nr.

10, (An V), 2012

EUROPA 10
Central and Eastern European Online Library

Revistă de ştiinţă şi artă în tranziţie Magazine about science and art during the transition
Fondată în anul 2008 la Novi Sad. / Founded in Novi Sad in 2008. Apare bianual / It is released two times a year Fondator şi redactor şef / Founder and Editor-in-Chief Pavel Gătăianţu Redactor – şef adjunct dr. Virginia Popović Consiliul consultativ / Consultative Board dr. Annemarie Sorescu Marinković – Belgrad; dr. Olivier Peyroux – Paris; dr. Iveta Kotríková - Banská Bystrica; dr. Nicolas Trifon – Paris; lect. dr. Vladimir Barović – Novi Sad; lect. dr. Laura Spăriosu – Novi Sad; lect. dr. Daniela Sitar-Tăut – Baia Mare; drd. Rareş Iordache – Cluj; drd. Ivana Janjić – Novi Sad; dr. Redžep Škrijelj – Novi Pazar; dr. Mircea Măran- Vârşeţ; dr. Eugen Cinci – Vârşeţ; dr. Christian Eccher – Roma; dr. Cristina Păiuşan Nuică – Bucureşti; lect. dr. Luiza Caraivan – Timişoara; lect. dr. Speranţa Milancovici – Arad; lect.dr. Teodora Rodica Biriş – Arad; conf. dr. Alpár Losonsz – Novi Sad, conf. dr. Zoran Đerić – Novi Sad; Miroslav Keveždi, masterand – Novi Sad; dr. Mihaela Iorga Lazović- Novi Sad; asist. drd. Rodica Ursulescu Miličić – Novi Sad; dr. Zoran Arsović – Banja Luka; Lucia Todoran, masterand – Cluj-Napoca; drd. Oana Ursulescu – Novi Sad; Vladimir Mitrović, masterand – Novi Sad; Consiliul ştiinţific / Scientific Board prof. dr. Marina Puia Bădescu (Universitatea din Novi Sad) prof. dr. Silviu Angelescu (Universitatea din Bucureşti) conf. dr. Carmen Cerasela Dărăbuş (Tech. Univ. Cluj-Napoca, North Univ Center Baia Mare) prof.dr. Mariana Dan (Universitatea din Belgrad) prof. dr. Octavia Nedelcu (Universitatea din Bucureşti) prof. dr. Mihaela Albu (Universitatea din Craiova) prof. dr. Marco Lucchesi (Universitatea Federală de Stat, Rio de Janeiro, Brazilia) prof. dr. Elena Prus (Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale, Chişinău) dr. Biljana Sikimić (Academia Sârbă de Ştiinţe şi Arte – SANU, Belgrad) conf. dr. Ludmila Brănişte (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) conf. dr. Diana Vrabie (Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi) prof. dr. Ciprian Vălcan (Universitatea Tibiscus, Timișoara) lect. dr. Dan Lazea (Universitatea de Vest, Timișoara; New Europe College - Institute for Advanced Study - București) prof. dr. Nikola Strajnić (Universitatea din Novi Sad)
Europe is registered in WORLDCAT On-Line Catalogue

Asociaţia Editorilor şi Librarilor din Voivodina

Traducere în limba engleză/ Translation in English: dr. Luiza Caraivan Traducere din limba sârbă: Vladimir Mitrović Lectura / Language Editor: dr. Carmen Cerasela Dărăbuş Design / Design: Marin Mohan, Marina Gătăianţu Webmaster: Saša Mustacović (www.fotosasa.net) Editor/ Publisher Fundaţia Europa/ Фондација Европа str. Gagarinova 16/13, 21000 Novi Sad, Voivodina, Serbia, tel. 063-7858-632, e-mail: europa.novisad@gmail.com Web Site: http//www.europango.com Tehnoredactare/ Preparation for printing: Grafit, Pavle Bajazet - Novi Sad Tipar/ Printed by ALFA TIM, Petrovaradin Tiraj 300/ Circulation 300 copies ISSN 1820-9181 Coperta1./ Cover1.: Marin Mohan Coperta 2./ Cover 2.: Marin Mohan Lucrările din acest număr aparţin artiştilor: This issue’s art works by: Marin Mohan, Marina Gătăianţu

SUBCULTURA/SUBCULTURE
Subcultura Un cunoscut scriitor sud american a declarat că, în momentul actual, divertismentul și sportul sunt pe primul plan după popularitate în lume, iar cultura propriu-zisă este pe plan secund. Folk-diva sîrbă Lepa Brena (Frumoasa Brena, cu numele adevărat Fahreta Jahić) în anii 90 ai secolului trecut a reușit să detensioneze relaţiile sociale încordate din Bulgaria și România prin organizarea unor concerte de mare amploare la care au participat 60-70 de mii de spectatori din Sofia, Bulgaria în anul 1990 și 1984, Timișoara, România, pe marile stadioane ale orașelor respective. Lepa Brena coboară dintr-un elicopter cu sigla „Balkan” inscripţionată cu litere chirilice, iar apoi în limba bulgară salută pe cei prezenţi (caută imaginile pe You Tube). Au urmat aplauze frenetice. După 28 de ani, Lepa Brena încearcă să organizeze un nou concert la Timișoara pe stadionul „Dan Păltinișeanu” în luna iunie, dar este contramandat de două ori, se pare din cauza dezinteresului scăzut al fanilor. În preajma unei conferinţe de presă Lepa Brena este așteptată la trecerea de frontieră Stamora – Moraviţa, aproape ca un om de stat, cu mașini de escortă etc. Reproșul românilor de pe timpul odiosului a fost că aplauzele de la Timișoara au fost mai puternice decât cele acordate președintelui României și că bănăţenii prin intermediul cântăreţei Lepa Brena au introdus manele în ţara lor. Tema respectivă cere unele cercetări minuţioase ale sociologilor pe care eu nu am putut să-i găsesc. La Timișoara Lepa Brena a fost ridicată pe un excavator, iar ea declară în presă că, în jurul stadionului a văzut tancuri. Important este că spectatorii au cântat cântecul sârbesc „Zivela Jugoslavia”, Trăiască Iugoslavia, de fapt „Trăiască libertatea”, asta s-a cântat într-un sistem totalitar în anul 1984, la Timișoara în România. Anul acesta revista „Europa” marchează jubileul de 5 ani de apariţie și 10 numere cu aproape 1700 de pagini. Aceasta a devenit istorie, restul e normalitate. Pavel Gătăianţu, redactor-șef Subculture A very well known South American writer declares that, at present, entertainment and sports are the focus of public attention in the world according to popularity, while culture comes second. During the 1990s, the Serbian folk-diva Lepa Brena (Beautiful Brena is her stage name, her real name being Fahreta Jahić) managed to relax the tense social relations in Bulgaria and Romania, by organizing large concerts: 60-70 thousand spectators attended the concerts in Sofia, Bulgaria in 1990 and in 1984, Timişoara, România. The concerts were organised on the largest stadiums in these two cities. Lepa Brena descended from a helicopter on which the logo „Balkan” was written with Cyrillic letters, and then, she greeted everybody in Bulgarian (you should search on You Tube). The audience applauded frenetically. 28 years later, Lepa Brena tries to organise a new concert in Timişoara on the „Dan Păltinişeanu” stadium in June. However, the concert is postponed twice, apparently due to the low interest from fans. Before her press conference, Lepa Brena received a very warm welcome at the border at Stamora – Moraviţa, almost as a head of state, with escort cars, etc. Romanian people say that the round of applause she got in Timişoara was louder than the Romanian president received at the time. They also reproach that people in Banat introduced the first manele-like music in the country, by accepting Lepa Brena’s songs. This topic needs thorough research from sociologists, who, unfortunately, I could not find. In Timişoara, Lepa Brena was lifted with the help of an excavator, and she declared for the press that she saw tanks around the stadium. The important thing is that everybody who was on that stadium sang the Serbian song „Zivela Jugoslavia”, Long live Yugoslavia, in fact, they sang „Long live freedom”, during the totalitarian regime in 1984, in Timişoara, Romania. This is the 5th year of publication for ”Europa” magazine, which means 10 issues and almost 1700 pages. This has become history, the rest is normality. Pavel Gătăianţu, Editor in Chief

2

IDEI EURO PENE

Ideologia și sistemul ideilor ajută oamenii să înţeleagă și să raţionalizeze lumea în jurul lor. nu a mai trebuit să fie loc pentru Dumnezeu.com Mit și ideologie Când este vorba de cuvântul „mit”. Partidul i-a glorificat pe eroii ei.Darko Gavrilović MITOLOGIA PATRIOTICĂ IUGOSLAVĂ – 1945-1990 gavrilovicdarko@yahoo. Iugoslavia socialistă în frunte cu Partidul Comunist al Iugoslaviei. 1918-2005. care și-a păstrat puterea până la sfârșitul existenţei statului. Religija i nacionalizam u jugoslovenskim državama. al simbolilor și al ritualilor. Washington. Ea este caracteristică atât pentru perioada contemporană. precum și pe mitul de jertfă eternă a poporului german. printre altele. În mintea oamenilor obișnuiţi. Hristos și sfinţi. Consecinţele acestui mit Germania le-a simţit (precum și întreaga Europă. sistemul iugoslav a devenit tot mai diferit în comparaţie cu sisteme1 4 Vjekoslav Perica. pentru că politica nu se poate imagina fără folosirea miturilor – limbajul politic din istoria antică a fost atât de conectat și împletit cu miticul. II svezak. a dezvoltat sistemul miturilor patriotice. polisemantic. Mitul și politica sunt legate indisolubil. Constructele ei mitice nu au fost originale. schimbându-și în durata puterii sale și numele său în Uniunea Comuniștilor Iugoslaviei. primul lucru la care majoritatea oamenilor se gândește este o poveste inventată. razdvojeni propadamo”. Miturile care au modelat viaţa de zi cu zi a Iugoslaviei ­ Dezvoltându-se și consolidându-se. Prevele s engleskog. Intenţionat le menţionăm aici împreună. care prin controlul politic direct sau (în unele aspecte mai subtile) influenţa indirectă asupra mijloacelor de comunicare (în primul rând. se bazează pe modele mitice. undeva la finalul drumului. care includ (printre altele) elemente precum sunt rezistenţă morală și diligenţă. la urma urmelor) timp de mai multe decenii după război. și-a construit și celelalte ţări socialiste cultura și bastionul ideologic. mass media) tind la toate celelalte părţi ale socităţii să impună imaginea particulară a lumii sale ca unica posibilă. Subiectul acestui articol îl constituie exemplele pentru modelele mitice ale Iugoslaviei socialiste. . suferinţă. în același timp. pe mitul de superioritate a rasei ariană. Încă în timpul celui de-al doilea război mondial. și o armă puternică a elitelor la putere. Slobodanka Glišić i Slavica Miletić. Beograd. dar noi nu trăim într-o lume ideală. Această imagine a lumii. fantastică și fabuloasă. conform intenţiei partidului. ceva ce probabil nu are prea mult (sau deloc) legătură cu „adevărul” sau cu „realitatea”. care au fost un instrument eficient al puterii. jertfă. O slabostima i problemima legitimisanja jugolsovenskog nacionalnog i društvenog sistema vidi: Sabrina Petra Ramet.. 2006. astfel că fără acest element „supranatural” sau „iraţional”este aproape imposibil de a înţelege. Însă ea este. The three Yugoslavias: state-building and legitimation.1 Deși în urma conflictului Tito-Stalin din anul 1948. eroism. precum și ale celorlalte ţări comuniste. Bloomington. construit în conformitate cu cel sovietic. poglavlje 6 „Zajedno opstajemo. pentru statele dezvoltate și puternice. filosoful german Ernst Cassier (1874-1945) a semnalat asupra pericolului care vine de la o manipulare statală (instituţională sau oficială) cu mituri – nazismul este construit. DC : Woodrow Wilson Center Press. IN: Indiana University Press. . Balkanski idoli. precum și necesitatea de a ajunge în „ţara promiţătoare”. Biblioteka XX vek 2006. cel mai bine ar fi de a ţine (într-o lume ideală) miturile departe de politică. iar întrebarea este dacă ar fi existat în general politica așa cum o cunoaștem astăzi fără o folosire (respectiv manipulare) a miturilor. cât și pentru ţările în curs de dezvoltare și pentru statele așa-numitei „lumi a treia”. Deoarece materialul pe care-l conţin miturile este atât de multistratificat. impusă de „deasupra”. și conform acestor exemple. Ele au urmărit exemplul Uniunii Sovietice.

care astfel se sensibilizează la erosmul prin care s-au obţinut victorii pe câmpul de luptă. str. care au provocat inamicii și au fost rezistenţi la gloanţe. mitul partizanilor. care au participat în Lupta populară de eliberare sau într-un fel sau altul i-au ajutat pe partizanii iugoslavi . Cu ordinul eroului popular au fost decoraţi 1 322 de participanţi la Lupta populară de eliberare NOB (Tito de trei ori. care s-a construit pe lupta comună cu succes pentru eliberarea naţională de ocupanţi și de colaboratorii lor locali. iugoslavismul multietnic promovat de comunităţi a fost legitimitat de mitologie. dintre cei mai vechi eroi naţionali. ritualurile și miturile. Novi Sad 2009. câte o dată). Deja din luna februarie a anului 1942. Atunci au început să se întoarcă la putere. În fine. sfântul principiu de unitate și frăţie. s-au schimbat identităţile individuale și cele de grup. De la benzi desenate despre doi partizani mici și curajoși. Autorităţile au folosit filme. Sr. respectiv 8 orașe iugoslave. Petar Leković. iar dintre aceștia. Kairos. a asigurat iugoslavismului nu numai legitimitatea și armonia relativă în relaţiile interetnice. romane. iar cu această revenire ei au întors și simbolismul naţionalist. dar.2 Din momentul în care Iugoslavia s-a confruntat cu Infrombiro. revoluţiile conduse de comuniști. acest ordin de asemenea l-au primit și 19 de cetăţeni străini. În comparaţie cu naţionalismele etnice brute din anii ’90. care a avut în sine seminţele răului. respectiv prin construirea socialismului cu forţele unite ale tuturor popoarelor din cadrul federaţiei iugoslave. al lui Iosip Broz Tito au devenit obiective apoteotice și coloana vertebrală a ideologiei comuniste cu accentul pe frăţie multietnică prin armele popoarelor iugoslave și prin armata multinaţională pe care a creat-o Tito. str.119. naţionaliștii au atacat în mod furios simbolurile. pe care a prezentat-o mitologia patriotică socialistă. care într-un mod simbolic au legat diferite naţionalităţi și au păstrat coeziunea ţării 2 ca a unei comunităţi naţionale. printre altele. „Mitul excepţionalismului” sau „al selectivităţii” iugoslavilor a fost extrem de dezvoltat. iar astfel și nivelul prosperităţii. toţi ceilalţi. în cel de-al doilea război mondial. pe care majoritatea statelor moștenitoare nici acum nu l-au atins. Karlovci 2010. Primul a fost veteranul primului război mondial și unul după vârstă. 95. cultului de stat sovietic cu experienţa mișcării popular-iugoslave de eliberare. conform cuvintelor lui Tito „noi am vărsat sânge pentru aceasta” și armonia dintre diferite naţionalităţi și minorităţile naţionale sau etnii a trebuit să se păstreze ca „lumina ochilor”. ci și solidaritatea socială și productivitatea relativă pe o piaţă imensă. Darko Gavrilović. Cel mai bun mod ca miturile despre partizani să se introducă în memoria colectivă a fost prin intermediul mass-media. El a fost consolidat de introducerea sistemului socialist de autoguvernare. în „Buletinul Șefului de Stat Major”au fost numiţi 22 de eroi naţionali. precum și de imagina lui Tito. și în Iugoslavia la urma urmei. în Serbia. poezie. în anul 1948. fiind o ţară non-aliată.3 Fapte istorice s-au transmis prin sistemul școlar generaţiilor mai tinere. au acordat importanţă ritualurilor. toate sistemele comuniste. poate cel mai important. de care nu s-a putut atinge. au schimbat întregul discurs ideologic și l-au introdus pe al lor. care în special se recunosc prin eroism.16 din Uniunea Sovietică.le comuniste construite potrivit modelului sovietic. și când a obţinut un grad mai mare al suveranităţii internaţionale. Apoi aici a fost prezent un număr mare de ritualuri patriotice și de comemorări. care prin promovarea solidarităţii sociale și a interdependenţei. care nici nu a fost supus unei critici. 4 organizaţii politice. 5 . benzi desenate. sub noul sistem social-economic. care a fost numai unul dintre aceste ritualuri. precum a fost prăbușirea regimului în Iugoslavia. respectiv cultul liderului naţional și al învingătorului lui Hitler. Mirko și Slavko. și cel iugoslav. cioplitor de la Užička Požega. Ideea „Unităţii și frăţiei”multietnice. care după aceea a fost instituţionalizată ca Ordinul de Onoare al Eroilor Naţionali ai Iugoslaviei. pentru că. precum a fost „ștafeta tinereţii”. a fost un amestec al influenţelor mitului partizan. Contrar modului în care s-au prăbușit regimurile comuniste în anii ’90. astfel și martiriul care a devenit o traumă. Prin aceasta. 955 erau decedaţi. Cu alte cuvinte. Zatočenici mitova nacionalizma i komunizma – svet i Jugoslavija. Inspiraţia pentru mitologia eroică a mișcării de partizani iugoslavi. care a intrat adânc încrustat în psihicul lor. a războiului civil spaniol și a tradiţiei popoarelor iugoslave. apoi 32 de unităţi ale armatei partizanilor. un polonez și un italian. milioane de tricouri tipă3 Grupa autora: Mitovi epohe scoijalizma. ceremoniilor și miturilor. care au trebuit să reamintească și să ţină cont de trecutul eroic. iar apoi și al lui Staljin. un ceh. ca sistem economic și social-politic unic în lume a devenit un fel de experiment. muzică. îmbrăcăminte. în sensul adevărat a legat fiecare parte a teritoriului naţional. ale discoridei și ale urii.

au devenit regizori potenţiali de film. adăugând. în timp ce partizanii au preluat de la sovietici melodia „Po šumama i gorama”.217. cu aprobarea vârfului de partid. Și muzica a avut rolul său în păstrarea puterii. 216. sub conducerea partidului. tvoja kuća gori.. cântecul partizanilor iugoslavi „Druže. care nu numai că nu a crescut în timpul războiului.rite cu semnătura lui Iosip Broz Tito. Alături de revoluţia comunistă. spre exemplu. care arătau ca filme „western”. ”Most”.7 Astfel. ci Despre filmul despre partizani. comuniștii au încercat. Trebuie evidenţiat că cinematografia iugoslavăa fost creată în spaţiul cuprinzător. separat de ceilalţi. în toate centrele rePetar Ljubojev. Resistance and Collaboration in Yugoslav and Serbian Visual Media. Jugoslovenski partizanski film u Hrvatskoj i Srbiji – danas i nekad. care a trebuit să fie fondat pe mitul celebrei mișcări de rezistenţă a partizanilor. la popoarele Iugoslaviei. Amestecate (republicane. în anii ’60. echipele de filmare și de actori. Vjekoslav Afrić și Nikola Popović. cu o energie destul de mare. care au avut în primul rând sarcină să trezească. CHDR. îndeosebi după conflictul cu Informbiro-ul. neka. 8 Această informaţie am aflat-o de la istoricul croat Igor Graovac de la Institutul Croat de Istorie (căruia îi mulţumesc pentru această informaţie) . comuniștii iugoslavi s-au condus. S-au cântat cântecele despre partizani. un alt gen de muzică a atras un număr tot mai mare de ascultători. Scenariștii au fost aleși dintre cei mai buni scriitori iugoslavi.29-48. conform modelului comuniștilor sovietici. numai că eroii lor în loc de pălărie purtau șepci numite Titovke și căști germane. pentru ca în anii ’80 să critice toate anomaliile societăţii. A fost vorba de jazz și rock and roll.4 Foștii asistenţi ai lui Abraham Rom la filmul În munţii Iugoslaviei. Limba niciodată nu a fost o piedică. ca model de film a servit filmul autorului rus Abraham Rom. sentimentul de trecut eroic comun. că au citit benzile desenate și literatura partizană obligatorie din programa școlară. să atragă societatea cu ideologia lor. neka gori.44. precum sunt „Neretva” și „Sutjeska”. cea mai mare influenţă asupra maselor au avut-o filmul și muzica. prin personajele camarazilor de război ai sârbului Bata Živojinović și ai dalmaţianului Boris Dvornik). Ei au decis să accepte şi să folosească acest gen muzical. 7 6 . ale căror texte au fost create mai ales în timpul războiului. The Croatian – Serbian Cooperation in Politics and Culture in the 20th Century. ștafeta tinereţii. „Valter brani Sarajevo”. iar rezultatele au fost întradevăr iugoslave (în special în filmele despre partizani. ja ne mogu poći. care din mijlocul anilor șaizeci au început să ocupe locul lor în societate. Novi Sad 2010. care printre tinerii din Iugoslavia a fost ceea ce Che Guevara a fost în lume.Žorž Skirgin. p. 5 Isto. rockerii au început să atingă și alte teme de zi cu zi din viaţă. și atenţia mass-mediei din întreg statul. pp. Bijele strijele. Evropski film i društveno nasilje. 4 publicane și provinciale. The Imagination of the WWII. dintre circa 890 de filme. care a avut o influenţă mare asupra tineretului. Seville 2008. în timp ce apropirea cu pop-cultura și benzile desenate a apărut în aproape fiecare dintre scenele de acţiune. cu timpul. unde unitatea și frăţia dintre sârbi și croaţi. našu borbu ostavit” și-a găsit calea până la luptătorii din Vietkong. și în fine. pentru ca mai târziu.filmul iugoslav de partizani ca un gen specific de filme. apoi melodiile trupelor de rock și interpreţi care au sărbătorit lupta partizanilor. ca un gen american de muzică.8 Pe lângă cântarea generală a cântecelor de partizani la mitinguri. Comuniştii au renunţat la luptă impotriva muzicii rock and roll. Novi Sad 1995. str. str. a fost cunoscutul autor al fotografiilor artistice din război (în special al portretelor lui Tito) . Atunci s-au prezentat Elipse. Indiferent de faptul că tinerii au purtat tricourile cu mesajele ideologice.cu imaginea lui. iar melodiile au fost preluate din războiul civil spaniol sau din Uniunea Sovietică. „Kapetan Leši” și alte filme similare. au separat filmele de partizani de caracteristicile naţionale accentuate. Dar cu timpul. Astfel. între care s-au remarcat: Branko Ćopić. Crveni koralji. în urma celui de-al doilea război mondial. de la bun început. În munţii Iugoslaviei. iar cameraman. a apărut și revoluţia muzicală. Oskar Davičo și Joža Horvat. propriile caracteristici ale țării noastre. mai mult la Darko Gavrilović. din Iugoslavia sau din alte ţări socialiste să fie exportate în Orientul Îndepărtat. cea mai activă casă federală de producţie solicita participarea Armatei populare iugoslave JNA. precum este Ivo Lola Ribar.6 Punctul culminant al acestui gen au fost „filmele western de partizani” ale autorilor Hajrudin Krvavica și Žika Mitrović. 250 au avut ca temă partizanii. ca o hrană pentru suflet a comuniștilor vietnamezi sau nord-coreeni. 6 Predrag Marković. în crearea miturilor. acţiunile de muncă. conform cu modelul-cheie). u zborniku Shared History.5 În perioada între anii 1947 și 1990. Ei au urmărit modelul deja stabilit. dar și imaginile eroilor. s-a răspândit într-un mod evident simpatic și patetic. Când este vorba de film.

comuniştii au reuşit să încorporeze în el mesajele de „Unitate şi frăţie”. Dezvoltarea de după război. în afară de o poziţie puţin mai bună cu puţin mai târziu a bisericii Pasaj după Lj. au fost publicate 117 de cărţi despre viaţa lui. Tot ceea ce s-a referit la persoana și la faptele „liderului iubit”. cu un machiaj ideologic și cu o retușare. mișcarea în masă din Croaţia . trupa Ambasadorii. 19.20. toate acestea sunt evenimente care au fost organizate astfel ca să armonizeze imagina realităţii socialiste a partidului. versurile fiind scrise de Branko Ćopić. pe tema unui erou necunoscut al luptei populare de eliberare. dintre care unii și în ziua de azi sunt acei oameni de știinţă care sunt pregătiţi în același mod să-l analizeze pe Tito. Cântecul a trebuit să le amintească tinerilor despre începutul revoluţiei. a fost un „uriaș”. Despotović. Tito nu a fost unicul separat și sărbătorit. când copiii clasei întâi erau primiţi în organizaţia de pionieri. Josip Broz Tito. respectiv mai târziu Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia. Analizând. dacă nu cea mai mare. precum și a unei părţi a oamenilor de știinţă moderni din ţară. Printre cei mai importanţi a fost Zdravko Čolić. să dezvolte mai puternic mitul despre partizani. 7 . p. toate acestea.9 Totuși. Ea a fost dedicată eroului naţional Ivo Lola Ribar. ofensive mari și aparent decizii geniale militare. la dezvoltarea miturilor despre partizani. a fost mistificat și mitologi9 zat. astfel. Iugoslavia.12 Când este vorba despre mituri cu privire la inamici. ar trebui să ţinem cont de faptul că comuniștii iugoslavi s-au războit în modul cel mai sever cu bisericile. Monografiile dedicate lui Tito erau în număr impresionant. Rolul lui Tito în Războiul de eliberare naţional. 11 Srđan Šljukić. Novi Sad 2010. de la capitaliști din Vest până la comuniști din Est. când pe postul de televiziune din Belgrad a apărut trupa Corni (Korni grupa).Maspok. conflictul cu Stalin. spotul muzical în care s-au putut vedea sârmă ghimpată și bandulierele de mitraliere a fost de mare folos scopului propus. Nu ar trebui să fie uitat că dintre toate elementele miturilor tipice din comunism. Pregătrile pentru o eventuală aderare la Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia și stabilirea printre „cei aleși”.10 Miturile despre Tito au construit o literatură imensă. p. pentru ca totul să meargă în direcţia acestui Balcan Strongman. însă nu din lumea muzicii rock. înfiinţarea mișcării nealiniaţilor. introducerea autoguvernării muncitorilor. acţiunile lui în culise. astfel ca nimic să nu împiedice versiunea idilică a istoriei partidului. respectiv rolul de neînlocuit și inconfundabil al lui Josip Broz în ea. Legea muncii asociate. scriitorul legendar. pentru că ele nu erau bine protejate. 12 Ibidem. 39. Întregul partid comunist al Iugoslaviei. colaborare politică și culturală”. cultul personal al lui Tito a fost accentuat prea mult în raport cu celelalte elemente ale religiei titoismului. chiar în timpul Mişcării de masă din Croaţia (Maspok). să sărbătorească revoluţia. Conferinţa internaţionlă „Relaţiile croato-sârbe. au început deja în școala generală.11 Bineînţeles. pe care Iugoslavia socialistă le avea nu un număr mic. 53. a fost balada „Ivo Lola”. comuniștii a trebuit să devină un exemplu pentru ceilalţi cetăţeni și să nu separe viaţa lor publică de cea privată.„Računajte na nas”. curăţirea mare a partidului (schimbarea lui Ranković. Golubić 2010. modificările constituţionale.nici nu s-a născut în timpul acela. Și ceilalţi interpreţi. greșeala a fost a analiștilor Iugoslaviei socialiste. memorizată contribuţie trupei Korni. isto. pentru prima dată prezentată în anul 1973. Până la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. până în ziua de azi. Venirea lui Tito în fruntea partidului. interpretând melodia „Četrdesetprva”. despre Tito şi fidelitatea faţă de propria-i patrie. în care s-au sărbătorit peste măsură viaţa și faptele sale. mitul despre partizani. noi am spune „oameni aleși”. apoi inamicul din rândurile sale care a greșit ideologic. peste inamicul intern care a fost ideologic inacceptabil. pentru a elimina oponenţii sau concurenţii. de asemenea au fost acoperite cu vălul unei mistificări puternice. Deşi rock and roll a reprezentat un bunt social. la acţiunile de muncă ale tineretului. Totuși. liberalii din Serbia și alţii). Primul angajament politic important al unui muzician de rock s-a întâmplat în anul 1971. în cartea Mitovi epohe sociajlizma. Despre el s-a cântat. în tipar. Lepa Brena și Đorđe Balašević. legendarului lider al tineretului comunist din Iugoslavia. a constituit loc moral de jurământ în școli. str. au contribuit la păstrarea statului și la continuarea miturilor de partizani. flirtul constant cu Vestul. care puţin mai târziu a renunţat la hitul său despre acţiunile de muncă și de la adunările de masă ale tineretului . Ca oameni cu calităţi deosebite. au fost politic strânse și puse în conformitate cu ordinul ideologic. Golgota de la insula Goli otok. CHDR. din cauză că au exagerat în accentuarea cultului lui Tito. analiștii din vest i-au ajutat pe naţionaliștii localnici. ca și cum el ar fi fost unica sursă a legitimităţii naţiunii. 10 După Vjekoslav Perica din Labuđi pjev civilne religije titoizma. din vest. atunci cea mai sentimentală și cea mai bine.

indiferent de faptul dacă el a fost în proprietarea unui mare proprietar sau a comunităţilor religioase.185.13 Autorităţile comuniste au fost conștiente că reforma agrară va duce la conflictele cu comunităţile religioase. Extinderea lui nu a venit numai de la emigrări politice și naţionaliţti. Totodată. Partidul Comunist al Iugoslaviei a răspuns. 8 serica Romano-Catolică. considerând-o pozitivă și fericită în raport cu perioada războiului și cu incertitudinile economice. și aceasta datorită politicianilor și istoricilor.912 de jugăre. Agrarna reforma i kolonizacija u Hrvatskoj 1945-1948. este clar că comuniștii iugoslavi s-au condus în conformitate cu exemplul tovarășilor lor sovietici. înăbușite și proprietatea li s-a confiscat în Iugoslavia. dar este limitată în general la indivizi sau grupruri mai mici. dar și din afară. să realizeze lozinca „pământul . Peste tot în religie. Indiferent de cât de dedicaţi au fost comuniștii în lupta împotriva bisericii. iar printre ele. Provedba agrarne reforme na crkvenim posjedima u Pakračkom dekanatu 1945’1948. Partidul Comunist al Iugoslaviei. care nu mai există. Abia astăzi. str. Pe teritoriul Voivodinei. și aceasta la nivel federal.128. cele mai afectate au fost Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserica Romano-Catolică.15 Deși aceste date subînţeleg prorpietăţile confiscate ale tuturor bisericilor pe teritoriul Voivodinei.j. nd.a. în ţările fostei Iugoslavii. ceea ce treptat a dus la separatism. La nemulţumirile și protestele în scris. în ţările europene.218. conducerea comunistă iugoslavă s-a condus după modelul sovietic.str. în cel de-al doilea deceniu al secolului al 21-lea. Comuniștii iugoslavi au prevăzut precis că cel mai mare sprijin îl vor primi de la ţărănimea săracă. care au aderat în partid din interes. mitologia de partizani nu și-a păstrat statutul nici aproape celui din trecut. u Miroslav Akmadza. dar nici măsura de pietate. Numai pe alocuri apare iugonostalgia. 14 M. care au schimbat relaţiile de proprietare.167. br. au fost expropriate. practic. Astfel. cele mai mari și cele mai bogate. pe care. tot mai mult au revenit la protejarea intereselor republicilor proprii. Partidul comunist al Iugoslaviei a cerut exproprierea pământului aflat în proprietatea bisericii. folosind întreaga mass-media disponibilă. pentru că ei erau cei mai pregătiţi să ceară pământul . în pofida eforturilor unor politicieni. 1 i 2. Petrović. cadrul încărcat și incapabil de conducere al Armatei populare iugoslave. pe „cel de-al doilea”inamic nu l-au văzut. În confrunările cu biserica. în regiune cu succes supravieţuiește naţionalismul și toată ura este direcţionată spre cel care nu aparţine naţiunii dominante și pe care a purtat-o în sine întotdeauna cu success. În conformitate cu această atitudine.romano-catolice. care și-au petrecut cea mai mare parte a vieţii în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia . Partidul Comunist al Iugoslaviei imediat a început procesul adoptării de Legi. mituri de partizani despre un popor invincibil. Zagreb 1990. în asemenea mod au fost atacate. Osijek 2006/2007. și aceasta doar din cauză că sediul ei a fost în afara ţării. neașteptând nici alegerile pentru Adunarea constituantă. Astăzi. Ţara au început să-o divizeze și din interior. 679 de proprietăţi . care au afectat ţările fostei Iugoslavii. În urma spargerii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Ea este consecinţa unui număr mai mare a schimbărilor sociale. care sunt sincer de partea antifascismului. cu acţiunile de purificare etnică din anii ’90 ai secolului trecut au fost eliminate și simbolurile antifascismului și ale erei socialiste.SFRJ. și care. au suferit cele mai mari pagube. organizaţiile străine de securitate. care ar putea fi explicată ca fenomen și care a apărut odată cu dizolvarea Iugoslaviei. 15 AV. mai ales în Croaţia și Serbia. a început elaborarea Legii privind reforma agrară și colonizarea. str. Titoism. care au profitat de nenorocirea iugoslavă. 20.7. luând în calcul un anumit maximum. Situaţia au îngreunat-o. dorind. După preluarea puterii în anul 1945. . paralel dezvoltând mitul despre inamic.ţăranilor”. precum și politicienii străini. s-au mutat în alte sfere și până în ziua de azi trăiesc în culturi diferite de memorie și nostalgii. U knjizi N. Din cele menţionate.14 Desigur că Legea provocat nemulţumirile și protestele comunităţilor religioase. Biserica Ortodoxă Sârbă și Bi13 M. astfel atacând în întreaga mass-media bisericile ca inamici. Precum s-au străduit bisericile creștine în Uniunea Sovietică.Maticka. folosind atunci mitul de inamic aproape în același mod precum comuniștii sovietici. revizioniștii au încercat să reabiliteze nu numai colaboratorii cu ocupantul.nd. Era vorba de un naţionalism în creștere. str. ci și de la un număr tot mai mare al membrilor Uniunii Comuniștilor. și de aceea au depus eforturi să pregătească publicul cât mai bine pentru realizarea planului. la Vatican. monumentele antifasciste se revitalizează încet.Maticka. Legea a fost adoptată deja pe data de 3 august în anul 1945.F. tradiţia antifascistă le păstrează. de la biserici și mănăstiri. ci și ideologiile. zbornik Povijesni Zbornik. O lovitură în viaţa spirituală au primit-o toate comunităţile religioase din Iugoslavia. precum și despre o ţară mare.44. datorită presiunii crizei economice. care au apărut începând cu anul 1991.

Karlovci 2010. The Croatian – Serbian Cooperation in Politics and Culture in the 20th Century. Gavrilović Darko. which used examples from the period 1941-1945. Labuđi pjev civilne religije titoizma. Gavrilović Darko.Summary Yugoslavian Patriotic Mythology – 1945-1990 The article deals with the problem of the place and the role of Yugoslav patriotic mythology in socialist Yugoslavia. 9 . Based on these facts. Istorija 20. that of analyzing civil „religion” in communist Yugoslavia. The Croatian – Serbian Cooperation in Politics and Culture in the 20th Century. it becomes clear that Yugoslav communists have been guided by their Soviet comrades. Key words: Yugoslavia.119. Ramet Sabrina. ideology. Novi Sad 2009. Beograd 1999. Zagreb 1953. Milićević Nataša. odnos vlasti prema selu u Vojvodini. Seville 2008 8. 2006. CHDR. Novi Sad 2010. str. communities. Provedba agrarne reforme na crkvenim posjedima u Pakračkom dekanatu 1945’1948. Živojinović Dragoljub. The past was ideologically adapted. Beograd 2007. Beograd 2/2008 3. Prosveta i nauka u Srbiji i Jugoslaviji 1945-1990. 15.veka – Srbi i Jugoslavija 1918-1991. Marković Predrag. . so that the degree of consciousness of the Christian world was suppressed. II svezak. Resistance and Collaboration in Yugoslav and Serbian Visual Media. socialism. 13. u zborniku Shared History. str. Osijek 2006/2007 2. zbornik Povijesni Zbornik. Politika na selu 1945-1950. Perić Dimšo. 10. presenting it naturally as if it had evolved from the historical process begun in 1941.11 1945 Narodne novine.. 9. Jugoslovenski partizanski film u Hrvatskoj i Srbiji – danas i nekad. Srbinje. Novi Sad 2010 5.06 1945 Borba. DC : Woodrow Wilson Center Press. that tended to explain the world around people (an important characteristic of myths) by messages and morale. this article analyses some segments of this phenomenon related to political myths of socialism – new heroes. 1 i 2. Novi Sad 2009 6. Bloomington. Ljubojev Petar. 19. A justification was the fact that new codes of communication were found. Slobodanka Glišić i Slavica Miletić.. Evropski film i društveno nasilje. Prevele s engleskog. br. 4. Akmadža Miroslav. Stefanović Jovan. 7. Sr. br. Zatočenici mitova nacionalizma i komunizma – svet i Jugoslavija. Valjevo. Tokovi istorije. 11. Washington. Minhen 1998.142. CHDR. Balkanski idoli. Bondžić Dragomir. Stvaranje nove tradicije: praznici i proslave u Srbiji 1944-1950. Crkveno pravo. Kairos. 14. Petrović Nebojša. Within a larger theme. 18. Perica Vjekoslav. br. Biblioteka XX vek 2006. The Imagination of the WWII. 1918-2005.21. IN: Indiana University Press. Matica srpska – Prosveta. Odnos između crkve i države. Grupa autora: Mitovi epohe scoijalizma. leader cult. 18. Perica Vjekoslav. 12. Srpska pravoslavna crkva i nova vlast 1944-1950. Religija i nacionalizam u jugoslovenskim državama. Din periodice Borba.4.rujna 1945 Traducere de Vladimir Mitrovici Bibliografie 1. Novi Sad 1995. Beograd. partisan movies and rock music. with the unique system of political and ideological ideas and with testaments that gave the party its authority. The three Yugoslavias: state-building and legitimation. myth. Beograd.

The Dictionary of Art.org/wiki/Graffiti 6 Semnătura „scriitorului”. scrijeliturile (prin diferite tehnici. astfel încât intervenţia asupra lor. pedepsită. sub formă de mesaje stradale scrise sau desenate. Graffiti-ul bandelor este unul dintre genurile cele mai răspândite.. cit.).Sau o formă de manifestare vizuală foarte controversată. Ephesus. Grove’Dictionaries. sociologul Hugo Martinez. New York. Dar și graffiti-ul politic este un exemplu tipic. in Marilena Preda Sanc (ed. a scrie) denumea în Antichitate semnele găsite mai ales în Grecia și în întreg Imperiul Roman. Și acest lucru pentru că și gradele de „agresiune” vizuală sunt destul de variate. suprafeţelesuport nu aparţin realizatorului graffiti-ului. Oricum. s. Arta în spațiul public. ivit ca mijloc de comunicare a unor grupuri politice mai mult sau mai puţin legale. http://ro. vol. ce-i drept. declaraţii de dragoste. p. graffiti (provenind din grecescul graphein. graffiti. Cf. așadar. vizând însă tot publicul. 5 10 . „artiștii” se situează pe niveluri diferite: de la așa-numiţii „artiști ai străzii”5. nu poate fi considerată decât o infracţiune.wikipedia. Jane Turner. adesea reprezentată într-un stil stilizat exagerat. cu dorinţa aproprierii acelui spaţiu (în continuare urban. din spaţiu public în spaţiu privat) sau doar ca simplă manifestare a unui talent artistic. care utilizează. p. proteste împotriva politicienilor vremii. doar că acum se completează cu necesitatea recunoașterii și a consolidării prestigiului (bandei sau membrului în bandă) (un stil artistic sau altul făcând diferenţa). Domus Aurea a lui Nero). Constituia un mijloc de comunicare. Grafitti. 2007. dar și în Egipt3. 2 Dar și în America Centrală (site-ul mayaș Tikal – Guatemala). 4 Poate tot un fel de graffiti sunt și picturile rupestre din peșterile paleolitice.Ioana-Iulia Olaru GRAFFITI – ARTĂ SAU NON-ARTĂ? olaruioana2004@yahoo.v. 1 lor de identificare sau de auto-negare. înjurături. autori care rămân anonimi sau a căror tag6-uri nu reflectă În anul 1973. la un grup. dacă este făcută fără consimţământul proprietarului. Înșiși artiștii sau. scopul era în primul rând de a aduce la cunoștinţa interesaţilor diferite informaţii. op. ca și acum. în grade diferite (amenzi. a ilegalităţii.13. Și atunci. O comunicare anonimă dar și ilegală deopotrivă. scrijelite (atunci) pe ziduri de clădiri. Iar o dată cu apariţia unui alt gen de graffiti.com . omul primitiv (cel talentat.85. deschisă spre ceilalţi. Cf. dar transformat. Tivoli (Villa lui Hadrianus)2.269..). caricaturi.270. elemente de subcultură. prin graffiti.. a vandalismului este și ea foarte controversată. problema capătă conotaţii noi. sau în cadrul ritualurilor vânătorești. inclusiv prin suflarea culorii – ca în cazul sprayului folosit în graffiti!) pentru informarea celorlalţi membri ai tribului asupra animalului pe care el îl cunoștea și ceilalţi nu.83/95.. în care cele două aspecte se pot întâlni? Deși termenul este propriu mai ales secolului XX – fenomenul fiind apărut o dată cu urbanizarea postbelică puternică1 –. p. de ruine. București. rămâne o manifestare publică. ca și primul tip (graffiti-ul bandelor). suprafaţa „vandalizată” nemaireclamând o reparaţie atât de urgentă și .. această problemă. în care apartenenţa membrului la o comunitate. desigur) realizând picturile. și poate de aceea. la Pompeii. Manipularea însă este o constantă și face parte în continuare din strategia acestui gen de comunicare vizuală – anonimă. desenele. motivaţiile producerii graffiti-ului s-au îmbogăţit.. cit. În general. Jane Turner (coord. În general. graffiti art. cu personalizarea unui spaţiu lipsit de individualitate. se completează cu marcarea limitelor teritoriale ale grupului.obligatorie. în general).. de morminte4. în Antichitate erau reclame. 3 Cosmin Paulescu. p. mai puternică decât în cazul interacţiunii directe. Între timp. vezi Cosmin Paulescu. citate literare. promovează graffiti-ul înfiinţând Uniunea Artiștilor de Graffiti și organizând expoziţii. profesor la City College din New York. mai mult sau mai puţin revoltate.. op. cu exteriorizarea problemePentru amănunte. Roma (catacombe.

vagoane. ci sunt porecle. pseudonime7– la artiști sau grupuri de artiști de diferite niveluri. la pictura de tablouri și colaborarea cu artiști newyorkezi precum Andy Warhol. creta cerată – într-o eră „post-graffiti”10. Ed. stâlpi. Graffiti. Însăși arta graffiti poate ajunge de la simple notaţii – la lucrări complexe numite „piece” (de la cuvântul „masterpiece”) și chiar la lucrări aparţinând unor artiști profesioniști. Keith Haring și Kenny Sharf9. toate cu aplicabilitate în spaţiul public. un material. Cf. precum și datorită facilităţilor care ţin de dimensiunile sale mici. influenţat de arta lui Dubuffet. căutat de colecţionarii americani.org/wiki/Graffiti 10 Nicholas Ganz. 9 http://ro. În același timp. și suprafaţa-suport s-a extins de la ziduri de clădiri – la uși și ferestre.7. toalete publice. Tehnica obţinerii unui graffiti este și ea foarte variată. care a parcurs drumul invers. la rigoare. 210. Vellant. 2 Unul dintre primii „writers” („scriitori”) a fost Cornbread din Philadelphia. în general. op. inovatoare și eliberată de tradiţii- Il. de la scrijeleli cu dalta. cu lucrări cu personaje stilizate8.8. Oradea. un instrument cât mai ușor și rapid de manevrat. de la autor ilegal de graffiti stradal (SAMO era pseudonimul său). Nicholas Ganz. Sau Jean-Michel Basquiat. care a dobândit recunoaștere internaţională prin stilul său influenţat de opera lui Andy Warhol. 8 Patricia Friede R. 2001. Isabelle Marcade. fapt ce-l face foarte ușor de transportat și.numele lor reale. markerul.wikipedia. Il. folosite: peria. aproape totul în cazul acestui fenomen se situează într-o sferă foarte largă. prezent în circuitul galeriilor de artă și pe piaţa de artă. pereţi de garaje. Dar orice instrument și material sunt. 7 Il. Ed. 1 le clasice. București. 11 . atunci când graffiti-ul are atingere cu arta. Dar. care și-a pictat semnătura pe un elefant de la zoo. Carrassat. sprayul este un instrument suficient de ofertant în ceea ce privește obţinerea rafinamentului liniei. la pictura cu sprayul-vopsea – foarte potrivit datorită rapidităţii cu care poate fi manevrat oricând și oriunde. scări de blocuri. numitorul comun este o tehnică. Arta străzii pe cinci continente. mai ales. 3 Așadar. degetul. pictor care s-a orientat spre arta destinată locurilor publice. Curente în pictură. chiar pânza tratată a pictorului.. variind între două extreme. La fel. monumente. cum ar fi Keith Haring. Aquila ‘93. obloanele protectoare din metal ale tonetelor. p. staţii de metrou. pulverizarea conţinutul său necesitând un timp extrem de scurt. 2004. p. p. mașini. mai nou. de ascuns. Francesco Clemente. dar și a savorii clarboscurului. cit. Și.

printre care și orașul Iași. 4 Il. Ibidem.. impactul asupra spectatorilor străzii fiind de diverse grade. la respingerea la fel de promptă. oferind o experienţă vizuală aparte. fenomenul graffiti cunoaște o oarecare dezvoltare în diferite orașe mari ale ţării. fenomenul cuprinde întreaga lume. cu abundenţă de jocuri (il. 9 . lucrări de stencil. urmărind elementele caracteristice ale graffiti-ului american al anilor 70. animând și înviorând spaţii uneori neașteptate. apoi. Formele acestei exprimări vizuale sunt și ele foarte multe și deosebite între ele: diverse inscripţii. 6 Certă este însă existenţa acum în cultura urbană a acestei forme de manifestare vizuală. fără legătură cu mișcarea hiphop. 7 Il. practicanţii săi fiind uneori recunoscuţi de publicul interesat sau chiar fiind artiști profesioniști. în funcţie de mentalităţi. care iese din anonimat și marginalizare. p. 12 Dar. existau dinainte de graffiti-ul american. 5 11 La Paris. La început erau la noi nume de formaţii.329 și urm. printre care și România postdecembristă. desigur. p.1) sau mai puţin elaborate (il.126. După 1990. Ibidem.3) (toate trei imaginile de Il. de la admiraţie spontană. 8 Il. treptat. mai mult (il.Il.2). pentru amănunte și imagini. Certă este și importarea culturii hip-hop new-yorkeze (căreia îi aparţine și graffiti-ul) și de către ţările europene11 și nu numai12. și crew-uri (grupuri de artiști). 12 Il. A ajuns să facă parte din cultura urbană. în complexitatea ei.

7) (zona P-ţa Independenţei) și de tridimensionalitate (il. Dar întâlnim și desene ilustratoare ale unui anumit mesaj (il.Il. din 2010 (un proiect mai amplu. (pe lângă picturile pe calcanele blocurilor din cadrul proiectului de modernizare a cartierelor. 15. sau cea stradală de zilele trecute (il. 13) (cartierul Tătărași). 12 nizate pentru încurajarea artei urbane: evenimente.11) (Str. compoziţii mai ample (il.6) (pasaj. P-ţa Unirii). iniţiat de Asociaţia (de artiști profesioniști) Vector).4) (zona Carrefour Market Hala Centrală).8) (Str.10) (zona Tătărași) sau realizări cu șablonul (tehnica stencil) (il.14. 13 13 . 10 mai sus provin din Str. De asemenea. Cuza-Vodă). chiar tipurile de manifestări se extind de la notaţii rapide și clandestine. expoziţii. 11 Il. Cuza-Vodă). ca cea de la supermarketul Carrefour Era Shopping Park. care implică stu- Il.12. Cuza-Vodă) sau nu (il. cu linii rotunjite (il. Cuza Vodă) sau angulare (il. fotografii făcute în data de 27 mai 2012). Lăpușneanu. Nu lipsește nici pictura profesionistă cu sprayul (il. Stilul artistic poate fi impresionant uneori. la manifestări orga- Il. care implica și muzică și streetdance). cu efecte de lumină-umbră (il.5) (Str. Str. concursuri.9) (zona Carrefour Market Hala Centrală).

Vellant. p. to present author’s talent and then to display his personal opinions. New York. graffiti has always declared intention to interact with the public. 18 Nimic nu scapă mâinii „artiștilor”. Oradea. Turner. Isabelle. București. Bucureși.). UNARTE.105. București. Arta în spaţiul public. 2008. UNARTE. 17 14 Spaţiile folosite sunt și ele dintre cele mai variate: de la ziduri de clădiri. Arta străzii pe cinci continente. In the first place. tag. inventându-se stiluri noi. 17(detaliu) (zona P-ţa Independenţei) –. sometimes just a street event.wikipedia. 14 Il.). Ed.13. 2004 5. Keywords: graffiti.16. Bucureși.Il. 2007 3. Marcade. Preda Sanc (ed. Il. Arta urbană contemporană.18) (zona P-ţa Independenţei).) spontaneitatea primei afirmaţii și firescul unui gest se transformă în formulă recognoscibilă și transmisibilă într-un cod nescris al practicanţilor”13. înălţimile la care sunt amplasate fiind în general cele ușor accesibile privirii trecătorului. dar sunt și excepții. Curente în pictură. Galerii comerciale sprijină diferite asociaţii care susţin mișcări underground.. creativitatea regăsindu-se și în acest tip de exprimare care permite imaginaţiei jocuri nesfârșite: „(.org/wiki/Graffiti denţi și elevi proveniţi de la diverse licee și facultăţi (nu doar cele cu profil artistic). la pasaje subterane. subculture. ganguri. 2008 2. Ed. stencil 13 Marilena Preda-Sanc. Ed. Summary Graffitti – Art or Non-Art? Il. Preda-Sanc.. to personalize dull or even unaesthetic spaces. Grove’Dictionaries 6. Graffiti. and sometimes subliminally manipulates viewers. Ed. Marilena. Sometimes art. graffiti art influenced urban life. Nicholas. Jane (coord. il. even in Romania. . spray. Friede R. Arta urbană contemporană. tonete (il. Gang graffiti. Patricia. Ganz. 16 Il. Marilena. The Dictionary of Art. political graffiti. vol. 2001 4. 15 Bibliografie 1. Aquila ‘93. Carrassat. http://ro. crew.

2011b). stimulentul fiind suficient pentru a participa. Hillard. care sunt. Weiman G. Esenţial. mai cunoscut în terminologia anglo-saxonă ca programul factual de televiziune (factual TV) se poate defini ca un program de televiziune faptic. a regulilor formatului. Sue and Jermy Deborah.com 1. Pentru a atinge acest scop. potrivit părerilor. Ceea ce-l motivează este transmiterea în mod direct și fără cenzură la un post de televiziune. pentru că aceasta asigură evaluarea mai bună în ceea ce privește programul de publicitate. nu ca pe un model. Cel de-al treilea element al „triadei” este auditoriul. Hill. să influenţeze asupra destinului participanţilor din show. Într-o relaţie de triadă producţia-participanţii din reality-publicul fiecare dintre actorii „triadei” are scopul său și pentru a-l realiza „fiecare joacă jocul său”. Pentru „partcipanţii” la un reality. astfel este o provocare cel puţin pentru scurt timp să se influenţeze asupra destinului lor. trece din sfera privată în cea publică și împarte spaţiul și timpul mass-media cu participanţii show-ului de tip reality. Publicul face aceasta fără nici o nevoie personală ca să ia decizia pe baza unor criterii clare. Obiectivul „producţiei” este ca în cadrul unui reality show să inventeze un format care va duce la o audienţă cât mai mare. K. aceasta este transmisiunea în direct a lumii pseudo-reale. care prin auto-prezentarea încurajează publicul ca prin votări să le asigure victoria. auditoriul pentru scurt timp. se include în reality show pe sine însuși și viaţa sa particulară. prin intermediul mesajelor SMS. și astfel. vedetele lumii show-biz-ului. respectiv conform valorilor sociale încurajatoare. R. în conformitate cu aceasta este pseudo-evenimentul creat de o Producţie mass-media pentru participanţii–competitori. având iluzia că de reacţia fiecărui individ depinde deznodământul final. o parte a lumii reale. Holmes. deci promotorii aceluiași „divertisment popular”. Aceasta ar trebui să subînţeleagă faptul că un minut al evenimentului este egal cu un minut al programului difuzat. Obiectivul telespectatorilor (auditoriului) unui reality show este să se distreze fără niciun fel de angajment așteptat de la un public creativ (Valić Nedeljković 2011 a). respectiv printr-un comentariu asupra textelor din presa on-line de zi cu zi. pentru că ea determină și un premiu financiar mare. Deci. ci pentru a cuceri premiul. de multe ori. Mulţi autori (Cohen J. A. Astfel. măcar în programul de tip reality. Studiu de caz: Seria sÂrbeasca „Ferma 3” dnvalic@gmail. prin burtiera din partea de jos a ecranului sau pe site-urile fanilor de reality pe Internet. În același timp auditoriul. publicul proiectat/ presupus ar recunoaște „comportamentul” valoros.și venituri mai bune din publicitate. Ele sunt indisponibile unei audienţe medii în viaţa reală. Glynn. Marwan and Ketherine Sender) au definit formatul 15 . acesta se petrece doar la bază. Se mulţumește cu „divertismentul popular”. Auditoriul este aparent creatorul activ al show-ului. Această lume complicată a pseudo-realităţii rezistă numai din cauză că este inclus în mod activ și auditoriul datorită tehnologiilor digitale (Valić Nedeljković 2011a. ale spectacolului. acela prin care auditoriului i se transmite.Dubravka Valić . Introducere Definirea formatului Reality show Reality show sau programul de tip reality. fără intervenţie. prin mesajele de tip SMS pe care le trimite. ei definesc „imagina sa” prin faptul.Nedeljković Reality show-ul ca „divertisment popular” şi/ sau promovarea comportamentului discriminatoriu prin acceptarea de roluri.L. care ar putea influenţa în mod educaţional asupra unui auditoriu mai larg. scopul este popularitatea care contribuie la cucerirea premiului mare în bani. Kraidy M. în mod direct. iar prin aceasta . ceea ce se subînţelege numai includerea în reality show.

triadei controversate și aceasta din mai multe puncte de vedere. Ceea ce s-ar putea extrage ca un numitor comun, este: a) realitatea creată de către „Producţia”, care impune participanţilor anumite roluri; b) „partcipanţii” în mod voluntar au acceptat roluri impuse de Producţie și să interpretarea lor sub supraveghere video timp de 24 ore; c) „partcipanţii” care, în mod suplimentar, fiecare dintre ei își alege rolul prin care îi vor întrece pe ceilalţi și vor cuceri premiul; d) „partcipanţii” care sunt cel mai des persoanele VIP, dar și oameni obișnuiţi (competitori) puși întro situaţie creată, complexă și controversată; e) „publicul” care poate influenţa asupra destinului lor; f) toatet aceseta parţial în direct, iar parţial montat pentru difuzarea amânată, dar în ambele cazuri fără cenzură, se transmite la un post de televiziune. Acest element mijlocitor al relaţiei de triadă producţia-participanţii din reality-publicul este subiectul analizei în această lucrare. Istoria formatului de tip reality show Începuturile programului de tip reality sunt în legătură strânsă cu anul 1940 și cu difuzarea emisiunii autorului Alan Hant, intitulată Camera ascunsă – Camera adevărată. Prima expansiune, însă, a venit odată cu anii nouăzeci ai secolului XX-lea – prin serialele populare „Big Brother” și „Survivor”. Programul de tip reality, folosind senzaţionalismul pentru a atrage telespectatori și pentru a profita de veniturile aduse de publicitate, deseori prezintă o realitate regizată și schimbată. Participanţii în astfel de program sunt expuși situaţiilor și locaţiilor neobișnuite, încurajaţi foarte des prin influenţe externe: ei sun filmaţi – cum reacţionează, lucrează și funcţionează în timpul în care iluzia se menţine prin regizarea și montarea foarte precisă (Murray, Susan, and Laurie Ouellette 2004:35). Pentru a cuceri premii mari în bani, participanţii sunt pregătiţi pentru acest scop - să „construiască” un stil controversat al comprtamentului, al relaţiilor cu ceilalţi participanţi, precum s-a menţionat, să „joace jocul”pentru a șoca auditoriul, să difere de ceilalţi, să fie observaţi și recunoscuţi nu numai prin imagina pozitivă, ci mai ales prin cea negativă. În genurile de bază ale programelor de tip reality sunt incluse, printre altele, și următoarele formate: • stilul documentar (Victorian Farm, Colonial House: 1628, Plymuth Colony, The 1940s House, The 1900 House)

• competiţii și jocuri (Survivor, Ferma) • transformarea personalităţii (Schimbul de soţie) • transformarea obiectivelor (Acţiunea de muncă, • experimente sociale (Kids Nation) • programul de tip reality de dragoste (Nunta în 48 • camera ascunsă (Camera ascunsă@TV Pink) • programul de tip talk-show (Momentul adevărului) • programe despre supranatural (Young Witches of
Salem) Programul de tip reality, Ferma, a apărut în Suedia în anul 2001, ca produs al unei case de producţie, „Strix”, în anumite ţări a fost realizat în producţia casei olandeze „Endemol”, care a devenit cunoscută prin difuzarea show-ului Big Brother. Formatul original a fost difuzat până în anul 2004, când a fost preluat de un număr mare de ţări. Aparţine categoriei de „competiţii și jocuri”. Spre deosebire de Serbia, unde Ferma a fost difuzată semianual, în ţările menţionate s-a difuzat un serial la fiecare doi sau trei ani. În peste treizeci de ţări, în total au fost 52 de învingători al acestui program de tip reality1. Pe lângă formatul VIP, în alte ţări s-au difuzat și seriale ale Fermei cu persoane necunoscute, respectiv cu persoane de diverse profiluri sau oameni obișnuiţi. Interesant este și că Ferma în celelalte ţări nu a atins popularitatea celorlalte programe de tip reality, iar în 2011, numai cinci ţări au anunţat noi seriale – Bulgaria, Brazilia, Republica Dominicană, Norvegia și Germania. Cel de-al doilea sezon al programului de tip reality Ferma Serbia, în medie a fost vizionat de circa trei milioane de oameni, iar în unele seri acest număr a crescut la cinci sau șase milioane. La mijlocul lunii mai 2010, audienţa Fermei a depășit tot ceea ce a înregistrat ratingul în anul 2002, atunci când Agenţia AGB Nielsen Media Research și-a început afacerile sale în Serbia. Cercetarea audienţei a arătat că Ferma este una dintre 10 cele mai vizionate emisiuni TV în Serbia (Taboo 44, mart 2011. str.65-67). În cursul celor trei luni de difuzare al celui de-al treilea serial de tip reality în Serbia, în total 30 de participanţi (cântăreţi, politicieni, modele, acrtiţe, scriitoare, ziariști) au avut ocazia să lupte pentru premiul principal care s-a estimat la 100 de mii de euro. Pe lângă suma principală, toţi participanţii au primit bani pentru fiecare zi petrecută pe proprietatea de la Lisović. Suma de bani, stabili1

Renovarea casei) de ore)

16

Data preluată de pe site-ul http://en.wikipedia.org/wiki/ The_Farm_(TV_series).

tă în contractul anterior semnat, a variat în funcţie de popularitatea participantului. În timpul colectării eșantionului la Ferma 3, au participat 18 persoane. Postul de televiziune Pink, prin difuzarea vreme de trei luni a Fermei 3, a preluat o mare parte a profitului de marketing, care pe piaţa sârbă se estimează la 80 de milioane de euro anual (este împărţit între 7 posturi de televiziune naţionale, 26 de posturi regionale, 186 de posturi locale și 200 posturi de televiziune prin cablu). Se apreciază că profitul anual al postului de televiziune Pink este între 30 și 35 de milioane de euro, în timp ce Serviciul Public, Radio Televiziunea Serbiei are 22 milioane2. Datele menţionate analizează de ce posturile de televiziune achiţionează licenţele formatelor de tip reality, respectiv de ce creează și formatele proprii. Pentru ca triada să poate funcţiona, nu poate lipsi niciun actor, nici nu se poate permite ca fiecare dintre ei „să nu joace jocul/rolul corespunzător” care asigură profit pe o piaţă foarte slabă de mass/media din Serbia, indiferent de faptul dacă aceasta se poate considera de bun-gust sau de „divertisment popular”. Explicând fenomenul, cunoscutul scriitor și bloggerul cotidianului Danas, Svetislav Basara (Danas 19.02.2011) evidenţiază: „Iată-mă, din nou îmi arunc privirea în globul de cristal și susţin că: nu va trece niciun an, și vom viziona în „Ferme”, „Safariuri” ș altei asemenea ”show-uri” transmisiuni directe de acte sexuale. Cu o notă: Decadenţa romană era, totuși, puţin mai elegantă. Deși poporul roman și Senatul au tolerat bacanalele din același motiv ca elita noastră - pentru cretinizarea și pacificarea maselor – situaţia la Roma era mult mai bună, până în momentul când barbarii au apărut la porţile acestui oraș. La noi este altfel, totul este, și în popor, și la senat, precum în arenă, pardon - în Reality show”. Kevin Glynn (2005:9), explicând modelul televiziunii pe care-l numește „media liberă”, ca o concurenţă la presa galbenă de senzaţionalism, evidenţiază că „mass-media de tabloide produce aproape cu tot atâtea obscenităţi și insulte, cât și satisfacţii”. 2. Scopul Scopul lucrării este să arate ce tip de jocuri joacă participanţii pentru a cuceri voturile publicului, prin care își asigură posibila victorie și cucerirea marelui premiu, indiferent dacă prin aceasta contribuie la kitschul „divertismentului popular”.
2

3. Ipoteza Ipoteza de bază a acestei lucrări este că participanţii reality ai formatului Ferma 3 Serbia au insistat intenţionat pe comportamente controversate și discriminatorii, pentru a se separa de alţii și astfel pentru a cuceri cât mai multe din voturile publicului, oferindu-i „divertismentul popular”, care aparţine culturii mixte de mass-media a kitsch-ului și a prostului-gust. Tolerând astfel de comportamente ale participanţilor Producţiilor Ferma 3 Serbia, în esenţă a încurajat tipuri de comportament caracteristice pentru subcultură. 4. Metoda, corpusul și contextele3 4.1 Metoda În lucrare s-a folosit analiza cantitativ-calitativă critică a conţinutului emisiunilor de televiziune, reality show-urilor Ferma 3 inclusiv, mesajele de tip SMS ale auditoriului. Pentru aceasta a fost în mod special creat un protocol de codificare. Metoda de bază este analiza critică a discursului mass-media, despre care Teun van Dijk (300) spune că ea include „analiza relaţiilor dintre discursurile puterii, al dominaţiilor, al inegalităţilor sociale și poziţia analiștilor discursului în astfel de circumstanţe sociale”. Analiștii discursului includ informaţii contextuale în interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnica analizei cantitativ-calitative a conţinutului, interpretându-le din punct de vedere critic. Unitatea analizei a fost partea autonomă, care a reprezentat o perioadă de timp definită în cadrul materialului audio-vizual de eșantioane și subînţelege unitatea locului, actorilor și acţiunilor. 4.2 Corpusul Au fost filmate și analizate conţinuturile difuzate ale reality show-ului Ferma 3 în cursul unei zile între3

Data preluată de pe: http://www.politika.rs/rubrike/Tema-nedelje/Zasto-se-Srbiji-dogodila-Farma/Niske-strasti-podizu-gledanost.It.html.

În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor făcute în cadrul proiectului 47020 „Tehnologii ale mediilor digitale și ale schimbărilor social/educaţionale”, finanţat de către Ministerul Învăţământului și Știinţei al Republicii Serbia (2011-2014). La această cercetare au participat studenţii DAS – Știinţele Comunicării, Departamentul pentru Studiile Mass-media din cadrul Facultăţii de Filozofie din Novi Sad, în anul academic 2010/2011, în cadrul obiectului obligatoriu Analiza critică a discursului de media, coordonator profesor uiv. doctor Dubravka Valić nedeljković și lector univ. dr. doctor Dejan Pralica.

17

gi. În totalitate, șase termeni în medie, stabiliţi zilnic cu o durată diferită (cel mai scurt a fost de 15 minute, iar cel mai lung, de 180) pe care televiziunea Pink le-a oferit auditoriului în perioada analizată între 28 noiembrie și 5 decembrie 2010, respectiv perioada între cea de-a 76-a zi și a 83-a a difuzării Fermei 3. O parte reprezintă transmisiuni în direct ale evenimenteler în reality show-ul Ferma 3, iar o parte este montajul celor mai interesante evenimente petrecute pe tot parcursul zilei sau a unei părţi a zilei. Din eșantion în total fac parte 40 de ore de material filmat (Valić Nedeljković 2011a : 298). Eșantionul este codificat printr-un protocol în special creat pentru acesta (cuprinde 28 de categorii) pentru analiza cantitativ-calitativă a conţinutului, ca instrumentul de bază pentru analiza discursului mass-media, metodă de bază a cercetării. 4.3 Contextualitatea 4.3.1 Reality show Ferma Serbia În satul Lisović s-a construit ferma cu facilităţile auxiliare într-un spaţiu de aproximativ două hectare. Facilităţile auxiliare includ hambar, ateliere de lucru grădină, grajd, obor ș.a.m.d. cu 62 de animale, care au fost lăsate la grija „fermierilor” (cântereţi, politicieni, modele, actriţe, scriitoare, jurnaliști), cărora li s-au distribuit sarcini. Precum se spune pe site-ul oficial al Fermei: „De câte ori v-aţi gândit că viaţa la fermă este mai ușoară, mai simplă, mai fără griji. Credeţi că într-adevăr este așa?”4 Condiţiile care au dominat activităţile de la fermă au fost relativ grele și au simulat viaţa fermierilor adevăraţi, din perioada de acum o sută de ani și chiar mai devreme. La fermă nu era curent, apa folosită era cea din fântână, participanţii au dormit în paturi de lemn, au folosit o toaletă veche, nu au dispus de hârtie igienică, alimentele au fost preponderent legume pe care le-au cultivat sau le-au primit ca premiu. la bază, ideea a fost stimulativă și pozitivă, pentru că a trebuit să încurajeze auto-organizarea, soluţionarea creativă a problemelor de echipă, întreţinerea fermei în condiţii grele, să se arate cum nivelul dezvoltării tehnologice influenţează în mod direct schimbările sociale. Însă Ferma 3, prin faptul că a început într-o perioadă când nu sunt actuale lucrările agricole, în centrul atenţiei au pus nu munca și valorile care ca4

racterizează soluţionarea creativă a problemelor, ci intriga, comportamentul controversat care nu poate fi un model pentru nimeni, precum și jocul de rol, scopul fiind mai ales manipularea și șocarea auditoriul, nu educarea lui. Reality Ferma a fost conceput astfel ca în fiecare săptămână să se aleagă un „Proprietar” care-și alege doi „servitori”. Unul dintre servitori, care primește cele mai multe beţișoare, respectiv cele mai multe voturi ale celorlalţi fermieri, participă în duelul pentru eliminare, în timp ce al doilea candidat pentru eliminare este ales de public. Ei se luptă în arenă, într-un test de cunoștinţe sau de competenţe. Învingătorului i se dublează voturile publicului și acela care are mai multe voturi învinge și rămâne în casă. De asemenea, participanţii primesc sarcinile săptămânale și zilnice, iar pentru fiecare sarcină bine îndeplinită cuceresc premiul și condiţii mai bune de trai. Dimpotrivă – pentru fiecare sarcină nerealizată primesc pedepse, cel mai des acestea se manifestă prin reducerea pachetelor de ţigări și a cantităţii de alcool. 4.3.2 Pink International Company Pink International Company5 este corporaţia particulară de mass-media din care fac parte televiziunea comercială (TV Pink), postul de radio (Radio Pink) și complexul producţiei de film (Pink Films International). A fost înfiinţată în anul 1993, ca una dintre primele companii de mass-media în proprietatea privată. Din anul 1998, televiziunea Pink domină ratingul, realizând 40-45 % din toate veniturile pieţei de marketing în Serbia. Conţinuturile la acest post de televiziune sunt dominant comerciale și nu se pot considera exemplu de bun-gust, ci mai ales al kitsch-ului. Analiza Participanţii la show-ul Ferma 3, în total 30 (în perioada când a fost format eșantionul acesta pentru cercetare au fost 18) au jucat trei roluri: • primul este cel cu care au venit la fermă din lumea reală, în care au avut anumite roluri sociale, conform cărora au fost marcaţi apartenenţii sferei VIP, create potrivit modelului de cultură a mass-media mixte TV Pink; • cel de-al doilea este acel care le-a fost menit prin formatul reality show-ului Ferma 3 și benevol l-au
5

18

RTV Pink – Viața la fermă (disponibil la http://farma.rtvpink.com/?strana=11).

www.pinkmediagrup.net

JA scriitoare. Rolul nou de Proprietar aduce alte beneficii și simboluri de statut . soţie și mamă. De pe marginea socială a unui emigrant economic fără succes în Statele Unite ale Americii. care influenţează în mod direct comportamentul persoanei. ca în piaţa publică. tată. este părinte. model. Scopul personal al lor este să fie diferiţi faţă de ceilalţi participanţi și să cucerească premiul principal. unde se petrec socializările zilnice. laureată a mai multor premii. tată. cu comportamentul controversat. care pe lângă tot aceasta este destul de primitivă. pentru că nimeni dintre participanţii la emisiune nu s-a ocupat cu sportul profesionist sau cu o altă activitate asemănătoare. • cel de-al treilea este cel pe care ei înșiși l-au impus (creat). În topul popularităţii a fost în anii nouăzeci. precum și bucătăria înghesuită. urmează duelul. a fost și învingătoarea Fermei 3. și banii. Primul rol. ZP (45) cântăreaţa cu mai multe cd-uri înregistrate. să făcă schimbul de obiecte produse de ei pentru produse necesare pentru viaţa la fermă. SG (24) rapper.acceptat prin semnarea contractului cu Producţia. Premii și pedepse dictează numai Cooperativa. Majoritatea dintre ei. este rolul cu care au ajuns la Fermă 3: KŽ (21) cântăreaţa. ZPP (46) moderator în ediţiile anterioare ale show-ului Ferma. a înregistrat 10 cd-uri. care la rândul său a stabilit „regulile sale de joc”. 19 . în raport cu faptul cum el consideră că ar trebui să fie găzduiţi la fermă. iar pentru pregătire au numai o anumită perioadă de timp. dansatoare. ceea ce de asemenea nu este avantajul comparabil cultivat în rolurile sale primare. respectiv ca toate lucrările să se realizeze la timp și cum trebuie. care și-a creat cariera în anii controversaţi nouăzeci. agricultor. suporter al achipei de fotbal Partizan. scriitoare. NKL (44) oadtă cu intrarea în Fermă. pe care-l asigură rolul Proprietarului. care i-ar fi ajutat pentru astfel de competiţie. Aici. conform voinţei Cooperativei. cunoscută și în afara Serbiei. participanţilor „fermierilor”. iar azi este în penumbră. soţ. într-un nou context. neînsurat. precum și dezvoltarea ei. Sunt obligaţi să îndeplinească toate sarcinile cât mai bine cu putinţă. înregistrează în special piesemenite Fermei. însurat. deja participant al unui format de reality pe un alt post de televiziune. rolul opus celui de servitor. În urma acestui vot. ei au fost nevoiţi să „joacă jocuri noi”. AĐB (40) muzicianul. animator. în esenţă. BJB (27) fotbalist. Aceasta nu este o sarcină grea. cântăreţ. iar jocul rolurilor este supravegheat de Proka. nemăritată. iar prin aceasta. JS (24) model. divorţat. JP (21) cântereaţa din show-ul „Zvezde Granda” încă necunoscută în lumea showbiz-ului. Ceea ce este comun pentru cei 10 este faptul că înaintea Fermei au participat în emisiunea „Zvezde Granda” la același post de televiziune. Servitorii. VVV (39) cântăreaţă. actriţă într-un film porno. AIA cântăreţ. a cărei singură referinţă a fost participarea în show-ul „Zvezde Granda”. Duelul poate fi și testul de rezistenţă. BJB 13 (24) moderator. difuzat pe același post de televiziune. adevăratul fermier în rolul inspectorului. seducător. care dispune de mai mult confort decât cea în care trăiesc ceilalţi într-un dormitor comun. respectiv al subordonatului. în focar are romane de dragoste. pentru că rolurile pe care participanţii în reality show le-au jucat în realitatea nu au nimic în comun cu rolurile nou-impuse de ţărani în gospodărie. cu o piesă muzicală lipsită în totalitate de calitate textuală sau muzicală. needucat. preocupat de muzica hard rock. spre care tind și cucerirea popularităţii în rândurile publicului. intrând în lumea virtuală a reality-ului. MR (53) președintele unui partid mai puţin cunoscut. Ei se luptă în continuare cu crearea rolului. astfel că este și singurul participant care a împărţit rolul din realitate și rolul din lumea virtuală a reality-ului. Aceasta este o altă circumstanţă de contextualitate. NS (39) cântăreaţă. văduvă. în relaţie cu cineva. doar la prima vedere aparţin sfe- rei VIP. angajat politic. ER (69) actriţă. divorţat. pe scurt. lipsit de simboluri însoţitoare ale vieţii lor de zi cu zi de kitsch. în comparaţie cu Proprietarul și cu ceilalţi femrieri au în totalitate un statut subordonat. Rolul Proprietarului are un anumit termen. și rolul neutru al celorlalţi fermieri. EJ (50). în afara reality-ului. precum și să redefinească rolurile impuse de către Producţie. travestit. pe care o vizitează o dată pe săptămână. printr-o adevărată farsă a ajuns în centrul atenţiei auditoriului YouTube. soţ. despre care participanţii au foarte modeste cunoștinţe anterioare. Cel de-al doilea rol este cel pe care Producţia Fermei 3 în calitatea sa de Cooperativă decidentă îl impune prin formatul. Este clar că prin ierarhie participanţii sunt repartizaţi prin statutul subordonat ori superior. care le-ar asigura recunoașterea în lumea subculturii. Rolurile se pot modifica. care joacă acest rol într-un spaţiu și timp limitat. prelucrări ale pieselor sale de muzică rock la instrumente tradiţionale (tambura). creat conform modelului de concursul cunoștinţelor despre agricultură. Toţi fermierii sunt liberi să interpreteze rolul Proprietarului. pentru că de aceasta depinde cum vor vota alţi femrieri când este vorba de nominalizarea lor pentru eliminare. predispusă la scandaluri.„Casa proprietarului”.

spre exemplu „prietenii”. Deci este prevăzut ca individul/individa să se află în două roluri diametral opuse. nu este una de invidiat. a primit sarcina ca pentru 1 decembrie să ţină un curs „știinţific” despre educaţia sexuală și aceasta cu ocazia zilei internaţionale 1 decembrie a luptei împotriva SIDA. Acest model prototipic din mediul teatral l-au preluat și participanţii Fermei 3. EJ. dialogurile provocatoare și intrigi. acest rol l-a jucat BB13. Prin aceasta se ridică rating-ul show-ului. Această dicotomie este foarte atractivă pentru public. a ales rolul „iubirii tradate” și l-a jucat în continuu (a plâns nefericită în faţa camerelor de filmare) în totalitate ignorând rolul impus. intrigant/intrigantă. Ei au preluat roluri prototipice de dramă: amanta tradată. cât și satisfacţii”. Mai clar. în timpul difuzării reality show-ului. postate pe burtieră. nu se întâmplă des. mama vitregă și bunica) comploturi. rolurile sunt și sarcinile pe care Cooperativa le impune participanţilor Reality show-ului. cel care distruge ceea ce s-a creat. care rămâne în casă. pentru a se poziţiona cât mai bine faţă de telespectatori. În același timp poziţia Servitorului. au conţinut comentarii despre KŽ. printr-o lovitură în masă. filmarea serialului spaniol și predările publice. Toţi participanii/participantele au folosit avantajele sale comparabile și și-au construit o imagine care a trebuit să fie recunoscută în mesajele SMS ale auditoriului. deci o persoană fără credibilitate pentru astfel de importantă funcţie socială cum este cea de judecător. pentru că este conștient cine a votat contra lui. urmărind telenovele spaniole. au simpatizat cu ea și au ţinut cu ea. Aest lucru au recunoscut și telespectatorii prin mesajele lor de tip SMS. muncitorul harnic (cel care creează). ca modelul verificat cu care publicul este bine socializat în cursul ultimilor 20 de ani. ceea ce confirmă și teza lui Glynn (2005:9) că „mass-media de tabloide produce aproape tot atât de obscenităţi și insulte. a luat hotărâri definitive. Rolurile au fost interpretate prin strategia imitaţiei și a copierii. au dorit ca iubirea ei nefericită totuși să se realizeze. reacţionează în general imprevizibil. Aceasta creează un teren potrivit pentru conflict. ceea ce și este obiectivul de bază al producţiei în rolul Cooperativei. Atunci când sarcina a fost procesul. 6 20 Sarcina. iniţial nu foarte atractiv din punct de vedere dramatic. „judecătorul”6 s-a comportat conform stereotipului pentru acest rol social preluat din industria de film (a dat și a luat cuvântul. într-o perioadă foarte scurtă de timp și limitată: Proprietar – Servitor. soţia. amanta. Aceasta înseamnă că nu s-a ocupat de lucrările cu privire la economie la fermă. Cel mai puţin educat participant al Fermei 3. KŽ.care nu a avut această experienţă. pentru că nominalizările sunt publice și este necesar să fie argumentate. acestea au fost trei sarcini: procese. cel de „fermieră”. interesantă și sinceră. s-a preluat modelul rolurilor prototipice din telenovele (fiul. filmarea telenovelei spaniole. Pentru ca sarcina să fie realizată cu succes.Monopolizarea timpului de pregătire este încă o exprimare a puterii „rolurilor” superioare în ierarhie (Proprietar. Într-un caz. Servitorul care a pierdut. pentru a-i pune într-o poziţie și mai dificilă. . Un teren similar pentru conflict îl așteaptă și pe cel nominalizat în cazul în care va „supravieţui” duelului. care a învins la sfârșit în Reality show-ul Ferma 3. Cel de-al treilea rol este cel pe care participanţii singuri l-au menit lor. ca prin voturile lor să cucerească premiul. Cooperativa a distribuit aceste roluri lui ER care și în realitate a jucat acest rol. după ce Servitorul își întrerupe jocul acestui rol și din nou devine membrul egal al grupului compus din ceilalţi fermieri. postate pe burtieră de către Producţie. Rolurile sunt repartizate participanţilor de către „regizor” și „scenarist”. Celelalte roluri pe care participanţii Fermei le ocupă sunt rezultatul împărţirii muncii. tipică pentru o familie de la sat de pe vremuri. semnat ca dr. persoana controversată. În cadrul acestui al doilea rol impus. Nicunuul dintre fermieri în realitate nu a avut experienţă în rolul care i-a fost atribuit prin sarcini. Importanţa zilei internaţionale și analfabetismul persoanei care a preluat acest rol de „profesor”. a dat verdicte). folosind strategia combinaţiilor imposibile. care contribuie substanţial la modificarea condiţiilor de viaţă. Telespectatorii au considerat că este frumoasă. a emis deciziile confirmate cu „ciocanul de lemn de judecător”. Tot acest fapt contribuie foarte mult la dinamica unui format. și lui B13 . pentru că individul aflat într-un statut brusc schimbat. latino-americane și acum turcești. este eliminat. care în fiecare dramă bună are sarcină să provoace sentimentele extreme telespectatorilor. a prevăzut două roluri-cheie: „regizorul” și „scenaristul”. ceea ce în realitate. Cooperativă). precum și „amanţii” într-o telenovelă spaniolă sunt persoane care în reality show-ul Ferma 3 cultivă ostilitatea reciprocă ca un rol dominant personal. Cele mai multe mesaje SMS. În perioada analizată. EJ (dealtfel nu are niciun fel de educaţie în realitate) reprezintă un decalaj total. în spatele camerelor.

JP. Doi femrieri i-au unit pe toţi telespectatorii privitor la rolul pe care l-au ales: JA și NKL. Pentru cel de-al doilea clasat. pentru că rolul pe care l-a jucat a fost identic în amândouă. în afara Fermei 3. Analiza a arătat că cel de-al treilea rol.să fie ce mai frumoasă „fiică” care dorește să se mărite cu orice preţ. În general. iar în cazurile când au fost. prin SMS. cea mai mare virtute. dar la Ferma 3 au ales roluri diferite. Astfel. JP a ales să muncească și să fie „fiica”vrednică. dar la nivelul implicit. personal ales. evitându-i pe ceilalţi participanţi ai Reality Show-ului. iar aproape toate SMS-urile trimise împotriva lor nu au menţionat motivul pentru care ei nu merită victoria. 18 la sută din SMS-uri au susţinut că „interpretează”. Auditoriul a recunoscut acest fapt clar. aparţinând acestui corpus nu au arătat o toleranţă faţă de această „diversitate”. a Reality formatului Ferma 3 21 . Între ele două. Caracteristicile clasatei pe locul 3. ceea ce auditoriul evidenţiază în chiar 47 la sută din mesajele SMS. a avut aceleași roluri sociale ca învingătoarea KŽ. care câteva decenii a atras atenţia nu numai auditoriului Serbiei. Cele mai mari dezavantaje i-au fost lenea și lipsă de sinceritate. Ea. Telespectatorul mediu al astfel de Reality-uri în Serbia aparţine consumatorilor conţinuturilor de subcultură. nu sprijină orice fel de diversitate. în care se menţionează că foarte des se ceartă cu ceilalţi participanţi. MR. suprapunând rolul cu realitatea. pentru că nu se încadrează în valorile tradiţionale. Imagina sa în Ferma 3 a construit-o în raport cu rolul real și conform anilor săi. Cea mai mare virtute a lui BJB a fost chiar relaţia de dragoste cu KŽ. în mod implicit. auditoriul a acceptat „jocul” formatului că Reality este „televiziunea faptelor” și nu transmisiunea în direct a lumii pseudoreale. VVV și EJ au preluat rolurile de „animatori”. Lumea realităţii și lumea Reality show-ului pentru MR nu a avut graniţa definitivă . astfel că la urmă a pierdut victoria. Cei care au dorit eliminarea moderatorului ZP nu au menţionat un motiv pentru acest lucru. ca și a celui de-al doilea poziţionat. în 50 la sută de cazuri. auditoriul a considerat că nu este sinceră. Nicun comentariu bun nu s-a văzut când este vorba de JA. cu telenovele. în timp ce comentarii negative nu s-au înregistrat. Ei au fost văzuţi veseli și sinceri. ER a intrat la Ferma 3 cu un foarte clar conturat rol de „actriţă controversată”. cea mai mare virtute i-a fost hărnicia. respectiv experienţei în lumea show-biz-ului. nu a menţionat clar motivul pentru care nu sprijină acest rol. dar nu și sinceră. în favoarea căruia vorbesc și 20 la sută din SMS-uri. în general nu au fost menţionate în mesajele SMS. ceea ce nu s-a întâmplat în totalitate. Aceasta arată faptul că rolul personal creat al participanţilor este recunoscut de auditoriu ca acel adevărat al lor. 34 la sută din sms-uri au considerat-o neinteresantă. și-a schimbat direcţia în muzică. Rolul lui de travestit și de persoană conflictuală. dar naivitatea lui EJ deseori a stricat distracţia și a trezit compasiunea telespectatorilor. pe care au evidenţiat-o aproape jumătate din mesajele SMS dedicate lui. pentru că ele sunt clare și previzibile. a contribuit cel mai mult la victoria KŽ în Ferma 3 Serbia. el a îndeplinit obligaţiile sale de zi cu zi și nu i-a înţeles pe ei. voturile publicului aproape au fost împărţite. ER la Ferma 3 a fost singura persoană într-adevăr VIP. Acest muzician. Ei doi au împărţit rolurile de „amanţi la început”. Auditoriul a caracterizat-o ca vrednică. BJB 13 și-a construit imagina inacceptabilă pentru cultura tradiţională a Serbiei încă înaintea intrării la Ferma 3. însă acest rol din lumea reală nu a contribuit la poziţionarea ei în clasamentul final. iar Katarina . ceea ce s-a dovedit a se menţine și în clasamentul final. Cel mai des comentariu pentru NKL a fost că este vrednică. le-au considerat interesante aproximativ 40 la sută dintre SMS-uri. a contribuit la faptul ca el să aibă un mare procentaj de oponenţi (chiar 70 la sută). Pentru cântăreaţa ZP. Pentru EJ. auditoriul Serbiei a arătat că această cer- cetare valorează numai „roluri pure”. El a fost singurul fermier al Fermei 3. Aceasta a cauzat dezorientarea lui în realitatea virtuală a Reality show-ului. ceea ce este esenţa lui. rareori constatate în mesajele SMS ale publicului. considerând că prin acest rol nou va obţine popularitate mai mare. Audienţa. cele mai bune virtuţi le-au avut ZP moderator și ZP cîntăreaţa. mesajul a fost lipsit de ambiguitate. astfel că nu există nevoie pentru efort în decodare. Cultivat ca publicul TV. ci și întregi ex-Iugoslavii și ţărilor vecine. El s-a consacrat muncii. În timp ce alţii s-au „jucat”. de pictoriţă și scriitoare. Concluzii Analiza critică a discursului de 40 de ore de material înregistrat și difuzat. care în Reality show a venit cu rolul „agricultorului” din realitate. dar și în conformitate cu tipul altor participanţi. 6. pentru a intra la Ferma 3. Și ceilalţi participanţi ai Fermei 3. din ce cauză s-au poziţionat așa de bine în clasamentul final. cu care a insistat și în acest Reality. iar în special nu „experimente” cu roluri sociale.tânjind după sfârșitul fericit al poveștii sale de iubire. a fost hărnicia. Rolurile pe care le-au ales VVV și EJ. dar în totalitate vizibile pentru telespectatorul critic al Fermei 3.

in so doing.11. (2005). intenţionat și-au ales anumite roluri. (2011). Reality show „folk entertainment” and/or promotion of controversial and discriminatory behavior through role-playing. Tabloid culture. Rialiti programi: izjednačavanje javnog i privatnog diskursa. (2008). Publicul. 7. Kratka novinarska priča iz svakodnevnog života. Kultura 133. J. în fond s-au încurajat modele de comportament care aparţin subculturii. 13-33. „creativitatea”. Eko. (2008). SMS messages 22 . însă nu conform atitudinii sănătoase faţă de valorile sociale pozitive. În același timp nu se încurajează valori cum sunt „munca”. ci cu banalităţile zilnice în care și cel „mizerabil” (Valić Nedeljković 2011b) participă. Beograd: Zavod za udžbenike i nastavna sredstva. prin mesajele SMS. No 3. 2. 10. 16. K. Rot. Tomson Wadsworth. 11. Psihološka biblioteka.. 14. Svetislav (19. Anonim. The roles selected and simulated offered  the  audience „folk entertainment”. Who’s Afraid of Reality Shows?:­ Eksploring the Effects of perceived Influence of Reality Shows and the Concern Over TheirSocial Effects on Willingness to Censor. The Farm. Nikola (1974): Psihologija ličnosti. Beograd. (1973). The politics of Reality Television: Global Perspectives. 18. http://crx. Moj ugao: Dvorske stvari. Yates. Their goal was to differentiate themselves from one another and. 65-67. Oxford. edicija Medijske reference. 9. precum și de la cele create de ei pentru a cuceri voturile publicului. the public supported and evaluated the roles played out by the participants as if they occurred in a real-life environment and not an orchestrated reality show. Hillard. Writting an television. Traducere de V.10. 8.M. Mark (2004): Reality TV: The work of being watched. A. win as many audience votes as possible. Valić Nedeljković Dubravka (2007). Glynn. Hill.Serbia (noiembrie-decembrie 2010) a confirmat ipotezele. Radio and New Media. Vol. Durham and London: Duke University Press. ignorând că este vorba de un Reality virtual creat. audience. 3. 35. 19. Obiectivul le-a fost să se separe de ceilalţi și astfel să cucerească cât mai multe voturi ale publiculu.com/content/35/3/382 6. str. Taylor. Key words: reality shows. Case Study: Serbian series ”Farm 3” Critical  discourse analysis  of  40  hours  of broadcasted material of reality show ”Farm 3” Serbia (November / December  2010 TV  Pink) confirmed the main hypothesis of this study. se premiază rolurile de stereotip ale „iubirii tradate”. London and New York:Routledge. M. http://en. 26. Beograd: Nolit. In Discourse Theory and practice a Readered by Wetherel. S.godinu.org/wiki/The_Farm_%28TV_ series%29.2011. br 01. oferindu-i „divertisment popular”. str. London and New York:Routledge. Principlesof Cristal Discourse Analzsis. Reality TV audience and popular factual television. Basara. str. a media mix of kitsch and bad taste. Str 289-305. Rolurile pe care le-au jucat participanţii în viaţa reală au diferit (cu o excepţie) de la cele impuse de către producţie în rolul cooperativei. O novinarstvu i novinarima. u Uvod u TV novinarstvo. Valić Nedeljković Dubravka (2011b). Holmes. S-a arătat că tocmai acest alegerea personală a rolurilor a contribuit în mod direct la alegerea învingătorului. Tolerând astfel de comportamente ale participanţilor Producţiei Ferma 3 Serbia. Danas. prin care se exclude tot ce este diferit. care aparţine culturii mass-media mixte a kitsch-ului și prostului-gust. T. mart 2011. Taboo 44.10. str 56. 199-213.2011. 12. 4. discriminatory behavior. M. Umberto. Weiman G. London. se sprijijnă analfabetismul și stupiditatea umană pentru că aceasta este „amuzant”.02. Summary Bibliografie 1. Filozofski fakultet. Novi Sad-Nikšić’Dubrovnik: Civilni forum.L. Strategije netolerantnog govora medija. Communication Research. „contribuţia la progresul comunităţii”. (2011).wikipedia. SAGE Publication. Sažeci/Abregas/Abstracts.2011).2011. Bern. Cohen j.. 382-397. The analysis show­ ed­   that  ”Farm  3”  participants  deliberately  chose roles during which they insisted on acting in a controversial and discriminatory manner.sagepub.) Danica Aćimović. str. S. Koju igru igraš? Beogra: Nolit. stranica je obnovljena 5. Saopštenje na medjunarodnoj konferenciji Jezici i kulture u vremenu i prostoru. 17. Novi Sad. Kultura informacija komunikacija. Valić Nedeljković Dubravka (2004). Marwan and Katherine Senderedd. Kraidy. Erik (1984). 15. Understanding reality TV. (2000). Koliko je rijaliti šou zaista rijaliti? Studija slučaja „Farma 3”TV Pink. NNŠ. Andrejevic. Pregled TV scene Srbije za 2010. R. A arătat faptul că participanţii formatului Reality Ferma 3 Serbia. 5. roles. Novi Sad.. Van Dijk. Su and Jermyn Deborah (2004). (ur. 13. Medijska kultura: medjunarodni naučnostručni časopis. pregledana 7. în cadrul cărora au insistat pe comportamente controversate și discriminatorii. London and New York:Routledge. a sprijinit și a condamnat rolurile jucate de participanţi.. 300-317. By sending SMS messages. Valić Nedeljković Dubravka (2010). Valić Nedeljković Dubravka (2011a).

does the fun character of commercial video games present a restrictive factor in securing that status or is that right reserved only for subversive methods of video games deconstruction? A phenomenological question is the following: what kind of novelty do vi1 deo games ensure in terms of a direct physical perception of audience when they encounter a work of art? Art and Video Games ”High” art. involving theoreticians. beyond any doubt. three different contexts need to be considered: the ”high” art (video games and the art). is based on technology. in which the central position was designated to participants. „Towards a Yet Newer Laocoon. http://www.fans. commercial video games (video games as the art) – designers and fan art. who are generally not artists.1 The first case is the least arguable point of encounter of art and video-games. an interesting and challenging point of encounter with the new media artistic practices in times of culture. requiring a special perception of the work of art through interaction. and in this respect. in this context.2010. and have become as such. towards video games as popular culture texts.2 The idea of interactive art and co-creation does not originate from the period of the rise of computer technologies. claiming it to be art. essential in understanding the content and structure of the work of art and making a critical assessment. but from a much earlier period of the first avant-garde movements. is reduced for the sake of the work of art’s perception. Or.rs When discussing the art of video games. in which the audience was invited to take part in performances. the creator sets the rules of the game. His contribution to this classification is manifested in taking into consideration the fan art.chart. A similar practice was also continued in neo-avantgarde performances and happenings during the sixties.Manojlo Maravić Relations between the Art and Video Games manem@sbb. iconography and narration of video games and the body of the player.11. artists and players. The relationship between the art and video games may also be considered from the point of view of Eco’s concept of open work. may be placed in the frame of the new media art. has aroused interesting debates in recent years. The issue whether commercial video games are a new form of art or not. Works of art. Please refer to Michael Hammel. referring to aesthetic and cultural issues in the society and era of the new media. Political relation between video games and art is reflected in the following question: who is entitled to claim the status of a work of art for a particular video game.ac. Futurism and Dadaism.html (13. as there is a general consent nowadays between theoreticians and artists.) 23 . Kant’s aesthetic distance. and not the author. in relation to video games. by theoreticians. There are two tendencies distinguished in works of art – the first one referring to the criticism of society and culture and the second one dealing with the status of human body during game playing. there will be no perception either. On the other hand. What We Can Learn from Interacting with Computer Games”. The art of fans or fan art represents a creative relationship of players. according to which a work of art ”depends on the interaction with 2 A similar classification was suggested by James Newman in the book titled Playing with Videogames. Video games take part in the creation of a contemporary cultural context.new media artists. In this case.uk/chart2001/ papers/hammel. Many of those supporting the commercial video games as art claim that they will take the same way of recognition. critics and cultural institutions. the viewer becomes a co-creator of the work of art. and if the recipient fails to observe or does not accept them. the viewer’s perception is determined by their choice of how they will experience the structure of the work of art. as was previously the case with the film.

2008. this work does not represent a criticism of the aggression associated with FPS games. video games are a medium representing a tool in the contemporary culture. Following September 11th. It is a simple game created in the Flash programme. United Kingdom. their iconography. who advocated the idea of large political potentials of the critically oriented video games. it is impossible to attack without the ”collateral damage”. ”Velvet Strike” is an activism-motivated criticism of the American war in Iraq. These games are not just an ordinary entertainment. „Velvet Strike” is a project created by Brody Condon and Joan Leandre. A player may download various anti-war graffiti from the Internet. Several critical artistic interventions and games have appeared as a response to that. Virtuelna umetnost. Beograd. Now they’re making games. gender and racial policy. pertaining to the criticism of military. Criticisms of representations and narrations in video games are the most frequent form of works of art. . and viewers. Gonzalo Frasca. as the players. such as those showing hearts or terrorists kissing. presenting a typical Middle East city with a large population. whose purpose is to spread the effects of the American war policies and recruit the future ”freedom fighters”. be subverted to create the inverse experience: an affective game 4 24 3 Oliver Grau.”3 The suggested categorisation is based on different modes of communication between the work of art and audience: by representations or a specific physical relationship. presenting her childhood memories. ”Impotence and Agency: Computer Games as a Post-9/11 Battlefield” from Andreas Jahn-Sudmann and Ralf Stockmann (eds).modern audience or its progressive version following the theory of games – the work is organised as a game. most frequent artistic criticisms refer to them. According to the author. The design of some of these images.e. Palgrave Macmillan. which is a modification of the FPS computer game called ”Unreal Tournament”. depending on the ”level of freedom”. On the other hand. but also of the war-themed video games. ”Counterstrike” is a very popular video game whose game play is based on a battle between two teams. the smoke coming out of the window of the house her father had lived in. The player’s task is to enter the house and extinguish the fire in the rooms. Computer Games as a Sociocultural Phenomenon: Games Without Frontiers War Without Tears. 2008. Artistic Criticism of Social Policies Considering the fact that FPS (First-Person-Shooter) games are the most popular genre of video games. Frustration of players tells us of the failure that may be found in the model and policies not only of the anti-terrorism war. The work seems to echo the post-feminist slogan ”personal is political” and the author wonders: ”Can ‘high tech’ game spaces. 85. but an attempt to use the political potential of video games and question their social and cultural meanings. or impersonal. to this author. in the form of images uploaded by artists and other website visitors. ”America’s Army” and ”Full Spectrum Warrior”) making profit on account of that. having a Utopian potential of changing the world. i. representing terrorists and anti-terrorist special forces. floors and ceilings of buildings. dedicated to conveyance of anti-war messages. Frasca is of the opinion that ”for political video games. by writing graffiti on virtual walls. people would have grabbed their guitars and written a song about it. 208. resulting in an even greater number of terrorists. Flanagan constructed a threedimensional virtual space on whose walls she incorporated fragments of texts and family photographs. often violent. September 11 was the trigger … if it had happened in the sixties. cold. when she was coming back from the church and noticed. there are works analysing various effects the playing has on the player’s body. The task of the player is to hit the terrorist by a missile. where only several citizens have been presented in a typical terrorist gear. in an online game called ”Counterstrike”. but considering the distance between the shooting and explosion. but products of the propaganda. which took place during the author’s childhood spent in the rural part of the State of Wisconsin. Clio. as well as criticism of a number of FPS games (”Kuma War”. has created the work entitled ”September 12th ”.”4 Therefore. the USA faced a genuine and overwhelming desire for games providing a symbolic revanchism. A traumatic event was emphasised. while passing through the forest. These interventions have gone through severe criticisms and have been perceived by fans as the subversion of game itself. but also the macho-man ideology. Quote according to Henry Lowood. by transferring the antiterrorism combat in the virtual world of games. a theoretician and artist. The artist and cyberfeminist Mary Flanagan created the interactive work entitled ”Domestic” (2003). does not subvert the military culture only.

as well as the fact that it causes pain to its user. whose use is legitimate only in the framework of the repressive state apparatus instruments.brown. male or female. which takes place through the player’s actions. Such a hierarchical work establishes an ironic relationship towards the policy of ”girl-friendly” games created for girls only. it denotes something relating to a household or family. If we leave aside Oedipus’s connotations and put an emphasis on Lacan’s version of the father as someone representing the Symbolic order. Although according to the author. in which each player uses command controls with the right hand. ironically resembling the title of the famous Sony console Play Station.2010.that personalizes the space and therefore politicizes it? Can navigation in a 3D game operate as a means of challenging or ‘un-playing’ the conventional workings of shooter games?”5 The key to reading this work is in its very title ”Domestic”. Although the haptic interface is not a novelty in commercial games. lashing with a small whip or burning. Their work is based on the construction of a specific interface with a new haptic perception. unlike the public sphere of men. However. father. Works of art are attempting to put the player’s body in the focus during the process of playing. The authors created a playing console for a classical game called ”Pong”. the police and the army.11. Apart from extending the player into the world of the game. including a servant. it is possible to interpret ”Domestic” as putting a woman in the active role of a political subject. a traditional environment for women. while as an adjective. it resembles the opposite version of the famous dream dreamt by a Freud’s female patient whose pseudonym was Dora. white. his left hand is punished by an electrical shock. Competitions of players result in actual consequences. intended for two players. As a noun. interaction is placed on a new level in this case. The narrative part of the game abounds in notions that seem to crave for a psychoanalytical interpretation: childhood. fire. Unlike commercial FPS games. during their studies at the Academy of Media Arts in Cologne. church. ideology. only this time the girl gets to save her father.e. with the authors facing demands to create a substantial number of these devices. In addition to a great success at exhibitions. the very game (its hardware) gets transformed into the real world by imposing discipline and punishing the player’s body. a little girl. which is. which may be either a noun or an adjective. is of minor importance. ”Pain Station” has attracted much attention by the media and a broad audience. soldier’s. meaning they deal with modes of establishing the relations between the player and the game. ”Pain Station” is an artistic project carried out in 2001 by Volker Morawe and Tilman Reiff. forest pathway. When one of the players makes a mistake.edu/confluence/display/MarkTribe/ Mary+Flanagan (13. it is intended to exclude the infliction of physical pain from the domain of entertainment. while whether it is black.) body. if they intend to base their works on modifications or constructions of the playing hardware. which are not determined by external conditions. being benign in terms of representation of violence (two lines bouncing a ball between each other). This project is about the need of new media artists for solid knowledge of technology. it refers to someone who works in a household. but are integrated in the game as its rule. a number of problems have obstructed the commercial production of the advanced version of ”Pain Station 2”. the game is over. depending on the context. which is an echo of the old Decartes’ rationalist idea of a human subject being situated not in the body. the violent content is not present in the ”Pong” game itself. but in the mind. i. but in the relationship of one player towards the body of the other 25 . What needs to be underlined is that these artists are primarily interested in neuro-physical reactions of an unsignified 5 https://wiki. such as a possible instigation of a lawsuit by Sony for violation of the protected title of the console. In this manner. while the player’s mind is loosing itself in a virtual vastness of the game. because it places the game in a claustrophobic virtual space denoted as domestic or family-related. it is a true story. whose actions are something the destiny of the symbolic order will depend on. in this case. maid or housekeeper. in other words. placing the left palm on a metal plate. When the player is no longer able to stand the pain and removes the hand from the plate. Phenomenological Aspects of Relations between the Art and Video Games The general issue frequently mentioned in negative criticisms of video games is the phrase referring to the passive body of the player that turns into a vacated shell. which has all made it impossible to distribute this game to game rooms. The title ”Pain Station” is a pun.

through which social reality is constructed.html accessed November. (2007) ”Should Videogames be Viewed as Art?” in Grethe Mitchell and Andy Clarke (eds). This work does not insist on an interactive relationship with the player/audience. (London and New York: Routledge). 2. is subverted and altered in a strange manner.13. ”Games. References 1. (2008). The media have placed this project in the frame of the effects the violent games have on children. 4. addressing their virtual ri- vals. Henry Lowood. Video Games and Art. may be placed on the side of the moralistic panic mongers. Henry Jenkins.… ”How do you feel about the bullets?” and ”Ha. and the phenomenological perception of the player’s body. Oliver Grau. What We Can Learn from Interacting with Computer Games. ”Immersion” is a project by Robbie Cooper. (2007). Or. which was also suggested by Cooper himself. launched in 2008. as he intended to present this video in a room which would be provided with tones from the video game. Narrative as Virtual Reality: Immersion and Interactivity in Literature and Electronic Media. The New Lively Art” in Joost Raessens and Jeffrey Goldstein (eds. leading to the purification of aggressive impulses and avoidance of actual violence. 7. This involves the participation of social structures with a powerful position in the knowledge construction. (Massachusetts London: The Mit Press Cambridge). 3.e. while the symbolic relation only serves as a cause. Marie-Laure Ryan. Video Games and Art. (University of Bergen). (Bristol UK: Intellect Books). (1995). Henry Lowood. (Beograd: Clio).). which establishes the control over the lives of children (upbringing). Handbook of Computer Game Studies. (2001). ”Immersion” is an example embodying Massuni’s idea that ideology and affect make good political allies. Computer Games as a Sociocultural Phenomenon: Games Without Frontiers War Without Tears. instead of a symbolic covering up of the Real. (Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press). in the framework of which he analysed a physical relationship of combining people and contemporary media. Espen J. Virtuelna umetnost. adding comments such as ”a picture is worth a thousand words”. along with the children’s comments heard in the video. i. which indeed was the author’s intention.ac. this work needs a player. 5. The recorded children responded differently when playing a game. (2008). ”High-Performance Play: The Making of Machinima” in Grethe Mitchell and Andy Clarke (eds). ”Pain Station” is in a ”no mans’ land” of the old aesthetic question: Where is art – is it in the work of art (objectivism) or in the viewer’s perception (subjectivism)? But instead of an uninterested and distant viewer. while Cooper himself is looking for interpretations from psychologists and sociologists. who claimed that there is a possible ”relationship between violent games and social aggression”. Playing with Videogames.chart. such as: ”Come back here…I’m gonna stab you”. Cybertext: Perspectives on Ergodic Literature. behind which a high resolution camera was installed. Aarseth. in terms of ethics. Towards a Yet Newer Laocoon. . (2008). A viewer is under impression of being inside a video game. 6. to ensure that people in the audience could perceive themselves as elements of the virtual word. a user who will be intentionally and physically focused and interested. so the children seemed to look directly at the viewers. Their faces become a display of an individual relationship with the game play. http://www. a photographer. ha…You’ll get a knife!”. as reference to video games interacting has been reduced only to their effects on the players’ faces. Therefore. He managed to do that by projecting the display onto the glass of a teleprompter. ”Immersion” is a good example of crossing the political discourse. Cooper’s work. On the contrary.26 one. Cooper made a short video showing children’s faces when playing video games of violent contents. 8. The society/audience becomes an innocent victim of the hypnotised children. Michael Hammel. James Newman. Web resources 9. His idea was to record the USA and Great Britain children of different ethnic and racial affiliation and then ask the psychologists and sociologists to interpret their faces. (Bristol UK: Intellect Books). varying from a complete lack of expression to exhilaration. Taking into account this fact. the idea of the catharsic violence. the Real is here ”laid bare” (the physical pain itself). thus assuming a dominant ideological position. Brett Martin.2010. while the facial expressions they made along the way resulted from a relationship between high concentration and things happening in the game. for which video games were to blame. thus. (United Kingdom: Palgrave Macmillan). this work may be found on the website of the famous ”New York Times”. (2005).uk/chart2001/papers/hammel. ”Impotence and Agency: Computer Games as a Post-9/11 Battlefield” in Andreas Jahn-Sudmann and Ralf Stockmann (eds). with the entire situation being a metaphor of numerous shootings in the USA.

13.com/watch?v=gRZBBA1HWsk accessed November. phenomenology.com/watch?v=AmFPURsKKh8 accessed November. http://vimeo.13.brown.net/velvet-strike/sprays. A number of artists take part in their creation: designers.2010.13. body. Key words: video games. jpg accessed November. 15. the aesthetic potential of audio-visual performances and includes more complex narrations and characters/avatars. 11. http://farm1.13. artists.opensorcery. November.html accessed november.youtube.2010. three different contexts need to be considered: the ”high” art (video games and the art). They represent a high technological medium that increases. 17.13.2010. https://wiki. with practically each new commercial game.com/73/205992926_0aab302647_o. 13.youtube. art.13.com/watch?v=9BAM9fgV-ts accessed November.edu/confluence/display/MarkTribe/ Mary+Flanagan accessed November.com/watch?v=HfOUhwhdUV0 accessed November. 16. commercial video games (video games as the art) and the fan art. 18.static.youtube. Summary Relations between the Art and Video Games When discussing the art of video games. Video games are a medium through which the fans of commercial games are trying to secure their position in the contemporary technologised culture. aesthetics.2010. experience.13. http://www.13.youtube. http://www. composers and actors. http://www.2010. interactivity 27 . 12.13. http://www. http://www.10.flickr. 14. http://www.2010.com/6743011 accessed November.2010.youtube. Video games are a legitimate artistic medium subject to modifications and recontextualisations in the process of creating a specific experience of the player/user/audience and political action by referring to particular social problems.com/watch?v=JVHGy9XEF9I&feature= related accessed November.2010.2010. politics.

Adunările generale de Dări de seamă și alegeri ale organizaţiilor sindicale constituie un prilej important de analiză a muncii depuse. Identitatea grupului muncitoresc a fost experimentată de muncitori prin diversitatea grupărilor sociale. cercuri de informare și de educare. înregimentarea clasei muncitoare care implica și educaţia culturală. a alcoolului. grupuri culturale..toate făcând parte din . folosirea completă a timpului de lucru. O sursă importantă de bibliografie care ne permite evidenţierea subculturii miniere o constituie documentele oficiale arhivate la nivel de Exploatare sau de Regie minieră pentru minele aflate în bazinul minier Maramureș. datorită valorii generate de munca de extracţie a resurselor din adâncul pământului. În afară de apărarea intereselor muncitorimii. îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă și de viaţă a celor ce muncesc. În cadrul Congresului Asociaţiei Inginerilor și Tehnicienilor din industria minieră susţinut la București în anul 1932. Ţibleș. lectorate . Relevanţa era dată de diversele forme de educaţie. creându-le condiţiile necesare de culturalizare. a orfanilor. Cavnic. este semnalată în toate documentele cu caracter specific. Sectoare cuprinse – Ilba. Băiţa.planul” guvernării comuniste de a socializa și culturaliza masa muncitorească din sectorul minier. discutarea planului de muncă. de socializare pe care sindicatele. Wilhelm. a fost una din principalele preocupări ale vremii. programele culturale și de educare stabilite pentru fiecare an. dar și necesitatea angrenării în acţiuni de voluntariat a fiecărui muncitor. mobilizarea muncitorească pentru activităţile cultural-educative. împreună cu conducerile unităţilor miniere. Considerată o perioadă prosperă și bogată. Se supun discuţiei Contractele Colective de muncă.com Demersul nostru surprinde un aspect de istorie colectivă a societăţii miniere din perioada comunistă. a respectării orarului de lucru. precum și buna sau proasta gestionare. de culturalizare. în cadrul cărora se aduc la cunoștinţă și se discută articole care compun Contractul Colectiv de muncă. cluburi știinţifice. astfel că se dau maeștrilor minei o pregătire tehnică și știinţifică egală cu cea a conductorilor tehnici”[1]. dar și o atenţie și o implicare serioase în culturalizarea și în alfabetizarea membrilor lor.Reorganizarea școalelor de maiștri minieri prin modificarea programelor analitice și a condiţiilor de admisibilitate. documentele semnalează o muncă susţinută a sindicatelor în asistenţă socială.. punând problema comportamentului. guvernarea comunistă consideră necesar să-și asume în totalitate socializarea muncitorilor din bazinul minier. Prima preocupare culturală a organizaţiei sindicale a fost înfiinţarea bibliotecilor. 7 . le-au conceput pentru fiecare exploatare minieră în parte. Apărută odată cu industrializarea masivă a României. Răzoare. organizaţiile sindicale organizează ședinţe și întâlniri cu reprezentanţii muncitorilor. unite însă la nivel de ramură: grupuri sportive. brigăzi de agitaţie. la capitolul [2] Munca culturală de 28 . pentru ajutorarea văduvelor. Având ca principal rol asigurarea condiţiilor necesare pentru realizarea planului stabilit. Contractul colectiv de muncă pe anul 1955 încheiat între Conducerea Întreprinderii de Deschideri miniere Baia Mare și între Comitetul de Întreprindere. angajamente ale conducerii cu termene stabilite și se numesc responsabilii pentru finalizarea propunerilor. Clasa muncitoare era prezentă în spaţiul urban sub forma unui grup sociocultural de o relevantă importanţă. Valea Roșie. se cere la pct. se alocă sume pentru ajutoarele de boală. măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă și de trai stipulate în Contract. de implicare în activităţi sportive. organizarea știinţifică a producţiei muncii. Băiuţ. Dări de seamă asupra activităţilor evaluate periodic. Starea acestora.Veronica Szinculics FORME DE SOCIALIZARE CULTURALĂ A MUNCITORILOR MINERI DIN PERIOADA COMUNISTĂ ÎN BAZINUL MINIER MARAMUREȘ veroniquesz@yahoo. întărirea disciplinei în muncă.

29 . Conducerea Întreprinderii și Comitetul de Întreprindere se obligă să sprijine organizaţia ARLUS în ceea ce privește desfășurarea cursurilor de limba rusă prin crearea condiţiilor necesare bunei desfășurări a acesteia. În cadrul activităţii clubului pe anul 1955. Art. deși muncitorii sectorului sunt dornici de a-și mări gradul de cultură și prin astfel de ocazii”. să organizeze un schimb de experienţă cu un alt colectiv sportiv din Baia Mare. gazete de perete.59. Comitetul de Întreprindere se obligă să asigure desfășurarea activităţii artistice prin: organizarea brigăzii artistice compuse din 2-3 tovarăși. 70. Tov. să iniţieze o acţiune de masă prin alfabetizarea neștiutorilor de carte. secţia de tir cu o echipă. a unei mese de ping-pong și obţinerea unui număr de schiuri pentru muncitorii sectorului. Imaginea nr. școli. Art. Comitetul de Întreprindere se obligă să mobilizeze un număr de 50 de salariaţi pentru următoarele munci obștești: amenajarea terenului de volei pe Valea Roșie. cei care s-au evidenţiat în munca de alfabetizare vor fi premiaţi. tehnice și literare. Comitetul de Întreprindere se obligă să înfiinţeze următoarele secţii pe ramurile de activitate sportivă: secţia de fotbal cu două echipe.masă: Art. totuși prea puţini muncitori au reușit să ridice cărţi din biblioteca acestui sediu. care să fie aprovizionate cu cărţi tehnice și literare în limita prevederilor bugetare. Conducerea Întreprinderii și Comitetul de Întreprindere se obligă la intensificarea muncii de alfabetizare a neștiutorilor de carte prin următoarele mijloace: să organizeze cursuri de alfabetizare pe sectoarele de producţie.69. deși salariaţii sediului au reușit să vizioneze o serie de filme în colectiv. atragerea a cel puţin 30 de salariaţi pentru întărirea formaţiunilor artistice. să organizeze pentru muncitori. metodele de muncă ale fruntașilor sovietici și ale fruntașilor noștri din întrecerile socialiste (imaginea nr. ca: panouri. modalitatea de a promova și populariza activităţile cultural-sportive. iar muncitorii care au terminat școala de alfabetiza- re în condiţii bune vor fi stimulaţi prin încadrarea lor în școli de calificare pe meseriile respective. să ducă muncă de lămurire în cadrul colectivului sportiv ca membrii colectivului să achite cotizaţiile la timp.61. funcţionari și elevi din școlile întreprinderii cel puţin 12 conferinţe și lecţii având teme politice. Comitetul de Întreprindere se obligă să organizeze pomul de iarnă cu fonduri puse la dispoziţie de către organele competente în acest scop. solicitând totodată să se asigure amenajarea unui teren de volei. Comitetul de Întreprindere se obligă să atragă în rândul cititorilor bibliotecii cel puţin 150 de salariaţi. Art. amenajarea terenului de fotbal de la Valea Borcutului. în așa fel încât să cuprindă analfabeţii din sector. ședinţe. Comitetul de Întreprindere se obligă să dea atenţie deosebită ridicării de noi cadre din rândurile tineretului și ale femeilor pentru trimiterea la cursuri superioare a unui număr de doi tovarăși. Art. Gazeta de perete. necunăscându-se locul în care se găsește. Comitetul de Întreprindere se obligă să popularizeze prin toate mijloacele. Ing.68.65. să îmbunătăţească biblioteca cu un număr de 30 de volume cu conţinut sportiv. ingineri și funcţionari în munca de educare politică și culturală de masă.1). să organizeze biblioteci volante la sectoarele de producţie. Cultură fizică și sport: Art. Tov. Comitetul de Întreprindere se obligă să sprijine secţiile sindicale în vederea mobilizării muncitorilor și a funcţionarilor la excursii. tov. din cuză că biblioteca întreprinderii s-a găsit într-o serie de mutări. Chișu Vasile spune următoarele: „În privinţa culturalizării muncitorilor din sectorul Valea Roșie. secţia tenis de masă cu 2 echipe. tehnicieni.66. În privinţa vizionării filmelor. Art. conferinţe. să folosească toate mijloacele de agitaţie și de propagandă existente. 60. să organizeze și să amenajeze un colţ roșu la Băiţa. Art.1.64. deși acest sector se găsește în imediata apropiere a sediului întreprinderii. sociale.62. Muste Ioan de la Sectorul Șuior își exprimă mirarea că în planul de dotare pe anul 1960 sectorul Șuior nu a fost prevăzut cu o staţie de amplificare și cu înfiinţarea unei biblioteci. secţia de popice cu o echipă. Art. dintre care una la Baia Mare și una la Băiţa. Art. reușind mai de grabă să ridice cărţi din biblioteca centrală din oraș. folosind din plin colţul roșu. la nivelul sectorului nu s-a dus o muncă de informare și mobilizare a muncitorilor pentru a participa la astfel de vizionări.63. secţia volei cu 2 echipe. ca echipa de teatru și dansuri. Comitetul de Întreprindere se obligă: să-i educe permanent pe muncitori. În Procesul verbal/1960 al Adunării Generale a Conferinţei Sindicale a Întreprinderii de Exploatări Baia Mare [3]. Art. filme sportive.

În cadrul căminului vechi se pun la dispoziţia muncitorilor table de șah și se vizionează programe la televizor.. de vârstă. Imaginea nr. Comitetul Judeţean a ajutat comisiile femeilor din cartiere și comune la antrenarea femeilor în întrecerea politică pentru buna gospodărire și înfrumuseţare a localităţilor respective și la întreţinerea fondului de locuinţe. seri de întrebări și răspunsuri.Respectă-mă și te respect”. În cadrul E.. toţi fiind membri de sindicat. .Ce înseamnă comportare civilizată”. Formele de popularizare au fost: conferinţe. Trif Pălăguţa. de cerinţele lor. să facă propuneri în legătură cu acţiunile ce urmau să se organizeze: .Am un soţ și un tată model”. o fanfară cu 30 de membri și 8 prezentări. . anul 1980. formaţia de dansuri. tenis de masă. . 3 simpozioane de cultură generală cu 3. Bojan Veronica.. . ţinând seama de categoria de femei. brigada artistică de agitaţie.Arta de a fi calmă”. la care participă 68 de tovarăși. .. . [5] în anul 1967 există un număr de 2651 de salariaţi în întreprindere. Tovarășii care s-au evidenţiat în activitatea culturală au fost: tov. s-au derulat lectorate cu temele: . precum și 29 de conferinţe politice.. Funcţionează un cerc de artă plastică. . Săsar la muncă patriotică. Csepregi Zoltan. spectacole.. Se stabilesc forme obligatorii de educaţie sanitară prin popularizarea următoarelor lectorate/1968: .Bugetul familiei”. se organizează 18 conferinţe tematice . 2. În cadrul E. O dată pe lună se va organiza o activitate destinată femeilor” [6].. faţă de angajamentele luate în contractul colectiv. iar unele sunt trimise la expoziţii în ţară. ... (imaginile nr..Șuior [4].Rezervele interne de flotaţie.”.862 de participanţi.150 de participanţi. soliști vocali și instrumentali.Vocaţia creatoare a femeii” și un simpozion cu titlul . un cerc de acordeon și unul de croitorie.Funcţia educativă a femeii în societate”.Alimentaţia raţională”.. o orchestră de muzică ușoară cu 13 membri și 16 prezentări. de preocupările lor specifice. În cadrul Comitetului municipal Baia Mare se organizează lectorate la Casa de Cultură cu titlul Femina Club [9]. întâlniri cu medicul.. . o orchestră de muzică populară cu 15 membri și 15 prezentări. filme educativ-sanitare.Șc­ o­ ala mamei”. nu s-a realizat și cu membrii sindicali de la sectoare.. . o expunere despre etica modei urmată de o paradă a modei.M.Ce trebuie să știe o tânără mamă despre modul cum se cresc copiii”.Pentru căminul dvs. Petrescu Gheorghe. În cadrul organizaţiei culturale de sindicat se desfășoară 154 de conferinţe pentru un nr. Tot în anul 1965 funcţionează formaţiile artistice: orchestra de muzică populară și ușoară. iar dacă s-a făcut.. factor important în acţiunea de reducere a consumului specific și a preţului de cost”.Sfatul gospodinei” [7] În cadrul Clubului ­ Femina din orașul Borșa [8]. .. o brigadă artistică cu 20 de membri și 5 manifestări.Avortul și consecinţele lui”. Meszaroș Vasile. .. Cu sprijinul Organizaţiei orășenești Baia Mare se organizează. materiale de propagandă. în cadrul căruia activează 60 de muncitori. 6 cercuri cu 115 membrii și 61 de acţiuni susţinute. cu temele: .Relaţia familie-copil”.Mecanizarea încărcării și transportului în abataje”. articole de presă..Comitetele sindicale din întreprinderi și instituţii vor fi îndrumate să iniţieze și organizeze activităţi cultural-educative menite să îmbogăţească nivelul de cunoștinţe politic și de cultură generală a femeilor salariate. Ojegar Iuliana. și care susţine în primul an de înfiinţare peste 18 spectacole. Tablourile de la Cercul de arte plastice sunt expuse la expoziţii regionale. la dispoziţia muncitorilor este pusă o bibliotecă cu un număr de 7000 de volume de carte și 5 biblioteci volante. emisiuni radio locale.Ce trebuie să știe o tânără în pragul căsătoriei”. Grup de femei de la E.Despre feminitate”..M. școala mamei.. unde cărţile sunt schimbate trimestrial. acesta crede că s-a făcut numai în cadrul întreprinderii. 1984. .M. Săsar.2-4)..Regimul zilnic al copilului”. Baia Sprie . 30 În primele luni ale anului 1965 ia fiinţă Ansamblul folcloric muncitoresc..Creșterea productivităţii muncii la prelucrarea pe strunguri”. . . Ilieș Nicolae. Kovacs Geza. în colaborare cu Comitetul . de 15. o formaţiune de dansuri cu 12 membri și 15 manifestări. mobilizând masele de femei sa participe la activităţi. Comitetele comunale de partid au contribuit la susţinerea organizării de activităţi cultural-educative pentru femeile de la sate.Pușcaș Dumitru de la Ilba sesizează că organizarea excursiilor la locuri istorice. 7 lectorate.

E. 3.Blocul.Dragoste și prietenie” În cadrul Organizaţiei de femei din Baia Sprie există un nr. sătence.Sanitarii pricepuţi”. ..Medicina și viaţa”. intelectuale . Participarea femeilor la acţiuni edilitar-gospodărești și de înfrumuseţare a orașului: concursul . .Timpul liber și rolul lui în formarea omului integru”.Rolul mamei și al familiei în formarea și educarea personalităţii copilului”. .Operaţia oarbă”. consultaţii juridice cu temele: .Ferirea copiilor de accidente”. 1977-1978: .Pe 50 de trepte de lumină”. următoarele: I.Igiena în alimentaţia publică”.Respectarea legalităţii socialiste – datorie a fiecărui cetăţean”.Mama.Apariţia vieţii pe pământ... Nistru.. 31 . Cavnic. se propune înfiinţarea unei brigăzi artistice. . .Unitatea și forţa morală a familiei în socialism”.... participă . În iarna anului 1980. anul 1980. femeile de la locul de muncă neachitându-se absolut deloc de această sarcină. Baia Sprie. . .Comportarea civilizată a tineretului”..orășenesc de femei Vișeul de Sus. au organizat acţiuni de colectare a ciupercilor din pădure necesare cantinei muncitorești din întreprindere.Școala mamei”..cu multă plăcere” [11] la lectoratele cu femeile din Tăuţii de Sus și Chiuzbaia. au fost: participarea în prea mică măsură la Cântarea României. Continuarea activităţii de susţinere a lectoratelor: .Viaţa în familie depinde de noi”.M.muncitoare. .M.. 1948. în tematica lectoratelor din municipii și orașe au fost incluse și expuse teme: .M. .. Imaginea nr. Activitatea economico-educativă și cultural-artistică a femeilor. comisiile de femei. Se obţine locul III la concursul judeţean dedicat Semicentenarului Crucii Roșii.. La Cavnic [10] se organizează concursul . Evoluţia speciilor”.Igiena intimă a femeii”. Republică iubită”.unele comitete de femei au organizat întâlniri între femei și juriști. Cu un an în urmă au obţinut locul I la același concurs și au reprezentat judeţul la faza pe ţară. Se deschid cursuri în cadrul Universităţii cultural-știinţifice 1980-1981 cu temele: .. E. Lectorate desfășurate în Cavnic.Pagini din trecutul de luptă al partidului”. nerealizarea adunării numărului de borcane planificate pentru orașul Cavnic. . Băiţa. La E. .Aportul familiei la formarea deprinderilor de conduită civilizată a tineretului”. Pentru cunoașterea și respectarea legilor ţării de către femei . au mobilizat femeile la expuneri.Prietenii donatorilor de sânge”. realizarea planului economic al femeilor din Cavnic pentru fondul pomului de iarnă 1978 doar pe jumătate. .. casa cea mai îngrijită”. De ziua ta. Imaginea nr.Responsabilitatea părinţilor privind formarea conduitei morale și a ţinutei adolescenţilor”. pe lângă realizarea și depășirea planului economic.. . .Rolul activităţilor pionierești în formarea profilului moral al elevilor”. .. Nistru. 1979. .. simpozioane pe temele: . Comitetului de femei de la E.M. . Educarea mamelor în spiritul ocrotirii mamei și copilului: organizarea de acţiuni comune de colectare a borcanelor și sticlelor. nerealizarea grupului de cor. Aspectele negative prezentate asupra activităţii colectivului de femei din Cavnic.M...614 femei în anul 1978.. diversificarea și îmbunătăţirea formei de muncă voluntară și politică. II.Igiena copiilor de vârsta mijlocie”.. Grup folk dans..4.Dragostea pentru muncă și patrie începe în familie”. Echipa feminină de popice. factor activ în educaţia copiilor”. Implicarea femeilor este slabă.M. Comitetul Orășenesc al femeilor din Cavnic planifică pe semestrul II. În cadrul E. la fel Comisia de femei din Chiuzbaia participă la organizarea celor două expoziţii de artizanat.. Cavnic activează un număr de 214 femei. .Respectarea regulilor de convieţuire socială”. Șuior. III.Consecinţele avortului”. . la care au participat muncitoarele de la E. ..Importanţa lucrurilor mici în educaţie”... Valea Borcutului.. astfel. de 7.. 1978.

The ”enlightenment” conception of the workers. p. a familiilor acestora sau a femeii. 16-18. without a special qualification. rezistentă în timp. 16-30.28. în toate formele de socializare impuse. social and educative ”prosperity”. working-class cultural activities. Arhiva de partid. communist party. dosar nr. Partidul reușește să pună o mască culturală peste perioada studiată. Summary Types of Cultural Socialization of the Miners in the Communist Epoch in the Maramures Area Strongly promoting the policy of industrialization. socialization. fond nr. Maramureș. 1-12.R. anul 1978. Informare privind contribuţia comitetelor și comisiilor de femei Maramureș. manifestare cu o profundă valoare educativă în Pentru Socialism. atât de des clamată în documentele vremii. Toate aceste măști nu au reușit să ascundă realităţi din viaţa dură a muncitorilor mineri. p. as 32 . Maramures’ mines. by the subordinated cultural levers.1955. the communist party created. Sindicatul deschideri miniere Baia Mare . Conferinţa Judeţenă a femeilor din judeţul MM.Munca.Cântarea României”. 1965. 52. 7. 63-68. because of the rudimentary working conditions and the feeble social protection. 9. Dare de seamă a Comitetului sindical Baia Mare. Documentele Conferinţei Sindicale 1960. Dare de seamă asupra activităţii desfășurate de comitetul orășenesc de femei din orașul Borșa. 5. an efficient propaganda for the mine’s workers. dosar 4. Fond documentar nr. 40. deschide porţi spre o largă afirmare a potenţialului creator al tinerelor fete în diverse domenii [12]. The cultural. as form of socialization accepted by the political régime. anul 1980. 52.. 4 iulie 1989.28. dosar nr.Înscris în festivalul naţional . variant of subsistence. 11. dosar nr. p. Prin programele propuse. p. dosar 148. dosar 16. 6. Comitetul Regional P. Fond nr. Fond 52. Fond nr. p. Plan de muncă a Comitetului de femei/1968. 55. Keywords: miners. Comitetul orășenesc al femeilor Borșa. Fond 52. 8. tinereţe. 10-18. fond 52. p. dosar nr. Comitetul UTC de la TAGCM Maramureș. 18. p. femeie sau bărbat. dosar 128/1966.M. 990. 5. concursul .34-68. 2. Nr. 2. 1968. februarie 1932. 3. the mining industry was accessible for common people. Analele minelor din România. 12-14. Exploatarea Minieră Săsar. 50. 10. În Dare de seamă a Comitetului sindical Baia Sprie. 27-30). Consiliul Judeţean al Sindicatelor MM. care exprimă totala dedicare a muncitorului. 12. propaganda. Bibliografie 1. 40. Fond. Comitetul orășenesc al femeilor Baia Sprie. Consiliul local Sindical. dosar nr. social and sportive programs had a double role: to create an organized and supervised way of socialization and to stimulate the implication in the life of community. Fond. Using the syndicate and the management of the mines. Considered as a hard job.. 84. p.8/1971 p. p. Nr. Comitetul Judeţean al femeilor MM. p. 4. 84. the party gets to create a trend of cultural. 48-50. frumuseţe” ajuns la a șaptea ediţie. dosar nr 10/1981. had as foundation the party’s need of domination and standardization.

Italians. without any further explanation can bring confusion in the mind of the common listener. Unfortunately. Many current stereotypical depictions still construct the Roma as a wandering people. participated in various European/International projects. Rodica Teodora Biriș. Even the ‘poverty problem’ accompanying Romania’s transition from communism to EU accession played an important role. development and free manifestation of cultural ethnic identity. to the Roma Subculture it was given a emphasized attention. which are recognized by experts. since the first Romani targeted policies in South-Eastern Europe and their position was consigned to the margins of economy and society. As the Ministry of Culture and National Heritage even has an office for its minorities. which is even represented by a political party. in order to get the population used to the term and more important than that to its meaning. namely they focused on a specific wellknown subculture: the Roma Subculture. birisrodica@yahoo. The people designated as Roma or ‘Gypsies’ generally occupied an economic niche of commercial nomads (travelling smiths.com. narcisa_tirban@yahoo. intercultural dialogue. with the help of the local/national/international institutions.com protection.com. Are Roma people/the Gypsies a Subculture? In Romania there are 20 minorities. In agreement with Romanian Constitution. which has been. linguistic and religious national minorities in Romania. but generally. Ţirban Narcisa The Roma Subcultures in European Projects ­a Wish for Academically and Socially Inclusion Introduction cyp4d@yahoo. and ‘Egyptians’ replicating their former residence in little Egypt or the bend of Pelopones near Mount Gype from which the English term ‘gypsy’ is derived. which went even deeper. ‘Tigani’ or ‘Zigeuner’ relating to a long ‘sejour’ in Persia. Jews. but in fact. these ‘nomads of the plains’ have been labeled less-suitable by the ‘host nations’ ranging from India. with the exception of the Hungarian minority. mutual respect. preservation. musicians and so forth). since the transition The word subculture is a word. affirmation. which had as focus a subculture. The Minority Culture Department is accountable for several programs which are responsible for a framework for the 33 . Hungarians. each minority is represented in the Deputies’ Chamber. Poles. Hence. after Romania joined the European Union in 2007. Even when Nicolae Ceaușescu came to power. However. and collaboration. where they experienced increased hostility throughout the 19th and 20th century. they are traditionally understood as a heterogeneous group of beggars and thieves. according to our personal research. used a lot lately in various contexts. Roma. due to the large number. It promotes the spirit of ethnic tolerance. Recently also the total number of immigrants from China and Moldavia has risen.Laura-Rebeca Precup Stiegelbauer. which was accompanied during the 19th century with romantic understandings of them as a separate ‘people’ with an own exotic culture and foreign language. he tried to include them in the local workforce. this is in charge of facilitating the inter-cultural dialogue. Some examples include Bulgarians. Germans. Tatars. The Faculty where the three of us come from. Its presence in the everyday life has been noticed and recognized. the Romanians became privileged as many European funds were allotted to different educational projects. This is reflected even in their name ever since in their own identity as Gypsies. it is noticeable that in the last year. and Ukrainians. Turks. its Romanian translation.

Along with this. colleagues from Bristol University of East England  (UK) and Bekescaba (Hungary) Tessedik Samuel University  have been working alongside ”Vasile Goldis”Western University. from all the participant countries agreed that it is best for us to have the topic related to the Roma Subculture. goes through. – the potential of further dissemination within the same group in other regions and in the international community. do they still really want to be included? From an academical point of view. Everybody knew that if there was a project to be written. to the point where it may provide a model for progress in other parts of the country. with students from our faculty. with particular reference to Banat since this ethnically-diverse part of Western Romania has a distinguished record for social integration. came the so called positive discrimination. as the it has been demonstrated. that we understood it better and that we could bring something interesting. – the degree of poverty  and lack of institutionaleducational support. we can observe nowadays that on both sides a number of common components have influenced policy making on the issue of trying to include Romani or Roma minorities in the daily life of Romania and maybe in the regular educational system where some can even function as a positive example for some others. this time an Erasmus IP. after all the projects. everybody. However. A first project was a Grundtvig project. in order to develop programmes of study and empowerment in and with the help of higher educational institutions in the respective countries. something with Roma Subculture. as they did not graduate high school. In the eyes of the foreigner or of the European Union. Always when there was a topic which the Romanian team should debate upon and on which to do some research and bring footage. enhancing  social and domestic violence. we will briefly focus just on the two main ones. Romania) for two running years  aiming at  developing insights into intercultural dialogue on topics of mutual social and economic concern for the countries involved. had a significant part. there still remained the question. to a way of finding soluti- ons to similar.  – the degree of financial and/or other forms of assistance needed in order to alleviate the causes AND effects of existing circumstances. always had in a small or large part something to do with the abovementioned subculture.years which have registered some progress towards integration in the light of Europe’s insistence on a stronger commitment to Gypsies’ welfare. The target groups and hence beneficiaries of the newly devised programs in local universities were decided upon by each country’s participating university according to the following criteria: – the degree to which the social problem affected young and old and  posed the risk of becoming a further social jeopardy. Why just them and not us? Why free for them and not for us? The irony is that. very often the free of charge places at the university remained vacant as they did not want to go to school. the Roma subculture society needed to be included in …everything. they could not go to school. For everybody it seemed that we had the most experience with this type of subculture. We focus on the crucial matter of education and examine the policy initiatives of the last 15 years and the Gypsies response. European Projects In the last years. which involved the Roma subculture. lack of social adjustment and the ever increasing  unemployment rate. the projects from which our Faculty was a part of. a region faced with flailing recession. Leaving aside historical differences. The definition of intercultural dialogue that informed our work extends this notion as ”an open and respectful exchange of views between individuals and groups belonging to different cultural backgrounds that leads to deeper understanding of diverse world views and practices”. transnational social -educational problems and applying them in local communities/ in local subcultures. in order to increase the number of the educated ones. or even worse. there should be somehow. Another international project. Social and Academic Inclusion of certain subcultures has proved to be very difficult if the will is not pre- 34 . our university (Arad. which the other persons belonging to the Romanian society were faced with. in the last years big efforts have been taken to offer free tuition for this subculture. In this paper. in order to be approved by the European Union. In an international   educational attempt to help alleviate increasing social problems the European Union. Courses designed for underprivileged groups of lower socio economic status (SES) to which the Roma population belongs.

Rezumat Subculturile rome în proiecte europene – o dorinţă pentru includerea academică și socială Lucrarea de față se dorește a fi o scurtă introducere a cititorului într-un domeniu de larg interes in ultimii ani pentru societatea academică românească si nu numai. organizatorii de proiecte să fie înțelepți și să ia tot ce e e mai bun. which. Transforming Education. Dorința existentă a Uniunii Europene de a include academic și social această Subcultură s-a dovedit a fi o reală provocare din care trebuie. & McLaren. challenge. și anume. Summary The Roma Subcultures in European Projects a Wish for Academically and Socially Inclusion This paper is meant to be a short introduction of the reader into a domain. can extrapolate the outcomes to various domains and lead normal lives. 47.  Conclusions Encouraging people to take action is giving them permission to replicate attitude. privileged. pp. competencies and innate potential without having the feeling of being put in a second hand citizen situation. Which project can be considered to be successful and how much success is really a success.359-376 2. projects. 4. lately. J. visible help to people who find themselves in dire need can boost their motivation and help them persevere during times of strife. Transforming Ourselves: Contributions and Lessons Learned. The politics of multiculturalism and bilingual education: Students and teachers caught in the cross fire.” Comparative Education. namely. empowerment techniques. vol. the Roma Subculture. Education Denied: Costs and Remedies. 3. university. neavând așteptari foarte mari de la o subcultură imprevizibilă. Tomasevski. and J. pragmatic. Kahne (2003) ”What Kind of Citizen: Political Choices and Educational Goals. (2003). Jennifer (2006) ”Between Efficiency. but we should always remain grounded and appreciate the minimum or the maximum of what we can get as an outcome of our projects. The existing wish of the European Union to include Academically and Socially this Subculture. Ovando. Subcultura Romă. and take only the best. this we believe that it cannot be compared as no good deed is ”better” than another good deed and no successful project involving humans and their problems can be compared to another in an oversimplifying attempt at stereotyping. in a small or big part the topic of the Roma. has become interesting for the Romanian Academic Society and not only. Westheimer. project. într-o măsură mai mare sau mai mică Romii. C. The European Academic Projects of the Faculty where the three authors come from were always composed of.. Capability. Vol 43(3). boosting their self-confidence and dynamic involvement. out of which the project organisers need to smart enough. behaviour. Boston: McGraw-Hill. Zed Books. no. Fall. (2000).” Encounters on Education. Comparative Education Review. K. References 1. Offering encouragement and coherent. In Ovando & McLaren (Eds. programmes. Cultural recognition and civil discourse in a democracy. 4. subculture. Chan. P. Biraimah. Proiectele academice europene ale facultății de unde provin cele trei autoare au avut întotdeauna în componeța lor. The targeted Roma subculture people is offered an educational framework within which they can develop plenary their abilities. proved itself to be a real challenge. 4. Showing our empathy and support was the most effective way of offering encouragement to the idea that academically and social inclusion of the Roma Subculture is doable in all the projects. 47-64.sent on both sides. 5. and Recognition: Competing Epistemes in Global Governance. not having big expectations from an unpredictable subculture Keywords: Roma. London and New York. Romania 35 .). Karen (2003).

INTERVIU 36 .

antropologia. polonezii. Chiar în cazul literaturii propriu-zise trebuie să ne dăm seama că fără munca zilnică și nu prea spectaculoasă a celor care nu erau scriitori. ne dă voie să discutăm ore întregi numai despre diverse modalităţi ale exilului. sărăcim faţa lui adevărată” Daniela Sitar-Tăut: Stimată doamnă Libuša Vajdová. exilul literar nu s-ar fi făcut cunoscut. medicină. nici în România. istoriografia. cu alte cuvinte comunităţilor mai mari sau mai mici. și în știinţele exacte. Mi se pare însă ciudat că în pofida variabilităţii și istoriei lungi ale exilului românesc se discută aproape exclusiv despre cel literar. Și mai este un factor care sărăcește și deprivează exilul românesc – diferenţierea pe naţiuni. de viaţă socială în lumea străină și erau foarte necesare. Nici în străinătate. Cred că dacă ne ocupăm exclusiv de exilul literar. muzicii care de multe ori și-au schimbat numele. des și variat. înainte și după 1989.. partide politice. Încerc să atrag atenţia spre alte moduri ale exilului – și anume două: primul – existenţa și activitatea diverselor ziare.” 37 .fr „mai este un factor care sărăcește și deprivează exilul românesc – diferenţierea pe naţiuni” „dacă ne ocupăm exclusiv de exilul literar. Presupun totuși că aţi întrebat de exilul românesc. reviste. Din Cehoslovacia nu era în străinătate nimeni pe atunci. rușii etc. al doilea – activitatea oamenilor de cultură plecaţi din România care nu scriau literatură beletristică. Aţi observat că întâi și întâi se discută despre naţiune? Arată cam așa: „ Mă. la congresele comparatiste ICLA prin Germania. și de ce nu. cine e ăsta? E de origine ungurească din Transilvania? Sau evreiască din Moldova? A. Franţa. chiar înainte de anul 1989. Pe lângă polonezi. articolașe de popularizare. critica literară. redacţii. ungurii. artele plastice. De asemenea. văzut însă prin prisma exegezelor. istoriilor și studiilor literare. nici nu ar fi putut răzbate. sărăcim faţa lui adevărată. Dar și din experienţa proprie – am întâlnit foarte mulţi români în lume. emisiuni de radio sau televiziune etc. dar și sociologia. nu e al nostru. unde aţi prezentat o comunicare despre acest subiect. dar și foarte diversificat. ăsta nu e exilatul românesc. Mi-am dat seama de variabilitatea exilului românesc răsfoind Enciclopedia exilului românesc 1945-1989 (2003) a lui Florin Manolescu unde cititorul are direct sub ochii lui varietatea și modalităţile fără sfârșit ale existenţei românești în străinătate. Canada. Cum se vede exilul prin ocheanul cercetătoarei de la Institutul de Literatura Universală al Academiei Slovace de ştiinţe? Libuša Vajdová: În primul rând. slovacii.Daniela Sitar Tăut În dialog: Daniela Sitar-Tăut. care aveau rolul de contact. cenacluri. matematică. Faptul acesta s-a manifestat și la simpozionul amintit. dar scriau recenzii. de am crezut că mi-am greșit locul. la un simpozion internaţional Exilul literar românesc. IT etc. nu aparţine nouă. Și nu mai vorbesc despre oamenii din domeniul filmului. ar fi bine să ne lămurim despre ce fel de exil vorbim.Libuša VajdovÁ danielasitar@yahoo. la Universitatea Comenius. Și cum a scris în România? În germană? A. cehii. Exilul românesc a fost nu numai masiv.) trăim într-o zonă unde exilul este un fenomen tradiţional. v-am cunoscut în toamna anului trecut. ci activau în domenii ca filosofia. ei au fost întotdeauna cei mai numeroși și îmi aduc aminte cum forfoteau tinerii pe culoarele lui EHESS la Paris. Cred că este un fel de a-l falsifica. religionistica. zi. din variate domenii și specializări. articole pentru diverse enciclopedii. Faptul că noi toţi (românii.” Și în final: „Noi nu vrem Premiul Nobel care nu e al nostru.

. cu care sunt încă în contact și care m-au orientat. plin de rămășiţe istorice și culturale din diverse părţi ale Europei Occidentale. traduse împreună cu colegii mei. Să-i împărţim în ai noștri și ne ai noștri în funcţie de limbă sau naţionalitate. obiceiuri populare. poate. Niciodată nu am crezut că Balcan înseamnă ceva dehonestator. Dar. în combinaţie cu franceza. necunoscută. această variabilitate și multiplicitate culturală. Sânziana Pop. lumea în care se discutau cărţile occidentale care în Cehoslovacia nici nu puteau să apară. să o văd cu ochii mei. În plus. fantezie și de împletirea ruralului cu natura. trecând peste graniţele naţiunilor. fie cea modernă. era imposibil să-i găsim. de imaginar. Atunci. cu istoricul interpretabil. Pentru mine Balcanul sau mai bine Balcanii au rămas ţinuturile acelea fermecate precum le-am cunoscut – pe de o parte pline de mituri. din România îmi aduceam regulat teancurile de cărţi de specializare. de fapt eram nevoiţi să le citim în polonă. Din clipa aceea nu m-aș fi răzgândit să părăsesc această limbă și cultura deloc. am ţinut mult să întocmesc antologia nuvelelor românești din secolul 20. Cu limba mea română am avut un mare privilegiu. cu care am discutat la Institutul de istorie și teorie literară George Călinescu al ARS. Dar cel mai mult l-am admirat pe prof. de a le dezvolta. ireală. cu nuvela ei Nu te lăsa niciodată. Pe urmă am aflat mai multe din istoria românilor. capacitatea de primire și de creativitate. chiar dacă ar fi fost un Iuri Lotman. de cultura română și care a fost prima provocare (traducere)? Libuša Vajdová: Înainte de a începe studiile universitare nu m-am interesat de fenomenul românesc. Acest titlu era preluat și puţin schimbat după titlul unei nuvele de Fănuș Neagu. iar pe de altă parte o lume severă de învăţaţi. dimpotrivă. Am citit pe urmă și câte ceva din literatura contemporană și m-a fermecat o scriitoare emblematică a epocii respective sau a modernităţii noastre de generaţie. cea română. Cred că este acel ceva care-i atrage pe tinerii noștri studenţi și astăzi. fie traduse din limbile mondiale. Andrei Nestorescu sau Monica Spiridon.). Dar la liceu am avut latina care la facultate. m-a îndreptat spre o altă limbă romanică. Momentul decisiv a fost călătăria în România cu colegii mei de la universitate în timpul vacanţelor după anul întâi de studii. instruiţi și informaţi. care a apărut la editura Slovensky spisovatel exact în anul 1989 sub titlul Pierduţi în Balcania. Dar pe se- mioticieni. Cehia.. Am avut norocul că domnul Fănuș Neagu m-a primit în cercul familiei Dumnealui și că a fost dumnealui cel care m-a făcut să cunosc România. Balcania era o ţară mitică. artă plastică fascinantă (pictura și sculptura) fie cea bisericească din nordul Moldovei. dar cu atât mai fascinant. Nici în limba slovacă. Pe de altă parte. Asta era prima mea traducere și cred că și credoul meu. Daniela Sitar-Tăut: Când a început apropierea Dvs. Libuša Vajdová: Doresc să spun aici că primul meu roman tradus din literatura română a fost Îngerul a strigat de Fănuș Neagu. În Cehoslovacia aveam pe timpul meu o bună pregătire structuralistă sau formalistă. Marino cu care am comunicat mai ales pe tema literaturii comparate.? Interesant. iar din literatura română de atunci m-a fascinat modul ei de a construi miturile. nu era gândit absolut deloc în sensul peiorativ. Și cred că este și motivul pentru care literatura românească este atât de bună și diferită de celelalte din lume. E interesant că acest lucru se repetă. fie de autori români. trebuie să accentuez. S-a întâmplat și colegilor mei și se întâmplă și astăzi studenţilor noștri (din Slovacia. nici în cea cehă nu apăreau traducerile din lucrările acestor școli. România ne-a cucerit absolut de tot și am rămas așa pe viaţă. De aceea. de a imagina ţinuturile mitice cu elementele rurale. trăiam în sisteme aproape identice. de cunoștinţe. Sudice sau din Balcani. unde mai putem simţi reziduurile basmelor orientului dublate de ideile și sobrul occidental. M-am împrietenit cu mulţi colegi din domeniu ca Mircea Anghelescu. învăţam numai limba franceză. apărute de obicei la Editura Univers.E ca și cum aș auzi glasurile sceptrelor de acum două sute de ani. de educaţie. din natura sau din istoria românească desfășurată în ţinutul acesta întortocheat. am putut să le citesc ca în a doua limbă maternă. Din motivul acesta România are un loc aparte în orientarea și pregătirea mea. să vizitez nenumărate monumente isto- 38 . Tocmai exilul a dat posibilitatea românilor să dovedească în ce măsură sunt capabili să realizeze valorile apreciate mondial.. Alexandru Duţu care m-a introdus în operele de La Nouvelle Histoire din Franţa și în teoria mentalităţilor sau pe prof. Polonia etc. Sitar-Tăut: Care este autorul de care vă simţiţi cel mai legată sufletește din literatura română? Dar din cea universală? Motivaţi. ca să arăt cititorului slovac și cealaltă faţă a României. Din contra. fascinantă. Estice.

Din cultura românească m-a cucerit pe deplin teatrul. Nu se poate traduce o operă fără ca traducătorul să știe dacă era tradusă deja și cum. dar nu vulgară. Am văzut o mulţime de piese din literatura universală pe scenă românească. Nici această operă nu e corect sau tradiţional istoricoliterară. dar și la Cărtărescu. e pentru mine o sursă de cunoaștere. literatura criptică din ultimul deceniu al lui Ceaușescu am înţeles-o ca principiu prin operele lui. alteritate. dar e foarte inspirativă. să nu pierdem din vedere că e un fenomen foarte special a literaturii românești. condescenţă și înţelegere. deschidere 39 . câteodată foarte stranie. câteva piese de Vișniec și multe alte piese din literatura universală și românească. tragică. străinismul. multietnicitate sau religiozitate diversificată și schimbătoare. O mare iubire în poezie a fost Bacovia. Un lucru extrem de interesant la București este teatrul. interesantă ca metodă. ca plurilingvism. spre exemplu Hamlet în versiunea neprescurtată și în limba română declamatoare. publicată în anul 2000 la Bratislava. E un fenomen asemănător cu cel exprimat de opera colectivă. mai ales cel rusesc. vă rog. emoţie. dar și de pătrundere în lumile necunoscute. și asta se leagă de România. plină de fenomene eterogene și contradictorii. publicată în engleză de câtre Marcel Cornis-Pope și John Neubauer Istoria culturilor literare (History of Literary Cultures. se conturează automat și se actualizează tot timpul. Cehov. Meșterul și Margareta de Bulgakov. Un rol important are nu numai momentul contemporan de schimb. circumstanţele. pasiune. Despre acest fenomen am scris un studiu în care am încercat să-mi clarific noțiuni ca străin. unde se face literatura comparată spontan. Cred că Patapievici e unul din puţinii autori care au o viziune extrem de clarvăzătoare. Borges. dar în ultima vreme m-am întors la Blaga și Baudelaire. e problematic să fie acceptat de toţi și nici nu e nevoie să fie – el pune întrebările necesare. E o limită a literaturii de conţinut contra unui regim politic. Libuša Vajdová: Nu era o idee care mi-ar fi venit. o privire la ceea ce s-a făcut sau cum se prezintă această literatură cititorului străin (aici slovac) este de neînlăturat.rice și culturale care mi-ar fi rămas ascunse altfel. dublate de ironie și supralicitare. Desigur. dar și tradiţia recepţională. ca gen. Graţie operei lui. fără să-i fie frică de a spune deschis ce consideră el realitate în diverse evenimente istorice sau culturale din istoria Românilor pierdute sub stratul de mistificări sau idealizări. dar și Arghezi. mi-am dat seama și de alte spaţii ale literaturii române. Spre exemplu. mi-am dat seama de diversitatea și bogăţia geografică. problema m-a interesat și din punctul de vedere teoretic ca proces al receptării. cu imaginarul ei. cum lucrez în cadrul unui institut de istorie și teorie a literaturii universale. piese de început de Gorki. fiind prima monografie. el fiind foarte asemănător cu autorii slovaci. y Gasset sau Pamuk. Desigur. de către Academia Slovacă de Știinţe. concepţie regizorală. foarte potrivit situaţiei din Europa din ultimele două secole. nu de literatură) primitoare. fie de beletristică. deci imaginea unei literaturi străine în contextul de cultură (atenţie. e un deliciu. în plus pantomimă . cu care este jucat repertoriul clasic. de a trăi într-o pură închipuire. Cred că teatrul românesc face parte a formaţiei și a orientării mele profesionale spre românitate și motivul că citesc cu plăcere textele lui Proust.. dar incomunicabilă după pierdera circumstanţelor și foarte greu sau practic imposibil de tradus. Benjamins 20062010) care se ocupă de literatura și cultura românească într-un mod cu totul neobișnuit. Chiar dacă e subestimată. În ce privește literatura universală. nimeni nu-l mai dă așa).. Lucrarea menţionată este rodul unul studiu îndelungat. Cum v-a venit această idee? Relevaţi. puternică (prima și ultima dată. primul studiu sintetic ce valorifică procesul de difuzare/traducere/receptare a scriitorilor și oamenilor de cultură români în acest areal geografic. În plus. fie de specialitare. Datorită acestor orientări am putut sa mă dirijez pe urmă spre gândirea despre literatura unde am devorat Viaţa și opiniile lui Zaharias Lichter de Matei Călinescu sau Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale care este o sursă de inspiraţie sau de reflectare pentru mine și astăzi. Cu mare interes am citit Jurnalul lui Sebastian despre care am și scris și în care m-a interesat mai ales atmosfera interbelică a fluxului de modernizare amestecat cu conservatorismul. Daniela Sitar-Tăut: Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990) /Receptarea literaturii române în Slovacia între 1890 și 1990. în cadrul colecţiei „Stručné dejiny umeleckého prekladu na Slovensku” (Scurtă istorie a traducerilor literare din Slovacia) constituie o lucrare de pionierat. opera lui Eliade. Dacă cineva studiază o literatură din afară de contextul ei de origine sau dacă traduce din ea. Blaga. declamare emfatică cu voce tare. Admir analizele lui Matei Călinescu sau eseurile lui Horia-Roman Patapievici din care am și tradus. pe alocuri. De la punerea în scenă. ceea ce nu puteau să mi le dea traducerile din Liviu Rebreanu. culturală și socială a României. I-IV. Graţie dumnealui.

spre altul sau invers, al nostru și ne al nostru, istoria ori tradiţia receptării unei literaturi, poziţia traducerii faţă de literatura ei de origine, poziţia traducerii faţă de operele originale din literatura primitoare, funcţia traducerii în acest context, valoarea ei, aspectul ei material, financiar, contexte și motive de alegere, rolul edituilor, grupurilor de literaţi, traducători, critici literari, găștilor literare, funcţia concurenţei bunurilor simbolice, evaluări, distincţii de tot felul, spus în limbajul lui Bourdieu etc. Toate acestea le-am folosit pe urmă și în lucrarea mea despre receptarea literaturii române in cultura slovacă. La început am lucrat în cadrul grupului împreună cu specialiștii în mai multe literaturi unde ne-am dat seama treptat că există unele probleme, dacă nu chiar identice, atunci foarte asemănătoare, în procesul de receptarea a literaturilor străine. Din acest motiv au fost publicate la Institutul de literatura universală ASS volumele colective întâi pe tema procesului interliterar și pe urmă volumele indviduale pe tema receptării literaturilor străine în contextul cultural slovac (italiană, rusă, ungurească, croată, românească, germană etc.). Faptul acesta ne-a furnizat ocazia să formulăm și unele constatări mai generale și ne-a inspirat să căutăm nu numai specificul receptării fiecărei literaturi străine aparte, dar să ne gândim și la practicile culturale în general sau la canoane literare a contextului de receptare. Una dintre întrebările majore era cum, de ce și datorită căror condiţii sau în ce contexte se scrie despre literaturile străine sau se traduce din ele într-un fel și nu într-altul. Punctul nostru de plecare nu era să aflăm cum se prezervă originalitatea sau specificul unei opere traduse, dar ce motivează cultura slovacă să iniţieze traducerile într-un fel sau altul, fie ele bune sau nu. Valoarea traducerii este relatabilă în primul rând la contextul de receptare și pe urmă la contextul literaturii de origine. Traducerea poate să nu fie reușită (după noi) și să aibă un rol puternic în mediul în care a intrat. Foarte puţini critici din literatura de origine sunt în stare să înţeleagă adânc motivele unei soluţii în traducere și dacă rolul traducerii e important sau nu. Trebuie să fie un cunoscător bun al ambelor contexte culturale și literare și în plus un bilingv. Daniela Sitar-Tăut: Care aţi fost dificultăţile majore ale definitivării acestui proiect? Libuša Vajdová: Problema numărul unu în studierea receptării e că totalitatea traducerilor receptate niciodată nu corespunde cu literatura străină respectivă. Receptarea este

nu numai parţială, dar și altfel decât literatura originală. Așa ceva ca o imagine fidelă a literaturii străine nu există. Chiar dacă numărul traducerilor este ridicat, niciodată nu e de ajuns. Din literatura română au fost traduse în limba slovacă cam o sută de titluri în volume și câteva sute în periodice. Materialul, deși interesant și diversificat, nu mi s-a părut însă suficient să descifrez vreo tendinţă, vreo opţiune artistică care s-ar repeta în el. În momentele de cumpănă mi-au venit în ajutor întotdeauna traducerile din literatura română în limba cehă care au fost de multe ori paralele sau uneori chiar substituiau traducerile în limba slovacă. Cum e posibil? Între limbile cehă și slovacă există o mare apropiere lingvistică, care permite o comunicare directă fără probleme de înţelegere, datorită căreia oricine poate citi în ambele limbi direct. Bilingvismul acesta s-a arătat ca un factor cultural important și în cunoașterea literaturii române în Slovacia. Spre exemplu, în unele perioade nu se mai traducea un titlu (un roman sau o culegere de lirică) care a fost tradus deja în cealaltă limbă (cehă sau slovacă) dar în altele, se traduceau tocmai aceste titluri deja traduse, pentru că se considera că e nevoie de a compara traducerile, de a decide care dintre ele este mai bună. Criticii literari slovaci scriau despre traducerile în limba cehă ca și cum s-ar fi tradus în limba slovacă. Imaginea literaturii române în Slovacia este deci construită nu numai din traduceri în limba slovacă, dar și din cele în limba cehă. Pe deasupra, studiul limbii și al literaturii române ca disciplină în Cehia și Slovacia are rădăcini comune și a avut relaţii intensive coexistând într-un stat cehoslovac comun aproape un secol. Multe traduceri din literatura română au fost citite, recepţionate, deci prezente în amândouă culturile paralel. De aceea m-am ferit să precizez în titlul lucrării dacă e vorba numai de traduceri în limba slovacă. O altă dificultate era că materialul traducerilor și articolelor a fost necunoscut și dispersat prin periodicele vremii. Trebuie să spun că depistarea traducerilor, articolelor, autorilor, pseudonimelor și titlurilor originale prin reviste și ziare slovace pe perioada de opt, nouă decenii, efectuată pe la diverse biblioteci, a durat un timp considerabil, poate mai mult de un an. Și nici acuma nu e completă, foarte des se mai găsesc niște lacune și imprecizii. Trebuie să spun că personal am avut acest material pregătit mai devreme pentru că unul dintre stadiile de început al studierii unei literaturi străine la institutul pentru literaturi străine era considerat o bună cunoaștere a trecutului disciplinar, deci studierea obligatoare a materialului literar existent, ceea ce s-a scris.

40

Daniela Sitar-Tăut: Vorbiţi în cartea Dvs. despre etape distincte ale receptării literaturii române, datorate și interferenţelor culturale. Vă rog să le sintetizaţi, pentru cei care nu au avut acces la aceste informaţii. Libuša Vajdová: Imaginea literaturii romane în Slovacia începe să se contureze cel puţin de la jumătatea secolului al 19-lea. La început s-a manifestat prin activităţile cultural-politice în cadrul Parlamentului naţiunilor nemaghiare din Ungaria de la Budapesta, concentrate pe probleme ale naţiunilor ca cea românească, slovacă și altele, ori evocate de schimburile darurilor simbolice, folclorice, pentru cercurile culturale pronaţionale (Milan Hodža, S. H. Vajanský, Memorandiștii transilvăneni etc.). Acest stadiu a durat pînă la sfârșitul secolului al 19-lea când a căpătat o calitate literară mai pronunţată. Spre exemplu, viitorul poet slovac simbolist, Ivan Krasko, care a dat niște traduceri excepţionale din lirica lui M. Eminescu, a învăţat limba și literatura română la Liceul românesc din Brașov (1894-1896) după ce a studiat un an la Liceul protestant german la Sibiu (1893), de asemenea ca și viitorul om de politică slovac Milan Hodža. Mai mulţi tineri slovaci au studiat în liceul german protestant din Sibiu datorită situaţiei politice opresive în Slovacia și condiţiilor mai bune pentru naţionalităţile nemaghiare în Transilvania. Impulsul mare la această schimbare l-a dat publicistul slovac Gustáv Augustíny care a fost ani întregi redactor la Tribuna și la Tribuna poporului și mai târziu la București, secretarul personal al lui Ioan Raţiu și un mare animator al relaţiilor culturale dintre oamenii de cultură slovaci și români. Era momentul hotărâtor în receptarea literaturii românești în Slovacia. Poetul Ivan Krasko a învăţat la Brașov limba română și a tradus și publicat unsprezece poezii din lirica eminesciană încă în primele decenii ale secolului 20 în reviste și ziare slovace. Titlurile traduse erau dintre cele mai frumoase, ca spre exemplu O, mamă, Peste vârfuri, Pe aceiași ulicoară și altele. În 1956 au apărut și în volum sub titlul Umbre pe pânza vremii. Datorită lui Krasko, care a fost poetul cel mai important din lirica modernă slovacă, literatura română și Eminescu au căpătat un loc aparte în cultura slovacă. Celelaltă perioadă importantă a receptării o constituie anii 40 ai secolului 20, când a apărut un rând de traduceri în volume dintre care cele mai importante romanele din prima jumătate a secolului 20 (cu precădere ale lui Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu etc.).

Aceste traduceri se datorau situaţiei literare, dar și celei politice, Slovacia și România făcând parte din blocul progerman. Pe urmă, avem anii de după 1945, când traducerile din limba română făceau parte aproape obligatorie din planurile editurilor, datorită blocului ţărilor socialiste. Mai târziu, se deosebește perioada anilor 60 care a început de fapt prin traducerea Moromeţilor lui Marin Preda. În acest deceniu de eliberare ideologică traducerile din literatura română se orientau spre producţia contemporană și s-au publicat nu în volume, ci prin ziare și reviste, fapt foarte interesant, provocat de necesitatea cunoașterii cât mai rapide și intensive a creaţiei actuale (Nichita Stănescu, Marin Preda, Ana Blandiana). Anii 70 prezintă un fenomen recepţional deosebit. În cultura slovacă au fost anii când a început ocupaţia Cehoslovaciei de către armatele blocului prosovietic și așa-zisa normalizare. România, care a refuzat să ia parte la această represiune, a fost considerată mai liberă, și faptul era consemnat, spre exemplu, prin traducerea romanelor Prins al lui P. Popescu sau Păsările și Apa de A. Ivasiuc exprimând reacţia contra situaţiei pe de o parte, iar pe de altă parte resemnarea în faţa ei (povești pentru copii, piese de comedie, romane poliţiste). După anul 1989 atenţia s-a reorientat mai ales spre literatura cea nouă și recuperarea locurilor goale, ca spre exemplu operele lui Mircea Eliade, fie beletristice, fie de istoria religiilor, care prezintă un moment de interes major – s-a tradus romanul Noaptea de Sânziene și o culegere mai mare de nuvele, binînteles, în afară de opere de istoria religiilor. A fost publicată o culegere reprezentativă din literatura ultimelor două decenii (Cărtărescu și alţii), s-au pus pe scenă câteva piese de teatru dintre cele mai noi și au început să apară și opere de specialitate ca cea despre receptarea literaturii române în Slovacia cu bibliografia traducerilor, o nouă traducere din Eminescu, introducere despre opera lui, monografia despre romanul românesc interbelic (Jana Páleníková) și mai multe volume colective la colocviile dedicate problemelor literaturii române, organizate la Bratislava și la Praga. Cunoașterea literaturii române a trecut în stadiul când trebuie să fie nu numai lărgită, dar și reflectată. Acum numărul traducerilor a crescut mult peste o sută de titluri în volum, dar mai ales a permis dezvoltarea conștiinţei tradiţiei acestor studii în Slovacia.

41

ESEU
42

Rareș Iordache

Impactul viral al social media
metarockam@gmail.com 11. Introducere2 Evoluția exponențială a Internetului a condus la o explozie manifestată prin apariția web 2.0, Tim O’Reilly fiind cel care a conceptualizat termenul la o conferință din 2004. Distincțiile față de mai vechiul intitulat web 1.0 erau evidente, totul fiind centrat pe un soi de elemente prietenoase utilizatorului. Google Adsense, torentele, platformele de tip blogging (Wordpress sau Blogspot), rețelele de socializare și alte asemenea ustensile au devenit indispendabile utilizatorului. Boomul constă tocmai în posibilitatea utilizării lor la scară largă, datorită principiului accesibilității. De asemenea, unul dintre câștigurile mari ale erei internet software a fost trecerea de la perceperea acestuia ca produs la perceperea lui ca și serviciu. Practic este vorba despre îndreptarea privirii înspre un tip de relație precum Netscape – Google. ”Netscape3 a încadrat ‘the web as platform’ în termenii vechii paradigme software: principalul lor produs era browser-ul, o aplicație desktop, iar strategia lor era să își folosească poziția dominantă pe piața browser-ului pentru a stabili o altă piață pentru produsele server la prețuri mari. Din contră, Google și-a început viața ca o aplicație web nativă, niciodată vândută sau împachetată, dar distribuită ca și serviciu, având clienți care plătesc, direct sau indirect, pentru
1 Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social European, în cadrul proiectului PO­ SDRU­ /­ 107/1.5/S/76841, cu titlul „Studii doctorale moderne: internaţionalizare și interdisciplinaritate” 2 Text conceput pe baza conferinței cu același titlu, care a fost susținută pe 6 martie 2012 la Universitatea ELTE din Budapesta, Lectoratul Românesc, Catedra de Filologie. 3 Este vorba despre celebrul navigator Web, care a cunoscut gloria în anii ‚90. Declinul acestuia a fost apariția browser-ului Internet Explorer de la Windows, care venea instalat direct pe calculatoarele utilizatorilor.

acel tip de serviciu” (O’Reilly, 2005, 1). Netscape a fost continuat ulterior de către proiectul open source Mozilla prin browser-ul Firefox, devenit un competitor real, la acea vreme, pentru Internet Explorer, browser-ul de la Microsoft. Practic, apariția sistemelor Windows de la Microsoft cu Internet Explorer integrat a cauzat declinul Netscape Navigator, revitalizat ulterior. Sistarea suportului pentru acest browser a venit relativ târziu, în 2008. Gama serviciilor Google s-a extins tot exponențial, de la an la an, acoperind o paletă extrem de vastă: email (gmail), motor de căutare (celebrul Google), traducător (Google translate), platformă de blogging (blogspot), sistemul hărților (prin Google Earth și recent prin MapsGL4), rețea de socializare (Google+), documente în format electronic (Google docs), arhivă și element de editat poze (Picasa web) și alte asemenea servicii/ aplicații. Situs-ul tehnologic a creat un adevărat miraj pentru utilizator. Acesta a început să-și pună din ce în ce mai mult problema dualismului real și enigmatic offline - online. Toate ustensilele puse la dispoziție prin intermediul web 2.0 sau toate elementele new media5 îl fac pe user să lucreze tot mai mult timp în
Tehnologie Google, oferită prin WebGL, prin care utilizatorul poate vizualiza 3D anumite clădiri, poate vedea din zbor imagini aeriene din unghi de 45 de grade sau poate să ”coboare” în Street View fără niciun plug-in auxiliar. Trebuie știut din start că nu orice utilizator are acces la un astfel de serviciu, calculatorul trebuind să îndeplinească anumite cerințe minimale: browser folosit – Google Chrome 14+, Firefox 8+ sau Safari 5.1+; OS (sistemul de operare): MAC OS Snow Leopard 10.6 +, Lion 10.7+, Windows Vista or 7, Linux; Video Card Hadrware: GPU cu Direct X 9.0c (Shader Model 3+). 5 Termen încă destul de general și vag. Lev Manovich vorbesște în ”Language of New Media” despre adevărate principii atribuite new media, care o fac atât de diferită de old media. Manovich analizează pe rând: reprezentarea numerică, modularitatea (structura fractală a new media),
4

43

spațiul online, în spațiul virtual. Principalul instrument care îi permite utilizatorului accesul în acest nou spațiu este computerul. 2. User-ul preia controlul Computerul trece de la stadiul de ustensilă a producției, așa cum era în anii ‘60, la cel de mașină media universală, în 1995 la Ars Electronica din Linz. ”Este introdus conceptul net-art. Computerul este o ustensilă utilizată nu numai în producție, ci și pentru stocare, distribuție sau playback” (Manovich, 2005, 31). Ca atare, computerul devine mai mult decât un mediutransmițător de mesaje. Accesibilitatea oferită utilizatorului este cauza de transgresare a statutul computerului, trecând în plan secund relevanța și importanța sa ca mediu. Înainte de aceasta trebuie menționată conectarea la rețeaua de internet, prin care se regândește rolul computerului. ”Un computer conectat la internet poate, într-adevăr, să schimbe cursul evenimentelor. Pe internet, investindu-se în mod inteligent resursele, se poate obține în scurt timp o putere culturală care poate fi folosită politic și economic”(Pasovsky, 2000, 1). Puterea manipulativă a internetului poate fi sesizată în mod concret după evoluția web 2.0. Tocmai de aceea, accesiblitatea și schimbarea statutului computerului prin intermediul internetului trebuie gândite în aceeași schemă. Dualismul offline-online devine astfel prin aceasta mai pronunțat, iar interogațiile asupra cyberspace-ului se înmulțesc. Ce este acest nou spațiu și cum circulă informația prin el sau care este principalul său rol? Este cert că însăși paradigma comunicării a fost influențată în mod decisiv, distribuția fiind centrată pe un singur canal, computerul. ”Cyberspace-ul este o stare a minții. Mediul în sine nu face diferența. Ceea ce contează este cum îl folosim. Mesajul este mesaj, cine se interesează de mediu?” (Friedman, 2003, 2). Aceasta afirmație funcționează perfect în tandem cu sloganul: ”Nu există spațiu în cyberspațiu (There is no space in cyberspace)”, ca premisă principală a programatorilor, în calitate de creatori de spații în spațiul virtual. Totuși, spațiul digital al computerului este perceput ca un meta-mediu capabil să fundamenteze o nouă revoluție sau o schimbare paradigmatică. User-ul poate avea acces prin intermediul său la o lume iluzorie, privind la ea ca printr-o fereastră și, mai nou, particiautonomia (rezultată din primele două), variabilitatea (posiblitatea unui obiect new media de a exista într-o infinitate de versiuni) și transcodarea (new media poate fi gândită prin două tipuri de straturi – cultural și computational).

pând activ la ceea ce se întâmplă dincolo, în spațiul virtual6. De asemenea, situat în fața ecranului, user-ul îl vede ca pe un Control Panel plat, care este încărcat cu o mulțime de butoane, ce stau la distanță de un click de decla­ nșarea unor operații sau procese ale sistemului. Sedu­ cția clicurilor îl face pe utilizator să navigheze de la un folder la altul, să exploreze spațiul conținut de computer și spațiul deschis de acesta prin conectarea la rețea. Se poate spune că user-ul preia controlul prin acțiune, prin hoinărirea în spațiile închise și deschise intermediate de computer. El este situat în fața unui template care i se desfășoară în fața ochiului în întregime. De aceea, trăim într-o ”template culture7”, în care utilizatorul este asaltat de alegeri, de panel-urile încărcate cu gadget-uri și widget-uri. Ar părea că totul este făcut în sensul consumului, însă user-ul țintește în primă fază eliberarea imaginației sale și ruperea determi­ națiilor, a barierelor impuse de viața offline. Nomadismul utilizatorului în virtual space îl face asemănător trântorului (le flaneur) lui Charles Baudelaire sau asemănător acelui Data Dandy al lui Geert Lovink. Există, totuși și o diferențiere destul de clară. ”Data Dandy iubește să-și expună colecția sa de date altor utilizatori, însă este similar unei non-identități, corespunde perfect ascensiunii internetului. Net-surferul este echivalentul acestui the flaneur al lui Baudelaire, în vreme ce user-ul navigând în spaţiul virtual, precum spațiile din jocurile video, este identic cu exploratorul secoului XIX” (Manovich, 2005, 232). Voi zăbovi asupra acestei chestiuni importante pentru pasul următor. Lev Manovich discută despre stagiul actual în sensul unei data culture (cultură a datelor). Totul este stocat într-un panel, iar de acolo utilizatorul are posibilitatea de a selecta meniuri sau operații pe care sistemul le pune în aplicare. Mai mult, trecând de partea hardware-software a computerului, în spațiul online mecanismul este identic: user-ul are o gamă variată de ustensile, grupate mereu în tot soiul de tablouri, din care are la îndemână să aleagă operații, simboluri sau altfel de procese. Voi exemplifica prin Picasa. Utilizatorul poate să-și creeze un cont online, prin intermediul contului
Apariția Second Life a dat posibilitatea explorării de către utilizator a unor tărâmuri imaginare, imateriale, dar care pot afecta cursul firesc al Real Life. Acesta a fost unul din dezideratele exprimate de către net-artiștii din Second Life: transgresarea barierelor dintre cele două lumi și ”trecerea” produselor imateriale din Second Life în Real Life. 7 Termen folosit de Ewa Wojtowicz într-un interviu realizat de Rareș Iordache și publicat în Net-Art 2.II Journal, disponibil aici: http://net-art.ifilosofie.ro/2012/03/15/open-windows-to­ -the-next-template-interview-with-ewa-wojtowicz/.
6

44

Google, și își poate stoca acolo fotografiile. Mai mult, acesta își poate instala în computer programul Picasa, poate modifica pozele cu ajutorul operațiunilor de editare și le poate uploada direct în cont său online sau le poate face un export file în spațiul de stocare al computerului. Cheia întregului mecanism, generalizând acum, este operația de editare a fotografiilor, contului online sau a conținutului web, direcția fiind indirect asumată: conceperea realităților false. Dacă scopul inițial era acela al unor ajustări sau îmbunătățiri aduse acțiunilor utilizatorului, de tipul celor care îl ajutau să vadă mai bine realitatea, ulterior ținta se schimbă. Kevin Warwick8 a dotat un robot, în timpul unui experiment din 2011, cu mai multe camere video conectate la un computer. Astfel, în timplul deplasării robotului, Warwick a avut acces la un ansamblu de vederi, a putut vedea efectiv în mult mai multe colțuri decât ar fi putut-o face cu ochiul liber. Acesta este un exemplu ar cyborgizării omului pentru a putea suplini sau ajusta anumite disfuncționalități sau limitări ale funcțiilor sale. User-ul situat în fața ecranului reușește să vadă în n colțuri, în funcție de numărul camerelor video amplasate pe robot, poate îngheța imaginea obținută de la o cameră pentru a observa un detaliu prin zoom-ul aplicat. În cazul acestui experiment, totul era centrat pe ”a vedea mai bine realitatea”. Complexitatea informației, care a fost obținută în acest mod, este una virală, existând dorința certă a utilizatorului de a împărtăși, de a o împrăștia. Principiul care funcți­ one­ a­ ză în acest sens este următorul: ești online, ești vizibil, deci informația ta este împrăștiată. Astfel, se face trecerea din spațiul închis al computerului înspre deschiderea oferită de către spațiul virtual. Se instalează nomadismul, hoinăreala prin acest spațiu nou, iar user-ul este nevoit să îmbrace o formă corespunzătoare. 3. Deteritorializare și reteritorializare Pătrunderea user-ului în spațiul virtual a coincis cu startul, aproape simultan, a nomadismului său în acest nou teritoriu. Accesibilitatea oferită de web 2.0 a con8

dus la mărirea numărului celor care puteau depăși granițele real life (RL). Internetul este o unealtă foarte eficientă a globalizării, iar Zygmunt Bauman afirmă că sunt deja ”globalizați”. Totul este într-o continuă mișcare și schimbare. ”We are almost ready to turn to the more difficult and more pressing challenge of looking anthropologically at the complexities of societies in global historical change. But first, the theoretical orientation we have gained needs reinforcement. We need to pause to tie together theoretical loose ends, reinforce the analytical powers that will be needed to interpret a more complex and vast-scale world”9 Ewa Wojtowicz discută într-un eseu recent10 despre translocalism și globalizare, doi termeni care presupun transgresarea de către individ a unor bariere existente în RL. Astfel, cetățenii internetului11 reușesc să spargă granițele specifice zonelor lor geografice, conducând la un soi de sfârșit al geografiei în realitatea virtuală (VR). Ce ar presupune acest lucru? ”VR presupune un soi de externalizare a minții. Ceea ce era cândva unic, individual, un proces mental, devine un obiect al sferei publice” (Manovich, 2005, 74). Iată o primă dorință care îl face pe utilizator să fie online: informația oferită de el poate deveni publică, ea poate fi accesată de un anumit număr de alți utilizatori. Uneltele avute la îndemână: blogging-ul12, photosharing-ul (Flickr, My Space, Picasa), video-sharing-ul (Youtube, Vimeo) sau altele. Ceea ce distribuia utilizatorul era inițial compus din texte (în fapt, hypertexte), filmulețe (video blogging), muzică (MP3 blog) sau fotografii (photoblog). Ceea ce a prins a fost tocmai ideea de ”spațiul meu virtual”, distribuit celorlalți utilizatori pentru a schimba informații. RL este descompusă în momentul trecerii în VR, iar user-ul își reconstruiește un alt spațiu, virtual, care transgresează limitele existente. Invitații săi sunt ceilalți, care au sau nu un astfel de spațiu, iar mesajul și distribuția devin foarte imporCioban, Florin, ”Disclosing the hidden dimension of everyday practices/ Perspectives on Cultural Anthropology”, Editura Palamart, Budapesta (2010). 10 Wojtowicz, Ewa, ”Translocal Art of the Internet, or Where does the Art Happen?”, Academy of Fine Arts, Poznan, 2002 (revizuit în 2010). 11 Citizens sau Netizens, ca și comunități online 12 Prin intermediul unor platforme de tipul Wordpress sau Blogspot. Aceștia invitau și invită în continuare utilizatorii să-și creeze bloguri gratuit pe platforma lor, cu specificarea și asumarea de către user a unor restricții de spațiu sau de trafic de date. Prncipiul aplicat pare destul de simplu: you push the button, we create your world!
9

Profesor de cibernetică la Universitatea din Reading, Anglia, unde face cercetări în domeniile: inteligența artificială, control, robotică și inginerie biomedicală. Unele dintre cele mai interesante și cunoscute proiecte ale lui Warwick sunt legate de proiectul ”Project Cyborg”, în cadrul cărora și-a implantat un cip în braț pentru a deveni cyborg. De asemenea, una dintre lucrările sale relevante se intitulează: ”I, Cyborg”, apărută în 2004 la University of Illinois Press (Reprint edition),

45

Andreas M. ”In your Computer”. cu comunitatea online. Acesta reprezintă preambulul sau mobilul începerii contrucției virtuale înseși. lumea jocurilor virtuale (World of Warcraft) și lumile sociale virtuale (Second Life). pot călători în locuri de care au auzit sau au citit. interactivă și mult mai bine țintită. în sensul de a fi live (permanent online). Ce au adus nou aceste mecanisme? Rețeaua socială (network) a adus utilizatorului iluzia de a fi în mijlocul lumii și totuși a rămâne ascuns lumii. 2011. făcut public. unite! The challenges and opportunities of Social Media”. conectarea la internet și distribuirea informației oferă posibilitatea de a fi plecat. Succesul Facebook este clădit pe astfel de ingrediente care au adus noul. Andreas Kaplan și Michael Haenlein13 afirmă faptul că există șase tipuri de social media: proiectele colaborative (de tipul Wikipedia). având acum șansa de a le vedea prin intermediul VR. site-urile de socializare (de tipul Facebook). citându-l pe Aron Bartholl. video. filmulețe sau comentarii este spațiul personal al utilizatorului. text. devine personalizată. Este vorba despre. despre transferul către materialitatea producțiilor. iar fiecare postare este doar pretextul unui feedback. el jucând rolul emi­ ță­ torului. Michael Haenlein (2010). a unor pagini pentru anumite personalități (de multe ori fără acordul acestora sau poate chiar în mod deliberat) sau News feed-ul (ceea ce spune sau face fiecare user în rețea în momentul acesta). link-uri. conturării unui spațiu virtual exclusiv pe baza informațiilor utilizatorului. pentru că pe Facebook publicitatea și îndemnul la consum . maniera de concepere a spațiului virtual al fiecărui individ a reprezentat marele atu al rețetei succesului. acum spațiul este conceput pentru a primi feedback. atât timp cât miile de ”friends” îi contruiesc user-ului spațiul). 2011. Acesta asumă această poziție în momentul în care își creează contul în rețea. și publicitatea. cum anume se pot transforma convenții și obiecte din VR în realitate. Avatarul își afișează informațiile în spațiul său pentru a recepționa semnale și feedback. 60). teleprezența prin urmărirea pe viu (live) a unor acțiuni sau evenimente.). ”Argumentul desicisv pentru medialitatea Facebook-lui este relația acestei rețele de socializare cu publicitatea și consumul. materialitatea producțiilor. Astfel. 13 care sunt inserate fotografii. informații. semnul distinctiv al medialității astăzi. E ca un recurs publicitar la influența grupului de apartenență la rețea.0 și accesul oferit utilizatorului. Business Horizons 53 (1): 59–68. Utilizatorul folosește un set de gadget-uri pentru a rămâne conectat la rețea și după părăsirea ecranului computerului. Poate cel mai important este tocmai reteritorializarea unui câmp-spațiu inexistent în cyberspațiu prin intermediul altor utilizatori. modul în care se realizează acest lucru. interesele sau sexul. Terminologia este iarăși un element cheie în ecuație: Add friend (nu contează țara. comunitățile online (Youtube). construirea unor grupuri în numele unor idei. mai curând. iar cel care primește de data aceasta este user-ul însuși. Dar. a devenit imperios necesară apariția unei metode de îm­ prăștiere a coținutului sau a noutăților din extrem de numeroasele spații virtuale. Ceea ce contează acum este cum anume să-ți faci invitații să stea mai mult timp în ”noua ta casă”. ceea ce este viral este tocmai reco­ nstru­ ct­ ția spațiului user-ului în spațiul virtual. Dacă inițial spațiul său virtual propunea o schemă de tipul transmitățor – receptor. întrun sens larg – apare ca o recomandare din partea prietenilor tăi” (Codoban. După explozia web 2. blogurile și microblogurile (platoformele Wordpress și Blogspot). Odată cu ea. Totuși. proceduri care sunt postume conceperii spațiului efectiv. există și teorii care pun publicitatea și consumul la baza succesului unei astfel de rețele. iar utilizatorul a găsit în același loc o paletă ademenitoare de ”servicii”. Totul este realizat într-o relație strânsă cu rețeaua. Dacă blogging-ul oferea inițial șansa conceperii. iar ceilalți utilizatori îi contruiesc acestuia spațiul. ulterior reteritorializarea virtuală s-a conceput în maniera următoare: spațiul propune oportunitatea oferirii de informații în moduri variate (foto. Colțul virtual devine viral prin legătura în rețea: peretele pe Kaplan. ”Users of the world. Micro-blogging-ul și liveticker-ul Nomadismul Data Dandy-ului este accentuat de către dorința utilizatorului de a sta/ fi online. .. imaterialitatea producțiilor din spațiile virtuale transgresează bariera impusă de real și afectează realitatea indivizilor. Analizând în particular cazul rețelei de socializare Facebook. un transfer14. Exemplul oferit în acest caz de Domenico Quaranta este Second Life 14 46 Domenico Quaranta vorbește. departe de casă și în același timp a te simți ca acasă.tante. Mai mult decât atât. 4. concepute de acești Data Dandy. Utilizatorii pot depăși spațiul îngust al realității. Soluția a fost Social Media. Wall (peretele propriu fiecărui user și public tututor prietenilor din rețea). etc. într-un spațiu oferit sub formă de împrumut fără costuri.e adevărat.

transmit mesaje. fără a fi una. fără a fi una” (Zizek. răpind altui user online posibilitatea decodării informației. iar avatarul poate da fără niciun fel de problemă ”like” oricărui lucru sau link. iar în RL acestea au fost materializate prin anumite produse cu însemnele ei din SL. iar multe dintre ele demască aspecte de care nu ar capabili în viața reală” (Radovanovic. 45). Codoban. este acest corpus de elemente simultane: transfer de informație. culturi. Ceea ce contează pentru ei este stabilirea de contacte. 2001. Gezira Babeli are propriile opere de artă în Second Life. unul de pe Facebook. ”Precum cafeaua decofeinizată miroase și are gustul precum cea reală. Ceea ce oferă nou noile platforme este tocmai facilitatea ca user-ul să regăsească toate ustensilele într-un singur colț. Viralitatea sa este determinată de transgresarea barierelor realității. 2011. pot fi cum vor. și prezența online simultan cu un continuum de informație transmisă (acel status update sub forma unui liveticker). Pagina unui eveniment care urmează să aibă loc în RL este un produs în spațiul virtual. prin rețea. 5. îndemnurile sau paginile false create pot fi unelte utile în a influența comportantele unor oameni din realitate. 16 Informația eliberată scapă de sub controlul utilizatorului. Acest lucru ar face realitatea virtuală un tărâm cultural cu propriile reguli. Avatarurile voastre vor deveni mai relevante pentru viața reală decât sunteți voi. 10-11). care a fost pusă în practică după aplicarea principiului accesibilității în ceea ce privește utilizarea internetului și a instrumentelor de acces. Cluj-Napoca. Imperiul comunicării. Ceea ce atrage. prezența în rețea. Acolo. dialogul ” (Codoban. Prin comunicarea ca relaționare ne etalăm. (2011). ”Celebritatea. 2011. posibilitatea interconectării cu alți utilizatori necuno­­ s­ cuți sau cât mai necunoscuți cu putință. care puteau împrumuta însemnele Babeli. Modul în care este gestionată o astfel de situație este mixarea celor două lumi: RL și SL (văzută aici ca exemplu relevant pentru un spațiu virtual). Ulterior. Avatarurile sunt live. Mesajele transmise. e cea care te face puternic. care poate face doar două lucruri: fie să asiste la șirul întreg de răspunsuri. conectarea. 61). comunicarea. ”Comunitățile virtuale oferă oamenilor libertatea de a se reprezenta pe sine și aceasta rezidă în noi posibilități pentru societate. cum am menționat deja. la fel realitatea virtuală este experimentată ca fiind realitate. datorită detașării (spațiale în primul rând). jargon și iconografii. codul său putând fi rescris de alți utilizatori ai SL. ”Noi încă nu putem înțelege ce este ‘viața’ și vorbim deja despre o a doua. de ce nu. Internautul e prieten. iar Facebook-ul procură o celebritate între egali. Avatarurile utilizatorilor propun personalități ”mai tari” decât ale idivizilor din RL. avatarurile indivizilor din RL încearcă să influențeze cursul unor evenimente reale cu ajutorul unui spațiu virtual. De asemenea. 15 Rămâne în discuție dacă aceste spații rămân la limita realității sau devin mult prea iluzorii. propriile expoziții. Aurel. Este un avatar în Second Life creat de un grup de artiști. insistând asupra avatarului Gezira Babeli15. Identitățile virtuale permit oamenilor să se simtă mai confortabil în poziții ciudate. Concluzii Dorința user-ului de a zăbovi în virtual space este deja o chestiune materială. devine un mobil al construcției colțului virtual. creatorii acestui avatar l-au conceput în manieră open body. ne supradimensionăm existența. vă rog! Poate aceste vieți (RL și SL) nu sunt atât de diferite” (Quaranta. într-un singur panel/template. Produsele marca Babeli din SL au fost transpuse în RL. prezența live în spațiul tău creat de alți utilizatori și postarea unui mesaj doar pentru perceperea unui feedback. 47 .(SL). pot face mult mai multe lucruri și. fluiditatea transmiterii. 2011. scurte la care se așteaptă feedback. distrugând astfel bariera dintre cele două lumi. iar această afirmație pare că se îndreaptă încet și sigur înspre materializarea sa. Eu voi lua în considerare un alt caz. e în conexiune cu oameni pe care se poate să nu-i fi văzut niciodată. notorietatea prin comunicare. sunt diferite de cei care sunt în spatele lor și încearcă să intre în RL. Aceasta este rețeta succesului unui spațiu conceput să-i redea user-ului simultan: controlul iluzoriu16 al informației și reconstrucția spațiului său virtual prin intermediul rețelei. fie să șteargă întreg postul. prezență online (live) și feedback. care funcționează după schema corespunzătoare în SL. util. sub forma transmiterii de informații sau mesaje concise. în mod special în abilitatea persoanelor de a explora noi roluri într-un mod sigur și de mult ori. Editura Idea. 1). Câte o viață pe rând. similar în multe moduri cu SL. Platforme precum Twitter și Facebook se bazează mult pe aceste două componente relevante pentru activitatea avatarurilor: micro-blogging. fără a se identifica cu ea. devenind față de alții niște străini intimi. ne creștem narcisic expunerea eului. Bibliografie 1.

new media. user. Danica. Wojtowicz. Welcome to the Desert of Reality. vol.org/ texts/ haaretz_mave-vati-hell-en.0 created a friendly space for users and transformed internet in a mass service.2. Manovich.com/pub/a/web2/archive/what-is-web-20. (2011) Do you have a Face?: Identity.12. Ewa. Web 2. coordonator Florin Cioban.0100101110101101. format electronic în cadrul proiectului Atlante Project Comenius. Editura Universității Oradea. nr. revizuită și publicată în 2010 pe scribd. Radovanovic. 10.0. 299-307. Information is spread here for feedback and for develop the this cyberspace. viral impact. editor Florin Cioban. 5. (2000). Quaranta. Translocal Art of the Internet (Or Where Does the Art Happen?).0. Slavoj. Verso. In your Computer. (2001 ) Language of New Media.com. Summary The Viral Impact of Social Media The social impact of internet is in connection with the exponential growth of science and technology. 8. user. pp.2012). cyberspace. globalizare. Universitatea Oradea. 3. în Haaretz. http://revista. Pasovski. (2011). 6. MIT Press. The virality of entire mechanism is presented via how is set this new space. disponibil la http://oreilly. Life imitates art and art imitates itself. 4. virtual space. Lev.2011). (2002). real life. The user transgressed the boundaries of Real Life (RL) with this type of relocation: reteritorialisation. Keywords: social media.pdf (accesat pe 15. in Irregular F.html?page=1 (accesat pe 2. Uri. Londra/ New-York. in a space without space. Tim.03. (2005) What is web 2.ro/wp-content/uploads/2012/01/radovanovic-revised. 7. LINK Editions. 11. imagination and affection in online communities. web 2. accesat pe 23 martie 2011.ifilosofie. ”Art Inquiry. 48 . Domenico. *** (2010). identitate. So. (2002/2010).html. Cultura. Zizek. Brescia. Recherches Sur Les Arts”. disponibil la http://www. O’Reilly. *** (2005). 3. 9. the users create their space with others. Education to human rights in the age of globalisation. IV (XIII).

În politică. Regimurile totalitare din secolul XX au fost primele care au acţionat metodic pentru distrugerea acestei forţe identitare. cit. întrucât a resemnificat-o în totalitate ca luptă de clasă. În postmodernism. deoarece evenimentele trecutului aveau un sens pentru prezent. trecutul nu trebuie să existe ca un ceva care ar avea o consistenţă de sine stătătoare. Din punctul de vedere al prezentului. o respingere radicală a trecutului2. ci trebuie deconstruit. modernitatea se caracterizează prin prezenţa marilor ideologii iluministe. op. lipsite de sens și ca atare neinteresante pentru cunoașterea istoriei. p. Orice fapt determinat din prezent nu este altceva decât propria sa istorie. dar dacă toate poziţiile politice pot fi considerate ca fiind la fel de adevărate sau false. libertate și egalitate a oamenilor în faţa Legii. deconstrucţia oricărei componente a culturii fiind marota sa fundamentală. erau judecate prin bogăţia. p. până chiar și sexul. caracterul acestuia de fapt istoric. întreaga sa istorie. New York. în măsura în care consecinţele lor se regăseau în atingerea obiectivelor prezentului. Politics and Fate. Nu mai există o istorie și o identitate fixe. ci toate poziţiile sunt subiective și arbitrare. 18. Politica a devenit o preocupare frivolă și lipsită de însemnătate pentru modul în care oamenii de rând își trăiesc viaţa. istoricitatea sa. ci de „imagine”. Iar faptele din trecut care s-au consumat fără să fi produs consecinţe importante pentru prezent. sunt fapte care ţin de ordinul accidentalului. anume a modernismului. op. renunţând la fermitate și consecvenţă ideologică. Istoria și cunoașterea istoriei aveau de asemenea în modernism o importanţă aparte. resemnificat ca fiind nesemnificativ. cunoașterea trecutului relevă un sens nu doar pentru prezent. liberalismul și socialismul1. Nazismul a falsificat masiv istoria. durata și profunzimea consecinţelor pe care le-a produs pentru prezent. negarea antecedentului său. Așa s-a născut ideea hegeliană că istoria în ansamblu are un sens și că acesta este progresul către libertate. Bolșevismul a desfiinţat practic istoria. Aceasta a fost paradigma dominantă până către sfârșitul secolului XX. p. Idei pe care postmodernismul le descompune. 49 . ci și pentru viitor. În contextul în care sunt luate în discuţie conceptele aici. pe afirmarea individualităţii. De altfel chiar importanţa și relevanţa unui fapt al trecutului. Se creează ceea ce s-a numit „o nouă generaţie de stiluri politice. pentru a-i elibera pe oamenii din prezent de concluziile la care ne-ar putea obliga. 2001.com Postmodernismul presupune. 1 Postmodernismul în plan ideologic înseamnă. 21.. Totodată. postmoderniștii susţin că nu există un criteriu obiectiv de evaluare. Blackwell Publishers Ltd. care caută să respingă trecutul și tradiţiile ideologice”3. religia. considerându-le „metanaraţiuni” ilicite. Epoca modernă s-a fundamentat pe primatul iluminist al ideilor. înainte de toate. cit. Cunoașterea prezentului presupunea cunoașterea faptelor din trecut ca pe o condiţie indispensabilă. Andrew Gamble. resemnificând-o 2 3 Andrew Gamble. această destrămare programatică a amintirii istorice nu este ceva cu desăvârșire nou. atunci susţinerea totalitarismului apare ca fiind la fel de legitimă ca și aceea a liberalismului. Partidele și personalităţile care fac politică nu mai trebuie să fie preocupate de principii și identitate doctrinară. Se pretinde politicii și politicienilor să se adecveze în raport cu aceste identităţi labile și volatile. Este adevărat. În fond. 19. dimpotrivă.Nicolae Iuga Condiţia umană postmodernă şi Filosofia ca „ subcultură” ­ nicolaeiuga@yahoo. evenimentele din trecut trebuiau cercetate și cunoscute. ci totul se relativizează: naţiunea. etnia. postmodernismul se acordă prioritar cu politicile liberale.. pe proprietate privată. doctrinele politice. Andrew Gamble. pe o anumită ordine instituţională.

De la homosexualitatea tolerată.. După cum plăcerea deţinerii în sine și a etalării obiectuale sunt menite să compenseze toate motivele de frustrare și de refulare. societatea de consum caută să vândă orice. atunci putem fi siguri că omul se îndreaptă către un abis. libertinajul sexual. era văzută ca un proces succesiv de „umplere” și „golire” a sufletului. Oamenii au. De aici și preocuparea obsesivă pentru imagine. originea etnică și familia devin ceva indiferent. Fără o astfel de complicitate a omului de rând. Hedonismul ca atare a fost teoretizat încă din antichitate. op. Falsificările de factură totalitară nu ar fi fost posibile. Dacă individul nu este îmbrăcat „trendy” și dacă nu posedă lucruri de ultimă generaţie. care constituie o „clasă muncitoare” migrantă la scară planetară. încât hedonismul născut din posesiune și trecerea pervertită a lui a fi în a avea depășește. 1970. Pe de o parte SUA și statele europene. 116. Cei mai expuși să consimtă sunt „apatrizii. instaurarea dictaturilor nu ar fi fost cu putinţă. București. Viaţa sexuală este sustrasă oricărei normativităţi morale. Atari oameni sunt în întregime la cheremul aparatului politic”6. „o enigmatică înclinaţie spre obedienţă”5. religioase sau juridice. sau apariţia altei dorinţe noi. vin voluntar în întâmpinerea ei. 4 nii intră în supermarketuri ca să se relaxeze și să privească la mărfuri. vol. o preocupare menită să atenueze diferenţa tot mai mare între ambalaj și conţinut. Iar în ceea ce privește latura juridică. în perioada imediat postbelică. adică rupt de tradiţiile și de normativitatea moral-religioasă. Politică. există și o altă tendinţă care creează condiţii propice pentru masificare și manipulare. Doamnele nu își mai etalează toaletele la biserică. I. prin publicitate excesivă și specioasă. ba chiar fac dovada unei adevărate abjecţii. o activitate tranzitorie în fapt. stimulat și de lumea iluzorie a reclamelor TV. când tradiţia este eliminată. 1975. De cealaltă parte. ca manifestare publică. anume înclinaţia cvasigeneralizată către un stil de viaţă hedonist. dezrădăcinaţii. din motive de calcul și din cinism.prin prisma pretinsei excelenţe a unei rase. încât nevoia înlocuirii produsului demodat devansează cu mult orice uzură fizică sau morală. Relaţiile interpersonale de ordinul sexualităţii pun de asemenea în prim-plan dimensiunea hedonistă. 5 Karl Jaspers. 82. ca într-o galerie de artă. 1986. Ieșitul la cumpărături. adică este incomparabil mai ușor de manipulat politic. de la telefon la automobil. Aici omul era conceput ca un vas. sub raportul dorinţelor sale7. de către Platon în Gorgias (491a–492c). mai susţine Jaspers. ci la shopping. Putem spune că Jaspers a anticipat magistral situaţia „dezrădăcinaţilor” de azi. Dacă este adevărat că apatrizii și dezrădăcinaţii despre care vorbește Karl Jaspers sunt cumva constrânși să se afle la discreţia manipulării politice. între a avea și a fi. p. privită ca o chestiune strict privată. Acestea se practică având drept scop principal satisfacţia libiduală. p. Opere. Shoppingul devine hobby și ocupă o parte considerabilă a timpului omului de azi. s-a trecut treptat la impunerea ei agresivă. Texte filosofice. constrânși să trăiască de pe azi pe mâine.. ESE. hedoniștii. în schimb. Paris. Dar „vasul” omului postmodern nu se umple niciodată. p. aceste mecanisme psihologice într-o manieră valabilă și azi. în consumul nemăsurat. 91. dacă nu ar fi fost creată o anumită receptivitate psihologică în rândul maselor care constituie ţinta manipulării. mai puţin regenerarea instituţiei familiei sau ideea de sacrament indusă de religie. Apatrizii sunt constrânși să evolueze în sensul manipulării politice. Nu mai contează deloc ceea ce individul este în sine. fie și înșelătoare. Când patria. l-am numit aici pe psihiatrul și filosoful Karl Jaspers. p. Omul postmodern mediu („Dasein”) este amoral și fals religios. că este un nimeni. se cheamă că imaginea lui are de suferit. obiectivul lui pare a fi unul singur. încurajează homosexualitatea și manifestarea ei publică. pentru că un om care și-a rupt punţile cu trecutul trăiește în pura instataneitate și se livrează cu mai multă ușurinţă situaţiei date și întâmplării”4. OameKarl Jaspers. Ed. Problema este ca o armă cu două tăișuri. a devenit un scop în sine. atunci când se pune problema să aprobe un regim politic dictatorial. este 7 50 Platon. Termenul de „shopping” a devenit concept și a căpătat o circulaţie internaţională. Payot. a descris detaliat. chiar și lucrurile inutile.. se pare. în primul rând. 6 Karl Jaspers. Puterea politică de tip totalitar este interesată în desfiinţarea culturii istorice. Hedonismul contemporan constă. deoarece un om depravat. obţinerea recunoașterii uniunii homosexuale ca fiind legală. Se creează noi mode și se impun noi modele. iar educaţia se reduce exclusiv la însușirea de cunștinţe utile. ci numai imaginea în care el apare în ochii celorlalţi. Essais Philosophiques. pentru că „istoria este o sursă a independenţei umane. cit. lispiţi de orizontul unui plan propriu de viaţă. Satisfacerea unei dorinţe și reapariţia ei ulterioară. . 349 sq. în pofida evidentei lipse de necesitate. cealaltă componentă a hedonismului contemporan. Un contemporan și un observator atent al mistificărilor naziste. București.

Huntington. Filosofia unificării europene. pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Apoi. filosoful nostru vorbește limpede despre patru tipuri de „cauze”: (a) materia imanentă din care ia naștere un lucru. Noi nu avem altceva de făcut decât să extrapolăm ideea la scara universului și să ni-l imaginăm pe Bunul Dumnezeu pe post de sculptor. Albert Eistein. La fel ca individul captiv shoppingului. Frecvent. de la o lucrare de filosofie. fără o legătură nemijlocită cu experienţa și fără aplicaţii practice. pare a fi nerealist. 1965. p. Kant. Academiei. formală. o anume reflexivitate intelectuală”9. a lumii în întregul ei. timp de secole. În Metafizica sa (1013a). Piatra neprelucrată încă este cauza materială. este de prevăzut că homosexualitatea și libertinajul în speţă sunt de natură să slăbească grav instituţia familiei tradiţionale și să conducă la o scădere progresivă a natalităţii.. 94. ClujNapoca. „o cultură a cercetării și cunoașterii sistematice. sau jihadiștii de azi cu atentatele teroriste. formează o singură familie. filosoful austriac Christian von Ehrenfels.mai ușor de manipulat. p. diferitele mișcări particulare nefiind altceva decât mici părţi conservate din acest impuls iniţial imprimat cosmosului de către divinitate. P. cât reprezenta la anul 1900. Celălalt fizician mare al lumii. de exemplu. își are rădăcinile în gândirea lui Aristotel. nașterea din metafizică a fizicii lui Newton. (c) punctul de plecare al schimbării și (d) scopul în vederea căruia se face un lucru. The Clash of Civilisations. atotcuprinzătoare S. dezangajat. În rest. 9 Andrei Marga. ci. Scrierile lui Aristotel au fost păstrate și studiate în mănăstirile medievale din Occident. Peste tot. Ţine de specificul cultural european un anumit tip de cunoaștere. Populaţia islamică a crescut. o pradă relativ ușoară pentru manipularea politică circumstanţială și periodică. a realizat o anumită concentrare de spiritualitate. Acest fapt a făcut posibilă. exhaustivă. adjudecat de către musulmanii poligami și de către micile comunităţi etnice care se vor încăpăţâna să trăiască tradiţionalist creștin. din cauza propriei sale depravări. a formulat teoria relativităţii plecând nu din interiorul fizicii. model însușit ca atare în evoluţia bimilenară a cunoașterii de tip european. În acest primum movens al lui Newton se poate recunoaște cu ușurinţă cauza mișcării (aitia kinoun) din Metafizica lui Aristotel. Este vorba de fapt de enumerarea binecunoscutelor cauze: materială. 161-162. activitatea sculptorului este cauza schimbării pietrei amorfe în statuie. Pierderile reprezentate de tinerii morţi în războaie sau în atentate sinucigașe sunt acoperite și depășite cu o repeziciune uimitoare. Simon & Schuster. trebuie să constatăm că Filosofia însăși devine „subcultură”. la un sculptor care vrea să facă o statuie. la aproximativ 20% în anul 2000. Viitorul nu foarte îndepărtat al Europei va fi. fiind socotite ca a doua autoritate în materie de cunoaștere. vor face musulmanii aparent inofensivi. Metafizica. 2006. forma este statuia care va rezulta. trecând de la planul vieţii cotidiene la cel al cunoașterii fundamentale. zice el. fără rest. în scopul contracarării creșterii demografice a concetăţenilor lor musulmani. Aici. Ed. impulsul conceput ca produs dintre masă și viteză presupune un impuls iniţial colosal. stabiliţi legal în Europa de Vest. după primul război mondial și a fost luat în derâdere. 1996. p. până la o catastrofă a civilizaţiei occidentale. Studierea scolastic-medievală a lui Aristotel. ci dimpotrivă a permis prezervarea spiritului alături de litera textului timp de mai multe secole. A recomanda europenilor autohtoni de azi să treacă la poligamie instituţionalizată și să renunţe la metodele contraceptive. de către „sculptorul” universului. New York. Să ne gândim. Asta pe termen scurt. Pe de altă parte și pe termen lung însă. în ţările islamice un singur bărbat. (b) forma sau modelul. A mai făcut-o cineva. cel captiv hedonismului sexual va fi dezinteresat de politică. după Biblie. care poate procrea până la 20–30 de copii. Dar reorientarea către concepţia creștină cu privire la sexualitate și la familie este un lucru realist și la îndemâna oricui. lumea musulmană cunoaște o adevărată explozie demografică8. Prin acest tablou cauzal. care au făcut cu putinţă succesele cunoașterii empirice moderne. nu a fost totuși un act deplasat sau gratuit. împreună cu cele 3–4 neveste legitime. 8 sub raport cauzal.. cu o sexualitate bine disciplinată moral-religios. capitolul „Estetica transcendentală”. Astfel că ceea ce nu au reușit să facă turcii cu sabia. 51 . 51. Se știe că în fizica lui Newton. Am putea spune că această cunoaștere de tip reflexiv. Europa se va scufunda singură în mocirlă.. lipsit de opinii proprii și de o anume fermitate a caracterului. de la 12% din populaţia globului. după cum el însuși mărturisește. Aristotel instituie un model de explicaţie raţională atotcuprinzătoare. timpul și spaţiul nu sunt considera10 Aristotel. EFES. de la Critica raţiunii pure a lui Imm. demografic vorbind. București. Este celebru și exemplul extrem de simplificat pe care îl dă Stagiritul. la Kant. eficientă și finală10 [10]. iar reprezentarea anticipată a statuii în mintea sculptorului este cauza finală.

speculativă și atotcuprinzătoare. filosofia culturii la oameni complet lipsiţi de cul- . De exemplu vechea civilizaţie chineză a realizat descoperiri uimitoare. fără să știe ce să facă cu ele. a cunoașterii general-filosofice. praful de pușcă era folosit exclusiv la focuri de artificii etc. Cei mai importanţi filosofi ai istoriei din secolul XX. fără aceste cercetări pur teoretice. ci numai filosofii aplicate: filosofie politică. În cursurile universitare de toate nivelurile (licenţă. cercetările de fizică aplicată. să preia aceste invenţii și să le plaseze într-un plan tehnic. O cunoaștere fără o utilitate imediată și o alta care ne formează imediat anumite abilităţi și deprinderi practice. În general. Dar civilizaţia chineză rămânea cu toate acestea imobilă. decât numai dacă este dublată de o cercetare fundamentală corespunzătoare. cu excepţia specializării Filosofie. care au fost puse în joc la realizarea bombei atomice în Statele Unite. prin cunoașterea metafizică. De exemplu în domeniul Știinţelor Umaniste. în domenii precum fizica energiilor înalte. Este ceva de un comic trist să se predea filosofie politică la politicieni care numai de filosofie nu au nevoie. aparent lipsită de o finalitate practică. nu s-ar fi ajuns la realizarea practică a fisiunii nucleare controlate. în cercetarea știinţifică se distingea între cer- cetarea fundamentală și cercetarea aplicată. este non-exhaustivă. doctorat) nu mai există decât discipline cu caracter aplicativ. viziune și imaginaţie inovativă. China a păstrat acele descoperiri timp de o mie de ani. a cunoscut banii de hârtie (biletele de bancă). în sensul că este exclusiv empirică. în schimb europenii le-au preluat și. lipsită de concepţie. filosofia dreptului etc. aleatorie. cultura europeană post-medievală s-a devedit a fi aptă să preia cunoștinţe și descoperiri tehnice de la alte civilizaţii și să le ducă mai departe. cel care a formulat și argumentat pertinent teoria ciclică a civilizaţiilor în istorie.a. În alţi termeni. să le transforme calitativ în altceva și să le utilizeze ca forţe ale dezvoltării economice și sociale. Parafrazându-l pe Kant. Cu banii de hârtie inventaţi de către chinezi. fără o spontaneitate a creaţiei disciplinată prin concepte generale și fără certitudinea superioară pe care o procură conștiinţa perspectivei generale atotcuprinzătoare. În altă ordine de idei. masterat. în 1904 la Halle. Performanţele impresionante realizate de către cercetarea știinţifică în Statele Unite vizează în primul rând cunoașterea intrumentală. Este de presupus că. pe baza cărora s-au format ulterior imperiile coloniale. Se înţelegea cumva de la sine că cercetarea aplicată nu se poate dezvolta normal. În Europa însă. în două sute de ani. fără orizont și suflu metafizic. nu se mai predă nicăieri Filosofie sistematică (filosofie generală) și nici Istoria filosofiei. cu bătaie istorică pe termen lung. biotehnologii etc. realizate în Europa prin savanţi precum Einstein. Cu praful de pușcă și acul magnetic chinezesc. iar respectivele descoperiri aveau doar valoarea unor simple bizarerii locale. Spengler sau Toynbee. am putea spune că cercetarea fundamentală fără cea aplicată este sterilă. a aprofundat filosofia Greciei antice și a susţinut un doctorat în Filosofie. A trebuit să vină civilizaţia europeană. mai precis din tradiţia universităţilor germane. filosofia culturii. cu o teză despre Heraclit. Cercetarea fundamentală a fost preluată din tradiţia universităţilor europene. cu alte cadre de gândire. de exemplu. De exemplu. în secolul XX cunoașterea a evoluat pe două planuri relativ distincte: o cunoaștere cu caracter general și o alta de tip instrumental. Heinsenberg. euristică. realizând o adevărată revoluţionare a tehnicii și plasând Europa în fruntea progresului tehnico-știinţific global. Cele două tipuri de cercetare sunt practic complementare și inseparabile. pe baza lor. ci tot prin deducţie de la vechi concepţii filosofice abstracte. praful de pușcă sau acul magnetic. Cercetarea aplicată singură este oarbă. europenii au făcut capitalismul și au preluat iniţiativa în economia mondială. iar cercetarea aplicată fără cea fundamentală este oarbă. logistica marilor descoperiri geografice. dar aici cercetarea fundamentală nu a fost abandonată practic niciodată. cercetarea fundamentală este pe cale de dispariţie. au schimbat faţa lumii. ci ca fiind relative la capacitatea apriorică a subiectului cunoscător. nu au ajuns la concluziile lor prin generalizare de la cunoștinţe de ordin empiric. ca urmare a reorganizării învăţământului superior și a aplicării principiilor cuprinse în Declaraţia de la Bologna din 1999. cu puternica tendinţă către o cunoaștere sistematică totalizatoare și cu un tip nou de raţionalitate. în prezent. Am făcut aceste scurte paranteze cu scopul de a pune în evidenţă utilitatea indirectă. Oswald Spengler. cercetarea aplicată. Dar în Statele Unite cercetarea fundamentală nu este nici ea neglijată deloc. Despre o filiaţie asemănătoare se poate vorbi și în știinţele sociale. europenii au făcut tunuri și busole.. Schrodinger ș.52 te ca „obiecte” fizice în sine. hig-tech. In unele universităţi și centre de cercetare din SUA au fost atinse performanţe inegalabile în cercetarea aplicată. au fost precedate de ample cercetări fundamentale în fizica teoretică.

cercetarea efectivă și comunicarea rezultatelor se derulează într-o engleză fadă. treptat și metdodic. Ceea ce se va pierde pe termen lung. la modul cel mai grosolan cu putinţă. să nu se poată obţine rezultate notabile decât prin munca în echipă. deci. Există. care este oricum mai puţin manipulabil. în Știinţele umaniste. învăţământul european va rămâne constant cu un pas în urma celui din SUA. dar și din ţările care au făcut reformă reală în învăţământ. Japonia și. O pierdere uriașă în ordinea cunoașterii știinţifice. publicaţiile relevante pentru comunitatea de oameni de știinţă sunt controlate. Marja de libertate a cercetării este. individuală și individualizatoare. Foarte probabil. și azi individualităţi creatoare puternice în diverse domenii ale știinţei.. tocmai aici. Transformarea învăţământului superior în învăţământ de masă. limitată și dirijată din capul locului. de exemplu. a coborât nivelul universităţilor cu aproximaţie la nivelul la care se aflau școlile medii tehnice sau chiar școlile profesionale cu trei-patru decenii în urmă. pentru că este o chestiune efemeră. respectiv ceea ce ţine de specificul naţional. desigur. cu ramificaţii globale. în medicină de exemplu.. destrămarea și degradarea tradiţiilor naţionale sunt încurajate din toate direcţiile. pentru că el ar putea să propună proiecte pe teme de cercetare pe care încă nu le-a imaginat nimeni. China. care nu pot să fie duse la bun sfârșit decât de o echipă relativ numeroasă. Mărimea și complexitatea echipei devin criteriu de evaluare în vederea finanţării. Lucrarea va trece însă neobservată. tematic și financiar. mai mult. pentru că logistica diseminării cunoașterii. vedetismul gol. Aici. probabil. combinat cu predarea-învăţarea exclusiv a cunștinţelor aplicate. care vor ignora complet valorificarea potenţialului cultural local. nu se va compensa printr-un eventual câștig mercantil pe termen scurt. simbolic. pentru simplul motiv că în Europa nu va mai exista debușeu pentru aceasta. sunt anihilate indirect. Capacitatea inovativă a economiei europene va scădea într-o perspectivă mai îndepărtată. Se lansează un program de cercetare și se primesc proiecte în vederea evaluării și. fundaţii impersonale sau centre de cercetare. nu ar fi avut nici o șansă. prin aplicarea principiilor de la Bologna. în predarea–învăţarea acestor discipline este imposibilă prezentarea și utilizarea întregului aparat conceptual al filosofiei. totul sub promisiunea destul de nesigură că în acest fel învăţământul superior va deveni mai „eficient” din punct de vedere economic. de exemplu. Nu se finanţează activităţi individuale sau publicarea unor cărţi. într-o disciplină eminamente critică. în timp ce face eforturi de anonimizare și minimalizare a creatorului din știinţă. ci numai ceea ce consideră ei că merită. Pe de altă parte. la fel ca stilul. Călinescu. Se finanţează proiecte de anvergură. în chip mai evident dominată de o falsă cercetare și de proliferarea unor pseudoprobleme. stimularea și finanţarea prin sistemul de proiecte existent în prezent deschide posibilitatea aservirii subtile a cercetării știinţifice. dar ideea de proiect la care trebuie să se lucreze în echipă s-a extins și acolo unde nu este cazul. Comanditarii nu finanţează orice. inconsistentă și inofensivă politic. de vreme ce nu se mai predau discipline cu caracter general. Este posibil ca în unele domenii. în linii generale.tură. a finanţării.. concepţia nu poate fi decât personală. iar logica ar trebui restrânsă la limbajul formalizat. Filosofia este. iar originalitatea de asemenea se poate manifesta numai între limite date. Dacă cineva se încăpăţânează să lucreze pe cont propriu. dar acestea nu numai că nu sunt stimulate ci. prin comparaţie cu cea de peste Ocean. Să pretinzi ca la o temă de cercetare în filosofie să se lucreze neapărat în echipă este ca și cum ai cere mai multor poeţi să scrie o poezie în echipă. Nu se va mai realiza cercetare fundamentală. Se crede că obiectul filosofiei ar trebui restrâns la analiza logică a limbajului. În atari condiţii. etc. adică exact acolo unde ar trebui să se manifeste individualităţile creatoare cele mai pregnante. bunăoară în sport sau în muzică. eventual. nu ar mai avea nicio șansă. la fel ca cercetarea însăși. pe zona de interferenţă cu domeniul particular dat. Lucrurile stau. mai nou. iar evaluarea se face în raport de o anumită listă bibliografică. Dacă Albert Einstein s-ar naște azi în Europa. În filosofie. Dar. fără perspectivă asupra ansamblului. Că filosofia ar trebui să fie cen- 53 . Comanditarii cunoașterii sunt anonimi. Aici nu încape critică – și spiritul critic propriu omului de știinţă este inhibat. Aici se imită în mod necritic. nu are decât să-și caute sponsori. ci pot fi luate doar câteva concepte în mod selectiv. și acelea luminate doar parţial. concepte care pot fi utilizate doar fracturat și pedestru. la fel și în cazul celorlalte specializări. filosofia dreptului la oameni profund amorali etc. Nici măcar limba naţională nu mai contează deloc. Neglijarea. proiectele trebuie să se încadreze într-o tematică dată. Se insinuează astfel anonimatul animalului de tracţiune și un anume gen de spirit de turmă la cel mai înalt nivel de performanţă a cunoașterii. Sistemul contemporan de valori încurajează falsa individualitate. un Lucian Blaga sau un G.

Nu au idei proprii și nici nu au nevoie. Vol. p. Blackwell Publishers Ltd. dar nu este singurul important. may open the way of the collective mind to a new ideology that we are unaware of and that we cannot assess according to universal ethical norms. Huntington. typical for postmodernism. 51. denouncing the fundamental concepts. p. 94. 1986. București. Promovează în ierarhiile academice. Paris. Summary Postmodernist Human Condition and Philosophy as Subculture Postmodernism seems to be a paradigm that we are tempted to assume as something inevitable. Aristotel. 2001. Texte filosofice. 6. București. Cluj-Napoca. o sofisticare care ascunde false profundităţi. 349 sq. 4. fundamental knowledge. It is in the analysis of such circumstances that resides the originality of our approach. Metafizica. Simon&Schuster. apoi leagă acele conspecte laolaltă. the hypostasis ideas as illicit meta-narrations may lead to the fundamental knowledge study. meta-narrative. În filosofia contemporană există și alte curente deosebit de viguroase și în gîndirea de expresie germană sau franceză. political manipulation. Filosofia unificării europene. 116. One could satisfactorily define Postmodernism as a sum of characteristics of contemporary globalizing societies. to the acquisition in the further education. Essais philosophiques. 1986. S. of exclusively instrumental knowledge. 19. decomposition. 1970. 2. p. p. Orientarea este.P. 1965. Ei conspectează un anumit număr de cărţi. Andrew Gamble. Key words: Postmodernism. Texte filosofice. the rejection of all ideologies. 2006. Bibliografie 1. un soi de alexandrinism cultural.trată pe epistemologie. which may have negative repercussions on the knowledge and the individual thinking skills on the long term.. Platon. For instance. ESE. 161-162. Politics and Fate. dar transplantată pe decupaje mici. EFES. 91. specific to the totalitarian regimes. 5. 7. pe suprafeţe mari. 8. București. applied knowledge. which exposes the individual to the possibility of superior political manipulation. Este exact ceea ce fac promotorii filosofiei analitice în cultura română. București. Karl Jaspers. adică să studieze modul în care se constituie teoriile știinţifice. Or. important este că sunt trendy.P. 1975. devine nerelevantă. 54 . în comisii și agenţii guvernamentale sau în politică pe baza acestei maculaturi. Andrei Marga. p. p. The Clash of Civilizations. Payot. of wrongly labeled „skills”. E. Se poate admite că filosofia analitică de expresie engleză este de departe un curent important în filosofia contemporană. I. 1996. p. the need for individual freedom and the libertine doctrine stimulate under postmodernism a way of life featuring hedonism. New York. Impresionează. but negative effects resulting from noncritical assumptions of everything introduced to us as postmodernism have been less reflected upon. 82. filosofia analitică neasimilată. Karl Jaspers. deși nu se poate invoca niciun caz în care epistemologia ar fi fost de vreo utilitate vreunei teorii știinţifice. Academiei. Karl Jaspers. New York. Pe de altă parte. în administraţie. E. Opere. 3. neviabile și incoerente în alte culturi. anomy and libertine behavior associated with the decomposition of the traditional family. Ed. p. pentru că se creează impresia că producţia lor este o prelungire fidelă și autentică a problematicii de peste Ocean. făcând astfel cărţile proprii.P. Also.

FILOLOGIE 55 .

[2] . Language Czech Danish German Estonian Spanish French Western Frisian Indonesian Italian Latvian Lithuanian Hungarian Dutch Norwegian Polish Portuguese Romanian Slovak Slovenian Serbian Serbo-Croatian Finnish Swedish Turkish Translation Subkultura Subkultur Subkultur Subkultuur Subcultura Sous-culture Subkultuer Subkultur Subcultura Subkultūra Subkultūra Underground Subcultuur Subkultur Subkultura Subcultura Subcultură Subkultúra Subkultura Potkultura Potkultura Alakulttuuri Subkultur Altkültür 56 As mentioned previously the qualities that define a subculture as distinct may be linguistic. traditions and in some cases even their native ethnic language.com Culture involves a shared group of behaviors. but is different in some way or another from the prevailing group. race. and Nazi skinheads. beliefs and age all play a part in a group of people joining together and making their own subculture with characteristics that separate it from the dominant culture that surrounds them. and also clothing. religion. Italian Americans. geographical. a subculture is ”an ethnic. It is usually these smaller cultural groups that happen within a culture. Most of them adjusted themselves to the so called Mainstream America. These so called groups are subcultures. Ken Gelder talks about ‘subcultural geographies’ along these lines. such as American culture. Laura Rebeca Precup Stiegelbauer. Rodica Teodora Biriș Culture. cyp4d@yahoo. political. immigrant status. Members of these subcultures typically make even use of a distinctive language. behaviors. to name just some here as the list is quite extensive.may also be considered as a form of subcultures. regional. or social group exhibiting characteristic patterns of behavior sufficient to distinguish it from others within an embracing culture or society”. birisrodica@yahoo. economic. which consists of fashions. Some examples for subcultures include ”heavy metal” music devotees.com. common interests. there are other cultures that are impacted by the dominant culture. and argot. sexual. values and attitudes. Subculture. body language. They also live out particular relations to places. Romanian Youth's Language narcisa_tirban@yahoo.com.Narcisa Ţirban. Mexican Americans. hobbies. Irish Americans. Within major cultures. even though they may still accept many of the values of the dominant culture. motorcycle gang members. body-piercing and tattoo enthusiasts. But then again the members of a subculture often signal their membership through a distinctive and symbolic use of style. and/or African Americans . or a combination of factors. Professions. aesthetic. but then again may still keep many of their cultural customs. According to the Merriam-Webster online dictionary. [1] Table 1 below shows the translation of the word ‘subculture’ in many different languages. To some extend even the ethnic groups for example Greek Americans. religious.

and Mexican Americans. 4. sh for s shtiu. 2. through their movement out of the home and into non-domestic forms of belonging (i. 6. najpa for naşpa ah for a mah The strategies for defining a special youth or subcultural identity primarily involve consecrated borrowed usage: all caps. ‚parasitic‘. contextualize subcultural identity. etc. 3. he connected subcultures with what he termed ”subversive values.  They also understand themselves as being a crucial part of the cultural mainstream of the American nation. ce conteaza k ki for ci pupiki j for ș ejti o fana.  Some examples from the United States to easily identify subcultures include ethnic groups such as Vietnamese Americans. – spelling of Romanian words according to English pronunciation rules e. through their negative or ambivalent relation to class (since subcultures are not ‚class-conscious‘ and don‘t conform to traditional class definitions). like their food traditions. it may be described as a counterculture. at play or at leisure. shi. they frequently keep much of their original cultural traditions. when subcultures are mentioned. adik. the subculture ceases to exist except as a group of people who claim a common ancestry.g. which might be hard for an outsider. rulz for rules 2. [4]  That is generally the case with German Americans and Irish Americans in the United States today. etc. 1. pha. subcultures are social. As Ken Gelder notes.  Most of them identify themselves as Americans first and later just mention their heritage. through their refusal of the banalities of ordinary life.g. We can observe nowadays a notion among the youth in many countries. [5] These new created words have several distinctive functions and are used mainly in ‘e-chatting’ by the youth online or in the text-messaging on their mobile phones. they are to be expected to be part of a distinguishable subculture in their ‘new’ society. invatzat. through their stylistic ties to excess and exaggeration (with some exceptions). use of number for letter or number for word. They are used both for loan words and for words.  As a consequent. vad k. African Americans. [3] He categorizes six basic ways in which subcultures can be understood: 1. anthropology and cultural studies. with their own shared conventions.  As the cultural differences between members of a subculture and the dominant national culture blur and eventually disappear. In 1950 the sociologist David Riesman. intercaps. contextualize subcultural originality and creativity e. mathe ph for p supher.” Today. all small caps. through their often negative relations to work (as ‚idle‘. a leading scholar that identified what he called „subcultures”. The spelling variants occur both in English loan words and in native Romanian words. but they can also seem ‘immersed’ or ‘self-absorbed’. asha tz for t spunetzi. the club. 5. 57 . [6] These are graphemic features that function either as orality markers or contextualized cues or simply signal subcultural identity. x for cks sux - spelling of English words according to pronunciation e. th for t bethon. mintzi ph for f marpha. though a diversity of groups are subcultures. social groups other than the family). The common cultural traits of subcultures set them apart from the rest of their society. sphune k for c moldovenesk.g.). phumezi – spelling of English words according to Romanian pronunciation rules e. people often first think of subcultures who are well thought-out to have rebellious values (such as Punks or Nazis). They deliberately misspell or have special spellings.  The members of each one of these subcultures share a collective identity. values and rituals. They created their own spelling rules. like their parents for example.e. In multifaceted and diverse societies in which people have come from many different parts of the world. rather than property. he differentiated them from the mainstream culture. The youth also wants to separates themselves from the adults and create a new form of subculture. pupik dulcik k for ca muzica mai comerciala k aia k for ca daka.g. the ‚hood.On the other hand in sociology. a subculture is a group of people with a culture (whether distinct or hidden) which differentiates them from the larger culture to which they belong.). dialects or mother tongue and many supplementary cultural traits that come from their common inherited background and past experience. through their association with territory (the ‚street‘. to be understood. If a particular subculture is categorized by a methodical disagreement to the dominant culture.

limbaj Summary Culture. BAFTA LA CAPACITATE.com/ 1. Romania. 2001. emotive.3. lifestyle. 1995. youth. Ken. linguistic uses. Cuvinte cheie: cultură. Conclusion Within any culture . also shroud the messages from unknowledgeable outsiders. or symbols may be shared between the main culture and this subculture. the recurrent occurrences. tineri. softcover ISBN 0-415-27815-5. Huq. Subculture.The use of caps is to indicate different feelings and emotions. by and large. the youth in Romania created their own Romanian language they use in ‘e-chatting’. Johan and Bolin. connotative. Rupa. Limbajul tineretului din România Această lucrare subliniază diferenţele dintre cele două noţiuni: cultura şi subcultura. but as we outlined in this paper. de cuvinte noi create care sunt folosite în ‘e-chatting’ de generaţia tânără din România. Certain values. Hardcover ISBN 0-415-27814-7) 5. Cambridge University Press 6. j3 for eu [I. Tinerii din România încearcă să se diferenţieze de adulţi. appearance. Key words: culture. which is an instance of how language functions as a resource in the construction of a particular ethnic-social identity. The youth from Romania tries to differentiate themselves from the adults. SAGE Publications Rezumat Cultura.g. and poetic. The repetitive uses. ‘Beyond subculture’ (Routledge. ‘e-chatting‘. 2006. likes. March 2007 4. In this paper our aim is to emphasize some examples of ways how new spelling rules and newly created words which are used in ‘echatting’ by the Romanian youth. turning it into a veritable anti-language. ‘e-chatting‘. creând şi folosind propriul lor limbaj. Nice 2 meet U Foreign models can be adopted and re-contextualized. Subcultura. creating and using their own Romanian language. but the subculture will. a large amount of the local potential for linguistic creativity surfaces and can be identified both in editorial material and in readership feedback. References 1. CRAAAAZY. This is the point where local language creativity surfaces to create a unique style. stress different beliefs and patterns of action.g. 4 U. salz for salut [hello] addressee pronoun U for tu [you] addresser pronoun Yo. me] Although most formats. it is especially the youth which tries to differentiate themselves from the adults. such as: shouting or exclamation: e. maria Use of number instead of letters: 00 for OO  c00l. The greater density of colloquial features is readily noticeable in the young people’s written inputs on electronic forum sites. rites. Romania.a group of people may form a subculture different from the main culture.merriam-webster. subcultură. Subcultures: Cultural Histories and Social Practice. vb for vorbesc vorbim [speak] nust for nu stiu [don’t know] ce’s for ce este [what is] or ways of address: e. It will be shown a brief overview of the meanings of the word ‚subculture‘ from different sources. party. Routledge. 2006. arad. Crystal. Youth Culture in Late Modernity. show that this is a normative language whose functions. g00d. Hell0 Use of numbers for words: 2morrow.Gelder. Subcultures are creating themselves for many different reasons. GuyS                All small caps: time. food. moi. HAAAPPY Intercaps:  in nicknames IoNiShKa PiShKa. In addition to the fashion. Goran. and discourse strategies of written discourse rely heavily on loan words and phrases. subculture. Romanian Youth's Language This paper underlines the differences between the two notions: culture and subculture. Förnas. Vor fi prezentate pe scurt semnificaţiile cuvântului ‘subcultură’ din diferite surse. language 58 . Language and the Internet. dislikes and many other obvious noticeable differences. 2007.g. http://www. David. Scopul nostru  este să scoatem în evidenţă câteva exemple de noi reguli de ortografie şi de asemenea.  AngelOfRock. It is the case when special contractions occur: e. besides being representational.  greetings sal.

Poète. Rejeté par sa mère. d’où il revient pour trouver sa paix.darabus@gmail. le trajet de la mode de l’époque. par la prise en charge de l’art comme jeu . le fils illégitime de l’évêque Silvestre. un mouvement littéraire – le modernisme: « En écrivant dans une langue à circulation limitée [I. Contemporain à Ivo Andrić. comme Krleža. la perte de quelques valeurs et l’obtention des autres. Ortega y Gasset appelle « la déshumanisation de l’art » par la dérobade des formes vives . dramaturge expressionniste. comme Whitman. mais pas avec la même astuce qu’il avait lutté contre la monarchie croate.Carmen Dărăbuș La recherche du sien artistique. qui avait utilisé comme élément d’accès à la grande culture du monde non pas la langue. le retour de Philippe Latinovicz Les expérimentes artistiques qui provoquent le passage d’un code artistique vers un autre traduisent pratiquement problèmes de nature intérieure individuels et éléments de sociologie de l’art – la manière dont l’artiste se rapporte au soi-même et à la société. il arrive à un miment donné à Paris. le troisième – l’image de la dictature et surtout du dictateur. Philippe Latinovicz. devenant « une chose sans aucune transcendance » (Gasset 2000: 35). essayiste. est l’un scindé entre le besoin de retrouver sa source d’inspiration dans les régions natales. à l’âge de l’adolescence. La rupture de sa maison s’était produite il y avait vingt-trois ans quand. L’imaginaire littéraire reprend. il a volé quelques argents de sa mère. à côté d’autres écrivains. les nouveaux ordres en société. quand il constate des graves dérapages du celuici. image qui transcende l’espace balkanique à l’universalité. le deuxième – la matérialisation des valeurs morales.com des polémiques contre le système pour lequel il avait lutté. en particularisant au niveau du personnage la recherche de l’expression du sien au niveau artistique. rapidement dépensés pour les petites caprices et tentations de la jeunesse. Le roman Le retour de Philippe Latinovicz (dans la Dalmatie d’où il est originaire) est le premier roman d’un triptyque – et considéré son chef-d’œuvre -. de l’intégration dans une certaine orientation artistique vers la découverte des coordonnées pérennes. qui se disait Regina. de l’honnêteté dans un monde frelate par commodités et par manipulations générées par des stéréotypes de comportement  . Accablé par ses in- . source qui le pourrait particularisé dans le monde de la peinture (le régionalisme). Krleža est attaché aux valeurs pour lesquelles il avait lutté sur le front antifasciste à côté de Josip Broz Tito. Andrić]. comme ironie essentielle. Kazimiera Valenti-Latinovicz (d’origine italopolonaise). vue comme simple marionnette impériale. Miroslav Krleža. Le personnage principale du livre. Le premier représente le statut de l’artiste et ses hésitations pendant la recherche de sa vocation générale et de celle-là individuelle dans le contexte de l’expression choisie . les romanciers et les poètes yougoslaves du début du XXe siècle. artiste intériorisé retourné à la maison après une absence de dix-sept ans. il vit son enfance dans le torturant bavardage de la ville Kaptol – qu’il est. Le début du XXe siècle apporte les signes de ce que J. Mallarmé ou Maeterlinck  » (Nedelcu 2009: 32). inaccessible aux lecteurs européens. D’ailleurs. Andrić et Crnjanski. comme il se passe presque dans tous les espaces culturels qui n’ont pas une langue à accès directe à l’uni­ versalité. sa vie entière se trouve sous le signe de la recherche. ont accepté et ils se sont appropriés les nouveaux modèles du paradigme culturel appelé <modernisme>. des incertitudes. romancier. l’écrivain croate Miroslav Krleža est considéré l’un des grands écrivains exyougoslaves. le Paris (l’universalisme). Verlaine. et son appréciation comme artiste par le centre culturel de l’Europe. pour suivre la vocation d’artiste plastique. suivi par Sur le bord de la raison et Banquet en Blithuanie. en effet. fait qui les ont assuré une place potentiellement égal aux modernistes des autres espaces linguistiques européens. fait qui ne l’empêche pas à entrer dans c. et fils officiel de l’ex-valet épiscopal Latinovicz. Hauptmann. mais. en commençant à ses origines: fils d’une buraliste.

pour le réel est substitué par la fauviste audace chromatique. d’une manière entêté. Le moment-clef est constitué par la visite dans le bordel.. à couvertures en velours. La faim de réalité.. qui représentent une provocation dès sa puberté. vivants. qui va changer son nom en Philippe. à la rattraper . il y a plus de trente ans. abstrait. La matière ne peut pas donner la mesure du moi que par la force artistique de sa sublimation. le soif pour la forme.]. comme scène. pour la matière. Pour la catégorie du ceuxlà pour lesquels les ancêtres sont plus importants que le sien. nous allons préférer toujours Tiziano [. il retrouve une Croatie hétérogène. Impossible à peindre les sons et les aromes. les cendrés et hachés lambeaux. qu’il la voit comme permanente cloison de la dissimulation de la nature humaine insensible. le réel comme forme d’animer le rêve deviennent les catalyseurs de la recherche. les bourgeons des roses dans les vases parlent sur la même chose dans le symbolisme petit-bourgeois généralisé.. Bien qu’ils parlent la même langue. justement ici. devenu peintre fauviste. il est toujours déchiré entre la faim de matière et sa rejection. Ce que Raoul Sârbu affirme sur Tiziano est valable pour n’importe quelle époque: « Si nous vivions 120 ans. Chez lui. ni dans l’univers des livres: « il avait toujours senti vaguement que les tableaux. [. quand il quitte la pièce: « la peinture n’a à sa disposition qu’un seul langage pour s’exprimer sur la toile. mais cette dernière-ci se banalise par l’ado­ ption de la part d’une classe sociale entière: si le cocher Joža Podravec parlait sur le sexe avec une « biblique simplicité ». pendant laquelle la prostituée lui révèle une autre image de sa mère par des informations irrévérencieuses qui le rendent inhibé et sur laquelle il se souvient le son prolongé. lui donne la sensation d’une éternelle rupture de réalité . La sensation qu’il est incomplet en qualité d’artiste est un prolongement du même sentiment de son enfance. depuis ce temps-là. des gestes dépourvus de substance. il trouve quelques moments de paix dessinant et peinant dans la cour intérieure de la maison. ancestral de la femme. [. ils restent différenciés. et ça s’avait passé il y avait longtemps. La brus­ que rupture de son univers domestiques. d’énu­ mérations – une toute entière invasion lexicale qui traduit un faim de réel. qu’il n’en peut retrouver ni dans son monde d’adoption.. seulement la misère devient un problème.] Chaque individu fluage ses propres immenses cercles concentriques de son existence  » (Krleža 1968  :  39-40). comme celui de sa mère. il avait essayé. pour être des vrais tableaux.] Depuis qu’il avait perdu le contact avec la vie. dans cette pestilentielle chambre. comme élément d’inhi­ bition de la pénétrations dans le côté profond de l’existence. dans l’autre couche du sien. la première reçoit l’art par des stéréotypes de jugement et l’autre – est tout à fait insensible à l’art: « Ces brutales et dures frimousses de cannibales portent avec elles-mêmes la misère et pour celles-ci la peinture ne représente aucun intérêt.. pour se convaincre soimême que la descendance paternelle est indubitable. intéressée par la satisfaction des besoins immédiats. Détaché de monde déjà quitté il y a des années. parce que ce qu’en approche ou qu’en la différence entre les individus appartient à un autre plan que l’adhésion à un espace commun à tout ce que va dire ça –. mais la substance recherchée c’est seulement la liberté qui est capable à l’offrir. l’album à photographies ont une valeur sacré et justificative. qui pourraient le réunifier. La tentation de se retourner en Dalmatie est dictée par le besoin à satisfaire du désire d’être complet. plus simple ou plus sophistiquée. devraient parler au moins aussi clairement comme lui avaient. le nom du père officiel.. de la répétition. que l’accomplissement individuel. de la frustration provoquée par l’incertitude de la descendance paternelle. dans la pâle lumière du crépuscule. Avec lui commence la liberté d’exécution qui contraste à la sécheresse de ses prédécesseurs et qui signifie la perfection dans la peinture » (Sârbu 2001: 38). en style romantique. par ses dérives religieuses et ayant l’intuition de ses excès érotiques. décadente (dans la soi-disant coterie de la haute société) et une autre barbare. Mais . sont des monologues. mais au monde de l’esprit. Sigismund-Kazimir. sa matière et le son créent des associations difficiles à capter. dans la Pannonie Supérieure. pour guérir un moi fragmentaire. au dépit des turpitudes du celui-ci. il sent toujours un faim de réel. protestataire. Vivant. la sortie d’une certaine coterie artistique.60 certains et instables états émotionnels. n’importe où se trouve-t-il. La symbolisation au niveau de l’image connait elle aussi des différents degrés. un objet-tabou qui a marqué son enfance d’une manière négative. elle est le produit d’une manière à penser. d’une manière ou d’une autre toujours immature. Pages consistants du livre ont un caractère essayiste. mais il n’avait jamais réussi » (Krleža 1968: 30-31). du sentiment de la division. comme artiste. apprécié essayiste dans le domaine des arts plastiques. il devient un maître formel de l’orientation dont il y fait partie. en fonction du milieu formatif. sous une inconsciente tyrannie de la mode européenne de son époque. dans un autre décor.

complet. très forte. identitaire. sl. quand il sent que ce geste bien concret met en ordre le chaos de ses angoisses. qui est en retard après l’arrivée dans la région dalmatique. commencent à lui sembler des aquarelles. celui de la prostituée quittée il y a des années. à accents d’art nouveau. comme elle est perçu par son fils: « Avec le premier mouvement de la brosse. dans son expression déchaînée. sous cet inintelligible filet. perpétuel renouvellement » (Krleža 1968  :74). de loin. très tôt.est qu’il est à imaginer une toile vraiment accomplie. en attendant à être éternisées sur le chevalet. en effet. la libération vient au même temps avec le transfert sur la toile de la manière de la percevoir. Le regard dans le miroir. annulée temporairement par le départ. semble une revanche de l’inhi­ bition des temps vécus jadis par Philippe. [. ses nerfs ont été encore pleins de vigueur. dans l’espace. en regardant. Après des impulsions longuement recherchées. artistique. titre donné. Evidemment. bien qu’elle ait trouvé une forme de stabilité sociale et émotionnelle. au-delà des expériences modernes.. dans le Moyen Âge. le retour entier devient une longue confrontation avec les facette du sien: humaine. Ayant sur soi-même une autre perspective que le filsartiste pour lequel l’art est la connaissance et son expression. les allusions feudistes de la période de formation du jeun homme ne manquent pas de ce roman. mys­ t­ érieusement cachée quelque part  » (Krleža 1968 : 74). La brusque émotion esthétique. elles jaillissent sp­ on­ tanément. parmi les étoiles. entrant dans l’incendie ménage pour sauver quelque chose d’important pour le maître: un autre moment-clef de sa vie. sous la voile par laquelle on peut entrevoir l’ourdissage. en tonalités de fresque décadente. pour constater que cet enfant sourd-muet imitait le rituel du prêtre devant l’autel. enfant pour lequel il sent un vrai transfert libérateur. va le rendre cloué devant la toile.. il senti les frissons de l’émotion. La relation de sa mère. ennuyants jusqu’à présent. commence à s’estomper. jetant des sons animalesques. 1 61 . L’enfant sur les champs. une par une. dans une banale journée. arrivé une honorable dame préoccupée à se préparer une tranquille vieillesse. La nostalgie pour l’art parfait. En effet.] Mais quand le pinceau trouvé dans la main de son fils à commencer péJupan. une image confuse. et au milieu desquels il ne se retrouve pas. dans la lumière de la lune. lui confirme qu’entre le passé et le présent existe un pont subtile impossible à l’annuler.] Ses émotions revenaient.. d’une résurrection de l’enthousiasme artistique. traumatisé par les mots entendus dans le bordel: «  Il a renoncé au déjeuner et il a continué à peindre jusqu’au repas de soir et maintenant. des images picturales tissues en différentes expressions luminescentes. il faisait de ce pâle masque un point de départ pour un personnage de pitre et blême. avec le jupan1 Silviu Liepach appartenant au domaine du comte Uexhuell-Cranensteeg est vexante pour Philippe. comme les oiseaux migrants. L’obsession de la recherche d’un stable fondement comme élément de repère au-delà d’expérimentas. en sentant l’insi­ nuation d’une métamorphose longtemps attendue: « penser en images et te rendre ivre à la multiple. se retournaient. l’échec du sien qui refuse à se détacher de passé. Le tableau dont il rêve est un immense ventre de femme. devant un mur blanc. dont le modernisme est tributaire aux expériences narratives européennes de la premi­ ère partie du XXe siècle. biologique.. qui n’a pas encore trouvé l’accom­ plissement compensatif dans le présent: « Sous ce vivace réseau. Le désespoir au milieu duquel il a été jeté. par sa mère. lui offre l’impulsion à se mettre en danger. pour les plus importants boyards et fonctionnaires . dépourvue de sons et d’aromes ? » (Krleža 1968 : 63). dans des fragments qui recomposent l’histoire de l’espace croate de la deuxième partie du XIXe siècle et le début du XXe siècle. Le regard en arrière dans la bohème parisienne est. qui avait bouleversé son passage de la puberté vers l’adolescence par ses paroles dits sur sa mère controversée. portant une broche démodée au cou. županŭ (http://dexonline. au dépit de la superficialité jouée. le sans avait encore le pouvoir de se mettre en marche. Vie et sent  ! [. ne peut être guéri que plongeant dans les abîmes du moi. habillé en soie noire.ro/definitie/jupan). est un échec pour la femme qui se trouve face à face avec le dévoilement des sa nature profonde. qui surprend ce qu’il désirait il y a longtemps à cumuler – l’image et le son -. pendant une promenade sur les champs. qui doit être passé dans l’autre sens aussi pour se confronter avec soi-même. les oiseaux de la nuit et le bruissement des feuilles. le portrait de sa mère qu’il essaye le faire. Les paysage de la Pannonie Supérieure. se trouve enterrée son identité. dans les Pays Roumains. celle-là d’un enfant à mains hautes dans le fort soleil du midi. une fois arrivé dans son pays d’origine. Regina Valenti est secouée par l’image qui prend vie sur la toile et elle comprend. le son perdu de l’enfant qu’il avait été une fois. Les couleurs s’écoulaient de ses tubes. en groupes bruyants » (Krleža 1968 : 127). à sa demande. moment-limite quand une sorte de réconciliation avec soi-même en lui redonne le désire de vivre intensément.

l’artiste refusant la confiance dans idyllique « en carton pressé ». du pois. Les destinées analysées par Krleža (Regina. vivant dans la pleine ignorance de la raison. cupide. Bobočka. de mouvement – leurs significations : l’agitation des mains de Liepach typique pour un individu sensuel. et ces fonctions du talent sont clairvoyants et se trouvent au-delà de fonctions habituelles de la raison et de la matière. est la deuxième femme qui influence d’une manière décisive sa vie. une suite de verts crépuscules dans les désertes clairières de la forêt. nettoya le visage de tout ce qu’il était agréable. Vladimir Ballocsanszy. . auprès duquel les souffrances. Authentique reste seulement l’agitation intérieure. elle est authentique dans sa manière à penser et à réagir. utilisant les tons pâles des vieilles lithographies japonaises du XVIIe siècle. qui avait estampé et falsifié les élans vitaux de la nature humaine. sa valeur sont données par la manière à transcender la matière. [. « l’homme n’est autre chose que le réceptacle des goût et des plaisirs des autres » (Krleža 1968 : 194). parce que les individus et l’art produit par ceux-ci font partie d’une chaîne de relations interdépendantes. une Europe minuscule en bronze. véhiculant des théories béhavioristes. Xénie. quand les couleurs se diluèrent sous l’acuité du regard et [. le mystérieux et l’exotique personnage à sang levantin. trouvée par le vacher Miško. étouffé par la sensation de fausseté. en différentes expressions.. en arnaquant la grosse couche de fard étiré sur les mystères de la peau et le visage caché sortit à la lumière. Donc la nature de l’art est transcendantale. l’épi­ derme s’ouvrit comme incisée à bistouri. de vulgarité dans le monde vers lequel il se tourne initialement comme vers quelque chose rédemptrice. mais il est quelque chose d’horrible dans la duplication visuelle de la réalité » (Borges 1998: 103). il avait exécuté une série d’aquarelles. de viande sanglante – se métamorphosent symbiotiquement dans le longuement attendu élan artistique : « Dans les derniers vingt-trente jours il avait peint plusieurs tableaux. dans l’idée commune de la continuité aussi. hésitent entre être des victimes et provoquer des victimes. Les images jaillissent de lui comme d’une fontaine. Le talent est une force qui ne peut pas être expliqué par rien de matériel. qualité qui semble une bulle d’oxygène pour Philippe. L’expression individuelle de l’art. truqué. des normes moraux destinés à mettre ordre le chaos barbare. Xénie Radajeva (Bobočka).. ses méditations stériles sur le thème du rapport exil-fauvisme-faux. de l’impossibilité d’une authenticité absolue. il avait noté ses impressions. elle va finir en suivant la manière à vivre choisie: poignardée par Ballocsanszy.voilà ce que ne peuvent pas comprendre les esprits superficiels. C’est ce qu’ils vont faire Ballocsanszy. l’investissement dans toutes ses impulsions est création et autodestruction au même temps.. Complexé lui-même. artificiel. slave et hébraïque . avide et égoïste. Latinovicz a la révélation finale du fait que « l’art signifie du talent.62 nétrer plus profondément sous la peau. minimisant. raffinement culinaire de belle époque à côté de chou. n’importe quelle réalisation des autres. de lard. en lui redonnant la force à s’émotionner et à peindre. Le retour à l’état sauvage è dans la vie et dans l’art – est génératrice d’authenticité. Il avait fini aussi un cycle d’aquarelles ayant comme personnages les ouvriers . Philippe reste « fidèle à l’idée à l’idée romantique de la continuité de la culture européenne » (Krleža 1968 : 194). celui qu’il va confronter Latinovicz avec le soi-même et avec son art. les drames. parlant sur la logique de quelques causes naturelles. parce qu’elles sont insaisissables! » (Krleža 1968 : 244). qui traduit audelà de la forme. maintenant. lui provoque des émotions culturelles profondes. troublé. faux. une miniature simple et sophistiquée au même temps.] Il avait peint. trempé en térébenthine. sa frustration augmentait » (Krleža 1968 : 99-100). quand sous les âpres fils. Vanda – la femme d’un important fonctionnaire du gouvernement.brute réalité  : paysans barbares à côté d’Aphrodites travaillées en or.. mais pas vaincu par les arguments du Levantin. il avait esquissé une centaine de dessins. à la maison. la trouvaille sur les champs d’un petit objet artistique. les conventions. le dégoût et la tristesse se cachent. La complexité des expériences qui à comme moment apothéotique la relation érotique avec Xénie. usé et scalpé à bistouri. La consommation de la soif de vie. Les opinions de Xénie concernant le rapport nature/culture établissent la source des ennuis dans le ballaste de la culture européenne. quand elle se préparait le quitter. Kyriales ne fait que dissimuler les frustrations de l’individu qui jusqu’à un certain âge il n’avait rien de notable réalisé. la femme fatale rencontrée dans son crépuscule. La rencontre avec Xénie se passe. Provocante et méprisante par rapport aux conventions sociales.Serghei Kyriales -. en faillite à cause de ses propres faiblesses. même si ses racines restaient dans la réalité  : «  Nous nous somme habitués avec les miroirs. pour Xénie. les ennuis.] tandis que le pinceau. La réalité entière est reçue par l’œil de l’artiste. en lui approfondissant l’abî­ me des doutes et des angoisses. modelée en style déc adent et raffiné.

il est perçu. mais aussi biologique. Dezumanizarea artei şi alte eseuri de estetică. surtout si on considère notre triste retard dans ce domaine. sans s’empêcher de fausses pudeurs.]. à ses tares et à ses sublimations. audelà du jeu des abstractions rendent l’art durable dans son histoire: «Si l’art nouveau n’était pas intelligible pour tout le monde. sont distincts  »  (Gasset 2000: 31). from where he is turned back with a view to rewin the peace. de Xénie. vieilli. Borges 1998 = Jorge Luis Borges. the browse of the track from the vogue of the epoch. Bucureşti: Humanitas. Key words: artist. 4. Miron. il renonçait à tout ce qui était anorganique. le vrai dilemme intervenant à la nécessité de la spiritualisation de la matière – le cœur de l’art même. Bibliographie 1. exposé par des raison privés (pour avoir une bonne relation avec un possible beau-fils). il réussit à faire les portraits de son entourage: le portrait de sa mère.]. il se sentait similaire au serpent qui perd sa peau pour regagner une autre sous le soleil de printemps. Bucureşti: Ed. 63 . en pensant à ignorer les flatteries et les révoltes – donc dans la pure lumière des filtrations intérieures. introverted artist.. et surtout dans le domaine des arts plastiques » (Krleža 1968 : 152). 3. mais qui  . Ipostaze (post)moderniste în literaturile sârbă şi croată. Bucureşti: Ed. prefaţă şi note de Sorin Mărculescu. Krleža 1968 = Miroslav Krleža.Miroslav Krleža. mais en même temps accessible est l’effort suprême de chaque artiste. regional. de la peur de ne pas blesser sensibilités et orgueils. from the integration in an artistic orientation to the find of some perennial coordinates. 5. Traducere din spaniolă.. les blessures anciennes se fermaient et sous leurs cicatrice un nouveau tissu épidermique s’acc­ om­ plissait. particularizing at the character level.. évidement. une obscurité sophistiquée assure une niche limitée. returned home after seventeen years of absence and his ego disrupted between the need to refind his inspiration source in the point of origin. the Return of Philippe Latinovicz The paper The Research of Artistic Itself.. Bucureşti: Ed. The imaginary of literature assume. source which could particularize him in the world of painting (the regionalism). Le livre est construit par des segments temporels du présent. sain » (Krleža 1968 : 152). and the admission of his value by the cultural center af Europe. La retrouve d’une haute communication artistique. de l’évocation du passé plus proche (l’expérience occidentale de Phillipe Latinovicz) et plus éloigné (par divers histoires de familles). Retourné dans son pays natale pour recomposer le sien identitaire biologique (la clarification de son véritable paternité) et artistique. Gasset 2000 = José Ortega y Gasset. gale. Cuvânt înainte de Andrei Ionescu. mais pour une classe de gens bien particulière qu’il est possible qu’ils ne soient pas plus précieux que les autres. de taille européenne. dans un habile discours du Silviu Liepach. Traducere de Florina Nicolae. Paideia. Cele două aparenţe ale picturii. ça signifie que ses ressorts ne sont pas ceux génériquement humains. Miroslav Krleža. haunted by the origin of an uncertain paternity. Assunto 1983 = Rosario Assunto. pentru Literatură Universală. vif. d’une manière de flatterie. filling the artistic identity with the research of the biological identity. ex-Yugoslavian writer. În româneşte de Virgil Teodorescu şi Radu Flora. Frumuseţea ca senzaţie fizică. Sârbu 2001 = Raoul Sârbu. la vraisemblance n’est pas suffisante. 6. the Paris (the universalism). sont des apparitions exceptionnelles pour le développement de notre culture générale. Croatia. frais. comme un germe catalyseur du développement des arts de son pays. The Return Of Philip Latinovicz analyze the tribulations the Filip Latinovicz’s tribulations. universal. elle doit être authentique. Pour que l’art pourrait exprimer profondément le sien. Seulement les racines dans la profonde humanité. Întoarcerea lui Filip Latinovicz. Dernièrement tout se transformait dans ses mains en tableaux et à chaque respiration il se sentait vif. Bucureşti: Ed. en pleine vie [. Il n’est pas un art pour les gens généralement. the researches’ artistic expression of itself. où l’art s’assimile à la catharsis. Traducere şi postfaţă de Valeriu Pop. Editura Universităţii din Bucureşti. Universul ca spectacol. 2. Meridiane.. s’il peut être crédible le témoignage finale donné par Kazimiera Regina Valenti Latinovicz concernant le père naturel de son fils: « Gens comme lui. du vieux Liepach etc.des vignobles qu’il les avait vus dans une tombée de la nuit habillés en leurs vertes blouses comme enveloppés en cuivre [. Nedelcu 2009 = Octavia Nedelcu. Réconcilié avec lui-même et avec le passé. Summary The Search for the Artistic Self. de la domestique (Caroline). donc vraisemblable .

Dumitru Irimia wrote in Introducere în stilistică [Introduction to Stylistics] (1999: 121).Oliviu Felecan Aspects of Spoken Language in the Romanian Contemporary Music ­ olifelecan@yahoo. The outfit of the Romanian rappers is also out of patterns as they wear baggy clothes apparently chosen at random and ”match” them with vulgar gestures and a special look of modern gangsters. Thus. 3 BUG is the acronym for Bucharest Underground Gangsters. nebărbierit şi ras în cap Care-ţi bagă în timpane beat-urile de hip-hop Îţi dam foc la casă până ieşiţi ca şobolanii Afară. authorities. lacking a message and the accent falls on the repetition of a refrain which is easy to be remembered.o. In order to perform a complex linguistic analysis we have further chosen the lyrics of three of the hip-hop bands which have been in fashion in Romania for the last ten years. 2 As the aim of the present paper is the language of the hip-hop lyrics we have translated the message as it is and left aside aspects of prosody. that the discrepancy between the two features of the language „este determinată de specificul spaţiului cultural în care se desfăşoară comunicarea şi de dimensiunea culturală a fiinţei protagoniştilor” [is the result of the peculiarities of the cultural environment in which communication takes places. Of several music types like pop. Neighborhoods with bad reputation of Bucharest. The youngsters see music as an almost constituent part of their daily life and the lyrics that accompany music are very representative in this respect. Moreover. In pop music lyrics are usually plain. and of the cultural level of those involved in the process] The spoken language of urban life has become a label of expression via music for the young generation. Most of the times their defying attitude is real and has objective reasons as the hip-hop artists usually come from the outskirts of cities and have a low social status. The first one has no father (is orphan) and the latter is the smallest child of a numerous family. Yet. and outfit.s. o să fim la tine pe scară”. country a.com From a sociolinguistic perspective the language of the youth proves to be the most complex one because it comprises both the literary language promoted by the educational system in the pre academic and academic years and the colloquial (familiar) one used while connecting with family and friends. rap fans have broken the patterns imposed by the well known tradition and patterns typical for the Romanian music and this is reflected at all levels of the social life: in terms of vocabulary. (Sişu şi Puya) [I am the bold unshaved bad boy / Who violates your hearing with the hip-hop beats / We’ll burn your house down until you run out like rats / Outside. behavior. deseară. A good example in this respect are Sişu and Puya because both artists come from poor families of Balta Albă – Sălăjan1. rock. tonight we’ll be at your door step]2. they are in a constant open conflict with the law. 1 64 . The breaking of the law and eager will to become rich have pushed Tudor Sişu to extreme behavior and he was arrested and sent to prison several times for usage and traffic with drugs of high risk. „Sunt băiatul acela rău. and common sense. the capital of Romania. hackneyed. we have decided to focus upon hip-hop music because its lyrics are the most generous in number and meaning. namely BUG Mafia [The Mafia of BUG3]. they are not original from these perspectives but copy their fellows across the ocean who are the musical icons of the bad neighborhoods from American metropolis (Felecan 2001: 17-18).

aşa-mi trăiesc eu viaţa” [I’m not stupid./ Îmi bag p. Foame de bani [Money hunger]).. He would have never tolerated under any circumstance this type of music. 8 Adapting the English spelling and pronunciation to the Romanian language the name becomes chelu meaning the one who is bald. the singers are portraying themselves negatively: „Noi suntem degeneraţia următoare” [We are the next degeneration] (Paraziţii. 13 The dative case is misused in this verse. a DJ . Ombladon and Freakă Dă Disk9 (members of Paraziţii). „Nu suntem falşi/ Eu nu sunt unu’ la televizor şi altu’ acasă” [We are no hypocrites / I am not one way on TV and something else at home] (Sişu and Puya. „Cred că sunt un om bun cu intenţii rele/ Detest figurile de trei lovele” [I guess I’m a good man with bad intentions / I hate shallow people] (Paraziţii. Foame de bani [Money hunger]). between 1947 and 1989. Puya (members of La Familia). Cheloo8. They send to some physical appearances (Cheloo) or the job one has (Freakă Dă Disk). the cops know we’re thieves] (Sişu and Puya). 10 A word game of show + business. dar sunt un lider/ Şi îmi place să cred că sunt un om liber” [I don’t lead anybody but I’m a leader / And I like to believe I’m a free man] (Paraziţii. to the street gang in permanent conflict with the law. cu limbaj de cartier” [Listen to the voices of the street in street language]: By using a rebel language like the one in the abovementioned lyrics. Doom and Satar. „nu am pic de bun simţ. the communist ex president of Romania between 1965-1989. 14 Totalitarian times are the years during the communist regime. the hip-hop artists want to highlight their belonging to the group they come from. rude and vulgar./ Acum totu-i legal. 11 Although abject and trivial. hai să-ţi zic cine sunt/ Cel mai şmecher la ora asta pe pământ” [Let me tell you who I am/ With 10 bears and 2 bitches I’m the coolest guy on earth] (Sişu and Puya. In other contexts they justify their offensive language by the release of constraints brought by the freedom gained in 1989 and invoke the natural and straight ways of expression: „Mă port natural. The best way to express themselves is the usage of a functional outcast language – the slang – which has the argotic attributes of the spoken language. The nicknames are every now and then supported by the message of some lyrics that shape a certain profile for their holders: „sunt bengos” [I am cool]. Foame de bani [Money hunger]). 9 Freakă Dă Disk is the combination of a misspelled Romanian word Freakă . Încearcă să zâmbeşti [Try to smile]). Cabron. „Nu sunt incult.right form freacă . All of them are misspelled and mock at the Romanian academic rules or orthography. Written „tataie” it means old man and has a pejorative meaning. therefore we apologize for the discomfort to all philologers. These pseudonyms and others like Shobby10.a-n mă-ta11. Avort verbal [Verbal abortion]). Two stanzas written by the members of BUG Mafia support this idea and is summed up by the verse: „Vă dau voci de cartier. garda ne ştie de hoţi” [I behave naturally / Now everything is legal. have been chosen on purpose as a way to distinguish one guy among his fellows and gain the respect of the gang. O rază [One ray]). While before the totalitarian period14 argotic elements were inserted in some lines and folk songs and were considered straight. „Sunt născut în zodia în care-a The name should be understood as the Family – an allusion to the nucleus of the Italian Mafia.and the English the disk phonetically transformed into dă disk. 6 The short name of endearment for Cadillac.disk jockey. 5 The name is misspelled on purpose. it’s just the way I live my life]. „Nu conduc pe nimeni. Sometimes their own way of life is described in comparison with the others who are perceived as intolerant enemies. după posibilităţi. during Communism the 12 A direct reference to Nicolae Ceauşescu. Put together they mean the one who is playing the set. and people who are well adapted socially. Degeneraţia următoare [The Next De-generation]). this kind of language is popular all over the lyrics of hip-hop songs and we have decided to reproduce it as such for the sake of its scientific and linguistic accuracy. Caddy6 and Uzzy7 (members of BUG Mafia). 4 murit Jigodia”12 [I was born when the Jerk died] (Paraziţii. „Atitudinea mea e bagabontească/ Şi comportarea mea pur românească-golănească/ Nu mă comport tiparului obişnuit13 şi asta nu convine” [I have a vagrant attitude / and my behavior is of a typical Romanian vagabond / I don’t behave according to the regular standard and this is what’s disturbing you] (Sişu and Puya.La Familia [The Family4] and Paraziţii [The Parasites]./ Şi îi dau muie lu’ fra-tu” [I have no common sense/ I fuck your mom and fuck your dad/ and go in the back door of your brother] (BUG Mafia). the latter being considered the year when the entire Eastern Europe has become free. Necomercial [Not commercial]). „Cu 10 beri şi 2 târfe. „tot ce ştiu ştiu că m-a învăţat strada” [The street has taught me all I know] (Sişu and Puya. în tac-tu. Aware of what they do. 65 . with authorities. At a first glance the names are somehow shocking and send to the interlope world but they are on the same page with the stage names of their members: Tataee5. 7 The name of a fire gun. Sişu.

There are also several expressions that should 16 Sic!. I fuck and I fight And to you Mr. Tot ce-am învăţat am învăţat pe stradă Băga-mi-aş p.. mind your own business I know we’re for you just a social matter Before I finish I’m telling you again eject In street language with direct effect.. / Pentru noi aţi inventat vocabular pervers?” [My way of expression is asserted by the neighborhood / Am I offensive? / Is it for us that you’ve invented obscene vocabulary?] (Paraziţii. a face [to make] (a face bot20 [to sniff at something.a. în efect direct” IV „Ascultă. I live my life this way What the fuck do you care who I fuck Listen. ţine-ţi nasul la tine în oală Ştiu că suntem pentru tine o problemă socială Înainte să termin îţi zic înc-o dată eject Cu limbaj de cartier. a lua [to take] (a lua omor22 [to be killed]. to pout]. all the researched and analyzed songs contain a rich and flourishing argotic language full with expres15 sions and verb phrases formed with verbs like a fi [to be]: (a fi ca dracu [to be like hell]. pe ciordeală. the hiphop music has brought in the open the underground vocabulary as a sign of protest against a ”fake” society with pretended embarrassment and they have done it in order to set free the reality of the bad neighborhoods and street gangs: „Modul meu de exprimare brevetat de cartier/ Oare sunt obscen. pe stradă-n toată ţara poezia-i Mafia Vocabular obscen îmi bag p. Suck my shlong! I’m smarter than you! censorship tried to prohibit such unconventional language which was considered extremely low and disturbing. you’ll never understand That all that matters to me Is to represent by buddies to those like you So.a mea îţi pasă ţie cui îi slobozesc eu faţa Ascultă. gata fata! Deci tu..a-n mă-ta Degeaba te holbezi la mine. After the political change in 198915.a-n p…ă.. II. Mă sugi de caris. a băga la ficat19 [to hit somebody]. limbaj de cartier îţi rup căpăţâna Sunt tot deasupra ta şi voi fi totdeauna Sugi p.. a fi pe bune [to be real]. a mugger I knew how money is made since kindergarten I fucked around since early days. balls. labagiule. 17 Literal meaning: to be a cabbage.ie. cu c. 21 Literal meaning: to make combinations. 18 Literal meaning: to make somebody become ill. n-ai să vezi vreodată atâta Am fost crescut ginitor. please pay attention I’m no illiterate. a fi foame de bani16. f. tu n-o să-nţelegi vreodată Că tot ce contează pentru mine Este să îi reprezint pe ai mei în faţa celor ca tine Deci. a băga [to enter] (a băga în boală18 [to drive crazy]. curse and make a lot of money you’ll never see I was raised a thief. a robber. că nu îmi pasă de tine Ţi-o dau la craci pentru tot ce spui. pe mangleală Am învăţat cum se fac banii chiar şi când eram la şcoală Am dat la buci de mic copil. găoaze. aşa m-a învăţat tata Să nu ratez nicio femeie: p. sunt mai inteligent ca tine”. great poet. a face combinaţii21 [to speculate opportunities] . beau. in the streets the poem is Mafia Obscene language I fuck your mother It’s useless to stare at me ‘cause I don’t care Fuck your ass for all you say For you don’t shut up and attack me. dom’ poet.. aşa-mi trăiesc eu viaţa Ce p. ce-am să zic pe strofa asta Că mă iei cu p. a băga la răcoare [to put somebody behind bars]). pentru că m-ataci. Thus. tu. „Cu limbaj. gay genius.e. I piss your mom I gamble. 19 Literal meaning: to hit the liver. I drink. te iei de mine. 22 Literal meaning: to take death over you. mare poet. although the Romanian correct version contains the verb a avea [to have] the usage of a fi [to be] can be seen as the intention to preserve the English version of the phrase a-i fi foame [to be hungry]. înjur şi fac bani mulţi. 23 Literal meaning: to be pierced with a sharp stake. poet. 66 The year of the Romanian revolution that marked the end of the communist era.ş pe mă-ta Joc. te rog frumos fii pe fază Nu sunt incult.II. mister. mă p. All I’ve learnt I know from streets Fuck it. îţi dau p.t şi mă bat Iar ţie. „În jargon dau numai ce-i real” [In jargon I say only what’s real]. done the ho So you self sucker get to me.. a fi tare în gură [to be quick on the draw].a la frecat G-yeah! Nenea frecţie. Pentru că nu taci. twats. . bulangiule. 20 Literal meaning: to make a snout. a lua ţeapă23 [to be double crossed]). „Pentru toţi cei care nu mă lasă să sper/ Vă dau voci de cartier cu limbaj de cartier” [For all those who don’t let me hope and dream / Listen to the voices of the street in street language] (BUG Mafia). I’ll tear your head down with street language I’m still above you just and I’ll always be so Suck my dick with your poetry. domnule. what I have to say in here You listen dicks. a fi varză [to be a wreck]17). a face fitze [to be fussy]). my dad taught me Not to miss a chick: the cock into the pussy..a cu poezia ta. You listen. DEX 2000). suck my dick G-yeah!You masturbating super hero.

pârnaie50. They were published by the most prestigious Romanian publishing houses. a te durea în pulă32 [to disregard it. the state of being behind bars. informer.be taken as such: a avea spate24 [to have high connections]. 38 Literal meaning: the guard – figurative meaning: police patrol. a se risca [to take the chance. 54 Literal meaning: the one who steals luggage – figurative meaning: thief. 25 Literal meaning: to fuck the brains of a person. pers. 34 Literal meaning: to feel yourself extremely valuable. iarbă39. 50 Meaning prison. a se simţi marfă34 [to feel cool]. milog48. -os (bengos58. 46 Meaning troubles. a pune botul27 [to trust foolishly]. -esc (bagabontesc56). Some of the argotic words belong to the general vocabulary but suffer a deliberate change of meaning. a beginner. pungaş54).. 47 Meaning a loud and ridiculous scandal. Adriana Stoichiţoiu Ichim pointed out in Vocabularul limbii române actuale (2001: 141) [The Vocabulary of the Contemporary Romanian Language] that „un tipar sintactic propriu argoului şi limbajului popular / familiar este cel al locuţiunii verbale (mai rar. 31 The correspondent English phrase does not follow the rule but the literal translation does: to burn it for fun. pigmeu43. papagal42. 26 Literal meaning: to piss on somebody. 39 Literal meaning: grass – figurative meaning: drugs. 57 Literal meaning: the one who is always hungry – figurative meaning: a greedy person. 49 Meaning money theft. 45 Literal meaning: tool – figurative meaning: an experimented thief. 60 Meaning: avaricious. 36 Literal meaning: brigade – figurative meaning: police patrol. 44 Literal meaning: cop – figurative meaning: police officer. marijuana. combinaţii37. We have identified a special category which consists of explicit argotic terminology. a o da cuiva [to give it to somebody]. 30 Literal meaning: to sell stories. sculă45. poliţai44. or as argotic language itself. 80 [The Story of the Stories. 32 Literal meaning: to feel pain in the penis. brigadă36. 56 Literal meaning: the one who has the attributes of a vagabond – figurative meaning: cool. caterincos59. garda38. the one who likes to produce scandals. to give a shit]. a se face de căcat33 [to be ridiculous]. chitros60). 59 Meaning: quarrelsome. They can play the role of both nouns: bostan35. palmat49. pici51 Some others are being made with the aid of suffixes that are attached to words belonging to the general vocabulary and they are used either in their literal meaning. în acuzativ. al verbelor) însoţite de pronume personale atone. a III-a singular feminin (fără funcţie sintactică)” [the syntactic pattern typical for the argotic vocabulary and common / familiar language is the verb phrase (rarely the verb alone) accompanied by atone feminine personal pronouns in the accusative at third person singular (without a syntactical role)] or second person pronouns or even reflexive pronouns: a o arde (la mişto)31 [to waste time]. -eală (tirăleală55). a rămâne blocat28 [to be shocked]. 48 Meaning one who has no attitude. 40 Literal meaning: liquor – figurative meaning: alcohol. 35 Literal meaning: pumpkin – figurative meaning: head. 37 Literal meaning: combinations – figurative meaning: arrangements. 24 jectives –. 33 Literal meaning: to turn oneself into shit. 51 Meaning a precocious kid. 58 Literal meaning: the one who has the devil in himself – figurative meaning: cool.ei) [The Story of the Stories – the Story of the Penis] by Ion Creangă – written in the second half of the 19th century and Povestea poveştilor gen. a se trage în poză [to take a picture]. 28 Literal meaning: to remain blocked. 41 Literal meaning: merchandise – figurative meaning: illicit possessions. the one typical to argot. -ist (fomist57). The most productive suffixes are: -ar (căcănar52). a trage la fiare29 [to work out]. to annoy]. an obedient fellow. a se pişa pe cineva26 [to disregard somebody]. The Generation of the 1980s] written by Mircea Nedelciu once century after the first one. 52 Literal meaning: the one who eats shit – figurative meaning: obedient and always afraid person. 67 . marfă41 – and adLiteral meaning: to have the back covered by somebody superior in rank or influence. a fute la creier25 [to insist. a branch that is extremely developed in Romanian61 and highly used by the young hip-hop artists. 55 Meaning: stealing or watching somebody’s back while the one is stealing something. 29 Literal meaning: to do weight training exercises. namely Humanitas and Nemira. licoare40. to risk it]. Other words are original creations – belele46. 61 There are literary works like Povestea poveştilor (pove­ stea p. a prinde boală [to catch a disease]. 27 Literal meaning: to put the snout. deals. a vinde poveşti30 [to lie]. skinflint. -aş (borfaş53. caterincă47. The colorful language 42 Literal meaning: parrot – figurative meaning: stupid. 43 Literal meaning: pigmy – figurative meaning: a small delinquent. 53 Literal meaning: the one who steals clothes – figurative meaning: thief.

.. The suffix -giu attached to words like labă64 or bulan65 form the depreciative words labagiu [a person who practices masturbation or self stimulation] and bulangiu [a passive gay. „Am o p. „O dăm la buci cu ciorapul plușat pe p.a mea suferiţi” [Eat out my dick. cu ţâtzele goale” [I fuck women with big ass and naked tits]. figurative meaning: pussy] used by the same official when addressing to an insistent female journalist who is supposed to have annoyed him.dă. „Viaţa iese pe p. Literal meaning: you’ve fucked up my life. cool guy. nu f.. a da la buci [to slap the ass]. Editura Argonaut. dar nu le prind” [I chase the women to fuck them but can’t reach them]. the female one găoază63. le ţipă gura/ Odă voi le daţi să cânte. „Fetele dau din motoare cu elementele din dotare” [Girls move their engines by shaking their installations] (Paraziţii).a”69. The metaphorical side of the argot is not very popular in the hip-hop lyrics as the artist prefer straight obscene language: „Ţi-am dat muia la gard dacă m-ai enervat/ Am percutat cu trei rime din care două obscene” [Take some deep throat if you piss me off / I answered back with three rhymes and two are obscene]. „Mori la pârnaie cu p. 68 Literal meaning: I would insert my shlong in your mom. „muie în leasing” [oral sex in leasing].. futu-ţi morţii mătii”66.t.t alea cu curu’ mare.together with a straight way of communication and an original combination of words and expressions make the hip-hop lyrics a very rich piece of Romanian language as pointed out in the following examples – the male sexual organ62 is named caris and membru. The latter band with specific name gave the following suburban metaphorical definition: ”P. a marca teritoriul [to mark the territory] – meaning the first contact – or a verifica liftul [to check the lift] which has a double meaning regarding both straight and oral sex and that is performed by paraşute [prostitutes].157.. The verb a ejacula [to ejaculate] is replaced with the argotic a slobozi [to release] and by regressive derivation sperma [the sperm] is called sloboz [release]. Terminologia corpului uman în limba română [The Terminology for the Human Body in the Romanian language]. 65 Literal meaning: foot – figurative meaning: gay. „Să cânte parașutele. The real or fake roughness of the hip-hop singers together with their wish to have a lot of fans make them use an ironical and straight language: „Un personaj integru face dragoste. what the fuck is your problem] (La Familia).t în gură. a receiver. solistele. Dreptul la replică [The Right to Rebut]: Literal meaning: screw your mother’s saints.. Like all youngsters with less common sense the Romanian rappers use a trivial language full of street language regarding genital organs and sexual relations and perversions of all kinds: „bă. „Palpa-mi-ai coiu” [Feel my dick].. parachutes. noi le dăm să sugă p.. târfe [sluts] or traseiste [whores]. 70 Literal meaning: eat my dick – figurative meaning: suck my dick. for a face dragoste [to make love] we have identified a da din fund [to move the ass].e/ Nu se scarpină la c. „vă f. p. Cluj-Napoca: Editura Mega. „un nou pretext de labă” [a new pretext for masturbation].ă-nfiptă-n gură” [You have the knees beside your ears and a cock stuck in the mouth]. „beli-mi-aţi p. „mânca-mi-aţi p. fetele/ Nicio problemă la mijloc.ă și trei c.ă” [Life comes out from the pussy – through the slit – but goes down on the dick] (Paraziţii). „F. „Alerg după femei să le f.a Unicul cuvânt care te umple în gură/ Membrul de sub pătură de natură dat/ Element bizar îl are în pantaloni orice căcănar/ Un cuvânt sumar care atârnă greu baza evoluţiei/ […] două silabe de carne între două palme” (DEX 2000). Although pejorative or ironical. [The Penis – the only word that fills your mouth / The under blanket instrument given by nature / Bizarre element owned by any shiteater / An easy word but highly heavy in the mankind evolution / […] two meat syllables between two hands].. the For the folkloric / vulgar vocabulary of the genital organs in Romanian see Nicolae Felecan (2005). se masează încet în baie” [A moral person does not have sex but makes love / He does not scratch his balls but palpates them in the toilet] (Paraziţii.. „mi-a f…t viaţa”67 (BUG Mafia). de ce p. Their definition serves the purpose of the controversial journalist Andrei Gheorghe in the song performed together with him. „Ai genunchii la urechi și-o p.a”70. the popular cur [ass] is well represented in the lyrics.a” [Let the girls. 69 Literal meaning: give me a blowjob.. „băga-mi-aș p. DEX 2000). 142 .ie prinse în sutienul tău de baie” [I have one boner and three balls in your bra].ă” [We slap the ass with the plushy sock on the cock]. 63 People of all walks of life are aware of the argotic language and a proof in this respect may be the usage of words like găozar [meaning gay] – used in the summer of 2007 by the Romanian president regarding some journalists – and păsărică [literal meaning: small bird.. 66 67 68 . 62 singers / There is no problem / You give them odes to sing / We give them dicks to suck] (BUG Mafia).a în măta”68.. a disregarded person].. 64 Literal meaning: paw – figurative meaning: penis. Of course.a-n cur” [Die in slammer with fucked ass].ie.. dar se duce pe p. some expressions used by rappers may sometimes become metaphors: „viaţa e o curvă” [life’s a bitch] (BUG Mafia).

a lot of speakers use such concise language with high priority. la-la-la-la-la”74. Angelica has the obvious angelic connotation and Maricel is directly connected to the word mare which means big and consequently refers to the size of a penis. Maricel!” Dacă eu dau textul acesta pă radio.a în tine?” „Da. „căcatu’ acela de doi lei”82 (BUG Mafia). it is understood like „Say: pu.a mea suferiţi de șmecherie?”77.a decât furtul? Întrebare pentru clasa a 4-a: „Angelica. Thus. They play the role of given phrases in which the idea is not part of a logical discourse but it focuses on the semantic sphere of a couple of words or a given syntactical pattern. schoolboys and schoolgirls (!) – under the form of given short expressions: „(Ce / cum) pula mea”75. do you suffer from boldness? – meaning why the fuck do you suffer. ”ţară de căcat”86. p.a mea.a mea poţi să spui…”78 (Sișu and Puya). apud Adriana Stoichiţoiu Ichim 2001. a doua zi Voi fi condamnat. can you say…? – meaning how the fuck can you say…? 79 Literal meaning: paw – figurative meaning: penis. In comparison with the previously mentioned obscene and indecent words the next ones may seem reasonable and naïve although they will never occur in an academic language. and therefore people have the general opinion that major wrongdoers dressed up in fancy and expensive clothes. cred că am ajuns prea departe”76. is similar in usage with the English fuck which is present – with or without its original meaning – in American songs or films and this makes its usage seem extremely natural in its daily usage. dar dacă fur 500 de miliarde de lei Niciodată nu vei fi penal asasinat”71. la-la. I think we’ve gone too far . 83 Literal meaning: of greatest shit is to take it when you stimulate yourself – figurative meaning: the fucking worse way to die is when you have it on your own. say pu.? 78 Literal meaning: how. ca atare. would you like to host my penis? / Yes. 84 Literal meaning: in what deep shit he’s bathing – figurative meaning: one is in a bad environment. verbs like a pișa [to piss] appear in the lyrics of hip-hop songs under the pretext that they are a slice of life: „căcat de glonţ”81. Exploring Language. but if you steel 500 billiard lei / You’ll never be aware of the criminal code].s.„…legea dreptului a râgâit! Cu ce este mai indecentă p. labă79. 133.. The obsession for the male genital organ is present in the language of a No case of major corruption has been solved in the past 20 years of democracy in Romania. la-la. Nouns like căcat [shit].o. my dick. 86 Literal meaning: shit country – figurative meaning: worthless country. Dictionary of American Slang. like exemplified above (Irimia 1999: 108): „Da. in big trouble. In the context of the natural flow of communication. felaţie [fellatio] . Brown & Company. poţi să mori făcând felaţie” [you can die while fellating]. „Cum p. Maricel!72 / If I put this text on the air on radio / The next day I’ll be convicted. which in Romanian is the second syllable of the word pula meaning penis. 74 The word game consists of the utterance of the traditional refrain la-la-la. meaning dick.. will always be absolved of anything even if their actions have had a huge impact on national economy. la-la-la-la-la” meaning ”Say penis” . din care nu lipsesc elemente vulgare sau obscene – a fost explicat prin faptul că argoul este o creaţie exclusiv masculină și. la-la. 72 The characters’ names are also suggestively chosen. „vă pișaţi pe voi” [piss on yourselves] a. zi pu. my dick. „o mare sculă în stradă”85.. my dick. Boston – Toronto: Little. „Acest tip de expresivitate – șocantă prin duritatea limbajului. mulţumesc. 76 Literal meaning: yes. 85 Literal meaning: a big penis in the street – figurative meaning: a cool guy in the streets. 81 Literal meaning: shit of bullet – figurative meaning: worthless bullet. who have high connections in politics. „De ce p. 82 Literal meaning: that shit of two lei (Romanian national currency) – figurative meaning: the insignificant fellow. The meaning of the phrase is what / how the fuck but the Romanian version uses the word dick instead of fuck. 75 69 .”73 [This way of expressing – shocking due to the harsh language with vulgar or obscene elements – has been explained by the fact that the argot is an exclusively male creation and therefore it reflects the interests and psycho-temperamental features of those who use argotic vocabulary] The proof in this respect could be the refrain of the song Necomercial [Not commercial] by Paraziţii band: „Zi: pu. la-la. reflectă interese și caracteristici psiho-temperamentale ale argotizanţilor. 73 see Stuart Berg Flexner (1980). „cel mai de căcat e să mori când ţi-o iei la labă”83.. 77 Literal meaning: why. thank you. 71 lot of youngsters – students.. „în ce căcat se scaldă”84. I think we’ve gone too far – meaning fuck yes. [The law of the right to burp! / Why is the penis more indecent than the theft? / Fourth grade question: / Angelica. sculă80.. vrei să-mi bag p. The Romanian word pula. 80 Literal meaning: tool – figurative meaning: penis. after the single syllable pu which wouldn’t be connected to anything if it were not the first syllable of the same Romanian word pula meaning penis.

The American OK (< all correct) could not be missing and Adriana Stoichiţoiu Ichim (2006: 171) wrote that it is typical for „limbii vorbite. sex-appeal. job. 89 From the French amiable (cf. 93 Cleptomane. the English amiable). The fact that some words of English origin fight to enter the Romanian morphology is certified by the adding of some plural marks to them – separated or not with a hyphen – in order to make them sound more familiar: beat-urile. The lyrics of the three bands we’ve analyzed are full of neologisms. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ciordeală [theft]. ginitor [thief]. Some words have become familiar to most of the speakers in everyday Romanian language. „mă fut pe dioptriile lui” [fuck his dioptric eyeglasses]. Moreover. in which they protest against the non-value and upstartness of the Romanian world of music which is dominated by incompetence and outfit bad taste. Editura Mega. it is of no surprise that the English borrowings are in top position: box-office87. Considering the fact that the hip-hop music is the reflection of the American rap both in terms of language and themes. „Tuturor celor cu un mare creier în minus/ Le doresc un elegant penis captivus” [To all From the French opportunité. 97 see Nicolae Felecan (2004). We have noticed the medical terminology97: „Gerovitalul vă menţine spiritul în sus” [The Gerovital keeps your spirits high]. „Curentul nu e amiabil89. Latin opportunitas (cf. indiscutabil90” [The current is Although in English it is written in one word. „Poţi să faci infarct în timp ce te caci” [You can have a heart attack while shitting]. the Paraziţii band has one song named in English: Shoot yourself. 90 From the French indiscutable. Avort verbal [Verbal abortion]). 95 From the French égocentrique Because the artist was keen on a rhyme he permitted a cacophony. a gini [to monitor]. „Simt că intru-n comă” [I feel I fall in a coma] (BUG Mafia). „Ai trăit prea multe zile acidulate” [You’ve had too many acidulate days]. „să stea cu rectu’ spart” [remain with damaged rectum]. From the French percuter. joint. mișto [cool] etc. „Oportunităţi91 zero” [Zero opportunities]. Dreptul la replică [The right to rebut]) „Am auzit un specimen c-a blocat-o pe mă-sa-n lift și se crede Eminem” [I’ve heard of a specimen who kept his mom blocked in a lift94 and thinks he’s Eminem] (Paraziţii. 98 In medical terminology: Herpes Zoster. like in Romanian –. most of the neologisms in Romanian – a romance language itself – come from romance languages. argotic or. Încearcă să zâmbești [Try to smile]). 73.Rap singers are aware of the linguistic difference between their language and standard language and this is reflected in their usage of borrowings from foreign languages. eject. fashion-related terminology. such as brand. old borrowings that have entered the language quite some time ago and therefore are already adapted to the Romanian language: „Am percutat88 cu trei rime. unde a devenit – prin utilizare abuzivă – un exem­ plu de clișeu al epocii actuale” [the spoken language in which – because of too much use – it has become an example of cliché in modern times]. „Decât să mă duc dintr-o viroză/ Mor de supradoză și mă trag în poză” [Instead of dieing because of a virosis / I’d rather take an overdose and picture myself]. a hali [to eat]. Some specialists consider that „majoritatea împrumuturilor din argoul românesc sunt de origine ţigănească” [most of the Romanian argotic borrowings have a gypsy origin] (Stoichiţoiu Ichim 2001: 127) and therefore benefit from the advantage of hish expressivity. „Reprezint Zona Zoster”98. Milionari de week-end [Week-end millionaires]). 94 From the same word in English and in French. These colorful words give a certain peculiarity of the lyrics just like scientific or technical terminology. gentleman. high-life. without any doubt] (Sișu and Puya. „Sau aveţi plăcerea să fiţi duși de cleptomani93” [Or do you have the pleasure to be taken away by kleptomaniacs] (Paraziţii feat Andrei Gheorghe. show. As it can be easily noticed. job-uri or bodyguarzi. „Băutura accentuează starea de stres” [Drinking sharpens stress] (Sișu and Puya). The meaning here is that the artist represents the neighborhood that is considered infected just like a human body suffering from the Herpes Zone. Latin authenticus. p. office. weekend while others are known in their colloquial meaning bearing a certain level of stylistic value: feat. „Tot felul de specimene92 totdeauna-mi sunt pe urmă”[All kinds of people are always after me]. 91 70 . playback – written either in one word like in English or in two (play-back). din care două obscene” [I answered back with three rhymes and two are obscene] (BUG Mafia). Besides these quite old borrowings there are some neologisms that may be taken into account. Vocabularul limbii române [The Vocabulary of the Romanian Language]. 87 88 not friendly. 96 From the French authentique. We can exemplify the first category with gypsy words like carici [penis]. „Aduc băieţii în sevraj” [Bring boys to disintoxication]. mangleală [theft]. „Gândesc egocentric95 ca un domn autentic96” [I think egocentrically as a respectable fellow] (Paraziţii. 92 From the French spécimen (species – figurative meaning: people). „Adumi un pansament cu etichetă” [Bring me a plaster with ticket]. the English opportunities).

probleme mă?/ Nu așa mă. The word nail is used as reference to the nails that lock the coffin (as smoking decreases life expectancy). wanted to catch the attention of the crowds who were shouting against the regime and as a desperate gesture he repeatedly said Alo! Alo! 103 Literal meaning: to perform a friction movement – figurative meaning: to self stimulate the penis. isn’t the street broad enough for you?] – in religious matters – „Crede și nu cerceta” [Believe and look for no proof] (Paraziţii. They may have their roots in proverbs – „Cine seamănă vânt culege doar furtună”99. eu sunt Corrado Cattanni”106[You are the Mafia. Ce mă. Leave it to idler gear as I tell you… / Now pull the steering wheel. They are highly disregarded and portrayed with the same argotic language in the song Shoot yourself: The above quoted lyrics have a message and plead for fair play and skills in the musical field. vă aducem iar aminte)/ E ochi pentru ochi și dinte pentru dinte” [If you don’t know let us remind you / It is an eye for and eye and one tooth for one tooth] (Sișu and Puya. In Instigare la cultură [Instigation to culture] the artists of Paraziţii „își spală păcatele”107 of some previous songs and launch a campaign for a serious and professional musical education that should balance the bad behavior learnt in the streets: 104 A Romanian dance duet made up of two teenage girls who were very well perceived by the young public between 1998-2005. arde-le-ar focu’” [«I’ve tried to tell you so many times / Your eyesight makes me tremble» / My mind says fir itself: I can’t find my place / Let’s smoke another fucking one105]. „(Dacă nu știaţi. Las-o mă la punctul mort sau cum am zis…/ Dup-aia trage de volan. bagi marijuana/ «Prima iubire-a mea/ Ce mult te-am așteptat să vii/ Nimic nu ne va despărţi»”. Most of the songs are a cry of anger and rebellion against an unworthy society. satisfacţii depline în muncă și în viaţă” [Alo! Alo! […] on New Years Eve I warmly wish you. There are some other examples of phrases that belong to the same category of quotes such as song titles or lyrics sung by musicians highly disregarded by rappers: „Freci. 105 Literal meaning: Let’s smoke another nail. 102 In his last public speech Nicolae Ceausescu. Foame de bani [Money Hunger]). „(Desfăcut la șliţ. my beloved citizens. 101 The piece is taken from a commercial for a vodka brand which was often broadcasted during 2005-2007. (dar se face șpriţ)”100 (Paraziţii. Necomercial [Noncommercial]) – in advertisements – „Gogule. 107 Literal meaning: wash their sins – figurative meaning: prove that they can have common sense and may avoid the argotic language. living la vida loca” [you rub and rub living la vida loca] (Paraziţii. The expression may they burn in fire means to hell with them. The latter two examples contain original lyrics of some songs by Andre which are mixed up with comments made by hip-hop street boys. regarding Ricky Martin) or lyrics by AnMeaning who seeds wind may harvest storm. nu vrei să te lași. advertising. The English correspondent for the saying would be Blood is thicker than water. the Communist presidents who ruled before the Revolution in 1989. 99 100 dré104: „«Rămâi și nu pleca»/ Bagi pula. or to the singers of other music types that are seen as a bunch of mimics who cannot sing live. Then using terms of comparison. The reference to the contemporary world is constant in the hip-hop music in terms of cinema productions. Instigare la cultură [Instigation to Culture]) – or in politics – „Alo! Alo!102 […] Cu prileju’ anului nou vă urez din toată inima. 71 .those who have a large brain in minus / I recommend an elegant penis captivus] (Paraziţii). They are not the only example in this respect. dude. 106 This is a word game and it sends to an Italian film – The Octopus – in which the mob members are harassed and persecuted by commissar Cattanni. nu-ţi mai ajunge strada?”101 [Gogule. vă contrazic când zic)/ Sângele apă nu se face. new accomplishments and satisfactions in your work and your lives] (Paraziţii. The message in here is that brotherhood cannot be betrayed unless something like alcohol – most likely – or drugs interfere and make the one not to think straight. Literal translation – With my open zipper I contradict you when I say / Blood cannot turn into water but it can become şpriţ [an alcoholic beverage made of alcohol and mineral water]. [«Stay and don’t leave» / Fuck it you don’t wanna quit marijuana / «My first love / How much I waited for you to come / Nothing will ever break us up»] „«Am încercat să-ţi spun de-atâtea ori/ Privirea ta îmi dă fiori»/ Zice mintea mea în gândul ei: Nu-mi găsesc locu’/ Hai să mai fumăm un cui. What’s your problem dude. freci103. noi realizări. I am Corrado Cattani]. Another peculiarity of the language of the youngsters in general and hip-hop artists in particular is the fact that the insert in their own discourse phrases derived from quotations. do you have problems dude? Not like this. social or political events. the street boys refer either to their fellows – and there might be a conflict between them like in Foame de bani [Money Hunger] which approaches the conflict between Sișu and Puya vs BUG Mafia: „Vă daţi experţi în viaţa de cartier/ Dar de mult nimeni nu v-a mai văzut prin el” [You pretend to be experts in the life in the streets / But it’s quite some time now since no one saw you in the streets] or „Voi sunteţi Mafia. O rază [One Ray]). dragi compatrioţi.

The syntactical expression is very often shaped according to prosodic 108 As pointed out so far in the paper. We consider that any comment is useless: The previous lyrics prove a very keen accent the hiphop music puts on the rhyme and this proves their predilection for the sound of verses108. 72 . golden teeth from a golden stag penis.” The best payback are Zoofil X4∗. You tramps7∗. 1∗ Mamaia is a summer resort on the Black Sea coast and it hosts a festival dedicated to singing. Italy. In order to be as illustrative as possible in terms of vocabulary and send the exact message of the text. musical compromise and you jump from Noapte de vis. deloc de lux.5∗” You take the prize from treasury. pe partea opusă. The artists speculate its double meaning as the word also means. the elements like the rhythm and internal rhyme. compromis. 5 lorzi No electrical guitars and you catch your fingers in the strings Fără chitări în priză. Fuck you and all those who listen to you! „Muie ţie şi celor care te ascultă! By playback any deaf and dumb person can sing Playback poa’ să facă şi o surdomută” […] Voltaj6∗ come in the open. dinţi din gură din p.. 2∗ A word game sending to the American film The Independence Day. dar te freci în cur ca ness-ul […] Your eyes are like coffee but you scrub your asshole like instant coffee Vezi tu. prea proastă să se prindă But Mamaia1∗ is too old to see the fake Ce vezi pe scenă e limita decenţei What you see on stage is at the limit of decency Aici se toarnă filmul Ziua incompetenţei Here it is shoot The Incompetence Day2∗ Spuneţi că iubiţi publicul şi fanii You say you love the public and the fans Dar de fapt iubiţi doar play-back-ul şi banii But in fact you love just money and playback Şi când faceţi play-back e mare riscul And when you sing playback the risk is high Vă faceţi de căcat prin concerte când vă sare discul” For you to be ridicule when the CD stops […]„Ai ochii ca cafeaua..in the corpus of a verse may be understood in a broad sense as internal rhyme even if the repetition does not occur at the caesura. 6∗ Voltaj is a band that has been the top record sales artists in Romania for years. 3∗ Trei Sud-Est is a very popular Romanian band. se trage de la prefix Neither the rest. măcar cântaţi la microfon.ă de cerb de aur. an event similar to the one in San Remo. In other words the meaning and content is favored on behalf of the form. They also sing pop music and have a lot of concerts all over the country. dar nu pe gură. indirect meanings and word games based on popular and cross-cultural references. muzical săriţi din p. nu la celular A silent night. nu doar să duci sticla la gură/ Să începi să fii corect” [I challenge you to culture. live nu poate 3rei Sud-Est-ul You see.ă-n penis. Dicţionarul de știinţe ale limbii (2005: 445) [The Dictionary of the Language Sciences] mentions that „în sens larg. 4∗ The band they aim at is called ”Animal X”. not just to taking the bottle and drinking / I challenge you to be fair]. vă prindeţi degetele-n corzi. The ”easy” subjects approached by the male artists and their outfit and hairstyle are enough reasons for rap artists to hate them. 7∗ The offensive language aims at the two female members of the band. They were known because of their very controversial lives in the Britney Spears style. five lords „Voltaj ies pe interval. „La cel mai mare festival piese furate se prezintă ∗It is an allusion to one of the most famous Romanian musical festivals which is organized in Brașov and is called „Cerbul de Aur” – The Golden Stag. dick to penis Luaţi premiul din tezaur. They sing pop music. with no style I give a dollar Bagaboantelor.[At the most important festival plagiarized songs are performed Dar Mamaia e prea bătrână.] As one can notice in the following examples: „Sunt efectiv duștranslator has neglected prosody issues. in colloquial language grandmother or old lady. dau un dolar At least sing at the microphone not on the phone Clar. chiar dacă reluarea nu se situează la cezură” [each repetition of the phonemes that exist in the rhyme . it all comes from prefix Cei mai tari în play-back: Zoofil X. the street language of the lyrics is extremely rich in metaphors. 3trei Sud-Est3∗ cannot perform live Nici restul. In the mime category the song is reproduced La categoria mimă piesa e reprodusă You sang but not with mouth but the other side Ai cântat. 5 „Instig la cultură. se poate interpreta ca rimă interioară orice revenire a fonemelor din rimă în corpul versului.

Atmosferă de scandal [Atmosphere for Scandal]). deschide-ţi mintea. „Păi cum căcat să f ie? E deprimat cu-adevărat se știe când omu’ n-are ce să pună-n farfurie cu siguranţă îl doare fix în pulă unde aruncă o hârtie” [And how the hell can it be? It is truly depressing. „Află că în acest pervers univers divers”110 [Find out that in this diverse pervert universe] (Paraziţii. Educă-te singur. of course. 109 mes the rhyme is repeated in three or even four consecutive verses: „Viaţa e dură. it’s not a game. copile. nu-i un joc deloc. bineînţeles Ţine minte că mintea conduce pumnul. Thus. dar în minte alarma sună 73 . Instigare la cultură [Instigation to culture]). pe mulţi nu îi doare nici în pulă/ Calci strâmb. it was not so / the police is miming nocturne interventions] (Paraziţii. frate. Altfel rişti să fie câinele tău mai deştept ca tine. It matters what’s in your head. you child. când eşti supus la probe Ai să-i îngropi pe toţi pe rând din vorbe” If you don’t feel like learning You’ll end up washing closets And considering these aspects No one will respect you Find out that in this diverse pervert universe You have to be informed right and learn as things come If you want to become a big one. desigur Contează ce-i în cap. 110 The line has four internal rhymes. Bagabonţi ’99). it’s known / when people don’t have what to eat / they most likely don’t give a fuck on where they threw away a piece of paper] (Paraziţii. manul tău instinctiv/ Fără simţul binelui colectiv sau doar un nativ naiv”109 [I am your enemy out of my pure instinct / With no feeling of a general well being for everybody or just a naïve person] (Paraziţii. brother. n-a fost pe bune/ poliţia mimează acţiunile nocturne” [Illegal substances are still being used in discotheques / Although they search with closed doors / they have claimed that «the streets are theirs». nu-i greu deloc. The following examples illustrate the fact that morphologically speaking the rhymes may have both components belonging to the same category or belonging to different morphological categories. învaţă! O carte citită te-ajută să te descurci altfel în viaţă Trebuie să ştii să legi două cuvinte. Not just playing cards bring you luck in life Choose a place in society. when you’re subject to tests You will burry all in time with words. 111 The line has five internal rhymes.„Dacă să-nveţi n-ai sete O să speli closete Şi privind aceste aspecte Nimeni n-o să te respecte Află că-n acest pervers univers divers Trebuie să te informezi corect şi să-nveţi din mers Dacă vrei s-ajungi o mare sculă în stradă. îţi scoate dinţii din gură/ Sau îţi face pe fatză o crăpătură” [Life is tough and most people don’t fucking care / You make one mistake and they pull your teeth out / Or make a scar on your face] (Sișu and Puya. I’m sure you feel alone In a world where all less-educated dream of money. frate. learn! A book you read helps you manage differently your life You have to link two words. The rhyme sequence in the stanza is another feature present all over the researched lyrics. you know. nu invers” Refren: „Mesajul e clar şi nu se îndreaptă către Marte de dragul diversităţii citeşte o carte! Dacă vrei să faci lumină când e pentru tine noapte Educă-te singur. In this example there are five inner rhymes according to the Romanian pronunciation. read a book! Life is an open book. brother. Dreptul la replică [ The Right to Rebute])] „Nici un motiv de stres n-ai. of course Remember that the mind rules the fist not other way round Refrain: The message is clear and it is not to Mars: For the sake of diversity read a book! It you want to turn on the lights when it is dark for you Educate yourself. the most frequently encountered one is the heroic couplet ”aabbcc”– „În discoteci încă se consumă substanţe interzise/ chiar dacă se fac razii cu ușile închise/ au declarat că «strada e a lor». „Iară bucurie la gingie să fie/ O mie pahare pe datorie”111 [Let there be joy to the taste / one thousand glasses drunk on debt] (Paraziţii. Educate yourself. Or else your dog will be smarter that you. Nu doar cărţile de joc în viaţă ţi-aduc noroc Alege-ţi un loc în societate. open your mind. Be prepared to face any kind of challenges In fact you are alone. it’s not hard at all. ştii. Fii pregătit să ţii piept încercărilor toate De fapt. eşti singur. sunt sigur că te simţi singur Într-o lume în care toţi inculţii visează numai bani. citeşte o carte!” „Viaţa-i o carte deschisă. Milionari de week-end [Week-end Millionaires]). Avort verbal [Verbal Abortion]) – and sometiWe have used bold letters to highlight the group of consonants that make up the inner rhyme.

texte ca-n telenovele” [Shitty synchrony. or adjectives there can be identified some rare ones which are very expressively from a semantic perspective and combine the rhyme of a Romanian word and a foreign one – „Când mă întâlnesc cu Garda în fiecare zi/ Îmi ascund în ghete pastilele de extazy” [When I meet the patrol each day / I hide the ecstasy pills in my boots] (Paraziţii. O rază [One Ray]) – and even two acronyms: „Văd desene animate când te ard la ADN/ După ultimele calcule fut un OZN” [I watch cartoons when I burn your DNA / According to the latest calculus I fuck an UFO] (Paraziţii.or super. „Lor le plac băieţii răi care rup scena/ Care calcă pedala până la capăt ca Senna” [They like bad boys who tear the stage down / Who push the accelerator down to the floor like Senna113] (Sișu and Puya). Besides the common rhymes made of nouns. 115 Used with hyphen although it has no justification. «Crede și nu cerceta» e-o mare minciună. Bagabonţi ’99 [Vagabonds of 99]). verbs. We have identified a single one. OK / Cine ne vorbește. At the opposite end are the diminutives which are extremely few in number and are only rarely used by the tough ones who have a violent behavior. Instigare la cultură [Instigation to Culture]). te fut direct în cur/ Ca Tenny parazitu’. sunt ca Terminator II în aplicaţie” [I have vocation / I am like Terminator II114 on duty] (Paraziţii. proastelor. soap-opera texts] (Paraziţii. Degeneraţia următoare [The Next Degeneration]). Am pierdut secole încercând să luăm luna în mână” [You have no reason for stress but in your mind the alarm is ringing / and rings ‘cause one by one the questions arose / «Trust and do not research» is a huge lie / We’ve lost centuries trying to catch the moon in our hands] (Paraziţii. 114 Terminator was a series of action movies with Arnold Schwarzenegger. comparisons that prove the youngsters awareness of the contemporary world of sports – „…mai dă-te-n p. The way the superlative form is made up is very fashionable in the contemporary Romanian language and this is reflected in the hip-hop music as well.. From a sociocultural perspective we have identified some comparisons that catch the attention in the frame of the hip-hop music. 116 Literal meaning: a smaller brother – figurative meaning: a smaller member in the gang. As far the correctness is concerned we have identified both perfect and imperfect rhymes that are the result of sonor approximations that follow the identical stressed vowel: „Găștile de cartier nu au conducător Nu mai haliţi ce pula mea arată la televizor Care șef? Ce organizare? Poliţia minte Ne doare în pulă chiar și de președinte” [The gangs in the streets have no leader / Don’t fucking grab what’s on TV / What chief? What organization? The police is lying / We don’t fucking care not even of the president] (Sișu and Puya. The two methods are very productive and popular in the last decade and are applicable to both foreign words (”mega-show115”). While some comparisons are obscene – „Mai ai de comentat. They do not fit the street language of the neighborhood and yet.Și sună că încet-încet întrebările se adună. Bagabonţi ’99 [Vagabonds of 99]) – or even history: „Sunt un fel de Napoleon” [I am a kind of Napoleon] (Paraziţii.to head words. muia are alt gust într-un BMW-u?” (Paraziţii. and Romanian ones: ”super-producţii” (Stoichiţoiu Ichim 2006: 95-118). Degeneraţia următoare [The Next Degeneration]) some others are really humorous – „Fuge glonţul din pistol ca mă-ta din alimentară” [The bullet gets out of the gun like your mum out of the grocery store] (Paraziţii. Necomercial [Non Commercial]). ne pișăm pe ei” [Who loves us are OK / Who talk bad of us we piss on them] (Sișu and Puya) – a noun and an acronym – „Văd că mulţi aleargă după bani cu tupeu/ Ce pula mea.a mea/ Așa am învăţat pe stradă/ Înjur ca Lăcătuș…” [Suck my dick / So I’ve learnt in the streets / to curse like Lăcătuș112…]. 113 Ayrton Senna was a Brazilian Formula One world champion several times in the 1990s. the world of cinema – „Am vocaţie. namely frăţioare116. Atmosferă de scandal [Atmosphere for Scandal]). ce pula mea înjur” [You say one more word and I fuck straight your ass / Like Tenny the parasite what the fuck do I curse] (Paraziţii. The Latin maxim is placed before the noun it determines – „maxim respect” – but a method highly preferred by youngsters is the link of the superlative prefixes like mega. 112 74 . Avort verbal [Verbal Abortion]) or even of disregard: „Sincroane de căcat. a direct appellative to a smalMarius Lăcătuş is a former football player of Steaua Bucureşti and he has become famous because of his bad language and aggressive attitude. O rază [One Ray]) – a foreign acronym and a pronoun – „Cine ne iubește. He died in 1994 while driving a Formula One car because of high speed.

and is an informal word for vagabond which has the same meaning in English and in Romanian. the issues that are approached in the hip-hop lyrics and the language that is often a vulgar one integrate the Romanian rap music in the frame of the similar music trend in other countries that have known the phenomenon years before due to the lack of a totalitarian period marked by a very rough censorship. The artists use verbs like „o să fim” [we’ll be]. By the usage of the „baga­ bontesc”128 language. 128 The word bagabontesc is a derivative of bagabont. namely the syncope – jumate120 –. fitze. or „’neaţa cu Răzvan şi Dani”. p-armă125. the street boys cultivate it and turn it into a symbol of their sub-urban culture. The risk of the spreading of such vocabulary is very well formulated in a verse of the song Degeneraţia următoare [Next Degeneration] by Paraziţii band: „Virusul intitulat hip-hop face victime” [The virus called hop-hop makes victims]. „n-o să înţelegi” [you won’t understand] which are typical for the folk speech117. There are several reasons for this tendency and they are connected not just to the spoken language but also to the influence of the internet and mobile phone technology. 123 The full phrase is cu grijă am pregătit-o meaning – I’ve prepared it carefully. 127 On music channels or shows in which people send messages to one another such as the show „Între bine şi rău” 117 118 asked to present their point of view.bordering phenomenon and globalization is present in all fields including the cultural movements of the periphery.s. 75 . fitzos. an entertainment morning show on Antena 1 a. șlitz). as well as by the drop of the articulative energy at the end of the uttered linguistic units. This type of music is less ”exported/imported” than other musical genres like rock. mașin-a pornit124. the hip-hop music has given the argotic vocabulary a high rank. The excessive use of computers and the typing in English. Correct form de meaning of or pă meaning on. may. 120 The full word is jumătate – meaning half. putză. popular pronoun forms like asta. Their usage is justified by rhythm and tempo which are very important for the hip-hop music. fatza. trebuie means must. poa’. social. 121 The full word is dar – meaning but. the city where all the members of the researched bands come from. This tendency is an abuse towards the Romanian language and not only that it is tolerated by the authorities but it is also encouraged by a lot of multinational companies that promote the English fashion through their products. There are some other aspects that characterize the Romanian language in the contemporary hip-hop music and some of them are closely connected to the colloquial speech. which are typical for the sub-dialect of Muntenia119. parc-aș fi126 etc. the apocope – da’121. Even if they are highly influenced by countries that have a more developed musical industry the Romanian rap artists intend to be representatives for their places of origin and want to have a lot of fans ready to worship them and give them a high social status. curu’. Because of economic reasons and the human being’s tendency to save its energy the text messages on mobile phones are also written without diacritical signs and a proofs in this respect are several interactive shows on TV127 when people are being There are no special forms of these verbs in English. There are some other phonetic phenomena that may be connected not to the feelings of the artist but to the oral expression of the song itself. Another important fact is that the lyrics are written in words without diacritical signs.to the noun generaţie [generation] is a very intelligent way to prepare the audience for what it contains.o. As a conclusion we can state that the contemporary Romanian music is a very broad field in which contemporary language tendencies are reflected through the lyrics that put in the open the colloquial style used by our youth. poate means can.ler member of the gang. 125 The full phrase is pe armă meaning – on the gun. From a sociolinguistic perspective. Music is a cross. and cultural debates and is broadcasted by TVR channel. even for Romanian texts has prejudiced our language just like any other language „invaded” by English words. distratzi. 126 The full phrase is parcă al fi meaning – as if I were. disciple who needs to be taught and protected by the other fellows. The title of the song is very illustrative and the ingenious idea of adding the prefix de. economic. 122 Curul means ass. 119 The area which includes Bucharest. Therefore instead of ș they write sh (nashpa). cultural and political peculiarities that feed the imagination and the lyrics of artists who are representative for the contemporary social periphery. the consonant ţ is replaced with tz (a agătza. pop or dance music because each country has its own social. 124 The full phrase is maşina a pornit meaning – the car has started. tre’122 – or the elision: grij-am pregătit-o123.[this one] ăla [that one] and ăsta [this one] or prepositions like dă or pă118. From a linguistic perspective the hip-hop music provides the researches with the most consistent material which gives room to political. and ă of the conjunction că is replaced with k (cred k). Even if the argot is marginalized by the literary language.

Mihaela / Pană Dindelegan. Moreover. Moda lingvistică 2007. The argot and the obscene vocabulary prevail and this is nothing but a reflection of our contemporary society. who are left out by society. [Dictionary of Argot and Familiar Expressions in the Romanian Language]. the lyrics belonging to bands such as BUG Mafia. [București]: Editura All. 3. ***. [Romanian Language Vocabulary]. shock through the colourful language. Ediţia a II-a revizuită și adăugită. which lacks any prejudice. but also to indentify their friends from the hood. Enciclopedia limbii române. [Pitești]: Editura Paralela 45. București: Editura Univers Enciclopedic. the language that teenagers use seems to be more complex. to produce lyrics which accompany the musical background of songs. Edited by Robert L. Orthoepic and Morphological Dictionary of the Romanian Language] (2005). 3rd Edition. more exactly. Gruiţă. especially the gross or vulgar language. Volceanov. Editura Argonaut. the Romanian language is a special case due to the large number and diversity of the curses. 76 . Chapman. the Usage and the Abuse]. 12. ***. 4. we might remember the lexical ones. used in order to express their protest against a society which is not really prudish. among other things. Irimia. Adriana (2006b). București. *** Dictionary of American slang (1997). La Familia and Paraziţii. New York: HarperCollins Publishers. București: Editura Univers Enciclopedic. [București]: Editura Universităţii din București. Bidu-Vrănceanu. [The Linguistic Trends 2007. 14. Anul XXX. bands chosen for this analysis. or due to a rebelious attitude. Stoichiţoiu-Ichim. Liliana / Mancaș. Dicţionarul explicativ al limbii române [The Explicative Dictionary of the Romanian Language] (1998). From the various musical genres—pop. either due to their feeling of being left out. [Lexical Creativity in the Contemporary Romanian Language]. Summary Aspects of Spoken Language in the Romanian Contemporary Music From a sociolinguistic perspective. Bibliography 1. [Contemporary Tendencies of the Romanian Language in the Hip-Hop Music] in „Limba și literatura română”. 3. The urban side of oral language is used by youngsters. Terminologia corpului uman în limba română. 5. Felecan. Editura Mega. rock. 13. the phonetic aspects. the excess of Anglicisms mixed with neologisms or technical terms. Ediţia a II-a. Slang is rather abundant. Angela / Călărașu. Marius (coord. a fact that makes it even more expressive. 6. Anca/ Volceanov. Adriana (2001). Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală. to verbalize music. Tendinţe actuale ale limbii române în muzica hip-hop. George (1998). especially the English one. is very obvious at the lexical level and proves the supremacy of the language of Eminem on the world of music in the 21st century. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. [The Terminology Regarding the Human Body in Romanian]. 8. the elision or the syncope. uzul și abuzul. Adriana (2006a).) (2001). The Norm. in the sense that it combines both the literary and the coloquial styles. Norma. since it has the most generous lyrics from a quantitative point of view which offer an extensive linguistic analysis. Dinamică. the first one promoted by the pre-universitary and universitary educational systems. Stoichiţoiu-Ichim. Stoichiţoiu-Ichim. [The Orthographic. [Introduction to Stylistics] [Iași]: Editura Polirom. 9. Vocabularul limbii române actuale.to be studied in terms of contemporary phenomena that characterize the language in general and the colloquial vocabulary of the youngsters in particular. 7. Sala. Nicolae (2004). [The Encyclopedia of the Romanian Language]. Felecan. Dicţionar de știinţe ale limbii [Dictionary of Language Sciences]. Dicţionar de argou și expresii familiare ale limbii române. promoted by youngsters nowadays. Anyhow. Among all the aspects of the Romanian language present in modern rap music. [Aspects of English Influence on the Contemporary Romanian Language]. Cluj-Napoca: Editura Mega. [București]: Editura Livpres. Introducere în stilistică. 2. and the latter used by the close ones. Nicolae (2005). ethno and so on—we have chosen hip-hop. All these characterise the coloquial style and add rhythm and rhyme when attached to structured syntactic utterances. creativitate. (2006). The foreign influence. Ediţia a II-a. Dicţionarul ortografic. Cristina / Ionescu-Ruxăndoiu. [București]: Editura Nemira. [The Vocabulary of the Contemporary Romanian Language]. ortoepic și morfologic al limbii române. Therefore. more precisely the world of some social classes that refuse to fit in the so called ”normal” society. Oliviu (2001). 11. music being present in almost any activity involving the young generation. Vocabularul limbii române. Dumitru (1999). the apocope. [București]: Editura Universităţii din București. 10. influenţe. As long as these issues will be brought in the open and analyzed they will not be unfairly blamed and stigmatized. Felecan. all these are atributes of the „hood language”. G. through all their fields. Gabriela (2005). Nr. București: Editura Univers Enciclopedic. Creativitate lexicală în româna actuală.

to the coexistence of opposites. of the beginning of the world. but through Char’s poetry a road is opened to the flux of truth of a different world. Moreover. However. estrangement is not a goal in itself: imagery achieved by the unconventional connections does not aim only at the shock that having touched the truth remains outside. prose poem opposes any kind of determination that in itself means positioning and settling. the depersonalized lyrical subject witnesses flux in knowledge without interest for its revelation. poetry and prose. notice.com It is difficult to determine the origin and the poetics of prose poems as a specific literature genre. even with its inner mechanisms that represent the basis of its nature. then (2) fragments with the imprinted sense of pre-Socratic philosophers. 2001:89). considerably abandons the surrealistic poetics. It emerges and vanishes in his work. opens to the content of the same quality. Profound dynamism of the two opposites. (3) form of prose poem that. but a consequence of a subjective world image that a person seeks to subjectify (objectification of the subjective is a characteristic of Surrealism). Factual reality in the prose poems of René Char is not settled. as an initial form of prose poem. the genesis of this form can be traced back to biblical times. By abandoning normative poetics. of the primordial awakening. through Middle Ages and Renaissance texts to the Enlightenment and Romanticism. that certainly would not be a neatly reduced verse with its own autonomy. or through a transitional genre. the whole poetics of the poet cannot be determined. that estrangement that is created is not its imminent capacity. Finally. but constituting the new necessary beginning that encompasses everything. still unlabeled. but a newly created separate structure. solid coexistence of these two later isolated and normatized literary forms. However. a connection that cannot bind and one that bounds everything.Maja Medan The Prose Poems of RenÉ Char medanmaja@gmail. According to Albert Camus (Char. in the nature. but a beginning: Char’s nature is not naming. that with its vibrating comprises the principal of inclusiveness and flux. if we tried to determine the form in which our thought is constituted before it is said or written. Admitting it through itself. in the thirties René Char has passed through Surrealism and used it more as a means to create poetry which. on the other side.3: 686. short story or micro-prose. we would firstly distinguish (1) forms which are undoubtedly typical examples of prose poems as a canonized genre. slightly and far away. Genre flexibility enables René Char’s prose poems to be very different even among themselves. 53. no. Finally. what is more real than all the real things and what is forgotten in every thing. presents a transgression of this fundamental form. or perhaps more correctly. It is ”what is before ”everything””. Prose poem resists every belonging denoted by convenience. and finally perhaps the most free form: (4) note. 77 . that bounds the whole. Char places this beginning where everything begins. it is soon estranged and made abstract. but perhaps precisely that initial. estrangement is not estrangement at all. vol. the future as well. even before its canonization at the end of the eighteenth century. due to its clear fabularity inclines more to sketch. Choosing the genre of prose poem the poet chose to return to the beginning. In his poetry this does not mean mimicking what one was. nor would it be a neatly developed narrative sentence. If we tried to create a working typology. (Stojanović Pantović. Seemingly coming from experiential reality.) Moreover. Thus. With its form and the internal mechanisms it is based on as well as with its sporadic appearances through history of literature. interpreting prose poem through poetic and narrative forms developed from it. space for the constitution of the so called transitional genres is created.

trying to grasp things in their youth. lusty to surrender itself to all unexpressed of consciousness and avidity. says the poet. and children safe and sound who are discovering. However. aspires to unity. conflict. dynamism devours everything static. we realize that it is profoundly based precisely on the Heraclitus’s philosophy of the unity of opposites. fragments remain whole at the level of their singularity. trans. in pursuit of the life that can’t yet be imagined. but with one important difference. On the contrary.e. instead of the current surrealistic fragmentarity. trans. the energy awakened from them. while on the other he feels the pain of incompleteness. but they are equivalent as well. the illusory agreement. by Mary Ann Caws) This reality based on the universally held principle of unity of two opposites in each separate thing.” (Pierre Richard. 1975:18)1 In the nature where meanings are yet to be established. The former is true unless stated otherwise. remembering it. smoke. 1968:92). At the external level of text organization as well. ”I am anguished by the amount of fragments” (Pierre Richard. Thus. from the very moment of conception.it is the experience of origin.” (Unbending Prayer.” (Jacquemard and Julia. moment is more important than lasting. fragment does not exist at the expense of the whole. That tension. lightning. In Char’s prose. even the whole lengthy burden that follows. including poems. We encounter a discrepancy that confirms we are on the right track: René Char on the one hand strives to bursting. bird. by Mary Ann Caws) Then it is clear that: „there is no untainted seat”. brook. Predominance of fragments over the whole is characteristic for the surrealistic poetics as well. However. On the contrary.. i. 1968: 89) Each belonging and convenience is deadly for Char. emanates that same initial macro-whole.The earth loved us a little I remember. The cohesive element of this discord of the two processes that are ostensibly mutually exclusive is the poet’s imagination. trans. and storm by the way of their existence satisfy Char’s need for new. Preserve for us fate and the primrose. the bursting of the passive whole enables new activity of its parts (fragments). each part illuminates the whole. trans. creating a new being in each of them. earth and sky hated each other but earth and sky lived together. that reconciliation of opposites did not include avoidance of conflict. numerically given in The Formal Share and Leaves of Hypnos. each for itself. prior to each separation within words and things. a laugh for the trophy slipped from our hands. whose difficulty leads us to a new rebellion. The nature. murmurs facing each other. Here is transience the victor of eternity. being aware of towards what those deliveries are to open. prose poem as a genre. – trans. but on the other hand. that are. and at the same time. „Preserve for us rebellion.. by Mary Ann Caws) Every temporarily constituted order of the day is disturbed by the anarchy of dawn with new conceptions. These opposites do not only encompass each other in their coexistence. „ Summer and our lives. intensive interaction of the two opposites that are on the verge of exclusiveness (and on that verge they remain) make up a cohesive element of each thing that guaranties its integrity by keeping it whole. the eternal conciliator. fragments and aphorisms are translated into English from Serbian solely for the needs of this paper. having an insight into the whole. Thinking about the mechanism of functioning of 1 78 All quotations.” (Evadne. Man is a stranger to dawn. for liberation. by Mary Ann Caws) However. striving to their coalescence at a higher level. as the whole can be realized only in the light of existence of all its parts. ”Once. the spirit of Char’s fragments is definitely more correct to look for in ancient Ephesus and Heraclitus’s philosophy. The inexhaustible drought runs off. (A Pain I Dwell In. whereas conflict is in the heart of harmony. The newly delivered man is one with nature he still plays with. at a more general level.” (Blanchot. Except for the realms of several prose poems. The form of fragment at the level of mere manner of expression fully corresponds and confirms that contra- . there are wills vacillating. war. it is exchanged with a multitude of free fragments. thus it is the ideal form for delivering these contents. a new being. whereas Heraclitus’s logos corresponds to Char’s principle of antistaticity based on the necessity of bursting that. we were continuous/ The country devoured the color of your sweet-smelling skirt/ Avidity and constraint had been reconciled. is actually Heraclitus’s definition of logos. Char’s fragments are also found independently. ”Explosion essentially has a twofold imaginary value: it destroys the being that used to threaten to last and persist and afterwards deaden itself and succumb to its dullness and sink into non-being. wind. exactly this inner rebellion meant wholeness of things that man did not subdue to his own measure. the poet searches for that primordial thought. the form verifies the notion of logos in which it is based. having ravaged the whole. while each in itself.

the language is reduced to its instrumental function. antithesis. because language has not yet become a system. as a condition of identity of each thing. That is „The time in which the canvassed sky penetrates the earth where the man passes away between the two disdains. in Surrealism as well. His poems with their plenty of motifs provoke imagery more than prose poems that are mostly gathered around one thought. Here. as well as an individual crucified between two different realities (the reality of war and of peace). The fourth member of the initial working typology was the form of note or notice. The order of eras cannot be changed. perhaps not completely intentionally. beside the figures of compression. contrast. using real narrative language. and that all things come into being through strife necessarily. while in prose poems. the man is more under than above. Likewise tropes are more characteristic for his poems. In this most free form it is best seen how Char’s language is against any kind of eloquence. The poetics of these fragments is based on the explosion that represents a discord of consciousness. „You will be one part of the fruit’s flavor. its multiplication as a consequence of a fractured being. prose poems are more noetic. „Imagination.. Heraclitus as well sees the war as a condition for the unity of opposites. Sketches number hundred and eight and hundred and thirty-eight actually represent an episode from the stage of war. In The Formal Share. Differences between Char’s poems and prose poems are firstly based on the level of motifs. in essence. „Accepting illuminates the face with happiness. and provoke more the notion itself. The same kind of discrepancy is emanated by the atmosphere of war present in Leaves of Hypnos. Char has satisfied some principles of Surrealistic poetics.” ) to expressing a certain impression compressed in a few words („Discipline. This is why with Char ”poem is a future word. New fragmented reality is actually an image of accident. not even to itself. syntactic parallelism. On the other side. What Char achieves in prose poems with reduced expression of contradistinction of notions in syntactic parallelisms and antithesis. And that is.” To Heraclitus. In his twenty-eighth fragment he says: ”We must know that war is common to all and strife is justice. made up of his advices and commands. Both stories thematize morality and rightness in war conditions. the war. my child. mutually contradictory and based on different conventions. The texts that due to their pronounced fabularity dwell on the verge of sketch or micro-prose also belong to Leaves of Hypnos that largely determines their theme.”. That language does not lean to anything already existing. Furthermore.dictory aspiration for simultaneous fragmentation and unification. to no labeled truth. In Leaves of Hypnos Char’s nature is now devoured by the man who does not retract his eyes from his own metamorphoses. macroopposites do not appreciate the man. What can the language that creates this poetry of trembling foundation. be like? If we established that the nature in Char’s prose poems is actually an experience of the origin.” ). what calms me against the urge for life that shakes me like a thunder. together with the changes in relation to such a reality that delivers a novelty still uncertain. the poet.” (Fragment 36) And then it is clearer than ever that „on this earth. While Char’s poems are more poetic. the eighty-seventh fragment of Leaves of Hypnos actually represents an authentic letter of a superior to other solders. Refusal with beauty. of unpredictability that represents a means of creating the magnificent. there is achieved by the description of events. It questioned those opposites that were in unity and created a new world in which the poet is opening to the subjective due to his inability to grasp the objective that is in the process of creation. ”. these units of unreal reality aligned next to one another are a specific modulation of surrealistic verbal collage.”(Fragment 231) Using his fragments. insisting on its inner dynamism. presents us with an autopoetic text. The ellipsis of the expression is moving from aphorisms („If we dwell in lightning. impersonal and always in 79 .”. the language of that poetry will likewise be the one in which the origin speaks. it is the heart of eternal. The war has redefined the reality. Tension and conflict of general. under the number seventeen. „Eternity is not much longer than life. that is the father of everything and the king of everything does not lead to chaos but maintains itself within the realms of measure of Heraclitus’s logos. nurturing ever denser informativity and the least ambiguity.. one subjective projection of reality. Excerpts of these two realities take turns as opposites that did not establish their unity. ”. oh how you bleed. René Char perceives the changes in himself. Incorporation in the literary text of a document of unliterary contents is characteristic for the procedure of Surrealism. numerous are the figures of repetition. told from the beginning to the end. using which the poet questions different relations of reduced reality and its opposites. the poetry that is the foundation itself.

Therefore. Pesma u prozi kao dvostruka rodovska figura. Even today there are views that prose poem as a genre is a reflection of imperfection and that a poet who cannot write pure poetry indulges in it. syntactic parallelism or some other figures of repetition the rhythm of prose poems is often brought closer to the rhythm of poetry. 6. Beograd: Nolit. Šar. 3. apostrophe is a figure often used in Char’s poetry. god. Beograd: Paideia. Orionov put. in an attempt to think through the prose poems of René Char. at syntactic level they create the sense of system. Razgovor pod kestenom. Zbornik Matice srpske za književnost i jezik. vol. it intimately tells us about that which is going on in the destiny closest and most direct. Miroslav (1983). Zagreb: Naprijed. br. Bojana (2003). 2. 7. Heraclitus). The primordial thought of pre-Socratic philosophers has chosen exactly that imperfection. Božo (1960). Heraclitus’s logos. Nova evropsa kritika 1. sastavili: Ante Stamać. With the chorus. Pierre Richard. Danojlić. Baudelaire. 53. attention is specifically drawn to the genre itself based on Heraclitus’s unity of opposites. Stojanović Pantović. 3: 689-694. Bes i tajanstvo. ”Deep inside thought is a dialogue…dialogue never aims at reducing the other…on the contrary. Rimbaud. Key words: prose poem. If imperfection is the basis as well as the peak.sight where. Milan (1971). Thus.”(Blanchot. Branko (1961). Muka duha. And the form of dialogue is based on the principle of inclusiveness. Split: Općinska konferencija Saveza omladine. particularly the problem of the prose poem of René Char’s collection „Furor and Mystery”. 2. 5. 3. Rene (1963). Traducere de: Mirjana Sekicki Secondary literature 1. Beograd: Draganić. Komnenić. It is a figure through which the objectivization of subjective is tried. in determination of a language that begins. 1975:18) Dominant are the figures of compression. as well as the principle of antistatic the poet uses to build upon the basic notions of his poetry. Moris. 1975): 18-19. Rene (2001). Martin. Blanšo. Hajdeger. that coexistence of poetry and prose. but in a profound sense as well. the system that is based on conflict of opposites that are mutually included. Vjeran Zupa. for their means of expression. antistatic References Primary literature: 1. anaphor. Zagreb: SCSZ (Studentski centar Sveučilišta u Zagrebu). Filozofija Heraklita mračnog. Zver iz Laskoa. prevod: Zvonimir Mrkonjić. Polja. Poezija. Impersonality of the narrative voice creates an illusion that addressing a thing does not mean creating a specific relation with it. 4. Beograd: Nolit. Kukolja. Mallarmé. fragmentarity. Bošnjak. it aims to let it be. Zagreb: Mladost. Each great linguistic artistic endeavor formally confirms its profound intention. Antologija suvremene francuske poezije. figures that provoke dynamic relations among things that belong to different spheres of human experience. formally unlabeled (his dialogue with Hugo. Marković. While the impersonality of the narrative voice brings the poetic word closer to the narrative word. René Char. Summary The Prose Poems of René Char The paper addresses the problem of form. Šar. Iz iskustva mišljenja. 21. Jean (1986). 192 (feb. but of course. Bofre. Milovan (1996). Logos I dijalektika. Zagreb: Lykos. Withal. micro-prose. br. prevod: Zvonimir Mrkonjić. but a confession of the thing itself and a call to its establishment. 1975:33)  That form Char uses in the realms of the organization of prose poem. 8. Žan(1976). 80 .” (Bofre. it is clear what the position of René Char’s proetry ( proѐme) is.

which he wrote in the Alcaic stanza. foiled in its ever repeating wanderings. it seems to me. If one takes into account that the poem was written in Sremski Karlovci in 1918 then the context of fate is clearer and more substantial. a boat sails. the poet is given the power of foreboding that this odyssey is like an unconditional cyclic pattern. First and foremost. there are far more instances of it occurring as a catastrophic event in Crnjanski’s poetry. the word fate can be found in the second structural whole. creating a clash of two forces (Laza Kostić). Its remains. That painful murky fate. In a way. In this sense. implicitly. it is his first published poem. just as in the Alcaic stanza. Here. fourth stanza and fourth verse: And so. the poet annuls the catastrophe of fate. in the first stanza. published my poem. sea. with the acciaccatura and first two trochees: On the amethyst sea. (Crnjanski 1968). one can sense the influence of the stanza in this poem. A ”Galician” poem (written in Galicia in 1915). struggle. Crnjanski states the importance of the poem Fate by saying: Today. although crucial. the significance of this poem is that. On the other hand. Serenata. so its meaning here is somewhat different than in the poem Fate. The presence of a clearly defined darkness of the anticipated fall and the irresistible melancholy that devours his being becomes evident in the poet’s verse. In the poem The Guard and the Three Questions. the notions in the refrain are opposed to the stanza that came before. In the third one wreckage floats on the sea’s surface. which originated in Sombor. In the writer’s own words in Ithaca and commentaries (Crnjanski 1968).. Understandably. in the destined journey. almost anticipates that infinitely arduous sailing. the most significant would be these words: fate. In the poem To the Fatigued Youth... and its short verses mimic the verse of the Alcaic stanza. that is to say. the word fate is the last word in it. What is in play here? The poem Fate is. that would be enough (Crnjanski 1968). and once again confirms the inevitability of fate as a force which defies and controls gods themselves. in a way. it could envelop almost his entire poetic opus. I had sent some prose about the assassination of Julius Caesar in latin and some verse. Fate.com The poem Fate by Miloš Crnjanski was published in the magazine Dove in 1908. whith the three quatrain stanzas. the poet himself described the poem Fate as follows: To the afore mentioned magazine. It is evident that. even earlier. The introduction of the refrain is therefore justified. He also states that he attempted to publish his poems. although there is faith that the dream in the form of the fairy-like beloved can be reached. and therefore is carried out duly. for the poet’s being clearly feels that the fate he foresees is brought forth from within. Otherwise. almost give life to the poems they scatter across. In that poem. in Sombor. When I was fifteen a children’s magazine called Dove. In the poem Stražilovo. the insistent repetition of one and the same. nonetheless. Among them. To the Fatigued Youth and Stražilovo. which reveals itself only in futility. 81 . In the afore mentioned Commentaries. the unspoken word fate as a catastrophic event is found in a number of Crnjanski’s poems. certain words. Nevertheless. the anguish of male nature. the motif of fate can mostly be seen in the verse it is sad to be a man. and it refers to the youth. in a poetic sense. In the second stanza a storm rises. is the one that holds the foreboding of decay in itself. questions from stanza to stanza.Jelena Stanojev The Boat Motif in the Poetry of Miloš Crnjanski jahlardor@yahoo. Namely. waves. the poet states: For that is Youth. Equally. scattered across the entirety of Crnjanski’s poetry just like the wreckage of the boat he describes. which confirms on every turn. it is found in the poem The Guard and the Three Questions. fate decides an alternate ending to that story. homeless/ my fate becomes tame. The word fate on its own is explicitly mentioned in three poems by Miloš Crnjanski: Fate.. However. in the poet’s opinion. in the Alcaic stanza.

Namely. concludes that to the being divorced from meaning. there is almost some of the sad creaking of broken boards from the poem Fate. so too the beloved in the poem of Miloš Crnjanski carries the burden of being dependant on herself.there are only rudiments of a condition outside of which nothing can exist any longer. a tone of parting with everything that the poet ever cared about is felt throughout. Much like Baudelaire’s beloved in the poem Jewelry. with his beloved. Namely. Continuing in the one and the same tone started in Fate. nevertheless. by all means. except the title which plays with the reader’s expectations.82 The poem Serenata by Miloš Crnjanski may well have sounded velvety or romanticist if not for its overwhelming fatalistic darkness. whose image disappears once and for all from the insatiable horizon behind seemingly calm waves. like Serenata. the swelling of the insatiable foam seems to have transposed from Fate into the misty wisps of Autumn clinging on the boards of the boat made from pine and poplar in Serenata. they are at its basic thematic core almost identical. The poet. Although he is explicitly talking only to his beloved. The poet advises her to indulge in the only pleasures she has got left. His demand for silence is one of those conditio sine qua non. youthfully hinted upon in the poem Fate from 1908. after the boat’s hard struggle. on the contrary. all the way to the delicate confluence of colours on the fragile leaf edges. more brittle than the branches which will hold up the sad contours of her being in her ulterior dream. which insult with their shallowness. through struggle. when the falling leaf leaves its deathly trail on the air. caught in the gaping embrace of nothingness. but even worse . which transposes. The Autumn atmosphere that still anticipates loneliness as the only natural and inherent state of being. similar to those happening in front of our eyes. he is. to the inevitable end. Just as Crnjanski anticipates the walk of destiny in this poem. the poem Lullaby continues to carry that heavy and painful burden of the futility of being which has already been recognized in most of the afore mentioned poems. and not only his own but of all creatures. which only enhances that which proved itself to be true even in the poets early. so we can notice how this conscientious and stated movement almost completely coincides and corresponds with the verses about the boat. only not on her body but in the cage of her chest. Submerging herself entirely in the foam of self oblivion. Crnjanski almost still catches some of that same wind which blew over him as well as the reader in his first and fateful poem. that we only have that which we give away. for in it. taking from his abundant life experience. proceed without any guilt or self-examination. so in the poem Lullaby. from a cosmic level. exactly because all of that disintegrates to nothing in the crucial moment. who gives herself up to the man’s lust slowly becomes more transparent than the dry. there are no hints to pathos. Sung in the first person. from Fate. the poet’s beloved dives into the foam of her own passion. although these poems differ in motif and idea. is used as a mise-en-scene. saying good-bye to everything. everything is permitted. . who is weighed down by the sweet weight of her precious necklace. This collapse shows how meaning can only be found in stripping away being to its raw flesh. which could still amount to something. The poem is not laden with a tone of active sorrow. and to. left over from the final ebb. seeing as every other deeper and more expedient attempt at finding meaning had been foiled. losing herself in the poets grief that he cannot save her. and what could only be instinctively. darker than the bowels of the sky that hold captive the gnawed-off white bone of stars from long ago. In the looming of impending destruction in the poem Serenata. the poet. while on the other hand. In this poem there is no trace of that struggle that carries the boat into the waves which drown out the life from it with every new splash. highly resigned. in this particular case. With his leaving. leading him on the wrong trail when it comes to deducing what the poem is about. already in its title we can recognize the foreboding of the state which collapses onto itself in the final resting place of that which was once in the state of activatia. That is why he advises his beloved not to listen to honeyed verse off of hollow lips. teaches her that true destiny is only in the gravest of things. from setting sail. boyhood verses. for they are a mask which hinders true insight. Similarly to the boat. at the same time. from celestial bodies and the Moon. the poet kisses everything he leaves behind but in a way that does not disturb the essence of the beloved. Here. so too the beloved. he is certainly aware of the undeniable truth. through the atmospheric force of the wind and the transparency of his beloved’s bare ankles. and all dramatic in its conversing with someone else. In the atmosphere of all-encompassing twilight. necessary to respectfully acknowledge the slow descent of destiny into the self. barren wind of Autumn melancholy. Just like the boat from the poem Fate depicts the tottering on the brink of fate.

in an undisturbed line. The last stanza carries the burden of destiny of what comes inevitably after physical pleasure. seemingly. that much more familiar with the poet. we find the poet already looking back on how this merging played out. which is caught between the Scylla of wind and the Charybdis of storm not by its own doing and is therefore ruined. In it. Although the poem Parting at Kalemegdan is about the poet’s parting with his beloved. However.e.. where hoping itself is weaved into spider-like cocoons of death. Yet.. such as. divorced from the future in the way Dante was renouncing hope. in continuo.. We find the poet. tangible. the poem First Chills. from the poet’s note. The continuous. intuitive insights were usually the primary force which almost infallibly leads to that future. at the dark gates of sin and horror. which makes her warm in his thoughts. The only difference is that the Italian poet speaks of the horrors that have already been done. which also serves as an overture for what is to happen in the poem Story. simple images. nevertheless. i. the poet’s whole being turns into a perceiving sense.. the reader finds the poet in a state of deep contemplation. the key is yet again in the boat motif. Crnjanski’s sensitivity towards beings and things. and yet. protected in their innocent presence. ( Crnjan- ski 1968). Namely. as the central scene. And while someone else would pass these unobtrusive treasures by without noticing them. in a contemplative state. actually happens in the latter. that. Symbolising fate. the beloved reappears as the poem’s main object. The disparity of the poet’s being is best reflected in the fact that his youthful. and with its flat tone. alluding to a descent to the underworld. almost having a receptive transformation from one sphere of observation to another. as if gazing into the gravity of meaning of what has transpired and anticipating intently what is yet to come. we can see that this Odyssey-like moment which covers him in the robes of planets. crushed over the twigs of the blossomed tree. while Crnjanski perceives the entirety of the horror stretching through space and time.Taking the cue from the tone of Lullaby. rational. as if. each heading on its own intended path. Crnjanski clearly feels in his own being that the strength of youth is needed to stand that immense sadness. the last verses of the last stanza of this poem seem to annul even this last ray of hope. The first stanza proves this fact by hinting that the poet has done exactly what appeared as a sort of advice in the poem Lullaby. which absorbs them entirely. corresponds to the inevitable absence of salvation in the ending verses of the poem Fate. For example.it beco- 83 . like the voracious waves in the poem Fate eagerly devour both poles of the creature of hope. putting an end to it. which with its unprotected tenderness opposes the cruelty of existence itself. the male and female principle. or a brown-haired. Further on. That chthonic descent of Odysseus into the Underworld. eventually merge and find each other. child’s head. a precious segment taken from the hardships of the poet’s life. fatalistic tone in the Serbian poet’s verse is almost sensual. mediated reflection of one’s own fate. leaving the poet stranded and naked before the horror of ruthless transience. so the reader gets glimpses of the beginning and the end of two beings becoming one. That end is also felt in the poem Parting at Kalemegdan. the fact that the beloved is a virgin is stressed. To keep this image longer in his consciousness. and with that alone. is almost evident in most of the poetry by Miloš Crnjanski. doubled this time. the wanderer. which the poet realises and covers himself in the Moon’s shadow. the poet closes his eyes. preventing the same image of dispersing into oblivion. although not always explicitly stated. the poem Story by Miloš Crnjanski seems to succeed in keeping a piece of the past. if we take the last statement and apply it to a particular case. anticipating the tenderness and purity of his beloved. just like the black silk of her hair is in her bared bosom (Crnjanski 1968). After this merging of two powerful poles of existence. can also be observed in the altruistic attitude towards the fate of the boat in the poem Fate. is an act cramped by heavy robes. we notice great similarities in tone and atmosphere with the poem Story. at one point. where the reader can almost feel the fine burst of the acacia flower fragrance. leads him only to unfulfillment. What is only hinted at as a future sexual act in the poem Lullaby. Familiar and. once again. which. which suddenly decided to settle in the wondrous shapes of existing facts. In the poet’s subject’s memory. the descent into the haziness of uncertainty. a state of gazing into the unbearably fragile thread of life. through the conscious and unconscious. the poet intensifies the reader’s experience. The disparity in question refers to different aspects of awareness. into the dangerous realm of obscurity and death. light rain. being dispersed in the various poems by Crnjanski. Writing about such moments that surround him. where the poet establishes a couple coming down from the city.

. i. The descent into destiny. the stanzas on each page. and it follows from his own self so naturally. his own voyage manifests itself as . cold as the dialest of wind. I shall bow my head when the leaves turn yellow). Crnjanski could not help but live what had imposed itself as reality. Like the sea foam. It seems the poet approaches that fatality of his existence with such confidence. with its last vote. in which none of the parts fit where they should. in order to match the poet’s vision of harmony. In his poetry and most of his opus. none corresponding to each other. at one point. as the one who lives. Silence shall come for me as well. As it has already been mentioned. all-pervading like the embrace of the foam of oblivion. I wander. only to end the last couple of verses with implacable darkness. from the poem Fate. from his own blood.mes tactile. Special attention must be paid to the almost mosaic structure of the poem... that eventually levels all aspirations of the boat to make sense of its own course. That I too die with a spirit dark. In each of them he draws. drowned Moon’s craft. In this poem. the past. do not budge from its predestination. and that is that fate finally precedes everything. lose themselves in the annihilation of the dark song of ruins. they are fertile and exploding with juice under the writers pen. fate ”resides” more faithfully on the even pages of the poem and therefore always seems like a whirlpool that passing over memories. mementos. so too in Lament Over Belgrade. as if in some irresistible duellum. In almost every of the forty-two verses of this poem. that one only can and need. But slowly. (Stražilovo) The poet addresses his mist-covered poems with the silver. interwoven with various sketches. each of them completely conserves its own tone. Each of them is built on the principle of opposites. The last poem is sung almost exclusively to underline what has been stated in the first. as if he had already lived it once. I cross my arms over clouds of white. Heidegger). When all of this has died away. realised in such a way that the same stanza begins with motifs symbolising hope and beauty. recanting everything which anticipated light. Crnjanski is. with a smile murky. that one can feel the tremendous force of their struggle. motifs. still slender. joyless. reflects itself in everything only to. not belonging and alienation are something the poet. distraught. to squeeze entirely every­ thing that has left of him.-life that has outgrown itself that 84 has outstretched itself beyond that fine line of purpose. I come to realise. in the way Odysseus circles the islands on his ten-year journey. I trace my foreboding. still slender. Melancholy. like Hercules. but at the same time. feels on every step he takes. Not having any other way. being hypersensitive. he discovers that there will stem no life from his view. the poet surrenders himself to a lament which grows into a pure weaving of unspeakable sorrow on a loom that weaves the threads of all living things. seeing as he does not leave any possibility for any space within himself other than for what is. that stay behind us on the ground and in the grass. I wander. there prevail tones as brittle as fallen leaves. Very much like the poet’s intent to present the journey of the boat along the path of its destiny through his entire opus. under the heavy haze of its cloak. ghosts and tombs. robust and substantial. pulling him to her chest not to give him the strength he needs. lifts up a cloud of heavy melancholy.. a sort of euphonic atmosphere which is so much different than the one it stands next to. The poet’s final and irrefutable I know (and I know. holds in itself a far greater and chilling power than the relative I think. silence the last breath of those whose faces have been washed ashore on life’s shoal. The poet appears here in two roles. all-encompassing. His only Penelope is his sorrow. with a passionate whisper. as if being thrown into the world (M. and often enough going the opposite way. The poem where this characteristic of Crnjanski’s poetry is exemplified best is Stražilovo. we notice that on a structural level the last three verses of the stanzas on even pages have elements of fate in them.state it. present and the only guessed upon.e. Living what he wrote. but on the contrary. On the contrary. as an artist full of suffering and surviving. for me as well. the screams and shrieks of all kinds of monsters from the colorful treasure box of the poet’s conscious and unconscious. so too as the one that ascertains life. the foreboding of imminent destruction appear as inevitable. The foreboding of imminent destruction as the only possible outcome is so irrevocably and excruciatingly present that it completely saturates the reader’s hearing with its euphonic tint. above all. But slowly. And I shake off the laughter from my ankles. In Lament over Belgrade the poet comes full circle. and this duality comes forth the most in his poem Lament over Belgrade.

the drama of the moment when the boat braves the storm is that much intensified. this movement implies a certain amount of strength.final. and the tragic fate of the boat itself seems completely decided by its final destination. which then provides the reader with the possibility to participate. it is all still in the spirit of will. In the second stanza. as well as all other beings. giving the scene a meaning of actuality. that is exactly what the latter is missing. while every answer is now redundant and obscure to the boat. with great anguish The boat fights with him. in writing the map of his lot. the result of the boat’s struggle with the waves is such that it does not leave room for hope. Na Drini ćuprija). The sudden ”cut” at the end of the poem resembles a cut off scream of one who is going through that momentary horror. in the third person. as one of the authors. at least in one aspect of their reception. but nevertheless. In comparison to Alcaeus’ poem. we will discuss Alcaeus and his semi-preserved poem The Storm. the poet actually answers himself also. which Alcaeus used to intensify his work. If I could only know: What fate has in store? The wind ruffles the sea Waves as high as hills. Crnjanski has. and from there. which we find in the first stanza of Fate by Miloš Crnjanski. without a chance to change any aspect of that inevitability. Crnjanski’s aspiration and need for completeness is that moment which gives Alcaeus’ poem that necessary note of suspense. His watery grave is clearly outlined. finds its answer in the continuation of the poem. and receives it from the poet himself indirectly. to which it heads instinctively. we include the entire poem Fate by Miloš Crnjanski. ancient literature played a major part in Crnjanski’s poetry (Maricki-Gađanski 1998). Namely. And yet. but the reader is also dragged into the struggle and the doom initially intended for the boat. without the overture of the original peaceful serenity of the voyage. but taken as a final destination for all three entities. Crnjanski is indirect. a past event is recounted as if it were happening now. By telling the poem in the narrative Present Tense. it can be clearly perceived how the decay or better yet dissolution of the poet’s being proceeds so thoroughly and irrevocably. omitted that moment of assimilating himself with the depicted event. leaves a wide range of possibilities in its outcome. that chafes inside the chest. Therefore. seeing as how they both face the same fate. answering the boat through gusting winds and foam spray. and the stages of accomplishment a poet. Miloš Crnjanski succeeds in the end. the result being that not only are the author and the poem assimilated during the reading. only to face his own homelessness. as the only relevant fact. At the same time. Alcaeus is direct. fateful decision to deal with the quintessence in a way that did not deviate much from the way his paragons did it. after many a wandering. in medias res. meaning that the poet himself is one of the participants in the tragedy of the boat. On the contrary. in the Aeolic poet’s poem. with no previous preparation to what is coming. it is sensed how the boat disquiets the unquestionable determination of the waves to crush it. not corresponding with the fact-of-the-matter state the voyage starts as. and youthfully apprehended that black railroad (Andrić.dangerous. seeing as how the poem is in the first person. which is also the central poem which best showcases the boat motif: On the amethyst sea A boat sails forth. which he started back in the poem Fate. However. The poem. The poet’s perplexity about the fate of the boat hinted at in the first stanza. without a will of its own to guide it. First and foremost. has to go through. that sprouts in a being slumbering on the silent grave of its own hopes. And yet. therefore the sudden drowning of any hopes in salvation that comes in the third stanza is completely unexpected and sudden. when everything can still be outlined in hope and fortunate outcomes. In order to illustrate this comparative connection between the two authors. and therefore intensifies the reader’s experience to the maximum. as if on a home island to which he was headed from poem to poem. we could say. which is what actually takes place. at the end of the voyage. almost assimilating himself with it. that the reader feels chillingly incapable to somehow interfere in the struggle he beholds. where there is poetry. When seen in that light. like a seed of death ( Rilke). in Crnjanski’s poem. However. comes that initial. about the perplexity of the possible outcome of the fateful navigation. This poem has a somewhat different structure in that it draws the reader into the action right from the start. This gains strength of expression and power of anticipation. there is homelessness. 85 . Feebly. being unfinished. unanticipated and strenuous. therefore. it is so easy to connect Miloš Crnjanski as a poet to the poets who influenced him.

Your trouble late made sick this heart of mine. Summary The Boat Motif in the Poetry of Miloš Crnjanski The text will look back on the poem Fate by Miloš Crnjanski and its influence on the writer’s opus. And the sea foam embraces The last peace of the boat. that would be enough. 2. with its structure. Stari grčki liričari. i. in that the amount of the fateful in them is such that it almost conjures the intended destination in the poem and that they take into account both the warning of the boat’s impending doom or the destruction itself. 4. Dž. fate. the poem Fate by Miloš Crnjanski has not had the fate of its boat. despoiled of oars. Pesme starog Japana. 6. it is doomed once again: O luckless bark! New waves will force you back To sea. 5. Lirika. O. Your canvas hangs in ribbons. the poem Fate by Miloš Crnjanski evokes yet another poem by the roman poet Quintus Horatius Flaccus. A pine of Pontus born Of noble forest breed. References 1. as the one that has been finally and definitely judged. storm.Gađanski. 86 . K. Your sailyards groan. just as both of these boats. Crnjanski. Nikola (2001). Crnjanski. rent and torn. Mirča (1999). meaning and tone. O haste to make the heaven yours! E’en now.C. Nevertheless.” Conclusion The basic results that this paper has accomplished analytically can be reduced to two basic: 1. 2. Miloš (1991). Till lash’d with cables round. B. You drift. Kuper. The idea for this came from the poet himself who indicated that the poem on its own would be enough. Eseji i prikazi. Novi Sad: Književna zajednica Novog Sada. antičke i moderne teme. nor can your keel sustain. The Odes and Carmen Saeculare of Horace. Key words: Miloš Crnjanski. And still I love you. not to set sail again because considering the condition that it is in. the context that Alcaeus’ and Horatio’s poems of the boat in the storm provided will be discussed. Vršac: KOV. On the other hand. where it can be found under the number C I 14. Miloš (2008). it seems to me. Beograd: Prosveta. John Conington.e. Elijade. in his work Ithaca and commentaries. London. Beograd: Rad. This poem of his. Slike i simboli. Ilustrovana enciklopedija tradicionalnih simbola. Istorija naš saputnik. The sea has calmed. 3. so too cor- responds our poets’ boat to those two. Strajnić. It dates from the year 34. Miloš Crnjanski belongs to a circle of poets who even in their most mature works write deriving from their past experience in writing their first published poems. 1882. You boast your name and lineage-madly blind Can painted timbers quell a seamen’s fear? Beware! Or else the wind Makes you its mock and jeer. It lived on and reflected itself in numerous future poems. A more imperious main. and its main thought circles around a warning to the boat. The Afric gale has dealt your mast a wound. Crnjanski. as shown here. is found in the collection of poems Carmina (Poems). boat. a helpless wrack. every aspect of its stratification (Roman Ingarden). still am ill at ease. Miloš (1968). II. Sremski Karlovci: Izdavačka knjižarnica Zorana Stojanovića. Beograd: Nolit. No gods are left to pray to in fresh need. Trans. which is safely anchored near a peaceful harbour. (2004). 7. It is understood that. correspond. or 33. shun the sea. Alcaeus’ and Horace’s. The poet’s early reading (Classical Antiquity) is artistically present in his later work. Crnjanski was even more radical: ”Today. Ksenija (1998). Finally. where shine The thich-sown Cycldes! Horace.The storm has ceased. called A Ship in the Storm. or State. Sremski Karlovci: Kairos. Maricki.

then more lies. then more pressure. namely. 4). or false. inspection. racist capitalism. 2 This is a powerful metaphor of what Boehmer calls the ”colonial gaze”: ”The gaze was made manifest in the activities of investigation. The beginning of the narration itself is the redistribution of power – the disempowerment of the old ruler. Barbarians are Coetzee’s third novel and the first one to win him international acclaim. and the institution of the new one. i. as a ”pivotal work in the development of Coetzee”s oeuvre” (70) inasmuch as it displays ”sharp stylistic and narratological differences” (70) from both of his previous novels. 4 I use Kantian terms ”phenomenal” and ”noumenal” in more general way than they are used in the Critique of Pure Reason. in which I have to exert pressure to find it. He is here under the emergency powers. in his seminal study South Africa and the Politics of Writing. for which he stands. first through the torture of the ”barbarians” and later on the skin of the Magistrate himself.3 Wherever he goes. and noumenal. The entire novel is presented to us through the internally focalized autodiegetic narration. 5 This is shown in the imprisonment of the fishing people: ”So the officer. First of all. is truth in fact hidden behind the phenomenal? Boehmer underlines this phenomenon as typical for the colonizer:”They transferred familiar metaphors. which were accompaniments to the colonial penetration of a country” (81). which carry meaning across. mainly as opposition of inner and the outer. and white owned technologies of oppressive power” (123). peeping.Stevan Bradić The Necessity of the Barbarians stevatravel@yahoo. the fringes of the desert remains the same as in the capital city. namely. can violence actually discover truth? And secondly. you see – this is what happens – first lies. This technique will be presented to us in different ways. to unfamiliar and unlikely contexts” (28).1 Colonel Joll is the first instance of the Empire presented to us. poring over. It is described by David Attwell. Truth discovered in such a manner constitutes the knowledge necessary for the defence of the Empire. He is a figure masked behind the sun glasses (1). 3 87 . the metropolis. then the truth (Coetzee. and any attempt to analyze it is in a way condemned reductionalism. First I get lies. He has modified his sight2 so his perception of the border outpost on 1 Paradoxically. the state of emergency was instituted in South Africa from ”the mid to late 1980s” (Engle. examination. Dusklands (1974) and In the Hearth of the Country (1977). then pressure. Early on we are confronted with his specific epistemology: I am speaking of a situation in which I am probing for the truth.com Waiting for the Barbarians (1980) is a short but a dense novel. that is enough” (Coetzee. ordered us to take them in.5 There are several problems with this logic.e. the narrating voice. which are themselves already bridging devices. he remains within the Empire and the truth he seeks can only be the truth of the Empire. the Empire is defended through extraction of the hidden. then more pressure. with the emergency mirroring the fictional text by consisting ”of a confrontation between a white state power which claimed to be European in its core beliefs and an oppressed non-white majority which had encountered European traditions in the form of colonialism.4 or truth. 123) only after this novel was published. then the break. a figure with the sight protected from the ”metaphor of landscape” (Bhabha. a split to the phenomenal. Because they were hiding” (Coetzee. that of the character of Magistrate. and to get from one to another violence is required. 5). Colonel Joll: ”We do not discuss the reason for his being here. 19). the Excellency. 295). and thus everything we read is mediated through a single consciousness. But what is the foundation for this type of epistemology? It implies a certain split within the object of interrogation (an object because it is treated as such).

But she herself is now its product in a number of different ways – firstly. What becomes apparent here is that the Magistrate’s desire is formed by his belief in the ability to produce desire and pleasure in other. 154). and forces her to remain within the imperial discourse but only on its margins. disables her to perceive any of its forms (regimes of law. The full width of this denial is discovered through his relation to the ”barbarian girl”. finally. 33 etc. but not necessarily in an authentic way. ‘schizophrenic’. 11 Of her pleasure he states: ”For myself. finance. 32. and the central character of the novel. the narrator. a fiction. and with an awareness that it does not exhaust all of the possibilities. In his attempts of remembering he is constantly faced with blankness (40) much in the same way that the texts of the previous empire recovered from the ruins remain untranslatable (17). In this process she is constantly reinterpreted. We can again see the same structure in his relation to the ”bird woman”. A country was ‘mapped’ or spatially conceived using which harked back to home ground” (30). 37) to the extent that she cannot stand on her own. But both of these practices are conducted within the imperial borders. 9 88 . she is produced as the other. than the other is produced as the danger. a hidden knowledge that is to be extracted in the interest of sustaining the imperial rule. and his excavations are only of unintelligible remains of the presumed preceding empire (16). she is transferred from the outside to the inside. From being on the outside. He is also a representative of the imperial power. her blindness. the civilized woman.9 with the goal of its redemption. the body of the ”barbarian girl” becomes a text of the colonization. His second interest is to reconstruct her image before she was changed by violence (36) – as an attempt of remembering. In both of these endeavours the Empire is set on defining itself. and the Magistrate never gives her a chance to tell her own story (in her own language10). the surface. Prostitute knows of the division between appearance and essence. and a fulfilment of desire through simulation of pleasure. the prostitute. therefore these attempts become a double movement of denying the other. ambivalent. . produced in the process of her inscription in the imperial narrative. 8 He states: ”I must assert my distance from Colonel Joll! I will not suffer for his crimes!”(Coetzee. and she is selling her comodified performance. Central problem to these practices is that they are guided by the same concept of truth – an implied truth masked by the surface. I find I do not care” (50). It is here that the Joll’s logic of the inner and the outer starts undermining itself. and.Let us look than at a different face of this method. knowledge of the border in spatial and temporal terms – ”cartography”6 and ”archaeology” (48).). This is of course a As Boehmer notes: ”From the European point of view. reinscribed. both colonized and colonizing” (Ashcroft.8 His constant washing of her body (31. and the Magistrate is ”metonymic of the settler culture itself. but of course. colonialism was a metaphoric and cartographic––as well as a legalistic––undertaking. In addition to that. Partially blinded and crippled (Coetzee. the ”barbarian girl” is reduced to a beggar7 (37). It forms a parallel with his hobby – trying to reconstruct the time before the Empire. but his methods for discovering truth are somewhat different. His pastime on the frontier is the production of knowledge. Why is magistrate drawn to her? We can start by underlining his feeling of guilt. at the Magistrate. seems to be an unavoidable frame of reading. At this point the ”national allegor[y]” (Jameson. but the presumed border remains rather vague – his maps are based on rumours (13). in his magisterial chambers (29). therefore. The central question posed by the Magistrate (for the first four chapters of the novel) is therefore: ”why was the old story of the Empire worth the trouble” (26)? His interest in the girl stems from this question – he approaches her not for her own sake but for the sake of the Empire. libidinal investment is to be read primarily in political and social terms” (72). As a ”metonymy” of the colony. She is described as an excellent actress (49). she is transferred to the inside. And this is exactly what is required from her. then. it should be approached carefully. Through this multiplication the ”bird woman” is able to displace her own Or as the novel depicts the situation. the woman-civilization. pleasure etc. .11 All he wants is the appearance.) is directed to wiping out the signifiers of the colonization. 10 As he states when he has to depart from the girl: ”she could have spent those long empty evenings teaching me her tongue” (78). 7 In contrast to the Magistrate’s fears it is not the regimes of pleasure of the Empire that produce beggars out of the ‘barbarians’ it is the imperial violence. through this process of extraction. the one whose simulated pleasure is indistinguishable from the authentic pleasure. reduced to the role of the beggar. 48) 6 futile attempt. 69) in which the ”psychology and .

And he is constantly puzzled by his desire. the enemy becomes constitutive function of legitimacy” (30). . War then tends to ”become . But is her essence really blank? Or is this blankness only the product of his own quest for truth? By trying to enter her. Blankness is therefore the space for the inscription of meaning. But what is perceived as the other is in fact the self13. when both ”barbarian” and the Empire are free from each other. only surface” (46). its own institutions. by creating a border. spatially and temporally – and blankness is the result of this practice. into the phenomenon. a ”moment of becoming designated by itself ” (Bhabha. even before it faces the ”barbarians”. of self and other. and in this case desire to redeem the Empire. war is not a result of these fictions. distinct from the Other or the Outside” (Bhabha. Life of the subjects of the empire is being produced much in the same way as the ”barbarian” fiction. an inner border. a fictional beginning. there is only surface present. 85). inasmuch as the war has become the ”primary organizing principle of society” (12). i. He is constantly misreading her. he is rightfully pronounced an outlaw. He is constantly trying to get past the appearance. 299). because even if there is no authentic pleasure in her performance there is something he believes to be authentic behind the appearance. and from the position of the Empire in the state of emergency.e. The Empire is already at war. but rather their cause. to the ”pedagogic” narrative. to delete it. From his point of view he is of course right – the Empire is undermining its own structure of values. His truth extraction is from this point seen as a production of fictions. the existence of the Empire itself. put in a ”performative” way: ”The performative intervenes in the sovereignty of the nation’s self-generation. official legal system is suspended or instrumentalized (92) in their effort to find (produce) and destroy the enemy. He does not understand the change in the narrative. or the product of self – it is an attempt of the self to secure its identity. His attempt to get to the origin of the ”barbarian” is actually an attempt to get to the origin of the Empire. [a] permanent global condition” (17) and the suspension of law becomes ”the norm rather than the exception” (17). and their suspension is conducted with the excuse of ”higher purpose”. meaning produced by desire. In the presented state of affairs barbarian fiction is the regulating instance of the Empire and through this division of appearance and essence. as a means for reproduction of just relations in society. . as a ”regime of biopower ” (13). because they are the enemy. The first obvious effect is the redistribution of the power in the outpost – the legitimate administrator of the outpost is replaced by the Colonel Joll and Warrant Officer Mandel of the Third Bureau (Coetzee. the other. 299).12 and by trying to go beyond it he actually performs an act of construction. Secondly. it is redefined. Interestingly. But these institutions where dubious from the beginning. His entire endeavour can be reduced to this production. But why does the Empire need this war? And is it aware that the ”barbarians” are its product? Let us for this purpose discuss the effects of the war. so he could get to her true self. Colonel Joll’s practice is also an attempt to sustain the Empire. Deleuze states that a text ”exist only on the outside and through the outside” (1602). This is in fact one and the same production. ”fisherfolk” move their village to the outpost) as well as the natural surroundings (river banks are cleared). obliterating her (50). or the lack of desire to ”enter her” (36). and is constantly faced with the blankness. by casting a shadow between the people as the image and its signification as differentiating sign of Self. inscribed in the very structure of the Empire. His failure is exactly the failure of the epistemology of the Empire – of the split to the phenomenon and noumenon: he constantly fails because there is no noumenon to be found beyond the surface. to wash and clean the appearance. Physical space itself is reconstructed – space of the settlement (jail is built. but rather believes in the suspended legal system. Magistrate’s attempts to undermine this project are indeed dangerous. multiple) structure of essence and appearance. Magistrate is here on the familiar ground. 12 Similarity. of inner and outer.being from the play of desire – and by doing so she repeats the dual (or rather. through differentiation form self as 13 Bhabha calls this ”otherness of people-as-one” (301). But with the ”barbarian” girl this logic does not function: ”with this woman it is as if there is no interior. The situation depicted in the novel than closely mirrors the strategies of the imperial discourse described by Negri and Hardt. 89 . Each time a noumenon is given as something present it is transformed into the surface. creating a fictional narrative and a second surface. he is constantly projecting an essence beneath the surface. In a situation when ”war constitutes the basis for politics.

The formal border of this Empire has shifted from the outside to the inside through the production of the ”barbarians” – they are the regulating principle of its power structure. in Bhabha. Another important fact about the war against the ”barbarians” becomes apparent here: this is not the war to extermination. its other. Easier to lay my had on the block than defend my cause of justice for the barbarians: for where can that argument lead but to laying down our arms and opening the gates of the town to the people whose land we have raped?” (Coetzee. The figure of the ”barbarian” is a way to fill this blank. This is the nihilism of the west in its actual form. Instead it is rendered ”indeterminate spatially and temporally” (Negri-Hardt. in the novel the army returns from its campaign exhausted and defeated (161). Torture also becomes the method for producing truth. 90 afford to destroy its enemy. 118) 17 Terms Hegel uses to express the relations of ”immediate” and ”pure self consciousness” (633).. 9). 20) much in the same way that lord can’t afford to destroy the bondsman17 because he would cease to be a lord. But this Empire is also one step further than the one in the poem – it is the Empire that has understood the necessity of the barbarians. There is nothing that it desires aside from itself. inscription of the word ”enemy” on the bodies of the ”barbarian” prisoners. a product of this dynamics that is constantly created and filled up in different ways. And indeed. and any social resistance to it is criminalitzed (Negri & Hardt. The Empire is doomed to failure in this endeavour. But surely this mechanism of the Empire is doomed to failure – since there are no actual barbarians to be found. The desire desires to desire. it is infinitely di- . 15). This narrative is violently released into the world. The Magistrate even mentions how this craze about them repeats ”once every generation” (Coetzee. His rebellion is thus contained within the categories of the Empire. into the human body. but in order to do so it has to hide this fact. self-differentiation. since the production of the enemy can hardly be a peaceful act torture becomes the inscription of the inner border. a narrative produced by the self-differentiating identity. it would in fact destroy itself” (qtd. 14). The war itself becomes an internal.] needs its Other.e.14 The real danger to the stabile identity of the Empire is its innate temporality. What actually goes on in the self is the constant re-construction of the ”essence” so it would fit its perceived appearance. or the beginning of the Empire. At the same time. if it could ever actualize itself in the real world as the truly universal. and a stabile structure of power. A blankness that the Magistrate finds in the other is the blankness of the self. This becomes apparent when the Magistrate returns from the ”barbarian” lands and is jailed and tortured for his attempts to oppose the new state of affairs. but the grim underlining is that the failure is its actual victory. but the torture is in fact the inscription of ready-made narrative. Essence is therefore just a tool for sustaining power. Violence committed by Joll is the violence in the age when the Empire is aware that the barbarians do not exist. because he does nothing to prevent the construction of the enemy. an empty gesture. The Empire cannot 14 Bhabha describes this in the following manner: ”difference is turned from the boundary outside to its finitude within” (301). police matter. But he is not killed – only tortured. This is the scene for the officers of the Third Bureau. 16 Or in Magistrate’s words: ”Easier to be beaten and made a martyr.16 At this point in the novel the Magistrate is already considered to be a traitor.. and his actions only confirm his status. and then extracted from the subject deemed right for the role. adopted later by Marx in his theory of class struggle. which is captured in the structure of appearance and essence. because the Empire ”cannot afford to eliminate the lives of its subjects” (Negri-Hardt. secure identity. proves that there is no other enemy than the one produced through this imperial performative. because it remains a rebellion against the violent practices and not the performative itself. But this is the genius of the mechanism – since no real barbarians exist they can never be defeated. Truth is thus strangely understood as inverted structure of appearance and essence – since essence is hidden by appearance. especially when the rules of the Empire start to crumble. its constant reemergence. 293). and the war against them can never be ended. it needs to be extracted through torture. and the essentialist structure of reality is reproduced. so it could simulate a stabile. It is in a way the answer to the question posed by the poem. Fiction is through this violence founded as truth.the other.15 his rebellion remains futile. i. hidden into the projected image of the other. or in words Partha Chatterjee: ”Enlightenment itself [. 15 The mere fact that it is necessary to inscribe this word on their body. It is indeed an empire similar to one in the Cavafy’s poem – the one in the state of emergency created by the suspension of its own practices in the awaiting of the ”barbarians”.

The result of this emptiness is the production of the desired object. and show how the categories of the inner and the outer. London: Routledge. The Norton Anthology of Theory and Criticism. Thresholds of western culture: identity. 1st ed. desire. and relate them to its epistemology. pp. ed. 140-159. W. Jameson. New York: Penguin Press. Key words: pedagogic. But snow melts in the sun of the desert. ”From Phenomenology of Spirit”. pp. Lars (2002). F. Homi K. 15. The Magistrate will be understood as a representative of pedagogic. Colonial and Postcolonial Literature: Migrant Metaphors. 3-36 cific imperial epistemology. 1st ed. Ashcroft. Multitude: War and Democracy in the Age of Empire. and desire is presented as the quest for truth. of object that produces desire. but in order to hide this emptiness it has to create an illusion of the reverse process. ”Irony. 291-323 4. Works cited 1. Homi K. London: Continuum International Publishing. David (1993). J. postcoloniality. New York: W. On Post-Colonial Futures: Transformations of Colonial Culture. as a necessity of the imperial self. ”Western Classics in the South African State of Emergency”. (2001). Felix (2001). Coetzee’s Waiting for the Barbarians and In the heart of the country ”. Fredric. ”Third-World Literature in the Era of Multinational Capitalism”. 630-644 9. Antonio & Hardt. New York: W. pp. Gilles & Guatiari. M. instead of a snow fortress like in the Magistrates dreams (39-40). where moral ambiguities of the imperial discourse are most complex. Coetzee. (1999). Norton & Company. Hegel. pp. 8. Boehmer. as presented both in the characters of Colonel Joll and the Magistrate. (2006). The future is still open for different alternatives. building a snowman (170). Finally it will present the structures of war as the foundations of biopower of the Empire. 114-133. No. The Norton Anthology of Theory and Criticism. Engle. and his epistemology of torture. pp. The final scene in the novel is ambiguous – the kids are playing in the city square. 5. M. Social Text.W. Deleuze. Bhabha. 10. Elleke (2005). remains blank. New York: Continuum. pp. This object is proclaimed to be the truth itself. 65-88. Negri.rected at its own existence. Allegory and Empire: J. (Autumn. ”A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia”. ”DissemNation”. pp. In the place of institution of war the central position is reserved for human figure. Nation and Narration. London: Vintage Books 6. Bhabha. Oxford: Oxford University Press. Michael (2004). Attwell. form the central pair in its logic. 2. transnationalism. and the space in the central square remains open. G. performative. the phenomenal and the noumenal.W. biopower. 1986). 1601-1609 7. ”Simplicissimus”. Special attention will be given to the relation of the Magistrate and the ”barbarian” girl. Berkley and Los Angeles: University of California Press 3. It will then move on to the question of the production of the ”enemy” out of the ”barbarian”. Norton & Company. Waiting for the Barbarians. South Africa and the Politics of Writing. colonialism Summary The Necessity of the Barbarians This essay examines the mechanisms of the construction of the ”barbarians” in their relation to the identity of the Empire. and Colonel Joll as a representative of performative side in the process of construction of the collective identity. It will concentrate on the spe- 91 . This is the underlined logic of Colonel Joll. Bill (2001).

devenant à la fois sujet et objet de son discours. psychologique. Paris. (Camarero.. 17 / 1973.. 2008 : 66) [n. que Martine Renouprez commentait plus récemment. 1974 : 23) Comme l’avait observé Elisabeth W. par Georges Gusdorf. L’énonciateur se dédouble donc. Dileme și (re)construcţii identitare în povestirile vieţii. ontologique. devenu classique. L’autobiographie essaie de reconstruire cette expérience d’une façon impeccable.com Enjeux du récit autobiographique : dédoublement du je et fiction identitaire. à travers une analyse herméneutique centrée autour du concept d’« identité narrative ». à l’instar de la théorie de Jean Starobinski (1970 : 261): Au cœur de l’autobiographie résiderait une modification. fondamentale. no. sur la poétique de l’autobiographie: Le pacte autobiographique. en même temps. linguistique et éthique. 1971) crihanoali@yahoo. de l’autobio­ gra­ phie. De l’autobiographie à l’essai « Un autobiographe assume un rôle qui est double. dans la démarche autobiographique. L’homme devient un observateur de son espèce. Voici donc la porte ouverte pour l’interprétation esthétique et la valeur artistique. que Paul Ricœur avait mis en évidence. dans Soi-même comme un autre. Barthes. la distance qui s’instaure dans le récit de sa propre vie n’est donc pas seulement le fait d’un écart temporel. 2000 : 117) Cette configuration particulière du récit autobiographique a été analysée. n° 47.] Le dédoublement du je repérable au niveau des instances du texte engendre donc un travail de « reconstruction  » identitaire. subordonate proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”. en montrant également le rôle de la narration autobiographique dans le processus de « la constitution du soi ». . (R. qui avait souligné lui 1 aussi ce jeu des instances  de la narration. « Réponses ». s. à travers une plurilecture historique. Djéhanne Gani commente la do* Acest articol a fost realizat în cadrul cercetării postdoctorale cu tema Scriitorul postbelic și „teroarea istoriei”. existentialiste. ID 59758/2010. la poétique du genre autobiographique s’articule autour de ce dédoublement de l’instance d’énonciation. Bruss en 1974. phénoménologique. prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU). mais aussi d’un écart d’identité. 92 Paru dans Poétique. peu après la parution du premier article de Philippe Lejeune concernant « Le pacte autobiographique » (1973)1.] ». En exégète de la démarche ricœurienne. Seuil.Alina Crihană Narration identitaire et « fictions » du totalitarisme dans les essais autobiographiques de Norman Manea* « Toute biographie est un roman qui n’ose pas dire son nom ». Il est à l’origine du sujet du texte et à l’origine de la structure que son texte présente [. grâce à la capacité d’auto-analyse et d’intr­ os­ pection. (Bruss. En commentant l’approche phénoménologique de Gusdorf. Tel Quel. 1975. finanţat din Fondul Social European (FSE). objet observé et analysé: c’est l’aventure merveilleuse du territoire du moi et ses écritures. ce qui justifierait le fait que l’énonciateur n’est pas exactement identique à la personne qu’il était et qui fait l’objet de son discours lors de son énonciation. esthétique. mais pour la raconter l’homme ajoute toujours quelque chose. l’homme devient sujet de l’ob­se­r­vation et. Jésus Camarero montrait en quelle mesure. (Renouprez. l’article précède le livre au même titre.

en tant que fins. en révélant. [. La notion d’identité narrative intègre en outre la dimension de fictionalisation et d’identification du moi  . Point final comme celui d’où l’histoire peut être vue comme une totalité ». 2005) C’est que l’assemblage subjectif des événements. une „présentation officielle de soi  » (ibidem).]. dans laquelle le narrateur-personnage puisse se reconnaître. on ne peut pas faire abstraction de la relation dialectique entre l’auteur réel et l’auteur implicite: Une identité absolue n’est pas même envisageable à un niveau purement théorique. 2007) D’un autre côté. certains événements significatifs et en établissant entre eux des connexions propres à les justifier d’avoir existé et à leur donner cohérence. (Bourdieu. (Ibidem: 131) A l’intérieur de cette histoire « totalisante ». comprise comme personnage de récit. que Ricœur avait analysée dans Temps et récit (I). de la tonalité / disposition affective dans la construction de cette identité. (Vanni. porte à accepter cette création artificielle de sens. la fictionalisation de sa vie dans l’écriture autobiographique est dépendante. au moins pour une part. (Carcassonne. Aux yeux d’Alfonso de Toro. Intriquée à l’aspect chronologique. en établissant des relations intelligibles. 1986) [n. lorsqu’il avait lancé le concept de « mise en intrigue  ». à travers le récit. (Gani. ainsi constitués en étapes d’un développement nécessaire. l’auteur devient un personnage dans une fiction identitaire: La personne. Michel Vanni élargit le champ de recherche visant la question de l’identité narrative. entre les états successifs.. 1990: 175) En prenant le modèle Ricœur comme «  cadre de référence conceptuel ». n’est pas une entité distincte de ses «expériences». Bien au contraire: elle partage le régime de l’identité du personnage. si l’identité se forge entre le biographique et la fiction. C’est-àdire que la temporalité narrative ne se caractérise pas seulement par la (re)configuration des événements dans un cadre temporel mais aussi par sa dimension affective. s.uble dimension référentielle et fictionnelle de l’auto­ biographie. la «  mise en affectivité discursive  » du temps façonne la configuration des événements dans un récit de vie. C’est l’identité de l’histoire qui fait l’identité du personnage. si l’on croit au sociologue Pierre Bourdieu. et qui s’intègre dans une (méta) narration légitimatrice de sa vie. Cette dernière « impose à la suite indéfinie des incidents le sens du point final [.. d’une « idéologie » auctorielle qui donne naissance à une « illusion biographique »: On est sans doute en droit de supposer que le récit autobiographique s’inspire toujours. en fonction d’une intention globale. (Ricoeur.] Si cette idéologie est liée au statut de l’auteur en tant qu’individu ou acteur social qui se construit. car l’écrivain devient le personnage d’un récit dont l’identité se construit avec l’histoire racontée. du souci de donner sens. En effet. en tant que narration identitaire: L’autobiographie joue à cet égard un rôle primordial dans la construction de l’identité. à commencer par ses dispositions de professionnel de l’inter­ pré­ tation.] Cette inclination à se faire l’idéologue de sa propre vie en sélectionnant. l’auteur en tant que personne empirique. de dégager une logique à la fois rétrospective et prospective. définie comme «  l’opération qui tire d’une simple succession une configuration » (1983 : 127). de la Stimmung.. à travers une analyse phénoménologique. dans l’analyse du récit autobiographique. s’avère l’effet d’une « mise en affectivité discursive »: En tant que médiation entre temps vécu et temps raconté. en construisant celle de l’histoire racontée. trouve la complicité naturelle du biographe que tout. des événements racontés par le temps racontant. le récit n’est pas seulement mise en intrigue (Ricœur) mais aussi et en même temps mise en affectivité. qu’on peut appeler son identité narrative. de rendre raison. il y en a une autre. comme celle de l’effet à la cause efficiente. comme celles qu’implique leur institution en tant que causes ou plus souvent. inhérente au processus de l’écriture.. plutôt 93 . alors cela implique des tensions intérieures entre des faits réels et des éléments fictifs. 2010) Le processus de construction de l’identité entraîne donc une «  reconfiguration  » des événements dans l’histoire racontée. engendrant une histoire cohérente. une consistance et une constance. nécessairement temporelle. rendue visible par l’approche narratologique. le rôle de l’humeur.

2008  : 69).] l’essai met en scène un « je » textuel dont le statut n’est pas toujours clair: référentiel pour certains. 2005: 92): [. du point de vue ontologique. celle de l’auteur implicite (tel un spectre de rôles. Ce masque. un ordonnancement des éléments. Dans ce cas.. peut-être devrait-on envisager qu’il est à la fois l’un et l’autre.. soit pendant l’exile des auteurs. 94) Plus qu’une reconstitution d’une trajectoire existentielle. qui affiche pour toile de fond une peinture de soi ». du savoir et de soi [. hors contextes respectifs. d’une façon plus explicite que la simple autobiographie. avec les mots de Danilo Kis.. 2004: 13) Dans la mesure où l’enjeu principal de l’idéologie de l’auteur implicite est. dans la plupart des cas. de celui rédigé par un écrivain. un masque littéraire. Il existe. [. crée une figure rhétorique. qu’on pourrait définir. parfois. une vision de la littérature.. Camarero. (de Toro. les récits autobiographiques et mémoriels écrits pendant cette période ont été voués au samizdat ou. l’essai autobiographique est. en tant qu’auctor et persona. une interprétation de l’histoire personnelle et de la «  grande histoire » où celle-ci s’insère. et en particulier. (ibidem: 93. l’essai autobiographique fait surgir. ce qui entraîne automatiquement une sélection. strictement fictionnel pour d’autres. 1975 : 971)2.].] Plutôt que d’affirmer que le « je » essayistique ne renvoie ni totalement à une unité fictive ni véritablement à un référent réel. après la seconde guerre mondiale. mais il y propose aussi « une conception de l’écriture. soit après la chute des régimes totalitaires.. En « réunissant pensée. du vécu à la forme écrite. une stratégie narrative) qui ne fonctionne pas de la même façon que l’auteur lui-même. prolongé dans les pays de l’Europe de l’Est jusqu’à la fin des années ’80. ce type de récit de vie se fonde souvent sur un métadiscours « censé garantir la transparence. le dédoublement du je biographique.] » (Riendeau. en se construisant une « méta-histoire » fondée. La fictionnalisation du je et de l’histoire.qu’instance écrivante. sur une « recherche du centre  » (Gusdorf. Si l’écriture autobiographique de la Shoah a pu paraître plus tôt. puisque l’objet culturel traité par l’essayiste se révèle souvent un texte ou un épisode de la vie de l’essayiste lui-même. cit. publiés dans l’espace d’exile.. ce spectre de rôles est une réduction de l’auteur réel et ne dépend que du passage du souvenir. il faut préciser que les textes illustratifs pour ce genre ont été publiés. en tant que stratégie défensive censée lui permettre de survivre et de contrecarrer la censure. dans le cas du second totalitarisme. quand même. le lien singulier du sujet de l’essai à un double objet (soi-même et un objet culturel) enrichit la question du sujet. il joue dans un théâtre ambivalent [... où l’artiste est obligé de pratiquer un perpétuel jeu histrionique. op. 2001) qui lui confère une dimension autoréflexive. une hiérarchisation. d’une manière plus évidente. . les contraintes du «  pacte autobiographique  » ont été redoublées par celles imposées par la censure. (ibidem: 95-96) Les avatars du moi dans l’écriture autobiographique des contextes totalitaires Avant d’essayer de circonscrire l’écriture autobiographique par rapport aux totalitarismes du XXème européen. 69. ou expliciter les modalités de l’entreprise  » (Viollet. critique et fiction. p. comme «  l’art de lire son texte avec les yeux des 94 2 Apud J. inhérente à toute écriture autobiographique. dans le cas de l’autobiographie. L’identité ainsi créée est différente de la réelle. Cette simultanéité contradictoire rejoint l’idée de créer une fiction de soi. La distance installée entre l’auteur réel et l’auteur implicite este encore plus « visible » lorsqu’il s’agit de l’essai autobiographique. dont la signification se manifeste plus distinctement dans l’essai. son oscillation perpétuelle entre identité et altérité: Ainsi. C’est à peine à l’époque post-totalitaire que l’écriture mémorielle du Goulag a connu son épanouissement. Cette relation privilégiée avec un autre (ou soimême comme un autre) constitue une sorte d’altérité indispensable à la conception de l’essai. sur une « expérience initiatique ». l’auteur non seulement entreprend « une ‘seconde lecture’ des événements de l’existence » (Camarero. dans un contexte de la condamnation générale des crimes du nazisme. des textes qui ont été publiés dans le contexte totalitaire: dans ce cas particulier. Il parvient à pratiquer une autocensure. l’accréditation de son histoire qui doit passer pour véridique.. est d’autant plus évidente (et compréhensible) dans ces récits ou essais parus à l’intérieur d’une culture du dédoublement.

68-69. plus précisément. plus ou moins consciente. […] La conquête de soi permettra à celui qui se cherche de regagner sa vie perdue. Le moi révélé à l’intérieur de ces récits ne forme jamais une unité avec le « je écrivant »: dans ces cas où l’on assiste à une déconstruction. de faire appel à des stratégies « ésopiques » qui augmentent le coefficient de fictionnalisation associé à tout projet de reconstruction identitaire. L’actualisation de ces « traces » est indissociable. la recherche du centre sera couronnée de succès si elle donne accès en ce foyer imaginaire où l’être humain atteint à la pleine réconciliation avec soi-même.autres » (Kis. L’identité narrative de ces auteurs est donc redevable non seulement au double « pacte » . 95 . avec Georges Gusdorf que L’intention autobiographique vise à constituer une eschatologie de la vie personnelle. avec les mots de Gisèle MathieuCastellani. 1993 : 70) et qui s’inscrit sur les coordonnées du « Ketman » en tant qu’« acrobatie spirituelle » imposée par le contexte. Un tel récit devient l’espace de la récupération de l’identité perdue à travers le jeu théâtral susmentionné. l’espace d’une renaissance de l’artiste qui triomphe. imposé par la pression politique. (1996 : 11) Le scénario de la résistance dans l’espace intérieur ou dans l’« utopie du livre » devient central dans ce type de narration identitaire conçue. ces récits peuvent être envisagés comme la réponse donnée à une crise existentielle fondée sur la schizophrénie infligée par le contexte. qui leur impose le statut de « camarades de route » comme prix payé pour la survivance sur la scène culturelle. mais aussi à la dynamique patent-latent repérable tant au niveau des structures de l’imaginaire personnel qu’à celui des « traces » mémorielles collectives. dans de tels contextes. il convient de parler plutôt. du plan de l’économie des pulsions au plan du labeur intellectuel. à l’instar de la psychanalyse freudienne. l’unité de sens n’est pas donnée. 1998: 111) Ce type de dédoublement fonctionne d’une manière fortement accentuée chez les artistes et les écrivains soumis à une constante pression par le pouvoir totalitaire. De ce point de vue. s’ajoute un autre. pp. dans la configuration de la mémoire collective confrontée aux traumas totalitaires: il s’ensuit que « le travail de l’histoire se comprend comme une projection. 2000 : 117). ou à «  des morts successives du moi » (Renouprez. Ricoeur décèle. À l’« écran » fictionnel engendré par l’idéologie biographique. non pas seulement aux yeux d’un public présent ou à venir. […] L’édification de soi doit aller de pair avec l’ordonnancement de l’univers. se reconstruit dans l’acte même d’écrire qui fixe de moment en moment 3 Ibidem. centrée autour du scénario de la résistance par la culture / écriture. (Milosz. en tant que construction identitaire consciente. l’enjeu ontologique et. Rappelons. qui s’inscrit toujours sur les coordonnées d’une méta-histoire légitimatrice. C’est la situation décrite par Czeslaw Milosz dans La pensée captive: La vie soumise à une tension intérieure développe les talents qui dorment au fond d’un homme. elle doit être conquise.référentiel et fictionnel . se détruit. de ce double travail de souvenir et de deuil ». C’est ainsi que l’artiste est obligé. mais dans le moment même où l’écriture accomplit son œuvre d’élucidation (Gusdorf. au prix d’une lutte contre les évidences et les circonstances. En tant que modalité d’échapper à l’emprise d’un moi assujetti aux impératifs de l’idéologie politique et de se refaire dans l’espace de la fiction identitaire. au double « travail de deuil » et « de souvenir » que P. impliquant une ascèse. 19753: 974-975). et par les contraintes d’ordre inconscient qui régissent l’édification du projet existentiel impliqué dans toute démarche autobiographique. Un tel accomplissement correspond à un exercice spirituel. Il ne soupçonnait même pas de quels trésors d’ingéniosité et de perspicacité psychologique il peut disposer quand il se trouve au pied du mur et qu’il lui faut faire preuve d’adresse ou périr.dont parlent les exégètes du récit autobiographique à l’instar de Philippe Lejeune. dont tous les individus ne sont pas capables. de la «  terreur de l’histoire  ». plus que tout autre récit autobiographique publié dans des contextes socioculturels « normaux ». croit-on. comme une forme de combat contre la « mort psychique ». de cette façon. du moi écrit. la visée « eschatologique » de la narration autobiographique deviennent plus évidents dans le cas des récits appartenant aux auteurs confrontés avec le mal totalitaire. d’ « autographies »: L’autographie […] suppose un moi qui se construit.

le manuscrit du roman parabolique L’Enve­ loppe noire: c’est l’année où il choisit de s’auto-exiler en Allemagne occidentale. Traduit du roumain par Marily Le Nir et Odile Serre. 3) le graphein introduit le moyen technique propre aux écritures du moi. est rendue « visible ». son premier exile. L’accent y est mis sur deux dimensions de l’« auto/ bio/graphie ». reprise par Jésus Camarero: […] 1) l’autos. L’analyse est interminable. avec un retard considérable par rapport à la venue au monde du bios en sa nudité première. l’histoire réelle et accomplie. sous le nom d’Augusto. en se heurtant au système de la censure qui lui bloquera en imprimerie. de l’indi­ vidualité dans la diversité des espaces et des temps. qu’« En dernière instance. dont la version roumaine paraîtra en 1997 (Despre clovni: dictatorul si artistul ). en vue de la séduire et de l’apprivoiser. C’est ici que l’auteur publiera. Paris. en 1986. 4 Cette occultation du je écrivant. l’autobiographie serait à la fois tombeau et berceau. le bios.] de 1979 (Prix de l’Association des Ecrivains de Bucarest). déborde à tout instant la capacité de la conscience actuelle (l’autos). dont le modèle sera plus tard utilisé dans Despre clovni: dictatorul si artistul (1997. 2009]. Gusdorf avait proposée une définition tridimensionnelle. . le moi conscient de lui-même et principe d’une existence autonome. c’est l’identité. bravant la mort tout en saluant la naissance de l’écrivain ». également. 2005) [Les clowns: le dictateur et l’artiste. mais aussi parce qu’ils sont à même d’illustrer deux configurations différentes de la narration identitaire de l’artiste. cit. Les années d’apprentissage… et Les clowns … (entre lesquels il existe une continuité thématique déclarée par l’auteur-même) non seulement en raison de leur dimension autobiographique. On a choisi d’analyser les deux textes cités ci-dessus. Gusdorf. (op. 1996: 197). des métamorphoses qui « étrangent » et altèrent le sujet en devenir. Seuil. tandis que la création 5 96 Rappelons. (Camarero. un clivage interne qui fait du sujet l’autre d’un autre. 2) le bios affirme la continuité vitale de cette identité. car « nous ne sommes jamais tout ce que nous sommes ». la vie correspond à l’amplitude totale du champ existentiel défini par le déploiement de l’autos. le recueil d’essais intitulé On Clowns: The Dictator and the Artist. Après avoir connu la notoriété avec le volume d’essais et de confessions intitulé Anii de ucenicie ai lui August Prostul [Les années d’apprentissage de l’auguste5. l’écriture est le fruit d’un apprentissage tardif puisque le maniement complet de cette technique et la maîtrise de la rédaction sont longs à acquérir. Norman Manea sera surveillé par la Sécurité. même si l’on avait officiellement abolie). après avoir soumis un je inavouable. c’est son déploiement historique. qui reprend en cela l’interprétation de Gisèle Mathieu-Castelani. et rendue célèbre. comme l’écriture […] (Mathieu-Castellani. alors l’identité personnelle ne peut s’affirmer que comme un ensemble de différences propres sur l’arrière-plan des similitudes communautaires. la conscience de soi n’intervient qu’après un long délai. un être humain est d’abord une existence organique. le futur écrivain avait été déporté en Transnistrie (1941-1945) avec sa famille: c’est la première expérience de l’univers concentrationnaire. des variations sur le thème fondamental. vu que le premier a été publié sous une censure très vigilante (intensifiée après les thèses de juillet 1971. Entre l’auguste et le clown blanc : hypostases identitaires de l’artiste dans les essais de Norman Manea Le cas de Norman Manea est l’un des plus illustratifs pour la condition de l’écrivain confronté à la « terreur de l’histoire ». avec l’écriture l’humanité fait son entrée dans une nouvelle ère de civilisation.. 121) On a choisi le nom commun utilisé en français pour désigner une figure de clown parue au XIXème siècle. notre trad. Enfant. à une sorte d’exorcisme: ce sont les deux dimensions de l’eschatologie dont parlait G. tandis que la version française est de date plus récente: Les clowns: le dictateur et l’artiste (2009). p. l’autobiographie s’adresserait aussi à la mort. par la multiplication des masques auctorielles. avec Martine Renouprez. qui peut être conçue comme une « mort » symbolique. pour laquelle G. dans le cas des récits autobiographiques parus sous la dictature. parce que coupable. qu’il quittera ultérieurement afin de s’établir aux Etats-Unis. par les scénarios et les films de Federico Fellini. en vue de se construire une vie outre-tombe qui lui survivra.des «  instantanés  ». En cela. 2008 : 61) Il ne s’y agit pas tant de reconstitution d’une biographie que de la (re)construction identitaire4. en 1993. la confrontation avec un premier totalitarisme et.

les frères séparés qui témoignent de sa structure schizoïde et qui se retrouveront réunis plus tard dans la figure ambivalente du Clown. 2000) Le narrateur des Années d’apprentissage le reconnaît lui-même. bourreau et victime en même temps. Ecran. dès son début. en égale mesure. quant il s’agit de son écriture – mémorielle ou fictionnelle -. dans le silence qui existe entre les deux que doit s’entendre ce qui ne peut pas se dire. dans la catégorie symbolique du « clown blanc ». C’est finalement entre les deux régimes qu’une parole complète se cherche. dans le cas du personnage. les deux volumes esquissent. dans l’essai publié en 1979. dans une mise en abyme qui rend compte non seulement du double  pacte  «  avec 97 . hantée par les spectres du totalitarisme. L’identité du premier semble s’inscrire. en égale mesure. au moins apparemment. à deux paliers de signification. « le célèbre poète et publiciste de la ville ». dans les essais de Norman Manea par le truchement de ce spectacle avec des masques assumés. les protagonistes de sa « biographie imaginaire ». les deux hypostases masquées – par le truchement de l’indétermination identitaire (l’absence des noms). les bribes de journal intime à plusieurs voix –. (Rabaté. Ce dédoublement assumé d’une manière ostentatoire. imposé par le pouvoir à l’artiste. parce que l’exilé dans le pays de la liberté semble rester le « prisonnier » d’une dystopie « imaginaire ». dont les représentations sur la scène du pouvoir hypostasié par le grand clown blanc sont « mises en intrigue » par le narrateur. Paris. auxquelles s’ajoutent la méditation allégorique sur la condition humaine (« La vie des fourmis ») et les « tableaux  » d’une histoire «  obsédante  » reconstituée à travers les instantanées tirés «  de la presse de l’époque  ». Albin Michel. L’identité narrative se construit. parmi les trous et les silences du texte. du climat de la liberté. À ce second niveau envisagé. une trajectoire existentielle qui se situe sous le signe du perpétuel jeu des masques: c’est la vie de l’artiste (et son «  portrait  ») en clown confronté au «  pouvoir sur scène ». Avec les termes de Dominique Rabaté. plusieurs formes de récits de vie – l’essai autobiographique. Dans Les années d’apprentissage de l’auguste. tandis que le second (« l’ami A. texte hybride où l’auteur juxtapose. Tout premièrement. elle-même. le clown blanc et l’auguste devenus indissociables: le dictateur et l’artiste. que par rapport à sa propre projection identitaire -. à l’artiste et à son époque. 1996). le je narrant en tant que sujet du récit s’avère lui-même un « acteur » pratiquant un jeu double. la fictionnalisation est une stratégie assumée. Mais à travers cette écriture ésopique. Ce sont les deux visages fictionnels de l’artiste. son double des années de la formation. qui est plus visible. Introduction à la mythodologie. tout comme les parties de la «  biographie imaginaire » d’A. en particulier dans Les clowns…. « Au moins apparemment ». le soustitre Le début de la fiction. C’est entre les deux. dissimulation qui a. Elle se doit donc d’être relayée par une autre écriture qui en dénonce peu ou prou l’inadéquation. dans le cas du narrateur.du second a bénéficié. qui va de pair avec l’appropriation du masque de l’auguste – symbolique tant par rapport au « rôle » réel. 6 On a emprunté cette expression à Gilbert Durand. est « l’auguste ». la victime du Grand Mécanisme de l’histoire.de l’« obsédante décennie  » (dans Les années d’apprentissage…) jusqu’aux années d’avant l’exile (dans Les clowns …). ou elle travestit un désir de dire plus directement. la « biographie »… imaginaire. à déconstruire l’identité de l’auguste. peut être analysé à deux niveaux de la construction narrative et. se dessine une vérité profonde qui appartient. La démarche biographique s’y situe. »). P.. Le dédoublement appartient donc. au niveau verbal. Mythes et sociétés. doublée de l’« écran » supplémentaire qu’est la narration à la troisième personne -. au niveau de la fiction identitaire – la diégèse du récit (auto)biographique – on a affaire à une identité fictionnelle. Celui-ci est l’auguste. Du point de vue de leur composante autobiographique. le protagoniste du « Bildungsroman » parabolique. sous le signe de la fiction: l’histoire du jeune homme sans nom. à travers une anamnèse-méditation visant tant la vie personnelle que la « grande histoire » . est introduite par un indice paratextuel. celle du personnage dont le tracé existentiel fait l’objet du récit. à travers une méditation amère sur ce théâtre de l’absurde réel qui est la scène du pouvoir. d’une manière incohérente « recherchée ». dans le second elle devient une modalité de légitimation identitaire qui « n’ose par dire son nom »6. au personnage et au narrateur. la fiction l’est aussi au sens où elle masque quelque chose. en égale mesure. ou dissimulés. du clown. un double enjeu: si dans le premier texte elle sert plutôt de stratégie défensive par rapport à la pression de la censure. à une lecture « en miroir » des deux textes. le dernier s’attachant souvent. qui l’utilise pour décrire le fonctionnement des mythes latents (cf.

Il rejette. toutes les deux circonscrite au pacte référentiel impliqué dans l’écriture mémorielle. est soumise au changement.l’Histoire » (Simion. à ce qui définirait un caractère par exemple malgré les évolutions et le cours du temps. 98 . 2010) Dans les essais autobiographiques de Norman Manea. à une lecture de type herméneutique. et l’« ipséité » (Selbstheit). (Manea. […] Une caractéristique accentuée de notre époque serait aussi l’ambiguisation presque inévitable de l’acte authentique même. qui nous transformait en Clowns Blancs. supposé par l’écriture mémorielle. à une lecture de surface. la dynamique de l’identité narrative se configure à l’intersection entre l’image de soi que l’écrivain construit pour la postérité et qu’il veut accréditer comme officielle et l’image clownesque qu’il rejette et accepte en même temps comme symbole de la condition ambivalente de l’artiste « en dictateur » dans un monde absurde. comme l’atteste cette citation – une mise en abyme – tirée des Clowns de Fellini: «  Le chef de gare de mon film était un Clown Blanc. nous et nos semblables. on se sent incité de faire l’Auguste » avoue Fellini. en chacun et en tous . à chacun de nous et à tout le monde. et il ajoute: « c’est seulement l’apparition d’un Clown Blanc plus sinistre. plutôt à Ionesco et Beckett qu’à Malraux. au nom d’une restitution véri- dique de son propre engagement dans l’histoire et d’une analyse objective des erreurs du passé. le narrateur dissimule une mythologie légitimatrice latente. […] « Eh bien. on y a affaire à une sorte d’autocritique. nous restons la cause qui a fait éclater certaines […] farces de l’Histoire… L’intersection. L’ipséité. mais aussi des significations d’un pacte de lecture implicite: On sait combien peuvent dire le silence. avec le salut roman  ». l’espace blanc. la configuration de l’identité narrative est à même de révéler l’emprise de l’histoire par la fiction. la dépersonnalisation. n’est entièrement dépourvu d’une datation historique et d’un sens psychologique . la « retraite dans l’esthétique » de certains collègues écrivains. où le narrateur semble abandonner le masque. au moment où nous finissions par lui répondre.) Dans Les clowns…. depuis toujours. intègre donc les variations liées à des phénomènes tels que l’identification. par exemple. la stratification des significations plurivalentes et provisoires. L’identité narrative correspond à la représentation de l’écrivain qui devient un personnage de récit dont l’identité se construit avec l’histoire racontée. Il nous semble que. l’omission. dans son analyse de l’identité narrative: Le concept d’« identité narrative » réconcilie les deux pôles que Ricœur distingue. Le docteur des aliénés. mal gré. Si. […] « Ou. tout se trouve. peut-être. la fictionnalisation se laisse apercevoir à un autre niveau. 2005a: 50-52. de toute signification  ?! Le grotesque. ne donnent-elles la sensation chaotique du manque. d’une façon obéissante. Cette définition dynamique de l’identité est conçue comme un processus. dans une existence perpétuellement agressée où se mélange tout. la « mêmeté » (Gleichheit). en le gardant seulement pour les personnages de l’essai homonyme. dans le cas de l’individu manipulé. elle prend en compte l’évolution. à notre tour. mais aussi un Clown Blanc. Rien de tout ce qui nous est arrivé. (Gani. en fin de compte. celui de la « résistance  ». quant à elle. la caricature. Cette distinction met en lumière la pluralité de l’identité puisque la mêmeté renvoie aux notions de permanence. le clownesque contemporains ne parviennent-ils à donner raison. je crois que je suis un Auguste. mais il l’accepte sous un autre nom. C’est pourquoi nous devenions tous des Augustes… si l’on se trouve face à un Clown Blanc. aliéné à son tour ! » Bouleversé par les personnages auxquels il vit les passions et le ridicule. notre trad. en soulignant en quelle mesure une telle stratégie défensive a permis la prolifération du mal totalitaire. le fasciste. jusqu’au point où les conditionnements de l’option et ses conséquences parviennent à engendrer un irrémédiable effet parodique. lorsqu’il parvient à mettre en intrigue son propre positionnement face à la censure (le saga de L’Enveloppe noire. je suis le directeur du cirque. 2002 : 11) et avec soi-même. par-delà les déconstructions patentes du moi écrit en tant que « paliazzo » qui fait le jeu du pouvoir totalitaire. la négation. bon gré. Camus et à leurs prosélytes existentialistes ? La parodie apparaît. C’est justement la situation décrite par Ricœur. Sartre. saturé de stratégies ésopiques en témoigne de cette acceptation/appropriation du « Ketman » esthétique).

« Réponses ». Jean (1970). Elisabeth W. Montserrat Serrano Manes. 99 . pp. Ricoeur. identity. sans page). Bourdieu. Essai sur les logocraties populaires.vox-poetica. 113-121. no 3. in Vox Poetica. un ‘essai autobiographique » ? ».org/t/pas/vanni. Gani. 1/11/2007. Martine (2000). Kis. Manea. Univers enciclopedic.). 16. revăzută). spanischen and lateinamerikanischen Literatur. II (Auto-bio-graphie).ens. « Entre mémoire et histoire ». 21. in Genesis.org/revue/document5523. Gusdorf. 11.html (document électronique. pp. Lina Avendaño Anguita y M. 17. Jesús (2008). Alfonso (2004). the above mentioned works overtly display the imaginary place taken by the writer within the larger totalitarian socio-cultural context. traduction du serbo-croate par Pascale Delpech. Czeslaw (1998). «  L’autobiographie considérée comme acte littéraire ». Danilo (1993). Genèse et écritures de soi ». Genurile biograficului. « La théorie de l’autobiographie de Georges Gusdorf ». Catherine (2001). Roland (1971). Beyond the covert internal traits specific to this type of memoir writing based on history’ ”mise en intrigue” as well as on its ”discursive affectivity” scenario – be it personal or socio-cultural contextualised history. 19. Lignes de vie. de Toro. Gisèle (1996).point out a special type of identity-oriented fiction relevant to the creative profile of the writers facing the ”History’ terror”.L’intrigue et le temps historique. « L’autobiographie en question: Poétique d’un genre ». in Poétique. Homo Poeticus. 15 décembre 2005. Caught between the overt voicing of the clown’s mask and the de-construction of this symbolic role pointing out the artist’s double condition. URL: http://www. « Autobiographie psychique. Michel (2005). Autobiographie revisited : Theorie und Praxis neuer autobiographischer Diskurse in der französischen.pdf. in Projet. Norman (2005). Paris: Odile Jacob. narrative. n° 47 2. Paris: Gallimard. de/~detoro/sonstiges/LaNouvelle. Universidad de Granada. t. Key-words: Norman Manea. of the writer himself – enhancing the double-faced ”narrative identity” subjected both to the fictional and referential levels. Carmen Molina Romero (eds. sans page). in Alfonso de Toro et Claudia Gronemann (Hrsg.fr/item_ancien/contenus/publications/articles_ cher/Viollet/GetA. in Études littéraires. « Le récit de fiction et la prospection du champ de l’action chez Paul Ricoeur et Emmanuel Lévinas ». 17. Corpus 1.vox-poetica. 5-7 de abril de 2000). Soi-même comme un autre. La pensée captive. 16. the autobiographical essays included in Norma Manea’s memoir writings . Pierre (1986). Tel Quel. Paris: Librairie Arthème Fayard. 2005b: 86-87. 3. no 1. « La ‘nouvelle autobiographie’ postmoderne ou l’impossibilité d’une histoire à la première personne: Robbe-Grillet.pdf (document électronique.fabula. in Poétique. no. Ricoeur. URL : http://www. no. vol. Estudios reunidos de la Asociación de Profesores de Filología Francesa de la Universidad Española (IX Coloquio. 14. Starobinski. URL: http:// aleph. fictional masks. Carcassonne. Paul (1996). 13. Paul (1990). in Poétique. « Le pacte autobiographique ». Georg Olms Verlag. Djéhanne (2010). Phillippe (1973). Barthes. Pascal (2005). Ricoeur. Revista de Estudios Franceses. 10. in Actes de la Recherche en Sciences Sociales. identity narrative. Le livre brisé ». « La rencontre du savoir et du soi dans l’essai ». Le miroir qui revient et de Doubrovsky. no. revăzută). URL: http://webpages. București. no 248. Milosz.) Bibliographie 1.ull. (Manea. « Petite cosmogonie des écrits autobiographiques. Dossier critique : „Actualité d’Hermann Broch”. 4. 4. 2 vol. recherche. invention. sans page). Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ediţia a II-a. (1974). 11. in Acta Fabula.org/t/pas/carcassonne.php (document électronique. URL: http://www.auxquels il « vole » les désastres et il radiographie l’abyme. 12.Anii de ucenicie ai lui August Prostul and Despre Clovni: Dictatorul și Artistul . pp. Georges (1991). „Le style de l’autobiographie”. Vanni. no 17. 37-53. Lejeune.erudit. 9. Hildesheim/Zürich/New York.). La scène judiciaire de l’autobiographie. Norman (2005). no 62-63 (document électronique. Viollet. notre trad. Marie (2007) « Sens. Volume 37. Eugen (2002). in Vox Poetica.org/iderudit/012827ar 18. Camarero. Iași: Polirom 2. Manea. 7. in La Philologie Française à la croisée de l’an 2000. Riendeau. Mathieu-Castellani. 15. Despre Clovni: Dictatorul și Artistul (ediţia a II-a. Panorama linguistique et littéraire.html (document électronique. Temps et récit I . 8. Paris: Seuil. Renouprez. sans page). temps et affects dans des récits de vie recueillis en interaction ».uni-leipzig. 20. these writings emphasize the sub-textual legitimating mythology validating the ”resistance through culture” identity scenario. 91-103. I (Les écritures du moi ). 6. in Çédille. Paul (1983). Paris: PUF.pdf 5. 57-82. 2. Iași: Polirom Summary Identity Narration and « Fictions » of Totalitarism in Norman Manea’s Autobiographical Essays Having been published in different socio-cultural contexts. Simion. Paris: Seuil. l’artiste ne peut pas omettre le tyran. t. autobiographical essay. « L’illusion biographique ». sans page). pp.es/users/cedille/cuatro/camarero. URL: http://id. manuscrits. Bruss. URL: http://www. Granada.

EURO MUZICAL 100 .

abordan al grupo con el argumento de que la música hace apología al crimen. Ejército y Aeronáutica entran en la guerra de Rio. es decir. Por otro lado. ”funk putería”. pero que tiene su momento clave en la ocupación de la Vila Cruzeiro. 8 de septiembre de 2011. sintetizó una residente. en coches blindados de la policía y tanques de la Marina brasileña. de las vertientes de funk que exploran más explícitamente los temas de la sexualidad o de la violencia asociada a las facciones del tráfico de drogas al menudeo. producción también conocida por el nombre de ”proibidão”1. consigo misma. la música electrónica producida en las orillas populares de la ciudad de Rio de Janeiro. de modo particular. El Batallón de Operaciones Especiales de la Policía invade la ”favela” (villa miseria o chabola). Los traficantes huyen a la favela vecina. Brasil. un proceso que empezó. Las imágenes de un helicóptero de la TV Globo muestran en vivo la huída en masa de los narcos de Vila Cruzeiro hasta el Complexo do Alemão por Serra da Misericórdia. 25 de noviembre de 2010. Un residente se presenta como dueño del aparato. segundo el propio lenguaje de los vendedores de CDs de música prohibida con los que nos relacionamos a lo largo de la investigación: ”rap prohibido”. ”funk de facción”. Era posible constatar sonido de explosiones y humo en distintos puntos de la favela. que es llevado al hospital. en 25 de noviembre de 2010. resultando herido uno de los jóvenes. tres 1 En sus dos vertientes principales. guarnecidos con ametralladoras . instalada en esta ”favela” en febrero de 2009. Los demás residentes lo defienden y los policías disparan para contenerlos. con la implantación de las Unidades de Policía Pacificadora (UPPs). ”funk del contexto”. por la mañana. el ”proibidão” recibió diversas denominaciones. ”puro sexo”. en diciembre de 2008.. ”chisme del crimen”. Josefina Ludmer ESCENA 1 Fuerzas policiales movilizan 510 hombres entre militares y civiles para ocupar Vila Cruzeiro. (Periódico O Estado de São Paulo.Ary Pimentel El funk de Rio de Janeiro y las comunidades imaginadas: entre la prohibiciÓn por ley y la pacificaciÓn por la guerra La barbarie no sólo dramatiza el enfrentamiento con la civilización. sino también un segundo enfrentamiento. ”pornofunk”. Tampoco concuerda en entregarles el CD que tocaba y es detenido por los policías. 101 . ”música con palabrotas”.) ESCENA 2 Un grupo de jóvenes oye música funk a alto volumen en una calle de Cidade de Deus. Sigue una lista de las más frecuentes. (Periódico O Dia. considerada el Cuartel General del Comando Vermelho (Comando Rojo). en el barrio de Penha el 25 de noviembre de 2010. La repercusión de las imágenes fue inmediata. Son estas patrullas que permiten a la policía de Rio entrar en la comunidad y trasponer las barricadas improvisadas por los traficantes. Marina.. llevando a la retomada por el Estado de territorios hasta entonces controlados por las redes del narcotráfico. la ocupación de Vila Cruzeiro y.50.) Estas escenas sintetizan los elementos que constituyen los dos marcos-límite del período en que se estructuró la manifestación cultural objeto de este estudio: el Funk Prohibido carioca. Policiales de la Unidad de Policía Pacificadora (UPP). Con una resonancia que se pudo sentir ya en los días siguientes. Setenta marineros ayudan a manejar los carros de combate blindados de la Marina. ”Se convirtió en una guerra civil”. ”música de traficante” o. en la Zona Oeste de Rio de Janeiro. en una segunda vertiente. ”música de bandido”. pero se niega a apagarlo. Podemos considerar como factor de origen de este subgénero del funk carioca la propia ley que impuso la clandestinidad de los espectáculos musicales relacionados al mundo funk y. fue el segundo corte temporal que nos permitió ubicar la producción del Funk Prohibido en un período determinado.

en los arrabales de la ciudad de Rio de Janeiro. Porque consideramos. la religión. Pese a los absurdos de las letras. creemos que el proibidão nos ofrece innumerables pistas para rastrear la transformación de la realidad social a través de una formación discursiva particular. Es justamente la producción del movimiento funk desarrollada en este intervalo de tiempo que presenta una mayor carga de violencia. el sintagma ”Funk Prohibido” o el término equivalente ”proibidão” todavía no había sido incorporado a la discusión. 1994. que asume la función de representar a los sujetos que actúan en el mundo de la margen y de la marginación urbana. La música integra la colectánea Funk Brasil. cuando fue oficializada efectivamente la prohibición a comienzos de 2000. la posibilidad de interpretar algunos de los procesos sociales y culturales involucrados en la realidad de la periferia de una metrópolis a través de los discursos compuestos y cantados por los propios sujetos subalternos residentes de una región marcada por el estigma de la pobreza y la violencia.) es vehículo a través del que la sociedad se revela. que presentaba una clara intención de silenciamiento de esas dicciones periféricas. Después de una fase de gran éxito en que el funk se ha ”glamourizado” (HERSCHMANN. 2000). Es probable que se haya empezado a utilizar el término ”Funk Prohibido” o ”proibidão” ya en el final de la década de 19902. Brasil. la economía. Sin embargo. música cantada por MC Abdulah. viva y concreta: como universo eventualmente dotado de identidad. Las ”melôs” fueron músicas con melodía de estructura muy simples que proponían traducciones arbitrarias a una a letras originalmente compuesta en inglés. en Conta de mentiroso: sete ensaios de antropologia brasileira. dejándose percibir como totalidad dinámica. Considerando la necesidad histórica de reconocimiento de estas representaciones que constituyen un discurso singular marcado por el lugar de habla de estos sujetos subalternos. que había ganado sus contornos definitivos en el último año del siglo XX como un tipo de ”paisaje sonoro” directamente vinculado a las ”facciones” o ”comandos” antagónicos que compiten de manera violenta por el territorio o el control del negocio de la droga. Sin embargo. hasta los días actuales.” (DAMATTA.. sólo después de la ley. la indisociabilidad de la relación que se establece entre el discurso y el cuadro social en que se da su producción y circulación. p. silenciada a lo largo de este período en casi todos los segmentos de la ciudad formal. Hay referencias a ”gangsta rap” o ”rap de contexto” como versión gangsta. encontramos la estrategia de composición de dos letras para un mismo funk: una primera para ser tocada en vivo en los ”bailes” (bailantas de música funk) y otra más suave o inocente para grabación y difusión en espacios en donde la primera letra sufriera restricciones. reconoce y enfatiza la posibilidad de leer el mundo social a través de representaciones imaginarias masivas: ”la música popular. 3 Se considera ”Melô da mulher feia”. se desEn 1997. tanto cuanto la política. violência e estilo cultural) y no observamos el registro del término en ninguno de ellos. Micael Herschmann publica una colectánea de ensayos de investigadores que en aquél momento se dedicaban al tema (Abalando os anos 90: funk e hip hop: globalização. 216). 60). La década de 2001 a 2010 asiste a la etapa de resignificación del rol mismo de las formas musicales del funk como elemento cultural creado por un orden distinto y a la vez como espacio de estructuración de este orden. He aquí. 2 .102 días después. p. las leyes y las costumbres (. Los títulos pueden ser traducidos por: ”Pegajosa de la mujer fea” y ”Mujer fea huele mal como un buitre”. buscamos leer la realidad cultural de los espacios segregados de la ciudad de Rio de Janeiro a través de fragmentos dispersos de la trayectoria de esa dicción particular del funk. pareció señalar el comienzo de un nuevo período en las representaciones de las periferias cariocas y en el discurso del funk prohibido. el primer funk carioca grabado.. la ocupación del conjunto de ”favelas” del Morro do Alemão. motivo y consecuencia que hace que esta producción permanezca. «pirata». siguiendo la orientación de Roberto Damatta que. puesto que la música-base ya se había difundido en las bailantas (”bailes”) de los barrios pobres de la ciudad. dado que desde las primeras grabaciones. producida por el DJ Malboro. producida por los funkeros y que era eventualmente cantada en los bailes de las comunidades pobres periféricas” (HERSCHMANN. en gran medida. la literatura erudita. 1997. eran fáciles de cantar. como Maingueneau (2008). de 1989. ocupando un expresivo espacio en radios y programas de televisión a mediados de los años de 1990. los cuales pudieron a través de un ritmo electrónico profundamente híbrido sintetizar una riquísima ”micro-cultura” urbana. como ”Melô da mulher feia” o ”Mulher feia cheira mal como urubu”3. es que un cierto tipo de funk cuya difusión ya sofría restricciones bajo la alegación de un presumido ”atentado violento al pudor” y de ”apología del delito” empezará a llevar en su propia definición el significado de la prohibición impuesta no sólo a su difusión sino a la realización de las fiestas que se promovían como verdaderos ritos comunitarios. Nuestra mirada abarca desde los primeros vestigios del proibidão.

la CPI del Funk de la cual resultaría la ley de prohibición4. que. las mismas podrían ser sorteadas. según el caput.nsf/69d90307244602bb032567e800668 618/756831a75d413aa4032568ef005562d8?OpenDocum ent>. Suzana. 109. 2011. sin espacio en los clubes u organizaciones deportivas y con los impedimentos prácticos impuestos por la legislación en vigor.) Con eso. y en donde. Exigía previa autorización de la Policía Militar para la realización de los bailes7 y obligaba al organizador del evento a garantizar la presencia de policías a lo largo del evento. por lo tanto. según sus autores. mantenidas las restricciones a la vertiente prohibida. aunque estas normas prácticas trajeran dificultades para la realización de los bailes.” (Destacado nuestro. La Ley nº 3410. la Ley nº 3410 determina que ”La Fuerza Policial podrá cerrar el club o el local en que ocurran actos de violencia incentivada. a lo largo de una década. pero vuelve impoCuriosamente. 6 En su artículo 5º. In: MACEDO. Rio de Janeiro: Dantes Editora e Livraria. trascendiendo los límites de su público habitual y lanzando sus ecos hacia otros territorios de la ciudad.” (En bastardilla en el original. Con las restricciones legales. que. se pretendía simplemente la reglamentación de los bailes funk era claramente discriminatoria con un género musical específico y con los jóvenes residentes de los barrios desheredados y segregados que lo apreciaban. La ley con la que. de 29 de mayo de 2000. en donde el Estado estaba ausente y. se constatara el llamado corredor de la muerte. volviendo a éstos inviables en la práctica. como eran conocidos. p. de autoría de una Comisión Parlamentar de Investigación (CPI del Funk. circulación y producción de los proibidões que empezaron a transformarse en una de las vertientes más populares y polémicas del funk carioca. Esta atmósfera fomentada por los medios de comunicación que señalan el mundo funk como causante de distintos tipos de delito llevaría a la constitución de una Comisión Parlamentar de Investigación para tratar el asunto. se asociaría al movimiento de reconocimiento del Funk como cultura. sin caracterizarse de modo explícito una intención prohibitiva.encadenó una creciente campaña de criminalización que primero tuvo como blanco a los ”bailes de corredor ” o ”bailes de riña”. este fue un terreno fértil para la reproducción. la responsabilidad por todo que se vinculara al baile funk recaería no sólo sobre el organizador del evento. en particular la vertiente que se vincula a lo prohibido. desde su inicio hasta su cierre. además. Sin embargo. se intentaba implicar a los responsables por los espacios cedidos para la realización de los bailes. erotismo y de pornogra4 sible la realización de cualquier baile funk en los espacios cerrados de la ciudad formal. el único espacio que hay para la realización de los bailes es justo el interior de las comunidades dominadas por facciones criminales del tráfico de drogas. diputado Sérgio Cabral. fue promulgada por el presidente de la ALERJ. para luego asociar múltiples manifestaciones de violencia registradas en la ciudad a los ”bailes” funk y a los funkeros en general. rj. ”Dispone sobre la realización de bailes tipo funk en el territorio del estado de Rio de Janeiro y da otras providencias”5. instalada en Asamblea Legislativa del Estado de Rio de Janeiro en 1999 para investigar denuncias de violencia. que ya había tenido su difusión vedada en la radio y en la televisión. en donde la ley no tenía validez. define así los nuevos bailes que se proliferarían con la promulgación de la ley: fía. (Coleção Sebastião) 103 . El artículo 6º dice textualmente: ”Está prohibida la reproducción de músicas y procedimientos de apología del delito en los locales en que se realizan eventos sociales y deportivos de cualquier naturaleza.gov. la ley se convierte en el instrumento que da el verdadero sentido a la expresión ”Funk Prohibido” o ”proibidão”. Prefeitura do Rio. 2003.) 7 MATA.br/contlei. Con eso. sociales y recreativas en donde los bailes fueran realizados. El creciente fardo de negatividad trae consecuencias inmediatas y el funk. Dj Malboro. nueve años después. la ley.alerj. queda sin acceso a los espacios de promoción de los bailes e irá limitarse cada vez más a los espacios de las favelas. Desde este momento. los bailes podrían ocurrir y. Se buscaba así eliminar uno de los pocos canales de expresión con que contaba un número significativo de jóvenes que tenían en el funk el componente básico de su cultura. directores y gerentes de las entidades deportivas. Fernando Luiz (DJ Malboro). 5 Legislación citada disponible en: <http://alerjln1. sino especialmente sobre los presidentes. pornografía y apología a las drogas en el interior de los bailes). tenía como objetivo explícito acabar con los ”bailes de corredor”6. uno de los nombres vinculados al nacimiento del movimiento funk en Rio. Acceso en 15 dic. Fernando Luiz Mata (DJ Malboro). y a proveer instalación de detectores de metales en la entrada de los clubes o entidades en donde fueran realizados los bailes. Ahí. Pero es precisamente en un artículo que no trata de ningún aspecto práctico vinculado a la realización de los bailes funk que podemos identificar la esencia prohibitiva y no normativa de la ley. a causa de la evaluación de sus contenidos.

2005). a actos sexuales o a prácticas del mundo del crimen. nos permite pensarlo como un instrumento útil para redefinir o re-significar la propia idea de nación. Y las autoridades. no. ”baile” dentro de la misma favela. sino también un discurso narrativo que pondría en circulación nuevos códigos y nuevos valores. p. En los registros sonoros de los jóvenes MCs (masters of cerimonies) que cantan en los ”bailes” de comunidades encontramos.. La música funk afirma una dicción entrañablemente relacionada a un nuevo territorio expresivo: la periferia. .. Entonces. Las personas salen de sus casas.. Ahí se oyen las voces de los testigos de las sombras que relatan la experiencia del gueto en que se convirtieron los barrios pobres de la periferia pobre y cerros de Rio de Janeiro. el an- tropólogo Luiz Eduardo Soares. compartiendo una memoria común. en un club.. SOARES. un ritual de reconocimiento donde representación y representados se encuentran y dialogan intensamente.doc Acceso en: 30 nov. La pequeña nación: siguiendo las huellas sonoras de los héroes marginales Nosotros no vendemos un producto..8 Con la promulgación de la ley. sus valores. 42. Tal como ocurre con la lectura de los periódicos populares que visibilizan una violencia poco frecuente en las zonas urbanas que viven otro giro civilizatorio.. 2002. Los ”bailes” de comunidad existieron y se proliferaron a causa de la prohibición por las autoridades de los ”bailes” de club. Cuando el funk fue acosado. en 30 jun. porque las personas ya están ahí. Creemos que este objetivo sólo ahora comienza a ser alcanzado por una nueva serie de trabajos de investigadores que.. proyectando en ese horizonte una con9 104 8 Idem. más que a ellos mismos y sus vivencias. Barren las buenas conciencias y nos acercan a lo que rechazamos porque hablan del infierno y desde el infierno. por lo tanto. al aire libre. en la comunidad toca menos ”charme” [vertiente más bailable. las personas ya están ahí.br/docs/uma_viagem_ao_inferno.. empiezan a analizar con más atención la producción del funk de la última década. plasmándose a través de este funk condenado a la clandestinidad no sólo una nueva sonoridad.. después de reconocer el fuerte impacto que las letras habían tenido sobre su sensibilidad (el de ”un verdadero puñetazo en el estómago”).com. La repercusión de las letras de Funk Prohibido en la realidad de los residentes. en la calle. en donde podrían mantenerlo bajo control. su visión de mundo.. algún valor positivo”�9. no hay eso de ir al baile. verdaderos vaciaderos de ”residuos humanos” (Bauman.. 2008.. buscando.. a ejemplo de este. traduce la mirada del grupo. hubo un cambio radical el en escenario funk con el gradual predominio del llamado proibidão. interfiriendo profundamente en sus auto imágenes.. Las personas del equipo empiezan ya neuróticas. por detrás de las máscaras de odio. El ”baile” de comunidad es.. Pero el escándalo verdadero para el oyente tal vez resida primeramente en la extrañeza o en el no reconocimiento de este otro universo de valores que imperó por años o décadas en vastas áreas de la ciudad. En la comunidad. Disponible en: www. no. en la cuadra... Renzo Rosso Lejos de las geografías prestigiosas de la ciudad. Y el ”baile” de club es el ”baile” del asfalto. fue recibido dentro de las comunidades. aspectos centrales de un conjunto de factores que constituyen las relaciones de sociabilidad propias de este espacio. tenemos una cita marcada en el Hades. romántica y consciente de la música negra carioca de los años de 80 hasta mediados de los 90].. en lugar de dejarlo dentro del club. Pancadão no estômago.Bailanta barrial o ”baile” de comunidad es la ”bailanta” en el cerro. De ahí el funk empieza a asumir la cara de la realidad de las personas que viven en la favela. Originalmente publicado en el periódico O Dia.luizeduardosoares. empiezan ya en marcha. el Funk Prohibido suscita un escándalo moral y estético. Uno está bañándose y ya oye al equipo de sonido tocando.. Luiz Eduardo. el propio público de los espectáculos constituido por jóvenes que se reconocen en letras en las cuales aparecen sus historias. los relatos del Funk de Facción desazonan a los que lo oyen y desazonan porque despiertan al público de su sueño con el testimonio del horror. en donde él pudo sobrevivir y desarrollarse. se bañan... y en este territorio engendra un discurso que excede lo individual. Por encarnar radicalmente la violencia verbal al referirse de modo directo. En uno de los raros textos sobre el proibidão de facción.. sin metáforas o juegos de doble sentido. vendemos un estilo de vida. habla de la importancia de seguir uno de los procedimientos que la Antropología enseña: ”volver de patas arriba el mensaje que los discos compactos [de Funk Prohibido] difunden. se visten y van al baile. comunica las reglas no escritas de esa sociedad y las representaciones a través de las cuales los que ahí viven se miran..

Al reflexionar sobre las representaciones de los propios jóvenes residentes de favelas que expresan ese conflicto a través del funk y. la comunicación y la cultura constituyen hoy un campo primordial de batalla política: el estratégico escenario que exige que la política recobre su dimensión primordial – su capacidad de representar el vínculo entre los ciudadanos. 2008). más particularmente. Anderson propone que el fundamento de una nación es que los individuos que integran su cuerpo se acuerden de mucha cosa en común.10 Acaso convenga volver una vez más al tema. ello porque posee fronteras bien definidas más allá de las cuales están los miembros de otras comunidades. Ernest. podemos concluir que muchos de estos sujetos periféricos se sienten extranjeros dentro de la nación o de la ciudad e intentan incorporarse a una otra ”comunidad”. Frente a eso. 15). plasmando en estos textos una visión de mundo que agrega y produce cohesión grupal al mismo tiempo que reafirma la exclusión del cuerpo más amplio de la sociedad. Obligada a estructurarse para sobrevivir. 1947-61. 297. en un universo muy particular de disputas por mercados para el comercio de drogas ilícitas. entonces. sino a un territorio particular en donde el ente estatal no se inmiscuye y de lo cual se excluyó casi completamente. Otros autores también defienden la importancia de estea abordaje del tema al analizar la producción de discursos culturales en las ”zonas de contacto” (PRATT. Esta es una imagen recurrente en nuestro imaginario social y también presente en la manera como los residentes de estas comunidades perciben la relación que establecen entre ellos mismos y con la sociedad externa. y. 32. además. p. por lo tanto. el sentimiento de pertenencia a una comunidad – para enfrentar la erosión del orden colectivo” (MARTÍN-BARBERO. Jesús Martín-Barbero enfatiza en De los medios a las mediaciones que. El Funk Prohibido como un elemento bastardo del mundo de la cultura es también uno de estos campos en que se están librando pequeñas batallas identitarias por sujetos que buscan reafirmar o construir su pertenencia a una comunidad. en una red de favelas dominadas por una misma facción criminal. ”más que objetos de políticas.). RENAN. en el caso de los jóvenes en conflicto con la ley. pensando el tema desde la perspectiva de la estructuración de una otra comunidad nacional en los enclaves de la pobreza: Cada favela carioca creó un territorio con estatuto propio y distinto de la ciudad. Se conforma. I. a las que no se pertenece. Carlos Lessa. un tipo de sentimiento de nación muy particular que se asocia ahora no al Estado nacional. Creó sus propios códigos y dio origen a una micronación. 2003. la cual convocamos aquí para pensar una de las pequeñas naciones que se proyectan y ganan fuerza con el debilitamiento de la figura del Estado-nación como elemento estructurador de las identidades. (2000) p. Paris: Calmann-Lévy. al narrar el microcosmos de la favela. la nación ”es imaginada como siendo intrínsecamente limitada” (ANDERSON. Segundo Anderson. Oeuvres complètes. la idea de nación como ”comunidad imaginada” (ANDERSON. se alimentó constantemente la 11 Cf. a partir de 10 Imagen 1 las propias narrativas con que estos sujetos representan su mundo. El Funk Prohibido. en O Rio de todos os brasis nos llama a reflexionar sobre esta cuestión. se convierte. In: ___. TC o ADA) que es (o pretende serlo) al mismo tiempo una identidad colectiva vinculada a las comunidades populares. es la obra máxima de una pobreza precariamente asistida y es la forma por la cual constituye un sucedáneo para las lagunas de la ciudadanía. 1999). 2008. del Funk Prohibido. LESSA. Qu’est-ce qu’une nation?. p. vol. en un instrumento que ayuda a hombres y a mujeres a imaginar un grupo al cual podrían pertenecer. se hayan olvidado mucha cosa también de modo colectivo. Constituye. (Y aquí es inevitable la referencia a Benedict Anderson.) En la misma línea de pensamiento de Ernest Renan en ”Qu’est-ce qu’une nation?”11. identificada en la favela o. De esta forma.cepción de espacio y medio social que tiene que ver con la visión de la favela como un país extranjero. el proibidão publicita una marca (CV. 887-906. p. así. 105 . C.

En esta relación de tensión en la que diariamente los sujetos circulan por distintos territorios de la ciudad. Aunque muchas veces haya sido nada más que figuraciones identitarias en regiones de frontera. todos los demás son enemigos (”a gente” o ”alemanes”. 27-28). La razón de ser de esas formulaciones discursivas que movilizan constantemente las narrativas de conflictos armados consiste antes que nada en diferenciarse de lo que a ellos es externo. p. son descritos como ”aglomerados subnormales” los asentamientos irregulares conocidos por favelas. invasiones. mocambos. dado su carácter de ejemplaridad. aun con la policía delante de la cual el arma más adecuada parece ser el ”arrego” (propina pagada a los policías para evitar la represión a la venta de drogas. En este caso. entre otros. El texto original demuestra el hecho de que parte de las fuerzas de seguridad comparte el mismo ethos guerrero de los grupos criminales armados. 12 Según el lenguaje adoptado por el Instituto Brasileño de Geografía y Estadística (IBGE). En una rivalidad aparentemente irreductible. por la imposición y defensa de una frontera concreta o imaginaria que se impone entre ”nosotros” (”nós”) y ”ellos”. en el lenguaje nativo). El imaginario particular derivado de esta forma característica de registrar y recordar el pasado en ciertos territorios populares cariocas definidos oficialmente como ”aglomerados subnormales”12 tiende a crear mitos. como sugiere Bauman (2003. comunidades. como. ya que es justo en el plan de las representaciones puestas en circulación por el Proibidão que se reafirman los códigos y los valores con destaque especial para los límites de la percepción que cada uno tiene de sí mismo. Esta percepción se reactualiza de modo enfático en una narrativa que. A través de la lectura de esas letras que casi nunca asumen una forma fija. cabe señalar que esta relación marcada por una beligerancia feroz se muestra mucho más acentuada en el plano de las formulaciones discursivas que en el plano de las prácticas cotidianas de las facciones de tráfico al menudeo. sino con otras unidades sociales de igual proporción y actuando en el mismo campo de valores y significados. promover héroes y cristalizar una memoria particular. por ejemplo. El predominio de la negociación en las relaciones con las fuerzas desproporcionales de las instituciones de la ciudad formal. pero sin negarlos del todo. palafitas. según la cual para una facción. la agenda del Proibidão de Facción. valores y conductas de los individuos a partir de las influencias del grupo a que pertenecen. sintagma que según la semántica tradicional de la len13 Parodia de otro proibidão intitulado ”Bope chumbo quente”. podemos sentir la comunidad como un escenario de antagonismos en los cuales la construcción de la identidad a través de la pertenencia a un universo específico se basa en estrategias contrastivas o de oposición: ”nosotros” vs ”ellos”. Una variante de esta composición está disponible en el portal electrónico: <http:// 106 . se hace necesario reafirmar los valores a través del contraste no con la unidad social mayor en que la pequeña comunidad-nación está insertada. La música presenta aún la intención explícita de legitimar la eliminación sumaria de bandidos que pasan a ser vistos como ”enemigos externos” siempre que reaccionen a la acción policial Esta concepción del problema de la violencia relacionado al narcotráfico como un conflicto bélico entre naciones rige la política de seguridad del Estado hace por lo menos una década. en el vocabulario nativo). Pese a esto.visión de rivalidad. A veces se contraponen a estos. no se observa en el caso de la interacción con otras facciones. con su amenaza constantemente renovada. Y no sorprende que sea así. el grupo integrado por las bandas criminales identificadas bajo el nombre de Comando Vermelho (el ”nós” o ”é nós”). el mundo se parte entre ”é nós” y ”é a gente”. vale recurrir a la comparación con el contexto de formación de las ”comunidades imaginadas” para destacar el modo como los valores se establecen en el mundo de la pequeña nación por una dinámica propia que resignifica hechos silenciados o noticiados sólo en las páginas policiales de la prensa local. hecho en homenaje a los integrantes del Batallón de Operaciones Especiales de la policía de Rio de Janeiro. En ese horizonte. agrega un nuevo vigor al sentido de pertenencia al grupo. subraya de modo insistente las infracciones y los castigos o sanciones previstos en el código. es casi siempre el combate al enemigo que. Las letras de los Funks de Contexto se presentan como una de las distintas formas de estructurar las ideas. como lo dice su propio nombre. manteniendo en el aire de modo omnipresente la amenaza de exclusión de la comunidad. como se puede deducir de la letra de funk ”Chumbo quente na Nova Holanda” que dice: ”sai da frente porque nós não é a gente”13. como lo son las otras facciones o conjunto de favelas bajo un mismo dominio. La pertenencia se construye. se impone siempre la lógica del enfrentamiento y la confrontación. desarrollándose una relación de constante diálogo y negociación con los valores generales que imperan en el ámbito mayor de la ciudad.

Ese discurso que tiene que ver con el modo como se comprende y como se representa el mundo se actualiza como aquello que los diferencia de los que no pertenecen a la comunidad. p. Dada la gran importancia de esta oposición en las letras de funk. O no tendría el sentido que se desprende del dominio de un contexto en que se contraponen amigos (”é nós”.com/watch?v=GfbTHGk5VTI&feature=rel ated>. 2011. En un escenario cuyas fronteras de la nación comunitaria son frecuentemente movibles. el pronombre de segunda persona del plural (nós) tiene la variante informal a gente. una conexión entre personas que nunca se han visto. 1984. las fuerzas policiales. sino que con la tercera persona de singular: é nós) y ”a gente ”. es decir. Y si huyo.” (O’GORMAN. Proporcionó. Bezerra da Silva. la moral no queda en pie. Si fuera a mi hijo. por ejemplo. Véase. yo preferiría su muerte. sugiriendo un vínculo entre ambas que podría ser encontrado en la raíz etimológica común de las pala- 107 . es algo compartido por un universo más amplio de la comunidad que el restricto círculo de jóvenes que trabajan directamente para la facción criminal. constituyéndose como el dominio de una ”tradición inventada” común que permite la distinción entre el ”nosotros” y ”ellos” (HOBSBAWM. para que se pueda integrar cohesivamente fragmentos de territorio que están dispersos por toda la ciudad y pueden ser conquistados o perdidos a través de acción guerrera. se prefirió mantener las formas originales ”nós” (acompañado del verbo ser que no establece relación de concordancia con la primera persona de plural –nós somos–. eu prefiro a morte dele. que todavía consideran el honor masculino una virtud más valiosa que la propia vida. la facción criminal enemiga)14.youtube. expresión que identifica la pertenencia al grupo de los ”alemães”. De ahí surge un territorio poblado por héroes marginales que sólo cobran sentido o solamente son conocidos/reconocidos en el ámbito interno de la propia comunidad imaginada. elásticas y discontinuas. Otro contexto adecuado para pensarse el fenómeno es el que nos ofrecen las letras de Funks Prohibidos en las que se construye y se refuerza el mito del traficante guerrero. Hay una comunión entre ellos que se construye por medio de la palabra cantada. es común la devoción al santo guerrero. sino también en otros segmentos de la sociedad que se relacionan más directamente con las prácticas o discursos ligados a estos grupos como. 1995) con sus obligaciones y prerrogativas.[”Teve uma blitz aqui no morro e os homem botaram todos os caras vestido de mulher pra baixar a moral deles. expresión de pertenencia al Comando Vermelho) y enemigos (”é a gente”. no importa el rol en el enfrentamiento puesto en escena por las prácticas y metáforas de la guerra. RANGER. El ethos guerrero: ”Sólo no se puede huir” Si no mato. Se puede percibir la predominancia creciente de una actitud guerrera a partir del aumento de la fe en un santo popular como São Jorge: policía o traficante. ocurre no sólo entre las bandas armadas del tráfico al menudeo. 2006). 109). Acceso en 15 dic. pero comparten una misma memoria y percepción de mundo. lo que www. hablando del mundo de las periferias semi-rurales del Buenos Aires de comienzos del siglo XX y de los valores que se puenían en circulación en las letras de tango. Es esta red de lecturas cotidianas del mundo periférico hechas por el propio subalterno que vamos a encontrar en las letras de Funk Prohibido como eco de un discurso que también aparece bajo otras formulaciones. como otros tipos de discurso de la memoria. Jorge Luis Borges. me muero. largamente utilizada en los registros orales. en ”Legítima defensa” El aumento de la violencia en la ciudad a partir de la segunda mitad de los años de 1990 tiene un eslabón con el fortalecimiento del ethos guerrero. Se for meu filho fazer isto. el caso de una residente de Rocinha –una de las favelas de donde provienen los testimonios del libro Morro. 14 En Brasil. Vale resaltar que el patrón de comportamiento derivado del ”mito de la masculinidad” (NOLASCO. Esos códigos desvelan la forma como el grupo social lee a sí mismo y como se representa. nos recuerda la índole sexual y la índole belicosa del género musical porteño.gua portuguesa no tendría cualquier sentido. el ”proibidão” actuó como importante instrumento para desarrollar (indistintamente) pertenencia a la comunidad y al comando armado que domina la región. por ejemplo.”] Podemos percibir ahí que el juicio que el grupo social hace de los individuos está basado en valores o reglas comunes. mulher– que narra una situación de violencia mientras externa los valores que dan sentido a su existencia en la cual se destacan vivencias que construyen un mundo donde las nociones de honor y vergüenza son fundamentales: ”Hubo una blitz aquí en el cerro y los hombres (la policía) pusieron a los tipos (narcos) vestidos de mujer pa’ bajarles la moral.

outro da Nova Brasília O bonde da Chatuba. con sujetos destinados a la rutina y al anonimato... ih f. la heroicidad decaída de los infames que encontramos en las letras que narran las luchas entre facciones armadas. dirección electrónica: <http://www. Una de las 108 15 BORGES. essa vai para os guerreiros. pese a no ser invencible ni tampoco presentarse como una figura sin defectos.. mano.. la capacidad sexual y la capacidad guerrera como elementos constitutivos indisociables de la imagen pública del sujeto masculino. aspecto que lo mantiene en el plano humano. vê se me escu- Imagen 2 bras ”varón” (hombre) y ”virtud” (que en latín quiere decir fuerza viril o coraje). Estos rasgos son característicos de un tono épico o caballeresco que en el funk encontramos ya totalmente degradado. por lo tanto.. En tiempos que imprimen la marca de la fugacidad a todas las existencias.. valoroso.. 134. Virtus. (1998) p. Tomamo’ o Adeus todinho17 16 Todos los Funks Prohibidos citados en este trabajo fueron sacados de CDs comprados en ferias populares de comunidades o en puestos de vendedores informales en donde este material se distribuye dentro de las favelas cariocas. En los casos en que se observó la posibilidad de acceso vía Internet./ Que têm una mulher que vai no cabeleireiro. 17 Música disponible en el portal YouTube. que significaba ”hombre”. estilo Afeganistão Então. especie de pequeña pesadilla épica cantada por MC Frank. hombre impar por el coraje.. con esto. choveu. É tiro pra c. y más precisamente en las que tratan de la reconquista del Morro do Adeus.com/watch?v=-gXo9P3HbGo>. gastou trinta reais e sabe o que é que aconteceu?/ Ih choveu! cabelo encolheu! (todinho)/ Ih. ele era cria Vou mandar um papo reto Sabe o que é que aconteceu? Ih f. escute o que eu vou dizer: Bonde da Fazendinha. partiu a pé O bonde preparado é o bonde do Gordão Bonde do BH.. el mito modelar del guerrero viril. hace el héroe reaparecer de las páginas policiales de la prensa diaria bajo la forma de bandidos de la periferia pobre de la ciudad al mismo tiempo que rescata del olvido los que no deben pasar sin dejar por lo menos el nombre registrado para su comunidad: Ai que saudade do PT Neguinho fortalecia O moleque era braço P. La versión light de ”Tomamos o Adeus” es demasiado conocida fuera de las favelas y se intitula ”Cabelo encolheu”. cabelo encolheu!/ Vou mandar un papo reto..) Tiro pra c. meu mano... sabe como é. O bonde pesado.. relíquia do MT O bonde é preparado. sería un término derivado de vir. neguinho. Tomamo’ o Adeus todinho (... Presenta una letra que narra un otro aspecto de lo cotidiano de las periferias: ”Ah. nós que é cria Sai um bonde da Grota... .youtube. Se asociaría de ese modo. pero también ”guerrero” o ”soldado”. se informó en nota el portal en que la música y/o su letra está disponible. o meu mano BH Doda revoltado. L. J. preste atenção. neguinho. ya no hay espacio para el heroísmo épico.muchas versiones de ”Tomamos o Adeus”16.) Sé é pra mandar na hora. salvo el de esta épica degradada. Parque União (. vou mandar un papo reto.15 Se refuerza.

escenas de la batalla librada entre narcos. Se trata de una representación de la imperfección social a través de un lenguaje también imperfecto. sin tapujos. hombres jóvenes que viven en una misma favela o en favelas amigas. por fin. Se nos informa la estrategia de desplazamiento para avanzar sobre el área del oponente (”o bonde . que vuelve peatonal lo que antes era auratizado (”Saudades do PT. son mencionados los nombres de los dos capos más grandes: protagonista y antagonista de la acción guerrera que se destacaron en el imaginario de las barriadas populares y en la mitología del crimen a lo largo los últimos veinte años. (2001) p. ”creándose una memoria épica que fortalece el lazo simbólico entre diferentes cuadrillas agrupadas bajo la denominación de Comando Vermelho”19. como no podría faltar en un discurso que. de sus victimas y de los habitantes de las barriadas populares. en ”estilo Afeganistão”. con mención directa a los ”caños” o ”púas” (”bicos”).com. los MCs hacen un relato que dibuja esa realidad. aparece coronada por el hecho de plantar la bandera con los colores de la facción (rojo) en lo alto del cerro (”morrão”) dominado. En este punto del texto. eu não tô de caô Relíquia das relíquias do Orlando Jogador (. y el nombre de las comunidades que integraran el proceso de cooptación de alianzas con los grupos armados de otras favelas para ta!/ Se você fez escova. sem neurose. marcado por la oralidad de los bordes de la ciudad y la sociedad. enfatizándose las cualidades de todos o de algunos en particular a causa de las virtudes guerreras (”o bonde é preparado”. não tô de gracinha/ Se você fez implante. ”Doda revoltado”) o por los critérios de pertenencia caracterizados por el vínculo con una determinada área periférica por ser ésta su lugar de nacimiento (”nós que é cria”). Además de esto. sabe o que é que aconteceu?/ Ih choveu. MC G3). mantuvimos las letras de las músicas en original debido a la gran cantidad de expresiones y jergas. prestigia y mitifica los héroes de la pequeña comunidad imaginada.. alisante o chapinha:/ Tome muito cuidado. en algunas versiones.. M. ”Tomamos o Adeus” busca grabar en la memoria de una facción en prolongado conflicto armado con otra banda criminal la ”histórica” conquista llevada a cabo por el Comando Vermelho del territorio que.. vem o Pitoco com seu AK de madeira”. Meu mano Mi que não tá de brincadeira... silenciada. más que la crónica de la conquista de un territorio. e partiu lá pro Adeus Os mano sinistro fizeram a reunião Subiram o Adeus. policías. se resalta la reunión previa para proyectar las estrategias de invasión al campo enemigo y la importancia del poderío bélico.. la voz enunciadora pone una atención especial al acto de listar a los principales ”guerreros” que.br/mc-frank/cabelo-encolheu>. cabelo encolheu!” Disponible en: <http://www. Se presenta en destacado el guerrero muerto en el presente de la enunciación pero que asumió una posición de comando en la ”gesta” bárbara. en un discurso entrecortado por el insistente estribillo en conmemoración a la conquista que. participaron en la retomada de Adeus.letras. 77. son reclutados a formar una partida (la denominada bonde) para transportar droga o armas de una favela para otras o para invadir un territorio del vecindario controlado por un comando rival. llena de jergas y palabrotas. se presenta como el hecho más importante para la identidad del grupo.) Vou mandar un papo reto Sabe o que é que aconteceu? O bonde da Fazenda tomou o Adeus Se liga no papo. Acceso en 30 nov. Y. gata. 18 109 . ai que saudade do Moral e o Zé Gordo era o nosso general. la formación de la partida (”bonde”18) que va a invadir el territorio enemigo (de los ”alemanes”). Orlando Jogador y Uê: (. Como una de esas miradas reveladoras que traen a público.. innombrada. vê se leva o guarda chuva!/ Ô.. não tô de caô... por lo menos en un plano mítico. cuentan las historias de vida de los protagonistas del narco.Así las criaturas que pueblan las letras de ”lo prohibido” cumplen un rol bastante central para las barriadas populares de Rio de Janeiro al presentarse como experiencia de aprehensión de una realidad invisible. En otra versión de esta misma música. La música habla de hechos sucios en una prosa de grandilocuencia a ras del suelo. milicias paramilitares y brigadas de elite de las fuerzas del orden en zonas de la ciudad que los propios órganos de la prensa presentan a través de metáforas de guerra. Con una narrativa grosera y brutal. partiu a pé”). sempre fortaleceu Bico pra c. Con la prosa simple e impactante encontrada por los subalternos para narrar el horror. Esta crónica de los silencios de la grande urbe humaniza a los que están asignados a morir anónimamente en el infierno. actúa en el proceso de cohesión identitaria.) O meu bonde. 2011. 19 ALVITO. só mandaram rajadão Conforme las necesidades de la estructura de la banda narco.

. Acceso en 18 dic. Reconocemos. que el discurso del Funk Prohibido es esencialmente determinado por las circunstancias.. exponen y archivan lo que los dignos de memoria han hecho aquí en este mundo. sabe o que é que aconteceu? Nós tomamo’ o Adeus Ih. la mayoría de las músicas grabadas en los shows 20 Imagen 3 110 Música disponible en el portal YouTube. que lo que buscamos es precisamente el punto en que el registro trasciende la circunstancia y el recorte del discurso prohibido excede la mirada del autor y sus negociaciones con distintos factores involucrados en el rito de la bailanta. la narración recurrente de la conquista del Cerro del Adeus. dirección electrónica: <http://www. asumiendo un vínculo indisociable con el espacio y el momento histórico en que se promueve . como el periodismo diario. mano... de los MCs en bailes de comunidades tienen una vida demasiado corta.. Pero esa fluidez inaprensible de una red de discursos en que se condensa lo efímero se sedimenta en variantes construidas alrededor de una base común. f. Salvo las que registran. mete bala na Getam/ Vou dar só tapão na cara do comédia do Gangan/ Eu vi un tal de Linho rebolando de calcinha”). Vale decir.Se liga no papo. Basta. en una especie de plano mítico que no llega a ser afectado por los cambios históricos como la alternancia de facciones en el dominio de un mismo territorio.. Está relacionado a los eventos que marcan la situación espacial y temporal en que es difundido.. sino que..universoalegria. Se trata de una producción para el ahora. Las letras de los proibidões de facción se presentan casi siempre como el registro de un hecho o deseo circunstancial. Con esto.br/videos/single/id/-gXo9P3HbGo>. con lo que se busca desmoralizar de paso a toda la facción rival. Podríamos dar como ejemplo de este factor que marca la condición poco duradera de los proibidões el proyecto de invasión y conquista de una comunidad rival que no llega a concretarse. fue de hecho de esta favela (Parada de Lucas) de donde partió el ”bonde” que fue a invadir y conquistar el vecindario enemigo.com. Después de años de guerra particular en los que en incontables letras el grupo criminal que dominaba la comunidad de Vigario Geral amenazó a la vecina Parada de Lucas (”Lucas vai virar CV”). sin embargo. foi pro pneu É o bonde preparado. lo que nos permite identificar patrones en la dinámica de estos espacios y en la acción de sus actores principales. es esta que se convierte en fuerza expansionista. para una precisión mayor del enfoque de este objeto tan conflictivo y múltiple. f. crónica do lo inmediato. conquistando el territorio desde donde partía la amenaza. Tal es el caso del funk que dice que el capo de La facción Amigos dos Amigos (ADA) llevaba bragas: ”Nosso bonde é bolado. y hasta puede que un determinado registro sonoro de gran éxito en el circuito alternativo por un periodo llegue a desaparecer completamente sin dejar vestigios siquiera en YouTube. las referencias elogiosas registradas en la grabación de las músicas cantadas en la fiesta se vuelven objeto de un olvido sistemáticamente construido. que parece referirse a algo que estaría más allá del tiempo. El criminal cuyo que aparece hoy en una letra escrita con esta intención en la semana siguiente puede estar muerto o desaparecido y el discurso pierde completamente su sentido.) Uê ficou f.20 Sin embargo. que el baile haya sido organizado en homenaje a un cumpleañero cuya imagen con el paso del tiempo se convierta en la de un traidor del grupo. sabe o que é que aconteceu? Ih. tomamo’ o Adeus todinho (. por ejemplo.. parece constituirse en una excepción. De modo que cuando algunas letras empiezan a circular en CDs piratas o cuando son subidas a YouTube ya están desatualizadas puesto que hablan de realidades que ya han evolucionado o se han transformado radicalmente. 2011. caracterizándose en el propio universo temático el elemento que lo define como construcción desechable. Otro ejemplo de esa condición pasajera de las letras del Funk Prohibido está en el acto de nombrar al capo enemigo con referencias que debilitan su virilidad. al revés..

el discurso del Proibidão de Contexto produce registros sonoros profundamente limitados en su difusión. tal como se puede ver en esta letra de un proibidão de 2006: Imagen 4 Añoranza eterna de Nino y de Michinho Que se fue. En este ámbito se encuadran de modo especial los Funks Prohibidos que dramatizan la rivalidad entre facciones. Personajes importantes en el mundo del crimen carioca como Orlando Jogador siguen presentes en letras de Funk Prohibido muchos años después de su muerte. como Nino y Michinho. la obsolescencia de las letras no se observa de la misma forma. como Parque União o Nova Holanda. Los Proibidões de Facción. aparece en las crónicas prohibidas asumiendo otro rol: el de traidor ajusticiado por los suyos. también pueden incorporarse a la memoria de determinados territorios de la ciudad. vía discurso de lo prohibido. Sin embargo. a causa del propio objeto de la enunciación ser el desaparecimiento de un personaje a cuya imagen se pretende dar un carácter de permanencia. Dependiente de todos estos factores y diferentemente de otros subgéneros de funk. en el Complexo de Maré. en septiembre de 2008. representando un enfrentamiento o un triunfo particular en la ”guerra sin fin” en la que se enfrentan traficantes pertenecientes a ”comandos” rivales. las manifestaciones de añoranza. pero seguro el recuerdo no tendrá fin Puedes estar seguro de que perdemos dos hermanos 21 Antônio José Ferreira. Pero no sólo los bandidos cuyas figuras tuvieron fuerte repercusión en la imprenta o que murieron mientras ocupaban una alta posición en la jerarquía interna del mundo narco merecen pasar a integrar. Un funk como ”Rap da felicidade” o ”Cabelo encolheu” permanece tan actual hoy como en el momento en que fue producido o empezó a difundirse. que comandó el tráfico de drogas en el conjunto de favelas de Alemão y llegó a ser considerado por la prensa el traficante más buscado de Rio. haciendo que los proibidões del Comando Vermelho dejen de celebrar el dominio sobre este territorio y transfieran el foco del discurso hacia proyectos o deseos de invasión del área ahora en posesión de su oponente: ”Já tomamos o Vidiga/ Só tá faltando a Rocinha/ Fale quem quiser falar/ Rocinha vai vermelhar ” (MC Max) o ”O bonde partiu pra Rocinha dentro do caminhão da Light” (MC Didô). cantado en bailes de comunidades dominadas por el Comando Vermelho. no más corresponde a la realidad cuando la facción Amigos dos Amigos conquista esta favela de la Zona Sur carioca. Como no podría dejar de ser. la memoria social de estos micro espacios de la urbe. Estos registros sonoros de una determinada letra sólo consiguen permanecer actuales mientras dura aquella particular configuración de fuerzas que originó el rap de exaltación. apareciendo como discursos no marcados por cualquier circunstancia particular. al ser muerto. el propio público ejerce una gran influencia en el proceso de enunciación y el MC siempre lo lleva en cuenta al subir al escenario.el espectáculo. el Tota. Otra tipología de letras con gran potencial de obsolescencia involucra aquellas que mencionan por su nombre a los bandidos vivos que ocupan una posición destacada en la jerarquía del tráfico. 111 . dependen casi integralmente de las circunstancias y demuestran en eso el carácter central de su condición desechable. Por ejemplo. la validez de la letra sólo se mantiene mientras dura el periodo de poder del jefe de la cuadrilla referido en la letra. recibió homenaje en varios proibidões hasta que. teniendo en la casi totalidad de los casos una vida muy efímera en lo que atañe a las selecciones que integran las colectáneas copiadas y distribuidas en los mercados informales o en las ferias de las comunidades populares. a su vez. por integrantes de su propia facción. En estos casos. Un buen ejemplo es el proibidão que exalta el liderazgo de la banda criminal en la letra que dice: ”Oi quem vem puxando o bonde é o Tota e o Faustão” en oposición a ”Bala no Jansen e bala no Tota” cantada tiempos después21. el verso ”A Rocinha é CV e Comando não é comandado”. Figuras del segundo o tercero escalón de la estructura criminal de una simple favela. en el caso de los discursos elegíacos.

Esta búsqueda continúa a ser observada en diferentes ámbitos como el mundo de los deportes o de las artes y. Rio de Janeiro: Casa da Palavra. Revista Espéculo. en el imaginario asociado a las favelas. proviene tanto de sus acciones como del valor que los demás le otorgan. 18-33. 3. precisando más. estas comunidades. olvidados MC Duda do PU. ”Vivos somos traídos”. 21. Los que no tienen acceso a la palabra escrita o a los medios de representación están condenados. Justicia y Libertad24 Joaquín María Aguirre. Disponible en: <http://www. p.] 22 Muertos. Alba Zaluar. sólo dejamos añoranza Es Paz. 2011. muchos individuos que integran esta cultura tan particular encuentran una forma de escapar de la no-existencia que es morir sin dejar memoria de sus actos. en el universo de las fronteras urbanas de que hablamos aquí. en las ciudades modernas?”23 Podemos contestar enfáticamente que no.25 Muchos cambios se registraron. El héroe es siempre una propuesta. En la letra de ”Vivos somos traicionados”. sólo bandido cabuloso 157 bolado. (Destacado nuestro. aun vana.youtube. sea la imposibilidad de acceso a los instrumentos de voz y. en un ensayo intitulado ”Rio de Janeiro: fronteiras urbanas” cuestiona: ”Tendrían los hombres (y mujeres) abandonado integralmente la búsqueda. CD de Funk Prohibido no identificado. In: Item. Tal vez la principal característica de los Otros. 23 ZALUAR. htm>. ”Saudades eternas do Nino y do Michinho”. en la actividad guerrera vivida por los que libran la lucha por territorios o actúan en la defensa de los intereses de una facción criminal. En contrapunto no sólo con los códigos y leyes. Año I. Héroe y Sociedad: El tema del individuo superior en la literatura decimonónica. Comprado en Parque União (Favela de Maré) en 2006. o una parte significativa de ellas. derivando estos de los valores compartidos en una sociedad con cohesión suficiente como para proyectar a todos (o para la mayoría de sus miembros) un ideal de virtud. Disponible en: <http:// www. la ausencia de registros de su experiencia para las generaciones siguientes. se destaca la importancia del funk como un instrumento de vehiculación de mensajes que crean a los héroes a partir de un modelo de virtudes compartido por las pequeñas naciones que son las comunidades populares bajo el dominio de facciones armadas del narcotráfico. la sociedad ha de tener un grado de cohesión suficiente como para que existan unos valores reconocidos y comunes. de la gloria. a falta de éstos. Facultad de Ciencias de la Información Universidad Complutense de Madrid. a una zona obscura que no resiste al asedio de cronus. destaca el vínculo entre los valores sociales y los valores heroicos. Acceso en 30 nov.es/info/especulo/numero3/heroe.ucm. Revista de Estudios Literarios. una encarnación de ideales. pero sí un triunfo pasajero sobre el olvido. de su pasaje por la vida. (Revista Digital Cuatrimestral). por lo tanto.) 24 112 . MC Didô canta las perspectivas que se dibujan en el horizonte de los que actúan en la órbita del grupo armado: Vivos somos traicionados Reclusos. março 2003. independiente de lo que el grupo conciba por virtud: para que aparezca el héroe. 25 AGUIRRE. o de aquello que los griegos llamaban «inmortalidad». Joaquín María. Protagonizar una letra de funk no significa la inmortalidad. a lo largo de los últimos diez años. Acceso en 30 nov. en el ensayo ”Héroe y sociedad”. salvo en los registros de ocurrencia de delitos que van a perderse en los archivos policiales o en la crónica roja de la prensa local. por tanto. PU. y la figura del héroe no podría quedarse ajena a ellos si llevamos en cuenta que su condición o la propia concepción de la heroicidad depende de los valores dominantes y van a variar. sino también con la concepción de virtud dominante en la ciudad formal. echaba bala en los Terceiro En Parque União. n. ”bonde” de Zé Gordo22 A través de discursos como éste. La condición de héroe. más particularmente. desde los bárbaros y esclavos de la antigüedad hasta las masas de las periferias urbanas del siglo XXI. 2011. Sin valores no hay héroe. Alba. de la fama. por tanto. Rio de Janeiro: fronteiras urbanas. sin valores compartidos. [p.Que sobre todo eran pura disposición Recuerdo de los hermanos del Comando Vermelho Sólo andaba pesado. pero al MC Didô. En este sentido.6: Fronteiras.com/watch?v=67VIuAqat9k>. según el contexto histórico. Cada grupo fabrica sus héroes según su propia imagen. presentan una adhesión social a los valores representados por el héroe marginal. no puede existir un personaje que permita la ejemplificación heroica. 1996.

La reconfiguración del tráfico de drogas. tal como los territorios de donde estuvo proscrito por una década. En un cuadro como ése. a las comunidades dominadas por ellos. Se pierde parte de su carácter de expresión cruda de la realidad y. El funk sigue popular en las periferias y favelas. después de lo que ocurrió”. pero por ello transita mejor por los diferentes espacios de la ciudad. y no sólo reflexivo. Según Stuart Hall ”el modo como las cosas son representadas y las ‘maquinarias’ y regímenes de representación en una cultura ejercen un rol constitutivo.26 Los valores son transmitidos. In: BAUMAN. (2008) p. en un movimiento inverso.mismo tiempo es también constituido por los discursos que se difunden en lo colectivo. estrechamente interconectadas y interdependientes. social y cultural de la ciudad. 15. 15. pasando a destacarse. sin embargo.. El mundo que los cercaba era denominado por códigos similares a los que ellos ponían en escena a través de sus letras. Ahora. Podremos decir. provocó una urgente y necesaria reconversión del producto con que trabajaban los MCs de funk: las narrativas de representación identitaria.27 * * * El Funk Prohibido tuvo su momento culminante al alrededor de la mitad de la primera década del siglo XXI cuando los grandes nombres del proibidão se volvieron también los grandes nombres del funk en general. junto con el narcocorrido mexicano y la cumbia villera argentina. vuelve a integrar el mapa geográfico. a partir de formulaciones discursivas puestas en circulación en un grupo y éstas acaban por ejercer un rol fundamental en el proceso de socialización de los individuos. Y hablamos aquí tanto de las condiciones materiales (la progresiva dis- 113 . y. Stuart. por extensión. de su violencia visceral. por esta razón. El funk. (2008) p. vida en la comunidad. Z. con el surgimiento de una nueva generación de narcos sin fusil. Aquella realidad que dio origen al Proibidão de Contexto con la prohibición de los bailes de club y la proliferación de los bailes de comunidad ya no existe más. lo que es paradójico. Insertándose en el universo más amplio de los cambios sociales simbólicos. podemos hacer un esfuerzo para leer a estos grupos vinculados a la violencia armada. el Funk Prohibido difunde una representación que interfiere de modo profundo en el desarrollo de creencias. El funk. pero también. El oyente más atento o el frecuentador más asiduo de las bailantas (”bailes”) seguramente habrá observado la diferencia patente en las músicas que tocan desde los últimos meses de 2010 y concluirá inevitablemente que el funk está terminando un ciclo. A comienzos de la segunda década del siglo XXI.. como más un producto de las subculturas de la violencia. por eso. la crisis vivida por el proibidão y el surgimiento de nuevas formas de expresión en el mundo funk están implicados en el fenómeno de desaparecimiento de las condiciones necesarias para la producción del discurso del Funk de Facción. a partir de sus héroes y de los discursos que narran estas vidas que se pretenden impares. con o sin intención. Z. que se transformó en uno de los instrumentos más adecuados para comprender la cultura juvenil de la periferia carioca. por tanto. asumió una nueva dicción cuando lo proscribieron hacia los espacios en donde se imbricó con el mundo del crimen. percibimos que el funk está en una encrucijada. Zygmunt Bauman llama la atención para esta relación cruzada entre representaciones y realidad representada: Las vidas vividas y las vidas contadas son. que las historias de vidas contadas interfieren en las vidas vividas antes que las vidas hayan sido vividas para que sean contadas. pero se volvió más abierto a negociaciones con un número más grande de actores sociales y aparece menos marcado por el relato directo y brutal de la 26 27 Imagen 5 BAUMAN. HALL. parece estar abandonando los espacios de proscripción y se vuelve imposible negar que el estilo actual del movimiento evidencie una contramarcha. valores y conductas de los sujetos representados.

violência e estilo cultural. Zygmunt. sino a las tropas del Ejército y de la Marina con tanques blindados. As cores de Acari: uma favela carioca. Micael. LESSA. los estilos y las vertientes. pero también. hecho que simbolizó la ostentación de un poder que no podría ser combatido. y esto pasa cuando el enfrentamiento armado tiene del otro lado no a los hombres de la policía local con sus armamentos tradicionales. Rio de Janeiro: Rocco. Trad. 2ª ed. se demuestra que la estrategia de confrontación adoptada no sólo por los jóvenes que constituyen el brazo armado del mundo narco. RANGER. lo que fue también la señal para los MCs del ocaso de Funk Prohibido. 2006. 2. DAMATTA. Benedict.minución de los ”bailes” de comunidad en áreas dominadas por el tráfico) como de las imaginarias (las radicales alteraciones en un contexto de sociabilidad basado en el ethos guerrero). a la par. abdicando del territorio dominado. 4ª ed. En este nuevo escenario. Evaristo Carriego. Comunidades imaginadas: reflexões sobre a origem e a difusão do nacionalismo. la facción que la territorializaba) ya no existe con la configuración antes presentada. el Funk Prohibido fue. A invenção das tradições. Ello demuestra que el centro de la cuestión está en la disputa de representaciones sociales construidas en los momentos de gran miedo cuando se proyectan figuraciones del Otro como enemigo a ser combatido. la de una especie de para-Estado. Violência e estilos de masculinidade. Para una generación que creció bajo la influencia de estas figuraciones de subjetividad que dictaban rígidas reglas de conducta y reforzaban un estilo de masculinidad. El lugar desde el cual hablaban los MCs (más que la comunidad geográfica. O funk e o hip-hop invadem a cena. se abren las puertas para incursiones en un discurso funk polimorfo en que se diversifican los temas. Trad. BAUMAN. Roberto. Carlos Alberto Medeiros. _________. era marcada por las experiencias que transformaban el mundo a su alrededor. Madrid: Alianza. Rio de Janeiro: Editora UFRJ. Terence. 1994. Reformateado a partir de negociaciones varias que se observan en este nuevo momento. progresivamente ”domesticado” con vistas a insertarse en los nuevos nichos de mercado a través de una dicción menos agresiva y violenta. La disparidad de fuerza actuó decisivamente como elemento de disuasión. Rio de Janeiro: Jorge Zahar Editor. A partir de la ceremonia informal de izar la bandera nacional llevada a cabo por las tropas de ”pacificación” en lo alto del Morro do Alemão. 2000. 1998. 12. BORGES. Trad. São Paulo: Companhia das Letras. 1997. Marcos. el alter ya no podría más contar su(s) historia(s) con el lenguaje de la barbarie. Eric J. José Maurício Gradel. Teniendo eso en cuenta. ANDERSON. Bibliografia 1. 6. Carlos. reforzando o debilitando un repertorio de visiones de mundo en donde se incluyen la heroicidad guerrera o la idea de virtud. Rio de Janeiro: Record: 2000. 2004. 2008. 2008. helicópteros y equipos de visión nocturna. 114 . Jorge Luis. São Paulo: Paz e Terra. policía. Rio de Janeiro: Editora FGV. 5. _________. O Rio de todos os Brasis. Cada época trae consigo una concepción propia del rol a ser desempeñado por los sujetos de una comunidad particular. Trad. _________. 4. 2005. Fátima Regina. 2003. ese giro cultural fue una verdadera onda modernizadora: formas fijas empezaron a ganar fluidez y tanto el tráfico de menudeo como el funk empezaron a vivir su momento líquido. sino por la misma policía a través de sus fuerzas especiales. Abalando os anos 90: funk e hip hop: globalização. 3. a su vez. ya no era válida. Celina Cardim Cavalcanti. 10. Este fue también el momento de crisis de un modelo de representación de la realidad fundado en las metáforas de la guerra. Con este reconocimiento. 9. Vidas desperdiçadas. Rio de Janeiro: Jorge Zahar Editor. Denise Bottman. Trad. Rio de Janeiro: Jorge Zahar Editor. puesto que el ”enemigo” optaba por huir sin luchar. CECCHETTO. La facción o el capo local no puede enfrentarse a un oponente que trasciende a su fuerza de combate. Comunidade: a busca por segurança no mundo atual. 7. lo que irá también definir dinámicamente el rol de las representaciones para esa comunidad. 11. prensa radial o televisiva y sociedad en general). Era necesario desmilitarizar la imaginación de todos los lados involucrados en el conflicto (facciones criminales. ALVITO. Carlos Alberto Medeiros. La pérdida de dominio sobre el territorio por parte de las facciones armadas produjo en los individuos que las integraban una percepción de la inviabilidad de aquél modelo de tráfico. Rio de Janeiro: Rocco. Conta de mentiroso: sete ensaios de antropologia brasileira. Rio de Janeiro: Editora FGV. HERSCHMANN. HOBSBAWM. 2001. 8. A sociedade individualizada: vidas contadas e histórias vividas. debemos concluir que el discurso actual del funk carioca no podría dejar de acompañar y referirse directa o indirectamente en sus letras un evento que trajo cambios profundos para el escenario de la producción de los discursos.

Reading this music which tells the experience of a world of drugs in the city of Rio de Janeiro (Brasil) seems an attempt to understand the phenomenon not as a police matter but as a development of representation processes from below. 15. MAINGUENEAU. Mary Louise. where the police behave with residents as an occupation army. Cenas da enunciação. Bauru. 14. it seems important to try to escape the media magic and shift the gaze to the critical discourses that present reality from the other side. MARTÍN-BARBERO. São Paulo: Edições Paulinas. the Civil Police and army troops who enter communities with tanks and helicopters. Maria Cecília Pérez de Souza-e-Silva et al. Rio de Janeiro: Rocco. 17. 2001. narco rhythms. Org. Os olhos do império: relatos de viagem e transculturação. Dominique. De Tarzan a Homer Simpson: banalização e violência masculina em sociedades contemporâneas ocidentais. Fase.13. The articulation of the discourse of the ”forbidden” and the chronicles of the city with its criminal characters and simple inhabitants of excluded and segregated regions allows us to conceive a new text instead of staging a 115 . Frances. It also tries to account for the metamorphosis of such a discourse in times of peace in the township of Rio. 2ª ed. narrative fiction with the powerful role for the sociability of these territories. 18. 1984. Sócrates. Sírio Possenti e Maria Cecília Pérez de Souza-e-Silva. which include the tough and bloody data of the violent armed world. 1999. 1995. São Paulo: Parábola. 16. SP: EDUSC. to prepare the hosting of the Olympic Games and part of the Football World Cup Championship 2014. from the bottom. NOLASCO. music of the periphery. 2008. funk carioca. nation Summary The Funk of Rio de Janeiro and the Imagined Communities: between the Prohibition by Law and Making Peace by War At a moment when the operations against the favelas continue and multiple urban interventions are performed in the city of Rio de Janeiro. Ronald Polito e Sérgio Alcides. the assay tries to account for the importance of the Forbidden Funk or ”Proibidão” in a study of the popular contemporaneous culture in Rio. highlighting the staging of a narrative which is characteristic to a state of war with elite units of the Military Police. mulher. Trad. Trad. cultura e hegemonia. Jesús. With a history of the formation process and the recent changes of one of the most powerful cultural manifestations of the Latin American peripheries (Funk Carioca) and with the analysis of some aspects featured by a corpus formed of letters. Dos meios às mediações: comunicação. Jézio Hernani Bonfim Gutierre. 2003. O mito da masculinidade. Rio de Janeiro: Editora UFRJ. _________. where the absence of a State and the dominance of drugs generate another form of life. Key words: favela. O’GORMAN. Trad. Rio de Janeiro: Rocco. PRATT. Morro.

ŞTIINŢE SOCIO UMANE 116 .

it should be a self-produced transcendence. To this respect. social. the alteration which is of the utmost importance would be the progressive development towards a more rationalized Weltanschauung which. behind the ideals of reason. art begins to lose the grip on its own autonomy. we have to acknowledge that his aesthetic theory. From the onset. both natural and social. leads the way towards an increasingly disenchanted world and permeates the entire social cluster and institutions. but: Kunst insgesamt und die Musik im besonderen zeigt heute sich erschüttert durch eben jenen Prozeß der Aufklärung. this society manages to hide in itself. bourgeois society becomes the manifestation of a world where autonomy is more and more elusive and liberty becomes questionable. and. cannot be approached as an isolated segment. as the passing of leisure time becomes administrated. let their ripples infiltrate the artistic space as well. The first question that has to be addressed is why is art susceptible to suffer influences from extra-aesthetic realms? Attempting to offer an answer to this question means we first have to surprise a definition for art. 117 . Art should be more than the empirical. from the onset of the Enlightenment onward. the emergence of films. Theodor Adorno’s writings which are dealing with artistic concepts and problems represent an extensive part in his overall publishing record. As a consequence. On the contrary. art has become a synonym for entertainment and is increasingly associated with lack of seriousness. art will bear the influence of the Enlightenment as well. as the reception of the work of art is modified. The changes that impact the bourgeois society concerning the economic. since the work of art now comes to end abruptly at the level of the surface. he maintains continuously in view the overall changes which affect society on a multifaceted level. This is no longer the case. the overall transformations in the artistic and aesthetic paradigms. When we look at the moment of the Enlightenment we see that. Approached in the modern society. when covering the shift of music within the industrialized society. as Adorno has acknowledged alongside Horkheimer in the Dialectic of Enlightenment. since it cannot be abstracted from the social and historical background. This trajectory leads to a dehumanization of society and its changes will affect art as well – in this world. according to Adorno.bogdan@yahoo.fr 1. Instead. of which the major part is dedicated to the discussion and analysis of music. and art‘s overall principles are affected. an dem sie selber teilhat und mit dem ihr eigenen Fortschritt zusammenfällt (Adorno 1997c: 21). Slowly but surely. a universal definition cannot be provided. On the contrary. and political levels. er sperrt sich der Definition” (Adorno 1997a: 11). as it becomes the supporting pillar for the expanding domination of the world. art should be understood in its concrete relations with a defined historical and social moment: ”Kunst hat ihren Begriff in der geschichtlich sich verändernden Konstellation von Momenten. We have to raise a question at this point relating to the understanding of art as a concrete determination. it does not strive anymore to become the pinnacle of humanistic ideals. along with their reverberations in the ideological stratum. one which would dismiss his more popular philosophical and sociological theories. as the aesthetic taste is left open to the influence exercised by the social commonness.Bogdan Dragomirescu Adorno and the Rationalization of Art drgmrsc. Reason itself is deprived of its initial glamor as it has turned instrumental. The path to the transformation of art. the marks of immaturity and barbarism. as the enlightened society progresses towards an ever increasing rationalization.

Between the authorial intentions in the ”final” work of art and the subjectivity of the receptor2. since it is at this level that the work of art and the author find themselves initially related in a dialectical 3 118 Cf. in this case. a new process appears. and instead have an imposed economic value speak for them. This does not imply that it has immediate and unrestricted access to the universal. imposed upon it. Moreover. For the contemporary society. under the aspects of material and form. while what might pass as ”real” or ”serious” art becomes increasingly isolated. in this sense. Sehnsucht” (Adorno 1997a: 170). an ascending manifestation can be encountered – the dislocation of the qualitative by the quantitative enforces the feebleness of the statute which art now possesses to the point that the legitimacy of its existence is now precarious3. in Gesammelte Schriften Band 18. ”Ausdrucksvoll ist Kunst. was sie nicht ist” (Adorno 1997a: 12). . This stricken society hinders the realization of the universality of the work of art. Through this optic we move towards the immediate existence of art – its empirical is an essential constituent. as the symptom of a stricken society. p. wo immer er übrig sein mag. ultimately. the work of art is a dialectical expression on a multiple level – it represents the mediation of the creative subjective through the social objectivity1. that become manifest through the social organization. It may be a sick art. But. the work of art should presuppose an objective structure which reflects the As he will continue later on. which has been affected by the administered character of art and entertainment. since the universal will elude an unmediated approach. historically mediated truth which. nicht durch Invarianten. From this perspective. they no longer speak to the public. wo aus ihr. But precisely this development offers the access to a new. art can only attain it after it has established the individual. Sie bestimmt sich im Verhältnis zu dem. Therefore. but it should invite the spectator to a meaningful dialogue which accentuates reciprocity. as degenerate as it may be. the work of art cannot operate a direct immersion in the universal. the receptor of the work of art is as much part of the work itself as is its creator. It is encompassed more and more by the sphere of the kitsch. the work of art is never fully completed. however). Therefore. ”deutbar ist Kunst nur an ihrem Bewegungsgesetz. On the contrary. subjektiv vermittelt. 2. to the bare empirical existence. Art can now no longer raise claims of realizing the universal. but it must be grasped as such. it loses not only the auratic character. a new mediation of the social objectivity through what at first appears as an outsider. as the personal idiosyncrasies of the author or the dialectical appropriation of the material. provides a new foundation since art can only be accomplished historically. instead being focused on over-appreciating the quantitative of an alienated reception. art cannot be dismissed from the industrialized society. within the rationalized society. subjectivity becomes a redundancy as the group and its objectivity prevail over the individual. Its reception is as much included in the work as the concepts employed in its making. The progression of art will find its incipient point on the level of the material. 150. as such. Wouldn‘t this sentence imply that the extent to which art is transformed within the bourgeois society would lay the ground for a new legitimation of the artistic realm? All the more as art cannot be reduced to the immediate. We use the term here simply to underline the fact that the work of art is not a fixed product. Energie. does the work of art become truly the bearer of the universal” (Adorno 1997b: 652). sondern fügt sich mit allen anderen Gütern dem Zwang des Tausches um abstrakte Einheiten und ordnet mit ihrem Gebrauchswert. It begets a new legitimacy which is. it implies the internalization of conceptions that are not its own. art only answers to calls heeded by the imposed and neutralized aesthetic needs and. Art in general and music in particular have been transformed into commodities.as Adorno underlines in Ästhetische Theorie. The fissure is only destined to expand as the technological means of reproduction become more advanced and the overall artistic realm is included within the exchange market: Sie [die Kunst] dient nicht mehr dem unmittelbaren Bedürfnis und Gebrauch. therefore through an ”absolute” mediation: ”by reaching the acme of genuine individualization. ein Objektives spricht: Trauer. dem Tauschzwang sich unter (Adorno 1997i: 729). This mediation is lost when it comes to the culture industry. Über das gegenwärtige Verhältnis von Philosophie und Musik. The alteration of art in the rationalized society. 1 universal (not in an atemporal extension. but it doesn’t appear as ”fulfilled” at this level. 2 We acknowledge that. only by obstinately following up the desiderata of its own concretion. but also any residue of individuality.

it should not consume itself as an empirical existent. but a response to it6. 7 For instance. and form. the opposite direction is fruitless as well – attempting to revitalize art by excluding the aesthetic due to its corruption. Kitsch ist nichts als die durch Vergegenständlichung gefälschte Mimesis (Adorno 1997g: 636). this dialectical connection with the immediacy of the social cluster enforces the claim of art as being variable. ever since the emergence of the bourgeois society. The opposite direction proves insufficient as well – it is not merely a question of accounting for the subjectivity either of the creator. at least. a separation of art from its antagonism with the immediate. mimesis will be from now on an expression of the false.co. Care should be taken.uk/uk/2004/dec/02/arts. this implies that a pure resurgence of the aesthetic is out of the question. however. the concept of art for As Adorno says. it is from this point of view that Adorno bashes the concept of l’art pour l’art. due to the connection between method. it also internalizes their mutual conflict. becomes impossible. 4 sp of the piece. which eludes the experiential background. separation which would be final and inexorable. this impact will eventually reverberate over the other two elements as well. 6 119 . an optic that is essential for Adorno’s conception: ”Kunst ist die gesellschaftliche Antithesis zur Gesellschaft.dependence4. the intrinsic presence of society in the creation. then he misses the trans-individual. this identity is no longer natural. Art not only appropriates the immediate. one of the most defining moments for the artistic world is represented by the utmost act of parody – the ready-made The Fountain of Marcel Duchamp has been voted by critics as the most influential artistic work of all time. It is in this manner that the reproduction of any given work does not become a separation from its initial production. which affect any given work of art. art‘s identity with the empirical will eventually fail. If one chooses to remain to a purely subjective apprehension of the musical piece. p. The work of art cannot be confronted when it is limited to its aesthetic moment. material. therefore. the discussion cannot be consumed only by addressing the immediate or technical limitations of the piece in question. he manages to invite the entire community. The subject who communicates through the musical piece is not only bringing himself into the dialogue but. later on.artsnews1. but not an ideal for-itself (as Hegel had envisioned it) since it would exonerate the dialectical connections with the immediate. Consequently. The question of reproduction has to address both these levels – on top of a substantial graCf. it should not be concluded that art can only encounter a wobbly pretension for autonomy. one also has to foresee the subjectivity of the player. Art remains a for-itself by internalizing these two aspects. in the case of music. so as not to consider the empirical facet of art as completely exonerated. since any significant connection between method and material has been severed: Gefälscht wird das mimetische Moment desto gründlicher. Reaktion und Fortschritt. art never exhausts itself or. cf. On the one hand. Instead. As a consequence. When the process of rationalization overtakes the artistic medium. However. for example. 5 It is not only that genuine art opposes the reduction to the empirical. the identity of art supposes an affirmation of the non-identical5. The aesthetic emerges after these aspects have been confronted. On the other hand. ”daß sie in der Generalbaßpraxis fast zusammenfallen” (Adorno 1997j: 441). while articulating only the extra-aesthetic and attempting its appropriation later as an artistic category is an exercise in futility. Gesammelte Schriften Band 17. instead being forced through the social space. of the advanced industrialized one. even if art can be viewed as expressing an identity with the Seienden. namely over mimesis. As a consequence of this perspective. http://www. or of the interpreter. both individual and social. it has to be a reaction to a general. Art cannot identify itself completely with either of the two levels that condition it (empirical and social-historical). Therefore. We have to ask ourselves if. not a mere particular: ”Sie sind nicht allein das Andere der Empirie: alles in ihnen wird ein Anderes” (Adorno 1997a: 126). 134. art can become a weapon which attacks the reified state of affairs particular to the bourgeois society and. the problem is that. This consideration casts a new light over the reproduction of the work of art. je mehr die ästhetischen Zeichensysteme als Konventionen den Ausdruck bändigten. nicht unmittelbar aus dieser zu deduzieren” (Adorno 1997a: 19). it will enforce itself over the aesthetic categories as well. through his creation. next to the extreme stances that parody art7. The manner in which the focus on the empirical identity can be properly protested against is only if this aspect is internalized within the protest itself. This process will prohibit a return to an open moment of mimesis since it will only present itself in a rationalized manner. For Adorno.guardian.

This act adds another level of mediation – it is not only the spectator that is affected. Relation to the public and protest. serious art. in order to survive. subjective implication from the part of the spectator is neither expected. it is reduced to themes and motives in a twofold process. Since the development of art is also dependent upon its relation with the public. 146. is only presupposed as it can lead to the immediate connection to the senses. the work of art must adapt to the expectations and preferences of the public.art’s sake shouldn’t be scrutinized as an idealized abstraction of the aesthetic. a rejection which targets not only the fact that radical art goes against what are socially accepted forms. being instead turned into a for-another. Adorno doesn’t address this type of question. it has lost its own autonomy and its requests are molded by the administered system of the culture industry. on the contrary. as the immanent reaction to a society which only perceives sketches and surfaces. Moreover. was man vergessen möchte” (Adorno 1997c: 22). 3. it is an internalization of the message of the work reverberated through the spectator. we must at this point expand upon the manner in which the relation between the receptor and the work of art alters itself from the onset of the bourgeois society onward. he also overlooks the fact that the auratic character is a manifest antagonism against satisfaction. The false consciousness that marks the period in question doesn’t allow even for satisfaction to remain authentic: ”in der falschen Welt ist alle ἡδονή falsch” (Adorno 1997a: 26). An example of this situation can be seen in the case of commercial music. however. in this way he cannot access the claims that the work of art entails and channels. as it was previously invoked. it begins to lose grasp on the propitiation character. the necessity of the dialectical connection between the artistic technique and the ensemble is exemplary for the entire spectrum of art. it would mean a complete reduction of the work of art to the immediate. commercial art is sought after only in terms of surface and immediate enjoyment. criticizes. the two cannot be separated without missing aesthetic contemplation in its entirety8. Even though this particular example relates to music. against this extreme superficiality. reduced to the immediate. but on the contrary. it will be separated from the antagonisms which actually feed its existence. the being for-another is therefore completely severed from being actually destined to a public. The layer of the immediate. The public favors the fragment over the whole of the mu8 120 Cf. on the other hand. Were this act solely an empirical one. The work of art ceases to be a for-itself (Ansichsein). this manner of approaching the work of art cannot be granted the right to existence when meaningful art is concerned. where the category of dissonance goes beyond being a simple artistic artifact. the alienated public will always miss the intimate connection between the artistic technique and the work of art as a general product. it no longer transmits anything through itself. However. For the modern spectator. When we question the reception of the work. But even the public doesn’t have any genuine wishes. This aspect is more obvious in the case of the new music. in its turn. wofern ihr überhaupt Substantialität zukommt. ohne Konzession all das reflektiert und zum Bewußtsein bringt. we encounter two aspects. Implicitly. Gesammelte Schriften Band 16. this new evaluation implies that art. in their modernday primacy. Instead. . is encountered with distrust. actually has to respond to the public’s claims. as it encompasses the entire dissent against fetishism: ”die Dissonanzen. will only relate to the work of art if the latter is regarded as a possession. instead of approaching the public and imposing its truth upon him. From the moment the cultural industry turns the work of art into an exchange value. Firstly. reden von ihrem eigenen Zustand: einzig darum sind sie ihnen unerträglich” (Adorno 1997c: 18). Die Funktion des Kontrapunkts in der neuen Musik. However. die sie [die Hörer] schrecken. What we are confronted with is an aesthetic simulacrum. p. in turn. The new. When the work of art is maintained merely as gratification. The senses. reception is prevalently a sensual act. to which he appends his impressions. reaction is bound to follow the utmost exaggeration in the opposite direction. is almost always rejected. the radical. Here. but his reception is assimilated within the work of art. The modern spectator will always miss the dual mediation of the existent. but also because it is a clear protest against the superficiality of the public: ”weil Kunst heute. what one looks for in art is always the immediate reaction. nor encouraged. This is because in this society there seems to be no place left for moderation. which to us appears as somewhat disconcerting since he is thus eliminating this moment precisely through the reduction which he. no matter how reductive this character might be. it responds to the limited attention span the public exhibits.

This is the act of revenge that the culture industry bestows upon the non-economical artistic that is obstinate and refuses to be admitted under exterior impositions. the form becomes an abstract. sie tut es dem Kulturkonsumenten gleich. der man angeblich dient.sical piece. On the other side. weil sie machtlos sind gegenüber Geld und materieller Verfügung. * * * Art should make obvious the absurd pretexts of such a connection to society. on the one side. the appreciation of the work never directs itself towards aesthetic content. the most important consequence resides in the fact that the whole is now disregarded. What is seen as imperative is the fact that at least a fragment can be detached and that that fragment can become a viable reproduction. one can see the never-ending pursuing of the ”new” – not a radical new. He wants a limited complexity. In any case. unnachgiebiger Produktion und den Massen (Adorno 1997f: 189). in its isolation. It carries with it the weapon of ridicule. this time not the fetish of value. In the classical piece. carries the burden of monetary failure: Nichts nimmt Würdigung ernst. musicality was not molding the musical piece. Über den Fetischcharakter in der Musik und die Regression des Hörens. Adorno considers that there still persists a trace of genuine conscience which opposes the fetishistic character (or. of the historical here and now. there is an ever-increasing separation. harmony determined musicality without submitting to it. but that of content. It is not a problem if the musical work in its entirety fails to grasp the public. Art does not turn universal except by addressing the individu- It is not only the part-whole relation that is affected. where it evinces the displacement of human experience within the administered society: Zur Bestimmung des prekären Verhältnisses zur neuen Musik genügt indessen keineswegs der Rekurs auf die gesellschaftliche Entfremdung zwischen avancierter. that can be apprehended immediately and which he can whistle at will9. their mutual connection is severed. und sie insgeheim belächelt. dazwischen wird die Sache. This is representative for the sickness of the age. In the relation between music and the contemporary public we see that. or at least it should be. It objects against the ideological as well. the reduction brings forth musicality and eliminates harmony. he lacks a proper musical education which should be maintained in the proximity of music. what cannot be appropriated. and won‘t be just a mere diversification. music (and the whole realm of artistic expression. cf. Exil der angeblichen Schöpfergenies. damit sie ihn ungeschoren lassen. Gesammelte Schriften Band 14. Secondly. It is not only that the public emphasizes the musical piece which demands a minimum of attention. it is a very real threat – serious art. This continuous disengagement of the whole through the fragment is the fundamental reflection of the alteration which has occurred in the means-ends relation. what is not willing to submit will be dismissed. 121 . zernichtet (Adorno 1997f: 165). the resistance which manifests against fetishism is an indicator of this potency). implicitly. The classics are butchered and reduced to clichés. surpassing music and penetrating the social. der die ewige Werte herbetet. Nevertheless. against such a reductionist philosophy which attempts to bestow between men and things the connection of an imposed generalization. to be more precisely. the material is depleted from the meaning of the piece as a whole. and cast outside the market. p. however. In respect to the moment which comes to dominate over the whole of the musical piece. music has to be able to impose itself to the public and to appease it beyond the public‘s resistance (since this imposition is received. This is another manifestation of the fetishistic character. art is not restricted only to the levels of the immediate. but one that offers just another variation of the same product. focusing on the public which has yielded to kitsch. This reduction goes even further. As protest. isolated. As time passes. Between the two. even the attention of the composer prefers the part and the detail. as the impositi9 on of a debauched conscience). dort das anbiedernde Näherbringen. towards values that should not be translated under the domination of exchange pretexts. actually) has to integrate this pretense of the novel in order to survive for the public turned consumer. 21. Zur Würdigung gehören hier die Postamente und Nischen. It is not merely a question of submitting to these details. being instead a ”by-product” that reached its purposefulness through the whole. the new will eventually become something different. the culture industry has to affect and change this conscience.

beyond the author‘s subjectivity. Lyric is a protest against the society which levels all and reduces the other to a danger attributed with ideological force. This is only another formulation for the same implications of the administering force – for the art that has succumbed to it. The dissolution of individuality leads to missing a proper aesthetic experience – no genuine satisfaction can be drawn from the surface of the work. nor absolutizing the transcendent. Neither ideologizing the empirical. pretexts to incarnate an absolute value. the foe which projects a direct threat to society as a whole or to a certain group. it is reduced to the unmediated praising of the surface: Die ästhetische Schwäche dieses Dingkults. then the protest is destined to disappear from its core. his Other. firstly. individuality is exiled and condemned. attempting to veil the traumas it carries within: Die Kritik des privaten Individualismus. secondly. die von keiner lyrischen Aura mehr sich vergolden. Its place is taken by value considerations. it will impose the same paradigm. In turn. die Vermischung von Religion und Kunstgewerbe. This sentence underlines not only an isolated artistic expression. deren Inbegriff sie ist” (Adorno 1997b: 57). there will always reside an ”outside” which will be his stranger.al. he reaches toward a group where he can claim validity. neither of the two extremes can be regarded as adequate in the case of the artistic production. wohlverstanden). Gesammelte Schriften Band 11. There is. der geheimnistuerische Gestus. will accentuate his own social worth as it is indicated to and imposed upon him. Since the individual is opposed. 648 ff. spricht sich darin aus und zugleich die Absicht (die unbewußte. This affirmation of individuality stems from the lyrical field. Since the administered society values the collective over the individual. When art loses its signification. can lead to a proper apprehension of society. as well as for the critique which has now turned public. This is because society is. the work of art loses its auratic character and no longer offers the means for articulating the individual over the collective. no impression will be able to afflict the receptor. Adorno claims that objective religion (which supposes. what is praised is his capacity of adaptation to the level of the others. von dem krisenhaften ernst der fortschreitenden Entwicklung durch unentwegte Heiterkeit abzulenken (Adorno 1997i: 725). The individual. zugunsten eines kollektiven. upon reality. Adorno states that ”er denkt in Brüchen. On the overall path which the rationalized society has taken and which it imposes upon its citizens. for instance. Adorno. This other. embodies an enemy. und findet seine Einheit durch die Brüche hindurch. its expression should assume the fragmented order of reality. a manner in which individuality can not only be rescued. in order to be accepted by society and to be pro10 perly integrated. so wie die Realität brüchig ist. this process functions only as a mask for the overall crisis of the rationalized society. Ideology is inherent to this opposition to the exterior since the individual attempts to forget himself. As it succumbs to the overall reification of society. in den Sinn einholen läßt (Adorno 1997b: 52)10. no resistance against the intrusion of ideology is left and they are both covered by it. nor the establishing of his own identity. a divine validity and which. Unfortunately. and is thus annihilated. he has to be abducted from himself in exchange for protection against these virtual threats. a dynamic element which can only be considered ”completed” in a concrete historical moment. the primacy of the inter-human relations resides in the power of conformity. Against this level of accepting. . are relevant. but it is an indication of the manner in which art can adequately reflect reality. since he eludes the identification to a role. p. verrät zugleich die reale Gewalt der Verdinglichung. nicht indem er sie glättet” (Adorno 1997b: 25). On the contrary. Theses upon Art and Religion Today. Society answers to the individual and builds itself through him and his peers: ”sondern umgekehrt bildet sich und lebt die Gesellschaft auch nur vermöge der Individuen. however. discussing the case of the essay. he renounces any pretexts to individuality. therefore. as well as his suppressing any differences that are exterior to his social role. as well. we do not have here the space to properly expand the analysis of this connection. instead. The aesthetic is appropriated by the reified society. Neither his subjectivity. or towards a leader to whom he can submit and whose authority can offer him an escape path from the 122 Noting that the connection targeted here refers to that religion which has turned subjective. cf. There is no idealization or forever in its moments. but also made manifest. entails a trans-individual embodiment which acts as a unifying force over the social space) has disappeared from contemporary society.

8. (1997f) Band 15: Komposition für den Film. turns commodity. Ultimate intrusion and final remarks The supreme impact upon art. It is also confronted by the same lack of legitimacy which reason has now to face since. 13 Cf. Adorno. while it should have laid the path for liberating humans and improving their lives. the chapter dealing with means of escaping from freedom. it is a reverberation throughout the entire ”rationalized” world. When irrationality erupts from the core of the enlightened society. belonging means being reminded of one’s own weakness. since society is dialectically related to the individual and the lyrical dissent is foreshadowed by the social individual. which loses its aesthetic prevalence. weil es möglich war und bis ins Unabsehbare möglich bleibt. such possibility does not reflect a singular moment. and displaced between fetish and kitsch. they serve as a reminder of his own uncertainty and submission. 7. Lüge. Bibliography 1. The promises made by technique are tied to the possibility for unmatched destruction. by protesting against the reductionism performed over the individual. cf. only after that will it establish a liaison with nature. it will reverberate through the entire cultural space. 11 tendencies. London: Routledge. gilt nicht blank. Since this process is so advanced. Ästhetische Theorie. the failure of the rationalized society will be a mere confirmation for the increasing bankruptcy of its cultural heritage. Gesammelte Schriften Band 11. The Dialectic of Enlightenment viewed the Holocaust as the culmination of the barbarous tendencies that hid behind the illusion of an all-encompassing reason. as it stems from the realm of the rationalized world. 86. Art did not remain exterior to this dramatic burst of destructive This conception has also been articulated by Erich Fromm in (1942) Fear of Freedom. gewiß aber. (1997a) Band 7: Ästhetische Theorie. before internalizing technique. 4. daß danach. 6. Gesammelte Schriften Band 7. the Holocaust is not a past event. the lyrical moves towards reestablishing a meaningful binding with both nature and peers. since there has not been encountered a point where reason could purely develop without dragging behind it the irrational. Against ideology. it was actually encompassed by cataclysmic irrationality. keine heitere Kunst mehr vorgestellt werden kann (Adorno 1997b: 603). interiority is articulated in front of society. We see this when Adorno affirms the following: der Satz. falsches Bewußtsein. can be surprised in its content after the Second World War. Sie offenbart sich im Mißlingen der Kunstwerke. from the very beginning of the process of rationalization. (1997d) Band 13: Die musikalischen Monographien. p. Der getreue Korrepetitor. Frankfurt am Main: Suhrkamp Verlag: 2. As such. one who reaffirms subjectivity amidst the alienated society. Rede über Lyrik und Gesellschaft. Gesammelte Schriften in 20 Bänden. it detaches it from its pretexts at domination13. 5. the lyric is one who has overcome the reified link to his peers.uncertainty which marks his existence as an individual11. (1997e) Band 14: Dissonanzen. Denn Ideologie ist Unwahrheit. nach Auschwitz lasse kein Gedicht mehr sich schreiben. 123 . this is only another aspect that lets us now that the process of rationalization was never completely under control. (1997g) Band 16: Musikalische Schriften I-III. Since he is just as leveled as the others. since there has never occurred a complete separation between the two. (1997c) Band 12: Philosophie der neuen Musik. p. Through this passage. 4. 53. 3. which operates as distortion: Wachsamkeit ist geboten zumal dem heute ins Unerträgliche ausgewalzten Ideologiebegriff gegenüber. He animates nature and transforms it into a partner instead of preserving it as an object marked by a utility character12. a connection that is detached from domination. being instead nested at the very heart of the technical development. ihrem Falschen in sich und wird getroffen von Kritik (Adorno 1997b: 51). 12 Cf. (1997). Einleitung in die Musiksoziologie. Since this perspective becomes unbearable. This inclination stems from art which. An ever-increasingly isolated and distrusted authentic art. it is never fully articulated and it never appears in the foreground. who resists the intrusion of ideology and. (1997b) Band 11: Noten zur Literatur. Attention is always claimed for the exterior which is invested with cataclysmic powers while the rest submits to ideology. Theodor W. is monetized by the administered culture industry. the rational and the barbarous have been intimately entwined. it cannot simply phase out its barbarism since.

it has to be questioned not within an ideal realm of categories. Babeș-Bolyai University. artistic fetishism. Max. Summary Adorno and the Rationalization of Art The following pages treat about the transformations that affect art in the context of the bourgeois society and. adapted to the market of commodities. Romania 124 . but also a way which goes beyond its realm – namely. Stanford: Stanford University Press. Theodor W. 10. since the artistic materials and forms are subjected to a socially mediated development. in the modern aspect of the industrialized one. but in connection with concrete determinations at the social and historical levels. but also to surprise the manner in which the in- dustrialized society. any sentence passed on art actually leaps over into the social. Cluj-Napoca. Translated by Edmund Jephcott. Contract nr. 12.9. it will indicate how. as such. the individual can protect himself against the continuously expanding mechanisms of domination. The response of the serious art will indicate not only the protest against this aspect of the administered culture. Therefore. we cannot restrict our investigation solely to intrinsic metamorphoses occurring on the aesthetic level. This is because art is dialectically connected to society. (1997i) Band 18: Musikalische Schriften V. subsequently. commodity. performs an isolation of serious art while pushing forward a degenerate counterpart. (1997h) Band 17: Musikalische Schriften IV. under the guile of administration. Project co-financed by the SECTORAL OPERATIONAL PROGRAM FOR HUMAN RESOURCES DEVELOPMENT 2007 . Acknowledgments Investing in people! Ph.5: Doctoral and post-doctoral programs in support of research.D. and reduced to an exchange value. ”Education and training in support for growth and development of a knowledge based society” Key area of intervention 1. (2002). in this society which favors the collective over individuality.5/S/60185 – ”Innovative doctoral studies in a Knowledge Based Society”. collective and individual.: POSDRU/88/1. 11. our inquiry will also have to address elements of the extraaesthetic and surprise the manner in which they reflect and determine the artistic change. Dialectic of Enlightenment. This trajectory will allow not only to indicate the overall changes which affect art through the process of rationalization. (1997j) Band 19: Musikalische Schriften VI. disenchantment. and Horkheimer. To this respect.2013 Priority Axis 1. scholarship. Key words: reification. detached from a genuine aesthetic experience. Adorno.

În Rusia. despre care nimeni nu știa exact ce însemnează. militari.Justin P. Imperiul austro-ungar dispăruse. numeau „Les Grandes Horizontales” (Marile Orizontale) care nu voiau să rateze prilejul de a-și oferi serviciile unei clientele internaţionale cu buzunare bine garnisite. umilise pe cei puternici și răsturnase societăţi întregi. o babilonie de bărbaţi de stat. De fapt. care tăia ceapă și castraveţi într-un resturant de mâna a doua și care mai târziu avea să fie cunoscut sub numele de Ho Chi Minh. vechi naţiuni ca Polonia. „Missy” cum i se spunea. Imperiul german devenise republică. devenind regină. Alfred. cum a fost cazul la Conferinţa de Pace de la Paris. Liuba Regina Maria la Conferinţa de Pace de la Paris. juriști. cu teritoriile sale vaste în Orientul Mijlociu și cu o bucăţică din Europa. și trei surori mai mici: Victo- 125 . ce se întampla la Paris în timpul Conferinței? Capitala Franţei. zisă Sandra și Beatrice. mofturoși. a avut un frate mai mare. În acest articol mă voi limita la prezenţa ei la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. primind titlul de Principesă a Marii Britanii și a Irlandei. a fost botezată Maria Alexandra Victoria. bancheri și oameni de afaceri interesaţi de concesiuni și monopoluri în noile ţări ce urmau să fie create.com ria. 1919 jliuba@yahoo. diplomaţi. când. zisă Baby Bee. care erau taciturni. Fetiţa născută în Anglia la 1875 în urma căsătoriei dintre fiul Reginei Victoria Ducele de Edinburgh și Marea Ducesa Maria. o eroină a poporului român. aventurieri ca Lawrence al Arabiei. lăsând în urma sa o întinsă regiune instabilă în centrul Europei. era la pământ. fiica Ţarului Alexandru II. zisă Ducky. a ţării care contribuise decisiv la victoria aliată. le obligă să vorbească cu scaunele din palat. reprezentanţi ai popoarelor dezrobite. terminată prin armistiţiul din 11 Noiembrie 1918. care a definitivat frontierele naţionale după primul război mondial. Alexandra. Li- Despre Regina Maria. Mica Principesă Marie. era un furnicar de lume. Războiul Mondial desfiinţase guverne. Ducesa de Edinburgh. Pentru a le învăţa cum să susţină o conversaţie când vor fi mari. care se plimba pe bulevarde îmbrăcat în veștminte arăbești și indivizi obscuri. La aceștia se adaugă un contingent considerabil de pescuitori în ape tulburi și de ceea ce francezii. aroganţi sau chiar ostili. Acest antrenament riguros i-a servit de minune lui Missy mai târziu în viaţă. Imperiul otoman. cu imbatabilul lor simţ al umorului. politicieni. s-au scris volume și mii de articole în presa din ţară și în cea internaţională. mama lor. ca micul vietnamez.  economiști. ajutor de bucătar. trebuia să stea de vorbă sau să convingă indivizi importanţi. revoluţia din 1917 înlocuise ţarismul cu altceva.

a avut o idee genială: a sugerat trimiterea la Paris a Reginei Maria cu misiunea secretă de a încerca să îmblânzească „Tigrul”. După marele dezastru al războiului. acest amestec exploziv de sânge englezesc și rusesc. Ajunsă la 44 de ani. ca celebrul pianist Ignace Paderewski. Vittorio Orlando au descins la începutul anului la Paris pentru a se întâlni cu Premierul Franței. O nouă ordine internaţionala trebuia recreată pe baze diferite și noi frontiere trebuiau trasate. dar ea a fost mai mult decât atât. Robert Lansing. Brătianu avea tot dreptul să fie frustrat și să se simtă insultat. Se intrase într-un  impas. în timp ce Belgiei și Serbiei i se permiteau trei. această mare frumuseţe. Se credea că dacă Clemenceau și-ar schimba atitudinea. supranumit „Tigrul” și alte personalităţi internaţionale. ci și sângele rece. refăcută și reînarmată cu ajutorul Misiunii Franceze sub comanda Generalului Henri Bethelot. care decidea soarta a milioane de oameni. ca Imperiul otoman. Loyd George. Georges Clemenceau. trebuiau să încheie propriile lor tratate de pace cu Puterile Aliate. conștient de primejdia care pândea ţara. Este adevărat că acestea tratau pe reprezentanţii ţărilor mai mici cu o revoltatoare lipsă de respect. un bărbat inteligent și patriot. Fără a intra în detalii referitoare la desfășurarea Conferinţei. iar ţări noi ca Iugoslavia și Cehoslovacia se străduiau să se formeze. David Lloyd George și Premierul Italiei. însuși Premierul Lloyd George a fost auzit întrebând pe un secretar: ”Where the hell is that Transylvania that the romanians want so much?” Iar potrivit lui Brătianu. Urmarea a fost că poziţia sa la Paris devenise precară și indezirabilă. în dorinţa sa de a pleda cu succes cauza României și de a câștiga cu orice efort noile teritorii. În plus. însoţit de Secretarul său de Stat. Ion I. care deși doreau alipirea la Patria Mamă. devreme ce în loc de a fi salutat în rândurile membrilor Consiliului Suprem. pe tonul potolit al saloanelor de la Quai d’Orsay. Conferinţa de Pace de la Paris este menţionată de obicei în legatură cu semnarea Tratatului de la Versaille. Cultura englezilor în ce privește România era atât de redusă. Ministrul Franţei la București. de o persoană care să știe să se miște mai ușor pe parchetul diplomatic și să vorbească mai calm.126 tuania și Letonia au reapărut pe firmamentul istoriei începând o viaţă nouă. care a sosit ceva mai târziu. care. Președintele american Wilson era un moralist rigid. de Saint-Aulaire. Reprezentanţii ţărilor învingătoare: Președintele Statelor Unite Woodrow Wilson. în timp ce premierul român se străduia să-și prezinte tezele. această anglo-rusoaică sau ruso-engle- . mă mărginesc a nota că delegatul României. Premierul francez Clemenceau îl detesta pe Brătianu. adică pe Clemenceau. Decizia de a o trimite în misiune diplomatică la Paris a luat-o pe Maria prin surprindere. Brătianu ajunsese să-și piarda nu numai credibilitatea. fapt care a avut efecte negative asupra participanţilor la Conferinţă. Dar chiar și în acest caz România a fost tratată prost. Contele M. Oituz și Mărășești. România era. iar Prim Ministrul Marii Britanii. șansele României s-ar mări. deși armata română. pe cale de a pierde în acest joc in- ternaţional politic și diplomatic teritoriile. care se alipiseră prin voinţă populară sau în care populaţia românească era majoritară. care vorbea ca un predicator. un alt membru important al delegaţiei britanice dormita. Clemenceau nu îi putea ierta lui Brătianu capitularea în faţa Puterilor Centrale. despre care spunea că era „uns cu toate alifiile”. devenit Președinte al Poloniei și cu Regina Maria a României. deci. situaţia devenise critică și era limpede că ceva trebuia făcut urgent pentru a salva cauza României. Era nevoie de o faţă nouă. se adresa reprezentanţilor ţărilor mai mici ca și când aceștia ar fi venit din propriile sale colonii. C. Austria și Ungaria au devenit ţări separate. adversar al revendicărilor teritoriale românești. încât potrivit cotidianului londonez Daily Mail. Lumea se întreba dacă n-a sosit oare timpul înfiinţării unei Organizaţii Internaţionale a Muncii sau a  unei Ligi a Naţiunilor și al încheierii de acorduri pentru protejarea cablurilor telegrafice submarine ori pentru coordonarea zborurilor internaţionale. prim miniștrii aliaţi îi atrăgeau atenţia că România încheiase la București pe 7 Mai 1918  un tratat de pace separat cu Germania. își ruinase reputaţia jonglând peste măsură statisticile. în iunie 1919. ca reprezentant al unei puteri co-beligerante. Brătianu. încerca să provoace discordie între aliaţi. Premierul Marii Britanii. pe care însă Parlamentul României nu îl ratificase. În acele momente cruciale pentru destinul României. În acele momente tensionate el nu își dădea seama că ceea ce era acceptabil pe malurile Dâmboviţei nu era aceptabil pe malurile Senei. a fost acceptat doar ca simplu delegat la Conferinţă. În timp ce Brătianu încerca să se prezinte drept exponent al uneia din Puterile Învingătoare. nu ar fi putut-o realiza fără acordul Marilor Puteri. acordându-i-se numai două locuri. a repurtat strălucite succese militare împotriva inamicului la Mărăști. prieten al poporului român. potrivit nefericitei tradiţii bizantine. așteptările erau mari. În 1919 Parisul devenise centrul lumii. după „bunul” obicei românesc și neţinând sema de revendicările juste ale celorlalte popoare din regiune. Brătianu. Prim Ministrul ţării.

farmec personal. pentru a acorda românilor teritoriile pentru care au luptat și murit. luând-o înaintea colegilor ei jurnaliști. Basarabia. „E superbă” a scris Colette a doua zi în Le Matin. „Sunt măgulită și cred că într-adevăr voi putea fi de folos” a declarat ea. Suntem la Paris. se înfășișau dimineaţa devreme la Maria pentru a-i pune la dispoziţie ultimele informaţii și datele necesare. un iscusit diplomat de origine macedo-română. în timpul vizitei sale la Marsilia. bun-simţ. Apoi a continuat: „Dimineaţa era mohorâtă. care nu-și trimiteau la București decât diplomaţi de rangul doi. își dădea seama că dacă ea și familia ei nu doreau să împărtășească soarta familiei imperiale ruse și a altor capete încoronate. a notat în jurnalul ei: „Atâta lume își pune speranţele în mine. Știind importanţa  imaginii pe care trebuia să o proiecteze atât în faţa publicului. iar Ileana . Oferindu-i un buchet enorm de orhidee. dar catifelaţi… o asemenea apariţie te lasă fără grai. ca mai toate fetele de bună familie din acel timp nu avea o educaţie superioară. de un extremist croat). unde au gasit suita regală inundată de flori trimise nu numai de oficialităţi. Înainte de a părăsi România. un individ teribil de econom. treizeci și unu de paltoane. atunci va trebui neapărat ca eforturile ei la Paris. Maria (Mignon) cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei (asasinat în 1934. care erau lăsate pe mâna miniștrilor și a diplomaţilor. Sper că nu obiectezi că mi-am cumpărat șaizeci de rochii. Experţii români i-au prezentat fapte și statistici. jurnalista a izbutit să stea de vorbă cu înaltul oaspete. s-a urcat în vagonul regal la o staţie înaintea Parisului pentru a avea timpul necesar de a o intervieva pe Regina României. care. Regina. Ratarea acestei misiuni nu era o opţiune pentru Maria. curaj și talent literar. După ce Regele Ferdinand i-a împărtășit noutatea. având în vedere importanţa redusă acordată României de Marile Puteri. era considerată ceea ce în engleză se numește ”backwater”. România. Luând în considerare că delegaţia britanică era cea mai anti-română. dar era înzestrată cu o inteligenţă naturală. dorea să-și scoată fiicele în „lumea mare” și să le pregătească pentru un eventual mariaj regal. Brătianu și Ministrul său de Externe. care doreau să-și exprime în acest fel entuziasmul faţă de femeia frumoasă și nobilă care îi vizita. ci și pe liderii celorlalte Mari Puteri că România avea dreptul la Transilvania. să fie încununate de succes. de 10 ani. Exprimându-și regretul că Principele Barbu Știrbei. Regele George V. cu o nonșalanţă dezarmantă i-ar fi spus: „Mon cher Brătiano. un braţ mort de mare sau fluviu. Dobrogea și Banat. două 127 . o răstoacă. Regina Maria a rămas încântată. deși vizita era calificată drept „neoficială”. Văzând mulţimea care sosise la gară pentru a-i ura drum bun. decât în circumstanţe relativ modeste. cât mai ales la întâlnirile importante la care urma să partricipe. mi-am refăcut garderaoba.cu Arhiducele Anton de Habsburg. ca orice mamă bună. Misiunea ei era extrem de dificilă: să convingă nu numai pe Clemenceau. ea s-a consolat remarcând în jurnalul ei intim: „Nandu (adică Ferdinand) are mai mare nevoie de el la București”. Maria își alegea cu grijă îmbrăcămintea.” După o primire demnă de o celebritate la Gare de Lyon. ţinând cont de caracterul și de personalitatea oamenilor cu care se întâlnea. alcătuită în acel timp numai din Muntenia și Moldova. încât  aceasta mă neliniștește și mă face nervoasă”. ea a cerut și obţinut permisiunea de a fi însoţită de fiicele ei. Nicolae Misu. Maria și anturajul ei s-au instalat în 20 de camere la Hotelul Ritz. strălucirea ochilor ei imperioși. La 5 Martie 1919 scriitoarea franceză Colette. de 25 de ani. claritatea tenului roz și alb. În mod normal regii și reginele nu se ocupau personal de asemenea probleme. ca să fie la înălţimea misiunii mele. n-a fost prea încântat atunci când regina. În plus. sută la sută româncă – ce vorbesc? – mie la sută româncă. Maria (Mignon) de 19 ani și Ileana. La un moment dat Maria și-a dat seama că avea nevoie de o garderobă nouă și de bijuterii noi. inteligenţa și iscusinţa. Principesele Elisabeta. ci și de admiratori din sânul populaţiei parisiene. la Paris. a fost pregătită intens pentru misiunea ei. unde se hotărăște soarta lumii.zoaică. dar Regina Maria radia lumină. Bucovina. În realitate însă. Sclipirea părului ei cu reflexe aurii. Îmi închipui că Brătianu. Regina Maria și-a căsătorit mai târziu excelent cele trei fiice: Elisabeta cu Regele George II al Greciei. care era mai mult decât „confidentul” ei nu o putea însoţi. Dar regina era convinsă de dreptatea cauzei românești pe care o reprezenta. afirmând că viaţa la București era încă prea dezorganizată pentru a le lăsa să stea singure. regina a primit instrucţiuni să se ducă și la Londra pentru a susţine cauza românească pe lângă vărul ei. nu avusese încă ocazia de a-și verifica farmecele. Într-adevar. Regina a părăsit Bucureștiul  la 1 Martie 1919. iar apoi. deoarece cele vechi fuseseră trimise cu tezaurul naţional spre păstrare în Rusia și n-au mai fost înapoiate nici până în ziua de astăzi.

vioiciunea și naturaleţea ei. după ce servise într-o misiune de ajutorare în Rusia. Știind cum gândește. unde Maria. unde a pledat la vărul ei Regele George V în favoarea României. avusese grijă să picteze pe Regina și România în culori puţin atrăgătoare. au sosit la hotelul Ritz. prezentate pe larg în ziare. regina i-a comunicat că îi va face plăcere să-l primească la Ritz. dar plicticos și mai puţin inteligent decât ea. deoarece se consideră salvatorul Democraţiei în lume. când vorbiţi însă cu Lloyd George. Iată. care a venit la Paris să mă vadă și cu unul sau doi aghiotanţi”. începeţi cu bluziţa roză și terminaţi. cu sora mea infantă Beatrice. Nu e timpul sa fim zgârciti. Dar întocmai ca multţ străini. adaptându-se cu dezinvoltură la atmosfera liberală și tolerantă a noii sale patrii. n-a reacţionat în niciun fel dătător de speranţă. La aceasta. eleganţa. în Occident. a crezut că a găsit o formulă diplomatică prin care să se poata eschiva. „Nu e nicio problemă”. Wilson. adresându-se soţiei. Maria cucerise Parisul. românii o găseau pe regină încântătoare. Iresponsabilă? Nicidecum. astfel încât însăși dna Wilson a remarcat mai târziu că în pofida unor minus- . nu era o figură carismatică și nu poseda calităţile care s-o poată impresiona. îmi dădeam seama  că înfuriat își zicea în sinea sa: „Scumpa mea regină poţi zice adio la Transilvania… la Basarabia… la Bucovina… la Banat…” Maria însă a salvat situaţia cu zâmbetul și farmecul ei.poate . rafinatul diplomat i-a raspuns: „Majestate. „În acest caz” a spus Maria cu un zâmbet angelic. care își pregătea dinainte subiectele de conversaţie și aștepta momentul oportun pentru a se injecta în diatribele  înalţilor demnitari. Prin frumuseţea. că această nepoată a Reginei Victoria s-a dezbărat cu ușurintă de creșterea ei rigidă englezească.cu bluziţa roză. Maria. regina. Voi veni  doar cu două din fiicele mele. Cu naturaleţea ei cunoscută. România trebuie să obţină cel puţin Transilvania și Basarabia. imaginea României și a românilor nu era deloc favorabilă. De altminteri. Dar potrivit dnei Wilson. Nu ne putem permite ca din lipsa unei toalete să periclităm alipirea uneia din provincii…” Era regină extravagantă? Da. care. Ei sunt interesaţi numai de două lucruri: a discuta politică și a face dragoste. a invitat cuplul prezidenţial la cină. care o evitase până atunci. Dar Wilson. dar din alte motive. amuzanţi și inteligenţi. cea cu președintele american.cu Liga Naţiunilor. de pildă. Este probabil pentru prima și ultima oară când un invitat al Președintelui Statelor Unite îndrăznește să sosească la o masă cu o astfel de întârziere și cu un anturaj dublu celui convenit. Marile ei amoruri au fost Principele Barbu Știrbei (cumnatul lui Brătianu) și colonelul canadian Joe Boyle. care după patru ani poate fi trimis la plimbare. ostilă României. de pildă. Iar o parte  a presei străine. în ziua respectivă Maria a sosit cu un anturaj de zece persoane și cu o întârziere de 35 de minute. un om bun. „Cu fiecare moment care trecea și regina întârzia”. Se știa. Edith. dar că agenda sa de lucru este atât de încărcată. ce scrie Principesa Anne Marie Callimachi (n. „Veniţi înainte de 9”. l-a întrebat pe Balfour dacă în viitoarea discuţie cu americanul ar fi bine să înceapă cu bluziţa roză pe care tocmai o cumpărase de la Chanel și să încheie cu Liga Naţiunilor. împreună cu soţia sa. În ziua de 10 Aprilie. i-a spus Maria. farmecul. încurajându-l pe Wilson să-și dezvolte teoriile relative la dreptul de auto-determinare al popoarelor.128 zeci și două de etole de blân. știind că nu mă veţi putea refuza. Astfel. în schimb sunt atrăgători. două zeci și nouă de pălării și optzeci și trei de perechi de pantofi.” După întâlnirea cu „Tigrul” Clemenceau. subiectul favorit al președintelui. Lordul Arthur Balfour. președintele Statelor Unite. notează unul din oaspeţii americani. i-a prezentat fără întârziere revendicările românești. a dorit să afle de la el cum să-i trateze pe Președintele Wilson și pe Premierul Lloyd George. Atunci Maria. de altfel întocmai ca în zilele noastre. deoarece cei doi au stabilit un raport de simpatie reciprocă și după vizita ei rapidă la Londra. Soţul ei Ferdinand. știind că timpul era limitat. încât nu-i acorda niciun minut liber după orele 9 dimineaţa. În acel timp. când vorbiţi cu Wilson începeţi cu Liga Naţiunilor și terminaţ i. arătând americanului că o regină care domnește pe viaţă este mai presus decât un președinte. dar Edith a replicat că ei nu iau mesele în altă parte decât la ambasada americană.” Înaintea întâlnirilor cu Cei Trei Mari. „mă invit singură la prânz.Văcărescu) în memoriile sale: „Moralitatea nu a jucat niciodată un rol esenţial în viaţa compatrioţilor mei. răspunzându-i că ar fi încântat  să-și prezinte omagiile. o fire rece. Maria știa că mai are de aranjat o întâlnire dificilă. dar nu încă pe Cei Trei Mari. Gestul ar putea fi considerat un mesaj subtil transmis lui Wilson. luând într-o zi prânzul cu Ministrul de Externe Britanic. un milionar pripășit în România. nici chiar românii nu aveau o părere prea bună despre ei înșiși. care s-a desfășurat mai bine decât ar fi îndrăznit să spere. lăsând să se înţeleagă că nu avea timp de pierdut cu o mică regină. „bărbia Președintelui Wilson cădea. poate .

Foch. 2005). Raymond Poincaré. remorcând un șir de vagoane încărcate cu armament. solicitându-i ajutorul material pentru a salva România din foametea și disperarea în care se zbătea și pentru a împiedica. Rezultatul acestei cine s-a putut vedea la plecarea Mariei. „Ajutându-ne pe noi. Maria l-a invitat la cină pe mareșalul francez Ferdinand Foch. Wilson i-a reproșat reginei tratamentul inechitabil la care erau supuse minorităţile din România. în timp ce Maria a aflat de la un președinte american că o națiune. Președintele Americii a auzit dintr-o gură regală că nu poate ignora problema minorităţilor din propria sa ţară. iar Brăianu a măturisit că Maria a realizat în cateva zile mai mult decât el însuși în șase săptămâni. când elegantul vagon regal albastru-argintiu părăsea Gare de Lyon. Dar vizita reginei Maria în capitala Franţei a fost importantă și dintr-un alt punct de vedere. În cursul dejunului. pe care o considera un stăvilar în calea puhoiului bolșevic. Comandantul Suprem al Forţelor Aliate. Președintele Franţei. așa cum se cuvine într-o democraţie adevărată. vă ajutaţi pe voi înșivă”. Eforturile curajoasei regine au promovat tezele românești și au contribuit în mod decisiv la crearea României Mari.cule „neinţelegeri”. i-a spus regina. Consecinţa a fost  adoptarea de către România a Constituţiei din 1923. astfel. care se vrea democrată. 129 . întinderea comunismului în Europa. consfinţită prin Tratatul de Pace de la Trianon. trebuie să-și trateze minorităţile în mod echitabil. Înainte de a părăsi capitala. Spre deosebire de Clemenceau. care a acordat drepturi egale tururor minorităţilor. prânzul s-a desfășurat într-o atmosferă foarte plăcută. (Conferinţa rostită de Justin Liuba la întrunirea anuală a Fundaţiei Iuliu Maniu. ea a raspuns pe un ton blând că fără îndoiala dânsul trebuie să cunoască această problemă. muniţii și medicamente destinate Crucii Roșii Române. întocmai ca mulţi militari francezi. era prieten al României. New York. judecând după modul în care sunt trataţi Negrii și Japonezii în America… Maria a părăsit Parisul în culmea gloriei. i-a comunicat discret că Premierul Clemenceau „Tigrul” se îmblânzise și-și schimbase părerea după vizita regală. Fără a-și pierde cumpătul. Părerea generală era că regina a pus România pe hartă. semnat la 4 iunie 1920.

but as the cognitive. A competent communicator should be able to manage multiple meanings in an appropriate. values and styles. There is a close connection between cross-cultural adjustment and effective job performance.” [1] While analyzing competent communication. the economic dimension is also important. Whether we are discussing verbal or non-verbal communication. Some anthropologists consider that intercultural competence is emphasized by the ability to recognize and value the cultural conditions that help creating mutual adaptation. and therefore intercultural effectiveness involves both adjustments to a different culture and to the place of work. it is very useful in learning how to behave efficiently with people coming from different social backgrounds. anthropologists discovered some fundamental factors: the ability to manage psychological stress. [2] Searching for new ways of convey meaning. resilience to stress. focusing on negotiation and construction of meaning. While carrying out several surveys on the nature of intercultural effectiveness. bilingualism. to establish interpersonal relationships and to communicate effectively. Others regard it as an ability to negotiate cultural meanings and to respect the cultural identities we interact with. in dealing with different social systems.com Conceptual frameworks Intercultural interaction between members belonging to different social groups can be challenging in terms of their beliefs. Some of the main characteristics one should possess in order to make’s one’s cultural integration smoother are open-mindedness. Researchers have identified the key components that are extremely important for the assessment and 130 .Stăncuţa Ramona Dima-Laza Comunicarea într-o societate interculturală – bariere de limbă şi diversitate culturală lazastancuta@yahoo. realistic expectations. it has been interpreted as the creation of cultural appropriateness. The two famous researchers Ting-Toomey and Chung have come up with two other such criteria: creativity (necessary for producing something inventive) and adaptability (which refers to the individual’s ability to change one’s goals in order to meet certain needs of a situation). flexibility in thinking. self-confidence. Instead of being perceived as communicative appropriateness related to the communication process. attitudes to life.. it has been ”defined as the overall internal capability of an individual to manage key challenging features of intercultural communication: namely. scientists have identified a second criterion . tolerance for ambiguity. [… It] is explained not as communication competence in dealing with a specific culture. affective. in order to avoid misunderstandings. researchers have come across the so-called appropriateness criterion which proved to be irrelevant because assessment always entails subjective judgement. empathy. for the understanding of these phenomenons. adapted and creative manner. cultural differences and unfamiliarity. intergroup posture. It occurs while interacting with people. and operational adaptability of an individual’s internal system in all intercultural communication contexts. and the accompanying experience of stress. The interactants of a communicative process are representatives of the culture to whose expectations they have to adapt to and not some persons possessing intercultural experience. They also argued that behavioral flexibility is essential with respect to the four criteria abovementioned. or how to handle psychological demands caused by such interchanges.. Furthermore. One should always consider the problematical nature of the communication situation before deciding what type of communication skills and language they should employ in achieving an appropriate communication. effective.the effectiveness. skills in adjusting to different cultures. „.

Four core communication skills are mindful observation. by taking the native speaker as a model. knowledge block. Mindful reflexivity requires us to tune in to our cultural and personal habitual assumptions in viewing an interaction scene. which has been a powerful teaching approach. research has shown that there has been a tendency to take the native speaker as a model for judging and analyzing it. was so influenced by speech act theory that it lost any connection to the cultural area. As Kramsch said. Anthropologists found that communicative competence had come to be interpreted as appropriate language use and not as a competence in the social and cultural life of a nation. and operate the skills of discovery and interpretation. claiming that by doing so. drawing upon knowledge and skills. He considers that ”Without culture-sensitive knowledge. cognitions. Without accurate knowledge. describing it as the ability to apply the standard rules of a language to produce written and spoken language. effectively and satisfactorily in a given situation. have attitudes which sustain sensitivity to others with sometimes radically different origins and identities. but the adaptability to select those forms of accuracy and those forms of appropriateness that are called for in a given social context of use. it might prove to be psychologically undesirable and impossible for the learner. psychological adaptation. identity confirmation and collaborative dialogue. cultural awareness. as they all entail openness and a focused attention on the process. Sociolinguistic competence focuses on the ability to give meanings to the language which are negotiated with the interlo- 131 . Byram considers that discovery or interpretations are much more important for intercultural speakers. we notice that the author has put a special emphasis on communication skills. the ability to manage these constraints [of time and mutual perceptions and attitudes] in particular circumstances with specific interlocutors. Ting-Toomey commented some of them.” [3] Considering the above-mentioned quotations.” [4] The learners should become able to understand both the relationships between themselves and the cultural beliefs of their interlocutors. the individual needs to manage dysfunctions which arise in the course of interaction. communicators cannot become aware of the implicit ethnocentric lenses they use to evaluate behaviors in an intercultural situation. But when they are involved. in order to accommodate the nature of intercultural communication. He resumes the concept of mindfulness explaining how it functions in intercultural interaction in order to ease the communication process: ”The skill of interaction is above all. some people disagreed with this idea. Many communication skills are useful in enhancing transcultural communication competence. knowledge and mindfulness. In his research in intercultural interaction. […] Mindfulness means attending to one’s internal assumptions. Communicative language teaching. It is this function of establishing relationships.development of intercultural communication: personal attributes. Generally speaking. have developed conceptual frameworks based on conceptual thinking and communicative competence in foreign language education. They may also be called upon not only to establish a relationship between their own social identities and those of their interlocutor. they should have different social identities in order to achieve a different kind of interaction. Byram identified several components. but also to act as mediator between people of different origins and identities. mindfulness. Knowledge here refers to the process of in-depth understanding of important intercultural communication concepts that ”really make a difference”. The individual needs to draw upon their existing knowledge. In particular. native speakers are not involved in this process of intercultural interaction because they might lead to an inaccurate representation of reality. The interest in what concerns intercultural interaction has also drawn the attention to the field of applied linguistics. Researchers like Byram or Van Ek. ”the characteristic of a competent language user is not the ability to speak and write according to the rules of the academy and the social etiquette of one social group. Numerous studies related to the field of pragmatics. Considering this notion of appropriateness. and emotions. The first one would be linguistic competence. managing dysfunctions and mediating which distinguishes an intercultural speaker and makes them different from a native speaker. cognitions and emotions. […] Communication skills refer to our operational abilities to interact appropriately. even if to a lesser extent. motivation.” [5] Intercultural speakers of different origins negotiate their ways of interaction like the agreements on meta-commentary. and simultaneously attuning to the other’s assumptions. communicators cannot accurately reframe their interpretation from the other’s cultural standpoint. mindful listening. However. sociolinguistics or discourse analysis focused on problematic communication.

The characteristics of a successful expatriate manager identified by linguists Kühlmann and Stahl draw the attention to the suitability and to the impressionistic approach. psychological adaptation and the management of social relations. Tung identified some of the causes. According to the management literature and the business press. knowledge. However. flexibility. They criticize many studies based on intercultural communication claiming that they do not explore the actual determi- nants of success of intercultural interaction. we mention intercultural competence. these indicators are not enough for successful abroad assignments as taskcompany or culture-related elements trigger the necessity for additional requirements. experience living in other countries. bosses look to conscientiousness. ”The Patterns of traits. cultural adaptability. While the Germans were more interested in social competence. People experience fear of giving offence due to the different manner of encoding and decoding messages. communication skills. management studies and intercultural interaction was difficult to establish as people coming from other environment than the American one. It is a process of exchanging meaningful information across cultural boundaries so as to preserve mutual respect. skills. and the ability to take the perspective of others as significant to the effectiveness of global managers. The idea of crossing such boundaries might prove to be threatening and frightening because of the misunderstandings that may occur. ability to cope with uncertainty. In their view. multilingualism at work. skills of discovering and interacting. discourse competence. his model becomes unsuitable for non-school contexts. appropriateness. His objectives refer to broad educational goals and therefore. skills of interpreting and relating. business knowledge. […] it appears that the action roles (decision maker and negotiator) are relatively more critical to the global manager than to the domestic manager. the phenomenon of globalization has reduced cultural diversity. role skills and capabilities global managers need to be effective is similar to that of domestic managers. skills. values. The relationship between business. Other researchers decided that the best solution for describing the best international manager is to question the candidates themselves. beliefs. new ways of thinking and cultural adaptation. First there was the international manager and his wife’s inability to adjust to the new situation and secondly. […] neither early exposure to other languages and cultures. In conclusion. intercultural interaction is based on the distinction between the behavioral. The third component. mindfulness. meta-communicative competence. the desirable characteristics formulated by German companies with respect to personnel managers. homogenizing the society. the other two focused on strategic awareness. which in the researcher’s vision is divided into other five components: attitudes. are totally opposed to the ones set forth by the Americans and Japanese. In a survey conducted by scientists Marx. distinction which is operationalized under the headings of attitudes. knowledge. . The learning capabilities were also significantly more critical to effectiveness ratings for the global manager. critical cultural awareness. In addition. skill in the role of negotiator and innovator. The bosses of global managers say emotional stability. polycentrism. motivation to work abroad. studies have shown that the dominant criterion is effectiveness rather than appropriateness. And after doing so. Trying to draw up the profile of the ideal international manager. international business knowledge. expectations. dwells upon the ability to discover and employ strategies necessary for the production of intercultural texts. goal orientation.” [6. knowledge. adaptability ad sensitivity to other cultures. Barham and Devine. Last but not least. affective and cognitive components. the lack of technical competence or the lack of motivation. patience. nor past experience working with heterogeneous workgroups predicted effectiveness ratings in a global or domestic context. they reached the conclusion that their effectiveness is given by their ability to cope with stress and the capability to adapt. failed to adapt. the fundamental features are: tolerance for ambiguity. The basic characteristic of Byram’s model is the fact that it emphasizes the context of the teaching and learning of foreign languages in schools. cultural empathy. sociability. 7]. empathy. However. There are many different categories relevant for describing the aspects of intercultural interaction but the ones emerging are one again.132 cutor. sense of humour. behavioral flexibility. skill in the roles of leader and decision maker and the ability to cope with stress are key components to managerial effectiveness regardless of the job’s global complexity. he underlined the manager’s personality. Schneider and Barsoux summarized a list of features for managing differences abroad: interpersonal and linguistic skills.

J. Ernst. Intercultural interaction. Intercultural interaction refers to communication between members of different social groups emphasizing the similarities and differences in terms of language use and the dynamic nature of behaviour. 73. interaction. NC: Centre for Creative Leadership. The Guilford Press. Deal. Sage. Kramsch.Bibliography 1. december. C. Y. Oxford University Press. London. 63. linguistics. 2... 603. J. pp. Byram. 1997. Die„Globalisierung” in der deutschen Handelssprache in: Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad. Korzenny. the present paper takes a multidisciplinary approach to exploring cross-cultural communication and the frameworks used for describing it. 2002. pp. M. The paper demonstrates how applied linguistics. 1998. Kim. Managerial Effectiveness in a Global Context: A Working Model of Predictors. 27. Spencer-Oatey Helen.. B. New York. Multilingual Matters. S. A multidisciplinary approach to intercultural communication. Teaching and Assessing Intercultural Communicative Competence.. 15. 20/2011.. 38. psychology or communication studies. ISSN 1584-2339. 1991. Communicating across Culture.. vol III. Dalton. pp. 1999. pp. C. Palgrave Macmillan: England. seria Știinţe Economice. F. It is focused on the conceptualization of intercultural interaction competence and its manifestation in the field of applied linguistics. discourse analysis or other fields of study can provide intercultural interaction with helpful insights that are frequently overlooked. Key words: intercultural. communication. Franklin Peter. 3. M. pp. 2009. Ting-Toomey. 4. Leslie.. Cross-Cultural Interpersonal Communication (International and Intercultural Communication Annual. Language and Culture. Greensboro. pp. Y... Oxford. 28-35. vol. 6. pp. 259. management studies. Clevedon. Summary Communication in an intercultural society -language barriers and cultural diversity In order to set forth some ways of handling cultural complexity. 7. 133 . 5. social groups. Rodica Teodora Biriș.

Die Zipser Bevölkerung in der Vergangenheit Im Mittelalter war die Region Zips multinational. slowakisch hora. und 12. Die Siedlungen fungierten rechtlich unterschiedlich. am Fluss Hnilec (Göllnitz). d. sprechen eine slowakisch-polnische. Bergbewohner. weiter lebt hier eine kleine deutsche Minderheit und Roma.1 Prozent ist (Statistisches Amt der SR. Jahrhundert in die Zips (Kontríková. In meinem Artikel beschäftige ich mich mit der Geschichte der deutschen Minderheit. polnischen Goral. ihre Spuren auf dem Gebiet der heutigen Slowakei gibt es jedoch seit dem Mittelalter. deren Anzahl aber nicht höher als 0.h. Ruthenen (33 482). 2008. thenen und Ukrainer. Deutschen (4 690) und weiteren. Biris. polnisch góra. 3). die ursprünglich (in Österreich-Ungarn) ein der Komitate war.h. und alle Komitate des Ungarischen Reiches. Die Oberzips grenzt im Norden an Polen. im östlichen Teil Ru- Abb. liegt in den nordslowakischen Gebirgen und die Siedlungen der Menschen befinden sich meistens entlang des Flusses Poprad (Popper). 92). (7 430). nicht weit von der ungarischen Grenze. sondern umgekehrt: Die einzelnen Kulturen und Subkulturen lebten in mehr oder weniger ausgeprägter Toleranz und Akzeptanz miteinander. Ukrainer. Kontríková. Die Mehrheit der Einwohner bilden die Slowaken. Mensch aus den Bergen. multikulturell. Zur deutschen Minderheit melden sich zwar heute nur wenige Mitglieder. 1Karte der Slowakei mit der Zips. goralische Mundart). waren mehr oder weniger tolerant in Bezug auf das interkulturelle Millieu (vgl. im Norden lebt die goralische Minderheit (Goralen aus dem slowakischen Horal bzw. im Rahmen der heutigen regionalen Gliederung der Slowakei gehört die Zips zu zwei höheren territorialen Einheiten – zu Prešov und Košice. Slowakische auf Grund des Gewohnheitsrechts.sk Einleitung Die Slowakei ist ein multinationales Land mit slowakischer Majorität (4 352 775 Einwohner) und mehreren nationalen Minderheiten. Die Deutschen im Gebiet der Zips Nach unterschiedlichen Quellen kamen die ersten Deutschen im 11. die sich in der Nähe der slawischen/slowakischen Siedlungen ansiedelten. Diese guten Beziehungen waren keine Ausnahme. Die Zips Die Zips ist die Benennung einer slowakischen Region. 2011). S. multilingual und auch pluriligual (vgl. S. was aber nicht zu Problemen oder Konflikten führte. gefolgt von den Ethnie der Roma (105  738). zu denen auch die Zips gehörte. Die Unterzips liegt im südöstlichen Teil der Slowakei. Hochländer. d. und mit ihrem heutigen Stand.Iveta Kontríková Die deutsche Minderheit der Oberzipser Region in der Slowakei damals und heute ­ iveta. Die historische Benennung Zips gilt heute nur als Begriff der historischen Gliederung der slowakischen Regionen. im südlichen Teil Ungarn. das sich allmählich in Bezug auf 134 . Die größte ist die ungarische Minderheit (458 467). 2007.kontrikova@centrum. 2012). vor allem in der Oberzips. Biris. Es waren vorwiegend Sachsen. Tschechen (30 367). Deutsche auf Grund des „importierten” Magdeburger Rechts.

Das gleiche kann man in Kalkübersetzungen von Personennamen.) rief Ansiedler aus westlichen Ländern. Nach diesem Jahr wurde nicht nur die slowakische Bevölkerung (und auch andere Nationen außerhalb des slowakischen Gebietes) des Reiches ungarisiert. aber nach dem Ausgleich auch die ungarische Benennung des Dorfes – Alsóerdöfalva und Újfalva als wortwörtliche Übersetzungen der deutschen und slowakischen Benennungen.und Familiennamen der Deutschen ungarisiert. 142). nach Ungarn.Zipser Bedingungen zum Zipser Recht entwickelte. in den Ämtern durfte man auch nur noch Ungarisch benutzen. Jahrhunderts lebten dort die Deutschen als Majorität. reiche Bodenschätze. Praktisch kann man beoba- chten. die in der Nähe der slowakischen gegründet wurden. In 17 Ortschaften lebten die Deutschen als Minderheit und bildeten dort 20-38 Prozent der gesamten Bevölkerung (Nemény. Johann Hunsdorfer → János Hunfalvy. Rechte.h. 1932. versehen wurde. deutsche. dass die deutschen Ortschaften. Status. Dreißig Dörfer der Zips konnte man fast als rein deutsche bezeichnen.). d. Tabelle 1 Anzahl der deutschen Bevölkerung in der Zips in den Jahren 1869–1910 (Nemény. Sachsen waren jedoch zu Beginn der Ansiedelung die häufigsten „Gäste”.h. Die Städte waren meistens gemischt. entweder nur Familiennamen. aber mit dem Attribut „Sasa” (d.B. sogar kalkiert wurden. dem Oberzipser Dorf Nová Lesná. Der damalige König Béla IV. da sich die Deutschen zu Ungarn gemeldet haben. sondern vor allem Handwerker und Bergleute. Vor. die das Land vor allem wirtschaftlich entwickeln konnten. In die Schulen (auch in den deutschen Schulen) wurde Ungarisch Unterrichtssprache. die gleichen Namen erhielten. Tabelle 2 Nationalitäten in der Oberzips laut der Volkzählung von 1930. Nach der Verschmelzung der Dörfer Poprad und Poprad-Sasa bekam die Ortschaft die neue Benennung Villa Theutonicum (lat. Dieser Faktor zeigte sich als dringend im Jahr 1241. sächsisch). Kamil Spitzkopf → Kabos Hegyfoki. sondern auch die Minoritäten. auch wen nicht alle Ansiedler nur aus Sachsen kamen. Acker. und bis in die vierziger Jahre des 20. Jahr 1869 1880 1890 1890 1910 Anzahl der Deutschen in der Zips 61 361 50 156 44 956 42 885 38 454 Nach dem Jahr 1910 begann dank der Minderheitenpolitik und später in Bezug auf die politische Situation in Deutschland die Anzahl der deutschen Bevölkerung in der Zips zu steigen. als die Mongolen (Tataren) ins Ungarische Reich einzogen und vor allem den südlichen und östlichen Teil verwüsteten. um das Land vor nicht seltenen fremden Angriffen zu verteidigen. dass auch die Propria – Orstnamen. oder sowohl der Vor. Die slowakischen und deutschen Siedlungen sind nach einiger Zeit verschmolzen und die Slowaken übernahmen das Recht der Deutschen Ansiedler. z. wobei in mehreren Ortschaften die Deutschen die Mehrheit der Bevölkerung bildeten. Aus dieser Zeit gibt es Belege.S. Sie bekamen bestimmte Privilegien. wurden sie in den Matrikeln und anderen Dokumenten dann als Ungarn geführt. in weiteren zwanzig lebten 50-70 Prozent Deutsche. Nationalität Slowaken Deutsche Ungarn Juden Anzahl 19 438 12 118 5 437 3 527 135 . Die ungarischen Herrscher wollten diese Region einerseits wirtschaftlich weiterentwickeln. So grü­ n­­ deten beispielsweise in der nahen Nachbarschaft des kleinen mittelalterlichen slowakischen Dorfes Poprad deutsche Siedler das Dorf Poprad-Sasa. Da hier die Bedingungen gut waren – fruchtbarer Boden. In einigen Städten und Dörfern wurde die deutsche Minderheit sogar zur Majorität. sank die Anzahl der deutschen Bevölkerung (Kontríková. 2009. Warum kamen eigentlich die Sachsen und andere deutsche Völker in die Zips und nach Ungarn? Das ziemlich große Komitat Zips war nur relativ dünn besiedelt. Deutschendorf. was die Nationalität der Bevölkerung betrifft. S. 1932). Eine Wende in der steigenden Tendenz der deutschen Bevölkerung in der Zips brachte viel später die Ungarisierung nach dem Ausgleich Österreich-Ungarns im Jahre 1869. in den Dörfern war die Situation anders. Im Jahr 1938 lebten hier nach Schätzungen 48 000 bis 52 000 Deutsche. Auf diese Art und Weise. in Neuwalddorf. Es kamen nicht nur Bauern. die das Reich besiedeln und kultivieren sollten. andererseits brauchten sie in Kriegszeiten Soldaten. das die sächsischen Ansiedler bezeichnete. fungierten die slowakische. (ähnlich wie sein Vater Andreas II. blieben sie hier und es kamen sogar weitere Ansiedler auch aus anderen Teilen der deutschen Länder. Die folgende Tabelle gibt eine Übersicht über die Zipser Minderheiten zwischen den Jahren 1869-1910.als auch der Familiennamen beobachten: Martin Spitzkopf → Márton Spitzkopf. gute Beziehungen zu den herrschenden Schichten und auch zur ursprünglichen slowakischen Bevölkerung -. 17).

Mit der Vertreibung wurde also aus der damals starken deutschen Mehrheitsbevölkerung in einigen Ortschaften plötzlich eine Minderheit. weißen Leinenblusen und dunklen Leibchen. In einigen Dörfern war der Schotenbär mit Fell bekleidet.B. aus deren Wortlaut sich kaum auf eine geplante massenweise und systematische Abschiebung schließen ließ. Laut der sgn. S. Anteile des Zipser Dialekts in die deutsche Verkehrssprache einbringen. der Zipser Dialekt.000 Deutsche blieben nach dem Ende der Vertreibung im Lande. Die Ansiedler brachten ihre Sprache aus ihrem Heimatland mit und ihre Mundarten wurden mittels Kontakte . manchmal von Dorf zu Dorf unterschiedlich. Heute kann man ihn nur noch in ein paar Dörfern finden (Olejník. unter anderem Antifaschisten. gehörte z. ihre Kultur. Pelzwesten. Wikipedia. die ihren Ursprung in deutschen mittelalterlichen Mundarten hatten. Dieser Brauch. wurde in den zipserdeutschen Dörfern bis zur Vertreibung der Deutschen aus der Tschechoslowakei nach 1945 gepflegt. Seidenhalstücher und dunkelblaue Tuchhosen (Horváthová. die mit Futtererbsen vollgestopft war. In der Oberzips war der Strohbär oft ein junger Mann in großer Unterwäsche angezogen.9 Millionen Personen in der damaligen Tschechoslowakei aufgrund ihrer Zugehörigkeit zur deutschen Bevölkerung pauschal zu Staatsfeinden erklärt und ausgebürgert – wobei die Zahlen je nach Quelle und Sichtweise schwanken. Als Oberbegriff für diese Mundarten benutzt man die Benennung Zipserdeutsch. wikipedia. es gab weder ein ausdrückliches „Vertreibungsdekret” noch ein „Vertreibungsgesetz” (Beneš-Dekrete. Die deutsche Minderheit nach dem zweiten Weltkrieg Nach dem zweiten Weltkrieg verlor die deutsche Minderheit in der damaligen Tschechoslowakei ihren bisherigen Status. Das gesprochene Zipserdeutsch. Die Enteignungen wurden mit den Dekreten (nachträglich) gerechtfertigt. wurde auch von anderen Wohlhabenden und Gebildeten verstanden oder benutzt. langhalmiges Weizen-.de). 102).B.h. Der Strohbär ist in Deutschland eine Figur der Schwäbisch-Alemannischen Fastnacht.oder Haferstroh oder das Stroh der Futtererbse (Strohman. Auf dem Kopf trugen die Mädchen Kopftücher. deshalb wurde er Schotenbär genannt. verheiratete Frauen Hauben. In einzelnen Ortschaften unterschieden sich die deutschen Trachten meist nur in Details. Dazu gehören z. In der Folge ging der Gebrauch des Zipserdeutschen drastisch zurück.Kultur der Deutschen Die deutsche Minderheit brachte Elemente der deutschen Kultur in die Zips. Männer trugen Leinhemden. sich je- doch in neuen Gebieten weiterentwickelten. Für jede Ortschaft waren noch am Anfang des 20. d. der mit den deutschen Einsiedlern im Mittelalter kam. auch der Bauern und der Mittelschicht. 1976. so dass sie. und die Sprecher verlernten die Unterschiede zwischen der deutschen Standardsprache und ihrer Mundart. 136 . Deutsch und deutsche Mundarten Die Zipserdeutschen sprachen zu Hause Mundart. Seine Strohhülle konnte aus allen geernteten Stroharten bestehen. S. Mit der Abschiebung der Deutschen verschwanden auch die alten deutschen Dialekte.um slowakische Elemente bereichert. das Führen des Strohbären.de). verbreitet. Zum Aschermittwoch wurde in den zipserdeutschen Dörfern der sgn. Strohbär geführt. Zugleich war Deutsch die Schriftsprache. Die Trachten trugen zipserdeutsche Frauen und auch Männer. Die deutschen Mundarten waren von Region zu Region. auch in ihrer geschriebenen Form (Deutscher Dialekt). 103). Es entstanden interessante Formen der Dialekte. ist eine schlesisch-rheinisch gefärbte Umgangssprache (Outzäpsersch. Lange Jahrhunderte blieben hier verschiedene Traditionen und Gewohnheiten erhalten. Jahrhunderts die Trachten typisch. Das Zipserdeutsche war ursprünglich die gesprochene Sprache der herrschenden Schicht. sofern sie diese überhaupt nutzen. (Zipserdeutsch. Altzipserisch). Beneš-Dekrete wurden bis 1947 insgesamt etwa 2. Zu den deutschen Sitten. und es blieben nur die Spuren ihrer siebenhundert Jahre langen Geschichte. die von der slowakischen Bevölkerung in kurzer Zeit besiedelt wurden. Wikipedia. die die „Sachsen” aus ihrer Heimat mitbrachten. Roggen. Er war in allen landwirtschaftlich geprägten Dörfern. Die Figur personifizierte die Vertreibung des Winters. 2012. Ungefähr 220.org) In der Oberzips blieben nach dem Jahr 1947 halbleere oder leere Dörfer. Die Oberzipser Trachten der Frauen bestanden aus halblangen dunklen Röcken mit roten oder rosafarbenen Blümchen und grünen Blättern bedruckt. Deutsche in Mischehen mit Slowaken oder Tschechen und produktionswichtige Arbeitskräfte. in welchen Fastnacht gefeiert wurde.vor allem mit Slowakischem .

2002. Gesellschaft. 191-207. Nemci na Slovensku. Biris. Olejník.cz/1976/2/Nr. Die Zentrale des Vereins befindet sich in Košice (Kaschau). 2008. Ján. Margaréta. Deutscher_Dialekt. Wirtschaft. In: Národopisné aktuality. 900 Einwohnern. untereinander jedoch meistens Slowakisch. 1-2. Monatlich erscheint das Karpatenblatt. 7. Roč. In der Zips betraf das vor allem die deutsche Bevölkerung. 2007 Vývoj menšín v Rumunsku. Teodora Rodica. Richard. In the course of the centuries the language went through numerous changes which led to the appearance of specific dialects.cz/1968/2/Nr. In: http://de. eine Zeitung in deutscher Sprache. In: http://de.robawi. S. ISBN 97880-8083-406-7.nulk. 6. wird in der dortigen Schule u. 1932.wikipedia. Literatur und Didaktik II. M. 1939-1940. 10. seit dem sich diese Minderheit auf allen Gebieten gut entwickeln kann. sieben Wochenstunden Deutsch unterrichtet (Wikipedia). Iveta.org/wiki/Bene%C5%A1Dekrete. 4.wikipedia.nulk. 1968. In: http://de. auf dem sozialen Gebiet und auf dem Gebiet des Glaubens. S. In: http:// portal. Kom8rno-Dunajská Streda: Fórum inštitút pre výskum menšín. XIII. 1939-40. Kontríková. Regionálne zvláštnosti vo výročných obyčajoch na Spiši v súčasnosti. 2009.2002.sk/files/ tab.Outzäpsersch benutzt man heute noch im letzten deutschsprachigen Dorf der Slowakei in Chmeľnica (deutsch Hopgarten). S. Die deutsche Minderheit nach dem Jahr 1989 Im Jahr 1990 wurde in der Slowakei der Karpatendeutschenverein gegründet. ISBN 978-80-555-0002-7. Jeřábek. die Oberzipser Deutschen haben ihr Zentrum in der Stadt Kežmarok (Käsmark). Literatur und Didaktik. Unterzipser in Mníšek nad Hnilcom (Einsiedel an der Göllnitz). BIRIS. Nemény. 103. Šolc.org/wiki/Strohb%C3%A4r. der Herausgabe der deutschen Belletrie und Fachliteratur. Auch viele Kinder reden mit den Eltern und Großeltern noch Outzäpsersch. 13. 2008 Multikultúrne vplyvy v európskych regiónoch Spiš a Arad so zameraním na nemecké jazykové vplyvy. Summary German minority in the Slovak region of Upper Spis in the past and at present German minority in the Slovak region of Upper Spis in the past and at present The article deals with the idea of multiculturalism in the area of Upper Spis in the past considering the German minority which started to populate the Spis region in the 11th – 12th centuries already. VIII. Horváthová. Strohbär. Arad: „Vasile Goldis” University Press. 11. Den Dialekt sprechen noch über 600 Menschen von insgesamt ca. die in einigen Städten und Dörfern bis 1945 seit etwa 700 Jahren nicht selten als Majorität lebte. 1968/2. culture. People also came to the new territory with their original culture which was permanently developed. Zipserdeutsch. 1976. In der Zeit des Sozialismus war die deutsche Minderheit in der gesamten Slowakei unerwünscht und in einigen Jahren haben sich keine Bewohner offiziell zu dieser Minderheit bekannt. 6 S. Prešov: Filozofická fakulta Prešovskej univerzity. In: Etap. Key words: German minority. Bibliografie 1. Jozef. Nowadays. 8. Obyvateľstvo SR podľa národnosti – sčítanie 2011.­ p?c=Deutscher_Dialekt. In: http://www. 2. In: Studii de șiintă și cultură. Teodora Rodica. Iveta. Kesmark : Paul Sauter. 14. Um die deutsche Sprache bei den Kindern und Jugendlichen am Leben zu erhalten. 89-95.wikipedia. Wilhelm.de/wik/themen­ reihe­ . der Revitalisierung der deutschen Sprache. as a result of out-migration of the Germans after the World War II the number of the German minority members is relatively low. Beneš-Dekrete. Zmeny v  postavení nemeckej menšiny na Slovensku za posledných 150 rokov. In: Germanistische Studien zur Sprache. German dialects 137 .statistics. 2012. ISBN 80-8062-152-7.html 12. Das Ziel des Vereins ist die Erneuerung der Karpatendeutschenminderheit in der Slowakei..org/wiki/Zipserdeutsch. Führer durch die Zips. 128 S. S. Zusammenfassung und Ausblick Die Zusammensetzung der Bevölkerung in Bezug auf ihre Nationalität hat sich in der Slowakei im 20. Prešov : Filozofická fakulta PU. ISBN 978-80-8068-815-8.html. In: Linguistica Slovaca. 90-100. The newcoming culture brought their own language from their motherland in German countries.pdf. 2007. Iveta. 9 S. s 102. In: Národopisné aktuality. Kontríková. In: http://na. Zborník z  medzinárodnej vedeckej konferencie. Jg. Speziell widmet sich der Verein der Förderung der Aktivitäten der Jugend. the Spis region. 138-154. 1976/2. Förderung auf dem Gebiet der Kultur. 1932. (ed. Jahrhundert geändert. ISSN 1841-1401 9. 2012. In: http://na. In a close cooperation with the Slovak majority as well as with other nationalities inhabiting the area the Germans significantly contributed to the economic development of the Spis region. Dialektické členenie spišských nárečí.a. Masopustní maska „pohřebenáře” v mezinárodním kontextu. Banská Bystrica : Ekonomická fakulta UMB. In: Kášová. 1968/8. 2009. Bessere Situation entstand nach dem Jahr 1989. Die Wege der Slowakei zum Plurilinguismus.11. 5.): Germanistische Studien zur Sprache. Kontríková. S. 3.

ARTE VIZUALE 138 .

37. 2012  lucrări în acest număr: pag. galeria Therezia. 159 Marina Gătăianţu Este născută la Novi Sad. lucrări în acest număr: pag. 2011 Teatrul Naţional Sârb Novi Sad. 2012. originar din Sân Mihai. secţia design grafic. 3. 138. Liceul economic la Alibunar.Marin Mohan Este născut în anul 1988 la Panciova. studii generale și master la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. 139 139 . 140. 48. A absolvit Liceul tehnic „Jovan Vukanović”. Expoziţii colective Centrul Cultural al orașului Novi Sad. Expoziţie de grup la Muzeul Banatului. 109. Este studentă anul III la școala superioară de studii de specialitate. secţia foto-video. secţia confecţii.19 mai 1989. 42. 100. 55. 144.

POEZIE 140 .

Stavroghin își ia rămas-bun Autobuzul de budapesta oprește pentru o clipă și aici la palici să ia elevii care fac naveta la segedin sau peșta de altfel în ultimii ani precupeţele limbute și plicticoase au avansat la statutul de bișniţărese șoferul de-al cărui gât atârnă lănţișoare groase de aur de fiecare dată lasă cutia de bere vameșului iugoslav la peșta am luat un taxiu pentru aeroport taximetristul îmi zice că nu se mai prezintă la alegeri data trecută a votat cu fides acum și-ar da votul socialiștilor dar nu mai votează s-a săturat de toate de la ferihegy am zburat cu KLM-ul până la amsterdam cei doi colegi de breaslă (kukorelli și kemény) probabil că au alt zbor mi-a trecut prin minte când la amsterdam la ieșire o blondă și apoi altele au început să agite o pancardă pe care scria POETRY și pe neașteptate apăru ca din pământ și kemény ne-au luat în mașină și am plecat la rotterdam priveam peisajele cu mori de vânt vechi și noi peste tot vaci frumoase care acum în epoca apocaliptică a vacilor nebune ar trebui poate să fie din nou pictate ar fi foarte captivant să vezi acum pe bietul pictor acolo afară în faţă cu sărmanele vaci și oi care câtu-i ziua de mâine pot fi ucise și arse să vezi deci pe pictor stând faţă-n faţă cu să zicem vestitul taur al lui paulus potter căruia fromentin în cartea sa meșterii de odinioară i-a dedicat un capitol scurt dar frapant ar trebui pe bune din nou pictate vacile astea deoarece motivul ca atare abia acum se apropie de epuizarea sa firească pentru că nu ne putem închipui că un motiv este epuizat când noi ne săturăm de el pentru că așa cum epocile școlile și modele în pictură au un timp al lor interior și ritmul lor așa și motivele au timpul natural al duratei mărul de exemplu (ultimul măr ca o moarte divină a fost pictat de giacometti) muntele (ultimul munte a fost pictat de handke în cartea sa despre sainte-victoire) sau taurul (ultimul taur înainte de epidemia vacilor nebune a fost pictat de meniusz toth) am privit deci reţeau solidă de canale și atunci cineva a arătat spre stânga: HAGA și făcând o legătură cu temele din pictură la care mă gândeam am oftat doamne ce bine ar fi să merg din nou la HAGA să privesc iarăși pe vermeeri aceia toată viaţa mea am vizitat pinacotecile. deși tocmai din această cauză am mers acolo (mai bine zis din cauza lui proust și a personajului său care în timp ce privea detailleul unei picturi i se făcuse rău și a murit fără să ajungă a atinge cunoașterea absolută: „Ultimele mele cărţi sunt prea reci. domnilor.Ottó Tolnai Mumele XII Mă plictisesc. sau numai la o creagă. sau măcar la o floare de trandafir. Vă rog trenciul. Pilinszky. ar trebui să pun culoarea în mai multe straturi. Înainte de a face ceva însă gândiţi-vă la grădina de trandafiri. ar trebuit să aduc la perfecţiune 141 . dar dacă ar trebui să aleg una aș opta numai pentru mauritshuis de la haga și nu numai pentru de acolo ai o panoramă superbă spre delft.

începe să nu mai existe. precum dinozaurii. ci și de împrejurările că tocmai cu el se relansează și începe să cucerească din nou un motiv un motiv care era pe cale de stingere pentru că încă nu suntem conștienţi până-n această clipă că atunci când o specie de animale. iar noi din nou să nu avem habar cum și de ce am pornit deci la rotterdam în timpul festivalului (PIR) n-am urmărit deloc evenimentele din ţară (iugoslavia) în ziare am căutat doar reacţii pe marginea festivalului cum șamanii și reperii de culoare ne-au ras pe noi maghiarii de pe scena festivalului.” ci din cauza portretului fetei cu cercel de perlă pentru că nicio altă pictură nu m-a vrăjit atât de mult deși nici nu știam că se află acolo nici n-am fost pregătit pentru ea întâlnirea cu ea a fost prea neașteptată deși știam numai în baza reproducerilor n-am mai fost în stare să evoc pe măsură efectul acelei picturi de format mic 56. În bună parte Muzeul din Haga își datorează faima chiar și acestei picturi care întotdeauna stârnește interesul.” știm că în meșterii de odinioară nici într-un rând n-au pomenit numele sfânt al lui vermeer iar vizitatorul de azi aprope că nu acordă nicio atenţie sărmanului taur al lui paulus potter (de fapt aici e vorba de un taur tânăr) numai dacă din cauza epidemiei vacilor nebune s-a găsit din nou în centrul atenţiei iar dacă nu e cu bănat (criticul de artă nu posedă un instrument 142 de înregistrare a unor astfel de schimbări) taurul lui potter (cel tânăr) a devenit unul dintre cele mai preţioase obiecte ale olandei bucuria sa de viaţa aproape de neînţeles uite că face ca nu numai să fie conștient de coaiele lui grele de capul frumos.5x40 centimetri între timp am fost preocupat de dantelăreasa de la luvru (doamne cum se prăvălesc firele alea ca o niagară) de femeia ce-și numără perlele de la washington (pe ascuns îi mângâiam stomacul ușor umflat) de bucăţelele de mălai auriu ale lăptăresei cât și de străduţele din delft și de rijkmuseum iar de fetișcana aia cu turban albastru aproape că am uitat de tot în ultimii 30 de ani dar acum trecând pe lângă HAGA pe neașteptate am simţit din nou acea singulară atracţie acel magnetism albastru al micii picturi și mi-am amintit atunci și de capitolul scurt al lui fromentin despre taurul lui potter el spune (aceste rânduri de fapt le-am descoperit după vizita la mauritshuis când scriind despre un animalist de-al nostru mai precis despre pictorul de vaci husveth lajos am răsfoit din nou maeștrii de odinioară): „Alături de Lecţia de anatomie și Rondul de noapte. apoi într-un canal canalurile i-au fost prima meserie și lui nu i-a fost dat ca figura lui alungită să fie întinsă pe masa de beton de la morgă și să fie așa cum se cuvine scăldat i-am spus lui zajc că în biblioteca fiecărul intelectual iugomaghiar se află voluminosul volum verde al lui tisnikar) decanul poeziei sârbe pavlovici cea mai mare parte din an o petrece în germania la soţia sa nemţoaică și la copiii săi (mă preocupă ideea a două patrii) a fost emoţionant să discut din nou cu el să văd cum poezia sa ulisse pe insula circei publicată în catalogul festivalului a devenit un mare poem (într-un suflu am tradus-o pentru mine) în 1971 tocmai el a condus delegaţia de poeţi iugoslavi la festivalul de poezie la balatonfüred după care festival mie mi-a fost doi ani interzisă intrarea în ungaria .fiecare propoziţie așa cum e bucata asta de cărămidă gălbuie. iar cu poeţii din fosta iugoslavie am discutat cu totul despre alte lucruri cu zajc de exemplu am vorbit despre moartea misteriosului pictor sloven tisnikar (l-a lovit o mașină și l-a aruncat sub roţile alteia. Taurus al lui Paulus Potter se numără printre cele mai cunocute opere ale picturii flamande.

” Iar fostul meu președinte a întrebat: „Unde plec?” „La Haga..” i-au răspuns și din ușa celulei i-au citit actul de acuzare a urmat urmat o vânzolelaă de câteva minute apoi a deveni cooperativ a fumat o ţigară a ieșit din celulă și a urcat în elicopterul cu care a fost transportat la baza americană de la tuzla „Unde mi-e trenciul?” a întrebat și nu la mult timp după aceea a urmat prima fotografie de la haga în curtea vechii închisori (se aseamănă cu castelul lui hamlet) trece prin faţa unui zid de un roșu ţipător puţin cam obosit (n-aș spune că a fost frânt de oboseală s-a putu ușor recunoaște gâtul lui caracteristic de taur) figura lui între doi gardieni în faţa unui zid de un roșu ţipător care deodată probabil sub lumina numeroaselor reflectoare a început să lucească în portocaliu aidoma acelui detaille minunat al lui vermeer apoi au arătat și camera lui în care îl aștepta peria pentru veceu au arătat și etajera pentru cărţi și în timp ce priveam etajera goală îmi trecu prin minte dacă aș putea să sugerez fostului președinte o listă de cărţi pentru lectură i-aș fi sugerat înainte de toate cartea lui fromentin bineînţeles 143 . dar și la amsterdam am studiat aparte și am pipăit cărămida aceea olandeză foarte mică aproape pe jumătate de cum e a noastră și culoarea ei oker trece-n culoarea întunecată a cărnii) aici pâlpâie cel mai frumos detaille al lumii (e vorba de fapt de tabula de aur a alchimiștilor pentru că lui vermeer i-a reușit ce alchimiștilor nu le-a ieșit niciodată și ceea ce se vede acolo între acoperișurile albastre ale turlelor deasupra zidurilor cenușii și navelor tulburi este adevărata tablă de aur) abia ce am ajuns acasă au deschis ușa celulei lui M și i-au spus „Pregătiţi-vă.pe veșovici l-am făcut să-mi povestească despre sarajevo și abia după ce un prieten de la peșta deja pomenitul istvan ertl specialist în esperanto într-o dimineaţă (am avut liber în ziua respectivă) ne-a dus în excursie la amsterdam și când am trecut din nou pe lângă HAGA HAGA am spus toţi deodată la unison cei din mașină credeam că poate e deja aici că e poate deja aici și eu nu știam că-mi scapă un eveniment important poate că deja este aici fostul meu președinte (M) am știut că aici există o închisoare asemănătoare cu castelul lui hamlet undeva în partea opusă în partea de nord a orașului la mare nu e exclus că m-am și plimbat odinioară pe-acolo pentru că datorită lui fromentin aici mă simt ca acasă dar totuși cu multe emoţii am vizitat și examinat viaţa grădinii florilor un cartier liniștit de la marginea orașului și la întoarcere am continuat să examinez cu luare aminte sperând că îl voi simţi prin apropiere că-i voi adulmeca mirosul (putoarea) dar niciun miros în afara aromelor florilor superbe apoi au urmat iarăși zilele de festival am recitat din nou MUMELE și PUTOAREA DIVINĂ A LIPICIULUI iar la sfârșit AIDOMA UNUI PORTAR un poem în care glenn gould bâţâindu-se într-o cameră goală dintr-o dată observă într-un ungher cum putrezește însuși dumnezeu apoi am revenit la pictură (cartoforii lui cezanne un tablou mare de balthus și un mondrian de format mic și alb) după teminarea festivalului cu trenul la aeroport (Schiphol) iar din tren am avut ocazia să văd mai bine HAGA și parcă apăruse și zidul acela portocaliu asemănător cu meterezele din tabloul lui vermeer cu deschidere la delft și mi s-a părut că-n acea lumină portocalie pâlpâie zidurile închisorii scheveningen (în acele zile și la rotterdam.. plecaţi.

* Traducere din limba maghiară în sârbă de Arpad Vicko Traducere din limba sârbă și note de Simeon LĂZĂREANU *Traducerea fragmentului despre Haga și Scheveningen este reprodusă din Eugene Fromentin.”(Traducere din franceză de Modest Morariu. Editura Meridiane. mediocritatea.144 având în vedere scurtul capitol al lui fromentin despre taurul lui potter și alte cărţi despre pictura flamadă cum e de exeplu cărţulia lui hippolyte taine din care ar putea multe învăţa despre nuanţa flamandă ca atare despre epocile tulburi care pe neașteptate pot răbufni în flăcări de pe urma unei singure raze de lumină aidoma zidului casei aceleia care l-a obsedat atât de mult pe proust i-aș recomanda neapărat și pe sechestrata din acea casă cu atât mai mult cu cât traducătorul în sârbă al lui proust (există și o traducere în croată a lui proust și s-ar putea compara nuanţele) a tradus cele opt volume în închisoare unde a nimerit acolo în urma unui accident de circulaţie deși toată viaţa lui n-a condus decât deuxseval-ul acela (e vorba de prietenul lui ruja-rebeca ugrinov de la care știu amănutele astea) la un moment dat am observat surprins că am început să mă complac în rolul de consilier al președintelui deși el singur nu și-a dorit niciun avocat (fie vorba soţia sa deja a început să-și caute o casă la haga) deci m-am surprins cum îi citesc cu voce tare din frometin bineînţeles că la acele alineate după capitolul despre taurul lui potter în care descrie haga (am coborât vocea când am dat peste cuvintele lanţuri și temniţă) dar ceea ce mi se pare cu totul neobișnuit este faptul că din întâmplare cunosc bine traducerea în sârbește a lui fromentin care a fost editată chiar la novi sad pe la începutul anilor cincizeci în redactarea unui preţuit și vechi prieten al meu (care tocmai zilele trecute murise și care are și o carte despre breugel în care răposatul meu prieten vorbește aproape cu dispreţ despre charles tolnay) tocmai din această cauză știu bine în ce părţi traducerea este foarte bună și în care este superficială dar pe douăzeci și unu a lunii domnul chanady inspectorul principal al pieţelor din subotica așa și-a început raportul său la radio subotiţa azi-dimineaţă la haga s-a îmbunătăţit oferta de piaţă roșiile la piaţa din subotiţa sunt treizeci cartofii cincisprezece. unul dintre cele mai originale din Europa. fără doar și poate... iar fasolea verde douăzeci de dinari dar eu citeam în continuare din fromentin fostului meu președinte: Haga e. un loc de vilegiatură... sau aș dori să mă simt bine. 1969. unul dintre orașele cele mai puţin olandeze din toată Olanda.. zarva sau luxul deșert al marilor orașe. o aristocraţie străină ce se simte ca la ea acasă.. prefaţă și note de Modest Morariu. dacă m-ar încerca mai ales unele griji. să visez altele și mai frumoase. . București. dar nu al orașelor în general. Înspre acest oraș i-aș îndemna pe cei scârbiţi de uriciunea. Traducere. 1969). aș face precum Europa după furtunile sale: aici mi-aș stabili parlamentul. uriașe averi agonisite în depărtate colonii asiatice și statornicite aici într-o viaţă foarte îmbelșugată. necazuri. Cât despre mine. Întâlnești aici o aristocraţie de baștină care se strămută. neînţelegeri cu mine însumi și aș avea nevoie de liniște ca să le vin de hac și mult farmec în preajmă ca să mi le alin. dacă ar fi să-mi aleg un loc de muncă. să văd lucruri frumoase. să respir o atmosferă delicată. Maeștri de odinioară.

R E F L E C T O R CĂRŢI/REVISTE 145 .

O a treia caracteristică importantă a modalităţii în care doamna Marta Petreu își concepe volumele este dezvăluirea unor aspecte neinvestigate încă. extrase din scrierile lui Caragiale: „O splendidă fallacia figurae dictonis sau sofismul prin forma limbajului 1 146 Cuvânt înainte la a doua ediţie a cărţii „Filosofia lui Caragiale”. la prima vedere acest studiu pare o îndepărtare de preocupările scriitoarei. în volume de scrisori și memorii aparţinând altor scriitori și oameni de cultură sau în presa vremii: Paul Zarifopol în corespondenţă (1897). De la d. Machiavelli. dar și din articolele publicate de acesta în calitate de jurnalist. Revista Fundaţiilor Regale (1944). schiţe. L. toate decupate din consemnările din Corespondenţă. sofisme de limbaj și sofisme materiale: fallacia plurium interrogatio- . fie datorită conexiunilor stabilite și explicate de Marta Petreu în contextul lucrărilor analizate. Punctele de reper ale acestei zile sunt trei lecţii de filosofie și o investigare a lui ‘viceversa’. Heine. după cum menţionează chiar Marta Petreu. la o privire mai atentă regăsim același tip de construcţie. 2012.Corespondenţă. Oraș stare asediu»” (65). Cercetarea noastră literară. –Gherea. pentru a lega scriitura lui Caragiale de jurnalistul Caragiale și chiar de omul Caragiale din viaţa de zi cu zi. pe măsură ce avansăm în parcurgerea volumului. acest lucru devine evident în secţiunea intitulată „De la Câmpina la Ploiești sau o călătorie de documentare filosofică”. Iași: Editura Polirom. prozatorului și jurnalistului român. după cum mărturisește chiar scriitoarea. Situaţia devenit insuportabilă.D. cu un obiectiv mai puţin obișnuit: acela de a descoperi influenţele filosofilor din diverse spaţii și culturi asupra operei și gândirii dramaturgului. Fiecare filosof este pus în legătură directă cu idei.Luiza Caraivan Cui îi e frică de filosofi? luiza. toate fiind articole publicate de Caragiale în 1897. replici ale personajelor lui Caragiale. Caragiale fiind o nouă dovadă în acest sens: biblioteca lui Ion Vartic este menţionată în prefaţa la prima ediţie și. Epoca literară (1896). sunt doar câteva exemple de surse folosite. Platon. din viaţa scriitorilor analizaţi. peste 40 de nume. pentru a sublinia influenţa faptelor și experienţelor cotidiene asupra operei lor.caraivan@gmail. Voltaire. cartea Filosofia lui Caragiale este reeditarea volumului apărut în anul 2003. încă din primele pagini. În volumul de faţă. ISBN 978-973-46-2558-1 este mesajul lui Costăchel: «A doua oară atacat palme picioare piaţa endependenţi acelaș bandit director scandalos însoţit sbiri. comentarii. în jurul cărţilor ei „se crease o zarvă deloc prietenoasă”1. povestiri. Astfel. 62). Aristotel. autoarea apelează la schimburile epistolare publicate în Opere . împărtășite cititorilor familiarizaţi cu celelalte volume. C. același schelet pe care a fost ridicată o analiză pertinentă a operei lui Caragiale. Amintiri despre Caragiale (1972). Chiar dacă. din istorioare. în care autoarea urmărește pas cu pas o zi din viaţa lui Caragiale conturată într-un „quator literar format din Criticele lui Gherea. nuvele sau piese de teatru. „Fișierul de filosofi” asamblat de autoare conţine. Câteva păreri anonime” (p. teoriile filosofice ale acestuia fiind satirizate în Despre cometă).com Apărută în seria de autor „Marta Petreu”. Secţiunea „Dicţionar de caragialisme” cuprinde numeroase exemple de procedee „ademenitor-sofistice întrebuinţate de dramaturg” (67). acest studiu asupra operei lui I. O altă trăsătură surprinsă de cititorul cărţilor Martei Petreu este ușurinţa cu care aceasta așează concepte filosofice alături de citate aparent simple. Kant sunt doar câţiva dintre cei 40 de filosofi ale căror concepte sunt trecute în revistă fie pentru că sunt introduse de către Caragiale în scrierile sale (exemplul Kant este relevant în acest sens. Prin urmare. sunt prezente referinţe la opere puţin sau chiar deloc cunoscute de către public. când. O vizită la castelul Iulia Hasdeu. recunoaștem pasiunea doamnei Marta Petreu pentru biblioteci. pentru a face conexiuni între reflecţiile și experienţele acestuia.

Parcurgând volumul Martei Petreu. vor descoperi cât de actuale rămân în secolul XXI chestiuni stringente de care erau preocupaţi intelectualii secolului XIX. Temeiul care stă la baza asocierii limbajului filosofic cu limbajul aparent simplu al personajelor lui Caragiale. răspândirea ideilor culese din străinătate se face într-un chip prea meșteșugit și cu frumoase împodobiri de originalitate.num ut unius. cum numește Marta Petreu o broșură pe care Caragiale a îngrijit-o că: La noi. Cele două secţiuni cu care Marta Petreu își încheie volumul („Scrisorile unui «opioman» daco-român” și „Teze neterminate”) conţin bucăţi din scrisori care dezvăluie un Caragiale „tot mai misterios și mai «străin» faţă de universul vesel-mizer al propriei sale opere. nu în ultimul rând își vor marca câteva dintre sursele citate cu menţiunea „de citit” în viitorul apropiat. Dacă știm să punem întrebări și să stârnim curiozitatea. studiile doamnei Marta Petreu demonstrează cum se poate face o analiză pertinentă și originală a unei opere îndelung cercetate. a teoriilor filosofice cu întreaga scriitură a acestui autor. cum pot fi prelucrate informaţii arhicunoscute sub o formă nouă. ci este ghidat cu măiestrie de către Marta Petreu în ceea ce poate părea un labirint de caragialisme. răspunsul se găsește. care a fost toată viaţa marcat de lipsa unei instrucţii superioare de tip sistematic” (107). fallacia figurae dictionis. vor descoperi aspecte noi ale scriiturii și personalităţii acestui autor și. în cărţile și manuscrisele uitate din biblioteci. 147 . așa încât cititorul nu se izbește de un zid format din teorii filosofice și expresii în limba latină. ci scoate la iveală evenimente istorice (cum sunt răscoalele ţărănești din 1907) analizate de Caragiale în consemnările sale jurnalistice și în epistole. în care dificultatea de a produce ceva nou și original este deseori depășită prin plagiat. scrisorile îndreptăţesc presupunerea ambivalenţei lăuntrice a lui Caragiale” (211). argumentum ad verecundiam/ ad misericordiam/ ab auctoritate sunt doar câteva dintre numeroasele exemple propuse în această secţiune. nu negustor! (107) După cum argumentează Marta Petreu „avem destule dovezi că prin gura lui Mitică își mărturisește frustrarea însuși Caragiale. Constantin Rădulescu-Motru remarca într-o „carte pentru domnul Caragiale”. Prin urmare. Mai mult decât orice alt text. îl reîntâlnim pe Caragiale la Berlin la fel de preocupat de situaţia din România ca în perioada petrecută în ţară. Toate sunt însoţite de citate din opera lui Caragiale și sunt pe larg explicate de către autoare. este o replică a celebrului personaj Mitică: Păcat că nu m-au dat să-nvăţ filosofia! eu ieșeam filosof. (38) În societatea contemporană. De asemenea. Astfel. pentru a oferi noi modalităţi de citire a unui autor renumit. figura dictionis. însă Marta Petreu nu se oprește doar la examinarea conceptelor filosofice legate de scriitor. preocuparea de a găsi rădăcini filosofice în întreaga operă a lui Caragiale este perfect îndreptăţită. dar se dovedește a fi o potecă bine trasată prin opera scriitorului român. să nu crezi că spun mofturi! filosof: asta era nacafaua mea. cititorii își vor aminti cu plăcere de personajele lui Caragiale. de cele mai multe ori. Secţiunea intitulată „Filosofia lui Caragiale” este construită în jurul replicii lui Mitică. așa că nu de puţine ori se întâmplă ca acei ce le răspândesc să piardă din conștiinţă provenienţa lor și să creadă de-a binelea a fi ei înșiși autorii.

com În anul 2011 la Editura Mega. Anita Andreica. Ileana-Maria Ratcu. nu putem neglija faptul că simpozionul desfășurat la Baia Mare și-a lasat amprenta în sfera cercetărilor onomastice. Alina Bugheșiu. Volumul de faţă a fost realizat în cadrul unui proiect de cercetare exploratorie câștigat în cadrul competiţiei CNCSIS. Raluca Pop-Chendea (Cluj-Napoca). Este vorba despre volumul dedicat lucărilor prezentate la conferinţa desfășurată sub genericul Interferenţe multietnice în antroponimie. Daiana Felecan. pe o durată de trei ani (20082011). Andreea Dumitrescu. dr. 17 au fost redactate în limba franceză. hidronime. Articolele au fost organizate în subcapitole. ale căror nume le găsim întrunite în volum. atât din România. în perioada 19-21 septembrie 2011. Dragoș Vlad Topală. Viorica Răileanu. Răzvan Bran. Un argument serios în acest sens îl constituie atât calitatea articolelor. Margareta Manu Magda. Theodor Ullieriu-Rostas. Ana-Maria Prisăcaru (Iași). hipocoristice). în funcţie de conceptul fiecăruia: prenume. Emili Casanova (Spania). Mihaela Grigorean (Negrești – Oaș). 148 . antroponimie istorică. Mihai Crudu. 4 în italiană. Izabella Krizsanovszki. Jérémie Delorme (Belgia). Mădălina Strechie. IDEI. PN II. oiconime. onomastică literară. Teodor Oancă. Revenind la acest eveniment știinţific. remarcăm prezenţa cercetătorilor din centre universitare românești de prestigiu și insititute de cercetare ale Academiei Române: Rodica Biriș (Arad). Marius Alexianu. 7 în germană. Thierry Ponchon. observăm că cele mai multe – 34. Ad­ rian Chircu. Doina Filimon Doroftei. Trebuie menţionat că unul dintre obiectivele realizării acestui proiect a fost și organizarea unui simpozion internaţional. România. au fost redactate în limba română. Ioana Vintilă-Rădulescu (București). Willy van Langen­ donck. toponomastică și numele în societate. cât și participarea unui număr mare de oameni de știinţă experţi în onomastică. Claudia Gabriela Pisoschi. organizată la Baia Mare. Sigrid Haldenwang (Sibiu). Bernd Spillner (Germania). Rodica-Cristina Ţurcanu (Baia Mare). hodonime. la care să-și dea contribuţia experţi în onomastică. toponime. coordonator: prof. Oliviu Felecan. Ordinea publicării articolelor în cadrul fiecărui capitol s-a făcut ţinându-se cont de ordinea alfabetică a numelui autorilor. Luca Gatti. Georgeta Rus. Inga Druţă. Iulia Mărgărit. editor: Oliviu Felecan. cât și din străinătate. antroponime neconvenţionale (porecle. nume de familie. Antonio Mallozzi. Camelia Zăbavă (Craiova). Vorbind despre lucrările publicate. Nicolae Felecan. ci și pe unul internaţional. Carmen Dărăbuș. Aida Todi (Constanţa). Referindu-ne la participanţi. Michel Rateau (Franţa). Lucrările prezentate la conferinţă au fost grupate în trei mari capitole: antroponomastică. La fel. Adrian Oţoiu. univ. Gheorghe Glodeanu. nume comerciale. Lazăr Avram. Oliviu Felecan. Maria-Cătălina Muraru. teoria numelor. Nicoleta Cîmpian. Anatol Eremia. Marcela Oţoiu. Alfonso Germani (Italia). Dana-Luminiţa Teleoacă. Octavian Gordon. cu scopul de a acoperi și satisface sfera de interes a tuturor participanţilor.Laura Spăriosu Numele şi numirea: Actele Conferinţei Internaţionale de Onomastică lauraspariosu@gmail. Adelina Mihali. Minodora Barbul. supranume. Dana Covaci. remarcăm și prezenţa cercetătorilor din alte ţări: Davide Astori. Gheorghe Chivu. a apărut volumul Numele și numirea: Actele Conferinţei Internaţionale de Onomastică. Monica Adriana Ionescu. 8 în engleză. Gheorghe Calcan (Ploiești). Daniela Butnaru. nu numai pe tărâm românesc. Cluj-Napoca. Mihaela Munteanu Siserman. alte nume (zoonime etc).

comme postmoderne. Laura Spăriosu. Aleksandra Biela-Wolońciej (Polonia). qui tissent. En vérité. scriitor modern nicolas. enfin. Tout cela pour mieux mettre en valeur les mots qui disent. plasând acest volum pe lista bibliografiei obligatorii care ţine de domeniul uneia dintre cele mai atractive și mai interesante discipline lingvistice. Boris Stojkovski (Serbia). fantasques et érudits. l’espace de l’Atlan­ ti­­ que à l’Oural et au-delà. sans lequel les personnages du livre. Nicolas Trifon EmG-P. autorii străini reprezentând o treime din numărul participanţilor. alors qu’il fait preuve d’une grande inventivité sur le plan des dispositifs narratifs. Difficile cependant de se contenter de ces deux attributs. Emilian Galaicu-Paun (EmGP). acelora care. à prendre de court sans crier gare le lecteur tombé sous le charme de son art de conteur. Bertie Neethling (Africa de Sud). le narrateur y compris. de jouer avec dans un texte dont l’agencement est sans cesse renouvelé. pour finir par s’enchâsser dans un tout appelé roman. La «  moldavité  » soulève 149 . 10 histoires aux mille épisodes qui traversent allègrement les temps modernes. 10 x 10  : 10 chapitres. Viginia Popović. ne exprimăm convingerea că volumul Numele și numirea întrunește efor- tul acelora care și-au propus și întru totul au reușit să ducă la bun sfârșit organizarea unei conferinţe de dimensiuni mari. Igor Skouratov. 10 envolées aux accents tour à tour réalistes. Son livre renvoie à la fois à Balzac et à Barthes. le mystère qu’ils véhiculent. écrite en 1830 par le premier. fait d’ail­ le­ urs tout pour éviter le piège du romanesque avec son lot de satisfactions faussement rassurantes.trifon@gmail. Kevin Bacquet (Rusia). Rodica Ursulescu-Miličić. precum și al acelora care au participat la redactarea și publicarea Actelor Conferinţei Internaţionale de Onomastică. Il va jus­ qu’à faire fi des règles de la lisibilité en bouleversant les conventions typographiques ou en inversant le sens de la lecture et prend délibérément le risque de désarçonner le lecteur. plus précisément à la nouvelle intitulée Sarrasine. se télescopent. de les faire vivre. S’il procède ainsi. et la psyché de héros plus tourmentés les uns que les autres mais chacun à sa façon. traducteur. lyriques. relue. c’est par passion pour les mots. nous avons affaire à un roman bien particulier. În baza cele spuse mai sus. de le faire décrocher.Elena Ungureanu. și-au dat contribuţia la buna reușită a conferinţei. Erika Kegyes (Ungaria). l’histoire ou s’en font écho dans le texte. par souci d’interroger au plus près leur signification. L’auteur. Vladimir Zagaevschi (Moldova). surtout. à force de lui faire perdre le fil de l’histoire. EmGP n’hésite pas à faire irruption dans une histoire ou encore à l’interrompre sèche­ ment pour en commencer une autre. l’acteur principal. prin articolele prezentate. réécrite et annotée cent quarante ans plus tard par le second dans S/Z . se recoupent. à faire une longue digression savante ou triviale. éditeur et critique littéraire aussi. EmG-P est un écrivain moldave d’expression roumaine considéré. An­ na Fornalczyk. n’auraient jamais existé. donc entré dans la vie active aux débuts de la fin de l’Union soviétique. à l’instar d’autres confrères de la même génération. Né en 1964.com Tissu à vif. les pistes d’exploration qu’ils ouvrent et que l’on peut emprunter à condition que l’on sache s’y prendre. des histoires qui s’enchaînent. par envie de leur donner vie. son scripteur étant poète. En effet. Ivana Janjić.

indépendamment des réserves que l’on peut émettre sur ce type de conservatisme réactionnaire. lui. 1848. Paris. la dynamique « révolutionnaire » en Occident. intégrés au texte. Ce recours intense à des mots venus d’ailleurs. en raison de leur relation suivie. ne serait-ce qu’en raison de la maîtrise du russe. et. En référence à l’époque soviétique. En matière de modernité. 120). l’implosion du système soviétique et l’éclatement de l’ancienne fédération a été fêtée en République de Moldavie. la catégorie d’écrivains bessarabiens est peu pertinente parce que mal différenciée de celle d’écrivains roumains1. roumain. tandis que le postmodernisme dont on se réclame volontiers à l’Est repose sur une contradiction  : Comment être postmoderne dans des pays où certains objectifs minima de la modernité n’ont toujours pas été atteints et alors que cet état de fait. même s’ils mériteraient une révolution socialiste – s’ils n’ont rien appris de 1789. expressions et citations russes. et qui renvoient à des ailleurs qui n’ont rien d’exotique. étant perçue comme un danger pour la préservation des valeurs qui lui sont associées. assimilé abusivement à un « manque de culture » ou à des formes de « primitivisme ». Si bien des malheurs de la Russie et des pays qui en dépendaient à l’époque soviétique peuvent être remontés à 1917 (à la prise du pouvoir par les bolcheviques. l’anglais ou l’italien sont également présents. c’est-à-dire « bessarabiens ». ils sont plus que des écrivains roumains. La Russie. occidental et moldave. est sollicité dans le registre érudit. c’est surtout une langue longtemps imposée au détriment de celle de la majorité des habitants au nom du «  bilinguisme harmonieux  » (p. pas toujours traduits. Le qualificatif de bessarabien. force est de constater que EmG-P et nombre de ses confrères moldaves se retrouvent en phase. est si souvent déploré ? Difficile de caractériser EmG-P et ses confrères de la génération dite des années 1980 d’écrivains moldaves. est considérable. Dans un sens. sinon à la pointe de la mondialisation en cours dans l’acception culturelle et universaliste du terme.davantage de questions qu’elle n’apporte de réponses. une relation qui ne les empêchent pas de privilégier les liens avec la culture occidentale facilités par leur rapprochement de la culture roumaine. 1871  » (p. ces quatre mondes ne sont pas mis à contribution de la même façon et ne sont pas maîtrisés avec le même bonheur. Dans un premier temps. la catégorie d’écrivains moldaves est encore moins appropriée. comme le suggère Danièle Bruhman dans les informations qu’elle donne sur l’exil juif communiste bessarabien en France dans Exils bessarabiens : entre Kichineff et Paris. 1 150 Les données fournies sur ce thème par Petre Negura dans Ni héros. à regarder de plus près. Evidemment. non associé à celui de moldave d’ailleurs. on ne pouvait pas faire mieux en à peine deux décennies. pourrait-on faire remarquer. « Il aime trop la France pour souhaiter bon vent à ces sans-culottes incurables. la France et les Français entretiennent des rapports plus complexes avec les changements survenus aux trois dates citées. Son livre se situe au carrefour de quatre mondes : russe (ou plutôt russe ex-soviétique et post-soviétique). EmG-P est donc un écrivain moderne. L’Occident. Mais. l’allemand. fort répandu dans les milieux intellectuels à l’Est. Non seulement EmG-P et sa génération sont aux antipodes des écrivains moldaves de l’époque soviétique mais la distance qui les sépare des écrivains moldaves consacrés à l’époque soviétique qui. convient davantage aux russophones et aux locuteurs du yiddish jusqu’à la Seconde Guerre mondiale. il serait plus cohérent de parler d’écrivains roumains tout court puisque l’actuelle République de Moldavie ne représente qu’une modeste composante de la roumanophonie. et non pas à la révolution sociale et démocratique qui l’a précédée). ont présidé aux changements survenus en Moldavie à la chute de l’URSS. Cependant. il y a deux siècles. celui de l’ancienne URSS. du Tissu à vif : le nombre impressionnant de mots. avec tout un monde. tout au moins pour les lecteurs de Roumanie. du côté des rouma- . 2012. ni traîtres  : les écrivains moldaves face au pouvoir soviétique sous Staline (2008) me semblent édifiantes en ce qui concerne les roumanophones. écrit-il à propos de son héros en visite à Paris lors des débordements qui ont accompagné les manifestations lycéennes et étudiantes de mars 2006. pour ce qui est de l’entre-deux-guerres. Et le français. et les multiples digressions de EmG-P sur ce thème font de son livre une introduction haute en couleur au paysage sociolinguistique moldave. Il n’y a pas eu de véritable vie culturelle moldave et/ou roumaine à l’époque tsariste en Bessarabie. itinéraires d’une association d’émigrés bessarabiens en France (1925-1939). sur des positions traditionalistes et nationalistes. du nom qui désignait le territoire de l’actuelle République de Moldavie depuis son annexion à la Russie. On arrive ainsi à un aspect plutôt déconcertant. hier comme aujourd’hui. 35). n’est qu’une facette du cosmopolitisme cultivé par EmG-P.

EmG-P pose un autre regard sur le passé communiste de son pays. au dîner réunissant la famille dans la maison de ses parents. ce père personnifie une certaine réussite sociale par rapport au milieu paysan d’où il vient et qu’il continue de fréquenter. exige que son fils lui obéisse au doigt et à l’œil un peu de la même façon que lui-même obéit à la direction du parti et à la « mère-patrie ». sur laquelle plane la figure menaçante du père. Militaire de carrière. Leur fils est le seul à avoir des parents «  intellectuels  ». certains auteurs ayant pris leur distance avec la critique tous azimuts d’antan qui avait perdu de son intérêt à force de répétition. nationale) qui s’était maintenue dans sa pureté contre toute attente malgré le déni dans lequel elle avait été tenue.nophones. en sorte que les maîtresses de maison du village évitent de la recevoir chez elles. période qui correspond à la conception et à l’écriture du roman de EmG-P. communiste convaincu. La réussite de ce dernier est en effet exemplaire et son comportement. sur le plan littéraire. les promesses démocratiques bafouées. contrairement à celui de sa cousine. « Et maintenant. et continuera à l’être à certains égards. dont les professions de foi sont authentiques mais qui est doté de suffisamment de bon sens pour éviter tout dérapage. Cependant.) L’ordre traditionnel a été sérieusement bousculé lors de l’installation du régime. sans doute. celle qui a suivi à la lettre le précepte de l’Internationale : « Nous étions rien. des enfants dont les parents avaient échangé la pelle contre la truelle et travaillaient dans les nombreux chantiers de construction de la capitale » (p. (Ceci a eu comme effet de ralentir la russification. le père. 25). est devenue députée au Soviet suprême de la RSSM. Sur ce point. il suggère à quel point dans les campagnes moldaves et parmi ceux qui en sont issus la « tradition » s’est révélée impuissante face aux mécanismes d’aliénation propres au régime communiste lorsqu’elle n’a pas contribué elle-même à les faire accepter. ou encore rappeler l’enfance soviétique heureuse décrite par Savatie Bastovoi dont le livre Les lapins ne meurent pas vient d’être traduit en français par Laure Heinkel chez Actes Sud. soyons tout ! ». on peut mentionner le succès retentissant du livre Né en URSS de Vasile Ernu. Peu après. paru en 2006. et « pas dans le bon sens du terme » au goût du père du narrateur (p. 60-62). qui proclame sa fidélité au communisme en toute occasion. la crise économique et le désordre politique rampant ont favorisé un changement de cap . donne son avis sur tout. lorsque son fils fait par mégarde une grosse tache sur le portrait de Lénine sa colère redouble. pendant familial de l’autoritarisme qui régnait sans partage en URSS. sans que les héros d’un tel exploit aient de titre de gloire à retirer d’une résistance somme toute involontaire. et son dévouement est mal récompensé en comparai- son avec cette cousine qui. 12). Son épouse. aux jérémiades anticommunistes se sont succédé les incantations nostalgiques savamment orchestrées par le Parti des communistes moldaves au pouvoir tout au long des années 2000. malgré ses convictions communistes répétées. comme en témoignent les réactions des villageois devant la carrière fulgurante d’une des leurs. Toujours à cette période remonte. pour s’en prendre à sa mère coupable de l’avoir invitée. accès à l’éducation… Certes. elle fréquente les ivrognes du village. Enfin. Dans son milieu d’origine. reléguée au second plan dans la plus pure tradition patriarcale. chrétienne. urbanisation. Veuve sans enfants. bien au contraire. comme le triomphe d’une «  tradition  » (paysanne. ses collègues de classe à l’école étant tous «  des enfants devenus urbains en vertu de l’extension de la ville de Chisinau aux dépens des villages situés aux alentours. avec cette famille nous avons la mesure des changements rapides qui ont caractérisé la société moldave à l’ère soviétique : mobilité sociale. professeur de « langue maternelle » (de roumain). n’a rien de choquant au regard de la tradition. le militaire. ces changements n’ont pas touché de la même façon tout le monde. à peine entrée au parti. Membre du parti de longue date. comme le montre le dénouement qui a longtemps prévalu dans certaines campagnes moldaves. doit faire preuve de beaucoup de patience et d’ingéniosité pour protéger son fils d’un mari pathétique à souhait. alors que lui il se tue à la tâche en composant des poèmes et des discours à la gloire du régime depuis tant d’années (p. 62). Il est fondamentalement honnête. A travers le portrait de la famille du narrateur. due à leur position sociale peu enviable. Il en va de même pour son épouse. pris de panique à l’idée que la bourde de son rejeton puisse être mal interprétée et lui causer des ennuis. il s’abstient d’affronter cette parente indigne mais crainte. il a perdu toute sa superbe pour redevenir le fils de paysan que le pouvoir soviétique a élevé. porte les paroles. commente l’auteur. 151 . Décidément. instruit et fait de lui un homme – un communiste  » (p. le souci d’une évocation plus réaliste de la vie quotidienne à l’époque soviétique.

pas méprisé. pas plus que tant d’autres récits qui circulent oralement à propos de cette époque et dont les héros n’ont pas de raison de se vanter. la vraie question est de savoir non pas pour quelles raisons on adhérait au parti et on croyait au communisme en ce temps. c’était un peu comme si le narrateur enfant pouvait croire pouvoir l’emporter face au père tyrannique. . Il y avait l’esquive. s‘il n’a jamais été plébiscité. par inconscience ou en toute innocence comme le narrateur enfant lorsqu’il s’en prend au portrait de Lénine. est respecté. sans doute. la réponse est nettement plus problématique qu’à la première. pour reprendre le sous-titre du journal de voyage en URSS de Panaït Istrati (Vers l’autre flamme. plutôt modestes mais bien réels. Paris. Ils ont « évolué ». que l’Etat communiste perde de sa superbe. par inexpérience. 1932). EmG-P a contribué. C’est ce qui explique le contenu ambigu et parfois contradictoire des acquis de la modernisation communiste et surtout leurs limites. marque plutôt d’impuissance. Avec le temps. On pouvait. sur le plan matériel mais aussi en matière des droits. si l’on pense aux mille stratagèmes déployés par la mère. pendant les années qui ont suivi. Ce qui est également suggéré indirectement par EmG-P  c’est que la modernisation qui a eu lieu à l’époque communiste est indissociable de l’autori­ ta­ risme sans faille du régime.152 poète à ses heures à la gloire du régime. Tout compte fait. pour que nombre de ces acquis volent en éclats. force est de constater que les gens en ont bel et bien goûté les fruits tant que cet autoritarisme a perduré. de précieux relais du côté de la tradition malgré le choc que celle-ci a subi au départ. des grands-parents. cet autoritarisme a été accepté le plus souvent de bon gré. autoritarisme qui a béné­ ficié. et le rappel réaliste des lourdeurs qui pesaient dans l’espace public mais aussi intime dans la Moldavie communiste de son enfance. On peut porter les jugements que l’on veut sur les performances et les ratés de cette modernisation accélérée et brutale. de s’opposer au régime. me semble-t-il. l’ordre traditionnel a fini par faire bon ménage dans bien des situations avec l’ordre politique communiste en sorte que ni l’un ni l’autre n’est sorti indemne de cette cohabitation. Ce serait la seconde raison pour laquelle EmG-P est à mes yeux un écrivain moderne. le contournement. Mais envisager de résister. à dissiper les illusions que d’aucuns continuent à cultiver sur les vertus de la tradition et sa compatibilité avec la modernité. commettre des écarts par rapport aux croyances et aux exercices imposés du culte léniniste. Et. les mille obstacles qui ont freiné l’émergence de structures démocratiques. ils ont changé par certains côtés et ont même renforcé leur emprise à force de se nourrir réciproquement. non seulement parce qu’il procurait des avantages. le penser sérieusement même sans chercher à passer à l’acte. mais aussi parce que le pouvoir communiste a su s’appuyer sur les traditions en faisant les concessions qui s’imposaient. n’avait pas sa place dans l’espace soviétique. ou encore la résignation. l’attrait exercé par un autoritarisme puisant sans gêne dans les registres les plus divers montrent que la question de la modernisation demeure d’actualité à l’Est. la question ne s’est pas posée. que son autorité vacille. La reconstitution littéraire de l’incident « politique » survenu dans l’intimité d’une famille moldave à la fin des années 1960 par EmG-P ne laisse pas de doute là-dessus. mais alors c’était par inadvertance. « L’homme qui n’adhérait à rien ». A travers le portrait au vitriol du père du narrateur. répétons-le. mais s’il y avait des raisons pour ne pas le faire. peut-être envié. Il a suffi que le système implose. A la seconde question. La dégradation de la situation.

Toate acestea poţi găsi aici și acum în tine. potenţialul nelimitat. Experienţele autorului. ea este trezirea și realizarea sinelui nostru divin. Acum autorul vrea să le împărtășească tuturor. Acum conștientizarea ta poate fi trăită în comuniune cu toţi.. Libertatea pe care o vei experimenta când găsăști iubirea în inima ta .. roagă-te. Fragment VIAŢA este cea pe care o IUBIM și DRAGOSTEA e cea pe care o TRĂIM. Trezirea! Realizarea Sinelui și energia noastră creativă fără de sfârșit. RÂS și DRAGOSTE în OCHII.. Fluxul conștiinţei noastre colective este etern și atemporal.nu vei putea fi manipulat.. Călătoria dincolo de minte și de corp spre înţelepciunea noas- 153 . lângă Coran și Biblie. Marc scrie despre: 1. Călătoria spre suflet: INIMA . China și America de Sud. DRAGOSTEA! Cuvintele autorului Eu sunt medic. Dr.. personalitatea etc. Cum nu ai nevoie să mergi în India pentru a experimenta Mânâcă. Pray. Iubirea care ne așteaptă chiar acum! Această carte este o călătorie spirituală. Am fost martorul evenimentilor care nu se pot explica. Tot spre ce noi toţi aspirăm este prezent și ne așteaptă cu răbdare. O fântână prin care curge potenţialul nostru nelimitat.. iubește (Eat. ZĂMBET.. Cum să te trezești și să descoperi cine ești și care e natura ta adevărată. spre o conștientizare veche și eternă care există în noi toţi. 3. Cum lucrurile pe care societatea le utilizează te definește . spre înţelepciunea noastră internă. Când am fost foarte tânăr am cunoscut limitele știnţei omului.sunt lipsite de importanţă. Love).. . ci mult mai mult.... Persoanele de pe Facebook au pus-o pe listele lor de cărţi preferate. Fiji. o să fii plin de speranţă.locul de muncă.com Cartea lui Marc Kaufman a apărut înainte acum câteva luni la Editura Balboa Press și fără niciun fel de publicitate cartea a avut succes în întreaga lume. și interacţiunile lui unice cu mai multe triburi indigene din întreaga lume au dat răspunsuri la întrebările universale.... Călătoria spre casă. nu-ţi va fi frică de nimic.. întrăbările sunt înlocuite de conștientizare și de o relaxare profundă! Acum ești respiraţia vieţii și a iubirii! Această carte atinge esenţa umanităţii noastre și a sufletului nostru.. Vorbiţi cu ZĂMBET. înfăţişarea. chiar MAI BINE! Și așa Începe. e mai bine! Ah Ha. Ce este atât de special la acest autor și la mesajul lui ce se răspândește extraordinar de repede peste glob fără a da semne de ralenti? Este vorba despre căutarea universală a dragostei și a iluminării.. Cartea descrie o călătorie spre casă. Omul nu e numai mintea și corpul. Acum. 2. 4.Mihaela Lazović A trăi scrisori de dragoste dincolo de timp şi spaţiu laz_13@yahoo. CĂLĂTORIA SPRE SUFLET. care este medic de profesie. Ah . chiar și în locuri precum India. spre inimă și spre esenţa omului. Acum.poţi ajunge de Aici până Acolo – MINTEA! Un FLUTURE .

Cluj Napoca. cercetător și arhivist. pentru cel de al doilea se impune precizarea că este vorba despre Mititelu Cezar. O reţetă de inimă pentru o viaţă de abundenţă. O iubire de sine prin care sănătatea și bunătatea curg și dragostea topește pe toţi și totul. Aceasta s-a repetat de multe ori viaţa mea. I 234327 cotă CNSAS. Intenţia inimii noastre pure și iubitoare este susţinută și manifestată în Univers. coleg de facultate cu Nicolae Iuga. care poate fi trezită în noi toţi. te leagă de textul lor într-un mod neașteptat. dosar de grup cu nr. așa cum el însuși noteză. am început să scriu despre experienţe care îmi înalţă sufletul. Am avut ocazia să îl cunosc pe un fost șef indian. Securitatea. cu dragul meu Guru. și Lineage Sakya și Drukpa Traditii tibetane. în cheia autorului. se constuie într-o încercare de restituire a unor bucăţi de istorie recentă care au marcat. Am avut. norocul să trăiesc cu vindecătorii Maori din Noua Zeelandă. Volumul lui Nicolae Iuga. ca un deșert preferat. avea înclinaţii filosofice sau pur și simplu se găsea adesea în anturajul unor personalităţi de factură intelectuală. Pe deplin conștienţi și gata să ne trezim. din penumbră. Ultima parte reprezintă reproducerea dosarului în sine. Acasă în inima noastră! Această călătorie spirituală este drumul spre casă. 2012. secţinuea secundă propune. „The Breath”.. de îndată ce te afunzi în lectură. este „întrucâtva diferit faţă de dosarul din memoria mea.com Există cărţi care. cezarul și sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel (apărut la Editura Limes. de asemenea.. Drupon Nawang și Shankarananda Giri.”1 Calitatea de personaj al unui astfel de dosar era relativ ușor de dobândit dacă o persoană desfășura activităţi cultural-literare. și Rinpoche Geshe Tulku Ahbay. în Addenda. devenirea profesională și personală a autorului. Cluj Napoca. adică faţă de dosarul pe care eu l-am văzut și citit în luna mai. și HHthe Gyalwang Drukpa). deși grele de sens și de implicaţii. Toate posibilităţile există. a dosarului de urmărire informativă „Horia”. cezarul și sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel. Editura Limes. Dacă prima parte a volumului transcrie interpretarea. Dacă primul nu are nevoie de prezentare. p. să călătorim împreună. Speranţa Milancovici „Semn” de carte: Nicolae Iuga. 2012. Cu aceasta conștiinţă de sine ne-am născut toţi și cu ea re-intrăm în această viaţă. 17 . Prietenia strânsă cu acești maeștri preţioși din aceste culturi indigene și multe altele au nutrit ceea ce eu numesc uo „veche eternă conștientizare colectivă”. Securitatea. Autorul așează momentul stârnirii interesului Securităţii pentru pentru persoana sa sub semnul întâlnirii cu scriitorul dizident Paul Goma și cu Cezărică. Am crescut în Danbury Connecticut. așa 1 154 Nicolae Iuga. (HH Trizin Sakya. Așa cum călătoresc eu. Master de Kriya Yoga. Această știinţă ne așteaptă cu răbdare să venim acasă la noi înșine. Împart experienţa mea cu tine. Cum anume? Vă voi mărturisi impactul pe care l-a avut asupra mea de îndată ce voi fi încheiat prezentarea efectivă a volumui-document /pe care îl semnalăm în aceste rânduri. iar impulsul de a publica dosarul în discuție a fost. precum și de scriitorul Paul Beldi Ladislau. La vârstă de unsprezece ani. câteva observaţii semnate de Claudiu Porumbăcean. la natura noastră adevărată. cezarul şi sfoara de cÂlţi a lui Elie Wiesel m_speranta@yahoo.tră interioară ne va aduce la drumul către potenţialul nostru nelimitat. intitulat Securitatea. ca și pe a aceea a celorlalte personaje care populează paginile unui „dosar de securitate”. Wyandotte. ISBN 978-973-726-669-9). sau mai exact a acelei versiuni de dosar care i-a parvenit lui Nicolae Iuga și care. Când energia noastră creativă este fără limite tot ce imaginăm este posibil.

p. Îi răspund pe această cale. Firește că am auzit. cezarul și sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel. ca o lectură revelatorie.. vinovată în special de . în cazul de faţă. E un pas care poate reașeza piesele în jocul prieteniei.. chiar de familie. dar nu și interesul aplecării asupra dosarelor vizând propria familie. creaţii proprii. Mometul-cheie al începerii urmăririi operative în cazul grupului de studenţi la filosofie din care făcea parte și autorul l-a constituit participarea acestora la Festivalul Naţional de Poezie Studenţească desfășurat la Iași. un coleg al meu. excepţional jurnalist de la Caţavencii [. a-l face public reprezintă un act de curaj deîndoielnic. 2012. a determinat așezarea preocupării pentru acestea în lista priorităţilor noastre. Elie Wiesel. cititorul va dezlega semnificaţiile sforii de câlţi menţionată încă din titlu. Cluj Napoca. Am avut mereu certitudinea existenţei. Dosarul lui Nicolae Iuga a funcţionat. dictat de faptul că unul dintre protagoniști este un intelectual. ca titlu de glorie care te consacra drept persoană de interes sau ca om de cultură) traversând timpul și răsunându-mi în memoria mai mult sau mai puţin voluntară. 15 2 Mai mult decât atât. 2012.cum precizează acesta din urmă. și de re-înţelegere a propriei deveniri. cu propriul trecut. E un moment de confruntare cu sine. Însă niciodată până acum nu mi-a fost dat să văd. un cadru didactic. încă din copilărie. trebuie punctat faptul că o astfel de lectură. Nicolae Iuga. vorbindu-se despre existenţa acestui tip de dosare. în aceste pagini. de îndată ce vom găsi curajul necesar unei atare asumări. Notăm drept remarcabil conturul personajului Cezar Mititelu. Securitatea. al relaţiilor de colegialitate.. Securitatea. Editura Limes. în felul meu. vagabondul genial și liber căruia regimul nu i-a găsit o cămașă de forţă pe măsură. o fărâmă din kilometrii de rafturi cu dosare similare. marca Nicolae Iuga. 155 . o poveste urâtă. intelectualitate. cezarul și sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel. finalmente. 18 3 Nicolae Iuga. care s-a întâmplat demult. „un prieten. Dincolo de interesul pentru trama în sine. care se întreabă retoric undeva „pe cine mai poate intersa azi așa-ceva. să citesc un astfel de dosar. dincolo de astfel de pagini transpare caracterul omului în general și. Cluj Napoca. A accede la propriul dosar. din rațini de paranoia persecutoria sau. unde aceștia au prezentat. Lectura alertă a scriiturii proaspete. în 1975. ca de altfel marea majoritate. Editura Limes. autorului. departe de valorile acceptate de cenzură. al a analiza și. în cazul nostru. de ce nu. al românului în special.”3 Înainte de toate.. ecourile urmăririlor reale sau imaginate (așa cum semnalează Nicolae Iuga. este în mod absolut necesară pentru oricine dorește să deslușească mecanismele unei epoci recente. parcurgerea textului (mă raliez aici mărturisirii lui Claudiu Porumbăcean și afirm alături de acesta că nu am lăsat volumul din mână până când nu l-am citit integral) a adus în prim plan un proiect necesar care a mai traversat episodic propriile reflecţii destinate viitorului. p. așa cum era de așteptat.] Cornel Ivanciuc mi-a spus că ar fi păcat să las acele întâmplări nescrise”2. un om de care mă leagă sentimente de solidaritate culturală. Ne oprim o clipă și asupra epilogului destinat corespondenţei lui Nicolae Iuga cu laureatul Premiului Nobel pentru Pace.

publicată într-o ediţie lux și recenzată de profesori universitari cunoscuţi în Serbia. Vladimir Barović de la Departamentul de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filosofie din Novi Sad. se propune să se schimbe percepţia publicului asupra fenomenului cinegetic și deopotrivă. Indiferent de natura activităţii umane. În ultimii ani. iar vânătorii au fost și sunt primii interesaţi în conservarea speciilor. Cartea lectorului univ. oamenii depuneau un anumit efort fizic și/sau intelectual. Deoarece din acest domeniu al jurnalisticii în Serbia nu există un număr mare de texte știinţifice și de specialitate dedicate relaţiei dintre mass-media și vânătoare. Capitolul trei cumulează articolele știinţifice dedicate mass-mediei specializate în turism cinegetic. 118 pagini. atitudinea anumitor vânători asupra vânătorii. dr. politică. cuvântul vânător a devenit sinonim cu ucigaș de animale. această carte este bine-venită pentru studenţii de la jurnalistică și 156 . Se adreseaza tuturor celor dornici să observe animalele sălbatice fără a le vâna. în vederea satisfacerii nevoilor în continuă creștere și diversificare. utilizând instrumente și mijloace specifice unei anumite perioade din istoria societăţii. Termenul de cinegetic provine din cuvintele kion (câine) și agein (a conduce). Este o modalitate de a petrece timpul liber din ce în ce mai solicitată de către cei care sunt preocupaţi de protejarea fondului cinegetic. Mediji u lovstvu i lovnom turizmu. oamenii s-au ocupat cu o multitudine de îndeletniciri de natură economică.Virginia Popović Mass-media despre vÂnătoare şi despre turismul cinegetic popovic. în legătură cu vânătoarea și turismul cinegetic. vânătoarea este considerată un sector economic distinct în ansamblul economiei naţionale. Prin programele pe care le-a iniţiat și prin editarea revistelor de vânătoare. Novi Sad: Editura Show me. Acestea sunt articole și modele ale unei bune practici în meseria scrierii reportajului și altor genuri ale jurnalisticii. militară. având iniţial semnificaţia unei activităţi exercitate prin folosirea câinilor în scopul capturării vânatului. De-a lungul timpului.com Vladimir Barović (2011). sportivă etc. socială. În tot mai multe ţări.virdjinija@gmail. în capitolul doi se găsesc articolele și lucrările publicate în reviste de specialitate. ceea ce constituie o formă de repunere a oamenilor în contact cu natura. ISBN 97886-85913-05-1. pentru că vânătoarea înseamnă mult mai mult decât tirul pe animale vii. Despre vânătoare și despre turismul cinegetic în mass-media actuală apar tot mai multe articole care scot în evidenţă misiunea acestor tipuri de publicaţii. aduce în faţa noastră un șir de lucrări știinţifice care au ca temă rolul și importanţa mass-mediei în vânătoare și în turismul cinegetic. Turismul cinegetic este o alternativă ecologică la expediţiile de vânătoare. Această monografie este împărţită în trei capitole: în primul capitol se vorbește despre istoria mass-mediei dedicate vânătorii.

Prin această carte se pot scoate în evidenţă și înţelege un șir lung de puncte comune. Configurarea spaţiului mass-media în domeniile specializate în vânătoare. despre cea a lui Ioan Cantacuzino până la Tudor Vladimirescu. Dan Berindei. p. unde este luat ca exemplu numele Ion sau Ioan. întoarce omul în sânul naturii. prăbușirea Fra­ n­­ ţei și cedarea Basarabiei. iar la rubrica de Memorialistică sunt redate amintirile despre Carol al II-lea și despre epoca sa unde se găsesc date preţiose despre imaginea lui Mu­­­ s­­ solini. fiind o ramură importantă turismului. Despre problemele lui Michelangelo în realizarea tavanului Capelei Sixtine se vorbește la rubrica de Imagistică. Iată câteva titluri interesante din această carte: Rolul mass-media și al serviciul public în activitatea organizaţiilor turistice și cinegetice din Voivodina. Relaţii și perspective ale sistemului contemporan mass-media și turismul cinegetic în Voivodina. care este cel mai frecvent nume masculin la nivelul întregii populaţii și în majoritatea epocilor istorice. apare un text despre activitatea serviciilor secrete de informaţii în România. Raportările privind vânătoarea și turismul cinegetic contribuie la educaţia în acest domeniu. care „deschide cu sabia porţile procesului istoric de construire a unei Românii” (acad. pe care unii dintre conservatorii locului o văd ca fiind un complot al lumii creștine împotriva lor (prof. iar despre cuvintele arabe intrate în limba română.33). mai precis despre regiunea Olteniei până la 1965. mai precis date despre căsătoria Mariei de Edinburgh cu Ferdinand de Hohenzollern. Strategia mass-media a Societăţii Cinegetice din Serbia. memorie și istorie. la capitolul de Istorie a cuvintelor scrie acad. unde este pusă în centrul atenţiei valoarea antropologică a patrimoniului muzeistic. care nu au fost cercetate până acum în acest spaţiu. la dezvoltarea ei. Rubrica Aniversare este dedicată activităţii didactice și știinţifice a academicianului Dinu C. apoi câteva date despre renunţarea principelui Carol la tronul României. iar rolul mass-mediei în promovarea acestui domeniu este extrem de important. contribuind astfel la formarea unui model de cooperare știinţifică dintre două discipline. cu dorinţa ca analizele teoretice să se poată implementa și în practică. civilizaţia poporului român și nu numai. Giurescu. p. Cartea autorului Vladimir Barović aduce în faţa noastră o cercetare interdisciplinară dintre mass-media și turism cinegetic. REVISTA Istorie şi civilizaţie Noul număr al revistei „Istorie și civilizaţie” care apare la București și strânge laolaltă cele mai renumite nume de istorici care vizează di­ verse zone ale istoriei. 50). descoperind cititorului faptul că vânătoarea. dar și la promovarea Voivodinei ca o interesantă destinaţie turistică. Numărul 31 din aprilie 2012 cuprinde texte legate de istoria monarhiei. Nu lipsesc nici relatări des- 157 . Educaţia managerilor în mass-media și în turism cinegetic. la prima vedere diferite. Adrian Cioroianu. Când este vorba despre România modernă.de la turism interesaţi de munca mediilor specializate în domeniul turismului cinegetic. despre onomastica regală universală. unde sunt redate rânduri despre Constituţia lui C. aduce în faţa cititorului câteva cr­ â­ m­­ peie din istoria. dar și despre o istorie de mâine unde se pune problema dezvoltării simultane a fenomenelor „cu aceeași matrice ontologică: teama europenilor de emergenţa politică și demografică a lumii islamice” și „teama lumii musulmane de asaltul modernităţii”. În revistă sunt incluse pagini despre primii diplomaţi români. Revista conţine articole de antropologie urbană. Despre misterele Dondonei putem citi la rubrica de Mit. La rubrica de opinii. Mavrocordat. revista pune la dispoziţie cititorului câteva pagini despre începuturile drumului constituţional al României. Turismul cinegetic este cu siguranţă unul dintre potenţialele de dezvoltare ale Voivodinei. La capitolul care cuprinde istoria României în perioada comunistă se găsește un text despre reorganizarea administrativă a statului în perioada ocupaţiei sovietice. Cartea lui Vladimir Barović este un document util pentru toţi cei interesaţi de a cunoaște mai profund legătura dintre om și natură. cu­ l­­­­ tura. Marius Sala. dr. despre activitatea știinţifică a lui Pico della Mirandola.

pre feme­ ile care au influenţat destinul unor popoare, de data aceasta es­ te vorba despre Vir­ ginia Oldoini, considerată cea mai frumoasă femeie a secolului al XIXlea și care a contribuit la înfăptuirea unificării Italiei și la victoria Risorgimento-ului. La capitolul de Cărţi de referinţă, de data aceasta este prezentat volumul Asasinările în masă din RASSM în perioada Marii Terori (documente desecretizate din arhivele MAI și SIS ale Republicii Moldova). Urmează câteva pagini despre activitatea Serviciului Secret Britanic de Informaţii MI6 în România, despre rolul agenţilor dubli în istorie, despre istoria cafelei, despre haiducie ca fenomen al istoriei Sud-Estului Europei din Evul Mediu și până în perioada comunistă.

Revista conţine aproximativ optzeci de pagini, în culori, cu o hârtie de calitate și cu un conţinut excepţional, fiind de mare ajutor în cunoașterea istoriei și civilizaţiei poporului român și a popoarelor care ne înconjoară.

REVISTA Letopis Matice Srpske
Letopis Matice srpske este o revistă literară în limba sârbă care apare încă din anul 1824. Pare ciudat și minunat faptul că o astfel de realizare a creat-o chiar cultura sârbă, iar revista, cu intermitenţe, apare de 188 de ani. Revista a apărut pentru prima dată la Novi Sad cu numele Сербска летопис, a fost tipărită la Buda iar fondatorul ei a fost scriitorul și istoricul literar George Magarašević. În scurt timp revista devină locul cel mai de seamă unde se pot publica rezultatele cercetărilor asupra literaturii sârbe. Letopis Matice srpske a pus încă de la începutul apariţiei sale în centrul atenţiei cercetările din limbă, literatură, istorie, religie, folclor și cultură a tuturor popoarelor slave. Revista apare lunar, cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Serbia și de Secretariatul Provincial pentru Educaţie și Cultură din Voivodina. Redactorul-șef este poetul și profesorul universitar Ivan Negrišorac. Revista este împărţită în patru capitole (Poezie și proză, Cercetări, Mărturii și Critică literară). Numărul de faţă, din aprilie-mai 2012, aduce în faţa cititorilor noi cercetări asupra legăturii dintre tehnică și filosofie, despre părerile lui Adorno despre conceptele de înţelepciune și virtute, despre alchimie ca o metodă de traducere a operei, portretele literare unor cunoscuţi scriitori sârbi cât și cercetări asupra personificării podului și jertfei în opera lui Ivo Andrić și alegoriile lui Matija Bećković din cartea sa Drumul inexistent. Despre întâlnirile dintre diferite culturi, despre poezia epică orală sârbească se poate citi la capitolul de mărturii iar cele mai de seamă cărţi de critică literară apărute în anul 2011 sunt recenzate de cercetătorii care descoperă cititorilor că antologiile care cuprind texte despre moarte, texte despre drama expresionistă sârbească, despre barbarie ca autodestrucţia umanităţii, texte despre opera scriitorilor ruși din secolul XIX dar și despre cei mai de seamă nuveliștii sârbi a căror opere literare sunt puse în contextul spiritualităţii europene, pot stârni mare interes cititorilor care au avut norocul să le răsfoiască. Revista literară Letopis Matice srpske nu conţine niciun rezumat într-o limbă de circulaţie mondială, este publicată cu alfabetul chirilic, ceea ce face să aibe un public mai restrâns de cititori, însă calitatea textelor nu se poate pune în discuţie. O revistă literară ieșită de sub pana celor mai de seamă oameni de știinţă din Serbia, care chiar în titlul ei conţine cuvântul letopiscronică nu aduce lucrurile în faţa noastră puse în ordin cronologic ci diahronia și sincronia se suprapun, vechiul și noul fiind întotdeauna în actualitate iar rezultatul este această revistă care apare de aproape două secole.

158

SMS

159

Eugen Bunaru

Din nou, despre poezia fără frontiere…
eugenbunaru@yahoo.com Sâmbătă, 23 iunie, ora 10 și 30 de minute. Un cer limpede-limpede, un soare torenţial ce anunţă începutul unei zile caniculare. Suntem deja la ieșirea din Timișoara, în mașina Bibliotecii Judeţene Timiș, pe drumul ce are drept punct terminus localitatea Torac. Un nume care probabil n-ar spune mai nimic celor mai mulţi cititori ai acestor răzleţe rânduri sau simple impresii, fugitive, (ca să nu le numesc, pretenţios, însemnări) de călătorie. Un nume care, însă, ne va face mult mai sensibili la sonoritatea sa ciudată, parcă deopotrivă exotică și familiară, atunci când vom ,,deconspira” că e vorba de toponimicul unei comune, din Serbia vecină, locuite în majoritate de români, ajunși, aici, în virtutea tumultului istoriei, pe vremea vajnicei împărătese Maria Tereza. Suntem o formaţie de trei poeţi: Andrei Bodiu, Tudor Creţu și subsemnatul. Nu trebuie omis un personaj-cheie: șoferul instituţiei, un adevărat profesionist al volanului, în compania căruia ne-am simţit, pe tot traseul, dus-întors, în perfectă siguranţă. Facem un scurt popas la Novi Sad, oraș de un farmec aparte, meridional, cu străzi largi și curate, adiate laolaltă de lumină și briză, cu oameni amabili și veseli (e weekend!), cu biserici și clădiri ce impun prin nota lor, distinctă și distinsă, de apartenenţă arhitecturală la un timp centraleuropean, cu podurile sale arcuindu-se svelte peste o Dunăre maiestuoasă, ce ascunde, în apele sale calme, abia vălurite, tot zbuciumul și misterul veacurilor trecute dar, poate, și ale celor ce vor veni ... Ne întâlnim cu poetul și prietenul nostru Pavel Gătăianţu, însoţit de un coleg al său, (ardelean, de origine), de la Radio Novi Sad, secţia română, un conviv cât se poate de jovial și colocvial (mea culpa, pentru faptul de-a nu-i fi reţinut numele). De la o terasă la alta, ne întreţinem, preţ de vreo două ore și mai bine, intersectându-ne amical vocile, în jurul paharelor cu binevenite licori răcoritoare, în conversaţii pe toate temele și subiectele posibile. În fine, ne îmbarcăm și o luăm din loc. E aproape ora 17,00 (ne-am sincronizat cu ora …locală), iar la ora 18,00 suntem așteptaţi la Casa Bănăţeană din Torac. În drum, ne vom abate și la Zrenianin, un oraș mai mic, dar, nu mai puţin plăcut vederii, chiar și, așa, din goana mașinii. La Torac, suntem întâmpinaţi cu multă căldură (alta decât aceea a asfaltului topit de soarele văratic) de o mână de oameni, de toate vârstele și profesiile, dornici parcă de o anume regăsire, dornici de o întâlnire, de suflet și spirit, prin glasul poeziei, prin vraja cuvântului încărcat nu doar de har, ci și de aromele limbii materne. După un cuvânt, (deloc convenţional), al domnului Costa Roșu, directorul Institutului Cultural al Românilor din Voivodina, care punctează semnificaţia și importanţa acestor întâlniri iniţiate și statuate, de o bună vreme, printr-un protocol de parteneriat cu Biblioteca Judeţeană din Timișoara, a venit rândul poeziei. Au citit din creaţia lor (recentă sau deja antologată) binecunoscutul poet, prozator și eseist brașovean Andrei Bodiu, oaspetele de onoare al serii, Pavel Gătăianţu, ,,acest poet extraordinar” (Cezar Ivănescu), mereu fermecător și insurgent, neostenitul redactor șef al EUROPEI, revistă care nu mai are nevoie de nicio

160

Eugen Bunaru, Tudor Creţu, Pavel Gătăianţu, Lavinel Orza, Andrei Bodiu, pe o terasă din Novi Sad

unde ascultătorul trebuie să rămână convins că prin ceea ce i se comunică. Tinerii participanţi au pus întrebări și s-au manifestat cu problemele pe care ei le au zi de zi. Tomici a întocmit un program de instruire a tinerilor care validează toate principiile teoretice aflate la baza jurnalisticii actule.care constituie suportul arhitecturii informative a românilor din Voivodina. folosirea filmului într-un raport de pe teren. în curtea îmbăiată în miros de fân proaspăt cosit. dintotdeauna. ambianţa și atmosfera de de- gajare. editorul și traducătorul Nicu Ciobanu. Cea. dincolo de frontiere .. Ar fi nedrept dacă am omite. Radioteleviziunea și săptămânalul „Libertatea” . a fost realizat de Petar Tomici. cunoscând specificul fiecărui mediu.R. a determinat Departamentul pentru Informaţii a Consiliului Naţional să mobilizeze tinerii interesaţi de această meserie în jurul unui atelier de jurnalistică. însă. Nada Tomić Primul atelier de jurnalistică în limba romÂnă tomichns@neobee. încercând să-și lămurească dile- 161 . discuţiile de la om la om. managerul Bibliotecii Judeţene Timiș. Astăzi. ocrotind un spaţiu binecuvântat sub acest spirit al unei frumoase și de neuitat împărtășiri cu poezia. În calitate de corespondent al Tanjugului de la București a fost martorul Revoluţiei române din 1989. i-a revenit funcţia de redactor coordonator. Alibunar. Unii dintre ei deja colaborează la presa scrisă sau la posturile de radio cu programe în limba română. apoi câţiva ani a fost angajat la „Libertatea”. comentând evenimentelecheie pe mapamond după căderea comunismului și a blocurilor militare. au mers și un pas mai departe. din aceste răzleţe și comprimate impresii. Atelierele organizate. de frăţietate care au însoţit. în 2011. laureatul filialei din Timișoara a U. însușită în marile redacţii de presă. acolo. tradusă în limba sârbă. a trecut și prin războaiele sângeroase din spaţiul iugoslav. de la suflet la suflet. Au fost subliniate deosebirile dintre o contribuţie scrisă pentru săptămânalul „Libertatea”. sub geana asfinţitului. prozatorul și criticul literar Tudor Creţu. la care au luat parte 24 de tineri.net Se încheagă a treia generaţie de ziariști Mediile de informare în limba română se află în faţa unor mari schimbări de cadre. Accentul a fost pus pe scrierea corectă a știrii și a raportului . La reîntoarcerea în ţară. Bizuindu-se pe bogata sa experienţă.ca cele mai frecvente forme de informare la zi sau săptămânal.. unde lucrează cu colegii mai tineri și veghează apariţia fiecărui număr de „Dnevnik” în parte. el află primul datorită raportorilor de la faţa locului. care în cariera sa a trecut prin toate mediile ziaristice.prezentare. veghind. post festum. A început ca ziarist la Radioteleviziunea Novi Sad.. dezbaterea în faţa microfonului (a camerei de luat vederi). unde evenimentul se prezintă cu întârziere de mai multe zile de la data consumării. se află în faţa schimbului de generaţii de ziariști. primul de acest fel în limba română. de unde a trecut la agenţia iugoslavă de presă Tanjug. Atelierul de jurnalistică. poetul. În mod aparte a fost comentată tehnica TV. comentând texte concrete scrise de participanţi sau luate la întâmplare din alte ziare și din agenţiile de presă. cel de-al doilea de la înfiinţarea presei românești actuale.S. mai și iunie au fost organizate sesiuni în patru centre culturale ale românilor: Zrenianin. În alt fel se scrie pentru radio. A fost vorba despre deosebirile dintre genuri ca ancheta. actualmente șeful DESK-ului la cotidianul „Dnevnik”. la umbra bisericuţei de lemn. și el în apropierea pensiei. interviul sau „masa rotundă”. pentru o excelentă carte de proză scurtă românească. Pe parcursul lunilor aprilie. Faptul că un număr mare de cadre ziaristice în limba română se află în preajma pensiei. poetul. și subsemnatul. La cotidianul „Dnevnik” mai mult de zece ani a redactat politica externă. Novi Sad și Vârșeţ. dar au fost prezenţi și studenţi interesaţi de jurnalism. de amiciţie.

că versurile lui Karasek și ale altor poeţi polonezi consemnează tulburările sociale din anii șaptezeci ai secolului trecut. avertizează și îndeamnă la progres. Din discuţiile cu ei. O surpiză a primei zile a Festivalului a fost poetul.mulţi dintre ei cu stagiu îndelungat în munca de traducători. Simakov spune că s-a născut în Leningrad. după aceste sesiuni. 162 . Grzegorz Lausthinsky din Varșovia a tradus peste 30 de cărţi de proză și versuri din limbile cehă. Poezia contemporană oferă dovezi clare că lumea globalizată nu satisface așteptările intelectualităţii. nu pot să-și găsească un serviciu. Literatura de expresie românească a fost prezentă cu succes prin vocile poeţilor Vasile Dan și Slavomir Gvozdenović din România și Adam Puslojić și Pavel Gătăianţu din Serbia. Jovan Zivlak a subliniat. slovenă. cunoscute cursanţilor și care nu sunt cuprinse în manualele de ziaristică. reprezentant al așa-numitului nou val în poezia poloneză. dar și prost lucrate trec fără nicio reacţie a celor care le urmăresc. În ceasul morţii se roagă folosind cuvintele poetului. în numele juriului. Scriitorul francez Jean Portante s-a consacrat traducerii autorilor spanioli și sudamericani. alături de alţi câţiva participanţi. sfârșitul lunii august și al unei veri caniculare. slovacă. este recentul deţinător al premiului tradiţional al acestui festival. Întra-devăr. scriitorul și regizorul britanic Tim Cumming care practică o poeziei urbană plină de umor inteligent și sofisticat. Ptersburg. Poetul și publicistului rus Vladimir Sergeievici Simakov.. La Vârșeţ au declarat că ar fi bine dacă sesiunile de acest gen ar continua și la toamnă prin includerea elevilor de la Liceu și de la Școala de economie din Alibunar. Literatura franceză a fost reprezentată și de Linda Maria Baroș născută în București. croată. Discuţiile purtate în asemenea ateliere ajută omul tânăr să privească mai altfel la chiciul destrăbălările care se perindă zi de zi prin faţa ecranelor TV sau în presa de bulevard. încă nu-i este clar cui aparţine. majoritatea au afirmat că au aflat lucruri despre care nimeni nu le-a vorbit niciodată. macedoneană și rusă. a spus Zivlak. iar acuma trăieșete în St. Critica obligă. Până la urmă. Neobișnuiţi cu practica atelierelor. Cum altfel să explicăm că oamenii evocă vorbele poetului atunci când iubesc? Când luptă. Poezia înseamnă comprimare. la aceste sesiuni au fost analizate situaţii concrete. ca vârsnicii lor din întreaga ţară. se concentrează asupra fenomenelor tranziţiei. Și tineretul român.. EDIŢIA A VII-a A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ DIN NOVI SAD Poezia înseamnă libertate La Novi Sad. Cea de-a VII-a ediţie a întâlnirii poeţilor și scriitorilor din diferite părţi ale lumii a evoluat sub semnul creaţiei literare poloneze. Krzysztof Karasek. se simt marginalizaţi și dezorientaţi. Această poezie a zguduit ca un val puternic conștiinţa intelectualităţii și în ţara noastră. a fost marcat și anul acesta de tradiţionalul Festival Internaţional de Literatură. de asemena cântă versuri scrise de poet. O idee interesantă poate fi ca săptămânalul „Libertatea” să dechidă și o rubrică de critică a programului Radio și TV în limba română. „Sunt profund convins că poezia este o necesitate.mele la începutul carierei. ea este starea condensată a limbii care nu poate fi confundată cu precizia știinţifică”. În faţa publicului din Novi Sad s-au prezentat zeci de autori. ba chiar indignaţi că. Krzysztof Karasek afirmă că poezia înseamnă libertate. unii tineri s-au arătat sceptici. deși au terminat studiile. O sumedenie de emisiuni bune. dar care scrie și traduce în limba franceză. sârbă. a explicat laureatul viziunea sa lirică asupra realităţii.

com Ivana Janjic from University of Novi Sad was one month in France. University of Wroclaw (Poland). 163 . Ivana Janjic also presented magazine Europa . The Scholarship Program for Young Researchers from Eastern Neighboring Countries integrated the young colleague Ivana Janjic. Ivana Janjic.Magazine about Science and Art during the Transition. reports and papers about all science fields for a non-expert and expert audience. from University of Novi Sad (Serbia). Ivana Janjic told that Europa is a science magazine. As periodical publication for scientific experts. In the aim to get wider European Slavonic Network and to include the universities and researchers from the Balkan area Ivana Janjic. University of Goteborg (Sweden). The CESS is created by laboratory MIMMOC EA3812 at University of Poitiers (France). Europe is one of the best Romanian scientific journal in Serbia. During her stay. One of the objectives of the Center for European Slavic Studies (CESS) is to promote the scientific dynamics to facilitate interdisciplinary and multilingual intellectual exchanges by gathering currently disparate segments of Slavic research and to create a kind of digital European portal. periodical publication with news.Ivana Janjić EUrOPA and Ivana Janjic in France ivana_janic@yahoo. as well as University of Novi Sad in the new research projects and larger European scientific cooperation. worked on preparing of two projects of CEES: organization of the international colloquium ”Cultural Slavic Memory Maps” and ”European Summer School for Slavic Studies”. University of Berlin – Humboldt (Germany). University of Yaroslavl (Russia). the CESS made also special relationship with the Quebec Network for Slavic Studies. In presentation. was invited to present her work in France. opinions. The CESS has created partnerships with several European universities: University of Nottingham (Great Britain). University of Banja Luka (Bosnia and Herzegovina). The work program was determined in the frame of research activities managed by Center for European Slavic Studies. University of Moscow –Lomonossov (Russia).

Facultatea de Litere. 11 mai în Sala Senatului din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. România. doctoranzi. etică și comunicare: Experienţe interculturale”.. La Complexul Universitar de la Macea. Ivana Janjić de la Departamentul de Românistică și Departamentul de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filosofie din Novi Sad care au prezentat lucrarea Interculturalitate și tranziţie în revista „Europa”din Voivodina la secţiunea „Jurnalism. care se desfășoară anual în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. România. dr. Conţinutul tuturor comunicărilor ţin de problemele propriu-zise sau conexe spaţiului francofon.. Confluenţe popovic. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Deputat în Parlamentul Republicii Moldova . hab.icfi. Zilele Academice Arădene. Eva Perón.. univ. Frida Kahlo.Trois légendes de la liberté de la création en Amérique Latine: Doňa Marina. prof. România . La colocviu au participat și lec.  (www. Director al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale. s-au desfășurat secţiuni de comunicări și întâlniri informale ale Asociaţiei Absolvenţilor Universităţii de Vest „Vasile Goldiș” din Arad – ALUMNI: „Curricula academică și traiectul profesional al absolvenţilor Universităţii de Vest „Vasile Goldiș” din Arad” – ediţia a III-a și Asociaţiei stu- 164 . professeur des universités. dr. Iași. univ..md) redactate în limba franceză și în alte limbi de circulaţie. dr.com Vineri. Facultatea de Filosofie. prof.Semiotica: ipoteze (ne)convenţionale privitoare la geneza cuvântului. Ana Guţu. au inclus în program spectacole artistice și competiţii sportive studenţești. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. France . Colocviul ”Cultură și comunicare: interferenţe. confluenţe”.Virginia Popović COLOcVIUL INTErNAŢIONAL Cultură şi comunicare: ­interferenţe. Chișinău. Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale (ULIM) în colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Comunicările vor fi publicate în anuarul Francopolyphonie. univ. Evenimentul a fost organizat de catedra de Jurnalism și Comunicare Publică. masteranzi. postdoctoranzi. conf. confluenţe” face parte din proiectul: „Interculturalitate & Francopolifonie”. publicaţie de categoria B a Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universităţii ULIM. După alocuţiunile de salut susţinute de Elena Prus. au fost susţinute comunicările în plen unde s-au prezentat următoarele prezentat comunicări: Jean-Luc Michel. Virginia Popović. Vladimir Barović și drd. proprietate a Universităţii de Vest „Vasile Goldiș”. Coordonator al Direcţiei de Comunicare și Mass media. dr. dr.Perspective systémique de la culture et de la communication. Directeur du master de stratégie de communication globale.virdjinija@gmail. care au fost onorate de prezenţa a peste 1000 de participanţi.ulim. Ludmila Lazăr. Iași. prof. cadre didactice și cercetători știinţifici din peste 20 de Universităţi din UE. ULIM și Ludmila Braniște.. 2012 O nouă ediţie a Conferinţei Internaţionale Zilele Academice Arădene În perioada 18-20 mai s-a desfășurat la Arad cea de-a XXII-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Zilele Academice Aradene” unde au fost prezentate peste 900 de comunicări știinţifice. studenţi. Chișinău a avut loc colocviul știinţific internaţional „Cultură și comunicare: interferenţe. Traian Stănciulescu.. Această sărbătoare academică. lect.univ. „ZILELE ACADEMICE ARĂDENE” – Ediţia a XXII. Prim-Vicerector ULIM. univ dr. univ. dr. Université Jean Monnet Saint-Etienne. ULIM. univ. conf..

La începutul serii a fost interpretat un cântec românesc de 165 . apărute la editurile „Fundaţia Europa” din Novi Sad și „Libertatea” din Panciova. Deschiderea oficială a Zilelor Academice Arădene. – Promotor al formării profesioniștilor în domeniul știinţelor juridice”. cultură și civilizaţie românească într-un mod interesant și neobișnuit. scriitorul Pavel Gătăianţu. a avut loc în Aula „Magna Universitaria” din cadrul Campusului Universitar „Vasile Goldiș”. Cursanţii folosesc manuale și caiete de exerciţii publicate în România. la secţiunea Traductologie: știinţă a comunicării lingvistice și culturale transfrontaliere a fost prezentată comunicarea Revista Europa – o revistă cu caracter bilingv. au demarat cu un Te – Deum la Monumentul marelui corifeu al Unirii. Comunicările știinţifice s-au desfășurat pe secţiuni iar în programul Zilelor Academice Arădene. La fel a fost organizată și o expoziţie de cărţi.S. doctor în știinţe lingvistice la Facultatea de Filosofie din Novi Sad. Grupul are patru cursanţi harnici și interesaţi să înveţe limba română. părintele spiritual al Universităţii de Vest „Vasile Goldiș”. Au fost prezentate cunoștinţele lor despre limbă.A. oficiat de un sobor de preoţi condus de Arhiepiscopul Dr.denţești „E. Școala noastră Life College din Novi Sad organizează cursuri de limbă română pentru toate nivelele și toate vârstele.L. prezentare efectuată de redactorul-șef al revistei. reviste și ziare în limba română. Ediţia a XXII-a. Vasile Goldiș.com Adina Iorga. Banat și Serbia de răsărit iar costumele populare au fost îmbrăcate de cursaţii acestei școli. Mihaela Lazović Seara romÂnească la LIFE COLLEGE laz_13@yahoo. publicate în Voivodina. Cursurile au început în luna februarie a. „Zilele Academice Arădene”. manifestare organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”.c. A fost prezentată și o expoziţie de artizanat și de port românesc din Voivodina. Timotei Seviciu. Profesoara de limba română la Life College e Mihaela Lazović. Pe data de 26 mai 2012 la școala noastră a fost organizată o seară românească.

doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timișoara (2005) și doctor în istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). Tese de Doutorado: LITERATURA. județul Maramureș.Justin P. Narcisa Ţirban . Maramureș.(1976. Universitatea din Novi Sad. 2009). From 2009. Este înscrisă la doctorat la Departamentul de limba și literatura sârbă. Lingvistică și Jurnalism. A participat la numeroase simpozioane știinţifice internaţionale pentru studenţi. Colaborează la revista „Europa”. Philosophie française. Bihor): absolventă a Facultății de Litere si Știinte Socio – Umane. Faculty of European Studies.1982). Jelena Stanojev s-a născut la 1. MESTRADO (1995) e DOUTORADO (2001) em Literatura Comparada pela Faculdade de Letras / UFRJ. A. În prezent lector universitar în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiș”. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timișoara.) la Skopje (Macedonia) și Novi Sad (Serbia). Daniela Sitar Tăut –s-a născut la 7 noiembrie 1972 în Baia Mare.AUTORII Alina Crihană este lector la Facultatea de Litere a Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi. A terminat Școala superioară de comerţ din Novi Sad. 1975. 2007-2008 M. Manojlo Maravić (n.T. Are lucrări publicate în reviste din străinătate despre viaţa culturală a aromânilor din sudul Serbiei. România. Dubravka Valić Nedeljković . Tem experiência na área de Letras (ensino e pesquisa de Literatura) e em projetos de extensão (diálogos da academia com os espaços populares). Professor do Programa de Pós-Graduação em Letras Neolatinas.C. Faculty of Philosophy. lector universitar la Departamentul de Limba și Literatura Română. student. dr. univ. ”BabeșBolyai” University.Bogdan Dragomirescu (b. Timișoara. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Laura Rebeca Precup Stiegelbauer (n. Este lector universitar la Academia de Artă la Novi Sad. former Romanian bureau chief of Radio Free Europe and president of the Romania Relief Foundation. onde ministra cursos para alunos de Português-Espanhol e Português-Literaturas. Institute of Managerial Systems in Popra. A. professor de Literaturas Hispano-Americanas da Faculdade de Letras da UFRJ. „Foaia Sân Mihaiului”. Lector universitar la Facultatea de Arte Plastice Decorative și Design. în cadrul Catedrei de Literatură. Doctorand in filologie cu o teză despre literatura Africii de Sud. specializarea română-franceză. ”Babeș-Bolyai” University. Panciova). România Laura Spăriosu . 1977) – A absolvit Universitatea de Artă din Belgrad unde a susţinut teza de doctorat Critica politicii și fenomenologia jocurilor video. She graduated from the Faculty of Philosophy at the University of Novi Sad. din 2012 aprilie. Este actualmente lector de limba română la Universitatea Comenius din Bratislava și redactor la Nord literar din Baia Mare Darko Gavrilović . România. Nada Tomić este născută în 1952 la Lovčenac.L. la U. Este doctorand la Facultatea de Filosofie. Liuba . Slovakia.Țirban Narcisa (n. lector de limba engleza la Universitatea ”Dimitrie Cantemir” din Timișoara. post-colonialism și alteritate. Trăiește la Novi Sad. Tulca. Novi Sad. Este membru juriului de specialitate în cadrul Festivalului internaţional de poezie în organizarea Comunităţii Scriitorilor din Voivodina Justin P. „Secolul XXI”.CUNBM și lector de limba română (I. Dr. 2003-2007 B. Ivana Janjić s-a născut pe 3 ianuarie 1979 la Vranje. Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. at the Department of Comparative Literature. masterat în Sociologie-Administraţie Publică la Universitatea din București. Liuba is a free-lance journalist. Din 2001 până în prezent: cadru didactic . 1984). Ary Pimentel Licenciado em Letras (Português-Espanhol e respectivas literaturas) pela Universidade Estadual do Rio de Janeiro UERJ. IMAGEM & AÇÃO: intelectuais. .profesor universitar la Departamentul de geografie și turism din cadrul Facultăţii de Știinţe Matematice. Departamentul de Românistică. Devine doctor în filosofie al Universităţii BabeșBolyai din Cluj-Napoca (2002).02. Iveta Kontríková este lector universitar la Universitatea Matej Bel din Banska Bystrica. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Desde 1999. 1968. Cluj-Napoca. Ph. 5 decembrie 1973. Maja Medan was born on December 23th 1988 in Mostar.D. massas e poder no discurso cultural argentino orientada pelo Prof.este șeful Departamentului de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Novi Sad. A fost angajată la funcţia de corector la ziarul „Dnevnik” timp de zece ani. Arad) este un eseist și filozof român. octombrie 1984 la Zrenianin. Ciprian Vălcan (n. doctor în filologie. Serbia. Ioana Iulia Olaru – (n. A publicat articole în periodice. Matej Bel University in Banská Bystrica. Romania. Desenvolve atualmente o projeto de pesquisa: MARGENS DA LITERATURA E PERIFERIAS DA CIDADE: autorrepresentação do subalterno na literatura e na música de Buenos Aires e do Rio de Janeiro Bogdan Dragomirescu . she is pursuing the MA studies at the same Faculty. Este membră a Societăţii de Lingvistică Aplicată din Serbia și a Fundaţiei Române de Etnografie și Folclor din Voivodina. Eugen Bunaru este poet și publicist. Coutinho. Eduardo F. profil: Filologie. Iasi. specializarea Cultură și Civilizaţie Britanică (Istorie Orală Britanică). Autoare a volumului Limba engleză: A Course in Business English (2003) și coautoare a volumului First Steps in Business English (Editura Eurostampa. Currently. Faculty of Philosophy. Luiza Caraivan. ”Babeș-Bolyai” University. 1966 la Baia Mare. Arad.R. Conf. Iași).N. specializarea: Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. Titlul de doctor în știinţele lingvisitcii l-a primit la Facultatea din Novi Sad unde este angajată ca conferenţiar universitar din 2004. Subotica. Facultatea de Filosofie. Studii: Facultatea de Litere a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Carmen Cerasela Dărăbuș s-a născut pe data de 3. doctorat în Filologie la Universitatea din București.

2012 – coordonator proiect Erasmus. Baia Mare.Gianina SABAU has a B. Activitate știnţifică: 5 cărţi si peste 30 de articole publicate în ţară și străinătate. cu o lucrare cu titlul: ”O perspectivă de ansamblu asupra filosofiei ficţiunii” coordonată de lect. In prezent este conferenţiar de Filosofie și știinţă politică la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad. cercetător în cadrul Academiei Române. 2008 . dr. dramaturg. „Kulturbrücke” (1999). A publicat un număr mare de articole de specialitate în ţară și străinătate.Milancovici Speranţa Sofia (n. for 6 years and is currently a PhD student in English literature in Sibiu. unde a obţinut și titlul de Doctor în filologie (2004).. Studii: Liceul Pedagogic. la Kanjiža). I. sociologice și juridice ale relaţiilor sociale în regiunea Serbiei de răsărit. Premiul Koshut. He has finished master studies at his home department as well as at the Department of English of Stockholm University. specializarea Limba și Literatura Germană . specializare filosofie. „Cuvântul românesc” (1991). Department of History. jurist. Nicolae Iuga . și a fost tradus în mai multe limbi.D. Lucrează și trăiește la Cladovo. Babylone. She has been teaching English and French at the ”Vasile Goldis” University of Arad. Nicolas Trifon . Her main interests are French and English literature language and civilization and intercultural studies. He got his Master’s degree in 2007 at The Faculty of Philosophy in Novi Sad. lucrează în Administraţia vamală a Serbiei.la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” Arad. In 2006/2007 accademic year he started working as a professional associate at the University of Novi Sad. Doctoral dissertation: Poesis and Mathesis in Poetic Work of Ion Barbu. la Catedra de limba și literatura română. Efectuează cercetări în legătură cu aspectele istorice. exploring influence of mathematical symbols on creation of poetic works by Romanian modern poet. Filozofie și Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara. Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. A publicat zece cărţi și un număr mare de lucrări știinţifice. A intreprins călătorii de studii în Europa. Absolvent al masterului Cultură și Comunicare. He graduated at the Department of Comparative Literature of the University of Novi Sad. Virginia Popović . Se ocupă cu publicistica și art performance. Published monography: Pavel Gataiantu. Gabriel Chindea. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj cu o teză referitoare la Etica creștină. Stăncuţa Ramona Dima-Laza este lector universitar dr. În anul 1998 a fost ales membru al Academiei Maghiare de Literatură și Artă. la prof. din cadrul Facultăţii de litere. cu distincţia „magna cum laude”. dublă specializare: educator-institutor. 2012). Activitate știnţifică: 6 cărţi peste 40 de artcole publicate în ţară și străinătate. 2007. Tohăneanu. de la Facultatea de Istorie și Filosofie. preocupările sale cunoscând un larg diapazon de manifestare artistică de la poezie la eseu. A publicat zece cărţi de poezie. He received his Ph. Veronica Szinculics .un écrivain et éditeur né en 1949 à Bucarest. Politice și Administrative a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad. Facultatea de Litere. Din 2008 până în prezent: lector universitar dr.dr. două cărţi de proză.responsabil relaţii internaţionale. prozator. Arad). în cadrul Facultăţii de Știinţe Umaniste. iar în anul 2007 primește cea mai înaltă recunoștinţă maghiară de stat.(n.Limba și Literatura Română. Voivodina. qui a donné lieu à plusieurs publications en revues (Change International. Speranţa Milancovici . absolventă a Universităţii de Vest din Timișoara.” 167 . Doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai. in English and French Philology from the West University of Timișoara.Absolventa a Masteratului Etnologie și antropologie socială. 1980. G. Parnassian and hermetic Ion Barbu. 2004) and Literatura de limba română din Voivodina și antropologia culturală (Risoprint. Romania. essays and translates from English. He is currently working on his PhD thesis at his home university. este conf. Department of Media Studies teaching Desk and the editorial office. specializarea filosofie.(n. He writes poetry. Cluj-Napoca. a culturii și istoriei. din 2008 până în prezent: lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Știinţe Umaniste. 1953) a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din București. „Caiete Pavel Gătăianţu” (2005). în prezent. eseist. tackling English author Graham Greene’s novels and their reception in French and Romanian cultural milieu. univ. 1983) intitulée Des blagues : masses parlantes et rhétorique marxiste-léniniste de pouvoir. Romania. contributii la monografie (Ined Co. Vladimir Barović was born on 17th March 1978 in Novi Sad. Activitate știinţifică: peste 30 de articole publicate în ţară și străinătate. Novi Sad. 2010 conferenţiar universitar doctor la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” Arad.A.PhD at the Department of Romanian Studies on Faculty of Philosophy in Novi Sad. sub îndrumarea lui Andrei Marga. mai multe antologii de autor. A studiat limba și literatura maghiară și filosofia la Novi Sad și Zagreb. 2011. in Novi Sad. Politice și Administrative a Universităţii de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. la 15 decembrie l957. Licenţiat în filosofie la Facultatea de Istorie și Filosofie. Membru fondator și președinte al ONG Comunicaţi prin noi din anul 2007. în cadrul Facultăţii de Știinţe Umaniste.(1940. Este interesat de istoriografie și istoria ţării și de drept. de la proză experimentală la texte dramatice. A fondat revistele culturale „Foaia Sân-Mihaiului” (1993). Serbia. Maroc și Israel.doctor în filologie. filiala Timișoara și asistent departament FEDE (Federaţia Europeană a Școlilor) . i July 2010 at the Faculty of Political Sciences on ”Reporting the crisis and ethics of journalism. Liber cugetător Ranko Jakovljević (1959). Academia Română. Oliviu Felecan . Poet. artist multimedia. Serbia.dr. Filosofie și Istorie. Absolvent al Facultăţii de Știinţe Politice din Belgrad. condusă de prof. Politice și Administrative a Universităţii de Vest »Vasile Goldiș« din Arad. Aurel Codoban. Her thesis is an interdisciplinary work. 2007 Doctor în Filologie. prozator. EHESS. Rareș Iordache s-a născut pe 7 noiembrie 1983 la Hunedoara. Pavel Gătăianţu s-a născut în Sân Mihai. Ottó Tolnai este unul dintre cei mai prolifici scriitori maghiari din Voivodina. Poet. Sabău Gianina Daniela . International Journal of Rumanian Studies…). Din 1997 activează la Universitatea de Nord din Baia Mare. București. Călinescu”. Școala Doctorală Filosofia valorilor. Stevan Bradić was born in 1982. Baia Mare) este licenţiat al secţiei Limbi clasice de la Facultatea de Litere. Il vit en France depuis 1977 et est titulaire d’une thèse de doctorat en linguistique (Paris. Ottó Tolnai . Rodica Teodora Biriș. 1974. unde. jurnalist. 2012 – curs și diplomă de studii superioare (FEDE) – Cetăţenie Democratică și Drepturile Omului. He graduated in 2004 at The Faculty of Philosophy in Novi Sad.

.......... Studiu de caz: Seria sîrbeasca „Ferma 3” .................................... the Return of Philippe Latinovicz Oliviu Felecan – Aspecte ale limbii vorbite în muzica contemporană românească................................................... Subcultura.................................................................a Wish for Academically and Socially Inclusion INTERVIU /............................................................ Subculture.......................................................................... 59 – La recherche du sien artistique... 64 – Aspects of Spoken Language in the Romanian Contemporary Music Maja Medan – Poemele în proză ale lui René Char. 23 – Relations between the Art and Video Games Veronica Szinculics – Forme de socializare culturală a muncitorilor mineri din perioada comunistă în bazinul minier Maramureș 28 – Forms of miners’ cultural socialization during the comunist period in Maramureș mining area Laura-Rebeca Precup Stiegelbauer...... 55 PHILOLOGY Narcisa Ţirban. 101 4 Ioana Iulia Olaru – Graffiti – artă sau non-artă?. 49 – Postmodern Human Condition and Philosophy as ‘Subculture’ FILOLOGIE ........... 87 – The Necessity of the Barbarians Alina Crihană – Naraţiunea identitară și « ficţiunile » totalitarismului în eseurile autobiografice ale lui Norman Manea 92 – Narration identitaire et « fictions » du totalitarisme dans les essais autobiographiques de Norman Manea – Identity Narration and « Fictions » of Totalitarism in Norman Manea’s Autobiographical Essays EUROMUZICAL..... Întoarcerea lui Philippe Latinovicz.............. 77 – The Prose Poems of René Char Jelena Stanojev – Motivul bărcii în poezia lui Miloš Crnjanski........ 100 EURO MUSICAL Ary Pimentel – Funk-ul din Rio de Janeiro și comunităţile imaginate: între interzicerea prin lege și pacea prin război...............Miroslav Krleža.................................... 43 – The Viral Impact of Social Media 168 ....................................... 33 – The Roma Subcultures in European Projects .............. le retour de Philippe Latinovicz – The Search for the Artistic Self.. 37 ..............A Dialogue between Daniela Sitar-Tăut and Libuša Vajdová ESEU /.....................................................Libuša Vajdová............................... Laura Rebeca Precup Stiegelbauer.......................... – Yugoslavian Patriotic Mythology – 1945-1990 2 3 Nicolae Iuga – Condiţia umană postmodernă și Filosofia ca „su­ b­ cultură”..... Miroslav Krleža...................... Case Study: Serbian series ”Farm 3” Manojlo Maravić – Relaţiile dintre artă și jocurile video.... EUROPEAN IDEAS Darko Gavrilović – Mitologia patriotică iugoslavă – 1945-1990......SUMAR/CONTENTS/SADRŽAJ EDITORIAL / Subcultura / Subculture.. Rodica Teodora Biriș..................................... 36 INTERVIEW / Daniela Sitar Tăut – În dialog: Daniela Sitar-Tăut.... 15 – Reality show „folk entertainment” and/or promotion of controversial and discriminatory behavior through role-playing...... Ţirban Narcisa – Subculturile rome în proiecte europene – o dorinţă pentru includerea academică și socială.. 81 – The Boat Motif in the Poetry of Miloš Crnjanski Stevan Bradić – Necesitatea barbarilor................................................................. EDITORIAL / Pavel Gătăianţu IDEI EUROPENE........................................ Limbajul tineretului din România 56 – Culture...................... Miroslav Krleža...... Rodica Teodora Biriș – Cultura............................... 42 ESSAY / Rareș Iordache – Impactul viral al social media......... Romanian Youth's Language Carmen Dărăbuș – Căutarea eu-lui artistic... 10 – Graffitti – Art or Non-Art? Dubravka Valić Nedeljković – Reality show-ul ca „divertisment popular” și/ sau promovarea comportamentului discriminatoriu prin acceptarea de roluri...........

...................... despre poezia fără frontiere…................................................................................................................................... cezarul și sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel Virginia Popović – Mass-media despre vânătoare și despre turismul cinegetic... Liuba – Regina Maria la Conferinţa de Pace de la Paris........................................ 159 Eugen Bunaru – Din nou................................... Modern Writer Mihaela Lazović – A trăi scrisori de dragoste dincolo de timp și spaţiu 153 – Living Love Letters beyond Time and Space Speranţa Milancovici – „Semn” de carte: Nicolae Iuga.............. 161 – The First Journalism Workshop in Romanian Ivana Janjić – Revista Europa și Ivana Janjić în Franţa................ 156 – Mass-media on Hunting and hunting tourism Revista Istorie și civilizaţie ........................................................................ 130 – Communication in an intercultural society – language barriers and cultural diversity Iveta Kontríková – Minoritatea germană în regiunea slovacă Spisul de Sus în trecut și în prezent............................ about Poetry without Borders Nada Tomić – Primul atelier de jurnalistică în limba română........................................... 166 AUTHORS 169 .............. 165 – Romanian Evening at Life College AUTORII .... Confluences – Zilele Academice Arădene.......................... 2012.......................................... scriitor modern.... Securitatea........ 158 Letopis Matice Srpske Magazine SMS............ écrivain moderne – EmG-P............... 138 VISUAL ARTS Marin Mohan................................................................... 148 – The Name and the Name-Giving Nicolas Trifon – EmG-P................. 154 – Bookmark: Nicolae Iuga................................. 149 – EmG-P ............ 164 – International Colloquium Culture and Communication: Interferences.......................... cezarul și sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel............. 163 – Europa and Ivana Janjic in France Virginia Popović – Colocviul Internaţional Cultură și comunicare: interferenţe. Confluenţe.. 141 REFLECTOR – CĂRŢI / REVISTE........... 145 SPOTLIGHT – BOOKS / MAGAZINES Luiza Caraivan – Cui îi e frică de filosofi........................ 160 – Again........ 140 Ottó Tolnai.................................................. 1919 Stăncuţa Ramona Dima-Laza – Comunicarea într-o societate interculturală – bariere de limbă și diversitate culturală.................................................... 157 History and Civilization Magazine Revista Letopis Matice Srpske ............... 134 – Die deutsche Minderheit der Oberzipser Region in der Slowakei damals und heute – German minority in the Slovak region of Upper Spis in the past and at present ARTE VIZUALE............................................... Securitatea...................... 1919 125 – Queen Mary at the Peace Conference in Paris..........................– El funk de Rio de Janeiro y las comunidades imaginadas: entre la prohibición por ley y la pacificación por la guerra – The Funk of Rio de Janeiro and the Imagined Communities: between the Prohibition by Law and Making Peace by War STIINTE SOCIOUMANE...... 117 – Adorno and the Rationalization of Art Justin P............................... 164 – Academic Days in Arad Mihaela Lazović – Seara românească la Life College . 146 – Whose Afraid of Philosophers Laura Spăriosu – Numele și numirea.................................................................. 116 SOCIO-HUMANISTIC SCIENCES Bogdan Dragomirescu – Adorno și raţionalizarea artei.............................. 139 Marina Gătăianţu POEZIE/POETRY..............

ro http://www.Financier/Financer: Consiliul de Cultură al oraşului Novi Sad Fundaţia Iuliu Maniu – New York Departamentul de informare al CNMNRS .com/pages/EUROPA/ Blogul Scriitorilor Română-Americani din New York http://vetiver.cuvintenoi.ro.ifilosofie.SR-ID 233745415 .facebook.eu – Timişoara CIP – Каталогизација у публикацији Библиотека Матице српске.weblog. – 24 cm Dva puta godišnje ISSN 1820-9181 COBISS.agentiadecarte. Fondul Europa. Fund Europe.banaterra. – 2008.ro. credinţă – 7/ 2011 Minorităţi – 8/ 2011 Ecologie – 9/ 2012 Subcultura – 10/ 2012 Pentru anul 2013 Etica – 11/ 2013 Balcanii – 12/ 2013 Bloguri http://www.ro http://www. 1 – Novi Sad : Fond Evropa. 2008– . Нови Сад 008(497.135.113=811.1) EUROPA: revistă de stiinţă și artă în tranziţie – magazine about science and art during the transition / redactor șef Pavel Gătăianţu.Novi Sad Abonament anual 3000 din. Bucureşti Newsletter-ul www. Prepaid price for year 50€ Temele revistei Europa Idei europene – 1/ 2008 Elitele – 2/ 2009 Interculturalitatea – 3/ 2009 Migraţiile – 4/ 2009 Influenţe asupra mass-media – 5/ 2010 Regionalismul – 6/ 2010 Religie. Cluj-Napoca www.