INTRODUCERE Operaţiunile de piaţă monetară (operaţiuni open market) reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al BNR

. Acestea se realizează la iniţiativa băncii centrale, având următoarele funcţii: ghidarea ratelor de dobândă, gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare. Piaţa monetară este o componentă esenţială a pieţei capitalurilor şi are un rol deosebit de important în derularea normală a fluxurilor de plăţi la ni velul economiei. În ultimele decenii ea a cunoscut transformări profunde, generate de inovaţia financiară în domeniu, dar şi de dorinţa autorităţilor monetare de a perfecţiona şi a eficientiza instrumentele de politică monetară şi de a potenţa concurenţa pe piaţa creditului. In primul rand, politica de ,,open market este de natura contractuala, nu reglementara. Ea se realizeaza pe o anumita piata, unde se formeaza un anumit pret, si anume pe piata monetara. Pe aceasta piata, unde se schimba pe titluri lichiditatile create de banca centrala, aceasta din urma initiaza vanzarea sau cumpararea unor titluri, generand, astfel, o cerere sau o oferta de moneda legala. Initiativa respective nu intalneste adeziunea la schimb a celeilalte parti decat la un anumit nivel al pretului, acarui variatie reflecta starea lichiditatii pietei. Or, prin aceasta, procedura se deosebeste mult de cea a rescontului, care - cel putin in forma sa simpla - este mai rigida, in sensul ca banca centrala monetizeaza toate efectele comerciale care ii sunt prezentate, la o dobanda pe care o stabileste unilateral. In al doilea rand, politica de ,,open-market" este aplicabila

deopotriva bancilor comerciale ,,aflate in Banca" sau ,,aflate in afara Bancii",
1

pe cand politica de rescont nu se aplica decat bancilor aflate in prima situatie. Politica de ,,open market" este, deci, reversibila; achizitionarea de efecte de catre banca centrala duce la cresterea lichiditatii bancare, iar vanzarea de efecte, la reducerea sa. Prin aceasta, politica de ,,open market" este superioara politicii de rescont, care nu poate sa ,,inchida" sau sa ,,deschida" ,,robinetul" de alimentare cu lichiditati a sistemului bancar comercial. Astfel, cele doua deosebiri esentiale dintre politica de ,,open market" si politica de rescont sunt, pe de o parte, flexibilitatea efectului-pret al celei dintai si rigiditatea efectului-pret al celei din urma, iar pe de alta parte, reversibilitatea efectului cantitativ al celei dintai si ireversibilitatea efectului cantitativ al celei din urma.

2

fax sau telex. atât ca urmare a faptului că ea joacă un rol deosebit în redistribuirea resurselor de creditare din economie. deoarece operaţiunile de împrumut se derulează între băncile creatoare de monedă. Acest tip de piaţă se caracteriza în principal prin operaţiuni frecvente şi automate de refinanţare a 1 Turliuc Vasile. tranzacţiile încheindu-se prin telefon. precum şi între acestea şi banca de emisiune şi se realizează numai în moneda bănci centrale1. Piaţa monetară este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt şi foarte scurt pentru toate organismele de credit bancare. evoluţii. Piaţa monetară reprezintă un mecanism important în sistemul monetar şi financiar al unei ţări. biletele de bancă şi disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală). funcţii. Ea este o piaţă delocalizată. Iaşi. 189 3 .Capitolul I Piaţa monetară: concept. iar unele evenimente sau tendinţe de pe una dintre pieţe pot influenţa tendinţele celorlalte pieţe. actori Piaţa monetară este o componentă importantă a pieţei creditului alături de piaţa financiară care este o piaţă a capitalurilor pe termen lung şi piaţa valutară. Graniţele dintre cele trei componente ale pieţei creditului nu pot fi trasate riguros. deoarece legăturile dintre acestea sunt foarte strânse. Ankarom . Piaţa monetară se identifica până acum câteva decenii cu piaţa interbancară. cât şi datorită faptului că acesta reprezintă locul în care intervine banca de emisiune în scopul controlăr ii volumului de lichidităţi al pieţei sau al influenţării nivelului ratei dobânzii care se formează zilnic pe aceasta. 1999 . o piaţă a specialiştilor restrânsă doar la nivelul operaţiunilor de împrumut realizate între banca de emisiune şi băncile comerciale agreate la refinanţare de către acesta sau între acestea din urmă. Cocriş Vasile – Monedă şi credit – Ed. Piaţa monetară este o piaţă a monedei centrale (numerarul. Cele trei pieţe se individualizează prin instituţiile funcţionale şi prin modul de derulare a tranzacţiilor. p.

pe această piaţă au loc zilnic decontări interbancare care se realizează numai în moneda băncii centrale. De asemenea. existenţa unui monopol excesiv al băncilor comerciale în sfera creditului. Dezavantajele principale ale funcţionării pieţei interbancare erau numeroase: compartimentarea pieţei capitalurilor. adică încasările şi plăţile zilnice efectuate în şi din conturile clienţilor unei bănci. Aceste dezavantaje au fost depăşite o dată cu trecerea la piaţa monetară deschisă („open market”). Lărgirea pieţei monetare o dată cu accesul agenţilor nebancari şi al marilor întreprinderi a făcut ca piaţa monetară să devină impl icit o piaţă a monedei bancare. de la şi către clienţi care au conturi deschise la alte bănci 2. Pe piaţa monetară băncile comerciale îşi acordă împrumuturi sau îşi rambursează credite acordate anterior. Dardac Nicolae – Operaţiuni bancare. aceasta putând interveni pe piaţă în mod discret în vederea controlării lichidităţilor pieţei şi a influenţări nivelului ratei dobânzii. piaţa monetară mai îndeplineşte şi funcţia de compensare a deficitului cu excedentul de lichidităţi al acestora. Aceste decontări sunt determinate de fluxurile de lichidităţi din conturile clienţilor băncilor. eficienţa redusă a politicii monetare a băncii centrale. În noile condiţii refinanţarea băncilor comerciale nu se mai face automat de către banca de emisiune. Instrumente şi tehnici de plată. automatismul refinanţării băncilor comerciale de către banca de emisiune. Bucureşti. Pe lângă funcţia de finanţare a băncilor comerciale. 79 4 . În fiecare zi au loc astfel de fluxuri monetare între agenţii nefinanciari care au 2 Basno Cezar. p. 1996.băncilor comerciale de către banca de emisiune pe calea rescontării efectelor de comerţ. Editura Didactică şi Pedagogică.

societăţile de plasament. fondurile de pensii. per sold. fie creditoare faţă de celelalte bănci. p. La sfârşitul zilei. sunt structural creditoare. companiile de asigurări etc. casele de economii. Pe piaţa monetară deschisă un actor esenţial este şi banca de emisiune. debitoare sau creditoare faţă de celelalte bănci. casele de titluri. care asigură fluidizarea tranzacţiilor realizate pe această piaţă şi furnizează informaţii numeroase privitoare la evoluţia sa zilnică. Actorii pieţei monetare sunt băncile comerciale.. fie societăţi financiare care operează pe cont propriu (casele de rescont) şi care 3 Turliuc Vasile. Din categoria acestora fac parte casele de economii. societăţile financiare. Ele deţin un excedent de lichidităţi şi apar pe această piaţă în postura de ofertanţi de capitaluri pe termen scurt. cit. societăţile de investiţii. fiecare bancă devine în consecinţă. Solicitatorii de capitaluri sunt instituţiile structural debitoare care îşi plasează de regulă resursele pe termene mai lungi şi au nevoie de lichidităţi (băncile şi instituţiile de credit. fluxuri care conduc la modificarea raporturilor dintre bănci. care are un rol regulator deosebit de important. Instituţiile care mobilizează economiile băneşti de la agenţii economici şi populaţie. Cocriş Vasile – op. banca de emi siune etc.195 5 .conturi deschise la bănci diferite. fie în cea de împrumutaţi. trezoreria statului. cooperativele de credit. Funcţionarea eficientă a pieţei monetare presupune şi prezenţa intermediarilor (curtieri sau case de rescont). societăţile de leasing)3 etc. 194 . Aceşti intermediari sunt fie reprezentaţi ai marilor bănci care lucrează în contul acestora (curtierii). care devin în urma acestor operaţiuni fie debitoare. denumite generic investitori instituţionali. Pe piaţa monetară are loc zilnic stingerea acestor datorii într-un cadru organizat. Principalii actori ai pieţei sunt totuşi băncile comerciale care apar pe această piaţă fie în postura de împrumutători.

în cadrul cărora BNR acordă credite instituţiilor de credit. în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit certificate de depozit. acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garanţie.tranzacţii reversibile destinate injectării de lichiditate. angajându-se să răscumpere activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei. cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei.     acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare . operaţiuni reverse repo . destinate injectării de lichiditate. în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare.tranzacţii destinate absorbţiei de lichiditate. în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit active eligibile pentru tranzacţionare. Potrivit reglementărilor în vigoare. atragere de depozite . transferul  6 . vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare tranzacţii destinate absorbţiei/injectării de lichiditate. în cadrul cărora BNR atrage depozite de la instituţiile de credit. destinate absorbţiei de lichiditate.tranzacţii reversibile. destinate absorbţiei de lichiditate.tranzacţii reversibile. emitere de certificate de depozit .obţin venituri din diferenţa de dobândă aferentă creditelor acordate sau primite şi din operaţiunile de arbitraj asupra titlurilor pieţei. principalele categorii de operaţiuni de piaţă monetară aflate la dispoziţia BNR sunt:  operaţiuni repo . în cadrul cărora BNR vinde/cumpără active eligibile pentru tranzacţionare.tranzacţii cu scadenţa prestabilită.

1. comportă refinanţarea băncilor comerciale de către BNR. operaţiunile de piaţă monetară ale BNR au fost utilizate aproape în exclusivitate în scopul drenării excedentului de lichiditate din sistemul bancar. odată cu schimbarea poziţiei nete de lichiditate a băncilor din excedent în deficit. Principalele categorii de credite de refinanţare practicate de BNR sunt: creditul structural. încheiate cu aceeaşi contrapartidă. aflată în curs de formare. creditul de licitaţie. Începând din ultima parte a anului 2008.constă în două tranzacţii simultane. 4 ***www.proprietăţii asupra acestora de la vânzător la cumpărător fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plată".1 Principalele categorii de credite de refinanţare a băncilor comerciale de către BNR Piaţa monetară în România.ro 7 .  swap valutar . absoarbe lichiditate vânzând la vedere valută convertibilă contra lei şi cumpărând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei.trimestrul III 2008). BNR trecând astfel în poziţia de creditor al sistemului bancar. prin care BNR: o injectează lichiditate cumpărând la vedere valută convertibilă contra lei şi vânzând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei. creditul special şi creditul lombard (overdraft).BNR.4 o Până de curând (în perioada 1997 . operaţiunile de piaţă monetară destinate injecţiilor de lichiditate au devenit predominante.

Creditul special se acordă băncilor comerciale aflate în criză de lichiditate pe o perioadă de până la 30 de zile în condiţiile unor garanţii financiare şi în active reale. Totuşi. iar piaţa bursieră nu are capacitatea efectivă de a le evalua. în structura actuală de proprietate şi a prezenţei blocajului financiar atât de extins. Creditele sunt garantate cu efecte comerciale sau publice. Creditul structural prefaţează creditul reescont. recursul la acestea. El prefigurează operaţiunile de open market. se acordă în cadrul unui plafon. Dar mecanismul operaţiunilor pe piaţa liberă nu poate funcţiona corespunzător într -o economie în care titlurile se emit doar ocazional. este garantat cu titluri de stat. deşi creditul comercial şi emiterea de înscrisuri cambiale au fost legal autorizate. Creditul de licitaţie reprezintă actualmente principala cale de refinanţare a băncilor comerciale. la rate de dobânzi rezultate la licitaţie. Acest credit se acordă pentru maximum 15 zile. nu este posibil în mod obiectiv. De aici şi evoluţiile incoerente discrepante ale nivelului ratelor de dobânzi cu efecte perturbatoare pentru gestiunea bancară şi activitatea financiară a întreprinderilor. iar dobânda percepută anticipează taxa oficială a scontului. Se acordă la nivelul soldului debitelor al contului curent al băncii la BNR în limita a 75% din fondurile proprii ale băncii beneficiare în condiţiile garantării cu anumite hârtii de valoare. cu condiţia prezentării de programe eficiente de redresare.Creditul structural este creditul acordat de BNR în cadrul unui plafon stabilit pentru fiecare bancă comercială şi pentru fiecare tip de garanţii. Dobânzile practicate de către banca centrală pentru refinanţarea sistemul bancar şi implicit a economiei naţionale au devenit – în absenţa predominării 8 . Creditul lombard (overdraft) sau creditul „de pe o zi pe alta” (day-to-day) este menit să susţină efectuarea plăţilor zilnice exigibile ale unei bănci comerciale aflate în criză.

rar întâlnită în alte ţări în asemenea proporţii. Tranziţia la piaţă monetară deschisă presupune privatizarea băncilor comerciale. are loc un reflux de monedă şi astfel scad lichidităţile de pe piaţă. lichidităţi. În condiţiile actuale pe piaţa noastră interbancară se efectuează mai ales operaţiuni de refinanţare şi mai puţin operaţiuni de creditare interbănci. O dată cu creşterea ponderii proprietăţii private în economie. În situaţia inversă. dezvoltarea reţelei bancare. 9 . este expresia instabilităţii vieţii noastre economice. cu scopul de a lărgi sau restrânge lichidităţile băncilor. de a influenţa volumul creditelor şi evoluţia generală a cursurilor titlurilor pe piaţă. Variaţia nivelurilor de dobânzi. excesiv de pozitive dacă nu chiar abuzive. întărirea dominaţiei nete a unora dintre ele.1995 şi cu deosebire la începutul anului 1997. creşterea numărului de bănci. a necesităţii unor măsuri hotărâte de restructurare a economiei româneşti. criteriul eficienţei va predomina. ea distribuie monedă. În măsura în care banca centrală cumpără titluri de pe piaţă. a lipsei de sensibilitate a întreprinderilor etatiste la terapia prin instrumente valorice. Imp actul lor asupra gestiunii curente a întreprinderilor şi mai ales asupra investiţiilor a fost puternic resimţit. Terapia prin mijloace monetare a inflaţiei se impune a se asocia cu acţiunea asupra cauzelor structurale ale dezechilibrului inflaţionist. În cadrul acestor operaţiuni banca centrală cumpără şi vinde pe piaţă titluri ale împrumut urilor publice. depăşind cu mult rata inflaţiei fiind prohibitive pentru majoritatea agenţilor economici. BNR va dobândi posibilităţi mai largi de intervenţie prin operaţiunile de open market.economiei de piaţă şi în condiţiile unui sistem bancar etatist – cel puţin în anumite perioade ale anilor 1994 . iar lichidităţile economiei vor creşte.

un enorm şi costisitor angrenaj de acordarea a creditelor. întrucât diferiţii împrumutători de capitaluri şi debitori pentru capitaluri de aceeaşi natură – fie că sunt instituţii financiare. Unii dintre aceşti agenţi au primit dreptul de a emite instrumente financiare pe termen scurt negociabile. Această reaşezare a pieţei banilor permite reducerea ponderii intermediarilor financiari. Deschiderea pieţei asigură tuturor ofertanţilor posibilitatea a arbitra între plasamentele pe termen lung şi cele pe termen scurt. 10 . trezoreria statului sau întreprinderi – sunt supuşi aceloraşi condiţii. trezoreriei statului şi tuturor instituţiilor financiare. Piaţa deschisă este o piaţă pe care toţi agenţii care dispun de capitaluri pe termen scurt pot să le ofere tuturor celorlalţi agenţi care au nevoie de lichidităţii pe termene scurte.2 Trecerea de la piaţa interbancară la piaţa monetară deschisă Tranziţia de la piaţa interbancară la piaţa monetară deschisă va presupune glisarea formelor actuale de finanţare spre formele consacrate pe plan internaţional. bilete de trezorerie. Noile instrumente ale pieţei monetare sunt: certificate de depozit. operaţiune prin care băncile comerciale îşi transformă o parte a portofoliului lor de efecte de comerţ în lichidităţi prin banca centrală: introducerea operaţiunilor de open market ca alternativă faţă de reescont şi instrument mai eficient de influenţare a dobânzilor în economie. potrivit anticipărilor asupra evoluţiei ratei dobânzii. Deschiderea pieţei monetare este subordonată dezideratului de a permite tuturor debitorilor să emită titluri cu scadenţe diferite pe o piaţă la care au acces toţi creditorii.1. Are loc astfel o finanţare directă nemediată. Deschiderea pieţei monetare a reprezentat un mijloc de luptă împotriva unei excesive compartimentări a pieţei banilor. Se are în vedere introducerea reescontului. Piaţa monetară este deschisă întreprinderilor.

bonuri de tezaur negociabile. 11 . bonuri negociabile ale instituţiilor financiare. Aceasta afectează tot timpul supralichiditatea bancară conferind astfel băncii centrale posibilitatea de a influenţa destinaţia excedentelor respective de lichidităţi: cumpărări de titluri de la banca centrală fără emisiune monetară sau acordarea de credite economiei cu emisiune monetară. Politica de open market exercită două efecte: un efect cantitativ asupra mărimii masei monetare în circulaţie şi un efect-preţ asupra ratei dobânzii predominante în economie. Politica de open market acţionează continuu asupra politicii de creditare a băncilor comerciale. bonuri ale societăţilor financiare şi ale caselor de titluri.

variatiile cantitatii de moneda legala se traduc. Sa presupunem ca banca centrala cumpara titluri. Efectul cantitativ Efectul cantitativ al politicii de . Credit.open market" este evident:banca centrala cumpara sau vinde titluri pe piata monetara. In cazul in care titlurile sunt cumparate de la bancile comerciale. cresterea cantitatii de moneda legala in circulatie (cumpararea de titluri) sau scaderea acestei cantitati (vanzarea de titluri).. Consecintele exacte ale acestor operatiuni efectuate pe piata monetara sunt insa diferite.1. Se impune insa precizarea ca posibilitatea bancilor comerciale de a 5 Basno C. si. Bucuresti 1995. prin variatii ale intregii mase monetare. dupa cum banca centrala tranzactioneaza titluri cu bancile comerciale sau cu agentii din sectorul nebancar.Capitolul II Efectele politicii de . operatiunea respectiv determina cresterea lichiditatii in moneda legala a acestora din urma cu o suma egala cu valoarea titlurilor achizitionate si. dupa caz. Ori. conferind. prin jocul multiplicatorului creditelor. va creste lichiditatea in moneda legala a agentilor nebancari.. prin urmare. cresterea la multiplu a posibilitatilor bancilor comerciale de a acorda noi credite.. iar ca urmare.5 Rezultatul acestor tranzactii este. moneda bancii centrale este o moneda fundamentala (. pag 330. in modul acesta. si nu lichiditatea bancilor comerciale.high-powered money") in raport cu moneda bancilor comerciale. aceasta avand loc numai in masura in care clientii bancilor depun in conturile lor curente bancare aceasta cantitate noua de moneda legala. titluri pe care. respectiva emisiune de moneda legala nu poate servi ca baza pentru o emisiune ulterioara de moneda scripturala. Insa sectorul nebancar nu are puterea de a crea moneda.333. le monetizeaza sau demonetizeaza. astfel. ''Moneda. Banci'' Editura didactica si pedagogica. 12 . In cazul in care titlurile sunt cumparate de la agentii din sectorul nebancar.open market" 2. bancilor comerciale posibilitatea unei cresteri la multiplu a creditelor pe care le acorda.

o preferinta marginala pozitiva pentru moneda legala.open market" este o politica preventive. Banca centrala intervine pe piata monetara fie in calitate de vanzator de 13 . atat la inceput. in cazul in care monetizeaza titluri achizitionate de la agentii nebancari. care este una de conformare.open market" este evident. deoarece bancile comerciale nu mai dispun de o marja de manevra in afarea spatiului controlat de banca centrala. efectul. Astfel.creste la multiplu volumul creditelor acordate este mai redusa decat in cazul precedent..open market" se exercita asupra lichiditatilor bancare. este de asteptat ca bancile comerciale sa nu recupereze sub forma de depuneri intreaga cantitate de moneda legala emisa de banca centrala cu ocazia cumpararii de titluri de la agentii nebancari. Politica de .pret al politicii de . Exista.. ceea ce consituie un evident avantaj. ceea ce reduce si mai mult capacitate de creatie monetara a bancilor comerciale.. deoarece agentii nebancari manifesta de obicei.. Efectul-pret. prin jocul multiplicatorului creditelor. care nu face altceva decat sa insoteasca pasiv cresterea masei monetare. La fel ca efectul cantitativ. se afla tot timpul sub incidenta politicii sale de . deoarece bancile trebuie sa sterilizeze sub forma de rezerve obligatorii o parte din moneda bancii centrale pe care o primesc sub forma de depuneri. cat si ulterior. spre deosebire de politca de rescont. o deosebire esentiala fata de politica de rescont. chiar si o banca . efectul cantitativ al politicii de . care poate iesi de sub incidenta politicii de rescont a bancii centrale.. De asemenea. si mai slab.in afara Bancii". Intr-adevar.open market". deci. Rezulta ca efectul cantitativ exercitat asupra marimii masei monetare este mai puternic in cazul in care banca centrala monetizeaza titluri achizitionate de la bancile comerciale.

iar in cazul in care cumpara titluri. Este evident ca aceasta modificare a stocurilor de titluri detinute in portofoliu de catre diversi agenti economici. preturile (cursurile) acestora scad. Preturile (cursurile) titlurilor sunt legate insa de rata dobanzii aferenta creantelor respective. modificand.venitul adus de un anumit titlu. determina variatii ale preturilor (cursurilor) titlurilor. Nu exista. Echilibrul pietei se restabileste in cazul in care oferta de titluri din partea agentului in cauza gaseste o cerere din partea altor agenti . cu actele de cerere si oferta carora le dau nastere. In cazul in care. asadar. fie in calitate de cumparator de titluri. 14 .sau invers. 6 ** Este insa de remarcat ca limitarea cererii de refinantare a bancilor comerciale nu duce neaparat la reducerea lichiditatii pietei monetare. intrucat aceasta poate fi alimentata de afluxurile de capitaluri flotante straine. nici o deosebire fata de comportamentul altor piete. atrase de cresterea remuneratiilor aferente titlurilor. el va incerca sa vanda sau sa cumpere titluri. astfel. stocul de titluri existent este distribuit in mod ideal in portofoliul institutiilor bancare.titluri. In situatia de echilibru. astfel. preturile (cursurile) lor cresc. din diverse motive.: cererea de titluri din partea agentului in cauza gaseste o oferta corespunzatoare de titluri din partea altor agenti. oferta sau cererea de titluri de pe piata. un agent doreste sa modifice marimea sau structura portofoliului sau de titluri. Astfel. Dupa cum se stie. aceasta legatura este exprimata prin relatia: R=ixP unde: R . influentand.6 pretul de echilibru al pietei respective. in cazul in care banca centrala vinde titluri.

Rezulta ca efectul pret al politicii de . Invers.opportunity cost") aferent plasamentelor bancare..nivelul de interventie". cresterea pretului (cursului) unui titlu determina o scadere de egala valoare a randamentului (ratei dobanzii) sau. la fel ca in cazul politicii de rescont. Pe de o parte.P .. pe de o parte. pentru operatiunile lor de creditare).nivelului de interventie" atins de rata dobanzii de pe piata monetara. in practica. in conditii .. sub forma ratei dobanzii) Venitul adus de un anumit titlu R. cat si asupra ratei dobanzii aferente acestora.. iar pe de alta parte.. iar ca urmare i x P = constant..open market" prin stabilirea . i . a accepta 15 .. in cazul in care banca centrala decide sa majoreze .open market" se exercita atat asupra cursului titlurilor negociate pe piata monetara.. De altfel. (ce le sunt necesare. O prima consecinta a efectului. ceea ce va duce la ameliorarea lichiditatii bancare.pret descris mai sus este modificarea costului datorita agentilor economici.caeteris paribus". se repercuteaza asupra dobanzilor pe care bancile comerciale le pretind de la clientii lor pentru operatiunile de scont si de acordare de credite pe care le efectueaza cu acestia din urma. bancile comerciale au de ales intre.nivel de interventie".pret este modificarea .costului optiunii" (. ea va frana cererea bancilor comerciale de a se refinanta de la banca centrala. la care bancile comerciale pot obtine lichiditatile bancii centrale. ea va incita bancile comerciale sase refinanteze de la banca centrala. a cumpara titluri de la banca centrala (sau de la ceilanti participanti la piata monetara). In cazul in care banca centrala decide sa reduca acest . ceea ce inseamna ca.cursul (pretul) titlului. este o marime predeterminata. La urma urmelor. bancile centrale isi definesc politica de . si invers. A doua consecinta a efectului. de obicei. reamintim. variatiile ratei dobanzii de pe piata monetara.randamentul titlului(exprimat.

achizitionarea de titluri de la banca centrala si neacordarea de credite sectorului nebancar.. 16 . in cazul in care ratele dobanzii de pe piata monetara sunt relative mai mici decat ratele dobanzii pe care le pot practica in relatiile cu clientii lor. descrisa mai sus. mai putine credite sectorului nebancar. politca de .. Astfel. pentru ca . bancile vor dori sa-si utilizeze lichiditatile (daca le au) pentru plasamente pe aceasta piata si ca. Invers. In cazul in care rata dobanzii de pe piata monetara este ridicata.. dorinta lor de a cumpara titluri. pe de o parte. Invers. In modul acesta. creatia lor monetara. probabil. iar. din cauza cresterii generale a dobanzilor. este insotita si de o consecinta patrimoniala asupra valorii titlurilor detinute in portofoliu. daca piata monetara se destinede.creante sectorului nebancar pe calea scontului si a acordarii de credite. bancile comerciale isi vor reduce oferta de credite si. deci. Bucuresti 1995.daca rata dobanzii de pe piata monetara creste.open market" si vor folosi lichiditatile obtinute pe aceasta cale pentru a se angaja in operatiunile de creditare solicitate de sectorul nebancar. refuzul bancilor de a vinde in pierdere si.7 in consecinta.costului optiunii".. vor acorda. acordarea de credite agentilor nebancari si cedarea de titluri de catre banca centrala. pe de alta parte. Editura didactica si Pedagogica.in ipoteza ca anticipeaza o apropiata inversare a situatiei . iar ratele dobanzii pe care le pot incasa de la clienti sunt relative mici (tinand seama si de prima de risc aferenta creditelor pe care le acorda).pret asupra . Este usor de inteles ca.sa 7 Basno Cezar ''Moneda credit banci''. deci. Implicatia efectului. cumparand in schimb titluri prin . bancile comerciale vor vinde titluri la .open-market"..open market" modifica elementele de calcul ale optiunilor pe care bancile comerciale le fac intre. cresterea ratei dobanzii pe piata monetara determina scaderea valorii titlurilor detinute in portofoliu si. utilizandu-si lichiditatile pentru a efectua operatiuni de creditare a sectorului nebancar pe o scara crescatoare la multiplu. bancile comerciale vor dori sa faca mai putine plasamente pe piata respective. care intensifica efectul amintit.

in realitate. 17 . efectul. incetinirea cresterii masei monetare. o politica de cumparare de titluri adoptata de catre banca centrala duce la cresterea lichiditatii bancare si la scsderea ratei dobanzii.costul optiunii" aferent plasamentelor bancare.poata efectua o optiune favorabila. confirma bancilor corectitudinea politicilor de creditare pe care le-au adoptat ca urmare a efectului-pret. rezultat din consecintele patrimoniale pe care rata dobanzii le exercita asupra varorii portofoliului de titluri (reprecierea sau deprecierea portofoliului). pentru a realize un castig.. care determina.. laolalta. la randul lor. politca de . sporind astfel. refuzul bancilor de a cumpara si dorinta lor de a vinde titluri. o politica de vanzare de titluri dusa de catre banca centrala are ca rezultat o reducere a lichiditatii bancare si o crestere a dobanzilor. care. Astfel. Rezulta ca efectulavere. cat si costul datoriilor fata de bancile ale sectorului nebancar. In concluzie. In analiza de mai sus. intensitatea acesteia din urma.pret a fost separat de efectul cantitate. datorita conjugarii acestor efecte. efectul-pret influenteaza intr-o maniera conjugate atat vointa de a acorda credite a sectorului bancar. cele doua efecte amintite coexista si se potenteaza reciproc. Se impune insa precizarea ca aceasta disociere a fost determinata exclusiv de dorinta simplificarii expunerii si ca. Invers. cat si vointa de a angaja credite a sectorului nebancar.open market" are o certa eficacitate in ceaa ce priveste controlul cantitatii de moneda. In principal. atat . scaderea ratei dobanzii determina reprecierea titlurilor negociabile si. in consecinta. Invers. actioneaza conjugat in directia accelerarii cresterii masei monetare.

open market" Eficacitatea politicii de . bancii centrale posibilitatea de a influenta destinatia excedentelor respective de lichiditati: 1) 2) cumparari de titluri de la banca centrala. Taxa de rescont impusa de banca centrala pentru refinantarea bancilor comerciale nu tine seama de acuitatea nevoilor de fonduri ale acestora din urma.open market" este o modalitate de control a lichiditatii bancare.1. Eficacitatea politicii de . banca centrala incearca sa afapteze taxa de 18 ... politica de .open market" comparativ cu efectul-cantitate exercitat de politica de rescont se explica prin caracteristicile deja mentionate ale acestor doua instrumente: rescontul nu este decat o modalitate de refinantare a bancilor comerciale. bancile comerciale inceteaza sa mai fie independente. fara creatie monetara.1. Intensitatea mai mare a efectului.. Intensitatea mai mare a efectului-pret exercitat de politica de .cantitate exercitat de politica de .1 Aplicarea politicii de . pe cand politica de rescont actioneaza intermittent. desi. conferind. sau acordarea de credite economiei .open market" afecteaza tot timpul supralichiditatea bancara. Supralichiditatea bancara este in afara incidentei politicii de rescont a bancii centrale. astfel...open market" in comparative cu efectul similar exercitat de politica de rescont decurge din flexibilitatea celei dintai si rigiditatea celei din urma.. in timp ce . numai din momentul in care aceasta supralichiditate se epuizeaza in diverse actiuni de creditare.open market" este mult mai mare decat cea a politcii de rescont.open market" 2. prin modificarile sale discontinue..2. Politica de . Spre deosebire de aceasta.open market" actioneaza continuu asupra politicii de creditare a bancilor comerciale.cu creatie monetara..

in unele tari.open market" se realizeaza pe o piata specifica (piata monetara). cand are loc cresterea lichiditatii pietei monetare. Bucuresti 1995.la liber" pentru a-si plasa sigur si rentabil excedentele de trezorerie. Astfel. iar dobanzile de pe piata monetara vor scadea suficient de 8 N Dardac Floricel C. ci poate sa o modifice in sensul obiectivelor sale. aceasta duce la scaderea dobanzilor. in ipoteza ca apreciaza ca lichiditatea pietei monetare este prea mica. Insa adaptarea aceasta este foarte aproximativa: un nivel prea mic al taxei de rescont nu pune nici un fel de probleme de lichiditate bancilor comerciale si. a carei structura se reamenajeaza periodic in functie de conjunctura. mai putin inclinate sa cumpere titluri . Totusi. sa incerce sa-si amplifice creditele acordate economiei. acum mai putin doritoare sa cumpere titluri . Insa banca centrala poate nu numai sa se adapteze la situatia pietei monetare.open market" este mai fertila. la a carei conjunctura se adapteaza instantaneu. nu anuleaza insa valabilitatea afirmatiei ca politica de . Basno Cezar "Moneda credit banci " Editura didactica si pedagogica. banca centrala va face sa creasca dobanda pietei.. politica de .. De exemplu. In caz contrar. fiind o politica de natura contractuala. si. banca centrala poate si in acest caz sa creeze situatia dorita a pietei monetare. in cazul in care considera ca lichiditatea pietei este prea mare.. iar pe de alta parte. pe de o parte.8 ceea ce face ca bancile. si anume. refinantarea bancara se realizeaza la o scara de taxe de rescont crescatoare. Intr-adevar. ceea ce face ca bancile sa fie. sa-si epuizeze lichiditatile excesive. nu are nici un efect. restrangerea lichiditatii pietei monetare determina cresterea dobanzilor de pe piata respective. mai putin inclinate sa vanda titluri . Inovatia respective. 19 .rescont la situatia lichiditatilor bancilor. desi folositoare. in vreme ce un nivel prea ridicat creeaza mai multe probleme decat rezolva.. Astfel. deci. nu reglementara.la liber''. prin vanzarea de titluri pana cand bancile incep sa efectueze plasamente pe piata monetara..la liber" pentru a finanta creditele distribuite economiei.la liber" pana in momentul in care bancile comerciale vor incepe sa dispuna de reserve excedentare.. banca centrala va cumpara titluri . astfel. Din aceasta cauza.

conditiile de echilibru ale pietei monetare. ceea ce politica de rescont.. pe procesul de refinantare bancara. Din aceasta cauza. deci. in tarile in care . rescontul ramane important. 20 . ca urmare. prin mici aproximari successive.bancile sunt in Banca". Politica de . eficacitatea sa poate fi diminuata de factorii deja mentionati ca fiind in general susceptibili sa reduca eficacitatea efectului-pret: 1) 2) inelasticitatea cererii de credite in raport cu dobanda. la fel ca rescontul.open market" este mai eficace decat politica de rescont. acesta este practicat impreuna cu operatiunile de .open market" poate.. cu actiunea sa discontinua. nu poate face. ceea ce permite o anumita modulare a ratelor dobanzii. sa modifice. Cu toate ca politica de .. iar. ea se bazeaza. si afluxurile de capitaluri flotante straine sunt atrase de dobanzile ridicate de pe piata autohtona.open market"..mult pentru a deveni mai putin interesante decat dobanzile aferente creditelor acordate economiei. De aceea.

Basno Cezar ''Moneda credit banci''.ro 21 . Bucuresti 1995. 79 2. 1996. p. Editura didactica si Pedagogica. p. Cocriş Vasile – Monedă şi credit – Ed. 194 . Basno Cezar "Moneda credit banci " Editura didactica si pedagogica. Dardac Nicolae – Operaţiuni bancare. Bucuresti 1995.195 **Este insa de remarcat ca limitarea cererii de refinantare a bancilor comerciale nu duce neaparat la reducerea lichiditatii pietei monetare. Bucureşti. Iaşi. Cocriş Vasile – op. Banci'' Editura didactica si pedagogica.333. pag 330. ***www. Turliuc Vasile. Bucuresti 1995. cit. intrucat aceasta poate fi alimentata de afluxurile de capitaluri flotante straine. 189 6. Instrumente şi tehnici de plată. N Dardac Floricel C.. Basno C. Credit. atrase de cresterea remuneratiilor aferente titlurilor. 4. p.BIBLIOGRFIE 1. Ankarom . 1999 . 5. Editura Didactică şi Pedagogică. ''Moneda.BNR. 3. Turliuc Vasile. Basno Cezar.

22 .