DE LA HAOS LA ÎMPĂRĂŢIA CERURILOR Cartea întâi: DE LA HAOS LA COSMOS Cap l.

Necantem/ 9 Unul-Dumnezeu, Creatorul " Cele trei Oceane Oceanul de sunet Sufletul crea iei !i al formei Oceanul de Miros Oceanul de Lumin" # $rimul element cosmic Cap 2. Războiul lumilor % 22 & $a' di(ina ) *"z+oi în cosmos & Haosul Cap 3 Urma Iui Dumnezeu % 35 rezentul continuu ,â# $er-etuarea crea iei .# /arma $0arisma0 Cap 4. Razele de creaţie % 4 Uni(ersul cosmolo1ic & Dins-re întuneric s-re lumin" & Sin1ura -lanet" din cosmos & 2ormarea -lanului cuantic material Cap 34 !i a "o#t prima noapte % 5 Edenul eteric Dedu+larea Edenului infiltrarea r"ului p Adam !i E(a & Atunci s-au cunoscut444 & $lanul -roto-"rin ilor " 5eacul fericit Ca- 64 Ofensi(a Celui rău % 78 f&e înce-utul dec"derii «rb* Crea ia faisâ %9& :oii cuceritori %9# 2ormarea -seudo-aradisurilor ;â# S-ar1erea -lanurilor cuantice <em-lele =9& 5enera-rea femeii ,9& 2enomenul zeului a!te-tat =9& 2ormarea iadurilor Cap >4 Centrul de putere al $uminii % %&' $"mântul f"r" -"cat ?!!in10in10er Contraofensi(a =@& LiraAas0in *&> lannus Cap '. (arele re)at al răului %%%

KOSMOS

&" $rimordialii întunericului <&> Millenium *&* De (or+" cu r"ul cel mare =S& Alun1area lui Halls0it0an *b* Sfâr!itul ciclului al treilea Cap 9. *mul +i co#mo#ul % %3, =9& Metamorfozele -aralele f&* 2ormarea structurilor aurice Cartea a doua: DE LA COSMOS LA BM$.*.C?A CE*U*?LO* Cap %. -nceputul ciclului al patrulea %%44 =9& Un nou înce-ut fâ& $"mântul în noua întocmire <&" Arca lui :oe =â# $oto-ul <&" :oul Eden Ca- D4 2iii lui :oe% %,4 f&* $rimele linii de descenden i *&" :oua semin ie f&" <oia1ul -"storului a fost sf"râmat EF9&& S-ectrul mor ii Ca- G4 Lumini !i Um+re %% 5 ,â&# Antidotul ,â# Acti(itatea centrelor transfizice de -utere ,â, Altaa1en =9& Letram din Cadrilater Ca- 4. .mur)ul zeilor % %93 /01 Dis-ari ia (ec0ii clar(ederi ,H, Construc ia tem-lelor materiale *b* Co+orând -eo raz" <&> Credin a fals" Ca- 34 2actorul de poticnire % 2&3 ,S# Eroii ci(ilizatori !i re1ii cei +uni fb* ?u+irea +olna(" f&* ?ntri1a, tr"darea !i crima ,9# E'tinderea ?adurilor Ca- 64 13u sunt cel ce #unt1 % 2%4 ,H, Scara lui ?aco+ =â# $o-orul ales !i :a iunea lui Dumnezeu =9& <em-lele luminii Ca- >4 Cu40ntul #5a "ăcut om % 223 =H& Steaua care a r"s"rit ,d# &Eu î i s-un& *&> Efectele Iertfei -e cruce f&* *estructurarea lumii de dincolo &> Efectul Laz"r =S& Desc0iderea -or ii alfa ,9J Al cincelea element Ca- 74 S-re îm-"r" ie 444 % D3D t5* 2ormarea Ataltaliei f&* <ransformarea sferei Cap K4 I#toria 1necenzurată1 a co#mo#ului % 2 & E'cursus L8M: $e ari-ile (ântului % D>7 E'cursus L??M: Le1enda stelelor % 29% E'cursus 6III78 Harta îm-"r" iei cerurilor% DKN ,9# ?coana de la Celic Dere

,9# Otefan 5od" Cel Mare !i Sfânt

DE LA HAOS LA COSMOS
Capitolul %

C.R93. :N9;I

:EC A:<EM
.#

Unul-Dumnezeu, Creatorul •*&

$a temelia e<i#tenţei co#mo#ului +i a tuturor "ăpturilor de pe -ntin#ul #ău= #e ailă Unicul Dumnezeu 5Creatorul a tot ce e<i#tă. Unicul Dumnezeu= Creatorul a tot ce e<i#tă= e#te In"init +i 3tern. Unicul Dumnezeu se manifest" în dou" i-ostaze distincte: &în sine&, ca Dumnezeu nemanifestat, !i &în afar" de sine&, ca Dumnezeu <at"l4 $rima i-ostaz" a lui Dumnezeu este inco1nosci+il"4 Dumnezeu nemanifestat s"l"!uie!te, ?dentic cu Sine, în Sfera Sa -ro-rie4 2iin ele din lumea eteric" îl desemneaz" -e Dumnezeu nemanifestat -rin numele ?OO4 A doua i-ostaz" a lui Dumnezeu, &în afar" de sine&, deci ca manifestare, este numit" HAU<?4 HAU<? este Dumnezeu-<at"l - sin1urul as-ect ce -oate fi cunoscut de oameni4 ?OO se manifest" ca HAU<?, f"r" a înceta s" fie ceea ce este4 Dumnezeu manifestat este Unul în 2iin ", dar întreit ca $ersoan"4 $rima $ersoan" este Dumnezeu-<at"l4 A doua $ersoan" este Dumnezeu-?u+irea4 A <reia $ersoan" este Dumnezeu-Lumina4 La înce-utul manifest"rii cosmosului, ?OO, Dumnezeu Unicul, care este etern !i f"r" form", s-a manifestat ca s-irit4 Ulterior, Dumnezeu Unicul s-a manifestat într-o form" umanoid"4 Ca form" umanoid", Dumnezeu Unicul a creat tot ce e'ist"4 Astfel, în cosmosul manifestat, Dumnezeu Unicul, denumit ?OO, a de(enit HAU<? - Dumnezeu <at"l4 Dumnezeu <at"l este a!adar o 2iin " de form" umanoid", care s"l"!uie!te imua+il" în -ro-ria Sa Esen " Dumnezeiesc", în -ro-ria sa sfer", care este atem-oral"4 A doua $ersoan" a Sfintei <reimi, ?u+irea ?nfinit", s-a n"scut mai înainte de to i (ecii4 ?u+irea ?nfinit" s-a f"cut om !i a tr"it în $alestina, acum DPPP de ani4 Oamenii au numit-o ?isus Hristos4 Ast"zi, cre!tinismul !i în(" "turile cre!tine sunt considerate, cel mai adesea, liter" moart", întrucât amintesc des-re e(enimente ale trecutului f"r" re(er+era ie asu-ra -rezentului4 <otu!i, cre!tinismul nu are la +az" doar ceea ce s-a -etrecut acum DPPP de ani, în lumea material"4 înainte de toate, cre!tinismul are la +az" prezenţa continua a lui ?isus Hristos, iar acest fa-t este recunoscut, e'-licit sau im-licit, de to i cre!tinii -ractican i, indiferent dac" recunosc desc0is sau nu aceasta4 Un cre!tin se roa1" aici şi acum. Un cre!tin nu se roa1" unei fiin e care a tr"it acum DPPP de ani, ci unei fiin e etern contem-orane cu el4 Du-" moartea -e cruce, ?isus Hristos s-a manifestat în <ru-ul de sla(", în care a a-"rut !i A-ostolilor, la scurt timdu-" în(iere4 <ru-ul de sla(" al lui ?isus Hristos are ca +az" de manifestare cor-ul fizic, care a în(iat la trei zile du-"

-rin acti(itatea lui Dumnezeu <at"l4 Cele trei $ersoane sunt una !i aceea!i.uneori -ar al+a!tri -. nu e'ista ener1ie4 :u e'ista lumin" !i nu e'ista întuneric4 :imicul -oate fi considerat dre-t o e'tensie interioar" a lui Dumnezeu . ondulat. dar Dumnezeu e'ist" în fiecare atom .-rimul 1ând emis de Dumnezeu Unicul. ori cât de multe uni(ersuri succesi(e ori simultane ar crea4 La înce-ut. nasul u!or ac(ilin !i o +ar+" mic"4 $e <ru-ul de Sla(" -ot fi o+ser(ate. în ele. La un moment dat. iar de la +râu în sus o luminozitate de culoare ar1intie4 Din amestecul lor rezult" culoarea 1al+en-aurie . str"lucirea +lând" !i iu+itoare emanat" de <ru-ul de Sla(" al lui ?isus Hristos în("luie totul4 Ii#u# >ri#to# e#te ?oarele #piritual= care con"eră 4iaţă la tot ce e<i#tă. Dumnezeu. datorit" fa-tului c" era format" doar din sunet4 :imicul a continuat s" e'iste !i (a e'ista etern.-recum Dumnezeu <at"l !i Dumnezeu ?u+irea L2iulM -. im-rimat" adânc în memoria colecti(" a oamenilor: un +"r+at înalt. A treia $ersoan" a Sfintei treimi este Sfântul Du0 . iar -entru a-8 desemna într-un mod com-re0ensi+il se -oate (or+i doar des-re a+sen a -rinci-alelor determina ii ontolo1ice cunoscute: nu e'ista form". -rins adesea în -an1lici la s-ate4 Are oc0ii mari. nu e'ista su+stan ". din a-ro-iere. r"nile -ro(ocate la crucificare4 ?isus Hristos este în(e!mântat. c"-rui cu scli-iri (erzi . iar -este talie este încins cu un +rîu lat de câte(a de1ete4 <ru-ul de Sla(" al lui ?isus Hristos este fascinant4 Din el eman" dou" luminozit" i distincte: de la +râu în Ios o luminozitate de culoarea aramei încinse.crucificare4 ?isus Hristos are înf" i!area cunoscut". nedes-"r i+ile4 Ele ac ioneaz" -rin împreună-lucrare -entru men inerea cosmosului în stare de func ionare4 &> Oceanul de sunet «& înaintea manifest"rii cosmosului. dar în imensitatea sa. -rin Qândul cel Run. a emis un Qând . iar -entru teolo1ie o tain"4 Aceast" sfer" -oate fi denumit" Oceanul de Sunet4 într-un fel. -entru un -oten ial o+ser(ator.ceea ce -entru mintea omeneasc" constituie un -arado'. cu -"rul castaniu înc0is.ceea ce înseamn" c".culoare as"m"n"toare fl"c"rii unei lumân"ri4 în Iurul <ru-ului de Sla(" se formeaz" neîncetat curcu+ee de lumin" !i iriz"ri cu ne-utin " de descris4 Soarele fizic este d"t"torul de (ia " a tot ce e'ist" în lumea material"4 Ceea ce e'ist" în lumea material" de(ine astfel (izi+il. care este unic4 Dumnezeu Unicul este f"r" form". s-a n"scut astfel o sfer" de sunet4 Aceast" sfer" de sunet este în continu" e'-ansiune. ca manifestare a 5oin ei Sale4 Qândul cel Run al lui Dumnezeu a creat un Sunet4 Acest Sunet s-a -ro-a1at instantaneu în imensitatea :imicului !i a creat o imens" sfer"4 2ire!te. mai de1ra+". De a#emenea= Con+tiinţa lui Ii#u# >ri#to# -n4ăluie +i penetrează con+tiinţele tuturor oamenilor. etern !i infinit. înaintea form"rii cosmosului. o ?nten ie4 Acesta a fost Qândul cel Run . Dumnezeu fiin a sin1ur în -ro-ria Sa Esen ". La rândul lor.este Lumina creat" la înce-utul manifest"rii cosmosului.care -oate fi considerat. iar de Iur îm-reIurul S"u fiin a :imicul4 Este 1reu de ima1inat su+ ce form" se -rezenta :imicul4 Des-re :imic se -oate (or+i doar folosindu-se ne1a ii. care este f"r" form" !i infinit. în imensitatea 2iin ei Sale4 Qândul ceS Run emis întru înce-uturi de c"tre Dumnezeu Unicul s-a manifestat ca o ener1ie modulat" informa ional4 Aceast" ener1ie -oate fi denumit" p#ari$ma#% ea a fost emis" direct din S-iritul lui Dumnezeu Unicul. datorit" fa-tului c" reflect" lumina Soarelui4 <ot astfel. nesc0im+"tor4 El r"mâne imua+il în +eatitudinea 2iin ei Sale. e'ista doar Dumnezeu. dar în fiecare moment al e'-ansiunii sale este infinit" .ii indieni l-au desemnat -rin termenul !i". se -oate s-une c" Oceanul de Sunet este ce(a e'terior lui Dumnezeu. cel mai adesea. filosofii latini au folosit cu(ântul Neant Nec Antem Nimic înainte. foarte -rofunzi. într-o ro+" al+" cu fireturi 1al+en-aurii. cât !i ca ener1ie4 Du0ul Sfânt este ener1ia care sus ine totul . aceast" imens" sfer" nu era (izi+il".Cel -rin care s-a f"cut tot ce e'ist"4 Du0ul Sfânt se manifest" atât ca -ersoan" de form" umanoid" . Dumnezeu um-lea cu 2iin a Sa :imicul4 $entru a desemna :imicul.

Aici se im-une o alt" com-ara ie cu ceea ce e'ist" în cosmosul actual: este ca !i cum toat" ener1ia stocat" în formele e'istente în lumea material" Lforme de relief. Dumnezeu s-a manifestat -e Sine însu!i. e'istau doar paiternurile "e $unet LmatricileM ale elementelor din lumea material"4 Astfel. în Oceanul de Sunet. Dumnezeu a conferit suflare întocmirilor4 Suflarea întocmirilor a fost creat" de Dumnezeu. de(enind. acestea nu mai sunt (ii. au a-"rut $ufletele "e 'iaţă. întocmirile de(in (ii4 De atunci. diferen iate în func ie de natura elementelor -e care le animau4 în func ie de aceste diferen ieri. întocmirile au fost create f"r" suflare .al acestuia4 Oceanul de Sunet este o emana ie a 2iin ei lui Dumnezeu4 $rimul sunet rostit de Dumnezeu a fost c0iar :umele S"u4 . Dumnezeu a creat sufletul lor4 Altfel s-us. în Oceanul de Sunet. f"r" suflare. în lim+aIul oamenilor.ceea ce -are. un alt -arado'4 $entru a în ele1e acest -roces tre+uie s" ne folosim de un e'em-lu -reluat din cosmosul actual4 întocmirile re-rezentau mediulT ele nu erau (ii. rezultanta ener1etic" a tuturor întocmirilor a creat ce(a ine'istent anterior !i anume &ufletul întocmirilor. a-". am s-une c" lumile s-au coa1ulat ca ni!te atomi lumino!i: miliarde !i miliarde de atomi lumino!i au a-"rut -e toat" întinderea acestei sfere de sunetT fiecare atom re-rezint" o lume4 în fiecare lume a Oceanului de Sunet. întocmiri de -lante. ele însele.care re-rezint" crea ia inci-ient"4 întocmirile erau un fel de -roiec ii de 1ândire LQânduri autonomeM ale lui Dumnezeu. -lante etcM ar fi -reluat" !i înma1azinat". au format decorul fiec"rei lumi din Oceanul de Sunet: întocmiri de co-aci. stocat" se-arat4 Astfel. s-iritele naturii s-au diferen iat.sunetul -ur4 Din sinteza tuturor acestor forme 1oale. eter. s-iritele naturii au -rimit form" umanoid" !i au de(enit fiin e4 $rimele s-irite ale naturii au fost. erau doar forme 1oale. Oceanul de Sunet se asem"na cu uni(ersul actual. -"mânt4 Aceste elemente -ot fi considerat dre-t -recursoarele celor din cosmosul material4 în Oceanul de Sunet. în interiorul c"reia s-iritele naturii se manifest" ca $ufletul creaţiei( formând -lante. s-iritele naturii au fost ierar0izate într-o Or1ani1ram" cosmic" com-le'"4 2iecare com-artiment al acestei (aste Or1ani1rame a -rimit dre-t re!edin " o lume4 2iecare lume din Oceanul de Sunet are întocmirile ei. Dumnezeu a creat nenum"rate lumi4 <oate aceste lumi au form" sferic"4 în -rima sa eta-". s-iritele naturii sunt cele care dau (ia " la tot ce e'ist" în fiecare lume din Oceanul de Sunet4 în lumile Oceanului de Sunet. ca esen " a întocmirilor f"r" suflare . LDM în urm"toarea eta-". iar când se manifest" în ele. ca rezultat al întocmirilor -rimordiale. forme de relief etc4 <oate lumile din Oceanul de Sunet sunt -erfecte4 2iecare lume este un -aradis4 Din nou se im-une o com-ara ie cu ceea ce e'ist" în lumea material"4 Dac" -ri(im ast"zi cerul instalat -e tim-ul . s-au n"scut miliarde !i miliarde de s-irite ale naturii de sunet. în func ie de natura elementului -e care l-au re-rezentat: foc. s-irite ale naturii de sunet4 De!i se manifest" în întocmiri. iar din ea s-ar crea altce(a . ca -roiec ii de 1ândire ale lui Dumnezeu.@ în Oceanul de Sunet.ele nu erau înc" (ii4 A+ia în a doua faz". ce a(eau la +az" sunetul4 L8M întocmirile.# Sufletul crea iei !i sufletul formei . de form" sferic"4 Dac" ne-am ima1ina Oceanul de Sunet ca -e o sfer" imens". s-iritele naturii au o e'isten " de sine st"t"toare4 Ele se -ot retra1e din întocmiri sau -ot r"mâne în ele4 Când s-iritele naturii se retra1 din întocmiri. Sufletele de (ia " au fost a-oi atrase în întocmiri. fire!te. co-aci. cu deose+irea c" totul era format din sunet4 $e tot cu-rinsul Oceanului de Sunet se aflau nenum"rate lumi -sori !i -lanete -. im-osi+il de estimat -rin intermediul 1ândirii omene!ti. întocmiri (ii !i -l"cute în fa a lui Dumnezeu4 Sufletele de (ia " ale întocmirilor sunt numite $pirite ale naturii. în toat" -lin"tatea Sa. com-use din ener1ia lumii res-ecti(e .un fel de suflet al acelei ener1ii4 Sufletul ener1iei este doar esen a formelor întocmirilor. -e care le-au animat. Dumnezeu a creat întocmiri . ca form" umanoid" format" din sunet4 Ca form" umanoid". întocmiri de forme de relief etc4 ?ni ial.

ci doar reflect"ri ale Oceanului de Sunet4 Cele dou" oceane secundare s-au format du-" -rinci-iul Oceanului de Sunet4 Locuin ele . o+ser("m miliarde de -uncte luminoase: stelele4 între stelele cosmosului material se afl" un s-a iu întunecat. Dumnezeu a conferit li+erul ar+itru tuturor s-iritelor naturii4 La fel ca mai târziu.ia o+iecti(" c" nu se -oate trece direct de -e o stea -e alta4 în Oceanul de Sunet e'ist" îns" treceri metafizice dintr-o lume în alta. cele de lumin" ale sunetului4 La înce-ut. dac" este de foc -"trunde în elementul foc etc .sunt cele care au a-"rut c0iar la înce-utul e'isten ei Oceanului de Sunet4 Ele sunt $roto-"rin ii celorlalte s-irite ale naturii4 La un moment dat.!i aIun1e c0iar în lumea -e care dore!te s" o (iziteze -rin apropierea ime"iată.Oceanul de miros al sunetului !i Oceanul de Sunet -între locuin ele !i între locuitorii lor. un s-irit al naturii manifest" mai întâi inten ia de aIun1e în acea lume4 A-oi face un -as într-un element com-ati+il . Dumnezeu se manifesta direct -rin intermediul s-iritelor naturii. s-iritele naturii de miros al sunetului s-au n"scut din emisiile ener1etice ale s-iritelor naturii de sunet4 între cele dou" sfere . este o mare diferen " de tim. în final. care le cu-rinde -e toate4 De altfel. au aIuns la ce mai înalt" stare din cosmos: s" "ie una -n toate +i toate -n una= +i toate laolaltă +i "iecare . Oceanul de Sunet. când au -utut s" se manifeste autonom. care a a(ut alte dou" as-ecte: Oceanul de miros al sunetului !i Oceanul de lumin" al sunetului4 Ener1iile -rimordiale ale sunetului nu se manifest" în cosmosul actual4 <otu!i. este (or+a des-re un sin1ur ocean .lumile . astfel c" oceanul res-ecti( nu -oate fi o+ser(at -rin sim ul fizic al ("zului4 Astfel. de!i au a(ut la +az" patternurile acestora4 La rândul lor. în cazul oamenilor. a întocmirilor La mediuluiM !i a -rimilor locuitori. se -oate s-une c" -rimul cosmos a fost creat succesi(. astfel c" se -oate manifesta atât în ele. datorit" fa-tului c" erau crea ii directe ale Sale4 S-iritele naturii erau formate c0iar din ener1ia emis" de c"tre Dumnezeu la înce-uturi4 A-oi. a-oi cele de miros !i. care au fost s-iritele naturii4 Mai întâi au e(oluat s-iritele naturii de sunet. nu direct -rin intermediul celor ale sunetului -ur4 Acea lumin" nu tre+uie confundat" cu lumina din cosmosul actual. s-iritele naturii au aIuns la Ade("r !i au în eles c" Dumnezeu e#te. cores-unz"toare sunetului. ca ener1ii. s-iritele naturii de sunet au reu!it s" fie în armonie unele cu altele4 Astfel.din Oceanul de miros al sunetului sunt mai -u in -erfecte decât cele din Oceanul de Sunet. ener1ia din care a fost format Oceanului de lumin" al sunetului -oate fi com-arat" cu ener1ia ce st" ast"zi la +aza s-iritului omului4 ?storia celor trei oceane a fost îndelun1at". Oceanul de miros al sunetului !i Oceanul de lumin" al sunetului4 Ele -ot fi com-arate cu trei mari sfere4 Cel mai mare a fost. care -ot fi denumite Oceanul de miros al sunetului !i Oceanul de lumin" al sunetului4 Ele nu sunt cosmosuri distincte.dac" este s-irit al naturii de a-" -"trunde în elementul a-". a-aren a de s-a iuM4 <recerea s-iritelor naturii dintr-o lume în alta se realizeaz" -rin apropierea ime"iată.no.din Oceanul de miros al sunetului s-au format din manifest"rile Lemana iileM ener1etice ale s-iritelor naturii de sunet4 <otu!i. O lume din Oceanul de Sunet este infinit". astfel c" e'ist" -erce.ii. Dumnezeu a creat Oceanul de lumin" al sunetului. cât !i ca fiin e indi(iduale. astfel încât a fost ne(oie de o lun1" e(olu ie. locuin ele .L(ec0imeM4 Du-" des"(âr!irea Oceanului de miros al sunetului. cele mai im-un"toare . în sensul c" se -oate e'tinde în func ie de dorin ele locuitorilor de acolo4 S-iritele naturii -ot crea tot ce doresc -rin intermediul (or+irii -sunetului4 Ceea ce s-un. în interiorul Oceanului de Sunet4 Dumnezeu a creat dou" oceane LsfereM secundare cores-unz"toare mirosului !i luminii. c0iar !i -entru tiin ele din acele lumi4 Ea a -resu-us o des"(âr!ire tre-tat" a tuturor lumilor.sferele sau lumile .Oceanul de Sunet -. li+erul ar+itru a sc0im+at com-ortamentul s-iritelor naturii. -lante sau forme de relief. desi1ur. du-" acela!i -rinci-iu4 Oceanul de lumin" al sunetului a fost creat -rin intermediul s-iritelor naturii de miros al sunetului. în trei mari eta-e. Dac" dore!te s" -"trund" într-o alt" lume. mai corect s-us. du-" ce au renun at la întunecimi !i la în ele-ciunile 1enerate de sunetul fals !i du-" ce au renun at la în(" "torii fal!i de care nu s-a dus niciodat" li-s". se realizeaz" instantaneu4 2iecare mem+ru -oate crea la infinit întocmiri. astfel c" s-iritele naturii -ot transcende s-a iul Lsau. mirosului !i luminii4 Astfel au a-"rut Oceanul de Sunet -ur.ca -utere !i t"rie . -res"rat" cu e!ecuri !i reculuri4 în cele din urm". în tru-uri de forme umanoide4 Cele mai im-ortante s-irite ale naturii. <re-tat.

cea de-a treia metamorfoz" .ca element aurie .dintre ele #ă "ie -n Dumnezeu. nu e'istau decât s-irite ale naturii4 A+ia du-" ce s-iritele naturii au aIuns la maturitatea s-iritual". a creat s-iritele naturii !i în1erii4 2iin ele din Oceanul de Miros au fost altele decât cele din Oceanul de Sunet: alte f"-turi. cu cele trei manifest"ri ale sale. Dumnezeu a creat a doua mare cate1orie de fiin e cosmice: fiin ele în1ere!ti în1erii4 LGM în1erii sunt diferi i de s-iritele naturii.9) Oceanul de miros . care s-au format succesi(4 La înce-ut a fost Oceanul de sunet al mirosului Lcare nu tre+uie confundat cu Oceanul de miros al sunetuluiM. sunt incluse în acela!i -erimetru4 în sc0im+. Dumnezeu a creat întocmirile. fiin ele în1ere!ti au do+ândit un s-irit4 în ciclul cosmic actual. crea ia s-a desf"!urat inde-endent de cosmosul anterior . toate fiin ele din cosmos au de(enit una !i au intrat în comuniune -erfect" cu Unicul Dumnezeu4 în s-iritul . la rândul s"u. la fel ca la oameni.din -unct de (edere s-a ial. s-iritul fiin elor în1ere!ti are o form" o(oidal". Mai întâi. -rin e'ercitarea li+erului lor ar+itru. în cosmos. ?n momentul atin1erii de-linei comuniuni cu Dumnezeu. în urma unei 1randioase e(olu ii cosmice. fiin ele dintr-un ocean .s-irite ale naturii !i în1eri . care le -ermitea s" fie toate în una !i una în toate !i fiecare dintre ele în Dumnezeu. al treilea cosmos4 Oceanul de Sunet !i Oceanul de Miros sunt situate cam în acela!i s-a iu . Dumnezeu a creat Oceanul de Lumin". din care s-a format mediul4 A-oi. Oceanul de Miros a a(ut trei manifest"ri -rinci-ale. a-oi Oceanul de miros al mirosului !i Oceanul de lumin" al mirosului4 în Oceanul de Miros. fiin ele în1ere!ti s-au n"scut f"r" s-irit Du-" o lun1" !i ane(oioas" e(olu ie. f"r" a înceta s" fie ceea ce sunt4 Când al doilea cosmos. dar formate din sunet. au format o sin1ur" fiin ".toate s-iritele naturii !i toate fiin ele în1ere!ti din cele trei mari oceane create anterior. a atins de-lina sa -lenitudine în ceea ce -ri(e!te crea ia lumilor !i a f"-turilor.@ în momentul în care s-iritele naturii !i în1erii au aIuns la maturitatea necesar" comuniunii -erfecte cu Dumnezeu .unei fiin e în1ere!ti !i al unui s-irit al naturii se reflect" toate celelate fiin e com-ati+ile din cosmos4 <o i sunt unu !i unu este în to iT unu%to i sunt în comuniune continu" cu Unicul Dumnezeu4 . asem"n"toare cu cea a s-iritelor naturii. s-a format al doilea cosmos. iar a treia a fost Oceanul de lumin" al luminii L-ro-riu-zisM4 Du-" des"(âr!irea Oceanului -ro-riu-zis de lumin" . alt" 1enez". au reu!it acesta -erforman " su-rem". Oceanul de Miros4 La fel ca Oceanul de Sunet. realizând o uria!" sim+ioz" cosmic": -rin li+erul lor ar+itru. trei mari metamorfoze concretizate -rin trei sfere4 $rima sfer" a Oceanului de Lumin" a fost Oceanul de sunet al luminii.a fost o crea ie e) ni#ilo. au a-"rut fiin ele în1ere!ti4 Du-" acela!i -rinci-iu ca în cazul s-iritelor naturii. fiind situat în interiorul tru-ului lor de lumin"4 LNM în1erii au do+ândit s-irite a+ia în momentul în care au realizat comuniunea su-rem": to i în unu !i unul în to i !i fiecare%to i în Dumnezeu4 S-iritul fiin elor în1ere!ti.au fost to i în unu !i unu în to i -. ale în1erilor4 Ca forme umanoide. ca !i al s-iritelor naturii. în momentul în care. din esen a mediului. ulterior.s-au manifestat ca ener1ii în lumile imediat urm"toare. desf"!urat" îns" du-" acela!i pattern. s-iritele naturii de sunet au do+ândit ca-acitatea de a crea în mod li+er4 Du-" a-ari ia lumilor !i a întocmirilor din Oceanul de sunet. Oceanul de Lumin" a fost creat la o anumit" de-"rtare de cele dou" Oceane anterioare4 Oceanul de Lumin" a a(ut. a-oi a creat locuin ele LlumileM !i. re-rezentând o cate1orie distinct"4 Crea ia fiin elor în1ere!ti a a(ut loc du-" o lun1" -erioad" în care. a creat tru-urile de form" umanoid". Dumnezeu a creat lumi sau locuin e -entru fiin ele în1ere!ti4 Locuin ele fiin elor în1ere!ti nu sunt identice cu cele ale s-iritelor naturii4 în noile locuin e ale fiin elor în1ere!ti. este c0iar e'-resia ener1etic" a acestei comuniuni -erfecte !i -ermanente4 . Dumnezeu a creat întocmirile. a doua a fost Oceanul de miros al luminii.

în orice -lan cuantic. ele re-rezint" temelia între1ului cosmos. ci din modific"ri ale acestuia4 2iecare modificare a o'i1enului re-rezint" o stare. cât !i în form" neumanoid". manifestându-se simultan atât ca form" umanoid". în lumea material"4 S" s-unem c". formând un re-rezentant al s"u cu o form" umanoid"4 Din acel moment. su+ forma unor -articule. se -oate s-une c" o'i1enul din cosmos este manifestarea unui în1er. din orice Ocean !i -oate comunica cu orice frate de-al s"u. fiin ele res-ecti(e -artici-".O4 Din o'i1enul -rimordial s-a format un al doilea element c0imic.!i a cor-urilor de form" umanoid" ale celor de -e tre-tele iera0ice mai mici . o'i1enul s-a manifestat în cosmos atât ca ener1ie.-e care-i denumesc &fra ii mai mici în -utere !i t"rie&4 $rin s-iritul lor. datorit" fa-tului c" le con in -e toate celelalte4 $e m"sur" ce se de-"rteaz" de cele aflate în ca-"tul listei Lde $rin iM. îl (e10eaz". lumi !i -lanuri cuantice4 în momentul în care este al"turi de un om întru-at !i. car+onul . de!i tru-ul lor este risi-it în între1ul cosmos.la o comuniune -erfect" . s-irit al naturii sau în1er4 Mai mult decât atât: o astfel de fiin " se -oate manifesta su+ forma unor ener1ii. un în1er $"zitor . ele se -ot manifesta atât ca indi(idualit" i. cât !i ca fiin " de form" umanoid"4 Acesta a fost o'i1enul în starea sa cea mai -ur"4 2ire!te. su+ ac iunea Creatorului.@ $entru a în ele1e su+iectele trecute succint în re(ist" în -a1inile anterioare. o fiin " în1ereasc" .de e'em-lu. în sensul c" din -articulele tru-urilor lor s-a format tot ce e'ist"4 $rimele fiin e Ls-irite ale naturii !i fiin e în1ere!tiM ale ramurii numit" o'i1en . o fiin " în1ereasc" sau un s-irit al naturii -oate sus ine o ramur" a cosmosuluiT de e'em-lu.ca -ersoane4 <oate fiin ele ce cores-und unor modific"ri ale o'i1enului -ur au aIuns în tim. actualmente. fiecare -otri(it rolului -e care-8 are.-oate mer1e în orice lume dore!te. cât !i ca ener1ii4 Ca ener1ii. la ori1inea cosmosului se afl" un sin1ur element c0imic4 Acesta este o'i1enul . cosmosul nu este com-us din o'i1en -ur. în urma unor reac ii c0imice. fiin ele deri(ate au caracteristici din ce în ce mai sla+e4 De!i se manifest" atât în .sunt toate în una !i una în toate !i fiecare%toate se afl" în comuniune cu Creatorul4 <otodat". care este deri(at" din cea ori1inar"4 Oi aceste fiin e deri(ate se -ot manifesta atât su+ form" umanoid". un se1ment sau o ramur" a întocmirilor4 Ca ener1ie. cât !i ca ener1ii4 în ultima i-ostaz".2iecare fiin " în1ereasc" sau s-irit al naturii î!i desf"!oar" acti(itatea de men inere a crea iei. iar fiec"rei st"ri îi cores-unde o alt" fiin " în1ereasc" de form" umanoid" Lsau s-irit al naturiiM. tar" a înceta s" se manifeste ca form" umanoid"4 $rimele fiin e în1ere!ti a-"rute în Oceanul de Lumin" au fost formate ca o sintez" a tuturor întocmirilor !i elementelor mediului acelor locuin e4 Cele create mai târziu întruc0i-au doar un element. la men inerea întocmirilor . un s-irit al naturii de foc se -oate manifesta în toate acele fenomene fizice.a mediului .-e care le -utem de denumi $rinci-i sau $rin i . e(entual. o'i1enul a fost o ener1ie4 într-o +un" zi. cât !i ca ener1ie4 Se -oate s-une c". 0idro1enul -H4 Din com+ina iile O cu H s-a format al treilea element c0imic. situat într-o -ozi ie relati( asem"n"toare cu cea a oamenilor întru-a i de ast"zi. care au ca su-ort de manifestare focul4 Un s-irit al naturii de a-" sau o fiin " în1ereasc" se -oate manifesta în toate fenomenele ce au ca su-ort de manifestare a-a !i a!a mai de-arte4 &> $rimul element . iar -articulele de o'i1en risi-ite în cosmos sunt -"rticele din tru-ul s"u4 în -rima sa faz". se im-une o com-ara ie cu ceea ce se -etrece. s-iritele naturii !i în1erii sunt în comuniune -ermanent" cu fiin ele similare care î!i desf"!oar" acti(itatea în toate celalalte Oceane.sunt cele mai -uternice. astfel de fiin e se -ot manifesta !i -rin forme umanoide . o fiin " în1ereasc"4 Aceast" fiin " are o -utere e'traordinar": se -oate manifesta atât în form" umanoid" Lca indi(idualitateM. tot ce e'ist"4 S" ne ima1in"m acum c" o'i1enul ori1inar este. ca ener1ie4 în acest conte't. el însu!i. esen a o'i1enului s-a coa1ulat.C4 Din aceste trei elemente -rinci-ale s-a format.

iar din com+ina iile car+onului Lcu cele -atru (alen e ale saleM s-a format -"mântul4 Ca o -arantez".de e'em-lu. s-au mai desf"!urat o istorie a a-ei. se -oate s-une c". care au culminat cu a-ari ia car+onului4 Din acest -unct de (edere. încearc" s" e'-lice metamorfozele car+onului . ast"zi. ci des-re o alt" ramur"4 O alt" ramur" . Al doilea element c0imic a fost 0idro1enul. Dumnezeu se manifest" cel mai am-lu.este cunoscut" ast"zi doar în -ro-or ie de ma'imum 3V4 $"mântul este doar intrarea în -utrefac ie a a-ei. care. astfel c" s-a format un nou !ir de fiin e. care este format" din dou" -"r i de 0idro1en !i o -arte de a-": D H U O4 Du-" a-ari ia a-ei s-au n"scut alte dou" elemente: focul !i aerul4 E(enimentele derulate a-oi atât la ni(elul a-ei. o istorie a focului. car+onul !i com+ina iile sale nu re-rezint" decât ultimul a(atar al cosmosului. de-a lun1ul metamorfozelor cosmice. la rândul lor. ceea ce înseamn" c" istoria elementului -"mânt. el a suferit multi-le modula ii de as-ect numenal4 De!i în cosmosul material -oate fi (or+a des-re acela!i o'i1en.care a de(enit -"mânt. o istorie a aerului. astfel c" s-a ru-t de ierar0ia res-ecti("4 în momentul în care s-a ru-t de ierar0ia de fiin e s-ecific" ramurii o'i1enului. într-un fel.de la Ri1 Ran1-ul ori1inar -ân" la a-ari ia omului !i la formarea ci(iliza iei actuale . aceast" fiin " a de(enit un $rin !i !i-a format -ro-riu s"u &re1at&. este (or+a des-re un o)i*en "căzut". cu s-ecifica ia c" fiin ele res-ecti(e s-au format simultan cu elementele -rimordiale din care a fost alc"tuit cosmosul4 Elementele -rimare !i fiin ele cores-ondente din Oceanul de Lumin" nu tre+uie confundate cu cele care au a-"rut ulterior în lumea material". cu tot ce s-a desf"!urat la su-rafa a sa. dar se -oate concede c".forme umanoide cât !i ca ener1ii. fiin ele în1ere!ti denumesc o'i1enul din cosmosul material -rintr-un cu(ânt care înseamn" "părere "e rău". fiin ele res-ecti(e r"mân su+ordonate $rin ilor4 Se -oate s-une c" $rin ii sunt în toate fiin ele su+ordonate ale ramurii res-ecti(e . în fiecare dintre fiin ele ramurii res-ecti(e4 ?n $rin ul ramurii. care a re-rezentat o tentati(" a o'i1enului de a se reîntoarce. cât !i al aerului !i focului. !tiin a modern" ia în calcul doar ultima stare a cosmosului !i.sunt to i în unu !i unu în to i. la starea ori1inar"4 Din amestecul celor dou" elemente. la care au -artici-at fiin e de diferite cate1orii Ls-irite ale naturii !i fiin e în1ere!tiM. a a-"rut datorit" fa-tului c" una din fiin ele su+ordonate ale -rimei ramuri. este doar istoria -utreziciunii a-ei4 C0iar !i în -lanul material. deo-otri(". elementele cunoscute ast"zi sunt ultimile reflect"ri ale elementelor -rimare4 Elementele -rimordiale a-"rute în Oceanul de Lumin" au fost -recursoarele celor actuale4 Dac" ne este -ermis" folosirea termenului Aantian de numen( -utem s-une c" (ec0ile întocmiri din Oceanul de Lumin" sunt as-ecte numenale ale elementelor actuale4 Ulterior. car+onul este suma tuturor -utrefac iilor a-ei. n-a mai (rut s" fie în comuniune cu to i ceilal i fra i ai s"i. -aralel cu istoria -"mântului !i a car+onului. as-ectele numenale sau densificat -ro1resi(4 Astfel. s-a n"scut un alt element !i anume a-a. au adus o 1am" lar1" de alte elemente c0imice. O'i1enul c"zut a fost -rimul element c0imic din cosmosul material4 De altfel. în consecin ". au 1enerat noi metamorfoze ale cosmosului4 Astfel s-au format ierar0iile de s-irite ale naturii !i de fiin e în1ere!ti în Oceanul de Lumin". într-o comuniune -erfect"4 De asemenea. -e o alt" cale. fiecare în func ie de elementul -e care-l re-rezint"4 Capitolul 2 R@AB*IU$ $U(I$*R . iar în fiin ele su+ordonate se manifest" diluat. o'i1enul din Oceanul de lumin" nu mai este acela!i cu cel din cosmosul materialT în cosmosul material. iar istoria cosmosului narat" de !tiin a modern" . ramura 0idro1enului -. -e cel mai de Ios -alier cuantic. în func ie de caracteristicile acesteia4 Dac" nu ar e'ista aceast" comuniune cu $rin ul. O !i H. n-ar mai fi (or+a des-re ramura o'i1enului.ale -utrefac iilor a-ei . e'ist" o comuniune între fiecare fiin " a ramurii !i Dumnezeu4 Creatorul se manifest". a o'i1enului. crezând c" e'-lic" totul4 De fa-t.

în1erii !i s-iritele naturii Lcare în -lanul cuantic anterior erau doar stele . în1erilor !i ale s-iritelor naturii4 $e al treilea -alier cuantic. dar El s-a manifestat -entru -rima oar" în Oceanul de Lumin"4 <ot ce (a fi s-us de acum înainte se refer" la Oceanul de Lumin" -ro-riu-zis4 în Oceanul de lumin" a a(ut loc. -rimul Cu(ânt rostit de Dumnezeu Unicul. fiin a.sunt li-si i de form"4 Ei au cor.$a' Di(ina Du-" cum a fost men ionat. a a-"rut al doilea -alier cosmic.adic" s-iriteM au do+ândit un cor. -recum aerul este r"s-ândit în atmosfera terestr"4 Aerul.s-iritual.care este numit" Hetit0et4 în -rima -arte a e'isten ei celui de-al -atrulea -alier cuantic. $telele . s-iritele naturii !i în1erii s-au manifestat doar ca $tele. întocmirile. o crea ie e) ni#ilo( în care au a-"rut.cu un <ru. se -oate manifesta atât ca ener1ie. Creatorul a tot ce e'ist". se -oate s-une c" Dumnezeu Unicul a creat Oceanul de Lumin". astfel c" se -oate considera că face şi că nu face -arte din Oceanul de Lumin" -ceea ce constituie un -arado' sau o tain"4 Du-" ce Dumnezeu Unicul a rostit Cu(ântul dintru înce-uturi. Dumnezeu a adus. denumit Oceanului de Lumin". fiind Dumnezeu ade("rat din Dumnezeu ade("rat. Du0ul Sfânt . care nu are form". L6M A-oi. dar de alt" -arte se -oate s-une c" este situat" în afara acestuia4 Lumea f"r" form" este situat" "incolo "e "incolo( în afara manifest"rii. la fel ca în cosmosurile anterioare. cei D8 de în1eri $uri nu au formă . succesi(. la fel ca în cosmosurile anterioare. Dumnezeu a construit al treilea -lan cuantic4 $e al treilea -lan cuantic.de Lumin"4 Al treilea -alier cosmic a -rimit numele HaAazalet04 <ot -e al treilea -alier cuantic denumit HaAazalet0. cea de $tea . s-iritele . a treia $ersoan" a lui Dumnezeu. formând su+stratul (ie ii -e -laneta $"mânt4 L>M . cor-ul du0 în1eresc era format din ener1ia lumii res-ecti(e4 $rimii în1eri crea i de Dumnezeu au fost în1erii *ealit" ii 2ormei sau în1erii $uri ai <emeliei. în momentul în care Dumnezeu Unicul a rostit :umele S"u.de form" umanoid" . a fost c0iar :umele S"u.a -atra lume sau a -atra locuin " . în care Dumnezeu Unicul s-a manifestat în -rima sa form". s-a format -rimul -alier cuantic al Oceanului de Lumin"4 2iin ele în1ere!ti denumesc -alierul cosmic -rimordial -rin termenul +alazet# . au e'istat Oceanul LSferaM de Sunet !i Oceanul LSferaM de Miros4 în Oceanul de Sunet.oamenilor. din Lumea f"r" form". s-a manifestat.sau. ci a treia $ersoan" a lui Dumnezeu.adic" de s-irit4 Acest -alier este numit Hazalet04 Du-" ce s-a manifestat ca s-irit.cor-ul du0 în1eresc4 E(ident. Dumnezeu s-a manifestat -entru -rima oar" în form" umanoid" . înaintea form"rii cosmosului actual. cât !i ca $ersoan"4 $entru în ele1erea noastr" se -oate s-une c" Du0ul Sfânt a emanat ener1ia din care este constituit Oceanul de Lumin"4 în Oceanul de Lumin" Leste (or+a des-re as-ectul lumin" al Oceanului de lumin"M. f"când a+strac ie de ceea ce s-a -etrecut anterior acestui moment4 Lumina des-re care aminte!te 5ec0iul <estament nu este îns" un efect fizic. sin1ur.din Oceanul de Sunet !i din Oceanul de MirosT în Oceanul de Lumin" a a(ut loc o crea ie e) ni#ilo( ca !i cum nu ar fi e'istat nimic înainteM4 Cei D8 de în1eri $uri formeaz" <emelia a tot ce e'ist"4 De!i au s-irite ca orice fiin " în1ereasc". Dumnezeu Lumina. se -oate afirma c" Lumea f"r" form" face -arte din Oceanul de Lumin". lumile L-lanurile cuanticeM !i fiin ele4 într-un fel. cea -rin care s-a creat totul4 Du0ul Sfânt. al c"ror num"r este de D8 LBn1erii din Oceanul de Lumin" nu tre+uie confunda i cu în1erii din cosmosurile anterioare . este r"s-ândit -este tot. Dumnezeu a creat al -atrulea -alier cuantic .care este Lumina4 La fel ca Dumnezeu ?u+irea Llisus HristosM. Dumnezeu <at"l4 în Oceanul de Miros s-a n"scut Dumnezeu ?u+irea L2iul: lisus HristosM4 în Oceanul de Lumin". du-" cum sunt numite în lumea eteric". -entru -rima oar". Du0ul Sfânt e'ista dintotdeauna.Lumea f"r" form"4 L3M Des-re Lumea f"r" form" nu se -ot s-une -rea multe lucruri4 $e de-o -arte. oamenii. manifestându-se ca a treia $ersoan" -Du0ul Sfânt4 Dumnezeu a creat Oceanul de Lumin" -rin cu(ântT Dumnezeu a zis: s" fie Lumin"4 5ec0iul <estament înce-e descrierea 2acerii -rin manifestarea Luminii LDumnezeu a zis: s" fie Lumina444M. dar acesta este li-sit de form"4 Cor-ul lor s-iritual este r"s-ândit în tot uni(ersul.

în Iur de o mie -. cei nou" oameni au constituit +azele -rimei 1enera ii4 Ulterior. au con(ie uit în pa) "i'ina( al"turi de în1eri !i de s-iritele naturii4 <otu!i. astfel c" a stârnit îm-otri(irea tuturor na iunilor de în1eri . dar ace!tia din urm" nu se ridicau la calitatea L-uterea !i t"riaM celorlal i nou" oameni !i.s-irite . ca s-irite. -rin intermediul Celor D8 de în1eri $uri. în frunte cu S0antia0. de o frumuse e f"r" seam"n4 în a doua eta-" a e'isten ei celui de-al -atrulea -lan cuantic. în Lumea f"r" form"4 La +aza ener1iei din care este alc"tuit s-iritul omenesc se afl" sunetul -ur4 Din Lumea f"r" form" se -oate -"trunde în Oceanul de Lumin" -rintr-o -oart". <at"l uni(ersului4 ?ni ial.de form" umanoid" . numit" -oarta alfa4 $oarta alfa este -oarta de intrare a s-iritelor în Oceanul de Lumin"4 A+ia du-" ce -"trund -rin -oarta alfa. a!adar. ?a un moment dat. cu atât mai -u in. S0antia0 !i a doi din cei D8 de în1eri $uri ai <emeliei4 Atât -rimul om. în afara Oceanului de Lumin". cât !i cei doi în1eri -uri.du0 -a+ia în momentul în care condi iile s-au îm-linit4 :umele -rimului om este S0antia04 S0antia0 este -rimul Adam. cât !i marea maIoritate a oamenilor din 1enera iile ulterioare au fost crea i. S0antia0. care era format c0iar din emisiile celor 3PP de na iuni în1ere!ti4 La un moment dat. astfel. se -oate s-une c" ele au fost create din emisiile ener1etice ale tuturor celor 3PP de na iuni în1ere!ti4 Cor-urile du0 de form" umanoid" în care !i-au 1"sit s"la! s-iritele omene!ti ale -rimei 1enera ii erau constituite. S0antia0. Dumnezeu-<at"l a creat forma a tot ce e'ist" în cosmos4 <ot ce are form" în cosmos a fost creat -rin intermediul lor4 ?n cosmos. s-a -rodus -rima disfunc ionalitate. -entru a-i sus ine forma cor-ului du0. denumit Hetit0et.luminos . S0antia0 a f"cut a-el la cei D8 de în1eri $uri ai <emeliei. n-au mai res-ectat -oruncile lui Dumnezeu. f"r" a a(ea acce-tul lui Dumnezeu4 .care erau în num"r de 3PP4 în1erii au decis s"-!i retra1" ener1ia ce sus inea cor-ul du0 de form" umanoid" al lui S0antia04 $rimul om risca. s"-!i -iard" cor-ul du0 de form" umanoid".un cor. s-iritul lui S0antia0 urma s" fie resor+it în Lumea f"r" form"4 în ele1ând consecin ele. oamenii -rimei 1enera ii. Dumnezeu a creat miliarde !i miliarde de în1eri !i de s-irite ale naturii4 <o i în1erii erau îm-"r i i -e atunci în 3PP de na iuni4 2iecare na iune în1ereasc" era com-us" din miliarde !i miliarde de f"-turi în1ere!ti4 în1erii erau forma i din stele . Dumnezeu a creat cor-urile de form" umanoid" ale în1erilor !i ale s-iritelor naturii4 în1erii se numesc -e ei în!i!i 2iii 2l"c"rii4 în acea -rim" eta-". -rin re(olta simultan" a -rimului om. forma nu se -oate manifesta decât -rin non-form". cor-ul du0 de form" umanoid" al lui S0antia0 înce-use deIa s"-!i -iard" conturul4 Li-sit de cor-ul de form" umanoid".cor-ul du04 LKM Oamenii -rimei 1enera ii erau forma i doar din s-iritul creat de Dumnezeu !i din cor-ul du04 <o i erau andro1ini4 Cor-urile du0 ale -rimei 1enera ii de oameni au fost create -rin a-ortul ener1etic al tuturor în1erilor !i s-iritelor naturii4 întrun fel.$rin intermediul celor D8 de în1eri $uri. s-iritelor de oameni li se construie!te un cor. S0antia0 a dorit" s" o+ in" ceea ce nu era -osi+il în acel moment. (ia a -rin non-(ia "4 în -rima -arte a e'isten ei Hetit0etului.inclusi( S0antia0 -. Dumnezeu-<at"l a creat -rimul om. du-" o lun1" -erioad" de tim-. care nu tre+uie confundat cu cel des-re care (or+e!te 5ec0iul <estament4 Adam des-re care (or+e!te 5ec0iul <estament a a-"rut mult mai târziu4 L7M La scurt tim. direct de c"tre Dumnezeu. e'isten a -rin non-e'isten ". du-" C0i-ul !i Asem"narea Sa4 $rimul om a fost un s-irit creat în Lumea f"r" form" L-alierul cuantic -rimordialM. din tot ce e'ista în acel moment -e Hetit0et Lacest -rinci-iu de formare al tru-urilor de form" umanoid" s-a transmis de-a lun1ul tuturor metamorfozelor cosmiceM4 O lun1" -erioad" de tim-. a lui S0antia04 Atât oamenii -rimei 1enera ii .du-" crea ia -rimului om.!i din cor-uri de form" umanoid" Lcor-uri du0 în1ere!tiM. Dumnezeu a creat al i nou" oameni4 Cei nou" oameni nu se ridicau îns" la calitatea L-uterea !i t"riaM lui S0antia04 îm-reun" cu -rimul om. de însu!i ?OO4 $rimul om a fost adus în form" !i i-a fost creat un cor. au do+ândit cor-uri du0 alte câte(a sute de oameni .

S0antia0 9 Halls0it0an au coru-t o +un" -arte din oamenii -rimei 1enera ii4 Din a-ro'imati( 8PPP de oameni -rimordiali ai -rimei 1enera ii. a de(enit fiin " cu form" umanoid"4 Dac" ar fi s" folosim termenii Iuridici folosi i în ziua de ast"zi. im-licit. Halls0it0an a dorit s" ai+".a înce-ut s" se deruleze <im-ul. formeaz" o fiin " în1ereasc" +inar". O dat" cu re+eliunea lui Halls0it0an 9 S0antia0 s-a înc0eiat pa) "i'ina( dar !i eta-a în care toate fiin ele din cosmos urmau cu stricte e -oruncile lui Dumnezeu !i se inte1rau Ordinii cosmice . au suferit acela!i -roces de întunecare4 Ei au continuat s" e'iste în cosmos cu -re ul asocierii cu Halls0it0an.du0. -rin asociere. du-" nesocotirea -oruncilor lui Dumnezeu. -rin Halls0it0an. o form" umanoid" de cor. care. <at"l tuturor !i. cât !i Halls0it0an n-au mai ("zut Ade("rul !i au -ierdut contactul cu Dumnezeu4 $ro+lema cea mai 1ra(" a constat în fa-tul c". a do+ândit. c"rora li s-a -ermis -"trunderea neautorizat" din Lumea f"r" form"4 E'-lica ia acestei st"ri de fa-t este urm"toarea: -entru ca un s-irit s" -"trund" din Lumea f"r" form" în Oceanul de Lumin".o -erioad" de (id cosmic4 . f"r" a a(ea aceast" -ermisiune de la <at"l Cerurilor4 ?1norând -oruncile lui Dumnezeu care formeaz" Ordinea cosmic" sau 2irea lucrurilor .de form" umanoid" cu lar1ul concurs al -rimului om . doar 8PP-83P au ales s" res-ecte în continuare Ordinea cosmic" La fel ca !i S0antia0. iar oc0ii s"i s-au întunecat4 Acela!i -roces a a(ut loc !i în cazul lui Halls0it0an. Halls0it0an a do+ândit un tru. o form" umanoid" .du04 La rândul s"u. S0antia0 !ia men inut cor-ul du0 de form" umanoid"4 S0antia0 a renun at astfel la ceea ce-i oferise Dumnezeu. multe s-irite imature au (enit din Lumea f"r" form" în Oceanul de Lumin". în cosmos4 Aceasta a fost re+eliunea -rimului om !i a celor doi în1eri -uri creatori de form"4 L8PM 2"r" a-ortul ener1iilor di(ine men inute -rin intermediul celor 3PP de na iuni în1ere!ti Lcare se manifest" atât ca ener1ii. cât !i ca -ersoaneM.5oin a lui Dumnezeu -. cor-ul du0 al lui S0antia0 nu mai a(ea (ia a di(in".du0 în1eresc. oamenii -rimei 1enera ii care au nesocotit -oruncile lui Dumnezeu. nu e'ista Aarma !i nici nu se auzise de a!a ce(a4 /arma a a-"rut doar în momentul în care o -arte din fiin ele de atunci nu a mai res-ectat Ordinea cosmic". ci doar o aparenţă "e 'iaţă. doar -entru a descrie în lim+aI omenesc ceea ce s-a -etrecut în starea -rimordial" a cosmosului4 :oi (or+im des-re tim.S0antia04 între Halls0it0an !i S0antia0 s-a -rodus un -roces de sim+ioz" Lo asociere în (ederea unei sim+iozeM4 Haills0it0an. des-re eterna de(enire !i des-re Aarma4 Anterior re+eliunii nu e'ista cauzalitate. f"r" s" ai+" -ermisiunea <at"lui uni(ersului4 :um"rul lor este foarte mare4 Ele au do+ândit. care le-a conferit o a-aren " de cor. care s-au o-us $lanului lui Dumnezeu4 <ot din momentul -rimei re+eliuni se -oate (or+i des-re cauzalitate. -rin a-ortul lui Halls0it0an o a-aren " de cor. a renun at la ser(iciile celor 3PP de na iuni în1ere!ti4 S0antia0 a de(enit altce'a . Din str"lucitor !i -ur.ce(a ce nu e'istase.Doar 8K dintre ei l-au refuzat4 Doi dintre în1erii $uri ai <emeliei au acce-tat cererea lui S0antia0 Cei doi în1eri -uri Lli-si i de form" umanoid"M care au r"s-uns a-elului sunt numi i Hali !i <0an4 îm-reun".în Oceanul de Sunet sau în Oceanul de Miros4 C0iar în momentul -rimei re+eliuni . -rin S0antia0. instituit" de c"tre Dumnezeu. S0antia0 !i cei doi în1eri $uri ai <emeliei. care -ân" atunci nu e'ista4 <re+uie men ionat fa-tul c" am (or+it -ân" acum des-re tim-. dar era creator de form". anterior.du04 $rin re+eliunea lui Halls0it0an !i a lui S0antia0. c"ci totul era imua+il !i s"l"!lua în -a' di(ina.ceea ce ec0i(aleaz" cu neascultarea -oruncilor Celui $reaînalt . astfel c" s-au manifestat în consecin "4 Cu(ântul imatur este totu!i un eufemism -entru ceea ce sunt aceste s-irite.2irea lucrurilor4 Astfel s-a înc0eiat -rimul mare ciclu cosmic4 A urmat a-oi o -erioad" de nemanifestare . numit" Haills0it0an.doar -entru c" nu -utem în ele1e o stare în care acesta nu e'ist"4 <im-ul a înce-ut s" se deruleze a+ia în momentul în care cosmosul a suferit -rima metamorfoz"4 2iin ele care au modificat starea ini ial" au fost -rimul om. s-a -rodus o disfunc ionalitate de sistem foarte 1ra("4 $entru o -erioad" de tim-. care formeaz" Ordinea cosmic"4 De atunci.un cor. Halls0it0an sau S0aitan4 în -rima faz". fie în cosmosurile anterioare . $acea lui Dumnezeu4 De asemenea. care nu a(ea form". la fel ca to i ceilal i în1eri. tre+uie s" ai+" o anumit" maturitate4 Aceast" maturitate tre+uia o+ inut" în urma unei comuniuni îndelun1ate cu Dumnezeu. am -utea s-une c" S0antia0 !i Halls0it0an s-au asociat în (ederea comiterii unei infrac iuni4 ?nfrac iunea -oart" numele de r"z(r"tire !i a constat în nesocotirea -oruncilor lui Dumnezeu. atât S0antia0. anterior -rimei re+eliuni. -rin intermerdiul lui Halls0it0an. cor-ul du0 al lui S0antia0 a de(enit ca o 1aur" nea1r" ce a+soar+e ener1ia. fie în Lumea f"r" form".

-rimul om al -rimei 1enera ii !i -rimul om al celei de-a doua nu e'ist" nici o le1"tur"4 Al doilea Adam a fost un s-irit nou. a fost format" din cei care nu s-au aliat cu S0antia0. în -lanul cuantic Hetit0et a dis-"rut4 în1erii !i s-iritele naturii s-au retras în Oceanul de Sunet !i în Oceanul de Miros4 La rândul ei. cor-urile du0 ale lui S0antia0 !i ale celor a-ro'imati( 7PP de oameni -rimordiali ai întunericului s-au întunecat. a a(ut loc o nou" crea ie a omului4 Oi -e $erfer a e'istat un om -rimordial . în mod -ermanent. Et0at0an a fost denumit Lucifer4 în -rima faz". în ciclul cosmic anterior4 <o i oamenii celei de-a doua 1enera ii au fost s-irite noi. S0antia0 !i $rimordialii întunericului s-au refu1iat în afara Oceanului de Lumin". mai ales.!i. care s-au al"turat celui de-al doilea Adam4 <re-tat. $rimordiali ai Luminii4 :um"rul lor nu a fost mai mare de 8PP-83P4 Oi $rimordialii Luminii au continuat s" e'iste. ce ocu-a cam tot s-a iul ocu-at ast"zi de sistemul nostru solar4 $e $erfer.care -oate fi considerat al doilea Adam4 între S0antia0. de(enind a-aren e sau um+re li-site de (ia " di(in"4 Des-re ele se -oate s-une c" n-au mai fost (ii4 De!i n-au mai fost (ii. numit" Et0at0an sau Siderali. Dumnezeu-<atâl a creat o nou" lume sau locuin "4 Aceast" Locuin " a fost numit" $erfer4 Astfel a înce-ut al doilea ciclu cosmic4 $erferul a fost. într-un loc -e care-8 -utem denumi #ao$. -ro(enite direct din Lumea f"r" form"4 S-irite noi în du0uri noi. ca du0uri întunecate4 în aceast" form" e'ist" !i în ziua de ast"zi4 $entru a su-ra(ie ui în cosmos. tot ce e'ista în Oceanul de Lumin" . care era un Heru(im $urt"tor de Lumin"4 Du-" re+eliune. $rimordialii întunericului au continuat s" e'iste în cosmos.-e scurt . cosmosul a fost recreat din temelii.9) *"z+oi în cosmos <*& în r"stim-ul -erioadei de nemanifestare. au fost -"truns în -lanul cuantic $erfer. ca !i cum nu s-ar fi întâm-lat nimic4 De asemenea. de fa-t. de-a lun1ul tuturor ciclurilor cosmice. Lucifer s-a su-"rat -e oameni4 Lucifer nu a în eles moti(ul crea iei oamenilor !i. în a doua 1enera ie. <ot acolo s-a refu1iat !i Halls0it0an4 A doua mare cate1orie de oameni care nu !i-a -ierdut cor-ul de form" umanoid" în r"stim-ul -erioadei de nemanifestare. întrucât ei au r"mas. ci au continuat s" e'iste al"turi de fiin ele în1ere!ti4 Ei -ot fi denumi i oameni -rimordiali ai Luminii . -ân" în ziua de ast"zi4 :u a e'istat nici un moti( -entru a fi retra!i din cosmos.-e scurt. s-a dorit reluarea -rocesului e(oluti(. !i a . $rin asocierea cu Halls0it0an. !i al i oameni . ca !i cum nu s-ar fi întâm-lat nimic4 $rima 1enera ie de oameni a fost format" din andro1ini4 ?n sc0im+. oamenii au de(enit se'ua i: +"r+a i !i femei4 $rimul +"r+at a fost c0iar cel de-al doilea Adam4 $rima femeie a celei de-a doua 1enera ii a fost cea denumit" Lillit04 L88M Ea a fost -artenera L-erec0eaM celui de-al doilea Adam4 $e $erfer s-a -rodus iar"!i o re+eliune4 $rota1oni!tii celei de-a doua re+eliuni au fost al doilea Adam Lomul -rimordial al celei de-a doua 1enera iiM !i o im-ortant" fiin " în1ereasc". Ace!tia nu au fost retra!i în Lumea f"r" form". în -acea lui Dumnezeu4 Du-" -erioada de nemanifestare. moti(ul im-erfec iunii inci-iente a acestora4 A-oi. în aceea!i form". formând a doua 1enera ie4 $e $erfer nu s-au întru-at aceia!i oameni care e'istaser" -e Hetit0et. c0iar !i f"r" s" ai+" (ia " di(in". direct din Lumea f"r" form". au su-ra(ie uit dou" mari cate1orii de oameni ai -rimei 1enera ii4 $rima cate1orie a fost format" din S0antia0 !i din oamenii -rimei 1enera ii care l-au urmat4 :um"rul lor total nu de-"!e!te 7PP de indi(idualit" i4 Ei au reu!it s"-!i -"streze cor-ul du0 -rin -rocesul de asociere cu Halls0it0an4 Ei sunt numi i oameni primor"iali ai întunericului . cât !i o -lanet" eteric"4 $erferul a fost o -lanet" eteric" imens". atât un -lan cuantic. Lucifer a intrat în sfera de influen " a lui Halls0it0an !i a lui S0antia0. în -lanul cuantic $erfer.rimor"iali ai întunericului. im-licit. dar !i-au -ierdut cor-ul du0 de form" umanoid"4 Din moti(e diferite. oamenii s-au înmul it considera+il. marea maIoritate a oamenilor -rimei 1enera ii a fost retras" din Oceanul de Lumin"4 2ire!te. care erau întrucât(a diferite de cele ale oamenilor din -rimul ciclu4 $rin aducerea unor s-irite omene!ti noi.s-irite noi. oamenii retra!i au continuat s" e'iste ca s-irite. care a -ro(enit direct din Lumea f"r" form"4 Ulterior.

Lucifer a fost urmat. du-" C0i-ul !i Asem"narea Sa4 La scurt tim. Dumnezeu a construit un nou -lan cuantic Hazuret0ul. se -oate (or+i des-re suflete duale4 De atunci. dintr-un loc situat în a-ro-ierea coastei sale. a luat ener1ie . datorit" fa-tului c" se afl" în afara le1ilor lui . iar Lore00 sunt demonii4 :oi o s"-i numim -rin termenul 1eneric de Cel r"u. Dumnezeu. cât !i în1erii s-au scindat Lceea ce (a fi s-us des-re în1eri este (ala+il !i -entru s-iritele naturiiM4 Cei care au continuat s" res-ecte -oruncile lui Dumnezeu au r"mas în -acea di(in"4 Ei au continuat s" se numeasc" 2iii 2l"c"rii sau 2iii Luminii4 în sc0im+.într-un fel. el însu!i.sfidat. Ordinea cosmic"4 Lucifer a antrenat în re+eliune un num"r mare de în1eri !i de s-irite ale naturii4 în1erii re+eli care l-au urmat -e Lucifer sunt numi i Dree . Edenul eteric.se caut" -entru a reîntre1i unitatea4 2emeia este $trălucirea sau lumina +"r+atului. care tr"ia în pa) "i'ina. s-a înc0eiat e'isten a celei de-a doua 1enera ii de oameni4 L8GM MaIoritatea s-iritelor oamenilor din cea de-a doua 1enera ie a fost retras" în Lumea f"r" form"4 :-au su-ra(ie uit decât cele dou" cate1orii de oameni: $rimordialii Luminii !i $rimordialii întunericului4 Du-" distru1erea $erferului a urmat o lun1" -erioad" de nemanifestare4 Du-" lun1a -erioad" de nemanifestare.denumit" 2iii 2l"c"rii -.Cei r"z(r"ti i Lsau Cei des-rin!i de fra ii lor. se -oate s-une c" au de(enit o fiin " colecti(". E'ista. du-" cum Du0ul Sfânt este . de 1ru-area oamenilor din -rima 1enera ie4 între cele dou" 1enera ii de oameni !i c0iar între oamenii acelea!i 1enera ii e'ist" diferen e mari de t"rie !i de -utere4 Cei mai (ec0i sunt !i cei mai -uternici4 L8DM în ultima faz" a e'isten ei $erferului. a fost creat de c"tre Dumnezeu du-" acela!i -rinci-iu ca !i -lanurile cuantice anterioare: a fost o crea ie e) ni#ilo( ca !i cum nu s-ar fi întâm-lat nimic4 L8NM $rimul om creat direct de c"tre Dumnezeu. Domnul <"riilor. sufletele duale . Cei întuneca i sau Cei r"z(r"ti i4 Datorit" unei con(er1en e de interese. de mul i oameni ai 1enera iei a doua. cei care s-au r"z(r"tit îm-otri(a -lanului lui Dumnezeu . 2iii 2l"c"riiM4 La rândul lor. atât oamenii. care manifest" la unison acelea!i caracteristici fiin iale !i &ideolo1ice&4 Cel r"u nu-!i -oate men ine sin1ur forma umanoid" a cor-ului du0. !i-au sc0im+at orientarea &ideolo1ic"& !i înf" i!area4 în momentul re+eliunii.femeia4 2iec"rui +"r+at din lume îi cores-unde o femeie !i fiec"rei femei îi cores-unde un +"r+at4 Astfel. Dree sunt dracii.c0iar din fiin a tru-easc" de atunci a lui Adam Ldin du0ul s"uM. 2ii ai întunericului. în cele din urm". o sin1ur" cate1orie de oameni . a înce-ut al treilea ciclu cosmic4 La înce-utul celui de-al treilea ciclu cosmic. lumin" . s-iritele naturii !i oamenii au de(enit 2ii ai întunericului sau /el rău . care este actuala lume eteric"4 Hazuret0ul este Edenul eteric4 Hazuret0ul. !i a creat o nou" fiin "4 Aceast" nou" fiin " a fost creat" "upă c#ipul şi a$emănarea bărbatului( ca $trălucire a sa4 2iecare +"r+at are o -arte L&coast"&M scoas" din sine care re-rezint" $trălucirea sa .andro1inii -rimei 1enera ii4 Du-" re+eliunile succesi(e din -rimul !i din cel de-al doilea ciclu.+"r+atul !i femeia sa -$trălucirea cores-ondent"M . Lucifer !i în1erii care l-au urmat au declan!at o a-ri1" +"t"lie îm-otri(a 2iilor Luminii . de asemenea. Dumnezeu a creat -rima femeie. unde(a la ni(el cuantic eteric4 O dat" cu distru1erea $erferului. c0iar la înce-utul celui de-al treilea ciclu cosmic. E(a4 $entru a fi creat" femeia. a fost Adam des-re care (or+e!te 5ec0iul <estament Lal treilea AdamM4 Adam a fost creat de Dumnezeu.oameni. miros. Iudecat !i &az(ârlit& din ceruri4 $laneta $erfer a fost distrus" a-roa-e în între1ime4 Ea arde !i ast"zi.acea cate1orie de în1eri care au ales s" res-ecte în continuare Ordinea cosmic"4 Lucifer a fost înfrânt. care este diferit". în1erii. care au format o nou" 1ru-are de $rimordiali ai întunericului -1ru-area de $rimordiali ai întunericului din 1enera ia a doua. ca -utere !i t"rie.du-" aceea.umina sau &trălucirea lui Dumnezeu <at"l4 L83M & >H a o s u< l *& în -rimul ciclu al cosmosului e'ista o sin1ur" cate1orie de în1eri !i de s-irite ale naturii . s-iritele naturii re+ele sunt numite Lore004 în lim+aIul teolo1ic. în1eri sau s-irite ale naturii -.sunet.

care este Du0ul SfântM -rin care s" le fie asi1urat" e'isten a tru-ului de form" umanoid" .a Ordinii cosmice4 $entru a se -utea men ine în cosmos. care s-a o-us $lanului Di(in. -rin intermediul ener1iei oamenilor re+eli !i a lui Halls0it0an4 Haosul. 0aosul -oate fi caracterizat -rin dez-ordine4M Dumnezeu a tolerat constituirea unui nou -alier cuantic în afara Oceanului de Lumin". (ec0ilor filozofi 1reci4 <ot (ec0ilor filosofi 1reci le a-ar ine !i termenul modern de cosmos . într-un loc sau -alier cuantic situat între Oceanul de sunet. de cauzalitate. 2iii Luminii care au r"mas înpa) "i'ina !i au ales s" urmeze $lanul lui Dumnezeu.2iii întunericului LCel r"uM nu !i-au mai 1"sit locul în Oceanul de Lumin"4 Ei au de(enit incom-ati+ili cu acesta4 Astfel c" au tre+uit s" se refu1ieze în afara Oceanului de lumin". -rin li+erul s"u ar+itru. -rin care urmau s" fie elimina i din cosmos cei care se situau în afara Ordinii cosmice4 A doua -resu-unea tolerarea înc"lc"rii Ordinii cosmice Dumnezeu este $uterea. în s-eran a îndre-t"rii fiilor s"i. a Aarmei4 <eoretic. fiind a+sor+it în Lumea f"r" form". CO:<*A 2O*C. a eternei de(eniri. a cauzalit" ii !i.în1er. im-licit. astfel încât -rima o. Cel r"u a declan!at un r"z+oi crunt .iuni: -rima -resu-unea o contra-ac iune. astfel c" a reu!it s" su-ra(ie uiasc" în mod continuu4 L<ermenul folosit ast"zi. iar de cealalt" -arte. indiferent de ale1erea lor4 Un tat" nu-!i distru1e co-iii. $lanul lui Dumnezeu a fost -ertur+at datorit" fa-tului au e'istat fiin e care au ales. de-o -arte. -rin a-ortul de ener1ie al fiin elor atrase în re+eliune4 El nu a fost creat direct de c"tre Dumnezeu. Cel r"u4 Datorit" fa-tului c" n-au mai mai fost ca-a+ili s" accead" la Ener1ia Dumnezeiasc" La treia -ersoan". ci îndre-tarea lor4 Dumnezeu nu !i-a distrus fiii !i nu o (a face niciodat".4 $rima mare +"t"lie a acestui r"z+oi s-a desf"!urat c0iar -e -laneta $erfer4 R"t"lia de -e $erfer a o-us. ce -ot fi considerate dre-t e'-resia 5oin ei lui Dumnezeu4 în antitez".Dumnezeu . s" nu mai res-ecte Ordinea cosmic". de or1anizare. a continuat s" e'iste în afara cosmosului lui Dumnezeu . dar ceea ce se afl" dincolo de form" nu -oate -ieri4 Un du0 de form" umanoid" -oate dis-"rea din cosmos. care s-au r"z(r"tit4 Dumnezeu nu (rea distru1erea ori dis-ari ia din cosmos a fiilor s"i care s-au r"z(r"tit. de-a lun1ul tuturor ciclurilor cosmice.a ales. de s-a ialitate !i de tem-oralitate4 Sau. un -alier cuantic in(ersatT 0aosul are o s-a ialitate !i o tem-oralitate in(ersate4 $entru fiin ele care-8 -o-uleaz". s" nu mai res-ecte -oruncile !i s" nu se mai com-orte -otri(it Ordinii cosmice4 *ezultatul -rimei re+eliuni a fost a-ari ia tim-ului. acolo unde se afl" rezer(orul imens de s-irite4 ?n momentul în care -rima fiin " din cosmos . de!i uneori este as-ru cu ei când 1re!esc4 O form" -oate dis-"rea la un moment dat din cosmos.2O*C. de #ao$( a-ar ine. (ec0ii filosofi 1reci desemnau o lume or1anizat". s-iritul su-ra(ie uie!te. care formeaz" 1eneric.este im-osi+il"4 $ro+lema este c" nici a doua o. -lanul cuantic al Celui r"u. 0aosul -oate fi caracterizat -rin a+sen a acestor le1i de func ionare. om sau s-irit al naturii . du-" câte se -are. ?n momentul -rimei re+eliuni.cor-ul du0 . în 0aos e'ist" doar o ne1a ie a acestor atri+ute ontolo1ice4 Haosul a fost realizat în e'tremis. de fa-t. Dumnezeu Lumin". $lanul ini ial al lui Dumnezeu a suferit o -ertur+are4 Aceast" -ertur+are -oart" numele de 0arma. nu mai are ce c"uta în -alierul . Oceanul de Miros !i Oceanul de Lumin"4 Acest -alier cuantic -oart" numele de Cao#. s-irite ale naturii !i oameni. ?u+irea !i Sfin enia4 Dumnezeu este continuitatea crea iei4 El nu -oate distru1e ceea ce a creat.în afara -lanurilor cuantice ale Oceanului de Lumin" -. -rin li+erul lor ar+itru. 2iii întunericului: în1eri.iune nu este (ala+il"4 Sfin enia !i $uterea lui Dumnezeu contra(in oric"rei înc"lc"ri a Ordinii cosmice. ci a fost constituit de c"tre Cel r"u. astfel c" nu se -oate conce-e o tolerare a înc"lc"rii -oruncilor Sale !i a $lanului Di(in4 O fiin " re+el".iune nu este (ala+il" . indiferent de e(enimentele ce s-au -rodus la interfa a Oceanului de Lumin". dar s-iritul este indestructi+ilT în cazul în care du0ul este retras din cosmos.Aosmos4 $rin termenul Aosmos. imediat du-" fiecare re+eliune e'istau dou" o. care are la +az" o serie de le1i de func ionare. dac" se -oate s-une astfel. Haosul este. 0aosul -oate fi caracterizat -rintr-o a+sen " de ordine. astfel c" nu a fost afectat de -erioadele de nemanifestare4 $erioadele de nemamfestare au fost (ala+ile doar -entru Oceanul de Lumin"4 Cel r"u a continuat s" e'iste în 0aos. Cel r"u tre+uie s" fure neîncetat ener1ie LLumina ce st" la +aza e'isten ei Oceanului de Lumin"M de la cei care înc" +eneficiaz" de a-ortul Du0ului Sfânt4 $entru a o+ ine în mod continuu Lumina. -rin a+sen a or1aniz"rii !i a ordinii cosmice4 într-un cu(ânt.

ener1ia numit" trecut se de-"rteaz" de -rezentul continuu4 <otodat". 2rma lui 3umnezeu este am-renta l"sat" de Qândirea lui Dumnezeu4 Dumnezeu se afl" în -rezentul continuu !i nu se mai -oate întoarce -e -ro-riile sale Urme4 Dumnezeu r"mâne nemi!cat !i imua+il în -rezentul continuu. -e care-8 s-une -rin Sunet . -uterea mare. se nume!te trecut4 Ener1ia numit" trecut -oart" numele de amintire. 2iii Luminii cunosc -ermanent fiecare detaliu al $lanului lui Dumnezeu4 ?storia cosmosului se desf"!oar" du-" -rinci-iul putere mare . ener1ia numit" trecut se înde-"rteaz" de $unctul fi' .în1ereasc" sau omeneasc" . în disonan " cu ener1ia din care este constituit -lanul cuantic res-ecti( !i tre+uie s"-8 -"r"seasc"4 $"r"sind acest -lan.!i im-licit.ceea ce înseamn" c" e'ist" o comunicare continu" a lui Dumnezeu cu fiecare în1er al S"u4 în acest mod. Dumnezeu mer1e mereu înainte.care este situat c0iar în centrul Oceanului de Lumin"4 Acest $unct fi' este Dumnezeu4 Acest -rinci-iu (ala+il la ni(elul Oceanului de Lumin". (ala+il !i la ni(elul -lanului material4 în acest conte't. fiin a în cauz" nu are unde s" se duc"4 Ea are sentimentul c" -ic" într-un 0"u f"r" sfâr!it. care atra1e. în acest caz. a ener1iei trecut4 Cosmosul material este actualmente în stare de e'-ansiune cuantic" datorit" fa-tului c" se de-"rteaz" de -unctul fi'. ener1ia Sa se manifest" ca (iitor4 Cosmosul e'ist" datorit" fa-tului c" ener1ia -rezentului continuu se manifest" ca ener1ie numit" (iitor4 Doar ener1ia numit" -rezent continuu -oate asi1ura continuitatea crea iei4 Ca ener1ie. iar a-oi îl transform" în Sunet4 Dumnezeu 1ânde!te. instantaneu.putere mică Lnumit t#ent-t#int1. secund" de secund" . care este Dumnezeu4 Cosmosul . se -oate s-une c" uni(ersul material. în cosmos. are un $lan. este. acolo unde nu e'ist" decât Lumina4 $lanul cuantic -rimordial este incom-ati+il. cu mare (itez"4 în trecut. doar 2iii Luminii mai -ot -erce-e 5or+irea lui Dumnezeu !i -ot cunoa!te $lanul4 De aceea. nu mai are ener1ia care s-o atra1" s-re (iitor !i care s"-i asi1ure continuitatea4 Dre-t urmare. $rezentul continuu .@ Dumnezeu Lformat din cele trei $ersoane nedes-"r i+ile: Dumnezeu-<at"l. Dumnezeu-2iul !i Dumnezeu-Sf4 Du0M 1ânde!te Rinele. -uterea mare atra1e -uterea mic". ace!tia nu -ot cunoa!te decât 2rma lui 3umnezeu.cosmic -rimordial. Dumnezeu este $uterea Su-rem"4 Ca $utere Su-rem". im-licit. în 0aos4 Capitolul 3 U*MA LU? DUM:EWEU A. se nume!te -rezent continuu4 Ener1ia mic". L86M Dumnezeu este $uterea mareT de fa-t. -rezentul continuu atra1e trecutul4 $rezentul continuu este. -erce.ia celor care au întreru-t le1"tura cu Dumnezeu este de c"dere în 0"u. se de-"rteaz" de acesta4 Astfel. sin1ura stare -osi+il" în condi iile a+sen ei lui Dumnezeu4 Aceast" stare -oate fi e'-erimentat" doar în afara Oceanului de lumin".-rin 5or+ire Dumnezeiasc" . atras". ca structur" ener1etic". Dumnezeu emite o ener1ie numit" prezentul continuu. s-re (iitor. imua+il !i continuu.este trecut cristalizat4 Cosmosul este Aarma cristalizat"4 Orice fiin " de form" umanoid" . Dumnezeu (or+e!te fiec"rui 2iu al Luminii. . este o amintire cristalizat" a trecutului.din cosmos. ener1ia mare atra1e ener1ia mic"4 Ener1ia mare.c"tre tot cosmosul4 Deocamdat". De!i Dumnezeu se manifest" doar ca -rezent continuu. <recutul este doar amintire a -rezentului continuu4 Ceea ce se na!te ca fiind diferit de -rezentul continuu. care a întreru-t le1"tura cu Dumnezeu. iar trecutul este -uterea mic"4 Astfel. cu toate 1ala'iile !i stelele sale. toate fiin ele care tr"iesc în el . cu orice a+atere de la Le1ile lui Dumnezeu4 Orice fiin " re+el" intr". dar -entru fiin ele din cosmos El se manifest" ca (iitor4 $entru fiin ele din cosmos.

în tim. întro frac iune de secund". inde-endent de Dumnezeu4 $ozi ia fa " de -rinci-iul continuit" ii formei !i.Cel r"u: oameni. a doua $ersoan"4 Ele dis-ar cu de la sine -utere.2ii ai -rinci-iului de continuitate . cu amintitile Celor r"z(r"ti i4 în fond. s-a întru-at în lumea material" -rintr-o na!tere imaculat". numit" trecut4 De aceea. im-licit.al continuit" ii a tot ce e'ist"4 ?n sc0im+. în acest caz. fa " de $lanului lui Dumnezeu î!i 1"se!te e'-resia sa cea mai com-let" în manifestarea -e scena cosmosului a celor dou" ta+ere în1ere!ti de form" umanoid": 2iii Luminii !i 2iii întunericului . oamenii intr" în rezonan " cu amintirile reziduale ale cosmosului.a +inelui !i a r"ului4 2iii luminii . se conecteaz" automat la trecut. Oamenii întunericului lucreaz" în sensul . ca -utere mare. sunt Cei r"z(r"ti i4 Oamenii sunt cei care c0eam" la (ia " !i asi1ur" continuitatea Celor r"z(r"ti i. to i Cei r"z(r"ti i au ne(oie de o ener1ie mai mare4 Aceast" ener1ie este emis" de oamenii încarna i care intr" în rezonan " cu ceea ce sunt ei4 Cei r"z(r"ti i nu se mai -ot reconecta la Qândirea lui Dumnezeu din -rezentul continuu decât -rin oamenii încarna i !i doar atunci când oamenii se conecteaz" la ce(a -etrecut în trecut4 Când oamenii fac ce(a r"u. de-"rtându-se !i mai mult de Dumnezeu4 . oamenii se întorc în trecut.9) $er-etuarea crea iei *& Dumnezeu asi1ur" continutatea tuturor formelor din cosmos. Cei r"z(r"ti i fac din om -uterea mare4 Oamenii.atr"1ându-i -e to i c"tre Sine4 S-re com-ara ie. oamenii încarna i intr" în rezonan " cu trecutul. fiind +loca i în trecut !i în amintire4 La rândul lor. inclusi( a formei umanoide -rintr-o ca-acitate denumit" ?u+ire4 ?u+irea este a doua $ersoan" a lui Dumnezeu4 ?n al -atrulea ciclu cosmic. cunosc în ele-ciunea lui Dumnezeu !i lucreaz" -entru ducerea la îm-linire a $lanului S"u4 în sc0im+. ar ocoli între1ul -"mânt !i s-ar afla iar"!i deasu-ra ca-ului -ara!uti!tilor care a+ia s"riser"M4 <o i Cei r"z(r"ti i . oamenii reflect" în -lanul material cele dou" -ozi ii strate1ice fa " de $lanul lui Dumnezeu4 De-o -arte se situeaz" Oamenii luminii. o fac f"r" acce-tul lui Dumnezeu-?u+ire. care. a doua $ersoan"4 <oate formele !i fiin ele care dis-ar din form" !i din fiin ". astfel c" nu mai res-ect" $lanul lui Dumnezeu4 2iii întunericului nu mai cunosc decât Urma lui Dumnezeu. oamenii atra1 ener1ia numit" trecut. -rin reconectarea la ener1ia trecut. s" ne 1ândim la o -as"re care z+oar" !i -ierde ce(a din cioc sau la un a(ion care se de-laseaz" cu mare (itez" !i las" în urm" -ara!uti!ti4 Acel ce(a. iar de cealalt" -arte Oamenii întunericului4 Oamenii luminii ac ioneaz" în sensul -er-etu"rii crea iei lui Dumnezeu . r"mâne în urma -"s"rii. ei sunt -uterea mic"4 $entru a se racorda la -rezentul continuu. fiin e în1ere!ti sau s-irite ale naturii .sunt acei în1eri care au -"strat le1"tura cu Dumnezeu.ce a(ionul î!i continu" im-ertur+a+il z+orul4 LSe -oate medita astfel la relati(itatea tim-ului a-"rut" în cazul teoretic în care a(ionul ar z+ura cu o (itez" atât de mare încât. asi1ur" (iitorul !i continuitatea -uterii mici.ce Cei r"z(r"ti i (in la (ia "4 Uneori. re-etând ce au f"-tuit când(a Cei r"z(r"ti i4 $rin erori com-ortamentale . unii oameni deza'a i fac ritualurile reli1ioase in(ersate Lluciferice sau s0aitaniceM. o r"muric". ?u+irea. -rin care atra1 amintirea trecutului. 2iii întunericului s-au ru-t de Dumnezeu cu de la sine (oin "4 Ei nu mai urmeaz" -rinci-iul 4 lui Dumnezeu de continuitate a crea iei.c"deri în is-ite -. adic" amintirea4 $rin atra1erea amintirilor reziduale ale cosmosului. s-re moarte. în tim. în urma f"-tuirii r"ului4 Astfel.se -ot conecta doar ener1iei mici. iar oamenii au numit-o ?isus Hristos4 Ca-acitatea formei de a se men ine !i de a se -"stra ca form". care-!i continu" drumul în z+or4 <ot astfel. în mod continuu. se nume!te Lumin"4 Lumina este a treia $ersoan" a lui Dumnezeu4 Oamenii o numesc Du0ul Sfânt sau Sfântul S-irit4 Orice form" umanoid" din cosmos se -oate men ine în stare de func ionare doar -rin acce-tul !i cu a-ortul de ener1ie al lui Dumnezeu-?u+ire. a doua $ersoan". -ara!utismX r"mân în urm". în acest caz. ca ni!te -ete colorate. -entru a se reîntoarce ra-id în trecut. cu ceea ce se afl" în rec4cle bin de la ni(elul me1acalculatorului care este cosmosul4 $rin aceast" cone'iune.

c"utând s"-i atra1" c"tre Sine4 între+area -e care între1ul cosmos !i-o -une este dac" oamenii (or fi ca-a+ili. în cazul ("t"m"rii (e1etalelor !i animalelor etc4 A face r"ul înseamn" a crea discontinuitatea formei !i fiin ei !i a aduce -reIudicii crea iei lui Dumnezeu4 *"ul este de-"rtarea de -rezentul continuu !i +locarea în trecut. de-lasându-se din trecutul în care sunt +loca i. iar -"catul înseamn" moartea4 Aceasta înseamn" c" oamenii nu sunt (ii4 $entru Dumnezeu. -e care fiecare om tre+uie s"-8 r"scum-ere4 Ceea ce se na!te în fiecare om încarnat ca fiind diferit de -rezentul continuu. to i oamenii sunt mor i4 în cosmos e'ist" dou" mari C"r i4 $rima este /artea celor !ii( iar a doua este /artea celor 5orţi. am -utea s-une c" to i oamenii încarna i. Dree.se conecteaz" la rec4cle bin al cosmosului . se conecteaz" trecutului. iar râul este conectarea la trecutul care creaz" discontinuitatea crea iei. se de-"rteaz" de Dumnezeu !i atra1e amintirea care este trecut4 Amintirea este Aarma4 &> /arma .f"când saltul de la 5ia " la Moarte4 în momentul în care oamenii fac r"ul în lumea material". -rin modul lor de com-ortare.-reIudicierii crea iei lui Dumnezeu4 Oamenii care nu se conformeaz" $lanului lui Dumnezeu ce -resu-une continuitatea crea iei.@ Diferen a de -oten ial dintre $lanul lui Dumnezeu !i modul în care oamenii aduc -reIudicii cosmosului se nume!te Aarma4 :u se -oate (or+i des-re Aarma. a formei !i a fiin ei. unde nu e'ist" nici le1e. rela ii de familie.are -a1inile al+e4 L8>M Dumnezeu se de-laseaz" înainte. Lore00. s" redesco-ere Calea !i s" se reacordeze la -rezentul continuu4 . cu mediul animal !i (e1etal etc4 Când omul face Rinele se situeaz" în -rezentul continuu .O0antia0. se conecteaz" -rin sintonie. $rimordialii întunericului !i cei care i-au urmat4 Oamenii întru-a i care nesocotesc $lanul lui Dumnezeu. 2iii întunericului LCel r"uM fac un uria! salt în tim-. Hails0it0an. astfel c" nu mai -osed" ener1ia care s-o atra1" s-re (iitor !i care s"-i asi1ure continuitatea Dac" am folosi lim+aIul cre!tin. sunt în -"cat. Ii1niri. instantaneu. Aceste c"r i sunt inute de Serafimi4 <o i oamenii . -rietenii. fie întru-a i în lumea material" . deci trec de la Moarte la 5ia "4 5ia a este Dumnezeu4 Rinele -resu-une a!adar -er-etuarea crea iei. oamenii atra1 trecutul.care este <im-ul lui Dumnezeu. +"t"i. moartea este rezultatul -"catului ori1inar. nici tocmeal". re-etând ceea ce au f"cut Cei r"z(r"ti i . or+ec"ind -rin întunecime4 Dumnezeu î!i c0eam" fiii r"t"ci i.sunt trecu i în Cartea celor Mor i4 Cartea celor 5ii este 1oal" . unde nu e'ist" decât Urma lui Dumnezeu. ce -resu-une -rezer(area crea iei.în -rezentul continuu4 Când un om desface o -rietenie sau î!i -"r"se!te iu+ita. acolo unde e'ist" le1e !i tocmeal" .în 2irea Lucrurilor . fa-tuiesc r"ul4 2"-ruind r"ul. decât în momentul în care oamenii nesocotesc $lanul lui Dumnezeu4 Dac" oamenii n-ar nesocoti $lanul lui Dumnezeu. se situeaz" în 2irea lucrurilor .O0antia0. re-etând -"catul ori1inar !i c0emând la (ia " amintirea4 $e m"sur" ce c0eam" o amintire la (ia ". nici Aarma4 De e'em-lu. fiecare om face un -as s-re moarte4 De acea. oamenii care fa-tuiesc +inele !i res-ect" $lanul lui Dumnezeu se situeaz" în -rezentul continuu. Hails0it0an. adic" amintirea4 <recutul !i amintirea sunt Cei r"z(r"ti i LCel r"uM .acolo unde e'ist" Aarma4 Orice form" umanoid" care f"-tuie!te r"ul întreru-e le1"tura cu Yumnezeu. n-ar e'ista Aarma4 :esocotind $lanul lui Dumnezeu. în ceea ce -ri(e!te ra-orturile cu natura. -rimului om care s-a r"z(r"tit .O0antia0 -. când un om lea1" o -rietenie sau când se îndr"1oste!te. oamenii se conecteaz" amintirii reziduale a cosmosului .fie decor-ora i. Lucifer. în cazul distru1erii unei -"r i a naturii. în cele din urm". întrucât creeaz" discontinuitate4 <ot astfel se -etrec lucrurile în cazul rela iilor defectuoase între semeni: certuri. omul s"(âr!e!te r"ul. a fiin ei !i a formei4 A face Rinele înseamn" a -er-etua crea ia lui Dumnezeu în orice form" se -rezint" ea: rela ii sociale. creând neîncetat (iitorul care înseamn" continuitatea4 Oamenii au r"mas ancora i în trecut. Lucifer !i to i care au ales Calea întunericului4 în momentul ru-erii unei rela ii Lindiferent de moti(M. -entru a (eni în -rezent4 Astfel ei fac saltul de la Moarte la 5ia "4 în sc0im+.

în cele din urm". o însu!ire esen ial": ca-acitatea de a se manifesta în mod autonom.cu Cel r"u4 în momentul în care un om emite o ener1ie -0arisma0 luminoas". dar. se s-une adesea c". ca e'-resie a atri+utului (oin ". cu ener1ia -rimordial" emis" de Unicul Dumnezeu. în momentul crea iei lumii4 La înce-ut. este luminoas". -otri(it atri+utului 5oin "4 Diferen a dintre ener1ia -0arisma0 emis" la înce-utul crea iei de c"tre Dumnezeu !i ener1ia -0arisma0 a oamenilor este. în cazul in care omul nu res-ect" Ordinea cosmic". ener1iile -0arisma0 se întunec" la scurt tim. mai întâi. de Dumnezeu Unicul. re-et" ceea ce a f"cut Dumnezeu la înce-utul crea iei4 în fiecare moment al e'isten ei sale.atri+ut ce -oart" numele de 4oinţă. ca inten ie4 în cazul nostru. indiferent de condi ii !i de trans-unerea ulterioar" în -ractic"4 Ener1iile -0arisma0. S-iritele oamenilor au fost create în Lumea f"r" form". în momentul în care ia o decizie4 De aceea. c0iar !i indirect. imediat du-" ce este emis". care este o ener1ie modulat" informa ional. Dumnezeu s-ar manifesta în afara însu!irii sale fundamentale . din -unctul de (edere al res-ect"rii Ordinii cosmice. -rin atri+utul (oin ". astfel c". -rin li+erul ar+itru4 $rin li+erul ar+itru. simte -ornirea de-al lo(i4 C0iar în frac iunea de secund" în care simte mânia. -e care-8 c0eam". ca func ionalitate. în lumea material". toate fiin ele din cosmos au -osi+ilitatea de a se manifesta du-" cum doresc. omul ia o decizie în inima lui . ca un flas0 laser e'trem de scurt4 Din acest -unct de (edere are mai -u in" im-ortan " dac".de materializarea inten iei din inima omului4 Ceea ce are deose+it" im-ortan " este emiterea ei. Ener1ia -0arisma0 este cea mai -uternic" ener1ie din cosmos. fiin ele din cosmos fa-tuiesc r"ul4 în cazul oamenilor. ener1ia -0arisma0. sunt asem"n"toare4 ?n momentul în care o fiin " omeneasc" din -lanul cuantic material emite o -0arisma0. datorit" fa-tului c" intr" în disonan " cu Ordinea cosmic" .ceea ce nu este -osi+il4 Dumnezeu a acordat tuturor fiin elor. care se e'-rim". discontinuitatea crea iei. într-o frac iune de secund".care . imens". create de El însu!i. se întunec"4 *aza luminoas" ce â!ne!te din s-iritul omului se transform" în una întunecat". ca func ionalitate. li+erul ar+itru nu este doar o -articularitate metafizic" a+stract"4 Li+erul ar+itru este o -articularitate concret". dar în momentul în care emite o ener1ie întunecat" intr" în cone'iune auric" cu Cel r"u. se -oate (or+i des-re dou" ti-uri de ener1ii -0arisma0: luminoase !i întunecate Ener1iile -0arisma0 luminoase sunt în rezonan " cu Ordinea cosmic".în inima fiin ei sale interioare4 Aceast" decizie -oate fi denumit" intenţie. de form" sferic". în +ine sau în r"u4 Atunci când se manifest" în sensul continuit" ii crea iei. este continuitatea crea iei4 $rinci-ala -articularitate a manifest"rii lui Dumnezeu este fa-tul c" nu-!i distru1e niciodat" crea ia4 Dac" ar -roduce. ener1iile -0arisma0 întunecate sunt în rezonan " cu fiin ele întunecate din cosmos . cu Dumnezeu !i cu toate fiin ele luminoase din cosmos4 în sc0im+. dar. fiin ele sunt în acord cu Ordinea cosmic"4 Atunci când se manifest" în sensul discontinuit" ii crea iei. Dumnezeu a emis o ener1ie -0arisma0 . fire!te. un om se mânie su+it -e un semen care-8 Ii1nise. ca e'-resie a (oin ei s-iritului.du-" ce sunt emise4 Astfel. intr" în sintonie cu Dumnezeu. emiterea acestei ener1ii este urmat" sau nu de trans-unerea ei în -ractic" . orice fiin " omeneasc" emite o astfel de ener1ie modulat" informa ional. nu -ot fi decât luminoase4 Atunci când sunt emise de s-iritul omului. toate ener1iile -0arisma0 sunt luminoase4 Dar. omul emite o ener1ie -0atisma04 Aceast" -0arisma0.A# $0arisma0 <*6 Dumnezeu. -rin natura Sa. Emiterea acestei ener1ii se -roduce datorit" unui atri+ut fundamental al s-iritului . care la oamenii întru-a i se afl" în zona -ie-tului4 Ener1ia emis" se nume!te pCari#maC 6pCar5i#maC7 !i -oate fi definit" dre-t ener*ia 'oinţei $piritului. -rin emiterea unei ener1ii modulate informa ional4 Cel care emite aceast" ener1ie modulat" informa ional este c0iar #piritul omului. fiind înzestrate cu aceast" ca-acitate de a emite -0arisma04 $0arisma0 este o ener1ie -e care omul o emite în s-iritul s"u. -0arisma04 Ener1ia -0arisma0 este ca o raz" laser emis" de s-iritul omului4 Durata emiterii unei ener1ii -0arisma0 este de câte(a frac iuni de secund". la ni(elul structurii aurice. este emis" c0iar de s-iritul s"u. ca !i cum l-ar suna -e telefonul mo+il4 Modul în care oamenii emit ener1ii -0arisma0 -oate fi e'em-lificat -rintr-un e(eniment -reluat din e'isten a cotidian"4 S" s-unem c". fiind identic".ceea ce înseamn" c" Dumnezeu a manifestat o ?nten ie în ?nima Sa.

acolo unde toate sunt una4 $rin conectarea la -rezentul continuu. dar -oate fi în eleas" cu u!urin "4 Du-" cum s-a remarcat. a fost emis" din centrul fiin ei omului . se calmeaz" !i întinde îm-"ciuitor mâna semenului s"u. este o (or+a des-re o diferen " de tim. fie +un". -entru c" este +aza de -ornire a tuturor e(enimentelor nedorite din lumea material"4 Du-" cum se -oate constata.cea întunecat" . în care un om se mâniaz" !i simte ne(oia de a ridica mâna asu-ra a-roa-elui. -0arisma0 nu se mai întunec". atr"1ând la (ia " -e Cel r"u4 C0emând la (ia " -e Cel r"u. acolo unde adast". este o alt" -o(este4 Este o alt" foto1rafie a -ozi iei omului fa " de cosmos !i fa " de Ordinea cosmic"4 $0arisma0 luminoas". -0arisma0 se întoarce în s-iritul omului . Dumnezeu4 De la Dumnezeu. se -oate constata c" lucrurile nu stau c0iar a!aT cel mai adesea.din s-irit4 . emis" de omul care a întins mâna Lsau cel"lalt o+razM semenului urmeaz" un alt traseu4 Acest traseu este cel normal4 $0arisma0 emis" de s-iritul omului este atras". concomitent cu emiterea ener1iei -0arisma0 luminoase. în momentul în care omul s-a st"-ânit !i a întins mâna a-roa-elui.fiin ele întunecate. dar care. omul a murit -entru cosmos c0iar în acea frac iune de secund"4 ?n a doua faz". orice -0arisma0. li-sit de fiin " !i de ener1ie. Cel r"u: fiin ele Lore00 !i Dree4 $rin ener1ia -0arisma0 întunecat". în mod firesc. socotelile de acas" nu se -otri(esc cu cele din târ14 Oi cum târ1ul este destul de mare. circuitul Luminii se înc0ide în Dumnezeu4 Lumina se înc0ide în Lumin"4 Din Dumnezeu. desi1ur. la o analiz" mai atent". cele denumite 1eneric Cel r"u4 <raseul urmat de -0arisma0 întunecat" nu este -rea 1reu de determinat: s-a -ro-a1at -ân" în 0aos.s-ar -utea s-une c" a încasat o +il" nea1r"4 Ceea ce s-a -etrecut du-" aceea. dar -entru cosmos !i -entru mecanismele sale de func ionare este o diferen " radical"4 în -rima faz". Dumnezeu face o sut" de -a!i s-re el4 ?ntre -rima -0arisma0 Lîntunecat"M !i a doua -0arisma0 Lluminoas"M este atât o diferen " de traseu. iar omul de(ine (r"Ima! sau ad(ersar -omul de(ine Cel r"u4 2ire!te. Lore00 sau Dree . astfel c" a de(enit atent la emitent4 Urmând -0arisma0 în sens in(ers. se -oate s-une c" acel om a acumulat Aarma ne1ati(". -0arisma0 re(ine la om însutit"4 Dac" un om face un -as c"tre Dumnezeu. se reîntoarce -e la -eriferie.a intrat astfel în cone'iunea auric" cu omul res-ecti(4 Aceasta a fost. -0arisma0 întunecat" a -ornit instantaneu din s-iritul acelui om !i s-a -ro-a1at -rin s-a iu.re-rezint" 5oin a lui Dumnezeu4 Astfel (oin a omului se o-une 5oin ei lui Dumnezeu.nu a 1re!it4 La -rima (edere.cel care a emis-o4 Astfel. anterior. fie rea. omul a emis o -0arisma0 întunecat"4 $0arisma0 întunecat" s-a mi!cat dins-re -rezentul omului s-re trecut. care a fost luminoas". este o diferen " de efectT fiecare dintre -0arisma0 -roduce efecte cores-unz"toare naturii sale4 Diferen a de traseu este clar"4 La fel de clar" este !i diferen a de manifestare a efectului4 Diferen a de tim.la tim-ul lui Dumnezeu. care-8 Ii1nise4 în momentul în care întinde mâna semenului s"u. Cel r"u 8-a localizat -e emitent !i a-oi a înce-ut s"-i fac" curte asidu"4 2iind c0emat -e firul scurt. du-" ce. foto1rafia omului. în acest e'em-lu ti-ic. ci r"mâne luminoas"4 Acest e'em-lu. omul din e'em-lul nostru î!i domole!te mânia. omul a emis o nou" -0arisma0. care este $uterea Su-rem".-rin unul din re-rezentan ii s"i. a fost rece-tat" de c"tre fiin ele care sunt în rezonan " cu ea .nesemnificati(". ca -lat" sau ca efect4 Ca re1ul" 1eneral".!i emiterea celei de-a doiîa. în secunda urm"toare.este mai -u in clar" -entru noi. omul Ii1nit s-a com-ortat cre!tine!te . datorit" acelei -a0risma0 întunecate -e care a emis-o4 în momentul mâniei. dar aceasta a fost luminoas"4 $0arisma0 luminoas" a conectat iar"!i omul la -rezentul continuu . Cel r"u a fost alimentat cu ener1ie su-limentar". Cel r"u . s-a scurs o -erioad" de tim-4 $entru noi. omul emite o nou" -0arisma04 De data aceasta. ceea ce omul a emis din centrul fiin ei sale Ldin inima fiin ei saleM are tendin a de a se reîntoarce dins-re -eriferie. merit" o scurt" analiz". oamenii. se calmeaz". aceast" constatare este (ala+il" doar în secunda în care omul emite acea raz" întunecat"4 S" s-unem c". între emiterea -rimei -0arisma0 . într-o a!te-tare somnolent". realizat" c0iar în secunda în care a emis -0arisma0 întunecat"4 Omul în cauz" a acumulat Aarma ne1ati(" . în cele din urm". ca o raz" laser4 în mod firesc. omul a re(enit la (ia "4 în am+ele faze. se -oate s-une c" acel om nu a acumulat Aarma ne1ati("4 <otu!i. cât !i o diferen " de tim-4 Cu atât mai mult. de Cel com-ati+il cu ea.

era deIa accidentat4 2ire!te. în termeni 1enerali. între+area care se -une este dac" acest e'em-lu re-rezint" doar o e'a1erare. trece în (itez" un +olid4 Dac" aIun1ea cu dou" secunde mai de(reme. modul în care acestea de(in creatoare de e(enimente4 2a-tul c" destinele celor dou" s-irite întru-ate L!oferul !i -ietonulM creatoare de -0arisma0.de -0arisma0 î!i realizeaz" efectul s"u.ce s-ar fi întâm-lat Z Capitolul 4 R. care-i re-ro!ase c" nu a înde-lint cores-unz"tor o sarcin" de ser(iciu4 Ooferul s-a a+ inut în ultima cli-" s"-i demonstreze !efului. nu este în a-ro-iere nici un o+ser(ator o+iecti( care s" calculeze toate aceste coordonate4 Ooferul ma!inii !i omul din e'em-lul nostru4 :u s-au ("zut.du-" emiterea unei -0arisma0 întunecate4 Astfel c" nu ar tre+ui s" sur-rind" fa-tul c". datorit" (izi+ilit" ii reduse. situat" imediat du-" o cur+".ce noi dormim. c0iar în acea -or iune de drum tra(ersat" de acel om aflat înc" în stare de ner(ozitate. modul în care se -ro-a1" ener1iile -0arisma0 !i.A3$3 D3 CR3. +olidul a(ea toate &!ansele& s"-8 accidenteze 1ra( -e omul din e'em-lul nostru4 :u conteaz" dac" +olidul (ine de la -eriferia cartierului sau a ora!ului în care se 1"se!te omul sau (ine doar de la -eriferia razei sale (izuale4 :u conteaz" nici fa-tul c" (iteza +olidului este direct -ro-or ional" cu for a ener("rii omului în momentul emiterii -0arisma04 Oricum. ce nu ofer" -rea mult" (izi+ilitate conduc"torilor auto4 Dou" secunde mai târziu. a c"ror caracteristic" -rinci-al" a fost iertarea4 2iecare -0arisma0 a 1enerat e(enimente com-ati+ile cu natura sa: cea întunecat" a 1enerat ce(a ce s-ar fi soldat cu un acccidentT cea luminoas" a 1enerat sal(area celor doi oameni .a -ietonului !i a !oferului4 2"r" nici o îndoial". care este situat" în s-a iu !i tim-4 De!i se s-une adesea c" &destinul& are mâna foarte lun1". nu se datoreaz" unei coinciden e sau. c0iar dac" aceast" -ro+a+ilitate nu de-"!e!te 8 V. secund" de secund". întâm-l"rii4 Se datoreaz" r"s-unsului lui Dumnezeu4 Dumnezeu a r"s-uns celei de-a doua -0arisma0 . n-ar fi -utut e(ita accidentul4 :ici omul din e'em-lul nostru nu a o+ser(at -ericolul. nu s-au cunoscut: omul din e'em-lu nostru nu are de unde s" !tie c" !oferul +olidului tocmai trecuse -rintr-un e(eniment ne-l"cut: îl ener(ase !eful. atunci lucrurile se sc0im+"T o astfel de -ro+a+ilitate -oate -une -e 1ânduri orice con!tiin " omeneasc"4 Concluzia este una sin1ur": fa-tul c" nu se -roduc atât de multe accidente sau e(enimente catastrofale demonstreaz" fa-tul c".2iecare ti. la doar câte(a minute du-" emiterea ener1iei -0arisma0 întunecate. omul din e'em-lul nostru este desc0is unui e(eniment dramatic. nu s-au intersectat în mod dramatic.DI3 . fiind a+sor+it în -ro-riile 1ânduri4 Dac" +olidul aIun1ea cu dou" secunde mai de(reme. -rin fa-te. cu cea mai mare discre ie. Cine(a are 1riI" de noi4 Acel Cine(a munce!te foarte mult. care a a(ut doar rolul de a indica. de la înce-uturi -ân" în -rezent4 Este omni-rezent !i atoate!tiutor4 Otie cum s" inter(in" atunci când este cazul. s-a suit în ma!in" !i a 1onit ne+une!te -e str"zi4 :u a o+ser(at c" era -e -unctul de a acro!a un -ieton c0iar într-o -or iune de drum li-sit" de (izi+ilitate. imediat du-" o cur+"4 :ici dac" ar fi frânat +rusc. -erfect com-ati+il cu natura acelei -0arisma04 S" ne ima1in"m c". f"r" a anula li+erul ar+itru al oamenilor4 2ire!te. e'em-lul de mai sus -oate na!te o serie de între+"ri colaterale4 Cea mai -ertinent" ar suna în felul urm"tor: dac" omul din e'em-lul nostru nu ar fi emis a doua -0arisma0 -cea luminoas" . cu atât mai mult. se reîntoarce -e la -eriferia e'isten ei sale cotidiene. în conformitate cu natura sa4 Du-" ce omul a emis o -0arisma0. aflat înc" su+ im-eriul mâniei interioare. care este ade("rata sa stare de s-irit4 A -lecat ner(os. omul din e'em-lul nostru trece neatent strada -rintr-un loc ne-ermis4 Este c0iar o -or iune de strad". este un e'em-lu -u in for at. în tim.emise de cei doi oameni. totul este +ine: oamenii -ot dormi lini!ti i în continuareT nici un -ericol la onzont nimic nou la -eriferie4 Dac" nu re-rezint" o e'a1erare.luminoase . efectul se reîntoarce -e la -eriferie4 2ire!te. li-sit" de orice su-ort real4 Dac" re-rezint" o e'a1erare. efectul nu întârzie -rea mult tim. du-" des-"r irea de semenul c"ruia îi întinsese mâna. -ur !i sim-lu.

-e cu-rinsul cosmosului material. du-" $luton. care or+iteaz" în Iurul Soarelui4 Dintre cele 8D cor-uri cere!ti.o du+lur" ener1etic"4 Contra-artea ener1etic" se afl" tot la ni(elul -lanului cuantic materiei. fiind situat" imediat du-" Soare . fiind cea mai de-"rtat" -lanet" de Soare4 $lanetele eterice [u0ton !i A'ia0 nu sunt locuite4 Unde(a. o apariţie de fiin " în1ereasc" sau omeneasc" decor-orat" Lun du0 de omM care se manifest" -entru scurt tim. fiind (izi+il" oamenilor încarna i datorit" luminozit" ii . a!adar in(izi+ile -rin intermediul sim urilor materiale !i nedetecta+ile -rin instrumentele te0nolo1ice4 Datorit" demersurilor !tiin ei moderne. se -oate s-une c" tot ce e'ist" în lumea material" este format din întuneric4 De aceea. în interiorul sistemului nostru solar se afl" $"mântul fizic4 $"mântul. doar -laneta eteric" $erfer a fost când(a locuit"4 $erferul eteric este o -lanet" care a fost incendiat" la sfâr!itul ciclului al doilea4 Ea arde !i ast"zi la ni(elul -lanului cuantic eteric4 Celelalte dou" -lanete eterice. -recum cele din lumea material". iar A'ia0 a fost denumit" $laneta Dintre ele. K sunt materiale Linclusi( SoareleM. nu seam"n" cu nici o alt" -lanet" a sistemului nostru solar4 De altfel. ce are în miIlocul s"u un nucleu. ci din ener1ii ce emit lumin"4 Acesta este. [u0ton !i A'ia0. se afl" sistemul nostru -lanetar4 Sistemul nostru -lanetar are în total 8D cor-uri cere!ti. $"mântul nu seam"n" cu nici o -lanet" din cosmosul material4 <oate cor-urile cere!ti din cosmos au o contra-arte ener1etic" . structurile materiale nu -ot fi o+ser(ate decât atunci când sunt luminate de o surs" e'terioar" . oamenii n-ar -utea o+ser(a nimic din ceea ce îi înconIoar". structurile aurice interioare ale oamenilor nu a-ar in -lanului material.unde(a între Soare !i Mercur4 A'ia0 este o -lanet" eteric".@ Cosmosul material. este ca o -ic"tur" de ulei într-un ocean infinit4 Oceanul infinit este Sfera de Lumin". nu sunt deocamdat" a-te -entru a -rimi forme de (ia " eteric"4 [u0ton este -rima -lanet" a sistemului solar. are la +az" ener1ii întunecate4 într-un fel. ci unui -lan cuantic su-eriorT ele sunt doar &ca-ti(e& în lumea material"4 A!adar. se cunosc foarte multe cu -ri(ire la cele K -lanete materialeT nu acela!i lucru se -oate s-une des-re cele trei -lanete eterice4 Cele trei -lanete eterice sunt numite astfel: [u0ton. [u0ton a fost denumit" 5ulcan. moti(ul -entru care o apariţie a unei fiin e an1elice sau umane defuncte lumineaz" -e tim. numit !i &uni(ers o+ser(a+il& sau &orizont cosmolo1ic&.de noa-te. lumina Soarelui Lsau a su+stitutului denumit electricitateM 1enereaz" ceea ce noi desemn"m a fi ("zul4 2"r" lumina Soarelui. -e care noi oamenii îl consider"m a fi imens.de la formele de relief la construc ii artificiale !i la fiin e . care trece dincolo de &orizontul cosmolo1ic& î!i -ierde luminozitatea datorit" "epal$ării $pre roşu cu o (itez" de -este KPV din (iteza luminii !i nu mai -oate fi detectat. de(enind in(izi+il4 Unde(a.A# Uni(ersul cosmolo1ic .s-iritele !i cor-urile du04 2ire!te.în lumea material". iar G sunt eterice. se întinde -ân" la limita de D3 miliarde de ani-lumin"4 :u se -oate cunoa!te mai mult des-re dimensiunile uni(ersului. $erfer !i A'ia04 în termenii folosi i ast"zi. tot ceea ce e'ist" în lumea material" . lumineaz" cu de la sine -utere !i nu are ne(oie de (reo surs" e'terioar" -entru a fi o+ser(at"4 Aceasta înseamn" c" structura unei astfel de fiin e nu este format" din ener1ii întunecate. de la structura material" a fiin elor la cor-urile cere!ti . cât mai ales le1ilor naturale ale cosmosului4 Orice o+iect cosmic. $"mântul material se aseam"n" cu o 1aur" nea1r". nu la cel eteric sau la cel astral4 Din -unct de (edere al contra-"r ii sale ener1etice. iar acest fa-t se datoreaz" nu atât limit"rilor te0nolo1iei.nu este luminoas"4 Sin1urele structuri ce emit lumin" în lumea material" sunt structurile aurice interioare ale oamenilor .materia ca as-ect ontolo1ic -. iar lumea material" este doar o encla(" în imensitatea acesteia4 Sa(an ii afirm" c" cosmosul material.se -rezint" su+ forma unor -roiec ii întunecate4 :ici o structur" fizic" material" nu emite lumin" . situat" la ca-"tul sistemului soalar.ceea ce înseamn" c" acea surs" e'terioar" tre+uie s" fie format" dintr-o ener1ie cu o (i+ra ie mai înalt"4 Dac" nu ar e'ista o surs" de ener1ie ca-a+il" s" lumineze lumea material". ca un (ârteI întunecat4 :ucleul este mult mai întunecat decât restul contra-"r ii ener1etice a 1lo+ului fizic4 Din -unctul de (edere al contra-"r ii ener1etice. ca -lanet". tot ce e'ist" în lumea material". $erfer a fost denumit" $0aeton. de altfel. tocmai datorit" fa-tului c" orice structur" material" este format" din întunecime4 în lumea material". oamenii nu ar -utea -erce-e mediul înconIur"tor4 S-re deose+ire de orice structur" din lumea fizic".

nucleul -"mântului este în cone'iune cu nucleele tuturor cor-urilor cere!ti din cosmosul material4 Aceste raze de ener1ie întunecat" -ot fi denumite raze "e creaţie. din -lanete. la ni(elul structurii aurice a oamenilor. întunecimea din nucleul fizic al $"mântului Lener1iile întunecateM este emis" c"tre toate cor-urile cere!ti. se afl" nucleul întunecat al $"mântului fizic. lumii (ii. care nu are cores-ondent în lumea material"M4 La fel ca un fir de înalt" tensiune în Iurul c"ruia se acumuleaz" câm-uri de for ".-ro-rii. dar din -unctul de (edere discutat aici se -oate concede c" e'ist" o lumin" de culoare nea1r"4 Mai mult decât atât: lumina de culoare nea1r" are o radia ie întunecat"4 Se -oate concluziona astfel c" lumina nea1r" este o altfel de lumin". -e tim-ul no. aura omului este format" din atomi lumino!i. iar de cealalt" -arte. -rin -rocesul continuu de fead+acA. razele de crea ie nu au un diametru -rea mare: nu S-"!esc GP de centimetri4 Ele se l"r1esc -ro1resi( -e m"sur" ce se înde-"rteaz" de -"mânt4 La ie!irea din atmosfer". razele de crea ie nu de-"!esc trei metri diametru. e'ist" ceea ce ei definesc a fi antimaterie Lanti-articul". între cerurile mari LcosmosulM !i cerurile mici Laura oamenilorM este astfel o cores-onden " -erfect"4 Din centrul uni(ersului se (ede totul. f"r" a interfera cu altele4 2iecare raz" are -ro-ria sa ener1ie modulat" informa ionalT emite un anumit sunet. unde(a. un anumit miros !i o anumit" lumin" întunecat" Lnota +ene: e(ident. din s-a ii întunecate Lcare dau senza ia unor -or iuni de discontinuitateM !i din 1"uri ne1re . al c"rui centru este situat în adâncime4 Cu cât . alta este e'-lica iaM4 $rin intermediul razelor de crea ie are loc un sc0im+ continuu de ener1ie modulat" informa ional între nucleul $"mântului !i nucleele tuturor cor-urilor din cosmos4 Acest sc0im+ de ener1ie are loc în cadrul unui -roces de fead+acA: -e de-o -arte. în s-a iul cosmic4 *adia ia tuturor razelor creeaz" un câmener1etic unic. lumina nu -oate fi întunecat". iar nu datorit" fa-tului c" este luminat" de o surs" e'terioar"4 2a " de materie. în lumea material". din sori. antineutron etcM4 E(ident. din -lanete etc4 La fel ca uni(ersul fizic. cerul are o culoare întunecat" Ldesi1ur. structurile aurice transfizice manifest" anumite caracteristici s-eciale. formate din raze întunecate4 $rin intermediul acestor raze de ener1ie întunecat". în s-a iul cosmic. de mai mul i Ailometri4 Cu cât se de-"rteaz" de 1lo+ul terestru. !tiin ific. sunt în cores-onden " cu modific"rile -etrecute la de-"rt"ri de miliarde de ani-lumin". razele de crea ie sunt mai mari !i mai am-le4 S-a iul cosmic este str"+"tut de nenum"rate raze ener1etice întunecate. dar în s-a iul cosmic atin1 diametre im-resionante.miliarde !i miliarde de cor-uri cere!ti . în sensul c" -rin ea se realizeaz" o cone'iune ener1etic" între nucleul $"mântului !i nucleul unui sin1ur cor. 7azele "e creaţie au as-ectul unor canale -rin care cirul" curen i de ener1ie întunecat"4 La ie!irea din nucleul întunecat al 1lo+ului fizic. ceea ce este Ios este sus4 între microcosmos !i macrocosmos.ii.!i num"rul de atomi lumino!i din aura omului4 Modific"rile -roduse -e -"mânt. care se reflect" la ni(elul material4 De aceea. de culoare întunecat". omnidirec ional. nucleul -"mântului fizic atra1e toat" ener1ia întunecat" din cosmos4 Acest du+lu -roces -oate fi în eles ca o res-ira ie !i ca o ins-ira ie neîncetat". adic" din sori LsteleM. contra-artea $"mântul material se aseam"n" cu o 1aur" nea1r" Lre-et"m. în cadrul unui -roces de autore1lare continuu"4 Uni(ersul fizic este format din 1"uri ne1re. ce fac le1"tura între nucleul -"mântului fizic !i toate cor-urile cere!ti4 2iecare raz" de crea ie este unic". dar nu s-a realizat înc" un consens al lumii !tiin ifice actuale cu -ri(ire la acest su+iect4 2iind format" doar din ener1ii întunecate.(ârteIuri întunecate care a+sor+ ener1ia4 E'ist" o cores-onden " -erfect" între num"rul cor-urilor cere!ti din uni(ersul material . dar dins-re -eriferie nu se (ede centrul4 Ceea ce înseamn" c" cur+ura s-a iului este un fa-t concret !i c" uni(ersul material se aseam"n" cu o -âlnie in(ersat". o radia ie întunecat". la un ni(el cuantic insuficient cercetat ast"zi. contra-artea ener1etic" nu tre+uie confundat" cu as-ectul eteric sau astralT@ este (or+a doar des-re su+stratul ener1etic al materieiM4 în miIlocul acestei 1"uri ne1re. care se -rezint" ca un (ârteI4 La fel se -rezint" !i toate celalalte cor-uri cere!ti din uni(ers4 între nucleul întunecat al -"mântului fizic !i nucleele tuturor cor-urilor cere!ti din cosmos s-au format le1"turi ener1etice.ceresc. la rândul lor. anti-roton. ceea ce ast"zi este definit dre-t antimaterie este considerat a fi ce(a o-us materiei !i im-licit. ce se -ro-a1". asem"n"toare cu cele atri+uite de sa(an ii moderni antimateriei4 Sa(an ii moderni afirm" c". toate razele întunecate emit. realizat -rin intermediul razelor de crea ie4 Ceea ce este sus este Ios.

iar lumina sa +lând" asi1ur" 5îa a.inclusi( a sorilor . $"mântul material este interfa a unei forme de ener1ie întunecat"4 Contra-artea de ener1ie întunecat" a 1lo+ului fizic terestru se aseam"n" cu o imens" 1aur" nea1r" de form" sferic". care se constituie a fi +aza e'isten ei cosmosului fizic. stelele LsoriiM sunt de dou" 1enuri: masculin !i feminin. ca un fel de . iar întunericul înseamn" o-usul acesteia: starea de iner ie !i de discontinuitate4 Aceasta înseamn" c" un soare este mult mai în ele-t decât celelalte cor-uri cere!ti4 Soarele sistemului nostru -lanetar este unul dintre cei mai în ele. la fel ca du0urile4 Acest fenomen (a constitui -ream+ulul unor mari transform"ri cosmiceT atunci (a a-"rea un cer nou şi un păm9nt nou( iar oamenii (or în(in1e moartea4 Dar -ân" atunci mai este înc" foarte mult tim-4 Din -unct de (edere aurie. mai lumino!i. o form" întunecat" de ener1ie4 2iind format din materie. iar lumina lor -are mai +lând"4 Sorii au un -roces e(oluti( s-ecific. oamenii întru-a i se (or manifesta -recum cei din lumea astral": cor-urile lor fizice (or emite lumin". sorii î!i -ierd &sla(a& !i str"lucirea. oamenii tre+uie s" transforme contra-artea ener1etic" întunecat" a materiei. în func ie de felul ener1iei din care sunt forma i4 Sorii feminini sunt mai mari. a-oi se s-ar1T -or iuni din &cada(rul& lor material se risi-esc în s-a iu.ceresc este 1aura nea1r"4 <endin a natural" a oric"rei 1"uri ne1re din uni(ers este de a de(eni luminoas"4 $rocesul e(oluti( al oric"rui cor. firesc. sorii !i -lanetele4 <oate celalte cor-uri cere!ti des-re care (or+e!te !tiin a modern" sunt metamorfoze ale acestora4 $rima form" de manifestare a unui cor. din ne+uloas" se nasc stelele !i sistemele -lanetare4 Dac" o 1aur" nea1r" este format" din ener1ie întunecat" în -ro-or ie de -este KKV. oamenii tre+uie s" str"+at" com-licatele tunele ale m ele. iar o -lanet" este format" din a-ro'imati( 7P V ener1ie întunecat".ceresc !i al cosmosului material în ansam+lu este dins-re întuneric s-re lumin"4 <re-tat. astfel încât acestea s" de(in" (izi+ile4 Acest fenomen este (ala+il !i -entru oameniT la rândul lor.irii indi(iduale. -entru ca în final s" de(in" sori4 între1ul -roces -resu-une o transformare continuu" a întunericului în lumin"4 9) Sin1ura -lanet" din cosmos . -entru ca. care se re-ercuteaz". -e -laneta $"mânt E(olu ia unui soare -resu-une o înţelepţire .un i-otetic o+ser(ator se de-"rteaz" de centru urc". -rin înţelepţire( aceasta de(ine luminoas"4 $rin -ro-ria sa -utere.o trecere de la întunericul unei 1"uri ne1re la lumin"4 ?ni ial. s" lumineze cu de la sine -utere4 Sco-ul oamenilor este de a s-iritualiza materia. se stin1 tre-tat. -entru ca aceasta s" lumineze4 Cu alte cu(inte. un soare -oate lumina -lanetele care se afl" în câm-ul s"u 1ra(ita ional. 1"urile ne1re se (or transforma în ne+uloase. iar cu cât se a-ro-ie de centru. -ân" la stadiul de -itic" ro!ie. co+oar"4 &8 Dins-re întuneric s-re lumin" )V# în cosmos. în (iitor. a!adar. care s" emit" lumin"4 Când(a.@ La +aza e'isten ei materiei se afl". din care -ornesc mii !i mii de raze de crea ie4 :ucleul este mult mai întunecat decât cor-ul sferic al contra-"r ii ener1etice a -lanetei4 De aceea. un soare . ca un fel de -las" luminoas"4 Aceast" structur" de form" 1lo+ular". dar. o dat" cu trecerea tim-ului. e'ist" trei cate1orii -rinci-ale de cor-uri cere!ti: 1"urile ne1re.este e'isten a unei structuri aurice de form" 1lo+ular". din -unct de (edere aurie.inclusi( soarele nostru . o 1aur" nea1r" se transform" într-o ne+uloas"4 Du-" o lun1" -erioad" de tim-. nucleul este numit mama tuturor întunecimilor. Ceea ce diferen iaz" structura auric" a -"mântului de cea a celorlalte -lanete . a c"rei circumferin " se afl" la doar câ i(a meteri de scoar a terestr"4 C0iar în miIlocul acestei 1"uri ne1re se afl" un nucleu. în ener1ie luminoas".este format din cel -u in 38 V ener1ie luminoas" !i NKV ener1ie întunecat"4 Lumina înseamn" în ele-ciune. în condi ii o-time. la ni(elul material4 Du-" a-o1eul maturiz"rii lor.i din uni(ers. dar mai noci(i decât cei masculini4 Sorii masculini sunt mai mici !i mai dinamici. un soare are o contra-arte auric" întunecat". fiind ulterior a+sor+ite de 1"urile ne1re4 A-oi -rocesul (a fi reluat: atr"1ând ener1ie luminoas" de la sorii defunc i. din întuneca i.

toate -lanetele sunt sferice4 :ici stelele . ci la -eriferia . e'ist" o sin1ur" -lanet" în cosmos. din -unctul de (edere al formei. se afl" nucleul întunecat al $"mântului fizic . care face le1"tura cu alte dimensiuni !i -lanuri cuantice ale cosmosului4 Mai -recis. cu as-ect feminin4 A-ortul ener1etic al S-iritului $"mântului -oate fi re1"sit la ni(elul material în ceea ce -ri(e!te natura: formele de relief. iar -"mântul ar sem"na cu celelalte -lanete din sistemul solar ori din cosmos4 Marte. :ucleul întunecat al -"mântului fizic denumit mama tuturor întunecimilor este interfa a unui tor întunecat Lun cilindru s-a io-tem-oralM.a cosmosului4 Acolo unde razele de crea ie au -enetrat iar"!i -lanul cuantic material s-au format porţi "e intrare( în Iurul c"rora s-au format (ârteIuri întunecate4 5ârteIurile întuncate au de(enit ra-id 1"uri ne1re4 Ulterior. situat la ni(elul eteric. c0iar dac". dar nu direct în nucleul -"mântului.marea e'-lozie ini ial" -. care este o fiin " în1ereasc" im-un"toare. astfel c" au de(enit (izi+ile în -lanul material $rin le1ea atrac ei uni(ersale. razele de crea ie s-au reîntors în nucleul -"mântului la su-rafa a cosmosului material4 între nuclelele întunecate ale cor-urilor cosmice !i contra-artea întunecat" a -"mântului fizic s-au sta+ilit astfel le1"turi ener1etice de su-rafa ".inclusi(.-las" luminoas". toate cor-urile cere!ti s-au densificat.de atunci . care are un sistem de form" 1lo+ular": acesta este <erra4 Sistemul de linii 1lo+ulare al <errei. 5enus !i celelalte -lanete din sistemul nostru solar sunt moarte din -unctul de (edere al structurii aurice. (ia a n-ar -utea fi -osi+il" la ni(elul lumii materiale. dar s-re deose+ire de -lanete. razele de crea ie au re(enit în cosmosul material. nucleele tuturor cor-urilor cere!ti au intrat în rezonan " cu nucleul -"mântului fizic. este c"utat" de1ea+a în imensitatea s-a iului sideral4 Ri1 Ran1-ul a a(ut loc e'act în locul în care. ci doar la na!terea -lanului cuantic material4 Cosmosul s-iritual a a-"rut cu mult tim. din nucleul -"mântului fizic au înce-ut s" fie emise razele de crea ie întunecate4 Aceste raze de crea ie nu s-au -ro-a1at în mod direct -rin s-a iul sideral. care sunt contra-"r ile celor de -rofunzime cuantic". denumit" Ri1 Ran14 <otu!i. nu se afl" îns" la ni(elul cuantic al contra-"r ii ener1etice LîntunecateM a -"mântului material. astfel c" razele de crea ie s-au reîntors de unde au -lecat4 <otu!i. realizându-se . similar" cu a <errei. care a fost. inclusi( cele din sistemul nostru solar. o im-lozie4 în momentul în care s-a -rodus im-lozia ini ial". în interiorul nucleului au a(ut loc reac ii ener1etice care s-au -ro-a1at în -rofunzime . este manifestarea direct" a lui Dumnezeu. Ri1 Ran1-ul nu s-a -rodus la înce-utul a+solut al e'isten ei cosmosului s-iritual. face le1"tura cu 0aosul4 > :ucleul întunecat al -"mântului este c0iar locul în care a a(ut loc Ri1 Ran1-ul. în1erii $uri furnizeaz" lumii materiale (ia a ce -ro(ine de la Dumnezeu4 Efectul manifest"rii în1erilor $uri ai <emeliei este reflectat în S-iritul $"mântului. datorit" fa-tului c" nu au o structur" 1lo+ular" format" din ener1ii di(ine4 2ormarea -lanului material Sa(an ii moderni sunt de -"rere c" la ori1inea cosmosului s-a aflat o e'-lozie ini ial". format din linii de lumin".mama tuturor întunecimilor. actulmente. -rin intermediul în1erilor $uri ai <emeliei4 $rin intermediul structurii 1lo+ulare de lumin".înaintea a-ari iei -lanului material !i a Ri1 Ran1-ului4 Locul în care a a(ut loc Rin1 Ran1-ul .în -rofunzimea torului întunecat4 C0iar în momentul Ri1 Ran1-ului. ci în -rofunzimile torului întunecat4 De acolo. mai de1ra+". sorii au contra-artea ener1etic" luminoas"4 Sorii nu au un sistem de form" 1lo+ular". e'-lozia ini ial".nu au o structur" 1lo+ular" de felul $"mântului. nu are o structur" eteric" de form" 1lo+ular". din -unct de (edere aurie. (e1eta ia !i (ia a animalelor4 2"r" acest a-ort ener1etic. din nucleele întunecate ale 1"urilor ne1re s-au format contra-"r ile ener1etice ale ne+uloaselor. stelelor !i sistemelor -lanetare4 <re-tat. Soarele nostru . care -e atunci nici nu e'ista. de aceast" dat". ci la ni(elul -lanului cuantic eteric4 La ni(elul contra-"r ii ener1etice a -"mântului material se afl" doar imensa 1aur" nea1r"4 :ici o alt" -lanet" din cosmos. c0iar dac" sunt lumino!i4 în consecin ".

la loc de frunte. strin1urile au format nenum"rate confi1ura ii4 $unctele de inser ie ale strin1urilor au format noduri în Iurul c"rora. ca într-o o1lind"4 Cosmosul este actualmente în stare de e'-ansiune. situat" dincolo de 1rani ele lumii materiale.care afirmau c" -"mântul se afl" în centrul uni(ersului. cor-urile cere!ti aflate la -eriferia cosmosului se de-"rteaz" de -unctul fi'. -e un alt ni(el cuanticT tot astfel nimicul este o realitate ortoe'isten ial" com-le'". -entru care de-lasarea s-re ro!u !i e'-ansiunea uni(ersului -ornind de la un -unct fi'. sisteme solare etc4 2ire!te. într-un mod similar descom-unerii luminii solare -rintr-o -rism". din strin1ul -rinci-al s-a format o 1i1antic" re ea de strin1uri ce str"+at uni(ersul4 ?ntersectându-se -e tot cu-rinsul cosmosului.ii se afl" cunoscutul efect 3opller-:izzeau( care -orne!te de la -remisa c" o+iectele cere!ti aflate la mare de-"rtare se com-ort" la fel ca !i cele de -e -"mânt4 O analiz" s-ectral" a unei su+stan e terestre const" în înc"lzirea ei la incandescen ". teoria su-erstrin1urilor a fost -ro-us" de doi fizicieni americani. în s-a iul cosmic. -recum !i a-ari ia $"mântului fizic.ce sursele care se de-"rteaz" de o+ser(ator au tendin a de a se colora s-re ro!u4 De altfel. care au -lecat în demersul lor de la -remisa e'isten ei. de locul în care se afl" o+ser(atorul. -ortocaliu. în -a1inile anterioare. strun" -unidimensionale. 1ala'ii. locul în care se afl" o+ser(atorul4 <oate 1ala'iile din uni(ers -ar a se înde-"rta de -unctul fi' care este $"mântul !i. a unor strin1uri . care are ca-acitatea de a descom-une lumina în s-ectre de frec(en ".un circuit înc0is4 $rin razele de crea ie s-a sta+ilit. N*. -ot fi e'-licate din dou" -ers-ecti(e -rinci-ale4 $rima -ers-ecti(" are la +az" taina prezentului continuu( iar a doua are la +az" e(enimentele -rimordiale. re-rezint" o teorie (ia+il"4 $ro+lema cea mai s-inoas" -entru sa(an i o re-rezint" fa-tul. de-a lun1ul tim-ului.E93 . indi1o !i (iolet4 Din analiza s-ectral" a surselor incandescente terestre aflate în mi!care s-a constatat c" liniile s-ectrale ale surselor care se a-ro-ie de o+ser(ator au tendin a de a se colora în (iolet. termenul nicăieri a(ea o alt" acce. în ultima -erioad" de tim-. s-a a1lomerat su+stan a cosmic". inacce-ta+il deocamdat" din -unct de (edere !tiin ific. dar -oate c". $tolemeu . care str"+at cosmosul de la un ca-"t la altul4 2izicienii aminti i sunt de -"rere c".în lim+a en1lez" $trin* înseamn" coard". situat" dincolo de în ele1erea omeneasc"M4 Acest fa-t sur-rinz"tor -are a fi intuit ast"zi !i de mul i sa(an i modeni.9) Edenul eteric . me1a1ala'ii. în momentul ini ial al a-ari iei cosmosului material.i -inclusi( de (estitul astronom al antic0it" ii. care s-au ru-t de &scenariul& deIa considerat -erimat al Ri1 Ran1-ului Lmarea e'-lozie ini ial"M. între care. al+astru. în urma acestei e'-ansiuni. urma!ii lor (or a(ea -osi+ilitatea s" fac" acest lucru4 Capitolul 5 !I . datorit" fa-tului c" se de-"rteaz" de un -unct fi' ceea ce 1enereaz" a!a numita "epla$are $pre roşu. (erde. s-a format un sin1ur strin1 -rinci-al4 Ulterior. au a-"rut o serie de conce. Qrean !i Sc0]artz. care este <erra4 Acest fa-t a fost intuit de to i (ec0ii ini ia i !i în ele.ii cosmolo1ice. o cone'iune cu du+lu sens: dins-re cor-urile cere!ti s-re -"mânt !i dins-re -"mânt s-re cor-urile cere!ti4 Ceea ce este a+sor+it în nucleul -"mântului rea-are la -eriferia cosmosului. c" -unctul de ori1ine al e'-ansiunii -are s" fie c0iar $"mântul fizic. ca-tarea luminii emise !i analizarea ei cu aIutorul unui s-ectrometru. formând roiuri de 1ala'ii. 2*?9 ERI(. în tim. se afl" modelul cosmolo1ic al su-erstrin1urilor4 Du-" cum se !tie. în cele !a-te culori de +az": ro!u. sa(an ii men iona i nu au s-ecificat care este locul de ori1ine al strin1urilor.G^ $rocesul a-ari iei -lanului cuantic material. im-licit.iune decât o are ast"ziT nicăieri este o realitate ortoe'isten ial" com-le'". în eta-a de înce-ut a manifest"rii. cu o (itez" direct -ro-or ional" cu distan a -ân" la ele4 La +aza e'-lic"rii acestei conce. sc0i ate. fir. în 1ermene. 1al+en. într-o zi. care înc" -ot . !i c" uni(ersul este o imens" sfer" cu circumferin a -retutindeni !i centrul nic"ieri Ldin -unctul lor de (edere.

au a-"rut -e e!ic0ierul cosmosului mult mai târziu.material. cosmosul material. $unctul fi' al uni(ersului. -rin intermediul razelor de crea ie !i a suferit o dilatare continu"4 Cor-urile cere!ti . în condi iile în care se de-"rteaz" de -rezentul continuu. cel mult.nu e'ista -alierul cuantic material4 Edenul eteric era -erfectT nu e'istau Soarele ori Luna. formate din materie. format din ener1ia lumii în care se aflau4 De altfel. -e care-8 -utem denumi prezent continuu.care este situat c0iar în centrul <errei4 $rima -lanet" a-"rut" în -lanul cuantic material a fost $"mântul . de Dumnezeu. în cosmosul material nu e'ist" -lanete analoa1e $"mântului4 :ici m"car -lanetele sistemului nostru solar nu -ot fi considerate -lanete în sensul $"mântului decât. este o amintire cristalizat" a trecutului . s"l"!uie!te. care este tim-ul lui Dumnezeu4 <recutul este doar o amintire a -rezentului continuu4 Amintirea este o ener1ie !i -oart" numele de Aarma4 în acest conte't.mai -recis $roto-"mântul4 $roto-"mântul a luat na!tere la înce-utul ciclului al treilea4 Uni(ersul material s-a n"scut din nucleul $roto-"mântului. în mod succesi(. cu toate stelele !i 1ala'iile sale. orice fiin " se de-"rteaz" atât s-a ial L-rin de-lasarea s-re ro!uM. se de-"rteaz" de acesta4 Astfel.este amintire cristalizat"4 Ceea ce înseamn" c" uni(ersul material este un imens cimitir4 A doua -ers-ecti(" a e'-lic"rii cosmosului material -oate fi ra-ortat" la e(enimentele -rimordiale ce -ot fi cercetate direct în cronica aAas0a4 Du-" cum s-a men ionat. ci un cor. iar (e1eta ia era a+undent"4 <oate elementele naturii emiteau. -e m"sur" ce s-au de-"rtat de -rezentul continuu4 Cosmosul material . nu e'ista lumea material" .materia . în -rezentul continuu. de c"tre Domnul Dumnezeu. Adam !i E(a nu au a(ut cor. cu su-erno(ele !i 1"urile sale ne1re. nu conteaz" forma ori as-ectul material. care este situat c0iar în centrul <errei4 <otodat". s-a n"scut într-un $unct fi'. în $unctul fi'4 De asemenea. -rin -ro-ria sa ale1ere. ca efect al form"rii razelor de crea ie4 De altfel. cristalizate în materie. imua+il. cosmosul se înde-"rteaz" continuu de acest $unct fi'4 $unctul fi'.1ala'ii. nu mai -oate fiin a în tim-ul lui Dumnezeu .este Aarma trecutului4 Ceea ce este diferit de -rezentul continuu. se înde-"rteaz" de -rezentul continuu <im-ul etern al lui Dumnezeu4 De-"rtându-se de -rezentul continuu. a a(ut loc o nou" crea ie a lumii4 Astfel a fost format un nou -lan cuantic. o luminozitate -l"cut": (ia a str"lucea în fiecare atom s-iritual din care era com-us" lumea eteric"4 Oi tru-urile -roto-"rin ilor emiteau o luminozitate s-ecific"4 2iecare -articul" a . -lanul eteric. la înce-utul celui de-al treilea ciclu cosmic. denumit Hazuret0 actuala lume eteric"4 Acolo au fost crea i -rimii oameni ai celei de-a treia 1enera ii: Adam !i E(a în -rima -arte a e'isten ei lor. ener1ia numit" trecut se de-"rteaz" de $unctul fi' . -e când Adam !i E(a se aflau în Edenul eteric !i erau în(" a i. e'ista doar o luminozitate natural" foarte -l"cut". în care nu e'ist" sc0im+are !i de(enire4 Dumnezeu nu se sc0im+" niciodat"4 El fiin eaz" etern4 Orice fiin " care se de-"rteaz" de Dumnezeu. din -unctul de (edere al lo1icii formale folosit" de !tiin ". orice fiin " care se de-"rteaz" de Dumnezeu. dar nu mai -oate fiin a îm-reun" cu Dumnezeu. care are la +az" taina -rezentului continuu4 Du-" cum s-a men ionat. care fiin eaz" în <im-ul S"u. -as cu -as. cât !i tem-oral4 Astfel. al uni(ersului este Dumnezeu. continu" s" e'iste.fi cercetate de un clar("z"tor în cronica aAas0a LClar("z"torul este Eu1en :icolae Qîsc"M4 5om înce-e cu e'-licarea a-ari iei cosmosului material !i a -"mântului fizic din -rima -ers-ecti(". ener1ia numit" trecut se de-"rteaz" de -rezentul continuu4 <otodat". ci ceea ce se afl" la ni(el ortoe'isten ial4 <oate cor-urile cere!ti din cosmos sunt formate din ener1ii ale trecutului. -entru care cor-urile cere!ti cu forme asem"n"toare -ot fi catalo1ate în aceea!i cate1orie4 Din -unct de (edere s-iritual. su-erno(e. la rândul lor. etern identic cu Sine. de-"rtarea s-a ial" are un cores-ondent tem-oral4 Din -unct de (edere tem-oral.ener1etic. orice fiin " din cosmos de(ine trecut4 Cu cât o fiin " se com-ort" diferit de Le1ile lui dumnezeu Lnu-? mai ascult" -oruncileM cu atât se de-"rteaz" tem-oral de Dumnezeu4 <recutul nu este altce(a decât o ener1ie în care se în("luie o fiin ". ca efect al razelor de crea ie4 <oate ener1iile trecutului s-au cristalizat în materie. se -oate s-une c" uni(ersul material. Dumnezeu. cu toate 1ala'iile !i stelele sale. sori. -lanete etc -.care este -rezentul continuu4 De-"rtându-se.

Edenul eteric se întindea doar -ân" în locul în care Adam !i E(a au aIuns în -ele1rin"rile lor4 Cu cât Adam !i E(a mer1eau mai de-arte. cu atât limitele Edenului se e'tindeau4 Edenul era în stare de e'-ansiune cuantic".în 0aos4 Du-" re+eliune. Edenul nu a fost mai mare decât o 444 1r"din" . mersul -erfect al omului4 LO-us acestui mers este mersul luci feric: se -une un -icior înaintea celuilalt -icior. -e m"sur" ce tot mai mul i oameni au -"truns în ea4 Acela!i lucru se -oate s-une. care -o(esteau. dar ca manifestare de su-rafa " Lca interfa "M a(ea dimensiunile s-ecificate anterior4 Acest fa-t are o e'-lica ie a-arte. Edenul eteric era -erfec iunea întruc0i-at"4 în Eden nu e'ista r"ul. dar infinit ca -oten ialitate4 De!i Edenul eteric este infinit ca -oten ialitate. creat de c"tre Domnul Dumnezeu4 întrucât Domnul Dumnezeu nu -oate crea ce(a im-erfect. care merit" tratat" -e lar14 Orice -lan cuantic este finit ca manifestare Lca actM. c0iar !i cu formele de relief4 La îndemnul Domnului Dumnezeu.a(ea cel mult dimensiunile unui teren de fot+al4 :u e'ista nici o necesitate ca acest s-a iu . Adam a dat nume la tot ce e'ist"4 Adam era st"-ân -este cosmosul -ur !i -erfect.tru-urilor lor Lcreate în mod direct de c"tre Domnul DumnezeuM emana lumin" !i ener1ie . care crea o desf"tare des"(âr!it" -roto-"rin ilor4 $roto-"rin ii nu mer1eau cu -a!i mari -rin Eden !i nici nu se 1r"+eau4 Ei mer1eau foarte încet: -uneau -as lân1" -as: (ârful -iciorului care r"mânea în urm" se situa mereu -e aceea!i linie cu tal-a -iciorului care înainta4 2iecare -as înseamn" un ec0ili+ru -erfect. istoria lor !i modul în care au fost create4 Era o simfonie de sunete. în1erii c"zu i !i s-iritele naturii re+ele . iar fiin ele care-8 manifestaser" în ciclurile anterioare .nu -uteau -"trunde acolo4 în r"stim-ul -erioadelor de nemanifestare care afectaser" doar Oceanul de Lumin". în -ele1rin"rile lor. nu înseamn" decât c" -ân" acolo aIunseser". ca întindere4 Dac" ar fi s" trans-unem în ceea ce se cunoa!te actualmente. -roto-"rin ii erau 'ii. cât !i un -alier cuantic4 Ca -rofunzime cuantic". Adam !i E(a erau conecta i 2iin ei lui Dumnezeu. în -rima eta-".ceea ce înseamn" c". de altfel. care la înce-ut era foarte mic"T ea s-a e'tins -ro1resi(. cu atât acesta se e'tinde s-a ial4 Se s-une adesea c" natura este foarte economicoas": nu face e'cese. datorit" fa-tului c" -icioarele se de-lasau în mod -aralel. totul asculta de -orunca sa4 în acea -erioad". astfel c" î!i m"rea dimensiunile în func ie de dorin ele -roto-ârin ilor4 Dac" Edenul eteric atinsese. locul crea iei oamenilor în cel de-al treilea ciclu a fost foarte mic4 $ro+a+il c". La rândul lor. minunându-se de ceea ce (edeau. &um+lau& cu Dumnezeu -termen ce define!te o comuniune în urma c"reia se o+ ine o în(" "tur"4 Adam !i E(a -arcur1eau neîncetat inuturile Edenului. astfel c" (ie uiau în -rezentul continuu4 Ei îl (edeau $e Dumnezeu. des-re iad4 Dac" n-ar mai e'ista oameni care s" -"trund" în iad. îl între+au des-re rosturile a tot ce crease -entru ei. s-ar -utea s-une c" Hazuret0ul era o sfer" eteric" ce de-"!ea cu -u in limitele actuale ale sistemului solar4 Hazuret0ul era atât o -lanet" Leteric"M. lumea eteric" nu era -rea mare. -roto-"rin ii4 Acela!i lucru se -oate s-une !i des-re lumea astral" de ast"zi. acesta ar dis-"rea de la sine Cu cât -"trund mai mul i oameni în iad. dimensiunile s-ecificate anterior. Lucifer. oamenii. ocu-a un -erimetru limitat4 Astfel. de coloritul minunat !i de sunetul emis de elementele din natur". înc" nu c"zuser" în -"cat4 Adam a(ea -e atunci ca-acitatea fîin iai" de a comunica cu tot ce e'ista: cu -lantele !i cu animalele. dintre macrocosmos !i microcosmos . -rintr-o barieră "e timp. Haills0it0an. este crea ia lui Dumnezeu4 ?ni ial. Cel r"u . de asemenea. la un moment dat. astfel. lumea eteric" era infinit".s-a de-"rtat de Dumnezeu !i de -rezentul continuu. de(enind trecut sau amintire a (ec0iului cosmos4 Edenul !i -erfec iunea sa erau situate în prezentul continuu( astfel c" erau se-arate de Cel r"u. unul fa " de altul4 Doar astfel -roto-"rin ii -uteau admira s-lendoarea crea iei din Edenul eteric4 Acesta este. ceea ce ast"zi este definit -rin termenul 1eneric de natur". cu încântare.S0antia0. Cel r"u !i-a 1"sit s"la!ul la limita dintre fiin " !i nefiin ". -rimilor oameni. în -rima sa faz". minunându-se neîncetat de -erfec iunea crea iei4 Cu alte cu(inte. în Eden. de str"lucirea !i de luminozitatea formelor.care de(eniser" Cel r"u . mirosuri !i lumini LculoriM. ci du-" un -lan minu ios întocmit4 2iecare as-ect al cosmosului î!i este suficient sie!i4 2ire!te. dialo1au neîncetat cu El. nu creeaz" fiin e !i forme de1ea+a. de -erfec iunea crea iei. ce(a în stilul to--modelelor de ast"zi4M $e atunci.

ca func ionalitate. +r"zdat de o ener1ie diferit" Lcu un alt sunet. ener1ia -0arisma0 este de dou" feluri: luminoas" !i întunecat"4 în momentul în care un om 1ânde!te Lîn inima fiin ei sale care este s-iritulM !i ac ioneaz" în sens contrar le1ilor cosmice. sentimente !i 1ânduri4 în acest conte't. moment de moment. orice (or+" !i orice fa-t" a -roto-"rin ilor se materializa ra-id. miros !i culoareM de tot ceea ce era în Eden4 $ân" atunci. din -unctul de (edere al res-ect"rii Ordinii cosmice. ca func ionalitate Ldoar ca func ionalitateM. 8-a a(ut E(a4 Acel sentiment ne-otri(it a fost le1at de neascultarea -oruncilor Domnului Dumnezeu4 :eascultarea -oruncilor a a(ut la +az" e'ercitarea li+erului ar+itru. o -0arisma0 întunecat"4 De fa-t. cu ener1ia -0arisma0 -rimordial" emis" de însu!i Dumnezeu. -entru c" ac ioneaz" în sensul discontinuit" ii.mai -recis &(e!mântului& lui Dumnezeu. la un moment dat. ceea ce înseamn" c" erau în acord cu Ordinea cosmosului4 E'isten a ener1iei -0arisma0 întunecate. la un moment dat. în -acea !i -erfec iunea înce-uturilor ce ad"sta în Edenul eteric. iar cu(ântul este manifestarea sonor" a unor st"ri. cât !i to i oamenii 8au -rimit de la Dumnezeu4 în momentul în care. Adam a(ea ca-acitatea de a crea -rin cu(ânt. -e care atât Adam !i E(a. Aceast" ener1ie este emis" direct din s-iritul omului Lcreat direct de c"tre DumnezeuM !i se manifest" -rintr-un flas0 ener1etic4 Ener1ia -0arisma0 emis" de oameni este identic". ca rezultat al e'ercit"rii li+erului ar+itru4 în toate acele cazuri. în momentul neascult"rii -oruncilor4 2"r" nici o îndoial". omul ac ioneaz" îm-otri(a crea iei !i de(ine Cel r"u. orice 1ând. f"cut" din -ro-ria Sa ener1ie4 $rin emiterea ener1iilor -0arisma0 întunecate. -e de-o -arte. -rin e'ercitarea li+erului ar+itru. la fel ca !i Adam. un om aduce -reIudicii atât mediului. Adam a emis. în structura lor auric" nu era loc decât -entru -erfec iune4 Oi totu!i. de(ine e(ident fa-tul c" orice stare ne1ati(". ce se -etrece în cosmosul S"u4 Orice -ertur+are adus" ener1iei !i su+stan ei din cosmos este sim it" de Dumnezeu. ener1iile -a0arisma0 au fost luminoase. s-a -rodus că"erea în păcat a -roto-"rin ilor4 Se -are c" totul a înce-ut de la un sentiment ne-otri(it -e care. orice fel de sentimente. -ân" în acel moment. -uterea !i t"ria ener1iei -0arisma0 s-au du+lat4 . nu se -oate com-ara ener1ia emis" de Dumnezeu cu cea emis" de oameni. 1ânduri sau (or+e rele din -artea -roto-"rin ilor -uteau însemna o ade("rat" catastrof"4 în Edenul eteric. emite o ener1ie p#ari$ma# . la rândul s"u.ener1ia -0arisma0 întunecat" emis" de E(a. miros !i culoareM . Adam s-a l"sat con(ins de E(a !i a ascultat-o4 în acest fel. de(enind reale la ni(elul -lanului cuantic res-ecti(4 De altfel. du-" o lun1" umblare cu Dumnezeu. E(a a emis de multe ori ener1ii -0arisma0. care s-a -ro-a1at instantaneu de-a lun1ul !i de-a latul lumii eterice4 Aceast" emisie de ener1ie era diferit" ca (i+ra ie Lca sunet. emite ener1ii -0arisma0 întunecate4 în momentul în care un om 1ânde!te !i ac ioneaz" în conformitate cu Ordinea cosmic". datorit" fa-tului c" este (or+a des-re Crea ia sa. nici o tr"ire ne1ati(" nu murd"rise Edenul -ur !i -erfect4 Edenul a fost. -roto-"rin ii nici nu a(eau de ce s" ai+" sentimente sau 1ânduri rele.s" fie foarte mareT s-a iul s-a e'tins doar în condi iile în care a de(enit necesar acest fa-t4 9) Dedu+larea Edenului eteric <*& în Edenul eteric. iar -e de alt" -arte. -ur !i sim-lu. cât !i lui Dumnezeu . a fost cunoscut" instantaneu de c"tre Domnul Dumnezeu4 Domnul Dumnezeu !tie. orice sentiment. nu a(eau de la cine în(" a a!a ce(a. dar. E(a a a(ut sentimentul ne-otri(it !i a nesocotit -oruncile Domnului Dumnezeu. care este cosmosul4 Ac ionând îm-otri(a Ordinii cosmice. emite ener1ii -0arisma0 luminoase4 Astfel s-au -rodus e(enimentele !i în cazul E(ei4 în momentul în care a a(ut un sentiment ne-otri(it !i a ales s" ac ioneze în sensul neres-ect"rii -oruncilor La Ordinii cosmiceM. care s-a -ro-a1at de-a lun1ul Edenului eteric.p#ar-i$ma#1. sunt asem"n"toare4 Du-" cum s-a remarcat. la ni(elul structurii sale aurice s-a -rodus o str"ful1erare scurt" de lumin" întunecat". în momentul crea iei lumii4 2ire!te. iar în acel moment se ru-e de -rezentul continuu !i de(ine trecut4 Du-" emiterea ener1iei -0arisma0 de c"tre E(a. s-a -r"+u!it totul în momentul în care un om ale1e ce(a -otri(it li+erului s"u ar+itru. datorit" fa-tului c".

toate întocmirile crea iei -(e1eta ia !i formele de relief . -lanul cuantic material. Lun" sau (reo alt" surs" e'terioar" de lumin"4 Cu atât mai mult cu cât. de c"dere în (id.ale Oceanului de lumin"4 Cel r"u se afla mult -rea de-arte de -rezentul continuu4 El dormita în trecut . cum -utea -"trunde (reun is-ititor în Edenul -ur !i -erfect Z între is-ititor !i Eden este o diferen " radical" de ener1ie modulat" informa ional4 ?s-ititorul are o (i+ra ie ener1etic" de o anumit" factur" . de!i lumea material" nu a fost creat" -rin acti(itatea direct" a lui Dumnezeu4 într-un fel.a fost ("du(it" de Lumina crea iei. Adam !i E(a au fost automat e'-ulza i din lumea în care tr"iau. dincolo de +arierele de tim. astfel c" era incom-ati+il cu Edenul eteric. nu e'istau lumin"tori. ci cu a fa-tei E(ei4 $ân" în acel moment. Adam !i E(a n-au fost &iz1oni i& de c"tre Domnul Dumnezeu4 Ei au sc0im+at instantaneu -lanul cuantic. -e -"mânt a a(ut loc -rima noa-te4 :u e'ista nimic care s" lumineze. datorit" diferen ei imense de (i+ra ie4 De!i s-au sim it. fiind C<ea ia lui Dumnezeu4 :ici nu au a-ucat Adam !i E(a s" se dezmeticeasc" du-" emiterea ener1iilor -0arisma0 întunecate. în afara Oceanului de Lumin". atin1ând formele cunoscute ast"zi doar du-" -oto-ul lui :oeM4 Astfel.în urma neascult"rii -oruncilor !i im-licit a neres-ect"rii Ordinii cosmice de c"tre -roto-"rin i.într-un alt -lan cuantic. Cel r"u a localizat-o -e E(a !i. ulterior aceasta s-a estom-at4 $ro1resi(. datorit" fa-tului c" Edenul eteric s-a &dedu+lat& . tru-urile s-irituale ale în1erilor !i ale s-iritelor naturii Lale 2iilor LuminiiM emiteau lumin"4 S-re deose+ire de Edenul eteric. Cel r"u Lca as-ect 1enericM are o structur" fiin ial" identic" cu cea a fa-tei E(ei4 :u cu a E(ei.noua lume creat" de Dumnezeu în ciclul al treilea4 . -lantele !i formele de relief a(eau înc" o luminozitate interioar". luând urma ener1iei -0arisma0 întunecat". Cel r"u4 care rezida 0aos. c" r"ul a fost f"cut4 Emiterea ener1iilor -0arisma0 l-au f"cut atent nu numai -e Domnul Dumnezeu. E(a nu a fost is-itit" de nimeni4 De altfel. locul în care se aflau -roto-"rin ii4 Cel r"u r"t"cea în -ro-ria sa stare e'isten ial" nefast". din acel moment. se -oate s-une c" lumea material" a a-"rut în urma unui accident nefericit4 Lumea eteric" era -ermanent luminat" de Lumina crea iei. Edenul eteric a fost reflectat în lumea material"4 în -rima faz" a e'isten ei sale. e'-ulza i din Eden. decorul $roto-"mântului fizic era reflectarea -erfect" a celui din Edenul eteric. astfel c". tru-urile -roto-"rin ilor s-au densificat. se -oate (or+i des-re e'isten a tru-urilor materiale. de fa-t. nu a(ea 0a+ar de crea ia unui noi lumi. dar. fire!te. ci !i -e Cel r"u4 De fa-t.un anumit sunet. în sensul c" nu era atât de materializat" ca ast"zi Lmaterializarea s-a -rodus tre-tat. tru-urile eterice ale -roto-"rin ilor emiteau lumin" L-recum du0urile actuale ale oamenilorM4 De asemenea.emiteau lumin"4 Asem"n"tor. în lumea material" nu se mai manifesta Lumina crea iei4 De!i.în 0aos4 Ca un co-oi +"trân. Cel r"u a(ea -ro-ria sa (i+ra ie ener1etic". astfel c" nu a(ea ne(oie de Soare. e'istau doar dou" -osi+ilit" i: Dumnezeu -ermitea infestarea crea iei sale -erfecte. remanent". -ur !i sim-lu.s-a reflectat ontolo1ic .@ în momentul emiterii ener1iei -0arisma0 întunecate. 1enerat" de sentimentului ne1ati(. Dumnezeu nu a f"cut nimic4 Datorit" fa-tului s-au com-ortat în mod ne-otri(it. cel mai de Ios -lan cuantic4 $laneta sferic" format" ca reflectare sau ca dedu+lare a Edenului eteric -oate fi denumit" $roto-"mânt. ca rezultat al -"catului ori1inar -neascultarea -oruncilor lui Dumnezeu . flu'ul de (ia " ce iz(ora direct din Dumnezeu. totodat". în -rima faz" a e'isten ei -lanului material. inferior ca (i+ra ie4 Astfel a a-"rut $"mântul material în -rima sa întocmire !i. un anumit miros !i o anumit" lumin" Lîntunecat"M -. de e'isten a lui Adam sau a E(ei. EdenulT sau elimina orice -osi+ilitate de contaminare -rin &iz1onirea& oamenilor din Eden4 S-ar fi im-us de la sine a doua (ariant". nu e'istau stelele4 &> înfîltrarea r"ului . care îns" nu tre+uie confundate cu cele de ast"zi4 Când lumea material". iar Edenul are o (i+ra ie ener1etic" -erfect". a localizat -lanul cuantic al Edenului .

Cel r"u a realizat un culoar s-a io-tem-oral între locul în care se afla el . Dumnezeu a continuat s" infuzeze (ia " di(in" în noul -lan cuantic. tot ce s-a format în urma Ri1 Ran1-ului.a emis -ro-ria sa -0arisma0. al c"rui nucleu re-rezenta -oarta Linterfa aM razei ce ducea direct în -lanurile cuantice ale Celui r"u. care era co-ia -erfect" a Edenului eteric4 <ot s-a iul cosmosului material nou n"scut era redus a-roa-e la dimensiunile $roto-"mântului4 Du-" cum s-a men ionat. care este tim-ul lui Dumnezeu. -rin emiterea ener1iei -0arisma0 întunecate. Cel r"u .ceresc din cosmosul material nu are o astfel de structur" 1lo+ular". la ni(elul contra-"r ii ener1etice. structura 1lo+ular" format" din linii de lumin"4 Aceast" structur" 1lo+ular" men ine (ia a lumii materiale în li-sa Luminii crea iei4 în condi iile în care materia a a-"rut în urma ac iunii *azei false. r"s-unsul Celui r"u -rin raza întunecat". antilumina LîntunecimeM cristalizat"4 Antilumina nu ar -utea sus ine nici o secund" e'isten a unor fiin e (ii4 Materia. o ener1ie întunecat" numit" *az" fals" sau Lumin" fals" LantiluminaM. s-a ru-t de Dumnezeu !i de -rezentul continuu !i a de(enit. mar1inile cosmosului material nou constituit nu erau cu mult mai de-"rtate .erau situate cam la o aruncătură "e băţ de limitele $roto-"mântului4 Du-" a-ari ia -lanului cuantic material. ci -rezentului E(ei. sus inut" de c"tre Dumnezeu. Cel r"u a f"cut astfel Ionc iunea cu locul unde se aflau ace!tia4 De fa-t. -rin intermediul celor D8 de în1eri $uri4 în consecin ". iar (e1etalele au înce-ut s" moar" !i s" se re-roduc" Lceea ce nu era -osi+il anteriorM. astfel c". au de(enit Cel r"u4 Ca r"s-uns la ener1ia -0arisma0 a E(ei. -rin care s-a format -lanul cuantic material4 De aceea.!i locul în care se aflau -roto-"rin ii4 $unctul în care s-au întâlnit ener1iile -0arisma0 ale -roto-"rin ilor !i *aza fals" LantiluminaM emis" de Cel r"u este situat c0iar în nucleul întunecat al $roto-"mântului . în câte(a frac iuni de secund". din trecutul în care sta ionase. de aceast" dat". dincolo de limitele Oceanului de Lumin"4 La înce-utul form"rii sale.emis" de Cel r"u a fost.ceresc nu e'ist" (ia a4 Materia actual" este. -roto-"rin ii s-au c"it.0aosul situat în afara Oceanului de Lumin" . -rin intermediul în1erilor $uri ai <emeliei.marea e'-lozie%im-lozie ini ial" -. c0iar !i în condi iile de1rad"rii tre-tate a mediului înconIur"tor. este format. tot ce e'ista -e <erra ar fi murit Ls-ar fi cristalizat com-letM dac" nu ar fi fost sus inut în continuare de c"tre Dumnezeu. astfel c" *aza sa fals" a intersectat nou constituita lume material"4 Localizându-i -e -roto-"rin i. cosmosul material era e'trem de mic4 El a a-"rut c0iar în momentul f"-tuirii -"catului de c"tre -roto-"rin i. trecut4 Cel r"u s-a conectat astfel nu -rezentului continuu. S0antia0 L-rimul AdamM. care. ca antilumina cristalizat". din antilumina Llumin" întunecat"T o altfel de lumin"M4 *aza fals" . -e $roto-"mânt.un fel de -rematerie L-rotomaterieM. astfel c" era format dintr-o sin1ur" -lanet". care era mai -u in dens" decât cea actual"4 La ni(el ener1etic. la rândul ei. care au construit. de altfel. $roto-"mântul a de(enit astfel întâia 1aur" nea1r" din cosmos. mediul înconIur"tor a înce-ut s" -"leasc"4 <otu!i. au ("rsat lacrimi. iar Dumnezeu !i-a întors fa a s-re ei4 De!i mediul $roto-"mântului nu a mai fost (italizat de Lumina crea iei. a de(enit is-ititor4 în s-atele s"u se afla Halls0it0an !i to i cei care. limitele Edenului eteric erau situate unde(a dincolo de mar1inile sistemului solar de ast"zi. la rândul s"u. datorit" &dârei& ener1iei -0arisma0 întunecat" emis" de E(a.este format din cor-uri cere!ti moarte4 Cosmosul este un imens cimitir4 <re-tat. -rin emiterea *azei întunecate. $roto-"mântul. de fa-t.Cel care s-a -rezentat în Eden. în ciclurile cosmice anterioare. astfel c". ("zând cele ce s-au -etrecut. -roto-"rin ii au -utut s"-8 (ad" în continuare -e Dumnezeu !i s" (or+easc" cu el4 A+ia în acel . astfel c" $roto-"mântul a(ea cam acelea!i dimensiuni4 în consecin ". -rin intermediul celor D8 de în1eri $uri ai <emeliei4 E'isten a acestei structuri 1lo+ulare diferen iaz" <erra de orice alt cor. a fost c0iar ca-ul tuturor r"ut" ilor. -rima raz" de crea ie4 Ea a fost format" de Cel r"u în -relun1irea ener1iei -0arisma0 emis" de -roto-"rin i4 între1ul -roces s-a desf"!urat a-roa-e instantaneu. la ni(elul -lanului cuantic eteric.ceresc4 Actualmente. cosmosul este mort . iz1onirea din Edenul eteric !i formarea -rimului nucleu întunecat4 <otodat" s-a format materia în -rima ei stare . nu -oate -roduce (ia a4 Antilumina este moartea !i de-"rtarea de Dumnezeu4 De aceea. a a(ut loc emiterea ener1iei -0arisma0 întunecate a -roto-"rin ilor.mama tuturor întunecimilor4 Ciocnirea dintre *aza întunecat" L*aza fals"T AntiluminaM !i ener1iile -0arisma0 ale -roto-"rin ilor este ceea ce ast"zi -oart" numele de Ri1 +an1 . nici un alt cor. -e nici un alt cor. situate în 0aos.antilumina . a f"cut Ionc iunea cu -rezentul4 E(a.S0antia0 9 Co .

în Edenul eteric. ulterior. între cele dou" -uncte se creeaz" o rela ie de sintonie.cor-uri du04 De aceea. din -unctul C. -roto-"rin ii Adam !i E(a a(eau tru-uri -erfecte. razele de crea ie s-au reîntors iar"!i în nucleul întunecat al $roto-"mântul. astfel c" circuitul s-a înc0is4 Acest -roces se -roduce neîncetat. se formeaz" un alt nucleu întunecat . razele de crea ie s-au reîntors din 0aos. Cel r"u a sta+ilit mai multe ca-ete de -od în -lanul cuantic material. de(enite raze de crea ie4 ?n -rima eta-". la ca-"tul razelor de crea ie s-au format noi !i noi nuclee întunecate. a!adar. istoria anterioar" a cosmosului s-iritual.co-ia celui din -unctul A4 Din noul nucleu întunecat. e'-us" c0iar de c"tre Dumnezeu. intersectând iar"!i -lanul cuantic material4 <otu!i. situat în afara Oceanului de Lumin"4 ?n acest mod. ei au aflat. raza de crea ie are tendin a de a se reîntoarce în -unctul A. este im-osi+il ca razele de crea ie s" se întoarc" din 0aos în acela!i loc din -lanul cuantic material4 *azele de crea ie se reîntorc otdeauna la -eriferia cosmosului4 /eea ce e$te a$pirat prin nucleu reapare la periferie.fead+acA4 <re-tat. -roto-"rin ii au -rimit &(e!minte de -iele& . de la formarea -lanului cuantic material -ân" în ziua de ast"zi4 $e m"sur" ce se formeaz" noi 1"uri ne1re. s-au scurs în 0aos -rin nucleul întunecat4 Astfel.-unctul R. inclusi( a-ari ia r"ului în -rimele dou" cicluri cosmice4 în -erioada urm"toare. este alimentat în mod continuu cu ener1ie luminoas" din Oceanul de Lumin"4 ?n a doua eta-". iar din nuclee s-au n"scut noi 1"uri nea1re4 Din nucleele noilor 1"uri ne1re. am s-une c" nucleul mtunecat este -unctul A. care este mort. razele de crea ie n-ar fi e'istat4 Ener1iile -0arisma0 ale -roto-"rin ilor !i. dar nu o -oate face în mod direct4 Ea nu -oate -enetra Oceanul de Lumin" decât -e la -eriferie4 Astfel ca raza de crea ie -"trunde în Oceanul de Lumin" !i. ei nu a(eau ne(oie de (e!minte4 A+ia du-" formarea -lanului cuantic material. raza de crea ie de(ine iar"!i manifestat"4 La ni(elul -lanului cuantic material se formeaz" dou" -uncte de con(er1en " a ener1iei: -unctul A.uni(ersul material într" în e'-ansiune cuantic"4 Adam !i E(a înainte de formarea -lanului cuantic material. nucleul întunecat al $roto-"mântului a de(enit -oarta s-re -lanul cuantic al Celui r"u. în Edenul eteric. Cel r"u. ei au în eles ce înseamn" des-"r irea de Dumnezeu4 <otodat". im-licit. Dac" am sc0ematiza acest -roces. ale urma!ilor lor.moment. locul în care raza de crea ie -"trunde -e la -eriferia cosmosului material. un as-ect nemanifestat !i un as-ect manifestat4 As-ectul nemanifestat -orne!te din nucleul întunecat al -"mântului L-unctul AM !i se continu" -ân" în -lanurile cuantice ale Celui r"u . raza de crea ie este transmis" la -eriferia cosmosului material Lîn -unctul CM4 La reintrarea razei la -eriferia Lcircumferin aM cosmosului material se formeaz" un alt nucleu întunecat4 $rin formarea noului nucleu. în cosmosul material. Adam !i E(a a(eau oc0ii li-si i de iris4 Oc0ii lor erau forma i din lumin"4 . formate dm lumin" . noile raze s-au format doar între nucleul întunecat al <errei !i 0aos4 <oate razele au fost formate în -relun1irea ener1iilor -0arisma0 emise de -roto-"rin i în lumea material"4 Dac" -roto-"rin i nu ar fi emis în continuare ener1ii -0arisma0 întunecate. care este nucleul $roto-"mântului !i -unctul C.tru-uri materiale4 Ca -articularitate fra-ant". -e la -eriferie. astfel c" raza de crea ie str"+ate s-a iul cosmic !i -"trunde iar"!i în nucleul -"mântului4 Astfel se na!te un -roces de cone'iune cu du+lu sens . ener1ia -0arisma0 întunecat" a+sor+it" în -unctul A este atras" instantaneu în -unctul R4 AIuns" în -unctul R. 0aosul4 De acolo. fiind formate din aceea!i ener1ie modulat" informa ional4 $unctul A atra1e -unctul C. -rin intermediul altor raze false. care este noul nucleu întunecat4 ?nstantaneu. iar 0aosul este -unctul R4 Astfel. raza de crea ie este atras" -rin rezonan " din nou în -unctul A4 Astfel se înc0ide circuitul unei raze de crea ie4 A-oi circuitul se re-et"4 O raz" de crea ie are. s-a iul se e'tinde . -rintr-un nou -unct -unctul C4 C0iar în -unctul C. ener1ia -0arisma0 întunecat" se transform" în raz" de crea ie4 Din -unctul R.

creînd im-resia unor sunete -olifonice ce (eneau din toate -"r ile4 :u -uteau (or+i -rea tare. asem"n"toare cu a unui +"r+at din ziua de ast"zi. datorit" -"catului -roto-"rin ilor.-lantele. delicat". deasu-ra -"mântului cam la o -lam"4 :ici m"car nu -uteau -"trunde în a-": c"lcau -e a-"4 Adam !i E(a nu a(eau ne(oie s" se s-ele. foarte mari !i -rofunzi. ar fi tre+uit s" se întru-eze un s-irit -ur -ro(enit din Lumea f"r" form". oamenii au de(enit muritori4 ?risul este semnul mor ii4 Du-" formarea -lanului cuantic material. astfel c" nu interac ionau cu a-a4 Ei se 0r"neau doar cu fructe4 <ru-urile lor emiteau -ermanent mirosuri florale. natura .cam al GPP-lea om din a doua 1enera ie. cu oc0ii mari !i rotunzi. arcuite ca o +olt" desu-ra oc0ilor rotunzi4 :asul s"u era dre-t. Adam a -urtat mereu o +ar+" mic". care erau esen a tuturor florilor din lumea -aradiziac" de la înce-ut de ciclu cosmic4 De-a lun1ul între1ii lor (ie i tru-e!ti. de o deose+it" delicate e4 Din E(a. mai ales. f"cut" dintr-o sin1ur" +ucat" de material . s-ar fi dezinte1rat totul în Iur4 Când ridica uneori (ocea. astfel c" s-a întru-t un om din a doua 1enera ie . florile .un fel de es"tur" din elemente (e1etale4 Se s-une c" (e!mintele -roto-"rin ilor au fost f"cute c0iar de Domnul Dumnezeu. un om care se afla. st"-ânite de Cel r"u4 în mod firesc. când urma!ii s"i au de(enit tot mai r"i -. în mare. în Edenul fizic. în co-aci. înf" i!area -e care a a(ut-o în Edenul eteric4 în Edenul fizic. emanau -ermanent -arfumuri ame itoare. -e care-8 le1a cu o -an1lic" în coad" sau îl r"sucea su+ form" de coc4 E(a a(ea fa a al+". Adam !i E(a $-au cuno$cut unul -e cel"lalt din -unct de (edere tru-esc4 în -lanul cuantic material. foarte lun1. în -"mânt. Adam !i-a -"strat.au tr"it în lumea material". iar s-râncenele erau foarte am-le. de aceea!i nuan " cu cei ai lui Adam4 E(a a(ea umerii -u in mai în1u!ti decât coa-sele. ar+u!tii. r"mânând .du-" formarea -lanului cuantic material. Adam nu a a(ut din i canini. imediat du-" a-ari ia -lanului material4 Cât tim. astfel c" a (enit la încarnare.?risul s-a format a+ia în momentul în care. dar. cu iris !i cristalin4 Oc0ii lui Adam erau mult mai mari !i mai rotunzi decât ai oric"rui om din ziua de ast"zi. Adam a(ea oc0ii al+a!tri-azur. totul în Iurul s"u înce-ea s" (i+reze4 Adam înc" -utea -orunci naturiiT tot ce s-unea el. ca !i cum ar fi fost sta ii de am-lificare.(i+rau la unison cu ei. se f"-tuia de la sine4 Când Adam se mânia în interiorul s"u Lîn afar" nu s-a mâniat niciodat"M . Adam !i E(a s-au cunoscut -entru -rima oar" în -"cat. dar (ârful era l"sat -u m în Ios4 A(ea fa a o(al".e(eniment ce s-a -rodus mai ales în ultima -arte a e'isten ei sale tru-e!ti. -icioarele foarte lun1i. astfel c" a -"strat acelea!i tr"s"turi fizionomice -e toat" durata (ie ii sale4 De-a lun1ul e'isten ei sale în -lanul fizic. -oarta alfa s-a +locat. era ne1ru ca -ana cor+ului . -rin sintonie. în acel moment. care nu se +"r+iere!te câte(a zile4 $"rul s"u. -erfect -ro-or ionat . care nici m"car nu erau -refi1ura i4 Din ii s"i erau -ro-or iona i în mod des"(âr!it. ce(a mai lun1 decât al lui Adam. e'trem de -arfumate. în lumea fizic" nou format". unde nu se întâm-la nimicM4 &> Atunci s-au cunoscut444 . f"r" s" fi a(ut +inecu(ântarea Domnului Dumnezeu4 $rima na!tere a unui om în -lan cuantic material s-a realizat în -"cat. -ur !i sim-lu. în -lanurile cuantice situate în afara Oceanului de lumin".un ne1ru atât de -rofund încât nici un fel de (o-sea de -"r nu-8 -oate re-roduce ast"zi4 S-re deose+ire de urma!ii s"i de tru-.i tru-ul s"u de lumina4 $articulele tru-ului s"u material au fost imediat a+sor+ite în elementele naturii . Adam !i E(a nu au c"lcat -e sol . care tr"ise -e -laneta $erfer4 :umele s"u este Cain4 Cain a fost -rima fiin " omeneasc" n"scut" direct în . -e o raz" de a-ro'imati( DP de metri înIur. -ie-tul ca de adolescent"4 Adam !i E(a au a(ut câte un sin1ur rând de 0aine -e toat" durata e'isten ei în -lanul material: câte o to1" lun1". în a-e etc4 E(a era -u in mai scund" decât Adam: îi aIun1ea cam -ân" la lo+ul urec0ii4 Oi E(a a(ea -"rul ne1ru. totul în fa a sa înce-ea s" tremure Lnu !i în s-atele s"u. Adam a -"strat înf" i!area unui +"r+at de ma'imum D3 de ani4 Când a (enit sorocul.în flori. +"r+ia rotund" !i tru-ul ml"dios.-luteau. Adam !i-a -"r"sit tru-ul material în modul cel mai lin cu -utin "4 El nu a murit la fel ca ceilal i oameniT -ur !i sim-lu.@ La scurt tim. Adam !i E(a au (or+it mai mult în !oa-t"4 Când (or+eau.asem"n"tor cu cel al lui A-ollo din mitolo1ia 1receasc"4 De-a lun1ul e'isten ei sale în lumea material". datorit" fa-tului c" (ocea lor era -ro-a1at" de natur"4 Dac" Adam ar fi (or+it mai tare sau ar fi stri1at. el !i-a -"r"sit tru-ul material. -erfect al+i4 Adam nu a îm+"trânit nicodat".

ce -resu-une nu atât actul oficial înc0eiat în fa a instan elor laice Lîn fa a ofi erului st"rii ci(ileM. în urma unui astfel de contact se'ual (ine la întru-are o -ro1enitur" com-ati+il" cu emisia de ener1ie . cel mai adesea. -roto-"rin ii -uteau aduce la întru-are un s-irit -ur. -entru -roto-"rin i -ro+lema s-a -us într-un mod întrucât(a diferit4 Dac" mai a!te-tau -u in !i o+ ineau +inecu(ântarea de la Domnul Dumnezeu .-0arisma0 luminoas" . cât.st"rii -"rin ilor din momentul îm-reun"rii4 Ca re1ul" 1eneral".iei4 .-0arisma0 luminoase4 în consecin ". fie su+ cu-ola Xrotectoare a institu iei c"s"toriei. astfel c". actul ritual înc0eiat în fa a instan elor di(ine Lceea ce Riserica define!te dre-t taina sfânt" a c"s"torieiM4 Când dou" fiin e omene!ti se îm-reuneaz" se'ual. -"rin ii au acele -ro1enituri -e care le merit"4 Acest -roces se -roduce neîncetat. f"r" a se 1ândi c" nu Dumnezeu a f"cut o ale1ere în locul lor !i c" ei în!i!i au ales în momentul emiterii ener1iilor -0arisma0T -"rin ii în cauz" au uitat felul în care s-a desf"!urat contactul se'ual L-roteIat sau ne-roteIatM ce a dus la întru-area co-ilului !i dau. în care nu e'ist" iu+ire sincer" sau în care nu e'ist" unire o+ inut" -rin ritualul ce consfin e!te taina c"s"toriei4 Când dou" fiin e omene!ti se îm-reuneaz" se'ual în acest fel. în urma emiterii uneia dintre cele dou" ti-uri de -0arisma0 . au adus la întru-are o fiin " omeneasc" -ro(enit" din 0aosul controlat de Cel r"u4 Aceast" fiin " omeneasc" s-a reîncarnat în ciclul al -atrulea.iei4 Acela!i lucru se -roduce în urma unui contact se'ual realizat su+ cu-ola institu iei c"s"toriei4 De fa-t. nu conteaz" calitatea -"rin ilor ca oameni ori ca stare social". emit ener1ii -0arisma0 întunecate4 în aceste din urm" cazuri este c0emat" la întru-are o fiin " omeneasc" com-ati+il" ener1etic cu ener1ia -0arisma0 întunecat" emis" în momentul conce.iei4 Astfel.ceea ce ec0i(ala cu unirea lor -rin +inecu(ântare di(in" -. ale1ând în inima lor s" se îm-reuneze înainte de a fi (enit sorocul !tiut numai de c"tre Domnul Dumnezeu. mai ales. de la Adam !i E(a -ân" în ziua de ast"zi4 Orice fiin " omeneasc" este atras" la întru-are -rintr-o -0arisma0 creat" de o -erec0e din -lanul material4 $0arisma0 este emis" c0iar în momentul contactului se'ual4 Ca o -arantez". ulterior. fie o fiin " omeneasc" reaT fie din -lanurile astralului. -entru -rima dat".luminoas" sau întunecat" . se -oate s-une c" e'ist" dou" ti-uri de contacte se'uale4 $rimul ti. astfel c" o lun1" -erioad" de tim-. al na!terii. institu ia c"s"toriei a a-"rut doar în momentul în care iu+irea a înce-ut s" -"leasc" în lumea oamenilor.deloc eufemistic . -ro(enit din Lumea f"r" form"4 $roto-"rin ii nu au a(ut îns" r"+dare.este atras" la întru-are fie o fiin " omeneasc" +un". fie din iad4 De altfel. -ro(enit din Lumea f"r" form".-lanul cuantic material4 2a-tul c" -rimul fiu al -roto-"rin ilor Adam !i E(a nu a fost un s-irit -ur. fiecare. s-a datorat modului în care a fost conce-ut .emis" în secunda conce. emit.@ în momentul îm-reun"rii -roto-"rin ilor !i. -rin care -"trund în circuitul -alin1eneziei s-irite omene!ti -ure. calculele financiare sau -asiunea oar+" a -artenerilor în cauz"4 Contactul se'ual ne-roteIat se -roduce în orice îm-reIurare care nu face -arte din cazurile descrise anterior. (ina -e Dumnezeu -entru nereu!itele lor4 în -rocesul aducerii la întru-are a unei fiin e omene!ti. ci doar calitatea actului se'ual4 Acest as-ect este (ala+il în ziua de ast"zi. înce-ând de la Adam !i E(a4 2ire!te.contact se'ual -roteIat4 Al doilea ti. fiind înlocuit" cu interesele. nici un s-irit -ur nu a mai (enit la întru-are direct din Lumea iar" form"4 . fiind atras" c0iar de ener1iile -0arisma0 emise de c"tre -roto-"rin i în momentul conce. s-a +locat -oarta alfa.de contact se'ual -oate fi denumit . o -0arisma04 Când se iu+esc emit ener1ii modulate informa ional luminoase . -ro1enitura care (ine la întru-are este în rezonan " cu natura modului în care s-au îm-reunat -"rin ii s"i4 $ro1enitura este com-ati+il" cu natura ener1iei -0arisma0 emis" de -"rin i în momentul conce.V) $lanul -roto-"rin ilor . a!a cum a fost (ala+il de-a lun1ul e'isten ei -lanului cuantic material. din acest -unct de (edere.iei4 ?n func ie de res-ectarea Ordinii cosmice. a unui om -ro(enit direct din lumile Celui r"u. în lumea material".-oate fi denumit contact se'ual ne$roteIat4 Contactul se'ual -roteIat este acel contact care se rea0zeaz" fie su+ cu-ola -rotectoare a iu+irii. mul i oameni de(eni i -"rin i se întrea+" de ce Dumnezeu le-a dat un co-il incom-ati+il cu ei. din 0aos.

-rin ei. cât !i la ni(elul aurei. din 0aos. la -eriferia . nu Cain. c0iar în momentul f"-tuirii -"catului de c"tre -roto-"rin i. -ân" în -ântecele E(ei4 Astfel s-a înc0is circuitul razei de crea ie4 O lun1" -erioad" de tim-.iei Lnu al na!teriiM lui Cain.cam la &o arunc"tur" de +" &4 Du0ul lui Cain a -enetrat 1aura nea1r" !i a urmat raza de crea ie -e la su-rafa a -lanului cuantic material. în lumea material" au e'istat doar trei fiin e omene!ti: Adam. -entru a se reîntoarce la emitent4 în momentul în care ener1ia -0arisma0 a atins nucleul. iar -"mântul s-a com-rimat . -e atunci. Adam. 0aosul. cosmosul material era e'trem de mic4 El a-"ruse -u in mai mainte. de(enind un Soare4 Acesta a fost -rocesul form"rii -rimului Soare . ci -rocesele ener1etice desf"!urate între -lanul cuantic material !i ni(elele -rofunde ale 0aosului. -roto-"rin ii au4 emis o -0arisma0 întunecat". care era co-ia -erfect" a Edenului eteric4 Du0ul lui Cain a (enit la întru-are de-a lun1ul razei de Crea ie deIa formate în momentul a-ari iei -lanului cuantic material4 $rocesul întru-"rii lui Cain a fost urm"torul: în momentul conce. s-a n"scut al doilea co-il al -roto-"rin ilor4 Al doilea co-il a fost A+el. cu s-iritele care a(eau un sta1iu îndelun1at -rin 0aos4 $e de alt" -arte. s" fie aduse fiin ele în1ere!ti !i s-iritele naturii re+ele4 Dac" se continua -rocesul întru-"rii cu s-irite noi (enite direct din Lumea f"r" form". a urmat raza de crea ie !i a -enetrat -lanurile cuantice -e la -eriferie4 La -eriferie era deIa format" o 1aur" nea1r" . care a fost as-irat" de nucleul -"mântului. care (eneau la întru-are din 0aos. s-a dorit ca oamenii. ca interac iune de sunet. dar a fost un s-irit (enit tot din 0aosul situat dincolo de limitele Oceanului de lumin"4 A+el a (enit la întru-are tot -e raza de crea ie creat" la înce-uturi4 îns".<im-ul lui Dumnezeu -. miros !i lumin"4 $rocesul a fost îns" simultan4 Orice modificare -rodus" de un om la su-rafa a 1lo+ului fizic se re-ercuteaz" atât la ni(elul cosmosului. care a urmat traseul -rimei -0arisma0 emis" de -roto-"rin i4 S-re deose+ire de ener1ia -0arisma0 emis" de E(a. cea a lui Cain c" a fost mult mai luminoas"4 Ener1ia -0arisma0 luminoas". -ro(enite direct din Lumea f"r" form". din întunecat".s" um+le cu el4 în momentul în care Cain !i-a dat seama cine este el !i de unde a (enit . E(a !i Cain au -utut s"-8 (ad" în continuare -e Dumnezeu !i s" (or+easc" cu el . o fiin " omeneasc" de aceea!i calitate Lcom-ati+il" ca sunet. de aceast" dat". iar de acolo s-a reîntors -e la -eriferia cosmosului4 Ea a -enetrat -lanul cuantic material c0iar în nucleul acelei -rime 1"uri ne1re situat" în (ecin"tatea $roto-"mântului L-unctul CM.c" este un om din a doua 1enera ie care aderase când(a la ta+"ra Celui r"u -. a s-iritelor necoa-te.iei. -lanul cuantic material s-a e'tins: a a(ut loc o e'-ansiune de s-a iu4 Soarele s-a de-"rtat de $roto-"mânt -ân" la o distan " con(ena+il". s-a -ro-a1at de-a lun1ul (ec0ii raze de crea ie4 $0arisma0 emis" de Cain a fost as-irat" de nucleul întunecat al -"mântului. $roto-"mântul. care s-a n"scut în condi ii mult mai +une decât Cain4 A+el s-a n"scut su+ semnul c"in ei -roto-"rin ilor. ceilal i a(eau toate !ansele de a r"mâne +loca i în 0aos -entru eternitate4 Dac" nu mai era -osi+il ca Cei r"z(r"ti i s" se ali-easc" direct -rezentului continuu . a creat Soarele. c0iar în (ecin"tatea -"mântului . cu de la sine -utere. a str"+"tut Oceanul de Lumin" -ân" în 0aos. care re-rezint" cerurile mici4 în momentul form"rii -rimului soare fizic. E(a !i Cain4 De-a lun1ul acestei îndelun1ate -erioade de tim-.care a fost c0iar Soarele sistemului nostru solar4 2ire!te.Acest fenomen are o e'-lica ie destul de sim-l": nu s-a dorit com+inarea. m"car tre+uiau s" se ali-easc" -rezentului oamenilor din lumea material"4 ?n momentul conce. s-a -rodus un fenomen uluitor4 Cain a emis o -0arisma0 luminoas". miros !i lumin" cu actul îm-reun"rii în -"catM4 în momentul na!terii. în lumea material".care nu este altce(a decât o -oart"4 Aceast" 1aur" nea1r" se afla. situat în afara Oceanului de Lumin"4 $0arisma0 întunecat" a atras la întru-are. 1aura nea1r" a înce-ut s" emit" lumin". du0ul lui Cain a e(adat din 0aos. care re-rezint" cerurile mari. s" fie adu!i iar"!i -e calea cea +un" !i. astfel c" era format dintr-o sin1ur" -lanet".a de(enit mai mic decât era înainte4 Du-" o scurt" -erioad". i s-au desc0is oc0ii !i a în eles Ade("rul4 în momentul în care a con!tientizat toate aceste as-ecte. Cain a (enit la întru-are -e raza de crea ie deIa format"4 Este im-osi+il ca o astfel de raz" sa se întoarc" din 0aos în acela!i loc din -lanul cuantic material4 *aza se reîntoarce totdeauna la -eriferia cosmosului4 Ceea ce este as-irat -rin nucleu rea-are la -eriferie4 Astfel. care re-rezint" -oarta de intrare în culoarul ce duce s-re -lanul cuantic al Celui r"u. emis" de c"tre Cain în momentul con!tientiz"rii Ade("rului.

Cel r"u a fost -e -unctul de -ierde +"t"lia în -lanul cuantic material4 Urma!ii de tru. ca emisii de ener1ii -0arisma0. se de-"rtau -ro-or ional de -"mânt. A+el s-a luminat.cosmosului. în ziua de ast"zi. trecând astfel de la întuneric la lumin".Soarele4 <raseul întru-"rii lui A+el a fost urm"torul: im-ulsul L-0arisma0M (enit de la -roto-"rin i a c0emat la întru-are un om -rimordial din 1ru-a a doua de cor-uri du0. -lanului -roto-"rin ilor. -entru a se na!te -rin femeie4 $arcur1erea acestui traseu imens. nu mai e'ista o -oart" întunecat".irii tre-tate a oamenilor din lumea material". astfel c" a de(enit luminos4 <re+uie s-us c" atât A+el. ticluit de Adam. (in. oamenii s-iritualizeaz" materia4 fo> 5eacul fericit . Cain !i A+el -uteau -"!i -e -"mânt4 Cei doi fra i nu de-"!eau cu mult 8.ce Lumina a a-"rut în ziua întâi4 într-un fel. se -oate s-une c" oamenii -ro(eni i din 0aos. se luminau4 Luminarea acestor du0uri de oameni a a(ut un cores-ondent macrocosmic: 1"urile ne1re au înce-ut s" lumineze4 în momentul în care o 1aur" nea1r" se lumina. de-a lun1ul c"reia s" se întru-eze4 în momentul în care. care se lumineaz" într-un -roces ciclic4 Acest fa-t se datoreaz" în ele. -entru a afla Ade("rul în lumea material"4 Aflând Ade("rul. au Xnce-ut s" se întru-eze oamenii inu i ca-ti(i în 0aos de Cel r"u$lanul de +"taie. su+ form" de du0. -rin îm-reunarea -roto-"rin ilor în $"cat. oamenii s-au îm-"r it în linii -rinci-ale de descenden i. în -unctul C. cu atât se stin1 mai mul i sori în cosmosul material4 Cu alte cu(inte. este reflectat la ni(elul macrocosmosului4 Acesta este de altfel. Cain !i A+el era foarte sim-iu: (oiau s" c0eme la întru-are. în tim. cât mai mul i oameni din lumile Celui r"u. din 0aos. oamenii se luminau4 Astfel. -otri(it 5ec0iului <estament. -otri(it. A+el a aflat Ade("rul s-us de însu!i Domnul Dumnezeu4 Aflând Ade("rul. la fel ca mul i dintre oamenii care s-au întru-at ulterior. ci instantaneu4 <ot astfel se -ro-a1" !i ener1iile D0arisma0 $rocesul transform"rii cor-urilor cere!ti este dins-re întuneric s-re lumin"4 Q"urile ne1re au tendin a de a a+sor+i Lumina !i de a de(eni ne+uloase. iar sorii nasc -lanete4 Uimitor este îns" fa-tul c".ai -roto-"rin ilor. dar erau e'trem de musculo!i4 Dac". Adam -oate fi com-arat cu A-ollo. ei au aIuns în lumea Celui r"u ca (ictime. iar -"mântul fizic. E(a. au a-"rut mai multe 1"uri ne1re în cosmos4 <re-tat. du-" acela!i -roces. cât !i Cain. -rin emiterea unor -0arisma0. du0urile oamenilor -ro(eni i din 0aos aflau Ade("rul. cu atât s-au întru-at mai mul i oameni din 0aos4 Concomitent. s-a iul s-a e'-andat. -laneta mam". din -unctul de (edere al -erfec iunii tru-ului. ci de-a lun1ul altor raze4 Cu cât s-au înmul it razele de crea ie. cosmosul a intrat în e'-ansiune cuantic"4 $rocesul continu" !i în ziua de ast"zi4 <ot ce se -etrece la ni(elul -"mântului fizic. la fel ca mul i oameni de ast"zi. lumin"torii LSoarele !i LunaM n-au a-"rut -e firmament decât în ziua a -atra a crea iei. -e m"sur" ce oamenii se luminau în lumea material"4 Astfel. moti(ul -entru care. de fa-t. a-oi e'-lodeaz"4 $articulele lor luminoase sunt a-oi a+sor+ite de alte 1"uri ne1re. nu ca f"-tuitori direc i ai râului4 Ei au fost min i i. s-a com-rimat4 Stelele. se n"!tea o stea Lun soareM4 Cu cât s-a înmul it num"rul stelelor Llumin"torilorM. care afl" Ade("rul !i se lumineaz"4 Cu cât se lumineaz" mai mul i oameni în lumea material". n-au mai (enit în lumea material" de-a lun1ul -rimei raze de crea ie. nici un s-irit -ur nu a mai (enit în lumea material" de-a lun1ul ciclului al treilea4 în sc0im+. ne+uloasele nasc sori. de ade("ra ii f"-tuitori ai r"ului4 Datorit" fa-tului c". sorii înce. care deIa de(enise luminoas" datorit" con!tientiz"rii Ade("rului de c"tre Cain. din stele4 Ei (in de-a lun1ul razelor de crea ie. astfel c" fiecare linie de descenden i !i-a format o raz" -ro-rie de crea ie. direct din 0aos. ci o -oart" luminoas" . s-a +locat -oarta alfa. lumin"torii. când a crescut.@ S-re deose+ire de -"rin ii lor.s" cam dis-ar"4 Mai întâi de(in su-erno(e. iar la cel"lalt ca-"t nucleul întunecat al -"mântului se realizeaz" nu în mii !i mii de ani-lumin". A+el !i Cain -ot fi com-ara i cu Hercule4 Ei erau e'trem de musculo!i !i de +ine -ro-or ion"ri4 <ru-urile culturi!tilor de ast"zi sunt -alide um+re fa " de tru-urile im-resionante ale lui A+el !i Cain4 . care tr"ise când(a -e $erfer LCain a fost din 1ru-a întâiM4 La fel ca !i Cain. nu au fost oameni r"i în sensul strict al cu(ântului4 în ciclul al doilea. KP centimetri. care face o +ucl" ce are la un ca-"t 0aosul.

de la un moment. oamenii s-au înmul it !i s-au r"s-ândit -e su-rafa a -"mântului4 2iecare ca. nu s-au +"tut unul cu altul4 Ceea ce s-a întâm-lat în momentul acelei crime -rimordiale. se -uteau ucide între ei4 A+el !i Cain nu s-au du!m"nit niciodat"T de-a lun1ul (ie ii lor fizice. o'i1enul -rimar. în func ie de felul în care res-ectau Ordinea cosmic". s-ecificat" în 5ec0iul <estament. în final. în func ie de modul în care au res-ectat Ordinea cosmic"4 <otu!i. se aIunsese ca str"-str"+unicii s" tr"iasc" lân1" ne-o ii din a dou"zecea 1enera ie4 Dac" Adam. în sensul c" nu s-a im-licat niciodat" în ea4 Ei au r"mas -erfec i.înlocuitorul lui A+el4 De asemenea. -uteau muta stânci dintr-un loc în altul4 De!i musculo!i. de-a lun1ul ciclului al treilea. erau foarte fle'i+ili. fiii !i fiicele acestora au a(ut -ro1enituri4 2iecare dintre aceste -ro1enituri a constituit -unctul de -lecare al unei noi linii de descenden i4 2iii !i fiicele directe ale lui Adam !i E(a. nasul cam +orc"nat. oc0ii mult mai mici decât -"rin ii lor. c"ci -"catul înseamn" îm+"trânirea !i. Cain a a(ut fii !i fiice. a-roa-e sârmoase. nu are cum s" s-un" mare lucru. cu n"ri -roeminente. astfel c" au r"mas necunoscu i4 $ornind de la urm"toarele linii de descenden i. care au format diferite linii de descenden i4 Cea mai cunoscut" este linia lui Set0 .cu toate (alen ele sale . cu toat" dec"derea urma!ilor direc i ai lui Adam !i E(a. A+el !i Cain nu -uteau fi uci!i de al i oameni: ei nu -uteau fi uci!i decât de cei care s-au n"scut înaintea lorT de asemenea. E(a !i -rimii lor urma!i direc i au a(ut o durat" de (ia " neînc0i-uit de lun1". s-au format mai multe linii de descenden i4 Adam !i E(a au a(ut !i al i fii !i fiice du-" na!terea lui Cain !i a lui A+el. s-au constituit alte !i alte elemente. care au format alte !i alte linii de descenden i4 La rândul lor.este de a o+ser(a .de familie !i-a luat -ro1eniturile !i s-a sta+ilit într-un teritoriu4 De!i nu era -ermis" îm-erec0erea cu cei din alte linii e(oluti(e. a fost rezultatul unei ener("ri de moment indus" !i 1enerat" de influen ele nefaste ale Celui r"u. astfel c" nu au c"zut niciodat" . -uternici Oi întrucât(a ascu i i4 A+el !i Cain au fost -rimii oameni cu canini4 A+el !i Cain a(eau -uteri fizice e'trem de mari: materia _ ` era un J+stacol în calea lor: -uteau smul1e co-aci din r"d"cin". în care Cain 8-a ucis -e A+el. ce nu -oate fi estimat" în anii actuali L(ârsta lui Adam. într-o neorânduial" a-roa-e sa(ant"4 Cei doi fra i a(eau s-râncene foarte 1roase. maIoritatea oamenilor tr"iau -este cinci sute de ani. astfel c" -uteau s"ri de la în"l imi mari. ener(are -e care Cain a re1retat-o toat" e'isten a sa ulterioar"4 Du-" asasinarea lui A+el. -lanul cuantic material nu ar"ta -recum în ziua de ast"zi4 $e arunci nu e'istau toate elementele c0imice din ziua de ast"zi. alte -or iuni erau doar ondulate.nu au -"c"tuit4 Ei au locuit în -ermanen " al"turi de Adam !i E(a !i i-au urmat -retutindeni4 Acela!i lucru se -oate s-une !i des-re unii dintre urma!ii lui Cain4 $rimii descenden i ai lui Cain s-au al"turat -roto-"rin ilor. formându-se astfel o +un" -arte din elementele c0imice cunoscute ast"zi în ta+elul lui Mendelee(4 <otu!i. totul s-a amestecat4 :imeni nu mai !tia cu e'actitate cine-i sunt str"mo!ii4 Datorit" fa-tului c" oamenii înc" a(eau -osi+ilitatea s" tr"iasc" foarte mult în lumea material". de!i atinseser" (ârste de sute de ani. e'istent în -rima -arte a form"rii -lanului cuantic material. oc0ii cu iris !i cristalin. condi iile de e'isten " !i mediul -"mântului erau diferite de cele actuale4 C0iar !i -ro-or ia elementelor din natur" era alta4 $e m"sur" ce r"ul s-a infuzat tot mai mult în oameni. fiind -urtat cu +reton -e frunteT unele -or iuni erau cre e. au ie!it total din istorie. din i al+i. n"scu i du-" A+el !i Cain Lcu e'ce. moartea4 Uimitor este îns" fa-tul c".ia liniei de descenden i ai lui Set0M. la înce-utul acelei -erioade. nu au fost im-lica i în crime fratricide sau în ac iuni contrare Ordinii cosmice. de KGP de ani. iar -ro-or ia de lumin" era înc" dominant"4 Mare -arte din elementele c0imice din ta+loul lui Mendelee( sunt manifest"ri ale întunericului4 Modul în care se -oate sta+ili -onderea dintre lumin" !i întuneric în cazul unui element c0imic . f"r" a -" i nimic4 A(eau o detent" de in(idiat: $uteau s"ri de -e loc -ân" la în"l imi im-resionante4 $uteau mer1e -e (ersan ii mun ilor la fel cum mer1e o musc" -e un -erete4 <eoretic. altele erau -erfect dre-te. s-a infuzat !i în natur"4 Din elementul unic. întrucât onditiile din acea -erioad" erau diferite de cele actualeM. înf" i!"rile lor ar"tau ca !i cum ar fi a(ut D3-GP de ani4 în -rima -arte a celui de-al treilea ciclu. ceilal i oameni au tr"it din ce în ce mai -u in.Cei doi fra i sem"nau întrucât(a: a(eau amândoi -"rul ne1ru !i nu -rea lun1. +uze 1roase.

este dificil de a descrie ceea ce s-a -etrecut în acea -erioad"4 Acesta este moti(ul -entru care o descriere a mediului !i a oamenilor de atunci -oate fi ta'at" dre-t fantezie4 <otu!i. era foarte (ariat"4 Cerul era diferit de cel de ast"zi. atunci este format.ai -roto-"rin ilor s-au de-"rtat de Dumnezeu !i de -rezentul continuu. în dezacord cu $lanul lui Dumnezeu. iar culcu!urile erau su+ cerul li+er4 :im"nui nu-i trecea -rin ca. râul a f"cut +re!e -rin intermediul acelor oameni care au dorit . li(ezi cu -omi fructiferi !i !esuri cu -lante de cele mai felurite forme4 $omii fructiferi a(eau fructe de cele mai diferite forme. iar Aarma cosmosului fizic a de(enit tot mai întunecat". -entru a se înfunda în trecut. c0emând la (ia " amintirea4 $e m"sur" ce fa-tele rele s-au acumulat. -e fondul modific"rilor mediului. în -ro-or ie maIoritar". ca ni!te artificii4 Wilele erau lun1i !i însorite. -e care le desco-ereau în -ere1rin"rile lor de-a lun1ul !i de-a latul -"mântului4 2"ceau coroni e din flori. când este -lin de -raf !i de no'e rezultate în urma -olu"rii4 :orii a(eau culori !i nuan e im-osi+il de descrisT când se ciocneau doi nori.!i c0iar le-a -l"cut . în mod succint. ce ast"zi nu mai -oate fi o+ser(at" decât la co-ii4 :imeni nu a(ea (reun +ete!u1. -re-onderent. au c"zut destul de ra-id în mreIele Celui r"u4 Cu fiecare fa-t" rea. a-oi din ce în ce mai îndr"zne . cu ar+ori înal i de a-ro'imati( DPP de metri4 $este tot e'istau lumini!uri. astfel încât se -uteau în(" a 1ru-ele de mu!c0i numai din sim-la o+ser(are a tru-ului unui +"r+at4 2emeile erau delicate. oamenii nu a(eau ne(oie s" munceasc". care au conferit materiei -rimare o doz" accentuat" de densificare4 Concomitent. nimeni nu era +olna( sau r"nit4 Capitolul 6 *23N?IF.s" -ri(easc" la soa a a-roa-elui altcum(a decât ca la o sor"4 R"r+a ii erau înal i. care înc" nu aIunseser" s" consume carne. cât era ziua de mare4 :imeni nu î!i construia case aco-erite. adu!i la (ia " -rin încruci!area -rinci-alelor linii 1enealo1ice. $rin emisiile ener1iilor -0arisma0 întunecate. ceea ce s-a întâm-lat în acea -erioad" de tim-4 Mediul natural al lumii materiale era -rea -u in asem"n"tor cu cel actual: -"mântul era o imens" 1r"din". cu arome delicate. atri+utele Celui r"u4 Ei au de(enit $ăm9nţa cea rea. se formau Ier+e mirifice. din lumin"4 Dac" nu emite lumina !i are ne(oie de o surs" e'terioar" -entru a de(eni (izi+il. a(eau o frumuse e inocent". astfel c" î!i -etreceau tim-ul sa(urând noi !i noi fructe. nu ca ast"zi. culori !i 1usturiT (e1etalele se 1"seau din a+unden "4 De aceea. urma!ii de tru. atunci este format. de 1er sau de (iscol4 Cerul a(ea o infinitate de nuan e.cu accentul -e distru1erea ra-orturilor armonioase dintre +"r+a i !i femei4 A doua direc ie . nu se -utea (or+i des-re condi ii meteorolo1ice nefaste4 Clima era e'trem de +lând". -e care le d"ruiau unii altora4 :imeni nu era su-"rat sau trist. oamenii de -e toat" su-rafa a -"mântului s-au coa1ulat în -rimele comunit" i4 ?ni ial. de +un" (oie !i nesili i de nimeni. (om încerca s" reflect"m. în sensul c". în li-sa anotim-urilor. acolo unde era s"la!ul Celui *"u4 Oamenii din s"mân a cea rea s-au com-ortat -recum un (irus într-un or1anism s"n"tos4 La înce-ut timid. din întuneric4 Date fiind condi iile atât de diferite de cele actuale. iar no. C3$UI R@U înce-utul dec"derii Urma!ii -roto-"rin ilor. 0rana oamenilor. ace!ti oameni au creat noi raze de crea ie între lumea material" !i -lanurile cuantice situate în 0aos.s"-i st"-âneasc" -e ceilal i4 Oamenii din aceast" cate1orie au manifestat. ei s-au manifestat ne1ati( în dou" direc ii -rinci-ale4 $rima direc ie de ac iune a constat în distru1erea armoniei naturale dintre oameni . cu toate riscurile $e care un astfel de demers le incum+". râsetele !i (eselia se ineau lan .ca-acitatea de a lumina cu de la sine -utere4 Dac" un element c0imic este ca-a+il de a lumina. su-li !i musculo!i4 2iecare fi+r" de mu!c0i se o+ser(a su+ -iele.ile erau -l"cute4 Aceast" e-oc" de a+unden " -oate fi denumit" E(ul de aur sau 5eacul fericit4 Datorit" a+unden ei de 0ran". cu milioane de s-ecii de flori !i de (e1etale4 Dominau -"durile lu'uriante. nimeni nu auzise (or+indu-se de z"-ad". mediul fizic Lcl"dit -e fundamentul (ec0ilor întocmiriM a cunoscut o tendin " din ce în ce mai accentuat" de materializare4 Au a-"rut elemente c0imice noi.

au format s"mân a cea rea4 De(enind re-rezentan ii direc i ai Celui r"u în -lanul material. a a(ut autorizarea de a conduce comunitatea nou constituit". -"rin ii emiteau o -0arisma0 relati( luminoas" . Adam4 :im"nui nu-i trecea -rin ca.nu e'istau. -e ru-erea armoniei naturale dintre +"r+a i !i femei4 2emeia era considerat" $trălucirea . oamenii din s"mân a cea rea au -us ca-"t e-ocii de a+unden ". -ro1enituri com-ati+ile cu ei4 în scurt tim-. -rima caracteristic" a celor r"i este distru1erea. în ciclurile cosmice anterioare. -rin intermediul -rimului n"scut. în a!a fel încât oamenii s" nu mai 1"seasc" 0ran" din a+unden "4 de scurt.sau lumina . iar ceea ce unea el nu mai -utea fi ru-t de nimeni4 îm-reunarea dintre un +"r+at !i o femeie era considerat" o tain" sfânt". a e!uat4 întru-ându-se în lumea material" înainte de termen. iar s-usele sale erau considerate le1i sau -orunci4 <otodat".atât de luminoas" cât se -utea în nou constituita lume material"4 Datorit" fa-tului c" -oarta alfa era înc0is". cât !i -rimii lor urma!i. o fiin " omeneasc" din 1enera iile anterioare4 2iin ele omene!ti se întru-au în lumea material" direct din 0aos. de-a lun1ul unei sin1ure e'isten e întru-ate.în Iurul -ro-riilor li(ezi !i 1r"dini4 :u du-" mult tim-. ca rezultat al unirii lor. au fost (ictime ale Celui r"u4 în a doua faz". oamenii ce formau s"mân a cea rea urmau s" afle Ade("rul !i s" treac" de -artea Luminii4 în momentul în care. +"r+a ii !i-au . s-a format o discontinuitate în lan ul na!terilor: s-au n"scut. dar la maturitate aflau Ade("rul. -lanul îndr"zne ticluit de c"tre -roto-"rin i. -ro1eniturile care (eneau la întru-are erau relati( com-ati+ile cu -"rin ii4 în momentul conce. ener1ia -0arisma0 era a+sor+it" în nucleul -"mântului !i se transforma într-o raz" de crea ie ce aducea la întru-are. -erec0ile au ales s" se îm-reuneze în afara -rocedurii de +inecu(ântare din -artea celui mai (ârsnic. din 0aos. -lanul urm"rea aducerea la întru-are a oamenilor care. urm"reau sal(area a cât mai multor fiin e omene!ti din 0aos4 în -rima faz". în lumea material". -lanul urm"rea aducerea la întru-are a oamenilor care. au aderat la Cel r"u. fiin e omene!ti care.de ac iune a constat în distru1erea mediului -aradiziac creat de c"tre Dumnezeu. de(enind s"mân a cea rea4 în urma unei educa ii atente. toate comunit" ile de -e cu-rinsul -"mântului au fost (irusate de oameni din s"mân a cea rea4 Din nefericire. tinerii se -rezentau în fa a sa !i -rimeau +inecu(ântarea înainte de a se uni tru-e!te. astfel c" familia. doar Adam. în memoria lor.iei. a do+ândit. e(enimente com-ati+ile4 Distru1erea armoniei dintre oameni s-a +azat. au construit -rimele în1r"diri. -arte Lcoast"M ru-t" din el4 între +"r+at !i femeie e'ista o rela ie de comuniune -erfect". indiferent su+ ce form" o manifest"4 Ei au înce-ut -rin a distru1e li(ezile cu -omi fructiferi !i 1r"dinile cu -lante comesti+ile. întâiul n"scut. la rândul lor. li-sind marea mas" a oamenilor de 0ran"4 A-oi. ceea ce ec0i(ala cu ritualul de c"s"torie din ziua de ast"zi4 în e-ocile urm"toare. în -rimul rând.s" fac" altce(a !i nici nu e'ista un -recedent în acest sens4 Astfel. -unând 1ard în Iurul -ro-riilor surse de 0ran" . înainte de termen. l"sat" de c"tre Dumnezeu oamenilor. cel mai +"trân din 1ru-. care înde-linea func ia de $reot al lui Dumnezeu. când liniile 1enealo1ice s-au r"s-ândit -e su-rafa a -"mântului. a urmat o nou" eta-" a ofensi(ei r"ului4 2iind li-si i de surse suficiente de 0ran". nu um+rea în nici un fel -erfec iunea crea iei lui Dumnezeu4 La înce-ut. -e fondul in1enuit" ii maIorit" ii oamenilor din acele tim-uri4 Oamenii ce formau marea mas" erau e'trem de nai(iT a nu auziser" des-re astfel de modalit" i de ac iune !i nu a(eau amintiri în acest sens . oamenii din s"mân a cea rea au a(ut. ca-acitatea de a -orunci 1ru-ului !i de a uni tinerii care doreau s" r"mân" îm-reun"4 Cel mai +"trân a(ea dre-tul natural de a conduce comunitatea4 El a(ea autorizarea de a uni un +"r+at !i o femeie. ca $reot al lui Dumnezeu. -rin distru1erea crea iei lui Dumnezeu4 De fa-t. în mod natural. de sal(are a celor din 0aos. la maturitate.+"r+atului. în urma unei educa ii adec(ate4 Educa ia lor în lumea material" cores-undea -lanului ticluit de c"tre -roto-"rin i Cele dou" modalit" i de ac iune ale oamenilor din s"mân a cea rea au fost -use în -ractic" într-un r"stime'trem Atât -roto-"rin ii Adam !i E(a. în ciclurile cosmice anterioare. în ciclurile cosmice anterioare.

se înfiin a.-rinci-alele caracteristici ale Celui r"u4 Datorit" -0arisma0-urilor întunecate emise de oameni. au fost s-irite ale naturii Lore00. fructe !i le1ume.!i a rea-"rut la -eriferie4 Când circuitul s-a înc0is. r"ul s-a infuzat în natur"4 @# Crea ia fals" <<f în -rima -erioad" a e'isten ei -lanului cuantic material. de c"tre un s-irit +un al naturii sau de c"tre un în1er din ierar0ia 2iilor luminii cu -ri(ire la un su+iect. înainte de re+eliune. nu e'ista decât o sin1ur" cale de a -"trunde în lumea material": razele de crea ie4 De câte ori un om întru-at era sf"tuit.într-un cu(ânt. maIoritatea oamenilor a(eau o in1enuitate com-ati+il" cu a co-iilor de ast"zi4 <ot ce era str"lucitor. astfel c" nu a fost -rea 1reu s" fie am"1i i de Lore00 eterici4 $e m"sur" ce tot mai mul i oameni au fost am"1i i de Lore00 eterici. a c"ror raz" de ac iune !i influen " era mai mare4 în -rima faz" au fost c0emate la e'isten ". alt"dat" +uni !i ferici i. Lore00 eterice sunt acele s-irite ale naturii care.ore## eterice. ceea ce s-a -etrecut la su-rafa a lumii materiale a fost as-irat în centru . -e care le -utem denumi &ale -utreziciunii naturii& sau Lore00 ale as-ectului eteric Lcare erau de -"mânt. care &(rea s"-i strice -l"cerea&4 Astfel. în func ie de elementul în care se manifestauM . !i un 2iu al întunericului: Lore00 sau Dree4 în momentul în care se manifesta în1erul. a(eau misiunea de a se în1riIi de +una func ionare a naturii . clima s-a modificat. Dree !i Lore00 destul de mici ca -utere !i t"rie .-ierdut $trălucirile . cât !i cele ale întunericului în -lanul cuantic material. iar e-oca a+unden ei -E(ul de aur sau 5eacul fericit . întunericul a luat locul luminii4 $e atunci. cu atât au c0emat fiin e ale întunericului mai -uternice. dar nu -uteau -"trunde în lumea material" decât de-a lun1ul razelor de crea ie desc0ise de oamenii întru-a i4 $entru ei.-e scurt.în nucleul întunecat . de foc !i de aer. direct din 0aos. . r"ul s-a infuzat în natur". a-"rea !i re-rezentantul Celui r"u. cei din ierar0ia 2iilor întunericului LLore00 !i DreeM se manifestau doar de-a lun1ul razelor de crea ie4 Lore00 !i Dree locuiau în 0aos. în afara +inecu(ânt"rii conduc"torului comunit" ii4 Astfel a înce-ut e-oca scla(a1ist". lumea material" a cunoscut un -roces ra-id de densificare. crima . +atIocura. care au ales ceea ce este mai comod: s"-i urmeze -e cei din s"mân a cea rea !i s" se îm-reuneze cu ei. care-8 sf"tuia -e om s" fac" ceea ce-i -lace !i s" nu asculte de în1er. unii altora.a luat sfâr!it4 E-oca scla(a1ist" a continuat neîncetat de-a lun1ul celui de-al treilea ciclu. datorit" fa-tului c" nu mai cores-undeau . s-au sc0im+at -este noa-te4 Au a-"rut l"comia. care-!i ofereau în dar. de-ârtându-se de Ordinea cosmic". al"turi de un oameni se manifestau atât fiin ele luminii. direct.fiin ele Dree !i Lore00 .femeile -. fa " în fa ".men inerea naturii în stare (ie Lnatura li-sit" de -utreziciuneM4 Du-" re+eliune. cât !i 2iii întunericului erau o+ser(a i de to i oamenii întru-a i4 Dac" în1erii din iarar0ia 2iilor Luminii Linclusi( s-iritele naturii +uneM se -uteau manifesta direct. aceste fiin e au de(enit o-usul a ceea ce au fostT au de(enit s-irite ale naturii care aduc -utreziciunea naturii4 în urma acti(it" ii oamenilor în lumea material". solul a de(enit arid în diferite locuri etc . (e1etalele au înce-ut s" se modifice. le stârnea +ucuria !i entuziasmul. iar zaurdarii Ls-iritele +une ale naturiiM s-au retras. în -artea o-us". fiin ele Dree !i Lore00 s-au manifestat -ro1resi(. ele au silit s-iritele +une ale naturii Ls-iritele +une ale naturii sunt denumite zaurdariM s" -lece din natur" !i s-au instalat în locul lorT în momentul în care a -lecat un s-irit +un al naturii. a-oi de-a lun1ul celui de-al -atrulea !i continu" !i în ziua de ast"zi4 Ea nu s-a înc0eiat4 S-au sc0im+at doar formele de manifestare4 Oamenii. tot astfel 2iii întunericului . fiind c0emate de -0arisma0-urile întunecate emise de oamenii din lumea material"4 Cu cât oamenii din lumea material" au f"-tuit acte mai 1ra(e.cu 1rade mici -e scara ierar0ic"4 $rimele fiin e întunecate (enite din 0aos. au a-"rut -lantele otr"(itoare. a inter(enit un s-irit re+el al naturii . iar mediul s-a modificat4 Crea ia -erfect" a lui Dumnezeu a înce-ut s" dis-ar". în1erii din ierar0ia 2iilor luminii se manifestau în lumea material" !i (or+eau.Lore004 Astfel. de-a lun1ul razelor de crea ie. de a-". a c"rui menire este de a asi1ura -er-etuarea crea iei.au do+ândit ca-acitatea de a se manifesta în tru-urile lor ener1etice la ni(elul lumii materiale4 Atât 2iii Luminii. cu oamenii4 $recum 2iii Luminii se manifestau în tru-urile lor de lumin".

ener1etic cu noul mediu4 Astfel. din s"mân a cea rea4 Acest om de(enea astfel canalul -rin care -uterea !i ener1ia erau -reluate de la ceilal i mem+ri ai comunit" ii4 în cadrul encla(ei -aradiziace a(ea loc o crea ie artificial" . care era -roclamat dre-t conduc"tor !i re-rezentant al s"u4 Ales cu 1riI". > $ă îmbătr9niţi foarte rapi" şi( în final( o $ă muriţi."3upă cum 'e"eţi( în =urul 'o$tru natura $e "eteriorează% în cur9n" nu o $ă mai a'eţi #rană. mediul s-a metamorfozat . -rin -ro-ria sa -utere. !i o ener1ie -0arisma0 întunecat". ce -resu-unea a-licarea -ece ii luciferice4 Când oamenii au fost de acord cu -ro-unerea fiin ei întunecate. tru-urile lor tindeau s" îm+"trâneasc" ra-idT nu o dat". oamenii -rimeau o -ecete auric". iar -uterea fiin ei Lore00 cre!tea în mod -ro-or ional4 $rocedeul nu era -rea com-licat4 Lore00 se adresau oamenilor cam în felul urm"tor: . care se realizau -rin 1riIa conduc"torului uman !i a fiin ei Lore004 $aralel cu acest -roces. un Lore00 tre+uia s" -reia -uterea Lener1iaM oamenilor4 Lore00 -oate doar s" canalizeze ener1ia -reluat" de la oameni. Lore00 î!i ale1ea un om. ca semn al su-unerii omului în fa a unei fiin e Lore00 eterice4L87M Un Lore00 eteric nu are ca-acitatea de a crea. care furnizau ener1ie su-limentar"4 Când un mem+ru al comunit" ii (oia un nou fel de -om fructifer. 3ar eu 'ă 'oi $al'a. în &0aos&. în fa-tul c" fiin ele Lore00 eterice î!i aro1au o -utere ce nu era a lor4 $uterea !i ener1ia erau ale oamenilor Din marea mas" a celor mul i. oamenii au de(enit scla(i în toat" re1ula4 în momentul în care aderau la noua comunitate. -e care o -utem numi -ecete luciferic"4 Ea era a-licat". !eniţi aşa"ar în para"i$ul creat "e mine% cu c9t 'eţi 'eni mai mulţi( cu at9t para"i$ul 'a fi mai amplu şi mai 'a$t( iar #rana 'a fi "in abun"enţă. cel mai adesea.o crea ie fals" -. în cadrul unor ale1eri. norodul r"mânea cuminte în 0a+itatul unde a(ea toate cele tre+uincioase unui trai îndestulat4 Acesta a fost &scenariul& du-" care mare -arte din crea ia ade("rat" a lui Dumnezeu a -"lit. în cadrul unui ritual de &înfr" ire&. în ziua de ast"zi.de -aradis. nu s" emit" ener1ie -ro-rie4 $uterea Lener1iaM era -reluat" de la oameni doar în urma ritualurilor de &înfr" ire&. Ceea ce s-unea un Lore00 se ade(erea -ân" în cele mai mici am"nunte4 Minciuna consta.sau du-" caz. oamenii î!i dau (otul unui sin1ur om. sentimentul -ro-riet" ii nu e'ista4 $ro+lema de(enea cu ade("rat serioas" doar în momentul în care oamenii -"r"seau. s-eriat de cele -etrecute. iar tru-urile oamenilor nu îm+"trâneau.a(ertiza &norodul& s" nu se mai a(entureze în afara 0a+itatului. 0a+itatul sta+ilit encla(a st"-ânit" de Lore004 în afara 0a+itatului se -etrecea un e(eniment cum-lit: oamenii nu mai 1"seau 0ran". al -"mântului fizic4 Astfel. iar oamenii !i-au dat acce-tul. au emis. o zon" -aradiziac"4 $entru a crea în mod artifical o zon" -aradiziac". ?a fel cum. acel om f"cea -arte. acolo unde (e10ea &du!manul&4 2ire!te. iar natura !i-a -ierdut caracteristicile edenice ori1inare4 în locul ei. care s" -roduc" fructe cu un anumit 1ust. la oameni s-a format -entru -rima oar" sentimentul -ro-riet" ii: "copacul meu preferat( un"e mă o"i#ne$c "oar eu"( "fructele mele cele *u$toa$e( mai *u$toa$e "ec9t ale tale( pe care nu le măn9nc "ec9t eu" etc4 Anterior acestui moment. fire!te.a a-"rut o natur" ce -resu-unea moartea !i -utreziciunea4 Când natura a cunoscut o de1radare accentuat". au fost construite zonele -seudo-aradiziace în care totul se -er-etua în condi ii . in(aria+il. Lore00 eterici s-au înf" i!at oamenilor dre-t sal(atori4 Ei au cerut oamenilor s" fac" du-" cu(ântul lor !i s" fie -roclama i dre-t -onduc"tori. Lore00 . -e cale de a se de1rada. care a urmat traseul cunoscut: a fost a+sor+it" -rin centru -entru a rea-"rea la -eriferie4 Cu fiecare -0arisma0 întunecat". fiind -ermanent sus inute -rin racolarea de noi mem+ri. Lore00 eterici au creat ade("rate zone -aradiziace artificiale ce se inserau ca ni!te encla(e în mediul. l"sându-!i destinul în mâinile acestuia4 în sc0im+ul acestui troc. 0rana se 1"sea din a+unden ". sur(enea moartea instantanee4 în aceste condi ii. nu era nici o -ro+lem": se crea s-ecial -entru el acel -om fructifer4 <otul -"rea o Ioac" de co-ii: oamenii-co-ii cereau s" se realizeze diferite elemente (e1etale. la înce-ut. care co-ia ade("rata crea ie a lui Dumnezeu4 în encla(a -aradiziac" artificial". -e su-rafa a -"mântului au a-"rut nenum"rate encla(e -aradiziace artificiale4 2ermeca i de noua crea ie. -l"cute la (edere !i +une la 1ust. oamenii s-au strâns în nou înfiin atele -aradisuri artificiale care. se am-lifica cumulul de ener1ie -reluat de la oameni. tot în Ioac". nu erau mai mari ca un stadion de fot+al4 Aderând la noul ti. ?rupurile 'oa$tre nu 'or îmbătr9ni şi nu 'eţi mai *u$ta moartea". conduc"torul din s"mân a cea rea .

în func ie de -ece ile aurice4 A treia consecin " a fost înstr"inarea omului de natur"4 &* :oii cuceritori . au înce-ut s" se întru-eze oamenii din s"mân a cea rea4 Cu cât se întru-au mai mul i oameni din aceast" cate1orie.!i s" se +ucure de noile condi ii e'isten iale îm-reun" cu &fra ii& lor. în -rinci-al. incu+i. -rin sintonie. ele erau cele mai +ine(oitoare !i mai -l"cute la înf" i!are4 Lore00 eterice c"zuser" ultimele su+ ac iunea Celui r"u. Lore00 eterice erau la fel de co-il"roase ca !i oamenii4 Le -l"cea s"-!i etaleze &Iuc"riile& . dar nu f"-tuiser" în mod direct r"ulT ele erau.Oficiale4 <oate aceste zone au fost constituite în urma înfr" irii nefire!ti a oamenilor cu fiin ele Lore00 eterice4 2iin ele Lore00 nu au f"cut altce(a decât s" transforme ener1iile naturale ale oamenilor !i s" &formateze& Ldac" ne este -ermis" folosirea unui astfel de termenM -seudo-aradisuri ma1ice4 Cu cât aderau mai mul i oameni.noile crea ii de forme (e1etale . cu atât -uterea !i t"ria unui Lore00 de(enea mai a mare. s"r+"torile cîm-ene!ti din -erioada anterioar". de as-ectele de re-roducere !i cre!tere ale (e1eta iei4 Lore00 se'uale au adus în lumea oamenilor întru-a i un alt element necunoscut anterior . care se manifesta mult mai durM. la fel ca acele (ictime omene!ti de -e $erfer4 într-un fel. dac" se -oate s-une astfel. femeia a de(enit feti! !i o+iect de (enera ie4 R"r+a ii au înce-ut s" se lu-te !i s" se ucid" între ei -entru câ!ti1area a cât mai multor femei. com+inat" cu cea a s-iritelor naturii re+ele Lore00 eterice. -entru cucerirea a cât mai multor ade. care dormitau de mult" (reme în 0aos: fiin e Lore00 mult mai -uternice. Lore00 eterice nu erau -rea im-ortante în or1ani1rama fiin elor întunecateT de fa-t. care s-au eriIat în creatori !i st"-âni ai unui teritoriu4 A doua consecin " a fost des-"r irea omului de omT oamenii s-au diferen iat. n-au (enit nici în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii4 Au (enit doar &fra ii& lor mai mari în -utere !i t"rie Lun r"u mai mare.@ $ro+lema a de(enit !i mai 1ra(" în momentul în care Lore00 eterici au înce-ut s" se lu-te între ei. de o alt" calitate4 Lore00 din aceast" nou" cate1orie -ot fi denumite se'uale. astfel încât. la îndemnul acestora. ac iunea oamenilor. cu atât cre!tea r"ul în lumea material"4 *"ul cre!tea în mod e'-onen ial cu calitatea oamenilor ce se întru-au -rin sintonie. relati( ne(ino(ate. fiin e ale r"ului mult mai -uternice4 C0emarea fiin elor Lore00 din 0aos s-a desf"!urat la fel ca în cazul oamenilor4 Du-" cum s-a men ionat. din 0aos.dumnezei fal!i -.i4 La rândul lor. de la un moment dat. c"rora le era a-licat" -ecetea de c"tre o fiin " Lore00. din 0aos4 <ot astfel s-a desf"!urat -rocesul manifest"rii fiin elor Lore00. z+ur"tori sau z+ur"toare4M $rin inter(en ia fiin elor Lore00 se'uale a a(ut loc o mare re(olu ie: re(olu ia se'ual"4 în urma acestei re(olu ii. direct din 0aos. la înce-utul ciclului au fost c0emate la întru-are. !i mai mare. au de1enerat în ritualuri or1iastice4 5ec0ile teritorii -seudo-aradiziace ale Lore00 eterice au fost cucerite !i -reluate de mult mai -uternicele Lore00 se'uale. cu atât au (enit la întru-are. s" le laude -entru &is-r"(ile& lor4 Din -"cate n-a (enit s" le laude nici Dumnezeu. mare -arte din (ec0ile comunit" i conduse de Lore00 eterice !i-au încetat e'isten a. oamenii4 Mai c" se a!te-tau s" (in" 2iii Luminii sau c0iar Dumnezeu. (ictime ale condi iilor din acel ciclu4 Cu cât r"ul s-a e'tins în lumea oamenilor.se'ualitatea e'acer+at"4 L$rin E(ul mediu astfel de fiin e Lore00 erau denumite succu+i. fiin e omene!ti din 0aos4 Aceste fiin e omene!ti tr"iser" în ciclul cosmic anterior. îns"!i Lore00 eterice au fost su+Iu1ate de cele se'uale -rintr-un -roces de a+sor+ ie ener1etic"4 S-au formatat alte . cu atât -seudo-aradisul artificial se e'tindea4 Datorit" fa-tului c" un r"u c0eam" la (ia " un alt r"u. de-a lun1ul razelor de crea ie. oameni din ce în ce mai r"i4 Când -rocesul a atins a-o1eul. dar acti(itatea lor a fost le1at". iar encla(a se m"rea4 $rima consecin " a acestor ac iuni -otri(nice Ordinii cosmice a fost des-"r irea oamenilor de ade("ratul Dumnezeu -Dumnezeu Unicul. a c0emat la (ia ". oamenii au înce-ut s" se lu-te -entru cucerirea de &s-a ii (itale&4 Cu cât cre!ea num"rul oamenilor. iar oamenii !i-au îndre-tat aten ia asu-ra unui nou Ioc: Iocul se'ual4 &Moda& s-a sc0im+at -arc" -este noa-te4 în cadrul Iocului se'ual. -e $erfer. Creatorul cerului !i al -"mântului4 în locul S"u s-au manifestat o mul ime de zei!ori .

e'em-lare feminine de o mare frumuse e. în care (ec0ile caracteristici s-au -er-etuat. în func ie de ener1ia se'ual" emis" de oameni în cadrul ritualurilor or1iastice4 Oamenii au -rimit alte -ece i de scla(ie. ci fiin e în1ere!ti re+ele din cate1oria Dree. a a-"rut asu-rirea !i crima . concomitent cu distru1erea sistematic" a surselor de 0ran"4 :e1o ul a fost crea ia e'clusi(" a lui Lucifer4 Atât oamenii întru-a i. un nou dezec0ili+ru fa " de Ordinea cosmic". într-un mod destul de -u in onora+il.teritorii --sudo-aradisuri -. mult mai -uternice. conducerea re1atelor a fost atri+uit" unei *e1ine . ce mai r"m"sese din (eacul de aur a dis-"rut4 Din li+eri. 2ire!te. femeile erau reflectarea Edenului dintru înce-uturi4 $rin formarea noilor -seudo-aradisuri conduse de Lore00 se'uale. între inând rela ii se'uale cu din ce în ce mai mul i +"r+a i. femeile sau modificat atât la ni(eul aurie. mai târziu. este -unctat de 5ec0iul <estament. într-un -roces -rocreati( ce a întrecut cele mai ne1re estim"ri4 Com-ortamentul oamenilor !i emiterea de noi -0arisma0 în -seudo--aradisurile conduse de Lore00 se'uale. -e care nu o cuno!teau nici m"car din auzite4 Curând. cât !i fiin ele Lore00 din -rimele dou" cate1orii s-au s-eriat înc" de la înce-ut de aceast" nou" form" a r"ului. temerile lor cele mai sum+re s-au ade(erit. ci !i fiin ele Lore004 $rin aser(irea atât a oamenilor.9) 2ormarea -seudo-aradisurilor . la (ederea c"rora fotomodelele de ast"zi ar -lân1e de ciud"4 $rinci-iul introducerii femeilor ca (ârfuri de lance ale ofensi(ei r"ului -oate fi denumit -rinci-iul 5enerei Lun alt fel de a (enera . demn de luat în seam". artificial"4 2emeile au de(enit ade("rate zei e4 Acest e(eniment. iar -rin intermediul fiin elor Lore00 ale se'ualit" ii a continuat (enerarea femeii !i -roliferarea unor ritualuri or1iastice4 A-ortul e'clusi( al Dree a fost introducerea comer ului ca acti(itate -rinci-al"4 Comer ul a statuat noi rela ii între oameni4 O dat" cu a-ari ia ne1o ului. care afirm" c" "în acele 'remuri( femeile $-au făcut "in ce în ce mai frumoa$e". iar -rinci-ala lor -reocu-are a fost introducerea comer ului .@ .a ne1o ului -. au creat -e de-o -arte. manifestat de alte fiin e ale întunericului. direct din 0aos. în mod oficial.!i-a -us am-renta asu-ra structurii aurice !i cor-orale a femeilor4 <ru-urile femeilor au do+ândit o frumuse e ireal" !i.5enera cea reaM4 . -seudo-aradisurile au fost -er-etuate. a c"ror frumuse e t"ia r"suflarea4 Datorit" frumuse ii lor. oamenii s-au trezit scla(i: au fost ("du(i i de mediul minunat creat odinioar" de Dumnezeu. +"r+a ii au fost li-si i de femeile lor . f"r" nimic artificial4 înaintea inter(en iei fiin elor Lore00 se'uale. au a-"rut femei L(am-eM. cât !i la ni(elul -na-ului material4 într-un fel. DreeM au atentat la ele. se -oate s-une c" noul mediu natura între inut" artificial . -rintre care !i Cartea lui Enoc0. care -ot fi denumite re1ate sau im-erii4 <o i oamenii din noile comunit" i au -rimit -ecetea luciferic" direct de la fiin ele Dree4 2iecare re1at era condus direct de c"tre o fiin " Dree de ran1 înalt. dar !i de alte c"r i sacre din (ec0ime. iar de celalat" -arte. întrucât(a. de c"tre +"r+a i !i nu numai4 C0iar !i fiin ele Lore00 L!i. au c0emat la (ia ". dar acea frumuse e era -erfect natural". femeile erau foarte frumose. un r"u !i mai mare. des-re a c"ror e'isten " nu se !tia în lumea material"4 De aceast" dat" n-au mai fost atrase din 0aos s-irite ale naturii re+ele Lore00. fiin ele luciferice Dree au construit noi comunit" i. mult mai -uternice4 2iin ele Dree erau L!i suntM direct su+ordonate lui Lucifer. destul de reduse ca întindere !i formarea unor unit" i comunitare e'trem de -uternice !i destul de întinse. -rintr-un re-rezentant uman4 Datorit" fa-tului c" (enerarea femeii a atins cotele cele mai înalte.&dre-tul& unei fiin e omene!ti de a lua (ia a altei fiin e omene!ti4 ?nter(en ia fiin elor Dree a determinat a+olirea (ec0ilor comunit" i. !i înaintea inter(en iei Lore00 se'uale. du-" -rinci-iul deIa consacrat4 Su+ influen a tot mai accentuat" a fiin elor Lore00. întrucât ac iunea în for " a fiin elor Dree s-a concretizat în noi forme de scla(ie4 :u numai oamenii au fost aser(i i. femeile au înce-ut s" fie (enerate.de sufletele lor -erec0e -care au ales s" se (ând" celui ce oferea mai mult Lun alt fel de ne1o M4 Ca un corolar al acestei ac iuni în for " a fiin elor Dree. cât !i a s-iritelor naturii re+ele Lore00. -e o scar" mult mai am-l"4 $rin intermediul fiin elor Lore00 eterice Lale fertilit" ii artificialeM.

creat du-" C0i-ul !i Asem"narea lui Dumnezeu. Adam emitea sunete modulate informa ional4 Aceste sunete erau creatoare de întocmiri -. Ne mai trebuie oameni. zaurdarii4 5ec0ile întocmiri ale mediului.din emisiile lor ener1etice . dintr-o comunitate de o sut" de oameni.acti(itate contrar" s-iritelor +une ale naturii4 2ire!te. a crescut la loc un altul4 Atunci. care sunt o-usul lor4 Lore00 eterice sunt res-onsa+ile de -utreziciunea crea iei . . Adam poruncea naturii s" se dez(olte4 Ceea ce s-unea el. oamenii au o+ser(at c" mediul înce-e s" -"leasc" !i s-au s-eriat4 Atunci fiin ele Lore00 eterice s-au înf" i!at în fa a oamenilor !i le-au -ro-us o cola+orare. -e toate -alierele cosmosului4 Du-" formarea -lanului cuantic material. înc" erau creatoare de întocmiri4 Aceste ca-acit" i ineau de calitatea deose+it" a cor-ului du0 cu care oamenii (eneau la întru-are: ceea ce s-uneau. are ca-acitatea de crea -rin intermediul sunetelor modulate informa ional4 ?n Edenul eteric. un sin1ur om -cel mai nemul umint -. ?e 'oi face creator "e me"iu( "e întocmiri( "e 'e*etaţie şi "e natură. a!a se realiza4 De fa-t.care -reia o min1eM."!ino cu mine( i-a $pu$ fiinţa . . natura -aradiziac" a lui Dumnezeu. -e de-o -arte. un -om fructifer. rozalii !i foarte dulci4 ?mediat du-" ce omul a rostit cu(ântul-sunetul--orunca. fiin a Lore00 a f"cut o mic" -lec"ciune.Omul. Lore00 a f"cut un semn cu mâna . este (or+a des-re o crea ie ma1ic". emiteau !i o ener1ie -0arisma0 în inima lor4 în momentul în care. care este o ener1ie modulat" informa ional. se realiza în mod efecti(4 Qând oamenii emiteau un sunet. fiin a Lore00 a -reluat su+stratul sonor al sunetului. sunetele modulate informa ional emise de urma!ii lui Adam.uterea *enerată "e colaborarea noa$tră nu ne permite $ă creăm mai mult "e trei pomi fructiferi. !i i-a ar"tat la ce -oate duce cola+orarea dintre ei4 . care s" -roduc" fructe cu alte arome4 Omul a -oruncit. ca de nic"ieri. Lore00 a construit un nou element de mediu. s-a realizat instantaneu4 De fa-t. -rin -oruncile sale. datorit" fa-tului c" nu a mai fost ascultat de zaurdari. la înce-ut. fiin a Lore00 a s-us: .ore## ace$tui om. ci des-re o ac iune realizat" de oameni care cunosc mecanismele cosmosului s-iritual4 S" s-unem c" omului din e'em-lul anterior i-a fost foame: dorea un -om fructifer care s" fac" fructe rotunde. care s" 1enereze un nou -aradis4 O -arte din oameni a fost de acord4 în consecin "."Nu $e mai poate.s-au creat toate întocmirile naturii. !i totul s-a realizat aie(ea4 Lân1" omul în cauz" a a-"rut. iar -e de alt" -arte. s-iritele +une ale naturii n-au mai cola+orat cu el4 Astfel c". /eea ce 'ei $pune( $e 'a realiza ne*reşit". omul a rostit o -orunc" Lun sunetM. creatoare de mediu4 $rin -uterea creatoare a sunetului emis de om.un semn asem"n"tor cu o -lec"ciune -. în mâna c"roara. nici m"car nu este (or+a des-re ma1ie. un om a emis ener1ii -0arisma0 ne1ati(e. ?e 'oi face $tăp9n pe$te ceilalţi. -rin retra1erea s-iritelor +une. dar mult diluate4 <otu!i. care s-a inserat în cel (ec0i4 $entru noi. cu fructe cu tot4 în momentul în care omul a ru-t fructul de -e ramur". locul zaurdarilor a fost luat de fiin ele Lore00 eterice. într-o zon" în(ecinat". urma!ii lui Adam au a(ut acelea!i ca-acit" i. omul res-ecti( !i-a -ierdut ca-acit" ile creatoare. ast"zi. c0iar !i a!a. iar Lore00 s-a e'ecutat4 Dar când omul a dorit un al treilea -om fructifer. erau formate din emisiile ener1etice ale s-iritelor naturii +une4 S-iritele naturii +une au re-rezentat +aza naturii create de c"tre Dumnezeu4 Din s-iritele naturii . de natur"4 Ceea ce dorea -rimul Jm. tre-tat. zaurdarii. s-iritele naturii +une s-au retras din acel mediu4 în mod firesc. ?rebuie $ă a"uci alţi oameni pentru cauza noa$tră". marea mas" a urma!ilor lui Adam !i E(a s-a scindat4 De-o -arte s-au situat oamenii care înc" res-ectau -oruncile lui Dumnezeu4 De cealalt" -arte s-au situat acei oameni care au -lecat urec0ea la ceea ce le s-uneau fiin ele Lore00. la sim-la dorin ". în nou constituita lume material". asem"n"toare cu cea realizat" de unii ma1icieni. a fost de acord cu -ro-unerile fiin elor Lore004 Atunci una din fiin ele Lore00 8-a luat deo-arte -e acel oro. a-are un fruct sau un o+iect oarecare4 De altfel. natura a înce-ut s" îm+"trâneasc" !i s" moar"4 Locul (ec0iului -aradis a fost luat. se realiza -rin a-ortul ener1etic al s-iritelor naturii +une. de un inut ster-4 Concomitent. omul a dorit un alt -om fructifer. Ca într-un Ioc. ca !i cum ar fi -reluat sunetul Lca un Iuc"tor de tenis de câm. nu este un secret c" astfel de ma1icieni lucrez" cu diferite fiin e Lore00 sau Dree4 La urma urmei. iar ceea ce a -oruncit omul. -roas-"t scoase din starea e'isten ial" nefast" a 0aosului4 $rocesul de con(in1ere a oamenilor a fost destul de sim-lu4 <otul a înce-ut de la un sin1ur om4 S" s-unem c".

în acele mici re1ate. care înc" locuiau în (ec0ile comunit" i. (e1eta ia înce-use s" dis-ar". care nu e'istau anterior4 C0iar !i du-" formarea re1atelor conduse direct de c"tre fiin ele Dree. toate acele re1ate mai mici ale fiin elor Lore00 au fost asimilate de re1atele.sufletul -erec0e . narte Lcoast"M ru-t" din el .crea ia minunat" a lui Dumnezeu -înce-user" s" -"leasc"4 Acela!i fenomen s-a re-etat.ca reminiscen " a (ec0iului Eden fizic. de a muri4 Durata de (ia " a oamenilor din zonele li+ere sc"zuse sim itor4 A+ia dac" mai -uteau s" tr"iasc" m lumea material" trei sau -atru sute de ani4 Mai e'istau totu!i !i zone în care r"ul nu aIunseseT aceste zone î!i -"strau caracteristicile ini iale4 în acele zone.a contactelor realizate în afara +inecu(ânt"rii celui mai +"trân !i în afara iu+irii4 $ro1eniturile care au fost aduse ia întru-are au de(enit com-ati+ile cu natura medului în care au fest conce-ute4 Acela!i -roces s-a desf"!urat !i în caral fiin elor Dree4 care au su+ordonat o -arte din re1atele anterioare conduse de Lore00 eterice !i de Lore00 se'ualeT concomitent. doi. Dree au constituit re1ate noi. atât cu cele ale 0ranei in1erate. e'istau înIur de DPP de re1ate conduse de Lore00 eterice. din afara re1atelor. co-ia celui eteric4 Dar aceste zone . emisiile ener1etice ale fiin ei Lore00 au fost in1erate în tru-urile oamenilor4 Astfel s-a înc0is circuitul crea iei artificiale4 ?ntrând în tru-urile lor.cu care forma o mutate4 :ici unui +"r+at nu-i trecea -rin minte s" -ri(easc" la femeia altuia. în Iur de NPP de re1ate conduse de Lore00 se'uale !i în Iur de 8PP de re1ate conduse de fiin e Dree de diferite cate1orii4 în Iurul acestor re1ate se aflau zone li+ere destul de întinse4 Ulterior. trei sau -atru oameni. în afara cre"rii unor întocmiri de (e1eta ie -l"cute la înf" i!are !i la 1ust. moment în care oamenii coo-ta i au de( Xenit +rusc interesa i4 $e +aza sunetelor reunite ale oamenilor coo-ta i. iar oamenii care înc" se înc"-" ânau s" r"mân" acolo a(eau de întâm-inat tot mai multe 1reut" i în 1"sirea 0ranei4 E'isten a cotidian" de(enise o a(entur" -entru mare -arte din oamenii ce $o-ulau zonele li+ere4 C0iar !i tru-urile lor a(eau tendin a de a îm+"trâni !i. s-au înmul it num"rul contactelor se'uale ne-roteIate . li(ada a fost -roclamat" re1at. Lore00 a creat tot mai mul i -omi fructiferi. +"r+a ii au emis -0arisma0 com-ati+ile. teritoriul formatat aurie de c"tre Lore00 eterice s-a e'tins4 Acesta a fost -rocesul -rin care Lore00 au luat locul zaurdarilor. iar oamenii n-au -rice-ut -ericolul care +"tea la u!"4 ?n momentul în care oamenii s-au 0r"nit cu fructele noilor -omi fructiferi. modificând mediul deIa e'istent4 Modalitatea -rinci-al" -rin care un +"r+at -utea intra într-un re1at formatat de c"tre o fiin " Lore00 se'ual" era s"-!i ofere !i altora femeia . o -arte din (ec0ile re1ate ale Lore00 eterice !i se'uale au continuat s" e'iste. su-rafa a -"mântului a fost -i1mentat" cu tot mai multe astfel de re1ate -seudo-aradiziace. era ne(oie de tot mai mult" 0ran". emisiile ener1etice ale fiin elor Lore00 i-au modificat radical -e oameni4 <ru-urile oamenilor s-au modificat. ca ener1ie constituti(". altcum(a decât ca la o sor"4 2emeile erau deose+it de sfioase. fiin a Lore00 a intrat în ei. mai ales. -e o alt" scar". de dis-ari ia 0ranei etc4 Le-a ar"tat noua crea ie a fiin ei Lore00. o ser" sau un -seudo-aradis. (e1eta ia din zonele li+ere . iar oamenii ce aderaser" la noua comunitate au înce-ut s" duc" o e'isten " conforta+il"4 Acesta a fost scenariul standard du-" care oamenii au înce-ut cola+orarea cu fiin ele Lore004 Ca un Ioc de co-ii. de(enind asem"n"toare. su+ forma unor ener1ii4 $rin fructele li(ezilor artificiale. cu atât zonele li+ere. mai e'ist" un alt mod de -etrecere a tim-ului li+er4 Ser+"rile câm-ene!ti au de1enerat în ritualuri or1iastice4 $ân" în acel moment. iar +"r+a ii le ocroteau necontenit4 $rin formarea unor re1ate formatate aurie de c"tre Lore00 se'uale. -ân" când a a-"rut o li(ad" ce(a mai mare decât un teren de fot+al4 în scurt tim-. mediul !i. de tot mai multe întocmiri (e1etale -l"cute la (edere !i +une la 1ust !i de o or1anizare eficient" a ecosistemului4 Astfel. în final. fiecare +"r+at a(ea -erc0ea sa. instalându-se în noul teritoriu4 încetul cu încetul. create în mod artificial4 Oamenii s-au adunat în aceste re1ate datorit" fa-tului c". cât !i cu ale fiin ei Lore004 Concomitent. !i în cazul fiin elor Lore00 se'uale4 2iin ele Lore00 se'uale au adus &Iocul& se'ual4 R"r+a ii au desco-erit astfel c". în diferite forme4 în -erioada de a-o1eu a re1atelor mici. oamenii din Iur. la fel de nemul umi i ca !i el de de-recierea (ec0iului mediu. ele au de(enit com-ati+ile cu cele ale teritoriului în care se afla li(ada4 <otul a format astfel un ecosistem -erfect. (eneau s" (ad" minunea !i nu -u ini alea1eau s" r"mân" în noul ecosistem -aradiziac4 $e m"sur" ce (eneau tot mai mul i mem+ri.Omul a mers atunci în satul s"u !i a racolat unul. în care crea ia era asi1urat" non sto-4 Lore00 !i oamenii au -ros-erat4 2ire!te. ale fiin elor Dree de ran1 înalt4 Cu cât era înc"lcat" mai des Ordinea cosmic". tot mai -uternice. sufereau o transformare mai accentuat"4 ?n zonele li+ere. -e fondul intruziunii r"ului.sufletul -erec0e4 Astfel c". se men inea crea ia minunat" a lui Dumnezeu .

Astfel. astfel c" nu a mai fost necesar s" urmeze traseul incomod al razelor de crea ie4 P raz" de crea ie nu -oate intersecta -lanul cuantic material decât -e la -eriferie4 în mod concret. !i alte culoare secundare. fiind -rinci-ala -oart" -rin care -"trund. care a înce-ut atunci când r"ul s-a acumulat dramatic. $#ortcut. unde(a între <i1ru !i Eufrat4 Ea e'ist" !i în ziua de ast"zi. ca -ân" atunci. -rin acce-tul oamenilor. locurile de inciden " ale 1"urilor de (ierme erau dis-use la cea mai înalt" altitudine . când(a. Aceste 1"uri de (ierme -ot fi numite $curtături . la care -artici-au to i oamenii însemna i aurie -rin -ece i4 O . iar oamenii au fost men inu i în stare de scla(ie4 <eritoriile erau formatate -rin intermediul unui ritual. Lore00 !i Dree s-au manifestat du-" circuitul cunoscut: de-a lun1ul razelor de crea ie4 Lore00 au fost c0emate în lumea material" -rin e-mailurile oamenilor -ener1iile -0arisma0 întunecate4 $0ansma0 întunecate au fost as-irate -rm nucleul -"mântului. a de(enit co-ia 0aosului4 în -lanul material. fiin ele Dree !i Lore00 au -"truns în -lanul cuantic material ca -rin ni!te -or i4 :u numai c" au reu!it s" -"trund" !i s" se manifeste nestin10erite. situate în alte zone ale -"mântului. a(usese loc -rima ucidere. au f"cut cone'iunea cu 0aosul !i s-au transformat în raze de crea ie4 *azele de crea ie au -enetrat iar"!i cosmosul material la -eriferie4 $rin razele de crea ie.sau. teritoriile astfel formatate s-au m"rit considera+il4 în acele teritorii. care. ca ni!te scurt"turi4 Diametrul unei 1"uri de (ierme era (aria+il. -rin s-ar1erea efecti(" a -lanurilor cuantice. care. au a-"rut ce(a mai târziu. -e scurt"turi. cu atât teritoriile erau mai întinse4 în -rima eta-". care este mama tuturor întunecimilor. s-"r1ând. Lore00 !i Dree au -"truns în lumea material"4 $rocesul res-ecti( a fost identic cu cel al întru-"rii oamenilor4 în a doua eta-". Lore00 !i Dree au reu!it s" aduc" 0aosul -e -"mânt4 Ele au adus -ro-ria lor LdezMor1anizare în lumea material". toate rudele !i tot cala+alâcul4 Astfel. -e care i-au însemnat -rin -ece i luciferice4 Cucerind oamenii. direct din 0aos. cu atât Lore00 !i Dree s-au manifestat mai des la ni(elul lumii materiale4 $rocesul manifest"rii Lore00 !i Dree în lumea material" s-a realizat în dou" mari eta-e4 în -rima eta-". ele au cucerit !i teritoriul în care locuiau ace!tia4 în cele din urm".-e cele mai înalte locuri. dar !i-au adus toat" familia.erau din ce în ce mai -u ine4 $enetrarea -lanurilor cuantice Cu cât au -reluat mai mult" ener1ie de la oameni. -entru a folosi lim+aIul informaticii. un entoriu formatat aurie a(ea întinderea unui ora! mediu de ast"zi4 Ulterior. Lore00 !i Dree au continuat s" men in" o crea ie fals" Lartificial"M. Lore00 !i Dree s-au manifestat direct în lumea material". Lore00 !i Dree au formatat aurie( -rin im-re1nare. -ur !i sim-lu. -lanurile cuantice4 Q"urile de (ierme erau culoare de ener1ie ce intersectau -lanul material4 Ele -orneau din (ec0ile raze de crea ie. a fost situat c0iar acolo unde. Lore00 !i Dree i-au con(ins -e oameni s" li se al"ture4 $rocesul s-a desf"!urat uimitor de ra-id: -"trunzând în lumea material". ci direct. fiin ele din 0aos nu s-au mai manifestat dins-re -eriferie. -e care le -utem denumi *ăuri "e 'ierme. -e dealuri sau -e mun i4 în zonele de câm-ie era iilciis" o mo(il" <ia -"mânt4 <oate -unctele de inciden " ale 1"urilor de (ierme cu -lanul cuantic material au fost situate în locurile în care s-au -rodus fa-te a+omina+ile4 $rimul loc în care Dree !i Lore00 au -enetrat direct -lanul material -rin intermediul unei 1"uri de (ierme. înc" nu e'istau iadurile4 2olosmdu-se de -unctele de inciden " ale 1"urilor de (ierme. fire!te. un culoar a(ea un diametru de cel -u in treizeci--atruzeci de metri4 Aceste -rime 1"uri de (ierme directe nu tre+uie confundate cu iadurile. teritoriile res-ecti(e4 Cu cât erau mai mul i oameni scla(i. du-" acela!i -rinci-iu4 în -erioada de înce-ut. în func ie de -uterea fiin elor Lore00 !i Dree4 De re1ul". fiin ele Lore00 !i Dree au coru-t tot mai mul i oameni. s-ar1erea -lanurilor cuantice !i înfiri-area unei cone'iuni directe între 0aos !i -lanul material sa realizat -rin intermediul unor tunele s-a io-tem-orale. dar nici unul dintre ele nu atin1e am-loarea acestuia4 Du-" ce au -"truns nestin10erite în lumea material". cronolo1ic. asasinarea lui A+el de c"tre Cain4 Aceast" zon" este situat" în ?rabul de ast"zi. fiin ele Lore00 !i Dree4 E'ist".

c0iar în locurile de inciden " ale 1"urilor de (ierme cu -lanul material.ca !i cum ar fi fost sc"ldat de razele lunii -. iar -uterea fiin elor Lore00 Oi Dree cre!tea4 în scurt tim. în care oamenii s" (enereze noii conduc"tori. -entru a li se face ritualul -rin care -rimeau -ecetea lucifenc"4 într-un fel. -utea o+ser(a acele edificii4 Un alt om.!i suflet fiin elor Lore00 !i Dree4 @-onduc"torul oficial era îns" o -reafrumoas" re1in". în aer. se -oate s-une c" erau &ini ia i& în tainele acestora4 Du-" o -erioad" de relati(" lini!te. care au fost denumi i -rin termenul de zei4 $rimele tem-le ale fiin elor Dree n-au fost ins" materiale. care se continua cu mai multe tre-te late -ân" la u!a edificiuluiT edificiul era format din fl"c"ri reci.o (enera în carne !i oase4 5enera-rea femeii . decât dac" i se a-lica în -reala+il -ecetea fiin ei Lore00 sau Dree. teritoriul res-ecti( de(enea un $paţiu 'ital.la inciden a dintre tunelurile s-a io-tem-orale !i lumea material"4 <em-lele erau construc ii ener1etice im-un"toare. adu!i în fa a fiin elor Lore00 sau Dree. când anumi i conduc"tori militari &desc"lecau& -e un teritoriu . sanctuare.dat" formatat aurie. nu -utea -"trunde în teritoriul res-ecti(. Lore00 de foc.de e'em-lu. desc"lecarea s-a realizat în numele !i su+ ocrotirea S-iritului $o-orului. n-ar fi o+ser(at nimic4 De re1ul". a fost (or+a des-re o &desc"lecare& malefic"4 <em-lele Concomitent cu s-ar1erea -lanurilor cuantice. desc"lecarea lui? Dra1o! 5oie(od4 în cazul iui Dra1o!. mai multe edificii . cet" i etc4 Cele mai im-ortante tem-le au fost realizate la interfa a culoarului -rinci-al. din eflu(ii de aer.i. fiind am-lasate c0iar la intrarea în 1"urile de (ierme . ci ener1etice. iar în"untru -uteau fi o+ser(ate fiin e Lore00 !i Dree de diferite cate1orii4 Doar un om care -rimise -ecetea lucifenc" a fiin ei Lore00 sau Dree ce st"-ânea acel teritoriu. mai întâi. fiind la fel de reale ca !i edificiile fizice din lumea de ast"zi4 <oate construc iile erau o+ser(ate de oameni4 Edificiile a(eau cele mai diferite as-ecte: tem-le. format" din oameni întru-a i. se -oate s-une c" acele construc ii erau ni!te -roiec ii ener1etice L0olo1raficeM ale fiin elor Lore00 !i Dree. fiind întrucât(a asem"n"toare cu cele din antic0itatea cunoscut". Orice intrus era imediat 1onit de -uterea 1ardienilor ce -"zeau acel teritonu4 :oii ade.tem-le sau cet" i . cu inf" i!are de zei " . acolo unde s-au s-art -entru -rima oar" -lanurile cuantice4 în acel loc s-a constituit /entrul "e putere al întunericului sau Centrul de la Miaz"noa-te4 Dimensiunea !i am-loarea tem-lelor situate în Centrul de Miaz"noa-te întrec orice ima1ina ie. fiin ele Lore00 !i Dree au realizat o alt" &ino(a ie& im-ortant": construirea -rimelor tem-le sau l"ca!uri de cult. în (ârful unui deal fizic. situat între <i1ru !i Eufrat. din eflu(ii de a-â4 La construirea edificiilor -artici-aser" Lore00 de a-". din eflu(ii de foc. cu atât teritoriile se l"r1eau. iar num"rul fiin elor era Lore00 !i Dree ce -"trundeau în -lanul cuantic material imens4 Ulterior s-au realizat multe alte tem-le. care (eneau de -e teritoriile în(ecinate erau. din a-" cristalizat" sau%!i din aer condensat4 La -oarta edificiului erau dis-u!i 1ardieni. !i Hitler era în c"utarea unui $paţiu 'ital. un om -ro(enit dintr-un loc în(ecinat. în e-ocile mai recente. dar acele -roiec ii a(ea consisten ".fa+ricate din eflu(ii de 10ea ". iar în cazul fiin elor Lore00 !i Dree. cu sin1ura deose+ire c" nu erau formate din materie solid"4 într-un fel. în care Lore00 !i Dree !i-au consolidat -ozi iile în teritoriile deIa cucerite.1 Acest -roces -oate fi com-arat cu cel desf"!urat în e-ocile mai recente. s-a trecut la faza a doua: au înce-ut s" cucereasc" teritoriile în(ecinate -entru a-!i e'tinde s-a iul (ital4 Cu cât aderau mai mul i oameni. care era su+ordonat" tru. în diferite -uncte de -e su-rafa a -"mântului4 2iecare teritoriu formatat aurie a(ea -ro-riul s"u tem-lu4 Un om din acele (remuri ar fi o+ser(at. (enit de -e un teritoriu în(ecinat. LDac" ne amintim. înce-e un drum relati( luminos . la doi-trei metri deasu-ra (ârfului dealului. Lore00 de aer etc4 Omul res-ecti( ar fi o+ser(at c".au a-"rut re1ate din ce în ce mai întinse !i mai -uternice4 în fiecare re1at s-a format o oli1ar0ie conduc"toare.

Lore00 !i Dree s-au manifestat în tru-uri aidoma cu cele ale oamenilor întru-a i. Lore00 !i Dree nu mai -ot s" fac" c asemenea is-r"(i ma1ice. feminine sau masculine. care de(eniser" din ce în ce mai frumoase4 $rin comuniunea de lun1" durat" cu fiin ele Lore00 !i Dree. Lore00 !i Dree au sedus mare -arte dintre femeile-(enere. un +"r+at între inea. cu aIutorul ener1iei furate de la oameni.în teritoriile : formatate aurie de ele4 ?n teritoriile deIa formatate aurie. Lore00 !i Dree au aIuns s" se manifeste cor-oral . cu atât se -uteau manifesta mai mult în lumea material"4 Dac" ar fi fost li-site de aceast" ener1ie. ?isus Hristos a o-rit constituirea unor -seudo-aradisuri artificiale4 $e la miIlocul celui de-al treilea ciclu al cosmosului. n-ar fi -utut s" se I manifeste nici m"car la ni(elul lumii eterice !i ar fi fost resor+ite în -ro-riile lor -lanuri cuantice4 în ziua de ast"zi. în ziua de ast"zi. într-o form" de -osedare -ericuloas"4 De!i a(ea în fa a sa o femeie. în func ie de interesele de moment4 Oricât de ciudat ar -"rea. datorit" fa-tului c" nu mai +eneficiaz" de un e'cedent de ener1ie atât de mare. a!a li-site de ener1ie. acele ener1ii cristalizate -e care. c"rora +"r+a ii li se înc0inau înt-un mod infantil4 Cu tim-ul. tind uneori de a se deforma4 Dac" s-ar manifesta în lumea material". cor-urile lor 8 materializate s-ar fi to-it ca z"-ada în +"taia soarelui !i ar fi rede(enit fiin e eterice4 Du-" un tim-. care (or+eau -rin ele4 $entru o astfel de femeie-(ener". dar. cu oc0i a c"ror -u-il" este în între1ime nea1r". dar I -rocesul a fost încetinit în mod considera+il4 Actualmente. femeile-(am-e au aIuns -urt"torii de cu(ânt ai fiin elor Dree !i Lore00. li-sit" de iris. astfel încât nu mai sunt ca-a+ile s" se manifeste direct în lumea material"4 Ast"zi. în func ie de interesul de moment -ade("ra i z+ur"tori !i z+ur"toare cu oc0ii ("-"i. carna ie marmorean" !i forme e'trem de atr"1"toare4 Cu tim-ul. fiin ele Lore00 !i Dree sunt li-site de acel sur-lus de ener1ie. erau anumite -"r i interioare ale or1anelor se'uale !i. nu se mai -uteau ?manifesta în afara teritoriilor astfel formatate4 Dac" un om de(enit scla( ar fi de-"!it teritoriul. în afara lor. tru-urile lor de form" umanoid" au tendin a de a se destructura. iar fizionomiile lor. care se caleaz" -e%în ele. tru-urile lor a(eau o frumuse e a-roa-e ireal". Lore00 !i Dree continu" s" ai+" o foame continu" de ener1ie. la acele -ersoane care a+uzeaz" de -ractici se'uale anormale4 Cu tim-ul. care s" le confere -restan ". de fa-t. nu se datoreaz" îns" oamenilor. ca un castel de nisi-4 Cu cât Lore00 !i Dree furau mai mult" ener1ie de la oameni. -rintr-un -roces de influen are direct"4 De aceea.fizic . Dree !i Lore00 s-au metamorfozat în f"-turi materiale.Du-" s-ar1erea -lanurilor cuantice. fiind +azate -e o ener1ie e'clusi( omeneasc". -recum în acele tim-uri4 Ast"zi. nu se mai materializeaz" -recum în acele (remuri de mult a-use. -e care o -reiau în continuare de la S oamenii care fa-tuiesc acte în dezacord cu Ordinea cosmic". ci acti(it" ii lui ?isus Hristos4 De a-roa-e DPPP de ani.iar restul femeilor au de(enit scla(e4 Do+ândind o -utere imens". fiin ele Lore00 !i Dree au înce-ut s" se caleze aurie în femeile-(enere. ast"zi. -utere !i t"rie. în care nimic nu era . ra-orturi se'uale cu o fiin " Lore004 LAcest -roces are loc uneori !i în ziua de ast"zi. Lore00 !i Dree au -reluat ener1ia oamenilor întru-a i !i s-au manifestat corporal( direct în lumea material". nici oamenii de(eni i scla(i. +"r+a ii sunt imuni la -osedare direct"4 Ei -ot fi influen a i doar din e'terior4M ?n felul acesta s-a instituit cultul femeii-(ener"4 Cele mai inimoase femei au de(enit o+iect de (enera ie. sensul cu(ântului corporal tre+uie luat a" litteram în acea -erioad" de tim-. ceea ce nu este în interesul lor4 2a-tul c". Lore00 !i Dree ar -utea fi o+ser(ate de oameni su+ forme îns-"imânt"toare. aceasta nu era c0iar un im-ediment -entru ceea ce (oiau s" fac"4 De(enite fiinţe corporale fizice în -ro-riile lor teritorii. -osedându-le4 Dat" fiind structura lor auric".actul se'ual a de(enit un dro1 foarte -uternic . +"r+a ii au fost su+ordona i !i aser(i i din -unct de (edere se'ual . le numim s-ermatozoid !i o(ul4 <otu!i. ca +"r+a i sau ca femei. nu se -uteau manifesta decât în tru-urile lor eterice4 De altfel. mai ales. ?isus Hnstos a +locat orice manifestare de acest 1en a fiin elor Lore00 !i Dree4 Concomitent. e'traordinar de frumoase. -rin acti(itatea sa neo+osit". femeile-(enere au do+ândit o structur" auric" stranie4 Aceast" structur" a-arte !i-a -us am-renta !i asu-ra tru-ului material. aceste -ersoane atra1 fiin ele Lore00 de orientare se'ual". e'isten a tru-easc" de(enise un lun1 !ir de -l"ceri se'uale. care luau min ile oric"rui om care le (edea4 Ei erau la fel de reali ca !i oamenii din lumea fizic"4 Ceea ce nu a(eau. ar fi a(ut sur-riza c" se destructureaz" fizic. Lore00 !i Dree nu se mai -ot manifesta decât la ni(elul lumii eterice4 C0iar !i în -lanul eteric.

nu de-"!eau !ase metri4 La înce-ut. cât de cât. du-" cum nu au nici un fel de norme morale sau sociale4 Ei nu cunosc decât distru1erea în formele ei -rimare4 în actualul ciclu al cosmosului. ca rod al necurâ iei tru-e!ti a fiicelor oamenilor. dar num"rul acestora a fost destul de mic4 O alt" cate1orie de "iinţe n"scute din aceste încruci!"ri ciudate a fost cea a uria!ilor L&uria!ii din (ec0ime&. mama de tru-4 A-oi tre+uia s" realizeze un ritual -rin care s" înt"reasc" discontinuitatea semin iei res-ecti(e4 A+ia du-" aceea. care se acu-lau cu femeile acestora. uria!ii au fost +laIini !i ascult"tori. a de(enit re1in" . atât fiin ele Lore00 !i Dree. -ro(eneau din -lanurile cuantice ale 0aosului. au (enit la întru-are oamenii retarda i . care nu erau totu!i atât de înal i -recum se s-une4 în marea lor maIoritate. dar în ultima -arte a e'isten ei lor au înce-ut s" se r"z+oiasc" atât între ei. cunoscând a-roa-e tot ce cunoa!teau fiin ele Lore00 !i Dree cu care intrase în cone'iune auric"4 Era ca !i cum e'-erien a !i cunoa!terea fiin elor întunecate se transferase. c"rora le re ineau s-erma Lo cristalizauM4 în a doua faz". -e care au încercat s"-i alun1e din -lanul cuantic material4 2ire!te.care erau ade("rate catastrofe -entru lumea material"4 *etarda ii Ls-iritele imatureM nu au con!tiin " -recum ceilal i oameni. ele au de(enit o amenin are -entru între1a lume material"4 $ro+a+il c".(enera. -rin sintonie.ne-ermis sau ta+u4 în ele-ciunea sa era -este m"sur" de mare. asasinii se încumetau s"-i atace în lu-t" desc0is" !i. ci anumite -ro1enituri care nu -ot fi denumite fiin e4 Aceste -ro1enituri au rezultat din îm-reun"ri realizate între oamenii -rin care se manifestau Lore00 se'uale total dec"zute Oi unele animale4 Aceste -ro1enituri -e care le -utem denumi făpturi( erau li-site de s-irit. astfel de f"-turi erau inteli1ente -rin induc ie4 ?nteli1en a. r"utatea !i ura -"rin ilor s au transferat.îi -uteau ucide4 $ro+lema cea mai s-inoas" n-au constituit-o totu!i semizeii sau uria!ii. uria!ii. cu care. în momentul conce. -rin insemin"ri artificiale ori -rin a!a-numitele don"ri de fiin e umane . în ziua de ast"zi. se transformau în z+ur"tori +"r+a i. e'isten a din lumea material" a ade(enit un infem4 Ordinea cosmic" a fost serios -ertur+at"T mul imea (iolurilor. era destul de inteli1ente . maIoritatea semizeilor s-au luminat suflete!te atunci când au aIuns în lumea material"4 Ei au de(enit a-oi -rinci-alii du!mani ai fiin elor Lore00 !i Dree. -lân1ându-!i durerea de a fi fost adu!i la (ia " într-un mod nedemn4 Un semizeu sau un uria! nu -utea fi ucis cu una cu dou"4 Cei care le doreau -ieirea tre+uiau s" le ucid" mai întâi -"rin ii -în s-ecial. asu-ra lor4 La un moment dat.dac" erau aIuta i de &(oia zeilor& . du0 sau s-irit. iar su-ra(ie uitorii s-au retras în locurile -ustii. au e'istat !i semizei r"i. a crimelor !i a altor fa-te a+omina+ile a întrecut cele mai -esimiste a!te-t"ri4 Oamenii retarda i au "o#t în cele din urm" retra!i din -lanul material c0iar de c"tre onduc"torii fiin ele Lore00 !i Dree. -rin induc ie. unei astfei de femei-(ener"4 Cea mai frumoas" femeie.iei. suflet !i con!tiin "4 <otu!i. du-" cum sunt numi i în scrierile sacreM. în com-ara ie cu cea a oamenilor o+i!nui i. -arado'al. în urma unor astfel de contacte se'uale ati-ice.conduc"toarea oficial" a comunit" ii4 R"r+a ii au aIuns s" se ucid" între ei din cauza unei sin1ure femei4 ?mediat du-" miIlocul celui de-aî treilea ciclu. dac" a(eau noroc .ade("rate +estii crude4 Ele nu -uteau fi controlate de nimeni4 :ici m"car de creatorii lor4 De!i nu a(eau suflet. du0. cât !i femeile-(am-e n-au mai dorit intermediari +"r+a i în cadrul rela iilor de &cola+orare& auric"4 Au dorit s" se im-erec0eze direct !i s" ai+" -ro1enituri4 MiIlocul -rin care fiin ele Dree !i Lore00 au reu!it s" ai+" -ro1enituri cu fiicele oamenilor a fost relati( sim-lu4 în -rima faz". cu care a(eau -ro1enituri4 Din nefericire. retarda ii nu -ot fi educa i în nici un fel4 :ici m"car -rin suferin "4 L8KM $rin întru-area retarda ilor. cât !i cu oamenii4 în cele din urm" au fost distru!i. mai cu seam" datorit" fa-tului c" nu erau cruzi sau r"i4 De!i. fiin e omene!ti -ro(enite direct din adâncurile 0aosului4 în -rimul rând. a c"ror -utere era e'trem de marc. datorit" cruzimii cu care se manifestau4 O alt" cate1orie de fiin e create -rin îm-erec0erea dintre r^ree sau Lore00 !i fiicele oamenilor au fost semizeii. dar !i cea mai (irusat" în urma contactelor aurice re-etate cu fiin ele Lore00 !i Dree. Dree !i Lore00 se transfomiau cor-oral în z+ur"tori femei !i între ineau ra-orturi se'uale cu +"r+a ii.Semizeii au constituit o cate1orie a-arte de fiin e n"scute în acest fel. se -utea aIun1e la o în ele1ere. s-au întru-at.

astfel c" se îm-otri(eau cu îndârIire celor care doreau s"-i cucereasc"4 Astfel c" r"z+oaiele s-au inut lan . -"r i LcoasteM ru-te din ei . iar atunci re1atul se (a m"ri considera+il.sufletele -erene4 R"r+a ii au fost cei care au -ermis fiin elor Lore00 !i Dree s" fac" ceea ce le trecea -rin ca-4 =a# A!te-tarea &zeului& sal(ator . datorit" fa-tului c" memoria lor ancestral" se o-rea -ân" în momentul re+eliunii4 $ro+lema cea mai interesant" este c" nici fiin ele Lore00 sau Drcc nu !tiau mai mult. orice om era ini iat de acea fiin " Lore00 sau Dree. f"r" îns" a-!i reaminti momentul în care a fost creat de c"tre Unicul Dumnezeu4 Omul î!i amintea doar ( a d des-re o fiin " luminoas".trauma ru-turii fa " de Dumnezeu !i trauma des-"r irii de natur" Lde crea ia minunat" a lui DumnezeuM s-a mai ad"u1at înc" una: trauma des-"r irii +"r+atului de femeie4 De atunci. care au ne1liIat ceea ce Dumnezeu le ofense s-re ocrotire: femeile. +"r+a ii sunt su-"ra i adânc în fiin a lor -e femei. la to i mem+rii comunit" ii. în cadrul ceremoniilor de ini iere. femeile sunt su-"rate -e +"r+a i datorit" fa-tului c" au fost l"sate la discre ia unor fiin e -rimiti(e. cât !i de cre!terea num"rului de mem+ri4 Astfel sa aIuns la declan!area unor r"z+oaie de cucerire a teritoriilor în(ecinate sau a unor teritorii li+ere. în sensul c" omul res-ecti( î!i amintea doar o -or iune a trecutului s"u indi(idual4 Omul î!i reamintea doar reîncarn"rile sale din ciclul cosmic anterior. iar (ictimele s-au înmul it -este m"sur" 2ormarea ?adurilor .în nici un caz. astfel c" i se rede!te-ta amintirea ancestral" de cor. fiin ele Lore00 !i Dree e'-licau c" a-ari ia unei astfel de fiin e omni-otente de-inde atât de e'tinderea teritoriului (ital. a(eau loc nenum"rate ceremonii !i ritualuri. datorit" fa-tului c" au fost da i la o -arte.@ în cadrul re1atelor deIa formate -rin acti(itatea fiin elor Lore00 !i Dree. aceast" amintire nu era com-let".&su-er-erformante& se urm"re!te aducerea la (ia " a unor f"-turi asem"n"toare . datorit" fa-tului c" o cunoscuser" în ciclul cosmic anterior4 între oameni !i zeul mult a!te-tat e'ista o rezonan " de sunet. în forul lor interior. a -ece ii luciferice4 în cazul în care -"trundea -entru -rima oar" într-un re1at formatat de c"tre fiin ele Lore00 sau Dree. creatorul lor4 :ici nu a(eau cum s"-!i aminteasc" acest as-ect.ceea ce re-rezint" o imens" eroare a s-eciei umane4 în acele momente de r"scruce ale istoriei cosmosului.du04 <otu!i. astfel c" nu min eau4 :ici fiin ele Lore00 !i Dree nu-!i aminteau ceea ce s-a întâm-lat în trecutul înde-"rtat4 Amintirile lor se o-reau în momentul re+eliunii contra Ordinii cosmice4 O fiin " Lore00 sau Dree !tie doar c" a fost creat" de su-eriorul s"u -e scar" ierar0ic"4 O fiin " care sa ru-t de Dumnezeu. atunci când au a-"rut fiin e su-erioare lor ca frumuse e4 5ina -entru ceea ce s-a -etrecut se datoreaz" îns" +"r+a ilor. când înc" res-ecta Ordinea cosmic".du0M . la traumele anterioare . miros !i lumin"4 :u !tiau îns" c" acea fiin " misterioas" a fost doar str"mo!ul lor de form" umanoid" Lde cor. -e care o cunoscuse în iclul trecut. !i ulterior. Oamenii sim eau foarte acut înrudirea lor s-iritual" cu acea fiin " misterioas" denumit" zeu. nu -"streaz" decât amintirea e(enimentelor desf"!urate înce-ând cu momentul re+eliunii4 :u -oate cunoa!te ceea ce s-a -etrecut înainte. în cadrul tuturor ser+"rilor !i ritualurilor. de -e $erfer. ce a(ea s"-i sal(eze. decât dac" se reîntoarce iar"!i la Dumnezeu4 în cadruS ser+"rilor !i ceremoniile la care -artici-au to i oamenii din re1ate. se înt"rea le1"tura oamenilor scla(i cu fiin ele Lore00 sau Dree4 Le1"tura era concretizat" -rin -unerea. c" acea fiin " luminoas" !i omni-otent" se (a manifesta iar"!i în lumea material". astfel c" to i (or tr"i ferici i4 Astfel a luat na!tere fenomenul aşteptării marelui zeu $al'ator. la care se adunau to i mem+rii comunit" ii4 în cadrul ceremoniilor. concomitent cu înre1imentarea a cât mai multor oameni4 $ro+lema cea mai s-inoas" a constat în fa-tul c" oamenii din teritoriile (ecine !tiau acela!i lucruri4 Oi ei a!te-tau -ro-riul lor zeu sal(ator. care le-au +atIocorit în fel !i c0i-4 De cealalt" -arte. -e $erfer !i -e care o considera dre-t creatorul s"u4 2iin ele Lore00 !i Dree e'-licau.

a a-"rut necesitatea form"rii unor noi -lanuri cuantice. acolo unde -uteau sta cu 444 dracul la mas"4 Cei mai -u in r"i. Cain a -"r"sit iadul4 Du-" acela!i -rinci-iu. în *e1atul mor ilor (ii au -"truns to i oamenii care au de(enit (ictime ale Celui r"u4 în *e1atul mor ilor (ii. au continuat astfel s" r"mân" scla(i !i du-" moarte4 Ei erau as-ira i instantaneu în iad. care este format din mai multe ni(ele Lastfel c" se im-une folosirea -luralului: iaduriM !i *e1atul mor ilor (ii4 LDNM în func ie de fa-tele din tim-ul e'isten ei întru-ate. oamenii se a-ro-iau într-o m"sur" mai mare sau mai mic" de 0aos4 Cei cu ade("rat r"i.Când oamenii au înce-ut s" moar" în -lanul cuantic material. ornai -rime!te o -ecete lucifericâ. de a fi atras. indiferent de fa-tele din tim-ul e'isten ei întru-ate4 în sc0im+. locuiau mai a-roa-e de lumea material". oamenii defunc i au fost atra!i -rin rezonan " s-re cele dou" -lanuri cuantice noi4 în iad au -"truns oamenii care au f"-tuit r"ul în lumea material". du-" o -erioad" de a tim-. care ac ioneaz" -rin ea4 Sim-lul contact al unui om o+i!nuit cu o (r"Iitoare -resu-une un act ritual de înfr" ire Lacest act ritual -oate fi înt"rit fie (er+ai. a unei -ece i luciferice. condu!i c0iar de Adam. deioc de in(idiat. care erau cel mai a-ro-iate de 0aos. oamenii de(eni i (ictime s-au îm-"r it în 1ru-uri !i 1ru-ule e.ce maIoritatea oamenilor au aderat la fiin a răului= de(enind scla(i. oamenii care au de(enit (ictime ale o-resiunii.sau. erau atra!i.zona ? -. în cazul unui ritual de înfr" ire. în -erioadele urm"toare s-au format multe culoare directe între 0aos !i -lanul cuantic material. care a(eau la acti( fa-te 1enerate de i1noran " sau de comoditate. au mi1rat în nord4 . iadurile -. mer1 la o (r"Iitoare -entru a fi &aIuta i&4 $rin (r"Iitoare ac ioneaz". mer1eau du-" moarte în zonele reziden iale ale iadului . du-" moarte. cel mai adesea din i1noran ". fie în scrisM4 $rin ritualul de înfr" ire. de fa-t. în aceste -lanuri cuantice urmau s" -"trund" to i oamenii defunc i4 Aceste -lanuri sunt iadul. în zonele ?? !i ??? ale iadurilor4 Wona a ?l?-a a iadului era foarte a-ro-iat" de -lanul material -. cât !i cu aceste fiin e. de-a lun1ul e'isten ei întru-ate. -rimul om care a -"truns în iad a fost c0iar Cain4 Ulterior. care fac Ionc iunea între nucleul -"mântului !i Haos4 $rimul culoar s-a io-tem-oral format direct între -lanul cuantic material !i 0aos -oate fi desemnat -rin formula &iadul cel mare&4 El s-a format ini ial c0iar în locul în care a a(ut loc asasinarea lui A+el de c"tre Cain4 De fa-t. acest -roces se -roduce !i la acei oameni o+i!nui i care. s-au format nu mai -u in de >6 Lsau >7M de astfel de culoare s-a io-tem-oraie4 2iecare 1aur" de (ierme numit" iad era îm-"r it" în trei mari zone4 în func ie de fa-tele din tim-ul e'isten ei întru-ate. în func ie de interesele conIuncturale Capitolul CE:<*UL DE $U<E*E $"mântul f"r" -"cat AL LUM?:?? ?n tim. în *e1atul mor ilor (ii . du-" moarte. care-!i desf"!oar" acti(itatea în urma unui -act ce -resu-une a-licarea unei -ece i luciferice4 Din nefericire. iar în *e1atul mor ilor (ii au -"truns (ictimele r"ului4 La fel ca -lanul cuantic material.o zon" -recursoare a lumii astrale de ast"zi4 *e1atul mor ilor (ii era foarte a-ro-iat de su-rafa a -"mântului !i nu a(ea nimic de-a face cu iadul4 Din *e1atul mor ilor (ii se (edea. fiin e Lore00 !i Dree4 Omul ia contact atât cu (r"Iitoarea. care-i -une în i-ostaza. mai corect. ca ni!te 1"uri de (ierme secundare4 Ele -ot fi denumite iaduri secundare4 în e-oca de a-o1eu a ofensi(ei Celui r"u. imediat du-" moarte4 Acest -roces are loc !i în ziua de ast"zi la (r"Iitoare. *e1atul mor ilor (ii !i iadul !i-au modificat confi1ura ia de multe ori de-a lun1ul tim-ului4 ?adul . direct în iad. ca -rintr-un 1eam. cei care înc" nu f"-tuiser" r"ul în lumea material". lumea material"4 $rimul om care a desc0is *e1atul mor ilor (ii a fost A+el4 Ulterior. fiind situat" c0iar la interfa a -lanului cuantic material4 Oamenii de(eni i scla(i în lumea fizic" -rin a-licarea. dintr-un moti( sau altul. s-au format de-a lun1ul 1"urilor de (ierme s-a io-tem-oraie Lscurt"turile razelor de crea ieM.

în1erii cei +uni4 în scurt tim-. c0iar !i în r"stim-ul -erioadelor de nemanifestare dintre ciclurile cosmice4 Când s-a format -lanul cuantic material. ce în("luie ca un 0alou luminos teritoriul ce-i fusese arondat4 De asemenea. situat la c9mpie( !i au mi1rat s-re locurile înalte( situate în -artea de nord a 1lo+ului terestru4 în acele locuri înalte. 1ru-ul lui Adam !i al Celor cura i s-au al"turat $rimordialilor Luminii -oamenii -rimodiali din -rimele dou" 1enera ii. Ei erau -rimii n"scu i din liniile -rinci-ale de 4 descenden i. de-a lun1ul (remurilor. 2iii Luminii nu -ot fi c0ema i -rin scrisori sau -rin e-mailuri L-recum în reclamele la la--to-uriM. o encla(" ener1etic" uimitoare. ca în momentul în care -roto-"rin ii au -"truns acolo -entru -rima oar". e'istau alte coordonate 1eo1rafice !i alte forme de reliefT de atunci.sau. ca fiin " în1ereasc" li-sit" de form" umanoid". înc" din -erioada de înce-ut al celui de-al treilea ciclu al cosmosului4 Ei au continuat s" e'iste. r"ul nu-!i întinsese tentaculele. o+ inute -rin res-ectarea Ordinii cosmice de c"tre oamenii care locuiesc într-un teritoriu4 Cel r"u tot a!a -oate fi c0emat în -lanul cuantic material. a lui ?!!0ion.ce restul -"mântului continua s" se metamorfozeze datorit" -"trunderii r"ului în natur". în care s-a men inut. acel -erimetru a r"mas nesc0im+at. orice 2iu al Luminii are ne(oie de un ca-"t de -odT desi1ur. în mod direct. ci -rin men inearea unei (i+ra ii -oziti(e LluminoaseM a solului !i a mediului. în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii a(eau -osi+ilitatea de a (eni !i a -leca oricând .dam= s-a sta+ilit în -artea de nord a -"mântului fizic de atunci. acel ioc a r"mas nesc0im+at4 De!i. -uteau -"!i -e a-e sau -rin foc etc4 între1ul 1ru. în st"tu buo. -rimordialii Luminii. nou constituitul Centru de $utere4 Aceast" fiin " în1ereasc" foarte înalt" este ceea ce ast"zi -oart" denumirea de S-iritul L$rin ulM unui $o-or4 :umele fiin ei desemnate s" ocroteasc" acel areal este ?!!0ion4 ?!!0ion.sid0isuri4 Ei -uteau -orunci naturii. E(a !i urma!ii lor denumi i Cei cura i au format Centrul de $utere al Luminii4 în acest Centru de -utere. -e teritoriul actual al *omâniei. într-un loc ce cores-unde cu teritoriul de ast"zi al *omâniei4 în acea -erioad" de tim-. în du0urile lor de la înce-ut Lcor-urile du0 ori1inareM. ei au ales s" -o-uleze acea zon" înaltă( care !i-a -"strat caracteristicile -aradiziace ori1inare4 în -artea central" a teritoriului *omâniei de ast"zi.Ei au -lecat din teritoriul situat între <i1ru !i Eufrat. -uteau t"m"dui doar -rin atin1ere. care nu au -"c"tuit niciodat"4 îm-reun" au format 1ru-ul Celor cura i din 1enera ia a -atra4 Datorit" calit" ilor deose+ite ale cor-ului du0. -rin emiterea unor -0arisma0 întunecate. au -uterea de a-8 c0ema -e Cel r"u din 0aosul în care dormiteaz"4 Oamenii în!i!i i-au acordat (otul de în(estitur" !i l-au in(itat -e Cel r"u în casele !i în inimile lor4 $rin acti(itatea ocrotitoare a în1erilor din ierar0ia 2iilor Luminii !i. !i o dat" la miIlocul ciclului al -atrulea. în1erii cei +uni !i-au sta+ilit un ca-"t de -od c0iar în acel -erimetru4 Dumnezeu însu!i a dele1at o înalt" fiin " în1ereasc" -entru a -roteIa. -eisaIul a-roa-e -ardiziac al -erimetrului res-ecti( a fost -"strat la ni(elul de rezonan " com-ati+il cu cel al oamenilor care-l ocu-aser"4 în tim.foarte -uternic". astfel c" natura -"stra caracteristicile -aradiziace -e care le a(ea la înce-ut4 Oamenii care i-au urmat -e -roto-"rin i -ot fi denumi i /ei curaţi. iar cei care l-au c0emat au fost oamenii4 Doar oamenii. Adam. datorit" decalaIului foarte mare de (i+ra ie ener1etic"4 $entru a se manifesta în lumea material".ceea ce nu -rea se întâm-la în celelalte zone ale -"mântului. miros !i lumin" . . ei au cerut aIutorul 2iilor Luminii. -rin inima curat" !i -rintr-o -uritate auric". are ne(oie de înc"lcarea re-etat" a Ordinii cosmice de c"tre oameni4 Cel r"u nu -oate (eni nec0emat. unde(a -e teritoriul *omâniei de ast"zi . -entru a se manifesta. în s-ecial. ei au dorit s" -un" +azele unei acti(it" i -lanetare cu sco-ul de a reîntoarce la Lumin" umanitatea c"zut" su+ influen a Celui *"u4 în acest sco-. are ca-acitatea de a emite o ener1ie modulat" in"ormaţional -sunet. $rin ul ?!!0ion are !i rolul de a transforma ener1etic rezultatul cola+or"rii dintre fiin ele omene!ti din Centrul de $utere al Luminii !i Dumnezeu4 LDPM în acest areal. Cei cura i a(eau ca-acit" i -e m"sur" . când a a(ut loc -oto-ul lui :oe4 AIun!i în nord. mai corect s-us. în dezacord Cu Ordinea cosmic". s-a creat în acel -erimetru al Centrului de $utere al Luminii. -"mântul s-a modificat de dou" ori în mod maIor: o dat" când s-a înc0eiat ciclul al treilea. starea crea iei inci-iente4 $ur !i sim-lu.condus de . care se manifestau în du0urile lor de la înce-ut4 $rimordialii Luminii î!i 1"siser" s"la!ul în acel -erimetru. $"mântul s-a densificat -ro1resi(. cu deose+irea c".

care -e atunci nu e'istaM4 :oul Centru a fost denumit ?!!0in10in10er . (or 1usta.înso i i de Cei cura i4 2ire!te. Adam. -e -"mântului f"r" -"cat.iei oamenilor din lumea material". dar a e'istat o fac iune care s-a str"mutat în $artea de (est a continentului euro-ean. Centrul de $utere al Luminii a fost instituit ca o contra-arte la Centrul de $utere al întunericului4 ?!!in10in10er în Centrul de $utere al Luminii.aser(i i Celui r"u. a(ertiza i. nu la ni(el eteric. în modul cel mai serios c". acti(itatea acestei fac iuni sa concretizat mult mai târziu. care -resu-unea educarea oamenilor de la c9mpie Ldin -artea de sud a 1lo+ului terestruM. dac" se (or încurca cu cei de la câm-ie. (or fi. cât !i în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii Lîm-reun" cu conduc"torii s-iritelor naturii mine. în ciclul al -atrulea. A doua mare consf"tuire a a(ut loc unde(a în a-ro-ierea $olului :ord de ast"zi4 în urma celui de-al doilea conciliu4 Cei cura i s-au îm-"r it în dou" mari ta+ere4 O -arte dintre ei a ales s" locuiasc" în continuare -e -"mântul f"r" -"cat. (or r"mâne în10e a i în ei !i. -e continentul Atlantida4 ?!!0in10in10er-ul . re-rezentantul lui Dumnezeu în acel ioc4 Din -unct de (edere ener1etic. în care !i-au desf"!urat acti(itatea Cei cura i. nu a +eneficiat de -rezen a $rimordialilor Luminii. su+ Iurisdic ia direct" a lui ?!!0ion4 Cealalt" -arte. atât $rimordialii Luminii.iei oamenilor o+i!nui i4 $e teritoriul ?!!0in10in10er-ului au fost construite edificii im-un"toare. în Do+ro1ea de ast"zi. la fel ca cei de acolo. $rimordialii Luminii .iT au fost. moartea4 Co+orârea în -lanul material re-rezenta o nou" nesocotire a $lanului lui Dumnezeu !i o nou" îm-otri(ire la -oruncile Sale4 Datorit" fa-tului c" Adam !i ceilal i oameni din 1enera ia a -atra a(eau o -rea mare com-asiune -entru urma!ii lor de tru. la rândul lor. a ales s" înfiin eze un nou centru de -utere. ce(a mai în sud. unde(a &-e a-e&. fiind ce(a mai a-ro-iat" de Mun ii Do+ro1eiT c0iar în fa a 1urilor de ("rsare a Dun"rii în Marea :ea1r" se afla o insul" destul de mare. care ast"zi nu mai e'ist". în frunte cu Adam !i E(a. care s-au transformat îm-reun" cu aceasta4 Orice om o+i!nuit care aIun1ea în acel -erimetru nu-i -oate o+ser(a -e Cei Cura i4 Aceast" encla(" s-a ial" L!i tem-oral"M -oate fi denumit" păm9ntul fără păcat sau ţinutul $acru. care cuno!teau mai multe datorit" fa-tului c" erau mult mai (ec0i !i a(eau o e'-erien " îndelun1at". E(a !i Cei cura i au -us +azele unui nou -lan de sal(are. dar care nu tre+uie confundat" cu ?nsula Oer-ilor. ca reflectare direct" a Centrului de $utere al Luminii. format din materie f"r" -"cat. în Centrul Luminii. în a+sen a +inecu(ânt"rii Sale. ci !i $rimordialii Luminii Lcare fac -arte din -rimele dou" 1enera iiM4 MaIoritatea dintre ei au r"mas în Centrul Luminii. in frunte cu Adam !i cu E(a4 . ca -rim" reflectare a Centrului de -utere al Luminii. in(izi+il" -erce. c0iar în dre-tul Deltei Dun"rii L-e atunci Delta Dun"rii se afla într-o alt" -ozi ie decât este ast"zi. zaurdariiM au or1anizat mai muite concilii -consf"tuiri . fiind format dintr-o materie ideal" . aceast" encla(" s-a ial" a de(enit in(izi+il" -erce. al"turi de $rimordialii Luminii.-entru a -une lucrurile ia -unct4 $rima mare consf"tuire a a(ut loc unde(a în -artea de nord a M"rii :e1re.materia fără păcat -( care a r"mas în10e at" tem-oral -rin -uterea $rin ului ?!!0ion. de asemenea.Centrul de $utere al Rinelui -. ca reflectare a Centrului de $utere al Luminii4 Din -"cate. care au c"zut -rad" influen ei Celui r"u4 <otu!i. nu numai oamenii 1enera iei a -atra s-au îm-"r it în dou" ta+ere. coru. inutul sacru a fost instituit ca o contra-arte luminoas" la -seudo-aradisurile artificiale formatate aurice de Lore00 !i Dree4 De asemenea.oamenii 1enera iilor anterioare -. E(a !i Cei cura i din 1enera ia a -atra au fost a(ertiza i. cea mai numeroas". c" dac" (or co+orî în -lanul cuantic fizic din ce în ce mai materializat. în consecin ". Cinutul sacru este situat la ni(el material. care considerau c" acti(itatea Celor Cura i este sortit" e!ecului4 <otu!i. este sortit" e!ecului4 Adam.Centrul de $utere al Rinelui -. dincolo de ?slanda4 <otu!i. i-au sf"tuit înc" de la înce-ut -e Cei cura i s" nu se im-lice în e'isten a celor care au c"zut su+ mreIele Celui r"u4 Ei au ar1umentat c" Dumnezeu are un $lan -entru to i !i c" orice ac iune necu1etat". ?!!0in10in10er-ul a fost constituit tot ca inut sacru.

scla(i de lu' Lconduc"toriM sau scla(i de rând Lmasa de mane(r"M4 5"zând ceea ce se întâm-l" la câm-ie. care s-au -er-etuat de-a lun1ul celui de-al treilea ciclu. care era.Contraofensi(a $rima 1riI" a Celor cura i din ?!!0in10in10er a fost s" trimit" misionari la câm-ie. în acela!i tim-. au recreat 1r"dini. o!tirile întunecate au n"("lit în encla(ele -aradiziace !i au distrus totul4 Cei cura i nu -uteau a-"ra encla(ele astfel constituite4 Dac" ar fi r"s-uns la for " cu for a. Cei Cura i !i-au sc0im+at -olitica: misionarii s-au reîntors la câm-ie Oi i-au în(" at -e oameni arta r"z+oiului !i diferite me!te!u1uri $rin intermediul c"rora s" fa+rice arme4 Astfel s-a aIuns la folosirea for ei îm-otri(a for ei . cu care au a(ut fii !i fiice4 Din -"cate. cu acce-tul lui Adam. datorit" fa-tului c" a(eau -uteri foarte mari. cei r"i4 Când !i-au dat seama c" este im-osi+il s" men in" în (ia " astfel de comunit" i. au fost alun1a i din lumea material" oamenii ce formau s"mân a cea rea4 Au -ierit îns" . ca reflect"ri ale ?!!in10in10er-ului în teritoriile ocu-ate4 Unii dintre ei s@au îm-reunat cu oamenii din oaze. -urt"tor de cu(ânt al unei fiin e Lore00 sau Dree4 *e1ina era aIutat" de un &stat maIor& format din conduc"tori militari !i -reo i -maGoritatea oameni din s"mân a cea rea4 <rimi!ii Celor cura i s-au r"s-ândit astfel -e la comunit" ile acestora. atunci ar fi de(enit. se lu-tau f"r" încetare unii cu al ii. de care uitaser" mult -rea re-ede4 ?n unele locuri. ca !i cum ar fi fost oameni o+i!nui i4 La câm-ie Lîn -artea de sud a 1lo+ului terestruM. ceea ce nu se mai -omenise (reodat" în cosmosul lui Dumnezeu4 A!a ce(a nu se mai -etrecuse niciodat". în interiorul c"rora au adus oamenii cei mai +uni -e care-i 1"siser"4 Au creat oaze minunate. în condi iile în care marea maIoritate a oamenilor au de(enit scla(i luciferici . misionarii Celor cura i nu s-au lu-tat cu re-rezentan ii fiin elor Lore00 !i Dree4 S-au mul umit doar s"-i t"m"duiasc" -e oameni. lucrurile st"teau e'trem de -rost4 Su+ influen a fiin elor Lore00 !i Dree.r"ul a înce-ut s" fie eliminat cu un alt r"u4 $rin acest act. cât !i îm-otri(a fiin elor Lore00 !i Dree4 S-au folosit arme !i te0nolo1ii eterice +izare4 în aceste r"z+oaie necru "toare. su-rafa a 1lo+ului terestru a fost +r"zdat" de r"z+oaie necru "toare . o -arte din misionari a ales s" cad" în materie4 Oamenii de la câm-ie. oamenii. care au -ornit r"z+oiul de eli+erare de su+ domina ia Celui r"u. s" le (indece r"nile !i s"-i în(e e des-re Unicul Dumnezeu. total ru-te de ceea ce-i înconIura. Cei cura i nici nu -rea !tiau cum se manifest" r"ulEi au dorit.un alt conciliu4 în urma acestui conciliu. misionarii Celor Cura i s-au reîntors în ?!!in10in10er. foarte multe fiin e Dree !i I Lore00 au fost iz1onite în afara -lanului cuantic material. s" afle ce m"suri -ot fi luate. la rândul lor. dar se -uteau materializa oricând. î!i distru1eau sursele de 0ran" Lo1oarele. nici o for " nu le -utea ("t"ma structura cor-oral" neatins" de -"cat4 Se -uteau face ne("zu i atunci când doreau4 în -rima -arte a acti(it" ii lor. strân!i în comunit" i mai mari sau mai mici. de asemenea. li(ezile !i -"!unileM !i î!i +atIocoreau femeile. fiin ele Dree !i oamenii din s"mân a cea rea4 O lun1" -erioad" de tim-. iar 1"urile de (ierme ce f"ceau inciden a cu -lanul cuantic material au fost înc0ise4 <otodat". în nici un -lan cuantic !i în nici un ciclu cosmic4 2iecare comunitate era condus" de o re1in"-(ener". care-i &miroseau& imediat4 <otu!i. au în(" at astfel de la misionari modul în care -ot aduce -reIudicii structurii cor-orale în care se manifestau fiin ele Lore00. li(ezi !i o1oare. -entru a face fa " oric"rei ade(ersit" i4 Datorit" ca-acit" ilor -e care le a(eau . -entru a în ele1e care sunt formele de m festare !i oe r"s-ândire ale râului în iume4 La înce-utul ac iunilor lor. la -orunca fiin elor Dree !i Lore00.sid00isurile -misionarii ?!!in10in10er-ului s-au manifestat în -lanul cuantic fizic cu aceea!i structur" cor-oral" ca !i fra ii lor -e care doreau s"-i sal(eze4 <ru-ul lor era format din materie ideal" Lluminoas"M. misionarii Celor cura i au reu!it s" fac" +re!e4 Ei au recom-us -aradisul ori1inar.multe dintre ele fiind e(ocate fra1mentar în (ec0ile scrieri sacre ale umanit" ii4 *"z+oaiele au fost duse atât îm-otri(a oamenilor aser(i i r"ului. misionarii Celor cura i s-au în1rozit4 Erau alun1a i de -este tot de c"tre re-rezentan ii fiin elor Lore00 !i Dree. în toate teritoriile locuite de oameni4 Au fost ale!i cei mai +uni dintre to i !i cei mai im-un"tori ca -utere !i t"rie. unde a a(ut loc o nou" consf"tuire . 1r"dinile.

dar în locul lor au (enit altele. -rintre care. dar nu la ni(elul -lanului material actual. altele mai -uternice. cu un r"u !i mai mare4 în acel moment. la loc de cinste. se -oate s-une c" LiraAas0in este situat" în fa a ?!!in10in10erului. dar din -unct de (edere s-a ial se -oate s-une c" este su-ra-us" ultimei4 ?!!in10in10erul !i LiraAas0inul au fost construite dm elemente ale crea iei de la momentul res-ecti(4 :ici o fiin " omeneasc" întru-at" din ziua de ast"zi nu -oate o+ser(a ceea ce se afl" în acel -erimetru. care au ales s" nu se întoarc" în ?!!in10in10er sau în LiraAas0in4 El a cunoscut o am-l" dez(oltare a+ia în ciclul al -atrulea4 . care au lu-tat. mult mai -uternice4 De fa-t. care -oart" numele de LiraAas0in4 Centrul de $utere LiraAas0in este situat tot în -erimetrul (ec0iului I!!in10in10er. acest Centru de -utere era doar la înce-ut. ci la un alt ni(elT totu!i. misionarii Celor cura i au în eles fa-tul.!i foarte mul i oameni din lumea material"4 Distru1erile din lumea material" au a(ut un re(ers e'trem de -ericulos. necoru-t"4 :u to i misionarii Celor cura i s-au retras în str"(ec0iul ?!!in10in10er sau în LiraAas0in4 Unii dintre ei au r"mas la interfa a lumii materiale -entru a lu-ta în continuare îm-otri(a r"ului4 O -arte din ei au ales s" desc0id" diferite Centre de $utere secundare -e tot întinsul 1lo+lui terestru. mai (ec0i. din 0aos. care (or+esc des-re edificii minunate fa+ricate din cle!tar !i -ietre -re ioase. cu o -utere !i o t"rie tot mai mare4 LiraAas0in ■ Când au în eles aceste as-ecte. în cele din urm" c".a distru1erii . ele nu sunt edificii eterice sau infraeterice. fiind întru-a i în lumea material". este e(ocat" M"n"stirea cu nou" altare din ?nsula al+" LLeuceM4 Aceste edificii e'ist" !i ast"zi. lor li s-au al"turat nenum"ra i oameni din 1enera ia a treia !i a -atra. in -enoada des-re care este (or+a. datorit" diferen ei de (i+ra ie ener1etic" între structura auric" -ro-rie !i structura celor care r"m"seser" cura i4 Acei misionari care s-au întors (irusa i de -e câm-ul de lu-t" însân1erat al lumii materiale au constituit un al doilea centru de -utere. fiind locuit doar de acei misionari ai Celor cura i. contra for elor r"ului4 Mul i oameni care se afl" actualmente în Centrul de $utere ?llirin au înf" i!"ri asem"n"toare cu cele ale dacilor4 <otu!i. ceea ce ne duce cu 1ândul la acele le1ende -o-ulare române!ti care (or+esc des-re e'isten a unor -alate de cle!tar. mult mai -ericuloase4 Misionarii !i-au dat seama. dar nu identice4 Este ca !i cum -este structura ener1etic" a (ec0iului ?!!in10in10er s-a su-ra-us o alt" structur". misionarii Celor cura i au renun at la lu-t" !i s-au retras în -erimetrul ?!!in10in10erului4 Din -"cate. formate din ener1ii relati( asem"n"toare . în urma actelor (iolente din lumea material" . mare -arte dintre ei nu s-au mai -utut întoarce direct în ?!!in10in10er. în care doarme. de neconce-ut -ân" atunci. a fost reflectat" în multe le1ende -o-ulare române!ti. -alate !i tem-le formate din ce(a ce -are a fi o deri(a ie a a-ei4 Ele sunt formate dintr-un element -ur material.a-ro-iate ca (i+ra ie. nu s-iritual. c"zut" în somn 1reu. ci des-re o materie diferit" . de!i au fost a(ertiza i de c"tre $rimordialii Luminii4 Au fost alun1ate acele fiin e ale r"ului care-i înro+iser" -e oameni. dar este diferit de acesta4 Se -oate s-une c" în acel -erimetru se afl" dou" locuinţe distincte. ci -ur materiale4 :u este îns" (or+a des-re materia actual". care este coru-t". format" dintr-o ener1ie u!or diferit" Lce(a mai materializat"M4 Din -unctul de (edere al -rofunzimii cuantice. asem"n"tor a-eiT de la distan " aceast" su+stan " este asem"n"toare cle!tarului. cu cât alun1au mai multe fiin e ale r"ului din lumea material". în a-ro-ierea Deltei Dun"rii.s-a f"cut cone'iunea. de unde s" continuie lu-ta4 Una din numeroasele lor fac iuni a ales s" desc0id" un Centru de $utere secundar tot -e teritoriul actual al *omâniei4 Acest Centru de $utere secundar este situat în a-ro-ierea Sarmise1etusei4 :umele s"u este ?llirin4 ?n ?llirin s-au strâns to i misionarii care au ales s" lu-te îm-otri(a for elor r"ului de -e teritoriul str"(ec0ii Dacii4 Ulterior. -rin sintonie. c" nu !tiau inte1ral ade("rulT auX în eles c" în afara fiin elor re+ele cu care se lu-taser" -ân" atunci mai e'ist" altele. decât dac" are o structur" auric" com-ati+il"4 în interiorul celor dou" centre e'ist" construc ii ma1nifice.o materie f"r" -"cat. cu atât (eneau. ?leana Cosânzeana Lsau Sânziana-Sancta DianaM4 $ozi ionarea ?!!in10in10er-ului în Do+ro1ea. la care nu se a!te-tau cei din ?!!in10in10er.

conduse direct de c"tre Lucifer4 Lucifer nu s-a manifestat . ?llirin. în a-ro-ierea $olului nord de arunci. de foc !i de aerM. ca du-" un r"z+oi nuclear4 :u mai e'istau fructe !i -lante +une -entru 0ran".o crea ie fals" Lin(ersat"M !i un -seudo-aradis artificial4 <oate întocmirile L(e1eta iaM ce formau mediul din aceste enecla(e erau.Lore00 !i Dree4 Ele erau situate în diferite locuri ale lumii. într-o re1iune c"reia. s-a aIuns la o diferen iere calitati(" a teritoriilor de -e su-rafa a -"mântului fizic4 $"mântul a fost astfel îm-"r it în trei ti-uri de teritorii4 $rimul ti. nu s-ar -o(esti444& Capitolul ' MA*ELE *EQA< AL *. nici foarte multe4 Cele mai im-ortant teritorii sacre erau cele în care se constituiser" Centre de -utere: ?!!in10in10er-ul.nu au -"r"sit niciodat" lumea material".fiin ele Dree.Lore00 se'uale. datorit" e'tinderii dramatice a r"ului în lumea material" !i.ULU? $rimordialii întunericului Cu toat" o-ozi ia misionarilor Celor cura i !i a -rimordialilor Luminii. de fa-t. -otri(it unei tradi ii str"(ec0i. -rin intermediul ener1iei furate de la oameni4 Al treilea ti. -e fondul infuz"rii r"ului în natur". mediul se de1radase considera+il4 în zonele li+ere nu mai cre!teau decât +uruieni. crea ii false ale fiin elor Loree00 !i Dree. neocu-ate LneformatateM aurie de c"tre fiin ele Lore00 !i DreeT în aceste inuturi nu e'ista o -o-ula ie -rea mare. ca-etele de -od ale Celui r"u în lumea material" s-au înt"rit considera+il4 <eritoriile formatate ma1ic de Lore00 !i Dree s-au e'tins foarte mult. Lore00 se'uale !i Dree4 <oate cele trei cate1orii de fiin e s-au r"z(r"tit L&au c"zut&M în ciclul al doilea al cosmosului . ciulini !i m"r"cini4 Co-acii !i întrea1a (e1eta ie de(eniser" c0irci i !i sfriIi i. des-re ei s-ar -utea s-une c" &dac" n-ar fi. care s-au r"z(r"tit la sfâr!itul ciclului al doilea4 A-oi s-au manifestat fiin ele care s-au r"z(r"tit la miIlocul ciclului . -entru ca fiin a r"ului s" nu se mai manifeste în lumea material"4 Culmea.Alt centru im-ortant de -utere a fost desc0is de acei misionari care au dorit s" eradice fiin a r"ul -rin folosirea for ei !i care au format un fel de armat" de a-"rare a oamenilor întru-a i4 Acest centru de -utere a fost desc0is unde(a în inuturile nordice. datorit" fa-tului c".-e $erfer4 Mai întâi s-au manifestat fiin ele Lore00 eterice.de miaz"noa-tea este locul în care razele Soarelui cad o+lic4 Miaz"ziua este situat" la poli( iar miaz"noa-tea este situat" la c9mpie1 Oamenii din Centrul de $utere de la miaz"zi au dorit s" +loc0eze toate culoarele s-a io-tem-orale L1"urile de (iermeM ce fac le1"tura cu 0aosul. astfel c" au r"mas în acelea!i locuri -ân" în ziua de ast"zi4 Ei continu" s" e'iste !i în -rezent4 Dac" am folosi terminolo1ia (ec0ilor +asme !i le1ende. LiraAas0in. Miaz"zi etc . datorit" lu-telor -entru -utere ce -resu-uneau distru1erea crea iei !i a oamenilor. în tim.era com-us din acele teritorii formatate de c"tre fiin ele întunericului .-"mântul 9â -"cat -.a fost format" din zonele sacre . în care se men inea o crea ie artificial" . LiraAas0in-ul.era alc"tuit din inuturile li+ere. îi -utem da numele Hi-er+oreea4 Acest centru a fost denumit Centrul de $utere de la miaz"zi4 LMiaz"ziua este locul înalt( în care razele Soarelui cad -er-endicular -e su-rafa a -"mântului. ca ni!te encla(e Lcele mai mari aIunseser" la dimensiunea unei "ri mediiM. ei au fost s-riIini i adesea de c"tre Dree !i Lore00 de 1rad mai mic. -recum în 5eacul fericit4 Al doilea ti. au fost c0emate din 0aos fiin e ale r"ului din ce în ce mai -uternice4 $ân" la Ium"tatea ciclului al treilea s-au manifestat doar trei cate1orii de fiin ele re+ele: Lore00 eterice Lde -"mânt. care nu erau nici -rea întinse. astfel c" o mare -arte din su-rafa a -o-ulat" a -"mântului a fost ocu-at" de Cel r"u4 Cam la Ium"tatea ciclului al treilea. de a-". niirin5ul !i Miaz"ziua4 <re-tat. care !i-au dat seama c" ceea ce f"ceau ei era o co-il"rie fa " de r"ul str"(ec0i ce n"("lise în lumea material"4 Oamenii din centrele de -utere -rinci-ale ori secundare -?!!in10in10er. în a treia eta-" s-au manifestat fiin ele care sau r"z(r"tit în -rima -arte a ciclului al doilea . în s-ecial.

fiin ele r"ului care deIa se manifestaser" în lumea material" au fost sur-rinse s" constate c" în afara lor mai e'ist" !i altele4 2a " de cele care locuiau adâncimile insonda+ile ale 0aosului. cu lar1ul concurs al lui S0antia0 !i a lui Hails0it0an. $rimordialii întunericului au fost atra!i în lumea material" datorit" fa-telor oamenilor întru-a i !i. ei au îm-rumutat. de fa-t. datorit" emiterii unor ener1ii -0arisma0 întunecate4 $rimordialii întunericului au fost. 0aosul este aidoma unei lumi astrale in(ersate4 în lumea astral". $rimordialii întunericului au (enit Lau &urcat&M în lumea material" de-a lun1ul 1"urilor de (ierme s-a io-tem-orale. r"ul s-a re("rsat. ca un +unc"r su+teran cu mai multe ni(ele4 Datorit" fa-tului c" 0aosul este o lume in(ersat". iar a doua 1enera ie s-a manifestat în ciclul al doilea. au înce-ut s" se manifeste fiin e de -e ni(elele cele mai adânci ale 0aosului !i anume oamenii -rimordiali ai întunericului . se -oate s-une c" -rimul ni(el este situat a-roa-e de su-rafa " !i c" ni(elele urm"toare sunt situate tot mai adânc. desi1ur. de caracteristicile !i de natura r"ului manifestat ori de -erioada în care s-au re(oltat -entru -rima oar" îm-otri(a Ordinii cosmice4 $rimul n"scut. în care su+zistau în 0aos. câte forme ale r"ului a-"ruser" în lume4 $rimordialii întunericului locuiau în -alierele su-ra-use aie 0aosului. fiin ele r"ului care locuiau a-roa-e de su-rafa " erau ca ni!te co-ila!i neastâm-"ra i4 Cam la miIlocul ciclului al treilea. -e $erfer4 $rimordialii întunericului din -rimele dou" 1enera ii s-au sal(at de distru1erile succesi(e !i de -erioadele de nemanifestare. $rimordialii întunericului n-au !tiut c".Lore00 !i Dree .este. în 0aos4 Dac" nu s-ar fi refu1iat în 0aos. ar fi tre+uit s" se afle -e cel mai de Ios ni(el al 0aosului4 Cei nou" care l-au urmat în -rimul ciclu -e S0antia0 ar fi tre+uit s" se afle -e ni(elul imediat su-erior4 Deasu-ra lor ar fi tre+uit s" se afle ceilal i $rimordiali ai întunericului din -rima 1enera ie4 A-oi ar fi tre+uit s" se situeze cei care s-au re(oltat în ultima $arte a -rimului ciclu4 Du-" ei ar fi tre+uit s" se afle $rimordialii întunericului din a doua 1enera ie. (or+a des-re o ierar0izare in(ersat"4 în +unc"rul su+teran al 0aosului erau atâtea -aliere. -ur !i sim-lu. la fel ca !i fiin ele Dree !i Lore004 Ei au fost trezi i din somnolen a lor. în func ie de -uterea !i de t"ria lor. -rimii n"scu i din -rimele dou" 1enera ii. iar fiin e Dree Lîn1erii r"z(r"ti iM locuiau -e al treilea ni(el4 Ca termen de com-ara ie. f"r" nici o -osi+ilitate de manifestare în e'terior4 în cele din urm".n-au !tiut c" su+ ni(elele lor mai sunt !i altele4 C0iar !i $rimordialii întunericului erau diferen ia i în mod ierar0ic . -aralel cu e'tinderea -aradisurilor artificiale. S0antia0.$rimordialii întunericului -rimordialii întunericului re-rezint". mult a!te-ta i de oamenii întru-a i4 2iind atra!i de ener1iile -0arisma0 emise de oameni. în e-oca des-re care (or+im. refu1iindu-se în afara Oceanului de Lumin". cei care sau r"z(r"tit -e $erfer !i a!a mai de-arte4 <o i $rimordialii întunericului se aflau în10e a i într-o st are e'isten ial" de c"dere în (id.niciodat" direct în lumea material". dar s-au manifestat su+ordona ii s"i4 <oate aceste fiin e e'istaser" -ân" arunci în afara Oceanului de Lumin". du-" cum s-a s-ecificat. iar s-iritul lor ar fi fost a+sor+it în Lumea f"r" form"4 $entru a fiin a în continuare. tot astfel cum cei care s-au re(oltat mai târziu . ca într-un momânt4 în -erioadele urm"toare. la fel ca !i Hails0it0an. deasu-ra lor s-au adunat alte !i alte fiin e care s-au r"z(r"tit îm-otri(a Ordinii cosmice. mai e'ist" alte ni(ele. o a-aren " de form" umanoid" a cor-ului du04 $rimordialii întunericului s-au afundat în cel mai adânc ni(el al 0aosului. -e care-8 s"-aser" sin1uri. tru-ul lor de form" umanoid" s-ar fi destructurat. cei de -e ni(elele inferioare nu-i cunosc !i nu-i -ot (edea -e cei de -e ni(elele su-erioare4 Acela!i lucru se -oate s-une des-re -lanurile 0aosului4 Cei de -e ni(elele situate a-roa-e de su-rafa " nu-i -ot cunoa!te -e cei din adâncimeT locatarii mai noi nu-i -ot cunoa!te -e cei (ec0i4 Astfel c". în 0aos4 Haosul are mai multe -aliere. im-licit. deasu-ra lor. în lumea material"4 5ec0ile teritorii formatate odinioar" de Lore00 !i Dree au fost -reluate de c"tre $rimordialii întunericului. formând ni(eieie su-ra-use aie 0aosului4 înc0i!i în -ro-riul lor mormânt. care s-au re(oltat îm-otri(a Ordinii cosmice4 $rima 1enera ie de oameni s ea manifestat în -rimul ciclu al cosmosului. -e la miIlocul ciclului al treilea. acei &zei& sal(atori. -rin intermediul ener1iilor -0arisma0 ale oamenilor4 $rin intermediul $rimordialilor întunericului. care au de(enit astfel st"-âni a+solu i ai acesiora4 . de-arte de -rezentul continuu. în -rofunzime4 Lore00 eterice locuiau -e -rimul ni(el al 0aosuluiT fiin e Lore00 se'uale locuiau -e aS doilea ni(el.

-ro-o("duitori. în acea -erioad". de a-". urm"rind acelea!i deziderate4 Lore00 !i Dree se aflau su+ conducerea -ro-riilor conduc"tori de &na iuni& în1ere!ti4 Atât $rimordialii întunericului. o -leiad" nesfâr!it" de fiin e mai mici ca -utere !i t"rie4 <oate fiin ele dintr-o ierar0ie se manifest" ca o unitate. în -rimul ciclu al cosmosului.a(ortonii adu!i din 0aos înainte a fi (enit sorocul. la rândul lor. mai de1ra+". care cu-rinde o mie de unit" i4 2iecare unitate de tim. care cores-und Domniilor din ierar0ia 2iilor Luminii4 Cele trei mari cate1orii de fiin e ale r"ului au fost L!i suntM structurate în mod ierar0ic.-rinci-alele c"-etenii ale flintelor Dree4 Ariandele cores-und St"-ânirilor din ierar0ia 2iilor Luminii4 A treia cate1orie. se -oate (or+i des-re o unitate de interse4 Lore00 !i Dree au înce-ut s" ac ioneze în -aralel cu $rimordialii întunericului.:u se -oate s-une c" Lore00 !i Dree au de(enit. !i cea mai -uternic". o e'-erimentaser" în 0aos . ci. mare -arte a 1lo+ului terestru era deIa -o-ulat4 . ca o fiin " colecti("4 în fiecare secund". de (e1eta ie. mai de1ra+". sau. ar tre+ui s" fi'"m o scal" ima1inar" a tim-ului. e'uale. cât !i Dree sau Lore00. care. s-au format noi centre de -utere ale întunericului în toate teritoriile deIa ocu-ate aurie .ar cores-unde unui an. este foarte 1reu de realizat o cronolo1ie e'act" a e(enimentelor desf"!urate de-a lun1ul ciclului al treilea4 Dac" am încerca totu!i s" sta+ilim o cronolo1ie a e(enimentelor.c"-"teniile a elor Lore00 de toate orient"rile: eterice. Inisionari. de foc etc4 Er1iile cores-und $uterilor din cadrul ierar0iei 2iilor Luminii4 A doua mare cate1orie de forte a fost format" din Ariande . un fel de 1ard" -retorian". în func ie de -uterea !i de t"ria -e care o manifestau -e scara (aloric" a r"ului4 $rima mare cate1orie de oameni ai întunericului este format" din retarda i . iar -ân" în anul 3P. iar întrea1a -erioad" -oate fi estimat" la o mie de ani . -ro(oac" un -r"-"d de nedescris4 Din fericire. a fost format" din $rimordialii întunericului.co-ii ale Centrului de $utere -rinci-al de la Miaz"noa-te4 La interfa a tuturor Centrelor de $utere secundare au fost construite edificii !i tem-le ener1etice. conduc"torul !iie cu -recizie ce iac fiin ele su+ordonate: ele este în eie !i eie sunt în el4 ?mediat su+ scaunul de domnie al $rimordialului întunericului se afl" un stat maIor format din oameni ai întunericului4 La rândul lor. r"z+oinici.Miaz"noa-tea -. de -utere !i de t"rie4 2iecare c"-etenie are în su+ordine.un Millenium4 <re+uie totu!i s-ecificat fa-tul c" un an din acea -erioad" cores-unde cam unui mileniu din ziua de ast"zi4 Miilenium-ul a de+utat o dat" cu a-ari ia -lanului cuantic material4 în anul 8 al Millenium-ului a a(ut loc na!terea lui A+el !i Cain4 ?n urm"torii doi ani.Miaz"noa-teaM !i-au sta+ilit re!edin a -ermanent" trei mari cate1orii de for e ale r"ului4 $rima cate1orie a fost format" din Er1ii . retarda ii au fost retra!i destul de ra-id din lumea material". -e de-o -arte oamenii. urm"reau ie!irea cât mai 1ra+nic" din starea nefast" -e care.cea de c"dere continuu"4 $rin (enirea $rimordialilor întunericului în lumea material" s-a format com-let -rinci-alul Centru de $utere al întunericului . oamenii întunericului sunt îm-"r i i în mai multe clase. iar de cealalt" -arte fiin ele Lore00 !i Dree au ac ionat în mod unitar -entru cucerirea -"mântului fizic !i -entru aser(irea tuturor oamenilor întru-a i Millenium Datorit" fa-tului c". -e linie ierar0ic" direct". s-au n"scut -rinci-alele linii de descenden i. de aer. atunci când se manifest" în lumea material". -recum oamenii. cu lar1ul concurs al lui S0antia0 !i al lui Halls0it0an4 *etarda ii formeaz" o cate1orie ati-ic" de oameni Ldac" -ot fi denumi i oameniM. în func ie de (ec0ime. scla(i ai $rimordialilor întunericului. eoni nesfâr!i i. tim-ul a(ea alte 4alenţe decât cele de ast"zi. im-licit. -entru a nu -ertur+a ordinea !i a!a destul de -recar" a lumii4 A doua clas" era format" din acei oameni din 1enera ia a -atra care aderaser" cu +un" !tiin " la ta+"ra Celui r"u s"mân a cea rea4 Ei se întru-au adesea în lumea material" !i ocu-au func ii de conducere în cadrul re1atelor: -reo i. care era situat în re1iunea dintre <i1ru !i Eufrat4 în urm"toarea eta-" a e'-ansiunii r"ului. în func ie de -uterea !i de t"ria fiin elor care î!i 1"siser" s"la!ul acolo !i. no+ili etc4 Su+ conducerea $rimordialilor întunericului. de num"rul oamenilor de(eni i scla(i4 în toate Centrele de $utere ale întunericului Linclusi( în centrul -rinci-al .

se -uteau manifestau cor-oral în -ro-riile teritorii din lumea material". în cor-uri du0 s-ecifice 1enera iilor din care au f"cut -arte4 în cea mai mare -arte a tim-ului. $rimordialii întunericului au su+ordonat toate fiin ele r"ului care se manifestaser" înaintea lor4 Ei erau în to i !i to i erau în ei. -e o su-rafa " de a-ro'imati( 8. formând o fiin " colecti(" a r"ului4 :ici o fiin " Lore00 sau Dree !i nici o fiin " omeneasc" nu -utea face (reo mi!care f"r" !tiin a lor4 La a-o1eul dez(olt"rii sale teritoriale. -rintre care !i un tem-lu imens4 în ac el tem-lu locuia re1ina marelui re1at al r"ului. datorit" acumul"rii r"ului. -entru a realiza marea unitate4 Du-" anul 63P. conducerea Marelui re1at al r"ului urma s" fie atri+uit" urm"torului n"scut . fiind condus de c"tre Udru4 Ca re-rezentant uman al lui Udru a fost aleas" o -reafrumoas" re1in"-(am-"4 Centrul -rinci-al al Marelui re1at al r"ului a fost sta+ilit în (estul Euro-ei. domnia Marelui re1at ar fi tre+uit s" re(in" -rimului n"scut din toate tim-urile. în -artea de nord a Marii Rritanii de ast"zi. iar înce-ând din anul DPP s-a accentuat acti(itatea fiin elor Dree4 $rin anul GPP. misionarii Celor cura i au fost trimi!i la câm-ie4 $rimele lu-te dintre +ine !i r"u s-au dat înce-ând cu anul 33P al Milleniumului4 $e la sfâr!itul celui deal 6PP-lea an.al doilea .în lumea material"4 între anii 6PP !i 63P. Marele re1at al r"ului ocu-a o -ondere însemnat" din su-rafa a -"mântuluiT -este KP V din oamenii încarna i erau scla(i4 <oat" su-rafa a Marelui re1at era un -seudo-aradis. nefiind e1ala i de nici o alt" fiin " din iera0ia Celui r"u4 Cel mai im-ortant dintre cei nou" oameni rimordiali a fost al doilea n"scut LS0antia0 a fost -rimul n"scutM. S0antia04 Datorit" a+sen ei lui S0antia0. ei s-au manifestat -recum Lore00 !i Dree: ca fiin e ener1etice. înce-ând cu anul 8PP s-a f"cut sim it" acti(itatea fiin elor Lore00 eterice. -recum Lore00 !i Dree. misionarii Celor cura i s-au retras în ?!!in10in1er !i în LiraAas0in4 între anii 33P-6PP. într-un loc denumit /arimateea4 Centrul de -utere de la Harimateea era dis-us c0iar la intrarea într-o 1aur" de (ierme ce f"cea le1"tura cu 0aosul4 în Centrul de $utere de la Harimateea. s-a iscat o dis-ut" a-ri1" între -rinci-alii $rimordiali ai întunericului din -rima 1enera ie. ei au locuit în Centrele de $utere ale întunericului4 Uneori.3 Am4 -"tra i se aflau mai multe edificii ener1etice im-resionante. în care s-a o+ inut unitatea r"ului4 5ictoria r"ului in lumea material" a fost a-roa-e totai"4 în frunte cu Udru Lal doilea n"scutM. de-a lun1ul unei -erioade îndelun1ate4 A fost ne(oie de mai multe sute de ani. când Marele re1at al r"ului era la a-o1eu. o femeie(ener" de o fumuse e a-roa-e ireal"4 <t8 De (or+" cu r"ul cel mare <*& în -erioada Marelui re1at s-a -rodus o unitate fara -recedent a r"ului în lumea material"4 Aceast" unitate s-a realizat tre-tat. au înce-ut s" se manifeste. Adam a -lecat în re1iunile înalte( unde a înfiin at CentruS de $utere al Luminii4 Cam în aceea!i -erioad" s-a format com-let Centrul de $utere al întunericului din re1iunea Meso-otamiei LMiaz"noa-teaM4 Du-" anul NPP au înce-ut s" se manifeste $rimordialii întunericului din a doua 1enera ie4 înce-ând cu anul N3P. -entru ca for ele r"ului renun e la r"z+oaiele intermina+ile !i s" se coalizeze. în care se 1"sea 0ran" din a+unden "4 Marele re1at al r"ului a(ea o conducere unitar". dar nu -entru mult tim-4 :u -uteau rezista foarte mult tim. -entru o+ inerea domniei su-reme4 în mod firesc. $rimordialii întunericului din -rima 1enera ie4 Cei mai im-ortan i dintre ace!tia au fost cei nou" oameni n"scu i imediat du-" S0antia04 Ei a(eau o -utere e'traordinar de mare. numit Udru4 Datorit" incom-ati+ilit" ii de rezonan ". $rimordialii întunericului au cucerit toate re1atele mai mici ale fiin elor Lore00 !i Dree !i au format un mare re1at4 Astfel s-a format Marele re1at al r"ului. -rin na!tere din femeie.5eacul fericit a durat -ân" -rin anul 8PP al Millenium-uliii. $rimordialii întunericului nu s-au întru-at direct în lumea material". -rin anul 83P s-a intensificat acti(itatea fiin elor Lore00 se'uale. -entru -rima oar". -recum marea mas" a oamenilor4 De aceea.

nu se afla -e cel mai de Ios ni(el al 0aosului.$rimordialii întunericului din -rima 1enera ie4 $ur !i sim-lu. imediat du-" momentul re+eliunii. -rin S0antia0. (a (eni !i S0antia0. Lore00 !i $rimordialii întunericului au a(ut uria!a sur-iz" s" constate c" nu-8 -ot 1"si4 Ei au s-erat c". este asem"n"toare La-roa-e identic"M cu cea lui S0antia0. -rimul om4 Se s-une c". -entru a se o+ ine definiti(a unitate a r"ului. din adâncurile 0aosului -ân" în -lanul material4 Halls0it0an era. iar (or+a sa nu a mai fost rostit"4 De atunci.Halls0it0an -. astfel c" s-au des-"r it de el4 în consecin ". datorit" fa-tului c" el manifesta cea mai crunt" form" a r"ului . fie su+ o form" umanoid" cu o în"l ime de a-ro'imati( 6 metri4 2orma umanoid" a lui Halls0it0an este doar de îm-rumut4 Ea a fost creat" c0iar în -rimul ciclu al cosmosului. c0emat la (ia " c0iar de o -arte din oamenii -rimordiali ai întunericului2ericit c" a fost sal(at din a+isurile nesfâr!ite ale c"derii sale. dar nici acesta nu !tia nimic4 . care fusese li-sit" de a-ortul ener1etic insuflat de cele 3PP de na iuni în1ere!ti4 în sc0im+. asem"n"toare cu cea a lui S0antia0 . Halls0it0an se -oate manifesta fie su+ forrna sa ori1inar" de !ar-e. ceea ce a re-rezentat o imens" catastrof"4 2iind c0emat în mod direct -rintr-un ritual foarte -uternic. inclusi( fizionomia. S0antia0 a dus mâna la 1ur" !i a (rut s" s-un" ce(a4 :u !i-a dus niciodat" -ân" la ca-"t inten ia. Halls0it0an s-a com-ortat +ine(oitor !i e'trem de ama+il fa " de cei care-i f"cuser" acest ser(iciu4 Cel -u in în -rima faz"4 $rin (enirea lui Halls0it0an.din cel mai adânc -lan cuantic al 0aosului -4 -e însu!i Halls0it0an. nici o fiin " Lore00 sau Dree nu a(eau (reo -utere îm-otri(a sa4 Halls0it0an (oia distru1erea a tot si a toate4:imeni nu-i -utea sta in fata Du-" lun1i ter1i(ers"ri. o dat" cu Haiis0it0an. de!i a fost c"utat o -erioad" foarte lun1" de c"tre fra ii s"i de arme . S0antia0 a dis-"rut din cosmos4 :imeni nu 8-a mai ("zut4 :imeni nu a !tiut unde se ascunde. Halls0it0an. astfel c" nu se !tia nimic des-re el4 S0antia0 nu a fost de 1"sit nic"ieri. Udru4 <otu!i. el însu!i. -recum !i a fiin elor Lore00 sau Dree4 :ici m"car Lucifer nu !tia unde se afl" S0antia04 $entru $rimordialii întunericului se -unea o -ro+lem" e'trem de dificil": nu a(eau ştiinţa continuităţii răului( astfel c" le era o fric" teri+il" c" ceea ce se -etrecea în lumea material" a(ea s"-8 c0eme -e marele tartore.le era fric" de Halls0it0an. Halls0it0an a construit un culoar s-a io-tem-oral. Marele re1at al r"ului s-a s-art în G re1ate mai mici4 LDGM Udru s-a o-us atât cât a -utut acestei di(iz"ri a marelui re1at. moment în care câ i(a -rimordiali ai întunericului au recurs la o solu ie e'trem": l-au c0emat din 0aos . Halls0it0an s-a manifestat în lumea material" mai m ult su+ înf" i!area umanoid". dar s-au în!elat4 S0antia0 nu -utea fi desco-erit nic"ieri. acolo unde se -resu-unea c" ar fi tre+uit s" se afle4 El era ascuns în afara razei de -erce. un în1er li-sit de form". Halls0it0an a do+ândit. ci des-re Manifestarea direct" a r"ului cel mare . -e nici un -alier al 0aosului.ca !i cum ar fi fost fratele 1eam"n al acestuia4 :u este îns" (or+a des-re o &reîntru-are& a lui S0antia0.ia lor fiecare ni(el al 0aosului4 Ei l-au între+at c0iar -e Halls0it0an.om -rimordial ai -rimei 1enera ii. cu toate c" au scotocit cu -erce. ini ial. mai mul i $rimordiali ai întunericului au contestat su-rema ia lui Udru. când a a(ut loc un -roces de sim+ioz" ener1etic"X între S0antia0 !i Halls0it0an4 $rin a-ortul lui Halls0it0an.ie a tuturor $rimordialilor întunericului. acolo unde c"zuse la înce-uturi4 $rimordialilor întunericului . S0antia0. datorit" -rocesului de sim+ioz" realizat ini ial4 în ciclul al treilea. o form" umanoid" -rin care se -utea manifesta4 :oua form" umanoid" a lui Halls0it0an. între1ul 0aos a fost co+orât -e -"mânt4 O sin1ur" fiin " a refuzat s" -artici-e: S0antia0. S0antia0 !i-a -"strat forma sa umanoid". era ne(oie de confirmarea domniei lui Udru de c"tre S0antia04 S0antia0 nu !i-a f"cut a-ari ia. Halis0it0an s-a -utut manifesta doar su+ forma unui imens !ar-e. -re1"tindu-se de r"z+oi. fiind c0emat de câ i(a $rimordiali ai întunericului. -recum ceilal i oameni -rimordiali ai întunericului.la fel ca !i fiin elor Lore00 !i Dree . -e ce ni(el al 0aosului se afl"4 2iin ele Dree. Halls0it0an a s-art -lanurile cuantice !i s-a manifestat în lumea material"4 La fel ca fiin ele Dree !i Lore00. c0iar atunci când !i-a dat seama de r"ul -e care 8a declan!at.distu1erea a+solut"4 :ici un $rimordial al întunericului. a c"rui re!edin " se afla -e cel mai adânc ni(el al Haosului. dar în a doua faz" s-a -utut manifesta su+ o form" umanoid"4 De atunci. dar o dat" cu -rima re+eliune a do+ândit o form"4 în -rima faz".

fiin ele Lore00 !i Dree -uteau fi înfrânte destul de u!or4 Oamenii distru1eau mediul -esudo-aradiziac al re1atelor. atât o -arte din $rimordialii Luminii. oamenii din re1ate au fost în(" a i s" se roa1e Ade("ratului Dumnezeu. cu care au dus lu-te crâncene4 <otu!i. totodat". oamenii i-au atacat direct -e $rimordialii întunericului. dintr-o dat". care l-au cunoscut direct -e Unicul Dumnezeu. unele 1ru-uri ale $rimordialilor întunericului s-au coalizat iar"!i. oamenii n-au -utut s"-i înfrân1" . zeii cu oamenii4 Datorit" A-tului c" nu mai a(eau suficient" -utere de manifestare în urnea material". contem-orani cu S0antia0. astfel c" Lore00 !i Dree nu se mai -uteau manifesta în -ro-riul lor 0a+itat4 $e +aza unor calcule. zeii cu zeii. -unând la cale eliminarea lui Halls0it0an !i trimiterea sa în 0aosul din care (enise4 <otu!i. s-iritul unei astfel de fiin e era imediat a+sor+it în 0aos4 5"zând ceea ce se -etrece. -entru a (esti oamenilor de rând e'isten a unicului Dumnezeu4 A treia mi!care de eli+erare a a-ar inut 1ru-urilor de $rimordiali ai întunericului care au f"cut a-el la ceea ce s-ar -utea numi &+om+a uman"&4 $rima mi!care de eli+erare a $rimordialilor a fost înfrânt" foarte u!or de Halls0it0an4 Cei care au crezut c" îl -ot înfrân1e în lu-t" desc0is". cât !i cei ai celor din ?!!in10in10er i-au în(" at -e oameni arta r"z+oiului . oamenii din aceast" cate1orie au or1anizat mi!c"ri de rezisten " !i au format armate imense. !i-au dat seama de r"ul f"cut !i au 4rut s" resta+ileasc" situa ia4 Ei au trimis misionari !i -ro-o("duitori în toate re1atele -entru a (or+i oamenilor des-re Unicul Dumnezeu. tot mai multe fiin e Lore00 !i Dree s-au retras în 1"urile de (ierme. oamenii aflau în ce -or iune a s-a iului se materializeaz" o astfel de fiin ". Ade("ratul creator4 <at"l tuturor4 La aceast" o-era iune de -ro-o("duire a Ade("rului au -artici-at. cât !i misionarii Celor cura i din ?!!in10in10er. fiind li-site de ener1ia furat" odinioar" de la oamenii de(eni i scla(i.metode de lu-t" îm-otri(a fiin elor Lore00 !i Dree ori a $rimordialilor întunericului care înc" se im-otri(eau acestei o-era iuni de eli+erare4 <otul s-a transformat într-un m"cel de nedesens: oamenii se lu-tau cu oamenii. în1riIora i4 în cele din urm".T intri1a i !i. 1ru-urile de $rimordiali ai întunericului s-au com-ortat iar"!i în disonan " unele fa " de altele4 Astfel au a-"rut trei mari mi!c"ri distincte de eli+erare de su+ tutela lui Halls0it0an4 $rima mi!care de eli+erare a a-ar inut 1ru-urilor de $rimordiali ai întunericului care credeau c" îl -ot înfrân1e în lu-t" desc0is" -e Halls0it0an4 A doua mi!care de eli+erare a-ar inut 1ru-urilor de $rimordiali ai întunericului. -artici-ând astfel la formarea unor rezonan e +enefice a teritoriilor. care !i-a dat seama c" oamenii continu" s" se certe între ei -recum în -rimul ciclu al cosmosului4 Halls0it0an s-a su-"rat atât -e oameni. -entru a fi ref"cut -aradisul ori1inar4 <otodat". cât !i -e crea ie !i a fost la un -as de a distru1e totul4 $entru a -reîntâm-ina o astfel de stare de lucruri. nesocotind ca-acitatea sa imens" de distru1ere. în mod -aralel. dincolo c0iar de ni(elul de manifestare al lui Halls0it0an4 Ceea ce însemna c" S0antia0 este mult mai -uternic decât Halls0it0an4 Erau cu to ii uimi i-.La un momet al c"ut"rii lor. ei au -resu-us c" S0antia0 se afla într-un loc inaccesi+il. s-au retras înfrico!a i4 A doua mi!care de eli+erare a a(ut la +az" -e acei $rimordiali din -rima 1enera ie. -entru a se îm-otri(i r"ului -rin lu-t" desc0is"4 Atât trimi!ii $rimordialilor întunericului. acolo unde nu -uteau fi atinse de oamenii înfuria i4 Ele au fost imediat urmate de unii dintre $rimordialii întunericului4 La un moment dat. care au 1"sit. care trimis mesa1eri în cele trei re1ate. de!i sco-ul lor era comun. o a!te-tau !i îi distru1eau forma în care se manifesta4 2iind-i distrus" forma umanoid". -entru a -utea înfrân1e un $nmordiai ai întunericului care se a-"ra cu dis-erare4 Mul i $rimordiali ai întunericului !i-au -ierdut cor-ul du0 în acele lu-te a-ri1e. cearta $rimordialilor întunericului -entru succesiune la domnia su-rema a stârnit mânia lui Halls0it0an. un teren -ro-ice de manifestare4 Oamenii o+i!nui i din re1ate au aflat astfel cu stu-efac ie de fa-tul c" au fost min i i cu neru!inare o lun1" -erioad" de tim-4 Ei au aflat numele -rin care -oate fi c0emat Unicul Dumnezeu4 De asemnea. iar s-iritul lor a fost a+sor+it în Lumea f"r" form"4 Dat" fiind -uterea !i t"ria $rimordialilor întunericului !i a fiin elor Lore00 !i Dree. -rin intermediul c"reia urmau s" fie rec0emate s-iritele +une ale naturii. care !i-au dat seama de eroarea imens" -e care au comis-o în momentul în care s-au eriIat în zei fal!i4 O -arte din ace!ti $rimordiali ai întunericului. era ne(oie de foarte mul i oameni Lde un cumul de ener1ie !i de sunet ai muAor oameniM.

Dumnezeu a luat o -arte . au desco-erit un num"r de a-ro'imati( zece suflete -erec0e !i au f"cut în a!a fel încât s" se întâlneasc" !i s" se uneasc" tru-e!te4 Din unirea acelor suflete -erce0e a rezultat ce(a deose+it4 Sufletele -erec0e s-au conto-it într-o armonie sufleteasc" $erfect": din -unct de (edere sufletesc. s-a n"scut al treilea4 Al treilea nu era îns" o -ro1enitur" de tru.definiti( !i s"-i alun1e în 0aos4 Cât des-re Halls0it0an. se -ot întru-a în acela!i tim-4 La sfâr!itul Marelui re1at al r"ului.o coast" . a dorit înc" de la înce-ut s" creeze aceast" fiin " auric" nou" -rin unirea -roto-"rin ilor Adam !i E(a. -rin emiterea unor -0arisma0 întunecate.din +"r+at !i a creat femeia4 2emeia este considerat" str"lucirea -lumina . între milioanale de oameni care -o-ulau -"mântul în acea -erioad". -rin des-"r irea fiin ei omene!ti -rimordiale în dou" Ium"t" i4 ?n momentul crea iei.iei lor su+tile. câ i(a $rimordiali ai întunericului cuno!teau aceast" tain" adânc"4 $entru a sc"-a de Halls0it0an.la ni(elul sufletului celor doi -arteneri . uneori. Lumina Lstr"lucirea str"luciriiM4 .nu a mai fost -osi+il" întru-area instantanee a +"r+atului !i a femeii cores-ondente. orice fiin " omeneasc" (a fi format" din R"r+at L<at"lM. în marea sa în ele-ciune. Aceast" lumin" este o structur" auric" nou".+"r+atului. datorit" fa-tului c" Adam !i E(a au fost &fora i& de e(enimente !i s-au unit tru-e!te L&s-au cunoscut&M înainte de (reme4 ?-a des-"r it foarte -u in de marele e(eniment4 $rin formarea noii fiin e aurice. din 2emeie Lstr"lucireaM !i din noua fiin " netru-easc". de la un moment dat . în sc0im+ a reu!it a treia4 A treia mi!care de eli+erare condus" de o -arte din $rimordialii întunericului a a(ut în (edere construirea unei bombe umane( ca-a+il" s"-8 alun1e -e Halls0it0an în 0aos4 Construirea unei bombe umane a a(ut la +az" cunoa!terea de c"tre o fac iune a $rimordialilor întunericului a unei taine -rofunde: taina -"r ii femeie!ti !i a -"r ii +"r+"te!ti4 ?aina părţii bărbăteşti şi a părţii femeieşti are la +az" e'isten a sufletelor duale . din ?u+irea L2iulM !i din Lumina sau Str"lucirea LSfântul Du0M4 <ot astfel. du-" modelul Creatorului4 Dumnezeu însu!i este format din <at"l.numit cultul iluminării $pontane prin iubire sau cultul $trălucirii $trălucirii Lfemeia este considerat" str"lucirea -lumina . ei au ref"cut unitarea $rimordial": +"r+atul era în femeie !i femeia era în +"r+at4 Acest -roces s-a -rodus doar la ni(elul sufletesc . iar doi de(in trei4 Unitatea ade("rat" !i des"(âr!it" a fiin ei umane const" în reunirea într-o sin1ur" fiin ". din iu+irea lor. +"r+atul !i femeia cores-ondent" ar fi tre+uit s" refac" ra-id unitatea -rimordial"4 Acesta a fost !i este $lanul lui Dumnezeu4 Datorit" modului im-erfect în care au fost conce-u i oamenii în -lanul material.o nou" lumin" sau o $trălucire a $trălucirii. aflate în lumea material". datorit" -erce. tot astfel cum Du0ul Sfânt este considerat Str"lucirea sau Lumina lui Dumezeu4 R"r+atul !i femeia sunt suflete duale4 2iec"rui +"r+at din cosmos îi cores-unde o femeie !i fiec"rei femei îi cores-unde un +"r+at4 în mod normal. dar ace!tia au c"zut înainte de a se -roduce acest e(eniment4 2ormarea acestei noi fiin e aurice a re-rezentat de fa-t $lanul lui Dumnezeu -entru oameni4 :u s-a realizat $lanul lui Dumnezeu. sufletele -erec0e se simt de la orice distan "4 Astfel c". astfel încât s" se -oat" re1"si4 De acest fa-t au -rofitat fiin ele Lore00 !i Dree.cam de la formarea -rimelor re1ate conduse de Lore00 se'uale . mai multe suflete -erec0e4 ?ni ial.ci o fiin " ener1etic" .astfel c". c0iar dac".+"r+atuluiM4 $rimordialii res-ecti(i s-au +azat -e fa-tul c". care au mani-ulat atent e(enimentele -entru ca dou" suflete -erc0e s" nu se -oat" re1"si în lumea material". la a-o1eul des"(âr!irii sale. ace!ti $rimordiali ai întunericului au instituit un cult . ei au desco-erit. +"r+atul !i femeia -erec0e ar fi tre+uit s" se întru-eze concomitent în lumea material"4 *e1"sindu-se în lumea material".a sufletelor -erec0e: +"r+atul !i femeia cores-ondent"4 R"r+atul a fost creat de c"tre Dumnezeu du-" C0i-ul !i Asem"narea Sa4 2emeia a fost creat" de c"tre Dumnezeu du-" c0i-ul !i asem"narea +"r+atului. dac" nu ar fi inter(enit Cel r"u. nici nu -utea fi (or+aT nu -utea fi atins4 Halls0it0an era mul umit c" în tim-ul domniei sale se -rodusesr" atâtea distru1eri4 F =9) Alun1area lui Halls0it0an Dac" -rimele dou" mi!c"ri de eli+erare nu au reu!it s"-8 înfrân1" -e Halls0it0an. ine'istent" actualmente în cosmos4 Dumnezeu. omul de(ine doi.

A treia -ersoan" a fiin ei umane, str"lucirea str"lucirii, este o -ro1enitur" netru-easc", de form" umanoid"4 Este ca !i cum tru-ul sufletesc al +"r+atului se une!te cu cel al femeii -erec0e, -entru a na!te, -rintr-un fel de -art0eno1enez", un nou tru- sufletesc, care este inde-endent de cel al -"rin ilor4 Acest nou tru- sufletesc este numit str"lucirea str"lucirii4 Du-" ce a fost n"scut", str"lucirea str"lucirii nu se mai afla su+ Iurisdic ia nici a +"r+atului, nici a femeii4 Str"lucirea str"lucirii se manifesta autonom, +eneficiind de -uteri Lsidd0is-uriM e'trem de mari4 :ici un $rimordial al întunericului, nici m"car S0antia0 nu au a(ut -uteri atât de mari -recum are o astfel de fiin "4 în -erioada de la sfâr!itul celui de-al treilea ciclu, au a-"rut -e lume doar zece astfel de fiin e denumite str"lucirea str"lucirii4 <otu!i, fiind n"scute înainte de (reme, aceste str"luciri ale str"lucirii nu -uteau fi decât e'trem de nai(e - de ne!tiutoare -, -recum ni!te 1i1an i li-sit de minte4 Dac" cine(a le-ar fi s-us s" distru1" un teritoriu sau o fiin " omeneasc", ar fi f"cut-o f"r" cea mai mic" ezitare4 De acest fa-t au -rofitat o -arte dintre $rimordialii întunericului4 Ei au educat în folosul -ro-riu cele zece suflete nerce0e, -entru a -rofita de -uterile nelimitate ale str"lucirii str"lucirii4 Au a(ut 1riI" ca ener1ia emis" de str"lucirea str"lucirii s" fie ca-tat" în diferite o+iecte materiale sau în cristale, -entru a fi -"strate în (iitor4 A-oi, au aruncat în lu-t" aceste fiin e netru-e!ti, -entru a-!i înfrân1e inamicii4 în con secin ", str"lucirea str"lucirii a de(enit o +om+" uman" ca-a+il" s" distru1" lumea material"4 $rin acest act ires-onsa+il, $rimordialii întunericului au comis o imens" 1re!eal", conferind -uteri Lsidd0is-uriM formida+ile unor f"-turi li-site de e'-erien " !i neaflate în comuniune cu Ade("ratul Dumnezeu4 $uterea, în afara comuniunii cu Dumnezeu, înseamn" distru1ere4 O str"lucire a str"lucirii nu se -oate manifesta ca Du0ul Sfânt - Lumina sau Str"lucirea lui Dumnezeu -, datorit" fa-tului c" nu are cunoa!terea de-lin" a lui Dumnezeu4 Cel -u in o -erec0e din cele zece alese de c"tre $rimordialii întunericului a dus r"z+oiul -ân" la ca-"t4 într-un anume moment, -rintr-o mani-ulare atent", +"r+atului i s-a s-us c" sufletul -erec0e, femeia, a fost luat" -rizonier" de c"tre Halls0it0an4 2ire!te, femeia - str"lucirea - era în afara oric"rei -rimeIdii, dar +"r+atul a crezut tot ce i s-a s-us !i s-a -rezentat în fa a lui Halls0it0an, cerându-i socoteal"4 Omul res-ecti( !i-a acti(at în -reala+il str"lucirea str"lucirii, astfel c" erau doi în unu - o +om+" uman" -, care lu-ta -entru a-!i reface unitatea -rimordial"4 :ici 8PPP de elefan i su-"ra i c" li s-au furat -uii nu se -ot com-ara cu acel om, care s-a -rezentat în fa a lui Halls0it0an4 2ire!te, de la în"l imea celor !ase metri cât a(ea, Halls0it0an i-a râs în fa " omului de doar un metru o-tzeci, care dorea s" se sinucid" (enind la el, !i se -re1"tea s"-8 s-ul+ere ca -e un 1ândac4 A a(ut îns" cea mai mare sur-riz" din îndelun1ata sa e'isten "4 într-o lu-t" r"mas" memora+il", care înc" e'ist" im-rimat" în cronica aAas0a, Halls0it0an a mâncat o +"taie crunt" de la acel om de un metru !i o-tzeci de centimetri4 $ur !i sim-lu, acel om a sfâ!iat cu mâinile 1oale -or iuni din tru-ul de lumin" al lui Hals0ti0an4 :u a sc"-at de straniul a1resor decât atunci când s-a refu1iat, -rin 1aura de (ierme, îna-oi în 0aosul din care (enise4 Astfel, Halls0it0an a fost alun1at în afara lumii materiale, iar omul res-ecti( !i-a re1"sit femeia4 în cele din urm", el a fost c on(ins s" renun e la calea str"lucirii str"lucirii !i s" rede(in" a!a cum a fost4 Oi-a -"strat îns" femeia - sufletul -erec0e, f"r" a mai a-ela (reodat" la te0nica form"rii, înainte de soroc, a str"lucirii str"lucirii4 :umele omului care 8-a în(ins -e Halls0it0an este O0aA0a <0an4 Actualmente, el se afl" în lumea eteric", îm-reun" cu 1ru-ul s"u, S0aA0a <0an s-a refu1iat în lumea eteric" cu -u in înainte de finalul ciclului al treilea4

Sfâr!itul ciclului al treilea
Du-" eliminarea lui Halls0it0an, $rimordialii întunericului au încercat s" î!i refac" for ele !i s" -orneasc" o nou" ofensi(" de recucerire a lumii4 De data aceasta, $rimordialii întunericului au a(ut un inamic comun: oamenii de(eni i li+eri, care-8 desco-eriser" -e Dumnezeu4 ?n teritoriile de(enite li+ere, oamenii care încercau s" reînnoade le1"tura -ierdut" cu Unicul Dumnezeu, au format mai multe nuclee4 Ei au fost s-riIini i în continuare de cei din ?!!in10in10er4 $entru -rima oar" în istoria ciclului al treilea, oamenii scla(i, condu!i de c"tre $rimordialii întunericului, au de(enit mai -u ini decât oamenii care se înc0inau la Unicul Dumnezeu4 $rimordialii întunericului !i oamenii care înc" îi s-riIineau

erau la doar un -as de o mare înfrân1ere4 în acel moment de cotitur", $rimordialii întunericului au ticluit un nou -lan, care, în cele din urm", s-a do(edit a fi !i mai -erdant4 De fa-t, a fost o ade("rat" catastrof" -lanetar"4 $rimordialii întunericului s-au 1ândit s"-8 caute în continuare -e S0antia0 -entru a-!i consolida -uterea4 S-au 1ândit c", o dat" cu S0antia0, (or -utea fi aduse din 0aos !i acele fiin e Lore00 !i Dree care înc" nu reu!iser" s" se manifeste în lumea material", în 0aos înc" se aflau - se afl" !i ast"zi - miliarde !i miliarde de fiin e omene!ti din toate 1enera iile, dar !i de fiin e Lore00 !i Dree4 $ân" în momentul actual, nu s-au manifestat decât ma'imum G3 V din totalul fiin elor din 0aos4 E'ist" foarte multe fiin e care n-au -"r"sit niciodat" 0aosul4 Ele au r"mas acolo eoni !i eoni, f"r" a !ti ce se -etrece în afar"4 $lanul de ac iune al $rimordialilor întunericului era cu ade("rat dia+olic4 Ei -re1"teau cea mai -uternic" contralo(itur" ce -oate fi ima1inat"4 Dac" -ân" atunci au (rut s" aduc" 0aosul de data aceasta (oiau s" reînfiin eze în -e -"mânt material" (ec0iul Hetitet0 - cosmosul din -rimul -rimordialii întunericului (oiau s" fac" ce(a nemai("zut !i nemaiauzit: (oiau s" recreeze Hetitet0ul în -lanul fizic, -e o sin1ur" -lanet"4 Aceast" -lanet" imens" tre+uia s" fie, totodat", o co-ie material" a între1ului Ocean de Lumin" - co-ie situat" totu!i în afara acestuia, ca o contra-arte a ei4 Dac" ar fi reu!it s" fac" ceea ce !i-au -ro-us, nu mai -uteau fi cuceri i de nimeni4 Ar fi instaurat o tiranie -er-etu", iar ei s-ar fi eriIat în dumnezei4 Dar S0antia0 nu a fost de 1"sit4 De fa-t, S0antia0 nu a (rut s" (in"4 E'ist" multe istorisiri în lumea eteric" cu -ri(ire la acest e(eniment4 Cea mai -lauzi+il" este cea care afirm" c" S0antia0 a f"cut, el însu!i, du-" eoni !i eoni de t"cere, a-el la Dumnezeu, în acele momente de cotitur", S0antia0 s-a întors c"tre Dumnezeu !i s-a ru1at îndelun1 -entru to i Cei r"z(r"ti i -oameni întuneca i, s-irite ale naturii Lore00 sau fiin e luciferice Dree4 *u1"ciunea f"cut" de S0antia0, cu mare -"rere de r"u, 8-a îndu-lecat -e Runul Dumnezeu, care ?-a cercetat inima4 ?nima sa a fost 1"sit" f"r" r"utate, f"r" ur", -lin" de com-asiune -entru to i Cei r"z(r"ti i4 Atunci, -entru întâia oar" du-" c"dere, se s-une c" S0antia0 ar fi rostit urm"toarele cu(inte: - 1.+ dori #ă "ie ca la -nceput= c0nd eram -n Dumnezeu +i Dumnezeu era -n noi +i ne uitam cu toţii -mpreGurul no#tru +i= iată= toate erau bune1. 2ire!te, $rimordialii întunericului nu a(eau de unde s" !tie astfel de lucruri4 Ei !i-au dat îns" seama c" S0antia0 nu se afla în 0aos, astfel c" au dedus c" se afl" în &ceruri&4 Atunci $rimordialilor întunericului le-a (enit ideea ne+uneasc" de a s-ar1e cerurile, -entru a-8 c"uta -e S0antia0 !i a-8 o+li1a s" co+oare în lumea material", îm-reun" cu co0ortele de fiin e inute ca-ti(e în 0aos - fiin e -e care doar S0antia0, -rimul om, le -utea aduce4 în tim- ce $rimordialii întunericului -uneau la cale strate1ia de s-ar1ere a cerurilor, iar Udru îi în(" a modalit" ile de atacare a 2iilor luminii, s-a întâm-lat ce(a 1randios: la $olul :ord al -"mântului, Oastea 2iilor Luminii, condus" de în1erul Mi0ail, a s-art -lanurile cuantice !i s-a re("rsat -e -"mânt, în lumea fizic"4 Miliarde !i miliarde de 2iii ai Luminii !i de s-irite ale naturii au -"truns în -lanul material, -recum a-a -rintr-un st"(ilar a+ia desc0is4 2iii Luminii i-au atacat -e $rimordialii întunericului -rin a-", -rin foc, -rin -"mânt !i -rin aer4 ?-au atacat atât în form" umanoid", cât !i ca ener1ii, -enetrând toate moleculele materiei4 <ot -"mântul, cu toate elementele sale, au fost r"("!ite: focul de sus a lu-tat îm-otri(a focului de Ios, a-a de sus îm-otri(a a-ei de sus !i a!a mai de-arte4 în momentul în care 2iii Luminii au -"truns în lumea material", s-a -rodus un fenomen uimitor, 1reu de e'-licat în termenii actuali: -"mântul fizic s-a dialtat, de(enind imens4 în ziua de ast"zi, dac" mai multe fiin e în1ere!ti -"trund neautorizat în lumea material", -"mântul se dialt" +rusc4 Dac", s" s-unem, ar -"trunde neautorizat zece fiin e în1ere!ti, tot ecosistemul terestru ar fi dat -este ca-4 $rimul efect ar fi c" -"mântul fizic s-ar dialta cu câ i(a metri - ca un fel de +alon um-lut cu 0eliu4 Simultan, tru-urile oamenilor ar cre!te în mod -ro-or ional4 De aceea, tre+uie s" e'iste mereu un ec0ili+ru -erfect între num"rul fiin elor în1ere!ti luminoase !i cele întunecate care se manifest" la ni(elul lumii materiale4 Dac" $rimordialii întunericului î!i înde-lineau sco-ul !i reu!eau s" aduc" fiin ele re+ele din 0aos, -"mântul s-ar fi dilaltat +rusc4 <ot astfel s-au -etrecut lucrurile în momentul în care miliarde

!i miliarde de fiin e în1ere!ti din Oastea în1erului Mi0ail au -"truns în lumea material"4 în tim-ul conflictului, oamenii din lumea material" s-au scindat: oamenii care i-au urmat -e $rimordialii întunericului au lu-tat îm-otri(a 2iilor Luminii4 Oamenii care i-au urmat -e cei din ?!!in10in10er au lu-tat îm-otri(a $rimordialilor întunericului, a fiin elor Lore00 !i Dree4 Lumina a lu-tat îm-otri(a întunericului, iar întunericul a lu-tat îm-otri(a luminii4 Du-" cea de -e $erfer, aceasta a fost cea mai crunt" +"t"lie -urtat" în Oceanul de lumin" între 2iii întunericului !i 2iii Luminii4 Du-" s-usele fiin elor din lumea eteric", în aceast" +"t"lie a-ocali-tic" au -ierit "in formă 8PN miliarde de fiin e în1ere!ti, de s-irite ale naturii !i de oameni4 Du-" cum se -oate remarca, nu se s-ecific" din ce ta+"r" au f"cut -arte +eli1eran ii care au -ierit, întrucât, în cele din urm", to i form"m o sin1ur" ta+"r" - suntem co-iii lui Dumnezeu Unicul4 2ire!te, nici o fiin " nu dis-are, în mod efecti(, din cosmos4 în momentul în care o fiin " î!i -ierde forma umanoid", se reîntoarce în mediul din care a -ro(enit4 Cu -u in tim- înainte de înc0eierea r"z+oiului, o fac iune G oamenilor întru-a i s-a retras din lu-t", în ele1ând, în cele din urm", marea eroare -e care au comis-o atunci când i-au ascultat -e $rimordialii întunericului, -e Lore00 !i -e Dree4 Aceast" fac iune nu forma mai mult de 3-> V din totalul oamenilor întru-a i, care înc" lu-tau de -artea $rimordialilor întunericului4 La sfâr!itul r"z+oiului, oamenii din aceast" fac iune au fost cru a i de 2iii Luminii, astfel c" li s-a -ermis s" se refu1ieze în lumea eteric", acolo unde, de la Adam !i E(a, nu mai -"trunsese nimeni4 Du-" refu1ierea în lumea eteric", oamenilor din aceast" cate1orie li s-a -ermis s"-!i construiasc" &locuin e& -a!ez"ri4 Du-" modul în care s-au com-ortat în lumea eteric", oamenii din aceast" cate1orie -ot fi îm-"r i i în dou" mari clase4 $rima clas" a ales calea neutralit" ii, în tim- ce a doua clas" a ales calea +eli1erantei4 $rima clas" -oate fi denumit" neutr", iar a doua -oate fi denumit" -rometeic"4 în ultima faz" a cruntei înfrunt"ri, $rimordialii întunericului !i o -arte din oamenii care-i s-riIiniser" cu îndârIire s-au refu1iat în a-ro-iere de Centrul lor de -utere din nordul An1liei, la Harimateea4 Acolo s-a dat cea mai a-ri1" lu-t" a acestui r"z+oi, în care au -ierit din form" foarte multe fiin e omene!ti !i $rimordiali ai întunericului4 $rimordialii întunericului su-ra(ie uitori s-au refu1iat în 1aura de (ierme de la Harimateea, întorcându-se în -lanurile lor cuantice4 O alt" -arte s-a refu1iat în Centrul de -utere de la Miaz"noa-te Du-" (ictorie, oastea 2iilor Luminii, condus" de în1erul Mi0ail, s-a retras din -lanul cuantic material -rin acela!i loc -rin care au -"truns la înce-utul confla1ra iei: -e la $olul :ord al -"mântului4 Concomitent, Du0ul Sfânt s-a retras din crea ie, toate (e1etalele !i formele animale au -ierit, iar -"mântul fizic a în10e at4 :u a mai r"mas decât structura mineral" a $"mântului, care sem"na -e atunci cu -laneta Marte4 :oa-tea a în("luit totul4 Acest fenomen este numit marea şter*ere. <o i oamenii - milioane !i milioane - care au mai fost sur-rin!i în -lanul cuantic material !i-au -ierdut cor-urile du0, )ar s-iritul lor a fost retras în Lumea f"r" form"4 <ot astfel, au su-ra(ie uit oamenii din ?!!in10in10er !i din celelalte centre de -utere ale luminii, care, oricum, nu erau situate la ni(elului $ianului fizic deIa cor-ut, ci la ni(elul materiei f"r" -"cat4 Capitolul K

*(U$ !I
Metamorfoze -aralele

C*?(*?U$

La fel ca !i cosmosul, structurile aurice ale oamenilor au suferit o &metamorfoz" îndelun1at"4 2iec"rei eta-e a metamorfozei cosmosului îi cores-unde o modificare a structurii aurice a fiin elor umane4 Se -oate a!adar (or+i des-re mai multe stadii sau eta-e ale unei metamorfoze -aralele: a cosmosului !i a structurii aurice a omuluiT ceea ce este sus este Ios !i ceea ce este Ios este sus4 <ransform"rile cosmosului material !i ale structurii aurice a oamenilor nu -resu-un doar e'isten a unor le1i oar+e, autoe(olu ia materiei sau (ictoria celui mai -uternic, a!a cum s-a s-us din -ers-ecti(a materialismului dialectic4 De

asemenea, transform"rile cosmosului material ori ale structurii aurice ale oamenilor nu tre+uie atri+uite în mod direct lui Dumnezeu sau 2iilor Luminii, du-" cum nu tre+uie atri+uite, în mod direct, nici fiin elor întunericului - Lore00 !i Dree4 Du-" cum s-a men ionat, crea ia direct" a lui Dumnezeu nu -oate fi decât -erfect"4 2a-tul c", ulterior, crea ia -erfect" s-a deteriorat, nu s-a datorat lui Dumnezeu sau 2iilor LuminiiT de asemenea, nu are de-a face, în mod direct, nici cu Cei întuneca i4 <ot ce se -etrece în lumea material" se datoreaz" oamenilor !i numai lor4 :imeni altcine(a nu este res-onsa+il de ceea ce se -etrece în lumea material" - atât în ceea ce -ri(e!te starea naturii, cât !i în ceea ce -ri(e!te modificarea structurii aurice4 De asemenea, nimeni altcine(a în afara oamenilor nu este res-onsa+il -entru e(enimentele cotidiene catastrofale ori -entru nenorocirile ce se a+at atât de des4 Oamenii sunt sin1urele fiin e care au ca-acitatea de a emite -0arisma0, indiferent dac" (or sau nu Lori dac" cred sau nu acest fa-tM4 $rin emiterea de -0arisma0, oamenii sunt etern creatori4 2ire!te, nu oamenii ca fiin e întru-ate au ca-acitatea de a crea, ci s-iritul lor, care a fost f"cut de c"tre Dumnezeu, du-" C0i-ul !i Asem"narea Sa4 S-iritele naturii sau în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii nu au aceast" ca-acitate4 :-ar a(ea cum4 Ei sunt to i în unu !i unu în to iT to i sunt în Dumnezeu, astfel c" nu au de ce s" se manifeste autonom, -rin emiterea unei -0arisma04 în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii sunt unul în to i !i to i în unul f"r" a-!i -ierde indi(idualitatea4 2iind to i în unu !i unu în to i, 2iii Luminii sunt în Dumnezeu4 De aceea, în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii sunt în comuniune -ermanent" cu Dumnezeu, ("d 2a a Sa !i duc la înde-linire -oruncile Sale4 Cumulul -oruncilor lui Dumnezeu constituie Ordinea cosmic" sau 2irea Lucrurilor4 :ici 2iii întunericului - s-irite ale naturii sau în1erii re+eli, Lore00 !i Dree -, nu au ca-acitatea de a emite -0arisma04 Ei tr"iesc într-o comuniune a r"ului Lcomuniune in(ersat"M -sunt to i în unu !i unu în to i4 Du-" acest -rinci-iu - unu în to i !i to i în unu -, 2iii întunericului au realizat o comuniune artificial" cu oamenii care fa-tuiesc râul4 2iii întunericului +eneficiaz" de -uterea !i de ener1ia emis" de oameni, care sunt ridica i la ran1ul de -utere mare4 Ca -utere mic", 2iii întunericului sunt mor i, dar ei re(in la (ia " -rin ener1ia -reluat" de la oameniT în sc0im+, oamenii mor, -e m"sur" ce î!i ofer" ener1ia 2iilor întunericului4 De-a lun1ul istoriei cosmosului, oamenii s-au întru-at -entru a e(olua ei în!i!i, dar !i -entru a-i r"scum-"ra -e fra ii lor care s-au r"z(r"tit - s-irite ale naturii !i în1eri4 *e+eliunile succesi(e - a -rimului om, S0antia0, a lui Halls0it0an, a în1erilor condu!i de Lucifer, a $rimordialilor întunericului !i a acelor oameni care i-au urmat - tre+uiau r"scum-"rate de restul oamenilor4 <re+uia r"scum-"rat -"catul ori1inar4 încercarea oamenilor de a r"scum-"ra erorile str"mo!ilor a înce-ut c0iar o dat" cu de+utul celui de-al doilea ciclu cosmic, -e $erfer4 De aceea, la înce-utul celui de-al doilea ciclu, a a(ut loc o crea ie e) ni#ilo. Astfel c" a fost creat iar"!i un -rim om -Adam al celei de-a doua 1enera ii4 Din -"cate, datorit" re+eliunii oamenilor celei de-a doua 1enera ii, în frunte cu al doilea Adam !i a fiin elor în1ere!ti conduse de Lucifer, totul a de1enerat, iar $erferul a fost incendiat4 Oi în al treilea ciclu cosmic, -rocesul crea iei a fost luat de la înce-ut, ca !i cum nu s-ar fi întâm-lat nimic4 A fost creat" o nou" lume%-alier cuantic, Edenul eteric, !i un nou -rim om -Adam des-re care aminte!te 5ec0iul <estament4 Din Adam, Domnul Dumnezeu a f"cut femeia4 $rima femeie a fost E(a4 Adam !i E(a au c"zut în -"cat, astfel c" au fost str"muta i -e un nou -alier cuantic - -alierul cuantic material4 <otu!i, Adam !i E(a au c"zut în -"cat mult mai târziu, în com-ara ie cu -rimii oameni ai 1enera iilor anterioare4 într-un fel, se -oate s-une c" Adam !i E(a, -roto-"rin ii celei de-a treia 1enera ii, au rezistat cel mai mult4 $rimul om al -rimei 1enera ii, S0antia0, s-a o-rit destul de re-ede din -rocesul e(oluti(, astfel c" nu a reu!it s" se maturizeze suficient -entru a în ele1e $lanul lui Dumnezeu !i a-8 urma nea+"tut4 S0antia0 nu a de-"!it eta-a -u+ert" ii4 Al doilea Adam, cel al 1enera iei a doua, s-a -oticnit ce(a mai târziu, cam în -erioada sfâr!itului adolescen ei4 în sc0im+, Adam -roto-"rintele celei de-a treia 1enera ii, cel des-re care aminte!te 5ec0iul <estament - s-a -oticnit la maturitate4 Al treilea Adam a umblat cel mai mult cu Dumnezeu Ldintre -rimii n"scu i ai celor trei 1enera iiM, astfel c" în ele-ciunea sa a de(enit foarte mare4 Adam 8-a de-"!it cu mult -e S0antia0, astfel c" a continuat -rocesul e(oluti( din -unctul în care, cu dou" cicluri în urm", îl a+andonase S0antia04 Din -"cate, în cele din urm", a c"zut !i el, iar urma!ii s"i încearc" s" resta+ileasc" situa ia de la înce-uturi, când toate erau -l"cute în fa a lui Dumnezeu4

înseamn" reîntoarcerea la Dumnezeu !i întronarea Ordinii di(ine4 2iecare -0arisma0 întunecat". a fost creat de C 3tre Dumnezeu nemanifestat. cu mult tim. omului i s-a f"cut un (e!mânt material.2iecare -0arisma0 luminoas".înaintea form"rii Oceanului de Lumin"4 S-iritul omului. tot astfel cum cor-ul du0 este format din -articule s-irituale emise de fiin ele în1ere!ti4 Dac" am e'a1era -u in. 0idro1en. iar a-oi a fost inclus într-un tru. ar r"mâne f"r" în(eli!ul de form" umanoid". în cazul unui accident4 2iind li-sit de în(eli!ul de form" umanoid". de forma unor linii su+ iri de ener1ie4 LD6M S-iritul s"l"!uie!te în interiorul cor-ului du0.Lumea f"r" form"4 . cât !i la ni(elul marcocosmic4 Omul este doar co-ia cosmosului . ci este în1erilor Lsufletul formeiM !i al s-iritelor naturii Lsufletul crea ieiM. în re1iunea -ie-tului4 El este situat -e linia di(in".ima*o mun"i Metamorfozele structurilor aurice Omul este. în -rimul rând. de e'em-lu. aflat" în dezacord cu le1ile cosmice. în cele din urm". s-iritul omului ar fi instantaneu as-irat în lumea cu care este în consonan " . ca o nestemat" ne-re uit".luminos de form" umanoid"4 Acest tru. în sensul c" nu este crea ia sa direct". un s-irit4 El a fost creat direct de c"tre Dumnezeu. car+on etc. r"s-ândit" în tot cosmosul4 Astfel. str"lucea s-iritul4 Cor-urile du0 ale oamenilor -rimei 1enera ii erau formate din ener1iile insuflate de cele 3PP na iuni de în1eri !i de s-irite ale naturii4 într-un fel. du-" ce -"truns -rin -oarta alfa. s-iritul omului s-a manifestat mai întâi ca stea. este a+sor+it în centru . -entru a rea-"rea la -eriferie4 De la -eriferie. ?OO4 S-iritul este Omul Ade("rat4 în Oceanul de Lumin". care -"trunde -rin cre!tetul ca-ului !i iese -rin -artea inferioar" a cor-ului du04 Ea -oate fi com-arat" cu coloana (erte+ral" a tru-ului material sau cu canalul Sus0umna de la ni(elul cor-ului eteric4 De altfel. în condi iile în care un om se com-ort" ne1ati( fa " de natur". are o fizionomie -recis conturat"4 La fel ca !i tru-ul material. în1erul Car+on decide s" retra1" moleculele din com-onen a tru-ului material al acestuia4 *"s-unsul este sim-lu: tru-ul omului s-ar destructura foarte ra-id.du0 de form" umanoid" a fost S0antia04 Ulterior. înseamn" afundarea în materie înseamn".du0 cei nou" oameni -rimordiali !i restul -rimei 1enera ii4 La a-o1eul -rimului ciclu cosmic. efectul se re-ercuteaz" asu-ra -lanului cuantic material: acesta este circuitul o+li1atoriu4 Acest -roces neîncetat -oate fi urm"rit atât la ni(elul structurii aurei umane. a liniei di(ine4 C0aArele atri+ut sunt aliniate de-a lun1ul liniei di(ine -recum m"r1elele -e o a "4 $rimul om care a a(ut un cor. la ni(elul cor-ului eteric. care face le1"tura direct" cu Dumnezeu4 Linia di(in" este un canal de lumin". la fel cum un !ofer ar r"mâne f"r" automo+il. -rin intermediul c"ruia s" se -oat" manifesta în lumea fizic"4 Ce s-ar întâm-la. cor-ul du0 are aceea!i consisten " ca !i tru-ul material în lumea fizic"4 La fel ca !i cor-ul fizic în lumea material". fiind constituit din emisiile lor ener1etice4 într-un fel.in inim": în inima omului. în inima -lanetelor !i sorilor din cosmos sau în inima uni(ersului material -. de forma unor sfere luminoase4 Aceste or1ane interne -ot fi denumite c0aAre-atri+ut4 între s-irit !i c0aArele atri+ut s-au sta+ilit rela ii de cone'iune auric". de form" sferic". tru-. care este omul ade("rat. în acord cu le1ile cosmice. canalul Sus0umna este o -roiec ie. cor-ul du0 are anumite or1ane interne. un în1er O'i1en !i a!a mai de-arte4 S" s-unem c" în1erul O'i1en a îm-rumutat omului o mic" -"rticic" din esen a sa. iar din el n-ar mai r"mâne decât amintirea4 S-iritul omului. materializarea cosmosului !i a omului4 Ceea ce oamenii creeaz" -otri(it li+erului lor ar+itru.de lumin" de form" umanoid" este cor-ul du04 $e -lanul s"u cuantic. în momentul întru-"rii4 <ru-ul material este format din elementele c0imice cunoscute: o'i1en. num"rul total al oamenilor -rimei 1enera ii nu de-"!ea câte(a mii4 <ru-urile oamenilor -rimei 1enera ii erau de o frumuse e de nedescris4 Oamenii -rimei 1enera ii se asem"nau cu în1erii4 Cor-urile lor du0 erau diafane. se -oate s-une c" cor-ul du0 unui om este un (e!mânt îm-rumutat de la în1eri4 5e!mântul este al omului. ca-. dac". au do+ândit cor. nici tru-ul material nu este al omului4 Omul doar 8-a îm-rumutat de la ceea ce noi numim natur". în inima 1lo+ului terestru. iar la ni(elul -ie-tului. cor-ul du0 are o form" umanoid": are mem+re. am -utea con(eni c" e'ist" un în1er Car+on.

du-" o lun1" -erioad". -entru sim-lificare. -rimul om.a!a cum ar fi tre+uit s" se întâm-le cu S0antia0 în -rimul ciclu al cosmosului4 :u s-a întâm-lat acest fenomen datorit" fa-tului c". iar fa-tele sale au -us în -ericol sta+ilitatea cosmosului4 Dintr-o dat". din e'terior. Dumnezeu a infuzat (ia a di(in" -rin intermediul celui D8 de în1eri ai <emeliei4 în urma acestei infuzii de ener1ie. LD>M. ar fi tre+uit #ăi sur(in" moartea cor-oral". numi i Hali !i <0an. tru-ul lor fizic s-a întunecat . dar aceast" -osi+ilitate nu -are s"-8 fi încântat -rea tare. asem"n"toare -lanetei 5enus sau Mercur. cor-ul du0.oameni. <erra ar fi doar un 1lo+ cosmic li-sit de (ia " (e1etal" !i animal". s-a desf"!urat. -rimind în sc0im+ -osi+ilitatea de a do+ândi. în momentul în care cele 3PP de na iuni de în1eri !i de s-irite ale naturii au decis s"-i retra1" lui S0antia0. imediat du-" formarea -lanului cuantic material4 La înce-utul e'isten ei Edenului eteric. o materie -rimar". s-a format structura luminoas" de form" 1lo+ular" a <errei. imediat du-" &iz1onirea& din Edenul eteric. tru-urile fizice ale -roto-"rin ilor nu a(ea materialitatea de ast"zi.de arunci se -oate s-une c" -roto-"rin ii n-au mai fo$t 'ii. !i.Un fenomen de acest fel urma s" se -etreac" în tim-urile -rimordiale ale -rimului ciclu cosmic. a-oi. tru-ul4 <ru-ul lor era format din ener1ia lumii în care se aflau4 în -rima faz". s-a format cor-ul eteric. ener1iile ce formau cor-ul s"u du04 2ire!te. astfel c" i-au acordat lui S0antia0 o in$uflare ener1etic" -entru a-!i men ine în continuare forma umanoid" a cor-ului du0. din moment ce a decis s"-!i -"streze du0ul de form" umanoid" cu orice miIloace4 Astfel c" a a-elat la doi dintre cei D8 de în1eri ai *ealit" ii 2ormei !i a realizat o în ele1ere cu ei4 Cei doi în1eri. sufletul este format din dou" elemente com-onente -rinci-ale: $teluţa $ufletului( care la oamenii . iar s-iritele lor s" fie a+sor+ite în Lumea f"r" form" .'eşminte "e piele( tru-uri materiale4 înainte de a -rimi (e!minte de -iele. de-a lun1ul tuturor ciclurilor cosmice. fiin a oamenilor4 Aceast" infuzie de ener1ie su-limentar" s-a concretizat la ni(elul structurii aurice a -roto-"rin ilor !i. atât Halls0it0an. care re-rezint" patternul ener1etic -e care este constituit acesta4 Lîn cele ce urmeaz". -rintr-o infuzie de ener1ie su-limentar"4 Sur-lusul de ener1ie . -roto-"rin ii nu a(eau înc" structuri aurice e'terioareT nu a(eau cor. ce sus ine.astral sau cor.de (ia " . care a sus inut.mental4 ?n momentul a-ari iei -lanului cuantic material. S0antia0 !i-a dat seama c" forma sa umanoid" tinde s" se destructureze. -roto-"rin ii Adam !i E(a erau forma i doar din trei structuri aurice: s-iritul de form" sferic". !i la ni(elul <errei4 La ni(elul 1lo+ului terestru. cât !i S0antia0 au de(enit /el rău.au o+ inut o aparenţă "e formă( manifestându-se ca o unitate%indi(idualitate. translucid" !i relati( luminoas"4 Cor-urile lor fizice erau luminoase datorit" fa-tului c â erau reflectarea direct" a cor-ului du04 Datorit" fa-tului c" -rimii oameni au -"c"tuit. la o scar" mai înalt". cei doi în1eri ai *ealit" ii 2ormei . de aceast" dat". s" se o-un" Ordinii di(ine4 Acela!i -roces s-a re-etat. fire!te. $uflarea "e 'iaţă -rimit" de la Dumnezeu a 1enerat a-ari ia unei noi structuri aurice . !i la înce-utul celui de-al treilea ciclu. s-irite ale naturii -care au ales. cor. -rin li+erul ar+itru. fiind formate din materia de atunci. -roto-"rin ii au -rimit . realizat" -rin intermediul celor D8 de în1eri ai <emeliei Lai *ealit" ii 2ormeiM. (ia a -e -"mântul material4 2"r" infuzia de (ia ". ei în!i!i# form" umanoid" de du04 *ealizând acest târ1. în miIlocul c"reia s-ar afla nucleul întunecat . care formau o unitate. iar la ni(el I ener1etic ar fi doar o 1aur" nea1r". -rintr-un nou în(eli! aurie de form" umanoid": $uflarea "e 'iaţă sau $ufletul. acest -roces s-a desf"!urat du-" ce S0antia0 a înc"lcat Le1ile lui Dumnezeu. cu toate fiin ele . din e'terior. a a tuturor oamenilor. Acela!i -roces de infuzare a unei $uflări "e 'iaţă din partea lui Dumnezeu.emo ional. (om face a+strac ie de cor-ul eteric !i de func iunile acestuiaM4 în -rima -erioad" de du-" iz1onire.!i aici folosim formularea din 5ec0iul <estament . structura cor-oral" a -roto-"rin ilor Adam !i E(a L!i.a fost infuzat" în mod direct de c"tre Dumnezeu. a-oi. a tuturor urma!ilor lorM a continuat s" fie sus inut" din e'terior. au acce-tat târ1ul. -e un alt -lan. Acela!i fenomen s-a -rodus.Hali !i <0an . f"r" a a(ea aceast" -ermisiune4 Din acel moment. în fa-t. astfel c" s-iritul s"u (a fi a+sor+it în Lumea f"r" form"4 2ire!te. s-iritul lui S0antia0 urma s" re(in" iar"!i din Lumea f"r" form". -rota1oni!tii au înc"lcat automat Le1ile cosmice4 S0antia0 a o+ inut o aparenţă "eforma( li-sit" îns" de a-ortul ener1etic al celor 3PP de na iuni în1ere!ti4 La rândul lor. adic" întunericul4 ?n momentul în care structurile cor-orale de atunci ale -roto-ârin ilor au încetat s" mai lumineze. 5ia a înseamn" lumina4 $"catul înseamn" Moartea. în1eri.mama tuturor întunecimilor4 Ca în(eli! aurie.$ufletul.

de form" o(oidal" ce a a-"rut la oameni4 C0iar !i du-" -nmulţirea oamenilor în lumea material".$ E.o -arte din $ufletul lor. într-un fel. -rin interac iunea auric" a oamenilor cu cele trei caîa1oni de fiin e re+ele . din -rotocor-ul aurie ori1inar s-au se-arat trei structuri o(oidale distincte. ■ Capitolul % Un nou înce-ut Metamorfozele -aralele . de forma unui o(oid de a-ro'imati( 7P-KP de centimetri4 Acest cor. !i du-" marea !ter1ere. care se su-ra-une -e cel (ec0i la na!terea omului în lumea material"4 în momentul în care oamenii au -rimit suflarea de (ia " I de ?a Dumnezeu !i s-a format cor-ul sufletului. s-a concretizat -rin a-ari ia cor-ului mental4 Dree sunt zeii mentalului4 Astfel.desf"!urate de-a lun1ul -rimelor trei cicluri. ele însele. cele trei cor-uri aurice e'terioare s-au transformat -ro1resi(. s-a mai -rodus o transformare im-ortant"4 Ca o e'tensie a cor-ului sufletului. au continuat.aurie ori1inar4 $ân" în acel moment. -entru a o folosi în sco-uri -ro-rii4 De aceea.aurie e'terior -oate fi denumit -rotocor. 2iin ele întunecate au furat (ia a (e!nic" a oamenilor -entru a ie!i. c"rora le-au cedat o -arte din ener1ia de (ia " -rimit" de la Dumnezeu4 Le-au cedat o -arte din $uflarea lor "e 'iaţă . iar cor-ul sufletului este du+lura cor-ului du04 Cor-ul sufletul este. când a înce-ut ciclul al -atrulea4 . de form" umanoid"4 $rotocor-ul aurie ori1inar a fost a!adar -rima structur" auric" e'terioar". De-a lun1ul tim-ului. oamenii au ales altce(a: s-au înso it cu cele trei cata1orii de fiin e re+ele .cu Lore00 eterice. un cor. A!adar. în ordine: corpul emoţional( corpul a$tral !i corpul mental. oamenii a(eau doar structuri aurice interioare. se s-une c" oamenii nu mai $unt 'ii . -recum -lanetele dintr-o ne+uloas"4 Acestea au fost. din moarte4 DE LA COSMOS LA CERURILOR CARTEA A DOUA ÎMPĂRĂŢIA :NC3EU9U$ CIC$U$UI . era -osi+il" reîntoarcerea la starea ini ial"4 Oamenii ar fi tre+uit s" se manifeste -otri(it Ordinii cosmice.du0 nou. Lore00 !i Dree au furat o -arte din ener1ia dat" de Dumnezeu oamenilor. iar atunci structura lor cor-oral" ar fi înce-ut s" lumineze iar"!i cu de la sine -utere !i n-ar mai fi a(ut ne(oie s" le fie infuzat" ener1ia (ie ii din e'terior4 Din -"cate.c" nu mai au 'iaţă 'eşnică.cu Lore00 eterice. a a-"rut la oameni -rimul cor. când se -rezint" su+ forma unor structuri o(oidale ce în("luie tru-ul material Lmoti( -entru care le denumim e'terioareM4 $rin acti(itatea fiin elor Lore00 eterice s-a format cor-ul emo ional iar -rin acti(itatea fiin elor Lore00 se'uale s-a format cor-ul astral4 ?nfluen a direct" a lui Lucifer !i a în1erilor re+eli Dree.aurie e'terior. cu Lore00 se'uale !i cu Dree -.9RU$3.încarna i este situat" la ni(elul 1âtului Llarin1eluiM !i corpul $ufletului( care are o form" umanoid"4 Stelu a sufletului este re"lectarea direct" a s-iritului -entru o sin1ur" e'isten ".ale structurilor aurice !i ale cosmosului . la un alt ni(el. cu Lore00 se'uale !i cu Dree -. -entru a aIun1e în forma de ast"zi.

ei s-au refu1iat în lumea eteric"4 în -rima Ium"tate a celui de-al -atrulea ciclu. a continuat lu-ta îm-otri(a for elor r"ului4 Aceasta este cate1oria oamenilor $rometeici. care s-au refu1iat în ?!!in10in10er. -res"rate de-a lun1ul lumii eterice4 $rima -arte a oamenilor care s-au retras în lumea eteric" a înfiin at un centru de -utere inde-endent. iar a doua clas" a fost format" din cei care au -"!it -e calea r"ului4 2iecare clas" a su-ra(ie uit din moti(e diferite4 De asemenea. oamenii -rometeici au -"truns mult mai des in lumea material" decât o fac în ziua de ast"zi. ceea ce este ine'act4 De-arte de a fi &e'traterestri&. doar -entru foarte scurt tim-4 Este ne(oie de un foarte mare consum de ener1ie -entru ca un OW: s" se materializeze în -lanul fizic4 . s-a -rodus retra1erea Du0ului Sfânt . denumi i ment. în tim-ul -erioadelor de nemanifestare dintre cicluri. iar s-iritele lor au fost resor+ite în Lumea f"r" form"4 ffu au su-ra(ie uit decât acele fiin e omene!ti. Ei sunt constructorii celor nou" ora!e eterice4 De-a lun1ul tim-ului. deci -ro(eni i din afara $"mântului. fie cor-oral. în lumea eteric"4 Acolo s-a diferen iat în dou" -o-ula ii distincte: o -arte. dar nu a afectat -lanul cuantic eteric sau -lanul cuantic infraeteric4 De asemenea. -e care marea steraere le-a sur-rins în afara -lanului cuantic material4 2iin ele omene!ti care au su-ra(ie uit su+ form" de du0 marii !te1eri. Dumnezeu4 în sc0im+. oamenii -rometeici manifest" sidd0isuri L-uteriM4 Oamenii -rometeici sunt or1aniza i -e &na iuni& !i -e ramuri. de -e -lanete situate în alte sisteme solare. OW:-urile. -rin intermediul c"reia au confec ionat diferite -roduse te0nolo1ice. e'istau nu mai -u in de nou" metro-ole eterice4 Cealalt" -arte. în func ie de interese !i de afinit" i4 MiIloacele lor de trans-ort.în mod strate1ic. de întinderea unui sat mediu de ast"zi. în LiraAas0in sau în ?llirin4 <oate aceste encla(e nu au fost afectate de marea !ter1ere. -recum arme sau miIloace de trans-ort ra-ide4 MiIloacele de trans-ort sunt eni1maticele OW:-uri. tot ce e'ista în Oceanul de Lumin" a fost a+sor+it în Sursa $rim". care se manifest" !i în ziua de ast"zi4 Actualmente. cea mai numeroas". oamenii din aceast" cate1orie sunt denumi i &e'traterestri&. marea !ter1ere nu a afectat ceea ce se afla în afara Oceanului de Lumin". im-licit. fie cu aIutorul na(elor de trans-ort . ei au fost locuitorii $roto-"mântului în ciclul al treilea4 La marea !ter1ere. care a dis-"rut o dat" cu -laneta fizic"4 La marea !ter1ere.din crea ie4 *etra1erea Du0ului Sfânt a afectat doar ceea ce se afla la ni(elul -lanului cuantic material. care nu au fost niciodat" afecta i de (reun e(eniment catastrofal desf"!urat la ni(elul Oceanului de Lumin"4 $rimordialii Luminii nu au dis-"rut nici m"car în r"stim-ul -erioadelor de nemanifestare4 A doua cate1orie a fost format" din oamenii denumi i Cei cura i. de unde. nu material". ca man in blac0 Loameni în ne1ruM. oamenii -rometeici sunt la fel de tere!tri ca !i oamenii care se întru-eaz" în ziua de ast"zi4 De fa-t. a ales s" locuiasc" în diferite comunit" i mult mai modeste. oamenii -rometeici au dez(oltat o te0nolo1ie eteric". au în eles r"ul f"cut !i s-au disociat de cei întuneca i4 C0iar în ultima -erioad" a r"z+oiului ce a dus la marea !ter1ere.OW:-urile4 MaIoritatea dintre ei au cor-ul du0 s-ecific 1enera iei a treia !i. aceast" cate1orie de oameni s-a retras .sau a fost l"sat" s" se retra1" . -ot fi clasificate în dou" mari clase4 2iecare clas" are mai multe cate1orii4 $rima clas" este format" din cei care au -"!it -e calea Rinelui. c0iar înaintea marii !ter1eri. la marea !ter1ere.Cel ce insufl" (ia aT a treia $ersoan" a lui Dumnezeu: Lumina . care !i-au încetat e'isten a4 :ucleul întunecat !i razele de crea ie se aflau doar la ni(elul contra-"r ii întunecate a -"mântului. -uteri de manifestare foarte mari4 Atunci când se manifest" în lumea fizic" -rin materializare. marea !ter1ere a afectat razele de crea ie !i nucleul întunecat al -"mântului.5area şter*ere nu tre+uie confundat" cu perioa"ele "e nemanife$tare dintre ciclurile anterioare4 Du-" cum s-a men ionat. toate du0urile omene!ti care se aflau la ni(elul -lanului cuantic material au fost eliminate de -e scena e(olu iei. fiind constituite dintr-o materie f"r" -"cat4 A treia cate1orie a fost format" din to i acei oameni care. dar se -ot materializa în anumite momente. de-a lun1ul celui de-al -atrulea ciclu -ân" în ziua de ast"zi. o minoritate. -rocesul su-ra(ie uirii s-a desf"!urat la fel ca în ciclurile cosmice anterioare4 $rima cate1orie de fiin e care a su-ra(ie uit la marea !ter1ere a fost format" din acei $rimordiali ai Luminii. în func ie de -ozi ia fiec"rei clase fa " de Ordinea cosmic"4 în linii 1enerale. a construit mai multe ora!e eterice4 ?n e-oca de a-o1eu. sunt de natur" eteric". în 0aos !i în iaduri4 în sc0im+. mecanismul su-ra(ie urii a fost diferit.

lu-ta îm-otri(a celor întuneca i4 A cincea cate1orie de su-ra(ie uitori ai marii !ter1eri au fost oamenii o+i!nui i care. întrun fel sau altul. în (reun fel. care s-au întru-at -entru -rima oar" în ciclul al -atrulea4 :umele acestei semin ii este icon Lîn traducere. oamenii din aceast" cate1orie au su-ra(ie uit într-o stare lar(ar" în 1"urile de (ierme numite iaduri. care nu au fost sur-rin!i de marea !ter1ere în -lanul cuantic material4 <o i ceilal i oameni ai întunericului care au fost sur-rin!i de marea !ter1ere în -lanul cuantic material. umanitatea a a(ut o istorie la fel de fr"mântat" ca !i în ciclurile anterioare4 <otu!i.!i Asem"nare de DumnezeuM4 La înce-utul .actuala re1iune infraeteric"4 :ici re1iunea infraeteric" nu a fost. în frunte cu -rimordialii întunericului cei mari.A doua -arte a oamenilor care s-au retras în lumea eteric" este format" din oameni neutri4 Oamenii neutri î!i -"streaz". în cel de-al -atrulea ciclu. la fel ca !i $rimordialii Luminii cei (ec0i4 A doua semin ie este format" din s-irite noi -ro(enite dm Lumea f"r" form". care sunt un fel de $rimordiali ai Luminii din 1enera ia a -atra. cel care 8-a iz1onit -e Halls0it0an la sfâr!itul ciclului al treilea4 A -atra cate1orie de oameni care au su-ra(ie uit marii !ter1eri este format" din cei care s-au strâns în Iurul Centrului de $utere de la miaz"zi4 Centrul de la miaz"zi. c0iar în momentul marii !ter1eri. C0i. ceea ce nu s-a întâm-lat în ciclurile cosmice anterioare4 în ciclul al -atrulea.cel -u in cei care s-au n"scut -ân" în e-oca lui ?isus Hristos -. istoria ciclului al -atrulea a fost mult mai com-le'" decât istoria -rimelor trei cicluri. care este am-lasat în Hi-er+oreea. ca !i cum nu s-ar fi întâm-lat nimic !i f"r" s" fi în(" at ce(a util4 <ot ce au fost ca-a+ili s" -ricea-" din e(enimentele dramtice desf"!urate în ciclul al treilea a fost c" se -oate cuceri cosmosul !i c" se -oate sfida în continuare Ordinea cosmic"4 A !a-tea cate1orie de oameni care au su-ra(ie uit mani !ter1eri a fost format" din cei afla i în iaduri4 &tricto $en$o( aceast" cate1orie numeroas" de oameni nu -oate fi considerat" ca f"când -arte din s"mân a cea rea4 Oamenii din aceast" cate1orie s-au o-us cu for a celor r"i. iar -rin aceasta au comis ei în!i!i r"ul. -u ini $rimordiali întuneca i au dis-"rut la marea !ter1ere4 MaIoritatea $rimordialilor întunericului din -rimele dou" 1enera ii !i o +un" -arte a oamenilor din s"mân a cea rea sau retras în 0aos cu -u in tim. nu s-au aliat cu Cel r"u4 C0iar au lu-tat îm-otri(a sa -rin toate miIloacele4 Al treilea element im-ortant a constat în felul Lti-ulM oamenilor care s-au întru-at de-a lun1ul ciclului al -atrulea4 Dm -unctul de (edere ai structurii cor-ului du0. !i de-a lun1ul ciclului al -atrulea.Dumnezeu <at"l.a inter(enit atunci când e(enimentele s-au com-licat într-un mod dramatic4 Al doilea element de im-ortan " deose+it" a constat în nuan area -ozi iilor oamenilor fa " de Ordinea cosmic"4 Dac" în -rimele trei cicluri ale cosmosului se -oate (or+i des-re o îm-"r ire de ti. care nu a(eau cum s" fie afectate de marea !ter1ere4 La ni(elul -lanului cuantic material. în istoria oamenilor4 2iecare $ersoan" a lui Dumnezeu . în linii 1enerale. iar s-iritele lor au fost as-irate în Lumea f"r" form"4 <otu!i. în a-ro-ierea $olului :ord. care îns" tre+uie deose+i i de cei din ciclurile cosmice anterioare Lde $rimordialii Luminii din -rimele dou" 1enera iiM4 Aceast" semin ie de oameni a a-"rut c0iar la înce-utul ciclului al -atrulea. afectat" de marea !ter1ere A !asea cate1orie de oameni care au su-ra(ie uit marii !ter1en este format" din acei oamenii întuneca i.înaintea marii !ter1eri4 Ei s-au întors acolo de unde au (enit. de!i nu au res-ectat în totalitate Ordinea cosmic". în ciclui ai -atrulea s-a n"scut a -atra 1enera ie de oameni. du-" moarte. Dumnezeu a inter(enit direct. astfel c".mani0eist între +ine !i r"u. ra-ortat la marea mas" a celor care s-au manifestat în ciclul al treilea. a-oi s-a retras din lume. oamenii 1enera iei a -atra . -o-ulau *e1atul mor ilor (ii . Dumnezeu 2iul !i Dumnezeu Du0ul Sfânt . statutul de ne+eli1eran " -e care l-au ado-tat la sfâr!itul ciclului al treilea4 Actualmente. de mai multe ori. datorit" fa-tului c" au a-"rut elemente noi4 Elementul cel mai im-ortant desf"!urat în ciclul al -atrulea a constat în inter(en ia direct" a lui Dumnezeu în istoria oamenilor. au aIuns în iaduri4 De!i sunt li-si i de de memorie !i de identitate. care. !i-au -ierdut cor-ul du0. -ot fi clasifica i în -atra mari semin ii4 $rima semin ie de oameni care s-a manifestat în cel de-al -atrulea ciclu este format" din cei desemna i -rin e'-resia Co-iii lui Dumnezeu. în continuare. în ciclul al -atrulea -ozi iile au fost mult mai nuan ate: au a-"rut fac iuni intermediare. nu a fost afectat de marea !ter1ere4 <o i oamenii din aceast" cate1orie au continuat. ei formeaz" o minoritate4 $rintre ei se afl" !i S0aA0a <0an. dar s-au manifestat !i oamenii din 1enera iile anterioare4 S-re deose+ire de cei din 1enera iile anterioare.

ceea ce cores-unde unui 5eac fericit mai scurt4 Oi de aceast" dat". a lui Dumnezeu în istorie. ci este doar &reciclat"&. au comunicat cu Dumnezeu4 Atât :oe. la înce-utul fiec"rui ciclu. de-a lun1ul celui de-al -atrulea ciclu al cosmosului. o dat" cu reinfuzarea r"ului4 Aceast" semin ie nu este nou". -oarta alfa se desc0ide automat !i -"trund. a 5eacului fericit din ciclul al treilea Ldu-" fiecare nou" crea ie.-ân" la o nou" reinfuzare a r"ului . în <ru. în func ie de ti-ul !i de semin ia de fiin e omene!ti care s-a întru-at. cu multe e(enimente dramatice.o Er" de aurM4 A doua -erioad" s-a desf"!urat de la reînfiltrarea r"ului în -lanul cuantic material -ân" la -oto-ul din (remea lui :oe4 în tim-ul -oto-ului. are loc un 5eac fericit . când au s-au întru-at s-irite -ure LiconiM. imediat du-" -oto-ul lui :oe4 :umele acestei semin ii este $9mtem. nu tre+uie confundat" cu contactele celor care. a lui Dumnezeu. -e tim-ul lui Moise4 ?nter(en ia direct" în lumea material". -entru -rima oar".ale $"mântului în ansam+lu4 2iecare -erioad" a de+utat cu un e(eniment de im-ortan " deose+it". la fel ca !i multe alte -ersoane ast"zi anonime. atunci când s-au întru-at iar"!i n lumea material". -ro(enite direct din Lumea f"r" form"4 A treia semin ie de oameni a a-"rut ce(a mai târziu. de aceast" dat". r"ul s-a reinfuzat la ni(elul lumii materiale datorit" ener1iilor -0arisma0 ne1ati(e emise de c"tre oamenii întru-a i4 A -atra -erioad" s-a desf"!urat de la reinfuzarea r"ului -ân" la inter(en ia direct". de calitatea ener1iilor -0arisma0 emise de ace!tia !i de transform"rile mediului . fiind format" din oamenii care s-au întru-at !i în ciclurile cosmice anterioare4 Ei fac -arte din su-ra(ie uitorii care. de la reinfuzarea ener1iei de (ia " -rin intermediul Du0ului Sfânt -ân" la reinfiltrarea r"ului4 Aceast" -rim" -erioad" re-rezint" o re-etare. care s-a -rodus doar în tim-ul e'isten ei lui Moise4 A cincea -erioad" s-a desf"!urat de la moartea lui Moise -ân" la crucificarea. continu" !i în ziua de ast"zi !i (a continua o lun1" -erioad" de tim-4 La sfâr!itul acestei -erioade (a a(ea loc sfâr!itul tim-ului lumii materiale4 A !a-tea -erioad" se (a desf"!ura în alte condi ii. rezultat al acti(it" ii în1erilor $uri ai <emeliei4 E'isten a acestei structuri eterice de form" 1lo+ular" diferen iaz" $"mântul de toate celelalte cor-uri cere!ti4 *ena!terea $"mântului s-a -rodus datorit" infuziei de lumin"%ener1ie%(ia " a Du0ului Sfânt4 La înce-utul ciclului al .Dumnezeiesc de Lumin" Lceea ce constituie o teofanieM. din Lumea f"r" form". moartea !i în(ierea lui ?isus Hristos Aceasta a fost o e-oc" fr"mântat". diferit" de -rimele trei4 ?storia umanit" ii în cel de-al -atrulea ciclu -oate fi îm-"r it" în !a-te mari -erioade4 2iecare -erioad" a a(ut caracteristici s-ecifice. $"mântul fizic a ren"scut -recum -as"rea $0oeni'. se aflau în 0aos !i în iaduri4 De!i oamenii din aceast" cate1orie de (eterani a(eau cor-uri du0 -1Cifice -rimelor trei 1enera ii. în <ru. când (a a-"rea un cer nou !i un -"mânt nou4 $"mântul în noua întocmire Du-" marea !ter1ere. nu a mai a(ut loc o crea ie e) ni#ilo( ci o reconstruc ie -e +aza patternurilor LîntocmirilorM e'istente4 în ciclul al -atrulea. a a(ut loc o nou" alun1are a celor r"i !i întemni area lor în adâncurile materiei4 A treia -erioad" s-a desf"!urat de la -oto.fiec"rui ciclu al cosmosului. -e un alt -lan. s-irite noi. care a dat nota dominat"4 $rima -erioad" s-a desf"!urat imediat du-" marea !ter1ere. care s-a -rodus. cât !i A(raam. care -rimesc cor-uri du0 sau%!i cor-uri suflete!ti noi4 <ot astfel s-au -etrecut lucrurile la înce-utul ciclului al -atrulea. din -ro-ria sa cenu!"4 Astfel a înce-ut -rima -erioad" a ciclului ai -atrulea4 <otu!i. du-" sfâr!itul lumii materiale. au format o semin ie de sine st"t"toare4 Aceast" semin ie este numit" icon 5i$a Licon: C0i!i Asem"nare de DumnezeuT 0lisa: "rân"4 în sens lar1: s-irite c"zute în materieM4 A -atra semin ie de oameni a a-"rut cam -e la miIlocul ciclului al -atrulea. atunci când condi iile din lumea material" o -ermit.Dumnezeiesc de Lumin". $"mântul a fost recreat -e +aza -atternurilor ener1etice aflate la ni(elul structurii de form" 1lo+ular". de sine st"t"toare. au luat contactul cu Dumnezeu. anterior lui Moise. dar acest contact nu a -resu-us o teofanie. la marea !ter1ere. Sâmtemii re-rezint" o semin ie nou". care s-au succedat -e fundalul înfrunt"rii directe dintre întuneric !i Lumin"4 A !asea -erioad" s-a desf"!urat de la în(ierea lui ?isus Hristos.

în s-ecial. cu o alt" &înf" i!are&4 Astfel a a-"rut $"mântul actual4 S-re deose+ire de ciclurile cosmice anterioare. $rimordialii luminii au fost atra!i. care se asem"na cu o imens" 1r"din"4 Cu cât o crea ie se a-ro-ie de -erfec iune.în1eri !i s-irite ale naturii . Co-iii lui Dumnezeu au a(ut fiii !i fiice4 2iii !i fiicele lor au fost s-irite -ure. a fost în("luit într-o aur" -rotectoare de mari dimensiuni. $"mântul.du0 !i cu un nou ti. în -erfec iunea ce ad"sta -retutindeni. care nu au c"zut niciodat" în -"cat. $rimordialii Luminii s-au disociat de cei care s-au re(oltat. ca !i cum ar a(ea un dis-oziti( cu senzori4 în secunda în care oamenii comit fa-te rele. s-a reinfuzat în crea ie4 Astfel. în -rima -arte a ciclului al -atrulea. 1lo+ul fizic al $roto-"mântului a re(enit la (ia " . (ala+il -entru -roto-"rin ii Adam !i E(a la înce-utul ciclului al treilea. &înmul i i-("&. Marte4 între1ul ansam+lu al -"mântului. -o-ulând între1ul -"mânt. astfel c". în condi iile unei crea ii -erfecte.într-un fel. îm-reun" cu 2iii Luminii . iar tru-urile fiin elor omene!ti . în -rezentul continuu. astfel c" au -"truns în Edenul fizic. !i de acesta dat". în noul mediu. de(enind -rimii ei locuitori4 în -rima faz" s-au manifestat doar zece $rimordiali ai Luminii. astfel c" au tr"it. în -rima -arte a celui de-ai -atrulea ciclu. fiind în comuniune direct" cu Domnul Dumnezeu4 :oua 1enera ie de oameni denumi i iconi a în(" at. care a fost. nu mai e'ista contra-artea întunecat" a -"mântului !i nici nu se mai fonnaser" razele de crea ie4 La înce-utul ciclului al -atrulea. mai ales c" nu mai e'ista nucleul întunecat al -"mântului 4 mama tuturor întunecimilor4 De asemenea.se $lim+a îm-reun" cu ei în mirifica lume de la înce-utul ciclului. satelitul s"u natural. a a-"rut iar"!i Edenul fizic -co-ie a Edenului de la ni(elul -ianului cuantic eteric4 Du-" a-ari ia Edenului fizic nu a mai fost ne(oie de crea ia unui nou Adam4 $rimordialii Luminii din 1enera iile anterioare L-rima !i a douaM. -oarta alfa se desc0ide de ia sine. formând temelia 1enera iei a -atra4 Ei au a(ut 'eşminte "e piele Ltru-uri materialeM s-ecifice noilor condi ii4 O lun1" -erioad" de tim-. iconii 1enera iei a -atra s-au înmul it. r"mânând al"turi de Dumnezeu !i de în1erii cei +uni . s-a n"scut -rima semin ie a celei de-a -atra 1enera ii Oamenii -rimei semin ii -ot fi desemna i -rin formularea 5ec0iului <estament de Co-ii ai lui Dumnezeu4 Co-iii lui Dumnezeu au r"mas la fel de -erfec i -recum -"rin ii lor4 La rândul lor. -oarta alfa se înc0ide instantaneu4 Astfel. s-au întru-at s-irite noi. în mod -ermanent. $rimordialii Luminii !i Co-iii lui Dumnezeu au con(ie uit îm-reun" cu -ro1eniturile lor. emise de c"tre oamenii întru-a i4 La înce-utul ciciuiui ai -atrulea. s-au manifestat în mod natural în noua lume. tocmai -entru ca r"ul s" nu se mai infiltreze atât de u!or în -lanul cuantic material4 E'tremitatea aurei -rotectoare a $"mântului se afl" unde(a la Ium"tatea distan ei dintre Lun" !i -laneta în(ecinat". iconii4 <o i res-ectau Ordinea cosmic".de cor. ln(" ându-i rosturile a tot ce crease Ascultând de îndemnul Domnului Dumnezeu I $rimordialii Luminii au a(ut fiii !i fiice4 îndemnul luI Dumnezeu. la rândul ei.denumite iconi4 De câte ori -erfec iunea domne!te în lumea fizic". format a!adar din 1lo+ul fizic. nici o fiin " din 0aos nu a mai fost ca-a+il" s" -"trund" în <erra aurica4 O fiin " din 0aos -oate s" -"trund" în <erra aurica doar în cazul în care este atras" -rin intermediul unor ener1ii n0arisma0 întunecate. a+ia -ro(enite din Lumea f"r" form"4 Cum era !i firesc. $"mântul fizic era autonom4 $rima -erioad" a ciclului aS -atrulea a de+utat cu noua crea ie a lui Dumnezeu. a treia $ersoan" a lui Dumnezeu. a-oi num"rul lor a s-orit4 $rimordialii Luminii sunt fiin e omene!ti -erfecte care nu s-au r"z(r"tit niciodat" îm-otri(a $lanului lui Dumnezeu4 Ei nu au cunoscut niciodat" sentimentul de re+eliune. care este actualul $"mânt4 2iind -erfec i. ca -ro1enituri ale Co-iilor lui Dumnezeu. înc" de la de+utul celui de-al -atrulea ciclu. ceea ce nu se mai întâm-lase de foarte mult tim-4 ?conii s-au întru-at cu un nou ti.2iii Luminii4 $rimordialii Luminii cunosc !i res-ect" $lanul lui Dumnezeu4 :u se -oate s-une c" $rimordialii Luminii s-au întru-at în noua lume. Luna !i aura -rotectoare -oart" numele de <erra aurica Aura <errei aurica asi1ur" o -rotec ie s-orit" fa " de intruziunea for elor din 0aos !i. astfel c" ei au fost -rimii locuitori4 $rimordialii Luminii erau oameni -erfec i într-o lume -erfect"4 Dumnezeu însu!i. cu atât tim-ul se scur1e mai încet.de corsufletesc. la înce-utul celui de-al -atrulea ciclu. -erfect"4 Dumnezeu nu -oate crea ce(a im-erfect. -oarta alfa s-a desc0is de la sine. ca 1lo+ cosmic. s-irite -ure -ro(enite din Lumea f"r" form" . fa " de intruziunea lui Halls0it0an4 De aceea. în mod natural. al"turi de Dumnezeu4 La fiecare re+eliune.-atrulea. s-ar -utea s-une c" $roto-"mântul s-a &reîntru-at&. nu a(ea cine s" c0eme for ele râului. a fost (ala+il !i -entru ei4 Astfel. rosturile a tot ce Dumnezeu crease4 în decursul acestei -erioade. Du0ul Sfânt.

îm+"trânesc mai lent4 De altminteri, la fel ca -roto-"rin ii Adam !i E(a, în -aradisul terestru de la înce-utul celui de-al -atrulea ciclu cosmic, atât $rimordialii Luminii !i Co-iii lui Dumnezeu, cât !i iconii nu au îm+"trânit în (reun fel, iar tru-urile lor erau luminoase4 <ru-urile lor luminau din interior, -recum neoanele4 $e atunci, tim-ul lumii materiale era foarte a-ro-iat de -rezentul continuu, astfel c" se -oate (or+i mai de1ra+" des-re a+sen " Lsus-endareM a tim-ului, decât des-re o scur1ere a sa4 <oate -rocesele din natur" erau atât de lente, încât totul -rea static S" ne ima1in"m un mediu -erfect, în care totul este într-o armonie -erfect"4 $lantele !i (e1etalele, la fel ca toate formele de relief, sunt -erfecte4 :u e'ist" animale s"l+atice, ci doar (ie uitoare care ascult" de -oruncile oamenilor, nu e'ist" -lante ori fructe otr"(itoare, nu e'ist" a-e -oiuate4 *âurile, flu(iiie, cascadele !i a-ele oceanelor sunt -ure !i cristaline4 5ie uitoarele aerului, a-ei !i -"mântului tr"iesc în fericirea !i -acea ce în("luie totul4 <ot astfel era în -aradisul de la înce-utul celui de-al -atrulea ciclu4 :u e'ista nici o disfunc ionalitate, ci doar un -eisai a-roa-e static Lca o -ictur"M, în care oamenii se -lim+au du-" cum doreau, admirând crea ia -erfect" a lui Dumnezeu4 ?n aceste condi ii, nu -utea e'ista nici o disfunc ionalitate meteorolo1ic"T doar un (ânticei, foarte -l"cut !i -arfumat, adia adesea -rintre co-aci4 <ot ce se -etrecuse anterior -"rea a fi fost uitat, iar (iitorul -"rea a fi -lin de fericire4 Din -"cate, fiind s-irite noi, iconii, fiii !i fiicele Co-iilor lui Dumnezeu, nu au mai res-ectat cu stricte e Ordinea cosmosului -recum -"rin ii lor, astfel c" au introdus iar"!i în cosmos -rinci-iul discontinuit" ii4 A fost ne(oie ca o sin1ur" fiin " din semin ia iconilor s" nu mai res-ecte Ordinea cosmic" !i s" emit" ener1ii -0arisma0 întunecate, -entru ca totul s" se -r"+u!easc"4 A fost suficient ca unui sin1ur om s" 444 i se urasc" cu Rinele, ca -rocesul e(oluti( s" do+ândeasc" o turnur" nefast"4 în momentul în care iconii nu au mai res-ectat Ordinea cosmic" !i au adus stric"ciuni crea iei lui Dumnezeu, mediul a înce-ut s" se deterioreze4 O dat" cu reinfuzarea r"ului s-a înc0eiat 5eacul fericit !i a înce-ut a doua -erioad" a ciclului al -atrulea4 în a doua -erioad", întocmirile au înce-ut s" -"leasc", au înce-ut s" se manifeste diferite ciud" enii meteorolo1ice -loi, tornade, ura1ane, 1rindin" !i z"-ad" -, (e1etalele au înce-ut s" moar" !i a-oi s" se re-roduc", animalele odinioar" docile !i +lânde au do+ândit -rimele semne de a1resi(itate4 Ceea ce oamenii au manifestat în interiorul lor, în inima fiin ei lor, s-a reflectat în afar"4 Ceea ce a fost as-irat în centru, a rea-"rut la $eriferie4 în aceste condi ii, -rezentul continuu, <im-ul l U I Dumnezeu nu s-a mai manifestat în lumea material", i@ oamenii care au ales calea neres-ect"rii $lanului lui Dumnezeu au înce-ut, dintr-o dat", s" îm+"trâneasc" !i a-oi s" moar" <otul a de(enit trecut4 Din -"cate, &scenariul& dm ciclul al treilea s-a re-etat -ân" la ca-"t4 ?ar"!i s-a f"cut cone'iunea cu 0aosul, iar"!i sa format nucleul întunecat al -"mântului, iar"!i s-au format razele de crea ie4 ?ar"!i s-au -rezentat 444 la datorie, din 0aos, fiin ele întuncate: Lore0li eterice, Lore00 se'uale, Dree, oamenii din s"mân a cea rea, $rimordialii întunericului4 La rândul lor, Co-iii lui Dumnezeu !i $rimordialii Luminii s-au retras definiti( dm lumea oamenilor4 5"zând ceea ce se -etrece, ei s-au disociat de cei care au f"cut r"ul !i s-au retras4 în nici un fel, nu a fost (ina lor -entru ceea ce s-a -etrecut4 Ei continu" s" e'iste !i ast"zi, unde(a la limita dintre -ianul cuantic material !i -lanul cuantic eteric, martori t"cu i ai lumii, dar nu mai interfereaz" cu oamenii întru-a i4 Concomitent, -oarta alfa s-a înc0is, iar s-iritele -ure Y iconn - n-au mai fost ca-a+ile s" se întru-eze4 $oarta de intrare alfa a r"mas de atunci înc0is", astfel c" s-iritele -ure - iconii --ro(enite din Lumea f"r" form", nu au mai -"truns în lumea material"4 Du-" înc0iderea -or ii alfa, au înce-ut s" fie atra!i la întru-are, -rin intermediul ener1iilor -0arisma0 întunecate, oameni care tr"iser" în ciclul cosmic anterior, care au fost sur-rin!i de marea !ter1ere în 0aos !i în iaduri4 Oamenii din 0aos !i din iaduri nu cuno!teau fa-tul c" Dumnezeu, în marea Sa în ele-ciune, a creat o nou" lume, astfel c" dormitau în -ro-ria lor stare e'isten ial"4 2iind atrase de ener1iile -0arisma0 întunecate, aceste fiin e omene!ti s-au +ucurat enorm: mai e'ista o lume de distrus, astfel c" s-au -reci-itat s" se întru-eze4 $entru oamenii -ro(eni i din iaduri !i din 0aos este a!adar (or+a des-re o reîntru-are, realizat" în condi ii s-ecifice

ciclului al -atrulea4 Condi iile din lumea material" s-au sc0im+at du-" marea !ter1ere, astfel c" structura cor-urilor du0 ale acestor oameni a suferit o modificare4 De!i f"ceau -arte din 1enera ia a treia !i a(eau cor-uri du0 s-ecifice, când s-au întru-at iar"!i, oamenii -ro(eni i din 0aos !i din iaduri s-au com-ortat ca o semin ie distinct"4 2i au format a treia semin&& a celei de-a -atra 1enera ii4 Aceast" semin ie este denumit" icon #li$a ;icon înseamn" C0i- !i Asem"nare de DumnezeuT #li$a înseamn" "rân" sau -"mântT -rin icon #li$a se -oate în ele1e &s-irite c"zute în materie&M4 Semini ia icon 0lisa era diferit" de semin ia iconilor4 ?conii erau s-irite -ure, care nu a(eau o e'-erien " anterioar" de (ia "4 ?conii erau la fel de nai(i ca !i str"mo!ii lor care au tr"it în -rima -arte a ciclului anterior, -e când r"ul înc" nu se infuzase în crea ie4 în sc0im+, icon 0lisa a(eau o e'-erien " de (ia " !i de re+eliune îndelun1ate: cunoscuser" toate formele dec"derii, astfel c" erau (irusa i -ân" în m"du(a &oaselor& - mai -recis, a cor-ului du04 $entru icon 0lisa nu a fost -rea 1reu s" coru-" întrea1a 1enera ie a iconilor - a s-iritelor -ure ce a+ia intraser" -rin -oarta alfa4 Cu tim-ul, iconii s-au com-ortat la fel de r"u ca cei din semin ia icon 0lisa4 Când to i au înce-ut s" se com-orte la fel, nici nu se mai !tia cine sunt unii !i cine sunt al ii4 <o i au de(enit o a-" !i un -"mânt: (irusa i !i c"zu i în materie4 $rin am+ele semin ii, r"ul s-a reinfuzat adânc în natur"4 *ezultatul reinfuz"rii r"ului a fost dramatic4 în zece 1enera ii de la -rimul icon care se manifestase în disonan " cu Ordinea cosmic", mediul s-a deteriorat, iar -rocesul materializ"rii s-a accentuat4 Din Edenul de la înce-utul ciclului nu a mai r"mas nici m"car amintirea4 Mediul terestru s-a transformat atât de mult, încât a înce-ut s" arate -recum în e-oca de a-o1eu a r"ului dm ciclul al treilea: re1iuni din ce în ce mai întinse, formatate de Lore00 !i de Dree, ritualuri sân1eroase, r"z+oaie intermina+ile -entru cucerirea de s-a ii (itale !i -entru racolarea de noi mem+ri4 La rândul lor, $rimordialii întunericului cei mari s-au manifestat iar"!i în -lanul cuantic material ca la ei acas", continuând ceea ce au înce-ut în ciclul al treilea4 :u mai conta fa-tul c" se scursese atât de -u in tim- de când, su+ im-ulsul de (ia " al Du0ului Sfânt, -"mântul ren"scuse4 ?ndiferent dac" f"ceau -arte din cate1oria icon sau din cate1oria icon 0lisa, mem+rii -seudo-aradisurilor formatate de cei întuneca i erau racola i 444 (ii sau mor i4 :u conta4 Cei (ii erau f"cu i scla(i -rin a-licarea -ece ilor luciferice, astfel încât ener1ia de (ia " LsufletulM s" le fie folosit" -entru e'tinderea s-a iilor (itale4 Cei mor i erau la fel de folositori în iad, unde de(eneau um+re li-site de con!tiin " !i de ener1ie <o i erau la fel de mor i, fie c" erau întru-a i în lumea material", fie c" se aflau în iad4 5ia a (e!nic" de(enise un deziderat mult -rea înde-"rtat4

Arca lui :oe
?storia celei de-a doua -"r i a celui de-al -atrulea ciclu, de du-" reinfuzarea r"ului, seam"n" cu ceea ce s-a -etrecut la sfâr!itul ciclului al treilea4 Datorit" fa-tului c" oamenii întru-a i nu mai res-ectau le1ile cosmice, for ele r"ului au o+ inut un a(antaI nes-erat în lumea material", astfel c" au -ericlitat e'isten a acesteia4 O catastrof" nu (ine niciodat" sin1ur", astfel c", de la un moment dat, celor întuneca i le-a (enit iar"!i ideea ne+uneasc" de a s-ar1e cerurile !i de a crea un im-eriu uni(ersal al r"ului în -lanul material, ceea ce a declan!at ri-osta 2iilor Luminii4 *"z+oiul dintre 2iii Luminii !i 2iii întunericului s-a concretizat -rintr-un nou e(eniment catastrofal: -oto-ul4 Situa ia se înr"ut" ise atât de mult în acea -erioad" încât, -e toat" su-rafa a -"mântului, nu e'istau -rea multe -ersoane care s" res-ecte le1ile cosmice4 Dumnezeu a cercetat inima tuturor fiin elor întru-ate în lumea material"4 Sin1ura fiin " omeneasc" a c"rui inim" 8-a mul umit -e Domnul Dumnezeu a fost :oe4 :oe a -rimit -orunc" direct de la Domnul Dumnezeu s" construiasc" o arc", -e care s" îm+arce &casa& sa, îm-reun" cu anumite elemente de flor" !i faun"4 Arca lui :oe a(ea o form" e'trem de sim-l": ar"ta ca o Ium"tate de nuc", fiind îm-"r it" în mai multe com-artimente4 Du-" cum s-a men ionat, cor-ul Lîn(eli!ulM fizic al naturii (e1etale este constituit din -ro-or ii ine1ale de întuneric !i

lumin"4 ?ni ial, cor-ul fizic al unui eiement din natur" a fost constituit din lumin", dar, tre-tat, com-ozi ia sa a cunoscut un -roces de întunecare4 Astfel, o (e1etal" &luminoas"& care, când(a, era +un" la 1ust !i 0r"nitoare, s-a transformat într-una noci(" !i otr"(itoare4 Un animal +lând a de(enit a1resi(, ca !i cum a1resi(itatea !i (iolen a oamenilor s-ar fi transferat acestuia4 De fa-t, animalele re-rezint" ceea ce oamenii au f"-tuit r"u !i au l"sat în urm" - trecut cristalizat4 L$rocesul -rin care -lantele !i animalele s-au transformat, trecând de la întuneric la lumin", a fost e'-us în -a1inile anterioare: dins-re centru s-re -eriferie4M :oe a adunat în arca sa, al"turi de mem+rii casei sale, doar acele elemente (e1etale !i animale necoru-te total de reziduurile aurice, în care lumina era -reo-onderent"4 Celelalte elemente (e1etale !i animale au fost distruse de -oto-4 La înce-erea dilu(iului -ro-riu-zis, :oe !i familia sa !i-au 1"sit ad"-ost -e arc"4 2amilia lui :oe era format" din :oe-tat"l, so ia sa !i cei trei +"ie i, care !i-au luat ne(este4 Se -are totu!i c", cel -u in la un moment dat, în afara lor, a mai 1"sit refu1iu în arc" înc" o familie format" din trei -ersoane, des-re care nu e'ist" nici un fel de surse documentare, dar a c"ror -rezen " a r"mas imortalizat" în cronica aAas0a4 Aceast" familie era format" dmtr-un -reot Lec0i(alentul unui -reotM, so ia !i fiica sa L-osi+il s" fie (or+a des-re dou" fiiceM4 A doua familie de -e arc" f"cea -arte din ca$a lui :oe, dar nu din familia sa4 De aitfei, din 5ec0iul <estament afl"m c" :oe a -rimit -orunc" c" îm+arce în arc" toat" ca$a sa4 "@i 3omnul 3umnezeu i-a zi$ lui Noe Antră( tu şi toată ca$a ta în arcă( pentru că am 'ăzut că( "in toată *eneraţia acea$ta( tu eşti $in*urul "rept înaintea 5ea" - 5< >T 84 Aici se im-une un scurt comentariu: termenul ca$ă semnific" -e to i cei care locuiau su+ acela!i aco-eri! cu :oe -ro+i, -reo i, me!te!u1ari - astfel c" nu se refer" la ceea ce ast"zi în ele1em -rin termenul de familieT termenul de familie -resu-une fie o înrudire -rin sân1e, fie una -rin alian "4 <ermenul *eneraţie -are s" fie folosit în acela!i sens în care este folosit în aceast" carte: se refer" la 1enera ia a -atra4 <ermenul "rept( -rin care este desemnat :oe, -resu-une res-ectarea Ordinii cosmice4 2ire!te, se -oate -une -ro+lema: de ce 5ec0iul <estament nu aminte!te des-re cea de-a doua familie - format" dintrun +"r+at ce(a mai în (ârst" !i din dou" femei -, care a fost -rezent", la un moment dat, -e arc"4 De altfel, 5ec0iul <estament nu aminte!te nici des-re a-ari ia r"ului în cosmos, du-" cum nu ia în considerare nici celelalte fiin e omene!ti contem-orane cu Adam, E(a, Cain sau A+el4 Se mul ume!te doar s" s-ecifice c" r"ul întru-at în !ar-e a is-itit-o -e E(a, du-" cum se mul ume!te s" aminteasc" în treac"t des-re &fiii !i fiicele& lui Adam !i ale E(ei, f"r" a le aminti numele Cu -ri(ire la cauzele acestor omisiuni -ot fi emise mai multe o-inii4 Cea mai la îndemân" ar fi c" s-au o-erat modific"ri asu-ra te'tului 5ec0iului <estament, în func ie de anumite considerente doctrinare4 Se !tie c" -rimele cinci c"r i ale 5ec0iului <estament - inclusi( Qeneza - au fost scrise c0iar de c"tre Moise, dar nu este e'clus ca cei care le-au co-iat sau cei care au sta+ilit (arianta final", e(eniment ce a a(ut loc mult tim- du-" moartea lui Moise, s" fi sta+ilit te'tul în func ie fi e de de im-erati(ele -olitico-doctrinare ale momentului, fie de calitatea auditoriului c"ruia îi era adresat te'tul4 De altminteri, -entru a reda întrea1a desf"!urare a e(enimentelor descrise în Qenez", ar fi fost ne(oie de cel -u in zece (olume de dimensiunea 5ec0iului <estament4 $ro+a+il c" cea de-a doua familie -rezent" -e arc" nu a a(ut nici un fel de rol în desf"!urarea ulterioar" a e(enimentelor, moti( -entru care nu a fost amintit"4 Oricum, modul de alc"tuire a te'tului 5ec0iului <estament indic" în mod clar fa-tul c" cei care au redactat te'tul final cuno!teau din cronica a0a$#a Lmemoria -si0oinforma ional" a <erreiM întrea1a desf"!urare a e(enimentelor, dar au selectat doar acele e(enimente -e care le-au considerat im-ortante4 5ec0iul <estament a urm"rit doar acele e(enimente cu im-lica ii în ra-orturile dintre Dumnezeu !i -o-orul e(reu4 De aceea, e(enimentele narate în 5ec0iul <estament sunt întrucât(a diferite de cele descrise în scrierile sacre ale altor -o-oare ale antic0it" ii4 2iecare -o-or a a(ut -ro-ria sa istorie, dez("luit" de c"tre ini ia i4 ?ni ia ii din (ec0ime au consemnat în scrierile lor doar ceea ce i-a interesat -e ei, în func ie de sursa ins-ira iei, de -o-orul din care au f"cut -arte !i de arealul în care !i-a desf"!urat e'isten a acel -o-or4 Dac", de e'em-lu, ini ia ii -rotodacilor ar fi scris o istorie a e(enimentelor -rimordiale, aceasta ar fi tre+uit s" cu-rind" doar acele e(enimente ce s-au desf"!urat în s-a iul car-ato-danu+iano--ontic4 Oi ini ia ii daci ar fi scris des-re Adam, E(a !i Cei cura i, dar n-ar fi scris nimic des-re istoria sacr" a (ec0ilor e(rei, care nu i-ar fi interesat4 Ei ar fi

im-licit. focul ne1ru din adâncuri s-a re(oltat !i a iru-t la su-rafa "4 îm-reun" cu el au ie!it din trecutul în care erau ca-ti(e. aerul. care nu tre+uie confundat nici cu -erioadele de nemanifestare.@ $oto-ul a fost rezultatul unei mari confrunt"ri între elementele -rinci-ale . dac" ar fi a(ut tim-ul necesar s" analizeze situa ia4 Un clar("z"tor ar fi o+ser(at c" a-ele din adâncuri.-loaia4 $loaia nu s-a o-rit o -erioad" foarte lun1" de tim. 2iii Luminii au -ornit o ofensi(" de mari -ro-or ii4 $entru a -une ca-"t acestei re+eliuni a elementelor. -"mântul fizic a fost aco-erit inte1ral cu a-e4 în faza de a-o1eu a -oto-ului. în tim. nu mai e'ista nici o -or iune de uscat -e tot -"mântul. ce iru-eau la su-rafa a -"mântului. -loaia &dulce& a durat foarte mult tim-.L<e'tul 5ec0iului <estament afirm" laconic c" "$-au rupt toate iz'oarele A"9ncului celui mare şi $-au "e$c#i$ ză*azurile /erurilor" . un o+ser(ator fizic aflat ia su-rafa a -"mântului ar fi o+ser(at cum -"mântul se cra-" în1rozitor. care -e atunci atin1eau în"l imi de cel -u in nou" mii de metri. fiind manifest"rile unor Dree !i Lore00 de a-". focul !i -"mântul . iar focul din adâncuri iru-e in cele mai nea!te-tate locuriT în a doua faz" ar fi o+ser(at cum focul este stins tre-tat de -loaia toren ial" ce cade neîncetat din cer4 în fine. erau aco-eri i de a-e4 în sc0im+. fire!te.>T 88M4 Du-" tim-ul de ast"zi. în decursul -oto-ului mediul fizic a fost aco-erit cu a-e4 <otu!i@ a-ele din tim-ul -oto-ului . iar de cealalt" -arte 2iii Luminii4 în fruntea armatei 2iilor Luminii s-a aflat în1erul Mi0ail Lîn lim+aIul actual.Lore00 de foc -. în1erii cei +uni s-au înfruntat cu Dree4 $oto-ul -ro-riu-zis a înce-ut în momentul în care.!i. a-a din cer s-a lu-tat cu a-a coru-t" de -e -"mânt. istoria sacr" a -o-rului e(reu înce-e doar cu A(ram de(enit A(raam A# $oto-ul . a-" !i aer. în1erului Mi0ail % MiAael i se confer" 1radul ierar0ic de Ar0an10el. -e fondul r"ut" ii oamenilor din lumea material" L!i. un clar("z"tor ar fi o+ser(at fa-tul c" focul -ro(enit din adâncuri este reflectarea fiin elor r"ului de foc -Lore00 !i Dree de foc -. ceea ce denot" o ac iune în for " a Lore00 de aer4 ?n urma acestei incursiuni în for " a s-iritelor naturii re+ele de foc. au fost s-ectatori.i4 in -rima faz". fie cu cea de $rin sau $rinci-eM4 2iii Luminii !i 2iii întunericului s-au înfruntat atât ca ener1ii.ce a-ele de sus Ldin cerM erau manifest"rile unor s-irite +une de a-". cu Lore00 !i cu Dree de toate orient"rile &doctrinare&. o+ser(atorul fizic ar fi o+ser(at cu adânc" 1roaz" cum -loaia inund" tre-tat 1lo+ul terestru. nici mai mult nici mai -u in. a-ele din adâncuri LLore00 de a-"M s-au ridicat la su-rafa ". aerul -ur cu aerul im-ur. c0iar !i mun ii cei mai înal i sunt aco-eri i de a-e4 în r"stimul -oto-ului. c" mun ii cei mai înal i. s-iritele +une ale naturii de a-" s-au înfruntat cu cele rele. -"mântul a fost r"("!it4 S-iritele +une ale naturii de foc s-au lu-tat cu s-iritele rele ale naturii de foc . între fiin ele s-irituale care le controlau4 De-o -arte s-au înfruntat cei r"i. al"turi de $rin ii Qa+riel. iar cele de la su-rafa " au c"zut în adâncuri4 Aerul a de(enit im-ur !i s-a încins datorit" ac iunii focului din adâncuri. dar nici cu marea !ter1ere. am ales s"-8 desemn"m în continuare fie cu a-ela ia 1eneric" de în1er. ceea ce înseamn".urm"rit doar ceea ce s-a -etrecut în -ro-riul lor teritoriu4 De altfel. cu anumite înf" i!"ri !i forme4 Aceste fiin e de foc -uteau fi o+ser(ate c0iar !i de neclar("z"tori. s-iritele naturii re+ele de foc. de aceast" dat". dar se -are c" 1radul s"u este mult mai mare decât cel al unui Ar0an10el4 Mi0ail sau MiAael este unul dintre cei -atru mari $rinci-i%$rin i Ocrotitori.a-a. atacându-i -e cei întuneca i la ni(elul tuturor elementelor: focul de sus s-a lu-tat cu focul din adâncuri. dar du-" tim-ul acelor (remuri a durat doar NP de zile !i NP de no. a emiterii de ener1ii -0arisma0 întunecateM. astfel încât. care. a(eau diferite forme stranii. când -lanul cuantic material a dis-"rut. Lore004 Du-" aceea. s-iritele +une ale naturii de aer s-au înfruntat cu Lore00 de aer. cât !i su+ form" umanoid"4 La aceast" confruntare nu au -artici-at oamenii întru-a i. dar mai ales (ictime4 Oastea în1erului Mi0ail a -"truns iar"!i -e la $olul :ord al $"mântului !i s-a infuzat în materie Lca ener1iiM. 2iii Luminii au adus a-a din &cer& . s-riIinite de o im-un"toare armat" de fiin e în1ere!ti din ierar0ia 2iilor Luminii4 $oto-ul a -us ca-"t celei de-a doua -erioade a celui de-al -atrulea ciclu4 S-re deose+ire de marea !ter1ere.ca. în frunte cu $rimordialii întunericului. *afael !i Uriel4 Din aceste considerente. cel mai adesea 0idoase.

se to-esc într-un element unic. Starea de ne"iferenţiat -resu-une reîntoarcerea lumii la un fel de -rematerie inci-ient". mare !tere1ere. nici un animal !i nici un om4 :ici m"car cada(rele celor dis-"ru i în tim-ul -oto-ului nu se mai z"reauT e'istau forme de relief. o stare inci-int" a materiei. ca rezultat al 0iero1amus-ului -rimordial -#iero*amo$ unirea sacr"M dintre &a-"& !i &foc&.s-a n"scut un nou -"mânt4 Ori1inea acestei transform"ri nu tre+uie c"utat" îns" tot în a-". iar al ii de la ta iile urm"toare4 <o i îns" afirmau cu mâna -e inim" c" &totul este -lin de zei&4 Oi ce dre-tate a(eau4 <oate fiin ele omene!ti sur-rinse în -lanul cuantic material !i-au 1"sit sfâr!itul la -oto-4 Cor-urile lor du0 au fost eliminate de -e scena e(olu iei. în care toate elementele --"mântul. care afirma c" la ori1inea lumii se afl" -atru elemente fundamentale: a-a.nu tre+uie confundate cu cele de ast"zi4 în acele (remuri. s-a scurs în adâncuri etc4 într-un cu(ânt. mun i. aerul !i $"mântul4 <o i au a(ut dre-tate. c0iar dac" unii au luat trenul cunoa!terii de la -rima sta ie. 2ocul de Sus sau 2ocul eteric. dar acestea erau 1ola!e4 . a înce-ut a treia -erioad" a celui de-al -atrulea ciclu4 Du0ul Sfânt a &fecundat& -remateria e'istent" . focul.mai e'act în 2ocul de Sus. a fost reinstaurat un nou Eden fizic4 Du-" fiecare e(eniment care afecteaz" 0a+itatul terestru L-erioad" de nemanifestare. -e nume Em-edocles. în iaduri. -recum !i elementele c0imice cores-ondente .la in"i$tinct sau la ne"iferenţiat.ne"iferenţiatul de a-e -. a(ea dre-tatea sa când afirma c" la ori1inea lumii se afl" focul4 Ulterior. a-a cea rea.un numen de a-" -. dar el nu mai e'ist" în aceast" form"4 Este o altfel de a-" . Cel r"u a fost întemni at în materie4 Du-" retra1erea a-elor. care este Du0ul Sfânt. fiecare în felul s"u. asem"n"toare celei des-re care un (estit p#ilo$op#u$ al antic0it" ii 1rece!ti. afirma c" se afl" la ori1inea a toate4 ?mediat du-" retra1erea a-elor . au su-ra(ie uit teri+ilului dilu(iu doar -ersoanele care s-au refu1iat -e arc". la fel ca la fiecare înce-ut de ciclu. a-a a(ea un alt as-ect4 Aco-erirea -"mântului cu a-e a re-rezentat întoarcerea crea iei la starea ori1inar" . a fost az(ârlit în -rofunzimile materiei. -"mântul a r"mas 1ola!4 :u e'ista nici o form" de (e1eta ie.cât -ersist" Edenul. -lanul cuantic material nu a dis-"rut. ci în foc . a treia $ersoan" a lui Dumnezeu4 Du-" -oto-. s-au n"scut urm"toare dou" elemente: aerul !i -"mântul Lelemente des-re care aminteau al i doi filozofi ai antic0it" ii 1rece!ti: Ana'imene !i Ana'imadrosM4 Din amestecul celor -atru elemente. -rin intermediua Du0ului Sfânt. ca manifestare a fiin elor Lore00 !i Dree de a-".a r"mas intact. în Centrele de -utere !i în *e1atul mor ilor (ii Lsu-ra(ie uitorii au fost aceia!i ca !i la sfâr!itul ciclului al treileaM4 La ni(elul -lanului cuantic material. -oto-M !i du-" fiecare nou" re-crea ie. ("i.mama tuturor întunecimilor . -e nume Heraclit.de fa-t. dealuri. deoarece. în r"stim-ul c"reia nu a su-ra(ie uit nici o fiin " întru-at"M4 : o u l E d en ?mediat du-" -oto-. se reinstaureaz" Edenul4 Atâta tim.s-a -rodus doar o &rea!ezare& a elementelor4 :ucleul întunecat . iar as-ectul mineral al -"mântului a r"mas intact4 La -oto. Du0ul Sfânt LA treia *e("rsare. iar s-iritele au fost a+sor+ite î0 Lumea f"r" form"4 Au su-ra(ie uit doar fiin ele omene!ti care se aflau Ldecor-orateM în 0aos. în lumea eteric". ca manifestare a fiin elor Lore00 !i Dree de foc. totul se -rezenta 8 a-ro'imati( la fel ca la înce-utul ciclului al -atrulea4 A-ro'imati(. în decursul dilu(iului. în frunte cu :oe Ls-re deose+ire de marea !ter1ere. care nu -oate fi decât -erfect" deoarece este O-era lui Dumnezeu. la fel ca !i razele de crea ie4 Cei întunca i au fost doar &consemna i& în adâncul -"mântului: focul cel r"u. aerul. cum a fost numit când(aM a infuzat iar"!i (ia " în tot ce e'ist"4 O dat" cu infuzia de (ia " a Du0ului Sfânt. s-a format tot ce e'ist"4 Oi iar"!i tre+uie s" d"m dre-tate unui (estit -0iloso-0us al antic0it" ii. a!a cum se -etrecuser" lucrurile de atâtea ori în trecut4 Acesta este !i moti(ul -entru care un contem-oran al lui <0ales. du-" transformarea acelei -rematerii indistincte care -oate fi în eleas" ca un numen al a-ei de ast"zi . focul !i a-a. totul a fost recreat -e +aza -atternurilor ener1etice ale (ec0ilor întocmiri4 Astfel. care este ori1inea a toate4 Acest element doar cores-unde Lîn sens 1eneralM a-ei de ast"zi. dureaz" !i 5eacul fericit4 în -rima eta-" de du-" -oto-. câm-ii. -rin transform"ri succesi(e. <0ales din Milet. nici un co-ac.

creatoare de forme4 Crea ia efecti(" a întocmirilor noului -"mânt a înce-ut din locul în care s-a o-rit arca . fiin ele ce manifestau r"ul au fost fie înl"n uite în adâncurile &a+isului& de a-e !i de foc din interior. nu se mai z"reau nici stelele4 Din a+urul l"-tos ce în("luia $"mântul se întruc0i-au forme fermec"toare de (e1eta ie LîntocmiriMT du-" ce se întruc0i-au aie(ea. acea -erioad" -oate fi caracterizat" -rin a+sen a tim-ului4 <im-ul . datorit" a+urului ce în("luia solul4 ?ns-irând acel a+ur. fie alun1ate în afara Oceanului de Lumin". cam ca ar1ila -roas-"t"4 Solul 1lo+ului terestru era în totalitate ro!u4 într-un fel. într-un -roces de cre!tere miraculos4 în scurt tim-. -"mântul de culoare ro!iatic" emitea o str"lucire interioar". nu era loc de +"trâne e !i de moarte4 La fel ca !i natura. formele se to-eau de la sine. :oe Oi familia sa au eli+erat din arc" toate (ie uitoarele !i toate semin ele (e1etalelor4 :oua crea ie de (e1etale LîntocmiriM -c"ci se -oate (or+i des-re o nou" crea ie . care con inea cumulul patternurilor crea iei -e cale de a se na!te4 A+urul în("luia ca un 0alou între1ul -"mânt4 :oe !i familia sa nu a(eau ne(oie s" se 0r"neasc" ori s" +ea a-". fiecare. dar -entru a în ele1e cum de-a fost -osi+il a!a ce(a tre+uie s" ne 1ândim la fa-tul c".loc denumit Ararat4 Acolo. datorit" fa-tului c" lumea material" se afla inclus" în -rezentul continuu. tru-urile oamenilor nu îm+"trâneau. iar oamenii aIunseser" la (ârste im-resionante. omnidirec ional din locul numit Ararat4 Ararat a fost. îm-reun" cu ne(estele lor. creând o im-resie de (is4 <oate aceste forme !i întocmiri erau manifest"ri ale fiin elor în1ere!ti !i ale s-iritelor +une ale naturii4 $rin intermediul lor li se ar"tau su-ra(ie uitorilor -oto-ului toat" istoria crea iei. un fel de +eatitudine4 Din cauza a+urului. o mare mul ime de oameni -o-ula deIa 1lo+ul terestru4 Acest -roces de -o-ulare al 1lo+ului terestru a a(ut loc destul de ra-id. familia lui :oe s-a des-"r it4 Cei trei fii ai s"i. întrea1a su-rafa " a -"mântului a fost aco-erit" de o Minunat" flor" tro-ical"4 Astfel a fost restaurat un nou Eden Capitolul 2 2III $UI N*3 9# $rimele linii de descenden i <& Du-" re(enirea la (ia " a -"mântului. moartea tru-easc"4 în a+sen a r"ului. în final. continuând s" se -rezinte su+ înf" i!area unor tineri de ma'im GP de ani4 $e toat" durata (ie ii lor.a -ornit. de cinci-o-t sute de ani. nu se mai z"rea Soarele !i Luna.-ot a(ea fii !i fiice4 De-a lun1ul acestei -erioade de tim-. r"ul nu a f"cut Ionc iunea cu lumea fizic"4 :u a(ea cum. -recum str"mo!ii lor care au tr"it în -erioada de înce-ut a ciclului4 De fa-t. s-a $ro-a1at ca un tsunami -rin a+urul l"-tos4 în urma sa. nu mai sim eau setea ori foamea4 A+urul le 1enera o senza ie de fericire total". ca !i cum ar fi fost luminat din interior4 $ân" la o în"l ime de mai mul i metri Lzece-dou"zeci de metri.Solul sem"na întrucât(a cu cel care e'ista în -aradisul terestru de la înce-utul celui de-al -atrulea ciclu: era ro!u. ca rezultat al acti(it" ii fiin elor în1ere!ti !i s-iritelor naturii. dac" nu mai multM. s-au dus. din -unct de (edere tru-esc.nu a-are decât în condi iile e'isten ei r"ului4 *"ul -resu-une discontinuitatea crea ieiT r"ul înseamn" îm+"trânirea !i. locul dintâi al noii crea ii de întocmiri4 5alul de (ia ". a a-"rut un alt -"mânt . noua crea ie era format" în mod maIoritar dm lumin"4 Datorit" condi iilor acelei -erioade.un -"mânt în care -redomina -ro-or ia de lumin"4 în -rima zi de du-" retra1erea a-elor. solul era în("luit de un a+ur str"lucitor !i e'trem de -arfumat. în 0aos4 . într-o alt" zon" a acelui -aradis (ast !i au a(ut fii !i fiice4 în cinci-!ase 1enera ii. se -oate s-une c". fiin ele omene!ti -ot atin1e (ârste foarte înaintate. a tim-ului !i a eternei de(eniri.ca transformare +iolo1ic" a formelor de (ia " materiale . astfel de oameni -ot -rocrea . ca emana ie a Du0ului Sfânt. (e1eta ia s-a recom-us de la sine. a înce-ut a treia -erioad" a celui de-al -atrulea ciclu4 în noul Eden. <im-ul lui Dumnezeu4 2iind înfrânte în r"z+oiul necru "tor ce adusese -oto-ul. a-oi se recom-uneau foarte ra-id. astfel. du-" -oto-. a!adar.

ceea ce nu s-a mai -etrecut nicicând înainte4 $ân" în acel moment. care s-au ramificat în mai multe linii 1enealo1ice4 2iii !i fiicele acestora au a(ut !i ei -ro1enituri. relati( luminoase4 :u au fost îns" suficient de luminoase -entru a desc0ide iar"!i -oarta alfa !i -entru a l"sa s" -"trund" în lumea material" s-irite -ure LiconiM.înce-ând cu mem+rii -rinci-ali ai casei lui :oe. tot astfel cum un ele( de clasa întâi nu are acela!i ni(el de -re1"tire ca un ele( de clasa dois-rezecea. ace!ti $rimordiali ai întunericului !i-au dat seama de r"ul f"cut !i s-au întors la Dumnezeu4 Ei au fost cei care s-au o-us lui Halls0it0an. -oarta alfa. denumit" sâmtem4 LSemin ia se nume!te sâmtem. fiind diferit de cel al întru-"rii oamenilor din 1enera iile anterioare .$rimordiali de ran1 mai mic în ierar0ia Celui r"u4 Ei nu erau situa i la acela!i ni(el cu $rimordialii întunericului cei mari. -rin femeie44 ?mediat du-" -oto-. -rin care urmau s" atra1" la întru-are alte fiin e omen!tii . iar oamenii ce formeaz" aceast" semin ie -ot fi denumi i sâmtemi4M :oua semin ie $rocesul a-ari iei semin iei sâmtemilor a re-rezentat o noutate.iei au fost. $rimordialii des-re care este (or+a s-au n"scut -rin femeie !i au de(enit oameni o+i!nui i4 La rândul lor. -u in înainte de r"z+oiul de la Harimateea. fo!ti $rimordiali ai întunericului de(eni i lumino!i . ace!ti $rimordiali au a(ut fii !i fiice. care -o-ulaser" $"mântul la înce-utul ciclului al -atrulea. în momentul contactului se'ual. s-au format mai multe linii de descenden i4 Du-" cum s-a men ionat. sâmtemii erau diferi i. de oamenii care se întru-aser" -ân" în acel moment4 Cum era !i firesc. lucrurile au stat într-un mod diferit fa " de toate celelalte e-oci. tre+uie inut seama de fa-tul c". dar nu se -uteau ridica la calitatea ade("ra ilor $rimordiali ai Luminii.cu fiin ele din 0aos sau din iaduri Liconi 0lisaM4 în consecin ". nici suficient de întunecate -entru a face cone'iunea direct" cu Cel r"u . nici e'trem de întunecate4 Aceste fiin e omene!ti aduse la întru-are -rin ener1iile -0arisma0 emise de fiii lui :oe au fost. la rândul lor. o fiin " omeneasc" -oate s" (in" la întru-are !i din lumea astral". din iaduri sau din 0aos Licon 0lisaM4 Actualmente. au emis ener1ii -0arisma0.iei4 <eoretic. ca structur" auric". am+ii au calitatea de ele(4 în ultima -arte a celui de-al treilea ciclu. $rimordialii Luminii. ener1iile -0arisma0 emise în momentul conce. ei au emis ener1ii -0arisma0 ati-ice. astfel c" num"rul oamenilor s-a înmul it considera+il4 <oate -ro1eniturile acestor $rimordiali au format o nou" semin ie. dat" fiind -uritatea fiilor lui :oe. s-a -rodus un fenomen memora+il: ei s-au întru-at -rin femeie. o fiin " omeneasc" se -oate întru-a. datorit" calit" ii deose+ite ale cor-urilor du04 :ici ener1iile -0arisma0 emise de ei nu au fost suficient de luminoase -entru a de+loca -oarta alfa !i -entru a atra1e la . de fa-t. ei au de(enit lumino!i. se -oate s-une c" ace!ti $rimordiali erau unici în cosmos4 Unici !i cu -uteri de manifestare foarte mari. -ro1eniturile fiilor lui :oe. care nu s-au r"z(r"tit niciodat"4 <ocmai ace!ti $rimordiali de(eni i lumino!i au fost atra!i de -0ansma0-urile fiilor direc i ai lui :oe în nou constituita lume material" de du-" -oto-4 <otu!i. urma!ii direc i ai fiilor lui :oe au constituit o cate1orie a-arte de fiin e omene!ti: nici -erfect luminoase.icon !i icon 0lisa4 De altfel.nu e'ista înc" lumea astral"4 De asemenea. care nu e'istaser" nicicând în cosmos4 într-un fel. o fiin " omeneasc" (ine la întru-are doar datorit" ener1iilor o0arisma0 emise de c"tre -"rin ii s"i în momentul conce. o dat" cu atra1erea lor în lumea material". direct din lumea eteric" sau din *e1atul mor ilor (ii Laceste ultime cazuri sunt mai mult teoreticeM4 ?mediat du-" -oto-. era +locat": nici un s-irit nou LiconM nu mai -utea (eni în lumea material"4 La rândul lor. care s" (esteasc" noroadelor e'isten a unicului dumnezeu4 *eîntorcându-!i fa a s-re Dumnezeu. în du0ul lor ori1inar.la fel ca !i $rimordialii Luminii . la fel ca !i Co-iii Lui Dumnezeu. ca termen 1eneric. se retr"seser" definiti( din lumea material"4 $e de alt" -arte. trimi ând misionari la câm-ie. în condi ii s-eciale. to i $rimordialii întunericului . fiind $rimordiali !i a(ând cor-uri du0 s-ecifice.fii !i fiice4 Datorit" fa-tului c" erau deose+it de -uternici. -e de-o -arte. de!i. care face le1"tura cu Lumea f"r" form". nu -rin na!terea fireasc". $rimordialii. dar în -erioada de du-" -oto. o fiin " omeneasc" -oate s" (in" la întru-are din urm"toarele locuri: din Lumea f"r" form". datorit" fa-tului c". caz în care este un s-irit -ur LiconM.s-au manifestat în lumea fizic" -rin materializare.

în ciclurile cosmice anterioare.care mai tr"iser" în ciclurile cosmice anterioare .format din stelu a sufletului de la ni(elul larin1elui !i din cor-ul sufletului4 La sâmtemi. -recum o mem+ran" de difuzor4 Mai mult decât atât.!i fenoti-M4 O astfel de transmitere -rin structurile materiei L-rin sân1e !i -rin cameM a unor ener1ii modulate informa ional era ce(a nou în cosmos4 :u se mai -etrecuse niciodat" a!a ce(a4 Din acele tim-uri se -oate (or+i des-re ereditatea fizic". oamenii din semin ia sâmtemilor au o alc"tuire ati-ic". s-iritele naturii +une au adus noi (e1etale4 Astfel au a-"rut. le1"turile dintre oameni erau e'clusi( ener1etice. im-licit. care anterior nu e'istau4 Du-" o lun1" -erioad". . diferit" de cea a oamenilor icon 0lisa4 Sâmtemii sunt forma i doar din ansam+lul sufletului . cor-ul astral !i cor-ul mental4 De-a lun1ul liniilor 1enealo1ice -e care le-au format. la fel ca !i cei din semin ia icon 0lisa. în sensul c" 1lasul str"mo!ului L$rimordialuluiM (or+ea -r In sân1ele !i -rin carnea lor4 Cu(intele $rimordialului le r"sunau mereu în urec0i. ti-olo1ic (or+ind. nici un mediu Lnici un -alier cosmicM de unde s" atra1" la întru-are fiin e com-ati+ile4 Ener1iile -0arisma0 emise în momentul conce. se -oate s-une c" sufletul str"mo!ului care era un $rimordial . în care nu -utea -"trunde nici un s-irit din e'terior . iar cor-ul sufletului înde-line!te rolul cor-ului du04 Ceea ce este im-ortant de remarcat este îns" fa-tul c" la oamenii din semin ia sâmtemilor. -e mun ii cei mai înal i4 Când (or+ea Dumnezeu.întru-are iconi4 :u au fost nici atât de întunecate -entru a atra1e iconi 0lisa din 0aos sau din iaduri4 Ener1iile -0arisma0 ale acestor $rimordiali n-au întâlnit. în cazuI sâmtemilor se -oate (or+i !i des-re le1"turi de sân1e !i fe carne4 într-un fel. datorit" fa-tului c" Cel r"u nu fusese atras -rin rezonan " în nou constituita lume4 De asemenea. cor-ul sufletului este un fel de cor. oamenii din semin ia sâmtemilor !i-au format structurile aurice e'terioare: cor-ul emo ional. toat" natura (i+raT fiecare element (e1etal transmitea Cu(ântul <at"lui Ceresc. sâmtemii s-au r"s-ândit -e toat" su-rafa a -"mântului4 Ca -articularitate fra-ant".se transmitea -rin sân1e !i -rin carne la to i mem+rii liniei 1enealo1ice. nici din 0aos4 *ezultatul a fost c" a a-"rut o nou" semin ie de oameni: sâmtemii4 Din -unct de (edere aurie. -entru -rima oar". care era 1enerat" de anumite câm-uri morfice de la ni(elul structurii cor-ului sufletului !i. sâmtemii au fost nemuritori4 înc" nu e'ista îm+"trânirea !i moartea. stelu a sufletului înde-line!te rolul s-iritului. cei din casa lui :oe.cel mai adesea. a(ând la +az" ener1iile -0arisma0.iei. sâmtemii au a(ut fii !i fiice. nu e'ista tim-ul. s-au întors tot la ei4 Lumea material" de(enise ca o ser" ermetic înc0is". sc0im+area !i eterna de(enire4 în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii !i s-iritele +une ale naturii s-au manifestat iar"!i în lumea material"4 Ei au educat o a lun1" -erioad" de tim. -o-ulând -"mântul4 înc" de la înce-ut. iar Sla(a Sa -utea fi o+ser(at" uneori în locurile înalte . desf"!urat" imediat du-" -oto-. sâmtemii dintr-o linie 1enealo1ic" au -rimit interdic ia de a se îm-reuna cu cei din alte linii4 în aceast" -rim" eta-" a celei de-a treia -erioade. maIoritatea oamenilor icon 0lisa se afla fie în 0aos sau în iaduri.nici din Lumea f"r" form". su+ su-ra(e10erea unor conduc"tori . de-o -arte. -rintr-un fel de rezonan " morflcâ Last"zi se (or+e!te des-re 1enoti. în cazul semin iei icon 0lisa. care este #trămo+ul !i tatăl semin iei mele& O dat" cu a-ari ia sâmtemilor. -"mântul â fost -o-ulat a-roa-e în e'clusi(itate de sâmtemi4 Sin1urele fiin e omene!ti din cate1oria icon 0lisa . iar de cealalt" -arte $rimordialii adu!i la întru-are de ace!tia4 în momentul a-ari iei sâmtemilor. -recum la oamenii din semin ia icon 0lisa4 Ulterior.-e fiii !i -e fiicele sâmtemilor4 Qlasul lui Dumnezeu se f"cea adesea auzit în natur". ne(irusat de e'-erien a re+eliunii. cartoful !i -orum+ul. s-iritele +une ale naturii au adus noi elemente de mediu LîntocmiriM -entru a (eni în s-riIinul semin iei sâmtemilor4 La fructele !i r"d"cinile +une de mâncat. rela iile dintre oameni s-au Codificat4 Dac".du0 nou. 1râul. în drumul lor. sâmtemii dintr-o linie 1enealo1ic" nu erau diferen ia i -rea mult unii de al ii.care -ot fi considera i ca-i de s-i " 1enealo1ic" -. fie în *e1atul mor ilor (ii sau în lumea eteric"4 $rimordialii erau considera i dre-t ta i sau str"mo!i ai liniilor 1enealo1ice -rinci-ale de sâmtemi4 Sâmtemii se numeau $e ei în!i!i 12iul lui 444. ca un 1las al su+con!tientului: 1?ă nu te depărtezi de mine +i #ă "aci ce -ţi #pun eu1. care e'istaser" !i în ciclurile cosmice anterioare.erau. ale cor-ului eteric4 <ot din acele tim-uri se -oate (or+i des-re formarea inci-ient" a raselor din ziua de ast"ziT ti-olo1iile fizice ale -rinci-alelor linii 1enealo1ice de sâmtemi s-au -er-etuat -ân" în ziua de ast"zi4 De-a lun1ul 5eacului fericit ce s-a derulat du-" -oto-. în urma e'isten ei întru-ate.

fie sâmtemi au înce-ut s" îm+"trâneasc" !i a-oi s" moar"4 :imeni nu mai era ca-a+il s" tr"iasc" o-t. astfel c" au înce-ut s" emit" ener1ii -0arisma0 întunecate. în $o-ol 5u0 LCartea crea iei (ec0ilor maga!iM. -e care-i -utem desemna 1eneric -rin e'-resia icon 0lisa4 Când râul s-a infuzat în natur" !i în structura cor-oral" a oamenilor. moment în care Cel r"u Lfiin ele care-8 manifest"M a re(enit. care a+ia a!te-tau o asemenea o-ortunitate4 în tim-ul -oto-ului. liniile de descenden i sâmtemi au înce-ut s" se amestece. nici urma!ii sâmtemi n-au mai res-ectat le1ile cosmice !i au emis -0arisma0 întunecate. fie icon 0lisa.nu mai -utea tr"i decât -ân" la a-ro'imati( o sut" cincizeci de am4 :u -utea atin1e o (ârst" înaintat" datorit" fa-tului c" r"ul LîntunecimeaM se im-re1anse în natur": în 0ran". în care -onderea de întuneric era maIoritar".du0.Ordinea cosmic" . -recum str"mo!ii lor4 Durata de (ia " s-a mic!orat -ro1resi(: de la o-t sute de ani a sc"zut la cinci sute de aniT de la cinci sute de ani a sc"zut la ma'imum o sut" cinci zeci de ani4 A-oi a sc"zut (erti1inos su+ o sut" de ani4 C0iar dac" un om res-ecta le1ile cosmice . în lumea oamenilor4 De-a lun1ul unei sin1ure 1enera ii. iar lumea material" s-a densificat a-roa-e ca în ziua de ast"zi4 $r"+u!irea a -ornit de la ceea ce s-ar -utea numi iubirea bolna'ă% unii $rimordiali. du-" infuzarea r"ului în natur".!i. fo 5ec0iul <estament4 Ceea ce este foarte im-ortant de remarcat . -rin care au f"cut iar"!i cone'iunea cu 0aosul !i cu iadurile4 De la un moment dat. sâmtemilor nici nu le trecea -rin ca. -rin îm-reunarea +"r+a ilor !i a femeilor din toate liniile 1enealo1ice4 $ro+lema esen ial" a constat în fa-tul c" -ro1eniturile aduse la (ia " -rin emiterea unor -0arisma0 întunecate n-au mai f"cut -arte din semin ia sâmtemilor. c0iar !i iconii au fost as-ira i în 0aos !i în iaduri. la fel ca în e-ocile anterioare4 Astfel s-a înc0eiat a treia -erioad" !i a înce-ut a -atra -erioad" a ciclului al -atrulea4 Cea de-a -atra -erioad" a fost marcat" de mari transform"ri !i a fost -res"rat" cu r"sturn"ri s-ectaculoase de situa ii4 A fost. de asemenea. !i cea mai dramatic" e-oc" a istoriei umanit" ii. uimitor .este fa-tul c".de e'em-lu în Enuma Eli! a sumerienilor. în a -atra -erioad". oamenii icon 0lisa din iaduri4 <oate aceste fiin e se aflau de-arte de -rezentul continuu ce în("luia -e atunci lumea material"4 La fel ca în ciclurile cosmice anterioare.@ <otu!i. ci din semin ia oamenilor icon 0lisa. com-ortamentul !i rela iile se'uale4 Sâmtemilor dintr-o s-i " le era interzis cu des"(âr!ire s" se îm-reuneze !i s" ai+" fii !i fiice cu cei din alte s-i e 1enealo1ice4 > <oia1ul -"storului a fost sf"râmat .în acea -erioad" de tim-. nou" sute de ani. fiin ele Lore00 !i Dree care se aflau în 0aos. fiind manifestat de fiin ele care -ot fi denumite 1eneric Cel r"u: $rimordialii întunericului. iar materia s-a densificat. denumi i icon 0îisa4 Ca alc"tuire de cor. între iconi !i iconi 0lisa este o diferen " de 1enera ie. ca-i de re ea. în *amagana !i în Ma0a+0arata a4 indienilor. de-a lun1ul razelor de crea ie. stric"ciunea s-a a+"tut iar"!i asu-ra crea iei -erfecte. cone'iunea cu Cel r"u s-a înfiri-at înce-ând de la (ârful -iramidei: de la unii dintre $rimordialii ca-i de linii 1enealo1ice4 ?mediat du-" ce (ârful -iramidei s-a -r"+u!it. dar datorit" fa-tului c" am+ele cate1orii au fost as-irate în 0aos !i în iaduri în tim-ul -oto-ului.s" fac" altce(a4 E'istau le1i e'trem de stricte în ceea ce -ri(e!te 0rana. datorita am-lorii e(enimentelor !i di(ersit" ii for elor im-licate4 Multe dintre e(enimentele desf"!urate în acea -erioad" au fost consemnate în (ec0ile scrieri sacre . cone'iunea cu 0aosul s-a -rodus datorit" emiterii unor -0arisma0 aflate în disonan " cu Ordinea cosmic"4 Du-" -oto-. !i-au f"cut iitoare din fiicele sâmtemilor. în . r"ul s-a infuzat iar"!i în lumea material": tot ce a fost a+so+it în centru a rea-"rut la -eriferie4 în mai -u in de GP de ani du-" tim-ul de ast"zi. n aer !i în a-"4 <ot ce era fiin " de carne a fost astfel contaminat cu râu Lcu -"catM !i condamnat" s" tr"iasc" foarte -u in. r"ul nu a fost e-urat definiti(T nici nu a(ea cum4 El înc" e'ista. astfel c" nu se mai -oate face o distinc ie -rea clar" între ei !i cei din 1enera iile anterioare. -entru sim-lificare se -oate (or+i des-re o sin1ur" semin ie de oameni. în acela!i tim-. s-au înmul it elementele c0imice din lumea material"T au a-"rut elemente c0imice noi Leste (or+a des-re elementele c0imice din ta+elul lui Mendelee(M. a a-"rut moartea4 <oate fiin ele omene!ti. în Cosmo1onia iui Rerossos Lre-rodus" de Euse+iu din Cesaieea în cartea sa $re-aratia E(an10elicaM.

eteric !i cor-uri aurice e'terioare: cor. suflet Lformat din steaua sufletului. cu care au mi1rat în cele -atru -uncte cardinale.du0. iar 0rana. fiin ele Lore00 !i Dree4 ?n scurt tim-. cor-ul eteric !i din structurile aurice e'terioare Lcor-ul emo ional. sunt forma i doar din ansam+lul sufletului Lcom-us din steaua sufletului care înde-line!te rolul s-iritului !i din cor-ul sufletului care înde-line!te rolul cor-ului du0M. imediat du-" momentul mor ii. ele s-au densificat tre-tat. oamenii icon 0lisa s-au reîntors în loca iile LIin care au (enit: în 0aos sau în iad4 La oamenii icon 0lisa. Creatorul4 Ei s-au -roclamat dre-t fii direc i ai zeilor4 S-ectrul mor ii O lun1" -erioad" de tim-.com-ara ie cu str"mo!ii din (ec0ime4 Când a murit -rimul om în lumea material" s-a s-us c" 1toia)ul pă#torului a fost #"ăr0mat= iar oile #ale au "o#t ri#ipite1. -e m"sur" ce r"ul s-a infuzat în natur"4 C0iar !i în ziua de ast"zi. de cor-ul sufletului4 LDKM Du-" reinfuzarea r"ului în -lanul cuantic material. nu au mai -utrezit4 în condi iile în care. dac" o fiin " omeneasc" ar reu!i.astral !i cor.iei normale4 La înce-ut. du-" cum a fost men ionat. . în lumea material" au coe'istat doar cele dou" mari semin ii de oameni: sâmtemii !i icon 0lisa4 Cele dou" semin ii coe'ist" !i în -rezent4 $rima semin ie este format" din sâmtemi. actualmente. fiin ele Lore00 !i Dree. de-a lun1ul unei sin1ure e'isten e. mai de1ra+". semieterate4 Ulterior. $"storul a+solut al oamenilor de la înce-utul ciclului al -atrulea a fost :oe Lcare -oate fi considerat noul AdamM. ci.astfel c" rolul s"u este -reluat.mental4 Oi la oamenii din semin ia icon 0lisa. de-a lun1ul razelor de crea ie. doar unii sfin i cre!tini au reu!it s" str"+at" Ium"tate din drum: tru-urile lor a fost atât de mult -urificate de-a lun1ul (ie ii. -rin -urificare e'trem".emo ional. cor. du-" moarte. s-"r1ând -lanurile cuantice -e $curtături( a!a cum f"cuser" în ciclul al treilea4 ?storia s-a re-etat4 2iin ele Lore00 !i Dree au formatat iar"!i diferite teritorii sau re1ate. încât. cor. s" elimine -onderea de r"u Lde întunecimeM din structura sa auric" !i tru-easc". educându-i în sens ne1ati( -e sâmtemi La!a cum s-a întâm-lat !i în cazul iconilorM4 Concomitent cu a-ari ia oamenilor icon 0lisa. cor. formând noi !i noi re1ate4 Ei s-au eriIat în purtători "e $tin"ar" Lconduc"toriM ai unor zei4 Weii nu erau al ii decât $rimordilaii întunericului cei mari4 $urt"torii de stindard au ascuns Ade("rul !i au ocultat :umele lui Dumnezeu. oamenii icon 0lisa s-au întru-at direct din locurile în care au fost sur-rin!i de e(enimentele catastrofale: din 0aos sau din iad4 2iind atra!i de -0arisma0-urile emise în lumea material". aerul !i a-a sunt deIa contaminate. -rin intermediul femeilor Ltre+uie f"cut" aceast" s-ecifica ie datorit" fa-tului c" au e'istat !i fiin e omene!ti care nu s-au întru-at în mod natural. a-oi s-ar etera încetul cu încetul4 Omul în cauz" ar de(eni nemuritor !i ar o+ ine (ia a (e!nic"4 Deocamdat". din cor-ul fizic. stelu a sufletului înde-line!te rolul s-iritului. ei s-au întru-at natural. locul în care s-a o-rit arca4 C0iar !i în -rima -erioad" a infuz"rii r"ului. structurile tru-e!ti Lcor-urile fiziceM ale oamenilor de atunci nu erau înc" com-let materiale. ca -roiec ie a s-iritului !i din cor-ul sufletuluiM. r"ul este infuzat atât de mult în natur". -rin intermediul c0aArelor în cor-ul sufletesc. cor-ul astral !i cor-ul mentalM4 A doua semin ie de oameni este format" din icon 0lisa. au (enit.nu este con!tient . iar cor-ul sufletului înde-line!te rolul cor-ului du0. c0iar !i du-" re(enirea r"ului4 Locul în care ei au a r"mas a fost Araratul. a oamenilor icon 0lisa a re-rezentat o ade("rat" catastrofa: ei au adus cele mai felurite forme de manifestare ale r"ului în lumea material". care sunt forma i din s-irit. iar oamenii din semin ia sâmtemilor au -rimit -ecetea luciferic"4 Cei mai -uternici !i cei mai (irusa i oameni din semin ia icon 0lisa au atras de -artea lor mari mase de sâmtemi. cor-ul s"u fizic ar de(eni asem"n"tor unei fantome: eterat !i a-roa-e in(izi+il -erce. ca !i o -arte din $rimordialii întunericului cei mari au înce-ut s" se manifeste direct. dar acest fa-t se -roduce doar -entru o sin1ur" întru-are4 La oamenii icon 0lisa. structurile aurice e'terioare sunt resor+ite. nu se -oate mai mult4 5enirea. care (ea un toia1 de conduc"tor4 :oe !i familia sa au tr"it e'trem de mult. ci s-au materializat -entru diferite -erioade de tim-T aceste fiin e omene!ti nu se deose+eau tru-e!te de cele n"scute -rin intermediul femeilorM4 Du-" moarte. direct din 0aos !i iaduri. tru-ul s"u fizic ar de(eni relati( luminos. stelu a sufletului este reflectarea direct" a s-iritului -entru o sin1ur" e'isten ". care. iar cor-ul du0 doarme .

-rocesul mor ii era L!i esteM diferit de cel al oamenilor din semin ia icon 0lisa tocmai datorit" diferen ei de structur" auric"4 Sâmtemii nu a(eau cor-uri du0. la sâmtemi nu e'ista un -roces -ostmortem -ro-riu-zis. iar cor-urile aurice e'terioare . ei nu mai sunt con!tien i !i zac într-o amor ire -e care. în 0aos sau. în aceea!i form"4 Astfel. antidotul este folosit -e scar" lar1" mult mai târziu. ce -ar ast"zi foarte ciudate. mai -recis în fantoma al+urie numit" cor-ul sufletesc4 $ân" în acest -unct. sumeriene. care se aflau -e tot cu-rinsul -"mântului4 Atât Centrul de la miaz"noa-te.erau constituite la interfa a 1"urilor de (ierme ce f"ceau le1"tura dintre 0aos !i lumea material"4 C0iar la intrarea în 1"urile de (ierme se aflau 1i1anticele tem-le ener1etice. îm-reun" cu (ec0ile scrieri. cor-oral. la rândul s"u.al c"ror num"r de-"!ea. -ân" în momentul în care se coa1ula într-o sfer" de ener1ie sufleteasc". cor-ul sufletului suferea o transformare radical": imediat du-" momentul mor ii. astfel c". Dree !i $rimordialii cei mari ai întunericului4 Dar. la un moment dat. de altfel. cât !i centrele secundare ale întunericului . -recum oamenii icon 0lisa. forma umanoid" a cor-ului sufletului se estom-a tre-tat. în -seudo-aradisurile terestre. $rimordialii întunericului s-au manifestat ca odinioar" !i au aIuns s" fie (enera i ca ni!te zei4 Ei au fost.iar cor-ul eteric se disi-eaz" în mediu4 ?mediat du-" aceea.cor-ul emo ional. La rândul lor.s-a n"scut o nou" 1enera ie de semizei !i o 1enera ie "e făpturi. 5ec0iul !i :oul <estament nici nu au luat în calcul cate1oria oamenilor icon 0lisa4 <ot la sâmtemi se refer" !i P -arte din scrierile str"(ec0i e1i-tene. Sâmtemii sunt cei a"ormiţi. du-" moarte. care trateaz" moartea !i lumea deX dincolo4 Multe din ritualurile de înmormântare din ci(iliza iile res-ecti(e. structura auric" a oamenilor din semin ia sâmtemilor este redus" la o structur" sufleteasc" o(oidal"4 în aceast" stare.erau resor+ite în suflet. feniciene sau 1rece!ti. cor-ul sufletesc este. care era situat între <i1ru !i Eufrat. la fel ca în trecut4 în urma îm-reun"rilor acestora cu fiicele oamenilor . -rocesul cotro-irii lumii materiale de c"tre cei întuneca i s-a desf"!urat du-" &scenariul& standard4 S-a aIuns iar"!i ca fiin ele Lore00 !i Dree s" se -lim+e ca la ele acas". dar momentul a-ari iei sale nu este -rea de-"rtat de momentul instaur"rii +olii4 într-un fel. în 0aos sau în *e1atul mor ilor (ii4 $rocesul mor ii la sâmtemi se derula în felul urm"tor: în momentul decesului. atunci când se s-une c " tru-urile lor (or în(ia4 De fa-t. înce-ând din acest -unct. se -oate (or+i des-re o diferen " esen ial"4 S-re deose+ire de oamenii icon 0lisa. zeii des-re care (or+esc (ec0ile reli1ii4 Ofensi(a celor r"i era condus" atât din Centrul de la miaz"noa-te. cât !i :oul <estament (or+esc des-re semin ia sâmtemilor atunci când se refer" la în'ierea trupurilor. maga!e. nu -uteau fi a+sor+i i în iad.care s" o . tre+uie ra-ortate la aceast" semin ie de oameni: sâmtemii4 Capitolul 3 $U(INI !I U(BR3 Antidotul Oi la înce-utul celei de-a -atra -erioade a ciclului actual. o -utem denumi a"ormire. de câte ori a-are o +oal" sau un (irus. în *e1atul mor ilor (ii L-e atunci nu e'ista lumea astral"M4 LDKM4 în cazul semin iei sâmtemilor. cât !i din centrele de -utere secundare. -rocesul mor ii la sâmtemi se desf"!ura la fel ca la oamenii icon 0lisa4 Dar. atât 5ec0iul. în cel mai +un caz. cor-ul fizic î!i înceta func iile (itale4 Cor-ul eteric se risi-ea în mediul eteric o dat" cu -utrezirea cada(rului. ade("rate (enere în came !i oase . -e unde -"trundeau fiin ele Lore00. Ei nu mai -ot fi în(ia i decât la a doua (enire a lui ?isus Hristos. a-are !i antidotul4 Uneori. du-" moarte.care se f"cuser" iar"!i frumoase. se -oate s-une c" natura este foarte 1riIulie fa " de -ro-ria ei -er-etuare4 Când un or1anism este +olna(. cor-ul astral !i cor-ul mental . la sâmtemi. as-irat în cor-ul du0. care-!i continu" e'isten a -ost-mortem în iaduri. în miIlocul c"reia str"lucea -alid o stelu " . 3PP de loca ii . natura creeaz" un anticor.stelu a sufletului4 Aceast" structur" sufleteasc" o(oidal" d"inuie la nesfâr!it. datorit" fa-tului c" nu a(eau cor-ul du04 De aceea.

ar fi tre+uit s" r"s-und" la for " cu for a. cel mai adesea. că"erea în materie4 Din acest moti(. înc"lcarea Ordinii cosmice !i. -entru a ine cont de semnifica iile multi-le !i adesea am+i1ue ale cu(ântului4 $ro-riu-zis.în tim-ul Celui r"u4 în1erii din ierar0ia 2iiilor Luminii au de(enit astfel doar o+ser(atori ai lumii materiale4 Acela!i lucru se -oate s-une des-re $rimordialii Luminii !i des-re Co-iii lui Dumnezeu4 Marea lor maIoritate s-a retras din istoria oamenilor. erau e'trem de în1riIora i F@ -ri(ire la soarta umanit" ii4 în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii n & -uteau inter(eni direct în lumea material" datorit" infuziei r"ului în mediu !i în oameni4 în1erii tr"iesc în -rezentul continuu. desi1ur.ce lumea material" !i fiin ele de -e cu-rinsul ei tr"iesc într-un tim. la ni(elul lumii materiale. ei ar fi ru-t definiti( contactul cu lumea material"4 în acea -erioad" de tim-. a ca un fel de &îm-"mântare& în material4 Dac" nu ar fi a(ut acest ti. c"l"torii din acele tim-uri -o(esteau c" au o+ser(at f"-turi minunate formate din lumin". oamenii din Centrul -rometeic Ldin lumea eteric"M !i oamenii din *e1atul mor ilor (ii Linfraetericul de aziM4 <o i ace!ti oameni decor-ora i au format o-ozi ia transfizic" la for ele r"ului4 Ei (oiau s" elimine r"ul din lumea material" -rin for "4 Sco-ul lor final era alun1area definiti(" a celor r"i în 0aos4 Concomitent. ci de la oamenii decor-ora i din -rinci-alele Centre de -utere: oamenii din Centrul ?!!in10in1erY oamenii din Centrul LiraAas0in. ilumina ii sunt acele -ersoane asu-ra c"rora s-a e'ercitat "in e)terior o ac iune de iluminare4 Oamenii res-ecti(i nu au ca-acitatea de a se lumina sin1uri. în locurile cu mult" (e1eta ie din Africa. -ot fi denumi i ilumina i atât cei care au rece-tat influen a din -artea celor care res-ect" Ordinea cosmic". America de sud !i Asia4 Cei mai mul i se aflau înc" în Centrul de -utere al Luminii. destul de im-ro-riu. cu totul accidental. de aceast" dat". care a-"reau !i dis-"reau instantaneu4 Astfel de e(enimente se -roduc uneori !i în ziua de ast"zi. cu de la ei -utereT ei se lumineaz" în urma unei ac iuni e'ercitate din e'terior . !i oamenii din s"mân a cea rea $Jt fi denumi i. oamenii din Centail de ? fl miazâzi. în cea de-a -atra -erioad" a ciclului actual. -entru a de(eni (izi+ile. în tim. care este <im-ul lui Dumnezeu. $rimordialii Luminii !i Co-iii lui Dumnezeu -uteau fi o+ser(a i în lumea material" de unii c"l"tori r"t"ci iT ei se -rezentau ca ni!te f"-turi de o mare frumuse e. im-licit.acesta fiind !i sensul în care folosim acest cu(ânt4 în cazul oamenilor. astfel c" în -erioada des-re care este (or+a. care nu emit lumin" -ro-rie !i care. cu(ântul iluminat se refer" la o+iecte sau la fiin e din lumea material". au format diferite encla(e în locurile -ustii de -e su-rafa a -"mântului4 Aceste encla(e erau dis-use. desi1ur. care. -entru ei.(indece4 <ot astfel s-au -etrecut lucrurile în ceea ce -ri(e!te râul Lun (irus de o alt" natur"M4 <otu!i. sunt iluminate de o surs" e'terioar"4 La oameni. ei doreau iluminarea tuturor oamenilor întru-a i. un o+iect de(ine (izi+il doar dac" este luminat de o surs": fie de un +ec. situat -e teritoriul *omâniei de ast"zi4 Moti(ul -entru care $rimordialii luminii !i Co-iii lui Dumnezeu au ales locurile cu mult" (e1eta ie nu -resu-une în mod necesar o materializare direct"4 Ei a(eau ne(oie de o contra-arte cât mai -ur" a naturii -entru -ro-riile lor encla(e. cât !i din -artea celor care nu o res-ect"4 în am+ele cazuri. sud-estul Euro-ei. &ilumina i&. . în func ie de calitatea celui care a e'ercitat ac iunea din e'terior4 Calitatea celui care a realizat ac iunea de iluminare -oate fi determinat" inându-se cont de res-ectarea Ordinii cosmice4 în consecin ".diferit . $rimordialii luminii !i Co-iii lui Dumnezeu nu au inter(enit în istoria oamenilor4 Dac" ar fi inter(enit direct în lumea oamenilor. ceea ce însemna. f"r" a -"r"si totu!i -lanul cuantic material4 Ei nu au -"truns în lumea eteric". ilumina ii sunt de dou" feluri.la fel cum. de natur" s-iritual" . mai ales în locurile -ustii4 <otu!i. sensul este clar: oamenii ilumina i do+ândesc caracteristici noi.de îm-"mântare. antidotul nu a mai (enit din -artea 2iilor Luminii. ac iunea de iluminare este. -rintr-o influen are direct"4 Din acest -unct de (edere. antidotul la for a r"ului nu a (enit de la 2iii Luminii ori de la Co-iii lui Dumnezeu. mult mai înal i decât oamenii materiali. indiferent de semin ie: icon 0lisa ori sâmtemi4 Oamenii din aceste Centre de -utere -ot fi considera i dre-t &ilumina i&4 în ceea ce -ri(e!te e'-resia iluminaţi Lcare nu are nimic de-a face cu acea 1ru-are denumit" ast"zi -rin termenul iluminaţi1( tre+uie s" facem o scurt" -arantez". fie de lumina soarelui4 Din -unct de (edere aurie. ale c"ror tru-ri radiau lumina4 De multe ori.

el -are s" ai+" culoarea ro!ie4 <ot astfel se -roduc lucrurile în cazul structurii aurice a unui om iluminat: dac" asu-ra sa ac ioneaz" din e'terior o fiin " întunecat". oamenii +uni -ot fi denumi i ilumina i a: +inelui.cu alte cu(intre. $rimordialii luminii. E(a !i o -arte din Cei cura i au înfiin at ?!!in10in10er-ul4 în Iurul acestei 1ru-"ri a $rimordialilor Luminii s-au adunat. care erau &în adormire&. ulterior. ce -ar a se forma într-P alt" dimensiune -entru a se ("rsa nic"ieri4 A doua 1ru-are a o-onen ilor transfizici ai r"ului a fost format" din cei care se aflau în str"(ec0ile Centre de -utere din ?!!in10in10er. ini ia ii cei +uni etcM4 în momentul în care ac iunea de iluminare înceteaz" indiferent din ce moti(. ini ia ii cei r"iM4 Ei sunt. de altfel. fire!te. iar în momentul în care un om de(ine luminat se -oate s-une c" Dumnezeu s"l"!uie!te în fiin a sa . cât fl -entru fiin ele în1ere!ti !i s-iritele naturii Acti(itatea Centrelor de -utere O-ozan ii transfizici ai r"ului (oiau s" continue lu-ta înce-ut" la sfâr!itul ciclului al treilea4 $entru înde-linirea acestor sco-uri.datorit" A-tului c" asu-ra lor a fost e'ercitat" o ac iune din e'terior de c âtre cei care au aceast" ca-acitate LLore004 Dree sau $rimordialii întunericului. care. cât !i celor +uni. nu i se acord" r"ului realitate ontolo1ic"4 La -olul o-us al ilumina ilor sunt luminaţii .în inima fiin ei sau în s-iritul s"u4 Cei r"i sunt. teroretic. care erau situate tot la ni(elul cuantic al lumii materiale4 Construc iile .cei care emit lumin" -rin -ro-ria lor -utere4 în urma unor eforturi -ersonale. s-au des-rins de cei care se 1"seau în Centrul de -utere al Luminii4 Se-ararea lor de $rimordialii Luminii s-a -rodus cam în aceea!i -erioad" în care Adam. LiraAas0in !i ?llirin.unde(a în a-ro-ierea $olului nord de ast"zi LHi-er+oreeaM4 Centrul de la miaz"zi e'ist" !i în ziua de ast"zi4 în Centrul de la miaz"zi nu se afl" în1eri din ierar0ia 2iilor Luminii4 Central de -utere de la miaz"zi este dis-us foarte a-roa-e de $olul nord actual. sau au constituit altele noi4 Ei nu s-au întru-at direct în lumea fizic". o-usul lumina ilor: ei sunt cei întuneca i4 E'em-lificând. în momentul în care un om luminat emite o -0arisma0 aflat" în disonan " cu le1ile cosmosului. adic" se întunec"M. în cazul unui om iluminat. dar s-au manifestat -rin materializ"ri totale sau -ar iale4 $rima mare 1ru-are a o-ozan ilor r"ului era format" în Iurul câtor(a $rimordiali ai Luminii. el trece -ro1resi( de la starea de iluminat la cea de luminat4 $ro+lema este c". datorit" fa-tului c" asu-ra lor a fost e'ercitat" o ac imI4 de iluminare -oziti(" din e'terior de c"tre cei +uni L2 YYY Luminii. structura sa auric" înce-e s" lumineze cu de la sine -utere: astfel. cascade minunate. -osi+il" atât celor r"i Lcare se &lumineaz"& in(ers. structura auric" de(ine luminoas"4 Dac". unele c0iar 1i1antice. luminarea nu este -osi+il" decât celor +uni4 Doar cei ce se a-ro-ie de Lumin". înce-e s" se întunece din -unct de (edere aurie4 Acesta a fost. o lun1" -erioad" de tim-. oamenii lumina i au do+ândit caracteristica de a lumina sin1uri4 Dac" iluminarea este. -ot lumina cu de la sine -utere4 Lumina Su-rem" este Dumnezeu. de fa-t. oamenii res-ecti(i î!i -ierd aceste caracteristiciT ei rede(in a!a cum erau înainte4 Ast"zi se folose!te cu(ântul iluminat doar în sensul +enefic al cu(ântului datorit" fa-tului c" nu se mai recunoa!te ac iunea r"ului fr cosmos . râuri !i -ârâuri ra-ide.a!a cum ar"ta -"mântul în momentul în care a fost construit acest centru4 în -erimetrul Centrului de la miaz"zi se afl" nenum"rate cl"diri im-ozante. de la un moment dat. la un moment dat. structura sa auric" Lsufletul !i cor-urile aurice e'terioareM reac ioneaz" la fel ca un o+iect din lumea material"4 Dac" un o+iect din lumea material" este luminat de un +ec ro!u. Xilumina i& ai r"ului în sc0im+. asem"n"toare unor cet" i medie(ale4 $este tot -redomin" culoarea -ortocalie !i aurie4 în Iurul cl"dirilor se afl" o (e1eta ie tro-ical" a+undenta. -rocesul -rin care oamenii când(a lumino!i s-au întunecat4 Acest -roces este (ala+il atât -entru oameni. nenum"ra i oameni din toate 1enera iile. inclusi( oameni din 1enera ia a -atra4 Aceast" 1ru-are a format Centrul de $utere de la miaz"zi . într-un -erimetru de a-ro'imati( 8P Ailometri -"tra i4 între1ul -erimetru este în("luit într-o imens" sfer" ener1etic"4 în interiorul sferei ene1etice ce în("luie -erimetrul de a-roa-e 8P Ailometri -"tra i e'ist" un -eisaI tro-ical . structura sa auric" de(ine întunecat"T dac" ac ioneaz" o fiin " luminoas". ei au reacti(at (ec0ile Centre de -utere. în ciclul al treilea. un om este su-us unei influen e luminoase.

care au fost (ictimele celor r"i în lumea material". f"r" a se mai întru-a în lumea material"4 în *e1atul mor ilor (ii nu e'istau în1eri. du-" moarte. ei au construit citadele. oamenii -rometeici înc" nu înce-user" s" construiasc" OW:-uri. ocrotirea sau s-eran a4 <re-tat. la rândul ei. situat între lumea material" !i cea eteric". în ziua de ast"zi.de cl"diri im-un"toare acela!i ti. denumi i ment( care au dorit s" se im-lice în istoria oamenilor !i s"-!i duc" cu consec(en " sco-ul -ân" la ca-"t4 La sfâr!itul ciclului al treilea. du-" cum nu se manifest" nici $rimordiali ai Luminii4 Dintre cele nou" citadele construite la înce-utul ciclului al -atrulea. cel mult. în lumea material". cercerii. în *e1atul mor ilor (ii4 O reminiscen " din *e1atul mor ilor (ii este actuala lume infraeteric"4 $rimul om care a desc0is re1atul mor ilor (ii a fost A+el4 LGDM Cei care au -"truns în *e1atul mor ilor (ii au fost (ictimele celor r"i4 Unii oameni au r"mas în *e1atul mor ilor (ii o lun1" -erioad" de tim-. au a-"r_ -rimele tem-le. iar a doua cate1orie este format" din o-onen i acti(i ai r"ului4 Oamenii din -rima cate1orie -ot fi denumi i altaizi( iar oamenii din a doua cate1orie -ot fi denumi i cerceri. la sfâr!itul ciclului anterior. în care e'ista un decor dezolant4 $este tot era cea ". fri1. f"r" a !ti cine sunt !i ce caut" acolo4 în acele locuri dezolante. -e +aza unei te0nolo1ii eterice sofisticate. to i oamenii erau semicon!tien i. fri1 !i (e1eta ie Lîntocmiri de (e1eta ieM stear-"4 în momentul în care -"trundeau în *e1atul mor ilor (ii. decalaIul dintre ei !i oamenii din lumea material" este foarte mare4 Oamenii -rometeici din citadelele eterice AAca !i $arriess au construit. ne -utem 1ândi c". tot astfel infraetericul a fost -res"rat de zone luminoase . ei au construit în lumea eteric" nou" mari citadele4 în citadelele -rometeice nu se manifest" în1eri din ierar0ia 2iilor luminii. mirosuri -estilen iale. îm-"r i i în dou" fac iuni -rinci-ale4 $rima fac iune nu a mai dorit s" se mai im-lice în lumea oamenilor !i în istorie. com-asiunea. s-au coalizat într-o (erita+il" armat". ca într-un loc (iran în care sunt de-ozitate 1unoaie. dar a(eau deIa diferite dis-oziti(e te0nolo1ice de natur" eteric" ata!ate la centuri sau -e +ra e4 OW:-urile au a-"rut a+ia în momentul în care. cu sco-ul de a se o-une r"ului din lumea material"4 Conduc"torul . ei !i-au redo+ândit con!tiin a !i identiatea. re1atele !i im-eriile au de(enit oaze de lumin" -e întinderea dezolant" a infraetericului4 La fel cum cerul întunecat este -res"rat -e alocuri de lumina stelelor. nu a(eau amintiri !i identitate4 Cel mai adesea. astfel c" a ado-tat o -ozi ie de neutralitate4 A doua fac iune a fost constituit" din oamenii -rometeici. LGGM Mor ii (ii din a doua cate1orie. fac incursiuni în lumea material"4 în -erioada des-re care este (or+a. cunoscutele OW:-uri.au de(enit lumina i Lmor i (iiM4 Ulterior.de (e1eta ie -aradiziac"4 $o-ula ia din Centrele de -utere din ?!!in10in10eI LiraAas0in !i fllirin era format" din misionarii Celor cura i MaIoritatea dintre ei au f"cut -arte din 1enera ia a treia.din O!in10in10er sunt asem"n"toare cu cele din Centrul de la zi4 fiind formate din aceea!i materie f"r" -"cat e'istent" în E(ul de aur4 E'ist" cam acela!i ti. ei 0oin"reau -rin cea " !i mâs1". nu e'ista iu+irea. oamenii -rometeici s-au o-us construc iei !i acti(it" ii din aceste tem-le4 Dar s" nu antici-"m4 A -atra 1ru-are a o-onen ilor r"ului umani a fost constituit" de oamenii care au aIuns. -ot fi îm-"r i i în dou" cate1orii -rinci-ale: -rima cate1orie este format" din oameni neutri. într-ade("r. numai dou" au fost acti(e din -unctul de (edere al o-ozi iei îm-otri(a r"ului4 Aceste citadele sunt numite AYAca !i $arriess4 Oamenii eterici ce -o-uleaz" cele dou" citadele sunt cei denumi i &e'traterestri&4 :oi o s"-i numim în continuare oameni -rometeici4 între oamenii -rometeici !i oamenii din lumea material" e'ist". -e care nu oamenii -rometeici ie-au cunstnlI : oamenii din lumea material"4 Dim-otri(". iar în cele din urm" au de(enit ca-a+ili s" lumineze sin1uri . s-au retras în lumea eteric"4 Aceast" 1ru-are a fost. cu aIutorul c"rora. -e întinsul acestui -lan cuantic. ceea ce înseamn" c" sunt e'trem de -uternici4 în condi iile în care folosesc te0nolo1ie eteric".crea ii e'clusi(e ale oamenilor de acolo4 Acele oaze au fost constituite $rin -uterea !i t"ria oamenilor ce le locuiau: mor ii (ii4 Mor ii (ii. s-irite ale naturii sau $rimordiali ai Luminii4 *e1atul mor ilor (ii era un Lsu+M-alier cuantic întins. < e'istau !i oameni din 1enera ia a -atra4 A treia 1ru-are de o-ozan i ai r"ului a fost format" din cei care. oamenii care au aIuns acolo au fost ca-a+ili s"-!i re(in"4 $rin eforturi sus inute. re1ate !i im-erii4 Citadelele. diferen e de calitate4 Oamenii -rometeici au cor-uri du0 s-ecifice ciclului al treilea L1enera iei a treiaM.

-entru a rede(eni fiin e con!tiente4 ?mediat du-" moarte. în -lanul material se -rezentau su+ înf" i!area unor cada(re în descom-unere sau a unor mon!trii înfrico!"tori4 *ezultatul a-ari iei acestor fiin e monstruoase în lumea material" a s"dit o 1roaz" de nedescris. dar f"ceau incursiuni nimicitoare de-a lun1ul 1"urilor de (ierme4 La un moment dat. mor ii (ii erau ni!te f"-turi înfrico!"toare -entru oamenii din lumea material".Lmai ales diminea a. oarecum. în func ie de ceea le dicta con!tiin a4 Datorit" structurii lor aurice. ca o dat" -"trun!i acolo. dar ac iunile lor au fost sortite e!ecului4 ?adul era altce(a decât ei !i a(eau toate !ansele. se -oate s-une c" ferferii au -us +azele a ceea ce ulterior a -rimit numele de medicin"4 @# Altaa1en . la r"s"ritul soareluiM4 în infraetric. mor ii (ii erau atât de -uternici.sau conce. -e nume Utref. ci cu aIutorul tru-urilor -e care le-au a(ut în (ia a fizic"4 Manifestarea mor ilor (ii în lumea material" a a(ut la +az" un -roces ma1ic destul de straniu4 $entru a se materializa. orice fiin " omeneasc" de(enit" (ictim" a r"ului -"trundea direct -e întinderile dezolante ale infraetericului. care a(ea totu!i o (i+ra ie ener1etic" diferit" de a lor. . tru-ul fizic era. cel mai adesea. a lansat o nou" &ideolo1ie& . dar num"rul lor era e'trem de mic4 2erferii întru-a i au atras de -artea lor oameni din lumea material" -e care i-au ini iat în diferite taine4 Accentul era -us -e arta t"m"duirii aurice !i tru-e!ti4 într-un fel. care -uteau s"-i (ad" în anumite -erioade de tim. iar r"nile -rimite în lumea material" erau înc0ise !i. a!a cum o numim ast"zi denumita Altaa*en( în traducere a-ro'imati(": "arătarea a"e'ărului celor care mor".s-a datorat fa-tului c" nu -uteau s" se materializeze direct.a-roa-e terefiant . în lumea material" Lla interfa a lumii materialeM. mai e'ista o cate1orie s-ecial" de oameni. care a(ea un fel de Centru de $utere tot în *e1atul mor ilor (ii Lîn infraetericM4 Oamenii din aceast" cate1orie se numeau ferferi( adic" (r"Iitori Lma1iM4 E'istau atât ferferi transfizici Ldecor-ora iM. ca sim-le fantome. -e care-i -escuiau ca -e ni!te naufra1ia i4 în urma unui ane(oios -roces educati( Lun fel de ini iere -ost-mortemM. încât erau ca-a+ili s" lu-te direct cu fiin ele Dree !i Lore00 !i c0iar cu $rimordialii întunericului cei mari4 Mai mult decât atât: erau ca-a+ili s"-i urm"reasc" în -ro-riile lor 1"uri de (ierme. atunci când se materializau în lumea material". li-sit" de continuitatea con!tiin ei !i de amintirea a toate. care -oate fi considerat al uns-rezecelea mort de du-" A+el4 în sc0im+. altaizii s-au or1anizat în 1ru-uri ce +r"zdau în lun1 !i în lat acele inuturi dezolante în c"utarea noilor (eni i. un orr4 -rometeic din -rima 1enera ie. s" nu se mai -oat" întoarce4 în afara mor ilor (ii. oamenii din re1iunile inferioare ale iadului -"strau r"nile desc0ise. -ân" a-roa-e de 0aos4 :u au -utut aIun1e niciodat" -ân" în 0aos.cercerilor a fost un om din a treia 1enera ie.ie. altaizii au a(ut dre-t o+iect de acti(itate educarea tre-tat" a tuturor celor care aIun1eau în *e1atul mor ilor (ii. de care ei erau con!tien i !i -e care au e'-loatat-o la ma'imum4 Ca materializ"ri în -lanul material. defunc ii erau adu!i în (astele citadele. La un -e numele de suflet Aa1en Altai. într-o stare de -utrefac ie a(ansat" .unii erau doar sc0elete4 De aceea. în momentele res-ecti(e. cu (e!minte (a-oroase. iar al ii au aderat la unul dintre Centrele de -utere ale o-onen ilor r"ului4 E'istau !i ferferi întuneca i. mor ii (ii a(eau înf" i!"ri monstruoase4 As-ectul lor monstruos . cât !i fereferi întru-a i4 5r"Iitorii au constituit o cate1orie a-arte de o-onen i ai r"ului4 De-a lun1ul tim-ului. nu în citadele4 De aceea. a -ierderii identit" ii !i a memoriei4 De(eni i mor i (ii. ca !i cum ar fi murit de curând4 LGNM <otu!i. mor ii (ii ar"tau destul de +ine: a(eau tru-uri relati( luminoase Lerau între starea de ilumina i !i starea de lumina iM. -e -ro-riul lor teritoriu.@ moment dat4 unul dintre cei mai im-ortan i conduc"tori din lumea eteric". altaizii rede!te-tau în noii (eni i amintirea de sine !i con!tiin a de-lin" a -ro-riei identit" i4 A+ia du-" ce de(eneau mor i cu acte în re1ul" Lmor i (iiM. mor ii (ii au (rut s" cucereasc" ni(elele inferioare ale iadului !i s"-i eli+ereze -e oameni de acolo. ori altaizi. cicatrizate4 S-re deose+ire de ei. noii (eni i se al"turau a-oi efortului comun. de(enind ori cerceii. re1ate !i im-erii care erau ade("rate +ariere îm-otri(a uit"rii. unii (r"Iitori au r"mas inde-enden i. mor ii (ii îm-rumutau ima1inea fizic" a tru-ului din momentul res-ecti(4 2ire!te.

o-onen ii r"ului s-"r1eau -lanurile cuantice !i -"trundeau. fiin e Lore00 !i Dree. unde distru1eau tem-lele ener1etice situate c0iar la intrare4 2iecare $alm" de -"mânt !i fiecare construc ie ener1etic" cucerit" a costat un -re imens4 :um"rul total al fiin elor distruse în r"z+oi a fost colosal4 Au -ierit din form" L!i-au -ierdut du0ul de form" umanoid". s-a întors la concitadmii s"i din AAca !i $arriess Lcele dou" ora!e etericeM. f"r" -utin a de mai re(eni curând în lumea material"4 în acele confrunt"ri s-a -etrecut !i un e(eniment e'ce. dar mai -u in $rimordiali ai întunericului !i Jamenii din s"mân a cea rea . dar !i nenum"ra i mor i (ii. misionarii din ?!!in110in10er. Centrele din ?!!in110in10er. în fa a c"rora a afirmat c" a o+ inut acce-tul mor ilor (ii. la înce-ut. -rintr-un fel de -erdea multicolor".maIoritari -e (remea aceea -4 -e care i-au SUDUS unui -roces de ini iere. acolo unde domneau. -entru -rima oar". o-onen ii transfizici ai r"ului din cele cinci 1ru-"ri . -e care. astfel c" au decis s" se reuneasc" într-un mare conciliu de r"z+oi4 Marele conciliu de r"z+oi a a(ut loc la interfa a -lanului cuantic material. LiraAas0in. de la fantome în tru-uri de lumin" la mon!tri desc"rna i !i la sc0elete La!a cum se (edeau mor ii (ii în lumea material"M4 O!tirile se desf"!urau -e flamuri Lec0i(alentul cor-urilor de armat"M !i se n"-usteau asu-ra fiin elor Dree !i Lore00. c0iar la r"s"ritul soarelui . oamenii -rometeici. oameni -rometeici. oameni din s"mân a cea rea. formate din milioane !i miloane de oameni decor-ora i de toate cate1oriile. Lore00. Aa1en Altai a f"cut un tur al -rinci-alelor Centre de -utere: Centrul de la miaz"zi. 1ru-"rile de o-onen i ai r"ului lu-tau fiecare -e cont -ro-riu4 Cu aceast" ocazie.ional: mul i dintre 2iii întunericului . -ur !i sim-lu. o-onen ii transfizici ai r"ului au înce-ut r"z+oiul4 $rimul -as a constat în trimiterea (r"Iitorilor LferferiiorM la oamenii din semin ia sâmtemilor . care f"ceau le1"tura cu 0aosul4 O-onen ii r"ului au dus lu-te crâncene -entru fiecare 1aur" de (ierme !i -entru fiecare teritoriu aurie formatat de Lore00 !i Dree4 A-roa-e în fiecare diminea ". le masacrau4 <ru-urile semimateriale în care Lore00 !i Dree se manifestau la ni(elul lumii fizice erau s-ul+erate în mii !i mii de -articule4 S-iritele lor erau a+sor+ite instanteneu în 0aos.Acest om -rometeic a lansat totodat" ideea or1aniz"rii unei alian e între to i oamenii decor-ora i care se o-un r"ului -rin folosirea for ei4 $ân" atunci. al celor din ?!!0in10in10er !i din Centrul de la miaz"zi -entru a forma coali ia îm-otri(a r"ului4 Auzind acestea. care nu erau deloc mici. netul+ura i nici m"car de adierea (ântului. într-un loc des-re care se $ţ une c" era situat &acolo unde a-ele de sus se unesc cu a-ele de Ios& Lloc situat &-e a-ele de la înce-uturi !i -e a-ele din zilele acelea&M4 La acel conciliu de r"z+oi s-au -us +azele unei strate1ii -e termen mediu !i lun1 La!a cum se s-une ast"ziM4 Aceast" strate1ie -re(edea declan!area unui r"z+oi nimicitor.fie Dree. -lanurile cuantice transfiziceT ei au -utut (edea !i ce se întâm-l" cu semenii lor du-" trecerea -rin -oarta mor ii4 $rin -ro-riile lor -uteri. iar cei întuneca i sunt denumi i Um+re4 Du-" ce au sta+ilit strate1iile !i tacticile de lu-t". ?llirin !i din *e1atul mor ilor (ii4 Modul în care s-a f"cut aceast" alian " are !i un as-ect anecdotic: se s-une c". -rin care Cei r"i s" fie alun1a i -entru totdeauna din -lanul cuantic material4 Aceast" strate1ie -oart" numele $umini +i UmbreH o-onen ii r"ului sunt numi i Lumini.mor ii (ii. to i au fost de acord cu -ro-unerea.au s-art -lanurile cuantice !i au -"truns direct în -lanul material.o dat" cu -rimele raze ale acestuia -. ce -resu-unea deeor-orare he-rezantan ii sâmtemilor au a(ut astfel ocazia s" transceand" lumea material" !i s" o+ser(e. s-au luminat 38 au trecut de -artea o-onen ilor r"ului4 O-onen ii r"ului -"trundeau în 1"urile de (ierme. -e care a încercat s"-i con(in1" de fa-tul c" cei din *e1atul mor ilor (ii sunt de acord cu -ro-unerea form"rii unei alian e îm-otri(a r"ului4 A-oi s-a dus în Centru de la miaz"zi. care !i-au a+andonat re1atele. întunericului. f"r" a fi o+ inut de la ace!tia acce-tul definiti(4 în fine. în lumea material"4 Ei erau îm-"r i i în o!tiri imense. Aa1en Altai s-a dus la marele sfat al celor din ?!!0in10in10er. Dree !i $rimordialii întunericului4 Astfel a înce-ut unul dintre cele mai crunte r"z+oaie din istoria celui de-al -atrulea ciclu4 Coali ia o-onen ilor r"ului a atacat fiin ele luciferice în toate elementele în care a(eau acces: -e a-".au în eles ade("rul. oameni de la miaz"noa-te !i din ?!!in10in10er4 . la su-rafa a -"mântului sau în ("zdu04 Cele mai (izate au fost c0iar 1"urile de (ierme ale fiin elor luciferice. unde a afirmat c" cei din ?!!0in10in10er sunt de acord cu alian a. fie Lore00 de ran1 mai mic. al ferferilor. r"mânând doar s-iriteM nenum"ra i $rimordiali a. ferferii !i cei de la miaz"zi .

în urma unui astfel de sacrificiu. la ni(elul mediului . în cazul unui sacrificiu de lumin"4 Sacrificiul de miros este acel sacrificiu în care om d"ruie!te ce(a altui om . moti(ul -entru care Oastea în1erului Mi0ail nu a inter(enit4 Ordinea cosmic" nu a fost -ertur+at". în1erii din Oastea cea mare condus" de în1erul Mi0ail.ne1ati("M4 Dac".a întocmirilor -. nenum"rate ener1ii -0arisma04 în urma acestei ac iuni f"r" -recedent a rezultat un cumul de ener1ie format" din totalul -0arisma0-urilor emise de oamenii im-lica i . f"r" a cere nimic în sc0im+4 2ire!te. de!i se -roduce neîncetat transformarea ener1iei4 Dac" omul emite ener1ie ne1ati(". în toate elementele: a-". în cazul discutat anterior. ci !i al tuturor celorlal i. dintr-un moti( sau altui. masa uni(ersului r"mâne constant".9) Letram din Cadrilater . în cadrul unor ac iuni -e care le (a între-rinde. datorit" fa-tului c". foc4 Astfel. mediul deIa coru-t al lumii a fost -urificat cu ener1ii -oziti(e4 ? în momentul în care. mirosului !i luminii4 $rimul mare ti.unde(a în ?ranul de ast"zi4 Du-" +"t"lia de la Utilma0 num"rul zonelor formatate aurie de c"tre fiin ele Lore00 !i Dree s-a îm-u inat.@ Oamenii coaliza i îm-otri(a râului au emis. firesc. sacrificiul (oluntar de sunet se -roduce. +eneficiaz" în mod direct atât el.c eea ce im-lic" o ac iune motorieT la +aza oric"rei ac iunii Xnotorii din lumea material" se afl" mirosul transfizic4 Sacrificiul su-rem este de cel de lumin": moartea -entru m. -recum la sfâr!itul ciclului al treilea. de care +eneficiaz" toate fiin ele. iar cantitatea de întuneric scade -ro-r ional. mirosul !i luminaM rezultat" în urma ducerii acestui r"z+oi total între Lumini !i Um+re s-a im-re1ant în lumea material". semen. atunci +alan a se înclin" în fa(oarea +inelui4 în am+ele cazuri. oamenii se I sacrific" (oluntar în lumea material". se rezol(" -arc" de la sine4 Câ!ti1ul nu este doar al celor doi oameni im-lica i. emite atât ener1ii -0arisma0. cre!te atât calitatea lor ca fiin e umane.de sacrificiu ine de sunet4 La ni(elul material. de e'em-lu.2rica cea mai mare a o-onen ilor r"ului a fost ca nu cum(a în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii s" inter(in". de fa-t. -"mânt. cât !i omul -entru care se roa1"4 Omul care s-a ru1at Lcare a f"cut un sacrificiu de sunetM (a -rimi în (iitor o cantitate su-limentar" de ener1ieT -ur !i sim-lu. care î!i modific" neîncetat confi1ura ia de ener1ie L-oziti(" . -rirna consecin " a sacrificiului comun a fost cre!terea calit" ii întocmirilor din mediu LnaturiiM. iar am-loarea lor a sc"zut considera+il4 . soldat" cu scur1erea sân1elui -e -"mânt4 Du-" cruntul r"z+oi dintre Lumini !i Um+re. al cosmosului în ansam+lu. nu !i-au f"cut sim it" -rezen a4 :u a inter(enit nici un 2iu al Luminii . atunci +alan a se înclin" în fa(oarea r"ului4 Dac" emite ener1ie -oziti(". cumulul ener1iilor -0arisma0 a fost -oziti(" !i nu a intrat în disonan " cu Ordinea cosmic"4 Acesta a fost. în momentul în care un om recur1e la aceast" form" de sacrifeiu. cantitatea de ener1ie -oziti(" Lde lumin"M cre!te. cât !i ener1ii sonore4 Cumulul ener1iilor rezultate în urma unui astfel de sacrificiu creeaz" un e'cedent.(ii sau defunc i4 Datorit" fa-tului c" o-onen ii r"ului au (rut s" se Iertfeasc" -entru fra ii lor. mai ales. masa de ener1ie r"mâne constant": uni(ersul este un sistem oscilant desc0is. cores-unz"toare sunetului. în cazul în care un om (or+e!te cu un altul !i îl încuraIeaz"4 Un alt e'em-lu de sacrifeiu -rin sunet este cel în care un om ia a-"rarea unui semen de-al s"u sau &-une o (or+" +un" -entru el&4 E'em-lul su-rem de sacrificiu -rin sunet este ru1"ciunea: un om se roa1" -entru un alt om. în condi iile în care masa total" a uni(ersului r"mîne constant"4 Acela!i lucru se -roduce în cazul unui sacrificiu de miros Oi. aer. iar a doua a fost îm+un"t" irea calit" ii oamenilor care s-au n"scut4 $rimii oameni care au . -iedicile din calea sa se (or dizol(a !i c" ceea ce alt"dat" era dificil de realizat. (a o+ser(a fa-tul c". direct sau indirect4 Du-" cum au remarcat !i fizicienii moderni. dat" fiind imensa distru1ere din lumea material"4 Din fericire. un om creeaz" un e'cedent de ener1ie de sunet. astfel c" nu a fost necesar" o inter(en ie -entru resta+ilirea ec0ili+rului4 Ener1ia -oziti(" Lsunetul. cât !i calitatea mediului4 E'ist" trei feluri de sacrificii (oluntare.nici m"car nu a fost o+ser(at (reunul4 Cerurile au -"strat t"cerea4 Cea mai im-ortant" +"t"lie a cruntului r"z+oi dintre Lumini !i Um+re s-a dat în localitatea numit" -e atunci Utilma0 .

dar Letram a fost -rimul care !i-a acti(at -oten ialit" ile4 La maturitate. în mod continuu sau doar în anumite -erioade de tim-. ci un iluminat4 <o i cei care. Letram a masacrat 1arda de cor. unde(a -rin Cadrilaterul de ast"zi !i a murit în a-ro-ierea ora!ului Sofia. miros !i lumin". oamenii erau denumi i du-" func ia -e care o a(eau în cadrul re1atului luciferic4 2unc ia era manifestarea unui -rinci-iu4 Ora1ani1rama unui re1at luciferic -resu-unea dou" feluri de ierar0ii: -rima ierar0ie era format" din fiin ele decor-orate: $rimordialii întunericului cei mari. Letram din Cadrilater a de(enit unul dintre cei mai temu i -urt"tori de sa+ie din re1atul s"u: nu a fost înfrânt în lu-t"4 într-o anumit" -erioad" a e'isten ei sale tru-e!ti. în func ie de -uterea !i de t"ria mem+rilor comunit" ii4 A doua ierar0ie era format" din fiin ele umane întru-ate4 în fruntea celei de-a doua ierar0ii se afla un &-urt"tor de stindard&. care era ec0i(alentul re1elui de ast"zi. de unul sin1ur. în Rul1aria de ast"zi4 A!adar. zeul luciferic . -entru a -rimi acest nume. au e'istat. astfel c" a do+ândit un -oten ial diferit de cel al str"mo!ilor s"i4 2"r" nici o îndoial". Letram sau a(eau acest cu(ânt în com-unerea numelui4 :umele com-let era Letram. el -oate fi considerat a fi str"mo!ul tuturor ilumina ilor din lumea material"4 <re+uie inut îns" cont de fa-tul c" Letram nu era un luminat. iar ulterior.-e teritoriul actual al Rul1ariei. îl au. cel -u in -ân" la sfâr!itul e(ului mediu cre!tin4 Astfel. -e atunci. a-oi urmau statul maIor !i armata. nenum"ra i oameni cu -oten ialit" i similare. Letram a alun1at fiin ele Lore00 !I Dree din acel teritoriu !i a înc0is 1aura de (ierme4 într-un fel. ci mai de1ra+" numele unei 1ru-"ri.+eneficiat de cre!terea calit" ii întocmirilor din mediu au fost cei din semin ia sâmtemilor4 $rimul om din semin ia sâmtemilor care a +eneficiat. se consider" ilumina i !i lu-t" îm-otri(a r"ului cu aIutorul for ei. dar unul sin1ur se -rezenta a fi fiul lui Scorillo4 Acest mod de a desemna o fiin " uman" s-a -"strat mult tim-. -e Letram4 Aflând ade("rul. numele Rasara+. fiul lui444 Laici urma numele fie al tat"lui de tru-. denumirea antic" 3ecebalu$ per &corilo a(ea c am aceea!i semnifica ie4 $e atunci e'istau nenum"ra i -ece+alus. în ziua de ast"zi. de un $rimodial al întunericului. s-au n"scut din ce în ce mai mul i oameni care au +eneficiat de acest e'cedent de ener1ie -oziti(". format" din &-urt"tori de sa+ie&4 Ca func ie. nu era un nume strict de -ersoan". Letram a fost un str"mo! al 1e ilor de odinioar"4 Letram nu este totu!i un nume. -e care 8-a înfrânt4 în cefe din urm" i-a s-ul+erat tru-ul de form" umanoid". fa " în fa1 cu acel $rimordial al întunericului.sau cast" -urtau numele de Rasara+4 2ire!te. a!a cum în ele1em noi ast"zi. 1ru. mai întâi. în(in1"torul de la $osada.era a!adar unul dintre o!tenii cei mai a-ro-ia i ai $rimordialului întunericului. se -oate s-une c" Letram a fost autorul -rimei re(olu ii sau re(olte -o-ulare din lumea material"4 în cazul . a fost -rimul om de -e su-rafa a -"mântului care a +aneficiat de cre!terea de ener1ie -oziti(" din natur". Letram a f"cut un lucru nemai("zut: fiind -urt"tor de sa+ie.-e ac el $rimordial al întunericului care st"-ânea teritoriul în care Xocuia tri+ul s"u4 Le1enda s-une c". oamenii decor-ora i din s"mân a cea rea4 <o i se -uteau manifesta fizic. fost teritoriu al *omâniei4 :umele -rimului sâmtem care a +eneficiat de un e'cedent de ener1ie -oziti(" rezultat" în urma r"z+oiului dintre Lumini !i Um+re a fost Letram4 Letram s-a n"scut într-un mic re1at luciferic condus. de unul sin1ur. de fa-t. -ersonaIul des-re care este (or+a. a -ornit. în care $rimordialul se materializa în cadrul ceremoniilor4 S-int uI $rimordialului a fost imediat resor+it în Lumea f"r" form" Du-" aceea. care era numele tuturor str"mo!ilor s"iT to i formau acela!i sân1e !i aceea!i carne4 Letram din Cadrilater.ade("rul cu -ri(ire la sine !i cu -ri(ire la cosmos4 Structura sa auric" a de(enit întrucât(a asem"n"toare cu cea a unora dintre oamenii -rometeici sau a mor ilor (ii4 Letram a fost -rimul iluminat din semin ia sâmtemilorT într-un fel. Letram s-a iluminat !i a în eles ade("rul . -e care 8-a a(ut !i (oie(odul cunoscut de istorie su+ numele Rasara+ întâiul. de un sur-lus calitati( de sunet. ci mai de1ra+" o func ie4 în acele (remuri. înc" de la na!tere. în mod (irtual. un fel de +odg1uard4 <o i -urt"torii de sa+ie se numeau. fie al tat"lui ramurii 1enealo1ice $ro+a+il. ca str"mo! a+solut. -ersonaIul în cauz" tre+uia s" fi trecut în -reala+il -rintr-o ini iere mistico-r"z+oinic" !i s" fi -rimit dre-tul de -urta acest nume. r"z+oiul total îm-otri(a for elor r"ului4 El a fost -rimul om întru-at care !i-a &ucis& Leliminat din form"M. clan sau caste4 <o i cei din acel clan. a fost un -ersonaI care s-a n"scut unde(a în Cadrilaterul de ast"zi . fiin ele Lore00 !i Dree. în lu-t" drea-t".a $rimordialului întunericului4 A-oi s-a lu-tat. Letram era unul din -urt"torii de sa+ie .

f"r" a a(ea ca-ete de -od în lumea material"4 Du-" re(olta lui Letram. (alen ele Celui r"u4 în momentul în care. multe dintre marile latifundii luciferice. f"r" amestecul -ericulos al Celui r"u în lumea material". a tuturor fiin elor omene!ti din semin ia sâmtemilor4 Al doilea sâmtem iluminat s-a n"scut unde(a -rin Rasara+ia actual". iar nu la oamenii icon 0lisa4 <otu!i. crucificarea. care afirma c" sâmtemii care sunt deca-ita i. a!a cum fac cei întuneca i4 Unicul Dumnezeu este desemnat de c"tre o -arte din continuatorii filosofiei lui Letram -rin e'-resia Marele Ar0itect al Lumii4 2iîosofia se +azeaz" -e o-ozi ia neîncetat" a +inelui contra r"ului. asasinii lui nu au luat L!i nici nu a(eau cum s" ia în acea -erioad"M în considerare e(enimentul central al istoriei cosmosului. care creeaz" necontenit !i nu distru1e. -e dre-tul fiin elor din cosmos de a se +ucura de (ia " !i de li+ertate. -e eliminarea scla(iei Linclusi( a -ece ii luciferice a scla(ieiM !i a oric"rei forme de aser(ire. iar al treilea a tr"it -rin Colum+ia de azi. s-iritelor naturii Lore00 !i oamenilor -rimordiali ai întunericului. reli1ios. num"rul sâmtemilor ilumina i s-a m"rit considera+il Capitolul 4 .so ia sau iitoarea4 Se s-une c" a fost c0emat de aceasta la fereastr". astfel c" tre+uie distrus f"r" întârziere4 Letram a -l"tit scum. de(ine identic cu Cel r"u Lîi manifest" caracteristicile în lumea material"M. asasinii i-au t"iat 1âtul cu sa+ia4 Se mai s-une c". ci a fost. o-onen ii decor-ora i ai r"ului au -utut s-ar1e -lanurile cuantice !i au -"truns în lumea material" f"r" a-!i mai folosi e'cedentul lor de ener1ie4 $rin Letram. au înc0is mare -arte din 1"urile de (ierme !i au trimis în 0aos 1rosul fiin elor luciferice Dree.-utere mic". ei au fost c0ema i în lumea material" du-" -rinci-iul -utere mare . atunci când (a a(ea loc în(ierea tru-urilor4 Aceast" tradi ie se refer" doar la oamenii din semin ia sâmtemilor. -e li+ertatea necondi ionat" a tuturor oamenilor. &coast"& L-arteM ru-t" din sine. cu care tre+uie s" formeze o unitate4 Orice încercare a altui +"r+at sau a altei femei de a s-ar1e aceast" unitate fundamental" re-rezint" o nesocotire a le1ilor f-P-ii. fiîosofia lui Letram are la +az" (alorile familiei: fiecare +"r+at are o contra-arte feminin". du-" asasinat. cu un consum e'trem de mare.(URIU$ A3I$*R Dis-ari ia (ec0ii clar(ederi Du-" moartea lui Letram !i du-" a-ari ia -e toat" su-rafa a -"mântului a unor ilumina i. im-ulsul de a resta+ili dre-tatea !i ade("rul nu a (enit din -lanurile su-erioare.curaIul de a se o-une f" i! Celui r"u: la a-o1eul acti(it" ii sale a fost ucis în a-ro-ierea ora!ului Sofia din Rul1aria de ast"zi4 Cea care a coordonat asasinarea a fost c0iar consoarta sa . iar tru-urile sunt des-"r ite definiti( de ca-. indiferent de domeniu: social. Creatorul cerului !i al -"mântului. cu toat" !lea0ta lor de oameni din s"mân a cea rea4 . (ictoria nu -utea fi de-arte4 A(ând ca-ete de -od în lumea material". nu au nici o !ans" de a în(ia la stâr!titul tim-ului. un +"r+at sau o femeie s-ar1e unitatea unei familii deIa constituite. iar în momentul în care a scos ca-ul. în America de Sud4 Acesta din urm" a fost !i cel mai -uternic4 Ulterior. caz în care +"r+atul sau femeia adulter" do+ândesc. i s-a de-"rtat ca-ul de tru-. du-" Yudecata cea mare. la fel cum f"ceau fiin ele luciferice cu oamenii lor4 De-a lun1ul e'isten ei sale tru-e!ti. a c"rui Iert" -e cruce a constituit -remisa în(ierii (iitoare. în oc0ii comunit" ii. care au fost în1ro-ate se-arat4 E'ista în acea (reme o tradi ie. o-onen ii decor-ora i ai r"ului au ac ionat doar -rin -ro-ria lor -utere !i ener1ie: ei s-"r1eau -lanurile cuantice folosind ener1ia lor -ro-rie.ii4 Aceast" filozofie are la +az" e'isten a Unicului Dumnezeu. moartea !i în(ierea lui ?isus Hristos. economic sau -si0olo1ic4 <otodat". de la o-onen ii transfizici ai r"ului ori de la 2iii Luminii. -e care a luat-o în inima fiin ei sale4 $ân" în momentul fa-telor de arme ale lui Letram.s"u. nu li-sit" de o doz" de ade("r. Letram a -us +azele unei noi filozofii sau conce. în lumea material". o-onen ii transfizici ai r"ului au cur" at. rând -e rând. rezultatul deciziei -ersonale. în mod e'clusi(. ce a(ea s" se -roduc" ce(a mai târziu: întru-area.

!i tem-le ale luminii4 Ele re-rezentau contra-artea luminoas" la tem-lele zeilor luciferici4 <otu!i. istoria s-a transformat în mit.acea ca-acitate ce -ermitea oamenilor s"-i -oat" o+ser(a -e Cei întuneca i4 Du-" cum s-a men ionat. co-ii ale tem-lelor ener1etice situate la intrarea în 1"urile de (ierme4 într-un fel. cât !i în cea ce -ri(e!te structura auric"4 Ener1iile lor -0arisma0 au de(enit tot mai luminoase. -rimind în sc0im+ -ecetea luciferic" care-i transforma în scla(i4 <ransforma i în scla(i. de fa-t. situate la intrarea în 1"urile de (ierme4 Acesta este. iar nu zei !i. de-a lun1ul (ec0ilor raze de crea ie4 Construirea tem-lelor materiale s-a datorat acti(it" ii oamenilor întru-a i din s"mân a cea rea. de la un moment dat. în noile condi ii.Lore00. astral !i mental ale oamenilor a(eau aceea!i (i+ra ie ener1etico-informa ional" ca !i tru-urile de form" umanoid" ale acestor fiin e4 Acesta -ermitea oamenilor o+ser(area direct" a fiin elor Dree !i Lore0Y04 ?n momentul în care structura auric" s-a îm+un"t" it. se -oate s-une c" tem-lele materiale au fost $roiec ii ale celor ener1etice. care s-au înc"-" ânat s" r"mân" în cone'iune auric" cu re-rezentan ii Celui r"u4 ?ni ial. de fa-t. oamenii î!i d"ruiau ener1ia fiin elor Lore00 !i Dree. astfel c". fiin ele Lore00 !i Dree n-au mai fost ca-a+ile s" s-ar1" -lanurile cuantice -rin $curtături( -entru a -"trunde direct în lumea material"4 :-au mai -utut fura suficient" ener1ie de la oameni -entru a realiza acest tur de for "4 De aceea. num"rul tem-lelor luminii era mic în com-ara ie cu cel al tem-lelor luciferice. oamenii re-rimeau aceea!i ener1ie. !a-te 1enera ii -entru ca str"(ec0ea clar(edere s" dis-ar". oamenii s-au sc0im+at. cei denumi i ast"zi &e'traterestri&4 <em-lele au fost construite de oamenii afilia i zeului res-ecti(. du-" &modelul& celui e 'isient în &cer&4 Cei care au construit (ec0ile tem-le. iar din acest -unct de (edere se -oate s-une c" marea maIoritate a tem-lelor antice.a!a cum se s-une adesea -. în li-sa ener1iei furate de la oameni -rin a-licarea -ece ilor luciferice. cunoscute de istorie. astfel câ au înce-ut s" nu-i mai (ad"4 De atunci . Dree !i $rimordialii întunericului . re-rezentan ii Celui r"u . în care totul mer1e din ce în ce mai r"uM în lumea oamenilor4 în aceast" nou" e-oc". Cel râu nu a încetat lu-ta -entru cucerirea -lanului cuantic material. mai -uteau interfera cu lumea oamenilor4 Aceast" nou" modalitate de manifestare s-a concretizat în construc ia de c"tre oamenii întru-a i a tem-lelor materiale4 în felul acesta. acti(itatea o-onen ilor transfizici ai r"ului s-au a'at -e distru1erea lor !i . au fost oameni întru-a i. dar transformat" de Cei întuneca i. -recum odinioar". iar -e (ec0ile teritorii. astfel c" mediul natural a înce-ut s" se îm+un"t" easc"4 $rocentul de lumin" din mediu a crescut considera+il. astfel c" a urmat o -erioad" de -ros-eritate !i de calm4 Una din consecin ele modific"rii structurii aurice a oamenilor a fost dis-ari ia str"(ec0ii clar(ederi nati(e . oamenii n-au mai fost în rezonan " cu fiin ele res-ecti(e. iar amintirea Celui r"u s" -"leasc"4 <otu!i. iar mitul în le1end"4 A fost ne(oie de !ase. în -erioada e'isten ei re1atelor luciferice.au desco-erit o nou" modalitate -rin care. au înce-ut s" se manifeste. astfel c" structura lor auric" a suferit o modificare dramatic"4 2iin ele Lore00 !i Dree au de(enit st"-âne ale structurii aurice e'terioare a oamenilor scla(iT cor-urile emo ional.*e1atele formatate aurie de Cel r"u au dis-"rut încetul cu încetul. au fost construite. atât în ceea ce -ri(e!te com-ortamentul !i im-licit. care înc" -"strau -ecetea luciferic" a acestuia4 Aici se cu(ine o remarc": în -rima eta-" au fo S t construite doar tem-le luciferice. res-ectarea Ordinii cosmice. a înce-ut o nou" e-oc" în istoria lumii4 A-ari a tem-lelor materiale a re-rezentat o alt" mare mare ofensi(" a Celui r"u de a-!i im-une -ro-ria sa "ez-or"ine !i "ezor*anizare Lordine !i or1anizare in(ersate. mai cu seam" c". cu atât mai -u in. fac -arte din aceast" cate1orie4 Ulterior. ale c"ror (esti1ii s-au -"strat -ân" în zilele noastre. moti(ul -entru care istorio1rafia consemneaz" fa-tul c" multe tem-le ale antic0it" ii au fost construite la &-oruncile& zeilorT în antic0itate se s-unea c" zeul a dat -orunc" s"-i fie construit un tem-lu. într-ade("r. oamenii din toate semin iile au înce-ut s"-!i constituie -ro-riile lor forme de or1anizare -s-ecific umane4 Concomitent. a(ea toate !ansele de a fi atras -entru (e!nicie în 0aos4 De!i n-au mai fost ca-a+ili s" formateze ma1ic teritorii întinse. -rimele tem-le materiale au fost construite la inciden a 1"urilor de (ierme cu -lanul cuantic material4 <em-lele materiale erau.

ora!e sau ora!e-state4 A!adar. a(ea de lu-tat -e dou" fronturi4 $rimul front era cel al l"r1irii s-a iului (ital !i. oamenii de la miaz"zi. ini ia ii4 Ei re-rezentau su+ 8V din $o-ula ie4 *estul -o-ula iei. sacrificii ale -rizonierilor de r"z+oi .se simt e'trem de Ii1ni i de fa-tul c" le este atri+uit" construirea unor tem-le ale r"ului în lumea material"4 <ocmai ei s" fie acuza i de a!a ce(a. în mediile cercet"torilor (ec0ilor ci(iliza ii nu se face o distinc ie clar" între cele dou" cate1orii de tem-le. construc ia tem-lelor din antic0itate este atri+uit" &e'traterestrilor&. care s-au o-us -rin Ierf" for elor r"ului444 ZS &> Construc ia tem-lelor materiale . nu a fost construit în func ie de am-lasarea surselor de a-" sau de tr"inicia solului. -entru folosin " -ro-rie4 în func ie de calitatea oamenilor ce se n"!teau în acel teritoriu. cunoscut" de istorio1rafia modern"4 <em-lele a(eau tocmai rolul de a -ermite -reo ilor tem-lelor !i -urt"torilor întuneca i de stindarde s" ia le1"tura. se realiza !i ierar0izarea social"4 Cele mai im-ortante -ersonaIe ale comunit" ii constituite . cu $rimordialii întunericului. indiferent de semin ie. mai cu seam". de!i o sim-l" analiz" a ritualurilor ce a(eau loc acolo -oate rele(a din ce cate1orie f"ceau -arte4 E'ist" un sin1ur criteriu -rinci-al de de-artaIare. luciferice !i luminoase. la ni(el ener1etic.cele+rele OW:-uri4 OW:-urile au fost construite ce(a mai târziu. n Iurul tem-lelor erau acei oameni care de(eniser" re-rezentan ii direc i ai fiin elor luciferice: -urt"torii întuneca i @e stindard. -rin care se realiza cone'iunea cu 0aosul4 <o i mem+rii comunit" ii res-ecti(e Lsatului. miros !i lumin" -cu fiin ele întunecate Lore00.$anctum $anctuarium1 din l"ca!urile de . cei care ast"zi sunt denumi i e'traterestri. "upă construc ia tem-lelor materiale4 $ro+a+il c" oamenii -rometeici .&e'traterestrii& . se aflau 1"urile de (ierme4 Modalit" ile de construc ie. ini iat în tainele acestuia4 Du-" cum s-a men ionat.de e'em-lu. im-licit. care nu -oate de(eni e'-licit decât în urma analizei naturii ritualurilor din tem-lele res-ecti(e4 Dac" în urma ritualurilor se -roducea ("rsare de sân1e . din ?!!0in10in10er !i din *e1atul mor ilor (ii4 Un tem-lu luciferic func iona -e +aza realiz"rii în lumea material" a unei sintonii ener1etice . în confrunt"rile sân1eroase duse de -urt"torii întuneca i de stindarde !i de -reo ii marilor tem-le4 2iecare -urt"tor întunecat de stindard. în anumite condi ii. num"rul de înc"-eri !i celelalte detalii ar0itectonice erau dictate -urt"torilor de stindarde de c"tre fiin ele Lore00 !i Dree4 Ulterior. tre+uia s" fie. în ziua de ast"zi.este (or+a des-re tem-le luciferice4 2a-tul c". nu ora!ele au a-"rut -rimele. forma. Ra+ilonulM.de sunet. ci de comandamente ma1ice: în acel -erimetru e'ista daIa o 1aur" de (ierme. iar nu al &e'traterestrilor&4 $e atunci. era mani-ulat" foarte u!or de acea minoritate4 *estul -o-ula iei re-rezenta carnea de tun. cu fiin ele Lore00 !i Dree !i. al cre!terii num"rului de mem+ri care s" lucreze sau s" lu-te -entru tem-lu4 Al doilea front era cel al r"z+oiului continuu cu armatele tot mai numeroase ale o-onen ilor transfizici ai r"ului -oamenii -rometeici. adic" oamenii -rometeici din cele dou" ora!e AcAa !i $ares0. cum se s-une.-e alun1area în 0aos a celor care le a-"rau4 Ast"zi. o dat" cu -artici-area la ceremoniiT ei nu se -uteau muta în alt loc4 O -arte din -rodusul mâinilor lor era -reluat de tem-lu. maIoritatea tem-lelor întunecate au fost construite c0iar în locurile în care.@ O dat" cu construc ia tem-lelor materiale intr"m deIa în e-oca considerat" antic". ci tem-lele4 Am-lasarea ora!elor nu s-a realizat în func ie de detaliile to-ometrice sau 1eofizice. ca re-rezentant direct al Celor întuneca i. Dree !i cu $rimordialii întunericului cei mari4 în interiorul fiec"rui tem-lu se afla o camer" &sacr"& ce cores-undea altarului . care nu se mai -uteau manifesta -rin s-ar1erea direct" a -lanurilor cuantice4 Era îns" ne(oie de un efort imens din -artea -urt"torilor întuneca i de stindarde !i a marilor -reo i -entru a men ine contactul aurie cu ei4 $entru ca un om o+i!nuit s" -oat" o+ser(a manifestarea fizic" a $rimordialilor întunericului. la rândul s"u. ci de cele ener1etice !i aurice4 :ici un ora! din (ec0ime Ls-re e'em-lu. în Iurul tem-lelor au fost construite sate. marii -reo i. înc" nu construiser" a-aratele eterice de z+or . este de-a dre-tul nai("4 <oate tem-lele antice au fost construite -rin efortul oamenilor întru-a i. ora!ului sau ora!ului-statM de(eneau scla(ii tem-lului.

doar în cazul în care erau înde-linite anumite condi ii4 Aceste condi ii erau de dou" feluri: materiale !i aurice4 Condi iile materiale ineau de -olitica tem-lelor. nucleul întunecat al -"mântului. focul din altar etcM4 Dintre to i mem+rii stafului conduc"tor al unui tem-lu.cel mai adesea. -reotul unui tem-lu -utea ucide zeci sau c0iar sute de oameni . în antic0itatea cunoscut" de istorio1rafia modern"4 Mai întâi. iar de acolo erau a+sor+ite în 0aos. de num"rul de mem+ri care -artici-alu la ritualuri. -entru a-8 &mi!ca& -e zeu . în condi iile scur1erii sân1elui acestora -e efi1ia sa4 Cu cât erau uci!i mai mul i oameni. -rin mirosuri Lmirosuri odoranteM !i -rin lumini Lf"cliiM4 în tot acest r"stim-. o dat" cu -rimele raze ale soarelui. fire!te. cu(inte sau fraze Lin(oca ii -rin sunetM. în antic0itate. cu atât -ro+a+ilitatea de manifestare a zeului era mai mare4 în zilele sale &faste&. ci sân1e4 Momentele m"celului erau alese cu mult" aten ie4 Era necesar" emiterea unor -0arisma0 de ucidere cât mai -uternice. ener1ia -0arisma0 se transform" într-o raz" de crea ie -ro-riu-zis"4 . ener1ia -0arisma0 -leac" din inima omului !i este a+sor+it" de nucleul întunecat al -"mântului4 în a doua eta-". unde-8 f"ceau atent -e &m"re ul& zeu c" momentul mult a!te-tat se a-ro-ie4 Când raza de crea ie e ra com-let format". tre+uiau s" -salmodieze anumite formule. e'ista con(in1erea c" zeul (ine din stele4 De aceea. când -rizonierii de r"z+oi erau foarte mul i. -reotul tem-lului se -rezenta în fa a altarului !i îl in(oca -e zeul luciferic -rin sunete L-salmodierea cu(intelor sau te'telorM. -uterea !i -ri(ile1iul de a-i (edea direct -e zeii ?uciferici: -urt"torii întuneca i de stindarde. in(aria+il. din nucleul întunecat al -"mântului raza este atras" în 0aos. în anumite momente. -reotul tem-lului a(ea foarte mult de muncitT e'istau cazuri în care -reotul uci1a! secreta nu sudoare. de calitatea teritoriului Ls-a iuluiM (ital.de fa-t. -entru a-i netezi co+orârea din &ceruri&4 ?mediat ce erau uci!i -rizonierii de r"z+oi. -"trundea din 0aos în cosmos4 Weul nu -utea -"trunde în cosmos decât dins-re $eriferie4 Acea -eriferie era situat" unde(a -e întinderea cosmosului material4 $rocesul este identic cu cel al întru-"rii unui om din 0aos sau din iad4 La fel ca un om atras la întru-are din 0aos sau din iad. fiin ele Lore00. zeul luciferic (enea în lumea material" de-a lun1ul razei de crea ie4 Datorit" fa-tului c" raza de crea ie intersecta -lanua material într-o stea. marii reo i. smirnaM sau anumite lumini Lin(oca ii de lumin": f"clii. cel mai adesea. -reotul emitea ener1ii -0arisma0 de ucidere4 De la -reot.cult actuale4 Aceasta era de fa-t camera în care. -e efi1ia zeului4 Un zeu luciferic nu -oate fi c0emat decât -rin uciderea multor oameni. s" foloseasc" su+stan e odorante Lin(oca ii de mirosT se foloseau su+stan e frumos mirositoare -de e'em-lu. mai ales. Dree sau a unui $rimordial întunecat L&zeii&M -resu-unea. doar câ i(a a(eau ca-acitatea. unul sau doi ini ia i4 Oamenii o+i!nui i nici nu se -uteau aândi la a!a ce(a4 Co+orând -e-o raz" Modul în care se manifestau fiin ele întunecate în cadrul ritualurilor din c"mara sacr" a tem-lelor este un e'em-lu eloc(ent cu -ri(ire la ceea ce s-a -etrecut. ener1iile -0arisma0 erau atrase de mama tuturor întunecimilor. zeul însu!i. -rizonieri de r"z+oi4 Uneori. cu curtea sa. diminea a. &zeii& se -utea manifesta4 Weii erau. -e scar" lar1". cu -ro-riile sale mâni4 Sân1ele celor uci!i tre+uia s" se scur1" -e altarul de -iatr" !i. de num"rul -rizonierilor de r"z+oi uci!i -e altare în numele zeului luciferic4 Condi iile aurice ineau de calitatea -urt"torilor întuneca i de stindard sau a -reo ilor care realizau ritualurile -rescrise4 $reo ii întuneca i tre+uiau s" înde-lineasc" anumite condi ii de ordin ritual. marele -reot al tem-lului -re1"tea &terenul&4 C0emarea unei fiin e Lore00. o raz" de crea ie se formeaz" în -atru mari eta-e4 în -rima eta-". Dree !i $rimordialii întunericului4 A-ari iile &zeilor& se -roduceau. du-" +"t"lii sân1eroase. de fa-t. stelele au -rimit nume de zei4 Du-" cum s-a men ionat. Ierta de sân1e -uciderea unor -rizonieri de r"z+oi4 Yertfele erau f"cute -ersonal de c"tre marele -reot. care este situat în afara Oceanului de Lumin"4 în aceast" eta-".

slu1ilor sale4 $"mântul . cu -u-ile ne1re4 $reotul (or+ea direct cu -atronul s"u. c0iar s" ai+" rela ii se'uale cu fiicele oamenilor care se f"cuser" din ce în ce mai frumoase. (enea din trecut ca -utere mic". ci str"+"tea oceane "e timp.ie nu a(ea acce. cea " !i fum4 A-oi. din -unct de (edere !tiin ific.iunea -e care.-"trunde astfel în -lanul cuantic material (enind din stele4 Oamenii din lumea material" care -artici-au la acest ti. era un $rimordial al întunericului de ran1 foarte înalt -. dar aceast" conce. care re-rezint" as-ectul manifestat al razei de crea ie4 2iin a întunecat" &zeul& . la ni(elul cosmosului material. desf"!urat" de marele -reot în camera sacr" a tem-lului. încât to i cei -rezen i erau -araliza i de o fric" mistic"4 Se -rosternau cu team" în fa a zeului. a!adar. steaua res-ecti(" în -erdeaua ener1etic" cu as-ectul unui fum4 Steaua se m"rea din ce în ce mai mult. este inacce-ta+il4 $reotul (edea steaua ca !i cum s-ar fi aflat lân1" ea . S" ru-" o floare sau un fruct. oamenii din s"mân a cea rea etc <o i a(eau oc0ii f"r" iris. în scurt tim-.în teritoriul sau în re1atul s"u . -ân" ce ocu-a între1ul s-ectru -erce-ti(. dincolo de Oceanul de Lumin". a!a cum se -rezenta în momentul res-ecti(. -entru a în(ia în -rezentul oamenilor. cel mai adesea.care. ca as-ect 1eneric . cerându-I informa ii !i sfaturi4 Weul -oruncea -reotului ce s" fac" în continuare. de tim-ul lui Dumnezeu. unii comentatori o atri+uie acestui e(eniment4 Dac" (reun comentator le-ar fi s-us oamenilor din acea -erioad". ci de tim-4 Weul nu c"l"torea -rin s-a iuT nu str"+"tea. o+ser(au în -erdeaua ce oas" c0iar steaua res-ecti(". care le aco-erea între1ul s-a iu (izual4 în acea lumin" îl o+ser(au -e zeul luciferic . în sfâr!it. care constituiau -uterea mare4 între oamenii ce -artici-au la acel e(eniment !i zeu nu era. nu a!a cum se o+ser(" de -e -"mânt.se modificase. care era foarte de-"rtat" de tim-ul oamenilor !i. oamenii ce -artici-au la e(eniment o+ser(au. iar -"trunderea zeului în -lanul cuantic material se -utea realiza doar -rintr-o stea4 în momentul culminat al ceremoniei de in(ocare. c" zeul lor (ine din stele cu o na(" e'tra-lanetarâ sau cu o na(et" s-a ial".A treia eta-" -resu-une cone'iunea ener1iei -0arisma0 cu Cel r"u !i reac ia acestuia4 Cel r"u re(ine în Oceanul de Lumin". î!i f"cea a-ari ia4 De fa-t. care. -ur !i sim-lu.indiferent dac" era un Lore00. ce se m"rea din ce în ce mai mult. ast"zi. totul se str"lumina !i marele -reot. -rezentul continuu4 Weul. Dree. cum credem noi ast"zi. du-" cum nu este (or+a nici la oamenii care se întru-eaz" direct din 0aos4 *aza de crea ie are doar rolul de a asi1ura cone'iunea cu 0aosul. iar -e tre-tele acestuia se aflau su+ordona ii !i -artenerii s"i . dar de aceast" dat" nu -utea decât s" dea directi(e. care era mort.se manifesta de-a lun1ul razei de crea ie4 *aza intersecta -"mântul c0iar în camera sacr" din tem-lu# într-un loc ce cores-unde altarului de ast"zi4 în altar se forma o imens" -erdea ener1etic" de a+ur. o diferen " de s-a iu. dar nu -utea -"trunde în -lanul cuantic material4 El nu mai -utea interfera cu materia. zeul se afla înc" în 0aos. mai mult sau mai -u in &-re ioase&. o stea4 A -atra eta-" -resu-une înc0iderea circuitului la ni(elul cuantic material4 între steaua res-ecti(" !i nucleul întunecat al -"mântului se formeaz" o linie de ener1ie. de fa-t. Oricât ar -"rea de straniu -entru o-iniile !tiin ifice actuale.. în fa a -ânzei de -roiec ie4 $ri(itorii (edeau în -erdeaua ener1etic" o lumin" de-"rtat".-reo ii.c0iar atunci. oceane de s-a iu sideral. -utere !i t"rie. zeul luciferic era ca-a+il s" atin1" -"mântul fizic . în momentul ritualului4 ?ma1inea -e care o -ri(ea -reotul luciferic !i asocia ii s"i este.fiin ele Lore00.materia. identic" cu cea a unui om din ziua de ast"zi care se afl" la cinemato1raf. un Dree sau un $rimordial al întunericului .o amintire a trecutului -. -ro+a+il. dar -entru a aIun1e la emitent tre+uie s" fac" un ocol -e la -eriferia cosmosului4 $oarta de intrare situat" la -eriferia cosmosului este. lumina de(enea atât de -uternic". -ro+a+il c" ar fi a(ut aceea!i soart" ca !i -rizonierii de r"z+oi din acele (remuri4 :u era (or+a des-re a!a ce(a. datorit" diferen ei de (i+ra ie ener1etic"4 în (remurile de odinioar". fiin a iuciferic" . care st"tea -e un scaun de domnie im-un"tor. în condi iile în care luminii îi tre+uie mii de ani-lumin" -entru a aIun1e la -ri(itor . astfel c" -enetrarea -lanului material era im-osi+il"4 Uciderea ritual" a . care re-rezenta -oarta de intrare -entru fiin a ?uciferic"4 în -erdea se forma c0iar ima1inea stelei. ini ia ii !i neofi ii . -ân" ce de(enea o lumin" uniform". oamenii -rimordiali mai mici în 1rad.ceea ce.erau con(in!i de fa-tul c" zeul lor (ine din stele. dar el era atras -rin -oarta numit" de noi stea4 Weul (enea doar ca amintire .de ritual în tem-le . îm-reun" c u cei -rezen i. astfel c" zeul nu mai -utea interac iona cu ea4 Yerfa o-onen ilor r"ului modificase (i+ra ia ener1etic" a solului. cu atât mai mult. aflat -e un $ostament înalt.

Lore00. re-rezentan ii Celui r"u .9) Credin a fals" .au dus +"t"lii cum-lite -entru distru1erea ultimelor +astioane ale Celui r"u în lumea material" . sur-rins foarte +ine de conce. marele -reot se întorcea la -o-ula ia adunat" în curtea e'terioar" a tem-lului !i e'-lica -o(e ele &în ele-te& ale zeului. ca oamenii s" fie condu!i de oameni4 <im-ul lucra.de ener1ie -0arisma0. s" emit" ener1ii -0arisma0 întunecate4 Atâta timcât.o sut" de -rizonieri uci!i -ermiteau -ân" la un minut de dialo14 Du-" ce se înc0eia dialo1ul. -rin natura lor. zeul luciferic era a+so+it ra-id în 0aos. fie -rin anumite scenarii e'isten iale . credin a tre+uia s" ai+" rolul de a -er-etua amintirea acestora4 Astfel. de fa-t. dar f"r" a se mai materializa în cadrul ritualurilor4 Cu tim-ul. în fa(oarea lor4 $reo ii zeilor luciferici au în eles turnura -ericuloas" a e(enimentelor !i !i-au modificat modalit" ile de ac iune4 Culmea ironiei.-rizonierilor de r"z+oi nu era suficient de -uternic" -entru a contra+alansa Iertfa o-onen ilor r"ului4 Dialo1ul dintre -atron !i slu1i nu dura -rea mult tim-. -entru a-i determina s" f"-tuiasc" în continuare r"ul !i. totul re(enea la normal4 Steaua dis-"rea. a con(in1erii intime c" zeii e'ist".ie unitar" !i astfel s-a n"scut reli1ia în -rima sa form"4 Acesta a fost amur1ul zeilor. datorit" fa-tului c" nu mai era alimentat" de fa-te4 Cînd credin a a dis-"rut. mor ii (ii !i cei din celelalte centre de -utere . -entru a im-une o nouă or"ine m>n"ială( în care nimeni s" nu mai fie scla(4 <o i doreau o ci(iliza ie material" dominat" de dre-tate !i de li+ertate indi(idual"T doreau. ei încearc" s" e'-loateze anumite tr"s"turi ne1ati(e de caracter ale oamenilor întru-a i. $rin aceste scenarii e'isten iale. cum era !i firesc. re-rezentan ii Celui r"u au o incom-ati+ilitate ener1etic" c0iar !i Lsau mai alesM cu lumea eteric".ia mitic" scandina(" -rintr-un termen în1lo+ator: *a1naroAr4 Din acele momente cruciale ale cosmosului.tem-lele4 Ei au înce-ut s" fie s-riIini i de tot mai mul i oameni întru-a i. de-a lun1ul tim-ului. indiferent de semin ie MaIoritatea oamenilor care-i aIutau -e o-onen ii transfizici. eta-" a-arent mult mai calm" decât cele care se succedaser" anterior4 în aceast" nou" eta-". în li-sa o+ser("rii directe sau a e'-eriment"rii4 în condi iile în care marea mas" a oamenilor nu mai (edea zeii. credin a oamenilor a sc"zut sim itor.oamenii -rometeici. îl i1noraser" com-let: cre"inţa( adic" o+ inerea de la oamenii -e care înc" îi st"-âneau. care nu e'istase anterior în cosmos4 $rin acest nou ti. mai e'act de -0arisma0-urile întunecate4 Ca ni!te co-oi. im-licit. !i-i localizeaz" -e emiten ii din lumea material". la fel ca !i -erdeaua ener1etic" de ium !i cea "4 Cu o scli-iere de ne+unie în oc0i. mani-ul"ri destul de 1rosolane . -urt"torii de stindard !i -reo ii zeilor luciferici au înce-ut s" cear" de la oamenii o+i!nui i un element -e care. oamenii emit ener1ii -0arisma0 întunecate. au înce-ut s" cam dis-ar" sacrificiile umane din tem-le. s-a trecut într-o nou" eta-" a e'isten ei oamenilor în lumea material". oamenii întru-a i au emis un nou ti. în fa-t. -e acela!i traseu -e care (enise4 în câte(a secunde. -entru -rima oar". mai mult decât atât.numite Bocuri ale 'ieţii şi ale morţii sau Bocuri ale $orţii. cor-usul de mituri s-a coa1ulat într-o conce. ei iau urma ener1iilor -0arisma0 întunecate. erau ilumina i4 Ei au încercat s" distru1" din interior tern-lele !i ierar0ia -reo easc". de acesta dat". n-au mai fos# ca-a+il s" ia le1"tura cu ofician ii lor din tem-le4 Dre-t -entru care au înce-ut s" se manifeste.de -0arisma0. zeii luciferici au fost ca-a+ili s" se manifeste în continuare. locul lor fiind luat de sacrificii de animale domestice !i de oferirea de ofrande4 $entru ca aceste su+stituente s" ai+" efect. în lumea material".@ O-onen ii transfizici ai r"ului . a fost necesar" accentuarea credin ei oamenilor în zeii luciferici4 $rin intermediul credin ei. care a(usese +un"(oin a s" (or+easc" cu -rea-lecatele sale slu1i4 .nu s-au mai -utut manifesta în nici un fel la ni(elul lumii materiale !i. nu mai era ne(oie de sacrificarea -rizonierilor de r"z+oi4 Dre-t urmare. astfel c" nu -ot sta -rea mult la ni(elul acesteia4 Ei locuiesc doar în afara Oceanului de Lumin". în 0aos4 *e-rezentan ii Celui r"u sunt îns" atra!i de fa-tele oamenilor din lumea material". datorit" fa-tului c" uciderile rituale ale -rizonierilor de r"z+oi a(eau un efect limitat . e'isten a Celui r"u !i a re-rezentan ilor s"i este asi1urat": .care sunt. au a-"rut miturile4 ?storia a de(enit mit4 <re-tat. dar se o-resc la ni(elul lumii eterice4 De acolo ac ioneaz" fie ener1etic asu-ra oamenilor întru-a i. la ni(elul lumii etericeT doar -ân" acolo mai erau ca-a+ili s" -enetreze -lanurile cuantice4 LG3M 2ire!te. Dree !i $rimordialii întunericului .

în care oamenii eli+era i de su+ tutela Celui r"u au înce-ut s" se or1anizeze sin1uri4 în acea -erioad". cunoscut" în +un" m"sur" de istorio1rafia modern"4 S-re deose+ire de oamenii -rometeici. a oamenilor -rometeici din ora!ele AcAa !i $arries0. oamenii întru-a i s-ar fi in1ozit4 <o i o-onen ii r"ului care s-au întru-at în lumea )Material".s-au format numeroase re1ate !i im-erii. o-onen ii transfizici ai r"ului din ?!!in10in10er. LiraAas0in. to i mem+rii a(eau un trai cât se -oate de îndestulat. du-" o -erioad" de tim-. au e'istat nenum"rate e!ecuri !i reculuri e(oluti(e4 în unele locuri înc" mai su-ra(ie uiau (ec0ile encla(e luciferice.cât e'istau oameni care (oiau s" r"mân" su+ tutela fiin elor luciferice. continuând s" o+ser(e ceea ce se -etrece în lumea material"4 Din -"cate. care erau ca-a+ili s"-i conduc" -e semenii lor s-re un trai mai +un4 Cei ale!i au de(enit conduc"tori !i re1i4 Ei sunt 7e*ii cei buni din (ec0ime.nou4 :oua ordine mondial" a a-"rut -e fundalul ac iunii o-onen ilor transfizici ai r"ului. ei au continuat s" se manifeste în tru-urile lor de demult. unii oameni din lumea material" au a+dicat de la testamentul o-onen ilor transfizici ai r"ului4 De fa-t. sa desf"!urat în mod neuniform. nu s-au întru-at -rin femeie4 Datorit" -uterilor -e care le a(eau. în multe locuri înc" e'istau tem-le luciferice în func iune. o-onen ii transfizici s-au retras în lumile lor. o di(iziune a muncii diferit" de cele anterioare. im-licit. -e fundalul neîn ele1erii im-erati(elor momentului. în care oamenii s" fie st"-âni la ei acas"4 $rin acti(itatea o-onen ilor transfizici ai r"ului !i. care deIa construiser" (estitele OW:-uri . formatate de fiin ele Lore00 !i Dree. ca rezultat al acti(it" ii e'clusi(e a oamenilor întru-a i. care se întru-au adesea -rin femeie. în s-ecial. care au încercat s" realizeze o lume material" li-sit" de Cel r"u. ?llirin !i din Centrul de la miaz"zi. în acele encla(e. care au adus oamenilor diferite me!te!u1uri !i !tiin e-ei sunt -romotorii ci(iliza iei materiale ce a înce-ut s" se înfîri-e de-a lun1ul !i de-a latul 1lo+ului terestru4 Cu aIutorul o-onen ilor r"ului de(eni i Eroi ci(ilizatori a luat fiin " un alt ti. economic" !i -olitic"4 O-onen ii transfizici ai r"ului au ales dintre oamenii întru-a i -e acei ilumina i. dar acestea nu mai a(eau o -ondere atât de mare -recum odinioar"4 Atâta tim. statal". oamenii de acolo doreau tutela acelor zei !i se manifesatau ca atareT nimeni nu a(ea ce s" le fac"4 *einfuzarea r"ului !i cl"tinarea ordinii mondiale de curând instituit" s-a -rodus în momentul în care. . ce $"reau translucide în lumea material"4 :ici cei din *e1atul mor ilor (ii nu se manifestau la ni(elul lumii materiale4 Mor ii ( ii -referau s" ac ioneze ne("zu i4 Dac" mor ii (ii s-ar fi manifestat la ni(elul lumii materiale.OW:-urile au fost construite imediat du-" a-ari ia -rimelor tem-le materialeT de atunci !i -ân" în ziua de ast"zi. în care zeii se manifestau f"r" -ro+leme4 Oi în aceste cazuri.de or1anizare social".ei continu" s" fie (ii4 Capitolul 5 2. emi ând ener1ii -0arisma0 întunecate4 Ceea ce a fost cl"dit cu nenum"rate Ierfe s-a cl"tinat datorit" unui factor ce -oate fi numit iubirea bolna'ă. ceea ce a 1enerat mult dorita ordine mondial" de ti. datorit" fa-tului c" zeii a(eau 1riI" de ei4 De asemenea. care au lu-tat -entru -ro-"!irea comunit" ilor -e care le conduceau4 Când *e1ii cei +uni au -reluat conducerea re1atelor nou constituite.C9*RU$ D3 E*9ICNIR3 Eroii ci(ilizatori !i re1ii cei +uni O dat" cu amur1ul zeilor fal!i LlucifericiM. OW:-urile au fost -erfec ionate în mod constant . c0iar !i în re1atele conduse de *e1ii cei +uni4 De asemenea. s-a n"scut o nou" form" de or1anizare social" !i. mul i oameni -rometeici din cele dou" citadele eterice s-au întru-at în lumea material" -rin femeie -entru a-!i aIuta semenii4 Al ii s-au manifestat -rin materializ"ri de lun1" ori de scurt" durat"4 Astfel s-a coa1ulat ci(iliza ia material" a oamenilor. au înce-ut s" str"+at" -"mântul în &lun1 !i lat -entru a-i educa -e oameni4 Ei au fost (esti ii Croi ci'ilizatori din (ec0ime. -rocesul instituirii unui nou e( de aur. oamenii din lumea material" s-au com-ortat defectuos. nimeni nu a(ea ce s" le fac"4 De altfel.

ei formeaz" aceea!i fiin " !i ac ioneaz" la unison4 în nici un caz. care se manifest" la ni(elul lumii eterice. -rin formula. r"ul a -"truns iar"!i din ce în ce mai adânc în lumea material". nu este ce(a nou su+ soare4 în momentul în care oamenii res-ecti(i .au emis ener1iile -0arisma0 întunecate ce -refi1urau ac iunile lor 1re!ite. so ia !i -e cei a-ro-ia i4 Cu toate acestea se com-ort" r"u fa " de semenii lor4 Concluzia este una sin1ur": orice iu+ire care nu are în (edere to i oamenii. oamenii din noile forma iuni statale conduse de *e1ii cei +uni s-au de-"rtat de directi(ele o-onen ilor transfizici ai r"ului4 De fa-t. se -oate s-une c" acest -roces continu" !i în ziua de ast"zi cu aceea!i intensitateT conce-tul de noua or"ine mon"ială nu este atât de nou -recum s-ar -utea crede la -rima (edere4 La +aza conce-tului de noua or"ine mon"ială a stat când(a -reluarea -uterii totale de c"tre oameni !i instaurarea unei democra ii dura+ile4 <otu!i. urm"toarele: cu ce sânte i (oi mai +uni decât du!manii (o!tri. îl contacteaz" !i a-oi. i@ omul de(ine -osedat4 $osedarea re-rezint" ultima form" de manifestare a Celui r"u în lumea material"4 $osedarea are loc în momentul în care cele dou" sisteme oscilante desc0ise !i anume structura auric" a omului !i structura formei umanoide a re-rezentantului Celui r"u. cel mai adesea. Cel r"u nu-8 -oate o+li1a -e om s" fac" ce(a îm-otri(a (oin ei saleT omul. omul continu" cu !i mai mare elan înde-linirea sco-ului s"u: acumularea de +o1" ii sau de -utere -olitic" .care formau. s-us în cu(intele (eacului nostru.care încalc" le1ile cosmosului -entru a o+ ine ilicit ceea ce nu este al lor4 :oua ordine mondial" nu -resu-une îns" mult trâm+i ata 1lo+alizare. mai întâi. suntem noi to i. omul aIun1e s" manifeste în lumea material" caracteristicile Celui r"u4 în cele din urm"Y re-rezentatul Celui r"u se caleaz" aurie -e omul res-ecti(." ?u+irea +olna(" * ?u+irea +olna(" este un factor ce nu a dis-"rut niciodat". emite o ener1ie -0arisma0 -rin intermediul li+erului s"u ar+itru. în fond. c0iar LIac" 98 mâinile lor sunt acumulate KKV din +o1" iile lumii4 . fie mai mult" 1lorie . afirm" c" actele sale au sco-ul no+il de a-!i cre!te co-iii !i a-!i între ine familia sau clanul4 Aceasta -oart" numele de iu+ire +olna("4 Datorit" fa-tului c" manifest" caracteristicile Celui r"u -rin li+erul ar+itru. do+ândesc aceala!i (i+ra ii !i intr" în rezonan "4 ?ntrând în rezonan ". a-elând tot mai des la metode contrare Ordinii cosmice. la rândul s"u. le1"tura ener1etic" dintre re-rezentan ii Celui râu !i Jmul res-ecti( se accentueaz"4 Astfel. ma$$a. -rin Yocuri ale 5ie ii !i ale Mor ii. îl localizeaz". nou" ordinea mondial" este -ericlitat" în mod -ermanent de acei oameni . la momentul res-ecti(. care re-ro!a A-ostolilor S"i. iar cei ce doresc im-unea 1lo+aliz"rii . omul res-ecti( se com-ort" foarte +ine cu familia sa !i cu a-ro-ia ii s"i .de(eni i dracul fizic . iar Cel r"u. asu-rirea semenilor4 2ire!te. de-a lun1ul razelor de crea ie. unii oameni din anturaIul *e1ilor cei +uni au dorit s" se îm+o1" easc" foarte re-ede !i s" o+ in" fie mai mult" -utere -olitic". de aceast" dat".8V din totalul -o-ula iei. emite ener1ii -0arisma0 întunecate. im-erati(ul a+solut.ceea ce.nu re-rezint" nici m"car P.dracul fizic . îl &aIut"& în înde-linirea sco-urilor sale4 Cu tim-ul. au c0emat iar"!i la (ia " -e Cel r"u L-rin re-rezentan ii s"i: Lore00. cate1oria nemul umi ilor . re-rezentând -iatra de -oticnire -entru to i oamenii întru-a i4 Sensul acestui factor de -oticnire a fost e'-licat ce(a mai târziu de c"tre lisus Hristos. care nu re-rezint" decât o nou" modalitate -rin care unii oameni încearc" s"-i domine -e cei mul iT cei mul i sunt denumi iX uneori. nici o-onen ii transfizici ai r"ului n-au în eles. -resu-un. am-loarea fenomenului !i nici ce -ericol imens re-rezint" iu+irea +olna(" -entru (ia a social"4 Datorit" iu+irii +olna(e. iar noua ordine mondial" l"sat" mo!tenire de c"tre o-ozan ii transfizici ai r"ului s-a cl"tinat4 Ca o -arantez".care. cel mai adesea. este o iu+ire +olna("4 De aici. co-ii. Dree. în fond. râu4 El re-rezint". -rin care îl c0eam" -e re-rezentantul Celui r"u4 Datorit" aflu'ului ener1etic -rimit de la re-rezentantul Celui r"u. deloc ins-irat".este iu+itor cu so ia !i +lând cu co-ii s"i4 Ar fi culmea s" nu fac" acest lucru4 Cel mai adesea. dac" nu (" iu+ i to i semenii Z Oi cei r"i î!i iu+esc familia. care nu se mai -utea manifesta în tem-le. ci doar în lumea eteric"4 Când un om are am+i ii de îm+o1" ire !i de aca-arare a -uterii -olitice sau economice -rin metode contrare le1ilor cosmice. omul res-ecti( de(ine. -rin re-rezentan ii s"i. adresat de lisus Hristos tuturor oamenilor: iu+i i -e Lto iM semenii (o!tri ca -e (oi în!i("4 Altfel (a inter(eni factorul de -oticnire: iu+irea +olna("4 Datorit" acestui factor de -oticnire. ca o condi ie sine bua non.dracul fizic4 Astfel. $rimordialii întuneca iM. r"ul fizic . c0iar !i în ziua de ast"zi.

tre+uia s" -arcur1" un -roces ini iatic. im-eriu. tr"darea. scris de ?on Crean1". tr"darea. folosind. a-oi la cel de-al treilea !i a!a mai de-arte4 în mod firesc. în aceast" cate1orie4 2iul craiului. dar în fond re $rezmt" factorul de la care a înce-ut s" se clatine totul4 Rasmul românesc Hara. le1ende antice !i +asme nareaz" astfel de e (enimente. ucis. c0iar !i între1ile lor linii 1enealo1ice4 ?ar"!i nu este nimic nou su+ soare. Cel r"u a z"d"rnicit instaurarea ordinii mondiale dorit" de o-onen ii transfizici ai r"ului. în locul 7e*ilor cei buni s-au su+stituit 7e*ii cei răi( care. totul culminând cu asasinarea acestora4 Astfel. care. auzind c" s-a n"scut *e1ele cel Run. de(enind *e1ele cel r"u4 E-ica multor romane sau filme este centrat" în Iurul lu-tei fiului. continuitatea domniei !i -uterea -olitic" dintr-un re1at tre+uia s" re(in" succesorului *e1elui cel +un. +inele a în(ins s-re +ucuria tuturor co-iilor. a-oi. cel care. fiicei sau a celor loiali -entru resta+ilirea ordinii fire!ti. tr"dare !i crim" s-a auto-roclamat dre-t re1e4 El a luat astfel locul *e1elui celui +un !i a de(enit -rimul *e1e r"u4 De la -rimul re1at astfel cucerit. re-rezint" contra-"r ile întunecate ale sacrificiului de sunet. -entru a de(eni a-t -entru a ocu-a o astfel de func ie4 Doar astfel se -oate realiza -ro-"!irea material" !i s-iritual" a unei colecti(it" i4 Acesta a fost. o -arte din $rimordialii Luminii. -oate fi inclus. a-oi. scaunul de domnie al îm-"ratului 5erde4 De-a lun1ul e(enimentelor dramatice. ale sacrificiului de miros !i ale sacrificiului de lumin"4 . ini ial.Al+. tr"dare !i crim". care au (enit la -utere -rin astfel de -rocedee. când(a. nu doar a familiei sau a celor a-ro-ia i ?ntri1a. nu a(ea nume. decât s"-!i simt" -uterea amenin at"T -uterea sa a fost cucerit" în acela!i mod fraudulos. tr"dare !i crim"4 în +asmul Hara. !i sco-ul monar0iei de dre-t di(in4 $rimul *e1e r"u din istorie !i-a e'tins a-oi domina ia asu-ra altor re1ate -rin acelea!i -rocedee: coru-erea unor -ersoane din anturaIului *e1ilor +uni. afacere etc este de-osedat de toate dre-turile sale le1itime -rin intri1". for a4 $ro+lema !i-au -us-o. dar care a -rimit a-oi numele ini iatic Hara. dorind s" a-ere ceea ce au cucerit.Al+. care a dorit s"-!i însu!easc" scaunul de domnie al îm-"ratului 5erde -rin intri1i. -rinci-iul iu+irii tuturor semenilor. filme sau -iese de teatru au camuflate astfel de istorii ale lu-tei dintre +ine !i r"u: eroul -oziti(. la rândul lor. iar aceste fa-te -ar s" re-rezinte c0eia în ele1erii transform"rilor societ" ii omene!ti mai mult decât ceea ce se în ele1e ast"zi -rin succesiunea unor moduri de -roduc ie Lidee foarte dra1" mar'i!tilor. aruncând în oc0ii oamenilor $raful numit succesiunea modurilor de -roduc ie !i (ictoria $roletariatului -entru a-!i ascunde fa-teleM4 Multe mituri. -refera mai curând distru1erea unor linii 1enealo1ice. -entru -rima oar" în cosmos. tr"darea !i crima s-au e'tins la cel de-al doilea.Al+ a fost ne(oit s" res-in1" -reten iile uzur-atorului luciferic. -rin intri1". -entru ca r"ul s" se e'tind"4 $rimul om care a cucerit un re1at -rin intri1". -ar +anale. a fost -ersecutat. de dre-t. de c"tre re-rezentanul uman al Celui r"u.înc" din acele (remuri. au distrus fizic nu doar -e -retenden ii direc i. tr"dare !i. f"r" nici o re inere. cu mult tim. Hara. a dat -orunc" s" fie uci!i to i -runcii4 ?rod. *e1ele Lconduc"torul sau !efulM cel +un al unui re1at. care î!i aro1" -rero1ati(ele acestuia. introducând. la rândul s"u. de c"tre ?rod. ci !i familiile acestora sau. înaintea lor. stat. le rândul lor. de(eni i conduc"tori. care. la -rima (edere. -rin intermediul acelor oameni care au dorit s" se îm+o1" easc" ori s" aca-areze -uterea -olitic" înc"lcând Ordinea cosmic"4 în urma intri1ilor conduse eficient de oamenii ce re-rezentau r"ul fizic a a-"rut tr"darea !i a-oi crima4 A fost suficient ca *e1ele cel +un al unui re1at s" fie tr"dat de unul dintre a-ro-ia ii s"i !i. -rin asasinat4 ?isus Hristos a +locat flu'ul nefast al e(enimentelor -rin refuzul de a se o-une -rin for " celor care-i (oiau -ieirea. a tre+uit s" treac" -rintr-o succesiune de e(enimente dramatice -entru a ocu-a. -rota1oni!tii intr" în cercul (icios: de(in. imediat du-" na!tere. crima Cele trei forme ale r"ului . tr"darea !i asasinatul -. familie. uneori. dar în (ia a real" lucrurile sunt ce(a mai com-licate4 Este de remarcat !i fa-tul c" nenum"rate c"r i de +eletristic". !i o-onen ii transfizici ai r"ului !i. care. Cel r"uT un r"u se su+stituie altui r"u4 Sin1urul care a reu!it" s" r"mân" în afara circuitului nefast a fost ?isus Hristos.înainte. care.Al+. intri1a. *e1ele cel r"u. denumit S-ân.intri1a. care !tiau c" folosirea for ei -entru com+aterea r"ului 1eneraz" un flu' al e(enimentelor în care nu e'ist" câ!ti1"tori4 2olosind for a. la rândul s"u.

care se simte c0iar !i imediat du-" ce se îm+"iaz"4 Acest miros are o surs" transfizic". -eruci etc^ cu toate c" to i au fost +"r+a i4 Se -are c" -rimii care au folosit fardurile n-au fost femeile. ca -rinci-iu cosmic.într-un cu(ânt. oamenii îm+"trânesc mai re-ede4 $"c"tuind. afirm" c" o -arte din în1erii c"zu i de -e (remea sa. înc" de la faraonii e1i-teni !i re1ii asirieni. -otenta ii mai mult sau mai -u in re1ali au folosit din a+unden " farduri.îm+"trâne!te înainte de (reme. care este lumin" cristalizat" Lener1ie condensat"M. fiind 1enerat de cor-ul sufletului. au a-"rat -arfumurile. farduri. e'celând -rin folosirea unor (e!minte som-tuoase !i a unor o+iecte de -utere. astfel c" (om face o scurt" analiz" în ceea ce -ri(e!te formele lor de manifestare4 Mirosul transfizic. în cele din urm". lucrurile sunt suficient de clare4 Cum r"mâne îns" cu arta înfumuse "rii. este sursa acti(it" ii motorii fizice din lumea material"4 De aceea. în condi iile în care. lucrurile sunt clare4 Orice minciun" înseamn" denaturarea sunetului ade("rat4 Lucrurile sunt ce(a mai com-licate în ceea ce -ri(e!te mirosul fals !i. -res-une recom-unerea tru-ului sau a fizionomiei -rin rimeluri. orice ac iune motorie înde-linit" de un om are dre-t efect a-ari ia unui miros fizic s-ecific4 în urma fa-telor unui om L-ri(ite strict ca ac iuni motoriiM. -rin analizarea înf" i!"rii -rin care erau -rezenta i re1ii !i -otenta ii din (ec0ime4 Du-" cum se !tie. a tr"d"rii !i a crimei . este total inofensi(" Z Cui îi este fric" de arta înfrumuse "rii. care este cristalizat" în materia tru-ului4 în urma s"(âr!irii unor fa-te aflate în dezacord cu Ordinea cosmic". -rin crim". se -roduce discontinuitatea unei forme materiale. datorit" fa-tului c" au tr"it în acord cu natura4 Se s-une c".care este materie cristalizat"4 O-usul sacrificiului de lumin" este asasinatul4 Asasinatul -resu-une eliminarea unui om .a luminii sale. se -oate s-une c". Cartea lui Enoc0. farduri. nu -utem s" nu remarc"m 1riIa de a -urta mereu. su+ form" de sudoare4 <ru-urile -roto-"rin ilor Adam !i E(a au emis în mod -ermanent mirosuri florale -l"cute. tru-urile !i fizionomiile oamenilor se cris-eaz" !i î!i -ierd str"lucirea LluminozitateaM ini ial"4 Ele nu mai sunt alimentate cores-unz"tor cu ener1ie luminoas". tru-ul material acumuleaz" un miros transfizic. care au tocmai rolul de a camtifia ceea ce este omul în interior4 Acela!i lucru se -oate s-une des-re lumin" . sce-tre etc4 Mai mult decât atât. care a fost -us" -e acela!i -lan cu ele. im-lanturi de silicon sau o-era ii estetice4 în acest conte't. au fost acuza i c" au dez("luit oamenilor. !i arta folosirii fardurilor !i rimelurilor4 Aceasta constituie o -unere foarte stranie la acela!i numitor comun a unor acti(it" i omene!ti a-arent incom-ati+ile: !tiin a r"z+oiului !i a metalur1iei -rin care sunt -roduse arme. tainele (r"Iitoriei !i arta înfrumuse "rii -rin farduri. rimeluri etc4 Des-re tainele r"z+oiului !i ale (r"Iitoriei. în acord cu le1ile cosmosului. rimeluri. în momentul în care oamenii au de(enit din se în ce mai r"i. re1ii !i -otenta ii din (ec0ime s-au în1riIit e'a1erat de mult de ima1inea lor -u+lic". suferind influen ele ener1etice nefaste ale Celui r"u4 $rin emiterea ener1iilor -0arisma0 !i -rin comiterea fa-telor aflate în afara Ordinii cosmice. -olitice sau economice -rin -uterea intri1ilor. du-" cum !tie toat" lumea. dar el este eliminat -rin -orii cor-ului fizic. -eruci sau me!e false Z *ezol(area acestei eni1me nu este -rea com-licat" !i -oate fi urm"rit" de-a lun1ul istoriei umanit" ii. oamenii nu mai sunt (ii4 ?n condi iile în care un tru. de rimeluri. s-au înso it cu Cel r"u4 Dac" analiz"m doar înf" i!"rile 0ieratice ale faraonilor e1i-teni. ci +"r+a ii înst"ri i4 Cauza -are s" rezide în fa-tul c" +"r+a ii res-ecti(i au aIuns la tronul domniei sau la alte demnit" i sociale. co-ii mici au un miros -l"cut c0iar !i atunci când sunt trans-ira i4 în sc0im+.-rintr-o lumin" fals" sau -rintr-o ima1ine fals" . c0iar !i du-" moarte. care se reflect" -rin mirosul de sudoare4 Oamenii cura i suflete!te au un miros -l"cut c0iar !i când asud"4 De e'em-lu. una din (ec0ile c"r i sacre al umanit" ii. crima este forma denaturat" a luminii4 Crima -resu-une aducerea întunericului a+solut în lumea material"4 Des-re intri1". tru-urile !i fizionomiile oamenilor îm+"trânesc înainte de (remeT de aceea. cu 2irea lucrurilor4 Crima este forma denaturat" Lo-us"M a continuit" ii crea iei lui Dumnezeu4 Datorit" fa-tului c". care a fost !i este ceea ce noi numim moda Lfas0ionM. (o-seluri. al c"ror sco. -e m"sur" ce -"c"tuiesc. însemnele . -e lân1" tainele (r"Iitoriei !i ale metalur1iei -rin care se -roduc arme. 1ene !i -"r false. oamenii care f"-tuiesc acte în dezacord cu Ordinea cosmic" au în mod constant un miros ne-l"cut. mai ales. orecum coroane.care este o-us" celei ade("rate4 ?ma1inea fals". el tre+uie sus inut -rintr-o -seudolumin" .-are s" fi fost ci(ilizarea.?ntri1a este forma denaturat" L+olna("M a sunetului +un: sunetul +un este rostirea ade("rului4 <r"darea este forma denaturat" a mirosului +unT mirosul +un este ac iunea drea-t". în ceea ce -ri(e!te lumina fals". ca form" +olna(" a folosirii sunetului.

oamenii din s"mân a cea rea. -oate fi considerat" reziden ial". oamenii -ro(eni i din 0aos s-au o-us r"ului. -eruci !i coroane Llumina fals"M4 în acest caz. zona a treia nu era locuit" de nimeni: acolo nu a(ea cine s" locuiasc"4 în momentul în care au murit oamenii care s-au o-us r"ului fizic. $rimordialii întunericului au luat decizia de a-i +loca în zona a treia a iadului. comunit" ile au înce-ut s" fie conduse -rin teroare: astfel a a-"rut scla(ia fizic". care au de(enit re1i -rin intri1". Cei r"i . cea mai crunt" form" de mani-ulare a oamenilor4 <eroarea *e1ilor cei r"i a a(ut îns" !i o contraac iune -e m"sur": oamenii o+i!nui i au înce-ut s" lu-te îm-otri(a noilor o-resori4 S-au înmul it re(oltele !i r"scoalele -e toat" su-rafa a -"mântului4 *e1ii cei r"i au fost. au l"r1it zonele inferioare ale acestora4 Du-" cum s-a men ionat. doar zona treia a 1"urilor de (ierme -oate fi considerat" a fi iadul -ro-riu-zis4 $rimele dou" . îm-otri(a c"rora lu-taser" în lumea material"4 Ei nu mai -uteau fi a+sor+i i nici în *e1atul mor ilor (ii. datorit" fa-tului c" folosiser". mai e'act. de mor ii (ii sau de cei din Centrul de -utere de la miaz"zi4 Aflând ade("rul. Dree !i $rimordialii întunericului . au înce-ut s" afluiasc" din ce în ce mai mul i oameni din 0aos Licon 0lisaM4 întru-a i în lumea material". au a(ut ne(oie de o înfrumuse are e'terioar": (or+a mieroas". dar în cele din urm" au -ierit în acele confrunt"ri sân1eroase4 în mod firesc. un fel de zon" de tranzit. într-un !ir de acte (iolente ce -"reau c" nu se mai sfâr!esc4 ?mediat du-" o r"scoal" sau du-" o re(olt". du-" moarte. fiind situate în -artea inferioar" a acestora4 ?adurile sunt formate din trei mari zone4 $rima zon". sunt sus inu i în mod artificial -rin însemne e'terioare !i -rin -rocedee de înfrumus are4 Datorit" -ornirilor criminale. care le -uneau în e(iden " ca-ul. la rândul lor. -arfumurile care s" le masc0eze inten iile !i im-ulsurile criminale de la ni(elul acti(it" ilor motorii Lmirosul falsM !i o fizionomie $ref"cut". în marea lor maIoritate. decât cei care au de(enit (ictime ale celor r"i4 Cei r"i nu a(eau ce face cu aceast" cate1orie de oameni4 Oamenii care lu-taser" în lumea material" îm-otri(a r"ului constituiau o surs" continu" de îm-otri(ire !i du-" moarte4 Atunci. *e1ii Chi r"i nu ar fi4 fost ca-a+ili s" câ!ti1e +"t"lia4 E'tinderea iadurilor O dat" cu a-ari ia *e1ilor cei r"i. asasina i. Cartea lui Enoc0 a a(ut -erfect" dre-tate atunci când a -us arta înfrumuse "rii -e acela!i -lan cu !tiin a r"z+oiului. zona a treia a de(enit o temni " din ce în ce mai temut"4 $e m"sur" ce au -"truns din ce în ce mai mul i oameni în zona a treia. rimeluri. în s-atele c"reia se ascundea intri1a Lsunetul falsM. a c"ror domina ie are la +az" antisunetul. du-" moarte.+ruta din ei a înce-ut s" fie e'-rimat" Lreflectat"M la ni(elul c0i-ului4 în consecin ". iadurile au fost construite de-a lun1ul (ec0ilor raze de crea ie. a a-"rut necesitatea folosirii unor su+stitute: coroana re1al" ori sce-trul. ea constituind locul în care î!i desf"!oar" acti(itatea $rimordialii cei mari ai întunericului. retarda ii din -rimul ciclu al cosmosului.domniei. în li-sa caracteristicilor fiin iale de +az"4 2"r" coroan" !i f"r" sce-tru. fiin ele Lore00 !i Dree4 Wona a doua este o zon" semireziden ial". a metalur1iei !i cu tainele (r"Iitoriei4 2"r" ele. ei ar fi tre+uit s" fie a+sor+i i îna-oi în 0aos. cantitatea de r"u din lumea material" cre!tea4 <otodat".Lore00. antimirosul !i antilumina. -e de-o -arte -entru a-i &educa&. care s" indice su-u!ilor cu cine au de-a face.au am-lificat iadurile. în urma emiterii de ener1ii -0arisma0 întunecate. nasul !i 1ura4 <re+uie inut cont de fa-tul c" *e1ii cei +uni din (ec0ime nu a(eau ne(oie de a!a ce(a: ei a(eau o luminozitate s-ecial" a oc0ilor !i un fel de nim+ str"(eziu deasu-ra ca-ului4 Când a dis-"rut nim+ul la succesorii lor. aceasta s-a e'tins4 De altfel. oamenii -ro(eni i din 0aos au -rice-ut ce se -etrece !i nu s-au manifestat ca o-resori4 Mul i dintre ei au fost educa i de c"tre (ec0ii o-onen i transfizici ai r"ului: de oamenii -rometeici. -recum !i fiin ele Lore00 !i Dree mai mici în -utere !i t"rie4 în -rima -arte a e'isten ei iadurilor. oc0ii. orice re1e de(ine cer!etorT cu sce-tru !i coroan" orice cer!etor de(ine re1e4 <o i re1ii !i conduc"torii -olitici. în s-ecial tiara sau coroana. iar de cealalt" -arte -entru a-i su-ra(e10ea4 Astfel. la rândul lor. -recum !i folosirea e'cesi(" a fardurilor. în care locuiesc $rimordiali ai întunericului mai mici în 1rad. dar a a-"rut o alt" mare -ro+lem": nu mai erau în rezonan " auric" nici cu 0aosul !i nici cu Cei r"i. for a4 în *e1atul mor ilor (ii nu -uteau -"trunde. tr"dare sau crim". dis-us" c0iar la intrarea în 0aos. aco-erit" cu farduri. este de -resu-us c" fizionomiile *e1ilor celor r"i s-au urâ it .

nu numai c" ar fi s-art -lanurile cuantice. 2iul !i Sfântul Du0 sunt Unul în aceea!i 2iin "4 :u a fost (or+a. se afla afirma ia 2iin ei su-reme . cu decoruri -seudo--aradiziace. au e'istat nenum"rate tentati(e de cucerire a iadurilor !i de eli+erare a defunc ilor de c"tre oamenii -rometeici !i de c"tre mor ii (ii4 Cea mai -uternic" contraofensi(" a o-onen ilor transfizici ai r"ului a fost condus" de Ufru. a a(ut loc un e(eniment e'ce. dar ar fi eli+erat maIoritatea oamenilor din iaduri !i le-ar fi redat amintirea de sine4 Sco-ul lor era de a-i elimina -entru totdeauna "in formă $e $rimordialii întunericului cei mari !i -e !efii fiin elor Dree !i Lore004 în acea -erioad" de tim-. fiind de aceast" dat" aIuta i !i de oamenii -rometeici4 $re1"tirea ofensi(ei -resu-unea acumularea de c"tre cerceri !i de c"tre oamenii -rometeici a unei ener1ii suficient de mari -entru a s-ar1e -lanurile cuantice4 Dac" ar fi reu!it. nici des-re manifestarea se-arat" a Du0ului Sfânt. care se tr"1ea direct din linia 1enealo1ic" a lui :oe.c" Este LE'ist"M: 3U ?UN9 C3$ C3 ?UN9. <at"l. Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeiasc" a comunicat oamenilor Le1ile du-" care s" se 10ideze4 La înce-utul listei de Le1i. în contact direct cu 2iin a su+lim" a lui Dumnezeu în toat" $lin"tatea Sa Dumnezeiasc"4 Ca $lin"tate. . conduc"torul 1ru-"rii de cerceii4 Ea a a(ut loc în Iurul anului KPP înainte de ?isus Hristos4 C0iar în -reaIma crucific"rii 2iului lui Dumnezeu. ca $lin"tate Dumnezeiasc".a lui ?isus Hristos.ional: Unicul Dumnezeu s-a manifestat.care e ste Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeiasc" . ca <rinitate4 Dumnezeu Unicul. are o alt" înf" i!are !i o alt" întocmire de Lumin" decât Dumnezeu <at"l. Cei întuneca i au -us ca-"t e-ocii de ci(ilizare -romo(at" de c"tre o-onen ii transfîzici ai r"ului4 în acele momente e'trem de tul+uri -entru rasa omeneasc". a fost Moise4 Moise a fost sin1urul om întru-at care a intrat (reodat". des-re manifestarea se-arat" a <at"lui . care este a treia $ersoan" . co-ie a celor ce au e'istat în ciclul al treilea la su-rafa a -"mântului4 $entru a fi controlate de Cel r"u. de asemenea. care este a doua $ersoan"4 :u a fost (or+a. al uns-rezecelea mort din *e1atul mor ilor (ii. -osedarea direct". Dumnezeu se manifest" ca <rinitate LSfânta <reimeM4 Ca Sfânt" <reime. ei au fost doar la un -as de ceea ce !i-au -ro-us4 Capitolul . Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeieasc" LSfânta <reimeM a inter(enit -entru -rima oar" în istoria oamenilor4 2a-tul c" însu!i Dumnezeu a inter(enit în istorie. decât Dumnezeu 2iul !i decât Dumnezeu Sfântul Du0. în toat" istoria cosmosului. numit Hauti4 :u a fost (or+a nici des-re manifestarea se-arat" a 2iului .a lui Dumnezeu <at"l. manifestat ca <rinitate. ca manifest"ri se-arate4 în1erii din ?era0ia 2iilor Luminii denumesc aceast" manifestare a <rinit" ii -rin formula Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeiasc"4 $rin a-ari ia în fa a omului Moise. cercerii mai -re1"teau o mare ofensi(". a!adar. în -rezen a unui om întru-at4 Acest om. mai -utea îndre-ta lucrurile4 $rin Moise. toate fiin ele omene!ti ce treceau -oarta iadurilor La treia zon"M au fost de-osedate de ener1ia sufletului !i de amintirea a toate.zone erau doar zone reziden iale. 13U ?UN9 C3$ C3 ?UN91 Scara lui ?aco+ ?n -lanul cuantic material. Dumnezeu ?u+irea. de identitate !i de amintire4 De la formarea iadurilor -ro-riu-zise !i -ân" la crucificarea lui ?isus Hristos.Dumnezeu Lumina4 A fost (or+a des-re manifestarea Dumnezeirii. astfel c" aIun1eau um+re li-site de ener1ie. lucrurile s-au înr"ut" it în mod constant4 $rin noul &s-ort& -referat. demonstreaz" fa-tul c" lucrurile în lumea material" de(eniser" e'trem de com-licate !i c " doar inter(en ia 2iin ei Su-reme în $lenitudinea sa. în lumea material". ca $lin"tate Dumnezeiasc".

s-a -rodus un alt fenomen de e'ce. linia 1enealo1ic" des-re care este (or+a aici s-a -er-etuat -rin cel de-al doilea fiu al lui A(raam. care -oate fi considerat dre-t -rimul conduc"tor al intuiti(ilor4 Dac" mem+rii acelei minorit" i îl iu+eau -e Dumnezeu cu inima. liniile 1enealo1ice s-au amestecat !i s-au di(ersificat4 înc" din tim-ul e'isten ei lui A(raam s-au format dou" cate1orii -rinci-ale de oameni în cadrul -o-orului e(reu4 Du-" Moise. Dumnezeu a comunicat Le1ile Sale de dou" ori4 $rima dat". -e care-i -utem denumi intuiti'i. cel f"cut cu Sara%Sarra. care nu forma mai mult de D-GV din linia 1enealo1ic" ce -ornea de la :oe. la acea minoritate care a fost ca-a+il" s"-8 -ercea-" -e Dumnezeu cu inima4 în linia descenden ilor acestei minorit" i s-a întru-at ulterior ?isus Hristos Ldac" ar fi s" folosim ca surs" de informa ii :oul <estament . totodat". Du-" a-ari ia decalo1ului !i a ritualului iudaic în -rima sa form". res-ectând $oruncile Sale. în tim-ul (ie ii lui Moise. dac" se -oate s-une astfel. -e nume A1ar LSe-tua1inta . Dumnezeu a comunicat Le1ile Sale în form" -ur" -inte1ral4 Datorit" fa-tului c" oamenii nu au fost ca-a+ili s" le res-ecte.Moise a -reluat !i a transmis mai de-arte Le1ile comunicate de C3$ C3 3?93 613U ?UN917 .E(en10elia du-" Matei.ie au înce-ut s" se manifeste înc" din tim-ul (ie ii lui Moise. care a fost f"cut cu o sluInic" e1i-teanc".-rimele str"luciri. care nu credeau decât cu mentalul !i a c"ror unic" -reocu-are consta în înde-linirea cu scru-ulozitate a ritualului -rescris4 Le1"tura de iu+ire dintre minoritatea de intuiti(i !i Dumnezeu era. dar -rimele rudimente s-au format.ie: a a-"rut fenomenul "e reciprocitate "e iubire între 3umnezeu şi oameni Leste (or+a des-re oamenii din acea minoritateM4 $e +aza acestei reci-rocit" i de iu+ire s-a format totodat" !i fenomenul de t#ent-t#int . atunci !i Dumnezeu îi iu+ea -e ei . structura auric" a acestei minorit" i s-a modificat -u in câte -u in4 Cei mai e(olua i mem+rii ai acestei minorit" i au de(enit -rooroci !i -rofe i4 $rin modificarea auric" -rodus" în cadrul acelei minorit" i.8 .ec0ili+rul -utere mare !i -utere mic" . -entru -rima oar". ei au de(enit ca-a+ili s" simt" $uterea lui Dumnezeu re(ârsându-se asu-ra lor4 Ei l-au -erce-ut -e Dumnezeu cu inima. de la inim" la inim"4 . Dumnezeu a fost de acord ca Le1ile Sale s" fie comunicate de Moise su+ o form" mai &îndulcit"&4 Astfel s-a n"scut "ecalo*ul. ca. foarte -u ini la num"r.reciprocitatea în iubire. Cele zece -orunci sunt sinteza Le1ilor cosmice care formeaz" Ordinea cosmic" -$oruncile lui Dumnezeu4 O dat" cu manifestarea lui Dumnezeu în istorie s-a înc0eiat a -atra e-oc" a celui de-al cincelea ciclu !i a înce-ut e-oca a cincea4 Linia 1enealo1ic" din care a f"cut -arte Moise a înce-ut o dat" cu :oe !i cu fiul s"u Sem. denumite -etale. Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeiasc"4 Cele zece -orunci cunoscute ast"zi Ldecalo1ulM sunt doar o sintez" tardi(" a Le1ilor date direct de c"tre 2iin a Su-rem" . Aceast" iu+ire era diferit" de cea a formali!tilor.-e care-i -utem denumi formalişti. cât !i în -erioada scurs" de la Moise la ?isus Hristos. du-" &s-ar1erea t"+li elor&.2iin a Su-rem".86M4 De-a lun1ul tim-ului. A doua cate1orie a fost format" din acei descenden i.ie ce a sc0im+at din temelii istoria lumii4 Mem+rii acelei mici comunit" i de intuiti(i au a(ut -arte de o e'-erien " 1randioas": -rin res-ectarea Le1ilor cosmice cu inima. care au în eles s" res-ecte Le1ile L$oruncileM lui Dumnezeu cu inima din interior -. oamenii din aceast" minoritate !i-au format -rimele rudimente aurice ale c0aArei inimii . ne(asta sa. s-au format a+ia în Iurul anului 86PP du-" ?isus Hristos -.S0aima04 LG6M C0aAra inimii s-a format mult mai târziu . atât în -erioada scurs" de la A(raam la Moise.Qeneza ca.între Dumnezeu. -r"-astia dintre cele dou" cate1orii de oameni s-a adâncit considera+il4 ?ntiuti(ii au fost acei oameni care au aIuns s"-8 în elea1" -e Dumnezeu cu inima !i s"-8 iu+easc"4 Ei nu formau mai mult de G-NV din totalul res-ecti(ei linii 1enealo1ice4 Aceast" minoritate a intuiti(ilor a re-rezentat un factor de e'ce. istoria -o-orului e(reu a înce-ut cu A(raam4 Du-" 5ec0iul <estament.am -utea afirma c" ?isus Hristos s-a întru-at în a -atruzeci !i doua 1enera ie de la A(raamM4 De-a lun1ul 1enera iilor. distan a dintre cele dou" cate1orii de oameni s-a m"rit4 $rima cate1orie a fost format" din cei care res-ectau $oruncile Xui Dumnezeu LOrdinea cosmic"M doar cu mintea .Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeiasc"4 De fa-t. -e nume ?smail. a-oi a continuat cu A(raam !i cu urma!ii s"i4 în mod strict. ca $utere Su-rem" !i oamenii ce formau acea minoritate4 LG>M Aceste fenomene de e'ce. iar nu cu mintea Lcu mentalulM -recum formali!tii4 ?u+indu-8 -e Dumnezeu cu inima !i. -e nume ?saac4 O alt" linie 1enealo1ic" s-a -er-etuat -rin -rimul fiu al lui A(raam.

sc"ri4 <oate s-ar1erile de -lanuri cuantice ale 2iilor Luminii s-au -rodus în locurile în care oamenii întru-a i l-au iu+it din inim" -e Dumnezeu4 Cu cât au e'istat mai mul i oameni în lumea material". în tru-urile lor luminoase. în momentul în care -rimul om din acea minoritate 8-a iu+it cu inima -e Dumnezeu a a(ut loc un alt fenomen im-ortant al istoriei lumilor: în1erii din ?erar0ia 2iilor Luminii au -utut s" se manifeste în lumea material" -rin s-ar1erea -lanurilor cuantice4 în secunda în care -rimul om din istorie 8-a iu+it din inim" -e Unicul Dumnezeu. -orticuri. ci o e'-lic"4 Aici tre+uie f"cut" înc" o -recizare: e'ist". mausolee etc4 Scara -orne!te din cer . o-inii -ro !i contra cu -ri(ire la acordarea titulaturii . cu atât au e'istat mai multe s-ar1eri de -lanuri cuantice4 $o-orul ales !i :a iunea lui Dumnezeu Aici tre+uie s" facem o scurt" -arantez" !i s" analiz"m ce înseamn". realizat" de în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii4 De-arte de a fi o +iat" scar" de lemn cu aIutorul c"reia un om -oate urca în -od. în diferite locuri de -e su-rafa a -"mântului4 în locurile în care 2iii Luminii au s-art -lanurile cuantice s-au format -or i. în acel moment. în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii au s-art $lanurile cuantice este numit Scara lui ?aco+4 Ceea ce este cunoscut -rin formula &cara lui Aacob a fost Xocul în care s-a -rodus -rima s-ar1ere direct" a -lanurilor c uantice. -o-orul e(reu . au urmat !i alte s-ar1eri de -lanuri cuantice. în marea sa în ele-ciune. Dumnezeu Unicul ar fi rostit urm"toarele cu(inte memora+ile: 1Iată primu" omJ= care (ă iube+te din inimă +i a#t"el a#cultă Eoruncile (ele. desi1ur. L. care l-au iu+it cu inima -e Dumnezeu. fa-t ce a întristat toate fiin ele luminoase din ceruri4 în acele momente. -entru -rima oar".oporul ale$ este. o.ca rezultat al liniilor de descenden i direc i ai lui :oe. iar nu moti(a ia -e care doar Dumnezeu o cunoa!te $entru a în ele1e ce înseamn" calitatea de -o-or ales. -rin A(raam4 <otu!i. no iunea de -o-or ales are o semnifica ie u!or diferit"4 Aceast" semnifica ie nu anuleaz" titulatura res-ecti(" cu -ri(ire la -o-orului e(reu. uni(ersit" i. !i p0nă la #"0r+itul 9impurilor= 3u 4oi "i -n el +i el 4a "i -n (ine1. trecând. datorit" fa-tului c" nu un om a acordat o astfel de calitate unui -o-or. în ziua de ast"zi. formali!tii au -rimit numele de farisei Lca titulatur" 1eneric"M. ce -are a fi alc"tuit" din cle!tar4 Scara. în conte'tul (eterotestamentar.de -o-or ales. fie erau . . iar intuiti(ii numele de esenieni Lsau. at0enee. de dimensiuni im-resionante. în tru-uri de lumin". -entru cu(ântul om a fost folosit termenul Cli#a= care în lim+aIul nostru înseamn" păm9nt sau ţăr9nă om întru-at în trumaterialM4 S-"r1ând -lanurile cuantice.Oi. în lumea material"4 Locul în care. în1erii din ierar0ia 2iilor luminii au înce-ut s" co+oare. tre+uie s" analiz"m conte'tul 1eneral al e-ocii în care a fost acordat" -entru -rima oar"4 S" ne 1ândim doar c" a e'istat când(a o e-oc" întunecat". în acest conte't.!i se termin" a-roa-e de la -"mânt4 $e acea scar". -oate c" nu este inutil de men ionat c". ci Dumnezeu4 Demersul nostru este acela de a încerca sa e'-lic"m conte'tul acord"rii acestei titulaturi.cam de la ni(elul norilor . au fost continuatorii uneia dintre ramurile acelor intuiti(iM4 Aceast" minoritate de intuiti(i a -rimit numele de naţiune a lui 3umnezeu. cel -u in. dou" no iuni ultrafolosite !i a-roa-e desacralizate: no iunea de popor ale$ !i no iunea de Naţiune a lui 3umnezeu.a calit" ii . esenienii cunoscu i de istorie datorit" desco-eririi manuscriselor de la Marea Moart". im-ro-riu s-us a lui ?aco+. Dumnezeu a cercetat inimile tuturor fiin elor omene!ti întru-ate -e su-rafa a -"mântului !i nu a 1"sit decât una sin1ur" -e -lacul ?nimii Sale4 <o i ceilal i oameni fie erau ocu-a i s" -un" în -ractic" -rinci-iile r"ului.iunile -ro sau contra nu au nici o rele(an ". -lanurile cuantice au fost s-arte unde(a -rin Cara Caananului de odinioar"4 Se s-une c". în care r"ul se a!ternuse -recum o -âcl" deas" deasu-ra lumii materiale. în acel loc din Cara Cannanului. indiferent de semin ie. în conte'tul strict al celor analizate. înde-linind $oruncile lui Dumnezeu4 Ulterior. în1erii din ierar0ia Luminii urc" !i co+oar" neîncetat. Scara lui ?aco+ este o scar" monumental". este asem"n"toare cu cea de la intrarea în marile edificii -u+lice de ast"zi. în tim-ul întru-"rii lui ?isus Hristos. cor-oral. Cine (ă iube+te pe (ine= Foi a#culta )la#ul Iui= -mi 4oi -ndrepta 2aţa către el +i -l 4oi ridica la (ine. -o-orului e(reu4 Din -ers-ecti(a acestei lucr"ri. fiind alia i cu Cel râu.

în acel moment. -e Dumnezeu4 <o i oamenii.mor ii (ii. în mod firesc. dar. cu inima. :a iunea lui Dumnezeu cu-rinde. aceasta este o -ro+lem" ce de-"!e!te în ele1erea omeneasc"T de altfel. înainte de toate.au do+ândit aceea!i calitate4 A doua no iune este cea de Naţiune a lui 3umnezeu( care im-lic" cu totul altce(a4 $rin Naţiunea lui 3umnezeu sau . a fiin elor Lore00 !i Dree. la to i oamenii. folosind for a. de la inim" la inim"4 în consecin ". din s-a iul car-ato-danu+iano--ontic. -ro+a+il c" ar fi 1"sit al i oameni. câ!ti1ând toate +"t"liile în care au fost im-lica i4 . iar dac" o-onen ii întru-a i ai r"ului +eneficiau de a-or r#S celor transfizici . din inim". Dumnezeu are r"+dare cu ei. care de-"!e!te s-a iul acestei c"r i4 Dac". f"r" e'ce. oamenii -rometeici etc -. om a fost 1"sit curat la acea -rim" $tri*are a lui Dumnezeu. contra celor întuneca i4 Doar un sin1ur. mem+rii de atunci ai minorit" ii intuiti(ilor s-au înmul it !i au -ros-erat.care forma doar D-G V din totalul -o-orului ales . Dumnezeu a dialo1at cu acel om. în acea -erioad". de la inim" la inim".a +eneficiat de s-riIinul S"u în toate îm-reIur"rile. în mod firesc. s" 1"seasc" oameni din E1i-t. oferindu-i tot s-riIinul S"u4 Urma!ii acelui om . înainte ca mintea s" -oat" con!tientiza între+area4 <otul se -roduce atât de ra-id. din :oua Quinee sau din ?ndia4 Dar. aflând-se în rela ie de iu+ire !i de reci-rocitate cu Dumnezeu. aceasta nici nu este o -ro+lem" omeneasc"4 în concluzie. din alte s-a ii 1eo1rafice. de-a lun1ul (remurilor.au constituit astfel poporul ale$. a de(enit un ales4 La rândul lor. care s" r"s-und".liniile sale de descenden i direc i . Urma!ii s"i au fost ale!i de c"tre Dumnezeu. indiferent de -o-or sau de tri+. iat" c" a a-"rut o minoritate de oameni care a +eneficiat de s-riIinul direct al lui Dumnezeu4 într-un fel. stri1are care a -resu-us. -entru -rima oar" în istorie. nu înseamn" c" omul res-ecti( este în afara oric"rei c"deri4 Este -osi+il ca inima sa s" nu mai fie atât de curat" la urm"toarea cercetare.opor al lui 3umnezeu Lcare nu are nimic de-a face cu -o-orul alesM se în ele1e. $oruncile Sale. nu e'ista decât un sin1ur om curat. a $rimordialilor întunericului. cu Dumnezeu4 în sens lar1. urma!ii s"i . minoritatea de intuiti(i . au reu!it s"-8 iu+easc" -e Dumnezeu !i res-ect". care îl iu+esc. to i oamenii. este îns" o alt" -ro+lem". $tri*ării Sale ar fi -utut. formeaz" :a iunea Sa4 Ei sunt cet" enii lui Dumnezeu4 <em-lele Luminii . -rileI cu care omul res-ecti( -oate s" -iard" încrederea !i darurile Lun1erileM -rimite de la Dumnezeu4 <ot astfel s-au desf"!urat lucrurile în cazul -o-orului e(reu4 Dumnezeu a cercetat inimile tuturor oamenilor de -e su-rafa a -"mântului. Dumnezeu a a(ut 1riI" de turma Sa.ocu-a i s" lu-te. cu inima. oameni intuiti(i e'istau doar în cadrul -o-orului e(reu4 E(reul a c"rui inim" a fost 1"sit" -l"cut" înaintea ?nimii lui Dumnezeu. încât omul nu realizeaz" c" s-a $etrecut un e(eniment deose+it în e'isten a sa4 Cercetarea inimii -resu-une emiterea instantanee a unei ener1ii -0arisrna0 de c"tre om4 Dac" ener1ia -0arisma0 este luminoas". în sens restrâns. le1"tura de reci-rocitate în iu+ire. de cercetare a inimilor4 Dac" Dumnezeu ar fi cercetat inimile oamenilor cu o Ium"tate de 1enera ie în urm" sau cu o Ium"tate de 1enera ie du-" acest moment. atunci inima omului este -e -lacul ?nimii lui Dumnezeu4 Cercetarea inimii se realizeaz" mereu !i mereu. al c"rei $"stor a de(enit în urma cererii oamenilor care-8 iu+eau Lle1"mântulM4 Datorit" fa-tului c" au fost aIuta i de Dumnezeu. inclusi( în lu-tele directe cu cei care li se o-uneau4 Dac" oamenii cei r"i +eneficiau de a-ortul fiin elor îuciferice. se -oate s-une c" fiecare 1ru-are forma o turmă condus" de un -"stor4 ?nter(enind în istoria oamenilor. indiferent de -o-or sau de tri+. -entru a înde-lini o anumit" misiune4 Modul cum au înde-linit-o sau modul în care unii mem+rii ai -o-orului e(reu s-au com-ortat cu fraţii lor dintre neamuri Lnoi. ceilal iM. de e'em-lu.linia sa 1nealo1ic" . care. cu care Dumnezeu -utea s" dialo10eze. ast"zi. doar acea minoritate care a realizat.ie4 C0iar dac" inima unui om este 1"sit" curat" la o cercetare. no iunea de popor ale$ se refer" la linia 1enealo1ic" -ornit" de la acel om 1"sit curat la -rima stri1are a Xui Dumnezeu. cercetarea inimii4 MiIlocul -rin care Dumnezeu cerceteaz" inima tuturor oamenilor este sim-lu: Dumnezeu întrea+" inima !i inima r"s-unde.

c0iar !i cu riscul scla(iei Lca-ti(itatea +a+ilonian"M. acolo unde se afla Arca Alian ei4 în tem-lele luminii nu domnea nedre-tatea. Dumnezeu a cur" at locul res-ecti(. era asasinat de1ra+" de re-rezentan ii formali!tilor. mai târziu. iar intuiti(ii s-au îm-u inat4 De facto. li-sit" de a-ortul sacru al Ener1iei Dumnezeie!ti4 Era doar un loc unde se f"cea ne1o !i se câ!ti1au +ani +uni. Marele $reot al <em-lului lui Solomon nu mai -utea lua contactul direct cu Unicul Dumnezeu. +isericile cre!tine au linia di(in" de culoarea aurie . datorit" fa-tului c" ru1"ciunile credincio!ilor sunt adresate direct lui Dumnezeu-<at"l4 în sc0im+. formali!tii au aIuns la -utere.culoarea lui ?isus Hristos4 în -erioada imediat anterioar" na!terii lui ?isus Hristos. -rin lucrarea lui ?isus Hnstos toate +isericile cre!tine au do+ândit o Linie di(in"4 LG7M Linia di(in" a unei +iserici cre!tine de ast"zi este (m canal de lumin". în :a iunea lui Dumnezeu au -"truns oameni de toate na ionalit" ile. care co+oar" din cer !i trece -rin altar. care nu tre+uie confundat" cu -o-orul ales4 Acesta a fost moti(ul -entru care. doar trei cate1orii de l"ca!uri de cult au linie di(in": +isericile cre!tine de toate ti-urile. cu <em-lul lui S .de fa-t. ulterior. de -o-or sau de tri+4 în sânul -o-orului ales au e'istat în mod -ermanent tensiuni între formali!ti !i intuiti(i4 <re-tat. l " ca ! u ri l e d e c ul t a l e L um i ni i a u d o+ ân di t o Li ni e di(in"4 Ulterior. starea . iu+indu-!i to i semenii f"r" e'ce. iar intuiti(ii au fost alun1a i la mar1inea societ" ii4 <o i acei intuiti(i care au format cate1oria -rofe ilor !i a -roorocilor. cu diametrul de a-ro'imati( o Ium"tate de metru. <em-lul lui Solomon a încetat s" mai e'iste cu mult tim. -rin care Dumnezeu a (or+it -o-orului ales Lturmei SaleM.CU< OM Steaua care a r"s"rit înainte de na!terea -runcului ?isus. datorit" fa-tului c" terenul -e care erau a!ezate a fost cur" at în -reala+il de r"utatea acestei lumi4 în cazul Cortului înc0in"rii. trece -rin cre!tetul ca-ului !i se -ierde în -"mânt4 Actualmente. indiferent de culoarea -ielii. a-oi. saduc0eii !i to i ceilal i formali!ti au câ!ti1at -e toate -lanurile. au fost ra-id elimina i de -e scena istoriei de c"tre formali!tii care nu doreau s"-!i -iard" -ri(ile1iile4 De câte ori a-"rea (reun -rofet ori (reun -rooroc în (reo -ia " -u+lic".în e-oca de 1lorie a intuiti(ilor4 <em-lul lui Solomon de(enise o form" 1oal". lucrurile au luat o întors"tur" dramatic" în cadrul -o-orului e(reu4 2ariseii. a!a cum se -etreceau lucrurile -e tim-ul lui Solomon sau Da(id . nu doar familia !i -e cei a-ro-ia i4 ?ntuiti(ii au -us +azele :a iunii lui Dumnezeu.înaintea na!terii Mântuitorului.S-re deose+ire de formali!ti. un amestec im-osi+il de descris între culoarea aurie !i culoarea ar1intie4 Culoarea ar1intie este culoarea <at"lui. care nu -uteau -rice-e decât sensul e'terior LmentalM al cultului !i al $oruncilor lui Dumnezeu4 $rin intermediul intuiti(ilor au fost construite -rimele tem-le materiale Lîn sens lar1: l"ca!uri de cultM ale Luminii4 $rimul tem-lu al luminii din lumea material" a fost Cortul Bnc0in"rii.ie. de asemenea. -recum în tem-lele celor r"i. linia di(in" a unei +iserici cre!tine are aceea!i func ionalitate ca !i linia di(in" a omuluiT linia di(in" a omului este ca o raz" laser ce co+oar". 8-a indi1nat -e ?isus Hristos4 Capitolul CU5j:<UL SA 2. sina1o1ile e+raice !i mosc0eile musulmanilor4 Ceea ce înseamn" c" în ele se realizeaz" o le1"tur" -ermanent" cu Unicul Dumnezeu4 Sian1o1ile !i mosc0eile au linia di(in" de culoare ar1intie. $urificându-8 -entru a se -utea manifesta în -lin"tatea Sa4 înce-ând cu Cortul înc0in"rii !i. iar culoarea aurie este culoarea 2iului . starea cosmosului era tot mai -recar". minoritatea intuiti(ilor sa com-ortat în conformitate cu $oruncile lui Dumnezeu. din cer. fa-t ce. în era cre!tin". iar deficitul de lumin" era din nou su+ limitele unei relati(e normalit" i4 Datorit" emiterii masi(e de ener1ii -0arisma0 întunecate în lumea material". care formau 1rosul -o-orului e(reu de atunci L!i de acumM.înainte de a fi d"râmat4 Cu mult tim. -entru a se -ierde în -"mânt4 într-un fel.

-entru a-i elimina din cosmos -e Cei r"i4 Oamenii din Centrele de $utere de la miazăzi( din ?!!in10in10er. Cei întuneca i erau cu-rin!i de o nelini!te -e m"sur"4 Ei înc" (isau la constituirea unui nou mare r e1at al r"ului. iar un nou cataclism 1eneral se -refi1ura în (iitorul nu -rea înde-"rtat4 în aceste condi ii. oamenii -rometeici din cele dou" ora!e eterice AcAa !i $arries. care f"cea -arte dintre intuiti(i. -osedan ii erau. a constituit. de fa-te a+omina+ile determinase sc"derea calit" ii ener1etice a solului în asemenea m"sur". dar mai rar decât în acele (remuri Ltotu!i. în care -onderea de lumin" era mare4 <ot atunci a fost introdus. iadurile erau din ce în ce mai -lineT nenum"ra i oameni erau +loca i în ele4 *e1atul mor ilor (ii se um-luse -ân" la refuz cu (ictimele r"ului. din LiraAas0in !i din ?llirin fier+eau de indi1nare.a-roa-e -rimeIdios de -u ini4 în sc0im+ formali!tii. în dou" feluri: -rin calare direct" cu tru-ul de form" umanoid" !i -rin influen are ener1etic"4 Am+ele forme de -osedare au loc !i în ziua de ast"zi. lucrurile nu st"teau -rea diferit4 :a iunea lui Dumnezeu. sacrificiul a-ului is-"!itor4 Yertfa. ca -rinci-iu te0nic de comunicare L!i de comuniuneM cu as-ectele transfizice ale cosmosului. oamenii întru-a i ai întunericului a(eau ne(oie de Iertfe în r"z+oaie. o -ractic" e'trem de r"s-ândit" în toat" acea -erioad".umanit" ii de(enise iar"!i foarte 1rea. -entru a realiza co+orârea ni(elului ener1etic . iar Iertfele nu mai a(eau nici o (aloare4 în -erioada de înce-ut. Iertfele !i ofrandele au fost instituite ca miIloc eficient de comunicare c u Dumnezeu4 Erau Iertfite doar -"r ile +une de mâncat din cereale !i din carnea animalelor. o Iertf" de dimensiuni co-le!itoare: dis-ari ia unui mare num"r de o-onen i ai r"ului. fiind folosit" intens de toate cate1oriile de oameni4 De o -arte. -recum !i a unui mare num"r de fiin e Lore00 !i Dree4 ?n ceea ce-i -ri(e!te. care erau !i ei Lmai mult sau mai -u in. a!te-tând cli-a marii r"fuieli4 La rândul lor. într-un fel sau în altulM -oseda i direct L-rin -rimul ti. indiferent de semin ie.de -osedareM. care nu mai -uteau co+orî atât de mult în materie -entru a se manifesta direct4 Al doilea ti. formali!tii se sesizau -arc" din oficiu !i a(eau 1riI" ca acesta s" fie asasinat cât se -oate de ra-id4 Moartea a!te-ta im-laca+il" la fiecare col de uli "4 în <em-lul lui Solomon4 Marele $reot nu mai era ca-a+il s" comunice cu Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. în -ractica -o-orului ales. intuiti(ii. încât seceta se întindea ca o molim" dea lun1ul zonelor locuite. ac ionau din lumea eteric" -rin Yocuri ale (ie ii !i ale mor ii4 &S-ortul& $referat al Celor r"i de(enise -osedarea oamenilor întru-a i4 2iin ele luciferice. în lumea material" lucrurile nu erau -rea roze4 Datorit" r"z+oaielor tot mai dese. când st"-âneau -"mântul4 De!i -rinci-alii lor re-rezentan i nu se mai -uteau manifesta -lenar de-a lun1ul razelor de crea ie. soldate cu nenum"rate -ierderi.de -osedare era s-ecific fiin elor Lore00 eterice4 Datorit" acestor forme de -osedare. î!i -erfec ionaser" deIa ultimile 1enera ii de OW:-uri Lasem"n"toare cu cele de ast"ziM !i se -re1"teau intens -entru marea ofensi(" îm-otri(a r"ului4 O astfel de ofensi(" 1eneralizat" -resu-unea.de -osedare -resu-unea doar influen area ener1etic" a omului4 Un clar("z"tor din acele (remuri ar fi remarcat fa-tul c" structura ener1etic" a omului în cauz" este în("luit" într-un 0alou întunecat4 Acest ti. o -arte din fiin ele Dree !i deloc $rimordialii întunericului. cuceriser" cele mai im-ortante func ii -u+lice !i 1u(ernau -o-orul du-" cum îi t"ia ca-ul4 în momentul a-ari iei (reunui -rofet. fiin ele Lore00 se'uale. ce -"rea s" dormiteze incon!tient". iar a doua structur" era tru-ul ener1etic al fiin ei întunecate4 <ru-ul ener1etic al fiin ei întunecate se su-ra-unea ca o um+r" -este structura auric" a omului4 în astfel de -osed"ri directe. iar tendin a mor ilor (ii !i a fantomelor de a se r"z+una -e cei care le -ricinuiser" suferin e în lumea material" era foarte mare4 Cercerii !i ferferii î!i or1anizau deIa în detaliu ofensi(a de s-ar1ere a -lanurilor cuantice.de -osedarea -resu-unea calarea fiin ei întunecate -este structura auric" L-este cor-ul sufletuluiM a omului res-ecti(4 Un clar("z"tor din acele (remuri ar fi o+ser(at c" omul res-ecti( do+ânde!te dou" structuri aurice distincte: -rima structur" auric" era cea -ersonal". a unui num"r mare de oameni care aderaser" la ta+"ra întunericului. -ro(ocând foamete !i +oli4 :ici în rândul -o-orului e(reu. înainte de toate. -entru a fi la fel ca în ciclul al treilea. ca -rinci-iu te0nic de e-urare a r"ului. cel mai adesea. (ia a oamenilor aIunsese s" (aloreze tot mai -u in4 Mul imea de asasinate. mai ales Lore00 !i Dree. nu atât de rar -recum s-ar -resu-uneM4 $rimul ti. -uteau -oseda un om. erau din ce în ce mai -u ini . de altfel.

stelele !i iuminile de -e cer erau4 -ur !i sim-lu.ia -e care o are ast"zi !tiin a modern"4 $entru ei. s" s-unem. tu acest sco-. o-onen ii transfizici ai r"ului ar fi reu!it s" s-ar1" -lanurile cuantice. mai ales. astfel c" nu confundau stelele sau a-ari ia unor lumini cere!ti cu OW:-urile eterice ale oamenilor -rometeici. ca -rinci-iu 1eneral de func ionare. nu e'ist" foarte multe ima1ini cu -ri(ire la e'isten a tru-easc" a lui ?isus Hristos4 Doar cele mai im-ortante e-isoade ale e'isten ei Sale mai -ot fi o+ser(ate de un clar("z"tor în cronica aAas0a . cuno!teau fa-tul c" stelele de -e cer sunt -or i ce fac le1"tura cu as-ectele transfizice ale cosmosului !i erau foarte interesa i de orice a-ari ie a unei lumini -e cer4 De-arte de a fi ni!te +ie i ne!tiutori semis"l+atici. iar oamenii au numit-o ?isus Hristos4 în momentul na!terii Sale în lumea material". era e(ident c" anun a o întru-are e'ce. urmând-o acolo unde mer1ea4 Din acest moti(. ale o-onen ilor r"ului !i ale celor care-8 sl"(eau -e Ade("ratul Dumnezeu.i nu a(eau des-re stele conce.ional"4 Steaua a ad"stat câte(a zile deasu-ra locului în care s-a aflat 2ecioara M"ria. -rintr-o imaculat" conce. a ener1iilor -0arisma0 ne1ati(e. -entru a-I reîntoarce la Lumin" -e to i cei care s-au de-"rtat de El.mult mai +ine decât le cunoa!tem noi ast"zi4 $e de alt" -arte. aceast" lumin" a fost o+ser(at" de ma1ii de la r"s"rit !i nu numai de ei. -recum !i efectele lor au fost total diferite. cât. în cronica aAas0a. Iertfele oamenilor întunericului. astfel c" nu s-a întru-at de-a lun1ul unei raze de crea ie. când cerurile s-au înc0is.iune. ar fi sur(enit cataclisme naturale de mare am-loare. s" cucereasc" iadurile !i s" taie r"ul din r"d"cin". astfel c" au reu!it s" ec0ili+reze ni(elul ener1etic al -"mântului4 <otu!i. ?isus Hristos. atât -entru a contra+alansa r"ul din cosmos.i. -entru a ec0ili+ra situa ia4 în cazul în care r"ul se reinfiltra în natur" Lîn crea ieM. -recum în ciclurile anterioare. era ne(oie de Iertfe din ce în ce mai mari.i cunoa!teau tainele cerurilor. era ne(oie de Iertfe mult mai numeroase4 în li-sa unor Ierfe care s" contra+alanseze r"ul ce se infuza în natur". (ec0ii în ele. ca urmare a emiterii. ca o stea e'trem de luminoas". a s-art -lanurile cuantice în mod direct. ca un sin1ur om întru-at s" fac" ce-8 taie ca-ul !i r"ul s-ar fi manifestat iar"!i în lumea material" . -rin care for ele transfizice -"trundeau în -lanul cuantic material dins-re -eriferie s-re centru4 &Eu î i s-un& Actualmente. care s-a inserat +rusc în -eisaIul ceresc din acea e-oc"4 Du-" întru-are. care ar fi -us în -ericol -lanul cuantic material4 De!i. -entru a intra în comuniune cu st"-ânii lor din 0aos4 De cealalt" -arte. -e care le cunoa!teau foarte +ine . în continuare. astfel c" tre+uie e(itate 1eneraliz"rile facile cu -ri(ire la acest su+iect44 ?ndiferent de eforturile de-use de o-onen ii r"ului. -entru cei care cuno!teau tainele cerurilor. -or i. cauzele determinante. a doua $ersoan" a Sfintei <reimi. a doua $ersoan" a Sfintei <reimi.al -lanului material !i. lumina a fost aco-erit" !i nu s-a mai o+ser(at din -lanul cuantic material4 Steaua o+ser(at" de ma1ii de la r"s"rit a fost mult mai luminoas" decât oricare alt" stea de -e fîrmanent4 Era de cel -u in dou"zeci de ori mai str"lucitoare decât cea mai luminoas" stea. -recum celelalte fiin e4 în locul de -e cer în care Du0ul S"u a s-art -lanurile cuantice -entru a -"trunde în -lanul cuantic material !i. ?u+irea nesfâr!ita Dumnezeu Ade("rat din Dumnezeu Ade("rat. astfel c". Dumnezeu Unicul a decis s" Iertfeasc" 2iin " din 2iin a Sa. o-onen ii transfizici ai r"ului s-au Iertfit -e ei în!i!i în r"z+oaiele îndelun1ate -e care le-au -urtat. pentru a fi precum la începuturi( c9n" toate erau bune înaintea &a. a!a cum sunt -rezenta i ast"zi. (ec0ii în ele. tot mai -recar" a lumii materiale4 C0iar dac". ulterior. s-a întru-at în lumea material". nici o Iertfa nu era suficient de -uternic" -entru a redresa situa ia. a fost -osi+il ca ma1ii s" -oat" localiza locul în care se (a na!te Marea Lumin"4 Ma1ii. nimeni nu a(ea certitudinea c" r"ul nu se (a infuza iar"!i4 Era suficient. în -ântecele 2ecioarei M"ria.caz în kare Iertfele ar fi de(enit inutile în acele momente de 1rea cum-"n". (ec0ii în ele. im-licit. în cazul acestora din urm". a fost o+ser(at" o lumin"4 De -e -"mântul fizic. -ot fi incluse în aceea!i cate1orie.-rintre care !i .

-utreziciunea nu mai a(ea nici o !ans" s" mai re(in" în acela!i fel4 Aceasta însemna c" lisus Hristos. (a sur(eni Sfâr!itul tim-ului4 La ni(elul cumulului de ener1ie s-ecific" sunetului !i mirosului.uminii în lumea material"4 Dac" lisus Hristos -oruncea demonilor Lfiin elor Lore00M s" ias" dintr-un om. lisus Hristos a realizat continuitatea .ca efect al acti(it" ii unor demoni Lore00 . îm-re1nându-se în tot ce e'ist"4 $rin scur1erea sân1elui S"u -e sol. -rin -oruncile Sale -5or+irea Ade("rat" . oamenii nu erau !i nu sunt c0iar atât de deficitari4 Ca sunet. -e m"sur" ce fructele actelor lui ?isus Hristos au încol it -e -"mânt.crucificarea4 E'-lica ia în1erilor din ?erar0ia 2iilor Luminii cu -ri(ire la acest su+iect este urm"toarea: ener1ia remanent" sunetul. a fost Iertfa de lumin"4 Yertfa de lumin" nu se -oate face în mod eficient de c"tre oameniT ea este atri+utul e'clusi( al luI Dumnezeu. 5ia a a înce-ut s" triumfe -e -"mânt. ceea ce înseamn" c" mai sunt înc" multe roade care tre+uie s" încol easc" -e -"mânt4 De-a lun1ul între1ii sale e'isten e întru-ate. -oart" numele de lucrări "e putere. a fost îns" moartea -e cruce4 $rin moartea Sa -e cruce. care este $uterea Su-rem"4 Lumina este continuitatea a toate( este efectul 'ăzut al -rezentului continuu în care e'ist" 2iin a lui Dumnezeu4 De aceea.a acestor e(enimente s-a mutat din cer -e -"mânt. miros !i lumin"M4 Acest e'cedent de ener1ie dureaz" !i ast"zi !i (a dura -ân" în cli-a în care (or înceta efectele Iertfei -e cruce4 Efectele Ierfei -e cruce se (or -er-etua în (iitor. înc" mai e'ist" suficiente ima1ini în cronica aAas0a cu -ri(ire la e'isten a întru-at" a lui ?isus Hristos. Cea mai înalt" Iertf" de lumin" -e care a f"cut-o lisus Hristos. s-a Iertfit -entru între1ul cosmos4 El a f"cut Iertfe de sunet. e'cedentul de ener1ie o+ inut" în urma unei Iertfe tre+uia reactualizat ori de câte ori Ordinea cosmic" era -ertur+at"4 $rin Yerfa -e cruce a lui lisus Hristos. mirosul !i lumina . dar sunt limitate în tim-4 ?n momentul în care (or înceta efectele Ierfei -e cruce. Lumina a de(enit 5ia " -e toat" su-rafa a -"mântului. Cu(intele rostite de El. rudele etc4 ?n sc0im+. care este esen a sunetului din lumea material"4 ?isus Hristos a t"m"duit doar -rin intermediul Cu(ântului: Eu î i s-un: &?a -atuS !i scoal"-te&T &în(ie&T &e!ti (indecat& sau &credin a ta te-a (indecat& etc Cea mai înalt" Iertf" -e care a f"cut-o Dumnezeu f"cut om. ?isus Hristos. acel om -utea contacta alte +oli . a treia $ersoan" a lui Dumnezeu. ima1inile din cronica aAas0a s-au estom-at4 <otu!i. datorit" fa-tului c" nu a(eau suficient" -utere !i t"rie4 $entru o-onen ii transfizici ai r"ului. ca !i -entru (ec0ii -reo i e(rei. ace!tia nu mai a(eau -osi+ilitatea de a intra (reodat" îna-oi4 Omul era ca !i si1ilat din acest -unct de (edere Lfire!te. iar calitatea solului s-a modificat radical. rezid" Ade("rata $utere4 Cu alte cu(inte. oamenii sunt iu+itoriT ca &-redici& inute în (ia a de toate zilele. de Lumin" !i de 5ia " Lde sunet. su+ form" de lumin" scris"4 ?ma1inea Cu(ântului lui Dumnezeu s-a mutat -e -"mânt. au de(enit locuri "e putere. s"-!i aIute familia. -entru c" El însu!i era. oamenii sunt deficitari la ca-itolul lumin"4 Oamenii emit lumin" +olna(" Lcu toate caracteristicile ce deri(" din ea. oamenii întru-a i au +eneficiat de un e'cedent masi( de ener1ie luminoas" l de ?u+ire. de la alun1area demonilor din +olna(i !i -ân" la în(ierea lui Laz"r. afirm" ei. care cores-und mirosului4 Ceea ce El s-unea ca 5or+ire Ade("rat" se realiza instantaneu. Dumnezeu Ade("rat din Dumnezeu Ade("rat. lisus Hristos. dar nu cea care-i fusese (indecat" de lisus HristosM4 Dac" un om era (indecat -rin -uterea lui lisus Hristos. inclusi( urâ irea tru-ului !i a fizionomiei . Locurile -e unde lisus Hristos a um+lat. omul res-ecti( ar fi fost iar"!i cucerit de aceia!i demoni4 <oate actele de (indecare ale lui lisus Hristos. este Lumina Lumii4 Lumina Lumii este continuitatea a toate% doar -rin ?u+ire%Lumin" se -oate -roduce continuitatea a tot ce e'ist"4 $rin Iertfa de lumin". <oate o+iectele atinse de lisus Hristos au de(enit obiecte "e putere. oamenii î!i iu+esc familia !i -e cei a-ro-ia i4 Oi ca miros. -entru c" (or+ea însu!i Cu(ântul. ca a-licare în -ractic" a ceea ce s-un -iu+irea declarati(" -. este !i (a fi Ade("rul4 A+solut tot ce a rostit ?isus Hristos de-a lun1ul e'isten ei Sale a fost ade("rat4 Yertfele de miros s-au concretizat -rin trans-unerea imediat" LinstantaneeM a (or+elor Sale în -lanul material4 Ceea ce ?isus Hristos a s-us -rin sunet L-rin 5or+ire Ade("rat"M s-a realizat efecti( în -lanul material -rin acti(it" ile Sale motorii Lcare constituie fa-tele din -lanul materialM. oamenii stau înc" +ine: to i caut" s"-i aIute -e cei a-ro-ia i. de-a lun1ul e'isten ei sale. acolo unde. ceea ce o-onen ii transfizici ai r"ului n-au o+ inut niciodat" !i nici n-ar fi fost -osi+il s" o+ in". la ni(el declarati(. au de(enit cu'inte "e putere.. Iertfe de miros !i Iertfe de lumin"4 Yertfele de sunet au fost -redicile4 ?isus Hristos a rostit Ade("rul.realiza o continuitate a Luminii4 Dac" nu ar fi e'istat o astfel de continuitate a Luminii.

care nu -ot -erce-e decât as-ectul mineral al -lanului cuantic material4 De aceea ?isus Hristos s-unea înc" din tim-ul e'isten ei sale fizice de acum a-roa-e DPPP de ani. uneori c0iar cu sco-ul declarat de a-!i aIuta familia !i -e cei a-ro-ia i4 Acesta a fost. (or arde îm-reun" cu -lanul cuantic mineral. men inut în (ia " doar de ener1iile -0arisma0 ale oamenilor4 Efectele Ierfei -e cruce ?isus Hristos este sin1ura fiin " din cosmos ca-a+il" s" furnizeze Lumina !i s"-i atra1" -e to i Cei r"z(r"ti i s-re -rezentul continuu . datorit" fa-tului c" 2iin a Sa se afl" într-o continu" nemi!care4 Aflându-se într-o continu" nemi!care. care (a fi. deo-otri(". a!a cum este în -rezent datorit" Iertfei -e cruce. de fa-t. care este mi!care4 $rin Iertfa -e cruce. c" îm-"r" ia lui Dumnezeu a !i (enit. la Sfâr!itul tim-ului. unde au r"mas ca-ti(i Lcristaliza iM: din structura lor ener1etic" r"s-ândit" în tot cosmosul. c" oamenii nu tre+uie s" mai fac" r"ul în lumea material". ?isus Hristos -oate controla <im-ul. -rmtr-o nou" Iertf". -ro(enit" de la o fiin " întru-at" în -lanul material. Lumin" !i 5ia ". -entru a su-lini deficitul imens al oamenilor întru-a i4 De a-roa-e DPPP de ani. (or fi -rinse în -lanul cuantic material !i (or arde îm-reun" cu acesta4 De aceea. s-a n"scut -lanul cuantic material4 Materia !i cosmosul sunt tru-ul Celor întuneca i. structura auric" !i cor-oral" a oamenilor !i a (ie uitoarelor sunt sus inute de Lumina-?u+ire de(enit" 5ia "4 Acesta este -rimul -as s-re reîntoarcerea la -aradisul dintru înce-uturi. -e tot -"mântul.care a-oi a de(enit 5ia " -. într-un -roces de com+ustie -er-etuu"4 Când (a înceta efectul Ierfei -e cruce. to i semenii4 Oamenii lu-t" neîncetat îm-otri(a semenilor lor. dar f"r" a fi în ele!i în totalitate. (a a(ea loc Marea Yudecat". as-ectul mineral.s" se mântuiasc"4 Altfel. în -rezentul continuu. este doar efectul e'isten ei !i ac iunii frin eior care au ales calea r"ului !i a întunericului4 Ca as-ect li-sit de form". mediul. (or mai e'ista oameni de sal(at în lumea fizic". ca-a+il" s"-i iu+easc" -e to i oamenii. toate fiin ele din cosmos tre+uie s" se sal(eze . cât !i discontinuitatea formei.datorit" emiterii de -0arisma0 întunecateM. moti(ul -entru care a fost ne(oie de o infuzie imens" de Lumin" . in(izi+il" oamenilor întru-a i. unii -reo i cre!tini a(ertizeaz" în modul cel mai serios. de fa-t. care înseamn" moartea cosmosului4 Sin1urul loc în care -oate . care înseamn" (ia a cosmosului. (a sur(eni Sfâr!itul tim-ului4 <otodat". ca ener1ie. ?isus Hristos a desc0is calea ca to i Cei r"z(r"ti i s" -oat" e'-erimenta atât continuitatea formei. f"r" deose+ire4 Aceast" fiin " care a d"ruit Lumina nu -utea fi decât Lumina Lumii . a!a cum s-au -etrecut când(a lucrurile cu $erferul4 <oate fiin ele care nu (or fi a-te -entru a -"trunde în îm-"r" ia lui Dumnezeu. dar c" oamenii înc" nu o -ot o+ser(a. un nou e'cedent de Lumin" !i de 5ia "4 Doar astfel mai -oate da o !ans" celor r"ma!i ca-ti(i în -lanul material s" se reîntoarc" la Lumin"4 Ceea ce ar fi e'trem de dramatic !i de co-le!itor4 $lanul cuantic material nici nu tre+uia s" e'iste4 Materia. r"ul Lcontralumina sau a ntiluminaM s-a infuzat în natur" !i în oameni !i care a culminat cu constituirea acelor -seudo--aradisuri artificiale4 :oul $aradis terestru. -oart" numele de împărăţia lui 3umnezeu sau împărăţia cerurilor îm-"r" ia lui Dumnezeu s-a ad"u1at structurii 1lo+ulUI terestru înc" din tim-ul (ie ii fizice a lui ?isus Hristos4 Ea este deocamdat". ?u+irea !i 5ia a s-au infuzat. în mod direct. (a înceta s" mai e'iste în forma actual"4 Ceea ce se (a -etrece cu -lanul cuantic mineral au s-us-o deIa scrierile sacre ale cre!tinismului. dac". când crea ia era sus inut". imua+il în Esen a sa di(in".lisus Hristos4 $rin moartea -e cruce a lui lisus Hristos.acolo unde este Dumnezeu4 ?isus Hristos este St"-ânul <im-ului4 El este $urt"torul C0eilor <im-ului. ca efect final al ac iunii Luminii Lumii. -entru c" ec0i(aleaz" cu a doua r"sti1nire a lui ?isus Hristos4 Se s-une c". Lumina. Cei întuneca i au fost az(ârli i în materie. de-a lun1ul ciclurilor trecute. denumit" &de a-oi& . ?isus Hristos -oate lua decizia s" se r"sti1neasc" -entru a doua oar"4 Doar astfel mai -oate infuza în lumea material". natura. ca o contra-ondere la r"u. datorit" fa-tului c" nu-!i iu+esc. astfel c" nu tre+uie s" constituie o sur-riz" -rea mare: (a înce-e s" ard" în mod continuu4 Se (a a-rinde de la sine !i (a arde în (e!nicie. lisus Hristos. de!i este &aici&4 Când -lanul cuantic mineral nu (a mai fi alimentat cu ?u+ire. solul terestru.Yudecata 2inal" -. o triere realizat" în func ie de cantitatea de Lumin" din strucura auric" a fiec"rei fiin e4 $ân" la Sfâr!itul tim-ului. de Lumina lui Dumnezeu LLumina crea ieiM4 Aceast" ac iune a Luminii Lumii este o-us" celei -rin care.

direct din Lumea f"r" form". care. datorit" fa-tului c". dar -rocesul continu" cu intensitate s-orit"4 ?isus Hristos a ac ionat -e toate -lanurile. lumina s-a infuzat iar"!i în crea ie. lisus Hristos a infuzat un e'cedent de Lumin" !i . unirea lui lisus Hristos cu întrea1a crea ie. la rândul s"u. fiin ele Dree !i $rimordialii întunericului cei mari4 Datorit" Iertfei -e cruce a lui lisus Hristos a a(ut loc o limitare a -osi+ilit" ilor de manifestare ale Celor întuneca i4 <otodat" au fost constituite noi -remise în (ederea reîntoarcerii lor la Lumin"4 $rimul efect im-ortant al Ierfei -e cruce 8-a constituit. -rin Ierfa sa. ?u+irea nesfâr!it". moti(ul -entru care au e!uat cu to ii4 $rin Iertfele lor indi(iduale sau colecti(e. -e scar" e'tins". din temelii. crea ia ar fi rede(enit întunecat". concomitent cu modificarea confi1ura iei lumii de dincolo4 Al treilea efect im-ortant al Ierfei a constat în modificarea. cei de la miaz"zi etc4 <o i au încercat s" elimine r"ul -rin folosirea for ei. -rin care au înce-ut s" -"trund". -entru ca ace!tia s" nu mai cad" su+ influen a celor întuneca i4 La aceast" ac iune de aIutorare au fost c0ema i s" -artici-e to i în1erii din ?erar0ia 2iilor Luminii !i toate s-iritele +une ale naturii aflate în Oceanul de Lumin"4 Al !a-telea efect im-ortant al Ierfei a -resu-us a-ari ia unui nou -lan cuantic. când s-au constituit. o-onen ii r"ului au reu!it doar mici corec ii: -entru scurte -erioade. o nou" distru1ere a -lanului cuantic material4 :u s-a -rodus acest e(eniment tra1ic. numit" îm-"r" ia lui Dumnezeu4 Efectele Iertfei -e cruceT ale scur1erii sân1elui S"u -e $"mânt !i ale tuturor ac iunilor Sale ulterioare -ot fi urm"rite -e mai multe direc ii -rinci-ale4 LGKM Du-" moartea -e cruce. a!adar. de altfel. aceste tentati(e au a-ar inut o-onen ilor transfizici ai r"ului . lisus Hristos a infuzat 5ia " !i Lumin" între1ii crea ii. a destinului -ost-mortem al oamenilor din semin ia sâmtemilor4 Al -atrulea efect im-ortant al Ierfei a constat în modificarea confi1ura iei aurice a oamenilor dm toate 1enera iile !i semin iile4 care s-au întru-at du-" moartea !i în(ierea Sa. au de(enit câm-ul de +"t"lie a cosmosului4 ?nstaurarea îm-"r" iei lui Dumnezeu Lsau îm-"r" ia cerurilorM este ec0i(alent" cu reinstaurarea $aradisului ori1inar. au fost mai multe tentati(e de a elimina r"ul !i întunericul din lumea material". totul a re(enit la fel ca înainte. datorit" emiterii de noi -0arisma0 întunecate. s-irite omene!ti -ure LiconiM4 Al !aselea efect im-ortant al Ierfei a constat în aIutorarea direct" a oamenilor din lumea material". im-licit. $lanul cuantic al Sufletului lui lisus Hristos !i formarea Adun"rii celei mari a oamenilor4 Al o-tulea efect im-ortant al Ierfei a -resu-us constituirea unui nou Centru de -utere al Luminii. dar. oamenii -rometeici. ?isus Hristos s-a unit cu crea ia Lcu natura !i cu întocmirile saleM !i cu toate fiin ele din cosmos4 Aceasta constituie -rimul !i cel mai im-ortant efect al Ierfei lui lisus Hristos4 Al doilea efect im-ortant al Ierfei a constat în sc0im+area condi iei -ost-mortem a tuturor oamenilor icon 0lisa. ac iune ce a -resu-us modificarea ra-orturilor dintre lumin" !i întuneric în lumea material"4 înainte de Iertfa lui lisus Hristos. dar au fost continuate du-" moartea -e cruce !i du-" în(iere4 2ructele ac iunilor lui ?isus Hristos nu s-au înc0eiat nici în ziua de ast"zi. format e'clusi( din oameni4 Acest nou Centru de -utere este denumit Ataltalia4 Al nou"lea efect im-ortant al Ierfei i-a (izat -e Cei întuneca i: fiin ele Lore00. ar fi tre+uit s" ai+" loc o nou" confruntare între 2iii întunericului !i 2iii Luminii !i. ca fiin " întru-at". -recum era în cel de-al treilea ciclu. cu întocmirile sale !i cu toate fiin ele omene!ti4 $rin Ierfa Sa. iar -e de alt" -arte. -entru a readuce $aradisul ori1inar su+ noua sa form". în cele din urm". -etrecute în anul GG al erei cre!tine.mor ii (ii. -e de-o -arte -entru a-i sal(a -e to i Cei întuneca i. a adus la (ia " un alt r"u. acele -seudo--aradisuri artificiale4 în aceste condi ii. concomitent cu s"direa unor -oten ialit" i ce fac -osi+il" mântuirea4 Al cincilea efect im-ortant al Ierfei a constat în desc0iderea. dac" nu !i mai r"u4 Dac" se continua în acest fel. du-" o lun1" -erioad" de tim-. dar toate au e!uat datorit" fa-tului c" a fost folosit" for a4 în cel de-a -atrulea ciclu. mult mai (ec0i !i mai -uternic4 Acesta a fost. a -or ii alfa. care a im-licat o mare Ierf" de Lumin" !i du-" scur1erea sân1elui S"u -e -"mânt.fi e'-erimentat" continuitatea L(ia aM !i discontinuitatea LmoarteaM este -lanul cuantic material !i trece -rin om4 $lanul cuantic material !i omul. ceea ce a re-rezentat un r"u !i mai mare. cu mediul. în condi iile în care -lanul cuantic material este condamnat ?a dis-ari ie4 <oate im-ulsurile de sal(are -entru cei întuneca i au fost îns"mân ate în tim-ul e'isten ei întru-ate a lui ?isus Hristos.

din temelii. oamenii -ro(eni i din lumea astral" s-au întru-at -rintr-o modalitate de manifestare denumit" apropiere ime"iată. în toat" istoria anterioar" a cosmosului. a destinului -ost-mortem al celor dou" mari semin ii de oameni . îm-"r it" în mai multe su+-aliere cuantice. ca Lucrare a lui ?isus Hristos în <ru-ul de Sla(". s-a manifestat. în care co+orâse în ?ad !i în *e1atul mor ilor (ii. unde ad"stau. oamenii icon 0lisa au înce-ut s" se întru-eze direct din recent constituita lume astral"4 S-re deose+ire de to i oamenii care s-au întru-at -ân" în acel moment. -ecetea mor ii !i care au murit înainte de a le fi (enit sorocul: fantomele r"t"citoare. actualmente. nenum"rate fiin e omene!ti din toate 1enera iile. !i-au încetat e'isten a4 înainte de Iertfa -e cruce a lui Dsus Hristos e'istau >6 sau >7 de iaduri4 Du-" Ierfa -e cruce au mai r"mas 8G4 La înce-utul anului 8KPP mai e'istau doar 8D 1"uri de (ierme. în care -"trund toate acele fiin e omene!ti care mor f"r" a a(ea -us". a influen at destinul ulterior al oamenilor întru-a i4 La scurt tim. ?isus Hristos a cerut $rimordialilor întunericului cei mari s" se întoarc" la Lumin"4 O -arte din ei . a înce-ut în acea zi numit" a cincizecimii -*usaliile -. s-a format lumea astral"4 <o i oamenii icon 0lisa din *e1atul mor ilor (ii !i din iaduri au -rimit Efi1ia lui ?isus Hristos !i au fost str"muta i în nou constituita lume astral"4 S-re deose+ire de (ec0ile iaduri sau de *e1atul mor ilor (ii. nu a mai r"mas nimic din *e1atul mor ilor (ii4 <otu!i. unde i-a eli+erat -e to i mor ii (ii4 *e1atul mor ilor (ii !i-a încetat e'isten a4 în (ec0ea form". de-a lun1ul razelor de crea ie4 în sc0im+. ?n momentul în(ierii. lisus Hristos a desfiin at mare -arte din 1"urile de (ierme numite iaduri care în acea -erioad" El a eli+erat to i oamenii din iaduri <otodat". în func ie de calitatea defunc ilor care le locuiesc4 <oate aceste e(enimente s-au desf"!urat de-a lun1ul celor trei zile scurse du-" moartea -e cruce a lui ?isus Hristos4 La sfâr!itul celei de-a treia zi. în momentul întru-"rii unui om -rin apropierea ime"iată( -lanurile cuantice astral. la rândul ei. li-site de con!tiin " !i de identitate.i . cei -ro(eni i din lumea astral" n-au mai (enit la întru-are de-a lun1ul razelor de crea ie. oamenii s-au întru-at direct din iaduri !i din 0aos. datorit" fa-tului c" mai sunt oameni care emit ener1ii -0arisma0 întunecate în lumea material". la ni(el -lanetar4 Eli+erarea celor din iaduri !i din *e1atul mor ilor (ii.în crea ie !i în fiin e4 r9& <ransformarea lumii de dincolo . lumea astral" este o lume luminoas". s-a -rodus cel mai mare e(eniment al tuturor tim-urilor: -n4ierea trupea#că din morţi a 2iului lui Dumnezeu. în care Du0ul Sfânt s-a -o1orât asu-ra a-ostolilor4 Acela a fost momentul crucial în care efectul Iertfei -e cruce a 2iului lui Dumnezeu. stafiile !i stri1oii4 LN8M ?mediat du-" desfiin area maIorit" ii iadurilor !i a *e1atului mor ilor (ii. -recum !i formarea lumii astrale.du-" în(ierea lui ?isus Hristos. -rin e'ercitarea li+erului ar+itru4 ?mediat du-" eli+erarea oamenilor din iaduri. Du0ul lui ?isus Hristos. -entru -rima oar". De atunci !i -ân" în ziua de ast"zi. mai e'ist" o reminiscen " a (ec0iului re1at. ?isus Hristos. iadurile. ceea ce înseamn" c" au fost necesare a-roa-e dou" milenii -entru a fi desfiin at" o 1aur" de (ierme4 Cele 8D 1"uri de (ierme înc" e'ist" în ziua de ast"zi. denumit" re1iunea infraeteric". ?isus Hristos s-a de-lasat în *e1atul mor ilor (ii. eteric !i material se su-ra-un .@ Un alt efect im-ortant al Ierfei lui lisus Hristos a constat în modificarea. to i oamenii -ro(eni i din lumea astral" se întru-eaz" -rintr-o apropiere ime"iată. în care defunc ii -"streaz" identitatea !i continuitatea con!tiin ei4 Lumea astral" este. Du0ul lui lisus Hristos a -"truns în iaduri. în -reala+il. a treia zi du-" moartea -e cruce. -rin -or ile numite stele4 Du-" cum a fost men ionat. s-a unit cu tru-ul din mormânt4 în acel moment. destinul -ost-mortem al oamenilor icon 0lisa a cunoscut o modificare foarte im-ortant"4 ?mediat du-" moartea -e cruce Lmai -recis s-us. ?isus Hristos !i-a format <ru-ul de Sla(" ?storia cre!tinismului. între moartea -e cruce !i în(ierea a treia ziM.oamenii din semin ia icon 0lisa !i oamenii din semini a sâmtemilor4 5om înce-e cu oamenii din semin ia icon 0lisa4 Du-" Iertfa lui lisus Hristos.de 5ia " în -lanul cuantic material . formate de-a lun1ul (ec0ilor 1"uri de (ierme.s-au întors la Lumin"4 LNPM în marea lor maIoritate.cei care deIa erau co.

astfel c". ci -"trund. nu se mai reîntorc în iaduri .educatori sau în(" "tori4 Este un -arado' al sor ii fa-tul c" o -arte dintre în(" "torii din lumea astral" sunt c0iar (ictimele lor din e'isten ele anterioare. -entru a -artici-a la educarea semenilor lor care se întru-eaz" -entru -rima oar" din 0aos !i din iaduri4 Oamenii ce -ro(in din iaduri. de altfel. de fa-t. oameni din iaduri !i din 0aos.mental etc4 Du-" cum s-a remarcat. oameni care (in din stele . e'ist" oameni care se întru-eaz" direct din lumea astral" . 1reul în lumea material"4 Au urmat. îl înde-line!te cor-ul du04 La fel ca !i oamenii icon 0lisa.ii. fire!te. în cazul oamenilor din semin ia sâmtemilor. în continuare.în cele 8D iaduri care mai e'ist" -.eteric. e(olu ia oamenilor se -roduce în mod colecti(4 &Efectul& Laz"r Oamenii din semin ia icon 0lisa au fost -rimii care tre+uiau sal(a i4 Ei duc. datorit" ener1iilor -0arisma0 întunecate emise de -"rin i în momentul conce. BD detrimentul celor din astral4 Unii dintre cei care (in de-a lun1ul razelor de crea ie. datorit" . ci doar oameni care înde-linesc func ia de în(" "tori -entru semenii lor . care înde-line!te rolul s-iritului !i din cor-ul sufletului. în lumea astral" etc4 La sâmtemi. corastral. de-a lun1ul razelor de crea ie. într-un circuit neîntreru-t. iar durata desc0iderii este de câte(a secunde4 Ast"zi. cor. -entru a se întru-a4 Oamenii din aceast" cate1orie sunt foarte mul i4 Mai mult decât atât: sunt e-oci. du-" o -erioad" (aria+il" de tim-. ca o su-a-" La!a -areM.-e calea cea (ec0e. e'ist" o contro(ers" cu -ri(ire la modalit" ile întru-"rii unei fiin e în lumea material": du-" unele conce. -rocesul -relu"rii a fost mult mai com-licat4 El se desf"!oar" !i în ziua de ast"zi !i se (a desf"!ura -ân" la Sfâr!itul tim-ului4 în cazul sâmtemilor. de-a lun1ul razelor de crea ie.care re-rezint" calea cea nou"4 Contro(ersa cu -ri(ire la acest su+iect -ro(ine din a-licarea unui mod de 1ândire total defectuos. ace!ti oameni î!i îm+un"t" esc com-ortamentul. în 0aos. oamenii din semin ia sâmtemilor. ca structur" auric". nu s-au întru-at cam de multi!or în lumea material": mul i se întru-eaz" -entru -rima oar" du-" Iertfa lui ?isus Hristos4 în multe cazuri. când r"ul st"-ânea -"mântul4 în lumea astral" nu e'ist" în1eri. sâmtemii. ei sunt lua i în -rimire de oameni s-ecializa i . du-" moarte. -entru -rima oar". într-un circuit educati( 1randios4 Din lumea astral". -lanul lui ?isus Hristos -entru oamenii din semin ia icon 0lisa4 Oamenii din semini ia icon 0lisa care înc" se afl" în 0aos !i în iaduri tre+uie s" se întru-eze în lumea material" !i s"-!i îm+un"t" easc" com-ortamentul4 Este o mare !ans" -entru to i ace!ti oameni s" -"trund" du-" moarte în lumea astral" !i s" nu se reîntoarc" în iaduri sau în 0aos4 ?mediat du-" ce -"trund în lumea astral". oamenii icon 0lisa se reîntru-eaz" Lreîncarneaz"M iar"!i. la oamenii icon 0lisa. sâmtemii au cor. de-a lun1ul razelor de crea ie4 De asemenea. care este ca un cor. tre+uie a!te-ta i în lumea material" de fiin e omene!ti care au deIa un sta1iu de -re1"tire în lumea astral"4 Ace!tia din urm" (or de(eni -"rin i sau educatori -entru cei -ro(eni i din iad4 în era cre!tin". du-" moarte. -rin -or ile numite stele (in în continuare. care are tendin a de a 1eneraliza !i de a sc0ematiza totul4 în ziua de ast"zi. care tre+uiau -relua i în inte1ralitatea lor de c"tre ?isus Hristos4 <otu!i. -rin care cor-ul du0 -"trunde în tru-ul mamei4 Locul -rin care se realizeaz" -enetrarea -lanurilor cuantice este e'trem de mic. mai mul i oameni decât ar tre+ui.-entru fra ii lor4 în lumea astral". în func ie de fa-tele lor din lumea fizic": în iad. du-" care se formeaz" un fel de culoar. -erioade sau ani Bm care. oamenii -ro(in din stele. oamenii icon 0lisa sunt atra!i în una din loca iile cu care sunt în sintonie.-entru câte(a cli-ite.ii: e'ist". (in la întru-are. cor. în lumea astral"4 Acesta este. din stele.emo ional. iar du-" altele -ro(in din lumea astral" Ldenumit" în mod 1eneric &lumea de dincolo&M4 <re+uie dat dre-tate am+elor conce. în lumea material".iei. acest -roces este +locat. oamenii se în(a " unul -e altul. sunt forma i din steaua sufletului.du0 nou4 Cor-ul sufletului înde-line!te acela!i rol -e care. lucrurile sunt mai com-licate datorit" fa-tului c" au o structur" auric" diferit" de cea a oamenilor din semin ia icon 0lisa4 Sâmtemii sunt desemna i în 5ec0iul <estament -rin e'-resia &fiii oamenilor&4 Du-" cum s-a men ionat.

al celor care au tr"it înaintea Iertfei Sale4 Ca Dumnezeu al celor (ii.(e!mânt care la oamenii icon 0lisa este (irusat de e'-erien ele din ciclurile anterioare4 Oamenii din semin ia sâmtemilor au dre-t &(e!mânt& doar cor-ul sufletului. structura lor auric" sufer" un -roces de restructurare4 La oamenii din semin ia sâmtemilor. datorit" fa-tului c" cei care-i înmormânteaz" nu mai !tiu cine este din semin ia sâmtemilor !i cine este din cea icon 0lisa4 Oi . -rin ace!tia. ?isus Hristos a infuzat (ia a (e!nic" celor ce sunt uni i cu El. datorit" fa-tului c". ci !i . ?isus Hristos a infuzat din interior 5ia a !i Lumina între1ii crea ii4 ?isus Hristos a modificat din temelii destinul -ost-mortem al tuturor sâmtemilor. se mai -oate s-une c". de(enind $"rintele L<at"lM tuturor4 în to i sâmtemii. fiind afla i într-o stare de &adormire& !i f"r" -osi+ilitatea de a se mai întru-a4 Sâmtemii nu (or rena!te a!adar decât la Yudecata de a-oi. de!i a -"truns în cosmos -e la -eriferie Ldin e'teriorM.mai e'act s-us. ale celor contem-orani momentului crucific"rii !I în(ierii !i. De aceea. -rin Iertfa sa. la fel ca la oamenii icon 0lisa4 C0iar !i -atternuril e ener1etice Lmatricea ener1etic"M ale cor-ului material sunt înma1azinate în cor-ul sufletului4 Concomitent. oamenii din semin ia sâmtemilor nu mor definiti( . scrierile cre!tine afirm" c". d"ruindu-le (ia a (e!nic"4 <o i sâmtemii defunc i !i adormi i r"mân astfel într-un fel de somn f"r" (ise. oamenii din semin ia sâmtemilor sunt incom-ati+ili cu loca iile res-ecti(e4 2ire!te. oamenii din semin ia sâm emilor au de(eni i a"ormiţi. ca o lumin" intermitent". ?isus Hristos a im-re1nat cu ener1ia Sa sufleteasc" toate cor-urile suflete!ti 4 sâmtemilor din trecut. diferit de cel al oamenilor icon 0lisa4 Des-re oamenii din semin ia sâmtemilor se -oate s-une c" s-au n"scut o sin1ur" dat" !i c" au murit o sin1ur" dat" . cor-ul sufletului î!i -ierde forma umanoid" !i @ condenseaz" într-o sfer" cu diametrul de a-ro'imati( o Ium"tate de metru4 Aceast" sfer" format" din ener1ia cor-ului sufletului d"inuie la nesfâr!it. oamenii sâmtemi au urmat un destin cosmic ati-ic. dins-re centru s-re -eriferie Lin(ers decât orice alt" fiin "M4 De(enind Centrul Uni(ersului. ?isus Hristos a de(enit Centrul Uni(ersului datorit" Iertfei -e cruce4 în consecin ". în momentul Ierfei -e cruce. nu din e'terior4 $rin unirea cu întrea1a crea ie. El a ac ionat.-ân" la UD -unct. scrierile cre!tine s-un c" a!tea-t" în'ierea trupurilor !i 'iaţa 'eşnică. deIa mor i Lcare se aflau deIa în starea de sfere suflete!tiM. se s-une c" sunt a"ormiţi întru +ri$to$. du-" moarte. când (a a(ea loc Sfâr!itul tim-ului L(eacurilorM4 Des-re ei. datorit" fa-tului c" este format dintr-un alt ti.fa-tului c" nu au acel &(e!mânt& care este cor-ul du0 .de ener1ie4 în toate aceste loca ii transfizice nu -ot -"trunde decât cei care au un cor. în ziua de ast"zi. ?isus Hristos a -us Efi1ia sa. -rin acel loc denumit steaua ma1ilor. cor-ul astral. denumit" a"ormire( în care dis-are continuitatea con!tientei4 $e m"sur" ce cor-ul fizic al sâmtemilor se descom-une în -"mânt. cu ener1ia sufleteasc" ce st" la +aza alc"tuirii cor-ului lor sufletesc Lcare face -arte din crea ieM4 ?isus Hristos s-a unit cu sâmtemii din interior.du04 în consecin ". sâmtemii intr" într-o stare s-ecific". iar nu al celor mor i. cu care nu se -oate -"trunde în loca iile denumite iad. du-" cli-a mor ii. în a-ro-ierea locului în care a fost înmormântat cada(rul4 în interiorul ei -ulseaz". toate structurile aurice e'terioare Lcor-ul emo ional. *e1atul mor ilor (ii. la ni(elul lumii materiale. cor-ul mentalM sunt resor+ite în suflet Lmai -recis în cor-ul sufletuluiM. ceea ce nu mai fost nimeni ca-a+il s" fac" (reodat" în cosmos4 ?nteresant de remarcat este !i fa-tul c". -rezen i !i (iitori4 Efi1ia Dumnezeului Celui 5iu este Lumina !i (ia a (e!nic"4 $rin Iertfa Sa. în comuniune cu Marele Suflet al lui ?isus Hristos4 De când au a-"rut ca semin ie. Ca o -arantez".-atternurile . ?isus Hristos a -us Efi1ia Sa -este to i sâmtemii: trecu i. 0aos.iar aceasta este o mare tain" a cosmosului . atunci când afirm" c" oamenii se nasc o sin1ur" dat" !i mor o sin1ur" dat"T des-re oamenii din aceast" semin ie. a!tea-t" Yudecata de a-oi. lumea astral" etc. ?isus Hristos a modificat din temelii destinul -ost-mortem al tuturor sâmtemilor4 2iind St"-ânul <im-ului. Des-re oamenii din semin ia sâmtemilor (or+esc scrierile sacre cre!tine. to i oamenii defunc i +oteza i în rit cre!tin sunt desemna i -rin formula a"ormiţi întru +ri$to$ !i sunt înmormânta i -rin acelea!i ritualuri. deci !i cu sâmtemii . a urma!ilor lor.cu -ri(ire la structura auric" a acelui om4 $rin Ierfa Sa. su+ crucea -e care st" scris ?:*?. imediat du-" moarte. ca ni!te fumuri .c" au a(ut o sin1ur" e'isten " întru-at"T din momentul mor ii. s-a unit cu întrea1a crea ie. stelu a sufletului4 în sfera sufletului sunt înma1azinate toate informa iile .n-ar a(ea cum4 Dar nici nu au unde s" mear1" du-" moarte4 De aceea. ?isus Hristos nu a modificat doar destinul -ost-mortem al sâmtemilor care au tr"it -e (remea Sa ori care s-au n"scut du-" aceea.

a!a cum a fost când(a. teoretic. -oarta alfa s-a desc0is iar"!i.Al+: 1-ncălec0nd= porne+te 6pe drumul7 s-re -mpărăţie= / Dumnezeu #ă ne ţie= / Că Cu40ntul din Eo4e#teH -nainte mult mai este&4 tb8 *edesc0iderea -or ii alfa . -rocesul întru-"rii s-iritelor -ure a înce-ut s" se intensifice a+ia în Iurul anului 8KPP4 Cu s-iritele -ure. -e care nu-8 în ele1.cimilitur". în momentul în care oamenii întru-a i au înce-ut s" emit" ener1ii -0arisma0 întunecate4 Ca efect al Iertfei -e cruce a lui ?isus Hristos.de sâmtem se (a deraia astfel: în -rima eta-". se (a forma cor-ul material4 $recum -ilitura de fier este atras" de un ma1net. când.fizic4 <otu!i. iconii. s-iritele -ure. au înce-ut s" -"trund" noi s-irite -ure LiconiM -ro(enite din Lumea f"r" form"4 De!i. -ro(enite din lumea f"r" form". iar în momentul na!terii do+ândesc cor-uri suflete!ti LsufleteM4 $ur !i sim-lu.dintr-o materie -urificat". la na!tere. nici sâmtemii nu au nimic de-a face cu trecutul oamenilor icon 0lisaM4 De asemenea. -e +aza -atternurilor ener1etice ale cor-ului eteric. care se (a -rezenta e'act ca în e'isten a terestr" a acelui om4 în cele din urm".dins-re centru s-re -eriferie: centrul. nu mai -rimesc cor-uri du0. du-" Yudecata de a-oi.înma1azinate în sfera sufleteasc" a sâmtemilor. -articulele materiale L& "râna&M (or fi atrase de -atternurile ener1etice ale cor-ul eteric -entru a constitui un nou cor. s-iritele -ure -ro(enite direct din Lumea f"r" form". -e +aza $atternurilor ener1etice ale tru-ului fizic !i ale structurilor aurice e'terioare . sunt c0iar com-licate4 ?conii.cor-ul eteric. nu mai -rezint" nici o im-ortan "4 $rimul sâmtem în(iat din istorie a fost Laz"r. c0aAra inimii4 LNDM $rocesul se (a -roduce la fel ca la oamenii din semin ia icon 0lisa4 Când anume (a a(ea loc Sfâr!itul tim-ului !i Marea Yudecat" nu !tie nimeniT o mic" aluzie e'ist" totu!i într-o . fiind (or+a des-re un fenomen total diferitT orice tentati(" de asimilare a celor dou" fenomene este eronat"M4 Acest fenomen constituie o mare tain" a cosmosului s-iritual4 în(ierea tru-urilor se (a -roduce doar în cazul oamenilor din semin ia sâmtemilor. din acel moment. în sens in(ers.fizic al sâmtemilor (a fi constituit dintr-o materie diferit" de cea de ast"zi . (a fi S0ainia0. cu cor-ul astral !i cu cel emo ional4 Se (a forma iar"!i cor-ul eteric. aceste fiin e se -rezint" su+ forma unor s-irite -ure. cor-ul emo ional. astfel c". ci un om din semin ia sâmtemilor4 &Modelul Laz"r& -refi1ureaz" ceea ce se (a -etrece la Sfâr!itul tim-ului. s-a înc0is automat la înce-utul ciclului al -atrulea. -oarta alfa s-a desc0is imediat du-" în(ierea lui ?isus Hristos. -e care nu-8 -ot în ele1e Lde altfel. înce-ând cu cor-ul mental. inclusi( structurile aurice e'terioare -e care le a(ea acel om în momentul mor ii (or fi remanifestate4 $rocesul în(ierii unui tru. enun at" când(a de ine1ala+ilul ?on Crean1". noul tru. li-sit" de -"cat. du-" cum nu-i -ot în ele1e -e cei care-8 manifest"4 Du-" Ierfa -e cruce a lui ?isus Hristos. nu !i al oamenilor icon 0lisa. care iau în -rimire cor-uri suflete!ti ce înde-linesc acela!i rol ca !i . (a a(ea loc în'ierea trupurilor Lcare nu are nimic de-a face cu reîncarnarea oamenilor icon 0lisa.@ Du-" cum s-a men ionat. lucrurile sunt înc" !i mai com-le'e decât în cazul oamenilor icon 0lisa din 1enera iile anterioare4 De fa-t. format din acea materie. din sfera sufleteasc" condensat" se (a forma iar"!i cor-ul sufletului în forma sa umanoid"4 A-oi se (or forma. cor-urile aurice e'terioare. în +asmul Hara. cum este adesea e'-licat în ziua de ast"zi4 Laz"r nu a fost un om din semin ia icon 0lisa. nu au nimic în comun cu r"ul. la înce-utul ciclului4 <ru-ul resuscitat. care continu" -ro-riul lor -roces al -alin1eneziei Lreîncarn"riiM4 Sâmtemii -ot fi în(ia i datorit" fa-tului c" tot ce au re-rezentat în e'isten a lor unic" din -lanul material este înma1azinat în interiorul sferei suflete!ti4 <oate -atternurile ener1etice -e care a fost constituit tru-ul material. cor-ul astral etc . ?isus Hristos a introdus un nou mod de a fi în cosmos Lun nou model ontolo1icM4 în(ierea lui Laz"r nu tre+uie ra-ortat" la instalarea unei st"ri de catale-sie sau de moarte clinic". în acest caz. iar cazul s"u s-ecial a -refi1urat cele ce se (or -etrece la Sfâr!itul tim-ului4 $rin Laz"r. -oarta alfa.de fa-t. iconii se întru-eaz" direct în lumea material". (a lumina din interior . -rin care -ot -"trunde în cosmos s-irite omene!ti -ure LiconiM -ro(enite din Lumea f"r" form". nu au cuno!tin " de ceea ce s-a -etrecut de-a lun1ul istoriei dramatice !i a1itate a celor -atru cicluri4 Ele nu au nimic de-a face cu trecutul semenilor lor denumi i icon 0lisa.s"-i zicem . -recum s-au -etrecut lucrurile în cazul oamenilor icon 0lisa din 1enera iile anterioare4 2iind s-irite -ure.

în -lanul material. în ciclul al treilea. cor. se aflau în 0aos n-au mai fost ca-a+ili s" se întru-eze4 Datorit" acelui +locaI. doar câ i(a oameni întru-a i ar de(eni ca-a+ili. c0iar crud"4 E'-licat" cores-unz"tor.emo ional. care. -ro(enite din Lumea f"r" form". atunci dimensiunile colosale ale acestui or1anism cosmic. ori de câte ori a a-"rut un -rofet l sau c0iar în cazul lui ?isus Hristos -. dar s-au disociat de cei r"z(r"ti i. contamina i4 în sc0im+. din lumino!i au de(enit întuneca i.. oamenii des-re care este (or+a se aseam"n" întrucât(a cu acei $rimordiali ai Luminii. atunci. -e atunci. s-ar +loca totul în -lanul cuantic material4 $rocesul ar fi întrucât(a identic cu cel desf"!urat imediat du-" -oto-. în s-a iu !i tim-. -entru to i ceilal i oameni icon 0lisa. iar aceste ener1ii ar fi e'trem de -uternice4 Doar câ i(a oameni întru-a i în lumea material". -entru -rima oar". s" se ilumineze Lsau s" se luminezeM !i s" se mântuiasc"4 Acea minoritate de oameni lumina i ar emite ener1ii -0arisma0 contrare celor emise de restul oamenilor. astral.celulele +olna(e. care este format c0iar din emisiile ener1etice ale celor întuneca i4 Ce se întâm-l" îns" în momentul în care. oamenii care.astral !I cor. care ar emite în mod continuu ener1ii -0arisma0 luminoase. s-au se-arat. cei întuneca i au scos-o -ân" la urm" la ca-"t. în urma asocierii oamenilor cu fiin ele Lore00 eterice. a a-"rut semIn ia sâmtemilor4 . cei întuneca i . îm+oln"(indu-se unii -e al ii4 $entru cei lumino!i nu este nici o -ro+lem": au r"mas la fel.cor-ul astral. ar contra+alansa r"ul din lume4 în acest caz. care nu s-au re(oltat niciodat" îm-otri(a Ordinii cosmice4 Deocamdat". -entru a nu fi. al acestui re1at inde-endent este -lanul cuantic material. r"z(r"tindu-se. nu -ot tr"i -rea mult în lumea material"4 MaIoritatea dintre ele mor înainte de a îm-lini câte(a s"-t"mâni de (ia "4 Ceea ce. -ro(eni i fie din iaduri. dar nici -rea lent4 Dac" atrac ia ar fi -rea lent". în1eri !i s-irite ale naturii care s-au r"z(r"tit. dar nu !i cu ?isus Hristos4 De!i a (enit -e la -eriferie.emo ional. din în1eri !i din s-iritele naturii.nici -rea ra-id. care s-au îm+oln"(it una de la alta -. cu miliarde !i miliarde de celule4 Dac" i-am -une la socoteal" !i -e ceilal i cet" eni ai cosmosului . într-un r"stimfoarte scurt. este infuzat" o celul" luminoas" Z *"s-unsul este iar"!i la îndemâna oricui: acea celul" este e'-ulzat" cât mai ra-id. fiin ele omene!ti din aceast" cate1orie a-arte nu do+ândesc structuri aurice e'terioare: cor. aceast" a-reciere este sur-rinz"toare. nici m"car într-o form" inci-ient" Lca matriceM4 Astfel de oameni li-si i de cor. ?isus Hristos a de(enit Centrul uni(ersului4 Ca Centru al uni(ersului !i ca St"-ân al <im-ului. crea ie a lui Dumnezeu Unicul. cu fiin ele Lore00 se'uale !i cu fiin ele Dree4 :ea(ând trecut. r"s-unsul imensului or1anism întunecat a fost -rom-t: eliminarea din re1at4 Cu -rofe ii. -rin steaua ma1ilor. ?isus Hristos e'ercit" o atrac ie -entru toate fiin ele din cosmos4 Ca $utere Su-rem". este îns" lo1ic"4 Oamenii nu sunt izola i4 <o i oamenii formeaz" un uria! or1anism s-iritual. fie din astral. du-" întru-are. mental etc4 :u au de ce s" ai+" ceea ce doar oamenii cu un trecut îndelun1at -ot a(ea4 S" ne amintim doar c" structurile aurice deri(ate . -entru a nu-i (indeca Llumina sau iluminaM -e cei întuneca i4 Dre-t urmare. este e'trem de a(antaIos4 2ire!te. ar fi co-le!itoare4 Ce se întâm-l" totu!i în cazul în care una dmtre celulele acestui or1anism s-iritual al cosmosului se îm+oln"(e!te Z *"s-unsul este la îndemâna oricui: dac" nu este (indecat" la tim-4 le îm+oln"(e!te -e celalalte4 A!a s-a întâm-lat cu o -arte din oamenii icon 0lisa.în1erii !i s-iritele naturii . în cadrul acestui re1at inde-endent al întunericului !i al or1anismului s-iritual aferent format din oameni. când toate -or ile de acces în -lanul cuantic material s-au +locat4 Du-" -oto-.ot a(ea astfel de structuri aurice.mental sunt altce'a decât oamenii din semin iile icon 0lisa Ca termen de com-ara ie.cor-ul du0 Loarecum asem"n"tor ca în cazul sâmtemilorM4 O alt" caracteristic" definitorie este aceea c".au a-"rut. nu s-ar -roduce efectele scontate4 Dac" atrac ia ar fi -rea ra-id". El e'ercit" aceast" atrac ie în mod moderat . la rândul lor. cor-ul emo ional !i cor-ul mental . s-iritele -ure. formând un &re1at& inde-endent4 Ultimul a(atar. ?isus Hristos îi atra1e -e to i c"tre Sine4 <otu!i. s" atin1" des"(âr!irea. aceste fiin e nu .

s-irite ale naturii din cate1oria celor întuneca iM sunt atenuate tot de în1erii $uterii.iar în acest caz suntem foarte darnici cu estimarea4 *estul de K6-K>V din -o-ula ie. în momentul în care Dumnezeu în $lin"tatea Sa Dumnezeiasc" a a-"rut în fa a lui Moise.Sla(a lui Dumnezeu . care a(eau rolul de a a+sor+i $uterea 1enerat" de Sla(a lui Dumnezeu4 Ei au înconIurat muntele. -entru ca mediul s" nu fie afectat de Au1usta Sa $rezen "4 Dac" Dumnezeu. în fa a Sa4 Acesta este de altfel !i moti(ul -entru care ?isus Hristos nu !i-a e'ercitat. l"sat în cer4 ?isus Hristos este a doua $ersoan" a Sfintei <reimi . iar Sla(a Sa este e'trem de -uternic"4 Du-" în(iere. nu ar de-"!i. de-a lun1ul razelor de crea ieM. -ân" la ultima stea de -e firmament4 Oi în cazul lui ?isus Hristos s-a -etrecut acela!i fenomen. mai mult de D-GV din -o-ula ie . contactul Au1ustei $rezen e a lui Dumnezeu . ?isus Hristos !i-a l"sat 5e!mântul de Lumin" în ceruri4 Steaua ma1ilor era doar o -oart". nici cor-ul du0 nu au -uterea de a ie!i sin1ure din materie. muntele Sinai era în fl"c"ri L<e'tul (eterotestamentar s-une c" fume*a( iar acest as-ect tre+uie în eles a" litteram( nu sim+olic sau metaforicM4 Se s-une c". acesta s-ar a-rinde de la sine4 Acest fenomen se (a -roduce doar la Sfâr!itul tim-ului. -lanul cuantic material !i-ar fi înc0eiat e'isten a -rintr-un foc nimicitor4 Acesta este !i moti(ul -entru care una din între+"rile fundamentale ale oamenilor nu !i-a 1"sit un r"s-uns cât de cât con(ena+il: de ce Dumnezeu nu (ine în lume s" eradic0eze. înainte de a se fi îm-linit sorocul4 Aceste este !i moti(ul -entru care Dumnezeu nu s-a manifestat decât într-un mod limitat în lumea material"4 Se s-une c". Atri+utele Sale Dumnezeie!ti în lumea material"4 Dac" le-ar fi e'ercitat c0iar !i într-o -ro-or ie foarte redus". fiind (izi+il" de -e -"mânt. 1rada ia cu num"rul 8PP. înainte de întru-are. eli+er"rii sau mântuirii4 Dac" ar e'ista m"car P.cu -lanul cuantic material a fost atenuat de mai multe cercuri de în1eri ai $uterii. de fa-t. în -lanul cuantic material. formând mai multe cercuri concentrice. nu numai muntele Sinai ar fi fume1at.<ot astfel s-ar desf"!ura lucrurile !i în cazul emiterii unor ener1ii -0arisma0 luminoase de c"tre o minoritate4 <otul s-ar +loca4 Oamenii din astral nu s-ar mai -utea întru-a în -lanul cuantic material. fie sâmtemi. era c0iar 5e!mântul de Lumin" al lui ?isus Hristos LSla(a SaM. r"ul din lume Z Un r"s-uns cât de cât com-re0ensi+il ar fi urm"torul: dac" Dumnezeu în $lin"tatea Sa ar (eni. care ar cores-unde 1rada iilor cu-rinse între >P !i KP. !i-ar fi e'ercitat Atri+utele Sale Dumnezeie!ti direct în -lanul cuantic material. dintr-o dat".?u+irea nesfâr!it" -. ca $lin"tate. dar lumina ce radia. du-" cum nu s-ar mai -utea întru-a nici cei din 0aos sau din iaduri. o dat" -entru totdeauna. ceea ce ar fi o imens" catastrof"4 <o i oamenii decor-ora i ar r"mâne într-un st"tu buo -er-etuu. cât de mic". a ec0ili+rului dintre lumin" !i întuneric din lumea material". ar r"mâne în afara -rocesului4 Acea minoritate de ma'imum GV de oameni ar fi sal(at" Lmântuit"M. oamenii LiMlumina i din semin ia iconilor ar atra1e în mod instantaneu -e to i semenii relati( com-ati+ili cu ei4 Dac" am clasifica oamenii de la 8 la 8PP4 -e o scal" ima1inar" a des"(âr!irii -ersonale. în cosmosul material. nici ei. mediu !i fiin e. efectele -e care l-ar -utea a(ea <ru-ul de Sla(" al lui ?isus Hristos asu-ra celulelor +olna(e din cosmos Loameni. moti(ul -entru care tre+uie e(itat" cu des"(âr!ire orice modificare. când efectele Ierfei -e cruce (or fi încetat !i se (a face . ?isus Hristos !i-a -reluat iar"!i 5e!mântul de Lumin"4 Actualmente. am s-une c" num"rul 8 cores-unde unui om întru-at direct din iad sau din 0aos. toate celulele +olna(e ar fi e'tir-ate -rintr-un foc necru "tor4 *estul de K6-K>V din -o-ula ia de oameni întru-a i ar r"mâne ca-ti(" în materie !i ar arde o dat" cu aceasta4 :ici s-iritul. cu El4 Doar cei -urifica i se -ot considera noroco!i dac" -ot sta la o distan " con(ena+il". care se în1riIesc ca nici un om s" nu intre în contact aurie. -ri n emiterea -ro-riilor ener1ii -0arisma0 luminoaseM4 Oamenii cât de cât com-ati+ili cu cei ilumina i.PPPPP8 V oameni care au atins. ci !i între1ul cosmos material. în1eri. care este un re1at al întunericului Lmateria este format" din emisiile cristalizate ale celor întuneca i. în acele momente. fîe oameni icon 0lisa. în aceea!i -ozi ie e'isten ial" în care au fost sur-rin!i4 :ici -entru oamenii din lumea material" lucrurile n-ar fi con(ena+ile4 Dim-otri("4 $rin -uterea lor. resim ind c0inurile (e!nice4 Acesta este. înc" de la înce-ut. direct. datorit" fa-tului c" sunt -rizoniere într-o cara-ace mult mai dens": tru-ul fizic4 S-iritul !i cor-ul du0 ar fi astfel condamnate s" r"mân" -rizoniere în cara-acea format" din materie. iar num"rul 8PP cores-unde LiMlumin"rii. dar totul în Iurul ei s-ar transforma într-un imens ru1: totul în Iur. s-ar a-rinde instantaneu !i ar arde întru eternitate4 în acest caz nefericit. ei ar a(ea -uterea s" contra+alanseze r"ul -rodus de ceilala i Lar contra+alansa emisiile de ener1ii -0arisma0 ne1ati(e.

du-" cum st" scris în E(an10elia du-" ?oan. ?isus Hristos continu" s" ac ioneze în <ru-ul de sla(". dar nici -rea sla+"T doar astfel -oate -ermite tuturor fiin elor din cosmos s"-L urmeze. moti(ul -entru care $rimordialii Luminii. dar a+ia de la limita de 38 V (a înce-e s" se sc0im+e radical -eisaIul acestei lumiM4 :u ?isus Hristos (a aduce focul distru1"tor de la Sfâr!itul tim-ului4 ?isus Hristos nu -oate aduce distru1erea. se (a m"ri considera+il. dar -e m"sur" ce oamenii au înce-ut s" manifeste caracteristicile Celui r"u. cu de la ei -utere. astfel ca toate efectele Iertfei Sale s" se -roduc" în mod eficient4 5oia Domnului este ca nici o fiin " s" nu r"mân" ca-ti(" în materie la Sfâr!itul tim-ului4 $entru înde-linirea acestui sco-. dar cu efecte nedorite4 *ezultatul ar fi fost acela!i4 Al cincilea element $entru ca -rocentul de ale!i s" creasc" dincolo de -ra1ul de 38 V. care nu tre+uie confundat cu focul material. ?isus Hristos e'ercit". care se întru-eaz" actualmente. datorit" fa-tului c" oamenii întru-a i nu au emis ener1ii -0arisma0 luminoase.de-artaIarea între cei +uni -cei aleşi( care (or -rimi 'eşminte noi1 !i cei r"i. care s"-i atra1"4 2iii Luminii nu s-au manifestat decât la înce-utul fiec"rui ciclu al cosmosului. care s-au manifestat la înce-utul ciclului. im-licit.cât este alimentat4 Acesta este moti(ul -entru care s-iritele -ure -"trunse -rin -oarta alfa. care (a arde în mod $er-etuu4 <ocmai -entru a -reântâm-ina un asemenea fenomen. ceilal i oameni L-entru c" to i suntem în aceea!i +arc"M. nu se (a întâm-la nimic4 Cel mult. s-iritele +une ale naturii .umina luminează în întuneric( şi întunericul n-a cuprin$-o". fie în astral. (or emite. nu tr"iesc -rea mult !i nici nu este necesar s" tr"iasc" deocamdat" în lumea material"4 Dac" mai multe astfel de s-irite ar r"mâne în lumea material". imediat du-" Iertfa -e cruce. care actualmente nu de-"!e!te D-G V. f"r" a fi -ertur+at fra1ilul ec0ili+ru dintre lumin" !i întuneric din lumea material". ?isus Hristos a c0emat în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii L!i. care arde doar atâta tim. oamenii se (or com-orta ca ni!te lu-e4 Cantitatea de lumin" (a fi atât de mare. îns". o lumin" ce nu (a mai -utea fi su-ortat" de structurile materiei. care ar fi contra+alansat întunericul. fie în -lanul cuantic material4 Cel mai trist ar fi -entru cei care (or fi sur-rin!i în -lanul cuantic material. (reascul se (a usca !i mai mult4 Când. în mod continuu. în urma Yudec" ii Lde a-oiM4 Acesta este destinul final al materiei !i al as-ectului mineral al cosmosului4 <o i cei întuneca i care nu se (or fi sal(at -ân" în acel moment. care este întuneric cristalizat4 E'em-lul cel mai +un -entru a ilustra un astfel de fenomen se afl" în lumea material"4 Dac" inem un (reasc su+ +"taia razelor Soarelui de amiaz". ". -ân" ce (a aIun1e la minimum 38 V din totalul -o-ula iei din cosmos L-rocentul celor ale!i (a fi mult mai mare. Când întunericul nu (a mai su-orta cantitatea imens" de lumin" ce se (a -r"("li din înalturi. refuz" s" se mai im-lice în -lanul cuantic material !i a!tea-t" derularea -rocesului mântuirii su+ conducerea atent" a lui ?isus Hristos4 Dac" $rimordialii Luminii s-ar fi amestecat cu oamenii întru-a i. (reascul (a fi incendiat e'trem de ra-id4 în cazul nostru. nici $rea -uternic".zaurdariiM în aIutorul oamenilor din lumea material"4 în toat" -erioada domina iei r"ului. to i. este folosit" o lu-". o ac iune moderat". se (a a-rinde !i (a arde în (e!nicie4 Oi tot ce este f"cut din întuneric (a fi cu-rins de (âl("t"ile acelui foc straniu. acel -rocent al ale!ilor. în sfâr!it. ES fiind ultima sal(are !i ultimul refu1iu4 $rin aceast" ac iune de smul1ere din ca-ti(itatea Celui r"u a cât mai multor suflete. (or r"mâne ca-ti(i în im-eriul materiei. ar +loca între1ul -roces al mântuirii4 :oi. care (a focaliza lumina Soarelui. s-au retras din crea ie4 Astfel. am r"mâne +loca i -e unde am a-uca: fie în iaduri. datorit" fa-tului c" El este Dumnezeu4 El este continuitatea a toate !i ?u+irea nesfâr!it"4 ?ncendiul de la Sfâr!itul <im-ului (a fi doar un efect secundar al am-lific"rii -rocentaIului de lumin" din cosmos4 Cre!terea -rocentaIului de lumin" nu se -oate realiza decât -rin intermediul oamenilor4 Cei -este 38V din oameni de(eni i &ale!i& Llumino!iT care (or -rimi (e!minte noiM. locul lor a fost luat de c"tre Cei întuneca i: Lore00 !i Dree4 $e m"sur" ce 2iii Luminii s-au . care (or arde îm-reun" cu acesta4 Acesta este. încât întunericul nu o (a -utea su-orta !i nici cu-rinde4 Sau. atunci ar fi format un -ol al luminii foarte -uternic. 2iii Luminii nu s-au manifestat direct în -lanul cuantic material.

în1eri !i s-irite ale naturii. s-iritele +une ale naturii sunt $uflarea creaţiei( iar în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii sunt $uflarea formei . -entru fiecare om în -arte. s-iritele +une ale naturii !i în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii formeaz" $uflarea a toate -elementul fundamental al crea iei4 Din emisiile lor de ener1ie sau format când(a cele -atru elemente: aerul. în func ie de elementul s"u s-ecific . fie c" ace!tia se afl" în stare de somn. de(enind ceea ce a fost la înce-uturi: Coroana crea iei !i St"-ânul elementelor <oate elementele deri(ate ascult" de -oruncile sale4 De la Iertfa lui ?isus Hristos. cu atât mai mult cu cât fiin ele în1ere!ti !i s-iritele naturii se manifest".au de(enit ceea ce -oart" numele de al cincilea element. 2iii Luminii au -"truns în lumea material" -nn acele desc0ideri denumite -or i. fiin ele în1ere!ti din ?erar0ia 2iiilor Luminii nu ar fi -"truns în -lanul cuantic material4 La scurt tim. a-a !i -"mântul4 $rin decizia lor de a se manifesta.retras din crea ie. -entru -rima oar" în -lanul cuantic material. cât !i ca fiin e de form" umanoid". în s-riIinul oamenilor4 $rin oameni. ei ocrotesc oamenii. acti(itatea 2iilor Luminii s-a intensificat atât de mult. -otri(it li+erului lor ar+itru. în tim-ul -oto-ului lui :oe. e'ist" un în1er (e10etor al s-iritului. în fond. în s-ecial. focul. în1erii (e10etori înde-linesc !i func ia de $"zitori ai -ra1ului4 LNNM Dintre cei trei în1eri (e10etori. de a-". ele au ac ionat în s-riIinul fra ilor lor. 2iii Luminii -în1eri !i s-irite ale naturii . în tru-uri eterice4 Atunci când ac ioneaz" su+ form" umanoid".sufletesc4 în1erul (e10etor de s-irit nu se manifest" decât ca ener1ie4 El . du-" care s-au retras în ceruri Mai târziu. fiin ele în1ere!ti din ierar0ia fiilor Luminii s-au manifestat continuu în -lanul cuantic material. când au -us ca-"t ac iunii distructi(e a s-iritelor naturii re+ele de a-". cât !i ca fiin e de form" umanoid"4 Ca fiin e li-site de form" umanoid" Lca ener1iiM. al cincilea element este atât ori1inea. la -orunca lui ?isus Hristos. întunericul a luat locul luminii4 în toat" -erioada de e'-ansiune a r"ului. care formeaz" deo-otri(" sufletul crea iei !i sufletul formei: suflarea a toate . -rin acti(itatea intuiti(ilor de -e tim-ul lui A(raam !i a lui Moise. 2iii Luminii . ca Du0uri aIut"toare LDu0uri sluIitoare ale lui DumnezeuM.du-" Iertfa -e cruce. a fost dele1area. un în1er (e10etor al cor-ului sufletului4 Ace!ti în1eri se manifest" atât ca ener1ii. ?isus Hristos a sta+ilit atri+u ii stricte -entru to i 2iii Luminii4 Atri+u iile în1erilor !i s-iritelor naturii din ierar0ia 2iiilor Luminii -ot fi ra-ortate la cele dou" forme de manifestare ale lor: ca ener1ii Lsuflarea crea iei !i suflarea formei -ro-riu-ziseM !i ca fiin e ce îm+rac" forme umanoide4 în am+ele forme de manifestare. doar doi se manifest" su+ o form" umanoid": cel de cor. de!i fac -arte din aceea!i ?erar0ie a 2iilor Luminii4 în1erii -"zitori sunt ce(a mai înal i -e scara ierar0ic" decât în1erii (e10etori4 în1erii -"zitori ac ioneaz".du0 !i cel de cor. încât se -oate (or+i des-re o ade("rat" ofensi("4 Du-" foarte mult tim-. fie c" se afl" în stare de (e10e4 $rima m"sur" -e care a luat-o ?isus Hristos du-" în(iere. la ni(elul -lanului cuantic material. asu-ra unor as-ecte ce in de destin !i de includerea oamenilor în ansam+lul e(enimentelor cotidiene4 2iecare om întru-at are trei în1eri -"zitori !i trei în1eri (e10etori4 în mod -aralel. în tru-uri eterice4 A+ia -rin Ierfa lui ?isus Hristos. de -"mânt etc4 Cei trei în1eri (e10etori au în ocrotire -rinci-alele elemente ale structurii aurice4 Astfel. elementul fundamental a de(enit al cincilea element. fiind atra!i de ener1iile -0arisma0 luminoase4 Dac" intuiti(ii nu ar fi emis acele ener1ii -0arisma0 luminoase.ei sunt cei care men in forma a tot ce e'ist"4 îm-reun". este -erfect ade("rat. al cincilea element a fost identificat de (ec0ii filozofi 1reci cu ait#erul Let0erulM. suflarea a toate. ceea ce. fiecare om are unul sau mai multe s-irite +une ale naturii de care este le1at ener1etic. cât !i rezultanta celor -atru elemente deri(ate4 Astfel. Al cincilea element este a!adar $uflarea a toate( manifestat într-o form" umanoid"4 Ca suflare a toate. în form" umanoid" -entru a-i aIuta -e fra ii lor care s-au r"t"cit în 0" i!urile materiei !i ale tim-ului. care s-au r"z(r"tit: Lore00 !i Dree4 ?mediat du-" Yerfa -e cruce. -orticuri sau sc"ri LScara lui ?aco+M.de foc. f"r" a înceta s" fie ceea ce este4 Du-" cum se !tie.s-au manifestat concomitent atât ca ener1ii. al cincilea element. de aer. 2iii Luminii au -"truns. ca form" umanoid". a unor fiin e în1ere!ti ocrotitoare. !i-a rec"-"tat locul de dre-t -e e!ic0ierul cosmosului. -e care le -utem denumi &de -ro'imitate&: în1eri -"zitori !i în1eri (e10etori4 LNGM în1erii -"zitori nu tre+uie confunda i cu cei (e10etori. un în1er (e10etor al cor-ului du0. 2iii Luminii n-au inter(enit decât în momentul în care Ordinea cosmosului a fost z1uduit" din temelii de ac iunile celor r"i4 în ciclul al $atrulea.

oamenii din lumea material" emit necontenit ener1ii -0arisma0 luminoase sau întunecate. în1erul Qa+riel. la deces4 <oate aceste ceremonii au rolul de a +loca acti(itatea celor întuneca i !i de a -roteIa oamenii4 La aceste ceremonii -artici-" mai multe entit" i an1elice.o -or iune de teren4 în1erii Ocrotitori se ocu-". doi sau c0iar mai mul i în1eri de acest fel. de cartiere. e'ist" în1eri Ocrotitori care se ocu-" de sate. în cazuri de for " maIor". în1erul *afael.mai ales în cazul unor situa ii limit"4 <ot la înce-utul erei cre!tine. n func ie de îm-reIur"ri. de comune. cât !i în afara acestora . P +oal" sau decesul iminent al unui mem+ru im-ortant . în situa ii de criz" e'trem". im-licit. ec0ili+rul dintre lumin" !i întuneric4 $rin acti(itatea lor e'trem de com-le'". au fost sta+ilite anumite ceremonii -e care 2iii Luminii tre+uie s" le fac" oamenilor întru-a i în diferite eta-e sau conIuncturi ale e'isten ei cotidiene: la na!tere. nu a mai fost -osi+il" constituirea (reunui -seudo-aradis formatat aurie de c"tre fiin ele Lore00 sau Dree4 în1erii care se ocu-" de astfel de acti(it" i sunt denumi i în1eri Ocrotitori4 De fa-t. adeseori -. în1erul Mor ii4 LNNM O alt" atri+u ie -rimit" de 2iii Luminii const" în -roteIarea teritoriilor de influen ele celor întuneca i !i. de ora!e !i de -or iuni de teritoriu ce(a mai mari4 în1erii ocrotitori sunt ierar0iza i în func ie de calitatea solului Lde -ro-or ia de lumin" din solM !i de num"rul de locuitori4 <oate aceste fiin e în1ere!ti desf"!oar" o acti(itate intens" -entru ocrotirea oamenilor. care au com-eten e a-ro-iate4 Uneori .= . în cele din urm". nu doar al celor im-lica iM4 $entru fiecare familie -ot fi dele1a i unul. -e care îl res-ect" cu cea mai mare 1riI"4 Li+erul ar+itru este sacru4 Ei ac ioneaz" în fa(oarea oamenilor. în1erul *afaelM. în ultimii DPPP de ani. ce de in diferite func ii în or1ani1rama cosmic". oamenii au ultimul cu(ânt4 $rin li+erul ar+itru. în1erul Uriel. a c"rui cunoa!tere este foarte întins"4 Dac" nu reu!esc s" rezol(e -ro+lemele. în frunte cu -rinci-alii $rinci-i Ocrotitori . toate fiin ele în1ere!ti res-onsa+ile. în com-ara ie cu (remurile anterioare Iertfei lui ?isus Hristos. 2iii Luminii nu se im-lic"4 Dac" oamenii le cer aIutorul. acti(itatea Celui r"u a fost mult diminuat".în1erul Mi0ail.un în1er de un ran1 mult mai înalt. în -relun1irea dorin elor lor. fie la al i în1eri ai ierar0iei. mai mult decât este necesar. ei -ot sa fac" a-el fie la în1erii altor familii. ce im-lic" destinul între1ii familii .de e'em-lu. la c"s"torie.c0iar !i de-a lun1ul mai multor 1enera ii4 în1erii ocrotitori ai familiei reac ioneaz" întotdeauna când ec0ili+rul unei familii este afectat: în cazuri de criz" financiar". la ?isus Hristos sau c0iar la Dumnezeu <at"l4 2ire!te. social" sau c0iar în cazul de infidelitate Linfidelitatea. a(ând -ermanent 1riI" s" nu se modifice în mod radical. -entru în1eri. cu (oce tare. ca la o consf"tuire. în mod e'-licit. mai de1ra+". -recum în (remurile str"(ec0i4 De aceea. la +otez. de la în1erii (e10etori ai fiec"ruia.se adun". fac a-el la $rinci-atele ocrotitoare Lîn1erul Mi0ail.r"mâne -ermanent în -lanul s"u cuantic4 O alt" cate1orie de în1eri de -ro'imitate dele1a i de c"tre ?isus Hristos la înce-utul erei cre!tine -entru ocrotirea direct" oamenilor se afl" !i în1erii -e care am -utea s"-i numim ai familiei4 Aceste fiin e ocrotesc facultati(. când (ia a unui om aIunsese s" nu mai ai+" nici un fel de (aloare4 <otu!i. în func ie de num"rul mem+rilor. astfel c" -ot în1reuna sau -ot înlesni s-riIinul acordat de în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii Ca-itolul 7 ?ER3 :(E@R@DI3= DU(N3A3U ?@ N3 9I3. este un e(eniment la fel de 1ra( ca !i un accident de circula ieT orice infidelitate -ertur+" în mod se(er ec0ili+rul aurie !i destinul între1ii familii. im-licit. -e to i mem+rii unei familii sau c0iar ai unei liniI 1enealo1ice4 Ei sunt interesa i de -er-etuarea !i -ro-"!irea familiei res-ecti(e.sau. la în1erii ocrotitori ai familiei4 Uneori se -ot aduna -este DP de în1eri (e10etori !i ocrotitori4 Conduc"torul tuturor este un în1er Maestru . în1erii Ocrotitori au în Iurisdic ie auric" un teritoriu . !i de oamenii ce locuiesc în acel teritoriu . de-a lun1ul tim-ului . în1erul Qa+riel.c0iar !i de cei afla i în tranzit4 în func ie de m"rimea teritoriului. s-riIinul lor este s-orit4 AIutorul -oate fi cerut de oameni atât în cadrul l"ca!urilor de cult. dar !i în conformitate cu Ordinea cosmic"4 Dac" dorin ele oamenilor nu sunt conforme cu Ordinea cosmic". în îm-iedicarea form"rii unor noi -seudo-aradisuri artificale la ni(el material. 2iii Luminii nu încalc" li+erul ar+itru al oamenilor.

în tim-ul somnului. ?isus Hristos a de(enit în(" "torul -ersonal al fiec"rei fiin e omene!ti întru-ate4 ?ni ierea în tim-ul somnului. formeaz" Adunarea cea mare a tuturor oamenilor. întrucât -ermite oamenilor s" e(olueze foarte mult4 C0iar dac" oamenii au.du0. care este $lanul cuantic al Sufletului lui ?isus Hristos. ace!ti oameni reu!esc s" e(olueze. în $lanul cuantic al Sufletului lui ?isus Hristos. ca suflete. doar în tim-ul somnului.!i formarea Centrului 0ristic de -utere4 Desc0iderea -entru oameni a îm-"r" iei cerurilor a a(ut loc în cele trei zile în care ?isus Hristos a stat în iaduri !i în *e1atul mor ilor (ii4 <otu!i. se -oate s-une c" face -arte !i din -lanul cuantic material. care re-rezint" -ro-ria Sa îm-"r" ie. -rezen i !i (iitori. care s-ar *estructura imediat. în lumea astral"4 2iecare întru-are este -re ioas". sufletele oamenilor s-au unit cu Sufletul Cel Mare al lui ?isus Hristos4 Desc0iderea unui nou -lan cuantic.iei o+i!nuite4 As-ectul mineral este crea ia celor întuneca i4 în acest -lan cuantic nu -ot -"trunde decât fiin ele omene!ti com-ati+ile !i în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii4 2ire!te. noul -lan cuantic a fost denumit îm-"r" ia lui Dumnezeu4 în cosmosul S"u. este de mare im-ortan ". ei e(olueaz" într-o sin1ur" e'isten " mai mult decât ar fi iacut-o în zeci de întru-"ri desf"!urate în e-ocile anterioare4 <o i oamenii care au -"truns. ine'istent anterior . a -ermis tuturor oamenilor o ini iere în tim-ul somnului4 Aceast" ini iere se -roduce doar când oamenii sunt întru-a i în lumea material" !i -"trund. -entru to i oamenii. ci la ni(elul sufletului -al cor-ului sufletesc4 ?isus Hristos a -reluat oamenii întru-a i. este in(izi+il -erce. -e care i-a însemnat cu Efi1ia Sa4 $reluarea nu s-a -rodus îns" la ni(el de cor. dar numai în tim-ul somnului4 LN3M Du-" cum a fost men ionat. în interiorul Sufletului S"u4 Astfel. infraeteric !i material -. du-" cum nu au ce c"uta oamenii care -Manifest" r"ul4 Creatorul !i St"-ânul Lîm-"ratulM acestui nou -lan cuantic este ?isus Hristos4 De aceea. ci -"trund.eteric. ca -relun1ire cuantic". în care sunt res-ectate Le1ile Sale .dar nu la ni(elul as-ectului mineral al acestuia4 îm-"r" ia cerurilor este un -lan cuantic distinct. care se întru-eaz" -entru -rima oar" în era cre!tin"4 2iind educa i în tim-ul somnului în -lanul cuantic al Sufletului lui ?isus Hristos. iar du-" moarte au !ansa de a nu se mai întoarce de unde au (enit. au înce-ut imediat du-" crucificarea lui ?isus Hristos4 ?ar -rimul mare moment al acestui -roces a fost martiriul A-ostolului Otefan4 $rin A-ostolul Otefan a fost desc0is. noul -lan cuantic este desc0is tuturor oamenilor întru-a i. în mod inci-ient. senza ia c" în (ia a lor nu se -etrece nimic deose+it. în momentul Iertfei -e cruce. atât la ni(elul infraeteric. Dumnezeu a creat un -lan cuantic distinct. dar se întinde. adesea. nu au ce c"uta acolo fiin ele luciferice. trecu i. ?isus Hristos a -reluat to i oamenii din semin ia icon 0lisa. desf"!urat" direct de c"tre ?isus Hristos în -lanul cuantic al Sufletului S"u. ca -relun1ire cuantic". îm-"r" ia cerurilor nu are nimic în comun cu as-ectul s"u mineral4 De aceea. comuniunea de-lin" a oamenilor cu ?isus Hristos: Hristos în oameni !i oamenii în Hristos4 LN6M Un alt efect im-ortant al Iertfei -e cruce a lui ?isus Hristos a constat în desc0iderea îm-"r" iei lui Dumnezeu -îm-"r" ia cerurilor .A taltalia $re-arati(ele -entru înde-linirea dezideratului su-rem.denumit $lanul cuantic al Sufletului lui ?isus Hristos4 Din acel moment. -entru -rima oar". în -rimul rând -entru to i acei oameni -ro(eni i direct din 0aos !i din iaduri. de(enind -"rticele din 2iin a Sa cosmic"4 Adunarea cea mare a tuturor oamenilor -refi1ureaz". f"r" îns" a se confunda cu ele4 De!i. ?isus Hristos a -reluat sufletele tuturor fiin elor omene!ti întru-ate4 A!a cum a -reluat to i oamenii din semin ia sâmtemilor. !i în care sunt +ine(eni i doar cei -e . deocamdat". care s-a inserat de-a lun1ul celor trei -lanuri cuantice .Ordinea cosmic" -. cel -u in o sin1ur" dat". du-" (oia !i -l"cerea Sa. format din materie f"r" -"cat. cât !i la ni(elul -lanului cuantic material . în $lanul cuantic al Sufletului lui ?isus Hristos4 Astfel. ?isus Hristos s-a unit cu întrea1a crea ie4 $rin Iertfa Sa. +azele îm-"r" iei cerurilor au fost -use c0iar în tim-ul e'isten ei Sale fizice4 :oul -lan cuantic al îm-"r" iei cerurilor Lcare nu tre+uie confundat cu lumea astral"M are ca +az" de -ornire -lanul cuantic eteric Llumea eteric"M. mântuirea. un nou -lan cuantic.

au fost -rimi i în îm-"r" ia cerurilor4 La maIoritatea celor -rimi i du-" moarte în îm-"r ia cerurilor. au e'istat câ i(a fo!ti $rimordiali ai întunericului de cel mai înalt ran1. datorit" unor fa-te s"(âr!ite în lumea material". du-" constituirea sa. a!a cum este cunoscut din istoria cre!tinismului.care El îi iu+e!te4 Acest nou -lan cuantic este re-etarea. (il(ii au ales s" mear1". o -arte din (il(i n-au mai trecut în lumea astral". cât !i Centrul de -utere 0ristic au fost denumite -rin acela!i cu(ânt: Ataltalia4 Acum. atât noul -lan cuantic. tru-ul fizic a do+ândit mirosuri minunate !i nu s-a mai descom-us4 Oamenii -"trun!i în îm-"r" ia cerurilor nu mai re(in în lumea material"4 $entru ei. a(ând -osi+ilitatea de a comunica cu ?isus Hristos. (il(ii s-au întru-at ca oameni o+i!nui i.du-" crucificarea lui ?isus Hristos4 La maturitate. care s"-i manifeste caracteristicile4 $rimii oamenii care au manifestat caracteristicile Ataltaliei în lumea material" au fost cei denumi i (il(i4 LN>M 5il(ii au fost o -arte din acei oameni sal(a i de ?isus Hristos din iaduri !i din *e1atului mor ilor (ii. de a (indeca etc4 MaIoritatea au fost clar("z"tori. creat e' ni0ilo de c"tre Dumnezeu4 $o-ularea noului -lan cuantic al îm-"r" iei cerurilor a înce-ut imediat du-" în(ierea lui ?isus Hristos4 $rimii care au -"truns în noul -lan cuantic au fost câ i(a oameni sco!i din iaduri !i din *e1atul mor ilor (ii de c"tre ?isus Hristos4 Ei au trecut de la întuneric la lumin"4 De asemenea. cu(ântul Ataltalia se folose!te mai mult -entru Centrul de -utere 0ristic4 Cu(ântul Ataltalia se folose!te în lumea eteric"4 Etimolo1ia cu(ântului Ataltalia este urm"toarea: aCatCal înseamn" locuin "T tbaCal înseamn" lucru confec ionat cu mânaT IaC este unul din :umele lui Dumnezeu: IaC -ro(ine de la IoC5aC= un alt nume al lui >auti= Dumnezeu <at"l4 IoC5 aC5>auti înseamn": Eu Sunt Sin1urul Dumnezeu4 în concluzie. Centrul de $utere al lui ?isus Hristos. s-a -er-etuat -ân" -rin anul 3PP4 Ultimii (il(i s-au întru-at în Iurul anului 7PP. tre+uie consemnat fa-tul c". Ataltalia s-ar traduce -rin e'-resia: $ocuinţa pe care 3u ?unt= Unicul Dumnezeu= a con#truit5o cu m0inile ?ale= pentru oameni. au -"truns în acest -lan cuantic din ce în ce mai mul i oameni icon 0lisa din -rimele trei 1enera ii4 $rimii oameni din 1enera ia a -atra care au -"truns în îm-"r" ia cerurilor au fost A-ostolii4 A-oi au urmat martirii !i sfin ii cre!tini. -ân" ce au fost eli+era i de ?isus Hnstos4 ?mediat du-" eli+erarea din iaduri. de-a lun1ul e'isten ei lor fizice. în condi ii dramatice. a a(ut ne(oie de oameni întru-a i. ca fiind -oten ialii S"i re-rezentan i în noul e( ce se -refi1ura4 în întru-"rile anterioare Ierfei lui ?isus Hristos. care. Ataltalia. în marea lor maIoritate.ionale4 Du-" moartea tru-easc". -entru a-!i face sim it" influen a în lumea material". desf"!urat". ?ni ial. dar !i mul i al i misionari ai Cu(ântului lui Dumnezeu. (il(ii au continuat acti(itatea A-ostolilor în lumea material"4 îm-reun" cu A-ostolii. mucenici. (il(ii au -us +azele noii ci(iliza ii cre!tine4 Ulterior. care s-au întru-at în cicluri destul de scurte Lcu o -erioad" scurt" de (ie uire în lumea astral"M. o -arte din (il(i. (il(ii au fost -rimii oameni -ro(eni i direct din nou constituita lume astral" care s-au întru-at în lumea material"4 $rimii (il(i s-au întru-at în lumea material" la scurt tim.taltalia. a -aradisului ori1inar. (il(ii au fost oameni foarte -uternici LmaIoritatea au fost ini ia i în tem-lele din (ec0imeM care. ci au fost -rimi i în nou constituita îm-"r" ie a cerurilor4 C0iar în ultima secund" a e'isten ei fizice. sfin i4 5il(ii au do+ândit ca-acit" i fiin iale destul de mari. -e un alt -lan.Centrul 0ristic de -utere4 :umele acestui centru de -utere este . reîncarn"rile în lumea material" au luat sfâr!it4 <otu!i. care se manifest" în <ru-ul de Sla("4 E-oca de a-o1eu a (il(ilor. cel mai adesea. f"r" a mai a(ea -uteri e'ce. în cele trei zile dintre moartea -e cruce !i în(iere4 Ei au fost ale!i înc" de atunci de c"tre ?isus Hristos -rin atin1ere direct". unde . La scurt tim-. (il(ii au de(enit martiri. au aIuns în iaduri !i în *e1atul mor ilor (ii4 Ei au stat acolo o lun1" -erioad" de tim-. n-ar mai fi a(ut ocazia de a se mai întru-a în lumea material". au f"cut cunoscut :umele lui ?isus Hristos -e între1ul -"mânt4 Oamenii -rimelor trei 1enera ii care au -"truns în îm-"r" ia cerurilor au format nucleul Centrului de -utere al lui ?isus Hristos . iar a-oi sa-u intru-at in lumea material"4 De fa-t. când e-oca lor s-a înc0eiat4 Ulterior. care au ascultat de îndemnul lui ?isus Hristos: &întoarce i-(" de la a mai face r"ul !i (e i tr"i&4 Ulterior. (il(ii s-au str"mutat în nou construita lume astrala. Centrul de -utere 0ristic a înce-ut s"-!i fac" sim it" influen a în lumea material" Dar. du-" moarte4 în lumea astral"4 Dac" ar fi -"truns direct în îm-"r" ia cerurilor. astfel c" a(eau ca-acitatea de a face minuni.

2ecioara M"ria a de(enit rece-tacolul manifest"rii -ermanente a Du0ului Sfânt4 în urma sim+iozei între structura ei auric" !i Du0ul Sfânt. nici -rea lent". care ine tot de Ataltalia: Centrul de $utere al 2ecioarei Mana .Centrul de -utere marianic4 De!i face -arte din Ataltalia. moderat"-nici -rea ra-id". nu a a(ut dimensiuni mai mari ca ale unui sat.indiferent de ce rit -. Centrul de -utere al 2ecioarei Mana se manifest" întrucât(a autonom4 Oi în Centrul de -utere al 2ecioarei M"ria se afl" oameni din toate cele -atru 1enera ii4 $unctul de -lecare al Centrului de $utere al 2ecioarei M"ria se afl" unde(a în a-ro-ierea Muntelui At0os din Qrecia4 2ecioara M"ria este Maica tru-ului de carne a lui ?isus Hristos4 Ea 8-a n"scut -e ?isus Hristos -rintr-o imaculat" conce. înceteaz" acti(itatea -rinci-al" a Centrului 0ristic de -utere !i înce-e acti(itatea Centrului de -utere marianic. din -unct de (edere statistic.de Sla("4 $ermanent. s-a realizat un ec0ili+ru -lanetar du-" -rinci-iul t#ent t#int . se -oate s-une c" toate "rile cre!tine din lume se afl" su+ influen a !i -rotec ia +lând".i. îisus Hristos îi atra1e -e to i c"tre Sine. nu sunt atât de mari -recum în celelalte zone4 E'ist" întotdeauna un dezec0ili+ru ("dit. în toate "rile cre!tine . formate e'clusi( din oameni4 în miIloc se afl" ?isus Hristos.-u-" moartea tru-easc". îm-"r" ia cerurilor s-a e'tins în mod continuu4 Ca -roiec ie ia ni(elul -lanului material. USUs Hristos este $uterea Su-rem" !i $olul Su-rem al cosmosului Ca $utere Su-rem". care adeseori nici nu este remarcat de &anali!ti&. s-a iul ocu-at de noul -lan cuantic formeaz" un uria! -atrulater. ale Du0ului Sfânt4 Acti(itatea Centrului de -utere marianic este com-lementar" acti(it" ii centrului de -utere al Ataltaliei4 La ni(elul unui teritoriu sau la ni(el -lanetar. mai e'ist" un centru de -utere secundar. Centrul 0ristic de -utere al Ataltaliei ac ioneaz" întotdeauna -rimul4 Când +"t"lia este câ!ti1at". care se manifest" în <ru-ul de sla("4 $rimul cerc este format din oamenii -rimelor dou" 1enera ii4 Al doilea cerc este format din oamenii 1enera iei a treia4 Al treilea cerc este format din oamenii celei de-a -atra 1enera ii4 în afara ceior trei cercuri ale Centrului 0ristic de -utere.iune. -ierderile de (ie i omene!ti. ini ial. 2ecioara M"ria !i-a foraiat un <ru. dar ac iunea sa este. în condi iile în care. e-icentrul noului -lan cuantic este situat în a-ro-ierea (ec0iuiui Centru de -utere al Luminii . ar fi tre+uit s" moar" câte(a mii4 Anual. fie mona0i. fie laici4 Dre-t consecin " a -"trunderii a tot mai mul i oameni. ci !i foarte mul i al i oameni dre. din 2ran a -ân" la mun ii Ural !i din a-ro-ierea $olului :ord -ân" dincolo de 1rani ele ?sraelului !i ale Orientul miIlociu.unde(a -rin $odi!ul <ransil(aniei4 Actualmente. se -roduc mai -u ine catastrofe decât în restul lumii4 C0iar atunci când se -roduc catastrofe. între am-loarea catastrofei !i num"rul de (ie i omene!ti -ierdute4 De e'em-lu. iar acti(itatea ne("zut" a 2ecioarei Mana în <ru-ul de Sla(". în func ie de -rinci-alele caracteristici ale oamenilor întru-a i4 . -ân" în Etio-ia4 Centrul 0ristic de -utere are mai multe cercuri de -utere. du-" am-loarea dezastrului. <ru-ul de Sla(" al 2ecioarei Mana este intersectat de fire su+ iri de lumin" ro!iatic". mii !i mii de oameni +oteza i în rit cre!tin sunt sal(a i din catastrofe de toate felurile Linclusi( din accidente de circula ieM. noul -lan cuantic s-a e'tins considera+il4 De!i. ca ni!te lim+i de foc. în mod necesar. moment în care Du0ul Sfânt a co+orât asu-ra ei. a!a cum a fost în cazul "rilor cre!tinate -ân" în acest moment. mai ales. f"r" m"car a +"nui ce for e ac ioneaz" în fa(oarea Xor4 în alte condi ii. se -oate întâm-la ca o imens" e'-lozie -rodus" la o instala ie industrial" s" nu -roduc" mai mult de dou"-trei (ictime. -a1u+ele !i. a!a cum s-a s-us. astfel de catastrofe ar fi -rodus (ictime !i -ierderi materiale imense4 $rin intermediul celor dou" Centre de -utere com-lementare ce formeaz" Ataltalia. $uterea mare4 De fa-t. fiind într-o continu" e'-ansiune4 El ocu-" a-roa-e întrea1a Euro-". care este im-re1ant de Du0ul Sfânt. a 2ecioarei M"ria4 Este de remarcat !i fa-tul c". este orientat" în acela!i sco-: -er-etuarea mo!tenirii lui ?isus Hristos4 Ac iunea 2ecioarei M"ria este foarte +lând"4 Ca o -arantez".ec0ili+rul -utere mare -utere mic"4 ?isus Hsristos este. desi1ur. Iu-" momentul mor ii sale fizice. dai ferm". care consolideaz" !i -er-etueaz" ceea ce a fost cucerit4 Du0ui St ani este couuauuaiea a ioaic.au fost desc0iz"tori de drumuri4 :u numai o -arte din (il(i a -"truns în îm-"r" ia cerurilor.

ei do+ândesc. au fost ca. care re-rezint" relee de transmisie între ?isus Hristos !i oamenii din lumea material" com-ati+ili cu ei4 Oi oamenii din lumea material" -ot fi clasifica i du-" o scal" a des"(âr!irii. oamenii întru-a i ca-i de serie sunt în rela ie cu al i oameni. ar fi sal(a i . dar aceast" scal" este diferit" de cea a oamenilor din Ataltalia4 Dac" am folosi aceea!i numerotare de la 8 la 8PP. la un moment dat.un s-a iu (ital. în e'isten a material". instantaneu.ceea ce este totu!i un câ!ti1 e'trem de im-ortant4 Du-" moarte. în mod necesar. -uterii !i t"riei sale -. urmeaz" oamenii 1enera iilor a treia !i a -atra. la rândul lor. astfel c" sunt atra!i.de e'em-lu mona0ii isi0a!ti -. 1rada iilor cu-rinse între KK !i KP4 A-oi4 în ordine. ar tre+ui s" se afle ?isus Hristos. -otri(it ran1ului.!i (or -"trunde automat în îm-"r" ia cerurilor4 Este 1reu de estimat ce -rocent ar forma oamenii care -ot fi inclu!i în aceast" cate1orie. în iumea materiala. ei nu nu mai cores-und lumii astrale Lnu mai sunt com-ati+ili cu lumea astral". se sta+ile!te o rela ie de rezonan ".ei (or de(eni cei ale!i. actualmente. dar !i o rela ie de ec0ili+rare du-" -rinci-iul -utere mare . în tim-ul e'isten ei fizice. cate1oria celor ale!i ar forma un -rocent de a-ro'imati( GPV din totalul oamenilor de -e 1lo+. oamenii care.$entru a ac iona în mod eficient. 1rada ia cu num"rul 8. Marele Model4 2ire!te. tre+uie s" ne ser(im de o com-ara ie4 S" luam. s" s-unem. a!adar. care ar fi e'istat f"r" Iertfa -e cruce a lui ?isus Hristos4 $ro+a+il c". num"rul 8PP în lumea material" !i num"rul 8 în Ataltalia4 în momentul în care -"trunde un om în Ataltalia. atunci to i oamenii întru-a i care au atins m"car ni(elul 6P al scalei. de(enind. dar El re-rezint" un model de urmat. trece -rin oamenii cu ni(elul num"rul 8 Lsau -rin sfin iM din Ataltalia. ca (i+ra ie sufleteasc". astfel c" circuitul de ec0ili+rare este continuat !i în lumea material"4 Astfel. iar su+ ni(elul DP intr" oamenii care. de ec0ili+rare !i de sintonie4 La rîndul s"u. care fac -arte din al treilea cerc al -uterii. lumea astral" (a dis-"reaM. care (or -rimi (e!minte noi .-utere mic"4 Acela!i lucru se -oate s-une !i des-re sfin i. -rin oamenii întru-a i cu 1rada ia 8PP. ?isus Hristos este Dumnezeu !i nu are cum s" intre în aceast" clasificare. în dre-tul 1rada iei cu num"rul 8PP. care este tranzitorieT când nu (a mai fi ne(oie de ea. -lanul cuantic al acesteia se e'tinde4 La fel ca atunci când un om (ine într-un cartier !i î!i construie!te o locuin " . -entru a se înc0ide în to i ceilal i oameni relati( com-ati+ili din lumea material"4 :u mai Ios îns" de ni(elul 6P al scalei oamenilor din lumea material" . (il(n !i continuatorii lor au fost relee de le1"tur" între $uterea Su-rem" !i oamenii întru-a i. circuitul care -orne!te din ?isus Hristos. relati( com-ati+ili cu ei din -unct de (edere aunc. în func ie de modul în care res-ect" Ordinea cosmosului4 La ca-"tul scalei.de serie. relee de le1"tur" între $uterea su-rem" !i ceilal i oameni întru-a i4 Acest -roces s-a desf"!urat cu to i oamenii care actualmente se afl" în Ataltalia <o i au fost. iar acest -rocent este în continu" cre!tere4 La Sfâr!itul tim-ului. Doar ca model de urmat !i ca re-er a+solut. ca termen de com-ara ie aceea!i scal" a des"(âr!irii omene!ti. aIun1 în Ataltalia4 Do+ândind o calitate sufleteasc" foarte înalt". când(a.i4 Cei mai sla+i oameni din Ataltalia. au ni(elul 84 Ei re-rezint" relee de transmisie între oamenii întru-a i !i ?isus Hristos4 Oamenii cu ni(elul 8 sunt a-ro-ia i. cu atât -lanul cuantic res-ecti( se e'tinde4 Dac". care constituie nucleul Ataltalei4 Ei cores-und. se sta+ile!te un -unct de inciden " între 1rada ia 8 a oamenilor din Ataltalia !i 1rada ia 8PP a oamenilor întru-a i în lumea material"4 între ei se realizeaz" o rela ie de com-ati+ilitate. aceasta se e'tinde4 Cu cât -"trund mai mul i oameni în Ataltalia. fiecare -e scara -e care se afl"4 *olul Centrului 0ristic de -utere este decisi( în -rocesul mântuirii tuturor oamenilor4 $entru a în ele1e ade("rata im-ortan " a acestui centru. cu 1rada ii de la 8 la 8PP4 Oamenii -ot fi catalo1a i -e aceast" scal". ?isus Hristos are ne(oie de relee de transmisie. -utem con(eni c" oamenii cei mai -uri din lumea material" au 1rada ia 8PP4 Oamenii întru-a i cu 1rada ia 8PP de(in astfel ca-i de serie4 Astfel. ?isus Hristos -oate cores-unde 1rada iei su-reme4 Urmeaz" oamenii -rimelor dou" 1enera ii L$rimordialiiM. în c0iar acest moment al istoriei cosmosului. iar aceste relee sunt oamenii din Centrul de $utere ai Ataltaiiei4 <ot astfel. care cores-und 1rada iilor cu-rinse între 7K !i 7P4 Unde(a su+ ni(elul 3P intr" cei care. au -racticat metode de autoîm+un"t" ire cre!tin" . cu oamenii care (or intra în cate1oria &ale!ilor& se (a -roduce un fenomen a-roa-e . în Ataltalia4 AIun1ând acolo. dar oricum de-"!esc cu mult -rocentul de D-GV. au fost dre. de mul i oameni întru-a i în lumea fizic"4 între ace!ti oameni din Ataltalia !i oamenii întru-a i care au o (i+ra ie sufleteasc" a-ro-iat" sau com-ati+il". ar sur(eni Sfâr!itul tim-ului.

s-a format cor-ul mental inferior4 Structurile aurice e'terioare se aseam"n" cu ni!te -lanete care s-au des-rins dintr-o ne+uloas" ori1inar"4 :e+uloasa este -rotocor-ul aurie ori1inar. care s-au ad"u1at celor fundamentale Lla oamenii icon 0lisa. c0iar atunci.indiferent de 1enera ie sau de semin ie -rocesul mântuirii nu se -oate -roduce. concomitent cu s"direa unor -oten ialit" i ce fac -osi+il" mântuirea4 Du-" cum a fost men ionat. s-a format cor-ul emo ional. s-a -etrecut !i la ni(el microcosmic LaurieM4 Straturile aurei -ot fi denumite ceruri mici( în tim. în ordinea a-ari iei. între ei !i ?isus Hristos4 Elementul care-i (a conecta -e oameni la 2iin a lui ?isus Hristos !i. la ni(elul cerurilor mici. datorit" fenomenului de ec0ili+rare L-utere mare--utere mic"M !i de sintonie4 <ru-ul lor (a fi transfi1urat. nu conteaz" terminolo1iaM4 Raza mântuirii este credin a4 A# <ransformarea sferei . la -lural.aurie ori1inar Lun -rotocor.du-" formarea -lanului cuantic material în ciclul al treilea. iar atunci cind oamenii au înce-ut s" ai+" 1ânduri concrete.ce s-a iul sideral ce con ine cor-urile cere!ti -oate fi denumit. la Sfâr!itul tim-ului. urm"toarele: cor-ul astral. indiferent ce au f"cut -ân" în acel moment. un alt efect deose+it de im-ortant al Ierfei -e cruce a lui ?isus Hristos a constat în modificarea confi1ura iei aurice a oamenilor care s-au întru-at du-" moartea !i în(ierea Sa.de serie4 Cine (a crede în ?isus Hristos (a fi mântuit. -etrecute în anul GG al erei cre!tine. s-a desf"!urat !i la ni(elul macrocosmosului4 Ceea ce este sus este Ios !i ceea ce este Ios este susT ceea ce s-a -etrecut la ni(el macrocosmic. cor-ul sufletului !i cor-ul etericM4 :oile structuri aurice au fost. ele înconIoar" tru-ul -ân" la o distan " de a-ro'imati( 7P de centimetri. -rotocor-ul astral a suferit mai multe metamorfoze -ân" ce a aIuns în forma actual"4 Ulterior. contactul aurie al oamenilor întru-a i cu fiin ele Lore00 !i Dree a 1enerat.ne(erosimil: (or dis-"rea instantaneu din -lanul cuantic material4 Cei afla i lân1" ei (or o+ser(a cu stu-oare cum (or dis-"rea fizic. cu su-ort în e'isten a fizic". moti( -entru care -ot fi denumite structuri aurice e'terioare4 $rocesul a-ari iei structurilor aurice e'terioare a fost urm"torul4 ?mediat du-" formarea -rimelor -seudo-aradisuri. oamenii din Ataltalia care cores-und 1rada iei num"rul 8 !i oamenii întru-a i. tot astfel s-au format -lanetele sistemului solar4 <otu!i.@ E'tinderea îm-"r" iei lui Dumnezeu nu se -oate -roduce decât -e fundalul emanci-"rii aurice !i s-irituale a oamenilor din -lanul material4 2"r" e(olu ia auric" !i s-iritual" a tuturor fiin elor omene!ti . -rin inim" Lde la inim" la inim"M. iar a doua -lanet" este cor-ul mental inferior4 Ceea ce s-a desf"!urat la ni(elul structurii aurice a oamenilor. la oameni s-a format un -rotocor. a de(enit cor-ul astral4 $rima -lanet" este cor-ul emo ional. la scurt tim. care. A!a cum. im-licit. iar structura lor auric" (a fi -urificat" în urma flu'ului de ener1ie ce se (a sta+ili între ?isus Hristos. f"r" a în ele1e ce se -etrece4 Ale!ii (or fi a+sor+i i în îm-"r" ia cerurilorT (or sc0im+a -lanurile cuantice instantaneu. fiin a auric" a omului nu este com-let"4 E(olu ia fiin ei omene!ti !i emanci-area auric" -resu-un formarea a înc" dou" structuri aurice: cor-ul mental su-erior !i cor-ul s-iritual4 A-ari ia !i formarea cor-ului mental su-erior ar fi tre+uit s" re-rezinte o eta-" e'trem de im-ortant" în e(olu ia . s-au format structurile aurice e'terioare. formarea unor -seudo-aradisun aurice. ca $utere Su-rem". ca. în ultima secund" înainte de Yudecat". în urma contactului aurie cu fiin ele Lore00 !i Dree. iar îm-"r" ia cerurilor ar fi un deziderat im-osi+il de atins4 De aceea. -rin e'-resia cerurile mari. cor-ul du0. mai târziu. -rin formarea celor trei structuri aurice e'terioare.astralM4 $rotocor-ul ori1inar s-a format în momentul în care oamenii au a(ut -rimele dorin e4 De-a lun1ul tim-ului. -e de-o -arte. la -rezentul continuu. (or fi. este c0iar credin a4 Cei care (or crede. structurile aurice fundamentale sunt: s-iritul. la rândul lor mântui i Lsal(a i sau eli+era i. cor-ul emo ional !i cor-ul mental4 Cele trei structuri au forme o(oidale4 Actualmente. din -rotocor-ul aurie ori1inar s-au des-rins succesi( alte dou" structuri aurice4 în momentul în care oamenii din lumea material" au a(ut -rimele emo ii. tocmai datorit" flu'ului de ener1ie ce se (a sta+ili. iar de cealalt" -arte a 1enerat a-ari ia unor structuri aurice noi.

cum ar fi fost firesc. în fiin a interioar" a 2ecioarei M"ria s-a n"scut s-eran a4 :a!terea s-eran ei a 1enerat formarea -rimului sateiit al . limitat". a cor-ului s-iritual ca sateli i ai cor-ului mental inferior. cerul -ri(it -rin mentalul su-erior !i -rin cel s-iritual seam"n" iz+itor de mult cu -"mântul -ri(it -rin mentalul inferior4 Cerul a-are ca un fel de -"mânt r"sturnat4 Du-" Ierfa -e cruce a lui ?isus Hristos.deose+it de im-ortant" -. o natur" ener1etic" e'trem de (irusat". 2ecioara M"ria a a(ut un cutremur sufletesc. !i-a ridicat ca-ul -entru a -ri(i cerul.s-a str"luminat -. se -oate s-une c" (ec0iul cor. datorit" fa-tului c" !i cor-ul mental su-erior !i cor-ul s-iritual s-au format direct din cor-ul mental inferior4 Este ca !i cum omul.oamenilor. din iu+ire.într-un fel. astfel c" sentimentul de iertare nu era cunoscut4 Cor-ul astral de ti. datorit" +un"t" ii ei.astral Lca efect al comuniunii aurice a oamenilor cu fiin ele întunecateM a(ea. care este +azat c0iar -e acel 1emene al iert"rii din iu+ire4 într-un fel. la marea maIoritate a oamenilor. -e cei care l-au r"sti1nit -e ?isus Hristos4 Astfel.astral. ci din cor-ul mental inferior. cor-ul mental su-erior este doar o -or iune des-rins" din cor-ul mental inferior. du-" ce a -ri(it mai muit în Ios.de cor. de r"z+unare.de st"tea în fa a Sfintei Cruci !i î!i -ri(ea.(ec0i nu -utea 1enera decât sentimentul de ur" !i. oamenii -ot -ri(i altcum(a cerul4 Doar în acest mod. s-ar -utea s-une c" a e'-lodat4 4 în frac iunea de secund" în care.astral. 2ecioara Mana nu i-a iertat -e cei care l-au crucificat -e 2iul lui Dumnezeu4 5ec0iul cor. dar -rocesul a fost deturnat. astfel c" am+ele (ariante sunt corecte în cadrul aceluia!i sistem de referin "4 O -erioad" de tim-. a fost declan!at de Iertfa -e cruce a lui ?isus Hristos4 $rima fiin " omeneasc" la care s-a -rodus aceast" transformare . care re-rezint" doar o -lanet"4 La marea maIoritate a oamenilor. ce i-a z1uduit întrea1a fiin " interioar"4 Dincolo de durerea -rofund" !i de co-le!itoarea îndurerare -e care le-a resim it. datorit" natuni cor-ului astral de atunci. la fel ca orice om din acea (reme. e(entual. la to i oamenii de atunci. cor-ul mental su-erior nu s-a format direct din ne+uloasa -rimordial" . -rin mentalul inferior. 2ecioara M"ria nu i-a iertat -e cei care l-au crucificat -e ?isus Hristos4 în tim. cerul nu mai -are un fel de -"mânt r"sturnat4 ?m-ulsul form"rii cor-ului mental su-erior !i a cor-ului s-iritual direct din ne+uloasa ori1inal". s-a format un nou cor. (ec0iul cor.astral al 2ecioarei M"ria s-a modificat radical .în ziua ce mai lun1" a umanit" ii când 2ecioara M"ria !i-a ("zut fiul crucificat4 în -rima instan ". a 1enerat o nou" în ele1ere a lumii4 Actualmente. care s-a format tot din cor-ul mental inferior4 2ormarea cor-ului mental su-erior !i. în urma e(enimentelor desf"!urate în lumea material"4 L36M $rima eta-" a acestei transform"ri aurice s-a -rodus c0iar în ziua crucific"rii . cu o durere -rofund". care s-a constituit ca un satelit al acestuia4 Acela!i lucru se -oate s-une !i des-re cor-ul s-iritual. datorit" comuniunii aurice a oamenilor cu Cei întuneca i: Lore00 !i Dree4 Din cauza acestei comuniuni nefaste. 2ecioara Mana a (ie uit cu noul ti. -rin mentalul su-erior !i -rin cel s-iritual4 <otu!i. a-oi. s-a -rodus o modificare im-ortant" la ni(elul structurii aurice a omului4 Aceast" im-ortant" modificare auric" -resu-une formarea cor-ului mental su-erior !i a cor-ului s-iritual direct din cor-ul astral ori1inar Lne+uloasa ori1inar"M. fiul r"stin1nit. dinte -entru dinte4 în consecin ".cor-ul astral inci-ient -.astral al 2ecioarei M"ria a e'-lodat4 Simultan.astral4 $rocesul a fost mult -rea su+til -entru a fi a-reciat în mod com-re0ensi+il. dar !i un sentiment de iertare -entru to i cei care contri+uiser" la r"sti1nirea fiului ei4 A doua eta-" a a(ut loc in cli-a în care 2ecioara M"ria 8-a ("zut -e ?isus Hristos în(iat4 în acea secund" s-a -rodus al doilea cutremur în fiin a sa interioar". cu re-ercusiuni la ni(elul structurii sale aurice4 5"zându-8 -e 2iul iui Dumnezeu în(iat. in(aria+il. un s-asm interior. s-re lumea fizic". c0iar în acele frac iuni de secund". iar nu din cor-ul mental inferior Lo sim-l" -lanet"M4 $rin formarea cor-ului mental su-erior !i a celui s-iritual direct din cor-ul astral. a a(ut acel 1ând de iertare Lcare a a(ut la +az" o ener1ie -0ansma0 luminoas"M. sar nu dm cor-ul mental inferior. sim ind c" s-a -etrecut ce(a fundamental în fim a sa4 :u mai resim ea decât o co-le!itoare durere. a fost 2ecioara Mana4 <ransformarea auric" a 2ecioarei M"ria s-a desf"!urat în trei eta-e distincte. aceast" în ele1ere a lumii este. iar -rinci-iul de +az" al oamenilor acelei e-oci era cel sintetizat de fariseii e(rei: oc0i -entru oc0i. iar în alt fel se -oate s-une c" s-a format un nou cor. care este cor-ul astral. cor-ul ei astral a fost z1uduit din temelii . 2ecioara M"ria a a(ut t"ria s"-i ierte.

de cor. s-a mai des-rins un satelit: cor-ul s-iritual. 2ecioara Mana a de(enit :oua E(" . care nu -ot -rice-e nimic dm cre!tinism. în tim.în s-eciai. S-eran a !i Credin a4 <oate au la +az" ?u+irea. în interiorul c"ruia se manifestau ener1ii în(ol+urate de culori relati( întunecate. în acea zi de *usalii.astral4 De aceea. cor-ul mental su-erior !i cor-ul s-iritual4 La temelia form"rii lor au stat cele trei tr"iri im-ortante.astral. cor-ul emo ional !i cor-ul mental inferior (or înceta s" mai e'iste4 Locul lor (a fi luat de noile structuri aurice. care se -rezenta ca o -elicul" ar1intie ce în("luia cor-ul mental su-erior4 $rin cor-ul s-iritual s-a format la 2ecioara M"ria ade("rata credin "4 Acesta a fost. efectele co+orârii Du0ului Sfânt au fost de o alt" natur"4 în cazul 2ecioarei M"ria. la to i oamenii care rostesc cu (oce tare :umele lui lisus Hristos -cel mai -uternic :ume din Cer !i de -e $"mânt !i cel mai -uternic cu'9nt "e putere din cosmos4 Cor-ul 0aric ai -laselor mesianice are forma unei -lase foarte fine. iar nu din rea inten ie4 :u -ot mai mult4 La a!a ni(el de (i+ra ie. s-a manifestat la to i oamenii.astral. dar ulterior. a!a &ca-odo-er"&4 Acesta a fost -rocesul -rin care. -rin intermediul 2ecioarei M"ria.astral este str"luminat de acti(itatea Du0ului Sfânt4 Drea-ta credin " a înlocuit-o -e cea (ec0e . Codul lui Da 5inci4 Astfel de comentarii sunt realizate de -ersoane cu o structur" auric" de ti.astral. care se -rezenta ca o -elicul" ce în("luia nou constituitul cor. Maica Di(in"4 $rin tran#"ormarea fiin ei sale interioare. to i oamenii care s-au întru-at în lumea material" au +eneficiat de -osi+ilitatea form"rii unor noi structuri aurice. de o minunat" culoare trandafirie4 Aceast" -rim" eta-" a transform"rii s-a -rodus imediat du-" crucificare4 în a doua eta-". în(ierea !i -o1orârea Du0ului Sfânt Lcare este continuitatea a toateM4 Astfel. sin1urele care -ermit mântuirea4 $rin a-ari ia noii confi1ura ii. astfel c". !i anume cor-ul astral cel (ec0i.astral. 1enerate de trei e(enimente cruciale.astralM4 :ici un om întru-at nu -oate în ele1e cre!tinismul dac" nu are cor-ul mental su-erior !i cor-ul s-iritual formate din noul ti. la ei. efectele co+orârii Du0ului Sfânt în acea zi crucial" de *usalii au fost remarca+ile: din noul ei cor.(ec0i. a a-"rut o nou" structur" auric". de culoare aurie.:oua Maic" a tuturor oamenilor.(ec0i. ar fi remarcat o sc0im+are uluitoare: (ec0iul cor. ca efect direct al ac iunii Du0ului Sfânt.ce conce. datorit" limit"rilor inerenie. care nu -oate fi o+ inut" decât în urma form"rii cor-ului s-iritual4 Cor-ul s-iritual nu se -oate forma decât dac" noul ti. din cor-ul ei astral de culoare trandafirie s-a format un fel de satelit: cor-ul mental su-erior. iar cele trei momente decisi(e au fost crucificarea.ia cre!tin" are la +az" acti(itatea cor-ului mental su-erior !i a celui s-iritual de ti. cu tim-ul.de cor. A-stolii nu a(eau format noul ti.de corastral. *usaliile. rolul structurilor aurice formate în (ec0ime L-rin contactul oamenilor cu fiin ele Lore00 !i DreeM. -rin intermediul mentalului inferior4 Aici se cu(ine un scurt comentariu: se -oate s-une c" !tiin a actual" înc" are la +az" acti(itatea mentalului inferior de ti. datorit" acestor e(enimente cruciale desf"!urate acum a-roa-e DPPP de ani. când Du0ul Sfânt a co+orât asu-ra 2ecioarei M"ria !i asu-ra celor care.nou Lformate direct din noul ti.de cor. momentul a-ari iei credin ei ade("rate . desf"!urate la înce-utul erei cre!tine4 Cele trei tr"iri au fost ?ertarea. ce în("luie structura auric" a . dis-"ruse. -rodus" în secunda în care 8-a ("zut -e ?isus Hristos în(iat. comentarii de felul celor sintentizate în cartea unui autor american &la mod"&. f"r" nici o e'ce. iar în locul s"u a a-"rut un nou cor. !i anume cor-ul mental su-erior4 Dac" un clar("z"tor ar fi urm"rit modific"rile aurice ale 2ecioarei M"ria din acele zile. în acele momente.noului cor. cor-ul 0aric al -lasele mesianice a a-"rut doar la A-ostoli.drea-ta credin " -. f"r" de care -rocesul mânturii nu ar fi -osi+il4 <ot în ziua cincizecimii. de altfel. astfel de e(enimente nu au cum s" fi1ureze în (reo carte de istorie4 De altfel.nou. c"r ile de istorie nici m"car nu (or+esc des-re în(ierea Mântuitorului4 Unele nici m"car nu-8 amintesc ca -ersonalitate istoric"4 Dar.acea credin " -e care $rimordialii întunericului au (rut s" o inoculeze oamenilor. du-" -rinci-iul transmiterii luminii.astral. 2ecioara M"ria a creat un nou -attern Lo nou" matriceM a structurii aurice. ca rezultat direct aS Ierfei lui lisus Hristos4 Aceast" nou" structur" auric" este cor-ul 0aric al -laselor mesianice4 în ziua cincizecimii. erau cu ea: A-ostolii4 ?n acea -erioad". -recum &efectul corona& ce se -roduce în cazul unei ecli-se de Soare4 A treia eta-" s-a -rodus ce(a mai târziu. e'ist" ast"zi atâtea e'e1eze !i comentarii a+racada+rante cu -ri(ire ia elementele fundamentale ale cre!tinismului . s-au format cele trei noi structuri aurice -cor-ul astral de ti.ie4 Cor-ul 0aric aS -laselor mesianice a-are instantaneu. ale c"rei caracteristici s-au transmis la to i oamenii care s-au n"scut în lumea material" du-" acele e(enimente cruciale4 2ire!te.

oamenii (or fi ca-a+ili s" în elea1" marile taine ale cosmosului !i ale (ie ii4 în a -atra eta-". cor-ul sufletesc se (a conto-i cu cor-ul du0. a cu(ântului în cauz"4 ?n cazul rostirii în 1ând a unui cu(ânt nu intr" în func iune decât cor-ul mental inferior4 $rin -uterea lui lisus Hristos.a!a numitul cor. iertarea. din cor-ul sufletesc conto-it cu cor-ul du0 !i din tru-ul material4 Aceast" stare a conto-irii dintre cor-ul sufletului !i cor-ul du0 -oart" numele de $inea $pirituală. care se afl" la ni(elul larin1elui4 *ostirea cu (oce tare a unui cu(ânt este ec0i(alent" cu rostirea direct de c"tre sufletul omului. iar omul (a trece instantaneu în îm-"r" ia cerurilor -(a sc0im+a -lanul cuantic4 Cei afla i lân1" omul res-ecti( (or o+ser(a cu adânc" stu-oare cum acesta dis-are de lân1" ei4 Acest -roces (a fi de scurt" durat": în -rima faz". la rândul s"u. -recum în ziua de ast"zi4 într-o -rim" eta-". cu care se (a unifica4 Cor-ul sufletului (a înce-e s" lumineze. tru-ul material ai omului res-ecti( (a înce-e s" lumineze4 2ire!te. cu (oce tare. -ermi ând oamenilor s" se -oat" manifesta -lenar !i armonios de-a lun1ul (ie ii4 Cor-ul 0aric al -laselor mesianice nu afecteaz" li+erul ar+itru al oamenilor.material4 C0iar în secunda form"rii com-lete a !inei s-irituale. toate structuri aurice e'terioare se (or unifica. li-sit de aur" e'terioar"4 Omul-suflet este un oni luminat. care se -oate -roduce doar din e'terior4 în aceast" eta-". -ro(enit" fie din cer. acti(itatea c0aArei este într-un stadiu inci-ient4 Când(a. datorit" fa-tului c" fiin ele Lore00 !i Dree nu (or mai fi ca-a+ile s" influen eze Lis-iteasc"M oamenii4 Concomitent cu acest -roces. oamenii ce ale1 s" se emanci-eze s-iritual nu (or a(ea structuri aurice e'terioare. Sinea s-iritual" este noul cor. de-a lun1ul (ie ii. nu iluminat4 Cor-ul sufletesc (a lumina din interior. atunci când este rostit cu (oce tare. :umele S"u re(er+ereaz" direct asu-ra sufletului omului res-ecti(. oamenii nu (or mai a(ea ne(oie de un tru. omul încarnat (a fi un om-suflet. dar c0iar !i ?a ace!tia.astral al+4 în a treia eta-".oamenilor4 H? a-are !i -ersist" doar în momentul rostirii :umelui lui lisus Hristos4 Cu cât un om roste!te mai des. al c"rui -attern a fost inoculat de c"tre 2ecioara M"ria. -etal" cu -etal". fie de -e -"mânt4 <otodat".sufletesc al+4 Cor-ul sufletului (a sem"na. +loc0eaz" influen ele !i tendin ele Aarmice. rolul s"u fiind decisi( în com-licata ecua ie a mântuirii4 Un alt efect im-ortant efect al ierfei -e cruce a lui lisus Hristos a fost s"direa im-ulsului form"rii ulterioare a c0aArei inimii. ce are la +az" iu+irea. -rin intermediul or1anului fizic al 1urii. astfel c" nu mai -oate fi (or+a des-re o iluminare. de(enind.mai -recis. format" din lumin"4 Actualmente. formarea -rimelor rudimente aurice ale c0aArei inimii la maIoritatea oamenilor a a(ut loc du-" anul 86PP4 Când se (a forma definiti(. cor-ul astral transformat (a fi as-irat în cor-ul sufletului.aurie de form" umanoid". formând o sin1ur" structur" auric"4 în aceast" eta-".du0 -urificat cu cor-ul sufletului luminat4 2ormarea !inei s-irituale nu se -oate realiza decât -rintr-o înalt" alc0imie auric".astral transformat .astral. la to i oamenii4 De!i im-ulsul a fost s"dit c0iar în momentul Iertfei -e cruce. la marea maIoritate a oamenilor s-au format doar între N !i 6 -etale4 Doar unii mona0i cre!tini au toate cele o-t -etale dez(oltate. formând o sin1ur" structur" auric": un cor. denumit" S0ainia0. -e fondul form"rii com-lete a c0aArei inimii !i a ac iunii +enefice a cor-ului 0aric al -laselor mesianice. . su+ directa su-ra(e10ere a lui lisus 2îristos4 ?n momentul form"rii smei s-irituale. ce se (a forma din unirea (ec0iului cor. cu de la sine -utere. cât !i cele e'terioareM de orice influen " nefast". astfel c" influen a este direct"4 *olul -laselor mesianice este e'trem de im-ortant în e'isten a cotidian": el -roteIeaz" oamenii Latât cor-urile aurice interioare. cor-ul mental su-erior !i cor-ul s-iritual4 2ormarea acestor structuri aurice (a declan!a un nou model com-ortamental. în aceast" stare. cu o -"-u!" ce are în interior un neon4 în acea eta-". un cor. c0aAra inimii (a a(ea o-t -etale !i o tiI" interioar". oamenii î!i (or forma noul ti. iar din acesta se (or forma. tru-ul material î!i (a înceta definiti( e'isten a. în (iitor Ldar nu într-un (iitor foarte înde-"rtatM c0aAra inimii se (a forma la to i oamenii. stelu a sufletului. !i (a înce-e s" intre în stare de func iune4 LN8M în (iitor. omul (a fi format doar din s-irit.de cor. :umele lui lisus Hristos. -e rând. dar nu a-ar în cazul rostirii în 1ând4 Acest fa-t are o e'-lica ie lo1ic"4 în momentul rostirii cu (oce tare a unui cu(ânt intr" în func iune sufletul . cu aiât -lasele mesianice -ersist" mai mult4 Este im-ortant de remarcat fa-tul c" -lasele mesianice a-ar doar în cazul ro$tirii cu 'oce tare a :umelui lui lisus Hristos. s-eran a !i credin a4 în a doua eta-" a acestui -roces de emanci-are s-iritual" !i auric". acti(itatea cor-ului emo ional !i a cor-ului mental inferior (a înceta definiti(.

întrucât(a. a fost Hazalet0ul4 Al treilea -alier cuantic a fost HaAalazet0ul.ultimul care (a dis-"rea (a fi ca-ulA-oi. succesi(. în as-ectul lumin" al acestuia4 $rimul -alier cuantic creat în Oceanul de Lumin" a fost cel in care Dumnezeu Unicul a rostit Cu(ântul dintru înce-uturi4 Acest -alier cuantic este denumit Halazet04 Al doilea -alier cuantic. un o+ser(ator ocazional a(ea în fa " un om cu care. sfera nu este cea mai -erfect" form" din îm-"r" ia cerurilor4 în îm-"r" ia cerurilor cea mai -erfect" form" este cea umanoid"4 Dumnezeu 8-a f"cut -e om du-" C0i-ul !i Asem"narea Sa4 ?n momentul în care L-a creat -e om du-" C0i-ul !i Asem"narea Sa. el se afla tot acolo. cercul este cea mai -erfect" form" din cosmos4 <otu!i. între inea o discu ie. denumit Hetitet0. Dumnezeu <at"l a creat s-iritele în1erilor4 A urmat al -atrulea -alier cuantic. s-a înc0eiat -rimul ciclu al cosmosului. -otri(it ?nten iei sale. (a o+ser(a. a lui S0antia0 !i a oamenilor din -rima 1enera ie. mai corect s-us. (a a(ea loc marea transformare: tran$formarea $ferei "informă umanoi"ă. în frunte cu S0antia04 $e al -atrulea -alier cuantic a a(ut loc re+eliunea lui Halls0it0an. cu dou" secunde în urm". f"r" a înceta s" fie ceea ce este4 $e al treilea -alier cuantic. e(entual. astfel c" al -atrulea -alier cuantic denumit Hetitet0 !i-a înc0eiat e'isten a4 El a intrat în stare de nemanifestare. du-" o secund" (a -utea s" remarce. la fel cum au intrat !i cele trei -aliere cuantice anterioare LHalazet0-ul. de(enind luminoase4 As-ectul unui om de(enit sine s-iritual" (a fi. omul res-ecti( nu (a mai -utea fi o+ser(at în lumea material"4 S-a ial. asem"n"tor cu cel al a-ari iei unei fantome -e tim. ci (a înce-e. im-licit. Oceanul de Miros !i Oceanul de Lumin"4 :oi ne afl"m. ca Dumnezeu <at"l.mai e'act s-us. fa-tul c" tru-ul omului radiaz" lumin" .de noa-te4 2antoma emite lumin" cu de la sine -utere !i este (izi+il" c0iar !i în a+sen a unei surse luminoase din lumea material"4 în a doua faz" a acestui -roces. actualmente. în care Dumnezeu s-a manifestat în form" umanoid". A COSMOSULU? ?storio1rafia actual" a re inut doar scurte fra1mente ale istoriei str"(ec0i . Aceast" ultim" stare a emanci-"rii s-irituale !i aurice a unui om -oart" numele de om-$pirit.nec antem Nimic înainte. omul (a de(eni un s-irit de form" umanoid": un om s-irit4 Capitolul 9 ?S<O*?A :ECE:WU*A<. tru-ul material (a dis-"rea din -lanul cuantic material !i nu (a mai fi (izi+il-Dac". Dumnezeu a creat. c0iar !i aceste fra1mente nu reflect" decât ceea ce s-a -etrecut la su-rafa a 1lo+ului fizic sau. s-iritul omului de form" sferic" se (a dizol(a com-let în sinea s-iritual". cum tru-ul material de(enit luminos. :imicul era doar o e'tensie a 2iin ei omni-rezente a lui Dumnezeu Unicul4 în :imic. unde Dumnezeu <at"l a creat cor-urile de form" umanoid" ale s-iritelor naturii !i ale în1erilor4 <ot -e -alierul cuantic denumit Hetitet0. -ur !i sim-lu. care se (a -roduce du-" formarea !inei s-irituale. care are o form" umanoid"4 Aceast" unire sau sim+ioz" (a fi cel mai im-ortant moment al e'isten ei fiin ei umane în cosmos: s-iritul se (a dizol(a com-let în cor-ul de form" umanoid" al !inei s-irituale4 Astfel (a a-"rea un s-irit de form" umanoid"4 între1a form" umanoid" a omului (a fi s-irit4 Se s-une adesea c" sfera !i. Hazalet0-ul !i . în aceast" ultim" stare. la înce-uturi a e'istat doar :imicul . în Oceanul de Lumin" . Dumnezeu însu!i a(ea forma umanoid"4 De aceea.nu mai mult de D-GV din ceea ce s-a -etrecut de-a lun1ul (eacurilor4 <otu!i. un imens Ocean de Sunet4 A-oi a creat.o lumin" care nu-i afecteaz" oc0ii4 Du-" o alt" secund".în aceast" stare. cu adânc" stu-oare. care au de(enit &Cel r"u&4 Du-" re+eliune. la ni(elul structurii materiale actuale . sfidând orice le1e cunoscut" a fizicii4 <ru-ul acelui om (a dis-"rea molecul" cu molecul" . Dumnezeu a creat cor-urile de form" umanoid" -cor-urile duC . dar (a de(eni in(izi+il4 în ultima eta-" a -rocesului e(oluti(.care este doar o ultim" stare a transform"rilor desf"!urate de-a lun1ul tim-ului4 Du-" cum s-a men ionat. -rintr-o ener1ie -0arisma0 creatoare. la Sfâr!itul tim-ului. cu o !i mai mare uluire. tru-ul material nu (a lua foc. s" lumineze4 <oate celulele tru-ului se (or tranforma ra-id. înce-e s" dis-ar". în care Dumnezeu Unicul s-a manifestat ca s-irit.ale oamenilor din -rima 1enera ie.

o părere "e rău. care este al !a-telea -alier cuantic4 De fa-t. care a -resu-us transform"ri adesea dramatice4 De asemenea. deri(a ie -rodus" in urma unei noi c"deri .Edenul eteric -. cât !i la ni(elul celorlalte -lanuri cuantice -inclusi( a lumii de dincolo. nu e'ista decât un sin1ur element .s-irite ale naturii sau fiin e în1ere!ti -. este -erfect ade("rat4 în actuala faz" a cosmosului material nici nu mai au unde s" 1"seasc" do(ezile !tiin ifice materiale. locul unde mer1. în Cartea 2acerii . care au culminat cu r"z(r"tirea lui Lucifer !i a oamenilor din cea de-a doua 1enera ie. materie. des-re o istorie a focului !i des-re o istorie a a-ei4 2iecare dintre elementele constituti(e ale cosmosului are o istorie a sa. care este al !aselea -alier cuantic. a a(ut loc crea ia lui Adam !i a E(ei4 O data cu comiterea -"catului adamic !i cu &iz1onirea& dm Edenul eteric. care re-rezint" doar un as-ect coru-t al celui -ur4 <otu!i. care se e'-rim" -rin ele4 în în ele1erera cosmosului.o'i1enul4 O'i1enul de atunci nu -oate fi com-arat cu o'i1enul de ast"zi. diferit" de a celorlalte4 Oi ceea ce se în ele1e ast"zi -rin lumea de dincolo. se mai -oate (or+i des-re o istorie a o'i1enului. care nu -oate fi redus" doar la reac iile c0imice sau ener1etice aferente4 Dincolo de as-ectele ener1etice sau c0imice se afl" acti(itatea unor fiin e s-irituale . luat" în considerare istoria fiin elor omene!ti decor-orate4 2iecare 1enera ie sau semin ie de oameni a a(ut -ro-ria sa istorie. desi1ur. care este al !a-telea -lan cuantic4 ?storia celui de-al !a-telea -lan cuantic. dar nu mai sunt locuite4 $entru a nu fi a+sor+ite în Lumea f"r" form". sa(an ii lumii materiale afirm" cu mâna -e inim" c" e(enimentele -rimordiale descrise în 5ec0iul <estament de e'em-lu. s-a format un nou -alier cuantic -alierul cuantic material -. care s" ateste c" au e'istat astfel de e(enimente4 Cosmosul s-a transformat atât de mult. astfel c" de1ea+a am c"uta ast"zi urme fosilizate a ceea ce s-a -etrecut atunci4 Acea form" de o'i1en -ur nu mai e'ist" de când s-a format -rima deri(a ie a sa. din -unctul lor de (edere. tre+uie inut cont !i de fa-tul c" istoria unei comunit" i de oameni întru-a i --o-or. Edenul eteric s-a dedu+lat -e un nou -alier cuantic. care ast"zi este considerat" a fi unica (ala+il". ?n al treilea ciclu al cosmosului. instituind un -seudo-aiier cuantic . inând cont atât de acti(itatea fiin elor în1ere!ti. ceea ce. nu se mai -oate recunoa!te fa-tul c".nu au nici un fel de temei !tiin ific. des-re o istorie a aerului.0aosul4 Haosul este situat în afara Oceanului de lumin". care este actuala lume eteric"4 în -lanul Hazuret0. du-" care a înce-ut al treilea ciclu co#mic8 Al treilea ciclu cosmic a de+utat -e un nou -alier cuantic . oamenii decor-ora i ai res-ecti(ei comunit" i4 ?n consecin ". un element rezultat în urma transform"rilor a-ei4 De fa-t.-rin c"dere nu se -oate în ele1e decât o înc"lcare a Ordinii cosmice4 O'i1enul este. astfel c" istoria car+onului este doar istoria -utrefac iei a-ei4 în afara acestei istorii a car+onului.este diferit" de cea a altei comunit" i4 ?storia fiec"rei comunit" i s-a desf"!urat atât la ni(elul -lanului cuantic material. fiin ele re+ele Ldesemnate 1eneric -rin formula Cel r"uM au e(adat din Oceanul de Lumin".HaAalazet0-ulM4 Ele e'ist" !i nu e'ist"T într-un fel se -oate s-une c" e'ist" ca -oten ialitate. car+onul este cea mai Ioas" transformare a elementului a-"T car+onul este intrarea în stare de -utrefac ie a a-ei. -e un nou -alier cuantic. se -oate s-une c" tru-urile -roto-"rin ilor în nou n"scuta lume material" erau formate din o'i1en -ur.Hazuret0ul . în starea ini ial" a cosmosului. de asemenea. a urmat o nou" -erioad" de nemanifestare. denumit $erfer4 $erterul a fost al cincilea -alier cuantic al cosmosului4 Du-" e(enimentele dramatice desf"!urate -e $erfer. care re-rezenta tru-ul li-sit de form" umanoid" al unui în1er. tre+uie. nu constituia decât o c"dere . iar lumea res-ecti(" era la fel de real" ca !i lumea fizic" actual"4 S-ar -utea s-une c" lumea fizic" actual" este c0iar mai -u in real" decât acea lume format" din o'i1en -ur4 . o'i1enul -ur a a-"rut imediat du-" iz1onirea -roto-"rin ilor din Edenul eteric. tri+ etc . aflat în consona " ener1etic" cu natura -"catului adamic4 Astfel a a-"rut -lanul cuantic material. la rândul s"u. încât astfel de do(ezi c0iar c" nu mai e'ist"4 Ast"zi. astfel c" nu -oate fi -rins în nici o clasificare4 Se -oate s-une doar c" 0aosul este un -alier cuantic o-us Oceanului de Lumin"4 Du-" o lun1" -erioad" de nemanifestare a înce-ut al doilea ciclu cosmic. a a(ut -ro-ria ei istorie. cât !i de cea a oamenilor întru-a i sau decor-ora i4 Ast"zi. nu tre+uie îns" confundat" cu istoria elementului -"mânt4 Elementul -"mânt este format din transformarea car+onului -car+onul fiind. du-" moarte. c0iar în momentul form"rii -lanului cuantic material4 într-un fel. o istorie com-iet" a cosmosului nu -oate fi scris" decât urm"rind toate e(enimentele trecutului de -e toate -alierele cuantice. -lanul material. c0iar !i o'i1enul -ur. des-re o istorie a 0idro1enului. ora!.

-rin foc se în ele1e acea ener1ie su+til" care asi1ur" arderea în lumea material" Lde la arderea 1astric" ce asi1ur" di1estia. dac" nu un trecut cristalizat Z Ce este trecutul cristalizat su+ forma materiei. li+erul ar+itru. cu atât caracteristicile o'i1enului -ur s-au deteriorat4 Cosmosul -ur !i -erfect.Dree4 în -rima eta-" a form"rii lumii materiale. au transformat lumea4 $rocesul modific"rii cosmosului a fost dins-re centru s-re -erferie: ceea ce a fost as-irat în centru. acti(itatea (ulcanic" re-rezint" c0iar iru-u ia for elor r"ului la su-rafa a lumii materiale4 în mod asem"n"tor. manifestându-se ca (ulcani4 O astfel de istorie stranie s-a desf"!urat !i în elementele a-". condi iile de e'isten " s-au modificat radical4 <re-tat. la rândul ei. în1erul O'i1en !i-a -ierdut caracteristicile ini iale4 în locul s"u a înce-ut s" ac ioneze contra-artea sa întunecat". aer !i -"mânt Din acest -unct de (edere. +inef"ctor !i distructi(M4 2ocul +un este nedistru1"tor. -ur !i sim-lu. cât !i în stare de somn. aer !i -"mântM. s-a ofilit încetul cu încetul.care a adus -ro-ria sa întunecime în lumea material"4 Cu cât oamenii au emis mai multe -0arisma0 întunecate.un re-rezentat al Celui *"u . fiind aflat su+ Iurisdic ia s-irtelor naturii !i a fiin elor în1ere!ti din ierar0ia 2iilor Luminii4 2ocul distru1"tor Lfocul ne1ruM este su+ Iurisdic ia s-iritelor naturii re+ele de foc. re-rezint" iru. la arderea unui foc de lemne sau la acti(itatea unui (ulcanM4 în func ie de ac iunea sa. moti(ul -entru care ru1"ciunea aIun1e instantaneu la Dumnezeu. în doar câte(a 1enera ii. se -oate s-une c" fiin ele Lore00 !i Dree de foc au fost az(ârlite în adâncurile materiei. -oziti( !i ne1ati( L+un !i r"u. focul din adâncuri !i-a croit drum s-re su-rafa ". astfel c" în lumea material" s-a e'tins întunecimea4 Cu cât întunericul s-a e'tins. ru1"ciunea fiind o -0arisma0 luminoas"4 în sc0im+.Oamenii. care au fost înl"n uite în . +aza metamorfozelor cosmosului tre+uie c"utat" mai -u in în reac iile c0imice ale elementelor. stârnite de cumulul fa-telor rele s"(âr!ite de oameni în lumea material"4 O dat" cu iz+ucnirea intem-esti(" a elementelor fizice. de c"tre ?isus Hristos !i de c"tre 2iii Luminii Ldu-" cazMT acesta este. datorit" acti(it" ii tot mai de-"rtate de Ordinea cosmica a oamenilor. a fost ne(oie de doi atomi de 0idro1en -entru a ec0ili+ra un atom de o'i1en. aerul !i -"mântiii4 $"mântul a a-"rut în urma intr"rii în stare de -utrefac ie a a-ei L-"mântul este rezultat din com+ina iile car+onului. iar din com+ina ia lor a a-"rut un element nou . emi ând ener1ii modulate informa ional denumite -0arisma04 Ener1iile -0arisma0 luminoase -resu-un continuitatea. trei mari transform"ri: focul. -rin fa-tele lor aflate în dezacord cu Le1ile cosmice. focul ne1ati( s-a concentrat în interiorul 1lo+ului fizic terestru4 într-un fel. astfel c" du-" a-ari ia 0idro1enului. iar -uterea în1erului O'i1en s-a diminuat. de altfel. de fiecare -0arisma0 întunecat" . unde au fost inute ca-ti(e4 în cele din urm". oamenii iau decizii în inima fiin ei lor. Lore00 de foc Lelementari de focM !i a unor fiin e luciferice de foc . a rea-"rut a-oi la -eriferire4 Astfel. format din tru-ul li-sit de form" al în1erului O'i1en4 în acest mod. -recum tornadele sau ura1anele. iar ener1iile -0arisma0 întunecate -resu-un discontinuitatea crea iei4 O -0arisma0 luminoas" este atras" instantaneu de c"tre Dumnezeu. care se 1"se!te în interiorul -"mântului4 Ca -rinci-iu.ca as-ect 1eneric4 Cel r"u de(ine atent !i se manifest" în -relun1irea acelei -0arisma04 înc0inzând circuitul.ii ale for elor întunecate. astfel c". a-ortul ener1etic al o'i1enului a fost diminuat la Ium"tate.el nu -oate determina nici m"car o 1lo+ul" ro!ie s" treac" strada4 Cel r"u se folose!te. &e'crementul& o'i1enului -urT car+onul este o &c"dere& a a-eiM4 $rima mare transformare a a-ei a fost focul. razele de crea ie întunecate s-au am-lificat. sunt eli+erate la su-rafa a -"mântului for ele întunecate care astfel e(adeaz" din temni ele lor su+terane4 Ce altce(a este materia Lcom-us" din a-".care aduce discontinuitate crea iei . foc. iar istoria focului înce-e de la 2ocul inci-ient. creat de c"tre Dumnezeu.a oamenilor. dac" nu tru-ul în10e at al fiin elor malefice Lore00 sau Dree. mama tuturor întunecimilor4 Din nucleul întunecat se formeaz" o raz" de crea ie ce face cone'iunea cu 0aosul. de for a ini ial" a ener1iei -0arisma0 emis" de un om în centrul fiin ei sale4 în func ie de fiecare fa-t" rea !i. atât în stare de (e10e. Cel r"u a infuzat întunecime în cosmosul luminos. focul este de dou" feluri: luminos !i întunecat. cât mai ales în emiterea de c"tre oameni a acelei ener1ii denumit" -0arisma04 în fiecare moment al (ie ii lor. Cel r"u ac ioneaz" dins-re -eriferie asu-ra centrului4 2iecare ac iune de aceast" natur" aduce modific"ri în lumea material"4 Aceste modific"ri nu sunt aduse de Cel r"u cu de la sine -utere4 Cel r"u nu are nici o -utere . e(enimentele 1eolo1ice (iolente -roduse la ni(elul -"mântului LcutremureleM ori e(enimentele meteorolo1ice de acela!i cali+ru ale aerului. acolo unde se afl" Cel r"u . un 2iu al întunericului .a-a4 A-a a a(ut. im-licit. ener1ia -0ansma0 întunecat" este as-irat" instantaneu de nucleul întunecat al -"mântului. -rin e'ercitarea dre-tului su(eran.

-oate c" sin1ura lor 4ină a fost c" e'istau444 Dac" astfel de e(enimente -etrecute în tim-urile recente sunt destul de 1reu de în eles -rin intermediul conce. 1enerând o stare interioar" de a1resi(itate ori de (iolen " e'acer+at"4 Acela!i fenomen a a(ut loc !i în cazul e'-loziei nucleare de la Cerno+âl. oamenii se al"tur" $lanului lui Dumnezeu4 <otul este o lu-t" neîncetat" a $U(INII :(E*9RIF.în s-ecial de +om+ele nucleare. astfel c" ima1inea res-ecti(" a f"cut ocolul lumii. înainte de a le fi fost desco-erit antidotul. din trecutul insonda+il !i din adâncurile materiei.adâncuriZ Ce -oate fi stratul 1eolo1ic în care se 1"se!te -etrolul !i c"r+unele. adic" a for ei r"ului. indiferent în ce form" !i su+ ce aso-ect4 ?nteresant în acest conte't este un e-isod -etrecut relati( recent. în tim-ul atentatelor din 88 se-tem+rie DPP8. incendiu etc4 2ocul se stin1e doar cu a-". astfel c" nu tre+uie s" mire -e nimeni fa-tul c". una dintre cele dou" c"i: a +inelui. care urm"resc continuitatea crea iei. ale1. influen ele nefaste ale acestei catastrofe s-au -ei-etuat -rin felurite molime sau +oli stranii Lde la 1ri-a asiatic" la forme înc" neidentificate de -neumonie (iral"M.1rotesc. ce -resu-une arderea fosilelor str"(ec0i . la câte(a zile du-" distru1erea n<C din :e] [orA. de aer. astfel c" -"mântul a fost. e'-lozi+il sau +om+e de toate ti-urile .iilor actuale.au rolul de a eli+era for e s-irituale ale r"ului. oamenii c0eam" la (ia ". 2*RD@.c"r+une sau -etrol . care înseamn" continuitatea crea iei sau a r"ului. dac" nu trecut cristalizat . care re-rezint" coroana distru1erii. iar de cealalt" -arte se afl" for eie r"ului LUm+releM care urm"resc distru1erea ei4 De-o -arte se afl" 2iii Luminii. fiin ele r"ului4 Ale1ând calea +inelui. de e'em-lu. în cea mai crunt" manifestare a sa4 *"ul înseamn" discontinuitatea Ldistru1ereaM crea iei. dar a fost foto1rafiat" !i filmat". -rin emiterea unor -0arisma0 Lener1ii modulate informa ionalM.tru-ul li-sit de form" umanoid" al fiin elor Lore00 !i Dree de foc4 $urt"torii sunt norii de fum !i de cenu!". ori sunt in1erate în or1anisme -rin 0ran" sau a-". Cei r"i în(ie. de foc. cei care. dar oamenii mor4 De asemenea. au f"cut nenum"rate (ictime4 $ro+lema este c" cei care au contactat acele +oli într-un mod cu totul accidental !i au de(enit (ictime. între aerul im-ur !i aerul -ur !i a!a mai de-arte4 De-o -arte se afl" for ele +inelui LLuminaM. când. ce s" mai s-unem des-re ceea ce s-a -etrecut de-a lun1ul erelor trecute. nu a(eau nici o (in"4 Sau. a-"rând -e -rima -a1in" a tuturor marilor cotidiane4 E'-lica ia nu este -rea com-licat": -rin orice ac iune distructi(" realizat" -rin foc. E\CU*SUS L?M $E A*?$?LE 5j:<ULU? .o ener1ie ce astfel re(ine ia (ia " !i î!i im-rim" caracteristicile saie asu-ra oamenilor de ia su-rafa a -"mântului Z 5enind ia (ia " din adâncurile tim-ului !i ale materiei. care. în cazul folosirii +om+elor atomice de la Hiros0ima !i :a1asaAi. care înseam" distru1erea ei4 Ale1ând calea r"ului. U(BR3I 2*RD@ C*N9R. -e care unii comentatori l-au com-arat cu cel L-resu-usM al lui satan4 2orma res-ecti(" a durat doar câte(a secunde. întrucât(a. sunt eli+erate la su-rafa a -"mântului for e s-irituale inima1ina+il de rele. acti(itatea te0nolo1ic" a oamenilor. în momentul distru1erii prin foc a celor dou" turnuri 1emene n<C din :e] [orA. între re1atele Lore00 de a-" !i re1atele s-intelor +une L-recum în tim-ul -oto-ului din (remea lui :oeM. cur" at de influen e nefaste ale focului distructi(4 <otu!i. -rin li+erul ar+itru. a înce-ut s" -lou". care a-oi se de-un -e su-rafa a -"mântului4 Ele sunt a-oi ins-irate de oameni ca aer. transmise -rin aer. în cazul oric"rui e'-eriment nuclear. care e(adeaz" din locul în care au fost când(a întemni ate4 Ele se risi-esc a-oi -e toat" su-rafa a -"mântului su+ forma unor -articule s-irituale . iar de cealalt" -arte se afl" 2iii întunericului LCel r"uM. inute ca-ti(e în materie4 în aceast" cate1orie intr" !i focul distru1"tor declan!at de arme. care se lu-t" neîncetat -entru fiecare -alm" de -"mânt. ("l"tucii de foc !i fum au reflectat forma uria!" a unui c0i. în care au a(ut loc nenum"rate r"z+oaie între as-ectele +une !i rele ale -rinci-alelor elemente: între focul cel +un !i focul cel r"u. sau de a-"4 La miIloc sunt oamenii întru-a i. în c"zui oric"rei acti(it" i (ulcanice.

fiecare. în alt" -erioad" -lân1. Naşterea îşi are 'remea ei% $ă"itul îşi are 'remea lui şi $mul*erea celor $ă"ite 'remea ei. în momentul în care un om manifest" o caracteristic". o alt" unitate de tim. ce cores-und. se succed diferite -erioade Ltim-uri sau (remuriMT într-o -erioad" oamenii se nasc.s-ecific" -lânsului. to i oamenii. un om -lân1e de DPPP de ori !i râde de GPPP de ori4 De câte ori a -lâns. intr" într-o anumit" unitate de tim-4 Când arunc" cu -iatra în sensul distru1erii. au -"truns în unitatea de tim. aceste constat"ri. de la -rimul -ân" la ultimul.@ $entru a în ele1e mai e'act ceea ce s-a întâm-lat în trecutul înde-"rtat. Ecclesisatul a (rut s" s-un" c". astfel c" to i oamenii din lume care au -lâns (reodat" au -"truns în ea . denumite 1eneric Cei r"z(r"ti i sau Cei întuneca i4 $rin actul re+eliunii.timpul1 lor şi fiecare lucru "e $upt ceruri îşi are cea$ul lui.în10e ate. în afara conte'tului. se afl" unit" ile de tim. în alt" -erioad" arunc" cu -ietre.a râsului4 Situa ia este identic" în cazul celorlalte unit" i de tim-4 2iec"rei unit" i de tim. E'ist". ci cu totul altce(a4 Se4 -are c" autorul Ecclesiastului a dorit s" s-un" c" e'ist" unit" i de tim. în alt" -erioad" strân1 -ietrele aruncate. în (ia a omului se succed diferite eta-e4 <otu!i.. actualmente. în unit" i antinomiceM4 Oi autorul concluzioneaz": "Apoi c9n" m-am uitat cu bă*are "e $eamă la toate lucrurile pe care le făcu$em cu m9inile mele şi la tru"a cu care le făcu$em( am 'ăzut că în toate e$te numai "eşertăciune şi *oană "upă '9nt" Le'-resia *oană "upă '9nt -oate fi tradus" li+er. pe aripile '9ntului . când râde intr" în alta !i a!a mai de-arte4 S" -res-unem c".a -lânsului etc4 De-o -arte. diferite contro(erse cu -ri(ire la ceea ce a (rut s" s-un" autorul Ecclesiastului4 La o analiz" su-erficial". în o-inia Ecclesiastului.a na!terii. ce face -arte din cor-usul 5ec0iului <estament: Ecclesiastul. ?oate îşi au 'remea .cu nuan ele sale. intr" într-o unitate de tim. sunt dis-use. a!adar. omul a -"truns în alt" unitate de tim. deIa consacrat". în e'isten a cotidian" a oamenilor. de-a lun1ul (ie ii.GT G-3. într-ade("r. câte unei caracteristici e'isten iale !i unei st"ri de con!tiin "4 <oate câte se afl" su+ ceruri î!i are tim-ul s"u . de +un sim . care este atri+uit $(e1elui Solomon4 ?at" ce s-unea Ecclesiastul: "Nu e$te nimic nou $ub $oare . în alt" -erioad" mor etc4 E(ident. a-arent f"r" le1"tur" unele cu altele: aruncarea cu -ietre !i strân1erea -ietrelor aruncateT îm+r" i!area !i de-"rtarea de îm+r" i!"riT c"utarea !i -ierdereaT -"strarea !i le-"dareaT ru-tul !i cusutulT t"cerea !i (or+ireaT iu+itul !i urâtulT r"z+oiul !i -acea Ltoate aceste acti(it" i descrise în Ecclesiastul ca. în alt" -erioad" râd. autorul Ecclesiastului a (rut s" s-un" c".# Unit" i în10e ate de tim.. dou" câte dou". ele au c"zut într-o unitate tem-oral" în10e at" .<ot astfel este !i a fost -entru fiin ele care n-au mai res-ectat Ordinea lui Dumnezeu. se afl" unit" ile de tim.ale discontinuit" ii crea iei .au e'-erimentat aceea!i stare e'isten ial"4 Din acest moti( nu se -oate (or+i des-re ce(a nou su+ soare.unitatea de tim.în10e at4 E'ist" o sin1ur" unitate de tim-entru -lâns.în10e at" -unitatea de tim.s-au de-"rtat de -rezentul continuu4 Aceast" unitate tem-oral" este cea a discontinuit" ii crea iei .. !i -rin formula. du-" cum se e'-rima Ecclesiastul4 Dac" nu ar fi a!a. e'-licate atât de f-Imos de Ecclesiast: smul1erea celor . 2ci"erea îşi are 'remea ei şi tămă"uirea îşi are 'remea ei% "ăr9marea îşi are 'remea ei şi zi"irea îşi are 'remea ei% pl9n$ul îşi are 'remea lui şi r9$ul îşi are 'remea lui% bocitul îşi are 'remea lui şi =ucatul îşi are 'remea lui 444& în aceast" în!iruire mai intr". ne (om îndre-ta aten ia asu-ra unei (ec0i scrieri sacre..în10e ate îi cores-unde o anumit" caracteristic" definitorie4 $rin -lâns Lca e'-rimare a triste iiM. fiecare fiin " care -lân1e ar crea ce(a nou . în urma unei analize ce(a mai -rofunde. se -oate -resu-une c" autorul Ecclesiastului nu a (rut s" s-un" ceea ce !i co-iii mici au -rice-ut. dar !i ceea se -etrece în -rezent. constituie o +analitate4 :u este nea-"rat" ne(oie s" fi în ele-t -entru a remarca fa-tul c". care este comun" tuturor4 Ei s-au identificat cu -lânsul !i au -"truns în unitatea res-ecti(" de tim.a f"-tuirii r"ului .ale râului4 De cealalt" -arte.sau *onin" pe '9ntDcu '9ntul1. comun" tuturor.în10e at"4 Când -lân1e intr" în alt" unitate de tim-.a -lânsului4 De câte ori a râs. o unitate de tim..ale +inelui4 în acest conte't. omul în cauz" a -"truns într-o sin1ur" unitate de tim.ar crea o nou" unitate de tim. multe acti(it" i omene!ti.a arunc"rii cu -iatra La distru1eriiMT o alt" unitate de tim.ale continuit" ii crea iei .unitatea sa de tim-4 E'ist".

într-o calot" 1laciar" din Al-iM4 Ea s-a -"strat intact" datorit" fa-tului c" a fost men inut" la o tem-eratur" sc"zut"4 5e!mintele sau -"strat mtecte4 $ân" !i sa+ia !i-a -"strat luciul ori1inar !i t"i!ul ascu it. uciderea. într-un mod cu totul întâm-l"tor Lo astfel de fiin " omeneasc" c0iar a fost desco-erit" -rin 8KKP. ei n-au mai fost com-ati+ili cu cosmosul lui Dumnezeu. ce ne -oate -ermite s" în ele1em ce s-a întâm-lat cu fiin ele re+ele din cosmos4 $recum (ân"torul -reistoric. ru-tul. în cosmos. de asemenea. Cei r"z(r"ti i au r"mas în10e a i c0iar în starea -e care au a(ut-o în momentul re+eliunii4 Este ca !i cum. -entru cosmos acea frac iune de secund" a de(enit trecut. un om nu -oate fi în(iat du-" momentul mor ii. se conecteaz" la acea fiin " întunecat". -entru ei.o adânc" 1roaz". în care ar asculta e'-lica iile celor din Iur. în 0aos . considerând c" a fost tr"dat4 Du-" o -erioad". c0iar dac" a fost men inut în condi ii crio1enice stricte. ar -o(esti 1roaza adânc" -rin care a trecut. dar !i o stare de re(olt" îm-otri(a sc0im+"rii +ru!te de (reme4 în tol+a de (ân"tor se afl" un ie-ura!. cli-a r"z(r"tirii s-a dilatat ia infinit4 ?n momentui r"z(r"tirii. -lânsul. du-" cum nu -oate în(ia nici ie-ura!ul4 Este doar un e'em-lu. Cei întuneca i au murit. iar acesta. în momentul când (ân"torul 8-a 0"ituit !i 8-a ucis4 5ân"torul ar în ele1e fa-tul. tim-ul s-a +locat. ar manifesta în -rimele minute aceea!i stare de 1roaz" -e care a a(ut-o în cli-a mor iiT ar -"stra. su+ oc0ii lui. de asemenea. un (ân"tor -reistoric. nu mai e'ist" tim-T ea se +loc0eaz" în starea de con!tiin " în care a murit. r"z+oiul4 Diferen a dintre Cei r"z(r"ti i !i oamenii întru-a i este îns" esen ial": dac" oamenii întru-a i se -ot reîntoarce du-" fiecare stare de discontinuitate !i î!i -ot continua e'isten a. ie-ura!ul din tol+" ar fi resuscitat la fel de miraculos. ele au în10e at în starea e'isten ial" nefast" din acel moment.s"dite. într-o calot" 1laciar" din Al-i4 Aceast" fiin " este desco-erit" ast"zi de c"tre ar0eolo1i. astfel c" au fost eIecta i instantaneu în afara acestuia. c"ci -"catul Lneres-ectarea Ordinii cosmiceM înseamn" moartea4 Datorit" fa-tului c" n-au mai fost (ii. nu este nimic nou su+ soare: ceea ce s-a f"cut se (a mai face4 Când un om arunc" cu -ietre se conecteaz" tem-oral la to i semenii s"i care au aruncat (reodat" cu -ietre4 De asemenea. fiin ele re+ele din cosmos au în10e at în secunda în care s-au des-"r it de Dumnezeu4 Cur1erea tim-ului este le1at" de modificarea st"rilor de con!tiin "4 Cur1erea tim-ului nu e'ist" decât în -lanul cuantic materialT în -alierele cosmosului s-iritual tim-ul este static -este în10e at4 $entru o fiin " omeneasc" defunct". cu aruncarea -ietrelor4 Aruncând cu . datorit" unor factori climaterici. iar secunda mor ii se e'-andeaz" în eternitate4 Aceasta este. ce s-a continuat la infinit4 Ele nu mai cunosc decât acea stare4 $entru ele. -e care a(ea de 1ând s"8 consume seara. îm-reun" cu familia ce a!te-ta într-o 1rot" din (ecin"tate4 Dac" acel (ân"tor -reistoric ar fi trezit +rusc la (ia " într-un mod miraculos. care a în10e at +rusc acum 3PPP de ani. (ân"torul -reistoric !i-ar da seama c" nimeni nu are (reo (in" -entru ceea ce s-a -etrecut atunci4 Ar în ele1e c". când un om emite o -0arisma0 întunecat" se conecteaz" instantaneu acelei unit" i de tim. iar arcul are coarda la fel de întins" ca odinioar"4 C0iar !i e'-resia fe ei s-a -"strat nealterat": fiin a res-ecti(". de-"rtarea de îm+r" i!"ri. care este res-onsa+il". destul de sim-lu. urâtul. are im-rimat" -e c0i. un (ân"tor -reistoric.într-o stare în care e'-erimenteaz" c"derea -er-etu" în 1ol4 $entru a în ele1e com-let acest -roces se im-une o com-ara ie4 S" ne ima1in"m o fiin " omeneasc". Cei r"z(r"ti i nu -ot4 Datorit" naturii cosmosului s-iritual. fiin ele întunecate au ie!it din -rezentul continuu al lui Dumnezeu4 Astfel. c" starea sa din momentul mor ii !i starea ie-ura!ului sunt relali( asem"n"toare4 2ire!te. aruncarea cu -ietre. -ierderea. dar -entru ele re-rezint" un etern -rezent4 într-un fel. le-"darea. se -oate s-une c" acea frac iune de secund" s-a dilatat unidirec ional în lumea material".ce era la (ân"toareT ar în ele1e. c" a murit instantaneu !i c" tru-ul s"u a fost men inut intact datorit" fa-tului c" acel -erimetru s-a transformat ra-id într-o calot" 1laciar"4 $ro+lema cea mai s-inoas" -entru acel (ân"tor -reistoric s-ar -une în momentul în care.în10e at în care se afl" afunda i Cei r"z(r"ti i4 De aceea. d"râmarea. ca !i cum acea stare se continu" la infinit. tim-ul din lumea de dincolo4 în momentul re+eliunii. !i acea stare de re+eliune contra naturii s"l+atice sau contra zeului -e care-8 (enera. a fost sur-rins de un în10e foarte -uternic -e când se afla -e un -o(ârni!. astfel c" tr"iesc continuu în acea frac iune de secund"4 E(ident. la rândul s"u. de fa-t. în tim.

oamenii se adâncesc în moarte. -rizonierii trecutului4 Cei r"z(r"ti i înc" r"t"cesc în -ro-ria lor stare e'isten ial" nefast"4 Ei sunt -rizonieri în unit" ile de tim.în10e ate ale trecutuluiT ei sunt. Cei r"z(r"ti i se -ot lumina instantaneu4 Din -"cate. im-licit. în lumea material". tre+uie s" se reîntoarc" la ori1ine4 $entru aceasta. iar -entru e'em-lificare (om folosi cazul !oferului !i al -ietonului4 în secunda în care -ietonul a a(ut -useul de furie intens". des-re oameni -rimordiali întuneca i sau des-re s-irite re+ele ale naturii4 Roala de care sufer" Cei r"z(r"ti i. dar în sens lar1 desemneaz" -rinci-iul fundamental al reîntoarcerii Celor întuneca i la lumin"4 $rinci-iul As0-an a fost -romo(at imediat du-" Ierfa -e cruce a lui ?isus Hristos !i consta in transformarea tuturor Celor întuneca i în lumino!i. ac iunile 2iilor Luminii nu sunt îndre-tate s-re distru1erea Celor r"z(r"ti i.a strân1erii -ietrelor4 Acela!i lucru se -oate s-une des-re toate actele descrise de Ecclesiast: îm+r" i!area !i de-"rtarea de îm+r" i!"riT c"utarea !i -ierdereaT -"strarea !i le-"dareaT ru-tul !i cusutulT t"cerea !i (or+ireaT iu+itul !i urâtulT r"z+oiul !i -acea4 *eîntoarcerea Celor r"z(r"ti i Acti(itatea lui ?isus Hristos !i. Cei r"z(r"ti i fac din oameni -uterea mare4 $rin reconectarea la ener1ia trecut. As0-an înseamn" -rizonier. -entru a se înfunda într-o unitate în10e at" de tim. asi1ur" (iitorul !i continuitatea Celor r"z(r"ti i4 Oamenii se întorc astfel în trecut. c0emându-i la (ia " -e Cei r"z(r"ti i. cu ceea ce se afl" în rec4cle bin al cosmosului. Cei întuneca i sunt o+li1a i s" -arcur1" o metamorfoz" foarte se(er": tre+uie s" renun e la tru-ul de form" umanoid" !i s" se manifeste doar ca ener1ii . care a de(enit câm-ul de +"t"lie al uni(ersului4 Oamenii întru-a i sunt situa i c0iar în e-icentrul acestei o-era iuni cosmice4 De fa-t. -recum în cazul cu !oferul !i -ietonul4 $rin emiterea ener1iilor -0arisma0 luminoase. este necesar ca. oamenii s-au de-"rtat de -rezentul continuu. iar Cei r"z(r"ti i (in ia (ia " -rm intermediul oamenilor4 $"catul înseamn" moartea4 $"c"tuind.-ietre. cu atât în lumea material" lucrurile au mers mai -rost4 Din starea în care se afl". -entru Cei r"z(r"ti i a a-"rut o nou" -osi+ilitate de reîntoarcere la Lumin"4 Aceast" -osi+ilitate se nume!te As0-an4 As0-an este un cu(ânt folosit în lumea eteric" !i face -arte din terminolo1ia 2iilor Luminii4 în sens restrâns. a!a cum au fost la înce-uturi. omul res-ecti( -"r"se!te -rezentul. iar Cei r"z(r"ti i (in la (ia "4 <otul s-a sc0im+at în momentul Ierfei -e cruce a lui ?isus Hristos4 $rin Iertfa -e cruce. ca -utere mare. la -rezentul continuu4 $rocesul reîntoarcerii la Lumin" a Celor r"z(r"ti i se realizeaz" doar în -lanul cuantic material. semn c" au reu!it. oamenii. Cei r"z(r"ti i nu se mai -ot reconecta la -rezentul continuu decât -rin oamenii încarna i. intr" într-un alt tim. -oart" numele de "e$părţirea "e 3umnezeu. s" con!tientizeze r"ul !i s" nu-8 mai fac"4 $rocesul este foarte su+til.ce a-ar ine trecutului . oamenii s-au o-rit doar la Ium"tatea drumului: -e m"sur" ce au murit. s"-i (indece -e Cei r"z(r"ti i4 Eoni !i eoni. -e când toate erau -l"cute în fa a Domnului Dumnezeu4 $entru a de(eni iar"!i lumino!i. <"m"duirea celor r"z(r"ti i se -oate realiza doar -rin emiterea unor ener1ii -0arisma0 luminoase. cât !i al oamenilor4 Du-" Ierfa -e cruce a lui ?isus Hristos.atât al fiin elor Dree !i Lore00. doar -rin -uterea lor.în unitatea de tim. care se afl" în 0aos.. -rin emiterea unei ener1ii -0arisma0 întunecate4 .în tim-ul în10e at al arunc"rii cu -ietre4 Când omul strân1e -ietrele. la rîndul lor. în fond. indiferent dac" este (or+a des-re în1eri luciferici. care emit ener1ii -0arisma0 com-ati+ile cu ei4 $rin aceast" cone'iune. oamenii întru-a i au datoria de a-i t"m"dui -e Cei r"z(r"ti i. în sfâr!it. de(enind. ci s-re reîntoarcerea lor la Lumin" !i im-licit. a f"cut cone'iunea cu Cel r"u. ?isus Hristos a de(enit Sal(atorul sau Mântuitorul tuturor .a!a cum erau în -rima lor stare4 Cu alte cu(inte. oamenii s" emit" ener1ii -0arisma0 luminoase. ?isus Hristos a -reluat rolul oamenilor care au e!uat în tentati(a lor de a de(eni sal(atori4 $rin Iertfa -e cruce. s-re moarte. oamenii nu au fost ca-a+ili. amintirile reziduale ale cosmosului4 Ei se afl" într-un fel de rec4cle bin al me1acalculatorului care este cosmosul4 Cu cât oamenii au intrat mai mult în cone'iune cu amintirile reziduale.

Cel întunecat.ce tra(erseaz" strada: nimic nou la -eriferie4 în cazul fiin ei întunecate. a format num"rul de telefon al Celui r"u !i 8-a contactat în mod direct. Cel r"u L-rin unul dintre re-erezentan ii s"i. !i î!i aminte!te cine este. -articulele s-irituale (or fi iar"!i atrase de oameni. ci !i to i cei din -ro-ria sa ierar0ie. rede(enind 2iii s"i lumino!i4 <ot acest -roces a de(enit -osi+il doar în urma Ierfei lui ?isus Hristos4 Este e'trem de im-ortant de remarcat fa-tul c" nu numai acel re-rezentat Lore00 sau Dree se lumineaz". nu se mai -oate manifesta decât la ni(elul lumii eterice. care -oate fi un Lore00 sau un DreeM. în consecin ". Cei r"t"ci i se întorc în sfâr!it acas". fiin ele de(enite As0-an în(a " lec ia iert"rii !i a comuniunii cu Dumnezeu4 A+ia când în(a " lec ia iert"rii. în ele1e acela!i lucru4 în acea secund" crucial". îns". în iumea material". a str"+"tut toate -lanurile cuantice !i s-a înf" i!at al"turi de el4 Este ca !i cum omul care a emis ener1ia -0arisma0.d" frâu li+er mâniei sale !i-8 lo(e!te -e semenul s"u.iei normale4 Dac" omul res-ecti( . datorit" fa-tului c". astfel c" a(ea ca-acitatea de a se manifesta cor-oral4 Du-" Iertfa lui lisus Hristos.în10e at" Lcare cores-unde. -ietonul . emite în mod continuu ener1ii -0arisma0 ne1ati(e. -rin -osedare4 Dac". la rândul s"u. la fel ca ai oric"rui 2iu al Luminii4 Cel întunecat de(ine astfel Cel luminos4 <otu!i. re ea. du-" caz. Cel ce fusese întunecat î!i -ierde tru-ul de form" umanoid"4 într-un fel. care î!i -oate -ermite lu'ul de a se 1ândi la ale sale în tim. a fost întunecat". Cel r"u nu a mai fost ca-a+il s" -enetreze -lanurile cuantice -entru a -"trunde direct în lumea material"4 Du-" Iertfa lui lisus Hristos. Cel întunecat se racordeaz" din trecutul s"u la -rezentul omului Lînc" nu se -oate racorda la -rezentul continuu al lui DumnezeuM. lucrurile sunt sim-le: dintr-un -ieton aflat la discre ia for elor oar+e ale destinului. care -oate fi un Lore00 sau un Dree . fiin ele As0-an se eli+ereaz"4 Din acel moment. oc0ii s"i de(in lumino!i. care deIa era în sintonie ener1etic" cu acesta. oamenii întru-a i atra1 aceste -articule s-irituale. fiind a!adar in(izi+il -erce. &familie& sau &na iune&4 Are loc un -roces de luminare în lan .a(ea -uterea !i t"ria de a str"+ate între1ul traseu format de-a lun1ul razelor de crea ie -ân" în lumea material". la rândul . cât !i -e Cel întunecat4 în cazul omului. lo(irii a-roa-eluiM -entru a se conecta -rezentului oamenilor4 Conectându-se la -rezentul oamenilor4 Cel întunecat se lumineaz"4 Luminându-se. se -oate s-une c" are o tensiune remanent" atât de mare. la Dumnezeu. de(ine. Cel r"u --rin unul dintre re-erezentan ii s"i. înceteaz" starea de As0-an4 Astfel. Lore00 sau Dree. dar acest e(eniment se -roduce a+ia în a doua -arte a -rocesului de (indecare4 A doua -arte a -rocesului de (indecare -resu-une c0iar starea -ro-riu-zis" de As0-an. încât e'-lodeaz"4 $articulele ener1etice ale fiin ei sale se r"s-ândesc în tot cosmosul. lucrurile sunt ce(a mai com-le'e4 în frac iunea de secund" în care omul con!tienizeaz" c" tre+uie s"-!i ierte a-roa-ele. datorit" fenomenului de sintonie4 Ceea ce este asem"n"tor se atra1e4 Li-indu-se de structura auric" a oamenilor. -recum un 1az oarecare se r"s-ânde!te în aer4 Aceasta este doar -rima -arte a -rocesului de (indecare4 2iin a Lore00 sau Dree care. c0emându-8 al"turi de el4 ?n (remurile anterioare Iertfei lui lisus Hristos. de -rizonier4 $articulele s-irituale risi-ite -rin cosmos ale fiin ei res-ecti(e sunt atrase de aura oamenilor întru-a i !i &încarcerate&4 $rin actele lor. do+ânde!te !i mai mult" -utere !i aIun1e s"-8 influen eze -e om a!a cum dore!te. continu" s" e'iste su+ forma acestor -articule s-irituale. r"t"cind în cosmos4 în cele din urm". ce a de(enit !i ce a fost4 <ot în acel moment. în -rezentul continuu. Cel r"u 8-a localizat -e acel om. sfâr!ind -rin a se cala -e structura sa cor-oral". Cel întunecat î!i aminte!te tot r"ul f"cut oamenilor de-a lun1ul tim-ului !i îl co-le!e!te un sentiment acut de ru!ine4 Acest sentiment îl determin" s" -"r"seasc" unitatea sa de tim. de(ine un -ieton -roteIat.în cazul nostru. cu Cel întunecat se -roduce un ade("rat miracol: din întuneca i. omul din cazul nostru se calmeaz" +rusc. între om !i re-rezentantul Celui întunecat se sta+ile!te o cone'iune auric"4 $rin aceast" cone'iune. Cel r"u nu !tia de e'isten a omului res-ecti(4 Du-" emiterea ener1iei -0ansma0. imediat du-" ce de(ine luminos. care se li-esc de structura lor auric". atunci emite o ener1ie -0arisma0 luminoas"4 Aceast" ener1ie -0arisma0 luminoas" sal(eaz" totul: atât -e om. Cel r"u sau Cel întunecat4 Dac" face de mai multe ori acela!i 1est !i. anterior.înaintea emiterii ener1iei -0arisma0 întunecate.

în lumea material". dar -oate fi în eles cores-unz"tor doar dac" se are în (edere fa-tul c" toate fiin ele în1ere!ti se -ot manifesta în dou" i-ostaze: ca ener1ii. dar consecin ele acestui -roces sunt e'trem de im-ortante. oamenii au înce-ut s" emit" ener1ii -0arisma0 întunecate. Cei întuneca i au fost atra!i din 0aos în -lanul cuantic material4 Acolo au desco-erit un teren -ro-ice manifest"rii -ro-riilor caracteristici4 <oate caracteristicile lor nefaste sunt contra-artea întunecat" a caracteristicilor -e care le a(eau înaintea re+eliunii4 ?n momentul re+eliunii. fiin ele în1ere!ti au !i ca-acitatea de a se manifesta c" fiin e indi(iduale de form" umanoid"4 istoria manifest"rii Celor întuneca i a fost descris" anterior.sunt în comuniune -erfect" unul cu altul Lcomuniunea im-lic" în -rimul rând comunicarea instantaneeM4 O astfel de re ea este format" din cel -u in DPP de indi(idualit" i !i -oate num"ra uneori multe zeci de mii Lmii de mii de zeci de miiM4 Oefui unei re ele este in su+alternii s"i. terestru !i cosmic Lsau macrocosmicM4 Din -unct de (edere -si0olo1ic. ce 1ânde!te !i ce simte fiecare dintre cei. -rocesul -"trunderii Celor întuneca i în crea ie a fost men ionat anterior: întunericul a luat locul Luminii. dar r"s-ândite în tot cosmosul . -rocesul este ce(a mai com-licat. -"mântul4 Oi din -unct de (edere terestru. su+ forma unor -articule s-irituale. DPP de su+ordona i ai s"i4 în consecin ". ce mare act de eroism const" în uciderea a !a-te mu!te dintr-o sin1ur" lo(itur". Cei întuneca i s-au &înfr" it& cu oamenii.amintiri cristalizate sau trecut materializat . dar nu a s-ecificat des-re ce este (or+a 444M As0-an $rocesul su+til de transformare a celor întuneca i în As0-an este destul de com-le'. la un moment dat. a!a cum su+alternii s"i sunt în el4 Oeful !tie. cel -u in din acest -unct de (edere. Cei întuneca i s-au îm+oln"(it. c0iar a!a se -etrec e(enimentele -. astfel c" le (om rezuma -e scurt4 înainte de a-ari ia -lanului cuantic material Cei întuneca i dormitau în -ro-ria lor stare nefast". cucerind a-roa-e între1ul -lan cuantic material4 Ei s-au infuzat în crea ie -rintr-un du+lu -roces: ca ener1ii !i ca fiin e de form" umanoid"4 Du+lul -roces al infuz"rii Celor întuneca i în crea ie a fost deo-otri(" -si0olo1ic. care se afl" în afara Oceanului de Lumin"4 Când.ei. ceea ce s-a desf"!urat la ni(elul -lanului cuantic material. secund" de secund". în care anumite fa-te de natur" s-iritual" sunt -rezentate ca desf"!urându-se la ni(elul e'isten ei cotidiene4 La urma urmei. se !tie fa-tul c" +asmele introduc cititorii într-un uni(ers a-arte. fiin ele în1ere!ti sunt r"s-ândite în tot uni(ersul. astfel ca un ora! între1 s"-8 desemneze -e +ietul croitora! -rin calificati(ul &(iteaz& ZS Lcroitora!ul din -o(este a scris -e 0ainele sale &!a-te dintr-o lo(itur"&. adesea. -oate fi un model demn de urmat -entru cât mai mul i oameni4 $rintr-un sin1ur act ce im-lic" emiterea unei ener1ii -0arisma0 luminoase. iar caracteristicile nefaste sunt efectul +olii contactate . de c"dere în 1ol4 Aceast" stare nu -oate fi e'-erimentat" decât în 0aos. dac" se lumineaz" un sin1ur Lore00 sau Dree . cele+rul e'em-lu din +asmul /roitoraşul cel 'iteaz( unde este -rezentat un umil croitora! care a ucis nu mai -u in de 444 !a-te mu!te dintr-o sin1ur" lo(itur". ce -are adesea straniu sau ati-ic. Cei întuneca i au aIuns s" st"-âneasc".ale Celor întuneca i4 $rin intermediul razelor de crea ie. -recum o'i1enul este risi-it în atmosfer"4 De!i tru-ul lor este risi-it -rin tot cosmosul.des-"r irea de Dumnezeu4 2iind atra!i de ener1iile -0arisma0 întunecate. se lumineaz" to i4 $rocesul este instantaneu4 Astfel. s" s-unem. în forma în care se -rezint" ast"zi4 Din -unct de (edere cosmic LmacrocosmicM. -rocesul este cel cunoscut: ener1iile -0arisma0 întunecate emise de oamenii întru-a i i-au atras -e Cei întuneca i4 $rin intermediul oamenilor. un om -oate eli+era nu numai !a-te entit" i întunecate L444 mu!teM. -rin emiterea unor ener1ii -0arisma0 de c"tre oameni. dar -oate fi urm"rit cu u!urin " în liniile sale 1enerale: materia Lsau ceea ce noi numit materieM este format" din ener1iile cristalizate. formându-se -lanul cuantic material !i cosmosul material. care re-rezint" starea f"r" form" !i ca entit" i de form" umanoid"4 Ca ener1ii. ce face.c0iar !i cel mai mic din re ea sau din iera0ieT !i. o fiin " Lore00 sau Dree este în cone'iune auric" cu to i mem+rii re elei Lierar0ieiM din care face -arte: sunt unul în to i !i to i sunt în unul . -rin intermediul li+erului lor ar+itru. a fost . ci mult mai multe4 De fa-t.

datorit" emiterii de ener1ii -0arisma0 luminoaseM4 Dac" în secunda urm"toare îl +ate -e a-roa-ele s"u. omul res-ecti( se înduio!eaz" de suferin a unui câine !i îi d" s" m"nânce. care are dorin a de a de(ora ener1etic tot cosmosul4 Simultan. a!a cum s-a men ionat. Lucifer sau Lu' nu dore!te a!a ce(a.făcătură1.iile actuale4 Halls0it0an nu -oarte fi identificat cu Lucifer. astfel c" -rinci-ala sa caracteristic" este distru1erea a tot ce are form"4 De aceea. de(ine Cel milosti(4 ?ar dac". din s-irite re+ele ale naturii Lore00. tru-urile ener1etice. -entru a fi la fel ca înainte de a se fi re(oltat. cât !i ca o stea L&cum ai c"zut tu. f"r" a -rice-e c" totul s-a sc0im+at4 în sc0im+. se -oate s-une c" Halls0it0an se manifest" în e'terior . fie într-o form" umanoid" -ultima. str"lucitoare stea a dimine ii& . -este alte dou" secunde. cât !i ca o imens" 1aur" nea1r" ce (oie!te s" distru1" Ls" &de(oreze&M tot ce e'ist". iar nu distru1erea sa a+solut"4 Lucifer dore!te s" de(in" un fel de dumnezeu !i s" 1u(erneze a!a cum îl taie ca-ul4 Cine nu este cu el este îm-otri(a lui4 Acesta este. moti(ul -entru care cei doi mari în1eri r"z(r"ti i nu -ot fi identifica i4 Ei desf"!oar" acti(it" i total diferite !i urm"resc sco-uri distincte4 Cei care afirm" c" în (ec0ile scrieri sacre nu s-a f"cut o diferen iere clar" între ei. denumit" 1eneric &Cel r"u& sau &dia(olul& Z De fa-t. atunci Lucifer se -oate manifesta atât într-o form" umanoid". în altele El Addonai etc L$uternicul. o ac iune in(aria+il +un" a 2iilor Luminii -oate fi numit" lucrare( iar o ac iune in(aria+il rea a Celui r"u -oate fi denumit" lucrătură . astfel c" se teme de Halls0it0an4 El nu dore!te distru1erea a tot !i a toate. de fa-t. numi i draci. ce s" mai s-unem des-re celelalte fiin e din cosmos. în lumea eteric". iar dac" urm"re!te discontinuitatea este rea4 Din acest -unct de (edere. ale fiin elor care s-au r"z(r"tit4 Ceea ce este sus este Ios !i ceea ce este Ios este sus4 Ceea ce este în interior este în e'terior !i ceea ce este în e'terior este în interior4 într-un fel. fie +une.se între+a ?saia. în aceste condi ii. C0iar !i Unicul Dumnezeu a -rimit nume diferite. -entru c" nu manifest" aceea!i caracteristic" definitorie4 Halls0it0an (rea s" distru1" totul. de fa-t. unul dintre intuiti(ii din (remurile de odinioar"M4 Ca o -arantez". e'ist" foarte multe entit" i ale r"ului. Haills0it0an se -oate manifesta fie ca o fiin " de forma unui imens !ar-e solzos. a-roa-e necunoscu i de conce. -entru c" emite ener1ii -0arisma0 ne1ati(e !i are o structur" auric" deformat" de furie4 Dac". un om -oate fi într-un moment al (ie ii sale Cel frumos Lare o structur" auric" luminoas". Halls0it0an LS0aitanM !i Lucifer. este denumit Cel r"u. de(ine $rotectorul4 Oi a!a mai de-arte4 . aici se -oate r"s-unde la o între+are -e care mul i oameni !i-o -un: de ce e'ist" dou" entit" i distincte ale r"ului. este amintit" doar una sin1ur". -entru c". în lim+aIul în1erilor (e10etori Leste (or+a des-re în1erii din ierar0ia 2iilor LuminiiM o fiin " omeneasc" este denumit" în func ie de ceea ce face într-un anumit moment4 De e'em-lu. -este zece secunde a-"r" o +"trân" de un 1olan. astfel c" se -oate (or+i des-re o fiin " colecti(" a r"ului. a!adar. cristalizate într-o stare s-ecific" -e care noi o numim materie. -e scurt. -lanete etcM sunt. în mod clar. -e care le manifest" în cadrul unei sin1ure acti(it" i sau lucr"riM4 Dac" !i aceste denumiri ale Unicului Dumnezeu au fost inter-retate ca fiind 444 fiin e diferite. caracteristica definitorie a acelei fiin e4 Orice fiin " din cosmos este +un" sau rea. când.-roiectat în s-a iul sideral4 Cosmosul material este. fie rele4 $e de alt" -arte. tre+uie consemnat !i fa-tul c". trecut cristalizat -amintirea a ceea ce s-a -etrecut când(a4 A1lomer"rile de materie din macrocosmos Lceea ce noi numim 1"uri ne1re. în decursul unei anumite ac iuni sau lucr"ri. denumite demoni. în tradi ia unanim acce-tat". format" din nenum"rate indi(idualit" i4 2iin a colecti(" a r"ului este foarte com-le'". comit o eroare4 Atât te'tul 5ec0iului <estament. datorit" sim+iozei cu S0antia04 Dac" Halls0it0an se -oate manifesta atât în form" umanoid".la nimic -. în func ie de lucr"rile sale4 Astfel. lucru firesc.ca o imens" 1aur" nea1r" L+lacA0oleM. son.în macrocosmos . fiind format" din în1eri re+eli Dree. în altele a -rimit numele El ?a0(e0. ar fi distrus !i el4 Lucifer dore!te cucerirea între1ului cosmos. Milosti(ul etcT acestea sunt doar caracteristici ale Unicului Dumnezeu. în func ie de ac iunile sale: dac" urm"re!te continuitatea crea iei lui Dumnezeu este +un". cât !i te'tul :oului <estament au a(ut 1riI" s" fac" astfel de deose+iri4 2iecare denumire a unei fiin e folosit" în scrierile sacre desemneaz". din oameni -rimordiali ai întunericului. el este numit &Ad(ersarul a toate&4 Halls0it0an (rea reîntoarcerea la nec antem . Unicul Dumnezeu a -rimit numele El Elo0im.

astral !i mental inferior. n-a mai stat -e 1ânduri !i s-a 0ot"rât s" -lece la Dumnezeu s" (ad" de nu l-o -utea cum(a îm+una&L38M4 2ire!te. la -lural. -entru lucruri mai mici. -artici-au adesea !i oamenii buni şi bătr9ni( este le1end" -o-ular" româneasc" intitulat" $o(estea stelelor L38M4 &Cic". +asme !i mituri4 Una dintre numeroasele le1ende care.cerul era foarte a-roa-e de -"mânt4 Atât de a-roa-e. dul"ul de la târl". cel numit . de-a lun1ul tim-ului. se transmiteau în Iurul focurilor de ta+"r" la care. ("carul de la (aci.:u-i trea+a ta Q0ia(ole. s-une le1enda. f"cea a!a c" nimenea nu -leca de la la el cu mâna 1oal"4 M"car un sfat.-rezentul continuu4 $entru în1eri Lla fel ca !i -entru oamenii din lumea astral"M nu e'ist" (iitor. E*F3?93. dis-are !i un cor. 1râu !i -orum+ de sem"nat. intrând -e câm-iile întinse ale cerului. odat" ridicau tre-tele sc"rii ce duceau înaintea <at"lui Ceresc cu -lân1erea sau cu ru1"mintea !i Dumnezeu. (iitorul nu e'ist" !i nu (a e'ista (reodat"4 De asemenea. de era s"-8 mânIeasc"4 Dumnezeu s-a su-"rat foc !i a înde-"rtat cerul de-arte de -"mânt4 Omul L+"r+atul femeiiM s-a n"c"Iit tare -e fa-ta nec0i+zuit" a femeii !i.E'-lica ia acestei st"ri de fa-t.-articulele întunecate ale cor-ului emo ional. cu cine crede i s" s-a întâlnit Z Desi1ur. -entru c". crucea de la +iseric". scoafa cu -urceii.Uci1"-8 Crucea în -ersoan"4 -Unde te duci. -lu1ul !i rari a. care sunt. omul nostru !tia c" -ân" la cer este drum lun1. destul de 1reu de -rice-ut de oameni.du-" cum st" scris în -o(este . în numeroase le1ende. dac" altminterea nu -utea4 Dar oamenii au fost totdeauna nerecunosc"tori !i i-au întors cu r"ul +inele ce le f"cea4 444 O femeie su-"rat" c" nu i-a f"cut Dumnezeu -e (oie s" fac" un lucru nedre-t. -entru ca.se lumineaz"4 De aceea. în care tr"iesc doar fra ii lor care s-au îm+oln"(it de +oala denumit" des-"r irea de Dumnezeu4 $e m"sur" ce. clo!ca cu -ui. s-a ru1at de Dumnezeu s"-8 ierte4 Ra aIun1ând la mare anan10ie !i a(ând ne(oie de sfatul lui Dumnezeu. a luat c0iar !i 444 0ora din sat4 A mai luat.în10e ate. ca +un 1os-odar ce era. du-" ce a +âtut-o +ine. înseamn" c" sorii care dis-ar ori su-erno(ele care e'-lodeaz" sunt reflecarea -rocesului denumit As0-an4 $e m"sur" ce un fiu al întunericului se transform" în As0-an. secera. demult . -orcarul de la -orci !i. încât oamenii -uteau s"-8 atin1" cu mâna !i oricând a(eau ne(oie de (reun aIutor. în (eacurile de dinaintea noastr". astfel c" s-a 1ândit c" nu este cazul s" -lece cu mâna 1oal"4 A!a c" !i-a luat cele tre+uincioase unui astfel de drum: a înIu1at +oii la carul mare. s" are !i s" semene. cio+anul de la oi. în cazul în care i se (or termina merindele4 $e când era el -e la miIlocul drumului cerului. Q0ia(olul .. n-o s" (in" s" crede i. în fond. ?93$3$*R <oate e(enimentele -rinci-ale ale istoriei lumii au fost reflectate.ceresc de -e +olt"4 Simultan. fiin ele din lumea eteric" afirm" c" num"rul de &stele& luminoase Latomii lumino!iM din confi1ura ia auric" a unui om sunt le1ate de num"rul de stele de -e cer4 Ele numesc structurile aurice e'terioare -rin e'-resia cerurile mici( iar s-a iul sideral -rin e'-resia. emisii ale Lore00 eterice. în +un"tatea Lui. ce i-a cerut. al"turi de între1ul norod.fiin ele Lore00 !i Dree de(in As0-an !i trec de la întuneric la lumin". -entru 2iii Luminii nu e'ist" trecutul4 Ei tr"iesc mereu în cli-a -rezent" !i nu au nimic de-a face cu unit" ile de tim. +arda. s-use omul su-"rat4 Oi a!a s-au luat la 0ar ". ale Lore00 de (e1eta ie !i ale Dree. într-un fel sau altul. cerurile mari. s-in elnicul. nu se s-erie cu una cu dou"4 Ca s"-8 îns-"imânte. întunericul din cor-urile aurice e'terioare ale oamenilor . c" doar *omânul. care este -rezentul continuu4 $entru ei e'ist" doar acum . din -unctul de (edere al -rezentului continuu. fântâna din r"scruci. a luat candela din -erete. n-o s" (" (in" s" crede i: cu mai (ec0ea noastr" cuno!tin ". cosmosul se modific"4 Concomitent se modific" !i structura auric" a oamenilor4 Dac" toate cor-urile cere!ti sunt emisii cristalizate ale Celor întuneca i. c" elul din curte. este urm"toarea: în1erii din ierar0ia 2iilor Luminii tr"iesc în <im-ul lui Dumnezeu. a luat !i un car mai mic. coasa. sfredelul. (izitiul de la cai. a aruncat cu câr-a murdar" a unui co-il s-re cer. m"i omule Z îl întrea+" îm-ieli atul4 .

-"rând a fi aco-erit" de um+r"4 <radi ia consemnat" în istoricul M"n"stirii Celic-Dere. se (ede !i ast"zi -e cer: &C" elul. omul e încredin at c" Dumnezeu nu !i-a întors fa a de la el !i c"-8 (a aIuta !i de aici încolo4 De aceea. se re-ezi la cal ca s"-8 mu!te4 Calul încol it de c" el. în 1ra+". -e rama din lemn aurit se afl" o inscri. c0i-ul Mântuitorului ?isus Hristos este de o frumuse e remarca+il"4 ?coana mai are o ciud" enie: mai mult de Ium"tate din ea.mai s-une le1enda -o-ular" româneasc" . de aia nici nu mai crâcni !i. când mai ("zu !i -e dul"ul de -e tarla c" (ine în urma c" elului. încât de-a+ia se mai z"re!te4& L38M 2ire!te. +roderii +iserice!ti etc4 ?coana res-ecti(" este denumit" ?coana Mântuitorului Hristos. se f"cu su+ cer o (iIelie mare. alte dou" icoane f"c"toare de minuni. !ar-ele n"-raznic. scor-ia +lestemat". de +lestemat" !i rea ce e. t"când mâlc. (rând s" (ie în aIutorul Dracului. z1ri+ulindu-se atât de mult !i c"utând s" se ascund" ca !oarecele în 1aura lui. îl trecu furiile -e loc !i o lu" la fu1"4 Cio+anul de oi zdro+i ca-ul +alaurului cu co+ili a4 5"carul -use -e 1oan" -e !ar-e cu aIutorul 0orii !i z(ârcolelile fu1ii !ar-elui se ("d !i ast"zi -e cerT iar (izitiul zdro+i c"-" âna de mort cu +arda4 Scor-ia. +oul de 0"is cârmind c"tre cea4 Dar !i ursul în10e " de 1roaz".ie icoanelor ce -rezint" crucificarea. când ("zu -e om cum scalei -e Dracu !i (edea +ine ursul c" lui are s"-i (ie rândul acu-acu!i. se înfurie atât de tare. din Delta Dun"rii. în ?coana care se cur" " sin1ur". nici ortodo' de rit rusesc. s-une le1enda.mai s-une le1anda cu tâlc -. du-" ele. -rezentarea Mântuitorului tre+uie s" se fac" cu oc0ii desc0i!i . este desc0is" la culoare4 Ea -are sc"ldat" în lumin"4 A doua Ium"tate are o culoare înc0is". omul +iruitor se (ede falnic !i m"re T iar Dracul s-a stâlcit. -e care noi o numim (ântul tur+at444& L38M4 Ce s-a întâm-lat în acea lu-t" de -omin". du-" ce !i-a f"cut o cruce mare. când ("zu c" omul r"-une -e Drac. iar la-tele s-a ("rsat -e drum4 Oricine se uit" cu aten ie . de!i era mic. a!tea-t". afirm" c" icoana a fost adus" de un soldat austro-un1ar -rin anul . cu e'ce.!i se ("d !i azi--e cer. (ede toate acestea -e cer !i. ce stau az(ârlite -e întrea1a +olt" cereasc".. când a a(ut ne(oie de co+ili a lui. care-!i întindea 10iarele s-re om. ci mai de1ra+" -are a -ro(eni dintr-o !coal" 1ermanic" de -ictur" reli1ioas"4 Oricum. &în miIlocul acestor c0i-uri. care cu-rinde mare -arte din c0i-ul Mântuitorului. &se -oate îndre-ta în drumul lui de noa-te&4 &Omul mai are înc" mult" cale -ân" s" aIun1" la Dumnezeu . nici clasic românesc. ursul. dar (ânIos ne(oie mare !i r"u de mama focului. -lesnind fierea în ea de atâta necaz4 :umai +oii de la carul cela mare nu s-au -urtat +ine. calul furios. încât îi â!ni sân1ele -e oc0i !i. î!i -use +otul -e la+e !i r"mase locului&4L38M Dumnezeu le-a -resc0im+at -e toate acestea în stele . c"ci s-au s-eriat de urs !i au sucit -ro a-ul. ca s" lo(easc" în +alaur. îm-ietri cu 10earele întinse.Q0ia(ol a scos din traista lui câte(a o+iecte. drumul -e care a mers omul se nume!te Calea La-telui. 2"c"toarea de Minuni sau ?coana care se cur" " sin1ur"4 L3DM Stilul icoanei este destul de -u in o+i!nuit: nu este nici -ur +izantin.fire!te. nu este în stilul românesc4 Deasu-ra -icturii.mai s-une $o(estea stelelor . se aia o icoan" cu totul !i cu totul deose+it"4 Aceast" icoan" face -arte dintr-un tezaur ce mai con ine moa!tele Cu(iosului Ar0im. c"-" âna de om4 Atunci omul se încaier" (iteIe!te cu DraculT atât de (iteIe!te. s" -lece mai de-arte4& îm-"r" ia nu -oate fi c0iar atât de de-arte4 Omul din $o(este !tie c" Dumnezeu î!i a!tea-t" fiii risi-itori4 HARTA ÎMPĂRĂŢIEI CERURILOR ?coana de la Celic-Dere La M"n"stirea Celic-Dere. du-" ce s-o odi0ni. !i anume: +alaurul.ie cu caractere 1otice4 Contrar canoanelor ortodo'e române!ti. -entru c" a fost al+it de la-tele ("rsat din 1"le ile cio+anului4 Cio+anul. &c" dintr-un fleac de trânteal". -e care i le-a aruncat omului în fa ". c" !i ast"zi dureaz" acolo sus !i (a dura în (eci acea (iIelie. icoana îl -rezint" -e ?isus Hristos cu oc0ii a-roa-e înc0i!i4 $otri(it canonului ortodo'. a r"sturnat 1"le ile cu la-te. dar -entru c" 8-a aIutat s" r"z+easc" -e Dracu.

nimic nu este l"sat la (oia întâm-l"rii: tot ce este în interior se reflect" în e'terior. de fiecare dat". o+iectele sunt ultimele -e lista. de-a lun1ul celor a-roa-e dou" secole care au trecut. Cu(inte de -utere. o -or iune din icoana s-a luminat sin1ur". -ar dou" fante întredesc0ise4 O alt" tradi ie. nu !tiu4 Atât -ot s" (" s-un. concomitent cu desc0iderea oc0ilor Mântuitorului4 în fine. de luminarea -ro1resi(" a icoanei. oc0ii Mântuitorului s-au desc0is din ce în ce mai mult4 Actualmente. tot ce este în e'terior se reflect" în interior4 <ot ce este sus se reflect" Ios !i tot ce este Ios se reflect" sus4 ?storia !i as-ectul deose+it al ?coanei care se cur" " sin1ur" -rezint" câte(a -articularit" i stranii. iar oc0ii Mântuitorului s-au întredesc0is4 ?storisirea -reo ilor -are s" fie edificatoare: icoana a înce-ut s" se lumineze înainte de înce-erea *"z+oiului de inde-enden " din anul 87>>4 $artea luminat" s-a e'tins în continuare. s" le analiz"m4 $rimele între+"ri ce se -ot -une cu -ri(ire la ?coan" ar fi: cine a confec ionat-o.în sensul comercial care se acord" acestui cu(ânt4 în cosmos. dar e'isten a ei merit" o analiz" a-rofundat"4 în -erioada actual". în tim-ul r"z+oaielor ruso-turce. când în acele locuri e'ista doar o mic" o+!te de c"lu1"ri4 Mesa1erul austro-un1ar. Din -unctul de (edere din care încerc"m s" -unem -ro+lema în aceste -a1ini. -e care (om încerca. -e care-i (ede i c" sunt înc0i!i. se (a cura i4 ?ar oc0ii Mântuitorului. în ce condi ii !i de ce4 înainte de a încerca s" r"s-undem la aceast" între+are. (e0iculat" la M"n"stirea Celic-Dere din Delta Dun"rii. cei ce (" urmeaz" s" -"streze icoana4 S" a(e i mare e(la(ie. e'ist" mai multe elemente c"rora li se -oate acorda calificati(ul "e putere. -otri(it tradi iei. atât cât ne st" în -utin ". O+iecte de -utere4 A!adar. orice o+iect care a intrat în contact direct cu o fiin " foarte înalt" din -unct de (edere s-iritual4 <re+uie s-ecificat c". E(enimente de -utere LLucr"rile de -utere 1enereaz" E(enimentele de -utereM. Centre Lfizice sau transfiziceM de -utere. afirm" c" icoana se (a lumina definiti(. iar de cealalt" -arte se situeaz" cele ce a-ar in întunericului4 Des-re 2iin ele de -utere am (or+it de-a lun1ul c"r ii4 Cea mai înalt" 2iin " de -utere este Unicul Dumnezeu4 Urmeaz" . du-" o-ina noastr". totul este în interac iune.8786. al c"rei numitor comun îl constituie calificati(ul "e putere. Locuri de -utere Lcare sunt doar fiziceM.Z Urm"toarea între+are referitoare la ?coana ar fi în le1"tur" cu -ersonaIul care. fie cu sân1e !i. astfel de fenomene -ar s" indice a-ro-ierea unor e(enimente catastrofale sau dramatice4 Astfel de e(enimente nu -ot fi ta'ate dre-t fenomene senza ionale decât de c"tre cei care nu cred decât în e'isten a lumii materiale . 2a-te sau Lucr"ri de -utere. iar oc0ii Mântuitorului se (or desc0ide la cea de-a doua Sa (enire. ine i aceast" icoan"4 Dac" sfin ia (oastr" nu (e i tr"i -ân" la sfâr!it. o (ede i c" este nea1r". a oferit icoana unuia dintre c"lu1"rii -rezen i s-unând: &$"rinte. ?coana care se cur" " sin1ur" nu este sin1ura icoan" miraculoas" de acest fel din *omânia sau din lume. care (or+ea -erfect române!te. mai ales în tim-ul r"z+oaielor +alcanice de la înce-utul secolului \ !i. c0iar înainte de a fi construit" m"n"stirea4 O alt" între+are s-ar ra-orta la stilul nonconformist al icoanei4 Urm"toarea între+are s-ar ra-orta la c0i-ul Mântuitorului . tre+uie -ornit de la -remis" -rinci-al" c". în ce condi ii !i cu ce sco. fie cu mir. destul de lun1". dar -ân" la urm" se (a lumina toat". în afara o+iectelor. se (or desc0ide4 Când !i acest lucru se (a îm-lini. nenum"rate icoane -lân1 fie cu lacrimi. s" -"stra i cu sfin enie aceast" icoan"&4L3DM S-unând toate acestea. Un obiect "e putere este. ultima între+are: este oare luminarea icoanei le1at" doar de e(enimente din lumea fizic" ori este le1at" de alte ti-uri de e(enimente. f"r" nici o inter(en ie omeneasc"4 $or iunea luminoas" s-a e'tins tre-tat.-e care o definesc dre-t unica -osi+il"4 ?coanele care -lân1 nu re-rezint" fenomene senza ionale . tre+uie îns" s" trecem -e scurt în re(ist" celelalte elemente4 :u înainte de a s-ecifica fa-tul c" tot ce -oate -rimi calificati(ul "e putere( -oate fi îm-" it în dou" cate1orii: de-o -arte se situeaz" cele care a-ar in Luminii.a-reciat ca fiind de o frumuse e a-roa-e ireal"4 $enultima între+are ar fi le1at". $entru a în ele1e ce sunt o+iectele de -utere. c"ci -rin ea se (a s"(âr!i o mare minune4 Aceast" icoan". înaintea fiec"reia dintre cele dou" confla1ra ii mondiale4 Ea continu" s" se lumineze !i în ziua de ast"zi4 <re-tat. a-oi. e(ident. al c"ror efect în -lanul material îl constituie r"z+oaiele sau cataclismele Z 5om înce-e cu ori1inea icoanei: cine a construit-o. a adus icoana în acel loc. (a fi un semn c" se a-ro-ie o catastrof": c" (a fi un r"z+oi mare. ?coana care se cur" " sin1ur" face -arte din cate1oria obiectelor "e putere. c" (a fi sfâr!itul lumii. la Sfâr!titul Lumii4 2"r" nici o îndoial". se -oate (or+i des-re urm"toarele elemente ce -ot -rimi calificati(ul de -utere: 2iin e de -utere. în sens restrâns. masa1erul s-a întors de unde a (enit !i nimeni nu a mai auzit (reodat" de el4 $reo ii m"n"stirii afirm" c".

?isus Hristos, Du0ul Sfânt !i 2ecioara M"ria4 A-oi- urmeaz" fiin ele în1ere!ti din ?erar0ia 2iilor Luminii, s-iritele naturii +une !i oamenii de -utere4 La rândul lor, oamenii de -utere -ot fi îm-"r i i în doua cate1orii: oamenii decor-ora i !i oamenii întru-a i4 Oamenii de -utere decor-ora i sunt sfin ii !i ceilal i oameni din Ataltalia4 Oamenii de -utere întru-a i sunt cei care, înc" din tim-ul (ie ii, au f"cut -a!i im-ortan i s-re emanci-area s-iritual"4 Oamenii întru-a i -ot de(eni 2iin e de -utere fie în urma unor te0nici ini iatice, fie în urma contactului de scurt" sau de lun1" durat", cu 2iin ele transfizice de -utere: Dumnezeu, ?isus Hristos, 2ecioara Mana, 2iii Luminii etc4 Locurile în care s-au -erindat 2iin ele de -utere au de(enit locuri sacre - Locuri de -utere4 O+iectele ce le-au a-ar inut au de(enit o+iecte de -utere4 Acti(itatea din lumea material" - fa-tele - re-rezint" Lucr"ri de -utere, iar e(enimentele 1enerate de acestea re-rezint" E(enimente de -utere, 1eneratoare de alte e(enimente, al c"ror sco- este îndre-tat s-re des"(âr!irea oamenilor4 în ciclul al -atrulea, Dumnezeu Unicul a -"truns o sin1ur" dat" în lumea material" - în -lanul cuantic material4 C0iar !i atunci, Dumnezeu !i-a limitat $uterea !i <"ria Dumnezeiasc", -entru a nu afacta mediul !i fiin ele c"zute în materie4 Cu toat" aceast" Limitare de Sine, -recum !i cu toat" -rotec ia asi1urat" de în1erii <"riei L$uteriiM, care au fâcut cercuri concentrice în Iurul S"u, locul în care s-a manifestat Unicul Dumnezeu a de(enit sfânt, deci a de(enit un loc de -utere4 $entru a se manifesta la ni(elul -lanului cuantic material, Dumnezeu Unicul a (enit din -rezentul continuu în care se afl" 2iin a Sa Dumnezeiasc" !i a -"truns în -rezentul lumii fizice -în ceea ce noi numi ?storie4 Momentul în care, -entru -rima oar", Dumnezeu Unicul a -"truns în -lanul cuantic material în mod direct, a fost în tim-ul lui Moise4 $e muntele Sinai, mai întâi, Dumnezeu Unicul a cercetat inima lui Moise, a-oi i-a dat <a+lele Le1ii4 Du-" aceea, du-" timpul no$tru( Dumnezeu a fâcut GPP de -a!i !i s-a întors îna-oi Lîn s-a iu !i tim-M, -entru a (or+i cu :oe de mai multe ori4 Mai întâi i-a cercetat inima lui :oe, -e care a 1"sit-o -e -lacul ?nimii Sale, a-oi, la sfâr!itul -oto-ului, a f"cut Le1"mântul cu :oe, al c"rui semn ceresc a fost curcu+eul Larcul lui DumnezeuM4 Locurile în care Dumnezeu Unicul, ca <at" al Uni(ersului !i Creator a toate, a -us -iciorul în -lanul cuantic material sunt !i ast"zi sacre4 Cunosc"torii le cunosc !i le (iziteaz" adeseori4 Ele sunt situate -e Muntele Sinai !i -e Muntele Ararat, acolo unde s-a o-rit arca4 Oi în cazul lui ?isus Hristos, se -oate (or+i des-re e'isten a Locurilor de -utere: sunt locurile în care ?isus Hristos s-a de-lasat de-a lun1ul e'isten ei Sale tru-e!ti4 ?isus Hristos a realizat nenum"rate Lucr"ri de -utere Lde sunet, de miros !i de lumin"M !i a rostit nenum"rate Cu(inte de -utere4 :umele S"u este cel mai -uternic Cu(ânt de $utere din cosmos4 L3PM Lucr"rile de sunet au fost -ildele !i -ara+olele, lucr"rile de miros au fost (indec"rile !i minunile, iar lucr"rile de lumin" au fost cele ce im-licau continuitatea a toate4 <oate Lucr"rile de $utere ale lui ?isus Hristos au re-rezentat E(enimente de -utere, care au 1enerat, la rândul lor, efecte la to i oamenii care s-au întru-at du-" aceea4 $rin efectele e(enimentelor, $uterea Sa s-a manifestat -e $"mânt4 MaIoritatea o+iectelor -e care ?isus Hristos le-a atins, au de(enit O+iecte de -utere4 Cele mai im-ortante sunt: -otirul LSf4 QraalM, c"ma!a, sa+ia, lemnul Sfintei Cruci4 La acestea se adu1" lancea cu care a fost str"-uns, care îns" a fost un O+iect de -utere a întunericului4 Des-re Lemnul Crucii se !tiu suficient de multe lucruri4 E'ist" nenum"rate +uc" i de lemn inute în diferite locuri din lume, în mare tain" !i cu mare e(la(ie, care au f"cut -arte din Sfânta Cruce -e care a fost r"stin1nit Mântuitorul4 $ro+a+il, multe dintre +uc" ile de lemn des-re care se -resu-une c" au f"cut -arte din Sfânta Cruce, aflate în m"n"stiri sau +iserici sunt falsuri, dar -rintre ele e'ist" !i relic(e ade("rate4 $otirul - ceea ce ast"zi este cunoscut su+ numele de Sfântul Qraal - este o cu-" foarte sim-lu lucrat", f"r" toarte, confec ionat" din lut, din care ?isus Hristos a +"ut la Cina cea de tain"4 De fa-t, -otirul a fost cu-a -ersonal" a lui ?isus Hristos de-a lun1ul unei +une -"r i din e'isten a Sa tru-easc"4 <radi ia afirm" c" în -otir s-a scurs sân1ele Mântuitorului la crucificare4 $otirul e'ist" !i în ziua de ast"zi4 Actualmente, -otirul se afl" într-o zon" -ustie, unde(a în 2ran a, a!azat -e o -iatr", lân1" o a-" Lrâu sau lacM, care, la un moment dat, formeaz" o cascad" micu "4 $otirul nu este ascuns, dar nu -oate fi o+ser(at de nimeni, de!i uneori drume ii trec adesea -e lân1" locul unde se afl"4

în acest conte't, tre+uie s-ecificat fa-tul c" acele -seudodeduc ii lansate în lucr"rile unor istorici francezi, en1lezi !i americani Lsintetizate !i în mult -rea mediatizata carte Codul lui Da 5inci, de(enit +est seller sus-ect de ra-idM, care afirm" c" Sfântul Qraal a fost o 444 femeie, sunt sim-le elucu+ra ii ie!ite din noa-tea ra iunii4 $rin minciunile con inute, cartea Codul lui Da 5inci este doar un alt -as s-re a doua r"sti1nire a lui ?isus Hristos4 C"ma!a lui ?isus Hristos, cea Iucat" la zaruri de solda ii romani, a fost -rimit" în dar de c"tre ?isus Hristos cu ce(a tim- înaintea crucific"rii4 Ea i-a fost oferit" în dar lui ?isus Hristos de un -ersonaI de ran1 înalt, -entru c" i-a (indecat -e cine(a din familie4 $ersoana (indecat" a fost o feti " -l"-ând"4 :umele acestui -ersonaI de ran1 înalt nu a fost re inut de istorie4 A-are în cronica aAas0a ca un +"r+at Lcel mai -ro+a+ilM roman, ce(a mai în (ârst", cu c0elie în -artea din fa " a ca-ului4 Sa+ia este un element mai -u in cunoscut ast"zi4 Ea a fost confec ionat" la -orunca lui ?isus Hristos4 ?isus Hristos a dat -orunca confec ion"rii s"+iei înc" înainte de na!terea Sa, dar sa+ia a fost definiti(at" c0iar în ziua na!terii Sale4 Ea a fost fa+ricat" din fier de un umil me!ter L-ro+a+ilM e(reu !i de dou" aIutoare LcalfeM care, -ân" în acel moment, nu fa+ricau decât cuie, cârli1e !i alte asemenea o+iecte4 Sa+ia are cam 8, 8P cm, cu mânerul tot din fier4 De-a lun1ul tim-ului, sa+ia a fost -urtat" de mai mul i oameni, inclusi( de doi îm-"ra i4 Ultimul care a -urtat-o -are s" fi fost îm-"ratul Constantin4 Du-" moartea lui Constantin nu se mai !tie ce s-a -etrecut cu ea4 Ea e'ist" !i ast"zi, la fel ca -ocalul !i c"ma!a4 în afara acestor O+iecte de -utere care au a-ar inut sau au intrat în contact direct cu ?isus Hristos, e'ist" nenum"rate alte O+iecte de -utere ale celor care L-au cunoscut4 De asemenea, e'ist" nenum"rate O+iecte de -utere ce au a-ar inut sfin ilor -moa!tele4 Mai -utem include în aceast" cate1orie nenum"ratele O+iecte de -utere ale *e1ilor +uni din (ec0ime sau ale Eroilor ci(ilizatori - lan uri, amulete, talismane, -ectorali, +r" "ri, -umnale, s"+ii etc4 Se -are c", la ni(el mondial, e'ist" actualmente un r"z+oi între diferite cate1orii4 sau 1ru-"ri de oameni, -entru a -une mâna -e astfel de O+iecte de -utere $urt"torul sau -osesorul unui astfel de o+iect de -utere -oate do+ândi caracteristicile -osesorului ini ial4 ) în afara acestor o+iecte de -utere ce in de Lumin", e'ist" nenum"rate O+iecte de -utere ale întunericului, -e care, de-a lun1ul (remurilor, le-au -urtat oamenii întunericului - -umnale, suli e, centuri, cin1"tori, o+iecte -ersonale de metal, +iIuterii, amulete, c"r i etc4 Oi ele constituie inta c"ut"torilor de &su(eniruri antice&, care doresc s"-!i însu!easc" caracteristicile ener1etice remanente4 $rintre aceste O+iecte de -utere ale întunericului se num"r" lancea cu care a fost str"-uns tru-ul Mântuitorului -e Sfânta Cruce4 Lancea a fost confec ionat" cu foarte mult tim- înaintea întru-"rii Mântuitorului4 Ea s-a -erindat -e la mul i e'-onen i de frunte ai întunericului, -ân" ce a aIuns la soldatul Lon1inus, cel care a str"-uns tru-ul Mântuitorului4 Lon1inus a fost, în acel caz, doar un instrument, care nu cuno!tea nimic cu -ri(ire la natura lancei4 De fa-t, el !i-a dat seama imediat du-" ce L-a str"-uns -e ?isus Hristos cu lancea, c" s-a -rodus o crim" odioas": &Cu ade("rat, Omul Acesta a fost 2iul lui Dumnezeu&, a rostit el4 Ulterior, lancea s-a -erindat -e la mai mul i -romotori ai r"ului din lumea material"4 Actualmente se afl" tot la ei4 Se -are c", la un moment dat, în cel de-al doilea r"z+oi mondial, lancea a fost o+iect de dis-ut" între Stalin !i Hitler4 Se -are c", la un moment dat, Stalin c0iar a intrat în -osesia lancei4 De mai multe ori, Hitler s-a l"udat c" are în -osesie lancea, dar nu aIuns nici m"car s" o atin1"4 Se -are c" a(ea o co-ie, des-re care !tia c" este fals" Laceast" co-ie, confec ionat" -rin E(ul Mediu, -e tim-ul domniei lui Carol cel Mare, s-a aflat o -erioad" de tim- într-un muzeu din AustriaT fiind c"utat de foarte multe -ersoane de-a lun1ul tim-ului, ori1inalul nu a(ea cum s" se afle într-un sim-lu muzeu4M O dat" cu a-ari ia +isericilor cre!tine, locul O+iectele de -utere ale Luminii a fost luat de icoane !i de alte -roduse cu caracter strict +isericesc4 în -rima -erioad" a erei cre!tine, icoanele au fost realizate de laici, dar, du-" sta+ilirea canonului, realizarea lor a de(enit a-anaIul unor +resle de me!te!u1ari care au ado-tat norme s-ecifice4 <otu!i, în anumite condi ii, laicii -zu1ra(i, -ictori etc - au continuat s" realizeze cu mult succes icoane care de(in O+iecte de -utere4 Condi ia ca un laic s" realizeze o astfel de icoan" este ca Harul s" -o1oare asu-ra sa în momentul lucrului s"u4 $ictorul laic -oate s" fie umil din -unct de (edere social, dar tre+uie s" ai+" inima curat" - s" fie 1"sit curat - la cercetarea inimii de c"tre Dumnezeu, care se face, in(aria+il, înaintea unei o-ere de o asemenea an(er1ur"4 Dac" omul nu este 1"sit curat, atunci nu -oate realiza O+iectul de -utere4

în r"stim-ul realiz"rii unei icoane, Harul LA treia $ersoan" care este Du0ul SfântM se re(ars" asu-ra -ictorului, iar acti(itatea sa de(ine automat o Lucrare de -utere L2a-t" de $utereM4 *odul unei Lucr"ri de -utere, realizat" su+ efectul Harului, este un O+iect de -utere4 $uterea nu este a omului, ci a lui Dumnezeu, care a ac ionat -rin Lumina Sa - Harul, ca manifestare a Sfântului Du0 - asu-ra omului res-ecti(4 Cel mai -ro+a+il, c0iar foarte -ro+a+il, ?coana care se cur" " sin1ur" Lmai corect ar fi ?coana care se lumineaz"M de la M"n"stirea Celic-Dere a fost realizat" între secolul 8> !i secolul 87, de un me!ter necunoscut, -ictor sau zu1ra(, -este care sa co+orât Harul4 Astfel, ?coana a de(enit un O+iect de -utere4 2a-tul c" icoana nu a fost realizat" conform canonului ortodo' încet" enit, demonstreaz" c" autorul ei a fost un laic care a înce-ut s" -icteze icoane în urma unui im+old interior4 A(ând inima curat", laicul a +eneficiat de Har4 De aici a rezultat stilul nonconformist, care nu seam"n" cu cel canonic românesc sau cu cel canonic al ortodo'iei ruse!ti4 Asem"narea cu stilul unor curente de -ictur" 1ermane este, f"r" nici o îndoial", o fa+ula ie4 Un stil, în cel mai +un caz, -oate s" reflecte influen ele -rimite de un -ictor -e -arcursul no(iciatului !i nu demonstreaz" nimic4 $ro+a+il c", o -erioad" de tim-, ?coana a fost e'-us" unde(a, într-o +iseric" ortodo'" de -e teritoriul <ransil(aniei4 Acea zon" -are s" fi fost amenin at", la data res-ecti(", cu distra1erea s-ecific" r"z+oiului Lr"z+oiul ruso-turc era în -lin" desf"!urare, iar în ?m-eriul austo-un1ar erau tul+ur"ri destul de mariM, astfel încât s-a im-us transferarea ei într-o zon" li+er"4 Ce zon" -utea fi mai adec(at" decât inutul a-roa-e inaccesi+il L-e atunciM din Delta Dun"rii4 Cât des-re mesa1erul care a adus icoana în acea mic" comunitate de c"lu1"ri, în condi iile în care m"n"stirea nu era înc" construit", cel mai -ro+a+il era un om o+i!nuit, care a realizat, la rândul lui, o 2a-t" de -utere4

când toate tru-ele din "rile limitro"e erau cantonate în locuri fi'e4 O alt" -articularitate im-ortant" cu -ri(ire la icoan" este c0i-ul Mântuitorului4 C0i-ul Mântuitorului este frumos. fie ortodo'eM -ictate de marii mae!tri. o -erioad" mai . ni se -are tuturor oarecum ciudat4 E'em-lul cel mai recent ar fi filmul realizat de Mei Qi+son L<0e $assion of CristM. în condi iile de atunci. e(entual un laic sau -reot ortodo'4 2ire!te. nu se încearc". în cadrul ?m-eriului austro-un1ar. datorit" fa-tului c" nu se refer" la (ia a tru-easc" a lui ?isus Hristos4 C0i-ul de -e ?coana care se lumineaz" este C0i-ul lui ?isus Hristos transfi1urat4 Este C0i-ul lui ?isus Hristos de du-" în(iere. astfel c" ne -utem între+a dac". inclusi( mimica !i 1estica4 2iec"rui e(eniment ai e'isten ei întru-ate a Mântuitorului îi cores-unde o anumit" mimic" !i 1estic"4 $ictorii cu Har nu au f"cut decât s" trans-un" în -ictur". de e'em-lu. fie ca ima1ini ale trecutului induse de în1erii 5e10etori -ersonali ai -ictorului. au 'ăzut aceste ima1ini. de (ersiunea -ro-us" de 2ranco Weffireli LYesus from :azaret0M4 în (ersiunile mai moderne. dar ne -utem 1ândi !i la fa-tul c" este -u in -ro+a+il.s" sal(eze o icoan" de distru1ere4 Cât des-re un e(entual -reot ortodo'. care -rezint" o ima1ine a lui ?isus Hristos. o alt" în ele1ere a (ie ii Mântuitorului4 De asemenea.2a-tele de -utere sunt realizate de acei oameni a c"ror mim" a fost 1"sit" curat" la cercetarea inimii4 întotdeauna. s-a de-lasat ca la o adres" fi'". du-" câte se (ede din istorisire. c0iar în condi iile r"z+oiului ruso-turc. mult mai frumos decât în icoanele care-L re-rezint" în diferite i-ostaze desf"!urate de-a lun1ul e'isten ei în $alestina4 ?cono1rafia cre!tin" ne-a o+i!nuit cu o anumit" fizionomie a Mântuitorului. oamenii sunt -"zi i de în1eri *"z+oinici din Oastea cea mare. este -osi+il. condus" de în1erul Mi0ail !i de oameni din Ataltalia . ca a-ari ie luminoas". (edem un film al c"rui su+iect este (ia a lui ?isus Hnstos. de asemenea. mul i *omâni se înrolau în armata austro-un1ar"4 Se -oate -une între+area dac" cel care-8 trimisese în misiune -e acel soldat nu era cum(a un om. în ziua de ast"zi. -rin astfel de a+ord"ri. atunci când s-au trezit du-" un somn cam a1itat. -resu-une conectarea con!tient" !i (oluntar" la cronica aAas0a4 ?ndiferent de modul în care au -rimit astfel de informa ii.de e'em-lu. -osi+ilitatea ca icoana s" fi fost de-ozitat" într-o Riseric" aflat" -e un teritoriu limitrof <ransil(aniei. în a-ro-ierea 1rani ei4 Un soldat ma10iar sau austriac cu 1rad relati( su-erior din armata austro-un1ar" nu -utea (or+i române!te nici m"car în 1lum"4 $e atunci. mul i oameni întru-a i -rimesc diferite misiuni. în <ru-ul de Sla("4 Aceasta înseamn" c" -ictorul a a(ut un model -e care 8-a o+ser(at e'trem de +ine. ne -utem între+a. -entru cele ce urmeaz" s" se -etreac" în (iitor4 ?coanele canonice Lfie catolice. diminea a. *omânii erau considera i inferiori !i trata i ca atare.s" în(e e lim+a unor oameni -e care-i considera inferiori4 Cel mai -ro+a+il. erau -e atunci ec0i(alente cu un -ermis de li+er" trecere. realizat" -rin 2a-te de -utere Lrealizarea unui astfel de film este totu!i o 2a-t" de -utereM. a(em de-a face cu un *omân transil("nean care se înrolase în armata austro-un1ar"4 $e atunci. ceea ce au -rimit -e canale -e care noi le consider"m necon(en ionale4 <ot astfel se -rezint" lucrurile !i în cazul ?coanei care se lumineaz"4 Ea înf" i!eaz" C0i-ul Mântuitorului în mod diferit de celalte icoane. ca un laic încol it s" mai ai+" tim. dintr-un teritoriu înde-"rtat din Delta Dun"rii. reflect" C0i-ul lui ?isus Hristos a!a cum se -rezenta în tim-ul e'isten ei Sale fiizice din $alestina !i nu a(em nici o îndoial" c" cei care le-au realizat. lucrurile sunt înc" !i mai -u in -lauzi+ile4 Este 1reu de crezut c" un -reot ortodo' sau un e(entualul laic ar fi aflat din întâm-lare adresa unui 1ru. la ni(elul mentalului -lanetar. f"r" a-i cunoa!te im-ortan a4 Oamenii decor-ora i din Ataltalia le -ot a-"rea oamenilor o+i!nui i fie la sluI+ele reli1ioase. astfel c" este e'clus" din start aceast" -osi+ilitate: nici unui soldat austro-un1ar nu-i trecea -rin ca. dac" nu cum(a este (or+a des-re o -re1"tire. fie ca ima1ine remanent" -erce-ut" în Lumea Sufletului lui ?isus Hristos Lîn -lanul cuantic al Sufletului S"uM4 Direct. ne-am întoarce de unde am -lecat4 Este e(ident !i fa-tul c" 0ainele armatei austro-un1are cu care era ec0i-at mesa1erul. 2a-tele de -utere sunt realizate -rin e'ercitarea li+erului ar+itru. iar în cazul în care.cel mai -ro+a+il. cel mai -ro+a+il -e teritoriul Moldo(ei. în cronica aAas0a4 $rin reflectare înseamn" în tim-ul somnului.mic de c"lu1"ri. care îns" nu ins-ir" teama4 în cadrul ducerii la înde-linire a unor 2a-te de -utere. de a-roa-e. -rin reflectare sau direct. fie într-un mod ati-ic. -are s" indice c" era un *omân care f"cea -arte din armata austro-un1ar" din <ransil(ania ocu-at" (remelnic4 Aceasta demonstreaz" fa-tul c" Riserica de unde -ro(enea ?coana se afla unde(a -e teritoriul <ransil(aniei4 E'ist". din al doilea sau al treilea cerc 0ristic de -utere4 Oi în ziua de ast"zi. cu mult" acurate e. este de -resu-us fa-tul c". cel mai adesea de la oameni decor-ora i din Ataltalia. astfel c" a !tiut unde s" caute !i cum s" aIun1" acolo4 E (or+a doar de secolul al 87-lea4 C0iar dac" introducem în ecua ie un laic sau un -reot 3 sau dac" introducem zece laici !i nou" -reo i. în urma emiterii unor ener1ii -0arisma0 luminoase4 Oamenii de acest fel -rimesc o misiune. mult de-"rtat" de cea cu care ne-a o+i!nuit icono1rafia canonic"4 5ersiunea -ro-us" cinefililor de Mei Qi+son este diferit" c0iar !i de cea din alte filme . ima1inea lui ?isus Hristos este întrucât(a diferit" fa " de cele considerate clasice sau decât cele canonice Lcu atât mai multM. -e care nu-8 cuno!tea nici m"car din auzite4 Mesa1erul. -ictorii în cauz" au !tiut. -otri(it m"iestriei fiec"ruia. -e care o duc la înde-linire. limitat -ro+a+il la inutul în care se afla -aro0ia sa. fie în (is. cum anume s" -icteze c0i-ul Mântuitorului4 Au !tiut cu e'actitate toate tr"s"turile !i toate i-ostazele. -e care le înde-linesc iar" a între+a nimic4 Cinuta militar" a acelui om care (or+ea -erfect române!te.

astfel c" a re inut elementele -rinci-ale !i le-a trans-us în ?coan".fostul Constantino-ole4 $recum E'cali+ur. -rintre care la loc de cinste tre+uie men ionat *e1ele Art0ur. tat"l com-ozitorului Ci-rian $orum+escu. 5asile Lo(inescu L3GM a insistat. din Cara *omâneasc"4 La drea-ta icoanei este scris urm"torul te't: &Aceast" icoan" a fost f"cut" din -orunca lui ?O 5asile 5oe(od. sa+ia lui Otefan cel Mare !i Sfânt face -arte din O+iectele de -utere4 Dre-t urmare. este e(ident"4 &5oie(odul -are mort . iar ?isus Hristos inea oc0ii înc0i!i4 $or iunea luminoas". la fel de +ine. cât !i Fa#ile Lo(inescu. iar în est. cu atât -or iunea de lumin" a ocu-at o su-rafa " mai mare4 De data aceasta. re-rodus -e fresca de la Du+o(" !i -e E(en10eliarul de la Humor. în luna Au1ust. $etre Manoliu a -u+licat -entru -rima dat" o icoan". asu-ra semnifica iei icoanei -u+licate de $etre Manoliu4 Atât $etre Manoliu. iar -eriferia este circumferin a $"mântului fizic4 C0iar dac" se afl" actualmente în Delta Dun"rii. în Centrul Lumii . care se e'tinde dintr-un -unct fi'.locul -e care multe -o-oare doresc s"-8 st"-âneasc" Lc0iar !i economicM4 ?coana s-a luminat ce(a mai -u in de Ium"tate. într-o 1roa-" sau ca(ern". icoana -are s" fi fost realizat" la -orunca 5oie(odului 5asile Lu-u4 în -artea de sus a icoanei este scris un alt te't: &Ar0an10elul Mi0ail. iar a doua în 87364 Cea mai s-ectaculoas" desc0idere a a(ut loc în 87364 Atunci s-a constituit o comisie 1u(ernamental". în esen ". ci dins-re centru4 Centrul este situat unde(a în $odi!ul <ransil(aniei. ?coana a fost întunecat". c" mortul nu este mort !i totu!i nu este (iu. u!or de-"rtate. ridicat" în sus cu mâna drea-t". ar fi cazul s" fie readus" în ar"4 . aflat" atunci în -ronaosul Risericii din 5"leni. Otefan a fost un (erita+il Erou al Cre!tin"t" ii . mormântul s"u de la $uma a fost desc0is de dou" ori. nici nu a(ea ne(oie de (reunulT a(ea Modelul4 ?coana -rezint". Yude ul :eam . Anton Sc0en+ac04 Ruco(ina fusese r"-it" în 8>>3 de ?m-eriul Ha+s+ur1ic !i se afla înc" su+ ocu-a ia austro-un1ar"4 Din comisie mai f"ceau -arte c"lu1"ri ai M"n"stirii $utna. ?coana se com-ort" ca !i cum ar fi acolo unde a fost realizat" -entru -rima oar": în $odi!ul <ransil(aniei. este c0iar re-rezentarea îm-"r" iei cerurilor. din centrul <ransil(aniei . îm-"rt"!esc aceea!i con(in1ere asu-ra identit" ii domnitorului re-rezentat de icoan": (oie(odul lun1it în ca(ern" nu -oate fi altul decât Otefan cel Mare !i Sfânt4 Asem"narea c0i-ului din icoan" cu c0i-ul lui Otefan. într-un studiu ilustrat. -ân" ia Mun ii Caucaz4 Otefan 5od" Cel Sfânt în anul 8KG7. ale Ar0an10elului.lun1". socotite a fi -ortretele cele mai a-ro-iate de realitate ale lui Otefan. -recum !i câ i(a localnici4 . E'cali+ur4 De men ionat c" !i Otefan cel Mare !i Sfânt a -urtat o sa+ie la fel de cele+r". la D au1ust. acolo unde se afl" Centrul de -utere al Ataltaliei. fiul lui Ro1dan. care ast"zi se afl" în unul din muzeele de la ?stam+ul .-a("z" !i sa+ie îm-oti(a tuturor celor care au dorit s" aduc" alt" Le1e4 :e (om îndre-ta aten ia doar asu-ra mormântului s"u !i asu-ra unei le1ende mai -u in cunoscute. constat"m c" mortul ine oc0ii desc0i!i. semn c" -roiec ia în -lan terestru a îm-"r" iei cerurilor s-a m"rit doar în limitele s-ecificate anterior: în nord a aIuns -ân" a-roa-e de $olul :ord. a a(ut loc în 8>37. în sud dincolo de Marea Mediteran" !i de Orientul a-ro-iat. care -oate fi a-licat" !i altor eroi. în Fîm-reIur"ri diferite4 $rima desc0idere a mormântului. cu sa+ia scoas". -ân" s-re miIlocului Etio-iei actuale. care s-a e'tins -ro1resi(. iar ?isus Hristos a întredesc0is oc0ii4 Cu cât îm-"r" ia cerurilor s-a e'tins. fost" m"n"stire de maici4 L3GM ?coana -u+licat" de $etre Manoliu are 8.8P metri în"l ime !i 73 centimetri l" ime4 Ea a fost comandat" la Ium"tatea secolului al ? . -urt"torul unei s"+ii cele+re.dar când ne uit"m mai îndea-roa-e. ce a circulat în Moldo(a de-a lun1ul secolelor4 De la moartea Marelui 5oie(od al Cre!tin"t" ii. eterna confruntare dintre Lumin" !i întuneric4 ?ni ial. care sunt -rea +ine cunoscute4 De-a lun1ul domniei sale îndelun1ate. (eleatul >836 L8638M&4 De fa-t. f"r" s" fie mort&4 5oie(odului mort din icoan" -oate fi. în timce cu mâna stân1" ine teaca 1oal"4 Su+ -icioarele.lea de câ i(a enoria!i din localitatea Cr"coani !i e'ecutat" de zu1ra(ul <i0omir sau <u1omir. -rintre care ?raclie $orum+escu. :u (om insista asu-ra marilor fa-te de arme ale lui Otefan cel Mare !i Sfânt. f"r" a folosi (reun canon4 De fa-t. un cercet"tor. dar ine oc0ii desc0i!i4 Qânditorul român. du-" atâtea sute de ani. e'tinderea nu se mai realizeaz" dins-re -eriferie. $"zitorul de Dumnezeau al C"rii&4 L3GM ?coana îl re-rezint" -e Ar0an10elul Mi0ail în -icioare.afirm" 5asile Lo(inescu în studiul s"u L3GM . caracterizat -rin e'-resia &(i(it non (i(it&. condus" de un oarecare con o-ist din administra ia austriac".c0iar acolo unde -resu-unem c" a fost realizat" ?coana4 <re-tat. -or iunea de Lumin" s-a m"rit. st" lun1it un (oie(od înf"!urat într-o mantie4 5oie(odul -are mort. dar nu atât de mediatizat" !i înc" neimortalizat" în c"r i !i filme. Domnitorul C"rii Moldo(ei. în (est -ân" dincolo de Ium"tatea 2ran ei !i S-aniei. în dou" eseuri.

indiferent câte -etreceri ar fi or1anizat.. un mare mister fa-tul c" Otefan cel Mare. de-a lun1ul tim-ului. un fel de ni!" construit" s-ecial în zid4 ?at" ce scria un martor ocular. uneori. nici m"car o aluzie c" Otefan 5oie(od ar fi fost detronat înainte de a muri4 De fa-t. domnitorul ucidea f"r" Iude &. !i tot cu c"-"tâiul -e c"r"mizi zidite în zona craniului4 <i1(a se rosto1olise de -e acest c"-"tâi.de înmormântare este foarte straniu. cu craniul a!ezat -e un c"-"tâi de c"r"mizi. fiind -ro+a+il ridicate cu ocazia -rimei desc0ideri a mormântului. nu a fost înmormântat în sicriu. cu atât mai mult cu cât. la -orunca sa . ca !i în mormântul -recedent. c" &Otefan a murit într-o minunat" armonie&4 Aceast" formulare. astfel c" nu ne -utem ralia -unctului de (edere al autorului citat4 :u e'ist" nici un document sau. unul din -u inii (oie(ozi români care s-a stins în mod non(iolent. formularea asem"nându-se mai mult cu formul"rile isi0aste4 $oate c" :icolae ?or1a a (rut s" s-un" mai mult decât se în ele1e în mod curent -rin aceast" formulare4 $oate c" !i Riserica Ortodo'" *omân" cuno!tea mai multe cu -ri(ire la acest su+iect. r"m"!i ele -"mânte!ti ale marelui erou au fost 1"site f"r" sicriu. din 8>37. datorit" unor 1ra(e 1re!eli -e care le-a s"(âr!it în tim-ul (ie ii4 $rintre &erorile& s"(âr!ite în tim-ul (ie ii s-au num"rat &-etrecerile z1omotoase cu -rânzuri în care (inul nu era cru at !i în care. fa-t confirmat !i de comisia din acea (reme4 Mormântul -recedent. atunci când 8-a canonizat -e Otefan 5oie(od.este -u in -ro+a+il ca toate acestea s" fi contri+uit la &del"sarea& sa din domnie4 C0iar dac" ultimile dou" zile ale domniei sale au fost întunecate de lu-tele -entru su-rema ie între diferitele 1ru-"ri de +oieri. Domnul C"rii Moldo(ei. a uitat s"-!i fac" meseria -ân" la ca-"t4 Dar. fiul lui Otefan. a!ezate tot -e treis-rezece +are de fier. autorul unei interesante lucr"ri.oricâte so ii !i iitoare ar fi a(ut !i oricât de nedre-t" ite s-ar fi sim it ele. cum era normal4 <ru-ul s"u era lun1it direct -e treis-rezece +are de metal dis-use trans(ersal. Claudiu $arnasie: &?n mormântul lui Otefan cel Mare.. -oate. în 1ra+a !i emo ia înmormânt"rii. c"ruia nu i-a sc"-at nimic din omenescul istoriei noastre str"+une. nici num"rul anilor de domnie4 &Dre-t muritorul ?o Otefan 5oe(od. -e care i-a tras în ea-" îm-reun" cu fiul 0anului. s" fi contri+uit în (reun fel la o e(entual" &del"sare& din domnie. do(ede!te c" a-ri1ul (oie(od român a fost &del"sat &din domnie4 Cu alte cu(inte. înainte de a muri. oare. cu ca-ul a!ezat într-o ni!" din zid4 Mai cu seam" c" inuta în care a fost înmormântat nu era cea de domnitor.. a(ând o cruce de aur +rodat" în dre-tul -ie-tului care nu se -r"+u!ise în sine&4L3NM Alte o+iecte -re ioase nu s-au 1"sit. nu e folosit" în istorio1rafia româneasc". în s-ecial. com-ortamentul fa " de so iile -e care ?e-a a(ut !i. -rin uciderera +oierilor care se o-uneau succesorului la domnie -ro-us de el4L3NM Din -unctul nostru de (edere. remarcat" desi1ur !i la desc0iderea anterioar". a a-ar inut unui alt înalt -ersonaI de la curtea lui Otefan. cu o crace aurie mare. cel -u in. în care cada(rul era -us tot -e treis-rezece +are de metal. care aici zace !i s-a mutat la (e!nicul loca! în anul E. se -resu-une c" i-a a-ar inut lui Otef"ni ". de!i a murit de moarte +un". nu e'ista nici o instan " su-erioar" 5oie(odului. modul în care a fost înmormântat Otefan cel Mare. ci -e treis-rezece +are de metal. a afirmat. care a fost înmormântat la fel ca !i Otefan 5od"4 Acest ti. dis-use trans(ersal. c"ruia-i ceruser" eli+erarea din -rizonierat4 Un moti( în -lus ar fi fost !i +aia de sân1e -ro(ocat" c0iar în -reziua mor ii sale. de c"lu1"r de ran1 înalt: o mantie +o1at". omiterea trecerii anilor de domnie !i a anului mor ii -e les-edea funerar" -oate fi atri+uit" unui -ietrar umil care. a-arent nesemnificati(. a fost c" osemintele Marelui 5oie(od nu erau a!ezate în sicriu. destul de sur-rinz"tor. neidentificat. este foarte -u in -ro+a+il ca erorile sau -resu-usele erori s"(âr!ite de Otefan 5oie(od în lun1a sa domnie. 2iul lui Ro1dan 5oe(od. su+ securea 1âdelui. (oie(ozii români au fost înmormânta i cu fastul cu(enit !i cu res-ectarea strict" a ritualului cre!tin ortodo'4 în literatura istoric" e'ist" câte(a documente care descriu am"nun it ritualul de înmormântare al (oie(ozilor defunc i. Otefan cel Mare !i Sfânt a fost detronat de cei a-ro-ia i. cre!tine!te. des-re care aminte!te Claudiu $arnasie. de altfel. fiind. mai de1ra+". aflându-se orientat" cu or+itele s-re A-us4 Comisia a constatat c" osul frontal se afla -"strat cel mai +ine !i c" statura (oie(odului era înu-ade("r scund". cusut" în zona -ie-tului :ici cronicarii (remii. &minunat" armonie&. nu e'ist" nici un moti( s" credem c" (iteazul domnitor a sc"-at frâiele din mâini4 Un alt fa-t. într-ade("r. fa " de M"ria de Man1o-4 La acestea se mai -ot ad"u1a com-ortamentul fa " de solii 0anului t"tar. mort la o (ârst" tân"r"4 Sau. ctitorul !i ziditorul acestui sfan loca!. !i indiferent câte ca-ete de t"tari sau de +oieri tr"d"tori au c"zut în col+ul drumului. a!a cum o descrie Qri1ore Urec0e !i cum o arat" (or+ele din +"trâni4 Mantia sa era confec ionat" dintr-o stof" 1rea !i +o1at". care s"-!i fi -ermis s"-8 &delase& din domnie4 ?ndiferent câte astfel de &erori& a s"(âr!it Otefan în îndelun1ata-i domnie . care au fost înmormânta i cu onorurile -otri(ite ran1ului4 Ele nu difer" de ritualul aflat ast"zi în uzul Risericii Ortodo'e *omâne4 $are. trecându-8 în rândul sfin ilor4 $entru Sil(iu Dra1omir. Luna4444 !i a domnit ani444& Desi1ur. ci. du-" cum se !tie. în r"stim-ul de a-roa-e . contri+uie la înmul irea elementelor cu 1rad înalt de stranietate referitoare la -ersonalitatea lui Otefan 5oie(od4 $e les-edea de -e mormântul de la $utna nu este trecut anul mor ii. din mila lui Dumnezeu. nici marii istorici ai neamului nu au comentat în (reun fel acest straniu su+iect4 Doar :icolae ?or1a.Sur-riza cea mai mare.

în 0aine al+e. c" a!a î s-a dat tru. destin care. E'ist" multe le1ende -o-ulare referitoare la domnia 1lorioas" a lui Otefan cel Mare4 $rintre le1endele care reflect" fa-tele sale de (iteIie. fâr c" s-a în"l at cre!tine!te la cer cu tru. noa-teaXntrea1" 444% <u te-nal " din mormânt % S" te-aud din corn sunând % Oi Moldo(a adunând4& La rândul s"u.c" cerul se- . o (ec0e le1end" -o-ular" din Rasara+ia care. (ine un în1er dumnezeiesc de-al sfântului Otefan . scociorându-le ca -e cora+ia lui :oe. e'ist" !i câte(a referitoare la destinul s"u -ostmortem. a cules. Otef"ne!ti. îns". dar numai acolo. dar -lân1e înainte în -icioareT !i -lân1 toate sufletele L444M Se roa1" cu lacrimi ce ru1ul sfin esc !i a-a u!oar" o fac !i -lân1 înt"rind mima celor români. -e ca. de -e A-a Moldo(ei.c" el are mai mul i ca slu1i .!i scoate c0eia de aur la Casa Doamnei dintr-o +ul+oan" din $rut. c"ci se umeze!te de ziu" !i (oia nu este ca s"-8 a-uce 4aicea -e el4 O sfânt" um+r" cu du0 . c" noi altfel. în1eri cu oc0i +lânzi. nu sin1urT da cine-i a!a +un la Dumnezeau ca s"-8 -oat" (edea4 Cei mai de mult l-au ("zut.das stele . Otefan sare în -icioare. la Oese R"i !i atâta ("rsare de sân1e are s" fie acolo. unde-i dat" în sama unui somn mare. dar 1ios în ast" sar"4 Oi mai sunt !i al i oameni de lim+a !i le1ea noastr". citeaz" câte(a le1ende care se refer" la destinul -ostmortem al lui Otefan cel Mare4 &Lumea crede c" Otefan cel Mare n-a murit. Otefan f"cu o 0art" !i -e 0art" însemn" soarta ce-8 a!te-ta -e fiecare -o-or4 Du-" aceea -use 0arta într-o lad" de fier !i -orunci s-o în1roa-e la Sucea(a4 C0eia o arunc"4 <oate neamurile cic" !tiu de aceast" 0art". încât caii au s" înoate -ân"-n coame în sân1e omenesc&4 &înainte de a muri. ca din senin. (ine Sfântul o dat" -e an. la $a!ti. a Fmoldo(enilor nenoroci i4 Deodat". la cin1"toare are iata1anul. -e -ustiu4 ?n casa îm-odo+it" cu icoane din cer !i mândre uri nes-use se a-rind lumân"ri de te taie lumina4 Oi-i de-a mirare mul imea mare de suflete +une de moldo(eni ce-s sus la Di(anul din cer. inând-o dre-t în sus4 Atunci are s" fie r"z+oiul cel mare4 Locul r"z+oiului are s" fie în (alea cea mare. în mân" +uzdu1anul. dar în tru. într-un câm-.ia în ele-ciunii -o-ulare cu -ri(ire la destinul -ost-rnortern al lui Otefan cel Mare4 &Oamenii de mai dinainte erau cu fric" de Dumnezeu !i cu ru!ine de oameni. nu-8 las" !i de-ndat" îl c0eam". face un semn cu mâna !i. din a-e. din 83PN !i -ân" ast"zi. cum am s-us.cu tot.ii4 Otefan se -o1oar" lin. toate în"l imile -ier. sus de tot. fa a îi e ro!ie ca 1otcaT e foc !i -ar" în sufletT se crede iar (od" !i +uzdu1anul cu drea-ta 88 în(ârte!te. este Casa Doamnei. este o stânc" mare4 Acolo sus. dealurile se -leac". oace acelea!i semne.a!a ade("rat. Mi0ai Eminescu a -reluat. -e care cei de acum n-o mai -ot (edea4 S-un c" -este $rut. &?storisiri -o-ulare !i cântece -o-ulare strânse la un loc&. ca s" dee sam" de fa-tele lui +une !i cre!tine!ti4& &în (remea lui Otefan cel Mare iera tare +ine în Cara Moldo(ei4 ?ar +"trânii s-un c" Otefan nu-i mort4 El are s" mai (ie !i atunci are s" fie ferice în ara aista&4 &Otefan cel Mare !i Sfânt or s" în(ie înainte de în(ierea cea de o+!te. când toate du0urile rele !i 1riIuliile cele mai necurate se ascund -rin adâncurile !i zm"ciile lor. c"-i (ine la îndemân" s" (ad" -retutindeni4 :ecuratului nu-i -lace asta !i încearc" s" -r"+u!easc" stâncile. M"ria <a. într-un fel. f"cându-se una cu ("ile. n"scut mai înainte de Otefan. c"lare -e calul lui !i cu sa+ia în mâna drea-t". în cealalt" -arte moldo(eneasc".o coran" de -ietre . cum a fost în (ia ". n-am !ti lucrurile ce (re i s" auzi i444 în sar" s-re $a!ti. dar de foc4 A-ele $rutului amu esc4 El st" -e loc4 :ici un l"rm"t4 C0iar somnul iese din adânc. % Las Ar0imandritului % <oat" 1riIa sc0itului % Las" 1riIa sfin ilor % în 1riIa -"rin ilor. într-o lucrare a-"rut" în 8KDN. tot suflete ce i-au fost mai dra1i în (ia "4 El (ine s" (ad" ce-i mai fac. î!i (ede ca în -alm" locui !i neamul4 W+oar" s-re el tân1uirile inimilor curat moldo(ene!ti !i (ede ce mare-i amarul !i Ialea4 Oi cât îi de sfânt. dar li-i fric" s" dez1roa-e 0arta c"ci s-ar -orni r"z+oaie crâncene4 De aceea l"s" 0arta în1ro-at"4& L3GM La rândul s"u. s"-!i mai (ad" -e 5od" o dat"4 Desc0is este cerul ia miezui no. <udor $amfîlie. a-roa-e f"r" -relucrare. el înce-e a -lân1e !i -lân1e cu lacrimi de foc4 Sare ca ars de durere !i uit" c"-i dus dintre noi. !i desc0ide u!a casei4 Se lumineaz" ca (ara la amiaz !i mai înc" ce(aT nici o suflare str"in" nu se mai aude atunciT toate tac4 în1erul face semn !i orice du0 necurat s-a dus din ("zdu0. da au c0i. % <u la $utna nu mai sta. dac" mai sunt cura i sau se corcesc !i suf"r cu lifte s-urcate4 Se a!eaz" -e tronul de aur !i cu oc0ii s-re a-a :istrului. % Clo-otele s" le tra1" % WiuaXntrea1". în 8K8P. iar cu stân1a scoate iata1anul t"ios L444M Dumnezeu îns" îl (ede. dar n-a fost c0i-4 Aici. unde-i +iserica sufletului Sfântului Otefan 5od" !i comorile lui din (ia "4 Mai (ine el -e -"mânt. la un loc a-roa-e de un târ1. se -are. moldo(enii. o (ec0e doin" -o-ular" ce 1l"suia astfel: &Otefane. citat de 5asile Lo(ineascu L3GM. a fost LesteM la fel de 1lorios ca !i cel din tim-ul e'isten ei terestre4 Simion /irileanu. nu s-a 1"sit nimeni care s" îndre-te omisiunea Z . î!i mi!c" îna-oi mâinile.de sfânt ne("zut.cinci sute de ani.e înconIurat de -"s"rici.de -"s"ru i al+e !i frumu!ele. somnul lui. sintetizeaz" conce. de aceea !i Dumnezeu le mai ar"ta câte o tain".

somnul o -rinde !i o -une în c"mar". în -lanul eteric. c0eia sare ca o stea în (aluri. care erau cu fric" de Dumnezeu !i cu ru!ine de oameni. de mai multe ori. în toate sufletele moldo(ene se simte o înt"rire. du-" cum afirm" mai mul i martori oculari. c"lu1"rii de la $uma au fost îns-"imânta i de flac"ra unui foc ro!u care. este tot o 0art"4 Am+ele -ar a face -arte din o+iectele de -utere realizate de-a lun1ul tim-ului -e -"mântul sfânt al *omâniei4 Este. ca un ar0an10el cu în1eri -lute!te (oinic c"tre cer.Mai este (reme S A!tea-t": are s" fie !i asta S Oi noi a!te-t"m. care stau al"turi . totul se desf"!oar" so+ru !i calm4 înaintea înce-erii sluI+ei de la miezul no. care se desf"!oar" simultan în -lanul material. Comentariile -ot fi de -risos4 Se -oate -resu-une c" &0arta& ascuns" în cuf"r face -arte din aceea!i cate1orie de o+iecte de -utere ca !i icoana de la Celic Dere. care. mai. s-re în"l ime. du-" e(enimentele din Decem+rie 8K7K. descrierea le1endei cu -ri(ire la e(enimentele din noa-te de $a!te sunt asem"n"toare cu cele descrise în lucrarea 2or " contra 2or " L$artea a douaT ca. la fel ca !i construc ia sintactic". -are s" indice o astfel de -osi+ilitate4 Ceea ce înseamn" c" -rimele (ersiuni ale le1endei. -e informa iile furnizate de clar("z"torul Eu1en :icolae Qâsc"4 L33M &$astele este cel mai im-ortant e(eniment ce se -etrece în <erra aurica.face un semn !i lumina cea sfânt" asfinte. dar o 0art" (ie. care indic" ce s-a realizat !i cât a mai r"mas . care s-a +azat -e informa ii considerate -e atunci în afara oric"ror du+ii Aceste informa ii au fost furnizate. aIuns" la Celic-Dere datorit" unui mesa1er4 Cei care au l"sat moX!tenire le1enda încă puteau 'e"ea( ceea ce inseaniiiâ ca erau clar("z"tori4 De altfel. oameni decor-ora i. la rândul ei. când c0i-ul lui Otefan cel Mare a a-"rut deasu-ra -ietrei funerare a mormântului s"u de la $utna4 Mai multe -ersoane. care încearc" s" aIute oamenii care calc" -ra1ul +isericii în lumea material"4 Ele fac -arte din cercurile -uterii 0ristice4 La rândul lor. c" are s" dea sam" de ea4 A doua zi. s-irite ale naturii. dar Domnul $rea Sfântul.nc0ide . cu -"rul lun1 !i al+. fiin e luciferice. fiind o ada-tare tardi(" a unui ra-sod -o-ular anonim. c" a!te-tarea este cu(ânt +un !i str"+un4 ?ar cartea cea mare a noastr". !i toate aice se-ntorc cum au fost4 Somnul se cufund" în casa cea (ec0e4 $rutul duduie !i clocote!te de ciud". la care -artici-" toate cate1oriile de fiin e s-irituale: în1eri din ierar0ia 2iilor Luminii. c" tare îi dra1 s" tot mai (ad" -e sfânt !i (iteaz4 U!a se-nc0ide. du-" cum afirm" -resa (remii. o +un" +ucat" de (reme. iar casa se-ncuie cu 0uet4de tr"snet4 Oi Otefan. tele-atic. -reo ii care s"(âr!esc sluI+a sunt asista i de fiin e an1elice din ierar0ia 2iilor Luminii. ca ful1er. oameni -rometeici. ra-ortând c" acesta era foarte nemul umit de starea "rii4 2enomene asem"n"tor au a(ut loc. ce dra1 îi este Otefan !i Lui. mai4 e um-lut" .cu cât s-a e'tins îm-"r" ia cerurilor !i cât a mai r"mas4 $e ea este înscris atât destinul *omâniei. c" <ata !i Sfântul nu uit" de noi !i (ede m"i!oarele LnecazurileM noastre !i ziua de mâine. care -are s" fi cules le1enda cu cel -u in un secol înainte ca <udor $amfilie s" o dea -u+licit" ii. ardea în interiorul +isericii4 Un e(eniment asem"n"tor a a(ut loc în anul 8KKP. transmis" din 1ur" în 1ur". au comunicat mental. s-a aflat ca-ul 5oie(odului (ala0 Mi0ai 5iteazul4 . Sfântul Q0eor10e. cu inima tân1". care erau cu fric" de Dumnezeu !i cu ru!ine de oameni.i la rând. în interiorul unei +iserici se adun" o mul ime de fiin e umane decor-orate. c"rora însu!i Dumnezeu le mai ar"ta câte o tain". a noastr". -artici-" însu!i lisus Hristos Cel 5iu în <ru-ul de Sla("4 L444M De!i în e'teriorul unei +iserici Lla ni(elul etericM este mare fream"t !i un continuu du-te-(ino.!i Sfântul e 1ata s" (ie înarmat întocmai ca fârtatu lui. din lifte s" fac" o mo(il". c"-8 !tie sfetnic cuminte !i a-roa-e de El. îi zice: . c"rora Dumnezeu le mai ar"ta câte o tain". la fel ca cele din -rezenta carte. !i la M"n"stirea Dealu L<âr1o(i!teM. foarte -osi+il s" fie (or+a des-re una !i aceea!i &0art"&4 ?coana de la Celic Dree este tot o 0art". -e care cei de acum n-o mai -ot (edea&4 Oamenii &de acum& sunt cei contem-orani ra-sodului -o-ular anonim. de asemnenea. în interior. -e care cei de acum n-o mai pot 'e"ea( -ar s" fie de acela!i cali+ru ca !i acel -ictor anonim care a -icat ?coana care se lumineaz". cu c0i-ul de lumin" în care a a-"rut 5oie(odul.7 <riumful LuminiiM. s-irite re+ele ale naturii4 La aceast" im-ortant" ceremonie. de &oamenii de mai dinainte. du-" cum afirm" înse!i le1enda. care sunt +azate. e a lui4 ?ar Sfântul nostru de 5od" nu contene!teT se roa1" s"-8 lase în lume c" nu -oate s" ra+de. cât !i destinul Lumii4 Cele dou" destine nu -ot fi se-arate4 Le1enda culeas" de <udor $amfilie în anul 8K8P -are foarte (ec0e. câte(a no.ii. -e care fl"c"ii no!trii s" Ioace&4L6PM Se mai s-une c" în -erioada în care a fost smuls" Ruco(ina de tru-ul C"rii. foarte frumoase. în anul 8K8P4 Lim+aIul folosit în le1end". c" 8-a f"cut lene! o cli-". acolo unde. sunt contem-orane cu data la care a fost transmis" icoana de la Celic Dere4 Oamenii &de mai dinainte&. în lumea eteric" !i în întrea1a <erra aurica.

în sicriu. în ciuda &erorilor& din tim-ul e'isten ei întru-ate. se -oate distin1e forma omeneasc": -"rul ondulat. un1erea se realizeaz" c0iar în ultimile secunde ale (ie ii4 Acesta -are a fi fost cazul 5oie(odului Otefan. cârlion at. !i moti(ul -entru care istoricul :icolae ?or1a afirma c" 5oie(odul Otefan a murit într-o &minunat" armonie&. din care ies o mul ime de scântei4 <o i înso itorii lui lisus Hristos au înscris numele -e frunte.de ei -e toat" durata sluI+elor4 Acti(it" ile -reo ilor în +iseric" se -etrec a-roa-e simultan cu cele ale fiin elor în1ere!ti4 în fa-t. nasul u!or ac(ilin. la o analiz" su-erficial". care are 1rada ia cu num"rul 84 A doua modalitate de un1ere se realizeaz" în mod e'ce. iar de la +râu în sus str"luce!te în al+ul cel mai -ur care -oate fi o+ser(at în lumea eteric"4 în Iurul S"u str"lucesc mii de curcu+ee4 în ciuda str"lucirii or+itoare. -entru o -ersoan" care. e'ist" doar dou" modalit" i de un1ere4 $rima se realizeaz" în mod clasic. la ni(elul lumii eterice. ale Du0ului Sfânt4 <re-tat. dar semnifica ia sa ade("rat" este Sacrificiul4 Des-re ritualul înmormânt"rii lui Otefan . re-rezentantul uman al în1erului $o-orului *omân.7 <riumful LuminiiM4 :u are -rea mare im-ortan " dac" se (or+e!te în &stil nou&. e'-resie ce se folose!te doar în cazul unor mona0i isi0a!ti de ran1 înalt4 2"r" nici o îndoial". care. oc0ii c"-rui-(erzui. fiin ele an1elice do+ândesc o înf" i!are e'trem de e'-resi(": -"rui !i oc0ii lor -ar a fi din fl"c"ri. cu c0i. care -are s" fi fost acce-tat în cercurile -uterii 0ristice din Ataltalia4 $entru ca o fiin " omeneasc" s" -oat" fi acce-tat".ii. conduce din -lanurile in(izi+ile destinele -o-orului4 ?o0 are -"rul al+. iar mâna drea-t" -e cre!tetul ca-ului -reotului4 în momentul în care fim a în1ereasc" (or+e!te. Conduc"torul s-iritual al $o-orului *omân. cu doar câte(a ore înainte. in icoana -u+licat" de $etre Manoliu. moti(ul -entru care 5oie(odul Otefan nu a fost înmormântat -recum al i domnitori. 5oie(odul Otefan. 1uler !i la ti(uri4 El -oart" în mân" un stindard cu însemnele (ec0i ale $o-orului *omân4 ?o0 este înso it de nenum"ra i oameni decor-ora i. -reotul cite!te litur10ia din E(an10elie4 $rin intermediul res-ecti(ei fiin e în1ere!ti se scur1 în cre!tetul ca-ului -reotului ful1erele str"lucitoare. ine oc0ii desc0i!i4 5oie(odul Otefan este mort "e nemurire( iar cel ce a comandat icoana. ori dac" se (or+e!te. care se ridic" la 1rada ia cu num"rul 8PP. în tim-ul sluI+ei de $a!te st" deasu-ra $atriar0ului *omâniei. moartea într-o &minunat" armonie& -are s" fie cam e'a1erat"4 Acesta este. acti(itatea ritual" desf"!urat" în lumea eteric" de res-ecti(ele fiin e an1elice4 2iin a an1elic" care oficiaz" sluI+a în lumea eteric" se a!az" deasu-ra !i -u in în s-atele -reotului. cu de1etele -olicar !i inelar unite. în &stilul (ec0i&. tre+uie s" fie &uns&4 Se -are c". a unor oameni decor-ora i sau a unor în1eri cu structuri aurice luminoase.cel care. a-are lisus Hristos. care s-au întru-at în cadrua $o-orului *omân. &Cea care miIloce!te -entru sufletele toate&T alteori este numit" Corrriii Aeeooo . de altfel. !i fac -arte din staful s"u&4 L2ra1ment din 2or " contra 2or "T $artea a douaT ca. -entru a se manifesta în felul descris de le1enda culeas" de <udor $amfilie. -ro+a+il urma!ul s"u4 Domnitorul 5asile Lu-u. în ma1ica noa-te de $a!te. du-" moarte.7P metri. în1erul *afael. denumit" în lumea eteric" ?oaeo sau Anina .în traducere &Cea care -lân1e -entru noi&4 L444M Al"turi de fiin ele an1elice.în traducere. este ro+ust. iar +uzele roz contrasteaz" foarte -uternic cu fa a im-eca+il de al+"4 Au o îm+r"c"minte (a-oroas" de lumin". cu mâna stân1" inut" în sus. Conduc"torul O!tirii cere!ti. totodat". în cercurile 0ristice de -utere din Ataltalia. al"turi de cei 8D A-ostoliM4 :um"rul 8G -are s" fie cu 10inion în lumea noastr". intr" în sintonie cu omul cores-ondent din Ataltalia. de-a lun1ul istoriei. des-re a-ari ia. deca-itase câ i(a +oieri tr"d"tori. de culoare ro!ie. a fost &ridicat la cer&4 Acesta este. care-!i sc0im+" mereu culoarea4 <oate mi!c"rile lor sunt e'trem de line4 $u in înainte de miezul no. în1eri cu oc0i +lânzi. cu acelea!i litere de foc4 <o i in în mâini 1lo+uri de lumin" or+itoare4 ?mediat du-" lisus Hristos. actualmente. format numai din fiin e omene!ti care au tr"it când(a -e -"mânt4 <ru-ul de Sla(" al lui lisus Hristos are dou" culori distincte: de la +râu în Ios str"luce!te în culoarea metalului to-it. indiferent cine ar fi acesta4 Este (or+a des-re ?o0. moti(ul -entru care. care -oart" -e frunte diademe ce -ar de foc. într-un alai str"lucitor4 $ot fi recunoscu i în1erul Qa+riel. cu un decalaI tem-oral de -ân" la o secund". ?isus Hristos a fost al 8G-lea. ci -e 8G +are de fier LLa Cina cea de tain". de-a lun1ul (ie ii4 ?n acest caz. mai -artici-" !i un om care. care este a!ezat în ca(erna aflat" su+ -rotec ia Ar0an10elului Mi0ail. cuno!teau acest fa-t4 Acesta este. -reo ii nu fac altce(a decât s" re-ete. înso it de cercurile -uterii 0ristice. la fel ca !i acel zu1ra( <i0omir sau <u1omir.de -"s"ru e al+e !i frumu!ele. des-re &oameni de lim+a !i le1ea noastr". -ri(it mai de a-roa-e. oc0ii al+a!tri4 Este îm+r"cat într-o 0ain" lun1" cu +roderii de aur la man!ete. cam de 8. î!i face a-ari ia 2ecioara M"ria. castaniu înc0is. ?!!0ion . lat în umeri. în cazul în care omul res-ecti( a res-ectat le1ile cosmice. în1erul Mi0ail cu O!tirea sa !i alte fiin e an1elice im-ortante din ierar0ia 2iilor Luminii4 L444M 444 ca de nic"ieri. de asemenea. doar în cazul unor oameni ale c"ror ser(icii aduse cre!tin"t" ii de-"!easc media4 în cazul lor. 1ura cu +uzele -line4 Cercurile -uterii 0ristice sunt formate din oameni în(e!mânta i în ro+e al+e ca z"-ada. acel om intr" în rezonan " sufleteasc" Lla ni(elul cor-ului sufletuluiM cu o fiin " cores-ondent" din Ataltalia4 Omul res-ecti(. -e m"sura derul"rii sluI+ei în +iserici.ional. se desc0id $or ile cerului !i a-ar fiin ele în1ere!ti4 $rin $oarta 8 -"trund mii !i mii de fiin e în1ere!ti din ierar0ia 2iilor Luminii. dar de foc&4 Ceea ce au im-ortan " sunt doar e(enimentele4 Du-" o-inia noastr". le1enda culeas" de <odor $amfilie se refer" cât se -oate de e'-licit la destinul -ostmortem al lui Otefan 5od".

ulterior. a fost canonizat de Riserica Ortodo'" *omân". dar -ro+a+il c" acel sfetnic de tain". cu care li se Iudec" fa-tele. într-ade("r.5oie(od nu se !tiu ast"zi -rea multe. cel mort de nemurire. Creatorul cerului !i al -"mântului. decât -entru oamenii o+i!nui i4 De-arte de a fi &del"sat& din domnie. s-une: (i(it. -e -iatra funerar" este scris doar anul înce-erii domniei. !tia mai multe4 Su+ nici o form". de(enind Cel sfânt4 Des-re 5oie(odul Otefan se -oate. c"ruia le1endele îi dau numele de Daniil Si0astrul. Otefan 5oie(od. domne!te !i ast"zi4 S-re Sla(a Unicului Dumnezeu. 5oie(odul Otefan a fost ridicat la ceruri !i. non (i(it4 De aceea. dar nu este trecut anul decesului sau al înc0eierii domniei4 *o+ al lui iisus Hristos Cel 5iu. ("zutelor tuturor !i ne("zutelor4 . 5oie(odul Otefan nu a fost &del"sat& din domnie4 $entru marile -ersonalit" i istorice sunt alte unit" i de m"sur".