Etica Protestantă şi spiritul capitalismului

Max Weber
"Contemporaneitatea lui Weber nu decurge numai din faptul că este cel mai citat socilolog ci, în primul rând, din actualitatea analizelor sale şi din permanenta reconsiderare a contribuţiilor sale metodologice şi epistemologice. A creat o operă impresionantă, care în Romania ultimelor decenii, a fost cunoscută doar de un număr restrâns de specialişti. a acest fapt au contribuit două situaţii. !ai întâi, o limitare de ordin editorial" absenţa traducerilor în limba romană a principalelor opere ale sociologului german. #n al doilea rând, o limitare de ordin ideologic" Weber a fost considerat unul dintre principalii ad$ersari teoretici şi ideologici ai lui %arl !ar&. #n consecinţă, opera sa trebuia ţinută departe de cei pe care i'ar fi putut influenţa." (0oa n Mihăilescu)

Etica Protestantă şi spiritul capitalismului (Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus) este o lucrare de sociologie a religiilor, scrisă de Max Weber, rămas celebru pentru studiul său despre originile capitalismului,carte care apare (pentru prima dată) în Germania, în anul !"#$ Max Weber a %ost primul cercetător care &i'a dedicat (ia)a socio'economiei comparate$ *tudiul său de pionierat combina o (i+iune largă asupra dorin)elor &i ideilor omene&ti cu detalii exhausti(e despre modul în care anumite mi&cări religioase au modi%icat structurile economice ale Europei %eudale &i apoi ale *tatelor ,nite, trans%orm-ndu'le într'o economie ba+ată pe competi)ie$ .n cadrul acestei lucrări, Max Weber î&i propune să arate că etica &i în)elegerea protestantă a lumii au in%luen)at în mod po+iti( de+(oltarea capitalismului, ast%el el demonstrea+ă %elul în care biserica protestantă, înaintea celorlalte biserici tradi)ionale, a conciliat principiile dogmei cre&tine cu acumularea bogă)iei$ Etica protestantă a însemnat pentru e(olu)ia capitalismului cel pu)in tot at-t c-t a însemnat tiparul, ino(a)ie care a produs schimbări sociale %ără precedent$ /ele două principii ' cel al ac)iunii ra)ionale &i cel al democra)iei exprimate prin libertate, egalitate, %raternitate ' au rodit pe continentul european$ 0no(a)iile aduse de biserica protestantă (boga)ia ca har de la Dumne+eu &i accesul marginalilor la competi)ia socială) au o%erit legitimitate eticii principiilor iluministe$ Di%eren)ele dintre catolici &i protestan)i sunt de+(ăluite prin multiple exemple pe care Weber ni le o%eră1
' protestan)ii, ca ele(i &i absol(en)i, a(eau o pregătire superioară %a)ă de catolici2 ponderea mare a protestan)iilor mai cul)i nu %ăcea dec-t să sublinie+e slaba participare a catolicilor la c-&tigul capitalist

pe c-nd protestan)ii se îndreaptă într'o măsură relati( mai mare spre %abrici pentru a a3unge în e&aloanele superioare ale muncitorilor cali%ica)i &i ale %unc)ionarilor industriali ' protestan)ii demonstrea+ă o înclina)ie speci%ică spre ra)ionalism economic. ca un bun de consum de care se bucură to)i cei care îl cumpără sau prin impo+itele către bugetul public din care se %ac redistribuirile în %olosul tuturor. %inanciare sau naturale. &i nimic din ceea ce pot %ace ei în această lume nu poate in%luen)a deci+ia lui Dumne+eu$ *arcina cal(ini&tilor în această lume este să %ie ascetici (să se ab)ină de la plăcerile lume&ti) &i să lucre+e pentru gloria lui Dumne+eu$ 5faptele nu sunt cauză reală. a condus la o de+(oltare %ără precedent a societă)ilor. ci. a3ung-nd să %ie considerat singura cale ra)ională de de+(oltare modernă$ 4cesta a apărut în Europa :ccidentala &i s'a extins treptat. este socotit ca un har dat de Dumne+eu$ 4(erea celui care munce&te este pusă în slu3ba comunita)ii în care trăie&te$ Dumne+eu nu'i iube&te numai pe cei care î&i părăsesc a(erile &i se i+olea+ă de comunitate merg-nd în pustiu în căutarea lui. cred în predestinare. tot mai mul)i de(enind mai&trii me&te&ugari. este tradus harul dăruit de Dumne+eu bunului cre&tin$ Capitalismul. tenacitate în urmărirea )elurilor propuse &i o pricepere deosebită pentru administrarea resurselor umane. a3ung-nd un sistem de organi+are economică de cuprindere mondială$ Weber consideră că dependen)a capitalismului de sistemul de credin)e al primilor cal(ini&ti este cel mai bun exemplu al modului în care ideile diri3ea+ă . actul prin care Dumne+eu predestinea+ă că anumite su%lete (or %i os-ndite &i altele (or %i m-ntuite. ci doar un principiu de cunoaştere a stării de graţie şi aceasta numai în cazurile când ele s'au făcut spre gloria lui (umnezeu6$ 8entru ei. acumularea a(erii nu este un păcat. protestan)i care î&i ba+ea+ă credin)a pe ideile lui 7ohn /al(in. catolicii sunt cei care mani%estă o acti(itate me&te&ugărească mai pronun)ată. ceea ce la catolici nu s'a putut constata &i nici nu se poate constata în acela&i mod 4ceastă cau+ă a comportamentului di%erit trebuie căutată în 5specificul lăuntric durabil al confesiunilor6$ /al(ini&tii. sau prin acumulările de capital de care se %olosesc bancile pentru a imprumuta al)i in(estitori care multiplică boga)ia comunitară$ 4ceastă spirală a boga)iei nu ar %i posibilă %ără acei oameni care la început do(edesc cura3. ci îi iube&te &i pe aceia care răm-n în mi3locul oamenilor &i produc bogă)ie$ 9ogă)ia acestora lucrea+ă pentru comunitate. prin in(esti)iile pe care le %ace cel care adună a(ere. prin această pricepere în înmul)irea banilor cu a3utorul unor idei ingenioase care nu stau la îndemana oricui. ca tip de organi+are economică. %ie direct. dimpotri(ă. in(esti)ii care generea+ă locuri de muncă. %ie indirect. într'un mod c-t mai ingenios cu putin)ă$ De %apt.' dintre cal%e. deci asigură existen)a decentă a multor oameni. au idei no(atoare.

c-nd se do(edesc incapabili să se adapte+e la noile metode de muncă$ 5Ad$ersarul cu care trebuie să se lupte în primul rând ))spiritual capitalismului** a fost acel gen de simţire şi de comportare care ar putea fi numit tradiţionalism6 . că aşa cum spusese încă -ieter de la Cour . continua să %ie %oarte pre+entă în g-ndirea &i ac)iunile oamenilor politici din %ostele )ări socialiste$ 8entru a putea %i in)eleasă de un numar c-t mai mare de oameni. interesul pentru bani este %oarte scă+ut întruc-t persoana în cau+ă e mul)umită cu c-t a reu&it să ob)ină &i obi&nuită cu acest trai de mult timp$ . cu alte cu$inte. el a %ost cu siguran)ă un ingredient esen)ial$ 8roblema apari)iei capitalismului &i a de+(oltării economice &i sociale. cand în orele de munca urmaresc maximum de con%ort &i minimum de e%ort. prin participarea la %inan)area unor tran+ac)ii politice cum ar %i re(olu)iile. ci să trăiască pur şi simplu.< 5+mul acceptă. aceasta a %ost simpli%icată$ De+(oltarea economică &i socială a %ost posibilă datorită de+(oltării %or)elor producti(e care au determinat per%ec)ionarea rela)iilor de produc)ie &i de+(oltarea unei anumite suprastructuri ideologice &i institu)ionale$ . prin natura sa. munca este o datorie.ntreprin+ătorul tradi)ional dob-nde&te c-&tiguri prin camătă &i circula)ia banilor. să câştige nu bani mai mulţi şi tot mai mulţi. un semn de (irtute &i o sursă de satis%ac)ie pro%esională$ 4ceasta este o trăsătură a 5omului capitalist modern6 însă ea are o origine transcedentală &i o semni%ica)ie religioasă e(identă pe care sociologul german î&i propune să o relie%e+e$ 5*piritul capitalismului6 la Weber are o semni%ica)ie care contrastea+ă cu un alt tip de acti(itate pe care îl desemnea+ă ca %iind 5tradi)ional6$ /omportamenul tradi)ional este e(ident atunci cand muncitorii pre%eră munca mai pu)ină în loc de bani mai multi. poporul munceşte numai pentru că şi atâta timp cât este sărac6$ 4lte trăsături ale spiritului tradi)ional sunt +g-rcenia &i lipsa de scrupule în organi+area a%acerilor$ >reptat acest spirit tradi)ional a cedat în %a)a unui alt spirit orientat dupa anumite principii morale$ Deosebirile dintre cele două tipuri de comportamente se pot obser(a &i în modul în care întreprin+atorii urmăresc c-&tigul$ . să trăiască aşa cum este obişnuit şi să câştige atât cât are ne$oie pentru aceasta6 = de aici re+ultă că pentru indi(id c-&tigul suplimentar îl atrăgea mai pu)in dec-t munca mai pu)ină. să dea randament mai mare pentru a'&i men)ine c-&tigul$ 5Capitalismul a reluat mereu această încercate şi timp de secole s'a considerat drept o dogmă faptul că salariile .n acest %el s'a încercat o %or)are in(ersă1 aceea de a'l obliga pe muncitor prin reducerea salariului.n concep)ia lui Weber. ră+boaiele.societatea2 &i chiar dacă nu protestantismul a produs capitalismul. etc$ /-&tigurile .oase sunt ))producti$e**. comportamentele economice au un con)inut etic intrinsec$ 8entru anul modern. că ele sporesc randamentul muncii. în general elaborate de Karl Marx.

&i &i'au %olosit economiile în in(esti)ii$ . prin comerciali+area continuă pe o pia)ă liberă. în petreceri de societate. aceasta ar însemna o neîn)elegere a atotputerniciei &i atot&tiin)ei lui Dumne+eu$ *tarea de gra)ie sau de damnare este hotăr-tă de o putere absolută &i nu de ceea ce %ace omul$ . a îndoielilor$ /redinciosul trebuie să %olosească %iecare clipă din (ia)a sa pentru a ser(i gloria lui Dumne+eu &i pentru a dob-ndi încrederea asupra 5alegerii6 sale$ 4 %olosi (ia)a în con(ersa)ii inutile. prin tran+ac)iile speculati(e cu bunuri standardi+ate. de gradul în care ace&tia respectă pruncile di(ine$ @iciodată nu este prea t-r+iu pentru a intra în gra)ia di(ină$ /hiar &i cele mai cumplite păcate pot %i iertate.n perioadele premoderne ace&tia au constituit ca+uri i+olate &i nu au putu impune o nouă ordine economică$ 8entru ca noul comportament să se generali+e+e în întreaga societate.n doctrina catolică (&i în cea ortodoxă). dormind mai mult dec-t este necesar pentru men)inerea sănătă)ii. omul nu are altă solu)ie dec-t de a duce o (ia)ă ascetică (5raţionalizarea modului de $iaţă în această lume. pentru că o asemenea &tiin)ă ar însemna ca el să poată pătrunde misterele di(ine &i să'&i poată negocia destinul său cu Dumne+eu$ . prin de+(oltarea de întreprinderi producti(e care %olosesc conturile contabile. prin opera)ii %inanciare. au consumat pu)in.ntotdeauna au existat întreprin+ători care &i'au condus în mod sistematic a%acerile. era efectul concepţiei despre c/emare a protestantismului ascetic6)$ >ocmai în acest comandament al eticii protestante este identi%icată de către Weber legătura dintre cal(inism &i 5spiritul capitalismului6$ Doctrina predestinării &i alte doctrine teologice conexe încura3ea+ă (ia)a acti(ă. indi(idul trăie&te o stare dramatică de permanentă incertitudine$ .n cele din urmă. Dumne+eu este bun &i îndurător$ ?aptul de a %i ales sau damnat depinde în mare măsură de comportamentul indi(i+ilor.reali+ate din acest comportament depindeau %oarte mult de %luctua)iile politice$ /apitalismul însă urmare&te c-&tigul în mod ra)ional.ntruc-t nu mai poate coopera cu Dumne+eu la %ăurirea propriului destin &i nici nu poate pătrunde misterele. prin de+(oltarea întreprinderilor orientate în %unc)ie de ob)inerea pro%itului pe termen lung$ .n absen)a oricărui mi3loc magic de a atinge starea de gra)ie. cu condi)ia ca păcătosul să'&i recunoască gre&elile &i să se conducă în continoare după perceptele di(ine$ 8rotestantismul introduce o concep)ie nouă asupra predestinării$ ?aptul de a %i ales sau damnat este stabilit de Dumne+eu de la începuturile timpurilor &i pentru totdeauna$ :mul nu poate &ti dacă a %ost ales sau damnat. care au muncit mai mult decat anga3atii lor. chiar &i în rugăciuni este rău pentru că omul se sustrage ast%el de la o . în perspecti$a celei de dincolo. dar dominată de reguli &i legi. a %ost necesar ca el să'&i aiba originea în ce(a comun tuturor membrilor unei societă)i$ 4cest ce(a comun ma3orită)ii membrilor unei societă)i a %ost identi%icat de Weber în etica protestantismului$ 8rotestantismul a marcat o di%eren)iere e(identă în raport cu catolicismul$ . munca$ Doctrina puritană argumentea+ă credincio&ilor %aptul că munca este singura apărare împotri(a tenta)iilor.

răm-nea om ca %iin)ă pur carnală6$ :rgani+area socială a sectelor a %ost o%erită de mi3loacele prin care etica puritanismului a %ost asimilată modului metodic de (ia)ă$ Modelul sectelor puritane a %ost preluat &i de către alte congrega)ii &i comunită)i religioase$ Ducrarea sociologului german este mai cur-nd o %ormulare de ipote+e pentru cercetări (iitoare$ 4semenea cercetari s'ar putea re%eri la modul în care ra)ionalismul ascetic al puritanilor a a%ectat organi+area (ie)ii de +i ci +i a grupurilor sociale. chiar dacă era călău+it de ra)iunea naturală.tilitatea muncii este 3udecată dupa re+ultatele bune ob)inute. încep-nd cu congrega)iile &i termin-nd cu statul na)ional. calvinismul – suspecta orice stare emo)ională ca %iind o în&elătorie 2. metodismul – era orientat spre acti(itatea misionară în r-ndurile maselor2 metodi&tii au subliniat ca 5ei nu se deosebesc de biserică oficială prin doctrină. cu de+(oltarea tehnologiei moderne &i a culturii$ . adică ascetic &i în s%erele religio+ită)ii necal(iniste 3. metodismul 4. ci prin modul în care îşi manifestă e$la$ia6 = erau adep)i ai doctrinei predestinării 4. cu empirismul &tiin)i%ic. în sensul că to)i membrii să se comporte irepro&abil 54%irma)ia CCextra ecclesiam nulla salus<< era (alabilă numai pentru biserica a celor ilumina)i de spirit$ ?ără această lumină interioară. pietismul – nu înseamnă dec-t penetrarea modului de (ia)ă culti(at &i controlat metodic. mai ales în sec al AB00 = lea 2. omul natural.(ia)ă acti(ă care este singura con%ormă cu cerin)ele lui Dumne+eu$ Munca perpetuă este modul de (ia)ă poruncit de Dumne+eu căruia %iecare om trebuie să i se con%orme+e$ . dacă sunt re+ultatul îndeplinirii obiga)iilor ele sunt de apreciate ca daruri ale lui Dumne+eu pe care omul nu le poate re%u+a$ 4t-t timp c-t este re+ultatul unui e%ort permanent. calvinismul – în %orma pe care a luat'o în principalele regiuni (est europene ale domina)iei sale. o datorie pentru întreprin+ători$ 8urtătorii istorici ai protestantismului ascetic1 1. pietismul 3. cum se rela)ionea+ă el cu ra)ionalismul umanist. sectele care î&i au originea în mişcarea anabaptistă 1. care la r-ndul lor repre+intă semne ale gra)iei di(ine$ 8ro%itul &i bunăstarea sunt condamnabile numai dacă ele conduc la lene(ie &i delăsare$ Dimpotri(ă. dob-ndirea de c-&tiguri este o obliga)ie. comunităţile anabaptiste – doreau să %ie comunită)i 5pure6.

>eoria de+(oltată de Weber în Etica protestantă &i spiritul capitalismului trebuie percepută în dimensiunile pe care i le'a dat autorul ei1 o teorie de explica)ie regională &i istorică$ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful