unde crima organizată are adânci rădăcini şi se manifestă pregnant în viaţa de zi cu zi. 21‐23 noiembrie1994.1995. La condiţia de bază. dar şi datorită capacităţii sale de a folosi strategii viabile din sfera afacerilor. urmărindu-se în faza a doua infiltrarea în nivelele superioare de decizie în stat. a controlului asupra teritoriului şi a pieţelor. (Neapole . • spălarea veniturilor şi bunurilor obţinute din infracţiuni. în aplicare tehnici sofisticate de marketing şi de distribuţie. Organizaţiile criminale transnaţionale. respectiv: • folosirea cu predilecţie a violenţei şi corupţiei pentru desfăşurarea actelor ilicite. aceasta este definită prin existenţa unor grupuri de infractori structurate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale conspirate. care permit liderilor să conducă grupul. denumite cupluri flexibile. în afara graniţelor naţionale.Colecția de articole AIT – 2009      Corupţia este percepută de către majoritatea segmentelor populaţiei ca un fenomen deosebit de grav şi complex care subminează structurile de putere şi autoritate favorizând proliferarea crimei organizate. • preponderenţa activităţilor criminale din sfera economicului. având drept principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate. La dispoziţia factorilor de decizie ale grupurilor crimei organizate stau adesea consilieri de specialitate. • cooperarea cu alte grupuri aparţinând crimei organizate transnaţionale. aşa cum este în cazul spălării banilor murdari. Structurile organizatorice piramidale şi inovaţiile în materie de reţele.

activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare organizate impune realizarea unei strategii globale. sociale. incluzând măsuri economice. dar şi o amplificare a fenomenului criminalităţii economico-financiare cu elemente de extraneitate.Colecția de articole AIT – 2009 criminale folosesc tehnici de sustragere de la obligaţiile legale. dar care urmăresc scopuri cu caracter delictuos. persoanelor. În arsenalul acestor grupuri infracţionale se regăsesc. statal. Se reţine ca element caracteristic faptul că astfel de activităţi secrete şi organizate au un impact semnificativ asupra întregii societăţi. În acest mod fenomenul infracţionalităţii locale poate dobândi o importantă dimensiune transnaţională. cât şi internaţional. atât în plan social.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . 44  www.itcode. Specialiştii implicaţi în combaterea criminalităţii organizate fac întotdeauna o netă distincţie între aceasta şi grupurile de indivizi care se asociază întâmplător şi desfăşoară o activitate infracţională de amploare redusă. şantajul şi chiar acţiuni aparent legale. Grupurile criminale acumulează venituri substanţiale pe care. În acest context. în mod frecvent. coruperea oficialităţilor publice. Datorită implicaţiilor ei. crima organizată a ajuns să fie obiect serios de studiu şi pentru organismele internaţionale. serviciilor şi capitalurilor. în diferite proporţii. până la cel mai înalt nivel. Integrarea României în structurile europene a permis şi va permite nu numai mişcarea fără precedent a bunurilor. folosirea violenţei. tehnico-organizatorice şi legislative referitoare la toate sferele economico-sociale. ele operează de la o bază sigură din propria ţară şi se deplasează în străinătate pentru a obţine venituri mai mari. De obicei. le folosesc pentru a penetra şi controla organismele legale.

. cât si judiciar. Criminalitatea ca fenomen social desemnează ansamblul faptelor de natură penală. financiar . iar reţelele ilicite transnaţionale nu pot fi dizolvate fără conjugarea unor măsuri unitare din partea tuturor organismelor statale specializate în ofensiva antiinfracţională.Univ. fenomenul este perceput diferenţiat în privinţa structurilor. Orice încercare de cercetare ştiinţifică a unui fenomen atât de complex şi dinamic cum este acela al criminalităţii riscă să se adauge la lunga listă a paginilor scrise pe această temă. Putem defini crima organizată transfrontalieră ca ansamblul acţiunilor întreprinse de grupuri de infractor pe teritoriul mai multor state. iar orice definiţie propusă nu va obţine unanimitatea.. Ca flagel social. pe această cale. a proprietăţii şi afacerilor în general.bancară. informatică. din cele trei menţionate mai sus.ro 978‐973‐88201‐6‐6 45  . decrete. O primă definiţie a criminalităţii afacerilor a fost formulată în luna iunie 1981 de către Comitetul European pentru Problemele Criminale care apreciază că se circumscriu acestui fenomen următoarele categorii de infracţiuni şi practici ilegale: • infracţiuni în legătură cu formarea cartelurilor. obţinerea de profituri ilicite la cote ridicate. aceasta fiind percepută ca un fenomen distructiv. de organele şi agenţiile de aplicare a dreptului. structurate în ideea înfăptuirii unor acţiuni ilegale conspirate.Colecția de articole AIT – 2009      Formele de manifestare ale crimei organizate                                                       Lector. Dr. care la rândul ei are o componentă economico . într-un anumit interval de timp. distingem următoarele categorii de criminalitate: criminalitate îndreptată împotriva vieţii. de a stabili acţiunile şi măsurile cele mai eficiente de prevenire si contracarare. dacă nu porneşte de la definirea termenilor şi conceptelor cu care se operează în marea majoritate a sistemelor juridice. care se produc într-o societate. Caracterul secret şi bine organizat al acţiunilor întreprinse de cei care fac parte din crima organizată se impune din ce în ce mai mult în percepţia colectivă. dar şi definiţii formulate din perspectivă criminologică. Alexandru Ioan Cuza ”  1. capabil de a ameninţa integritatea statelor. scopurilor şi modalităţilor prin care se manifestă. Conceptele de mai sus nu sunt uşor de definit. ordonanţe etc). Există definiţii normative.financiară. de a aduce daune considerabile economiei şi de a influenţa negativ sferele psihosocialului şi politicului.itcode. cele fixate de legiuitor în cuprinsul actelor normative (legi. după cum se utilizează şi definiţiile operaţionale formulate de practicienii dreptului. sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanei criminalitate a afacerilor îndreptată împotriva patrimoniului. Criminalitatea transfrontalieră este o componentă importantă a ceea ce specialiştii numesc . www. Fenomenul criminalităţii are o dimensiune naţională (respectiv suma infracţiunilor ce se produc pe teritoriul unui stat şi nu comportă aspecte de cooperare infracţională transnaţională) şi o dimensiune transnaţională (respectiv suma infracţiunilor care se comit şi se consumă prin cooperarea dintre infractorii care acţionează pe teritoriul mai multor state). În structura internă a fiecărui tip de criminalitate. Nicolae Ghinea                                               Academia de Poliție . Preocupările pentru a o defini şi explica sunt justificate prin cunoaşterea dimensiunilor şi implicaţiilor acestui fenomen în societate şi. incriminate în legile penale şi în legile speciale cuprinzând dispoziţii penale. atât pe plan legislativ. având drept scop. Criminalitatea transfrontalieră Crima organizată transfrontalieră reprezintă poate cea mai puternică ameninţare contemporană la adresa securităţii statelor lumii.crima organizată".

. ascunzându-se sub un camuflaj comercial licit.. Comunitatea Internaţională (O. recomandând statelor membre să adopte măsuri concrete pentru limitarea ei. această definiţie a fost completată mai ales cu elemente având legătură cu natura şi amploarea pagubelor cauzate de criminalitatea economică.D.E. Parlamentele ţărilor membre ale Consiliului Europei au declanşat o vastă activitate de legiferare. Consiliul Europei recunoaşte faptul că „criminalitatea afacerilor. datorită multitudinii felurilor de a comite acte de criminalitate economică". crearea de societăţi fictive. • să-şi adapteze legislaţia şi reglementările la nevoile impuse de cooperarea internaţională". falsificarea bilanţului întreprinderii şi încălcarea obligaţiei de a ţine o contabilitate. reprezentând în prezent un pericol deosebit nu numai pentru stabilitatea economico .N. societăţi de valori mobiliare etc). • să intensifice derularea anchetelor financiare referitoare la capitalurile ilicite. fenomenului de spălare a banilor murdari şi corupţiei.itcode. infracţiuni împotriva mediului ambiant. evaziunea fiscală. O. bănci. 46  www. care s-a materializat în elaborarea de acte normative vizând modificări ale codurilor penale. fiscalitate. De-a lungul anilor. precum şi cu caracterul transfrontalier şi internaţional al fenomenului. ale unor „actori" care. fraude care se răsfrâng asupra situaţiei comerciale şi a capitalului social. burse. concurenţa neloială. asociată.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . infracţiuni împotriva consumatorilor (falsificarea mărfurilor. profesorul elveţian Bachmann îl definea ca „ansamblul crimelor şi delictelor care au loc prin abuz sau profitând de slăbiciunile dreptului în vigoare în domeniul relaţiilor economice. • să considere drept infracţiune fapta instituţiilor financiare şi nefinanciare de a nu semnala tranzacţiile suspecte.Colecția de articole AIT – 2009 • • • • • • • • • • • • • practici frauduloase şi abuzuri comise de întreprinderi multinaţionale. După anul 1990. noi reglementări ale unor domenii economice (finanţe. Consiliul Europei) s-a preocupat de analiza cauzalităţii şi efectelor acesteia. infracţiuni în domeniul informaticii.C. • să constituie infracţiune spălarea fondurilor obţinute din săvârşirea infracţiunilor grave. obţinerea frauduloasă sau deturnarea fondurilor financiare alocate de stat sau de organizaţii internaţionale. confruntată cu o puternică ofensivă a criminalităţii economice organizate. printre altele. asigurări.socială din numeroase ţări. în special cu privire la • incriminarea ca infracţiune a faptei de a aparţine sau de a acorda sprijin unei asociaţii implicate în criminalitatea organizată din domeniul economic. dar şi la adresa normelor de drept şi însăşi a democraţiei". a cunoscut în ultimii ani o amploare fără precedent. Consiliul Europei recomandă statelor membre „să-şi alinieze legislaţia în domeniu. punând astfel în pericol sistemul economic (dincolo de prejudiciul cauzat intereselor individuale) şi a căror descoperire este foarte complicată. În baza acestor constatări. profită de încrederea generalizată care domneşte aici. . Astfel. violarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială). publicitate mincinoasă). Folosind termenul de criminalitate economică. prin Rezoluţia nr. concurenţă. infracţiuni bursiere şi bancare. corupţie. 1147 (1998) intitulată sugestiv „Criminalitatea afacerilor .U. fraude în detrimentul creditorilor (bancruta.o ameninţare pentru Europa".

deşi cu multe incoerenţe şi imperfecţiuni. în ansamblul ei. • deformează mecanismele pieţei. în cazuri extreme. în sensul că se pot întâlni grupuri restrânse de persoane formate din infractori bine instruiţi. sectoare economice întregi sunt dezorganizate de comerţul axat pe activităţi ilegale care afectează loialitatea faţă de stat. în mod necesar. • organizarea internă se bazează pe diviziunea rolurilor şi pe o ierarhie stabilită de comun acord. Indivizii asociaţi mediului criminalităţii transfrontaliere trebuie. Corupţia şi cooptarea devin astfel principalele lor instrumente. mafiot. organizaţiilor criminale. a cărei componenţă nu este contestată. regimurile politice şi suveranitatea statelor prin normalizarea violenţei şi prin introducerea corupţiei în structurile politice si afectarea integrităţii instituţiilor publice şi private. Datorită marii lor flexibilităţi organizatorice. social şi mai ales economic. Scopul lor. atitudinile şi concepţia care dirijează acţiunea. Analiştii fenomenului criminalităţii transfrontaliere au constatat că este caracterizat prin: asociaţii de tip mafiot. în www. este. ce acţionează în mod independent unele de altele. escrocherii de mari proporţii. • există o continuitate şi sistematizare a activităţilor infracţionale. au permis configurarea unor definiţii normative ale criminalităţii organizate. dar si structuri de tip mafiot cu o largă arie de răspândire pe plan intern şi internaţional. Criminalitatea organizată transfrontalieră poate produce. mai ameninţătoare decât crimele propriu-zise. dispune de structuri diferenţiate. Aceste organizaţii deţin puterea şi mijloacele necesare pentru a exersa o influenţă specifică omniprezentă. criminalităţii economico-financiare. să îşi aleagă drept ţintă centrele de decizie ale unei ţări pentru a-şi îndeplinii scopurile propuse. inclusiv anumite activităţi de reglementare guvernamentale. criminalităţii informatice. si privează consumatorii şi producătorii de avantajele pe care le comportă sistemele economice şi comerciale libere. poate. criminalităţii financiar bancare. asociaţiile de tip infracţional. care eludează orice elemente de suveranitate naţională. • destabilizează state importante din punct de vedere strategic. se pot replia uşor în cazul în care apar modificări la nivel politic. Ideea este de a crea un climat în care să devină. Efectele negative ale criminalităţii transfrontaliere sunt resimţite în lumea întreagă. Demersurile preparatorii ale „organizatorilor". obişnuind cetăţenii să acţioneze de manieră ilegală.itcode. Nici o frontieră nu este impenetrabilă pentru aceste reţele organizate. • slăbeşte sistemele de protecţie a mediului prin nerespectarea reglementărilor aplicabile în domeniu.ro 978‐973‐88201‐6‐6 47  . prejudiciază sistemul internaţional. fiind capabile să genereze ameninţări cu caracter global. • scopul fundamental al asocierii este obţinerea unor câştiguri importante. sunt. contrabandă cu diferite produse. Un astfel de mod de relaţionare între crima organizată transnaţională şi structurile statale se plasează aproape exclusiv în interiorul ariei posibilităţilor de informare prin mijloacele aflate numai la dispoziţia serviciilor de informaţii. • membrii acestora au un „profesionalism" specific.Colecția de articole AIT – 2009      Aceste acte normative. dacă nu este cel de a înlocui centrele de decizie ale statului respectiv. de a stabili o relaţie de simbioză cu acestea. din ce în ce mai dificilă. încetineşte ritmul de creştere al economiilor în tranziţie/dezvoltare. în care: • există o mare stabilitate. cel puţin. astăzi. Criminalitatea transfrontalieră. următoarele efecte negative: • subminează societatea. distincţia între interesele criminale şi cele ale eminenţelor cenuşii ale statului. organizaţii specializate în estorcarea de fonduri. întrucât pe oamenii din interiorul lor îi unesc interesele comune. direct sau indirect. trafic de droguri. sigure si echitabile. întreprinse pentru a asigura reuşita acţiunilor lor. Aceste puternice asocieri cu caracter criminal şi fluxurile financiare „subterane" pe care le generează prin activităţi ilicite constituie una din principalele ameninţări la adresa siguranţei oricărui stat sau regiuni.

precum şi spiritul comunitar care stau la baza organizării şi funcţionării comunităţii internaţionale. De asemenea. proliferând în zonele negre ale lipsei de perspective. intimidarea si corupţia pentru obţinerea de profituri si pentru a controla teritorii. Scopul fundamental al organizaţiilor criminale este. Specificul ameninţărilor criminalităţii transfrontaliere si caracteristicile organizaţiilor criminale Deoarece acţiunile ilegale ale organizaţiilor criminale transfrontaliere aduc atingeri însăşi esenţei vieţii în societăţile democratice guvernate de legi. afectând în mod direct sentimentul de securitate. • structurate ierarhic sau într-un sistem complex de relaţii personale care. În orice condiţii. care scad continuu. jucând rolul dublu de cauză generatoare şi de evoluţie a acestui tip de criminalitate. criminalitatea transfrontalieră reprezintă o ameninţare serioasă si pentru securitatea economică a ţării.itcode. si îndeplinirea obiectivelor statelor în materie de politică externă. si peste frontierele naţionale. pentru a-si mări averile si pentru a se infiltra în economiile legale. taxelor fiscale încasate şi încrederii cetăţenilor. împovărează societăţile cu costuri sociale si economice foarte mari. Rata profitului provenit din activităţile crimei organizate este atât de 48  www. oferindu-le mari sume de bani. Aceste organizaţii încearcă frecvent să corupă funcţionarii. asemenea acţiuni constituie o ameninţare pentru ordinea publică. De altfel. printr-un set strict de sancţiuni interne. pot întări aceste structuri. poliţie. crima organizată transfrontalieră ameninţă stabilitatea regională. • dispuse să folosească violenţa. • aflate permanent în căutarea unei acoperiri legale. Spălarea banilor. în particular. grupurile criminale transfrontaliere au acces la importante sume de bani care urmează să fie „spălaţi". inclusiv în vămi. pentru aplicarea legii.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . justiţie si chiar în parlamentele naţionale. fără îndoială. • capabile să-şi „ spele " produsele ilicite. obţinerea de profituri cât mai mari.Colecția de articole AIT – 2009 • general. • capabile să se infiltreze în instituţiile guvernamentale. influenţează operaţiunile instituţiilor financiare legale. organizaţiile criminale transfrontaliere nu numai că recurg adesea la violenţă. constituie încă o problemă structurală a perioadei de tranziţie de la dictatură la democraţie şi de la război la cooperare. lipsa legalităţii şi lipsa unor şanse credibile pentru o viaţă decentă în multe dintre comunităţile din Balcanii de Vest. de încredere şi de justiţie. cu urmări pe termen lung care pot depăşi mediul afacerilor şi pot avea efecte negative asupra climatului investiţiilor. care anterior erau „ curate". Asia Centrală. ele au adesea preţuri sociale pe termen lung. o parte din ce în ce mai mare din bugetele lor. oameni si pieţe. • deschise la cooperarea cu alte grupuri criminale transnaţionale. cum ar fi cele asociate drogurilor. Pe lângă creşterea cheltuielilor legate de aplicarea legii şi povara pe care aceste activităţi o constituie pentru sistemul justiţiei penale. cum ar fi toxicomania şi creşterea numărului de crime comise cu violenţă. compromiţând astfel integritatea instituţiilor şi programele guvernamentale şi obligând guvernele să rezerve. Organizaţiile criminale au următoarele caracteristici: • predispuse la crimă. Sărăcia. Estul Europei. 2. • capabile să se extindă în noi activităţi. dar folosesc aceste mari sume de bani pentru coruperea angajaţilor din cadrul instituţiilor financiare şi a guvernelor. Desfăşurând activităţi ilegale. întrucât activităţile sale de bază ar putea afecta economia de piaţă.

iar structurile de comercializare a acestora pot fi comparate cu activităţile economice internaţionale obişnuite.C. Convenţia Consiliului Europei cu privire la spălarea banilor permite transmiterea directă a dovezilor referitoare la infracţiuni si stipulează confiscarea proprietăţii. Dacă luăm doar exemplul Elveţiei. Posibilitatea grupurilor criminale de a institui „monopoluri" locale prin eliminarea fizică a concurenţei. în acelaşi timp. începând cu traficul de droguri. Principalele forme de manifestare ale crimei organizate 3. cocaina din America de Sud. sunt folosite sau chiar înfiinţate pentru astfel de scopuri. Traficul de droguri Traficul de droguri prezintă în întregime caracteristicile criminalităţii organizate transfrontaliere. canabisul din Africa şi Asia sunt toate „vărsate" pe piaţa europeană într-un flux neîntrerupt.tehnologii de vârf si experţi în toate domeniile de activitate. Totuşi. Având capacitatea de a folosi strategii de afaceri solide. încât puţine afaceri legale pot concura cu aceasta. O. 3. apelează la violenţă pentru a intimida sau elimina concurenţa sau autorităţile care încearcă să le stea în cale. adesea în detrimentul grupurilor din Turcia şi din Orientul Mijlociu.ro 978‐973‐88201‐6‐6 49  . Organizaţiile infracţionale supervizează producţia.D. Organizaţiile criminale realizează studii sofisticate de marketing utilizând. organizează transportul către regiunile-client şi asigură o distribuţie constantă. pentru atingerea scopului lor . o serie de organizaţii internaţionale au prezentat un set de priorităţi: încriminarea veniturilor provenite din spălarea banilor. în ceea ce priveşte distribuţia. traficul de arme. Acest comerţ este desfăşurat de organizaţii aflate sub un control strict care au sarcini bine delimitate. drogurile fiind produse. în anul 1990. de asemenea. Europa a devenit piaţa unificată a drogurilor de toate felurile. sintagma „crimă organizată" tinde să fie înlocuită de „afaceri criminale" sau „industrie criminală". companii constituite legal şi care au posibilităţi la nivel internaţional.1. trafic ce era desfăşurat de grupurile de pe coasta de vest a Africii. transportate şi vândute cu ajutorul logisticii moderne.E. din America de Sud şi din Republica Dominicană. Avantajele pieţei comune europene şi facilităţile oferite de aceasta la trecerea frontierei sunt folosite. distribuţia de droguri la nivel local este în mod ferm în mâna tinerilor de etnie albaneză proveniţi din Iugoslavia şi Albania. etnicii albanezi au luat un avans considerabil. a înfiinţat „Grupul financiar de acţiune împotriva spălării banilor" şi a prezentat 40 de recomandări în această privinţă. folosesc corupţia. Mijloacele folosite de organizaţiile criminale sunt deosebit de variate. Cazuistica în materie relevă că piaţa europeană a heroinei este sub controlul organizaţiilor infracţionale formate din etnici turci si albanezi. pentru derularea unui comerţ ilegal.itcode. etnicii albanezi au început să domine din ce în ce mai evident această piaţă.profitul . Ţările fostului Pact de la Varşovia şi în special ţările sud-est europene câştigă influenţă pe tărâmul aprovizionării cu droguri a pieţelor Europei Centrale şi Occidentale. Deseori. şi terminând cu falsificarea cărţilor de credit sau transferurile frauduloase de bani prin intermediul reţelei Internet. Unul dintre rezultatele acestor schimbări este creşterea ratei dependenţilor de droguri în aceste ţări. care a fost şi rămâne activitatea predominantă şi coloana vertebrală financiară a acestora. identificarea şi raportarea tranzacţiilor care produc suspiciuni. www. care cuprind diversificarea activităţii si exploatarea noilor pieţe. În lupta împotriva spălării banilor. îi conferă un avantaj extraordinar la stabilirea preţurilor. turcii rămân în mod incontestabil cei mai mari traficanţi de droguri în sistem en-gros şi vând în continuare mari cantităţi de heroină membrilor minorităţii albaneze din Turcia. Heroina din Asia de Sud-Vest. limitarea secretului bancar. De exemplu. Ei au încercat recent să intre şi pe tărâmul traficului de cocaină. în ultimii câţiva ani.Colecția de articole AIT – 2009      înaltă. confiscarea bunurilor si mecanisme de cooperare internaţională eficiente.

• perpetuării unor tensiuni şi conflicte de ordin etnic. volumul.Colecția de articole AIT – 2009 Evoluţii similare pot fi observate şi în alte ţări europene. Asia Centrală şi de Sud. Migraţiile actuale se deosebesc de cele anterioare atât prin caracterul. din Balcani.„emigrarea elitei ştiinţifice ". Amploarea traficului de persoane în scopul obţinerii de mari profituri deschide si o problemă juridică. • amplificarea exodului de inteligenţă şi competenţă .2.itcode. În concluzie. concomitent cu intensificarea operaţiunilor specifice crime organizate şi terorismului internaţional au condus includerea componentei migraţioniste în rândul ameninţărilor transfrontaliere. siguranţa ţării gazdă. ce preocupă. desprinzându-se următoarele trăsături: • creşterea migraţiilor din interiorul continentelor şi scăderea celor intercontinentale.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . faţă de cel negativ din statele Uniunii Europene. proliferarea infracţiunilor si conflictelor interetnice. în creşterea tensiunilor sociale în statul gazdă care se confruntă deja cu problema lipsei locurilor de muncă. evidente devenind migraţiile internaţionale. care au constituit. Africa. în continuare. Caucaz. de asemenea. Migraţiile contemporane au la bază două mari cauze: politice şi economice. • în funcţie de aceste caracteristici generale. datorită: • sporului demografic necontrolat şi exploziv în statele Africii de Nord şi Asiei de Sud. în prezent. s-a modificat radical poziţia unor ţări şi continente în balanţa mişcărilor migratorii în ansamblu. Pericolele care însoţesc acest fenomen se referă la: • dezechilibrele interne în statele Uniunii Europene. comerţului. Apreciem că perspectivele şi pericolele migraţiei ilegale vor fi îngrijorătoare pentru statele occidentale dezvoltate. destinaţia unui număr mare de emigranţi albanezi. începând de la recrutarea candidaţilor. pericolul mişcărilor xenofobe. • costuri suplimentare deosebite pentru securizarea frontierelor. nu este 50  www. Africa Orientală. Orientul Apropiat. cât şi prin orientarea lor geografică. temporare si sezoniere. după aderarea la Uniunea Europeană şi pentru România. emigraţia clandestină este o afacere comparabilă cu traficul de droguri şi. Efectele migraţiei constau. printre altele. pregătirea traseelor şi a mijloacelor de transport. Tendinţele de creştere a violenţelor şi conflictelor. din spaţiul Comunităţii Statelor Independente. mai ales la nivelul globalizării producţiei. • adâncirii decalajelor economice dintre statele dezvoltate occidentale şi celelalte state. • cauza migraţiilor internaţionale rămâne. Emigraţia clandestină este un fenomen de proporţii mult prea mari ca să scape atenţiei şi controlului organizaţiilor mafiote. • extinderea activităţii reţelelor crimei organizate de la est spre vest. în meseriile mai puţin calificate. • prezenţa în cadrul emigrărilor a forţei de muncă ieftină. • creşterea ratei infracţionalităţii şi scăderea gradului de siguranţă a populaţiei. 3. care ameninţă. apreciem că migraţia ilegală reprezintă o importantă ameninţare asimetrică în contextul proliferării terorismului internaţional. finanţelor. Migraţia ilegală Analiştii politici avertizează că una din marile probleme ale secolului XXI va fi fenomenul migraţiei. America Centrală şi de Sud. în final. fără posibilităţi de subzistenţă. politic. de multe ori însoţeşte acest trafic. organismele internaţionale: desigur. stagnarea sau regresul economic caracteristic multor ţări din Europa de Est şi Sud-Est. religios. în special în Germania şi ţările scandinave.

Livrările de armament pe piaţa neagră s-au înmulţit dramatic. Romania. luând caracterul de . Migraţia atât cea legală cât şi cea ilegală constituie un prilej nesperat pentru organizaţiile teroriste de a-şi plasa membrii în punctele strategice unde urmează a organiza atacuri teroriste. Avem în vedere faptul că traseul parcurs de infractori. eficienţa activităţilor ilicite. când un mare număr de militari ruşi trăiesc în privaţiuni.făcând rentabila" aceasta activitate ilegală. Traficul de arme Este un domeniu foarte profitabil. • comparativ cu celelalte structuri. • existenţa unei structuri organizatorice bine închegate care asigură un caracter deosebit de fluent în parcurgerea tuturor etapelor în activitatea infracţională (începând cu recunoaşterea autoturismului ce urmează a fi furat şi încheindu-se cu valorificarea). băncile şi companiile care operează cu cărţi de credit înregistrează cele mai mari pierderi. creştere cauzată. Ford. abilitate să acţioneze pentru combaterea acestui fenomen infracţional cu caracter internaţional. De cele mai multe ori. mulţi dintre ei sunt angrenaţi în spionajul industrial. traficul de arme este consecinţa diminuării autorităţii statului. precum şi de a-şi crea puncte logistice în ţările de tranzit apropiate ţărilor-ţintă. care. Rusia şi Romania. hackerii au reuşit să acceseze sistemele de calculatoare ale acestor instituţii financiare. Ucraina. Ele joacă un rol important în producerea de soft-uri falsificate. etc.itcode. de la locul furtului până la cel al valorificării www.ro 978‐973‐88201‐6‐6 51  . Audi. 3. obţinând mii de numere de cărţi de credit. iar în ţări ca Bulgaria acestea sunt produse fără teama unei reacţii din partea poliţiei. contrafacerea cheilor de contact. a seriilor caroseriilor. Ucraina.3. Grand Cherokee cu ani recenţi de fabricaţie iar persoanele implicate provin din Republica Moldova. care reprezintă cea mai importantă ameninţare la stabilitatea internaţională. Aceştia fură maşinile din tarile vesteuropene (uneori cu acordul proprietarilor) şi le transportă spre ţari din Federaţia Rusă. Opel. Rusia. în prezent. de arsenalele sovietice insuficient păzite şi controlate. în special pentru cetăţenii ţărilor din estul Europei.Colecția de articole AIT – 2009      just din punct de vedere legal şi moral să fie pus semnul de egalitate între terorism.. Ca trăsături principale definitorii ale traficului internaţional cu autoturisme furate putem reţine următoarele: • aria deosebit de largă cuprinsă de infractori în activităţile ilicite. acest fenomen se menţine la cote ridicate.fenomen infracţional internaţionalizat". • folosirea de către infractori a unor metode şi mijloace care le asigură o deosebită operativitate şi. De asemenea.. Polonia. crima organizată şi migraţionism însă un lanţ de cauzalităţi şi interese ilicite le leagă şi le amplifică. în mare măsură. există tentaţia de a vinde arme traficanţilor. în final. comisionul primit . prim mai multe ţări. Polonia. Transferul banilor prin Internet facilitează spălarea lor. Dezvoltarea exponenţială a tehnologiei informatice şi larga accesibilitate la aceasta deschid noi posibilităţi pentru grupurile crimei organizate. le vând organizaţiilor teroriste sau aşanumitelor „rogue states" (state primejdioase). La nivelul României. Mărcile de autoturisme căutate sunt Mercedes. metodele folosite fiind falsificarea documentelor de înregistrare a autoturismelor. BMW. 3. la rândul lor.Traficul de autoturisme furate Traficul ilegal cu autoturisme furate a devenit în ultima perioada de timp o activitate extrem de profitabila. Mai mult. Din cauza fraudelor financiare.4. originile unor tranzacţii oneroase fiind dificil de descoperit.

ro 978‐973‐88201‐6‐6 . coroborat cu fluxul mare de soldaţi S.O.F. ori reprezentanţi oficiali ai unor organizaţii neguvernamentale internaţionale care au sosit în Bosnia si în Kosovo. De la căderea comunismului. si K. lucru care se poate realiza în două sau trei etape cu trecere prin anumite puncte intermediare.O. Odată ajunse în ţara de destinaţie. oferă posibilitatea descoperirii indiciilor suspecte care. 52  www. în final. există câteva trăsături de bază comune. structurile abilitate din România au desfăşurat numeroase activităţi potrivit atribuţiilor funcţionale.U. Studiile indică faptul că pe întreg cuprinsul Europei grupurile criminalităţii organizate transfrontaliere păşesc pe tărâmul traficului de carne vie. Traficul de persoane Comerţul cu carne vie este un fenomen relativ nou în Balcani. femeile au avut în general de pierdut de pe urma schimbărilor din ţările aflate în tranziţie. Acest fapt conduce inevitabil la ciocniri violente între organizaţiile infracţionale aflate în competiţie. grupurile organizate la nivel transfrontalier având structuri bine dezvoltate în acest domeniu. analizate cu competenţă şi profesionalism pot conduce la depistarea. 3. a autoturismelor furate şi a persoanelor care au săvârşit infracţiunea respectivă. Chiar dacă traficul cu carne vie este diferit în funcţie de regiune sau ţară. poate fi observat în apropierea forturilor Legiunii franceze. adică forţarea unei persoane să muncească fără să fie plătită sau fiind plătită foarte prost şi căreia i-a fost limitat dreptul la liberă circulaţie. de menţinere a păcii. cel puţin în Bosnia şi Kosovo. a însoţit cele două războaie mondiale.care adesea este din Europa Occidentală sau din America de Nord -contra cost. înlăturând astfel grupurile locale. care deţin bordeluri şi în alte zone ale Europei. Alte definiţii includ toate activităţile care se apropie de sclavie. Pe linia combaterii traficului internaţional cu autoturisme furate. Există un model comun de recrutare a acestor tinere: femeile răspund ofertelor prin care le sunt promise locuri de muncă bine plătite în străinătate. le sunt luate paşapoartele şi li se cere achitarea unor sume mari de bani reprezentând comisionul agentului care le-a angajat sau costul transportului. Noutatea constă în faptul că.N. ce se efectuează asupra persoanelor şi mijloacelor auto. fără ca acelei persoane să îi revină şi alte obligaţii. Piaţa este dominată de către grupurile formate din etnici albanezi. Victimele sunt adesea femei tinere provenite din ţări sau regiuni cu o situaţie socio-economică dificilă şi care nu le oferă oportunităţi profesionale.itcode. „ Traficul de persoane " este în general folosit ca termen distinct pentru a desemna transportul ilegal de persoane într-o altă ţară . există o strânsă legătură dintre prostituţia prin constrângere şi traficul de carne vie. în contextul integrării şi al alinierii din punct de vedere legislativ la standardele europene. ca fenomen social. Alte elemente tipice ale traficului de carne vie sunt anumite forme de înşelătorie sau ameninţare şi exploatare. pe plan regional şi continental. si s-a manifestat în toate locurile în care au fost plasate forţe O. ordinelor şi obiectivelor stabilite. Prostituţia este o afacere bine pusă la punct. Acest efect secundar tipic al conflictelor a putut fi observat şi în Evul Mediu.5. Cea mai riguroasă interpretare defineşte comerţul cu carne vie ca fiind vânzarea de persoane peste graniţă. cât şi al evoluţiei infracţionalităţii specifice acestei linii de muncă. Prostituţia.Colecția de articole AIT – 2009 trece obligatoriu prin vamă. a cunoscut amploare în condiţiile declinului economic apărut în urma conflictelor din Balcani. Termenul însuşi are diferite interpretări. iar acest lucru oferă posibilităţi care trebuie folosite în mod judicios. Aşa cum este cunoscut. cu prilejul trecerii frontierei de stat verificările.F.R.R. cum ar fi cele de manechin sau fotomodel ori chiar ofertelor agenţiilor matrimoniale. acestea urmând să fie exploatate pentru prostituţie.

Criminalitatea organizată afectează circuitele financiare şi de credit. cu elemente de extraneitate absolute. prin accesul la cea mai înaltă tehnologie de comunicare şi informare. Bulgaria. Opţiunea României de a trece la economia de piaţă a presupus şi presupune. încă un proces de schimbări care nu se poate realiza instantaneu şi fragmentar. provoacă perturbări nu numai prin faptul că lipseşte bugetul statului de venituri substanţiale. Pe cale de consecinţă. În acest context. comercială şi financiară.Colecția de articole AIT – 2009      Victimele sunt originare din Ucraina. în cadrul criminalităţii economico-financiare. administraţie. O metodă sau alta de eludare a normelor vamale poate avea sau nu legături cu alte forme de manifestare a criminalităţii. Contrabanda cu mărfuri Criminalitatea economică transnaţională se caracterizează prin profesionalism dezvoltat. prin forţă economică. cetăţeni străini. aflat în atenţia chiar şi a unor organisme internaţionale. poate să implice coruperea unor funcţionari vamali. Spre exemplu. poliţie. Moldova. cât. în general la frontieră. Albania. Gradul şi aşa ridicat de periculozitate al fenomenului este sporit de faptul că organizaţiile criminale transfrontaliere şi-au creat conexiuni multiple şi strânse cu elemente autohtone ale crimei organizate şi îşi conjugă eforturile pentru constituirea de reţele de corupţie în rândul persoanelor din instituţiile statului cu atribuţii de supraveghere şi control www. ia rândul lor. Ele se sustrag oricărui control: al statelor naţionale şi justiţiilor lor. îndeosebi de către agenţi economici cu caracter privat. organizaţii ale criminalităţii afacerilor sau chiar organizaţii teroriste. Rusia. contravaloarea produselor provenite din fraudarea regimului vamal alimentează existenta pe piaţa financiară a banilor negri. care privesc întregul sistem economico-social. ci în timp şi pe baza unor modificări ample. reevaluarea rolului statului în economie etc. alterează piaţa. parlament. justiţie. restructurarea relaţiilor monetar-financiare şi valutare. îndeosebi a celor alimentate. fraudele vamale au diminuat întro măsură importantă realizarea veniturilor bugetului de stat şi implicit nivelul de trai al marii majorităţi a populaţiei. Acest fenomen infracţional. 3. sunt surse importante de corupţie. nu în ultimul rând. prin practicarea unor preţuri care exclud principiile concurenţei la care se adaugă faptul că nu există uri contrai asupra calităţii produselor respective.6. dar creează perturbaţii cu consecinţe dintre cele mat nefaste la nivelul activităţilor comerciale legale. premise favorabile realizării unor schimburi comerciale ilegale cu mărfuri provenite din ţară sau străinătate. Ele au sub control importante componente ale aparatului statal (guvern. mult superior anilor trecuţi. folosindu-se acte falsificate. constituirea cadrului legislativ. Trecerea mărfurilor prin punctele vamale. restructurarea tehnologică şi sectorială. respectiv restructurarea proprietăţii. călăuze etc. România şi o mică parte chiar din Kosovo. stimulează economia subterană. care. efectele devastatoare ale acesteia asupra economiei legale. are o prezenţă activă pe plan transnaţional. armată) şi complicitatea guvernanţilor marilor regiuni şi state.itcode. cu centrii nervoşi în cele mai puternice ţări ale lumii dispun de un imens capital economic. având acţionari sau asociaţi atât cetăţeni români. trecerea peste frontieră a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal implică mai puţin sau deloc acţiuni de corupere a funcţionarilor publici cu atribuţii în punctele de frontieră sau. mai ales. social şi simbolic. acestea continuând să prezinte un pericol evident pentru ansamblul sistemului economico-social al societăţii noastre. Astfel. au dezvoltat un management performant. Ungaria. indirect. politic.ro 978‐973‐88201‐6‐6 53  . în schimb poate să comporte legături cu reţelele de traficanţi de persoane. Cele expuse mai sus ne conduc la concluzia că multă vreme autorităţile au ignorat forţa economiei criminale. Aceste grupări tentaculare. sistemul noilor reglementări din domeniul vamal a creat. le permit acestora să se perfecţioneze şi. finanţează perfecţionarea logisticii reţelelor de infractori. spălarea de bani.

A. cu tot cu instituţiile locale care pot asigura logistica operaţiunilor şi neimplicarea organismelor de aplicare a legii. oportunităţile de desfacere şi estimarea profitului joacă un rol important. plasării lor în depozite sau centre en-gros şi distribuţiei în întreaga ţară. dacă se poate organiza transportul unor cantităţi mari atunci activitatea devine chiar foarte profitabilă. Zona balcanică este folosită ca important loc de depozitare pentru ţigările produse în S. Cele mai importante sunt mafia italiană si grupurile alcătuite din etnici albanezi şi sârbi. Apoi acestea sunt introduse ilegal în ţările Uniunii Europene pe diferite rute. Depăşirea cadrului legal. alcool. „crima strategică”. în alegerea ţărilor de destinaţie. iar pentru a diminua riscul descoperirii acţiunilor ilegale. Centrele de comandă ale principalelor reţele au exploatat diverse avantaje locale. Contrabanda cu ţigări fiind prin definiţie o afacere internaţională.Colecția de articole AIT – 2009 financiar şi fiscal ce pot prezenta interes pentru derularea sau protecţia acţiunilor lor ilegale. în relaţiile personale dintre cetăţenii străini şi unii funcţionari din cadrul instituţiilor statului. mai mult ca oricând. care au facilitat Intrarea în ţară a unor imense cantităţi de mărfuri şi organizarea unor adevărate sisteme subterane de distribuire a acestora către majoritatea localităţilor urbane şi rurale ale ţării. Chiar dacă profiturile obţinute din contrabanda cu ţigări sunt mai mici decât cele obţinute din traficul de droguri. centrele de comandă ale grupurilor criminale stabilindu-se în principal în oraşele mari ale tării.U. Deschiderea frontierelor ţărilor din Europa de Est si decizia guvernelor europene şi a celui american de a creşte foarte mult cota de impozitare a ţigărilor din motive de sănătate publică. ţările de tranzit sunt alese fie din motive ce ţin de localizarea geografică. a favorizat crearea condiţiilor de derulare a unor afaceri ilegale sub aparenta protecţie a autorităţilor. numeroşi agenţi economici devenind peste noapte multimilionari de pe urma comerţului cu mărfuri importate prin încălcarea legislaţiei vamale. lumea de astăzi este confruntată cu un inamic nou. cu o întindere şi conţinut larg ce ameninţă grav puterea legitimă a statelor. Europa de Sud-Est este de mare importanţă pentru contrabandiştii de ţigări. sau Europa de către marile companii producătoare. decizie ce a cauzat creşteri uriaşe ale preţurilor ţigărilor. Astfel s-au constituit adevărate reţele ale crimei organizate în frauda vamală cu ţigări. concentrarea de populaţie şi de firme. deoarece organizaţiile infracţionale implicate în astfel de activităţi s-au reorientat către mult mai profitabilul trafic de droguri. Contrabanda cu ţigări nesupuse taxelor vamale a atins un prim punct culminant în anii '90. produse agroindustriale şi afle bunuri şi produse. cum sunt prezenta unor factori de decizie economică şi financiară. Grupurile infracţionale transfrontaliere au monopolizat întreaga afacere. trafic de droguri şi acte terorism. dar a pierdut imediat din importanţă. vulnerabilităţi la frontieră.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . 54  www.itcode. Frauda vamală constituie o activitate extrem de profitabilă pentru elementele infractoare. fie pentru că au anumite caracteristici care fac mai uşoară camuflarea activităţilor de contrabandă. Printre formele de manifestare ale crimei organizate nu putem sa nu amintim că. au corupt diverse persoane din sistemul vamal şi din alte instituţii ale statului. cafea. care este o combinaţie de crimă organizată. S-au creat reţele de traficanţi calificaţi. unde şi-au dezvoltat infrastructura necesară preluării rapide a mărfurilor. au fost principalele cauze care au condus la o redobândire a atractivităţii contrabandei cu ţigări. Ţări ţintă tipice în Europa sunt Marea Britanie pentru preţurile foarte mari practicate la ţigările "legale" şi Italia pentru pieţele mari de desfacere oferite si pentru faptul că cea mai mare parte a graniţelor sale sunt maritime.

Viziunea strategică managerială discerne şi defineşte scopurile şi obiectivele pe termen lung ale instituţiei implicate şi mijloacele de pus în operă în vederea atingerii lor. Prin ea se urmăreşte şi se asigură competivitatea sistemului organizaţional implicat în combaterea acestui tip de fraudă economicofinanciare. pag. Ceilalţi doi piloni sunt parte a 1  I. Acesta are în vedere atât mediul intern cât şi cel internaţional..Colecția de articole AIT – 2009      Managementul strategic al investigării fraudei care prejudiciază  interesele financiare ale Uniunii Europene                                                      Lector. Tratatul de la Roma (1957) a consolidat primul pilon al Comunităţilor Europene (CE). de exemplu privind viza şi azilul. Ascendenţa termenului este în limbajul militar şi a reuşit impunerea şi în teoria şi practica managerială. Managementul Mediului. Alexandru Ioan Cuza ”  În managementul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii. Amploarea necesităţii şi implicaţiilor manageriale ale exercitării viziunii strategice asupra funcţionalităţii şi rezultatelor investigării în scopul combaterii fraudei economico-financiare trebuie să fie conştientizate de către manageri. Uniunea Europeană s-a format ca o organizaţie-umbrelă care conţine trei părţi sau .Univ. din profilul său de bază. Managerul strategic îmbogăţeşte conceptul de planificare strategică. obiectivele sunt mult mai cuantificabile. • strategia poate fi o stratagemă a oponentului pentru a obţine avantaje. de pildă de a crea un climat de lucru favorabil dezvoltării personalului în vederea creşterii eficacităţii întregului sistem. generate de suma membrilor acesteia. precum şi alocaţiile de resurse necesare1 Managerul trebuie să definească scopurile şi obiectivele sistemului organizaţional de lupta împotriva fraudei. viziunea strategică ocupă un loc aparte.itcode. în esenţă.    www. Considerăm că. Termenul de referinţă în spaţiul managementului strategic şi al strategiei este acela de strategie. împreună cu aspecte legate de piaţa unică şi concurenţa. iar treptat îi sunt incluse probleme complementare. În centrul acestuia se află cele patru libertăţi de mişcare (a persoanelor. Acest pilon de asemenea acoperă domenii precum agricultura şi comerţul. 1.piloni” (pillars). 259. • strategia este o perspectivă ce decurge din "valoarea centrală" a unei organizaţii. managementul strategic este procesul managerial de formulare şi implementare a unei strategii. avantajul de a anticipa şi chiar genera aceste schimbări ce constituie suportul pentru direcţionarea pe termen lung a activităţii organizaţiei. În sistematizarea lui Bogdan Băcanu (1997) sunt prezentate următoarele sensuri: • strategia este un plan de abordare. Editura Expert. Elementul de stabilitate este constituit dintr-un sistem de valori favorabil abordării creative.Petrescu.ro 978‐973‐88201‐6‐6 55  .. 2005. a capitalului şi a serviciilor). Nicolae Ghinea                                               Academia de Poliție . În timp ce scopurile au un sens mai mult calitativ. Managementul strategic al Uniunii Europene Construcţia europeană este un exemplu al devenirii complexe. indiferent de natura şi mărimea lui. Conceptul de management strategic are. concentrându-se asupra schimbărilor. • strategia semnifică o poziţie a organizaţiei în raport cu mediul său extern. Dr. • strategia este un model de comportament într-un context dat. a bunurilor.

 Ed. democraţiei. conferirea de valoare juridică obligatorie Cartei drepturilor fundamentale. Primul se referă la modul de împărţire a deciziei între UE şi ţările membre. ale numărului de membri ai Parlamentului şi în privinţa ponderii votului în Consiliul de Miniştri. egalităţii. Al treilea pilon. Justiţia şi Afacerile Interne (JAI). Al doilea plan de concentrare strategică este subiectul politicilor UE în câteva direcţii particulare. Acest mandat a constituit baza şi cadrul pentru elaborarea Tratatului de Reformă semnat de statele membre.  4 Cosmovici Paul Mircea. toleranţă. Craiova. în decembrie 20073. al politicilor fiscale şi al securităţii şi apărării. stabilirea diviziunii clare a competenţelor între Uniune şi statele membre.Sitech.naţională şi supra-naţională . introducerea sistemului dublei majorităţi (55% din statele membre şi 65% din populaţie) pentru adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului începând cu 2014. la Lisabona. consolidarea rolului parlamentelor naţionale. Cele mai importante modificări efectuate de Tratatul de Reformă. statului de drept. 2005. precum şi fuzionarea celor trei piloni comunitari . iar împărţirea competenţelor între Uniune şi statele membre nu este atributul exclusiv al celei dintâi. dar nu a CE. clauza de solidaritate în domeniul energetic şi în caz de atacuri teroriste. „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane.Politica Externă şi de Securitate Comună fiind supusă în continuare unor reguli şi proceduri speciale. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism. ESEN‐2 Integrarea României  în Uniunea Europeana. şi sunt fundamentate pe prevederile Tratatelor de la Maastricht (1993) şi Amsterdam (1999). Managementul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. precum şi pe respectarea drepturilor omului.2008.Tratatul de la Lisabona a fost ratificat de Romania  la 07. prevenirea si combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii.Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene .  Nicolae Ghinea. 2008.tratat care nu îşi propune să înlocuiască tratatele actuale. Al doilea pilon include Politica Comună Externă şi de Securitate (PCES).  3  Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  C 303 din 14 decembrie 2007. Grupul de Reflecție Evaluare a Starii Economiei Naționale. spune un articol adăugat chiar la începutul tratatului . Academia Romana. Adiacent acestor direcţii. Pe acest fundal instituţional în schimbare. Bucureşti. Tratatul de la Nisa (2001) a pregătit instituţional UE pentru lărgirile viitoare prin modificări ale numărului de comisari.  pp. european. solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi. Curs  universitar.itcode. care este redenumit „Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene". Ele formalizează principiul subsidiarităţii. ci să le modifice prin două clauze de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi respectiv a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. extinderea votului cu majoritate calificată pentru o serie de noi domenii. constituie un obiectiv strategic al cooperării judiciare si poliţieneşti.2 Consiliul European a agreat în iunie 2007. inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.cunoscut sub numele de „Tratatul de Reformă". ea este mai degrabă recunoscută ca o structură instituţional sui generis4. potrivit căruia decizia ţine de cel mai potrivit nivel al guvernării. naţional sau local. care se disting prin faptul că reprezintă în cel mai înalt grad o formulă decizională duală .ro 978‐973‐88201‐6‐6 2 . problemele metodologice ale cunoaşterii şi reprezentării intereselor sugerează trei niveluri ale concentrării strategice. "Uniunea Europeana în labirintul viitorului ‐ Probleme de fond". nediscriminare. 30. prin şefii de stat şi de guvern.de influenţă asupra evoluţiilor la orizontul anilor 2010-2015. în care statele membre au capacitatea de a acţiona în calitate de subiecte de drept internaţional. 43   56  www. mandatul politic privind elaborarea unui nou tratat care să reformeze tratatele constitutive ale Uniunii .02.". conţine mai ales cooperarea poliţienească şi judiciară în aspectele penale.Colecția de articole AIT – 2009 UE. justiţie. care sunt legate de consacrarea personalităţii juridice Uniunii. al competitivităţii. libertăţii. UE nu este o organizaţie federală. Este vorba de domeniile monetar.

Sunt cinci domenii unde competenţele Uniunii vor transcende celor naţionale: uniunea vamală. La summit s-a concluzionat deja ca UE trebuie să impună sau să propună partenerilor. Dincolo de importanţa politică. China sau India. plan care prevede că. cât şi extern. Direcţiile majore pe care trebuie acţionat şi care trebuie să aibă acelaşi set de reguli sunt mediul. până când sunt acceptate. A fost înlăturată. fie că se vor numi Statele Unite ale Americii. transparenţa în ceea ce priveşte operaţiunile financiare. În contextul crizei din SUA. de asemenea. Cel mai important domeniu scos de sub incidenţa unanimităţii este Justiţia şi afacerile interne. Reprezentarea intereselor şi cunoaşterea aspectelor contextuale particulare celor mai importante politici formează premisele pentru a schiţa primele elemente ale unei strategii post-aderare. Consiliul informal de la Lisabona s-a axat pe două direcţii: pieţele financiare şi schimbările de climă. Uniunea îşi va axa efortul de realizare a setului de reguli valabile nu doar pentru sine. În primul caz. Franţa si Germania. îmbunătăţirea standardelor globale şi aprofundarea cooperării strategice cu partenerii internaţionali ai Uniunii. energiei. cele trei mari puteri din Uniunea Europeană. Tratatul de la Lisabona constituie un pas înainte în transferul de suveranitate de la statele membre la Uniunea Europeană. politica comercială comună. din anumite domenii puterea de veto a statelor membre.ro 978‐973‐88201‐6‐6 57  . conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii comune de pescuit şi. liderii celor 27 de state ale UE au solicitat miniştrilor de finanţe. au anunţat că urmăresc să ofere cadrul legal pentru o transparenţă mai mare pieţelor financiare. al treilea nivel de concentrare strategic este cel al implicaţiilor pentru mecanismul de integrare a ţărilor recent aderate la Uniunea Europeană. De altfel. De asemenea. Tratatul creează premisele implementării Strategiei Lisabona.itcode. precum şi eventuale reglementări în domeniu care să prevină producerea de crize precum cea prin care trec acum pieţele financiare internaţionale. seturi de reguli care să pună pe picior de egalitate cele două părţi: Uniunea Europeana şi partenerii acesteia. până în 2010. Europa comunitară trebuie să urmărească o mai mare deschidere a pieţelor. Un mesaj fundamental al summit-ului de la Lisabona este legat de determinarea Consiliului şi. stabilirea regulilor de concurenţă necesare funcţionarii pieţei interne. Tratatul de la Lisabona va permite forului comunitar să se concentreze asupra problemelor cetăţenilor săi pentru a le soluţiona cât mai eficient. precum şi protejarea proprietăţii intelectuale. nu în ultimul rând. ci să se implice în modelarea procesului de globalizare. Au fost extinse puterile Comisiei. Pe aceste zone. fie că sunt puteri globale sau nu. Tratatul de reformă al UE este un document gândit pentru înlocuirea Constituţiei Europene. noul tratat stabileşte şi competenţele UE şi pentru prima dată apar competenţe exclusive ale Uniunii în raport cu cele naţionale. ci şi ca pe o oportunitate şi o responsabilitate ce trebuie asumată. Dincolo de reforma instituţională a Uniunii.Colecția de articole AIT – 2009      În fine. energia. Marea Britanie. ci şi pentru partenerii săi. Iar succesul UE în contextul globalizării depinde de realizarea unor acţiuni mai puternice atât în plan intern. Europa să aibă cea mai competitivă şi mai dinamică economie din lume. Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene să continue monitorizarea atentă a evoluţiilor de pe pieţele financiare şi a economiei mondiale în ansamblu. implicit. liderii europeni au afirmat că Uniunea are baze macroeconomice solide care permit UE să aibă o creştere economică durabilă. politica monetara pentru statele membre din zona euro. Parlamentului şi Curţii de Justiţie în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Printre domeniile cu competenţe partajate între conducerea UE şi Statele Membre se află domeniile apărării. În viziunea acestora. şefii de state şi de guverne au spus ca UE trebuie să privească fenomenul globalizării nu doar ca pe o provocare. Uniunea Europeană va lua www. concurenţa. Statele au putere de veto pe politicile care cer decizii unanime. dar şi justiţia ori agricultura. dar este unul limitat. standardele de evaluare a activelor. În declaraţia comună ce a urmat adoptării Tratatului. a UE ca în procesul de globalizare Uniunea să nu mai aibă poziţia unei structuri politice care reacţionează la efectele globalizării.

socială. dar mai puţin importante. numeric mai multe decât celelalte tratate. promovarea şi apărarea cărora se asigură condiţiile esenţiale ale existenţei şi demnităţii românilor. 2. fiind cuprins în strategiile naţionale de dezvoltare durabilă şi de securitate a României Securitatea naţională este „starea naţiunii. După cum arată şi Raportul comun al Băncii de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială din octombrie 2005 . într‐o țară mai sigură. Dacă la acestea adăugăm reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului în faţa acutizării fenomenelor de criminalitate economică şi de perturbare a ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului.5 Strategia de Securitate Naţională a României6.  Administrația Prezidențială 2006 . Strategia de Securitate Naţională menţionează între riscuri. militară. sub aspectul managementului strategic al României în domeniul de referinţă.  “Doctrina  Națională  a  Informațiilor  pentru  Securitate”.Colecția de articole AIT – 2009 decizii cu majoritate simplă în ceea ce priveşte în domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală.sunt acele elemente definitorii ale profilului naţional prin protejarea.ro 978‐973‐88201‐6‐6 5 . ca şi obiectivele pentru realizarea lor. statului naţional şi al organizaţiilor politice şi de securitate din care România face parte. vizele.în exercitarea atribuţiilor fundamentale încredinţate de poporul suveran şi în acord cu prevederile dreptului internaţional . Bucureşti.  România  euro‐atlantică:  Pentru  o  viață mai bună. exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin: (1) acţiuni de natură economică. informaţională şi de altă natură în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. accentuarea fenomenelor de corupţie. Valorile fundamentale pe temeiul cărora poporul român îşi construieşte destinul comune ca esenţă cu valorile comunităţii euro-atlantice . ca azilul. organizaţiilor democratice şi al acţiunii civice. administrarea deficitară a resurselor publice si fraudarea fondurilor europene. a cetăţenilor şi a statului. tot în domeniul Justiţie şi afaceri interne. Identificarea corupţiei si fraudei care afectează interesele financiare ale UE. avem imaginea dimensiunilor malefice ale corupţiei şi fraudelor economicofinanciare asupra ansamblului securităţii naţionale.   6   A  se  vedea  Strategia  de  Securitate  Națională  a  României.raport bazat pe cercetări temeinice şi statistici   Consiliul  Suprem  de  Apărare  a Țării. Valorile naţionale constituie premisele pe baza cărora statul român . Tratatul mai scoate de sub incidenţa unanimităţii câteva zeci de politici.  58  www. imigraţia ilegală sau cooperarea în materie juridică. factorii de risc şi vulnerabilităţile la adresa României. legalitate şi stabilitate socio-politică. democratică şi prosperă. noul Tratat conferă Curţii de Justiţie dreptul de a judeca cazuri pe baza legislaţiei UE -JAI. pentru dezvoltarea spiritului civic şi angajarea efectivă a societăţii în lupta împotriva acestui fenomen.  adoptată  în şedința  din  23 iunie 2004.itcode. a atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional”. ce produc adâncirea inechităţilor sociale şi proliferarea economiei subterane. juridică. legată de puterea politică. fundamentată pe proprietatea economică. (2) manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi acţiune a statului. este un obiectiv ce decurge din acţiunea complexă de combatere a actelor de corupţie. Un exemplu sunt regulile de strângere a datelor statistice în zona euro. juridică şi administrativă. ca factori de risc la adresa securităţii naţionale a României a dus la crearea unor condiţii pentru declanşarea unui amplu program de acţiuni pentru eradicarea corupţiei sistemice. Managementul strategic al României în domeniul investigării fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene Combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. politică. De asemenea.  România  europeană. în cadrul colectivităţilor. evaluează mediul internaţional de securitate şi pe această bază defineşte interesele noastre naţionale de securitate. a comunităţilor sociale. modalităţile de evoluare a mediului internaţional de securitate.îşi construieşte sistemul de organizare şi funcţionare a societăţii prin intermediul instituţiilor.

prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Corupţia şi crima organizată transfrontalieră au devenit încet şi constant unele dintre sursele principale de îngrijorare pentru guvernele naţionale şi principalele organizaţii internaţionale.itcode. Cetăţeanul român este însă. rolul primordial în această acţiune revenindu-i Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Departamentul pentru Lupta Antifraudă este instituţia iniţiatoare a Strategiei. 49/2005 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale8. instituţional şi operaţional pentru momentul aderării. Nr. M. 793/2005 publicată în M. Modificată prin H. Elaborarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România a avut ca punct de plecare. principalul beneficiar al politicii de securitate şi. Cetăţeanul . datorită sistemelor economice internaţionale. acord ce a intrat în vigoare în luna octombrie 2004. Rezultatul principal al acestui efort îl reprezintă reducerea substanţială şi punerea fenomenului sub control. Partea I. devenit ulterior Departamentul pentru Lupta Antifraudă. adevărata substanţă a patriotismului civic autentic şi profund şi atitudinea de respingere şi eradicare a faptelor de corupţie. 49 din 1 iunie 2005 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. a fraudelor care prejudiciază interesele financiare ale UE. În acelaşi timp. Acest aspect reiese nu numai din definiţia "corupţiei" adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.are. combaterea corupţiei şi a crimei organizate a fost considerată o chestiune secundară pentru democraţiile avansate. nr. în ultimă instanţă. 517 din 17 iunie 2005  www. cetăţenii trebuie să-şi dezvolte un comportament participativ şi responsabil.în anul 2005. iar nivelul corupţiei s-a micşorat substanţial. deci. precum şi principalul responsabil pentru elaborarea şi implementarea acesteia. Necesitatea Strategiei a fost afirmată prin Acordul de cooperare încheiat între Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) şi Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru.H.  publicată în M.IX. obligaţii prevăzute în Constituţie şi în alte legi. toate ţările avansate alocă un procent substanţial din bugetul lor combaterii acestui flagel. Acest departament a fost sprijinit în activitatea de elaborare de către reprezentanţii Programului SIGMA  Strategia națională de luptă antifrauda din 14 iulie 2005 pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene  în România. al României. necesitatea de a armoniza reglementările din legislaţia naţională cu normele europene în domeniu şi de a pregăti cadrul normativ. educaţia civică fiind calea cea mai potrivita pentru armonizarea acestor drepturi şi obligaţii ce conferă. au la bază Strategia Naţională Anticorupţie (I) şi (II). trebuie sa fie un contributor activ la construcţia ei cotidiană.G. pe de alta parte. crearea mecanismelor adecvate de acţiune.G. nevoia de a eficientiza controlul financiar şi controlul fiscal care se exercită în legătură cu fondurile europene.depozitarul drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe care se întemeiază statul democratic . propriile obligaţii asumate conştient.Of. începutul unor modificări de mentalitate în rândul populaţiei şi un proces de schimbare a percepţiei publice. În acest sens s-a înscris si adoptarea de către România a Strategiei naţionale de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene7. nr. Această Strategie se referă strict la frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. pe de o parte. ci şi din legislaţia naţională în domeniu. nr. în materie de securitate. nr. Of.2006  8  OUG nr. Rezultatele obţinute în anul 2006 şi continuarea în ritm susţinut şi în deplină legalitate a acestui proces ca necesitate obiectivă. existând o delimitare între acest tip de fraudă şi corupţie. mediul de afaceri din România s-a îmbunătăţit semnificativ şi a devenit mai atractiv şi mai transparent. România trebuie să fie un partener serios şi credibil în cadrul acestor acţiuni. 1.211din 6  septembrie 2006. Strategia a urmărit realizarea unei mai bune coordonări a instituţiilor cu atribuţii în domeniu. În prezent. Of. iar.Colecția de articole AIT – 2009      convingătoare . 797/21. De aceea.ro 978‐973‐88201‐6‐6 59  7 . Până de curând. 743 din 16 august 2005.

analiză care a stat la baza elaborării obiectivelor şi măsurilor incluse în acest document. Având în vedere că. plăţii şi controlului resurselor proprii. investigarea. dezvoltarea şi implementarea standardelor de audit extern în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu. De asemenea. Acesta vizează îmbunătăţirea controlului financiar public intern în vederea eficientizării activităţilor de identificare a fraudelor şi neregulilor. 60  www. C. Au fost. precum şi de către Unitatea de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului. precum şi în activitatea de judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene. Controlul fiscal. în acelaşi timp. D.itcode. pregătirea şi perfecţionarea continuă a celor implicaţi în activitatea de urmărire penală. între acestea şi beneficiarii fondurilor Uniunii Europene. Se urmăreşte în principal dezvoltarea unei capacităţi adecvate de coordonare şi asigurare a calculării. se urmăreşte eficientizarea cooperării privind comunicarea între instituţiile cu atribuţii în domeniul fondurilor comunitare. elaborarea actelor normative necesare asigurării conformităţii cu reglementările comunitare în domeniul colectării şi controlului resurselor proprii. Controlul financiar public.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . precum şi de raportare către Uniunea Europeană. de asemenea. până la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Prevenirea fraudării fondurilor comunitare prin acţiuni de comunicare şi relaţii publice.Colecția de articole AIT – 2009 (Support for Improvement in Governance and Management) al Comisiei Europene şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). instituţiile Uniunii Europene. Prin această strategie se urmăreşte crearea unui cadru normativ instituţional şi operaţional coerent şi eficient. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului implicat în activităţi legate de controlul financiar. perioada de implementare a Strategiei a fost 2005-2007. se pune accentul pe creşterea gradului de informare a opiniei publice în vederea prevenirii fraudei şi pe creşterea gradului de transparenţă în alocarea fondurilor europene nerambursabile. instituţional şi operaţional în domeniul protecţiei intereselor financiare Europene. colectării. Astfel. pentru protejarea efectivă şi echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. a trebuit pregătit cadrul normativ. Strategia stabileşte şi câteva obiective specifice: A. compatibil cu normele europene. întărirea responsabilităţii manageriale a conducătorilor agenţiilor de implementare a programelor cu finanţare europeană. crearea unui cadru legislativ pentru colectarea şi controlul taxelor de producţie ce vor fi percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoză. organizate consultări cu reprezentanţii instituţiilor responsabile de implementare a măsurilor cuprinse în Strategie. sancţionarea fraudei şi recuperarea prejudiciului produs prin comiterea acesteia. B. identificarea. Anterior redactării Strategiei a fost realizată o analiza-diagnostic a cadrului legal şi instituţional existent în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor de fraudă. Acest aspect vizează armonizarea dispoziţiilor procedural-penale cu ansamblul normativ penal în materie. ambasadele statelor membre. Strategia are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integrat de coordonare a luptei antifraudă privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în prevenirea. armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene. întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene. societatea civila.

investigare. F. VI al prezentei Strategii. Protecţia efectivă şi echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene implică asigurarea desfăşurării eficiente a activităţilor de prevenire. Analizând specificul infracţiunilor împotriva intereselor financiare europene. Aspectele generale privind coordonarea luptei antifraudă şi protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene. www. competenţa profesională a personalului implicat în lupta antifraudă. V descrie particularităţile procedurilor penale naţionale cu privire la cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. după aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană. propunând. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului Departamentului pentru Lupta Antifraudă şi al celorlalte instituţii implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. legislaţia aplicabilă şi instituţiile implicate. în cadrul Departamentului pentru Lupta Antifraudă. III şi IV) prezintă atât cadrul normativ specific. cât şi stadiul implementării legislaţiei existente. Este vorba de îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul recuperării fondurilor de preaderare. îmbunătăţirea coordonării luptei antifraudă cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Capitolele dedicate controlului financiar public şi controlului fiscal (cap. măsurile avute în vedere în acest capitol concentrându-se în special asupra consolidării capacităţii de implementare efectivă a dispoziţiilor în domeniu. Primul capitol prezintă contextul general al Strategiei. cap. crearea unui sistem informaţional cu privire la cazurile de fraudă. fiecare capitol prezentând situaţia actuală în domeniu.Colecția de articole AIT – 2009      Recuperarea prejudiciului. în special consolidarea instituţionala a Departamentului E. Informarea şi conştientizarea opiniei publice cu privire la lupta împotriva utilizării ilicite a fondurilor europene. Prezentarea procesului de recuperare financiară a fondurilor comunitare prin intermediul procedurii administrative sau procedurii civile. un set de măsuri necesare pentru asigurarea eficienţei protecţiei intereselor financiare europene in România. pregătirea cadrului legislativ şi operaţional cu privire la procesul de recuperare în domeniul resurselor proprii. precum şi identificarea deficienţelor normative în derularea procedurii de executare silită fac obiectul cap. promovează mesajul preventiv şi sporeşte încrederea populaţiei în capacitatea autorităţilor din cadrul administraţiei naţionale de a combate neregulile şi fraudele ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România. stabilind scopul şi obiectivele sale. dezvoltarea competenţelor personalului implicat în evaluarea prejudiciilor cauzate prin fraudă. analizând atât deficienţele legislative. de asemenea. cât şi deficienţele înregistrate în domeniu. transparenţa activităţilor desfăşurate de instituţiile implicate în lupta antifraudă. Strategia urmăreşte realizarea obiectivelor pe baza a patru principii generale: eficienţa în lupta antifraudă. Coordonarea luptei antifraudă vizează consolidarea instituţională a Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Strategia acoperă toate aceste subiecte. precum şi pregătirea profesională a personalului. sancţionare administrativă sau penală şi recuperare a prejudiciului la nivel naţional. raportare.ro 978‐973‐88201‐6‐6 61  . prin intermediul unei intense activităţi de comunicare. îmbunătăţirea sistemului de comunicare a neregulilor. urmărire penală. detectare. responsabilitatea instituţională şi managerială.itcode. dezvoltarea activităţii de culegere şi analiză a datelor relevante pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene. precum şi definirea conceptelor şi a ariei de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene. Capitolul II surprinde aspecte specifice activităţii de prevenire prin intermediul acţiunilor de comunicare şi relaţii publice. măsurile propuse urmărind consolidarea capacităţii administrative a instituţiilor implicate.

în calitate de institute de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). în ultimii ani România a înregistrat o îmbunătăţire notabilă a convergenţei reale în termeni de produs intern brut pe locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare. bugete locale.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . precum şi instituţiile responsabile şi termenele de implementare a acestor măsuri sunt prevăzute în Planul de acţiune. obiectivele. respectiv. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socioeconomică faţă de Uniunea Europeană. din surse interne (buget de stat. VII. PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la politicile. Modul în care va fi monitorizată şi evaluată implementarea Strategiei face obiectul ultimului capitol.) sau externe (fondurile structurale şi de coeziune. cât şi prin prisma faptului că politica de dezvoltare a României va trebui să se alinieze după anul 2007 la priorităţile 62  www. România este nevoită să-şi formuleze opţiunile într-un context în care problematica integrării ajunge să fie semnificativ distinctă de cea a familiarizării cu cerinţele de acquis specifice negocierilor de aderare. Această abordare este justificată atât prin rolul PND de fundamentare generală a accesului la Fondurile Structurale şi de Coeziune. Conform ultimelor date statistice publicate de Comisia Europeană. România continuă să se plaseze în urma tuturor noilor state membre. În contextul aderării României la UE în anul 2007.Colecția de articole AIT – 2009 pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Obiectivele şi măsurile necesare. Se impune sublinierea clară a caracterului specific al PND 2007-2013.). etc. este vorba acum de un nivel din ce în ce mai ridicat al interdependenţelor între ţările membre. decalajul pe care trebuie să-l recupereze fiind semnificativ. fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit. Acesta nu substituie o Strategie Naţională de Dezvoltare Economică. urban-rural. Pornind de la discuţiile tehnice cu Comisia Europeană la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale". PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială (Cohesion Policy) şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală. Raportarea la mecanismul deciziei se face în principal pe două coordonate: poziţionarea faţă de provocările imediate ale integrării şi apartenenţa la anumite coaliţii de interese. elaborarea PND 2007-2013 a demarat în anul 2004 pe baza ideii că acest document va fi orientat în principal asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.itcode.). etc. elaborat într-un larg parteneriat. acestea fiind apanajul altor documente programatice. în vedere asigurarea unei dezvoltări socioeconomice de tip „european" şi reducerea cât mai rapidă a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană. În accepţiunea politicii de coeziune. ci reprezintă o componentă esenţială a acesteia. În Europa lărgită. Raţiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale. deşi importanţa acestui tip de probleme nu se reduce. PND nu conţine aspecte de reglementare legislativă. construcţie instituţională sau reformă structurală. regiunea X faţă de media naţională etc. Cu toate acestea. care se constituie în anexa la această Strategie. De altfel. formează sursele esenţiale pentru ordonarea preferinţelor naţionale în participarea la procesul de decizie. Aceste doua direcţii ce surprind pe lângă dependenţa de mecanismul comunitar format al elaborării politicilor şi. care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. principiile şi reglementările comunitare în domeniu. care reclamă un alt tip de comportament strategic. independenţa şi interdependenţa interacţiunii strategice. sunt prezentate pe parcursul cap. în scopul diminuării decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi a disparităţilor interne (ex. credite externe.

având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale. Formularea obiectivelor strategice ce contribuie la realizarea priorităţilor naţionale de dezvoltare încearcă să îmbine. că în interiorul acestor priorităţi sunt abordate numeroase domenii / sectoare de intervenţie specifice. care vor fi finanţate din instrumente comunitare distincte). Aşa cum s-a menţionat anterior. România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene. • Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării. PND 2007-2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. însă. Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite în PND 20042006 şi a fost agreat de principiu cu Comisia Europeană. sănătatea. elementele politicilor sectoriale şi ale politicii de dezvoltare regională. pe de o parte. Trebuie precizat. sectorul comunicaţii şi IT. • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. orientările strategice la nivel european şi cerinţele specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare.itcode. Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare. dezvoltării rurale şi pescuitului. în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE prin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiară substanţială din partea UE. reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale. respectiv creşterea competitivităţii. prevenirea riscurilor naturale etc. În ceea ce priveşte Strategia PND. în cadrul negocierilor la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale" (închise la data de 23 septembrie 2004). În contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 şi a modificării subsecvente a reglementărilor privind managementul fondurilor structurale şi de coeziune. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele şase priorităţi naţionale de dezvoltare. şi. limitarea numărului de priorităţi fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor faţă de UE şi a disparităţilor interne. Strategia PND va fi finanţată din surse multiple. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg. inclusiv prin prisma Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României „Orizont 2025". cât şi la priorităţile Agendei Lisabona. autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit viitoarele Programe Operaţionale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate (cu excepţia agriculturii. • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport. PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborat Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR)1. ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului. • Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative.Colecția de articole AIT – 2009      comunitare de dezvoltare şi să fie bazată pe măsuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european. Mai mult decât atât. cum ar fi educaţia. În perioada de referinţă a PND 2007-2013. • Dezvoltarea resurselor umane. ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare: • Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.ro 978‐973‐88201‐6‐6 63  . pe de altă parte. au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare. asigurând fundamentarea generală a direcţiilor de alocare a fondurilor publice pentru www. la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. energia.

regional şi local şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate. cât şi externe.implementarea şi  gestionarea  instrumentelor  structurale(. 1256 din 27/12/2004. în special a fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene11. a realizat măsurile şi acţiunile necesare. PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel naţional.  precum şi şapte  grupuri  de lucru tematice.     64  www. precum şi cu calendarul de lucru convenit cu Comisia Europeană10. la orizontul anului 2013.  structura  partenerială  consultativă  la  nivel  național. nr.128/2006(M.)cu  modificările  şi  completările  HG.Of.M.  care  a  stabilit  principiile  de  elaborare  a  PND.nr.  1115/2004  privind  elaborarea  în  parteneriat  a  Planului  Național  de  Dezvoltare.Of. Of. va conduce. atât interne.  a  fost  constituit  Comitetul  Interinstituțional  pentru  elaborarea  PND. unităţile investigative şi de cercetare penală au stabilit direcţii clare de acţiune pentru prevenirea si combaterea fraudelor economico-financiare.  rolul  diferitelor  instituții  în  procesul  de  elaborare  şi  modalitățile  de  cooperare  inter‐instituțională şi  de  consultare  partenerială. din care cca. 58.  În  acest  sens. Programarea financiară a PND.2006)  10   În  primul  rând.2004.7 miliarde Euro.04. integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute.  a  fost  aprobată  HG  nr. împreună cu ministerele.  497/2004  privind  stabilirea  cadrului  instituțional  pentru  coordonarea. alocate pe bază de programe şi proiecte.   Conform  HG  nr.Colecția de articole AIT – 2009 investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării instrumentelor structurale în fiecare Stat Membru şi care se negociază cu Comisia Europeană.90  din 31. celelalte instituţii şi partenerii implicaţi în acest proces şi în conformitate cu cerinţele derivând din reglementările naţionale şi comunitare relevante. 43% reprezintă aportul Uniunii Europene În vederea realizării acestui angajament complex.  11 HG  nr. dinamică şi prosperă.346  din  20.nr. care a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanţare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru creşterea convergenţei cu UE. Ministerul Finanţelor Publice. M. în calitate de coordonator al elaborării PND şi al pregătirilor pentru managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune9.  2209  din  09/12/2004  privind  aprobarea  Strategiei  naționale  de  combatere  a  criminalității  organizate  în  perioada 2004‐2007. la o Românie competitivă.nr.itcode. a condus la o sumă estimativă globală de cca.Proiectul Strategiei Poliției Române pentru perioada 2008‐2011.ro 978‐973‐88201‐6‐6 9 . În acest context strategic.01.

factorilor endogeni şi exogeni care acţionează asupra comportamentului său. Bucureşti.. în diverse scheme de spălare a banilor.  2  Amza. respectiv sfera economică şi financiară. urmată de schimbarea sau transferul acestora. acordându-se o deosebită atenţie structurii sale psihologice. cel care are capacitatea. ea fiind alcătuită din structurarea tuturor motivelor care au dus la această alegere2. Infractorul financiar este o noţiune specie a noţiunii generice de infractor. administraţia centrală/locală. Din punct de vedere juridic. Constatări similare se pot face în cazul acţionariatului persoanelor juridice la nivelul cărora s-a observat predilecţia pentru săvârşire de infracţiuni generatoare de bani murdari. Cu cât un infractor este mai motivat în activitatea pe care o desfăşoară. cât şi anumite tipuri de personalităţi criminale. societatea civilă etc). Motivaţia făptuitorilor reprezintă totalitatea elementelor psihice care concurează la luarea deciziei de a comite o anumită faptă ilegală. Acesta într-o abordare generică este inclus în categoria infractorului financiar.. termenul de . trebuie cunoscut şi analizat în profunzime. pentru transferul în străinătate al profiturilor obţinute în mod ilegal.pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Lumii economico-financiare îi sunt caracteristice atât anumite modalităţi faptice.b din Legea nr. fie în calitate de complice. Scopul urmărit de el este obţinerea ilegală de bunuri1.spălător de bani’’ este des utilizat şi se referă la individul care comite o infracţiune generatoare de bani murdari. În vocabularul comun al investigatorilor în domeniul combaterii spălării banilor. cu un anume potenţial motivaţional de natură infracţională. Tratat de teorie şi politică criminologică. pentru ambele ipoteze enunţate. în special prin intermediul societăţilor comerciale care funcţionează după principiul firmelor fantomă.656/2002. se poate observa specializarea persoanelor implicate în operaţiuni de spălare a banilor. diferenţa specifică fiind constituită din domeniul în care acţionează.Univ.Colecția de articole AIT – 2009      Personalitatea infractorului specializat în operațiuni de spălare a banilor                                                         Lector. Tudor. cu atât va avea mai multe şanse de reuşită.itcode. Alexandru Ioan Cuza ”  Persoanele fizice care au făcut obiectul unor investigaţii privind spălarea banilor sunt de diverse naţionalităţi şi provin din majoritatea mediilor sociale (comunitatea oamenilor de afaceri. să ignore prevederile legale în vigoare. infractorul este persoana care comite o infracţiune cu vinovăţie sau participă la comiterea ei. urmată de spălarea propriu-zisă a banilor. fiscală sau bancară prin care prejudiciază atât bugetul consolidat al statului cât şi bugetul european. în vederea ascunderii adevăratei provenienţe a acestora.cu modificările şi completările  ulterioare. ca individ. Editura Luminalex. majoritatea off-shore. Relevant este faptul că unii dintre aceştia au legături directe sau sunt interpuşi ai persoanelor cu funcţii decizionale sau executive din spectrul politico-instituţional central sau local implicat în gestionarea banilor publici. în folosirea firmelor cu capital străin. dar şi pentru cel care doar spală produsul infracţiunii. atunci când condiţiile îi permit. fie în calitate de instigator. 2000  www. De asemenea. deoarece va  art.2.lit. Conduita criminală a infractorului financiar necesită cunoaşterea aprofundată a mecanismelor şi factorilor care o influenţează. Dar în abordarea noastră o să evidenţiem trăsăturile de personalitate ale infractorului specializat în operaţiuni de spălare a banilor. Infractorul.ro 978‐973‐88201‐6‐6 65  1 . Dr. Nicolae Ghinea                                                                   Academia de Poliție .

iar vidul legislativ şi incapacitatea guvernelor de a conferi fermitate activităţii de control ce ar trebui exercitat în acest sistem conferă o vulnerabilitate deosebită faţă de acest gen de infracţiuni. Astfel.aspiraţiile depăşind condiţia socio-profesională. pornind de la cel legislativ şi până la domenii care s-au dezvoltat recent (informatică. apreciată ca o justificare suficientă şi legitimă fiind acceptată social. Toate aceste trăsături se circumscriu egocentrismului. Georgeta Ungureanu. Georgeta Ungureanu. telecomunicaţii etc. şi în special în domeniul spălării banilor. Infractorul care acţionează în sfera economico-financiară. orice activitate infracţională a indivizilor reprezintă o situaţie inedită. Specific infractorului financiar este faptul că el acţionează în domeniul său de activitate. Practic acesta este elementul definitoriu în desfăşurarea activităţii infracţionale şi constituie un element deosebit de important în dezvoltarea acestui tip de criminalitate. motivul îmbogăţirii poate apărea ca justificat: dorinţa de câştig este. o particularitate a acestui tip de infractori o constituie pregătirea intelectuală şi nivelul de cultură deosebite. Motivaţia nu este unică pentru toţi făptuitorii. Infractorii care acţionează.  66  www. Editura  Universul Juridic. studii superioare în domeniu. oferindu-i-se posibilitatea de a eluda dispoziţiile legale5. acolo unde posedă cunoştinţe temeinice. faţă de ceilalţi infractori are. Globalizarea şi criminalitatea financiar‐bancară. Introducere în criminologie aplicată.cit. cel puţin în sistemul economiei de piaţă. 229  5  Voicu. Pregătirea intelectuală reprezintă nivelul de instruire şcolară pe care îl au infractorii din această categorie a criminalităţii şi care influenţează în plan calitativ fenomenul infracţional. în sensul că oferă cunoştinţele necesare pentru comiterea unor fapte cu moduri de operare deosebit de complexe. Adriana Voicu. Costică. Negrier‐Dormont  şi colaboratorii. Ruggiero. în general. din care se desprinde imposibilitatea acestora de a avea un autocontrol suficient. dar şi de autocontrol din partea propriilor indivizi.). 2004 – pag. toleranţa redusă faţă de frustrări. Ruggiero3 opina în legătură cu motivaţia infracţională că doar „ambiţia personală este cea care îi împinge pe oameni să comită infracţiuni. Astfel. În ceea ce priveşte stăpânirea de sine şi refuzul trecerii la act. În opinia lui V. 2005 – pag. Adriana Voicu. în general. op. unde cunoaşte legislaţia şi imperfecţiunile acesteia. motivaţia acestui tip de infractor se caracterizează în principal prin dorinţa de câştig.itcode. în sfera criminalităţii economico-financiare. lipsa acestora ar putea fi explicate printr-un comportament dominat de anumite vicii. Experienţa ultimilor ani în studierea tipologiilor de spălare a banilor. Editura Universul Juridic. În actualul context social. cum ar fi: o asumare precară a riscului. Bucureşti. Cauzalitatea fraudelor este legată preponderent de personalitatea autorilor şi mai puţin de mediul în care acesta operează şi care le-ar spori gradul de vulnerabilitate infracţională. tendinţa de a evita sarcinile dificile.  304  4  Voicu. impulsivitatea manifestată prin înclinaţia către plăcerile de moment. de obţinere a unor avantaje materiale cât mai mari. ce aparţin prin definiţie sistemului de afaceri”. a relevat faptul că infractorii posedă tot mai multe cunoştinţe în cele mai variate domenii. Lăcomia şi invidia sunt trăsături dominante ale multora dintre comportamentele care se manifestă în domeniul spălării banilor. ca latură a personalităţii umane. V. Cu toate acestea. Infracţionalitatea în afaceri reprezintă „fructul oprit” pentru instrumentele de control. cunosc în detaliu lacunele existente în sistemele de reglementare în care îşi desfăşoară activitatea. cauzalitatea infracţională aparţine sferei motivaţionale determinate de nivelul de cultură al indivizilor4. Astfel. un element comun al tuturor infractorilor din sfera criminalităţii economico-financiare este dat de rezultatul urmărit prin desfăşurarea activităţii infracţionale. ea variind în funcţie de interesele şi nevoile de moment ale fiecărui individ. Motivaţia obţinerii unor câştiguri materiale considerabile şi a legitimizării acestora este cea mai convingătoare şi se întâlneşte la toţi infractorii care acţionează în acest domeniu.  Lygia.ro 978‐973‐88201‐6‐6 3 . Costică.Colecția de articole AIT – 2009 depune toate diligenţele pentru a atinge rezultatul pe care îl urmăreşte.

director. terenuri ). fond de investiţii. administrator etc. creând împrejurări prielnice punerii în aplicare a schemelor infracţionale. în aparenţă minore.  203  www. Un alt motiv pentru care controlul se dovedeşte.: manager. În opinia specialiştilor. Tratarea cu indiferenţă a semnalelor care prefigurează comportamentul suspect al unor angajaţi. Negrier‐Dormont  şi colaboratorii.Colecția de articole AIT – 2009      În majoritatea cazurilor infractorul financiar are studii superioare şi ocupă funcţii de conducere în cadrul unei organizaţii( ex. În consecinţă nu se procedează la o verificare riguroasă a activităţilor financiar-contabile efectuate de membrii organizaţiei. în achiziţionarea unor obiecte de valoare ( cum ar fi autoturisme de lux ) sau chiar în coruperea unor funcţionari sau oameni politici cu influenţă. calm. în multe situaţii. se bucură de succes în activitatea pe care o desfăşoară. Introducere în criminologie aplicată. infractorul financiar se manifestă impulsiv. Astfel.itcode.ro 978‐973‐88201‐6‐6 67  6 .) care gestionează riscul. afişând un tonus excepţional. pe care este conştient că interlocutorii nu le înţeleg pe deplin. îl determină pe infractorul financiar să pună la punct scheme prin care să sustragă sume considerabile de bani. obişnuieşte să muncească peste orele de program. : locuinţe. Dorinţa de a acumula bunuri. care nu sunt deranjaţi de aspecte. Ca o categorie aparte a infractorilor care acţionează în mediul economico-financiar. Funcţia deţinută îi dă posibilitatea să îşi pună în practică cunoştinţele. sunt preocupate într-o mai mică măsură să caute fisuri în interiorul sistemului. pe care le investeşte ulterior în bunuri imobiliare ( ex. infractorii financiari conştientizează faptul că ei operează într-o instituţie ( bancă. obişnuind să îşi argumenteze afirmaţiile cu ajutorul unor termeni şi expresii de strictă specialitate. favorizează activitatea infractorilor financiari. în care există o permanentă relaţie cu publicul. se observă faptul că infractorul comunică deosebit de uşor în relaţiile interumane. De multe ori un manager este pus în situaţia limită de a amâna luarea unei decizii ferme faţă de neregulile descoperite pentru simplul motiv că dezvăluirea acestora îi va afecta situaţia profesională proprie. nu se consultă cu nimeni. în cele mai multe cazuri ei nu au remuşcări sau sentimente de vinovăţie atunci când pierd într-o operaţiune. având permanent la îndemână soluţii şi răspunsuri care atrag clienţii şi îi impresionează pe colegi. Această trăsătură a managerilor de a avea încredere în oamenii pe care îi conduc favorizează săvârşirea unor infracţiuni generatoare de bani murdari. în inevitabila lor ignoranţă nu reuşesc sau nu îndrăznesc să îi verifice pe cei care. urmărind obţinerea unor profituri ilicite. 2004 – pag. precum şi părerea unor angajaţi precum că prea multe verificări ale personalului are efecte negative asupra acestuia. De aceea. consecvent. fără a fi afectat de efortul depus. În ceea ce priveşte latura pozitivă se are în vedere faptul că infractorul financiar este dinamic.). în special cele interne. nu solicită concedii de odihnă. încălcând prevederile legale. ignorând deliberat reglementările tehnice şi contabile. consecvent. Această manieră de lucru este acceptată de către şefi. cel puţin în aparenţă. stabileşte în amănunt modalitatea în care urmează să acţioneze şi îşi pune în aplicare planul cu mult tact. În alte situaţii poate interveni şi ignoranţa managerului. În instituţiile financiar-bancare. conturată prin incapacitatea acestuia de a descifra mecanismele şi procedeele utilizate de infractorul financiar. instituţii publice. Latura negativă a personalităţii infractorului financiar este întregită de aroganţa acestuia. Infractorul financiar studiază fisurile existente în sistem şi în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. personalitatea infractorului financiar are atât o latură pozitivă cât şi o latură negativă6. cu o deosebită rezistenţă fizică şi psihică. societăţi comerciale. Toate operaţiunile efectuate sunt marcate de o doză mai mare sau mai mică de risc. Editura Universul Juridic. Organele de control. Conştient de risc. ineficient este că cea mai mare parte a managerilor consideră că în organizaţia pe care o conduc nu poate fi comisă o fraudă de mari proporţii. patron. El se consideră cel mai capabil individ din organizaţia în care acţionează şi are  Lygia.

Din această cauză depistarea şi combaterea faptelor ilicite este mult mai dificilă decât în alte domenii. încearcă să comită o fraudă cât de mică. Exemplul clasic dat de cercetători este tipul de persoană care o duce cu adevărat bine din punct de vedere financiar. Psihopatul financiar are o situaţie materială foarte bună. Pentru a oferi imaginea completă a unui profesionist. comparându-se permanent cu cei aflaţi deasupra sa în ierarhia organizaţională. ştie când şi pentru ce să facă mici concesii. Pentru a nu fi surprinşi de situaţii delicate. ceea ce denotă o premeditare a activităţilor infracţionale. Autorii infracţiunilor de acest gen sunt cei care se află în planul doi al vieţii publice. dar numai în situaţii care nu îi afectează interesele. El ştie să profite de aceste relaţii şi să le folosească atunci când îşi simte ameninţată poziţia sau activitatea.itcode. nu sunt dispuse să analizeze modul în care acestea au fost obţinute. cu importanţi funcţionari sau lideri din administraţie. managerii din instituţiile financiar-bancare sunt preocupaţi de coruperea firmelor de audit financiar sau a organismelor de supraveghere şi control care le verifică legalitatea operaţiunilor şi le confirmă bilanţurile contabile. sperând să nu fie descoperit. deoarece de cele mai multe ori legăturile acestor infractori se găsesc în sfera politicului unde infracţionalitatea de natură economică se dezvoltă paralel cu corupţia politică. Analizele efectuate evidenţiază şi faptul că organizaţiile financiare şi băncile.ro 978‐973‐88201‐6‐6 . poliţie şi justiţie. ori de a sesiza organelor abilitate neregularităţile constatate. de ratări. O altă particularitate a personalităţii infractorului financiar o reprezintă şi capacitatea de a relaţiona şi de a stabili legături de natură a-l favoriza. acţiunile lor de corupere ating ţinta. În cadrul Universităţii Yale din Statele Unite ale Americii funcţionează un departament care studiază psihologia infractorilor specializaţi în criminalitatea economicofinanciară. Ei speculează cu mare abilitate pulsul vieţii economice. Cercetătorii au elaborat un concept destul de interesant. care nu reprezintă altceva decât infracţiuni în curs de săvârşire. conturează o personalitate robustă. Acesta afişează o atitudine nonşalantă. fac ca dezvoltarea fenomenului să fie una prolifică. care se referă la faptul că infractorul nu este cineva cu o lăcomie evidentă. să cedeze. o vestimentaţie elegantă. Asociind corupţia cu infracţionalitatea se formează un sistem de favorizare şi se creează oportunităţile care deschid canalele necesare desfăşurării activităţilor ilicite şi care dă dimensiunile reale ale facilităţilor de care beneficiază criminalitatea în desfăşurarea activităţilor sale. 68  www. sociale şi politice.Colecția de articole AIT – 2009 convingerea intimă că nimeni nu va reuşi să îi descopere manoperele frauduloase. Numeroasele legături pe care le deţin cei care se ocupă de criminalitatea economico-financiară. ci acea persoană care se teme de eşecuri. bazându-se pe sclipiri de inteligenţă şi lacune legislative . preocupate exclusiv de rezultate. a cărei opulenţă ascunde caractere foarte puternice. recurgând la inedite artificii care. dar manifestând în acelaşi timp preocuparea de a nu ieşi în evidenţă nici în mod pozitiv nici în mod negativ. disponibilitate faţă de orice problemă pusă în discuţie. excluzând orice control asupra activităţii salariaţilor aflaţi în punctele cheie ale afacerilor derulate. oferă teren propice trecerii la act. Planificate cu grijă şi urmărite cu răbdare. În momentul în care instituţia în care îşi desfăşoară activitatea suferă un eşec financiar. iar individul este afectat din punct de vedere al remuneraţie. Complicitatea conducerii instituţiilor financiar-bancare la săvârşirea fraudelor şi a operaţiunilor de spălare a banilor este pusă în evidenţă şi de refuzul constant al acestora de a interveni preventiv. stăpâneşte şi controlează orice situaţie. construind şi punând în aplicare veritabile strategii menite să le sporească averea şi puterea. care au acumulat averi considerabile şi au capacitatea de a influenţa structurile politice şi de putere. Profilul psihologic şi comportamental al acestui tip de infractori din domeniul spălării banilor. Studiile efectuate în domeniu au relevat că lăcomia nu reprezintă un element care să îl motiveze în mod deosebit pe psihopatul financiar în săvârşirea unor acţiuni ilegale.

De fapt ei sunt indivizi apreciaţi în societate. Ei se plasează. al elitelor economice şi financiare. • primirea unor cadouri de valoare. pentru a identifica momentele favorabile pentru acţiunile sale. 246  www. îmbrăcăminte. Roma etc. aşa zise publicitare din partea clienţilor sau o frecvenţă deosebită a convorbirilor telefonice. sprijinind concomitent mai mulţi candidaţi. Adriana Voicu. ) şi în paradisuri fiscale. el ştie să negocieze şi să blocheze orice ar fi în dezavantajul său. cu o poziţie socială bine definită. care ar putea scoate în evidenţă activităţile ilegale pe care le desfăşoară şi care îi aduc beneficii materiale. de aceea de multe ori diferenţele dintre nivelul de trai şi mijloacele prin care îşi asigură existenţa în mod oficial constituie un indiciu că individul desfăşoară activităţi ilicite. După cum am arătat. în special din categoria fraudatorilor.Colecția de articole AIT – 2009      Spre deosebire de ceilalţi infractori care. studiind relaţiile existente şi explorând conjuncturile inevitabile. cel puţin în aparenţă. luând în considerare toate variantele posibile.ro 978‐973‐88201‐6‐6 69  7 . De asemenea. • lipsa reclamaţiilor. oameni respectabili. Infractorul financiar. prezenţa neîntreruptă la serviciu pentru perioade îndelungate. Ei sunt. • indicatorul numit „iresponsabilitate”. Astfel de infractori investesc sumele de bani obţinute ilegal în locuinţe. Setea lor de putere şi dorinţa de a se menţine în „înalta societate” nu cunoaşte limite. 2005 – pag. prelungirea nejustificată a programului de lucru sau insistenţa de a participa la activităţi care nu sunt în mod normal în responsabilităţile sale etc. a plângerilor. care nu pot fi mascate de opulenţă.itcode. motivaţia infractorului financiar este reprezentată de dorinţa de a obţine cât mai multe avantaje materiale. concedii. după săvârşirea infracţiunii încearcă să se facă nevăzuţi. prezentând interes pentru tot ce se întâmplă în mediul lor. Georgeta Ungureanu. posedă cunoştinţe care le oferă o funcţie apreciabilă şi nicidecum nu ar putea fi consideraţi infractori de către cei din jur. bunuri de folosinţă îndelungată sau asigură condiţii materiale deosebite propriilor copii. posedând studii de specialitate care le permit să exploateze orice situaţie care favorizează realizarea scopului final. afişându-se în public fără nici un fel de remuşcări. sesizărilor atunci când ar fi cazul. reşedinţa lor reală aflându-se în oraşe de opulenţă ( Monte Carlo. În realitate însă ei sunt infractori. rezolvă rapid orice nemulţumire a clienţilor. însă pot fi identificaţi o multitudine de indicatori socio-mutuali referitori la comportamentul infractorului. Editura  Universul Juridic. Ei trebuie să cunoască situaţia reală. sunt aceia care trec cu rapiditate şi uşurinţă de la un partid politic la altul. asemănători celor care ar săvârşi infracţiuni contra persoanei sau o altă infracţiune de drept comun. materializat în renunţarea voluntară la concediile legale de odihnă. Globalizarea şi criminalitatea financiar‐bancară. demonstrând încă o dată carenţele adevăratului caracter. autoturisme. Paris. datorită potenţialului financiar şi puterii de penetrare. infractorii din domeniul spălării banilor încercă să faă nevăzut produsul infracţiunii. o parte din aceştia se află temporar pe teritoriul României. respectiv: • schimbarea bruscă a modului de viaţă. scopul spre care se îndreaptă indiferent de domeniul în care acţionează. ei studiază toate situaţiile existente. Aceste bunuri nu ar putea fi obţinute numai din salariul obişnuit. foarte rapid. în speranţa unui eventual câştig ulterior. stimaţi şi care se făcuseră remarcaţi de cei din jur. de cele  Voicu. De cele mai multe ori comportamentul ilegal al acestui tip de infractor este dificil de descoperit datorită statutului lor. vizibilă în special prin dobândirea unor bunuri şi valori importante şi care nu ar putea fi justificate prin veniturile declarate legal. este de a câştiga cât mai mulţi bani sau de a realiza un profit cât mai mare. precaritatea intelectuală şi ignoranţa. în cercul oamenilor politici. acest tip de infractor se caracterizează printr-o dinamică şi atenţie deosebită. chiar dacă prin acţiunile pe care le desfăşoară încalcă dispoziţiile legale. Costică. Londra. investigatorii trebuie să aibă în vedere indicatorii socio-neutrali referitori la comportamentul infractorului financiar7. Bucureşti. De multe ori. În activitatea de investigare a spălării banilor.

aceşti infractori cunosc foarte bine legislaţia şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea. • cunoaşterea de către infractor a relaţiilor speciale pe care persoanele din conducerea instituţiei în care activează le-au stabilit cu persoane importante din cadrul puterii şi autorităţilor de supraveghere. • nerespectarea regulilor obligatorii de negociere cu partenerii de afaceri. pentru a nu atrage atenţia asupra lor. ). îşi ascund de cele mai multe ori activităţile pe care le desfăşoară. agilitatea şi atenţia acestui tip de infractor îi dă posibilitatea şi puterea de a studia persoanele care au capacitatea de decizie. relaţii şi pregătesc din timp terenul pentru a putea acţiona în scopul urmărit. comunicări obligatorii la Centrala Incidentelor de Plăţi. • posibilitatea modificării unor documente oficiale fără obligaţia certificării acestora. cu clienţii. astfel încât să găsească modalităţile adecvate pentru a le atrage în jocul său şi pentru a-i împiedica să influenţeze negativ acţiunile sale. pentru a păstra anonimatul sau pentru a pierde urma unor documente falsificate se evită intenţionat menţionarea unor elemente obligatorii pentru corespondenţa oficială. • nerespectarea circuitului legal al documentelor. • lipsa elementelor obligatorii din corespondenţa oficială a instituţiilor ( număr de înregistrare. în afara cadrului oficial. Astfel. Datorită legăturilor pe care aceşti infractori le au cu unii funcţionari. pentru a rezolva favorabil unele cereri formulate de anumite societăţi sau persoane. • apelul insistent pe care persoane din conducerea instituţiei îl fac asupra subordonaţilor.Colecția de articole AIT – 2009 mai multe ori are contacte frecvente. favorizând descoperirea lor. Bineînţeles. • refuzul de a fi promovat în alt compartiment al instituţiei – după cum arătam. 8  idem – pag. După cum arătam la începutul prezentării. fie sunt falsificate. 247  www. ele ajung la destinaţie fără a trece prin toate punctele obligatorii de trecere. care pot fi corupte sau atrase în activitatea ilegală a fraudatorului. Ca şi ceilalţi infractori sunt suspicioşi. lipsa unui regulament clar care să stabilească modul de desfăşurare a activităţilor instituţiei. prin ocolirea punctelor obligatorii de trecere. excesiva secretizare a activităţilor curente pe care le desfăşoară. derularea şi finalizarea scenariilor sale: • modificările repetate ale procedurilor şi metodologiilor de lucru în interiorul instituţiei. • tendinţa de izolare. • practica conducerii instituţiei de a nu pune în aplicare dispoziţiile obligatorii elaborate de autorităţile naţionale în baza actelor normative adoptate (raporturi statistice şi contabile. sunt favorizate de următoarele situaţii8 pe care acesta le sesizează şi le exploatează cu inteligenţă în iniţierea. În sectorul lor de lucru îşi creează facilităţi. Centrala Riscurilor Bancare ). • efectuarea superficială a controlului intern asupra celor mai importante operaţiuni şi segmente ale activităţii instituţiei constituie un factor deosebit de important care determină şi favorizează săvârşirea infracţiunilor economico-financiare. facilitând comiterea unor ilegalităţi. O eventuală promovare sau mutare în alt domeniu sau compartiment ar lăsa descoperite aceste activităţi. ştampilă etc. care le facilitează circuitul unor documente care fie nu corespund realităţii. semnături. • tendinţa de concentrare a puterii de decizie în mâinile câtorva persoane din conducerea instituţiei. calitatea de infractor impune cunoaşterea aprofundată a mecanismelor şi factorilor care influenţează conduita criminală. În multe situaţii.itcode. • existenţa în cadrul instituţiei a unor relaţii de rudenie care duc la apariţia nepotismului sau la favorizarea unor persoane pe criterii subiective. ofertanţii şi cu persoanele suspecte. comportamentul şi modul de acţiune al infractorului financiar.ro 978‐973‐88201‐6‐6 70  .

chiar şi nesemnificativă.itcode. Egocentrismul este considerat „ţara” infracţională. Infractorii care acţionează în în domeniul spălării banilor afişează. Banul şi puterea sunt principalele lor motivaţii.ro 978‐973‐88201‐6‐6 71  . datorită faptului că orice ştire de acest gen afectează negativ imaginea întregii instituţii. în general.Colecția de articole AIT – 2009      teama conducerii instituţiei de a face publică o fraudă. ei reuşesc să corupă valorile considerate imune la puterea banilor. forţa motrice a realizării dorinţelor lor.     • www. pentru care s-ar amesteca în orice activitate care le-ar aduce un profit. de care sunt conştienţi şi de care profită. o imagine falsă. Datorită puterii şi statutului social. produsă în cadrul unei instituţii economico-financiare. din această cauză fiind relativ greu de descoperit.