ION CREANGĂ

PĂRINŢII
Ştefan a Petrei Ciobotariul şi a Smarandei Creangă

Ungureanu . conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti. El însuşi afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837.Data naşterii lui Creangă este incertă. publicată de Gh. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839.

Maria şi Ileana în 1919 . Ileana. Teodor. Ecaterina. Ultimii trei au murit în copilărie. Maria. iar Zahei.Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei. Vasile şi Petre.

.

David Creangă.În 1847 începe şcoala de pe lângă biserica din satul natal. care-l duce pe valea Bistriţei. Fiu de ţăran. . unde continuă şcoala. bunicu-meu David Creangă din Pipirig"). după care mama sa îl încredinţează bunicului matern ("tatal mamei. la Broşteni. este pregătit mai întâi de dascălul din sat.

absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. nume pe care l-a păstrat tot restul vieţii. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni. este silit să plece la Iaşi.În 1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion. . este înscris la Şcoala catihetică din Fălticeni ("fabrica de popi"). După dorinţa mamei. Aici apare sub numele de Ion Creangă. care voia să-l facă preot. unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).

ajungem la Humulesti.Trecand podul peste "Ozana cea limpede si frumos curgatoare". . în prezent cartier al oraşului Targu Neamţ. localitate cunoscuta din "Amintiri din copilarie " a lui Ion Creanga.

Tinereţea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. .

.

fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinţi din Iaşi.Din 1855 până în 1859 urmează cursurile seminarului iar apoi. revine în satul natal. luându-şi atestatul. 1 din Iaşi. Acesta îl aprecia foarte mult şi l-a numit învăţător la Şcoala primară Nr. unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. În 1864. . Creangă intră la Şcoala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi. devenind diacon al acesteia La 19 decembrie 1860 se naşte fiul său Constantin. Se însoară mai târziu la Iaşi cu Ileana.

alegând o locuinţă în mahalaua Ţicău (bojdeuca) . copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. A căutat o casă în care să se mute.În 1873 se încheie procesul său de divorţ.

BOJDEUCA DIN ŢICĂU .

Este construită în 1830 din bârne de lemn şi acoperită cu şendrilă.În Humulesti. Trecându-i pragul. . A fost locuită până în 1959 de membrii familiei lui Creangă. Am aflat la faţa locului câteva din tainele casei. devine muzeu în 1959. dar se deschide şi se dă circuitului turistic în 1960. acum cartier al oraşului Târgu Neamţ se găseşte casa părintească al marelui povestitor Ion Creangă. În 1944 casa este donată Asociaţiei Învaţătorilor din România. revezi în memoria minţii frumoasele “Amintiri din copilărie”.

Casa memorială .

.

îl cunoaşte pe Mihai Eminescu. atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui. . scrie cele mai importante opere ale sale. Între 1875 şi 1883. cu care se împrieteneşte. la îndemnul poetului.În 1875.

.

Opera Poveşti Capra cu trei iezi (1875) Dănilă Prepeleac (1876) Fata babei şi fata moşneagului (1877) Făt Frumos. fiul iepei (1877) Povestea lui Harap-Alb (1877) Ivan Turbincă (1878) Povestea lui Ionică cel prost (1877) Povestea lui Stan-Păţitul (1877) Povestea porcului (1876) Povestea unui om leneş (1878) Punguţa cu doi bani (1875) Soacra cu trei nurori (1875) Povestiri Acul şi barosul (1812) Cinci pâini"' (1883) Inul şi cămeşa (1874) Ion Roată şi Cuza-Vodă (1882) Moş Ion Roată şi Unirea (1880) Păcală (1880) Prostia omenească (1874) Ursul păcălit de vulpe (1880) Nuvele Moş Nichifor Coţcariul (1877) Popa Duhul (1879) Romane autobiografice Amintiri din copilărie (1879) Scrisori către prieteni .

Între 1883 şi 1889 a fost bolnav de epilepsie şi a suferit foarte mult la aflarea bolii şi apoi a decesului lui Eminescu. Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889. în casa sa din cartierul Ţicău. şi al Veronicăi Micle. .

Dupa freamatul orasului te trezesti deodata in lume de basm si poveste. Capra cu trei iezi. . Ursul pacalit de vulpe. Matusa Marioara si binenteles Nica a lui Stefan a Petrei.Lânga “Casa memoriala Ion Creanga” se găseşte Parcul tematin “Ion Creanga’ (in orasul Tg Neamt). Un loc în care pe fondul sonor al cunoscutelor povesti te întâlneşti cu personaje îndrăgite din Punguţa cu doi bani. cu Mos Chiorpec. Copil sau adult. ceea ce vezi aici te transpune intr-o perioada de mult apusa.

.

.

.

.

.

cu cari. clăcile. cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase. mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş. în zilele geroase. de după care îmi zâmbeau zorile. tovarăşii mei de copilărie.” . dragi mi-erau şezătorile. ţarinele cu holdele. iarna.„Dragi mi-erau tata şi mama. la care luam parte cu cea mai mare însufleţire. cântând şi chiuind. câmpul cu florile şi mândrele dealuri. fraţii şi surorile şi băieţii satului. horile şi toate petrecerile din sat. iar vara în zile frumoase de sărbători. în zburdalnica vârstă a tinereţii! Asemenea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful