CURS ADMINISTRATOR RETEA

Elementele componente ale unui sistem de calcul: • Monitorul este caracterizat prin: - Diagonala ecranului (14, 15, 17, 21) - Monitoare digitale si analogice - Monitoare cu ecran plat, semiplat si bombat - Rezolutia este formata din totalitatea pi elilor care formeaza ecranul! "u cat rezolutia este mai puternica putem obtine o rata de reamprospatare mai mare! Mai a#em Monitoare de tip $%& care permit o calitate a imaginii formata din ma im 1' culori si Monitoare de tip ($%& care permit o adancime de culoare de )2* bit! • "arcasa care poate fi de urmatoarele tipuri: - tip Des+top - tip Minit,oer - tip &-. - tip (er#er "arcasa contine urmatoarele componente:  (ursa de alimentare care scoate 2 tensiuni: 5$ pe firul rosu si 12$ pe firul galben! (ursa prezinta un cordon negru cu 2 sau 4 fire care se conecteaza la butonul de alimentare cu curent electric al carcasei! (ursa mai contine un grup de fire care se termina intr*o mufa compusa din 2 elemente (/01 /2) care alimenteaza /laca de 3aza ! "ell 2 mufe se combina astfel incat firele de culoare neagra sa fie la mi4loc! (ursa mai prezinta 21) mufe de alimentare pentru 5DD si "D R6M si una de alimentare pentru 7DD!  /laca de 3aza este o componenta electronica pre#azuta cu mufe si socluri care imbina toate elementele unui calculator! (oclul in care se gaseste /rocesorul prezinta o parg8ie cu a4utorul careia putem sa blocam sau sa deblocam /rocesorul! (oclul mai prezinta o c8eie (semn) care trebuie sa coincida cu c8eia de pe /rocesor! 9 ista mai multe tipuri de socluri: - (oc+et ) care suporta /rocesoare 40' pana in 1::M5z - (oc+et 7 care suporta /rocesoare pana in 5::M5z ;anga soclul respecti# pe /laca de 3aza sunt pre#azuti conectori (4umperi) cu a4utorul carora poate fi modificata frec#enta /rocesorului! /rocedeul poarta denumirea de 6#erclo+ing! <umperii sunt niste comutatoare cu doua pozitii! 9i pot fi formati din 2 sau ) pini! &cesti 4umperi sunt grupati! %rupul de 4umperi pentru setarea frec#entei este situat de obicei langa soclul /rocesorului! -ot pe langa /rocesor se mai gaseste un grup de 4umperi cu care se seteaza tensiunea de alimentare a /rocesorului! 7rec#enta si tensiunea de alimentare sunt trecute pe /rocesor!

1

/lacile care se conecteaza pe /laca de 3aza, (/laca $ideo, /laca de (unet), sunt conectate prin intermediul unor sloturi! 6 /laca de 3aza poate a#ea urmatoarele tipuri de sloturi: - $;3 - /"= (albe) - =(& (negre) - &%/ (maro) /e /laca de 3aza mai a#em si sloturi in care se prinde memoria R&M care poate fi de 2 tipuri: - D=MM ((DR&M) - (=MM (9D6R&M) (unt /laci de 3aza care au pre#azute ambele modele de sloturi pentru memorie dar nu se pot folosi ambele tipuri de memorie c8iar daca /laca de 3aza are pre#azute sloturi aferente! &tunci cand folosim memoria de tip 9D6R&M trebuie sa a#em paritate, adica daca memoria este de '4M3 trebuie sa a#em 2 barete a cate )2M3! "and folosim memorii (DR&M nu este ne#oie de paritate astfel ca putem pune 1 bareta de '4M3! Memoria R6M este prinsa pe /laca de 3aza tot printr*un slot cu o forma specifica! ;anga el se gaseste un 4umper cu care putem reseta memoria de tip R6M! &ceasta memorie poarta denumirea de 3=6(! 3ateria de )$ care se gaseste pe placa alimenteaza 3=6(*ul atunci cand este deconectat calculatorul a4utandu*l astfel sa tina minte setarile facute de noi (parole)! (coaterea bateriei de pe /laca de 3aza are acelasi efect ca si resetarea 3=6(* ului cu a4utorul 4umperului de resetare! Resetarea 3=6(*ului se face cu cablul de alimentare scos din priza! Mufa cu care se conecteaza tastatura poate a#ea 2 forme: rotunda mare (normala)1 mufa model /(>2 /laca de 3aza prezinta si /orturi de "omunicare! &ceste /orturi sunt: - "6M 1 - "6M 2 - (erial - /aralel &ceste /orturi se folosesc la transfer de date dintre calculator si periferice! 9 emplu in /ortul /aralel se conecteaza =mprimanta, in "6M 2 mouse*ul! /entru transmisia de date cablul paralel este mai rapid! /e /laca de 3aza mai a#em conectori pentru 5DD , "D R6M si conectori pentru 7DD! "ablul care face legatura intre /laca de 3aza si 5DD poarta denumirea de "ablul de -ransfer de date (=D9)! &#em 2 tipuri de controlere pentru 5DD! "ontroler de tip =D9 si "ontroler de tip ("(=! -e8nologia ("(= (scazi) este foarte rapida! /e /laca de 3aza se monteaza /laca $ideo! =n functie de modelul constructi# /laca $ideo se poate conecta pe slot /"=1 =(& sau mai nou pe slot &%/! /lacile $ideo au diferite capacitati de memorie de la cele mai #ec8i 512?3 pana la '4M3! Monitorul se conecteaza la mufa /lacii $ideo! /laca de (unet se poate conecta la /laca de 3aza prin slot /"= sau =(&! Modemul se poate concta la /laca de 3aza in functie de tip: Daca este Modem intern se conecteaza prin slot /"= sau =(&1 Daca este Modem e tern se conecteaza prin cablu la /ortul /aralel! HDD-uri Din punct de #edere constructi# 5DD este format din 2 platane, capuri magnetice si o parte electronica! =nformatia este depusa pe 5DD de catre capurile

2

magnetice la intersectia razei platanului cu diametrele din ce in ce mai mici! 6 astfel de intersectie formeaza un cluster care are o capacitate de 1:24 b@te! /artea electronica a 5DD prezinta 2 mufe si o punte cu 4umperi! 6 mufa se foloseste pentru alimentarea cu curent electric iar a 2*a se foloseste pentru conectarea la pamblica de date! &#em 2 te8nologii de construire a 5DD* urilor: - =D9 care este mai lenta ca #iteza dar si mai ieftina - ("(= (scazi) care este mai rapida dar si mai scumpa &limentarea 5DD cu curent electric se face cu o mufa de alimentare cu pini de tip mama si nu poate fi pusa decat intr*o singura pozitie! "ablul de date =D9 prezinta un fir de culoare rosie si atunci cand se conecteaza la 5DD pozitia firului rosu trebuie sa coincida cu pozitia firului rosu de la mufa de alimentare! "alculatoarele cu /rocesoare de pana la 1))M5z au 3=6(*uri mai #ec8i care nu pot citi 5DD*uri mai mari de 05:M3! /entru a reusi sa citim un 5DD mai mare de 05:M3 ne trebuie un program care se descarca de pe =nternet de la adresa fabricantului! Dupa ce am gasit (oftul se creaza o disc+eta speciala cu care se porneste pentru prima data calculatorul! 7DDde ),5A lucreaza cu disc+ete de aceeasi si se folosesc pentru transfer de informatie de la un calculator la altul! =n cazul in care 5DD*ul a pierdut sistemul de operare putem folosi o disc+eta sistem introdusa in 7DD pentru a reporni sistemul! 7DD prezinta 2 mufe, una de alimentare cu curent electric in care se conecteaza mufa mica de alimentare si una la care se conecteaza cablul de date! Regula firului rosu de la 5DD este #alabila si pentru 7DD sau "D R6M! "D R6M*ul lucreaza cu "d*uri care au o capacitate standard de '5:M3! Din punct de #edere constructi# "D R6M*ul este format din usa culisanta, motor care angreneaza "D*ul, cap optic, parte electronica care prezinta mai multe mufe si anume: - Mufa de alimentare cu curent electric - Mufa de conectare la cablu de date =D9 - Mufa de conectare a cablului audio la /laca de (unet "D R6M*ul are si el o punte cu 4umperi din care se pot seta urmatoarele caracteristici: - Master - (la#e - "able select 9 ista "D R6M*uri speciale care pot inscriptiona "D*uri! "D*ul poarta denumirea de "D 3lan+, iar aparatul poarta denumirea de "D*BR=-9R! ;a pornirea calculatorului, (boot), sunt alimentate cu curent electric toate elementele calculatorului si 3=6(*ul incepe sa testeze toate componentele din calculator! /rima componenta care incepe sa functioneze este /laca $ideo! 9a afiseaza pe ecran ca prima imagine #arianta de 3=6( e istenta pe /laca de 3aza! Crmatoarea componenta care este, testata si afisata este /rocesorul! Dupa /rocesor este initializata memoria de tip R&M! Dupa ce a fost testata si memoria, /laca $ideo este reinitializata si #*a afisa pe ecran un tabel cu toate componentele care au fost gasite si testate! =n acest moment 3=6(*ul incarca sistemul de operare de pe 5DD in memoria de tip R&M! "and acest proces s*a inc8eiat cu succes ii cedeaza controlul! =n cazul in care s*a pierdut sistemul de operare de pe 5DD a#em ne#oie sa boot sistemul de operare de pe alta unitate de disc (7DD1 "D R6M)!pentru ca un calculator sa stie de pe ce unitate de disc trebuie sa incarce sistemul de operare, trebuie sa intram in 3=6( si sa*= specificam calea (unitatea de disc) de pe care #*a incarca sistemul de operare!

3

&DDE1 (ector (cate sectoare are 5DD)1 Mode (modul de functionare a 5DD: . se incarca setarile stabilite de fabricant din compartimentul din care nu poate fi modificat de 4?! 0! (uper#isor /ass.BIOS-ul =n 3=6( se intra prin apasarea tastei Delete la 1 sau 2 secunde dupa ce s*a pornit calculatorul! Meniurile care se pot gasi in 3=6(: 1! (tandard "M6( (etup (setari standard ale 3=6(*ului)! =n acest meniu se pot stabili data si ora! Dupa data si ora a#em un camp in care sunt precizate cele 4 pozitii de pe controlerul de pe 5DD! • /rimari Master cu urmatoarele caracteristici: (ize (marime)1 "@ls (cilindri)1 5ead (capuri magnetice)1 .er Management (etup.o.sGH/o. in acest meniu a#em de obicei optiuni pentru memoria R&M de pe /laca de 3aza! Daca aceasta memorie este de tip 9D6R&M se stabileste o #iteza lenta sau normala de accesare a ei! Daca este tip (DR&M stabilim o #iteza de accesare cat mai rapida (1:ns)! 5! /o.3& sau CDM&)! /utem sa setam cele 4 posibilitati pe tipul automat si atunci ori de cate ori porneste calculatorul se identifica 5DD.oad 3ios Defaults. atunci cand este pe 9nabled este acti# un /rogram de anti*#irus! &tentieF este posibil ca la instalarea sistemului de operare Bindo. . sau putem stabili tipul C(9R (utilizator) si atunci #om trece manual caracteristicile 5DD*ului! =n acest moment calculatorul nu mai identifica 5DD*ul la pornire el asteptand sa gaseasca un 5DD cu caracteristicile scrise de noi! Daca aceste caracteristici nu coincid cu caracteristicile reale ale 5DD*ului 3=6(* ul nu poate citi 5DD*ul si atunci ne da eroare! Dupa campul cu cele 4 pozitii pentru controlul de 5DD urmeaza 2 optiuni cu care putem stabili unitatile 7DD pe care le a#em si caracteristicile acestora! 2! =de 5DD &uto Detection * identificator automat de 5DD! )! 3ios 7eatures (etup:  &nti*#irus /rotection.ord I se stabileste parola pentru administrator1 2! Cser /ass.er Management!  Disabled I in acest caz calculatorul #a functiona non stop!  Minim (a#ing I in acest caz timpii sunt foarte mari1  Ma im (a#ing I in acest caz timpii sunt foarte mici1 '! /D/>/"= "onfiguration1 7! .e#el 7ormat I formateaza 5DD! 4 . aici getionam alimentarea cu curent electric a diferitelor componente! (e poate accesa din Bindo.s sa se bloc8eze procesul de instalare dupa identificarea componentelor de catre program!  "/C =nternal "ac8e. acti#eaza memoria interna a /lacii de 3aza!  3oot (eg#ence cu a4utorul acestei optiuni se stabileste ordinea unitatilor de disc pe care este cautat sistemul de operare! 4! "8ipset 7eatures (etup. se acti#eaza memoria interna a /rocesorului pentru o #iteza mai mare de e ecutie!  9 ternal "ac8e.ord I se stabileste parola de intrare in 3ios pentru utilizatori1 1:! 5DD.

pentru a tipari si c8iar pentru a comunica direct prin mesa4e adresate indi#idual! Retelele au numeroase componente atat 5ard cat si (oft! Cnele componente pot fi complet intangibile! =n general toate Retelele au anumite componente. functii si caracteristici comune! /rintre acestea se numara:  (er#ere I acestea sunt calculatoare care ofera resurse parta4ate pentru utilizatorii Retelei1  "lientii I sunt calculatoare care acceseaza resursele parta4ate in Retea de pe un (er#er1  Mediul de comunicatie I acesta indica de obicei modul prin care sunt conectate calculatoarele1  =mprimante sau alte periferice parta4ate.-ipul acti#itatii desfasurate in organizatia respecti#a1 . imprimante si alte componente folosite de utilizatorii Retelei1 "8iar daca au aceste elemente comune Retelele pot fi impartite in mai multe categorii! =n functie de modelul constructi# a#em: .Retele bazate pe (er#er1 Diferenta dintre cele 2 este importanta deoarece ofera facilitati diferite! -ipul de Retea care #a fi implementat depinde de mai multi factori printre care: .Retele /eer* to*/eer I (de la egal la egal)1 . pentru a colabora la o lucrare.De#oile utilizatorilor de Retea1 .Di#ele de securitate1 .TOPOLOGII DE RETELE 6 retea de calculatoare este in esenta ce#a care permite unui numar de 2 sau mai multe calculatoare sa comunice intre ele si sau cu alte dispoziti#e! &cest lucru le permite utilizatorilor sa foloseasca retele de calculatoare pentru a parte4a informatii.Dimensiunea organizatiei1 . alte resurse puse la dispozitie de (er#ere1  Resursele I acestea pot fi fisiere.3ugetul alocat Retelei1 Reteaua Peer-to-Peer: =ntr*o Retea /eer*to*/eer nu e ista (er#ere dedicate si nici o organizare erar8ica a calculatoarelor! -oate calculatoarele sunt considerate egale (peers) de unde si numele tipului de Retea! =n general fiecare calculator are si rolul de client si de (er#er nee istand un administrator responsabil pentru intreaga Retea! Ctilizatorii fiecarui calculator stabilesc resursele locale care #or fi parta4ate in Retea! Retelele /eer*to*/eer sunt numite si grupuri de lucru (.or+*grups)! &cest termen desemneaza un numar mic de persoane! De obicei o astfel de Retea este formata din cel mult 1: calculatoare! Retelele /eer*to*/eer sunt relati# simple deoarece fiecare calculator 4oaca atat rol de client cat si de (er#er! Du este ne#oie de un (er#er central puternic si nici de alte 5 .

M! B! Bor+Routs si M! B! J25. iar documentul prelucrat de aplicatie este pastrat pe (er#er si incarcata in meniul calculatorului propriu astfel incat poate fi editat si folosit! 2! (er#ere de aplicatie! /une la dispozitia clientilor componenta (er#er a aplicatiilor de tip client ser#er precum si datele respecti#e! (er#erele pastreaza #olume mari de date structurate care sunt usor de accesat! &cest tip de (er#er difera de (er#erele de fisier si de tiparire deoarece baza de date se afla pe (er#er si numai rezultatul interogarii este descarcat pe calculatorul care a lansat descarcarea! )! (er#erele de posta electronica (9*mail)! %estioneaza transferul de mesa4e electronice intre utilizatorii Retelei! 4! (er#erele de comunicatie! %estioneaza flu ul de date si mesa4e tranmise intre Retele. (er#ere si alte Retele.station. controlul centralizat este foarte dificil! &cest lucru are un impact ma4or asupra securitatii Retelei deoarece unii utilizatori nu implementeaza masuri de securitate! Retele ba ate pe Ser!er: =ntr*un mediu lucru cu mai mult de 1: utilizatori o Retea /99R*-6*/99R cu calculatoare care atat rol de clienti cat si de (er#ere este inadec#at din acest moti# ma4oritatea Retelelor au (er#ere dedicate! Cn (er#er dedicat este un calculator care functioneaza doar ca (er#er nefiind folosit drep client sau statie de lucru! (er#erele se numesc dedicate deoarece sunt optimizate sa deser#easca rapid cererile clientilor din Retea si sa asigure securitatea fisielelor si a directoarelor! /e masura ce Reteaua creste in dimensiuni ca grafic #or fi necesare mai multe (er#ere! Repartizarea sarcinilor pe diferite (er#ere asigura e ecutarea fiecareia in cel mai eficient mod posibil! (er#ere specializate: Dumeroasele sarcini ce re#in (er#erelor sunt di#erse si comple e! (er#erele din Retelele mari sunt specializate fiind adaptate necesitatilor in continua crestere ale utilizatorilor! De e emplu intr*o Retea B! D-! e ista urmatoarele tipuri de (er#ere: 1! (er#ere de fisiere si tiparire! 9le administreaza accesul si folosirea de catre utilizatori a resurselor de catre fisier si imprimanta! (pre e emplu daca se foloseste o aplicatie de prelucrare a te telor aceasta #a prelucra pe calculatorul d#s. cum ar fi un Director parta4at in Retea! Deoarece toti utilizatorii Retelei /99R*-6*/99R isi confera singuri ni#elul de securitate iar resursele parta4ate e ista pe mai multe calculatoare si nu pe un (er#er centra.componente necesare in cazul unei Retele de mare capacitate! &stfel de Retele implica de obicei costuri mai mici decat cele bazate pe (er#er! Cnele sisteme de operare cum ar fi: M! B! D. calculatoarele Mainframe sau utilizatorii aflati la distanta! 6 . J20 inglobeaza functionalitatea de Retea /eer*to*/eer! =n acest caz pentru a realiza o Retea /eer*to*/eer nu este necesar (oft suplimentar! =ntr*un mediu de Retea /eer*to*/eer e ista un mediu de factori care au solutii standard! /rintre aceste solutii de implementare se numara urmatoarele: 1! "alculatoarele se afla pe birourile utilizatorilor1 2! Ctilizatorii sunt proprii administratori si isi planifica ni#elul de securitate1 )! (e foloseste un sistem de cablare simplu #izibil care conecteaza toate calculatoarele in Retea1 (ecuritatea poate fi asigurata prin stabilirea unei parole pentru o anumita resursa.

or+1 Diferenta dintre ele este destul de simpla! Retelele .ide area Det. totusi informatia este acceptata doar de calculatorul a carui adresa corespunde adresei codificate in semnalul transmis! .tipul aplicatiilor rulate in Retea1 .are ale calculatoarelor din Retea1 .&D sunt utilizate pentru interconectarea dispoziti#elor care se gasesc intr*o #ecinatate relati# restransa! Retelele B&D sunt necesare pentru a interconecta Retele .a un moment dat un singur calculator poate transmite mesa4e.&D aflate la distanta din punct de #edere geografic! Dispunerea Retelei in teren: -ermenul de -opologie sau mai e act -opologie de Retea se refera la dispunerea fizica in teren a calculatoarelor si a celorlalte componente care alcatuiesc Reteaua! K-opologieA este termenul standard folosit de ma4oritatea specialistilor atunci cand se refera la configurarea spatiala a Retelei! 9 ista ) tipuri de -opologie de Retea: 1! Magistrala1 2! (tea1 )! =nel1 1! -opologia Magistrala este numita si Magistrala lineara! 9ste cea mai simpla si mai uzuala metoda de conectare a calculatoarelor in Retea! &ceasta consta dintr*un singur cablu numit trunc8i (coloana #ertebrala sau segment) care conecteaza toate calculatoarele din Retea pe o singura linie! "alculatoarele dintr*o Retea cu -opologie Magistrala comunica adresand datele unui anumit calculator si transmitandu*le prin cablu sub forma de semnale electrice! Transmiterea semnalului: Datele din Retea sub forma de semnale electronice sunt transmise tuturor calculatoarelor conectate. deoarece un singur calculator poate transmite date pe o magistrala la un moment dat! /erformanta Retelei depinde de numarul de calculatoare atasate la Magistrala! "u cat sunt mai multe calculatoare conectate cu atat mai mult dintre ele #or astepta sa plaseze date pe magistrala si deci Reteaua #a fi mai lenta! Du e ista o metoda standard de a masura impactul pe care il are numarul de calculatoare asupra performantelor unei Retele! #iteza in Retea este determinata si de numerosi alti factori: .performantele componentelor 5ard.Retele locale .&D I local area Det.a ora actuala Retelele au e#oluat in 2 categorii distincte: . totodata parta4area datelor in cazul Retelelor bazate pe (er#er poate fi administrata si controlata centralizat! Resursele sunt localizate de obicei intr*un (er#er central fiind mai usor de detectat si intretinut decat cele distribuite pe diferite calculatoare! (ecuritatea este stabilita de catre un administrator care o aplica pentru fiecare utilizator de retea! .or+1 .Retele de mare suprafata B&D I .distanta dintre calculatoarele Retelei1 Magistrala este o -opologie pasi#a! "alculatoarele legate la o magistrala receptioneaza datele care sunt transmise in Retea! 9le nu reactioneaza pentru transmiterea datelor de la un calculator la altul! Daca un calculator se defecteaza el nu afecteaza restul Retelei! =ntr*o -opologia acti#a calculatorul regenereaza semnalul si transfera datele in Retea! 7 .tipul de cablu folosit in Retea1 .&#anta4ele sunt ca asigura in acelasi timp fiecarui utilizator performante si securitatea necesara.frec#enta cu care calculatoarele din Retea transmit date1 .

adauga datelor o adresa electronica si transmite <etonul mai departe! Datele trec de la un calculator la altul pana a4ung la calculatorul a carui adresa corespunde cu cea a datelor transmise! "alculatorul receptor returneaza un mesa4 catre calculatorul emitator notificand faptul ca datele au fost receptionate! Dupa #erificare calculatorul emitator genereaza un nou <eton pe care il lanseaza in Retea! )! -opologia (tea! "alculatoarele sunt conectate prin segmente de cablu la o componenta centrala numita concentrator (5C3)! (emnalele sunt transmise de la calculatorul emitator prin intermediul concentratorului la toate calculatoarele din Retea! &ceasta topologie isi are originile in perioada de inceput a =nformaticii cand toate calculatoarele dintr*o institutie erau conectate la un calculator central denumit Mainframe! Reteaua cu -opologia (tea ofera resurse si administrare centralizate. defectarea unuia dintre ele afecteaza intreaga Retea! Transferul Jetonului Cna din metodele de transmitere a datelor in Retea cu -opologie =nel este -ransferul <etonului (-o+en passing)! <etonul este transferat de la un calculator la altul pana cand a4unge la un calculator care are date de transmis! "alculatorul emitator modifica <etonul. totusi din cauza ca fiecare calculator este conectat la un punct central Retelele e tinse necesita o lungime mare de cablu! =n plus in cazul in care concentratorul se defecteaza cade intreaga Retea! 8 . deoarece semnalul tra#erseaza fiecare calculator.Reflectarea semnalului: Deoarece datele sau semnalele electronice sunt transmise in intreaga Retea acestea #or parcurge cablul de la un capat la altul! Daca semnalului i s*ar permite sa se deplaseze fara intrerupere el ar continua sa se reflecte inainte si inapoi de*a lungul cablului impiedicand celelalte calculatoare sa transmita semnale! Din acest moti# semnalul trebuie oprit dupa ce a a4uns la adresa de destinatie! /entru a opri reflectarea semnalului la fiecare capat al cablului este plasata o componenta numita KterminatorA care are rolul de a absorbi semnalele libere! &bsorbirea semnalelor elibereaza cablul asfel incat si alte calculatoare sa poata sa transmita date! 6 intrerupere a cablului sur#ine atunci cand cablul este sectionat fizic sau cand unul din capetele sale este deconectat! =n ambele cazuri si cand unul sau mai multe capete ale cablului nu #or a#ea terminator semnalul #a incepe sa se reflecte si acti#itatea Retelei #a inceta! &cest fenomen poarta numele de K"aderea ReteleiA! "alculatoarele din Retea #or functiona in mod independent insa atat timp cat segmentul este intrerupt ele nu #or a#ea posibilitatea sa comunice unul cu celalalt! 2! -opologia =nel! "onecteaza calculatoarele printr*un cablu in forma de bucla. semnalul parcurge bucla intr*o singura directie trecand pe la fiecare calculator! (pre deosebire de -opologia Magistrala care este pasi#a aici fiecare calculator actioneaza ca repetor (amplificator). nu e ista capete libere.

=nternet =nginiring -as+force I departamentul operati# de inginerie interna1 .ocale si Metropolitane (. coordonarea si publicarea de standarde nationale #oluntare! (tandardele &D(= sunt #oluntare in sensul ca &D(= nu le impune in mod acti#! =n sc8imb datorita aparitiei sale la organizatia de standardizare uni#ersale nerespectarea standardelor &D(= duce la nerespectarea standardelor uni#ersale! 2! =999 I =nstitute of 9lectrical and 9lectronical 9ngenieers! =999 raspunde la definirea si publicarea standardelor pentru telecomunicatii si transmisii de date! "ea mai semnificati#a realizare a sa a fost definirea standardelor pentru Retelele .&D si M&D)! &ceste standarde incorporate intr*o serie larga si comple a de standarde te8nice sunt denumite generic /ro4ect 0:2 sau seria de standarde 0:2! )! =(6 I =nternational 6rganization for (tandartization! & fost fondata in 124' si are sediul la %ene#a! 9ste o organizatie bazata pe acti#itate #oluntara fara contracte si este autorizata de Datiunile Cnite pentru definirea de stadarde internationale! /rogramul sau cuprinde aproape toate domeniile mai putin cele legate de electricitate si electronica! =n prezent din =(6 fac parte peste 2: de organizatii! 4! =&3 I =nternet &r8itecture 3o ard! %enereaza dez#oltarea te8nica a =nternetului! "ontine 2 comitete de lucru: .=nternet Reasearc8e -as+force I departamentul operati# de cercetare de internet /rograme de Retea =n proiectarea primelor Retele de calculatoare s*a acordat atentie in primul rand ec8ipamentelor iar programele au fost gandite ulterior! &ceasta strategie nu mai este #alabila! /rogramele de Retea sunt foarte bine structurate! Erarhiile de protocoale: /entru a reduce din comple itatea proiectarii ma4oritatea Retelelor sunt organizate sub forma unei serii de straturi sau ni#eluri fiecare din ele construit peste cel de dedesubt! Dumarul de ni#eluri.Or"ani atii de Standardi are 1! &D(= I &merican Dational (tandard =nstitut! 9ste o organizatie pri#ata non*profit! (copul sau este sa faciliteze dez#oltarea. numele fiecarui ni#el. continutul si functia sa difera de la Retea la Retea! :ricum in toate Retelele scopul fiecarui ni#el este sa ofere anumite ser#icii ni#elurilor superioare prote4andu*le totodata de detaliile pri#itoare la implementarea efecti#a a ser#iciilor oferite! Di#elul n de pe o masina con#erseaza cu ni#elul n de pe alta masina! Regulile si con#entiile utilizate in con#ersatie sunt cunoscute sub numele de /rotocolul ni#elului n! =n principal un protocol reprezinta o intelegere intre partile care comunica asupra modului de realizare a comunicarii! =n realitate nici un fel de date nu sunt transferate direct de la ni#elul n al unei pe ni#elul n al altei masini! 7iecara ni#el transfera datele si informatiile de control ni#elului 9 .

camp si alte informatii! =n numeroase Retele nu e ista o limita cu pri#ire la marimea mesa4elor transmise protocolului ni#elului 4. dupa care furnizeaza unitatea rezultanta ni#elului 1 pentru a o transmite fizic! =n masina receptoare mesa4ul este trimis in sus din ni#el in ni#el pe parcurs fiind eliminate sccesi# toate antetele! Relatia dintre ser#icii si protocoale Desi sunt adesea confundate ser#iciile si protocoale ele reprezinta concepte diferite! Cn serviciu este un set de operatii pe care un ni#el le furnizeaza ni#elurilor de deasupra! (er#iciu defineste ce operatii este pregatit ni#elul sa indeplineasca dar nu spune nimic despre cum sunt implementate aceste operatii! Cn serviciu este definit in conte tul unei interfete intre 2 ni#ele! Di#elul inferior fiind furnizorul ser#iciului si ni#elul superior fiind utilizatorul ser#iciului! /rin contrast un protocol este un set de reguli care gu#erneaza formatul si specificatia cadrelor pac8etelor sau mesa4elor sc8imbate intre ele de entitatile perec8e dintr*un ni#el! 9ntitatile folosesc protocoale pentru a implementa definitia ser#iciului lor! 9le sunt libere sa isi sc8imbe protocoalele dupa cum doresc cu conditia sa nu modifice ser#iciul pe care il #ad utilizatorii! =n acest fel fel ser#iciul si protocolul sunt complet decuplate! 10 . de e emplu numarul de ordine care a4uta ni#elul 4 de pe masina destinatie sa li#reze mesa4ele in ordinea corecta in cazul in care ni#elurile inferioare nu pastreaza aceasta ordine! /e unele ni#ele antetele contin de asemenea campuri de control pentru marime.imediat inferior pana cand a4unge la ni#elul cel mai de 4os! (ub ni#elul 1 se afla mediul 7izic prin care se produce comunicarea efecti#a! Cum se realizeaza comunicarea la ultimul nivel din reteaua cu 5 nivele: 6 aplicatie care se e ecuta in ni#elul 5 produce un mesa4 M si il furnizraza ni#elului 4 pentru al transmite! Di#elul 4 ataseaza un antet in fata mesa4ului pentru a identifica respecti#ul mesa4 si paseaza rezultatul ni#elului )! &ntetul cuprinde informatii de control. dar e ista aproape intotdeauna o limita impusa de ni#elul protocolului )! =n consecinta ni#elul ) trebuie sa sparga mesa4ele primite in unitati mai mici (pac8ete) atasand fiecarui pac8et un antet specific ni#elului )! Di#elul ) decide ce linie de transmisie sa utilizeze si trimite pac8etele ni#elului 2! Di#elul 2 adauga nu numai cate un antet pentru fiecare pac8et ci si o inc8eiere.

electrice.Modele de re#erinta Modelul de referinta OSI a fost dez#oltat de =nternational 6rganization for (tandardization! =n mod frec#ent dar incorect =nternational (tandard 6rganization este considerata autoarea modelului de referinta 6(=! /entru orice e amen de atestare raspunsul corect este =nternational (tandard 6rganization! 6(= I 6pen (istems =nterconection I (interconectarea sistemelor desc8ise) 6 intercone iune desc8isa este o intercone iune care poate fi acceptata intr*un mediu multiproducator! Modelul 6(= clasifica di#ersele procese necesare intr*o sesiune de comunicare pe 7 ni#ele! 6rganizarea acestor ni#ele au la baza sec#enta naturala de e#enimente care apare in timpul sesiunii de comunicare! &plicatie /rezentare (esiune -ransport Retea .egatura de Date I sarcina principala a acestui ni#el este de a transforma un mi4loc oarecare de transmisie intr*o linie care sa fie disponibila ni#elului retea fara erori de transmisie nedetectate! Di#elul .egatura de date 7izic 7 ' 5 4 ) 2 1 Modelul 6(= nu reprezinta in sine o ar8itectura de Retea! Modelul spune numai ceea ce ar trebui sa faca fiecare ni#el! =(6 a produs de asemenea standarde pentru fiecare ni#el insa aceste standarde nu fac parte din modelul de referinta propriuzis! 1! Di#elul 7izic I se ocupa de transmiterea bitilor printr*un canal de comunicatii! /roiectarea trebuie sa garanteze ca atunci cand unul din capete trimite un bit (#aloarea 1) acesta e receptat in cealalta parte ca bit 1 si nu ca bit :! /roblemele tipice se refera la cati #olti trebuie utilizati pentru a reprezenta un 1 si cati pentru un :! Daca transmisia poate a#ea loc simultan in ambele sensuri. functionale si procedurale ca si cu mediul de transmisie si tot subni#elul fizic! 2! Di#elul .egatura de Date realizeaza aceasta sarcina obligand emitatorul sa descompuna datele de intrare in cadre de date (in mod tipic cate#a sute de sau cate#a mii de octeti)! (a transmita cadrele sec#entiale si sa prelucreze cadrele de confirmare trimise inapoi de recetor! Deoarece Di#elul 7izic nu face decat sa accepte si sa transmita un flu de biti fara sa se preocupe de semnificatia sau de structura lor! Responsabilitatea pentru marcarea si recunoasterea delimitatorilor intre cadre ii re#ine Di#elului .egatura de Date! &cesta se 11 . cum este stabilita cone iunea initiala si cum este intrerupta cand au terminat de comunicat ambele parti! "ati pini are conectorul de Retea si la ce foloseste fiecare pin! &ceste aspecte de proiectare au o stransa legatura cu interfetele mecanice.

egatura de Date de pe masina sursa pot sa retransmita cadrul! -ransmiterile multipleale aceluiasi cadru a introdus posibilitatea cadrelor multiplicate (duplicate)! Cn cadru duplicat poate aparea la retransmisie in situatia in care s*a pierdut cadrele de confirmare trimise de la receptor inapoi la emitator! 6 alta problema este e#itarea inundarii unui receptor lent cu date pro#enite de la un emitator rapid! -oate aceste probleme cad in sarcina ni#elului .egatura de Date! )! Di#elul Retea I se ocupa de controlul functionarii subretelei! 6 problema c8eie in proiectare este determinarea modului in care pac8etele sunt diri4ate de sursa la destinatie! Diri4area se poate face pe baza de tabele statice care sunt KcablateA intern in Retea si care sunt sc8imbate rar! -raseele pot fi de asemenea stabilite la inceputul fiecarei con#ersatii! Diri4area poate fi dinamica determinandu*se pentru fiecare pac8et in concordanta cu traficul curent din Retea! Daca in subretea e ista prea multe pac8ete simultan ele #or intra unul pe traseul celuilalt si astfel se #or produce gatuiri! "ontrolul unor astfel congestii ii re#ine ni#elului Retea! Deoarece operatorii subretelei pot foarte bine sa astepte o plata pentru eforturile lor in ni#elul Retea e ista de obicei inglobata o functie de ta are a graficului! /entru a calcula suma datorata de clienti retelei programul trebuie sa numere cati biti a transmis fiecarui client! "alculul se complica atunci cand un pac8et tra#ersaza frontiera dintre 2 zone cu sisteme de preturi diferite! Multe probleme pot aparea cand un pac8et trebuie sa calatoreasca dintr*o retea in alta ca sa a4unga la destinatie! Modul de adresare folosit de o a 2*a retea poate sa difere de cel pentru prima! & 2*a retea poate c8iar sa nu accepte deloc pac8etul pentru ca este prea mare! &ceste probleme sunt rezol#ate tot de Di#elul Retea! 4! Di#elul -ransport I rolul principal al acestui ni#el este sa accepte date de la Di#elul (esiune sa le descompuna daca este cazul in unitati mai mici sa transmita aceste unitati Di#elului Retea si sa se asigure ca toate fragmentele sosesc corect la celalalt capat! =n plus toate acestea trebuiesc facute eficient si intr*un mod care izoleaza ni#elurile de mai sus de ine#itare a modificarii te8nologiei ec8ipamentului! =n conditii normale Di#elul -ransport creaza o cone iune de Retea distincta pentru fiecare cone iune de transport ceruta de Di#elul (esiune! =n cazul in care cone iunea de transport necesita o producti#itate mare ni#elul -ransport poate totusi sa creeze cone iuni de Retea multiple si sa di#ida datele prin cone iuni de Retea astfel incat productia sa creasca! Di#elul -ransport determina de asemenea ce tip de ser#iciu sa furnizeze Di#elul (esiune si in final utilizatorilor Retelei! "el mai obisnuit tip de cone iune -ransport este un canal punct la punct fara erori care furnizeaza mesa4e si octeti in ordinea in care au fost trimisi! &lte tipuri posibile de ser#icii de transport sunt -ransportul mesa4elor indi#iduale fara nici o garantie in pri#inta ordinii de li#rare si difuzarea mesa4elor catre destinatii multiple! -ipul ser#iciului se determina cand se stabileste cone iunea! 5! Di#elul (esiune I pemite utilizatorilor de pe masini diferite sa stabileasca intre ei sesiuni! "a si Di#elul -ransport o sesiune permite transportul obisnuit de date dar furnizeaza totodata si ser#icii inbunatatite utile in anumite aplicatii! 6 sesiune poate fi utilizata pentru a permite unui utilizator sa se conecteze la distanta pe un sistem de calculatoare sau sa transfere un fisier intre 2 masini! Cnul dintre ser#iciile Di#elului (esiune se refera la controlul dialogului! (esiunile pot permite sa se realizeze trafic in ambele sensuri 12 .poate realiza prin atasarea unor sabloane speciale de biti la inceputul si la sfarsitul cadrului! Cn zgomot aparut pe linie poate distruge un cadru in intregime! =n acest caz programul ni#elului .

mai tarziu.simultan sau numai intr*un sens odata! Daca este permis traficul intr*un singur sens odata (analog drumurilor cu sens unic) Di#elul sesiune poate a4uta sa se tina e#identa emitatorilor carora le #ine randul sa emita! Cn ser#iciu inrudit este gestionarea 4etonului! =n unele protocoale este esential ca cele 2 parti sa nu incerce sa realizeze aceeasi operatie in acelasi timp! /entru a trata aceste situatii Di#elul (esiune dispune de 4etoane care pot circula intre masini! Dumai partea care detine 4etonul are #oie sa realizeze operatia critica! Cn alt ser#iciu sesiune este sincronizarea! (a consideram problemele care pot aparea atunci cand se incearca transferul unui fisier intre 2 masini! =n conditiile in care transferul dureaza 2 ore iar inter#alul mediu de cadere al legaturii este de o ora dupa fiecare esec tot transferul #a trebui initiat din nou si probabil ca nu #a reusi si incercarea urmatoare! /entru a elimina problemele respecti#e Di#elul (esiune pre#ede o modalitate de a introduce in flu ul de date puncte de control asa incat dupa un esec trebuie sa reia numai transferul datelor de dupa ultimul punct de control! '! Di#elul /rezentare I indeplineste cate#a functii care sunt solicitate suficient de des ca in loc sa fie lasat fiecare utilizator sa rezol#e problemele si sa 4ustifice gasirea unei solutii generale! =n particular spre deosebire de toate ni#elurile inferioare care se ocupa numai de transferul sigur al bitilor dintr*un loc in altul Di#elul /rezentare se ocupa de sinta a si semantica informatiilor transmise! Cn ser#ici tipic este codificarea datelor intr*un mod standard prestabilit! Ma4oritatea programelor folosite de utilizator nu fac sc8imb de siruri aleatorii de biti! 9le fac sc8imb de nume de pesoane.a fost o retea de cercetare sponsorizata de departamentul de aparare (D6D) al C(&! =n cele din urma Reteua a a4uns la sa conecteze intre ele. utilizand linii telefonice inc8iriate. prin numere reale si prin structuri de date compuse printr*un numare de date mai simple! Diferite calculatoare au coduri diferite pentru reprezentarea sirelui de caractere (de e emplu cod CD="6D1 &("==)! /entru a face posibila comunicarea intre calculatoare cu prezentari diferite structurile de date pot fi definite intr*un mod abstract alaturi de o codificare standardizata ce #a fi utilizata Kpe cabluA! Di#elul /rezentare gestioneaza aceste structuri de date abstracte si le con#erteste din reprezenterea interna folosita de calculator in reprezentarea standardizata din Retea si in#ers! 7! Di#elul &plicatie I contine o #arietate protocoale frec#ent utilizate! Cn rol al ni#elului aplicatie este -reansferul 7isierelor! (isteme de fisiere diferite au con#entii de nume diferite. moduri diferite de a reprezenta liniile de te t si asa mai departe! -ransferul unui astfel de fisier intre 2 sisteme diferite presupune rezol#area acestor incompatibilitati si a altora de acelasi gen! Modelul de referinta TCP/IP I este stramosul tuturor Retelelor de calcul! 9l a aparut odata cu &R/&D9-*ul si a fost transferat la succesorul acestuia =nternetul! &R/&D9. Retele prin satelit si radio interconectarea acestora cu protocoalele e istente a pus diferite probleme! 9ra ne#oie de o noua ar8itectura de referinta! &ceasta ar8itectura a de#enit cunoscuta mai tarziu sub denumirea de modelul de referinta -"/>=/ data dupa numele celor 2 protocoale fundamentale utilizarii! &r8itectura respecti#a a fost definita prima data in 1274! 7 ' 5 4 &plicatii Du e ista Du e ista -ransport 13 . sute de Retele uni#ersitare si gu#ernamentale! &tunci cand sau adaugat. adrese. date etc! &ceste informatii sunt prezentate prin sirurio de caractere.

a fel si cu posta electronica! /e parcursul anilor la aceste protocoale s*au adaugat multe altele cum ar fi DD( (domain name ser#ice)! &cesta foloseste pentru stabilirea corespondentei dintre numele gazdelor si adresele retelelor! 5--/ I (8iper te t protocol). este un protocol sigur orientat pe cone iuni care permite ca un flu de octeti trimisi de pe o masina sa a4unga fara erori pe orice alta masina din Retea! &cest protocol fragmenteaza flu ul de octeti in mesa4e discrete si paseaza fiecare mesa4 Di#elului =nternet! .a destinatie procesul -"/ receptor reansambleaza mesa4ele primite in flu de iesire! -"/ trateaza totodata contolul flu ului pentru a se asigura ca un emitator rapid nu inunda un receptor lent cu mai multe mesa4e decat poate acesta sa prelucreze! &l 2*lea protocol din ni#el CD/ (Cser datagram protocol)! 9ste un protocol nesigur fara cone iuni destinat aplicatiilor care doresc sa utilizeze propria lor sec#enta si control al flu ului si nu pe cele asigurate de -"/>=/! Di#elul &plicatie! Modelul -"/>=/ nu contine Di#elul (esiune si nici Di#elul /rezentare! &cestea nu au fost incluse pentru ca nu s*a simtit ne#oia lor! 9 perienta modelului 6(= a do#edit ca aceasta #iziune a fost corecta! =n ma4oritatea aplicatiilor ni#elurilor respecti#e nu sunt de mare folos! Di#elul &plicatie contine toate protocoalele de ni#el inalt! /rimele protocoale de acest gen includeau terminalul #irtual -9. marimi fa#orite de plicuri si propriile reguli de li#rare este ascuns beneficiarilor! Di#elul =nternet defineste oficial un format de pac8et si un protocol numit =/ (internet protocol)! (arcina Di#elului =nternet este sa furnizeze pac8ete =/ catre destinatie! /roblemele ma4ore se refera la diri4area pac8etelor si e#itarea congestiei! =n consecinta este rezonabil sa spunem ca Di#elul =nternet din -"/>=/ functioneaza asemanator cu Di#elul Retea din modelul de referinta 6(=! Di#elul -ransport I este proiectat astfel incat sa permita con#ersatii intre entitatile perec8e din gazdele sursa si respecti# destinatie la fel ca in Di#elul -ransport din 6(=! =n acest sens au fost definite 2 protocoale capat la capat! /rimul dintre ele -"/ (-ransmission "ontrol /rotocol).D9-*ul permite unui utilizator de pe o masina sa se conecteze si sa lucreze pe o masina aflata la distanta! 7-/*ul pune la dispozitie o modalitate de a muta eficient date de pe o masina pe alta! /osta electronica I (M-/ (send message transfer protocol)! & fost la origine tot un tip de transfer de fisiere dar ulterior a fost dez#oltat un protocol special pentru acest ser#iciu! . protocol folosit pentru aducerea paginilor de pe Beb! Di#elul %azda Retea! (ub ni#elul =nternet se afla necunoscutul adica Di#elul %azda Retea! Modelul de referinta -"/>=/ nu spune mare lucru despre ce se intampla acolo insa mentioneaza ca gazda trebuie sa se lege la Retea pentru a putea trimite pac8ete =/! "artile si articolele despre -"/>=/ rareori discuta despre ce se intampla la Di#elul %azda Retea! 14 .) =nternet 1L2 %azda la Retea Di#elul =nternet I este a ul pe care se centreaza intreaga ar8itectura! Rolul sau este de a permite gazdelor sa emita pac8ete in orice Retea si a face ca pac8etele sa circule independent pana la destinatie! /aMc8etele pot sa sosesaca intr*o ordine diferita fata de cea in care au fost trimise! Rearan4area acestora cade in sarcina ni#elurilor de mai sus! &nalogia este un sistem de posta clasica! 6 persoana dintr*o anumita tara poate depune intr*o cutie postala mai multe scrisori internationale si cu putin noroc ma4oritatea scrisorilor #or a4unge la adresa corecta! /robabil ca scrisorile #or trece pe drum prin mai multe oficii de sortare dar acest lucru se face transparent pentru utilizatori! 7aptul ca fiecare tara (respecti# fiecare Retea) are propriile timbre.D9-. transferul de fisiere 7-/ si posta electronica (M-/! -9.

Componentele $ard ale unei Retele de calculatoare 1! /laca de Retea (D=" I Det.egatura de Date si ni#elul 7izic al Retelei .&D dispersate in regiuni geografice suficient de #astepentru a 4ustifica utilizarea te8nologiilor de transmisie pe distante mari! /rintre aceste te8nologiise afla liniile inc8iriate dedicate ."erintele de performanta! Retelele 9ternet pot de#eni suficient de mari pentru a incepe sa cedeze sub propria lor greutate! '! (.or+ =nterface "ard) I este o placa cu circuite integrate instalata pe magistrala de intrare I iesire a unui calculator! /oate a#ea mai multe tipuri de conectori in functie de mediul de transmisie folosit! &ceasta placa asigura conecti#itatea intre resursele de sistem interne ale unui calculator si resursele e terne conectate la Retea! /laca de Retea este conectata la /laca de 3aza prin intermediul slotului de conectare care poate fi /"= sau =(&! /laca de Retea cuprinde logica ni#elului .&D! 2! Repetorul I este un dispoziti# relati# simplu care preia un semnal de intrare il amplifica fara a*i modifica forma si il plaseaza apoi in mediu! &cest dispoziti# opereaza strict la ni#elul 1 al modelului de referinta 6(=! 7unctiile de amplificare si repetare a semnalului au fost grupate in dispoziti#e multi port care sunt utilizate pentru a interconecta mai multe dispoziti#e din .Routerele raman te8nologia care trebuie utilizata pentru interconectarea Retelelor . numai mufe 3D" sau modele care contin ambele mufe! )! "oncentratoare nerepetoare I din punct de #edere constructi# este identic cu un concentrator repetor! (ingura diferenta este aceea ca nu amplifica semnalele! &ceste concentratoare nu fac altce#a decat sa furnizeze o topologie stea prin gruparea cone iunilor mai multor statii la un singur dispoziti# de retea! 4! /unte I ( 3ridge).&D mai mare! 5! Router*ul I este un mecanism de e pediere a pac8etelor de ni#el )! /rincipala utilizare a unui Router este de a conecta Reteaua .&D si sunt cunoscute in mod obisnuit sub denumirea de concentratoare (5C3*s)! 5C3*urile in functie de modelul constructi# pot a#ea numai mufe C-/. este un mecanism de ni#elul 2 care permite ca 2 segmente ale unei Retele .&D*uri intre ele fara sa le transforme intr*o Retea .ic8 (comutator) I din punct de #edere constructi# este identic cu un 5C3.intangibil1 15 ./ot coe ista mai multe domenii .&D cu toate Retelele din afara domeniul sau! &cest fapt are ) implicatii importante pentru proiectarea Retelei: .&D intr*o #ecinatate relati# restransa! . iar din punct de #edere functional pe langa functiile concentratorului poate prelua pac8etele dintr*o Retea care functioneaza la o #iteza de 1:Mbs si sa le e pedieze intr*o Retea .tangibil1 .&D sa fie legate impreuna! Deoarece puntile opereaza la ni#elul 2 ele nu recunosc protocoale de ni#el superior cuprinse in cadrele pe care le transmit! 9le trimit aceste cadre pe baza adreselor! /untile leaga 2 .&D care functioneaza la o #iteza de 1::Mbs! 7! Mediul 7izic de transmisie .

&D! 6 perec8e de fire torsadate consta din 2 fire relati# subtiri acoperite cu un strat subtire de policlorura de #inil si sunt rasucite unul in 4urul altuia! -orsadarea este deosebit de eficienta.a cablarea Retelelor cu coa ial se utilizeaza R%50 care are 5: de o8mi intr* un cablu gros de apro imati# 1cm! &#anta4ul cablului coa ial este ca ofera suport de comunicatii pe distante relati# mari fara repetoare! "ablul bifilar torsadat I utilizate indelung pentru comunicatiile de #oce au de#enit neoficial te8nologia de cablare standard pentru Retele .&D se foloseste cablu torsadat cu 4 perec8i de fire grupate intr*un in#elis comun care poate fi un alt strat de /$" sau teflon! -eflonul este mult mai rigid si mult mai scump dar nu dega4a fum to ic daca ia foc! "ablurile torsadate cu 4 perec8i de fire se impart in 2 categorii: ./entru a realiza sigur si constant functiile de transmisie si receptie ni#elul 7izic trebuie sa faca anumite presupuneri asupra lumii dintre interfetele cu mediul celor 2 dispoziti#e care comunica! Exemplu: /rotocoalele de ni#el 7izic presupun anumite performante pentru tipurile de mediu pe care le suporta si se asteapta ca performanta reala a mediului sa le corespunda! Mediile de transmisie tangibile sunt: .istat /air) "ablurile torsadate ecranate prezinta un strat suplimentar de folie sau plasa metalica in 4urul firelor torsadate! &cest strat de ecrane se afla imediat sub in#elisul e tern! (copul acestei proiectari a fost de a permite cablurilor torsadate sa functioneze in medii predispuse la interferente electromagnetice (9M=) si sau interferente cu frec#enta radio (R7=)! =n practica acestea impiedicau efecti# functionarea normala a cablurilor torsadate! 9cranarea cablului printr*o bariera metalica prote4eaza semnalul impotri#a radiatiilor care ar putea fi induse din mediul e terior! "ablurile torsadate neecranate I acestea sunt denumite uzual C-/ (Cns8ield -. ea a4uta la anularea oricaror interferente electromagnetice (9M=) care ar putea fi induse in cupru prin asigurarea unei radiatii de energie ec8ilibrate intre cele 2 fire! Diametrul cablului este legat direct de performantele de care este acesta capabil! "ablurile mai groase inseamna o banda de comunicatii mai larga si posibilitatea de a intinde cablul pe distante mai mari! Din nefericire odata cu diametrul cablului creste nu numai latimea de banda ci si atenuarea semnalului! Realizarea unui ec8ilibru este una din caracteristicile c8eie ale unei specificatii la ni#el fizic! "ablurile torsadate sunt oferite intr*o mare di#ersitate de dimensiuni plecand de la o singura perec8e de cabluri si a4ungand la cabluri magistrale cu ':: de perec8i! /entru Retele .cabluri ecranate1 .cablul coa ial: .cablul bifilar torsadat1 .insted /air)! "ablurile torsadate cu 4 perec8i au 0 fire separate in grupuri de cate 2! 7iecare fir este numit conductor! "onductoarele sunt utilizate in perec8i! Exemplu: o perec8e de conductoare ofera suport doar pentru transmisii iar cealalta doar pentru receptie! 16 .cabluri neecranate I (-/ ((8ield -.fibre optice1 "ablul coa ial are 2 conductoare concentrice si au o a a comuna! "ea mai uzuala #ersiune a acestui cablu este formata dintr*un singur fir conductor din cupru izolat printr*un material dielectric! &cest material dielectric este in#elit intr*un alt in#elis format dintr*un conductor cilindric ce poate fi solid sau intretesut! 9l este apoi in#elit intr*un alt strat izolator iar intregul ansamblul este acoperit cu un in#elis e tern din policlorura de #inil (/$" sau teflon)! Desi cablurile coa iale arata la fel ele pot a#ea impedante diferite care sunt estimate printr*o scala de grade radio (R%)! .

&D este cunoscuta ca sticla de '2.&D se limiteaza de obicei la cone iuni intre (er#ere sau la interconectarea concentratoarelor! 9 ista doua tipuri specifice de transmisiuni prin fibra: 17 .a acest lucru contribuind si gradul de standardizare la care s*a a4uns in industria telecomunicatiilor! "ablurile C-/ sunt impartite in mai multe categorii! De*a lungul timpului piata le*a grupat in doar 2 ni#eluri de performanta #iabile acestea fiind categoriile ) si 5! "ategoriile 1 si 2 au de#enit oficial perimate in 1225 din cauza performantelor inadeg#ate! "ategoria 4 ofera un ni#el de performanta mediu intre ) si 5 dar este rareori utilizat! "ategoriile ' si 7 au fost adaugate de curand dar sunt foarte costisitoare! "ategoria 5 are o #iteza a semnalului cuprinsa intre 1:: Mbs si 25' Mbs! 6data cu cresterea #itezei semnalului scade distanta ma ima! "onsideratii speciale: "ablurile torsadate indiferent de categorie sau tip utilizeaza fire separate pentru purtatoarele poziti#e si cele negati#eale functiilor de transmisie si receptie! /entru ca doua dispoziti#e sa comunice ele trebuie sa se puna de acord in ceea ce pri#este dispoziti#ele care #or transmite si cele care #or receptiona si pe care perec8e de conductoare! /rin urmare e ista posibilitatea ca dispoziti#ele sa fie cablate incorect! =n conditii normale dispoziti#ele care trebuie cablate direct (impreuna). un calculator si un concentrator.5>125N /rimul numar este diametrul fibrei in microni iar al doilea deasemeni in microni masoara diametrul stratului care prote4eaza fibra! 7ibrele optice sunt utilizate in perec8i. au interfete complementare care realizeaza automat functia de incrucisare! 9c8ipamente precum /laci de Retea din /"*uri si (er#ere sunt considerate data terminal eMuipament. dimensiuni si lingimi de unda! "ablarea prin fibre optice are doar ) #ariante #izibile: a a centrala a cablului este ocupata de catre un mediu optic foarte pur care capacitatea de a transporta in siguranta modele de lumina pe distante mari! . dar poate fi si un material plastic de calitate optica! Diametrul #ariaza de la 5N pana la dimensiuni #izibile cu oc8iul liber! 7ibrele sunt descrise de obicei printr*o perec8e de numere! 6 fibra foarte utilizata in Retelele . ec8ipament terminal de date! Modemurile si porturile unui concentrator sunt considerate D"9 I data comunications eMuipament! &ceste interfete complementare permit terminalului si ec8ipamentului de comunicatiisa fie cablate direct intre ele. una pentru transmitere si alta pentru receptie! Ctilizarea lor in Retelele .ipsa semnalelor electrice si a conductoarelor de cupru fle ibile inseamna ca transmisiunile bazate pe fibre optice sunt relati# sigure! (pre deosebire de cablurile de cupru este aproape imposibil sa introduci zgomot in fibrele optice! Mediul optic numit fibra este incapsulat concentric intr*un strat de plastic protector! Mediul optic este aproape intotdeauna sticla.Ctilizarea cablurilor torsadate este un a#anta4 deoarece indiferent de producator ele prezinta aceleasi performante! . (D-9). fara sa fie generate conflicte intre functiile de receptie si de transmisie! =n conditii normale de operare un dispoziti# D"9 se conecteaza intotdeauna la un dispoziti# D-9 si in#ers utilizand un cablu cu 4 perec8i de fire ale carui purtatoare raman nemodificate de la un capat la celalalt! Cn astfel de cablu este numit cablu direct! /entru cablu torsadat cu 4 perec8i de fire se foloseste mufa R<45 si a#em 2 modele de cablare: 5'0& si 5'03! "ablu cu fibre optice: 7ibrele optice pot transporta frec#ente superioare ale spectrului electromagnetic I lumina! 7ibrele optice sant intr*o infinitate de forme.

(5--/).9D! Cn . etc! 18 .are pentru comunicatii "omponentele 8ard si soft de Retea descrise anterior nu au capacitatea de a*i permite unui utilizator sa foloseasca efecti# Reteaua! 9le nu fac decat sa asigure infrastructura si mecanismele care permit utilizarea acesteia! (arcina utilizarii efecti#e a Retelei cade in seama aplicatiilor soft specializate care controleaza comunicatiile! &paritia metodei Ktrage si da drumulA (drag and drop) in utilizarea calculatorului a facut ca soft*ul pentru comunicatie sa fie atat de simplu incat nu este neobisnuit ca un utilizator sa ruleze un program pentru comunicatie fara sa stie! Cnele programe realizeaza legarea la unitatile de Retea pentru parta4area unor zone din Bindo.are pentru comunicatii1 /rotocoalele &sigurarea conecti#itatii fizice pentru o Retea reprezinta partea cea mai usoara! &de#arata greutate consta in dez#oltarea unor mi4loace de comunicare standard pentru calculatoare si alte dispoziti#e atasate la Retea! &ceste mi4loace de conumicare sunt cunoscute oficial ca /rotocoale!comunicatiile directe dintre 2 calculatoare le permit lor si utilizatorilor lor sa parta4e4e resurse! /rotocoalele pentru Retelele .soft..D9-.are cunoscut ca microcod sau dri#ere care controleaza modul de functionare al dispoziti#elor indi#iduale precum /lacile de =nterfata cu Reteaua1 .multimod1 .protocoalele care definesc si regleaza modul in care comunica doua sau mai multe dispoziti#e1 ..s D-! &ltele sunt ce#a mai e#idente precum 5O/9R-9.9D nu este o sursa de lumina foarte concentrata prin urmare necesita o cale de transmisie destul de larga! Componentele So#t%are ale Retelei: "omponentele (oft.monomod1 transmiterea multimod este comandata de un .are necesare intr*o Retea includ urmatoarele elemente: . -9.&D pentru ca sunt incluse in D="! Dri#ere de dispoziti# Cn dri#er de dispoziti# este un program care controleaza un anumit dispoziti#! Cn dri#er de dispoziti# poate fi pri#it ca un sistem de operare pentru o singura componenta 8ard.&D sunt numite frec#ent ar8itecturi .are! 7iecare dri#er contine toata logica si toate datele necesare pentru a asigura functionarea corecta a dispoziti#ului respecti#! (oft.are la ni#el 8ard.soft./R6-6"6.

coleziune si nici nu se pierde timp cu retransmiterea <etoanelor din cauza traficului! )! Metoda cu prioritate la cerere! &ceasta metoda este relati# noua proiectata proiectata pentru standardul 9t8ernet la 1::Mbs! Metoda a fost a#izata si standardizata de =999 in categoria 0:2!12! &ceasta metoda se bazeaza pe faptul ca repetoarele si nodurile finale sunt componente care alcatuiesc toate Retelele 9t8ernet la 1::Mbs! Repetoarele controleaza acesul in Retea folosind algoritmul round*robin (interogare ciclica) pentru cautarea cererilor de transmisie pro#enite de 19 .a detectarea unui <eton liber calculatorul poate prelua controlul asupra acestuia! Datele sunt transmise in cadre. totusi daca 2 calculatoare ar plasa simultan date pe cablu pac8etele de date ale unui calculator ar intra in coliziune cu pac8etele celuilalt calculator si ambele seturi de date ar fi distruse! /entru ca datele sa fie transmise prin Retea de la un utilizator la altul sau sa fie accesate de pe un (er#er trebuie sa e iste o modalitate prin care: .datele sa poata fi plasate pe cablu fara a intra in coliziune cu alte date! . fiecare calculator din Retea fie client fie ser#er #erifica e istenta traficului de pe cablul de Retea! 1!1 "alculatorul asculta cablul de Retea pentru a #erifica e istenta traficului de Retea! 1!2 Daca cablul este liber calculatorul poate transmite date! 1!) Daca e ista date pe cablu nici un alt calculator nu poate transmite date pana cand datele nu a4ung la destinatie eliberand cablul! De obicei mai multe calculatoare din Retea incearca sa transmita date (acces multiplu)! =n acelasi timp calculatoarele #erifica linia pentru a #edea daca nu a aparut #reo coliziune (detectarea coliziunilor) care sa determine intreruperea transmisiei! =n cazul metodei "(M&>"D capacitatea de detectare a coliziunii este parametru care impune o limita de distanta! Din cauza atenuarii mecanismul de detectare a coliziunii nu functioneaza peste 25::m! Dincolo de aceasta distanta semnalele nu mai pot fi sesizate si ca urmare nu se poate sti daca un calculator indepartat transmite date sau nu! "(M&>"D este cunoscuta ca metoda competitionala deoarece calculatoarele din Retea isi disputa ocazia de a transmite date! 2! Metoda prin transfer de <eton! =n cazul acestei metode e ista un pac8et special denumit <eton care circula de*a lungul inelului de cablu de la un calculator la altul! /entru ca un calculator din inel sa poata transmite date in Retea el trebuie sa astepte un <eton liber! . fiecarui cadru fiindu*i atasate informatii suplimentare sub forma de antet sau postamblu! "at timp <etonul este folosit de un calculator alte calculatore nu pot transmite date! Du e ista competitie.Datele sa poata fi accesate de calculatorul receptor cu siguranta ca nu au fost distruse intr*o coliziune pe timpul transmisiei! Metodele de acces trebuie sa fie consec#ente in modul de mane#rare a datelor! =n cazul in care calculatoarele folosesc metode de acces diferite Reteaua nu #a mai functiona deoarece unele metode #or domina cablul! Metodele de acces pre#in accesul simultan pe cablu si transfera plasarea datelor pe cablu de Retea intr*un proces ordonat! 9 ista ) metode de pre#enire a folosirii simultane a cablului: 1! Metoda de acces multiplu cu detectarea purtatoarei si a coliziunii! =n cazul acestei metode cunoscuta sub numele de "(M&>"D.Plasarea datelor pe cablu Rolul metodelor de acces (etul de reguli care definesc modul in care un calculator plaseaza si preia date pe sau de pe cablu (/>D) de Retea poarta denumirea de Metoda de &cces! Diferitele calculatoare dintr*o Retea trebuie sa aiba acces la cblu in acelasi timp. (carrier sense multiple access > collission detection).

un Router sau un "omutator! "a si in cazul metodei "(M&>"D 2 calculatore pot intra in competitie daca transmit e act in acelasi timp totusi in cazul prioritatii la cerere este posibila implementarea unei sc8eme prin care anumitor tipuri de date sa li se acorde prioritate in astfel de situatii! =ntr*o Retea cu prioritate la cerere calculatorele pot receptiona si transmite date simultan datorita sc8emei de cablare folosite pentru aceasta metoda de acces! 9 ista 4 perec8i de fire prin care se pot transmite semnale de 25M5z. legaturile si nodurile finale si sa #erifice functionarea acestora! "onform definitiei 9t8ernet la 1::Mbs un nod final poate fi un calculator. concentrator si calculatorul destinatie! 9ste o metoda mai eficienta decat "(M&>"D care difera datele in intreaga Retea! 20 . pe fiecare dintre perec8ile de fire din cablu! =n cazul metodei cu prioritate la cerere comunicatia se stabileste doar intre calculatorul sursa.la toate nodurile Retelei! Repetorul sau concentratorul trebuie sa cunoasca toate adresele.

21 .

er si (oft*. Ethernet. 22 . 2. ast Ethernet.Ar&itecturi de Retele 6 &r8itectura de Retea cuprinde structura globala a acesteia si toate componentele care o fac functionala cum ar fi ec8ipamentele 5ard*.er! 9 ista ) tipuri de &r8itecturi de Retele: 1.

24Mbs si conecta peste 1:: de calculatore printr*un cablu de 1?m lungime! "aracteristicile &r8itecturii 9t8ernet 9t8ernet este in acest moment cea mai populara &r8itectura de Retea! 9a foloseste o topologie magistrala.5m (0 picioare)! 6 Retea locala 1: 3ase .1: 3ase 5 .ai a dez#oltat o Retea B&D numita &lo8a! Cni#ersitatea isi propusese sa conecteze calculatorele raspandite in tot campusul sau! Cna din principalele caracteristici ale Retelei proiectate a fost ca folosea ca metoda de acces "(M&>"D! $ersiunea originala (definita in 1275) a fost proiectata ca un sistem cu #iteza de 2. fiind amplasat intr*o camera de cone iuni a cladirii! 7iecare calculatorul este legat la celalalt capat al cablului la concentrator! .1: 3ase 2 . 1! $rhitectura Ethernet a fost conceputa la sfarsitul anilor J': cand uni#ersitatea din 5a. coa ial gros. To"en Rin#.este o Retea 9t8ernet care foloseste de obicei cablu C-/ pentru conectarea calculatoarelor! /oate folosi insa si cablu (-/ fara a modifica parametrii impusi de 1: 3ase -! Ma4oritatea Retelelor de acest tip sunt configurate in stea insa intern folosesc sisteme de semnalizare pe magistrala! De obicei "oncentratorul unei Retele 1: 3ase .ister 1: 3ase .poate deser#i 1:24 calculatoare! 23 .este de 1::m ()20 picioare)! Repetoarele pot fi folosite pentru a mari aceasta Retea de actiune! . transmite de obicei la 1:Mbs si se bazeaza pe metoda "(M&>"D de organizare a traficului pe segmentele de cablu! Mediul 9t8ernet este pasi# ceea ce inseamna ca se alimenteaza de la calculator si din acest moti# nu #a determina caderea Retelei decat in cazul in care este intrerupt fizic sau impropriu terminat! .foloseste drept Repetor multiport.1: 3ase-.topologia traditionala G magistrala lineara .G t.tipul de cablu.specificatii G =999 0:2!) .#iteza de transfer 1:Mbs . coa ial subtire.alte topologii G magistrala stea .metoda de acces G "(M&>"D .ungimea minima a cablului intre calculatoare este de 2.1: 3ase . C-/ 7ormatul cadrului 9t8ernet 9t8ernet fragmenteaza datele in pac8ete care au un format diferit fata de pac8etele folosite in alte Retele! Datele sunt impartite in cadre1 un cadru este un pac8et de informatie trimis ca o singura unitate! Cn cadru 9t8ernet poate a#ea intre '4 si 1510 octeti lungime insa cadrul 9t8ernet propriuzis foloseste cel putin 10 octeti! /rin urmare datele dintr*un cadru 9t8ernet poate a#ea intre 4' si 15:: de octeti! 7iecare cadru contine informatii de control si respecta aceasi organizare de baza! /reambulul marc8eaza inceputul cadrului! Destinatia si sursa contin adresele transmitatorului si destinatarului! -ip este folosit pentru identificarea protocolului de ni#el Retea1 ip sau ip ! "R" (informatii de #erificare) este un camp pentru #erificarea erorilor! (e determina daca datele cadrului nu au fost alterate! Retelele 9t8ernet include diferite modalitati de cuplare si optiuni referitoare la topologie! (tandardele =999 pentru 1:Mbs contin 4 topologii: .!.ungimea ma ima a unui segment 1: 3ase . '( )ase T! =n 122: comitetul =999 a publicat specificatia 0:2!) pentru Retele 9t8ernet cu cablu torsadat! 1: G 1:Mbs 3ase G banda de baza .

ungimea ma ima a Retelei Preci ari 105m "onectori 3D" 5 segmente pot fi imbinate folosind 4 repetoare ) dintre cele 5 segmente pot fi populate 225m ():)5 picioare) '( )ase +. banda de baza si segmente de 5::m! 9a este numita si 9t8ernet (tandard! (e foloseste cablu coa ial gros care prezinta de obicei o topologie de magistrala si poate a#ea pana la 1:: de noduri (statii de lucru. (pecificatia =999 pentru aceasta topologie pre#ede 1:Mbs.3D" .conectori .&D Dumarul total de calculatoare din Reteaua 1:24 .5m! "ablarea cu cablu coa ial subtire presupune folosirea urmatoarelor componente: . repetoare) pe fiecare segment! "oloana de baza (magistrala).&D Cate"orie optica pentru '( )ase * I &ceasta topologie este denumita de specificatie =999 0:2!) 1: 3ase 2 deoarece deoarece transmite la #iteza de 1:Mbs in banda de baza si poate transporta un semnal pe o distanta care masoara apro imati# de 2 ori 1::m (distanta reala este 105m)! acest tip de Retea foloseste cablu coa ial subtire la care lungimea ma ima a segmentului este de 105m. iar lungimea minima este de :.'( )ase T Preci ari "ablul C-/ de categorie ). 4 sau 5 "onectori R< 45 -ransmitator 7iecare calculator Distanta de la calculator la transmitator Ma im 1::m "oloane principale (magistrale pentru "ablu coa ial sau fibra concentratoare) conectarea la o Retea . prin urmare 2 segmente nu reprezinta cone iuni directe cu statiile fiind numite din acest moti# legatura intre repetoare! '( )ase * Cate"orie . reprezinta cablul principal la care se leaga cablurile de transcei#er conectate la statii si repetoare! Cn segment de cablu gros poate a#ea ma im 5::m ceea ce conduce la o 24 .terminatori 3D" =n general Retelele cu cablu coa ial subtire folosesc o topologie locala de magistrala! "ablul se fi eaza in /laca de Retea prin conectorul -! Cn conector 3D" bara poate fi folositsi pentru a mari lungimea cablului! 6 Retea cu cablu coa ial subtire este o modalitate eficienta de a crea o mica Retea departamentala sau un grup de lucru! "ablul folosit pentru acest tip de Retea este relati# ieftin usor de instalat si usor de configurat! "onform specificatiei =999 0:2!) o Retea cu cablu coa ial subtire poate a#ea ma im ): de noduri (calculatoare sau receptoare)! Regula 54): 6 Retea cu cablu coa ial subtire poate contine cel mult 5 segmente de cablu conectate prin 4 Repetoare insa doar ) segmentepot a#ea atasate statii de lucru.ungimea ma ima a segmentului "onectare la /laca de Retea (egmente si Repetoare (egmente populate cu calculatoare .conectori bara 3D" .

5m (0 picioare) 5 segmente pot fi inbinate prin 4 repetoare ) dintre cele 5 segmente pot fi populate 25::m (02:: picioare) 1:: =n Retelele mari se foloseste de obicei o combinatie de cablu coa ial gros si cablu coa ial subtire! "ablu coa ial gros este cel care acopera distante mari! -ranscei#erul se ataseaza la cablu coa ial gros. este 2:::m! $rhitectura ast Ethernet.3ase G 3anda de 3aza . iar controlerul &$= al cablului de -ranscei#er se introduce in repetor! (egmentele ramificate de cablu coa ial subtire se leaga tot la repetor conectand calculatoarele in Retea! '( )ase -.1: G 1:Mbs .7.ungimea cablurilor pentru -ranscei#er nu intra in calculul distantei suportate de cablu coa ial gros! (e foloseste doar distanta de la un capat la altul al segmentului propriuzis! =ntre cone iuni lungimea minima a cablu coa ial gros este de 2.ungimea totala a segmentelor imbinate Dumarul ma im de calculatoare pe un segment Preci ari 5::m "onectate pe segment prin mufe #ampir 5:m (1'4 picioare) 2.ungimea ma ima pentru un segment 1: 3ase 7. &cest standard reprezinta o dez#oltare a standardului 9t8ernet e istent! 9l are specificatia 1:: 3ase 9t8ernet! 7oloseste cablu C-/ si metoda de acces "(M&>"D intr*o topologie de magistrala stea! 1:: 3ase 9t8ernet include ) specificatii referitoare la mediul de transmisii: 25 ."onector &C= sau D=.ungimea ma ima a segmentului -ranscei#ere Distanta ma ima intre calculatoare si -ranscei#ere Distanta minima intre -ranscei#ere (egmente si repetoare (egmente populate cu calculatoare . I acestia sunt conectorii de pe cablu de -ranscei#er! . care inseamna: .5m! Reteaua cu cablu coa ial gros a fost proiectata pentru departamente mari sau pentru o intreaga cladire! '( )ase + Cate"ori ."onectorii de serie D! . "omitetul =999 a publicat specificatia pentru ar8itectura 9t8ernet cu cablu de 7ibra 6ptica! 9a este 1: 3ase 7. G 7ibra 6ptica -opologia 1: 3ase 7. este folosita acolo unde cablu trebuie sa acopere distante mari intre repetoare! .-erminatoare de serie D! Regula 54): 6 Retea 9t8ernet bazata pe cablu coa ial poate a#ea ma im 5 segmente de magistrala conectate prin intermediul unor repetoare dintre care ) segmente pot fi populate cu calculatore! .dimensiune totala a Retelei de 25::m (02:: picioare)!distanta si tolerantele pre#azute pentru cablu coa ial gros sunt mai mari decat pentru cablu coa ial subtire! "ablarea cu cablu coa ial gros presupune folosirea urmatoarelor componente: ."ablul de -ranscei#er I conecteaza -ranscei#erul la /laca de Retea! .-ranscei#er (emitator I receptor) I asigura comunicatia intre calculatoare si cablu de Reteaua principala si sunt localizate pe mufele #ampir atasate cablului! ..

s J251 .Microsoft Bindo.(pecificatia 0:2!51 Cn cadru in Reteaua -o+en Ring are urmatoarea configuratie: .s D-.&D (er#er1 ."ablu torsadat ecranat (-/ sau neecranat C-/1 . Bor+station.4 sau 5 cu 4 perec8i de fire1 1:: 3ase -.(M&C ((mart M! (! &! C!)1 26 .(tarea cadrului I indica daca respecti#ul cadru a fost recunoscut sau daca adresa de destinatie a fost disponibila1 "omponentele 5ard*.-ransmisie in banda de baza1 .s 7or Bor+%roups1 .Delimitator de sfarsit I indica sfarsitul cadrului1 .M&C (Multi (tation &ccess Cnit)1 .Do#ell Det.&dresa sursei I indica adresa calculatorului care a trimis cadrul1 . I foloseste cablu C-/ sau (-/ de categorie 5 cu 2 perec8i de fire1 1:: 3ase 7.Datele I sunt datele trimise1 .are ale unei Retele -o+en Ring: =ntr*o Retea -o+en Ring concentratorul care gazduieste inelul are mai multe denumiri toate a#and aceasi semnificatie! &cestea sunt: .Microsoft Bindo. (er#er1 .M(&C1 .Microsoft Bindo. iar inelul fizic este realizat de fapt in interiorul concentratorului! 6 Retea -o+en Ring are urmatoarele caracteristici: .=3M .- 1:: 3ase -4 I cablu C-/ de categorie ). /rima #ersiune de Retea in &r8itectura -o+en Ring a fost prezentata in 1204 de firma =3M! (copul acestei &r8itecturi a fost sa permita realizarea unei structuri de cablare simple folosind cablu torsadat care sa conecteze calculatoarele din Retea prin intermediul unei prize legate la camera de cabluri! &ceasta camera era dispusa intr*o pozitie centrala! Reteaua -o+en Ring a fost standardizata de =999 cu specificaria 0:2!5! Mai mult decat dispunerea fizica a cablului in teren ceea ce distinge Reteaua -o+en Ring de alte tipuri de Retele este metoda de acces prin transferul <etonului! &r8itectura unei Retele -o+en Ring obisnuite are la baza un inel fizic.Delimitator de inceput I indica inceputul cadrului1 . I foloseste cablu cu 2 7ibre 6ptice1 (isteme de operare pentru Retele 9t8ernet: &r8itectura 9t8ernet este acceptata de ma4oritatea sistemelor de operare uzuale cum ar fi: .are1 .-opologie inel cablat in stea1 ."ontrolul cadrului I contine fie informatie de control al accesului la mediu pentru toate calculatoarele fie o informatie pentru un singur calculator1 .&pple (8are1 $rhitectura To"en Rin#.Metoda de acces prin transferul <etonului1 ."ontrolul accesului I indica prioritatea cadrului si daca este #orba de un <eton sau un cadru de date1 .$iteza de transfer de 4 si de 1'Mbs1 .&dresa destinatie I indica adresa calculatorului care #a receptiona cadrul1 .(ec#enta de referinta a cadrului I contine informatii pentru #erificarea erorilor1 . totusi in implementarea =3M calculatoarele din Retea sunt conectate la un concentrator central! =nelul logic este reprezentat de calea <etonului printre calculatoare.

2 sau )! Ma4oritatea Retelelor folosesc sistemul de cablare =3M cu cablu C-/ de tip )! Daca se foloseste cablu de tip 1 fiecare calculator poate fi situat la o distanta ma ima de 1:1m de dispoziti#ul M(&C! =n cazul in care se foloseste cablu (-/ distanta ma ima intre calculator si M(&C este de 1::m! .5m! "orespunzator specificatiei =3M distanta ma ima de la M(&C la un calculator sau la un (er#er de fisiere este de 15: picioare (45m) in cazul in care se foloseste cablu de tip )! /laci de Retea: /lacile de Retea -o+en Ring sunt disponibile atat ca modele de 4Mbs cat si de 1'Mbs! /lacile de 1'Mbs pot receptiona cadre de dimensiuni mai mari reducand astfel timpul de transmisie! =mplementarea /lacilor de Retea -o+en Ring necesita o atentie deosebita deoarece Retea poate functiona doar la una din cele 2 #iteze posibile! Daca Reteaua functioneaza la 4Mbs pot fi folosite /laci de 1'Mbs deoarece acestea trec automat la 4Mbs.Cn concentrator M(&C de la =3M are 1: porturi de conectare si poate conecta pana la 0 calculatoare! -otusi o Retea -o+en Ring nu este limitata la un singur concentrator! 7iecare inel poate a#ea cel mult )) de concentratoare! 6 Retea ec8ipata cu concentratoare M(&C poate include 72 calculatoare care folosesc cablu neecranat sau 2': de calculatoare care folosesc cablu ecranat! Regula care trebuie respectata este aceea ca fiecare concentrator M(&C trebuie sa fie conectat in asa fel incat sa de#ina parte a inelului! &re 2 porturi numite Ring in si Ring out care pot fi conectate prin cablu cu alte concentratoare M(&C in cascada formand un inel continu! =ntr*o Retea cu transfer de <eton clasica defectarea unui calculator #a opri <etonul din drum ceea ce #a duce la caderea Retelei! 9c8ipamentele M(&C au fost insa proiectate astfel incat sa sesizeze defectarea unei /laci de Retea si sa se deconecteze automat de la aceasta! &stfel calculatorul defect este ocolit iar <etonul isi poate urma drumul! -o+en Ring foloseste cablu =3M de tip 1. in sc8imb o Retea de 1'Mbs nu accepta /laci de 4Mbs deoarece acestea nu isi pot mari #iteza! Instalarea unui sistem de operare 27 .ungimea minima de cablu ecranat sau neecranat este de 2.

(9-C/! Ctilizarea programului 7dis+ pentru a construi /artitia . daca a#em a#em 2 sau mai multe 5DD #om a#ea 5 optiuni: 1! "reate D6( partition or .ogical D6( Dri#e(s) in t8e 9 tended D6( /rtition! "onstruiesc tot niste partitii dar care nu pot fi folosite decat la stocarea de informatii! &ceste partitii nu pot 28 .=. J20.ogica: (e lanseaza 7dis+ Q 9nter! /rima intrebare este daca #rem sa utilizam 7&-)2 (&C 7&-1'! .s D.(9%$9D"9 (se alege &: Q9sc!) si se iese cu (&$9 L 9.Bindo.Bindo.(er#er utilizeaza 7&-)21 (e raspunde cu O pentru 7&-)2 si D pentru 7&-1'! $a aparea meniul programului 7dis+! =n cazul in care a#em un singur 5DD a#em 4 optiuni.s subdirectorul "omand! /entru instalarea (istemului de 6perare ne trebuie: • 6 Dis+*eta (istem1 • ?it*ul (istemului de 6perare! &cest ?it daca e ista pe un "D #a fi transferat in calculator cu a4utorul "D R6M*ului! "and se Restart*eaza calculatorul se intra in 3=6( si se seteaza butarea calculatorului sa aiba loc de pe Dis+*eta! 3=6( 79&-CR9 (9-C/ GH 366.s J25.ogice pe 5DD! /artitiile pot fi construite cu a4utorul programului 7dis+!e e! (e construieste o Dis+*eta (istem! /entru a construi o Dis+*eta (istem se apeleaza butonul (tart GH (eting GH "ontrol /anel GH &DDPRemo#e /rograms! (e introduce dis+* eta in unitate si se apeleaza optiunea "reate Dis+! 7isierele sistem sunt: • "omand!com • =o:s@s • Msdos!s@s =n cazul in care a#em aceste ) fisiere sau unul din ele este sters de pe 5DD sau mutat in alta parte calculatorul nu mai porneste! /entru a transfera inapoi sistemul de pe o Dis+*eta (istem pe 5DD se foloseste comanda (@s &: ": Daca nu functioneaza #erificam daca e ista fisierul (@s!com pe Dis+*eta (istem! Daca nu e ista il gasim in directorul Bindo.Daca calculatorul mai functioneaza se noteaza pe 8artie toate elementele: • -ipul /lacii $ideo1 • -ipul /lacii de (unet1 • Memoria si proprietatile 5DD (tipul si dimensiuni)1 • -ipul de Modem si orice alta componenta1 &cest lucru se poate realiza daca ne ducem pe pictograma M@ "omputer se apasa cli+ pe butonul drept si se alege optiunea propietati! (e alege etic8eta De#ice Manager! -ot in etic8eta De#ice Manager se poate afla daca componentele sunt instalate bine! "omponenta care nu functioneaza normal prezinta semnul mirarii in fata lor! "omponentele care nu au fost deloc instalate se gasesc in 6t8er De#ice! 9#entual se poate folosi un (oft specializat de identificare a componentelor 5ard! Dupa ce sau identificat componentele se #erifica daca a#em Dri#ere pentru fiecare componenta 5ard! 7iecare (istem de 6perare necesita constructia unei /artitii .ogical D6( Dri#e I creaza o partitie D6( sau o partitie logica pentru sistemul de operare M(*D6(! Dupa ce s*a ales optiunea 1 si s*a apasat 9nter a#em ) optiuni: • "reate /rimar@ D6( /artition I cu a4utorul acestei optiuni creeam o partitie care poate fi setata ca acti#a si deci ca atare putem instala sistemul de operare pe ea! • "reate 9 tended D6( /artition! • "reate .s Bor+(tation D. Bindo.si MsDos utilizeaza 7&-1'1 .

icenta urmeaza ) pasi: 1! (istemul de operare colecteaza informatii despre calculator! =n urmatorul pas se stabileste directorul in care se instaleaza sistemul de operare! =n pasul urmator se stabileste modul de instalare: . iar scla#ul #a fi cel de pe care copiem! &poi se apasa butonul . N!! Dupa ce a fost creata si formatata partitia se poate instala sistemul de operare! 9l poate fi instalat de pe "D R6M sau poate fi copiat ?it*ul de pe alt calculator! =n primul rand se transfera sistemul de pe Dis+*eta sistem pe aceasta partitie! (e creaza un director D" pe partitia respecti#a si se copie Dorton "omander de pe Dis+*eta pe partitia respecti#a: "op@ R!R ":PD"! (e lanseaza D" pe ambele calculatoare se apeleaza bara de configurare cu 72 si in meniul .-ipical I sunt instalate toate modulele necesare sistemului de operare1 . dupa ce se apasa 6? se apasa 9sc! pentru a continua instalarea! /asul urmator ne arata .s si /rogramul 7iles se incarca /rogramul (mart dr#! (martdr# (4umatate din memorie) : '4MbG)2:::1 1'MbG0:::1 /entru a incepe instalarea sistemului de operare Bindo.eptop1 .a sfarsitul 7ormatarii ne cere o denumire pentru partitia respecti#a: ".ogical D6( Dri#e I cu a4utorul acestei optiuni putem sterge partitiile! Daca se alege aceasta optiune apar diferite optiuni pentru stergerea partitiilor pe specific! 4! Disple@ partition information! "u a4utorul optiunii 4 se #ad informatiile de pe 5DD! 5! "u optiunea 5 se sc8imba 5DD fizic in cazul in care a#em mai multe 5DD*uri! Dupa ce a fost construita logic partitia se apasa 9sc! pentru a iesi din 7dis+ si se da un restart la calculator pentru a se reactualiza 3=6(*ul cu noile modificari! Dupa ce a fost restartat calculatorul #a trebui sa formatam partitia nou creata pentru a o face utilizabila: 7ormat (litera partitiei): $a aparea un mesa4: &tentie se pierd toate datele! =n cazul in care nu e ista comanda 7ormat ne asiguram ca e ista fisierul 7ormat!com pe Dis+*eta! ."ompact I sunt instalate modulele minime care trebuiesc sistemului de operare pentru a functiona (se face economie de spatiu pe 5DD)1 ."ustom I modulele care se instaleaza sunt definite de utilizator1 29 .fi setate ca partitii acti#e! Daca se alege una din optiunile de aici (pentru un 5DD care nu a mai fost partitionat obligatoriu optiunea 1).egatura #a fi creata si pe calculatorul master! (e selecteaza directorul cu tasta =nsert si se apasa 75 pentru copiere! 63(: Dis+*eta sistem creata de Bin J25 nu incarca "D R6M la pornire! Dis+*eta creata de Bin J20 contine un dri#er uni#ersal de "D R6M si atunci cand se porneste calculatorul de pe ea se incarca si "D R6M*ul! /entru a sterge mai repede directorul Bindo. #a aparea un mesa4 care ne intreaba dimensiunea partitiei care #a fi creata! 2! (et acti#e partition! 6ptiunea 2 ne a4uta sa stabilim care este partitia acti#a! Daca se alege aceasta optiune si se apasa 9nter ni se afiseaza o lista cu toate partitiile e istente si in dreptul coloanei (tatus #a fi afisat un & in dreptul partitiei acti#e! )! Delete partition or . D./.icenta (regulamentul)! Dupa ce s*a dat Oes la .in+! .1)! (e specifica care este master si care este scla#e! (tapanul #a fi cel pe care copiem.s se merge in directorul unde este localizat ?it*ul de instalare si se lanseaza fisierul: (et up!e e! dupa lansarea (et up*ului calculatorul face o #erificare cu (candis+*ul. 9.in+! &pare o fereastra care ne cere sa specificam pe ce port are loc comunicarea (.eft se alege optiunea ./ortable I sunt instalate si modulele de gestionare a bateriei de la .

ie( -. daca nu se doreste iesirea pe =nternet! 30 .or+ Deig8or8ood sau cu /roperties direct din pictograma de pe Des+top! $a trebui sa ne decidem pe ce /rotocol #a functiona Reteaua si pe ce sistem de operare ofera ser#icii! &cest lucru se stabileste din fereastra Det. se %ifeaza caseta 0ho( $ll iles.(e trece numele Retelei! (e #or #edea intre ele numai calculatoarele care au acelasi nume la Bor+ group! Dupa completare se apasa butonul "lose! Dupa ce sau efectuat toate operatiile se merge pe M@ "omputer GH /roperties GH se #a #erifica daca au fost instalate corect! "onfigurarea Retelei in continuare dupa ce a fost instalata /laca de Retea! Daca instalarea a decurs bine #a aparea pe Des+top o pictograma denumita Det.=nstaleaza ma4oritatea componentelor1 . $cest lucru se intampla din cauza ca predefinit sistemul de operare 'indo(s are %ifata optiunea sa nu arate fisierele ascunse.=n pasul urmator ne cere .icenta! =n pasul urmator ne cere numele calculatorului si compania! =n pasul urmator a#em 2 optiuni: . /ptions -.or+ pe etic8eta =dentification! =n aceasta fereastra se #or completa: .s*ul instaleaza un dri#er generic care face sa functioneze /laca $ideo in 1' culori! /entru a configura /laca $ideo se e ecuta clic cu butonul drept pe Des+top si din meniul conte tual care apare se alege optiunea /roperties! &pare o fereastra cu 4 etic8ete1 se alege etic8eta (ettings cu optiunea &d#anced /roperties se #a desc8ide o noua fereastra si din etic8eta adapter se alege butonul "8ange! Daca a#em dri#er pe 5DD sau pe Dis+*eta! Daca in fereastra 7ile a aparut in#*urile! 63(:desi avem driver si ne ducem in directorul aferent uneori este posi%il sa nu vedem inf&urile.or+ Deig8or8ood! Daca aceasta pictograma nu e ista se apeleaza butonul (tart GH (etings GH "ontrol /anel si in fereastra care apare a#em o pictograma cu Det. =n cazul in care cunoastem toate caracteristicile Monitorului si a#em dri#ere pentru el putem instala la fel ca si /laca $ideo! /rin instalarea Monitorului la caracteristicile lui optime se poate creste rata de reamprospatare (Refres8)! M@ "omputer GH /roprties GHDe#ice Manager GH se #erifica ce componente nu sunt instalate (/) si ce componnte nu sunt instalate bine (0)! =nstalarea /lacii de Retea: /"= 9t8ernet "ontroller Metoda 1: dublu clic GH etic8eta dri#er si se apeleaza butonul Cpdate Dri#er GH incepe instalarea Metoda 2: se seteaza GH Remo#e GH Refres8 GH incepe instalarea /rimul pas de instalare ! "alculatorul cauta automat pe 7DD dri#er pentru componenta respecti#a! Dupa ce s*a inceput incarcarea dri#er*ului de Retea ne este afisata fereastra Det.&rata*mi lista componentelor pentru a alege1 2! "opie fisierele in calculator! Dupa ce a fost instalat trebuie sa configuram calculatorul astfel incat sa folosim resursele la ma im! (e configureaza /laca $ideo! /redefinit Bindo.numele calculatorului in cazul in care a#em o Retea de calculatoare! Dumele calculatorului trebuie sa fie unic! . )entru a remedia acest lucru se da du%lu clic pe *+ Computer sau se lanseaza 'indo(s Explorer se apeleaza meniul .or+ etic8eta configuration! -"/>=/ daca se doreste iesirea Retelei pe =nternet sau =/.

or+ atunci cand pe calculator sunt mai multi utilizatori cu conturi separate! Bindo.s . din fereastra care apare se specifica ce #rem sa adauga! Dupa ce s*a ales /rotocolul #a aparea o fereastra care ne intreaba ce protocol #rem sa aducem! -ot in etic8eta configuration a#em o caseta intitulata /rimar@ Det.ogare la Retea! De la butonul 7ile and /rint (8aring stabilim daca calculatorul #a fi #izualizat in Retea pentru a putea parta4a resursele pentru utilizatorii din Retea! 31 .ogon atunci cand pe calculator e ista o singura persoana si nu #rem sa fie deran4ata de fereastra de .or+ .ogon cu care stabilim modalitatea de intrare in Retea! "lient MicroDet./entru a adauga un ser#iciu sau un /rotocol se apeleaza butonul &DD.

Related Interests