Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 - ACCESS Social „Formare pro esionala!

e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual)

P*ARE +,,.

NOŢIUNI GENERALE DE REFLEXOLOGIE Definirea reflexologiei Ca ramură a medicinii orientale re le/ologia este 0tiinţa (onelor re le/ogene! ale organismului situate pe supra aţa corpului în general la distanţă aţă de organele pe care le repre(intă. 1rganele sunt componente insepara%ile în ansam%lul organismului uman! având legătură vasculară 0i energetică directă cu (onele corespun(ătoare re le/ogene. Ea este arta 0tiinţi ică de diagnosticare 0i vindecare prin apăsarea 0i stimularea anumitor (one re le/ogene de la nivelul e/tremităţilor organismului! care corespund tuturor organelor 0i părţilor corpului uman. Re le/ul este activitatea undamentală a sistemului nervos cu a2utorul căruia se reglea(ă relaţiile dintre organe 0i relaţiile dintre organism 0i mediul încon2urător. Scurt istoric 3u se cunoa0te cu e/actitate originea re le/oterapiei! dar se 0tie că ea provine din orientul antic. Cu mai mult de 4,,, de ani în urmă a0a cum arată resca din mormântul medicului din Sa5ara! Egipt! erau de2a cunoscute %ene iciile terapeutice ale masării unor puncte speci ice de pe e/tremităţile corpului. Se 0tie că 0i c'ine(ii oloseau re le/oterapia în paralel cu acupunctura! i(voarele amintind-ul pe doctorul 6ang 6ei în secolul "& î. C. care după ce aplica acele pe di erite puncte ale corpului pe meridiane energetice! presa puternic în tălpile pacienţilor cu policele. Reflexoterapia şi occidentul Cercetătorul de runte care a 0i populari(at această terapie în occident! la s âr0itul secolului 7"7-lea a ost medicul orelist 6illiam Fit(gerald. 8a întoarcerea lui din Europa în statele unite! începe să promove(e re le/ologia! a2utat de doctorul Rile9 0i de i(ioterapeuta Eunice "ng'am! aceasta din urmă introducând-o în secţia de i(ioterapie a spitalului în care lucra. :octorul Fit(gerald a ost cel care a redescoperit re le/ologia! iar Eunice "ng'am! cea care a promovat-o 0i desăvâr0ito! desc'i(ându-0i un ca%inet de re le/oterapie! iar mai târ(iu ;în <=-,>! a scris prima carte de specialitate 0i a în iinţat prima 0coală în domeniu. Re le/oterapia în România este promovată pe scară largă la s âr0itul anilor =,! dar ea a ost practicată 0i înainte! într-un mod limitat.

ANR
-<-

ACES

Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 - ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual)

P*ARE +,,.

Diferenţa intre reflexologie! reflexotera"ie #i reflexo iagnostic Re le/ologia a ost de inită mai sus 0i ea se împarte în re le/odiagnostic 0i în re le/oterapie. a> Reflexodiagnosticul - constă în reperarea punctelor sensi%ile! dureroase 0i încărcate! din (onele re le/e! putându-se descoperi ast el o su erinţă mor o- uncţională a organului re le/ogen! palpând (ona re le/ogenă! oarte %ogată în terminaţii nervoase 0i vasculare! în pro un(ime. #> Reflexoterapia - este componenta re le/ologiei care se ocupă cu tratamentul prin masa2 al punctelor re le/ogene! diagnosticate ca iind sensi%ile. ?n timpul masa2ului aceste puncte re le/e tre%uie controlate în permanenţă pentru a nu se traumati(a (onele învecinate 0i a putea ace o evaluare corectă a de%locării cristalelor. :acă nu se acordă atenţie acestor depo(ite! din starea lor incipientă se vor descoperi ulterior tul%urări la distanţă! în (onele 0i organele corespondente. Un iagnostic corect Se recomandă e ectuarea re le/odiagnosticului! la nivelul picioarelor 0i nu al mâinilor! deoarece acolo se vor acumula cele mai multe to/ine! datorită perioadei mari pe care oamenii o petrec în picioare sau 0e(ând! acestea au tendinţa de a co%orî spre (onele in erioare ale corpului. :iagnosticarea cu a2utorul punctelor re le/ogene de la mâini este greoaie 0i mai puţin precisă! deoarece activitatea (ilnică la care acestea sunt supuse duce la scăderea sensi%ilităţii pe care o urmărim. Pentru a ace o diagnosticare corectă nu este su icient să cunoa0tem amplasarea punctelor re le/e! ci este necesar să se acă o e/aminare corectă! deoarece unele puncte pot i sensi%ile datorită unor a ecţiuni locale. Starea de sănătate a pacientului o evaluăm în uncţie de cantitatea depo(itelor e/istente 0i de toleranţa la durere pe care acesta o are! putând sta%ili ast el dacă ne a lăm în aţa@ - unui organ %olnav A acumulări multe 0i durere mareB - ori care a trecut prin su erinţe A doar depo(ite! durere de loc sau oarte scă(ută. - a unui organ predispus la îm%olnăvire A pre(enţa depo(itelor! însoţite de dureri surdeB - unui de icit energetic al organului respectiv Anu e/istă depo(ite doar sensi%ilitate! sau uneori o durere acută. Cnele persoane pot acu(a dureri peste tot în aria plantară 0i palmară! aceasta iind o 'ipersensi%ilitate! sau o o%oseală accentuată! 0i atunci se recomandă ricţionarea e/tremităţilor pe toată supra aţa! până devin calde! după care se începe diagnosticarea! cu apăsări u0oare. :acă pacienţii nu reacţionea(ă la palpare! punctele vor tre%ui presate cu mai multă orţă.

ANR
-+-

ACES

Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 - ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual)

P*ARE +,,.

$o ul cu% acţionea&' reflexotera"ia Dasarea (onelor re le/e a ectate! pe parcursul mai multor 0edinţe! îm%unătăţe0te su%stanţial circulaţia sangvină a2utând la transportarea acestor depo(ite de to/ine! spre organele de eliminare! precum 0i la transportul de material nutritiv! plastic! 'ormoni 0i anticorpi spre organe 0i ţesuturi. 1 altă modalitate prin care re le/oterapia acţionea(ă asupra organismului este stimularea punctelor re le/e corespun(ătoare sistemului nervos 0i a celui endocrin! care activate iind vor contri%ui la %una uncţionare a întregului organism. (onele reflexe Se cunoa0te aptul că acestea sunt dispuse în general la e/tremităţile corpului! mâini picioare! dar o adevărată 'artă a corpului omenesc este repre(entată 0i la nivelul urec'ilor 0i al lim%ii! precum 0i în alte (one ale corpului@ coloană verte%rală! aţă! cap! etc. Se pot spune atâtea lucruri despre o persoană prin simpla e/aminare a acestor (one. Cel mai des se lucrea(ă la nivelul picioarelor! deoarece aici se simt cel mai %ine acele acumulări importante într-o diagnosticare corectă! dar 0i pentru că s-a a2uns la conclu(ia că la acest nivel tratamentul are o mai mare e icienţă. Picioarele sunt considerate ca iind rădăcinile corpului omenesc 0i deoarece legile naturii sunt universale 0i nimic nu le poate sta împotrivă! ca 0i plantele! %una uncţionare a omului tre%uie coordonată de la rădăcina sa. Eedinţele de re le/oterapie se pot com%ina 0i cu masarea celorlalte (one! a mâinilor! unde locali(area punctelor este apro/imativ egală cu cea de la picioare! ;dar depo(itele se simt mult mai puţin datorită activităţii manuale (ilnice> 0i cu un masa2 u0or al urec'ilor ;acţiunea directă asupra iecărui punct din această (onă iind mai di icilă! deoarece acestea sun oarte mici! dar ne putem olosi de un instrument su%ţire 0i rotun2it în capăt! care să semene cu o mină de pi/>. )rinci"iile reflexotera"iei  Corectarea celor trei actorii negativi implicaţi în procesul de %oală @ congestia ;responsa%ilă de apariţia tumorilor>! in lamaţia 0i tensiunea ;responsa%ile de diminuarea e icienţei sistemului imunitar>.  ?m%unătăţirea circulaţiei în organism 0i eliminarea re(iduurilor ast el încât to/inele să nu se mai acumule(e în concentraţii dăunătoare! în icat rinic'i sau intestin.  Scăderea sen(aţiei de durere! prin stimularea eli%erării de endor ine ;analge(ice naturale>! de către 'ipo i(ă.  Re le/oterapia are acţiunea cea mai e icientă atunci când este olosită pentru tratarea întregului organism 0i nu numai pentru anumite a ecţiuni. ?n acest mod ea

ANR
---

ACES

Pe măsură ce ies din corp re(iduurile ar putea cau(a variate reacţii cum ar i@ somnolenţă! insomnie! migrene! transpiraţii! agitaţie! irita%ilitate! un gust rău în gură! prurit! ameţeală! greaţă! micţiuni 0i scaune mai recvente! c'iar diaree. A*anta+ele reflexotera"iei • Cel mai mare avanta2 este că acest gen de tratament poate i e ectuat tuturor indi erent de vârstă! se/! stare de sănătate! atât în scop curativ cât 0i ca o %ună pro ila/ie. • Cn mare avanta2 îl repre(intă lipsa completă de to/icitate.îm%unătăţe0te toate uncţiile organismului ce stimulea(ă procesul natural de vindecare ăcând-ul mai rapid 0i mai e icient.ile E ectul cel mai des întâlnit este o rela/are totală! pacienţii descriind o sen(aţie de descărcare! u0urare! în special la nivelul picioarelor. :e multe ori acest gen de reacţii pot apărea încă din timpul 0edinţei! nu este un lucru de speriat! ci doar o dovadă că pacientul reacţionea(ă la tratament. • Re le/odiagnosticul este e/trem de important deoarece ne a2ută să acem o veri icare a stării de sănătate a unui individ! într-un timp oarte scurt.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . "ar la alţi aceasta se instalea(ă c'iar după prima 0edinţă. Alte reacţii posi%ile@ • cre0terea în volum a varicelor de2a e/istenteB • in lamaţii articulare! datorate sta(elor lim aticeB ANR -4- ACES . • 3ormali(area circulaţiei sangvine în organul sau (ona a ectată este e/trem de importantă deoarece sângele transportă su%stanţe de asimilaţie! de(asimilaţie 0i apărare! o %ună circulaţie sangvină ducând la accelerarea vindecării 0i reconstituirii ţesuturilor 0i organelor le(ate. Cneori în timpul tratamentului pacienţii acu(ă stări de rig! somn! datorită rela/ării! sau o transpiraţie e/cesivă! cau(ată de emoţii. P*ARE +..ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . • 3u tratea(ă simptomatologia %olilor! ci cau(ele lor. • Re le/oterapia acţionea(ă în totdeauna în sensul normali(ării! nee/istând nici un pericol de agravare a unei stării de sănătate. • Fratarea cu a2utorul re le/oterapiei nu implică o dotare specială 0i poate i e ectuată c'iar 0i de persoana în cau(ă. Reacţii "osi. ?n ca(ul acestor reacţii se recomandă o pau(ă de una două (ile! în e ectuarea tratamentului! 0i consum de lic'ide multe! ast el în cât organismul să poată elimina to/inele.  Este o metodă de întreţinere preventivă a %unăstării corpului. :upă tratament pacienţii reacţionea(ă elurit! uni neo%servând nici o modi icare imediată! iind nevoie de mai multe 0edinţe! pentru a începe procesul de puri icare.

Contrain icaţii Aproape că acestea nu e/istă! cum ici e/cepţii@  3u se recomandă re le/oterapia în trom%o le%ită pentru a nu acilita deplasarea c'eagurilor sangvine! odată cu cre0terea lu/ului sangvin. S-a demonstrat că acestea pot modi ica! compo(iţia 0i circulaţia sângelui! cre0te aciditatea gastrică 0i pot modi ica valorile normale ale unor 'ormoni.mâini! urec'i! etc.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .>..ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . Psi'iatri susţin că orice a ecţiune în plan i(ic este generată sau susţinută de una în plan psi'ic! e/istând o permanentă corelare între mintea 0i corpul unui individ.  :e asemenea! atunci când e/istă le(iuni sau traumatisme la nivelul picioarelor! se vor masa alte (one re le/ogene .  Cnii o contraindică 0i la cei cu tumori maligne! dar practica ne-a dovedit că ea nu ace nici un rău! dimpotrivă îm%unătăţe0te starea psi'ică a %olnavului 0i în a(ele mai avansate calmea(ă durerile! a2ungându-se c'iar la renunţarea la mor ină. ANR -5- ACES .  8a emeile însărcinate se recomandă evitarea (onelor re le/e corespun(ătoare organelor genitale! pentru a nu provoca o e/pul(are prematură a ătuluiB de asemenea organele genitale vor i evitate 0i la emeile a late în perioada menstruaţiei! pentru a nu provoca o 'emoragie. I%"ortanţa st'rii "si-ice Sănătatea noastră depinde într-o mare măsură 0i de starea psi'ică! teama! emoţiile! stresul 0i supărările ducând la îm%olnăvire.desc'iderea ulcerelor varicoase la gam%ele cu tul%urări cronice de circulaţieB apariţia unor ec'imo(e atunci când se presea(ă insistent punctele corespun(ătoare circulaţiei sangvine sau când la nivelul organismului e/istă o tul%urare privind asimilarea calciuluiB durerii vi în organele corespondente datorită cre0terii rapide a volumului sângelui care asigură uncţionarea acestoraB e%ră! dacă în corp e/istă o in ecţie latentă 0i se stimulea(ă ormaţiunile lim atice. In icaţii Re le/oterapia se recomandă ca@  pro ila/ie împotriva oricărui gen de îm%olnăvireB  pentru menţinerea unei circulaţii sangvine 0i implicit energetice %uneB  pentru eliminarea to/inelor acumulate din alimente! %ăuturi 0i medicamenteB  ca tratament ad2uvant în a ecţiunile acute 0i cronice.  8a persoanele cu tensiune arterială crescută se recomandă a0e(area acestora 0i nu culcarea lor! pentru a evita o 0i mai mare cre0tere a tensiunii. • • • • P*ARE +.

Sănătatea oamenilor nu se poate îm%unătăţii până când ace0tia nu au mai întâi dorinţa de vindecare 0i certitudinea că starea lor se poate ameliora.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .ilitatea :acă o persoană pare a i sensi%ilă la nivelul tuturor (onelor re le/ogene! denotă ori o%oseală i(ică! ori stres 0i emoţii! ori o pertur%are energetică.  Folosirea de încălţăminte strâmtă 0i incomodă care periclitea(ă circulaţia sangvină la nivelul picioarelor. Recomandăm revenirea asupra acestor puncte în repetate rânduri! pe parcursul unei 0edinţe 0i nu presarea lor preţ de câteva minute! pentru că ast el se diminuea(ă durerea 0i puteţi acţiona în mod corect asupra lor.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Re le/oterapia avori(ea(ă începerea unui proces de vindecare! e ectuarea ei corectă! ducând la o stare de ec'ili%ru 0i creând condiţiile în care poate să apară vindecarea.n &onele reflexe #i ce re"re&int' acestea Factori care determină! întreţin 0i agravea(ă depunerile to/ice pentru organism! în (onele re le/ogene sunt multipli 0i depind de@  Dodul de viaţă prin alimentaţie! stare psi'ică 0i stare mentalăB  Circulaţie sangvină insu icientă într-un anumit organ sau segment din corp.. :e asemenea o sensi%ilitate pe o anumită (onă ne poate arăta un de icit energetic la nivelul organului respectiv! care nu înseamnă neapărat patologie! ci o predispo(iţie la %oală! sau o%oseală! sau o dereglare a câmpurilor energetice a pacientului. 3u s-a dovedit ce repre(intă cu adevărat aceste depo(ite! acumulate în (onele re le/e! dar se crede că ele nu sunt altceva decât acumulări de to/ine ca de e/emplu@ aci(i . ?n ==!=G din ca(uri e/istă un anumit grad de sensi%ilitate în ceea ce prive0te un re le/ sau altul! care ar putea i un indiciu al e/istenţei unei tensiuni! congestii sau a unei uncţionări incorecte la nivelul părţii corespun(ătoare a corpului! putând însă evidenţia 0i rănile! traumele sau intervenţiile c'irurgicale din trecut. . Cu acest gen de pro%leme ne con runtăm când într-o anumită (onă e/istă doar o sensi%ilitate 0i nu găsim 0i depo(ite. Sensi. Fre%uie să e/iste o permanentă comunicare între re le/oterapeut 0i pacient! pentru ai insu la acestuia încrederea în sine 0i ai e/plica modul în care re le/oterapia acţionea(ă! ăcându-l să înţeleagă că doar printr-o %ună cola%orare se va a2unge mai repede la e ectele dorite. Pacienţii vor avea această sensi%ilitate cu precădere la început! ea diminuându-se pe parcursul tratamentului! sau c'iar dispărând total.  #ătăturile de la mâini sau picioare conduc la sta(ă circulatorie (onalăB  Fracturi consolidate gre0it 0iHsau calusul vicios la mâini 0i picioare! antrenea(ă presiuni anormale pe vase 0i nervi implicând pertur%ări circulatorii (onale! care! în timp! a ectea(ă organele corespondente prin insu icienţă circulatorie sau nervoasă. Cau&ele e"unerilor toxice .urici! ANR -I- ACES . :upă câteva 0edinţe vor rămâne sensi%ile doar (onele pe a căror corespondente e/istă o a ecţiune cronică.

Pentru mâini sunt su iciente două(eci de minute! iar la urec'ii unde este destul de dureros 0i puţine persoane re(istă! cam (ece minute.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. +. ?n ca(ul a ecţiunilor acute 0edinţa de re le/oterapie va i mai scurtă! cam -. Durata unei #e inţe ?n ca(ul a ecţiunilor cronice! sau a e ectuării unui tratament în scop pro ilactic! când masa2ul se adresea(ă numai picioarelor! recomandăm un minim de patru(eci de minute . 8iniile principale de pe mâini sunt mult mai apropiate decât cele de pe picioare datorită dimensiunilor di erite ale acestora. Liniile "rinci"ale e "e %/ini #i "icioare Acestea repre(intă ni0te repere imaginare! care servesc la împărţirea mâinilor! picioarelor 0i respectiv a corpului în sectoare sau (one. ?n ca(ul a ecţiunilor cronice tratamentul se recomandă cu regularitate de două trei ori pe săptămână! iar în ca(ul celor acute! sau după o intervenţie c'irurgicală! sau un accident vascular! se poate apela la re le/oterapie c'iar de două trei ori pe (i! cu menţiunea că 0edinţele vor i mai scurte 0i ără o presare intensă. Linia diafragmei A este situată imediat deasupra oaselor metacarpiene! la mâini! 0i deasupra metatarsienelor! la picioare! 0i este u0or de locali(at deoarece culoarea tegumentelor deasupra acestei linii este mai înc'isă decât restul tegumentului de la acest nivel.două(eci la iecare picior>! durata crescând atunci când este nevoie să se insiste mai mult asupra unui organ! sau atunci când se vor masa 0i celelalte (one re le/e! mâini! urec'i! coloană! etc.proteici>! grăsimi to/ice! o/alaţi de calciu! săruri 0i alţi componenţi c'imici dăunători organismului. <. Regularitatea #e inţelor Persoanelor sănătoase! care apelea(ă la re le/oterapie în scop pro ilactic! sau pentru menţinerea ec'ili%rului i(ic! psi'ic 0i energetic! li se recomandă toamna 0i primăvara un set de <. Foate punctele re le/ogene de pe mâini 0i picioare se a lă dispuse în 2urul acestor linii ori(ontale! una singură iind trasată pe vertical 0i anume cea a tendonului! sau ligamentară. Linia taliei A se a lă în mi2locul tălpii 0i a palmei! repre(intă talia unei persoane! iind mai sus la cei cu talia înaltă 0i mai 2os la cei cu talia 2oasă ANR -J- ACES . de minute! pentru a nu o%osi %olnavul 0i pentru că oricum se recomandă două trei 0edinţe pe (i..(ilnic sau măcar de trei ori pe săptămână>! iar în rest un ape săptămână sau c'iar la două săptămâni. 0edinţe .

degetul mare>! de la vâr până la %a(ă. 4. Puse una lângă alta re lectă corpul omenesc în întregime! a0a cum este el dispus anatomic. . Linia umerilor . . Supra aţa picioarelor 0i mâinilor poate i împărţită în (one care corespund celor e/istente în întregul corp. Linia pelvisului sau bazinului A este situată la %a(a călcâiului! pe tălpi numindu-se 0i linia călcâiului! iar în palme! la apro/imativ +!5 cm de articulaţia policelui cu restul mâinii.Re le/ele oricărei părţi de la nivelul cutiei toracice . . Ast el@ .Re le/ele capului gâtului 0i a organelor de simţ sunt locali(ate pe supra aţa cuprinsă între vâr urile degetelor 0i linia cur%urii sau a umerilor.. Linia ligamentară sau a tendonului A la nivel plantar se găse0te împingând 'alucele înapoi 0i palpând în spaţiul dintre acesta 0i al doilea deget! unde se va simţi un ligament vertical a lat în tensiune! de aici ea se întinde până la călcâi! pe palme linia ligamentară pleacă dintre inde/ 0i medius 0i ţine până la articulaţia pro/imală a policelui.inimă! plămân! sân! umăr! etc.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.Re le/ele organelor interne se a lă la nivelul piciorului pe partea plantară de la %a(a alangelor până la călcâi! iar la nivelul mâinilor în palmă. ..Partea dorsală a mâinilor 0i picioarelor conţine diverse re le/e cum ar i@ sân! urec'e internă! amigdale! etc. ANR -K- ACES .>! se găsesc la nivelul perniţelor! între %a(a degetelor 0i linia cur%urii! sau alt el spus în (ona articulaţiilor inter alangiene pro/imale. . 5. Acestea repre(intă ni0te repere imaginare! care servesc la împărţirea mâinilor! picioarelor 0i respectiv a corpului în Corelarea "icior0cor"! res"ecti* %/n'0cor" .Pentru sistemul endocrin se găsesc re le/e în toate (onele descrise până acum! în uncţie de locali(area anatomică a glandelor. .Re le/ele aparatului reproducător! sistemului vascular 0i lim atic! precum 0i ale unor articulaţii . A0adar piciorul 0i mâna dreaptă cuprind re le/e ale părţi drepte a corpului! iar piciorul 0i mâna stângă cuprind re le/e ale părţi stângi a corpului! cu menţiunea că la nivelul capului punctele re le/e sunt dispuse invers 0i anume degetul mare de la mâna 0i piciorul drept re lectă emis era stângă a capului! iar degetul mare de la mâna 0i piciorul stâng! re lectă emis era dreaptă a capului.co/o emurale! genunc'i>! se găsesc pe părţile laterale! la picioare în 2urul articulaţiilor talo-crurale! ti%ialo-peroniene distale! 0i intertarsiene! iar la mâini în 2urul articulaţiilor intercarpiene 0i radio-carpiană. Ca 0i celelalte (one re le/e! picioarele 0i mâinile pot i considerate adevărate oglin(i ale corpului omenesc.Re le/ele coloanei verte%rale sunt locali(ate pe partea mediană! de a-lungul liniei centrale a cur%urii am%elor picioare 0i de a-lungul părţii mediane a policelui .numai pe partea palmară 0i plantară> este denumită 0i linie secundară 0i se a lă la %a(a degetelor.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .-.

Zonele corelate sunt:  picior A mână@ police A 'aluce! celelalte degete ale piciorului A degetele mâinii! gle(nă A %a(a mâiniB  gam%ă A ante%raţB  coapsă A %raţB  centura pelviană A centura scapularăB 0i viceversa.Se va trece apoi la masarea punctelor corespondente capului .minute la iecare emis eră> ceea ce va determina o %ună coordonare 0i adaptare a organismului la tratament.stomac! icat! ve(ică %iliară! intestin su%ţire 0i gros>! timp de 5-J minute.Se continuă cu organele meta%olice 0i de deto/i iere . "nstrumentul principal va i deci policele sau uneori inde/ul terapeutului! ung'iile lungii iind strict inter(ise.circa --5 minute iecare traseu>. .mâini picioare> masa2ul re le/ogen se mai poate adresa 0i altor părţi ale corpului! mergând pe principiul (onelor corelate! con orm căruia stimularea unei (one duce la vindecarea nu numai a ei ci 0i a celei a late în corelaţie cu ea.?n primul rând va i stimulat aparatul urinar .Apro/imativ 5 minute se acordă punctelor corespondente circulaţiei sangvine 0i lim atice! sângele iind mediul principal de transport al nutrienţilor 0i o/igenului necesar celulelor meta%oliactive ale corpului precum 0i transportorul dio/idului de car%on pentru eliminare! iar lim a având rol în 'rănirea ţesuturilor acolo unde nu a2unge sângele 0i în colecţionarea 0i transportarea de0eurilor.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ANR -=- ACES . .restul de timp se acordă celorlalte organe 0i (one ale corpului! insistându-se în mod special asupra celor a ectate. Or inea %as'rii "unctelor reflexe Fie că masa2ul se e ectuea(ă la picioare sau la mâini! speciali0tii recomandă următoarea ordine@ .. .Pe lângă activarea acestor (one peri erice .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . . Instru%ente necesare "entru "racticarea reflexotera"iei Cele mai %une 0i mai u(itate instrumente sunt mâinile! care la început vor da semne de o%oseală! însă asemenea oricărui mu0c'i 0i cei ai ante%raţului! mâinii 0i degetelor! vor deveni mai puternici! pe măsură ce sunt olosiţi mai intens.rinic'i! ureter! ve(ică! uretră>! pentru al pregătii în vederea eliminării to/inelor din corp! ără o supraîncărcare a circulaţiei sangvine . . .Crmea(ă sistemul endocrin! care reali(ea(ă 0i coordonea(ă pe cale umorală uncţiile organismului! su% control permanent al sistemului nervos A apro/imativ 5 minute.cam .

de pre erinţă din in sau cânepă>! pentru a 0terge 0i a masa u0or picioarele sau mâinile la s âr0itul 0edinţei.se poate acţiona deci! mai întâi asupra unui picior 0i după terminare asupra celuilalt! sau asupra unei (one de la piciorul drept! apoi se trece la acela0i punct de pe piciorul stâng.?n ceea ce prive0te olosirea unor instrumente a2utătoare . - ACES .n reflexotera"ie :e pre erinţă ca pacientul să ie întins pe un pat de masa2! .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Se începe prin po(iţionarea policelui pe punctul re le/ogen. :e asemenea nu tre%uie negli2at aptul că mâinile sunt adevărate antene! captatoare 0i emiţătoare de energie 0i că un contact direct l-ar avanta2a pe cel căruia i se adresea(ă tratamentul. . Ei terapeutul tre%uie să ie a0e(at pe un scaun! mai 2os decât otoliul sau patul pacientului! ?ntr-o po(iţie comodă! pentru că tratamentul durea(ă 0i alt el e ortul ar i mult prea mare.cu aţa în sus! când masa2ul se adresea(ă punctelor de pe mâini! picioare 0i urec'i! 0i cu aţa în 2os când se lucrea(ă pe coloana verte%rală>! ca să poată sta cât mai rela/at în timpul tratamentului. Se poate opta tot pentru un otoliu sau pentru un scaun cu spătar.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. &a i o rela/are 0i o stare de %ine adusă în plus pacienţilor. 1rdinea 0i te'nicile de masare a punctelor re le/e vor i acelea0i atât pentru mâini cât 0i pentru picioare! acestea putând i activate simultan sau alternativ . 1 altă pro%lemă mult discutată este olosirea! sau nu! a cremelor! loţiunilor 0i %alsamului! pentru mâini 0i picioare. )o&iţia . Pentru a avea o ma/imă li%ertate de mi0care nu contea(ă care din mâini este activă 0i care inactivă! acestea se pot sc'im%a în uncţie de po(iţie.dispo(itive din lemn! metal sau plastic>! rămâne la latitudinea iecărui terapeut! recomandăm însă! pentru începători olosirea degetelor pentru a locali(a mai %ine punctele 0i a nu traumati(a pacienţii. ANR .<. $o ul e %asare a "unctelor reflexe :e o%icei una dintre mâini este activă iar cealaltă inactivă! cea dintâi tre%uind să e ectue(e masa2ul! iar cea din urmă să susţină mâna sau piciorul pacientului. Considerăm că utili(area acestora este pe deplin 2usti icată! nein luenţând în nici un el tratamentul! unguentele acilitea(ă doar contactul dintre degetele terapeutului 0i picioarele sau mâinile pacientului. ?n ca(ul auto-masa2ului po(iţia tre%uie să ie la el de rela/antă 0i cât mai corectă! pentru a nu suprasolicita coloana verte%rală. 3u se utili(ea(ă c'iar vâr ul degetului ci pulpa acestuia! sau pentru o mai puternică presiune se poate apela 0i la articulaţia inter alangiană distală! în ca(ul acesta degetul iind îndoit. :acă se lucrea(ă pe mâini! acestea vor i a0e(ate pe o pernă pusă pe genunc'ii pacientului! iar pentru picioare! atunci când nu avem un pat! ele se a0ea(ă tot pe o pernă dar pe genunc'ii terapeutului.. :acă le olosim avem nevoie 0i de un prosop . Se mai poate opta 0i pentru un otoliu! când tratamentul se e ectuea(ă asupra mâinilor sau c'iar 0i pentru picioare! în lipsa altei alternative.

?n ca(ul organelor e/cretoare nu se recomandă decât în sensul evacuării. Se poate apela 0i la presarea punctelor! prin apăsarea 0i retragerea în mod repetat a degetului. icat! ve(ică %iliară sau urinară! etc. Pe măsură ce apăsarea se repetă se 0i ampli ică. -. Ridicare şi apăsare A se poate utili(a mai ales atunci când nu avem o cremă sau o loţiune care să ne acilite(e mi0carea pe un punct re le/ogen! sau când degetele sunt de2a o%osite.sau mâna pacientului>. +. "ntensitatea masa2ului va i la început u0oară! crescându-se presiunea treptat 0i o%servându-se reacţia pacientului. Tragerea înainte şi înapoi A repre(intă o mi0care de presare 0i tragere a degetului! pe un punct sau mai multe! putând i e ectuată înainte! înapoi! sau com%inat..sau a inde/ului> este înainte! înapoi! sau circular! dar se evită alunecările pentru a nu pierde punctele re le/e.>.de e/emplu 'ipo i(ă! epi i(ă! ve(ică %iliară! etc. ANR .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. !n zig-zag A se olose0te pentru a acoperii din toate ung'iurile o (onă întinsă! .intestin su%ţire>. Pe măsură ce se apasă degetul poate i u0or tras spre palmă! iar intensitatea este crescută în momentul presării 0i scade în timpul tragerii degetului. asarea circulară A se aplică pe puncte mai mari 0i %ine individuali(ate .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .<< - ACES .:irecţia de mi0care a policelui . 5. :egetul mâinii active apasă punctul! iar cea inactivă susţine 0i ridică piciorul . Apăsare şi retragere A se olose0te în ca(ul acţiunii asupra unui singur punct re le/ care necesită o apăsare pro undă 0i individuali(ată . Apăsarea tre%uie să ie în limite suporta%ile pentru pacient. 4.>. . Di0cările tre%uie să ie lente 0i precise. 1e-nicile e %asare Se utili(ea(ă te'nici di erite în uncţie de locali(area punctului masat iar mi0carea se poate e ectua atât cu pulpa degetului cât 0i cu articulaţia distală! având degetul îndoit@ <.

oi 0i . intermediari A mi2locii@ le/or scurt al degetelor! pătrat plantar! 4 mu0c'i lom%ricari! J mu0c'i interoso0i A dintre care@ . )ersonalitatea reflectat' la ni*elul "icioarelor c> Puţini dintre noi ne-am gândit că picioarele pot re lecta pe lângă starea noastră de sănătate 0i personalitatea! :e0i din punct de vedere te'nic această anali(ă a personalităţii nu intră în cadrul re le/ologiei! este %ine să o avem în vedere! ca pe lângă descoperirile despre starea i(ică a pacienţilor să putem constata de la început cu ce el de su%iecţi vom opera.plantari 0i 4 dorsali.la celelalte.<+ - ACES .talus>! na*icular! cu. Muşchii piciorului sunt: a> %> medial@ a%ductor al 'alucelui! le/or scurt al 'alucelui 0i adductor al 'alucelui.oase cunei orme. Articulaţiile piciorului sunt: .articulaţiile metatarso alangiene! . %> Detatarsienele A sunt 5 A <! +! -! 4! 5B c> Falange sunt <4! două la nivelul 'alucelui . Ast el studiind liniile! ormele 0i starea picioarelor putem descoperii că@ ANR ..degetul mare> 0i .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . lateral: a%ductor al degetului mic 0i le/or scurt al degetului mic. 3u tre%uie luată neapărat ca o curio(itate a noastră! a terapeuţilor! ci ca pe un lucru util în modul nostru de comportare! de înţelegere 0i de a2utare a pacienţilor! ţinând cont că de multe ori discuţiile pot in luenţa modul de evoluţie a tratamentului! prin impactul pe care îl au asupra psi'icului %olnavului.articulaţia gle(nei! sau talocrurală! .. REFLEXO1ERA)IA A)LICA12 LA NI3ELUL )ICIOARELOR Descrierea anato%ic' a "iciorului Scheletul piciorului este alcătuit din@ a> 1asele tarsiene A sunt J@ calcaneu! astragal .articulaţiile tarsometatarsiene! .articulaţiile inter alangiene.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.

Picioarele rigide A pot indica o gândire rigidă 0i oarte structurată.. .plat usul> A cu picioarele pe pământ! iu%esc natura! pădurea în special 0i sen(aţia de a avea pământul su% picioare.Fălpile plate nearcuite .Picioarele um late A pe lângă aptul că retenţia de apă este o a ecţiune în plan i(ic! acest gen de picioare pot e/prima! emoţii! nesiguranţă! implicări a ective! tendinţa de a dramati(a lucrurile 0i de a se simţii 2igniţii. Sunt %uni coordonatori! se trans ormă în martiri punându-0i singuri poveri pe umeri 0i iind dornici de reali(are.Picioarele umede A arată nesiguranţa! indi erenţa aţă de viaţă! dar pot e/prima 0i agitaţia! dorinţa de împărtă0ire a sentimentelor. .. A)ARA1UL RENAL Descriere anato%ic' Sistemul urinar este alcătuit din doi rinic'i . .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .conducte prin care urina este transportată de la rinic'i la ve(ică>! ve(ica urinară . .Fălpile %ătătorite indică o personalitate dură! aspră! dar puternică 0i re(istentă! atât în plan i(ic cât 0i psi'ic. .un conduct ce pleacă de la ve(ică 0i prin care urina este eliminată în e/terior>.Picioarele cu piele uscată A sunt legate de un sistem imunitar slă%it! sau tul%urări mentale.un re(ervor unde se depo(itea(ă temporar urina> 0i uretra .Picioarele reci A pot indica persoanele ce reţin emoţii pro unde! sunt înclinaţii spre interiori(are 0i re lecţie 0i au tendinţa să-0i păstre(e calmul 0i sângele rece. :e asemenea ace0tia sunt pasionali! plini de voinţă! apţi de a ace %ani repede! neră%dători! supărăcio0i însă doar de moment. . .<. Acestor oameni le plac călătoriile cu avionul! petrec mult timp în aer li%er! sunt ingenio0i putând născocii lucruri pe care alţii nu 0i le pot imagina! văd dincolo de ansam%lu 0i sunt cu mult înaintea timpului lor.#olta plantară înaltă A repre(intă visătorul! inventatorul! gânditorul A omul cu capul în nori. Rinic-ii ANR .Picioarele moi 0i le/i%ile A indică o persoană oarte moale 0i le/i%ilă! care se lasă în voia lucrurilor! întâr(ie la întâlniri ără să-0i acă prea mari pro%leme! ia lucrurile a0a cum sunt 0i se înţelege %ine cu toată lumea. .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. . . Obs: Aceste caracteristici sunt vala%ile 0i pentru mâini. Ace0ti oameni au tendinţa de a i pragmatici! sta%ili! le lipse0te capacitatea de a lăsa lucrurile din mână! râd puţin 0i nu 0tiu să se %ucure de viaţă.care produc urina 0i sunt indispensa%ili vieţii> 0i căile e/cretoare ale urinei care sunt@ calicele mici! calicele mari! pelvisul renal! două canale uretrale . .Picioarele ier%inţii A le au oameni iuţi la minte! în lăcăraţi 0i cu su let mare.- ACES .:egetele prea cur%ate A e/primă rica 0i încercarea de autoapărare.

Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .. la adulţi! iar la %ătrâni su eră un proces de atro iere iind mai mici>. Pentru masarea lor se poate olosi oricare din mâini! ţinând pri(ă olosim ie policele acelea0i mâini ie a celeilalte! e ectuând mi0cări circulare sau de apăsare. mm! iar când e gol seamănă cu o venă goală. cum 0i grosimea de 5-<.care reglea(ă tensiunea arterială> 0i eritropoetină . Funcţiile a"aratului renal4  puri icarea 0i iltrarea sângeluiB  eliminarea produ0ilor re(idualiB  menţinerea ec'ili%rului 'idric prin eliminarea cantităţii de apă a late în e/cesB  reciclarea apei! a mineralelor 0i a su%stanţelor nutritiveB  rinic'ii produc 'ormonii renină .-<.Sunt în număr de doi 0i sunt situaţi în osa lom%o-dia ragmatică a a%domenului.<. Are lungimea de +5--. Descrierea &onelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor Rinic"ii se situea(ă la mi2locul tălpii! de o parte 0i de alta a liniei taliei! în dreptul degetului doi! su% suprarenale 0i deasupra ureterelor. Ureterul Este un canal urinar lung! întins de la pelvisul renal până la ve(ica urinară. 3e&ica urinar' Este un re(ervor musculo-mem%ranos în care urina se acumulea(ă în intervalul dintre micţiuni. Au dimensiuni 0i greutate varia%ile în uncţie de vârstă 0i starea uncţională . Fraiectul ureterului nu este rectiliniu ci el co%oară în 2os! o%lic 0i medial.<4 - ACES . Este situată e/traperoneal! înapoia oaselor pu%iene 0i deasupra dia ragmei pelviene! iar orma! dimensiunile 0i capacitatea ve(icii! varia(ă de la un individ la altul.g la %e%elu0i 0i <<5-<5. El stră%ate cavitatea a%dominală 0i cea pelviană iind situat e/traperitoneal. Au culoare ro0ie%rună 0i ormă compara%ilă cu cea a %o%ului de asole. Sunt înveliţi într-o capsulă renală 0i conţin su%stanţă peri erică numită corticală 0i o su%stanţă pro undă! numită medulară. Cnitatea mor ologică 0i uncţională a rinic'iului este nefronul.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. . Uretra Repre(intă canalul prin care urina este e/pul(ată din ve(ică la e/terior 0i este di erită la cele două se/e! cea eminină iind mai scurtă.care stimulea(ă producerea 'ematiilor de către măduva ro0ie>. a> ANR . Conexiunea %inte5cor" Funcţionarea aparatul renal este 0i in luenţată de@ respectul de sine! de sen(aţii de e0ec sau de ru0ine! nelini0te de ordin se/ual! mânie sau tendinţă de acu(are aţă de se/ul opus! precum 0i de agăţarea de trăiri 0i idei învec'ite.

ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . Encefalul este partea S3C-ului care se găse0te adăpostită în neurocraniu 0i poate i împărţit în .S3C> 0i sistem nervos peri eric ..3. S. :upă importanţa sa 0i modul în care este dispus! sistemul nervos se împarte în sistem nervos central .3. Corpii neuronali constituie su%stanţa cenu0ie a S3 iar prelungirile! su%stanţa al%ă.S3S>A prin care se asigură legătura cu mediul încon2urător! .nevroglii% Relaţiile dintre neuroni! poartă numele de sinapse! ele iind acelea care determină propagarea uni direcţionată a in lu/ului nervos în organism.lipide comple/e! nucleoproteine! 0i puţin glicogen>! neuro'ormoni . <.acid ri%onucleic A în cantităţi mari>! Decanismul uncţional de %a(ă al S.ocitocina 0i vasopresina> precum 0i su%stanţe nespeci ice .S3&> A prin care se asigură conducerea 0i uncţionarea organelor interne.S3> este un sistem de integrare a vieţii somatice! vegetative 0i endocrine.%> #reterele se găsesc între linia taliei 0i cea a călcâiului! ăcând un traseu ce co%oară o%lic! de su% rinic'i! până la ve(ica urinară. conţine@ apă! su%stanţe minerale! su%stanţe organice . Siste%ul ner*os central S3C cuprinde ence alul 0i măduva spinării. Printre corpii neuronali se găsesc celule ce umplu spaţiu dintre neuroni . Cnitatea mor ologică 0i uncţională a sistemului nervos este neuronul! ormat dintr-un corp celular numit pericarion% o prelungire lungă nu%it' axon! 0i ni0te prelungiri scurte numite dendrite. d> #retra este repre(entată de un punct mic 0i se a lă pe partea mediană a piciorului! imediat su% ve(ica urinară! iar metodele de masare sunt acelea0i ca la aceasta! ele iind de multe ori lucrate împreună. Detoda de lucru este la el ca la rinic'i! doar că mi0carea va i de apăsare 0i tragere o%lic în 2os! spre ve(ică. Se prinde gle(na piciorului! indi erent cu care din mâini 0i se masea(ă acest punct prin apăsări sau mi0cări circulare cu policele mâini respective.<5 - ACES . SIS1E$UL NER3OS Descriere anato%ic' Sistemul nervos .0i sistem nervos vegetativ .S3P>. Avem ast el@ . c> $ezica urinară este situată pe partea mediană a piciorului! deasupra liniei călcâiului! în (ona %olţii plantare. este actul reflex! care înseamnă reacţia de răspuns a organismului la un stimul intern sau e/tern! iar suportul actului re le/ este arcul reflex ormat din@ receptor! centrii nervo0i! căi de conducere 0i a erentaţia inversă sau mecanismul de it%acL.sistem nervos somatic . P*ARE +.regiuni distincte@ ANR .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .

<I - ACES .cavităţi> laterali .< 0i +>! care pre(intă pe supra aţa lor eţe! sci(uri 0i lo%i. Este alcătuit din dience al 0i emis erele cere%rale.3ervi cranieni sunt în număr de <+! 0i cu e/cepţia primilor +! repre(intă porţiunea peri erică a ence alului. Creierul "ro"riu &is este regiunea suprapusă trunc'iului cere%ral 0i cere%elului! situată în compartimentul superior al cutiei craniene. ANR . Siste%ul ner*os "eriferic Porţiunea peri erică este ormată din nervi 0i ganglioni.E/istă -< de perec'i de nervi spinali! mic0ti dispu0i! de a-lungul coloanei verte%rale ce vor orma ple/uri metamerice cu e/cepţia celor din regiunea toracică ce vor orma nervii intercostali. Anatomic pre(intă lateral două emis ere cere%elare! iar median un lo% mai mic numit *er%is. a> 3ervii sunt de două eluri spinali sau ra'idieni 0i cranieni .rale constituie scoarţa cere. a> Diencefalul este eta2ul nervos care se găse0te dispus în continuarea 0i deasupra me(ence alului! acoperit iind de emis erele cere%rale.elul sau creierul %ic acoperă posterior %ul%ul 0i este acoperit parţial de emis erele cere%rale.1runc-iu cere.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . :ience alul cuprinde două mase nervoase importante @ tala%usul 0i -i"otala%usul6 %> E%isferele cere. A0e(at de o parte 0i de alta a ventriculului -! care este căptu0it cu o pân(ă coroidiană! ce secretă lic'idul ce alora'idian. Aici este sediul anali(ei! sinte(ei 0i memoriei.ral'6 Sunt în număr de două! separate de fisura inter&emisferică! legate prin substanţa albă 0i conţin ventriculii . Cere.ral a0e(at în continuarea canalului medular este alcătuit din@ %ul%ul ra'idian! puntea lui &arolio 0i me(ence al ce cuprinde tu%erculi cvadrigemeni 0i pedunculii cere%rali. Ca întreg sistemul nervos este ormată din su%stanţă cenu0ie ce conţine centrii somatici! centri vegetativi 0i neuroni motoriB 0i su%stanţă al%ă ce urni(ea(ă căi% fascicule% cordoane% cu traseu ascendent 0i traseu descendent! către celelalte eta2e ale S3C. Funcţiile siste%ului ner*os  Coordonea(ă toate uncţiile organismului voluntare 0i involuntare. ?n acela0i timp centrii corticali controlea(ă centri su%corticali.. +6 $' u*a s"in'rii are orma unui cilindru! u0or turtit! dorso-verte%ral! situat în canalul vertebral. %> Manglionii sunt repre(entaţi de corpii neuronali 0i se a lă dispu0i de o parte 0i de alta a măduvei în lanţul ganglionar vegetativ simpatic! 0i în apropierea organelor viscerale sau în peretele viscerelor 0i se numesc ganglioni viscerali sau parasimpatici. A> #> C> P*ARE +.

<J - ACES . Fe'nica de masa2 este identică cu cea pentru 'ipo i(ă! 0i epi i(ă 0i anume se poate lucra cu policele oricărei mâini! ţinând pri(ă cu aceea0i mână sau cu mâna opusă! prin apăsareridicare sau mi0cări circulare. Conexiunea %inte5cor" Creierul repre(intă computerul organismului generând activităţile operatorii 0i de programare ale minţii. Dodul de masare este identic cu cel al 'ipo i(ei! cere%elului! epi i(ei 0i ence alului! doar că putem olosi 0i partea laterală a policelui. Procesea(ă in ormaţiile primite din lumea e/terioară trimiţându-le tuturor părţilor corpului! de unde acestea se întorc în creier 0i măduva spinării.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . :at iind aptul că re le/ele emis erelor craniene sunt dispuse invers pentru tratarea unei a ecţiuni locali(ate în partea dreaptă vom lucra pe punctul de la piciorul stâng 0i invers. c> Punctele re le/e ale nervului trigemen .nervu 5! mi/t>! sunt dispuse pe partea internă a 'alucelui! de la articulaţia inter alangiană la %a(a lui.  Prin sinapse constituie un sistem de comunicare dintre el 0i întreg organismul. Descrierea &onelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor Sistemul nervos de 0i e/trem de comple/ 0i de important în %una uncţionare a organismului are la nivelul 'ărţilor re le/ogene puţine repre(entări.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . Este un punct important în tratarea a ecţiunilor dentare deoarece trigemenul enervea(ă dinţii. 3ervii repre(intă comunicarea cu noi în0ine 0i cu ceilalţi. Având în vedere că re le/ele sinusurilor rontale se găsesc la vâr ul 'alucelui! cele ale nasului pe partea sa laterală! iar 'ipo i(a este un punct în mi2locul degetului! punctul re le/ al ence alului va arăta ca o linie verticală ce pleacă de su% punctul sinusurilor! având înspre e/terior punctul nasului 0i terminându-se la (ona ce ei. ANR . Dasa2ul acestui punct se ace prin(ând piciorul în palmă 0i ăcând mi0cări de apăsaretragere de-a lungul lui. Sistemul nervos este negativ in luenţat de modelele învec'ite. %> Ence alul nu este repre(entat secţionat ci în întregime 0i se găse0te pe partea plantară la nivelul 'alucelor! între punctul paralel cu cel al nasului! dedesu%t dreapta aţă de sinusurile rontale 0i superior dreapta aţă de (ona ce ei . a> Re le/ele cere%elului se găsesc tot pe 'aluce! su% cele ale epi i(ei 0i sus stânga aţă de cele ale ce ei. P*ARE +. Dăduva spinării corelea(ă cu gândurile 0i cu modelele noastre de comportament.a lată la %a(a degetului pe linia umerilor>. ?n masarea re le/ului ence alului acţionăm la el ca în a cere%elului doar că mi0cările vor i de apăsare-tragere. Pentru ai găsi punctul re le/! la am%ele picioare luăm ca reper tendonul lui A'ile! co%orâm pe acesta spre calcaneu 0i alunecăm o%lic pe marginea acestuia. d> 3ervul sciatic este cel mai voluminos nerv din organism! cu uncţie mi/tă! ce dă na0tere la ramuri colaterale 0i terminale..

prin ti2a pituitară>! vasculare . P*ARE +.nu acţionea(ă asupra altor glande>.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .prin sistemul port> 0i nervoase . Acestea sunt@ 7i"ofi&a 8 glan a "ituitar' Se găse0te la %a(a ence alului! în 0aua turcească a osului s enoid! are legături cu 'ipotalamusul! anatomic. Celulele %a(o ile secretă 'ormoni glandulotropi! care ţin su% controlul lor alte glande endocrine @ .SF* .sau pereţi> con2unctivi! ţesut con2unctiv care se desprinde din capsula i%roasă care încon2oară glanda. ANR .prin tractul nervos 'ipotalamo ipo i(ar>. SIS1E$UL ENDOCRIN Descriere anato%ic' Mlandele endocrine . > Pentru sistemul nervos în ansam%lu avem la iecare picior două puncte re le/e! deoparte 0i de alta a părţii in ero-posterioare a osului calcaneu. Cele acido ile secretă 'ormoni nonglandunotropi . Se a lă dispus pe partea internă a 'alucelor! imediat deasupra punctului re le/ pentru nervul trigemen 0i deci se va activa în acela0i mod.> B . *ipo i(a are trei lo%i @ anterior mi2lociu 0i posterior 8o%ul < 0i + împreună ormea(ă adeno"ipofiza! care este împărţită în lo%i prin septuri . Acest punct este e/trem de important în tratarea a ecţiunilor organelor din cavitatea a%dominală! iar depo(itele întâlnite aici ne arată o pro%lemă la acest nivel. Ace0ti 'ormonii vor i @ .'ormon somatotrop! cu rol important în cre0tere! osteogene(ă! reţinerea de apă 0i săruri minerale! în stimularea 0i mo%ili(area aci(ilor gra0i li%eri! etc.discutat în cadrul sistemului osos>.care la emei stimulea(ă secreţia laptelui 0i in'i%ă gonadele>.ACF*! controlea(ă suprarenalele! stimulea(ă melanogene(a! in luenţea(ă meta%olismul glucidic! protidic 0i lipidic! 0i activitatea nervoasă! etc.<K - ACES . :in aceea0i po(iţie se poate olosi doar mâna de pe partea cu piciorul în lucru! de astă dată policele e ectuând mi0cări de apăsare-ridicare sau mi0cări circulare. Ninând pri(ă cu celelalte degete pe partea anterioară a piciorului! e ectuăm mi0cări de apăsare 0i tragere! policele alunecând unul după celălalt. Pentru masarea acestei (one se pot olosi alternativ policele am%elor mâini.. '> Ple/ul solar î0i are re le/ele tot la nivel plantar! su% linia dia ragmei! la apro/imativ un cm după terminarea (onei eso agului.e> :eoarece măduva spinării se găse0te în canalul verte%ral! re le/ul ei va i identic cu cel al coloanei verte%rale .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . 8e putem activa prin(ând piciorul între police 0i inde/ 0i masând circular sau prin apăsareridicare! cu %uricele acestora.cu secreţie internă>! sunt alcătuite din epitelii secretorii! nu au canal e/cretor! produsul lor poartă numele de 'ormoni! se secretă în cantităţi oarte mici 0i se eli%erea(ă direct în sânge 0i acţiunea lor este pe termen lung.0i prolaptina . g> Cn punct re le/ pe care îl mai putem descrie aici este cel pentru (onele temporale ale capului! tâmplele! e icient în tratarea ce aleei 0i a migrenelor. Conţine celule acido ile 0i %a(o ile.

Fot în lo%ulii tiroidieni întâlnim vase sangvine 0i lim atice precum 0i i%re nervoase..DS* . *ormonul secretat de paratiroide se nume0te para"ormon% care este secretat de celule numite principale! oliculare. accelerea(ă maturi(area se/uală! cre0te e/cita%ilitatea nervoasă! etc.este 'ormon melanocitostimulator. . . Pre(intă doi lo%i uniţi de un al treilea! mic! numit ist. .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Participă la meta%olismul mineralelor 0i la cel al glucidelor 0i alături de 'ipotalamus are rol în ciclul de somnHtre(ire.FS*! stimulea(ă secreţia 'ormonilor tiroidieni. ?ntre oliculii tiroidieni se găsesc celule para oliculare . Celule para oliculare C! similare cu cele de la tiroidă! secretă calcitonina% cu acţiune inversă! para'ormonului.sau ocitocina> 0i vasopresina .<= - ACES . Are e ect 0i asupra altor glande endocrine cum ar i @ gonadele! suprarenalele! 'ipo i(a! paratiroidele. Structural conţine oliculi tiroidieni! cu pereţii epiteliali unistrati icaţi! care conţin produ0i iodaţi! a laţi într-o su%stanţă coroidală. 8o%ii sunt împărţiţi în lo%uli prin septuri con2unctive desprinse din capsula pitroasă! care încon2oară glanda. Para'ormonul are e ect@ asupra sistemului osos! asupra rinic'iului! controlea(ă secreţia vitaminei :! stimulea(ă resor%ţia tu%ulară a calciului 0i magne(iului! in'i%ă resor%ţia tu%ulară ANR . *ormonul secretat! melatonina are rol în depigmentare! în normali(area ciclului menstrual! în intuiţie.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Corpul pineal pre(intă la e/terior o capsulă iar în interior o serie de septuri con2unctive ce o delimitea(ă în lo%uli. Ele pot i 0i mai multe! 0i anume! în interiorul tiroidei! în timus! în ţesutul con2unctiv de la %a(a gâtului sau în mediastin.*ormonii gonadotropi FS* . E"ifi&a sau "ineala Se găse0te în neurocraniu! în interdependenţă cu dience alul ! are ormă conică! 0i consistenţă moale 0i i%rilară. *ormonul principal secretat de glanda tiroidă este tiroxina! care@ in luenţea(ă cre0terea organismului! stimulea(ă cata%olismul! meta%olismul mineral! sc'im%urile respiratorii! termogene(a! scoarţa cere%rală! a ectivitatea! imaginaţia 0i gândirea. Glan ele "aratiroi e Sunt su% orma unor glande mici! în număr de 4! c'iar pe tiroidă! două superioare 0i două in erioare. oliculostimulant> 0i 8* . 1citocina stimulea(ă contracţia musculaturii netede! iar vasopresina controlea(ă ec'ili%rul 'idric 0i prin aceasta controlea(ă tensiunea arterială..'ormon antidiuretic>! care sunt secretaţii la nivelul 'ipotalamusului. Ea este antagonistă adeno'ipo i(ei! in'i%ând activitatea gonadelor. Al treilea lo% 'ipo i(ar se nume0te neuro"ipofiză% conţine neurosecreţii! ocitocina . Glan a tiroi ' Este situată pe laturile laringelui în dreptul cartila2ului tiroid! în partea superioară a tra'eii.'ormon gluteini(ant >! controlea(ă uncţiile gonadelor.îna ara oliculei! C! care secretă calcitonina>.

ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. 'nsulina măre0te permea%ilitatea celulelor pentru gluco(ă! aminoaci(i! potasiu! magne(iu 0i os aţi. Funcţia endocrină a pancreasului este produsă de către celulele Langer"ans! care sunt celule glandulare secretoare 0i care conţin @ celule A! care secretă glucagon! celule #! care secretă insulina! celule :! care secretă stomatostatinul 0i celule F! care secretă un polipeptid pancreatic.la pu%ertate regresea(ă! pentru că s-a de(voltat uncţia gonadică .glucocorticoi&i A cu rol în meta%olismul glucidic 0i rol antiin lamator în special cortizol .sunt în loc de 'ormoni 0i conţin în structură un grup mai mic sau mai mare de aminoaci(i>.stimulea(ă minerali(area oaselor! .stimulea(ă cre0terea! . e/tractele c'imice . Fiecare evidenţia(ă e/istenţa unui corte/ suprarenalian! care este esenţial vieţii 0i care are rol ma2or în stările de stres. Cele două glande au o (onă corticală! ce repre(intă K. Este alcătuit din + lo%i împărţiţi în lo%uli! la care distingem o zonă corticală 0i o zonă medulară. modi ică activitatea unor en(ime.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .de sodiu! de potasiu 0i de aminoaci(i! are 0i activitate antito/ică! în sensul că neutrali(ea(ă o serie de to/ine.-or%onii sexoi&i A cu rol în meta%olismul protidic 0i în procesul de se/uali(are! în special androgeni 0i estrogeni Suprarenalele pre(intă o (onă medulară medulosuprarenala% care este de origine nervoasă 0i care secretă catecolaminele.-=.%ineralocorticoi&i Acu rol în meta%olismul apei 0i al electroliţilor! e/@ aldosteronul . Se de(voltă până la pu%ertate! când regresea(ă. . Glan ele su"rarenale Sunt în număr de două 0i se găsesc în lo2a renală deasupra rinic'ilor! iind în strânsă legătură topogra ică cu ace0tia .G din glande 0i care secretă 'ormoni! derivaţi din colesterol! care a2ung în sânge 0i sunt@ . ANR .începe activitatea se/uală> 0i rămâne ca organ cu rol în apărarea imunitară. - ACES . este singurul 'ormon cu e ect ana%oli(ant pentru toate meta%olismele intermediare.+.. )ancreasul en ocrin Pancreasul a ost descris la sistemul digestiv! acolo unde am vor%it de uncţia s-a endocrină. 1i%usul Se găse0te retrosternal. Funcţional.rânarea de(voltării gonadelor! . :etermină @ . (lucagonul are acţiune contrară insulinei.

"n luenţea(ă sistemul nervos . .'ormonii tiroidieni! androgeni . .ai eminităţii>>. . Conexiunea %inte5cor" :e icienţele glandelor ar putea avea legătură cu pro%leme care ţin de control! de respectul de sine! cu sen(aţii de îndepărtare! de reprimare! de umilire 0i de nelini0te! Descrierea &onelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor a> Re le/ele 'ipo i(ei se a lă pe partea plantară a am%elor picioare! e/act la mi2locul alangei distale a 'alucelui alt el spus în mi2locul pernuţei degetului mare. Funcţiile siste%ului en ocrin . d> Firoida se găseste tot pe plante! deasupra liniei dia ragmei! su% paratiroidă! arătând ca o scurtă linie ori(ontală trasată pe articulaţia metatarso alangiană a 'alucelui.Asigură 'omeosta(ia organismului .prin intermediul sângelui>! uncţiile organismului! su% control permanent al sistemului nervos.ai masculinităţii> 0i estrogeni . c> Paratiroidele î0i au punctele re le/e înspre partea mediană a plantelor! pornind de la e/tremitatea liniei umerilor la cea a dia ragmei! pe marginea alangei pro/imale a 'alucelui.Asigură răspunsul organismului la stres i(ic! la inerţii! la traume! la inaniţie! la stres psi'ic . Glan ele sexuale Sunt repre(entate de ovare! la emei 0i de testicule! la %ăr%aţii! dar vor i pre(entate în cadrul aparatului genital.. %> Punctele re le/e ale epi i(ei se găsesc tot la nivelul 'alucelor! în imediata vecinătate cu cel al 'ipo i(ei! cum privim talpa! îl găsim o%lic în sus dreapta aţă de acesta. Se poate lucra cu policele oricărei mâini! ţinând pri(ă cu aceea0i mână sau cu mâna opusă! prin apăsare sau mi0cări circulare.'ormonii tiroidieni .Rol meta%olic activ! iecare glandă acţionea(ă asupra unui tip de meta%olism.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.corti(onul 0i catecolaminele> .+< - ACES . .tiro/ina! triodotiromina> somatotropul Aal 'ipo i(ei! 'ormonii se/uali! 0i timusul . .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .până la pu%ertate are rol în cre0tere 0i de(voltare! apoi activitatea e de in'i%iţie>. Prindem partea anterioară a piciorului! cu mâna de aceea0i parte! 0i cu policele e ectuăm mi0cări de apăsare 0i tragere în 2os. Se lucrea(ă prin acelea0i metode ca 'ipo i(a. ANR .Reali(ea(ă 0i coordonea(ă pe cale umorală ..*ormonii intervin în reproducere prin gametogene(ă controlând ertili(area! 'rănirea ătului! deci asigurând perpetuarea speciei.catecolaminele! mineraliicorticoi(i! para'ormoni>."ntervin în procesele de cre0tere 0i de(voltare .

ucal' Se găse0te în partea in erioară a eţei su% osele na(ale! mărginită anterior de %u(e 0i pe părţile laterale de o%ra2iB are două ori icii ce comunică anterior cu e/teriorul 0i posterior cu aringele.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .centimetri su% linia dia ragmei! în mi2locul tălpilor! imediat deasupra rinic'ilor! de aceea se lucrea(ă la el ca ace0tia! dar punctele se pot masa c'iar deodată. P*ARE +. Au rol în producerea en(imelor care încep descompunerea alimentelor. e> Suprarenalele se găsesc la apro/imativ +-. Mlandele salivare mari sunt@ parotida! su%mandi%ulara 0i su%linguala.++ - ACES . Este împărţită prin arcadele alveolo-dentare în vesti%ulul %ucal 0i cavitatea %ucală propriu (isă care conţine lim%a este organ musculo-mem%ranos! oarte mo%il care participă la masticaţie! deglutiţie 0i decelarea gustului>. Glan ele sali*are :upă volumul lor! unele se numesc glande salivare mici! iar altele mari .când se a lă deasupra dia ragmului> 0i seroasa .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . :e la interior spre e/terior are peretele ormat din 4 straturi @ mucoasă% submucoasă% stratul muscular şi adventicea .glandele propriu-(ise>.când se a lă su% dia ragmă>. Regiunile tractului digestiv sunt@ cavitatea %ucală! aringele! eso agul! stomacul! intestinul su%ţire 0i intestinul grosH Fractul digestiv pre(intă 0i o serie de glande ane/e@ glande salivare! icatul pancreasul e/ocrin. ?n sus se întinde până la %a(a craniului! iar în 2os se continuă cu laringele 0i eso agul. Cea mai simplă metodă de activare a lor este prin prinderea piciorului dinspre partea plantară! cu mâna opusă! 0i apăsarea punctului cu policele.Detoda de masare este la el ca la paratiroidă! doar că de această dată mi0cările vor i de tragere stânga-dreapta. Faringele Este un conduct musculo-mem%ranos! o răspântie unde se încruci0ea(ă calea respiratorie cu cea alimentară.. A)ARA1UL DIGES1I3 Descriere anato%ic' Fractul digestiv este desc'is la am%ele capete prin cavitatea %ucală 0i anus. > Punctele re le/e ale timusului sunt mici 0i situate pe partea mediană a picioarelor! su% articulaţia metatarso alangiană a 'alucelui! pe muc'ia primului os metatarsian! sau alt el spus în colţul din 2os-dreapta! su% linia dia ragmei. Dai serve0te la@ onaţie 0i la ventilarea urec'ii medii. ANR . Ca*itatea .

ANR . metri.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +..Rectul este porţiunea terminantă a sigmoidului! co%oară prin pelvis! stră%ate perineul 0i se desc'ide la e/terior prin anus! unde ecalele sunt eliminate din organism.$alvula ileo&cecală este o valvulă circulară! care în condiţii normale este înc'isă pentru a menţine %olul alimentar în 2e2uno-ileon 0i micro-organismele în colon! dar care se desc'ide după digestie 0i a%sor%ţie! iar peristaltismul determină migrarea re(iduurilor alimentare în cec. . . Are lungimea varia%ilă de 5-I metrii 0i descrie un număr de <4-<I cur%uri de semicercuri! ocupând cea mai mare parte a a%domenului. Are rolul de depo(itare 0i de eliminare a su%stanţelor to/ice din organism.)uodenul . Supra aţa internă pre(intă plicele circulare 0i vilo(ităţile intestinale.este cuprins între le/ura duodeno-2e2unală 0i valvula ileo-cecală. . Intestinul su. 8a acest nivel nutrienţii alimentari prin intermediul venei porte sunt transportaţi către icat pentru a i prelucraţi. cmc 0i uncţia de re(ervor al alimentelor cu evacuare intermitentă 0i uncţie de digestie asigurată de sucul gastric. . Sto%acul Este partea cea mai dilatată a tu%ului digestiv.porţiunea i/ă>! 2e2unul 0i ileonul care . Are capacitatea de <!-. Conţinutul stomacal a2uns în duoden este supus acţiunii sucului pancreatic 0i al %ilei! care a2ung la acest nivel prin ductul pancreatic 0i canalul coledoc..constituie împreună porţiunea mo%ilă>.ecul este legat de apendicele vermi orm! cu rol important în patologia a%dominală 0i trans ormat în organ lim oid. .. . Este moale 0i se lărge0te cu u0urinţă! dar este puţin e/tensi%il în sens longitudinal. Esofagul Este un conduct musculo-mem%ranos prin care trec alimentele din aringe în stomac 0i care în medie are +5 cm.. :upă criteriul a0e(ării topogra ice se împarte în@ cec! colon 0i rect.+.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .- ACES ..olonul cuprins între valvula ileo-cecală 0i rect este împărţit în colon ascendent! transvers! descendent! sigmoidian.ţire Se întinde între ori iciul piloric 0i valvula ileo-cecală. Are o ormă saculară! semănând cu un $ având e/tremitatea voluminoasă! cardia! în sus 0i cea îngustă! pilor! în 2os! recur%ată spre dreapta. Este împărţit în trei segmente@ duodenul .are orma unei potcoave! lungimea de +5 cm 0i se găse0te atât în partea superioară cât 0i în cea in erioară a a%domenului! pro und! încon2urând capul pancreasului.*e+uno&ileonul . Se a lă situat în partea stângă a epigastrului 0i este ascuns în cea mai mare parte de dia ragmă 0i icat. Intestinul gros Este cuprins între valvula ileo-cecală 0i ori iciul anal! încon2oară ca o ramă intestinul su%ţire! având lungimea de <!I. 8inia de separaţie între eso ag 0i stomac este dată de ori iciul cardial! iar între stomac 0i duoden de ori iciul piloric.

ANR .uncţie de secreţie A secretă %ila! .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . )ancreasul Este o glandă voluminoasă cu du%lă secreţie ane/ată duodenului! ormată din@ cap! corp 0i coadă.masa icatului>! împărţindu-l în lo%uli 'epatici! care sunt unităţi mor ologice 0i uncţionale ale icatului.deto/i icare! . ?n spaţiul dintre trei lo%uli! e/istă a0a numitul spa-iu portal! care conţine printre altele canalul %iliar perilo%ular. 3e&ica ..cu e/cepţia imunoglo%ulinelor> 0i actori de coagulare! .iliar' sau colecistul Este un re(ervor în ormă de pară cu lungime de <.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Fractul %iliar leagă icatul de ve(ica %iliară 0i pe aceasta de duoden unde lic'idul %iliar este olosit în descompunerea alimentelor.'ematopoetică A la ăt! .uncţie termoreglatoare! .intervine în coagulare 0i 'emosta(ă.de stoca2 A stoc'ea(ă gluco(a su% ormă de glicogen! iod! vitamina A! #<+! :! E! O! precum 0i ierul necesar sinte(ei de 'emoglo%ină! .sinte(ă de săruri %iliare! . cm! ane/at căilor de e/creţie a %ilei! în care aceasta se acumulea(ă! în intervalul dintre mese..'ormoni! medicamente! colesterol! pigmenţi %iliari sunt e/cretaţi prin %ilă! . Ficatul Este cea mai mare parte ane/ă a tu%ului digestiv! locali(at în regiunea epigastrică a%dominală@ în partea dreaptă! su% dia ragm! deasupra colonului transvers 0i me(ocolonului! la dreapta stomacului.meta%olism A intervine în meta%olismul @ car%o'idrat! lipidic! protidic! .Sinte(ă de proteine plasmatice A al%umină! i%rinogen! glo%uline . . Are . uncţiile !icatului :orim să le su%liniem deoarece icatul 2oacă un rol important în multe activităţii de la nivelul organismului uman 0i este %ine ca prin re le/oterapie să se insiste asupra lui! c'iar 0i atunci când nu este %olnav.reglea(ă ec'ili%ru acido-%a(ic 0i volumul de sânge circulant! . Ea este situată în osa ve(icii %iliare de pe aţa viscerală a icatului.prin celulele Oup eer! din icat .de la nivelul sinusoidelor> scot %acteriile 0i celule ro0ii! degradate ale sângelui! . Funcţia e/ocrină este aceea de a eli%era en(ime cu rol în digestie 0i când alimentele trec din stomac în intestin primele en(ime care încep să degrade(e principiile alimentare! care au loc la nivel intestinal! sunt en(imele pancreatice. 8a e/terior! icatul este acoperit de peritoneul visceral! su% care se a lă o capsulă fibroasă! din care se desprind septuri con2unctivo-vasculare! care pătrund în pare'imul 'epatic .+4 - ACES .e/creţie .0anţuri care împart aţa viscerală a icatului! în 4 lo%i @ stâng! drept! pătrat 0i un lo% caudal.

resta%ilirea apei 0i reciclarea ei în cadrul sistemuluiB .eliminarea re(iduurilor. 4 0i 5! iar pe 'aluce se pot ace apăsări sau mi0cări ori(ontale la nivelul ma/ilarului superior 0i in erior 0i circulare pe punctele amigdalelor. Pentru presarea (onelor corespu(ătoare dinţilor se poate olosii 0i partea latero-e/ternă a policelui. ?n ca(ul a ecţiunilor stomacului sensi%ilitatea este mai mare la piciorul stâng deoarece corpul stomacului este locali(at în a%domen u0or spre stânga aţă de epigastru.descompunerea alimentelor în componentele lor c'imiceB .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.asigură peristaltismulB . Ninând anterior piciorul! cu mâna de aceea0i parte putem e ectua apăsare-ridicare sau apăsare 0i tragere! cu policele acelea0i mâini.+5 - ACES . Funcţiile a"aratului igesti*4 . 8a nivelul degetelor +! -! 4 0i 5 este repre(entată dantura! iar la nivelul 'alucelui avem@ pe alanga distală! su% %a(a ung'iei! ma/ilarul superior! 0i pe cea pro/imală! su% articulaţia inter alangiană! ma/ilarul in eriorB de o parte 0i de alta a articulaţiei inter alangiene sunt dispuse amigdalele. -. Emoţiile! rica! mânia! pasiunea amoroasă pot avea e ecte devastatoare asupra tu%ului digestiv. "ngerarea alimentelor este corelată asigurării ideilor 0i procesării in ormaţiilor. Descrierea &onelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor a> 1ri iciul %ucal ocupă în 'arta re le/ogenă a piciorului! partea superioară a degetelor! de su% ung'ii până la 2umătatea celei de-a treia alange! la degetele +! -! 4 0i 5! 0i până la 2umătatea celei de a doua alange la 'aluce.. d> Punctele re le/e ale stomacului se găsesc pe am%ele picioare! pe %olta plantară! su% articulaţia metatarso alangiană a 'alucelui! între linia ligamentară 0i e/tremitatea mediană a piciorului. c> Re le/ul eso agului se a lă pe am%ele plante! între linia umerilor 0i cea a dia ragmei! su% orma unei linii verticale! situate între articulaţiile metatarso alangiene < 0i +.a%sor%ţia lic'idelor 0i a su%stanţelor nutritive pentru a urni(a energia necesară vieţiiB .. %> Punctele re le/e ale aringelui se găsesc tot pe partea anterioară a piciorului! între oasele metatarsiene < 0i +! imediat su% articulaţiile acestora cu alangele! sau alt el spus imediat su% punctul re le/ al laringelui.'rănirea organismuluiB .eliminarea organismelor sau su%stanţelor nocive care ar putea i ingerateB . ANR . Conexiunea %inteHcor" Aparatul digestiv este a ectat de stres. Con u(ia! ne'otărârea! supraîncărcarea 0i gândirea rigidă pot in luenţa toate părţile aparatului digestiv.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . ?n aceste (one masa2ul se ace cu policele oricare din mâini! e/ecutându-se mi0cări de apăsare 0i tragere în 2os! pe degetele +.

Dasarea acestui punct se poate ace la el ca a apendicelui! sau se include în traseul intestinului gros.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . Obs: Pentru aceste trei puncte te'nica de lucru este aceea0i. Dasa2ul re le/ogen asupra acestui punct se e ectuea(ă la el ca cel pentru re le/ul icatului. Se pot activa 0i toate cele trei puncte deodată! din aceea0i po(iţie policele e ectuea(ă mi0cări de apăsare 0i tragere! de su% linia dia ragmei la cea a călcâiului. . > Punctele re le/e ale duodenului sunt dispuse între linia ligamentară 0i e/tremitatea mediană a picioarelor! su% pancreas! 0i o%lic sus dreapta . . Privind plantele una lângă cealaltă! am putea descrie intestinul gros ca pe un dreptung'i! cu laturile scurte dispuse! stânga-dreapta 0i cele lungi! superior-in erior! cea in erioară iind întreruptă. .:easupra punctului valvulei ileo-cecale! su% orma unei linii verticale trasată până la linia taliei! se a lă punctul re le/ al colonului ascendent.. .e> ?n aceea0i (onă imediat su% punctele repre(entative pentru stomac! se a lă cele ale pancreasului. Pentru masarea acestui punct se olose0te policele mâini drepte! ţinând pri(ă cu palma spri2inită pe marginea e/terioară a piciorului 0i cu degetele po(iţionate pe partea anterioară a acestuia! se pot e/ecuta mi0cări de apăsare-tragere! circulare sau apăsare ridicare. 2> "ntestinul gros începe la piciorul drept cu cecul 0i valvula ileo-cecală.Re le/ul cecului se găse0te pe planta dreaptă! la nivelul liniei călcâiului! în (ona metatarsianului -! 0i co%oară o%lic spre apendice. Ei se termină la cel stâng cu anusul. i> Punctul re le/ al ve(icii %iliare se a lă tot pe piciorul drept 0i în vecinătatea celui a icatului! tot imediat su% linia dia ragmei! dar su% articulaţia metatarso alangiană a degetului 5.Pornind de la partea superioară a colonului ascendent! de a-lungul liniei taliei spre e/tremitatea medială a piciorului drept 0i continuând la cel stâng! pe aceea0i linie! până ANR .Re le/ul valvulei ileo-cecale se a lă pe planta dreaptă! deasupra liniei călcâiului! între metatarsienele + 0i -. Ninând piciorul cu mâna de aceea0i parte! palma pe partea mediană a acestuia 0i degetele pe cea anterioară! policele e ectuea(ă mi0cări de apăsare-ridicare! sau mi0cări circulare! pe punctul în lucru. g> $e2unoileonul ocupă o întinsă (onă în centru plantelor! dispusă deasupra călcâiului! între linia pelvină 0i cea a taliei! de la e/tremitatea mediană! la (ona dintre metatarsienele .0i 4. Se poate olosii 0i articulaţia distală a policelui! sau cea de a doua articulaţie a inde/ului.respectiv o%lic sus stânga>! aţă de (ona 2e2unoileonului. '> Ficatul î0i are punctul re le/ doar la piciorul drept! pe partea plantară! su% linia dia ragmei! plecând de la spaţiul dintre cele două articulaţii metatarso alangiene 0i mergând spre partea medială a piciorului! su% degetul 4.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . P*ARE +. Pentru masa2 ţinem pri(ă cu mâna de aceea0i parte 0i olosim policele celeilalte ăcând mi0cări de apăsare în (ig(ag! deoarece supra aţa este mare 0i ne permite acest lucru.+I - ACES .

0i +! se a lă punctul re le/ al sigmoidului. Di0carea se poate ace 0i cu policele mâinii de pe partea opusă 0i c'iar olosindu-ne de articulaţia distală a acestuia! sau de aceea0i articulaţie a inde/ului. . ANR .3asul e/tern este situat la mi2locul eţei 0i are orma unei piramide triung'iulare cu vâr ul în sus! iind compus din@ piele! ţesut su%cutanat! strat muscular! 0i sc'eletul alcătuit din oase .0i 4 co%orâm spre linia călcâiului! pe cel descendent! unde a2ungând acem stânga spre partea mediană a piciorului! pe restul porţiunii intestinului. .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .tractul respirator superior din care ac parte @ nasul! sinusurile parana(ale! cavitatea na(ală . Dasa2ul se începe la piciorul drept! de pe punctul re le/ al valvulei ileo-cecale! sau c'iar al apendicelui! ţinând pri(ă cu mâna de aceea0i parte ne olosim de policele ei pentru apăsare 0i tragere! mai întâi spre partea laterală a piciorului! până în (ona dintre metatarsienele . .în (ona dintre metatarsienele .na(ale! ma/ile 0i procesele rontale>! cartila2e 0i lama i%roasă. Nasul Alcătuit din nasul e/tern 0i cavitatea na(ală. .+J - ACES . :e0i intestinul gros repre(intă o (onă e/tinsă! dispusă pe am%ele picioare! se recomandă masarea sa ca pe un tot! pentru a acilita evacuarea intestinală! insistându-se asupra punctelor repre(entative unor anumite porţiuni numai atunci când este ca(ul.0i 4>! se a lă punctul re le/ al colonului descendent! su% orma unei linii verticale trasată până la linia călcâiului.tractul respirator in!erior! repre(entat de@ tra'ee! ar%orele %ron0ic 0i plămâni.în mod accesoriu>! aringele 0i laringeleB .Cavitatea na(ală este situată în centrul ma/ilarului! deasupra cavităţii %ucale. ..ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ?n ca(ul constipaţiilor se insistă pe partea terminală a intestinului.0i 4. A)ARA1UL RES)IRA1OR Descriere anato%ic' Se împarte în@ .Pe piciorul stâng! de la partea terminală a colonului transvers! . Este divi(ată în două ose na(ale 0i comunică cu sinusurile parana(ale situate în 2urul ei.Plecând de la porţiunea terminală a colonului descendent! spre partea mediană a piciorului! c'iar pe linia călcâiului! la nivelul metatarsienelor .0i 4 a acestuia! se întinde (ona re le/ă a colonului transvers. unde începe (ona colonului ascendent! apoi urcăm pe acesta! până la linia taliei! acem dreapta! spre partea mediană a piciorului! sc'im%ând mâinile trecem la celălalt picior! de unde pornim cu aceea0i mi0care trăgând spre lateral pe colonul trans-vers! în (ona dintre metatarsienele ."mediat la terminarea punctului re le/ al sigmoidului! pe aceea0i linie a călcâiului! la nivelul metatarsianului <! 0i co%orând o%lic spre partea mediană a piciorului! depă0ind la s âr0it puţin linia călcâiului! se a lă (ona re le/ă pentru rect 0i anus.de su% linia taliei! spaţiul dintre metatarsienele . .

?n uncţie de osul în care sunt săpate avem sinusuri@ rontale! ma/ilare! etmoidale 0i s enoidiene. 8o%ii pulmonari la rândul lor sunt împărţiţi în segmente pe criterii vasculare 0i prin rami icaţii %ron0ice! care au autonomie mor o. 1ra-eea Este 0i ea un organ tu%ular! ce continuă laringele 0i se întinde de la verte%ra a 0asea cervicală până la a patra toracală! unde se divide în cele două %ron'ii. ANR . )l'%/nii Sunt în număr de +! situaţi în cavitatea toracică! acoperiţi de o pleură dreaptă 0i una stângă! ce nu comunică între ele separate prin mediastin .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . ?n interiorul segmentului %ron'iile segmentare se rami ică! de <. Prin "ilul pulmonar intră 0i ies din plămâni ormaţiuni! care alcătuiesc pediculul pulmonar din care ac parte @ două vene pulmonare! o %ron'ie principală! o arteră pulmonară! vase lim atice 0i nervi. Sinusurile Sunt patru perec'i de compartimente pneumatice! pline cu aer! ce mic0orea(ă greutatea sc'eletului capului mărind totodată re(istenţa acestuia! dar au 0i rol de i(olatori termici 0i de re(onatori ai sunetelor.mucoasă 0i su%mucoasă>! vase 0i nervi.dreaptă 0i stângă> 0i co%oară în 2os! la 'ilul pulmonar! unde se divid ormând ar%orele %ron0ic. ?n structura lui se întâlnesc @ sc'eletul cartilaginos! aparatul de unire a cartila2elor! mu0c'i tunica .. Laringele Este un organ tu%ular! situat în regiunea antero-mediană a gâtului! în ormă de piramidă triung'iulară .+K - ACES .regiunea intermediană a cavităţii toracice> 0i repre(intă organele principale ale respiraţiei! la nivelul lor având loc sc'im%ul alveolar de ga(e. 8o%ulul va i deci unitatea mor ologică 0i uncţională a plămânului. Supra aţa plămânilor este traversată de isuri adânci care împart plămânul drept în trei lo%i . până la <5 ori! ultima rami icaţie ne având sc'elet cartilaginos 0i poartă numele de bron"iolă! care va asigura ventilaţia unui lo%ul pulmonar.. ?n lo%ul %ron'iolele se mai rami ică de multe ori până la nivel de canale alveolare! în care se desc'id saci alveolari umpluţi cu aer.uncţională proprie. Este ormată dintr-un sc'elet i%ro-cartilaginos! învelit de adventice 0i căptu0it de mucoasă.superior! in erior 0i mi2lociu>! iar plămânul stâng în doi lo%i. Cavitatea internă a laringelui nu seamănă cu partea e/ternă! ea iind învelită de o tunică mucoasă 0i poate i comparată cu două pâlnii ce se privesc cu vâr urile în sus. Forma e/terioară este asemănătoare cu cea a tra'eii! doar că ele sunt mai su%ţiri 0i mai mici! cea dreaptă iind puţin mai voluminoasă decât cea stângă.orientată cu %a(a în sus>! ce cre0te odată cu înaintarea în vârstă. 9ron-iile Cele principale sunt în număr de două .

perniţele sau %uricele degetelor>! pentru sinusurile ma/ilareB . Are rol important în respiraţie! atât în cea normală! mu0c'iul dia ragmei co%orând cu <!+ până la +!5 cm! cât 0i în cea orţată mu0c'iul co%orând cu J!5 până la <. Conexiunea %inte5cor" Plămânii au legătură cu capacitatea de a trăi plenar 0i de a simţi acest lucru! cu pro%lemele care ţin de respectul de sine.partea posterioară a alangei distale 4! pentru la%irintul etmoidalB .%io/idul de car%on> este transportat la plămâni 0i eliminat! iecare parte a aparatului respirator având un rol %ine sta%ilit. Funcţiile a"aratului res"irator Principala uncţie a aparatului respirator este respiraţia care include@ ventilaţia! respiraţia e/ternă! transportul de ga(e! respiraţia internă! 0i respiraţia celulară... ANR . a> 3asul î0i are punctul re le/ la am%ele picioare! pe partea mediană a acestora! în partea e/ternă a 'alucelui! lângă ung'ie! pornind de la vâr ul! la %a(a acesteia. Descrierea "unctelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor Cavitatea toracică este repre(entată la nivelul piciorului! între linia umerilor 0i cea a dia ragmei! atât pe partea plantară cât 0i pe cea anterioară.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . $u#c-iul iafrag%ei Este cel care separă cavitatea toracică de cea a%dominală! aţa superioară conve/ă ormând %a(a cutiei toracice! iar cea in erioară! concavă! ormea(ă pla onul a%dominal. Pro%lemele de sinusuri ar putea apărea pentru că ne simţim su ocaţi de o persoană apropiată. Astmul se pare că are legătură cu sen(aţiile de reprimare! sentimentul de vinovăţie sau plânsul înă%u0it. cm! iar atunci când se rela/ea(ă aerul va i împins a ară din plămâni.+= - ACES .. #ron0ita poate i cau(ată de un mediu amilial tensionat.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Pneumonia se pare că are legătură cu su erinţa! cu pierderea 0i cu disperarea.esenţial vieţii intracelulare> este inspirat 0i distri%uit tuturor celulelor! produsul re(idual .iar partea posterioară a alangei distale 5! pentru sinusul s enoidal. Procesul respirator este oarte important deoarece o/igenul .partea posterioară a alangelor distale a degetelor + 0i . Sinusurile pot i masate ţinând piciorul cu mâna de aceea0i parte olosim policele pentru presări 0i mi0cări circulare! sau ţinând pri(ă cu mâna opusă e/ecutăm mi0cări de presare sau tragere în sus cu policele mâini de aceea0i parte. Sinusurile se pot stimula 0i plin simpla tragere de degete. Pentru a acţiona asupra re le/ului nasului! prindem piciorul cu mâna de aceea0i parte 0i cu partea laterală internă a policelui e ectuăm mi0cări de tragere sau de presare. %> Punctele re le/e ale sinusurilor sunt@ .vâr ul 'alucelui! de-a lungul terminaţiei ung'iei! pentru sinusurile rontaleB .

e> Du0c'iul dia ragmei este dispus ori(ontal! paralel cu linia imaginară a dia ragmei! pe partea anterioară a picioarelor! la %a(a articulaţiilor metatarso alangiene.alt el spus la nivelul perniţelor picioarelor>! %ron'iile iind deasupra .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . de ori pe minut! determinând circulaţia sangvină. Plămâni 0i %ron'iile se lucrea(ă spri2inind piciorul cu mâna opusă! iar cu policele sau cu articulaţia distală a acestuia se pot e ectua mi0cări circulare! de tragere sau în (ig(ag. "nima este alcătuită din trei tunici care din spre e/terior spre interior sunt@ epicardul miocardul 0i endocardul. d> #ron'iile 0i plămâni se găsesc! pe plantele picioarelor! între linia umerilor 0i cea a dia ragmei! în 2urul articulaţilor metatarso alangiene a degetelor <! + 0i -! .imediat su% linia umerilor> iar plămâni dedesu%t . Asupra punctelor pentru laringe 0i tra'ee se acţionea(ă prin(ând piciorul cu oricare din mâini 0i olosind policele acelea0i pentru presări sau trageri sus-2os.cu pereţii mai gro0i>..imediat deasupra liniei dia ragmei>.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . SIS1E$UL CARDIO3ASCULAR Descriere anato%ic' Părţile componente ale sistemului cardiovascular suntB inima! sângele 0i vasele de sânge. Sângele se întoarce în inimă prin atriul drept! vena cavă superioară 0i vena cavă inferioară! de unde prin contracţia ventriculului drept a2unge în plămânii! lasă C1+ se încarcă cu o/igen 0i se întoarce la inimă în atriul stâng! prin 4 vene pulmonare ormând mica circulaţie sau circulaţia pulmonară. "nima asigură circulaţia în vasele de sânge. Ea %ate într-un ciclu ritmic! de contracţie 0i rela/are! care are loc de 4. ANR . P*ARE +. "irculaţia s#ngelui prin inimă Sângele circulă din ventriculul stâng prin vase sangvine arteriale! arteră aortă! din care se desprind vase ale circulaţiei sistemice! care duc sângele către capilarele din ţesuturi ormând marea circulaţie. :ia ragma se poate masa ţinând pri(ă cu o mână sau cu am%ele! 0i olosind policele pentru mi0cări ori(ontale de-a lungul ei. Comunicarea între atrii 0i ventricule este diri2ată prin pre(enţa unor valve numite cusfide .c> 8aringele 0i tra'eea î0i au punctele re le/e pe partea anterioară a picioarelor! între articulaţiile metatarso alangiene ale 'alucelui 0i celui de al doilea deget! %ine înţeles laringele iind situat superior 0i tra'eea in erior. - ACES . Ini%a Pre(intă o ormă piramidală triung'iulară culcată pe dia ragm! a/ul inimi iind orientat în 2os la stânga 0i înainte.pe partea dreaptă două pe partea stângă>! în ormă de cui% de rândunică..-J. Pre(intă 4 cavităţi @ două superioare numite atrii 0i două in erioare numite ventricule . Diocardul repre(intă mu0c'iul inimi! 0i este ormat din miocardul adânc contractil 0i ţesutul nodal sau em%rional. Atriile nu comunică între ele decât în viaţa intrauterină iar ventriculele niciodată.-.

Punctul pentru circulaţia din partea in erioară se masea(ă cu policele! ţinând mâna spri2inită pe (ona metatarsiană! sau inde/ul mâinii opuse! ţinând pri(ă cu mâna de aceea0i ANR . &olumul este de 4-5 litri la emei! 5-I litri la %ăr%aţi 0i ocupă cam KG din greutatea corpului. Conexiunea %inte5cor" "nima trimite iu%ire! iar sângele repre(intă %ucuria! atacul de cord opunându-se %ucuriei de a trăii. )las%a repre(intă porţiunea lic'idă a sângelui 0i conţine apro/imativ =.ar i imposi%il acest lucru>! dat iind aptului că ele împân(esc tot corpul! avem în sc'im% două puncte importante de o parte 0i de alta a articulaţiei ti%iotarsiene! pe partea internă pentru circulaţia din 2umătatea in erioară 0i pe partea e/ternă circulaţia din 2umătatea superioară. &aricele sunt legate de descura2ări 0i sen(aţie de supraîncărcare.G apă 0i <. Descrierea &onelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor a> &asele sangvine nu sunt repre(entate iecare în parte .gluco(a>! lipide .calciu! sodiu! potasiu! magne(iu! etc. *ipertensiunea arterială! este corelată emoţiilor ne e/primate! sau pro%lemelor emoţionale ne re(olvate! iar 'ipotensiunea e/primă tristeţe! depresie sau pierderi. Sângele este un ţesut con2unctiv lic'id.menţine 'omeosta(ia>!  i(otermică.-< - ACES . i%rinogenul cu rol în coagulare! al%umina! glo%ulinele 0i imunoglo%ulinele>! glucide .G elemente organice 0i anorganice di(olvate în apă @ Proteine .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.>. Conţine celule 0i ragmente de celule a late întrun matri/ intercelular numit plasmă sangvină. Ele%entele figurate sunt repre(entate de eritrocite% leucocite 0i trombocite.. Funcţiile s/ngelui  transportor!  nutritivă!  respiratorie!  e/cretoare!  de apărare!  'omeosta(ică ..trigliceride 0i colesterol>! electroliţi . S/ngele Este mediul principal de transport al nutrienţilor 0i al o/igenului necesar celulelor meta%oliactive ale corpului omenesc. Arterele mari se vor rami ica în artere mi2locii 0i mici numite arteriole care se continuă cu venule ce se vor desc'ide în vene mi2locii 0i vene mari. ?ntre arteriole 0i venule se intercalea(ă capilarele locul de sc'im% între sânge 0i ţesuturi. Structura *aselor sang*ine &asele care pleacă de la inimă se numesc artere 0i vasele care vin la inimă se numesc vene! iar vasele la nivelul cărora au loc sc'im%uri de su%stanţe se numesc capilare.

stratul intern> 0i ţesut su%cutanat .alcătuit în special din ţesut con2unctiv! ce acoperă mu0c'ii>! este organul cu cea mai mare dimensiune de pe supra aţa corpului are apro/imativ <!5 m+ 0i <-4 mm grosime! în uncţie de (onă. Se spri2ină piciorul stâng cu mâna dreaptă! palma iind aplicată pe marginea laterală a acestuia 0i degetele pe partea anterioară! 0i cu policele mâinii stângi se e/ecută mi0cări circulare! de apăsare-ridicare! sau de apăsare-tragere. ORGANELE DE SI$Ţ Descriere anato%ic' 1egu%entul sau "ielea Formată din epidermă .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . %> Punctul re le/ogen al inimi se a lă doar pe piciorul stâng! pe partea plantară! deasupra liniei dia ragmei! între articulaţiile metatarso alangiene 4 0i 5. 8a el se acţionea(ă 0i pentru punctul din partea e/ternă! doar că se va olosi policele mâinii opuse sau inde/ul mâinii de aceea0i parte. P*ARE +.de termoreglareB . .uncţie de e/creţie prin glandele sudoripareB .partea al%icioasă a glo%ului ocular> 0i corneea .-+ - ACES .tunici acoperite de o mem%rană capsulară.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) .uncţie de a%sor%ţie.la nivelul ei are loc o u0oară respiraţie cutanatăB . Funcţiile tegumentului sunt@ .este un organ al sensi%ilităţii cutanate! tactile! termice 0i dureroaseB .o mem%rană ormată din 5 straturi>. Oc-ii Sunt ormaţii din glo%ii oculari 0i organele ane/e ale acestora. Funica e/ternă pre(intă două porţiuni@ sclerotica . Di0cările pot i de apăsare sau de tragere în sus pe marginea ti%iei! +-.de protecţie Contra@ loviturilor! micro%ilor! radiaţiilor solare! aţă de unele lic'ide sau ga(eB . a> Mlo%ii oculari! a0e(aţi în or%ite! au o ormă s erică sunt ormaţi din medii re ringente 0i .depo(itea(ă ţesutul adiposB .la e/terior>! derm .prin secreţia sudorii intervine în meta%olismul apei 0i al ionilor mineraliB . 8a nivelul epidermului 0i dermului se a lă terminaţii nervoase li%ere 0i încapsulate! ce repre(intă receptori pentru căldură! răceală! atingere! presiune 0i durere.. ANR .cm. "ndi erent de a ecţiunea ce tre%uie tratată pe punctul re le/ogen al inimii nu se acţionea(ă mai mult de un minut! pentru a evita 'ipertensiunea arterială 0i ta'icardia.parte! pe partea e/ternă a piciorului.

părţi! e/ternă medie 0i internă.8a%irintul osos este ormat din@ vesti%ul! canale semicirculare 0i melc. . c> Dediile re ringente ale glo%ului ocular ormea(ă sistemul dioptric al oc'iului 0i sunt repre(entate prin@ cornee! cristalin! umoarea apoasă 0i corpul vitros. d> 1rganele ane/e ale glo%ului ocular sunt repre(entate de cei I mu0c'i ai glo%ului ocular 0i de sprâncene! pleoape 0i aparatul lacrimar. Pe retină e/istă o (onă numită pată galbenă! la nivelul căreia într-o (onă numită foveia centralis! cu acuitate vi(uală ma/imă 0i aici întâlnim numai celule în ormă de conuri. 3asul care ne a2ută în decelarea mirosului a ost pre(entat în capitolul cu aparatul respirator.Funica mi2locie este repre(entată prin@ coroidă! corpul ciliar 0i irisul care serve0te la do(area luminii care a2unge la retină! Funica internă este repre(entată de retină ormată dintr-o oiţă e/ternă! ce conţine un strat de celule pigmentareB 0i una internă care în totalitate în retină ormea(ă <..cavitatea timpanică ce conţine timpanul 0i cele trei oase ale urec'ii! numite după orma lor@ ciocan! nicovală 0i scăriţăB . Crec'ea medie este o cameră plină cu aer! ormată din@ .8a%irintul mem%ranos se a lă în interiorul celui osos 0i pre(intă acelea0i ormaţiuni.cm ce a2unge la urec'ea medie. Crec'ea internă sau la%irintul este cea mai importantă pentru organul acusticovesti%ular! intervenind 0i în menţinerea ec'ili%rului. . Este alcătuită dintr-un la%irint osos 0i unul mem%ranos. Conexiunea %inte5cor" 1rganele de simţ au legătură cu vi(iunea pe care o avem asupra noastră 0i cu nevoia de a ne prote2a.cavităţile mastoidiene A neregulateB . Urec-ile Crec'ea este împărţită în . Descrierea "unctelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor :eoarece tegumentul este întins pe toată supra aţa corpului! nu va avea o (onă re le/ă anume.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ANR .în ormă de conuri 0i %astona0e>. . "ritarea! nelini0tea! rica 0i alte emoţii se pot re lecta la nivelul lor.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .tu%a internă sau Frompa lui Eustac'io! prin care se ace legătura între cavitatea timpanică 0i na(o aringe. Papilele gustative se găsesc în interiorul cavităţii %ucale a0a că vor i activate prin masa2ul punctelor re le/e ale acestea. Crec'ea e/ternă este ormată din pavilionul urec'ii! care are un sc'elet i%rocartilaginos ce îi dă o ormă neregulatăB 0i conductul auditiv e/tern! un canal de +-.-.- ACES . Fot pe retină e/istă o (onă pe unde iese nervul optic numită pată oarbă. straturi 0i unde se găsesc celulele sen(oriale vi(uale otoreceptoare .

• Permit ata0area sau inserţia mu0c'ilor 0i ormea(ă pârg'ii! care acţionate de mu0c'i permit mi0carea. Când pacienţii acu(ă pertur%ări de ec'ili%ru pe o anumită parte! se va insista asupra punctului re le/ de pe piciorul opus. .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. SIS1E$UL OSOS Descriere anato%ic' Nesutul osos intră în alcătuirea sistemului osos! ormând oasele! piese anatomouncţionale! care intră în alcătuirea sc'eletului uman.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .. :in sistemul osos mai ac parte cartila2ele de cre0tere articulare! ligamentele 0i tendoanele. Articulaţiile sunt constituite prin totalitatea elementelor prin care oasele se unesc între ele! :upă uncţia 0i mi0carea pe care o determină ele pot i@ articulaţii i%roase! unde mi0carea este redusă sau ine/istentă 0i sinoviale .:eoarece am sta%ilit de2a că re le/elor emis erei drepte a capului îi corespund piciorului stâng! 0i respectiv invers! punctele re le/e ale oc'iului 0i urec'ii drepte se vor a la pe piciorul stâng 0i cele ale urec'ii 0i oc'iului stâng! pe piciorul drept. Ele pot i@ lungi! scurte! late! neregulate 0i sesamoide .în uncţie de mâna olosită> 0i e ectuând mi0cării de apăsare-tragere sau apăsare-ridicare. c> Crec'ea internă sau centru de ec'ili%ru este repre(entat pe partea anterioară a picioarelor! între alangele pro/imele ale degetelor 4 0i 5. Acestea repre(intă de apt ni0te „organe vii) cu suport nervos! sanguin 0i lim atic propriu. • Nesutul osos are 0i uncţie meta%olică ceea ce-l conduce la stocarea elementelor minerale! care la nevoie pentru organism! pot i scoase din ţesutul osos! în vederea resta%ili(ării 'omeosta(iei. Conţin 0i minerale precum@ os at 0i car%onat de calciu! magne(iu! sodiu! potasiu! etc. ANR . %> Re le/ele urec'ilor dispuse ca 0i cele ale oc'ilor! doar că la %a(a degetului 4 0i 5.sunt cele mai multe 0i la nivelul lor se produc mi0cări multiple. • ?n acela0i timp mai depo(itea(ă o serie de elemente to/ice@ plum%! arsenic@ având ast el o uncţie antito/ică. Ast el avem@ a> Re le/ele oc'ilor dispuse la nivelul plantelor! pe linia umerilor! e/act la %a(a degetelor + 0i -. Funcţiile siste%ului osos • Sc'eletul asigură orma corpului! protecţia pentru părţile moi! protecţia dată de orţe antigravitaţionale. Forma oaselor este variată. Dasarea acestor puncte se va ace la el 0i anume prin apăsare-ridicare sau apăsare-tragere! cu policele oricărei din cele două mâini 0i ţinând pri(ă pe partea laterală sau mediană a picioarelor! în uncţie de mâna pe care o olosim.incluse în ţesuturi moi>.-4 - ACES . Aceste puncte se pot masa atât cu policele cât 0i cu inde/ul oricărei mâinii! ţinând pri(ă de pe partea laterală sau mediană a piciorului! .

:e a-lungul părţii mediane a picioarelor distingem@ .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) .Punctul re le/ al coccisului este repre(entat tot pe partea mediană a piciorului! continuându-l pe cel al sacrului cam <-+ cm pe marginea calcaneului.-5 - ACES . Fre%uie o%servat per ect paralelismul dintre coloana verte%rală 0i linia mediană a picioarelor! ast el 0i (onele coloanei vor i repre(entate iecare de a-lungul acesteia! putând i lucrate individual atunci când e ca(ul.în special tiroidă 0i paratiroidă> 0i a (onelor sangvine 0i lim atice. P*ARE +.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . . ANR . Atât în pro ila/ie cât 0i în tratarea unor a ecţiuni prin re le/oterapie se insistă asupra articulaţiilor! a glandelor . a> Pona re le/ă a coloanei verte%rale este situată pe partea mediană a picioarelor! de la linia umerilor până la cea pelvină pe care o depă0e0te puţin>! a0e(are logică dacă ne gândim că tălpile unite repre(intă oglinda corpului. .coastele! sternul! anumite oase ale capului 0i %a(inului. .ţinând cont de (onele corelate>. 3ici articulaţiile nu sunt repre(entate în totalitate ci doar cele mai importante! mai mari 0i mai mo%ile! Ast el vom întâlni pe lângă coloana verte%rală 0i articulaţiile acestea! (onele ce ei! unde se articulea(ă craniul cu coloana verte%rală! articulaţiile scapulo'umerale .:e a-lungul primului os tarsian! trecând pe su% maleola internă! până dăm de osul calcaneu! se găse0te (ona re le/ă a celor 5 verte%re lom%are.care leagă mem%rele in erioare de trunc'i> 0i articulaţiile cotului respectiv genunc'iului . Conexiunea %inte5cor" 1asele repre(intă structură 0i spri2in! iar ligamentele! u0urinţa mi0cării! enomenul sc'im%ării! elul 0i ritmul în care ne adaptăm acesteia! precum 0i modul în care evoluăm într-o anumită direcţie în viaţă.Cele J verte%re ale (onei cervicale! sunt repre(entate pe partea laterală a alangei pro/imale a 'alucelui. . Articulaţiile pot repre(enta „eul) 0i tendinţele acestuia de a i in le/i%il."mediat su% ea urmea(ă re le/ul celor <+ verte%re toracale ce se întinde de a-lungul primului metatars! între articulaţia acestuia cu alanga pro/imală a 'alucelui 0i cu cea tarsometatarsiană."mediat su% iele! co%orând pe marginea calcaneului spre plantă! la linia călcâiului! găsim re le/ul osului sacru. Coloana verte%rală este singura componentă a sistemului osos care ocupă o (onă importantă în 'ărţile re le/e! pro%a%il datorită uncţiilor multiple! a multitudinii de articulaţii e/istente 0i a aptului că ea adăposte0te măduva spinării..ce leagă mem%rele superioare li%ere de trunc'i>! articulaţiile co/o emurale . Descrierea "unctelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor ?n 'ărţile re le/ogene oasele nu au o repre(entare proprie! ci doar articulaţiile. ?n rest măduva ro0ie se trans ormă în măduvă gal%enă! ără rol 'ematogen.• Nesutul osos are uncţie 'ematogenă A ormare a elementelor igurate sangvine! uncţie îndeplinită de măduva ro0ie! a oaselor! care este întâlnită la em%rioni! iar la adulţi doar la anumite oase .

Ninând cont 0i de corelaţia dintre acestea. e> Pe partea laterală a picioarelor! su% articulaţia tarsometatarsiană găsim ca o cur%ură pe marginea ultimului os tarsian 0i a calcaneului. Cu piciorul a0e(at în mâna de pe aceea0i parte olosim policele pentru mi0cări de apăsaretragere de-a lungul acestei (one. Putem să ne olosim 0i de mâna de pe partea opusă! mi0cările iind acelea0i dar susţinerea piciorului se ace prin(ând-ul dinspre partea plantară. Dai putem ţine pri(ă pe partea laterală a piciorului 0i olosi pentru presare partea laterală a policelui de la cealaltă mână. Când este necesară insistenţa asupra anumitei (one a coloanei! modul de lucru este acela0i doar că deplasarea va i scurtă 0i repetată pe locul respectiv. 8a iecare picior acesta repre(intă punctul re le/ al articulaţiei cotului 0i genunc'iului! a mâinii 0i respectiv piciorului de aceea0i parte. Di0carea cea mai indicată aici este de apăsare-ridicare sau apăsare-tragere în sens ori(ontal. Obs@ Pentru a ecţiuni la nivelul articulaţiilor mâinii nu e/istă un punct re le/! cum nici pentru cele ale picioarelor! %ene ic în tratarea a ecţiunilor din aceste (one iind masa2ul re le/ogen de ansam%lu. %> Punctele re le/e corespun(ătoare ce ei se găsesc pe partea plantară! imediat su% articulaţia inter alangiană a 'alucelui! de-a lungul liniei umerilor.:e o%icei se acţionea(ă asupra întregii (onei re le/e a coloanei verte%rale! susţinând piciorul drept cu mâna stângă 0i pe cel stâng cu mâna dreaptă! ne olosim de police pentru a e ectua o mi0care de apăsare 0i tragere de-a lungul acestea. Evident că pentru masa2ul în 2urul maleolei e/terne a piciorului drept 0i pentru cea internă a piciorului stâng! olosim mâna dreaptă! iar pentru cea internă a piciorului drept 0i cea e/ternă a piciorului stâng! mâna stângă. Di0cările sunt ăcute de police iind circulare în 2urul acestora! susţinând piciorul cu mâna spri2inită pe partea s-a anterioară. c> Punctele re le/e ale articulaţiei scapulo-'umerale se găsesc pe plantele picioarelor! su% linia umerilor! pe alanga pro/imală a degetului 5 Acţiunea asupra lor este identică cu cea asupra ve(icii %iliare! splinei! icatului 0i inimii! adică ţinând pri(ă cu palma spri2inită pe marginea e/terioară a piciorului 0i cu degetele po(iţionate pe partea anterioară a acestuia! se pot e/ecuta mi0cări de apăsare-tragere! circulare sau apăsare-ridicare. .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.. A)ARA1UL RE)RODUC21OR Descriere anato%ic' ANR .-I - ACES .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Se poate ace ţinând pri(ă pe partea laterală a piciorului olosim policele mâinii opuse! sau olosindu-ne de oricare dintre degetele mari dar prin(ând în palmă! degetele piciorului în lucru. d> Re le/ele articulaţiilor co/o emurale sunt pro%a%il cele mai u0or de depistat deoarece se găsesc la am%ele picioare în 2urul maleolelor. Principiul tratării prin corelare uncţionea(ă 0i pentru celelalte articulaţii.

C'ile s"er%atice sunt căi intratesticulare 0i e/tratesticulare ce transportă lic'idul spermatic. . ?n interiorul său se de(voltă ătul! iar mucoasa glanduară ormea(ă o placentă ce prote2ea(ă 0i 'răne0te ătul. Au rol în lactaţie. 3aginul este un conduct musculo-con2unctiv! median 0i neperec'e! ce prin e/tremitatea superioară se inseră pe colul uterin! iar prin cea in erioară se desc'ide în vulvă.<. Au rol important în captarea 0i ve'icularea ovulelor 0i spermilor.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Sunt în număr de două! situate în compartimentul cavităţii pelviene! retro-uterin! au ormă ovală! culoare al%icioasă! consistenţă elastică 0i se de(voltă odată cu vârsta! la emeile adulte a2ungând la I-K g. 1ro%"ele uterine sunt două conducte musculo-mem%ranoase! care se întind de la coarnele uterine până la ovare. +.-J - ACES . )enisul este organul copulator masculin! ce serve0te la însămânţare 0i conţine porţiunea spongioasă a uretrei! având ast el rol 0i în micţiune. . Uterul este un organ median! neperec'e! musculos 0i cavitar! în care se de(voltă ovulul. Sunt lungi de <. .muntele pu%elui! ormaţiunile la%iale! vesti%ulul vaginului 0i aparatul erectil>.testosteron> 0i a2ută la de(voltarea sistemului osos@ 0i sunt responsa%ile de spermatogene(ă.rganele genitale masculine Sunt repre(entate de testicule! de conducte 0i glande seminale! penis 0i scrot.progesteron! estrogeni 0i alţii! importanţi ai ciclului reproducător>. 1esticulele sunt glandele genitale masculine ce îndeplinesc o serie de uncţii endocrine! prin 'ormonii care imprimă caracterele se/uale masculine . Are orma unui trunc'i de con turtit anteroposterior! de consistenţă ermă dar elastică! pereţii alcătuiţi din trei tunici 0i dimensiuni varia%ile. 3ul*a repre(intă toate organele genitale e/terne ale emeii . Scrotul este un sac median! neperec'e! ormat din J tunici! situat în partea anterioară a penisului! ce conţine testiculele cu epidimiul 0i porţiunile iniţiale ale uncţiilor spermatice. Damelele 0i comple/ul musculo. :e iecare testicul este ane/at epidimiul! care repre(intă primul segment e/tratesticular al conductelor spermatice.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Este alcătuit dintrun corp situat posterior 0i colul uterului situat in erior. ANR ..rganele genitale feminine 1varele! trompele uterine! uterul 0i vaginul constituie organele genitale interne! iar ormaţiunile vulvei! pe cele e/terne.-<+ cm 0i pre(intă patru segmente! iar pereţii sunt ormaţii din trei tunici. Este situat în partea in erioară a a%domenului având în aţă ve(ica urinară. $a%elele sau sâni a0e(aţi simetric în regiunea toracică anterioară! ac parte din derivatele tegumentare! sunt rudimentare 0i lipsite de uncţii la %ăr%aţii! dar deose%it de importante la emei. O*arele sunt glande se/uale ale eminităţii ce produc ovocitele 0i îndeplinesc un important rol de glandă endocrină prin secreţia de 'ormonii se/uali eminini .ascial repre(intă glande ane/e.

3e&icula se%inoas' este o glandă ane/ată organelor genitale masculine! repre(entat printr-un organ perec'e! produsul lor adăugându-se lic'idului seminal.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. "ndi erent de piciorul în lucru! se pot olosi am%ele mâini pentru a masa această (onă.ul. c> Cterul 0i respectiv prostata sunt repre(entate e/act opus aţă de punctele ovarelor 0i penisului! 0i anume pe partea internă a picioarelor! ocupând marginea latero-internă a osului calcaneu. Fiind su icient de întinsă putem olosi am%ele police odată sau c'iar articulaţia inter alangiană distală a acestora! prin mi0cări de apăsare 0i tragere! sau olosindu-ne de un singur police se pot ace mi0cări circulare ori în (ig(ag. Ast el avem@ a> Aparatul genital! în ansam%lu este repre(entat la nivelul călcâiului! imediat su% linia acestuia! unde se a lă de alt el (ona pelvină. )rostata este 0i ea o glandă ane/ată organelor genitale masculine! situată dedesu%tul ve(icii urinare! înapoia sim i(ei pu%iene 0i de(voltată în 2urul porţiunii iniţiale a uretrei. Funcţiile a"aratului re"ro uc'tor4  reproducerea umanăB  concepţia vieţii uterineB  de(voltarea ătuluiB  na0terea! 'rănirea copilului după na0tereB Corelarea %inte5cor" Are legătură cu modul în care ne raportăm la masculinitatea sau la eminitatea noastră! cu personalitatea noastră se/uală! cu relaţiile noastre cu părinţii 0i cu pro%lemele de educaţie. Are rol în producerea su%stanţei nutritive ale lic'idului spermatic! a unor su%stanţe ce neutrali(ea(ă aciditatea secreţiei vaginale. ANR . Descrierea &onelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor Punctele re le/e ale aparatului genital se găsesc dispuse su% linia călcâiului! pe supra aţa acestuia! precum 0i de o parte 0i de alta a osului calcaneu. Au cam acelea0i uncţii ca ale ve(iculei seminoase. Asupra acestor puncte putem acţiona spri2inind piciorul pacientului în palma mâinii de aceea0i parte! iar cu policele! a lat spre lateral! e ectuăm mi0cări circulare sau de apăsare pe (ona ovarHtesticule. Glan ele . .-K - ACES . Este elastică! are culoarea cenu0ie-ro0cată 0i se de(voltă odată cu vârsta! la %ătrâni putându-se atro ia.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 ..o0uretrale sunt în număr de două! situate în ung'iul dintre %ul%ul penisului 0i segmentul mem%ranos al uretrei. %> 1varele la emei 0i testiculele la %ăr%aţi sunt locali(ate pe partea laterală a picioarelor! pe marginea laterală a osului calcaneu. Sunt situate deasupra prostatei! între ve(ica urinară 0i rect.

. e> Re le/ul sânilor se găse0te pe o (onă destul de întinsă pe partea anterioară a picioarelor! la nivelul degetelor +! . :upă ce prime0te lim a de la mem%rul superior stâng 0i partea stângă a capului 0i a gâtului se varsă în vena subclavie stângă. 8ic'idul lim atic conţine atât su%stanţe nutritive cât 0i re(iduuri 0i repre(intă -IG din totalitatea luidelor din corp! iar sângele numai <+G. ANR . Di0cările sunt de apăsare 0i tragere! . SIS1E$UL LI$FA1IC Descriere anato%ic' Este o ane/ă a sistemului cardiovascular.-= - ACES .0i 4! apro/imativ + cm su% articulaţiile metatarso alangiene 0i încă un centimetru deasupra lor. d> Punctele re le/e ale vaginului 0i respectiv penisului se a lă tot pe aţa internă a picioarelor su% maleola internă! în diagonală de la (ona re le/ă a uterului! spre cea a uretrei 0i ve(icii urinare. El începe prin capilare lim atice la nivelul ţesuturilor 0i se termină în vase de cali%ru mare care se desc'id în vene. :in aceea0i po(iţie ca pentru masarea (onelor uteruluiHprostatei ne olosim de police pentru mi0cări de apăsare 0i tragere pe traseul re le/ului vaginuluiHpenisului. Aceste vase capilare preiau moleculele mari din spaţiul intercelular! iar la nivelul tu%ului digestiv vasele lim atice preiau 0i grăsimile emulsionate.ganglionii lim atici>. Cel mai important vas lim atic se nume0te canalul toracic! el se ormea(ă în a%domen din unirea a două trunc'iuri lom%are cu un trunc'i intestinal. Capilarele lim atice ormea(ă o vastă reţea la nivelul ţesuturilor. Ele încep în ormă de degete de mănu0ă. Ca 0i pentru masarea (onei călcâiului! ne putem olosi de am%ele police în acela0i timp! sau de iecare pe rând! ţinând pri(ă cu oricare din mâini.Dodul de lucru asupra acestor (one este identic cu cel asupra ovarelorHtesticulelor! doar că pentru a avea policele în dreptul punctului de interes! ne olosim de mâna a lată în sens opus aţă de piciorul pacientului. Canalul toracic urcă apoi în torace! anterior de coloana verte%rală 0i a2unge în osa supraclaviculară stângă.putându-se e ectua 0i cu partea laterală a policelui>! apăsare ridicare! circulară sau în (ig(ag. Structural ganglionul este ormat dintr-o reţea de i%re reticulare în care se găsesc lim ocite în di erite stadii de evoluţie. Capilarele converg 0i dau na0tere unor vase colectoare din ce în ce mai mari. :in sistemul lim atic ac parte vasele lim atice 0i organele lim oide . 8im a din 2umătatea supradia ragmatică dreaptă a trunc'iului de la mem%rul superior drept 0i 2umătatea dreaptă a capului 0i gâtului este preluată în marea venă limfatică care se varsă în vena subclavie dreaptă/ (anglionii limfatici sunt mici! încapsulaţi! ormaţi din ţesut lim oid. .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Sistemul circulator lim atic nu este un sistem de tip circuit a0a cum a ost sistemul sangvin.

A%ig alele 0i "oli"ii sunt ganglioni lim atici de dimensiuni mari care se situea(ă în partea posterioară a cavităţii %ucale 0i respectiv na(ale! iltrând su%stanţele nocive 0i prote2ând partea superioară a gâtului 0i ar%orele %ron0ic. - ACES . Pro%lemele lim atice pot sugera că avem nevoie de iu%ire 0i %ucurie. • Prote2ea(ă organismul de in ecţii @ iltrea(ă %acteriile generatoare de %oală! produce leucocite 0i anticorpi. ?n acela0i timp ganglionii repre(intă o%stacole relative în calea propagării in ecţiilor sau a metasta(ării canceroase. Reglea(ă compo(iţia sângelui circulant. • Acţionea(ă asemenea unui aparat au/iliar sistemului cardiovascular 'rănind celulele 0i îndepărtând re(iduurile acolo unde sângele nu poate a2unge. Funcţiile siste%ului li%fatic • Repre(intă sistemul nostru de apărare 0i puri icare. Se a lă a0e(ată în partea superioară stângă a cavităţii a%dominale în lo2a splenică. .Manglionii lim atici au importanţă în apărarea generală a organismului iind implicaţi în gene(a anticorpilor.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.. Este un important organ 'ematopoetic . • ?ndepărtea(ă proteinele nedescompuse din ţesuturi permiţând eliminarea acestora. Este un re(ervor de eritrocite pe care le trimite în circulaţia sangvină. Are ormă ovală! 0i o culoare ro0ie cărămi(ie! iind a%undent vasculari(ată. Conexiunea %inte5cor" Mândurile 0i sentimentele pure al căror lu/ este nesting'erit generea(ă un sistem lim atic sănătos. Manglioni lim atici normali nu sunt evidenţi la palpare. • :istri%uie lic'ide în tot corpul 0i ec'ili%rea(ă cantitatea acestora. Descrierea "unctelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor Spre deose%ire de sistemul vascular! cel lim atic are la nivelul picioarelor multe repre(entării@ a> Darea lim ă este repre(entată pe partea anterioară a picioarelor! imediat su% punctul tra'eii 0i deasupra dia ragmei! adică între articulaţiile metatarso alangiene ale 'alucelui 0i degetului +. S"lina Are rol în producerea de lim ocite! iind un organ lim oid.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .în viaţa em%rionară>! iar în organismul adult are rol în distrugerea eritrocitelor 0i trom%ocitelor a2unse la limita uncţionării. Atunci când luidele sunt reţinute în corp! gândurile ar putea i o%turate sau apăsătoare. Are rol în producerea de anticorpi 0i în agocitarea micro%ilor.4. %> Punctul re le/ a lim ei din 2umătatea superioară a corpului! îl găsim pe am%ele picioare! în dreapta sus aţă de maleola e/ternă! pe începutul muc'iei laterale a ANR .

Se acţionea(ă asupra acestor puncte ca 0i asupra celor repre(entative pentru circulaţia 0i lim a din (ona in erioară a corpului.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.la degetele 4 0i 5>! deoarece re le/ele acestor organe de simţ se .. Punctul este e/trem de util în tratarea 'emoroi(ilor 0i de aceea îl găsim în unele cărţi su% numele de „punctul re le/ pentru 'emoroi(i). ANR . e> Manglionii lim atici din (ona ing'inală sunt 0i ei repre(entaţi la nivelul picioarelor pe partea anterioară a acestora! între maleola internă 0i cea e/ternă la apro/imativ + cm aţă de acestea. d> Re le/ul ganglionilor lim atici din (ona su%a/ilară se găse0te pe partea laterală a picioarelor! pe muc'ia metatarsului 5! imediat su% articulaţia acestuia cu alanga degetului 5. Fe'nica masării pentru acest punct este identică cu cea pentru punctul din partea e/ternă! doar că se va olosi policele mâinii opuse sau inde/ul mâinii de aceea0i parte.ti%iei! iind acela0i cu punctul re le/ al circulaţiei sangvine din 2umătatea superioară a corpului 0i activându-se în acela0i mod@ Se masea(ă cu policele mâini de aceea0i parte! ţinând palma spri2inită pe (ona metatarsiană! sau inde/ul mâinii opuse! ţinând pri(ă cu mâna de aceea0i parte! pe partea e/ternă a piciorului.cm! pe marginea i%ulei.la degetul + 0i -> 0i lim ele urec'ii . Punctele acestea sunt e/trem de importante în com%aterea durerilor menstruale sau a durerii a%dominale în general! de aceea în anumite cărţi se găsesc su% numele de „puncte re le/e importante în menstruaţie.4< - ACES . Aceste puncte se pot activa olosindu-ne de oricare din cele două police! sau de am%ele în acela0i timp. > Punctele re le/e ale lim ei pelviene sunt dispuse pe partea mediană a picioarelor! pornind de sus dreapta aţă de maleola internă! în sus pe gam%ă! apro/imativ +-. g> Pe partea laterală a picioarelor! paralel cu punctele re le/e ale lim ei pelviene se găsesc re le/ele lim ei a%dominale! adică pornind de sus dreapta aţă de maleola e/ternă! apro/imativ +-. Cnii mai numesc aceste puncte 0i lim ele oc'iului .unde se găsesc punctele re le/e ale sinusurilor ma/ilare> 0i până la linia umerilor se găsesc re le/ele lim ei din (ona capului. Spri2inind partea laterală sau mediană a piciorului cu palma mâinii în lucru putem ace mi0cări circulare sau de apăsare 0i tragere dinspre o maleolă spre cealaltă. c> E/act pe partea opusă a acestuia! 0i anume la dreapta sus aţă de maleola internă! respectiv pe începutul muc'iei interne a ti%iei! se a lă repre(entat punctul re le/ pentru lim a din 2umătatea in erioară a corpului! identic cu cel al circulaţiei sangvine din partea superioară a corpului! activându-se în acela0i mod. '> Pe partea plantară su% perniţele degetelor +! -! 4 0i 5 .cm.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Ninând pri(ă cu mâna stângă pentru piciorul drept 0i cu cea dreaptă pentru piciorul stâng! ne olosim de policele sau inde/ul celeilalte pentru a e ectua mi0cări de apăsare-ridicare sau mi0cări circulare. Activarea acestor puncte este identică! cu cea a punctelor pentru lim a din 2umătatea superioară! respectiv circulaţia din 2umătatea superioară a corpului. Di0cările pot i de apăsare sau de tragere în sus pe marginea ti%iei! +-.cm.

stanţe anorganice sau %inerale@ potasiu! sodiu! calciu! magne(iu . 2> Re le/ul splinei este u0or de găsit atunci când îl cunoa0tem de2a pe cel al ve(icii %iliare! deoarece se a lă dispus la el! dar pe piciorul stâng . Celulele musculare iind alungite se numesc fibre musculare. miocardul A mu0c'iul cardiac.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Cn mu0c'i conţine atât i%re al%e! care determină contracţia rapidă! cât 0i i%re ro0ii! cărora le este speci ică o contracţie lentă.glucide su% ormă de glicogen! .ve(ica %iliară având punctul re le/ doar pe piciorul drept>! 0i anume su% linia dia ragmei su% articulaţia metatarso alangiană a degetului 5.stanţe organice4 . os olipide! s ingolipide 0i colesterol! .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.! mu0c'ii repre(intă cam 4. Po(iţia 0i mi0cările pentru masarea acestor puncte este identică cu cea a masării re le/elor oc'ilor 0i urec'ilor! de cele mai multe ori ele iind activate împreună cu acestea. . Dusculatura poate i de mai multe eluri@ <.G din greutatea corpului.găsesc imediat su% ale lim elor menţionate.4+ - ACES . :in punct de vedere c'imic! mu0c'iul conţine mai multe su%stanţe@ a: Su.lipidele .: Su. SIS1E$UL $USCULAR Descriere anato%ic' ?n număr de peste I. musculatură netedă A viscerală! -. musculatură striată A mu0c'ii sc'eleticiB +. Nesutul muscular ca orice ţesut este alcătuit din celule! i%re 0i su%stanţă undamentală.. i> Apendicele î0i are punctul re le/ pe piciorul drept! la nivelul metatarsului -! imediat su% linia călcâiului. Acestea vor i sensi%ile în ca(ul patologiilor oc'ilor 0i urec'ilor. Acest punct se poate masa împreună cu (ona intestinului gros! sau separat ţinând pri(ă cu mâna de aceea0i parte! olosim policele celeilalte pentru mi0cări de apăsare-ridicare.proteine . ANR .solu%ile@ miogen! mioglo%ulină 0i glo%ulinăB 0i insolu%ile actină! mio(ină! tropomio(ină 0i actomio(ină acestea din urmă iind responsa%ile de contracţia musculară! . Acţiunea asupra lui este similară cu cea a inimii! icatului 0i ve(icii %iliare! adică! se spri2ină piciorul stâng cu mâna dreaptă! palma iind aplicată pe marginea laterală a acestuia 0i degetele pe partea anterioară! 0i cu policele mâinii stângi se e/ecută mi0cări circulare! de apăsareridicare! sau de apăsare-tragere..su%stanţe organice cu a(ot neproteic@ os ocreatina! creatinina! acid uric! ADP! A:P 0i AFP. .

terapeutul le aplică pacientului> menite să crească mo%ilitatea picioarelor! să le rela/e(e 0i să le adapte(e la masa2! atunci când este ca(ul.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . A ecţiuni musculare pot apărea 0i datorită unui mod prea critic de raportare la sine 0i la ceilalţi. • Prindem părţile laterale ale piciorului între palme 0i acem răsuciri interne-e/terne! mai întâi la nivelul alangelor 0i apoi deasupra gle(nei! la nivelul oaselor metatarsiene. • Frasul de degete este oarte rela/ant 0i energi(ant în acela0i timp! deoarece prin degete trec meridiane energetice.în (ona ple/ului solar>! acem mi0cări ori(ontale 0i în acela0i timp cu cealaltă mână prindem degetele 0i le lectăm peste policele nostru. • Fi/ându-ne policele pe linia dia ragmei .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. • Se pot ace ricţionări cu degetele mari migrând pe întreaga supra aţă plantară 0i apoi nete(ind 0i partea anterioară. ?n general se e ectuea(ă la s âr0itul tratamentului pentru a crea o sen(aţie plăcută celui în cau(ă! dar ne putem olosi de ele 0i la început! atunci când sensi%ilitatea este mult prea mare 0i pacientul are nevoie de o adaptare la masa2.  Menerea(ă mi0carea prin contracţie 0i rela/are.. Funcţiile %u#c-ilor  Permit organismului să e ectue(e mi0cări i(ice de numeroase eluri. E/erciţiile sunt acelea0i pentru am%ele picioare 0i se aplică mai întâi piciorului drept 0i apoi celui stâng. Crampele musculare pot i cau(ate de tensiune 0i rică.- ACES .  Stoc'ea(ă o cantitate de o/igen elemente organice 0i anorganice. Descrierea "unctelor reflexe #i acţiunea asu"ra lor Pentru ţesutul muscular nu avem în 'arta re le/ogenă nici un punct repre(entativ! dar a ecţiunile acestuia se pot trata! în uncţie de natura lor! prin masa2 asupra mu0c'iului respectiv! la cei sc'eletici! 0i prin acţiunea asupra organului corespondent! la cei viscerali. • Se pot ace e/tensii ale degetelor! cu mâna opusă ţinând pri(ă pe partea anterioară a picioarelor. Conexiunea %inte5cor" Fle/i%ilitatea i(ică este in luenţată de acea a credinţelor 0i a atitudinilor noastre. ANR .  Produc căldura 0i menţine temperatura corpului prin intermediul contracţiilor musculare..4. C/te*a %o alit'ţii e relaxare a "icioarelor Sunt e/erciţii pasive .

Dutând mâinile putem e ectua mi0carea de a-lungul întregii tălpi. Prin(ând de o parte 0i de alta gle(na putem ace mi0cării su% ormă de scuturare laterală a piciorului! ast el în cât pacientul să ai%ă impresia că aceasta s-a desprins. Alte remedii ad2uvante sunt ceaiurile de ur(ică moartă! troscot! sau mătase de porum%! preparate ca in u(ie.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . 1 mare cantitate de to/ine este eliminată prin urină! de aceea traseul renal este primul pe care îl activăm în timpul unui tratament re le/ogen.la plope! apoi la aţă 0i la picioare>! tensiune arterială mărită! %olnavii acu(ând dureri lom%are! ce alee astenie. ?n ca(ul olosirii cremelor 0i loţiunilor picioarele se pot 0terge printr-un masa2 u0or cu un prosop de in! cânepă sau %um%ac 0i pacienţii vor ii măguliţii 0i deplin rela/aţii. Se recomandă apro/imativ -. Cistitele ANR . Rotiri se pot ace 0i cu călcâiul susţinut în palmă. Cu o mână spri2inită pe gle(na pacientului! ast el în cât policele este orientat spre e/terior! ne olosim de cealaltă pentru a e/ecuta mi0cări de tragere a piciorului! rotindul intern sau e/tern.-4.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) .Fle/ia 0i e/tensia piciorului este nemaipomenită pentru cei cu gle(ne rigide. • • • • • • • • P*ARE +. Prin(ând piciorul antero-posterior! putem e ectua mi0cări de strângere 0i rela/are! mergând în spre gle(nă. 0edinţe. „te'nica mulsului) constă în prinderea piciorului antero-posterior 0i stoarcerea lui! dinspre degete spre gle(nă. Dasa2ul re le/ogen se adresea(ă în mod special@ rinic'ilor 0i întregului aparat renal! glandelor suprarenale . Semnele clinice sunt@ 'ematurie! edeme .U1ORUL REFLEXO1ERA)IEI AFECŢIUNI ALE A)ARA1ULUI RENAL Re le/oterapia tre%uie să acorde atenţie specială acestui sistem nu mu-mai în ca(ul patologiilor speci ice ci 0i în altele! dar si pentru că rinic'ii a2ută la menţinerea sănătăţii optime! prin implicarea pe care o au asupra stării de ec'ili%ru a organismului.44 - ACES .pentru a genera corti(on> 0i sistemului lim atic! pentru a stopa procesul in lamator. Nefrita Este o a ecţiune in lamatorie a glomerulului renal! care tratată super icial se poate cronici(a în timp. Cu policele a0e(ate pe partea plantară! 0i cu celelalte pe partea anterioară! printr-o mi0care de apăsare se ac „ îndoiri) înspre centrul tălpii. AFECŢIUNII CE )O1 FI 1RA1A1E CU A..

Se mani estă prin micţiuni recvente! disurie! urină tul%ure sau c'iar 'ematurică! %oala iind mai recventă la emei 0i în special la gravide. Punctul re le/ al ve(icii urinare este e/trem de sensi%il putând să se înro0ească 0i să se um le în timpul tratamentului. #olnavii acu(ă greţuri! vărsături! uneori 'ematurie 0i colici renale recvente! cu dureri atroce în (ona lom%ară ce iradia(ă în 2os .. Re le/oterapia este oarte e icient în tratarea acestor %oli! re(ultatele apărând după +-0edinţe. Se recomandă în mod special ceai de coada 0oricelului! coada calului! mătase de porum%! co(i de cire0e! turiţă mare cu lori gal%ene 0i run(e 0i lori de 'ortensie .rinic'i! ureter! ve(ică! uretră>! suprarenale 0i (onele lim atice . ?n scop pro ilactic 0i nu numai se insistă 0i asupra paratiroidelor. Foarte %un în com%aterea in ecţiilor ve(icii urinare este 0i sucul de a ine Uretrita Este o in lamaţie uretrelor asociată de o%icei cu in lamaţia ve(icii urinare având simptomele oarte asemănătoare! poate duce la îngustarea tu%ului uretral 0i deci la pertur%ări de eliminare 0i micţionare. 8itia(a renală poate genera in ecţii grave ale rinic'iului! deoarece nu permite urinei să se evacue(e în mod corect. Litia&a renal' Prin litia(ă renală se înţelege pre(enţa unor calculi în %a(inet . 3u dă re(ultate în ca(ul calculilor mari! ace0tia tre%uind eliminaţi pe cale c'irurgicală. Se poate apela 0i la %ăile calde de 0e(ut.duce la acumulări de acid uric>. Cea mai importantă (onă de masat este cea a traiectului renal! dar deoarece aici sensi%ilitatea este e/trem de crescută se recomandă alternarea cu celelalte puncte! sau com%inarea presării cu metode de rela/are.spre coapsă> 0i în aţă . Sunt in lamaţii ale mucoaselor căilor urinare! avori(ate de rig! constipaţie 0i a ecţiuni ginecologice.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ANR . :e asemenea %oala este avori(ată de@ avitamino(ă A! 'iperparatiroidism! o alimentaţie %ogată în carne . Se au în vedere (onele re le/e tratate 0i în ca(ul cistitelor! cu insistenţă pe uretere! re(ultatele iind la el de rapide.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .pentru com%aterea in lamaţiei> 0i pe organele vecine . Pe lângă ceaiurile ce se recomandă în ne rite! mai sunt necesare %ăi calde la 0e(ut 0i picioare! precum 0i suc proaspăt de mere pădureţe! sau cure de vitamina C.-<5 0edinţe! în perioada cri(elor recomandându-se (ilnic sau c'iar de două ori pe (i.45 - ACES . Este e/trem de important consumul de lic'ide pentru a avori(a eliminarea. Fratamentul se ace până la eliminarea calcurilor <.partea in erioară a rinic'iului>! sau de-a lungul căilor urinare! datorată în special concentraţiei de săruri din urină! dar 0i unor sta(e sau in ecţii locale.uter sau prostată>.spre organele genitale>.. Calculii mici pot co%orî spre ve(ică 0i cau(a dureri vii prin în igerea lor în pereţi ureterelor. Se insistă pe@ traiectul urinar .

Ulcerul gastro0 uo enal Clcerul gastric 0i cel duodenal sunt le(iuni ale peretelui stomacului 0i respectiv duodenului cau(ate de secreţia gastrică! de acidul clor'idric 0i pepsină.>! e ectuate regulat! cam de trei ori pe săptămână.virali! %acterieni! micotici>! c'imici .-4.iradiere>! mecanici! alergici! nutriţionali . Recomandată este 0i gimnastica pentru ve(ica urinară! prin contracţia voluntară a mu0c'ilor din (ona pelvină in erioară.datorită slă%irii musculaturii ve(icii>! la gravide .4I - ACES .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.-. Se pot %ea ceaiuri de iar%ă-mare! tătăneasă! iar%a tâl'arului! sunătoare! 0i găl%enele.carenţe proteice! vitaminice 0i mineralice>. Fratamentul are e icienţă dar după multe 0edinţe . Se recomandă masarea insistentă a@ ve(icii urinare 0i a întregului aparat renal! suprarenalelor! ple/ului solar 0i a coloanei verte%rale. Incontinenţa urinar' Se întâlne0te în special la persoanele învârstă . ?n a(a acută se e ectuea(ă două! trei 0edinţe pe (i iar în cea cronică una pe (i! simptomatologia dispărând după apro/imativ două(eci de 0edinţe. Se mani estă cu dureri în epigastru accentuate după mesele %ogate! %alonări! postprandiale! gust neplăcut! greaţă! regurgitări! uneori vărsături 0i diaree. :e oarte multe ori datorate %ilei anormale secretate de icat. Se mani estă cu@ durere! arsuri! vărsături! latulenţe! diaree sau constipaţie! an/ietate! în special toamna 0i primăvara. Mastritele acute apar în urma unor agresiuni oca(ionale! iar cele cronice datorită acţiunilor repetate 0i prelungite a unora dintre actorii amintiţi.unde uterul apasă pe ve(ică>! la emeile cu prolaps genital! .e/ogeni@ medicamente! su%stanţe to/ice! alcool! 0i endogeni .acolo unde au ost le(aţi centri vegetativi>. ANR .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Re le/oterapia urmăre0te îm%unătăţirea circulaţiei la nivelul mucoasei gastrice pentru re acerea ei! com%aterea actorilor alergici ani'ilarea actorilor ce produc %oala! Se recomandă masarea (onelor stomacului! ve(icii %iliare! traiectului renal 0i glandelor suprarenale.. AFECŢIUNI ALE A)ARA1ULUI DIGES1I3 Gastrita Acute sau cronice! gastritele sunt a ecţiuni cau(ate de actori@ in ecţio0i .uremie! acido(ă>! i(ici ..a căror ve(ică urinară a co%orât în timpul sarcinii este presată de organele genitale>! sau la cei cu le(iuni la nivelul măduvei spinării . Crescând cantitatea de acid clor'idric din stomac! apar arsuri în regiunea epigastrului 0i pe traiectul eso agian.

Pe lângă simptomele diareii pacienţii mai reclamă (gomote 'idroaerice 0i alternarea scaunelor moi cu cele tari. ANR .care sunt e/trem de sensi%ile>! ple/ului solar! ve(ică %iliară! suprarenale 0i sistem lim atic. Cneori în (ona re le/ă! stomac sau duoden! descoperim o masă dură de dimensiunea unei alune e/trem de dureroase la masa2. Alături de regimul alimentar se pot %ea ceaiuri de ur(ici! co2i de ceapă 0i in u(ie de run(e de a in. Fratamentul prin re le/oterapie vi(ea(ă@ de(voltarea unei %une circulaţii în (ona intestinală! cre0terea tonusului intestinal 0i dispariţia in lamaţiilor locale insistându-se pe (onele re le/e ale intestinului gros! lim atice 0i cele ale organului care cau(ea(ă %oala. Se insistă pe (onele@ intestin su%ţire! intestin gros! sistem lim atic! ve(ică %iliară! pancreas! tiroidă 0i ple/ solar.4J - ACES . Cu a2utorul masa2ului re le/ se a2unge la încetinirea tran(itului! stoparea procesului in lamator! corectarea de icienţelor nutriţionale.. Se lucrea(ă în special (onele stomacului! duodenului . Se mani estă prin@ scădere ponderală! paliditate! astenie! reducerea capacităţii de e ort! 'ipotensiune arterială 0i depresie psi'ică. .Re le/oterapia urmăre0te îndepărtarea durerii! înc'iderea ulceraţiei! prevenirea complicaţiilor. Sin ro%ul iareic Consecinţa mai multor a ecţiuni este emisia de scaune recvente! ne ormate! cu resturi alimentare! incomplet digerate.constipaţie spastică> 0i sc'im%area modului de viaţă. Enterocolitele cronice Sunt a ecţiuni in lamatorii ale intestinului cu scaune recvente 0i moi! deose%indu-se de diaree prin pre(enţa mucusului! puroiului! sângelui 0i a%senţa alimentelor ne digerate! din scaun. ?n a(a acută a %olii se pot e ectua una! două 0edinţe pe (i! iar la cea cronică una pe (i sau la două (ile timp de două luni. Este necesar consumul de lic'ide! ructe 0i legume proaspete! (eamă de var(ă murată! prune uscate etc. Sin ro%ul e consti"aţie Se de ine0te prin evacuări intestinale la intervale mai mari de 4K de ore! scaune de consistenţă crescută! evacuări incomplete. Este cau(at de@ sedentarism! mese reduse! alimente uscate! le(iuni ale tu%ului digestiv! tumori intestinale! 'ipotiroidism! neuro uncţiuni .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Eedinţele se e ectuea(ă de două trei ori pe (i! în primă a(ă! apoi (ilnic! până la normali(area tran(itului! re(ultatele apărând după 5-K 0edinţe.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Pe lângă regim alimentar se pot %ea acele ceaiuri indicate mai sus pentru gastrite.

-<5 0edinţe ăcute (ilnic. Cri(ele apar în special după consumarea tocăturilor! grăsimilor! ouălor! sosurilor 0i rânta0urilor. 7e"atita cronic' Este o in lamare a ţesutului 'epatic 0i dacă semnele persistă după <. 0edinţe. Semnele clinice sunt astenia! somnolenţa! scăderea în greutate! edemele! 2enă epigastrică! %alonări! tul%urări disc'inetice %iliare! duodenale etc. Prin re le/oterapie! icatul se recuperea(ă în apro/imativ două luni cu una până la trei 0edinţe pe (i! în care se insistă pe (onele indicate 0i în 'epatita cronică. Caracteristica pentru 'epatita cronică este evoluţia intermitentă în puseuri evolutive cu posi%ilităţi de vindecare sau agravare. #oala se mani estă prin greţuri %alonări! o%oseală accentuată 0i sângerări recvente din nas 0i gingii. Recomandată este 0i salata din tulpină de păpădie proaspătă.-<+ luni poate i socotită 'epatită cronică.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Pentru tratare este necesar să se insiste pe punctele icatului! colecistului! duodenului 0i lim a a%dominală. Concomitent cu un regim alimentar adecvat re le/oterapia dă re(ultate după <5-+.pentru dispariţia procesului in lamator 0i descongestionarea icatului>. Cau(ele sunt@ 'epatita epidemică icterică sau anicterică! serică! lipsa vitaminei C 0i a proteinelor din alimentaţie! a%u(ul prelungit de %ăuturi alcoolice 0i su%stanţe to/ice.pentru regenerarea sistemului nervos vegetativ.! splină 0i lim atice . Se insistă pe (onele re le/e@ intestin su%ţire! intestin gros! ve(ică %iliară! pancreas! lim ă pelvină 0i lim ă corp in erior. .. Ciro&a -e"atic' Este o a ecţiune 'epatică! cronică! progresivă! di erită de 'epatita cronică! prin aptul că ea provoacă sclero(a ţesutului 'epatic! com%inată cu alterarea tuturor uncţiilor acestuia datorită epui(ării sodiului din icat. E ecte %ene ice au 0i ceaiurile de ang'inare! ructe de armurariu! rostopască! păpădie 0i pedicuţă. ANR .Fratamentul re le/ogen urmăre0te re acerea mucoasei intestinale a ectate! reglarea uncţiilor pancreatice 0i %iliare.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Colecistitele Sunt in lamaţii ale ve(icii %iliare ce se mani estă în ormă acută sau cronică! prin dureri vii în regiunea icatului 0i a ve(icii %iliare! e%ră 0i risoane.4K - ACES . Eedinţele se pot ace o dată sau de două ori pe (i! până la normali(area uncţiilor 'epatice! în medie iind necesare +5-4. 0edinţe e ectuate (ilnic. Fratamentul re le/oterapeutic are ca scop stimularea (onei icatului pentru a-i îm%unătăţi circulaţia! pancreas! ve(ică %iliară! ple/ solar . :e cele mai multe ori in lamaţia dispare după <. Cn tratament naturist e icient este apa cu tărâţe de grâu.

Se recomandă o 0edinţă (ilnic! re(ultatele apărând după o lună! două. Pacienţii acu(ă 2enă în regiunea icatului! %alonare! eructaţii! greţuri! gust amar! durerea se poate mani esta su% orma unei colici %iliare. )ancreatita Repre(intă in lamaţia pancreasului! însoţită de modi icări degenerative! i%ro(ante ale acestuia. #oala se întâlne0te mai des la emei datorită tul%urărilor în meta%olismul lipidelor.când litia(a se de(voltă pe un teren in ecţios>.săptămâni. Se vor masa cu insistenţă punctele icatului! ve(icii %iliare 0i când reacţiile sunt procese in lamatorii 0i punctele lim atice..Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Litia&a .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ANR . 0edinţe 0i dispare după <5-+. 7e"atita cronic' Sunt procese in lamatorii ale căilor %iliare intra'epatice ce se mani estă prin 'epatomegalie 0i stări su% e%rile!urata a ecţiunii iind de <-. "mportant în litia(a %iliară este 0i consumul de suc de mere! grep rut 0i ulei de măsline cu lămâie . :e regulă se asocia(ă cu alte a ecţiuni digestive sau 'epato%iliare 0i se mani estă prin scădere în greutate! scaune a%undente lucioase! grăsoase! latulenţă! durere epigastrică sau în 'ipocondrul stâng! după mese. Poate să ie 'ipo sau 'ipertonă. ?n re le/oterapie se au în vedere în mod special (onele icatului! colecistului! duodenului 0i lim ei a%dominale. Pentru a-i scurta perioada se recomandă o 0edinţă! două! pe (i! timp de K-<. Disc-ine&ia . e ectuate (ilnic. (ile! insistându-se pe (onele icatului! colecistului 0i lim ei a%dominale.iliar' Apare cu prioritate în colecistite sau disc'ine(ii. Simptomatologia se atenuea(ă după 5-<.de două ori pe (i la ore i/e>.iliar' Este o a ecţiune a căilor %iliare e/tra'epatice! cu tul%urări de tonus 0i motilitate! tradusă prin pertur%ări de evacuare a %ilei! ce poate apărea în cadrul unor tul%urări digestive. Semnele clinice sunt colici %iliare! greaţă! vărsături! e%ră .. Când calculii co%oară în coledoc se %loc'ea(ă evacuarea %ilei în duoden conducând la icter! materiile ecale iind oarte decolorate.4= - ACES . #ene ic este 0i uleiul de măsline cu (eamă de lămâie luat înainte de masă.

Angina "ectoral' Produce deteriorarea pereţilor arterelor cu apariţia unei tensiuni crescute 0i dureri toracice severe! . :inţi se de(golesc de înveli0ul gingival 0i devin sensi%ili la rece! cald 0i dulce! clătinându-se în acela0i timp.-<5 0edinţe insistându-se pe punctele corespondente sistemului cardiovascular pentru o mai %ună irigare a vaselor coronariene. )ara onto&a Este o %oală care a ectea(ă mucoasa gingivală 0i ţesuturile de susţinere a dintelui. - ACES .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Re(ultatele avora%ile apar oarte repede! uneori simptomele dispar 0i nu se mai repetă după două! trei 0edinţe! se vor e ectua totu0i <.săptămâni de 0edinţe ăcute (ilnic.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . :e luat în seamă sunt alimentele %ogate în potasiu! precum 0i ceaiul de rădăcină de o%ligenă. AFECŢIUNILE A)ARA1ULUI CARDIO3ASCULAR )al"itaţii Repre(intă accelerarea %ătăilor inimii. Re(ultatele apar după apro/imativ .5.inima iind în strânsă legătură cu sistemul nervos>. Sin ro%ul e isc-e%ie "eriferic' cronic' ANR .. Cneori repre(intă un simptom ale unor a ecţiuni cardiace! alteori includ alergiile alimentare .e/cesul de co eină sau alcool>! dar cel mai recvent apar din cau(a stresului sau an/ietăţii.Punctul re le/ al pancreasului este e/trem de sensi%il la palpare.ce iradia(ă până în degetele mâinii stângi> 0i se declan0ea(ă de regulă după un e ort i(ic! emoţii sau mese copioase. Fratamentul re le/ogen se e ectuea(ă cu %une re(ultate acţionând asupra punctelor re le/ogene ale inimii! coloanei verte%rale . .deoarece la nivelul măduvei spinării se înc'id re le/ele vegetative cardiovasculare>! 0i a crierului . Se acordă atenţie deose%ită punctelor re le/e ale@ pancreasului! stomacului! 'ipo i(ei! duodenului 0i (onelor lim atice. Se recomandă un regim alimentar lipsit de carne! in u(ie din plante de coada 0oricelului 0i e/tract rece din run(e de vâsc. Prin masa2ul re le/ogen se insistă în special pe punctele nervului trigemen 0i al dinţilor! re(ultatele apărând destul de greu după o lună două de insistenţă (ilnică.

:epistate la timp! varicele pot i ameliorate cu a2utorul re le/oterapiei. Ne*ro&a car iac' Este o tul%urare uncţională a inimii ără le(iunii organice aparente. ?n general sunt cau(ate de statul prelungit în picioare! care îngreunea(ă circulaţia în partea in erioară a corpului. de ani mai ales la emei.Se produce prin o%struarea arterială peri erică! cu tul%urări de irigaţie în (ona respectivă. Se recomandă 0i masarea segmentului corespun(ător gam%ei %olnave 0i anume ante%raţul de pe aceea0i parte.amorţeli>! contracţii ale mu0c'ilor gam%ei! când %oala este mai avansată durerea apare 0i în repaus.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .minute! etc.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Se mani estă prin mâini 0i picioare reci! tul%urări de vedere! 'ipertensiune arterială di icultate în gândire 0i în respiraţie. Dasând (ona re le/ă a inimii! vom îm%unătăţii lu/ul sangvin în arterele coronariene 0i cel al tiroidei pentru a com%ate astenia 0i stările de su ocare. Se insistă pe traiectul renal! pentru eliminarea to/inelor 0i a surplusului de apă din corp! dispărând ast el edemele gam%elor! (ona circulaţiei! corp in erior! pentru a îm%unătăţii circulaţia venoasă. Fratamentul dă re(ultate cam după două luni în care 0edinţele se e ectuea(ă (ilnic sau odată pe (i! com%inat cu regim alimentar lipsit de grăsimi! alcool! tutun! ca ea! 9oala *aricoas' &aricele sunt dilatări permanente ale venelor! în special la mem%rele in erioare ce apar cu precădere între +. Re le/oterapia se va adresa în mod special! punctelor pentru circulaţia sangvină! pentru a o îm%unătăţii 0i a traiectului renal pentru eliminarea to/inelor. . 0i 4. Se mani estă prin@ dureri precordiale! palpitaţii! sen(aţii de su ocare! astenie! o%oseală. ANR . Aterosclero&a Este o a ecţiune cronică a arterelor! în care acestea se îngroa0ă! î0i pierd elasticitatea 0i se o%strucţionea(ă! 0i duc la îngreunarea circulaţiei sangvine.5< - ACES .. Este cau(ată de e/cesul de grăsimi! ca ea! tutun! alcool! precum 0i de lipsa e/erciţiului aero%ic. Resta%ilirea normală a circulaţiei arteriale solicită o 0edinţă pe (i timp de cel puţin o lună! insistând cu precădere pe punctele@ pentru circulaţia din 2umătatea in erioară! paratiroide 0i traiect renal. #olnavul pre(intă o%oseală la deplasări o%i0nuite! pareste(ii . Dai putem a2uta reluarea normală a circulaţiei sangvine prin %ăi călduţe cu iertură de ţelină! două pa'are de apă cu câte o linguriţă de oţet de mere 0i o linguriţă de miere de al%ină în iecare (i! 2oc de gle(ne într-o cădiţă cu apă rece +-. Cneori varicele sunt suportate %ine! alteori produc o%oseală 0i sen(aţia de greutate la nivelul gam%elor! edem! ciano(ă! putând-se a2unge la 'emoragii prin rupturi de vase.

Este esenţial consumul de ructe 0i legume proaspete precum 0i suplimente cu lucernă! cloro ilă lic'idă! minerale! usturoi în 'ipertensiune 0i vinul ro0u în 'ipotensiune. Eedinţele se recomandă (ilnic! pentru ec'ili%rare iar în puseu de +-. Se mai pot ace! du0urile scoţiene . Rinic'ii păstrea(ă ec'ili%rul sărurilor minerale din organism iind implicaţi în menţinerea normalităţii tensiunii arteriale! iar suprarenalele secretă 'ormoni ce intervin în normali(area acesteia. 9oala -e%oroi al' *emoroi(ii sunt varice ale venele anorectale 0i pot i interni sau e/terni. ?n ca(ul 'ipertensiunii pacienţii acu(ă dureri în (ona occipitală! ameţeli 0i sen(aţii de cald ne2usti icată! iar în ca(ul 'ipotensiuni! ameţeli! dureri în (ona rontală! astenie 0i inapetenţă. Se mai indică consum ridicat de lic'ide! %ăi călduţe cu permanganat de potasiu alternat cu %ăi de coa2ă de ste2ar 0i se evită consumul de alcool 0i condimente. Cei e/terni se mani estă prin prurit! dureri anale 0i apariţia unor ridicături moi de culoare violacee în 2urul ori iciului anal 0i uneori sângerări. Se recomandă insistenţă pe (onele re le/e ale sistemului cardiovascular suprarenalelor 0i rinic'ilor. AFECŢIUNI ALE S<NGELULIUI =I ORGANELOR 7E$A1OFOR$A1OARE Ane%iile ?n ca(ul anemiilor scade cantitatea glo%ulelor ro0ii! cantitatea de 'emoglo%ină 0i a 'ematocritului. de (ile.sau 4 0edinţe.. Cau(ele pot i multiple@ 'emoragii acute! in ecţii! cancer! sarcină! lipsa ierului ANR . 7i"er #i -i"otensiunea arterial' Prin 'ipertensiune se înţelege cre0terea tensiunii arteriale ma/ime 0iHsau minime! de repaus peste valorile normale corespun(ătoare vârstei! iar 'ipotensiunea este e/act opusul 'ipertensiunii.5+ - ACES .3umărul 0edinţelor va i de una pe (i! +.ori pe (i.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. 8a început masa2ul se ace oarte u0or deoarece punctele sunt e/trem de dureroase! intensitatea crescând după .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . se vor masa cu gri2ă! (onele re le/e ale@ colonului! în special sigmoid! anus 0i rect! ve(icii %iliare! pentru a prevenii 0i trata constipaţia! punctele lim ei pelviene! pe care mulţi le consideră puncte speciale pentru 'emoroi(i! punctele pentru circulaţia sangvină 0i lim a din 2umătatea in erioară a corpului! pentru a prevenii in lamaţia. .--. "n lamaţia locală! durerile 0i sângerările dispar după apro/imativ --5 0edinţe! dar tratamentul continuă cam două trei săptămâni cu o 0edinţă pe (i.alternări de %ăi calde cu %ăi reci>! %ăi cu in u(ie de run(e de alun sau coada calului! comprese cu apă de lut sau cu decoct din lori de ân.

- ACES . Splina revine la volum normal după circa +. Cau(ele sunt multiple! iar locali(area poate i regională sau generală. Fratamentul re le/oterapeutic tre%uie să ai%ă în vedere cau(ele ce au produs %oala! dar în principiu va stimula (onele icatului! splinei! suprarenalelor 0i intestinului gros! cu o recvenţă de . Pentru curăţirea sistemului lim atic se recomandă consumul de sucuri proaspete din citrice 0i un ceai com%inat de coada calului! găl%enele! tătăneasă! coada 0oricelului. Eedinţele se vor ace de două trei ori pe (i până la retragerea in lamaţiilor. Leuce%ia Este o a ecţiune provocată de multiplicarea e/agerată a leucocitelor iind de mai multe eluri în uncţie de leucocitele care o determină.5. . de grade cu picături de iere de la animale săl%atice. Simptome sunt culoarea u0or al%ăstruie a pielii! răcirea e/tremităţilor! ta'icardie 0i uneori stări de lipotimie . "mportante sunt 0i consumul de sucuri din morcovi 0i s eclă ro0ie! dro2dia de %ere! in u(iile de ur(ici! de creţi0oară 0i de turiţă mare. Pentru a resta%ilii volumul splinei prin re le/oterapie insistăm asupra splinei! icatului! pancreasului! intestinului gros 0i a (onelor lim atice 0i sangvine. Semnele incipiente ale %olii nu sunt caracteristice 0i constau în dureri articulare! inapetenţă! o%oseală! ducând mai târ(iu la sângerări ale gingiilor! in ecţii! splenomegalie! mărirea ganglionilor lim atici! 2enă a%dominală! paloare! ameţeală! slă%ire. Eedinţele se recomandă (ilnic. S"leno%egalia Repre(intă mărirea splinei ce se datorea(ă a ecţiunilor in ecţioase! leucemiilor 0i celor 'epatice.-+5 0edinţe e ectuate (ilnic sau la două (ile. A"en icita ANR .din alimente 0i cau(e 'emo ilitice.pierderea cuno0tinţei>.. Pentru ca tratamentul re le/oterapeutic să dea re(ultate este descoperirea cau(elor 0i insistenţa masări punctelor rinic'ilor! suprarenalelor! lim aticelor! splinei 0i ale organelor în cau(ă.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .ori pe săptămână. Ponele interesate sunt cele din ca(ul anemiilor plus (onele lim atice 0i sangvine.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. A eno"atiile :e inesc a ecţiuni ale ganglionilor lim atici având ca principal simptom cre0terea lor în volum. Ferapiile naturiste susţin că ad2uvant este consumul de votcă sau algol de 4. :e preci(at că tratamentul re le/oterapeutic nu duce la vindecarea acestei a ecţiuni! ci la ameliorarea 0i stoparea evoluţiei ei.

Este cau(ată de streptococi! sta ilococi! gonococi! 0i coli%acili.Este in lamarea apendicelui cecal!ce se mani estă prin@ dureri su% ormă de arsură în osa iliacă dreaptă după e ort! mers sau la 5-I ore după mese! greţuri matinale! sau postalimentare! vărsături 0i diaree ce alternea(ă cu constipaţii. AFECŢIUNI ALE ORGANELOR GENI1ALE 3aginita Este in lamaţia vaginului care de cele mai multe ori prinde 0i vulva.54 - ACES . B iar simptomele @ scurgeri a%undente de culoare al% găl%uie! usturime! prurit 0i dureri vaginale.. Fratamentul se poate com%ina cu ceaiuri de ur(ică! coada calului 0i traista cio%anului.ovare! trompe uterine>! iar metroane/ita este in lamarea mucoasei mu0c'iului uterin 0i ane/elor. Dis%enorea Este menstruaţia însoţită de dureri în (ona a%dominală 0i lom%ară.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . $etroragii Sunt scurgeri de sânge din uter în a ara menstruaţiei. #ene ice sunt 0i ceaiurile de ur(ică moartă! coada 0oricelului! salvie! găl%enele 0i creţi0oară. Prin masa2ul re le/ al (onelor vaginului! lim atice 0i traseului renal! in lamaţia va ceda după <. Pentru oprirea sângerării sunt necesare K-<5 0edinţe cu insistenţă pe punctele uterului. Sunt necesare I-<. . ANR . Cau(ele sunt tul%urări 'ormonale! i%roame uterine! in lamaţii ale ane/elor sauH0i ale uterului. Cau(ele sunt igiena insu icientă! umiditatea regiunii! între%uinţarea unor antiseptice! e/istenţa di eritelor in ecţii! dia%etul! etc. 0edinţe e ectuate de două trei ori pe (i.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ?n a(a acută se mani estă prin e%ră 0i dureri în osele iliace! iar în cea cronică prin dureri percepute în deose%i la palparea a%domenului in erior. Re le/oterapia se recomandă de două! trei ori pe (i în a(a acută 0i la două (ile în cea cronică cu insistenţă pe uter! ane/e 0i lim ă corp in erior. Prin re le/oterapie se urmăre0te decongestionarea apendicelui in lamat 0i reluarea normală a circulaţiei sangvine în (ona respectivă.-<5 0edinţe ăcute (ilnic. Anexita Este in lamarea ane/elor . Se recomandă simultan %ăi de 0e(ut cu mu0eţel! coada 0oricelului 0i consumul de in u(ie de creţi0oară.

"ndispensa%ilă este 0i eliminarea din alimentaţie a alcoolului. Se recomandă în acela0i timp %ăi ier%inţi cu mulă sare grun2oasă 0i învelirea apoi întrun cear0a de %um%ac! ceaiuri calde! multă miere 0i sucuri proaspete de ructe 0i legume! precum 0i in'alaţii cu ceai de mu0eţel sau apă cu sare.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. 1usea #i str'nutul Sunt mecanisme de respingere ale sistemului respirator! împotriva viru0ilor! %acteriilor 0i micile particule de pra sau polen! acestea iind e/pul(ate odată cu tusea sau strănutul.55 - ACES . )rostatita #i -i"ertrofia e "rostat' Este in lamaţia 0i cre0terea în volum a prostatei! cau(ată de gonococ! streptococ! sta ilococ! coli%acil! etc.Sunt necesare <5-+5 de 0edinţe cu insistenţă pe re le/ele organelor genitale! tiroidă 0i lim ă a%dominală . Simptomele sunt@ dureri mari perianale! e2aculări precoce sau întâr(iate cu cantităţi reduse de lic'id spermatic! micţiuni recvente . Re le/oterapia se adresea(ă întregului aparat respirator 0i sistemului imunitar! dar nu ANR . :e asemenea se pot %ea ceai de pu uriţă . Se insistă pe@ prostată! pentru ai îm%unătăţii circulaţia sangvină 0i a genera revenirea la volum normal! suprarenale! pentru dega2area de corti(on! 0i traectul renal! pentru eliminarea din organism a produ0ilor to/ici. Ad2uvante sunt 0i in u(ia de coada calului 0i mu0eţel. Se pot ace %ăi de 0e(ut cu ceai de@ lori de iar%ă neagră! lori de păducel! lori de lim%a mielului! run(e de rostopască proaspătă 0i nal%ă. Se recomandă re le/oterapia! odată sau c'iar de două ori pe (i! re(ultatele apărând după <.în special noaptea> presiunea 2etului de urină iind scă(ută. Se pot %ea ceaiuri de ur(ică moartă 0i in u(ie de lori de găl%enele.cu lori mici>! ur(ică moartă al%ă! câte o cea0că înainte de mic de2un 0i cină. A%enoreia Este lipsa totală a menstruaţiei datorată de stări patologice ale ovarelor! uterului 0i glandelor endocrine.-<5 0edinţe. Sunt necesare <5-+5 0edinţe până la apariţia menstruaţiei cu insistenţă pe uter! ovare! tiroidă! 'ipo i(ă 0i lim ă a%dominală.punct c'eie în menstruaţie>.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .. AFECŢIUNI ALE A)ARA1ULUI RES)IRA1OR Si%"lele r'celi #i guturaiul Se tratea(ă activând punctele corespun(ătoare@ nasului! sinusurilor! laringe! lim elor! valvulei ileo-cecale! rinic'ilor 0i suprarenalelor. .

pentru a eli%era corti(on 0i adrenalină>! traseul renal ..pentru declan0area de calciu>! suprarenalele . Activitatea redusă a cililor! permite colectarea în e/ces a mucusului! apar greutăţii în respiraţie! %acteriile pot in ecta mucusul stagnat! trans ormându-l în puroi.de cel puţin . -.ron#ic Este determinat de o%strucţia %ron0ică! prin edem! 'ipersecreţie sau dop de mucus! 0i se mani estă prin dispnee sen(aţii de lipsă de aer 0i în cri(e di icultăţi în e/piraţie.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. de 0edinţe! una în iecare (i.ume(itate>.dintr-un decoct de run(e pod%al>! etc.acestea iind oarte sensi%ile 0i dureroase>! laringelui 0i tra'eii paratiroidelor 0i suprarenalelor! 0i (ona lim atică .pentru eli%erarea produ0ilor to/ici>. Fratamentul re le/ogen vi(ea(ă com%aterea in ecţiei! a 'ipersecreţiei! spasmului 0i edemului %ron0ic. Se pot com%ina cu consumul de@ suc de lămâie cu usturoi pisat! lapte de capră iert cu lori de run(e de păstârnac! ceaiuri de rădăcină de iar%ă-mare sau din run(e de in! precum 0i cu %aia spaniolă .acilitea(ă com%aterea lor ci avori(ea(ă eliminările mai rapide 0i deci vindecarea 0i dispariţia lor.îm%răcarea într-o căma0ă lungă de in sau cânepă ce a ost muiată într-o iertură de paie de ovă( sau scuturătură de ân 0i acoperit %ine se stă a0a cam două trei ore> E%fi&e%ul ANR . Fre%uie masate insistent (onele@plămânilor 0i %ron'iilor . Simptomele se acuti(ea(ă în pre(enţa unui actor alergen! 0i mai ales în timpul nopţii. Ast%ul . . ?n ca(ul %ron0itelor acute masa2ul se ace de două trei ori pe (i timp de o săptămână iar în cele cronice! se recomandă +. 9ron#ita acut' #i cronic' Este o %oală in lamatorie progresivă! datorată e/punerii la actori iritanţi . Re le/oterapia vi(ea(ă mai ales (onele corespondente@ plămânilor 0i %ron'iilor . Pe lângă masarea (onelor laringelui se recomandă 0i acţiunea asupra sistemului lim atic superior 0i a suprarenalelor Se poate com%ina cu miere de al%ină! ceaiuri calde 0i multă vitamina C. Concomitent se pot lua ceaiuri 0i siropuri e/pectorante . Dem%ranele mucoase sunt le(ate! determinând um larea 0i secreţia de luide. Laringita Este in lamaţia laringiană! dată recvent de cau(e virale! urmată de o in lamaţie secundară! %acteriană.luni pe an>! timp de cel puţin + ani.urmărind descongestionarea 0i luidi(area lic'idului %ron0ic>! paratiroidele .din ră0ină de %rad! in u(ie de cim%ru! pătlagină! pod%al soc>! in'alaţii .5I - ACES . Se mani estă prin tuse prelungită .corp superior>.

Respiraţia este e/trem de îngreunată pacienţi de acest gen gâ âind la ori ce mic e ort! iar inima este supusă unui e ort crescut.ori pe săptămână timp de cel puţin o lună. Punctele vi(ate sunt cele ale nasului! sinusurilor! traiectului renal! suprarenalelor 0i circulaţiei sangvine 0i lim atice! . Semnele sunt@ strănutul! secreţie na(ală! usturimi la nas! pierderea temporară a mirosului 0i uneori stări e%rile sau su% e%rile.5J - ACES . #olnavii au mai tot timpul nasul în undat 0i mirosul diminuat. Rinita cronică este cau(ată de su%stanţe iritante! pra ! um! etc. Rinita Rinita acută apare de o%icei în se(onul rece având cau(ă virotică ce se poate complica micro%ian. ?n ca(ul rinitelor acute este necesar masa2ul re le/ogen de două-trei ori pe (i până la încetare! iar în ca(ul celor cronice 0i alergice se pot ace de două-trei ori pe săptămână! re(ultatele apărând după --4 săptămâni. Rinita alergică poate i periodică! aperiodică! sau se(onieră 0i este cau(ată de contactul cu actorii alergeni .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. 0i in'alaţiile la vaporii ceaiului de mu0eţel sau a apei cu sare. Sinu&ita Este o in lamaţie a mucoasei sinusurilor! ce se întâlne0te la toate vârstele 0i poate i acută! cronică! purulentă sau ne purulentă. Prin re le/oterapie activăm în mod special re le/ele@ nasului! sinusurilor! .pra ! polen! detergenţii! ăină! etc.raţi-pătraţi! etc. 3u tre%uie negli2at consumul de in u(ie din@ ructe de măce0! run(e de pătrun2el! %usuioc! cui0oare! trei. Sinu(itele pot i rontale sau ma/ilare. ?n elul acesta supra aţa activă a plămânului scade! determinând reducerea o/igenării sângelui. rontale sau ma/ilare>! suprarenalelor! lim ei 0i circulaţie! corp superior. AFECŢIUNI O6 R6 L6 Sunt multe a ecţiuni de acest gen însă o parte dintre ele răspund avora%il 0i relativ repede la re le/oterapie. Re le/oterapia î0i propune o ameliorare a in ecţiei 0i o îm%unătăţire a respiraţiei prin masa2 insistent asupraBplămânilor 0i %ron'iilor! inimi sistemului lim atic!glandele suprarenale pentru secreţia de corti(on.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .. ?n ca(ul celor acute se ac --4 0edinţe pe (i! ele cedând după --5 (ile! iar în ca(ul celor cronice tratamentul se e ectuea(ă de . Este corelat cu umul! 0i cu alţi actori de poluare! care stimulea(ă eli%erarea en(imelor! din celulele mastocite! din plămâni! permiţând ca en(imele respective! să digere pereţii alveolari! generând mari cavităţii. ANR .>.corp superior>. Se mani estă prin ce alee! dureri în (ona sinusurilor! e%ră în a(a acută 0i uneori pierderea mirosului..

?n a(a acută masa2ul se ace de două-trei ori pe (i! timp de 5-J (ile! după care 0edinţele se reduc la una timp de <.rino aringite! sinu(itele>! deviaţii de sept! polipi na(ali! etc.irea acuit'ţii au iti*e :eoarece cau(ele sunt în general a ecţiuni ale aparatului auditiv se consultă un orelist! dar în paralel se pot ace 0edinţe de re le/oterapie! cu insistenţă pe@ urec'ii! toate re le/ele capului 0i suprarenale. ?n a(a acută se recomandă multe lic'ide! gargară cu suc de lămâie sau apă cu oţet de mere! Otita Poate i acută sau cronică 0i este repre(entată de o in lamaţie a urec'ii e/terne 0iHsau medie.8a el ca în rinite sunt %ene ice in'alaţiile cu mu0eţel! lori de ân 0i apă cu sare! precum 0i consumul de in u(ii din@trei. Faringo0a%ig alita Este in lamarea mucoaselor aringelui 0i amigdalelor ce se datorea(ă into/icărilor cu aci(i de proteine! ume(elii! rigului! umului! pra ului! consumării alimentelor recii sau e ortului vocal.-<5 (ile. 3e tratate corect ele se cronici(ea(ă a ectând urec'ea medie. AFECŢIUNI ALE GLANDELOR ENDOCRINE <. Se pot introduce în urec'i tampoane cu tinctură de propolis! su% supraveg'erea medicului.ori pe (i! iar în rest (ilnic! <. Se pot %ea 0i ceaiuri din următoarele plante@ salvie! coada-calului! pot%al! ca0ul popii! etc. Se mani estă prin 'ipoacu(ie! (vâcniturii! durerii! scurgeri purulente 0i e%ră. Acuitatea auditivă va i îm%unătăţită sau cel puţin împiedecată să scadă. ?n a(ele acute masa2ul se poate ace de +-.-<5 (ile.. .5K - ACES . #ineînţeles că în re le/oterapie cele mai interesate (one sunt cele ale aringelui 0i amigdalelor! dar tre%uie insistat 0i pe@ suprarenale! circulaţie lim atică 0i sangvină! .corp superior>. Sl'.raţi-pătraţi! coada 0oricelului! salvie! sucul de lămâie! etc. Cau(ele sunt in lamaţii în (onele vecine urec'ii .corp superior>.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Fratamentul prin re le/oterapie se îndreaptă în mod special către re le/ele urec'ii! sinusurilor! icatului! suprarenalelor 0i circulaţiei sangvine 0i lim atice .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Se recomandă o recvenţă a 0edinţelor de cel puţin trei ori pe săptămână! timp de câteva luni. Afecţiuni ale -i"ofi&ei ANR .

de(voltarea 0i cre0terea organismului .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Se acţionea(ă asupra pinealei pentru a in luenţa@ . Afecţiuni ale e"ifi&ei 8a el ca în tratamentul pentru 'ipo i(ă re(ultatele sunt 0i apar relativ repede! dar tre%uie ca 0edinţele să ai%ă o regularitate! apro/imativ .-+.:e cele mai multe ori re(ultatele apar după o lună-două! dar primele semene pot apărea după câteva 0edinţe! e ectuate cam de --4 ori pe săptămână.ce alee sau migrene .'ipo i(ă 0i glanda interesată> B .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . 0oala 1imonds sau ca0e/ia 'ipo i(ară apare la adult în insu icienţă adeno'ipo i(ară. E icienţa tratamentului cre0te dacă luăm în calcul creierul 0i coloana cervicală. Fot în 'ipersecreţie! când are loc o cre0tere a numărului de celule %a(o ile se produce 0oala lui .adiuretină>! apare diabetul insipid! ce se mani estă prin cre0terea eliminării de urină la <.dis uncţii renale! . .în paralel cu re le/ul inimii>B .5= - ACES . ?n această %oală redresea(ă organele genitale! cade părul pu%ian 0i a/ilar! apare sterilitatea! cad dinţii 0i ung'iile! iar piele se (%ârce0te. *iposecreţia de S*F! la pu%ertate determină nanismul "ipofizar! ără a ectarea activităţii intelectuale. ?n 'iposecreţie de A:* .tonusul muscular! ..interne sau e/terne> 0i c'iar 'emo ilie! .us"ing! mani estată prin o%e(itate! poliglo%ulie! 'ipertensiune! osteoporo(ă 0i 'iperglicemie.c'isturi! i%roame! negi! tumori! sau (one unde au ost tumori .insistând 0i pe celelalte glande>B .'ipo i(ă 0i întreg sistem nervos>B .'ipo i(ă 0i (ona unde se a lă tumora>B .din 5 în 5 minute! de cel puţin I ori>B .cancerB .memoria! .uncţionalitatea miocarduri! ANR .Fe%ră .nu se lucrea(ă în orţă prin apăsare ci cu mi0cări circulare>.epilepsie . +.8e0inB . *ipersecreţia de SF*! la pu%ertate determină gigantism% iar la adult acromegalia A cre0terea e/tremităţilor.pe săptămână 0i să se insiste 0i pe 'ipo i(ă.Pgârieturi! sângerări .îm%unătăţirea uncţionării oricărei alte glande! .'ipo i(ă! tiroidă! paratiroide 0i sistem osos>B . Asupra 'ipo i(ei se mai insistă în@ .'ipo i(ă! punctele pentru lim e 0i circulaţie! punctele pentru creier> .dis uncţii ale inimi .dureri în cre0tere! . litri în +4 ore 0i cre0terea tensiuni arteriale.'ipo i(ă! suprarenale! rinic'i>B .

'ipotro ie mamară la emei 0i testiculară la %ăr%aţi> 0i paratiroidiană.se 'ipertro ia(ă partea ne uncţională a glandei. Se mai insistă asupra tiroidei în@  pro%leme de greutateB  palpitaţiiB  mâini 0i picioare reci! . ?n 'iposecreţie! la copii are loc nanismul tiroidian însoţit de cretinism! iar la adulţi se produce guşa edemică . Poate i determinată de in ecţii acute ..scarlatina! ru2eola! reumatismul poliarticular acut> sau cronice .I.tran(it intestinal accentuat>! cardiovasculare . Ca 0i în 'ipertiroidism masa2ul re le/ogen î0i propune re acerea uncţiei glandulare Se recomandă un tratament lung de două trei luni! o 0edinţă la două (ile. Fratamentul se recomandă de cel puţin două ori pe săptămână timp de -.tiroidă 0i punctele pentru sistemul vascular>B  piele uscată! ung'ii 0i păr degradat .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . - ACES . Se mani estă prin tul%urări psi'ice 0i neuropsi'ice . -. ?n 'ipersecreţie se instalea(ă 0oala lui 0azedov! adică guşă exoftalmică .tu%erculo(ă! si ilis> 0i se mani estă Prin@ piele uscată 0i cianotică la e/tremităţii! ung'ii casante! c'elie! aţă rotundă cu oc'ii în undaţi în or%ite! nas turtit! %u(e groase! in antilism genital 0i sterilitate la emei! stări depresive! etc.transpiraţii! ung'ii ragile! piele ro(alie 0i oarte caldă! somn agitat>! precum 0i cu insu icienţă gonadică .-4.în asociere cu icatul! ve(ica %iliară 0i suprarenalele>B  'ipertensiune .emoţii 0i tremurături>! tul%urări digestive .normali(area ciclului menstrual! .insomnii . Fratamentul re le/ogen vi(ea(ă reducerea circulaţiei tiroidiene! conducând atât la normali(area cantitativă 0i calitativă 'ormonală! cât 0i la normali(area structurilor tiroidiene. Afecţiuni ale "aratiroi elor ANR ..atunci când este cau(ată de dis uncţiile tiroidei>B 4.cu %ul%ucarea oc'ilor> A având loc o 'ipertro ie uncţională a glandei tiroide.alături de 'ipo i(ă 0i 'ipotalamus>. 0edinţe! în com%inaţie cu vitamine AB # 0i C! în com%inaţie cu regim 'iperprotidic 0i 'iperglucidic.ta'icardie> 0i vegetative .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Afecţiuni ale tiroi ei Re le/e a2utătoare sunt cele ale 'ipo i(ei! suprarenalelor! paratiroidelor! gonadelor! creierului! aparatului renal 0i coloanei cervicale! ?n uncţie de gravitatea a ecţiunii! recomandăm o 0edinţă (ilnic sau la două (ile! timp de K-<.în paralel cu suprarenalele>B  crampe sau degerări musculareB  insomniiB  sen(aţii de slă%iciune i(ică 0i mentalăB  colesterol ridicat . P*ARE +. săptămâni.

.apariţia de caractere eminine la %ăr%aţi 0i invers> Sindromul de 'iper uncţie a su%stanţei medulare se mani estă prin mânie! oscilări mari de tensiune 0i poate duce la 'emoragie cere%rală.I< - ACES . Afecţiuni ale su"rarenalelor Pe lângă activarea (onelor corespun(ătoare suprarenalelor! se mai insistă pe 'ipo i(ă 0i sistem lim atic.paratiroide! creier! coloană verte%rală>.-<5 0edinţe (ilnic! 0i două trei 0edinţe într-o (i cu cri(ă.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Re le/oterapia dă re(ultate destul de rapide! recomandându-se <.având în vedere rinic'ii 0i tot aparatul renal>B  insomnieB  parLinson! distro ia musculară 0i sclero(e multiple .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .?n tratarea a ecţiunilor paratiroidiene se recomandă insistenţă asupra@ paratiroidelor! tiroidei! 'ipo i(ei 0i a intestinului su%ţire!. Se recomandă de asemenea suplimente cu calciu.. 5. Tetania şi spasmofilia "nsu icienţa para'ormonului se traduce prin de(ec'ili%ru os o-calcic! nivelul os orului plasmatic crescând iar al calciului scă(ând! principala de icienţă iind tetania sau spasmo ilia! care se întâlne0te cel mai des la emeile tinere. Eedinţele se vor ace odată pe (i respectiv odată la două (ile timp de o lună sau două în uncţie de gravitatea a ecţiunii.artrite> paratiroide! circulaţie sangvină! lim ă 0i articulaţii>B  paradonto(ăB  oase ragile sau c'iar racturiB  litia(ă renală . Se recomandă consumul de găl%enu0 de ou crud. Se mai acţionea(ă asupra suprarenalelor în@ ANR . Este cau(ată de iradieri! 'emoragii 0i in ecţii cau(ate la nivelul paratiroidelor 0i se mani estă prin@ contracţii tonice ale musculaturii somatice! irasci%ilitate! păr 0i ung'ii ragile! etc. :acă nu avem de a ace cu spasmo ilia regularitatea 0edinţelor este aceea0i ca în ca(ul a ecţiunilor tiroidiene! dar re(ultatele apărând mai repede. ?n 'iper uncţie corticală apar %oli meta%olice ce se mani estă prin o%e(itate tul%urări cardiovasculare 0i neuropsi'ice! tul%urarea caracterelor mor ologice 0i uncţionale se/uale . 9oala lui A ison apare în 'iper uncţie corticală ce se mani estă prin melanodermie! astenie neuromusculară! tul%urări cardiovasculare 'ipertensiune arterială! etc. 3u se cunosc ca(uri de 'ipo uncţie medulară. Se mai insistă asupra paratiroidelor înB  spasme 0i crampe musculareB  %ursiteB  reumatism in lamatoriu .

cre0te glicemia> 0i glico(uria .. Fratamentul se recomandă de cel puţin trei ori pe săptămână! în paralel cu cel medicamentos! până la normali(are. J. 3ivelul glicemiei tre%uie ţinut su% o%servaţie 0i când se o%servă o scădere tre%uie scă(ută 0i do(a de insulină.împreună cu pancreas! 'ipo i(ă 0i tiroidă>B  o%oseală sau e/tenuare . Simptomele sunt @ poli agia! poliuria! polidipsia! la emei putându-se adăuga 0i pruritul vulvo-vaginal. Afecţiuni ale ti%usului 8a copiii se acţionea(ă asupra timusului pentru de desăvâr0irea cre0terii 0i pentru minerali(area osoasă! în paralel cu masarea punctelor pentru articulaţii.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .împreună cu re le/ul tiroidei>B  sarcinăB  menopau(ă .I+ - ACES . I. dia%et . ANR .împreună cu tiroida 0i glandele se/uale>B Consumul grupului de vitamine #! duce la o mai %ună uncţionalitate a suprarenalelor.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. . Ast el apar tul%urările din meta%olismul glucidic .alături de celelalte glande 0i de 'ipotalamus>B  ori ce tip de in lamaţie pentru a stimula corti(onul! .alături de suprarenale! icat! 0i aparatul renal>B  stres. 8a adulţi! se insistă asupra acestui punct pentru a cre0te imunitatea organismului! masarea lui iind oarte importantă în@  cancereB  S":AB  gripăB  alergii .eliminarea (a'ărului prin urină>.alături de organul in lamat! de timus 0i de (onele lim atice>B  edemB  alergiiB  orice in ecţie virală sau %acterianăB  retenţia de lic'ideB  piele uscată . Re le/oterapia tre%uie să stimule(e atât (onele pancreasului >pentru stimularea producerii insulinei>! cât 0i a icatului! 'ipo i(ei! tiroidei! suprarenalelor 0i a glandelor se/uale. Afecţiuni ale "ancreasului en ocrin )iabetul za"arat Este o a ecţiune cronică provocată de insu icienţa de insulină activă.

0edinţe. (ile! apoi se continuă cu două 0edinţe săptămânal două sau trei luni. Cau(ele pot i a ecţiuni ginecologice . Punctele importante sunt cele testiculare! prostată! penis! tiroidiene! 'ipo i(are 0i regiunea lom%osacrală. .Pe lângă regimul alimentar se recomandă consumul de suc de ţelină! ceaiuri de rădăcină de o%ligenă! de vâsc! run(ă de a ine! usturoi macerat în rac'iu de secară 0i salată de rădăcini de cicoare. Dasa2ul se recomandă (ilnic! timp de +. 7i"o*aria "u. Cau(e mai importante sunt le(iuni la nivelul măduvei spinării! a%u(ul de alcool! a%stinenţe prelungite! %oli ale glandelor endocrine . I%"otenţa sexual' Se caracteri(ea(ă prin imposi%ilitatea des ă0urării actului se/ual de către %ăr%at.--. sau +.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Pe lângă re le/ele organelor genitale se acordă atenţie cau(elor 0i deci corespondentelor acestora.>! endocrinopatii! . Re le/oterapia tratea(ă cu succes această a ecţiune! 0edinţele recomandându-se (ilnic sau la două (ile! primele semne apărând după <. Se recomandă concomitent sucul de ţelină! ceaiul de sc'indu ! %ăi la picioare cu apă rece 0i oţet. Frigi itatea Se de ine0te prin lipsa apetitului se/ual corelată cu incapacitatea emeii de a termina actul se/ual prin orgasm.I.- ACES . Fratamentul se poate ace (ilnic sau la două (ile!re(ultatele putând apărea după 5-<. Erecţia iind incompletă sau nulă! e2acularea precoce. Pentru reglarea uncţiei ovariene! re le/oterapia se adresea(ă punctelor re le/ogene ale ovarelor! 'ipo i(ei! sânilor tiroidei 0i lim ei.testicule sau 'ipo i(ă> 0i cau(e locale . K. 0edinţe.in lamatorii>.mal ormaţii! in antilism genital! cicatrici dureroase! etc.-. Afecţiuni ale glan elor sexuale 7i"erfoliculi%ia Este o a ecţiune care se mani estă prin e/cesul de oliculină ce duce la pertur%ări în de(voltarea 0i uncţionarea ovarelor! mamelelor! 0i a comportamentului eminin.eral' ANR .'ipotiroidie! de(ec'ili%ru suprarenalian! insu icienţă 'ipo i(ară>! le(iuni medulare 0i cere%rale! alcoolismul! %oli neuropsi'ice! lipsa educaţiei se/uale 0i con lictele con2ugale..

=. Simptomele sunt tul%urări de maturi(are se/uale 0i de cre0tere. Com%inată cu sportul 0i regimul alimentar! re le/oterapia dă re(ultate în cele mai multe ca(uri! dar este necesară insistenţa pe punctele@ stomacului! pancreasului! duodenului! 'ipo i(ei! suprarenalei! tiroidă 0i aparatului renal. .G aţă de cea ideală.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Fratamentul re le/oterapeutic î0i propune să recupere(e cel puţin parţial uncţia organelor 0i glandelor a ectate! insistând în mod special pe aparatul genital! 'ipo i(ă! tiroidă 0i lim ă.olice #i e nutriţie O. Regularitatea 0edinţelor este de apro/imativ trei ori pe săptămână 0i se ac până la normali(area stării pacientului. 9oli %eta.irea excesi*' Cn organism poate i adus cu a2utorul re le/oterapiei la o greutate normală dar pentru a 0ti pe ce Puncte tre%uie să insistăm este important de a lat care sunt cau(ele slă%irii.Este un sindrom de insu icienţă ovariană ce apare la pu%ertate! din cau(a unor le(iuni tumorale! in lamatorii sau de natură genetică ale ovarelor! precum 0i a traumatismelor psi'ice. Poate i cau(ată ori de consumul necontrolat de alimente! sedentarismul! dis uncţii endocrine ce duc la depo(ite de ţesut adipos 0i la retenţia de apă anormală.. Ea poate i generată din cau(a@ carenţelor alimentare 0i atunci se merge în paralel cu un regim 'ipercaloricB alcoolismului! umatului sau a unor medicamente 0i atunci insistăm pe icat 0i aparatul renal pentru deto/i iereB %olilor somatice 0i psi'iatrice 0i atunci avem în vedere sistemul nervosB sau a unor a ecţiunii digestive! endocrine 0i atunci ne ocupăm în mod special de organul a ectat.e&itatea Este caracteri(ată prin cre0terea greutăţii corporale cu <5-+. Ca ad2uvant se pot olosi@ in u(ii din ceaiuri de creţi0oară! cicoare! lori de soc! sucul de ţelină 0i multe alte reţete naturiste. Ceaiuri ad2uvante sunt cele de muguri de (meură! o%ligenă! salvie 0i troscot. Sl'. ANR . Regularitatea 0edinţelor este de --5 ori pe săptămână timp de 4-I luni. Sterilitatea Se poate instala datorită a ecţiunilor ovarelor! tiroidei! suprarenalelor 0i pancreasului endocrin.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . 1%e(ii sunt astenici 0i o%osesc repede la e ort.I4 - ACES . Se vor practica 0edinţe (ilnic până la o%ţinerea e ectului dorit. Prin re le/oterapie se stimulea(ă în mod deose%it 'ipo i(a! ovarele! uterul! sânii! tiroida 0i (onele lim atice.

Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 - ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual)

P*ARE +,,.

Guta Este o %oală meta%olică caracteri(ată prin dureri în special la articulaţiile metacarpoalangiene 0i metatarso alangiene! ce se mani estă cu dureri nocturne! însoţite de de ormării articulare 0i in lamaţii locale. Este generată de tul%urări meta%olice ale nucleoproteinelor. Re le/oterapia com%inată cu un regim 'ipocaloric 0i lacto-vegetarian! precum 0i cu un masa2 al segmentelor a ectate! dă re(ultate de cele mai multe ori! după 4-I săptămâni în care 0edinţele se e ectuea(ă de cel puţin --ori pe săptămână! cu insistenţă pe re le/ele@ suprarenalelor! rinic'ilor 0i a lim elor. Recomandate sunt 0i in u(iile de coada-calului! ur(ici 0i sucurile proaspete de ructe 0i legume. AFECŢIUNI REU$A1ICE Sunt le(iuni in lamatorii sau degenerative ale ţesutului con2unctiv. Pot i @ in lamatorii! degenerative! a%articulare! sau peri erice 0i mani estări de tip reumatic în alte a ecţiuni. )oliartrita reu%atoi ' Este o a ecţiune in lamatorie ce vi(ea(ă cu predilecţie articulaţiile de la mâini 0i de la picioare. :e%utea(ă lent 0i este mai recvent întâlnită la emei! dar are o evoluţie lungă! ducând în inal la anc'ilo(e 0i de ormaţii articulare. Se mani estă prin dureri articulare 0i musculare! nervo(itate! insomnii! transpiraţii la e/tremităţi 0i e%ră moderată în a(ă acută. Fratamentul re le/ogen va i a/at în primul rând pe masa2ul traseului renal! a (onelor lim atice! glandelor suprarenale 0i al articulaţilor. Se ace o 0edinţă la două (ile timp de 4-K săptămâni! primele semne apărând după <,-<+ 0edinţe. Paralel se pot %ea ceaiuri de @ păpădie! ciu%oţica cucului 0i pedicuţă. S"on ilita anc-ilo&ant' Este o a ecţiune in lamatorie reumatismală! întâlnită mai ales la persoane de se/ masculin! între +, 0i 4, de ani având locali(are la nivelul coloanei verte%rale. Are o evoluţie progresivă! care cuprinde uneori 0i articulaţiile umerilor! genunc'ilor 0i co/o emurale. #olnavii acu(ă dureri în (ona lom%ară dar cu timpul se e/tind pe întreaga coloană ducând la gi%o(itate. Re le/oterapia dă re(ultate în a(ele incipiente 0i încetine0te sau opre0te evoluţia în cele avansate. Eedinţele se ac (ilnic insistându-se pe@ suprarenale! traseu renal! paratiroide! coloană verte%rală 0i (onele lim atice. Se mai pot ace %ăi reci cu apă 0i oţet! comprese cu run(e de var(ă 0i macerate din rădăcină de măcie0 sau miere cu oţet de mere.

ANR
- I5 -

ACES

Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 - ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual)

P*ARE +,,.

Artro&ele Sunt a ecţiuni articulare cronice caracteri(ate prin deteriorarea cartila2ului articular 0i uneori ormarea unor e/crescenţe date de reacţia periostală. Apare de regulă în a doua 2umătate a vieţii! prin(ând mai recvent articulaţiile coloanei 0i ale mem%relor in erioare. Avem ast el @ spondilo(e! co/artro(e! gonartro(e 0i artro(e ale umărului! pumnului 0i gle(nei. Cau(ele pot i traumatisme u0oare dar repetate! pro esionale sau actori ereditari! endocrini! tul%urări circulatorii! o%e(itate! rigul 0i ume(eala. Simptomatologia se instalea(ă treptat cu dureri la sc'im%area vremii! dimineaţa sau în mi0care. "ndi erent de locali(area artro(ei re le/oterapia se recomandă (ilnic în puseie dureroase 0i de două sau de trei ori pe săptămână în rest! insistându-se pe (ona re le/ă a articulaţiilor a ectate! suprarenale! traseu renal! paratiroide 0i (onele circulaţiei sangvine. #ene ice sunt 0i ceaiul de ur(ici! rădăcină de măcie0! traista cio%anului! muguri de mesteacăn! precum 0i mersul desculţ! gimnastica medicală 0i mantaua spaniolă. )eriartritasca"ulo-u%eral' Repre(intă procesul in lamator al articulaţiei umărului! ce se mani estă prin dureri acute 0i limitarea mi0cărilor mem%rului superior! ducând uneori până la imo%ili(are. ?n a(ele acute re le/oterapia se recomandă de două trei ori pe (i! iar în rest de două trei ori pe săptămână cu insistenţă pe punctele re le/e ale umărului! coloanei cervicale! suprarenalelor! traseului renal 0i a (onelor lim atice. ?n perioadele acute se recomandă masa2ele cu g'eaţă în (ona a ectată. Reu%atis%ul a,articular Este o a ecţiune ce prinde ţesuturi periarticulare ca @ mu0c'i tendoane! tendoane!%urse! teci sau nervi! dând %ursite! nevrite! mio(ite 0i având ca principal simptom durerea. Cau(ele pot i atât in lamatorii cât 0i degenerative. Re le/oterapia se adresea(ă (onelor a ectate! sangvine 0i lim atice re(ultatele apărând în uncţie de stadiul %olii. AFECŢIUNI NEURO0)SI7ICE Ne*ro&ele Sunt tul%urări ale dinamici uncţiilor psi'ice provocate de di icultăţile de adaptare ale individului la realitate cu toate că procesele de cunoa0tere!caracterul 0i personalitatea %olnavului nu sunt a ectate. Cau(ele sunt@ actori de mediu social! con licte în amilie 0i societate! sau consecinţe ale unor a ecţiuni. ?n uncţie de simptomul psi'ic predominant se împart în@ nevro(ă astenică ;cea mai recventă 0i poate i cardiacă! se/uală sau mi/tă>! isterică!

ANR
- II -

ACES

Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 - ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual)

P*ARE +,,an/ioasă 0i o%sesivo- o%ică. Simptomele sunt stare de o%oseală psi'ică însoţită de scăderea randamentului intelectual 0i i(ic! ce aleei! tul%urări de somn! etc. Fratamentul prin masa2 re le/ogen generea(ă re(ultate %une prin insistenţa pe următoarele puncte@ inimă! 'ipo i(ă! tiroidă! sistem nervos! icat 0i organe genitale. Se recomandă o 0edinţă (ilnic timp de <, (ile! apoi de două ori pe săptămână până la normali(are. Alte remedii naturiste sunt mantaua spaniolă! mersul desculţ prin apă curgătoare 0i in u(iile din conuri de 'amei! ventrilică! precum 0i %ăile de plante. $igrenele
.

Sunt a ecţiuni ce se mani estă prin ce alee! însoţite! de greţuri! vărsături 0i tul%urări de vedere. Cau(ele pot i tul%urări digestive! endocrine! psi'ice sau accidente. Dasa2ul re le/oterapeutic va i a/at pe (onele re le/e ale organele cau(atoare ale sistemului nervos! paratiroidelor 0i suprarenalelor. Dasa2ul se ace de două! trei ori în (ilele de cri(e 0i de două! trei ori pe săptămână până la dispariţia migrenelor. Enure&is Este o a ecţiune care se mani estă prin pierderi incon0tiente de urină ce survin de o%icei în timpul somnului. Apare în urma unor traume psi'ice sau poate i un simptom al dia%etului insipid! sau al unor anomalii la nivelul aparatului urogenital. ?n re le/oterapie (onele vi(ate vor i cele ale sistemului nervos! aparatului renal 0i 'ipo i(ei. Fratamentul dând re(ultate după <,-<5 (ile în care tratamentul se e ectuea(ă de două! trei ori. Se pot %ea în paralel in u(ii de ienupăr! coada calului 0i coada 0oricelului. E"ile"sia Se mani estă prin cri(e de pierdere a cuno0tinţei! însoţite de spasme musculare 0i uneori spume la gură. Cau(ele pot i %oli degenerative sau in lamatorii ale ence alului! tumori cere%rale! actori to/ici 0i 'ipoglicemie. Re le/oterapia dă re(ultate în ra(ele incipiente. Se insistă pe (onele sistemului nervos! suprarenalelor 0i lim elor. Dasa2ele se ac (ilnic <,-<4 (ile! apoi se continuă cu trei 0edinţe săptămânal circa 2umătate de an. Se indică un regim lacto-vegetarian! macerat de vâsc 0i %ăi generale cu in u(ie de rostopască. )legiile Pot i 'emii! tetra sau paraplegii! spastice sau la0te 0i se datorea(ă unor le(iuni neurologice! in ecţioase sau traumatice! situate în ence al sau la nivelul măduvei spinării.

ANR
- IJ -

ACES

Se recomandă 0i masa2 corporal! gimnastică medicală 0i %ăi generale cu ro(marin! cim%ru sau lori de ân.miopie! 'ipermetropie! pre(%iţie! cataractă! glaucom! etc. ?n re le/oterapie! nu este importantă numai acţiunea asupra sistemului nervos! ci a tuturor aparatelor 0i sistemelor! deoarece organismul tre%uie readus într-o stare de ec'ili%ru.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . De"resia Se poate instaura în urma sarcinii! na0terii! sc'im%uri ma2ore produse în viaţa noastră sau a unor pierderi importante! lipsa lumino(ităţii în timpul iernii sau în spaţiul în care trăim sau reacţiile c'imice care au loc în organism. Ponele re le/e pe care se insistă sunt cele ale sistemului nervos! glande suprarenale! coloană verte%rală! (one sangvine 0i lim atice. Ne*ralgiile Sunt dureri ce se mani estă pe traiectul 0iHsau în teritoriul de distri%uţie a unuia sau mai multor nervi sen(itivi! motori sau mic0ti. :urerea nevralgică are intensitate varia%ilă! de la o durere surdă .dia%etul>! circulatorii! carenţe alimentare 0i into/icaţii.IK - ACES .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. ANR . AFECŢIUNI OF1A$OLOGICE Sc' erea acuit'ţii *i&uale Poate i depistată în diverse stadii de evoluţie 0i este cau(ată atât de a ecţiuni o tamologice . Ferapeutul tre%uie să insu le pacientului dorinţa 0i încrederea în capacitatea organismului de vindecare. Fimp de o lună 0edinţele se recomandă (ilnic! apoi de două ori pe săptămână.nevralgia de trigemen>. . Pare(ele vor da re(ultate sigur! însă plegiile nu în totdeauna. Poate să ie de scurtă sau de lungă durată 0i este generată de iritaţia i%relor nervoase de către diver0i actori interni sau e/terni. Regularitatea 0edinţelor este de apro/imativ trei pe săptămână..Prin re le/oterapie se va acţiona insistent asupra tuturor punctelor repre(entative ale sistemului nervos 0i a celor lim atice 0i sangvine. ?n perioada de cri(ă 0edinţele se pot ace de trei! patru ori pe (i. Cele mai întâlnite sunt nevralgiile de trigemen! intercostală! cervico%ra'ială 0i sciatică.nevralgia occipitală>! până la una atroce .>! cât 0i de a ecţiuni neurologice! endocrine . Pe lângă masa2ul (onelor re le/e ale oc'ilor! re le/oterapia se va adresa 0i organului cau(ator al %olii! regularitatea 0edinţelor 0i re(ultatele o%ţinute depin(ând de gravitatea 0i vec'imea a ecţiunii.

diplopia! alsa proecţie! etc. )arali&ii oculo0%otorii Se mani estă prin simptome su%iective . Fiind vor%a de o cri(ă acută masa2ul se ace de trei! patru ori în aceia0i (i sau cât este ca(ul. Pe lângă masa2 acial 0i alte tratamente neurologice se poate intervenii 0i cu re le/oterapie! (onele vi(ate iind cele ale oc'ilor 0i sistemului nervos. Această a ecţiune poate %ene icia de e ectele re le/oterapiei printr-un tratament îndelungat de I-K luni cu apro/imativ . $igrena oftal%ic' Se mani estă prin dureri oculare puternice com%inate cu ce alee unilaterală! cu tul%urări vi(uale 0i uneori vărsături. Fratamentul se ace (ilnic! timp de -. Dasa2ul se recomandă de două! trei ori pe (i! vindecarea apărând după 5-J (ile. E ecte %une pot induce 0i in u(iile de coada 0oricelului! salvie! ciu%oţica cucului 0i comprese cu apă rece.is%ul Este o a ecţiune de natură motorie caracteri(ată prin deviaţia a/elor vi(uale! ără modi icări oculare.Simultan cu tratamentul re le/ %olnavii pot apela 0i la consumul de sucuri din morcovi sau rădăcină de o%ligenă! comprese cu suc de pin sau e/erciţii de gimnastică oculară.impotenţă uncţională 0i atitudine vicioasă a capului cu deviere în direcţia mu0c'iului a ectat>.I= - ACES . Poate i cau(ată de glaucom! tul%urări digestive! endocrine! vasculare sau neurovegetative.0edinţe pe săptămână. Se mai pot aplica comprese cu in u(ie de sul ină! enicul sau pătlagină. . Stra..-4. :e o%icei sunt acute! dar se pot cronici(a dacă nu sunt tratate la timp. de (ile. Glauco%ul ANR .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Prin re le/oterapie insistăm asupra oc'ilor! lim elor acestora 0i suprarenalelor. Pe lângă (ona oc'ilor masa2ul re le/ogen tre%uie să vi(e(e în mod special re le/ele întregului cap! a ple/ului solar 0i a lim elor oc'ilor.> 0i o%iectivă . Alte cau(e ar putea i in lamaţii oculare! %oli ale pleoapelor sau %oli glandulare. Con+uncti*ita Este o in lamaţie a mucoasei con2unctivale ce căptu0e0te aţa posterioară a pleoapelor 0i aţa anterioară a glo%ilor oculari.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Cau(ele sunt agenţii patogeni! actori i(ici 0i c'imici sau de natură alergică.

Simptomele sunt@ tul%urări de vedere! ameţeli! ce alee! sen(aţii de presiune în oc'i! iar un prim semn clinic este tensiunea intraoculară crescută.. ANR ..Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Prin re le/oterapie putem avea un control asupra %olii. 1c'ii sunt lucraţi pentru normali(area circulaţiei! capul! pentru stimularea căi de conducere a anali(atorului vi(ual .nervul optic>! 0i a sediului central al acestuia . Consumul de asole %oa%e măcinată! cam 4 linguri pe (i 0i C1DPRESE cu g'eaţă aplicate în pusee de tensiune. Fratamentul se recomandă pe perioadă oarte îndelungată 0i doar ca terapie alternativă! deoarece această a ecţiune tre%uie ţinută su% o%servaţia o tamologului. - ACES .aria sen(itivă din lo%ul occipital>! suprarenalele 0i rinic'i! deoarece acestea in luenţea(ă tensiunea arterială 0i nivelul luidelor din corp! precum 0i punctele corespun(ătoare lim ei.J. Este o a ecţiune a oc'ilor ce poate duce la pierderea vederi 0i care e cau(ată în principal de o presiune intraoculară care nu permite trecerea umorii apoase din camera anterioară în cea posterioară.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.

ANR . Fisurile anale Sunt ulceraţii liniare situate în pliurile regiunii anale! determinate în general de constipaţie 0i 'emoroi(i. Primele semne de vindecare apar după două trei săptămâni. Alte remedii naturiste sunt ricţionarea (onelor a ectate cu suc de rostopască sau petale de nu ăr de %altă! %ăi din in u(ie de coada calului 0i nal%ă!spălături sau comprese cu următoarele in u(ii @ coa2ă de ste2ar! coa2ă de salcie! seminţe de in 0i lori de arnica! găl%enele! lumânărică! ructe de ienupăr! etc. AFECŢIUNI DER$A1OLOGICE Agneea Este o dermato(ă caracteri(ată prin in lamaţia purulentă a oliculului pilose%aceu însoţită de secreţie e/agerată a glandelor se%acee. )soria&is Este o a ecţiune necontagioasă locali(ată cu precădere pe scalp! umeri! coate 0i genunc'i su% orma unor pete ro0iatice acoperit de scuame. Dasa2ul re le/ are e ecte oarte %une ăcându-se (ilnic pe (onele traiectului renal! paratiroidiene! suprarenalelor! aparatului digestiv! lim ă 0i circulaţie corp superior. Eedinţele se recomandă (ilnic timp de <. Se evită mâncarea grasă! condimentele! tocăturile! a umăturile! conservele! me(elurile 0i dulciurile.. Cau(ele %olii sunt insu icient clari icate.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . :eoarece cau(ele pot i variate prin re le/oterapie se insistă asupra rinic'ilor! suprarenalelor! 'ipo i(ei! icatului 0i a circulaţiei lim atice 0i sangvine.J< - ACES . 7i"er-i ro&a Este repre(entată de transpiraţia e/cesivă ce se mani estă de regulă în a ecţiunile nervoase 0i endocrine. A%undenţa transpiraţiei se poate reduce prin masări insistente pe traseul renal! glande suprarenale! glanda a ectată! ple/ solar 0i lim atice.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.. Se pot ace cure interne cu in u(ie de păpădie! lori de soc! ur(ici 0i e/tern spălături sau comprese cu in u(ie din lori de găl%enele! rădăcină de %rusture! suc proaspăt de var(ă! oţet de mere com%inat cu 'rean! etc.<5 (ile. Se va practica o 0edinţă pe (i până la dispariţia simptomatologiei! apoi se continuă de două ori săptămânal.

ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.punct pentru 'emoroi(i>! stomac! intestin gros! 0i circulaţie sangvină 0i lim atică corp in erior.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . Se recomandă regim alimentar %a(at în special pe lic'ide 0i ungeri cu ali ii din muguri de %rad sau găl%enele. ANR . . Printr-un masa2 e ectuat o dată sau de două ori pe (i <5-+..Fratamentul re le/oterapeutic generea(ă e ecte %ene ice. 0edinţe.J+ - ACES . Ponele interesate iind@ anus! lim ă pelvină .

în am%ele ca(uri! e vor%a de locuri precise! a late pe meridianele energetice ale corpului omenesc! c'ine(ii 0i 2apone(ii iind convin0i . cu di erenţa că în presopunctură punctele se apasă iar în acupunctură! la nivelul lor se introduc ni0te ace! oarte su%ţiri! din metal . )rinci"iile "reso"uncturii Se pleacă de la ideea că pe lângă corpul i(ic! palpa%il suntem alcătuiţi 0i din corp energetic 0i că o dis uncţie în plan energetic dă patologie în plan i(ic. Atât presopunctura cât 0i acupunctura repre(intă te'nici milenare a medicinii c'ine(e0ti! ce se %a(ea(ă pe ni0te principii greu de pătruns pentru noi occidentalii! care gândim pragmatic 0i încercăm să găsim e/plicaţii logice. Când unul din aceste canale de QirigaţieQ care ne ţes într-o plasă de reţele de circulaţie! numite meridiane! se %loc'ea(ă! apare %oala. Aceasta le alimentea(ă continuu! ca un adevărat car%urant.J. Se crede că de icienţa energetică pe ANR ..că organismul e stră%ătut de ni0te reţele de energie a late în permanentă cone/iune cu energia cosmică.oţel de o%icei>! care nu produc sângerări sau le(iuni cutanate. Ease din aceste meridiane sunt "3 0i 0ase "A3M .con orm medicinii lor tradiţionale . Pentru ca ea să ie înlăturată! apelăm la apăsarea cu degetele asupra unor puncte precise! de%locarea producându-se imediat. ASE$2N2RI =I DEOSE9IRI >N1RE REFLEXO1ERA)IE =I )RESO)UNC1UR2 Dulţi dintre noi sunt tentaţi să creadă că re le/oterapia 0i presopunctura repre(intă acela0i lucru! poate pentru că acestea sunt două te'nici orientale milenare! sau pentru că în am%ele ca(uri se acţionea(ă prin presarea unor puncte de pe corp.- ACES . Ei scopul pe care acestea 0i-l propun este identic 0i anume menţinerea sau redo%ândirea sănătăţii prin aducerea organismului într-o stare de ec'ili%ru. Cn organ are multe puncte corespun(ătoare .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. :e a-lungul lor 0i nu numai sunt dispuse puncte energetice.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . :e aceea! în C'ina 0i în $aponia! ea ocupă un loc important în asistenţa medicală acordată populaţiei! renunţându-se la into/icarea! adeseori inutilă! cu medicamente. :acă re le/oterapia am sta%ilit că se adresea(ă punctelor re le/e! din (onele re le/e a late la e/tremităţile corpului! presopunctura se ace pe puncte reparti(ate pe întregul corp! %a(ându-se pe acelea0i principii 0i în acela0i mod ca acupunctura.stomacul de e/emplu are -K>! care nu sunt neapărat locali(ate pe meridianul aceluia0i organ 0i asupra cărora lucrând putem modi ica 0i starea de uncţionare a unei alte părţi din organism! ce se a lă cu organul respectiv în interdependenţă energetică.. Simptomele neplăcute sunt eliminate! resta%ilindu-se ec'ili%rul i(ic 0i psi'ic. Presopunctura constă în apăsarea cu vâr ul sau cu e/tremitatea degetelor pe acelea0i puncte olosite 0i în acupunctură."3 sim%oli(ea(ă eminitatea 0i "A3M masculinitatea>. E/istă <+ meridiane energetice care trec prin corp 0i care aparţin iecare unui organ. Ca 0i re le/oterapia presopunctura este un procedeu tipic de autoterapie! deoarece nu necesită instrumente a2utătoare! poate i învăţată u0or 0i practicată oriunde! simplu! repede! ără e ecte secundare. :i erenţa constă însă în modul de acţiune a iecăreia.

Când Sunt dureri! se recomandă să ţineţi seama de direcţia meridianului! întrucât! adesea! 0i durerile se propagă în acest sens.0i insomnia! nervo(itatea! agitaţia! greţurile! vărsăturile! răul de mare! constipaţia 0i dereglările ciclului menstrual pot %ene icia din plin de a2utorul presopuncturii..ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. Pe lângă meridianele 0i punctele energetice presopunctura 0i acupunctura se %a(ea(ă 0i pe cele cinci elemente@ apă! oc! pământ! lemn 0i metal. "ntensitatea 0i durata apăsării Presiunea aplicată în masa2 di eră în uncţie de po(iţia punctelor de presopunctură. Punctele se activea(ă@ . de secunde! pe când punctele de la e/tremităţi! adică de pe %raţe 0i picioare! pot i masate <-+ minute. Suferinţe . Fiecare dintre noi avem caracteristici! mai mult sau mai puţin! predominate de unul sau mai multe din aceste elemente! sau putem avea de icite de unul sau mai multe din aceste elemente! aceasta ducând la diverse patologii.?n direcţia meridianului.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .Principala indicaţie se re eră la tratarea durerilor u0oare 0i de intensitate medie! cum sunt durerile de cap! cele aciale 0i de dinţi! durerile din (ona ce ei 0i a umerilor! ca 0i nevralgiile. :acă ne ocupăm de un punct apropiat de regiunea %olnavă! nu-l vom trata decât -. ?n aceste ca(uri! presopunctura se poate olosi concomitent cu acupunctura. ANR . . . Alegerea "unctelor E/istă o multitudine de puncte de presopunctură! care pot declan0a reacţii e/trem de diverse.n care "reso"unctura ' re&ultate ra"i e . pana la I. . Pe lângă aceasta! este de reţinut aptul că persoanele ro%uste! re(istente! suportă un tratament mai energic decât pacienţii slă%iţi 0i sensi%ili.un organ implică o patologie a organelor a late în interdependenţă cu acesta! de e/emplu energie scă(ută la nivelul rinic'ilor poate da a ecţiuni în plan genital.în sens invers acelor de ceasornic A pentru dispersie.în sensul acelor de ceasornic A pentru toni iereB . Punctele a late la nivelul mu0c'ilor pot i masate viguros! în timp ce punctele de pe supra aţa eţei sau din (onele osoase tre%uie tratate cu prudenţă.J4 - ACES .

veţi găsi acest punct! alipind degetul mare de mână.*e J-S'enmen .punctul se a lă pe linia mediana a toracelui! la mi2locul sternului! intre mameloane. Se masea(ă între degetul mare 0i arătător! dinspre degete spre %raţ! I.acest punct este situat în ung'iul ormat de oasele primului 0i al celui de-al doilea deget al la%ei piciorului.Centrul stomacului> .accidente! le0inuri! tul%urări de circulaţie! dureri de dinţi.punctul se a la intre al doilea si al treilea deget de la picior! mai sus cu o 2umătate de deget de spaţiul interdigital. . . .Pacea divina> .Da -I-Pusanli . Dasa2ul se ace cu vâr ul degetului arătător sau a degetului mare! central! circa -.:u +I-Ren('ong .:i 4-*egu .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.Pe I-3eiguan .găsiţi acest punct! palpând cele două tendoane principale 0i depărtându-vă de înc'eietura mâinii cu două degete 0i 2umătate în sus.S$ 5-6aiguan . .8ocul de întâlnire a celor trei 9in> . Se ormea(ă o mică protu%eranţă musculoasă! iar punctul căutat se a lă c'iar la %a(a ei. Eficacitatea "unctelor! #i te-nici e %asare . . .Frecătoarea e/terioara> .1ceanul energiei> . . sec.Atacul suprem> .Curtea interioara> .8e --Faic'ong .Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .$g'ea%ul> . sec.Poarta (eilor> -punctul se a lă pe cuta ormată când îndoiţi înc'eietura mâinii! la marginea din a ară a tendonului e/tern. .:u +I-Ren('ong .:igul interior> .Da 44 3eiting . ..DP I-San9in2iao .punctul se găse0te pe latura din a ară a ti%iei! la apro/imativ trei degete su% adâncitura articulaţiei genunc'iului.Ren <+ P'ongRan .acest punct este plasat între oasele radius 0i cu%itus! pe partea superioară a ante%raţului! la două degete 0i 2umătate distanţă de înc'eietura mâinii.Ren <J-S'an('ong .Ren 4-Muan9uan . .Povarsnisul> . .-<+.. ANR .Coada de porum%el> .acest punct poate i găsit pe linia mediana a a%domenului! la apro/imativ o palma deasupra om%ilicului.veţi descoperi acest punct pe latura dinspre interior a ti%iei! cam la patru degete mai sus de marginea superioara a gle(nei.acest punct este plasat pe linia dintre nas 0i %u(a de sus! la o treime de nas 0i doua treimi de %u(ă.căutaţi punctul pe linia mediana a a%domenului! la patru degete su% om%ilic..:i 4-*egu .calmarea generala a durerilor! dureri de oc'i si de dinţi! răceli.J5 - ACES . Locali&area c/tor*a "uncte i%"ortante .n "reso"unctur' . .

Da 44-3eiting .*e J-S'enmen . sec. sec. sec..greţuri! vărsături! sug'iţ! rău de mare. Este principalul punct cu acţiune de calmare a durerilor de la nivelul piciorului. sec.dureri de cap! de dinţi! răceli. sec. Dasa2ul se ace cu vâr ul arătătorului sau a degetului mare! dinspre gle(nă spre la%a piciorului! -. Pe I-3eiguan .a ecţiuni gastrice! greţuri! lipsa po tei de mâncare!rău de călătorie. sec.-=. sec.-I. Ren 4-Muan9uan .ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) . DP I-San9in2iao . Ren <J-S'an('ong .greţuri! diaree! constipaţie! în general a ecţiuni ale tractului digestiv! dureri de picioare.JI - ACES . Dasa2ul se ace cu arătătorul! dinspre mână spre corp! circa I.a ecţiuni pulmonare! nevoie de rela/are. S$ 5-6aiguan .dureri de cap! răceli. - - - - - P*ARE +. Ren <+-P'ongRan .dureri generale! dureri de picioare! colici %iliare! crampe a%dominale! dureri de cap. sec.-=. sec.Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 . sec. 8e --Faic'ong . Se masea(ă cu arătătorul! dinspre %raţ spre mână! circa I. Dasa2ul se ace cu vâr ul arătătorului! dinspre %raţ spre mana! circa I. Dasa2ul se ace cu arătătorul! dinspre genunc'i spre la%a piciorului! I.dereglări ale ciclului menstrual! urinări nocturne involuntare! insomnie.dereglări ale ciclului menstrual! diaree! su erinţe ale prostatei. Dasa2ul se ace cu vâr ul arătătorului! dinspre la%a piciorului spre gle(na! circa I. Dasa2ul se ace cu arătătorul! dinspre la%a piciorului spre genunc'i! I. Da -I-Pusanli . Se ace masa2 pe stern cu arătătorul! circa I. Dasa2ul se ace cu arătătorul! în direcţia om%ilicului! circa I.insomnie! agitaţie! nervo(itate! tul%urări psi'osomatice! stări an/ioase. ANR . Se ace masa2 cu arătătorul! în direcţia sternului! circa -.

Rodica C'irculescu! editura 3iculescu ..Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 .&ictor Papilian A )Anatomia omului)! volumul "" )Aplan'nologia)editura Dedicală +.Ann Millanders A )Alinare 0i vindecare prin re le/oterapie) A traducere de dr..M'iorg'e 3eamţu 0i Aurora Dilo0 A )Presopunctura 0i micromasa2ul) ANR ... C. &oiculescu! pro ".JJ - ACES ..5 .Pro .$oan CosRa9-*a9es A )Re le/ologia pentru toţi) A traducere de Silvia C'iriţă! editura Polirom +.ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +. C. 9I9LIOGRAFIE .5 ."on C'iriţă! &asile Postolică A )"ncursiune în re le/oterapie) A editura Polirom +.FranLie Avalon 6ol e A )re le/oterapia) A traducere de Andreea Rosemarie 8utic! editura Curtea vec'e +.. Petricu A )Anatomia 0i i(iologia omului) A editura Dedicală <=J< . "..< .

................................................................J Corelarea picior-corp! respectiv mână-corpSSSS..K 1rdinea masării punctelor re le/eSSS..................................................................<........................JK - ACES ........<K Aparatul digestivSS..............................................................................+J Sistemul cardiovascular....................+ Cn diagnostic corectSSSS........................................... CU)RINS CU)RINS "........................................................................5 "mportanţa stării psi'iceSSSSSS.................< :e inirea re le/ologieiSSSS....................J 8iniile principale de pe mâini 0i picioareSSS..................................................................... REF8E71FERAP"A AP8"CAFT 8A 3"&E8C8 P"C"1ARE81R.....................................................<Sistemul nervosSS..................................................................................................................................................................................... 31N"C3" ME3ERA8E :E REF8E7181M"ESSSSSSSSSSSSS..........................................................................................................= Po(iţia în re le/oterapieSSSS..............................................................................................4 Reacţii posi%ileSSSS......................................................................................................................................................= "nstrumente necesare pentru practicarea re le/oterapieiSSS.................................. Dodul de masare a punctelor re le/eSSSSS...........................................ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.........................<5 Sistemul endocrinSS....................................................................++ Aparatul respiratorSSS......................................5 Sensi%ilitateaSSSSS............................Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 ................................< Scurt istoricSSSS.......................................I Cau(ele depunerilor to/ice în (onele re le/e 0i ce repre(intă acesteaSSS............<+ Aparatul renalSSSS....................................................................................................................................................................................................................................................<+ :escrierea anatomică a picioruluiSSS...................................................<............................................................ Fe'nicile de masareSSS....Avanta2ele re le/oterapieiSSS.......................................................-.................................................................................................... 1rganele de simţSSSSSS.........................+ Dodul cum acţionea(ă re le/oterapiaSSSSS.............................................................................................................................................< :i erenţa dintre re le/ologie! re le/oterapie 0i re le/odiagnostic.........................................Ponele re le/eSSSS....................................................................................................I Regularitatea 0edinţelorSSS..........<< ""............Principiile re le/oterapieiSSSSSS......................4 "ndicaţiiSSSSS....................................-+ ANR ...............................................................................................J :urata unei 0edinţeSSS.........................<+ Personalitatea re lectată la nivelul picioarelorSSS.....5 ContraindicaţiiSSSSSS...............

.....................................5+ A ecţiuni ale organelor genitale......................................................................4+ Câteva modalităţii de rela/are a picioarelorSSS............4- """.............................................-I ................................................................J4 E icacitatea punctelor 0i te'nici de masare......................5..............................................II A ecţiuni o tamologice.......................JI ANR ................................................................................................................................................................ "&...... AFECN"C3"" CE P1F F" FRAFAFE CC A$CF1RC8 REF8E71FERAP"E"............................................................................................................Programul Consolidarea Societăţii Civile în România Componenta 5 ...................J+ Principiile presopuncturii......................................................................................................................................................................................J= - ACES ..............IK A ecţiuni dermatologice.........................................................................44 A ecţiuni ale aparatului digestiv......................................I4 A ecţiuni neuro-psi'ice...............................................................J4 &.................................................-4 Aparatul reproducător.....5A ecţiuni ale aparatului respirator........-= Sistemul muscularSSSSS..........................JSu erinţe în care presopunctura dă re(ultate rapide...................................................................... Sistemul lim aticSSSSSS.....................5I A ecţiuni ale glandelor endocrine........................Sistemul ososSS.........................ACCESS Social „Formare pro esionala! e"ncludere si #raille $o% Clu% &irtual pentru persoanele cu 'andicap vi(ual) P*ARE +.......... #"#8"1MRAF"E....................................................................................................................................................................5K A ecţiuni reumatice............................................................................... 8....................................................................................................4I A ecţiuni ale aparatului cardiovascular................... A ecţiuni ale sângelui 0i a organelor 'emato ormatoare.................J..................J8ocali(area câtorva puncte importante în presopunctură..................................................................................................J+ Alegerea punctelor...............................................................................55 A ecţiuni 1....44 A ecţiuni ale aparatului renal SSS............................................................ R.................................................................................... ASEDT3TR" E" :E1SE#"R" ?3FRE REF8E71FERAP"E E" PRES1PC3CFCRT...............................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful