SOCIOLOGIA VIOLENTEI (INTRA) FAMILIALE VIOLENTA FAMILIALA- O PROBLEMA SOCIALA ACUTA CU CARE SE CONFRUNTA SOCIETATILE CONTEMPORAME IN GENERAL, ROMANIA

IN SPECIAL • Amploarea violentei familiale constituie in prezent una dintre cele mai grave probleme familiale cu care se confrunta societatile contemporane, inclusiv Romania. Cuprinzand toate formele de agresiune care se exercita in cadrul caminului ( maltratarea partenerei sau a partenerului de cuplu, abuzul contra copiilor, parintilor, batranilor sau altor rude, incestul, violul marital etc.) aceasta forma larga de violenta se adauga valului de agresiuni exercitate in afara familiei contribuind, astfel la generalizarea unui climat social 454b !e dominat de teama, anxietate si conflict.

FAMILIA • "amilia constituie cea mai consistenta si functionala forma de comunitate umana care prin functiile sale extrem de importante, contribuie la intarirea spiritului de solidaritate sociala a membrilor oricarei societati.

Considerata spatiul celor mai profunde relatii afective, refugiul din calea adversitatilor, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca, in familie, fiecare isi poate dezveliadevarata fata a personalitatii sale. VIOLENTA FAMILIALA Asa cum se stie, violenta familiala sau (intra)familiala s#a manifestat de multa vreme, dar constientizarea ei ca problema sociala a avut loc abia in ultimele patru decenii. Astfel, in cursul deceniilor $ si %, abuzul comis contra copiilor si agresarea sotiilor au devenit, pentru prima data, obiecte de dezbateri publice, in mai multe tari. &lterior, in deceniile ' si (, abuzul contra batranilor a a)uns in centrul atentiei, devenind o problema sociala complementara cu cea a agresarii copiilor si sotiilor. *n regimul comu i!", violenta exercitata in cadrul familiei nici nu era recunoscuta oficial ca problema sociala, iar in "#rile !oci#li!"e familia, in calitatea ei de +celula de baza a societatii,, a trebuit sa sufere toate consecintele unui regim autoritar. • -iolenta care se exercita in cadrul familiei continua sa ramana o problema sociala in marea ma)oritate a societatilor contemporane, inclusiv in Romania. .u exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie precisa intre utilizarea legitima a fortei in familie si actele ilegitime de violenta care se manifesta in cadrul familiei.

• • Astfel , pentru multe persoane, inclusiv parinti sau educatori, palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta ci un mi)loc de disciplinare firesc si c/iar necesar. *n esenta ei, violenta (intra) familiala constituie +orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, diri)ata impotriva unui membru al caminului familial,unei rude de sange sau contra altor persoane din mediul familial,. 0rintre persoanele din familie cele mai frecvent agresate se numara minorii sau #$ole!ce "ii, %#r!" icii si, nu in ultimul timp &#r"e erele dar si &#r"e erii de cuplu. -iolenta in cadrul familiei nu include doar violenta 'i(ic#(omor, vatamare, lovire), ci si cea!e)u#l# ( violul marital), &!i*ologic# (santa), denigrare, umilire, ignorare, abandon,izolare), %iole "# %er+#l# (insulta, amenintare) si cea eco omic# (privarea femeii de mi)loace si bunuri vitale). Viole "# , in sens generic, semnifica utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii vointei asupra altora. 1in punct de vedere juridic, violenta inseamna folosirea fortei fizice sau a altor mi)loace persuasive pentru a a aduce pre)udicii unor bunuri sau vatamarea integritatii unei persoane.

*n context psihologic, violenta desemneaza comportamentul agresiv manifestat, cel mai adesea ca urmare a unor frustrari care nu pot fi defulate pe caidezirabile social.

2xista doua tipuri de violenta si doua categorii de agresori3 • A) violenta expresiva 4 care defineste pe acei agresori care tind sa +explodeze, in situatiile conflictuale, neavand resursele necesare pentru a se controla.

&n agresor expresiv seamana cu un + isteric ing/esuit intr#un colt + al carei violenta este o expresie a panicii care il domina. • B) violenta instrumentala # care caracterizeaza pe acei agresori carora nu le lipsesc capacitatile intelectuale si sociale pentru a se controla si a caror acte de violenta nu au un caracter impulsiv. Asemenea tip de violenta este rationalizata, controlata si diri)ata in mod constient asupra unei anumite victime, pentru a atinge un anumit rezultat, si anume, coercitia si controlul victimei respective.

-iolenta intra familiala este un produs al modului in care este distribuita stuctura de putere in familie 3 . 5a)oritatea agresorilor sunt +#r+#"i, care, folosesc forta fizica impotriva partenerelor de cuplu, a copiilor sau a parintilor varstnici6 Femeile #gre!o#re, cel mai adesea, comit acte de violenta contra partenerilor, mai ales din motive de razbunare, dar si impotriva copiilor sau parintilor varstnici pe care ii simt ca o +povara, in plus, care se adauga celorlalte servitutii familiale6 1esii violenta (intra) familiala are loc, indiferent de nivelul %e i"urilor sau gr#$ului $e i !"ruc"ie, ea este mai prelevata in familiile cu niveluri de venituri mai )oase si cu grade de instructie scazute.

.

.

AGRESIVITATEA 7pre deosebire de violenta, agresiunea este, in general, orice act de atac asupra unei persoane, care este neprovocat de aceasta. 8 situatie de agresiune, considera pri/ologii este determinata de doua variabile principale3 • • A) intensitatea senzatiilor de furie ale unei persoane, determinate de o anumita frustrare 9) tendinta de a exprima, in mod desc/is, aceste senzatii , in functie de ceea ce a invatat persoana respectiva despre rolul agresivitatii si in raport de natura situatiei concrete in care s#a produs agresiunea.

Comportamentul abuziv poate lua mai multe forme dintre cele mai frecvente sunt urmatoarele3 • A+u(ul 'i(ic # constand in g/ionturi, imbranceli, palme, pumni, lovituri cu picioarele, alungarea din camin, abandon si crima6 Negli,#re# 4 care vizeaza special copii sau batranii dependenti si care consta in refuzul satisfacerii trebuintelor fundamentale ale acestora 4 de ex3 privarea de /rana, adapost, curatenie, protectie, ingri)irea sanatatii si instructie6 A+u(ul emo"io #l- concretizat in refuzul afectiunii, in)osire, reducerea la tacere, critici si insulte constante, terorizare, gelozie, respingere, negarea dreptului victimei la emotii, umilirea acesteia6 A+u(ul &!i*ic 4 manifestat prin ridicularizarea, intimidarea, luarea in bat)ocura a sistemului de convingeri ( culturale sau religioase) ale victimei, santa), amenintarea ca ii va lua copii, ca o va interna , sau o va ucide. A+u(ul !e)u#l 4 obligarea fortata la gesturi nedorite sau la raporturi sexuale, cererea ca victima ( de obicei partenera de cuplu) sa imbrace /aine mai mult sau dimpotriva, mai putin provocatoare, obligarea acesteia sa faca sex cu obiectele, animalele sau prietenii, de a pune in aplicare fantezii pornografice. A+u(ul eco omic 4 refuzul ca victima sa#si aiba banii proprii sau surse de castig, controlul strict exercitat asupra bugetului familial, furtul acestuia, preluarea controlului asupra altor sume de bani sau proprietati prin frauda, inselatorie sau deturnare de fonduri.

-*8:2.;A "A5*:*A:A 7* C*C:&: 12 -*A;A • 0rostitutia, suicidul, depresia sau abuzul de droguri, de exemplu pot fi efecte secundare ale unui abuz sexual, maltratari sau oricare act de agresiune experimentat la varste fragede.

Astfel, cu cat violenta (in special cu caracter sexual) apare mai devreme in viata unei femei, transformand#o in victima, cu atat efectele acestei violente vor fi mai profunde si mai devastatoare ulterior.

0unand in corelatie structura premorbida a personalitatii cu consumul de alcool, .. 7/ainess identifica trei categorii principale de tipuri de personalitate inclinate spre violenta3

Cateva dintre trasaturile sociale dezirabile pentru barbati3 Actioneaza ca un lider Agresiv *mpunator Atletic 1ominant Capabil sa riste Are capacitati de conducere *ndependent -iril 0ersonalitate puternica Capabil sa se impotriveasca Analitic

Cateva dintre trasaturile sociale dezirabile pentru femei3 Afectuoasa 0rietenoasa *ubeste copii 5iloasa

Copilaroasa ;imida Amabila ;rasaturi neutre3 Adaptabil -anitos 1iscret 7incer "ericit Atragator

Credincioasa 7ensibila la nevoile altora *ntelegatoare

7c/imbator 1emn de incredere Constiincios <elos "ranc .emetodic

A"#!#me "ul %ic"imei '#"# $e #gre!or *n numeroase cazuri de violenta (intra)familiala, victimele (mai ales sotiile si copii) nu depun plangeri la autoritati ca au fost agresate si continua sa suporte si in viitor acelasi tratament violent din partea agresorului. Viole "# co ,ug#l# !i e'ec"ele ei #!u&r# 'emeilor %ic"imeAlaturi de violenta comisa de parinti contra propriilor lor copii, violenta con)ugala constituie una dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta, in prezent, familiile, in societatile contemporane, parte componenta a unei probleme sociale mai largi, care implica toate formele de violenta existente in cadrul familiei ( maltratareapartenerului, a copiilor, incestul, violul marita s.a). 1iverse cercetari, intreprinse in mai multe tari, indica ca maltratarea sau abuzul exercitat asupra partenerei de cuplu reprez cea mai larga proportie din intraga pondere a violentei (intra)familiale, a)ungand pana la circa %5#%$ =. 1esi violenta se poate manifesta in multe cupluri, indifferent de varsta pe care o au partenerii, ea pare legata, in mod specific, de dificultatile, crizele si frustrarile care caracterizeaza varsta mi)locie. Agre!iu e# i "re&ri !# $e c#"re !o" e!"e mul" m#i gr#%# !i m#i &ericulo#!# $eo#recea) 0uterea fizica a barbatului poate determina rani si traume mai serioase6

b) Actul de violenta comis de barbat se poate repeta6 c) Cea mai mare parte din agresiunile intreprinse de catre femeie sunt acte de legitima aparare6 d) 8 pondere importanta din actele de maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in care femeia este insarcinata6 e) 7pre deosebire de barbati, femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic si au mai putine sanse de a recurge la violenta. O # c*e"# &e u e!# "io • • • #"io #l re&re(e "#"i%, e'ec"u#l u S"#"ele U i"e, co !"#"#, $e e)em&lu, c#-

%= din soti au declarat ca si#au amenintat cu un obiect sotiile loc, in anul anterior6 $= au raportat ca acest lucru s#a petrecut cel putin o data, in timpul casatoriei6 %= au recunoscut ca si#au palmuit sotiile, in anul precedent6

• • • • • • •

'= au declarat ca acest lucru s#a petrecut cel putin o data de cand s#au casatorit6 >= si#au imbrancit sau au amenintat cu lovirea sotiile , in cursul anului anterior6 !4= au aratat ca acest lucru s#a intamplat cel putin o data in timpul casatoriei6 ,5= si#au batut efectiv partenera in anul dinaintea efectuarii investigatiei6 5= si#au batut efectiv partenera in timpul casatoriei6 ?,5= au recunoscut ca a utilizat un cutit sau arma de foc impotriva sotiei6 4= au declarat ca acest lucru s#a intamplat cel putin o data in timpul anilor de casatorie.

alte r ude (aprox. >>=)# ( *nstitutul pt Cercetare si 0revenirea criminalitatii, !???). C#u(ele ge er#le !i !&eci'ice #le %iole "ei co ,ug#le 1esi fiecare caz de violenta con)ugala se desfasoare in conditii specifice si are cauze particulare, exista, totusi, o serie de factori comuni, care definesc existenta si tendintele fenomenului la nivelul intregii societati. Acesti factori vizeaza in primul rand, atitudinile si stereotipurile sociale cu privire la rolul + dominant, al femeii si cel +subordonant, al acesteia, inegalitatile dintre sexe, pe scurt, ceea ce se poate denumii organizarea patriar/ala a familiei si a societatii in functie de pozitia de autoritate si putere a barbatului. 8 asemenea organizare este bazata pe idea ca +barbatul trebuie sa exercite obligatoriu puterea si autoritatea asupra femeii, ca intregul camin apartine barbatului si ca femeia este obligate sa suporte orice abuz sau orice pedeapsa pe care i#o aplica sotul,. .i "re '#c"orii m#i im&or"# "i c#re '#%ori(e#(# %iole "# co ,ug#l#, &o" 'i me "io #"i urm#"orii /0 Co 'lic"ele leg#"e $e mo$ul $e #$mi i!"r#re # +uge"ului '#mili#l1

8 mare parte din conflictele care apar in familie intre soti sau concubine se datoreaza modului in care este administrat si c/eltuit bugetul familial de catre unui sau altul dintre parteneri. *n general, desi pot exista si numeroase exceptii, responsabilitatea administrarii bugetului revine sotului, care decide de cele mai multe ori singur natura c/eltuielilor gospodariei. Atunci cand partenera de cuplu + deturneaza, o parte din aceste c/eltuieli in scopul cumpararii unor produse de uz personal, pot aparea situatii acute de conflict care pot degenera usor in acte de violenta.

-iolenta intrafamiliara este mai raspandita in acele familii caracterizate prin saracie si inegalitatea intre membrii unde se manifesta cu duritate pozitia dominatoare si autoritara a partenerului de cuplu. 20 Co !umul $e #lcool !i #lcooli!mul, i ge er#l1

Consumul de alcool in general, alcoolismul in special, conduc la violenta, nefiind insa cauze ci factori agravanti sau favorizanti ai violentei con)ugale. 30 Gelo(i#1

<elozia constituie un alt factor important care determina violenta con)ugala, mai ales atunci cand sotul in concordanta cu pre)udecatile sexiste experimenteaza un profound sentiment de posesivitate asupra femeii, solicitandu#i o fidelidate absoluta. 40 Pro+lemele !e)u#le #le cu&lului1

50

Cer"urile cu &ri%ire l# co&ii re(ul"#"i $i co %ie"uire# comu # !#u cu #l" &#r"e er1

in acte de violenta indreptate contra sotiei si a copiilor. 60 .ori "# !o"iei $e # $e%e ii i $e&e $e "# eco omic0

8 serie de acte violente apar in acele familii in care sotul se considera lider instrumental si unicul cap de familie, refuzand ca sotia sa lucreze sau sa se instruiasca in afara caminului. Mo$#li"#"i $e re(ol%#re # co 'lic"elor-

M#l"r#"#re# %#r!" icilor $e c#"re co&ii !i !u!"i #"orii lor leg#li 8 forma aparte de violenta in cadrul familiei il constituie cea indreptata contra varstnicilor, constand in negli)area, abuzul sau maltretarea din partea propriilor copii sau rude apropiate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful