DUMITRU DUMITRU

GH ID DE

REEDUCARE F UNCTTO NA L A

:o
-{

Coperta pi desenele:

EDITURA SPORT-TURISM
LAURENTIU DUMITRU EIUCURESTT, 1981

L

CUV|NT INAINTE

in octivitoteo desfdgurotd de unitdlile sonitore, pentru insdndtogi reo gi r ecuper or eo oom enilor m uncii bolnavi squ t r oum o' tizoli, un rol importont revine tratomentel.or prin mi'core, ldrd o exciude insd uiilizoreo simultond gi o oltor metode teropeutice sou o medi cam ent elor ' Tratomentul prin migcore, moi mult individuql, este dozot

ENESCU Eedactor : CASANDIiA Tehnoredactor : ION PETRE Bun de tipar : 20.06,1981.Coli tipar : 15 + 8 pag. planFe,

Lucr or e executot6 sub clmondo nr . 475 l o Ofi c i ul Ec onom i c Centr ol,,Cor poli", lntlppilnder eq po l i gr ofi c d,,Buc ur el ti i - N oi " , r tr , Hr isovufui nr . leA\seltor ul 1, Bu c ur egti i

ln ofecliuni digestive, teropi,o prin migcore ocfioneozd osupro mugchil'or,n.ruilor;i secrefiilor; cit 9i clsupro circuloliei mote.riilor din tubul digestiv. in boti de nutrilie, octivito,teo lizic6 stimuleozd osimilolio gi dezosimilolio Si octiveozd elimfndrile. Trotomentul prin miEcore podte do rezultote surprinzdtoore docd este oplicot metodic ai perseverent, odministrot ;i dozot cu competenfd, dor poote li ddundtor cind se comit erori privind i ndi cofi i l e, m dsur o gi m odul de oplicor e' Din gomo lorgd o posibilitdlilor pe core le olerd mi;coreo co ,"mediu ol imbolndvirii, om sintetizat dilerite tehnici de lucru, loro o prelero sau impune uno inointeo olteio'

\,,

/, :"'f;

,?

CUVINT INAINTE

t. GENERALITATI

Fiecore exerciliu descris, oles din multiplele vorionte posibile, poote fi considerot orientotiy sou co bozd pentru o li experimentot gi dearcltot moi omplu de fiecore speciolist, in octivitoteo so, Exerciliul tizic o devenit o necesitote normoll pentru oomenii muncii de orice virst6, sex sou profesfe gi o obligolie permonentd in toote perioodele vielii. Ghidul de reeducore tunclionold se ocupd indeosebi de ocele ofecliuni care pot beneficio cel moi mult de ocfiuneo miscdrii, ocesto fiind un criteriu in selectoreo lor in ocest volum. Prima porte a ghidului se ocupd de miiloocele folosite oldturi de migcore in reeducoreo funclionold. ln continuore sint prezentote ofecliunile moi des intilnite, descrise W scutt, urmote de indicolii de tratoment gi de progrome de exercilii core pot ti considerote co otore sou orientotive.

A $EDINA. MODUL$r LOCULDE DESFA$URARE FUNCTIONATA DE REEDUCARE TELOR
Reeducarea funcfionalS, necuperarea functionaid, reabilitarea, kinetoterapia sau sultura fizicd rnedical5 sint termeni c'are vor sd rdefineascdacti,unea intreprinsi in cadrul unititilor sanitare, penrtru ins5ndtogirea gi refarelea cit rnai completd a organismului afectat, folosind ca trat'arnent migcarea sub diverse forrne. Fdrd a aduce argurnente pno sau contna intrebuintirii unuia sau altuia d,in termenii mai sus amintifi - nefiind vom adopta termenuJ de reeduacesta scopul lucr5,rii care functionali, in volumul de fati. Specialistul in reeducarre (pnofesor, asistent, instru'ctor) este cnel cdruia ii revine sarcina recuperdrii bolnavilor. El trebuie sd airbd, pe lingd cunogtinfele de speciali,tate, cunogtinp de pedagogie gi vocatie, mai ales in munca cu copiii, care repr:ezintd o parte i,rnportant5 dintre 'bolnavii ce necesitd tratament prin migcare. In cadrul gedinf,elor de reeducare se stabilegte o relafie str,insi de coo'perane intre bolnav-speoialist-medicul curant. La inceperea tratamentului de rnobilizare trebuie captatd atentiia boilnaru,ul,ui, chiar atunci cind se fac nurnai rnigcdri pasive gi rnarsaj. Bolnavul va trrebui sd rparticilpe la traternenttrl s[u. Durata de ,lucrl intr-o gedinti nu este linnita'te, ea sta;biIindu-se in functie de reacfiile gi adaptarea bolmavului la cfort gi de virstd. Este rnai ,bine si se luc:eze in gedinte scutrte, de 15-30 minute, crescute treptat gi repetate in cursu,l zilei, decit ln g€dinle I'ungi. Bolnavul va fi invitat qi i:rdruma,t sd faci singur r-lnele exercifii. Nurndrll de repetSfi ale unui exercitiu vanaz6. de la 1-2 repetdri, in cazul pleureziei la incepu,tul mobilizdrii, pind la sute rde repetiri, in tratarea coxartrozei, cu rniqciri pasi,voncti're 'la cadrtrl ctr scripeti.

AUTORUL

i p.axim lAspunsul. cind dorim sS influenlim la m.eabild .ip.roatd pentru morbilizarea u.ca trceasta sd fie mentinurd cu tonusul p.ar exerci{ii mrri putine dar bine executate. . .an inclinat care se poate fixa la scara fixd .erem boln. .ent.as'toanre.etl apari!i.elcu b. fari a s. po-sibilitafile . . Miscdrj.e jurnltate.mirngi medicinale 'de l. Se va lucra cu maximum de a.au pinl la aparifia unei u.e metal p. .erciliilor este legatd 9i de do1ar'ea s6lii .i active ajutat. spec.educare fun'clionala trebui'e sd aibf. sadru d.ea si nu p.ate s. lcnsiometru .ativ asupra .ecliune. pozi{ii d. posibil. .ist.e .avului sd execut. tchnica de toni. pl. Cel mai in. se vir.atorrno-fiziologic. cu masaj manual. 'l'chnic:ir dc lucru in cadrul s.REE])UCAREA FUNCTIONALA CjI. .ri fixe .ea. iar speci'alist'ul. cind se lucrcazd cu bolnavii care au 'dureri in timpul execut5. E.at de migcare prin nuirnlrul dc rcpclari.continutul qedinlei este rnai mul't cralit. 'el'ectueze . cu m$cdri paisive (mai pufin Iolosit<. pentru r'e'e'ducar'eamersurul .e recom.ivoq. lc{. man:ipuldri . Cotnanda sp. Ritmul de executie nu va fi rapid.irl qi frontal.le vor fi exec.nicu reeducarii mi. sau cu ton mai btrind.plangetd din l.entru ca rdspun. ci1.e lezistenta opusd gi de ritmul de execufi. exacld 5i sincronizatd.licare. o mai mar.c degajare a articulaliilor.extensoare. pent'ru r''eeducar'ea picioru-lui .INBRALITATI $crdinftr de' rreeduc. f5.dd chi.c concomitent cu respirati. cu cit va fi mai bogatd in inventar. .agit.ru rnedducal€a mersului . fird a fi pr.elorde reeducare va fi.i cu un efect m:ii bun cu cil exercifiil. lclaxllr'.ala'b'ei piciorului .are c'el putin urmdtorul inventar : 2-3 s.ace. . cintar 'cu taLiomet'ru .clrlizir1. din burete invelit in mrterial plastic. . O saIS pentru re.ea.este .de lucru sint rn.cdpdstru Glisson .eri.C'edimenrsiunea 2/7 m.mai o tneaptd.oglindd cadrilatd .perturbate de af. pentru ca miscarea sd se.oar-e dur.ecialistului are o influenla m. lzomctli.iona altern.cirje axilare gi bastoane canadiene cu sprijin la cot . r.cu ce.e posibilitate de desfagurare a activitSlii setl'e. vibrornasaj.mplitudin.teh. .ate depLasa la sala de giimnasticS. .marului .ctive cu rezistenld.acientuJui. cAci .ese pentr:u needucarea miinii .e . bicicletd ergometricd . . pr. apoi in sala de gimnasticd. Poate fi datd cu voc'e tare.sul sd fi.e in mugchi. cu atit lucrul va avea o mai bund influenlb asupr'a p. urmdtoar.ea numeroase. amplitudin.e rdspuns a bolnavului.e care l-am t'.educare.cdrii q.).cctarea atitudinii corpului s. Mugchiul cste influen!.ele do.arast.ea : .e vor fi mai variate.e.cd. .a ex.cu toat5. *Cind )\/ .e.ct.Cor.au nu.aginii mi.rii migcdrii. Corcctarea derficienfei prrecede tonificarea rnusculard.e trece p. cit spe'cial.an.s.gicd.e.ct) migciri a.cfici d.pedal5 'pentru r'e.diferilelor pdrli aI.are va fi rnai agr. 5i pentru ' Vari.a.e face in c.a pod.a. 2.c: ctc. . .a rapidd ir obosclii. Pentru forrnarea .nicq tnobilizatoate. . S. cu con:liti.eCin!. Ia bazinul de bolnavul se p'o.sc.e .abilitate.5-10 saltele individuale.e corpuLui.e clard.anou cu diverse pi.-slc transporbabil.ea ce c.cf. Leh.ea complicatc isau pr. Tot pentru evitarea oboselii local.are asuplra r.utat.ativ decit ctrntitativ.eirnn melarminat . 6qns 'paralele fixat'e I.ud pltrnuli : is.d.dicat ritm este al respinatiei. impieCicind astf.ai mari 'atit pentru bolnav.lehni<:a antal.rilor . mi5cari a.coxecte a im. decit multe gi executate inconrct.rd a depfui limitele an.efic.a tnebuie sd fi.ialistul va demon-stra mai intii migcarea.din lermn si tdin fier . Iungate.. in dot.e cit mai .a. 3 kg.

e Bienfait (fig.saci umplufi cu alice de plunr.stenfd se poate .e ca : . MISCAREA corgy'1-ui-rsaua Mig'carea sau locornolia e'ste den-ia9arga depl'asare este posibild ui"tiu' e""*fa sqgmenteloo al rnuqchiloi bare mnstituie organul rnotol -"p"rJ-i^pe'in contracir'a migcdrii. Posturile.). cite doud buc6fi de 0. .apsei gi a bazinului 'pe bancheti . MIJLoACELE folosite Reeduoarea func[ionala necnesitadiferite mijloaoe.rn : Mobilizarea acliva cu rezi. folosite la fixarea man$ete rdin piele prrevdzubeou inele' antebraftrlui' din burete 9i invelite .intin'derea arcuril'or' - FUNCTIoNALE REEDUCARII B.lu.cru oo"t"" !'travitaiiei rplus greutatea fringhiei al . Migcarea sub toate formele ei' 2.continuare cadrul cu scriperfi.lucru contra gravitatiei .un 'oadru din sirmd galvanizatd irnp.o banchetd articuiatd qi despicati la unul din capebe cit erste lungimea unui picior .spirometru . Masajul. .cunele pentru fixarea co. Hidro 9i electroteraPia' 4.aterea frfnghiei in funcfie de nevoi. qi tratati afecliunea de funclie in parbe sau in totiittrc.pentru incilfa. I. Descriem in . mijloaoe sint : 1.care.letitd. cu dozare pa:ecisd a amplitudinii rniqcdrii qi efortului.Cu acest oadru se o. car€ se lucreazd' ai*"ti" p"ti"e (vezi posturile)' active ajuSe pot execua'G. *egment"iui cu.REEDUCAREA FUNCTIONALA GIINERALITATI .e noastre de rreedu. exernplu scripete). pentru a fi mai mici.ru lucrul Ia cadrul cu scripeli -este penperrdicular pe fixatl ii'e sa oe treoe prin primJ "*tnt1. . mem'brul inferior ('foto 3) .5.evdzute .membruL oPus (foto 2) . directd .o globald a articulafiilor gi o tonilicare a rnusculaturii. .le . 3. : elasticitittt" Mrugchiu1norrnal (sdnStos)'are ttei proprietdti tonicitate gi contractilitate' Fig.e:re . l.cadru de sirrnd cu scripefi. Scripetclt: tip Bienfait.rneonbrul *lrpttiot elirni.hiei .cu inele pentru prindmea fring. 2. aparat mai pufin cunoscut gi folosit in .t. .ieJLe pr. b kg .Lt. capdt celblatt ta agd{alT .-in Aceste reeducarre' aceast[ aplic5 G de mornentul in .hii de nailon (2-3 buc.b . fltry . 1.ctive cu rezistentS' obtine pnin : Mobilizarea aotivd ail'tata s'e poate . . prevdzute la capebe cu carabini.rea piciorr-rlui afectatn . 1) . .centrrel. . rned.cu cel pulin 2 pereti qi tavan (foto 1) ..btine o rreeduicarre selectivd Ei . nec€sar ca fringhia Pen'f.ghetre rdin p. . Pentrrr aceastd tehnicl de rreeducare sint necesarE o serie de instalatii gi rmateriaJ. 3. -_ fring.1ll1 sul gi o perna triunghiulard' in Plestic.dinamometru . saci .rnai multi scripeii de o construcfie speciald care sE ipenmitd trecerea gi sco.susperrdare'a in caz de insuficienli lotto*uTel qi totodatfr mermbrului greutatea ninrd'u-se o p*t'" Ai"t frecarea de ibanc6' ob{ine p].i tate Ei a.. .

. Activitatea dinamicd sau mi$carea propriu-zisd.'manirPulari.o^*o va +:. M iSr ' r r lt' p r r sivi clin a r ticu lafi a pol dul ui . miScarea tde du-te-vino' aplicate pe coloana verManipul5rile sint mi9'cdri pasive -tratarea algiilor vertebrale.' . I)trntru a avea o mig."too spindrii' qu m6duvei lezarea l{l'irv(' spect'aManipuldrile vor fi f6cute de rnedic sau de cdtre supravesurb rdolmeniu acest i'n $i lirslul care are o experienld Hlx"l'(\Imcdicului. .ensie etc. s lic ir ir lt i c u l a ri " d e d r. migcirilor In execu'tarea rnigcdrilor pasive . durerea tindu-se va fi'Ient pentru a evita aparitia _ ritmul a" """""1iu contracturii reflexe.corpului.a c i (fi g .rno-fiziotogice aLe _ nu vor fi'.t.GimI r ..escu S i nu mai i nsi stdm r r it : i r r . realizeaza deptras. 2 .""iXt. Tonicitateu e\te starea permanentd de t.ensiune. Pot in tcbrald de cdtre specialist.. se imobilizeazA crr o min5.t2 REEDUCAREA FUNCTIONALA l3 GENERALITATI ElasticiLqteo e"sLe proprietatea rnugchiurlui de a se scurta gi de a se intinrde. '""t" c'ontrain'dicatd in artrodeze . i dinam ic .-"pticd sa:u indirecte' $ru spinoa.e gi p.ffi".culatie este descrisA in cartea . Activitatea rnusculard se rnanife-std sub doul forme : static .. cu fala-n ManipuldriJ" pot fi d'irecte.....st..ea sub doua forrme: pasivd . 2 ).. in p. s up r' .area segmentelor. pasivc 'Ichnica lui Bago constd in executarea de migcdri relaxal' rnai este 'cind' bolnavul bt:ttftt'.m'obilizat*" 'p""l"a (anchiloze teraPeutice)' ^ . Activitatea staticd se ref.Jii-"*i"i 'poate l'a naqter*e da 'acci'dente con'dilii Nt't'tspectar"" "*.i.. iar r:tt r"cirlirltd mind se face miqcarea.oi corespunzAloirri' pt'nlru fiecare arti.. nealizind pozilia verticala.aceastl proprietate este pert r..-'bolnavul fiind culcat tl3lsverse pe apofizele. miscarea c. Ad ri a n Io n. ..te Rezultatul manipUatitor depin'de de un bun bund' execu$ie o de eiicace rnai 9i . pr:in "rrtptirratt*.cel e conccpute de Gustav Z'ander. atta sint fdcut6 imediat dup-6 accida rezultate sp€cd.egmcntele .-inactive.1".aralizii .ctiv5. deci inainte de instalarea reacliei inflamatorii. Ptiza c€a rrr.care pasivd corectA..ea ix r .articiparea bolnavului.'d citatea {esuturilor. Datorita ci sc lc'alin:aza poil\ia corpului la vcrt-icaid .evitarea "".'. primele sdptdmini pini la aparitia .i a.1.r rbir t ir. flexie' rotatie' ajpisare' : tracfiune.ticulafiei interesate.fi.e realizat5 manur r l c lt ' c dt r e s p e c i a l i s t s a u c u a p a ra t e rnecani ce cum si nt.tehnica Bago . segmentul superior al ar.rta urrnArrr rde FIra p. Ea echilibneazd s. oua*pta gi^sub vertebrJ Lerat'd' qi dulci .^ se --^ line seama . P i g.si menliner.Jog*r"t turt":.iilior pragul dureros' evi.ului de a se scurta voluntlir'. Conlractilitutea esLe prorpriel"atea mu5chi. r . toarele indicatii : articulatiile ce . palmei presiuni podul cu .prizele vor fi cit mai apropiate de articulatiile rnici)..arez.4it articulaliei mobilizate . Progresive' di'agnostic' -itt"r.i icorpul in intrregime. slau din diverse ver'tebrail'e)' Algii -*""tt cap' (vezi cxt.". alei _ti*it irebuie mobifiate (mai t" 'a anato.-p.ctionalS folosim migcar.itt" EIe conJent." i-t. iprin deplasarea artioulaliitror . forme: viiq[arir" pasive manuale-se folosescsub rnai multe .erge'cu mrscarea pind Ia intensd .s t ' lol in trrti c u l a [i i . In reeducarea fun.J.Erd Ia contrac{iile musculare care sr(' opun unei forte externe (gravitalia). a) M i$ c a re a pasivd a ajuta trotrScopul rnigcdrilor pasive 'rimine -acela 'de articulare Ei in leziuimobilizdrilor i"^".indoiri-intin'deri.

EIe sint minuite de bolnav sau de specialist (foto 4). Mli.cu aparate rrreoanice (mecanoterapia). sub diverse forrne : .iutorul mtrnual este dat de s'peciaiist.provo'oa ruperi ligamentare sau .contracfi'e jnterionul.stfel de mobil.f"-i"ti. .rrrr. ino l .bolnav.cJri care . Acr:.u l . ocupd mult spatiu.miqcarea activd ajutatl .scinduri alunecoasd a.lmiraciie scurteazl m'lgchiul (flH.ectivi.concentrrcd'V etcentrict chiu.ai pot face . prin forfa muqchil.uz. ar.rlt: se realizc'azi i5r'.t'i-i.cutatS M l. pe care se.a pentru su'ficient amplitudinea rn-i. Ttebuie sd fi. :t) . confotm PrinciPiului Iui A din greutatea corPului sculund Miscarea activl liberi o fol rnusculard a rnembrelor afectak grlviLafiei.rt.t' <l.chiar osoas€ c'are la rindu-l 1or deten'nine Ia .rnigcarea activd liberd .. in'fluln funclie 'de tipr:i de contradie Ei felul activi cu m\calea ctrlctrzi tonusu] Ei itrngimea muSchiului' : mo'dun r.pu.coperitd cu .iiti. de contracfie' i.tde aparate . 1ui pozifi'a din EontractS se 9i rrvrlizlirz. dar nu va elibera o articuJ. pind la Migcarea pasivd de du-tevino.eros.ir.rrurl..tliL 1"t"il'*l contnacliiJe curn ea. ptrurgul du.irlc intindere se scurteaze a'propiirnd muqchiul Ei-i siurteazi contracfie de astfel o r. A.pentru mini sau picior.<:itlca.tr cx. are efect nuimai in pdstrarea rnobilitifii. Degi aceste apariate au rol in menfinerea rnorbiJitdlii articulare.ul fre care don. nu pot doz. *tli"Gip "ti' care vom x€veni rnai tirziu' Ia iro-. au rulul de a reduce ugurind migcarea activ6' Aceeaqi u$urax'e a miqcd"rii gctiye se obJine-folosind.sir-5i mcnfind singur.tr". in afara segment-ul.. sint ins6 greoaie. deci de a le mentint ' ti mnnuald" Migcarea activi cu rezistenfd' Rezist'enta ngate extensoare' : sint cum sau opusl.or.rttltin afllra 'segmentului de contraclie lVl limita dc pe'ste intinqi ri pot Iilrrrrrri illt :t(('l nru. ai.brului. firri frecarea de pat qi fdri ca bolnavul s5 fie ncv<lit . care sprijine Si plcil o prrrt.ti.i ittunc'i l"f"J *ti"fti"t piighi-\ 9soas€ rror. se de. membr.*.migcarea activi cu rezistentd.stc lixat.upa posibilitdtile bolnavului. o putine cu rulmenti .cdrile pasive se m. lirrta 6i volumul' tltf1.segrnerrtului rrr.cu divense aparate ajutitoare : o prin suspendarea membrului cu ajutorul unei fringhii . .gcdrii gi sint nepldcute .l se contr:aoti Pentru a inr Hcurtcrazi apropiinrd'atit capett <rlt qii segmentel'e oso'aseasupra . O a.. Prin mipcarea activi ajutatd se suprimd co.ale tratamentu'lui.scinpreslrat6 cu pudri de talc ai aqe*. b) M iS c a re a a c ti v l Migcarrile aotive sint rezurltatul contracfiilor musculare.itt ttle se realizeazd tn 3 -.. in c:rzurile de inapotentS funclionald sa'u atrofie rnussulari.. Prin suspcndrrroa rnembrului cu ajutorul fringhiei se poate face miqcaltrir dorilir.brafu1 Patinele cu rulmenli. .in greutatea mem. in diferite etape .izare poate cornpromite articuJalia reisp.n interiorwl -in' qt. in timp ce bolnavul excculii rni.bolnav reflexe de ap5rale.sprijini rezistenla' deci frecarea' vru degetele.o.ate . bastoane.s[ aj. o .rn a se folosi gravitatia atit ttcnfi cum fixtun fringhia p"ltl] cit 9i pentr-u ingreuierea ei' pentru usurarea ..Stc rsri-l 'tonifice (foto 5). r. Indoiri-intinderi.REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI Aceastd tehnicS p.arte din greutatea membrtrlui cu care s€ lucreazd.mplet sau se r'cduce o p.[ sub membml ce trebuie I'ucrat' Un alt naijloc care ajut6 r Aici.i$"Erii picioml'.r.r.osesc d.r-i*ti z.manual.utor in executarea rnigcdrii active poate fi : -. Ele se foi. sprijinit de citre specialist . rk.pudri de talc ..afie cu a:etractii rnusculo-figamentare. up*iJi"t' inoadneazi 9i rse aici tot rningi.

..contra'cfii D. rnind.#ltracfii Si intinderi complete sau i.Aici Fig.. t.ncomplete. contra unei rezistente de A F i g. pici.i r r .Jtr*.Jrl.ri l 5i i r rntl n"n-"i ompl "Letd.r.carii GG:'A.]q"#.. llt"'!*"111. *._ muschiul 9i mdregteamplitudinea i." "u .' .clr r ca in interiorul o e co n tr ..^jlrdI I-T. l l t. tr(.ontr.i i i nl . J.c cu co n tr a cJi e completd pi intindere ||tl ft'1i l . B C gi in afara segmentului r.. ce se fac in vertebrald.l i 't l l .(). B) i nc ompl etd .{-H[i"]'.or-npl c l .i nrl c l c c ompl etd.:::l: ^T.or "il*i.rntl 'l r. m4.i*l*il'.."_ -rr"o. musculare fficutc fari deplasarea segmentelor. t 'r U L A ) r r r i St.r mi $c c ^.".HJ'l']lli fn"luU.i rc ti et l r ompl etd gi i nti ndere "'| ' r'rr "r ' '(.tetd t'rt t'l ttl l rrr'Irc pl i nti ndere nd€re i nc '. Mi$carea concentricd gi migcarea excentricd.i re r i nc omp.l6 REEDUCAREA FUNCTIONALA GITNBRALITATI t7 rt:. M i. c ) r].['" si coloand lungegte Contracfiile_ izometrice (statice) sint..:*ft d. !"'r' D completd ..' rL' i l (' l (!r._^ D ) mi ar" aorri . 4 .:r ctic.

chiului sau a pozitiei mcmbr.rrrs<' Iorrlr..ntrrrrl::i . clcoarece stinjeneEte resp-iratia .culatorie. In aceastd pozific. care lucreazd este in pozitia de 90' amplitudine. $ezind. lxrzil. Aparatele .r iorrrttlui. vom arninti pe scurt rolul igienic al masajului. masajul este cel mai des folosit.irii rr intra in detalii.trzind (pe pat.r.ic:rld. .ca exerci. deci incSrcare mare 1rc o srrplirfatd micd de sprijin.iprrr. pnecum gi din pozi{ii derivate din cele fundamentale care se oblin prin modil'icarea bazei de sustinene.ctii mugchiul nu-qi mordificA lungimea ci numai tensiunea musculard creEte. rezultind cregterea presiunii pe partea antcrioalii <lr.) este o pozifie trrnrorlrr crr suputllifd mare de sprijin gi centrul de greutate . I'ozilirr . cl<: presiunea care se exerciti in cazul pozitiei-stind la Din aceste motive coloana devine mai mobilS' vr. executindu-se pe intregul corp 9i cu xAttil. iar presiunea este pe o mare suprafafd. blocarea tora. dupd car€ un r€paus de 80-100 s intre contracfii. p<: o suprafafi a-nai micd de 25o. influmai profun'de.entru alte miqcdri. 11'pirr'l.olrirnci vertebrale este relaxatS. 1 om2: 4 kg for![ rnusculard gi este in funclie de lungimea maximd a fibrelor.capijlarelor din mugchi gi jend cir.de a activa circulfiilrr lrrrrl':rti<:ri .elor.sir se realizeze o stare de tensiune de 5-10 s.xo-I'cmural5 este redusd gi mai mult. capul femural rdmine :rcopcli l..a pe genunchi pe palme sprijinit.oi. Deoarece are baza de suslinere nri<:ii :ii t't'ntrul de greutate ridicat mult de \a baza de sprijin. In aceastd pozitie suprafala de sprijin in articulir{irr rr.iin in articulatia goldului. bazinul basculeazd inainte. banchetd etc.loacele la care recurge specialistul in munca zi <:u zi. prin bascularea bazinului inap. miuscul'atura r. rn. ln pozili.rtllt'it <:icatricelor .prin bascuIar-cir inlrpoi rr blrzinu'lui. ln astfel de contra.izatd l'ozi{ia atirnat la bard sau la scara fixd este greu de ment. MASAJUL l)irrtrc mij. Aceasta ie recomandi in unele forme de 'discopatie (trlorrgrrfii)qi in devialii a1e coloanei vertebra'le la copii' 2.candiovascular gi respirator sint solicitate mai intens in cazul 'contracfiilor izometrice gi pentru acest motiv se reco rlandd prudenld in aplicarea lor ia bolnavii cu tulburdri ale acestor aDarate.. Masajul terapeutic se aplicd 1a regiunea suferindd rrrrrlrrrrrll )<lcul. atirnat. Masajul igienic se ap1ic6-pensoanelor ql I.blocal€a I l rrr.nr1rt:ul.. a pozilie'i trun.. prin.NIJRALITATI l0 neinvins. in tulburdri de echit. Contraclia izometricd determind comprirnarea.ic tllr sedentare.sltli.i:r rrrr prxrte fi rnentinutd mult timp.1E REEDUCAREA FUNCTIONALA ( II. Luind aceastd pozifie. Pozifia stind (pozitia de drepti) se poate folosi .'.iu librrr sau ca pozilie rde ptecare p. scaun.i venoase gi reduce contracturile 9i. Se gtie cd forfa absolutd a mugchiului depin'de de diameLrrl secfiunii mediane a lui . Aceste contracfii au ca rezultat cregterea forfei musculare. rk' arr l. iar discuriie vertebrale u9urtt|.sl. c ) P o z i [i i Migcdrile folosite in reeducarea functionaLd se executl din rnumite pozi\Ii.celui qi datorie de oxigen. aga-zise fundamentale ca : stind..dunerile' tlrrltrrirrtiltul are acliune excitanta asupra mugchilor.l.atic in tratarea atitudinilor vicioase. Si<'lxrt folosi toate manevrele de masaj sau numai anudupl scopul urmdrit. r. rlupir metoda KIaPP.r.r.i c_irculatia.r. capul ltnrurului se gesestebine fixat in articulalie. Pentru a obtine o contr. p€ genunchi cu sprijin pe palme.ac{ie izometricd bund este necesar . Dupd Borelli gi Fick 1 cm2 corespunde cu 5-10 kg fortd. . rrrlk' trrrrnt'vrc l. Randamentul rnecanic maxim se obtine cind articulatia. culcat.lfk'ur:rjul sau netezirea are proprietatea .rnt'vrelemai jos amintite.rrrrl rlt' b:rzi.

favorizeazd procesul de vindecare gi de resorblie a proCu.rile se efectu. Masajul zoneior reflexe. exe. told<:truna in regiunea sacratd (construcfia de bazd). punctele maxime.jul 3. pe cal. are la bazd excitaliile produse in piele prin rnanevrele masajului.sigur.r.or inferioare.cu frdmintatul.cu ndmol.rz. Maslr. ci pot iradia in cele invecinate gi la dep6rlirrt'.cturilor. ale p[rlii anterioare. S-a ajuns la aceastd metodd pe baza unor cercetdri facute de : Head.re". Di.are in r...ein mod cur'ent un'ele 'l'r:irtrrrrrentul Il\r('{.lui.eliorare-r'elaxare 5i o rr. detenrninf. aces.cke inter. Iro.obtine irrlln 5i irrrplicil activitatea mug. dintne care amintim in prirrrrrl rirrrl blile kineto (miqcare in apd..asat. In felul :r<:<'slir sc pot.de relaxare. Se incepe cu frdmintat uqor. z o rr< ' l <i:ra d i a te e tc . S r ' < ' x r. rna.r:a Mirsir.ca'Imante.chi'lor 9i a articulatiilor.tat suprafetele inter €s at c . In cele ce ur'meazd vom prezenta citeva noliuni generale privind .sl i t' i rr. avind puncte de maximd si r'lcctt' maxime in D 2-D 3 pentru ficat.(lul'i din hi.pund pirtii din derma masatd.rl sinapselor (artic. re. r€giunea scapulare.lrr\r. ln'cazul afecliunilor respiratorii se masearr1 irrrrb. initiat de Dicke.i acfiune .r'rrpirrfol. ('r'irrlr. Se aplic6 sub f or m i de bdi r eci sau l rurH n crr g lr r ': r {iip't ' I <r cult r aum at ism ului. Vorn reveni la tratarea diferitelor afec{iuni cu elemen'te zonelor r ef l. fesutul pielii constituie numai p'unctul de .ose.cd excitarea sistemuiui nervos are influentd asupra sistemului vegetativ .r'rrrott'rapiase aplicd sub formi de aer cald.plecare.rrrrrl l nrttn ur list nclor .st' irltlicir uEor .20 REEDUCAREA FUNCTIONALA OI.lt ir'Iilt.conjunctiv a1 situate Ia d. douA ori cel de baz5. apoi explorarea lt'giurrii t':ut' ur.irr'(ic bund.i putin cunoscut gi folosit de special. iar pentru r-inichi it r l) 4. ln cazul t'inrl tesutul interesat se gese$te in regiiunea construcliei de lurzir sc maseazd in sus gi in jos fatl de aceasti regiune. HIDRO $l ETECTROTERAPIA prin mis'carefo'Iosqt. ln masajul membre.Iog vibratiilor.e gi diferitele zone ale pielii .vle . punc in evidentd zonel.eazd ugor in apd. <'xemplu : zona inimii gi a stomacului ajunge pind in D g.e reflex6.e'chilibratora. 'l'r. hipolonicitatea. Masind tesutul 'conjunctiv obtinem un efect reflex in tcritoriul gi organele car€ cores. prin pal.rzri ilsupra bolnavului prin presiune.rlrirrfile contractate gi reduc. lllirs :u'('a extremitd{ii superio'are. Tapotamentul este indicat in nevralgii cronice. api cald5. care a constatat un raporl intre organele bolnav. rr. lrurinte de a se trece la efectuarea masaju. Presiunile au efect ana. chiar radiologic. elongalii in api). .. in care se maseaze rrrrrrxrizona bolnav5.e de contracturS. dupd rezultatul obtinut crr plocr:dura de bazd (cdldurd in cazul tulburdrilor circulatorii).. rdspunsul fiind maxima' Se rrjungc la acest prag repetind de trei ori masajul regiunii $i < l r.sc atinge rpragul de reaclie. transmiterea ficindu-se prin intermedir.ei in partea externd.jul . se trece 1a urrnet'oarea fazS' a tratamentului.dro-electrolerapie. fiind calmant. iar rlrrllir citeva gedinle. rl l rr rurrsrr. iar c5ldura ei r. pe piept. t:u rsducerea hemoragiilor intraarticu]. zonrr f icatului in D 10 (zone iradiate).]NDRALITATI Fricfiunea.meazd sd fie masatS. zonele de umfldturd 5i S ir nluli l < ' . tonicitirtc'lr..pare.a apei 9i ternp'elirlrrlrr li. asem5nS. Scuturatul are ro'1.masajul zonelor reflexe.te actiunea frigului.e dur'eriLe.caleaz[ la acest marsaj al spatelui 9i citeva lnirl'r(. Ricker a demonstrat cd excitind sistemul nervos obtinem efecte asupra vaselor. pentru a obtin'e I'rrrirt'|orr.igtii in reeducare functionalS. se va face trrr conlrol modical minutios. Speranski a ardtat . l)t'. Vibra{iile sint de asemenea . ce rrlliorrr. DupA pr'oct'dura de bazd ca^re determind o am. m.. scad sensibilitatea nervilor gi relaxeazd muEchii in caz'ul contra. apoi regiunea interc'ostai5. parafind sau niisip cald. care la rindul 1or. C<ll mai dificil lucru rdmine insd gisirea zonelor 9i diagl or . Prin a'c'este o vasodilata{ie local5 care favorizeazi crirculrrollr lrrri . evitindu-se grrnrbrr qi laba piciorului. i'ontinud cu masajul coaps. pinir .l a fri cl i une E i laleori cu virl'Lrl dcgctclor.iul zonelor reflexe duce la am'eliordri importante 9i r' l ri rrl l i r vi n decdr i.cuprinzind trep.ac{ii in organele .l.r. MiEcS.eparrtare de locu4.r' rrl i r< :u p u l p a d e g e te l or 3 gi 4 ca.rlafiile sistemului nerr'os). Irnlrrrclrcliiri ...ele pirli gi in final regiunea c'ervicald.te teritorii ale lesutului conjunctiv nu sint lirnitirtc intotdeauna.selor patologice din tesuturi gi din cicatricele vicioase.toare ca manevrd .

iar bralul ceidlalt in lungul segrnentului ce se Flg. forta mu. --.e apoi se string cu o fag5. rezultind doud jumdtdti in care se imobilizeazd membrul. miotoap.arate (artrometru. Mdsurarea mobilitdtii artlculare cu ajutorul artrometrului. cel pe care cste inscrisi gradafia. pentru un iimp mai mult sau mai putin indelungat. Aceste artrometre sint mai mult sau mai puJin pnecise. palpar. de noapte sau de zi (atele bivalve). in redoarii dupi fracturi). pentru bolnavii transportabili. corectarea progresivd a atitudinii pozifionale gi a amplitudinii articulare. in cazul celor operafi sau paraIizaii Ei imobilizati in pat. ne dau indicatii asupra tonusului muEchiului cercetat. S.|'urt. Pentru mdsurarea gradului de mobilitate rrl unei articulafii. prin atele de gips.i de rotatie.ecttud. 6).amentul postural este eficace dac5 se respecta anumite r r . prea ugoard nu obtine intinderea.e gi rnobilizare. ajutoru-l diferitelor nometrrr. Cu alte cuvinte. cum ar fi in miqc6rile de pronalie-supinalie . EXAMINAREA prin migcal'e. se sprijind in lungul segimentul.fuccvcntr gi durata sd creasci. 6. sint : ultrascurtele. care indici.e folosesc doui metode de exarninare : obi.p. consemnind dc specialitate examineazd amdnuniit cele constatate intr-o figd ce cuprinde mai multe rubrici. '.ui ce r'Srnine fixat.sii <:xiste o presiune sau intindere continua. La folosirea cadrului pentru posturir sc vor fixa cu gfijd fringhia qi scripefii. Sint fdcute dupd principiul goniometmIui gradat (fig. BOTNAVULUI C.ui.chiuiui. sau dupd o . - vor! fi intingi atit mugchii fiexorri. unui din bralele artrometruJ. Aceste atele bivalve se obtin dintr-un aparat gipsat tdiat in lungul Iui. De greutatea care se atirni depinde rcu. medicul inainte de inceperea tralamentului bolnavul.itl posturii . prca mare produce reflexe de ap6rare. pind Ia prlrgul dureros. in kilograme. cu dinamornetru. roentgen) gi subiectzue prin aprrccierea vizua)E. pcrmite o bund progresie a forf. . ionizdrile. compromilind l.manual pr{n presiuni exercitale de specialist deasupra sau sub arliculafi:r in can)26. prin simpla aplicare pe piele.. curentii exponentiali gi cei diadinamici. In tratamentul diverselor afecfiuni vom recomanda gi fclul dc proceduri cel rnai indicat. tensiometru. ultrasunetele.ei opusi prin cregterea gr€utir[ilor atirnate la capitul fringhiei. prin folosirea saciior cu nisi. Aceste posturi se pot obline .Artrometrele nu pot mdsura insd toate amplitudinile articulare. intrucit este greu de fixat centrul geometric al miEcdrii.<:hnica .posturd intr-un sens s'e va continua qi in sensul opus. deplaseazd. Miotonometrele. cit gi mugchii extensori. car. prin invingerea retrac[iilor musculo-tendinoase. prin perne sau cadrul de suspensie. pentru a prrrintimpina o scdpare bruscd ce ar traumatiza rnernbrul fixat irr pozific (foto 6). pind la cea norrnal5. finind seama de starea geneirali gi de oboseald a bolnavului : Cu ajutorul artrometrului se poate de diverse tipuri mdsura mobilitatea articulard. Tot pentru examenul muscular se folosesc dinamometrele. guli : . POSTURIIE Postura reprezintl fixarea intr-o pozitie a uneia slru a mai rnultor articulatii.si fic cvikrtc pozitiile compensatoare . pentru a restabili curbura. cu ajutorul diverselor proceduri. Metode obiect ive de exam inar e 4.22 REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI 23 Dintre procedurile de electroterapie cele mai des folosite gaivanizdrile. Postura la cadrul cu s'cripeti. . axul sau forma inifiald a articulafiei. Cu ajutorul artrometrelor putem observa gi mdsura ameiiorarea obtinuti prin tratament Ia articulafiile respective (exemplu.

4. care ne dau punctel.' ifl. omopl"afii pot fi deparlrrIi (scapula alata) in cifoza dorsald.abazinului cu gter. Asim'etria se ve'de pr. m uqchii ce pot f i at r of iali sau spast i'ci.rrrrrrclri irt c.a dorim sd-i testarn forla in aga f'ei ca rnigcirrile sA se execute parale'I .an sau atrgii vertebr"ale in puseu .rrz rlr. enumerin'd aparatele necssare examindrir rrrrriulim : tensiometrul . l':rlp.at scolioza i. Amplitudine completd a migcdrii dupd dirninuarea gravita!iei. lat'eroversiutt{.evelsiunea care mdrqte . PARTIAL - Urme slabe de contractie.Prtlinclinat i'ntr-o parte poate compensa o slc'olirozedorsal5 <fr. O . in felul ac'esta rr'r.r (in coxa-valguJrl .cu inifunidirbulum sternal (stern infundat) Ia rp'a'rt'ea Irrl{. URME 25o1's. r ot ula la gl. subiect ive Metod e Ampiitudine cornpleti a migcdrii contra gravitafiei.ele atiturdini vicioas'e sau defo'rmatii : r.nr.urativ cu ceal.r.1 pr itsimetr:ii de lungime a picioar'elo.r'ioilrd a sternului. la bazin'.atorii. .e de mugchi ( li.l'rrcr. m iin ii pentru efectuarea bilantului ln pri.siunide cr. 750'g.atia (sub cota 3) gi in pozi{ia car.'e rl rrr. trrrlrlri slirri in. 0r' i 1 .rrl r. dacd sint 'caldc. 1. scolioza sau Irrvr.cu soluL. P. M. Irr rrliturdinea gi in scolioza adeviratd.e un.spate pl.alti jumdtate a corpului. folositd inilial in sechelele de poliomielitd gi extinsd apoi in toate insufi'cien{ele musculare. 100(f NORMAL . avind ca rezult. llzrrltatul trata.r'.rrr.afiul popJ-iteu sau nivelul Irlrl. 7 . iurirton-ticc: ligamentele qi capsula. Ia picioare.Amplitudine completd a miEo. ln continuare. atunci cind nu poate invinge gravit. l.gerea cunburii lorrlbar'e in r.REEDUCAREA FUNCTIONALA ( i I t N I i R A L I T ATI 25 Existd o cotare international5.at uniJLateral.r.mrrl rind ne vom r€feri Ia apreciereq uizuald ce o . q..lor ti.lrrrr.ol<.ati. putt:m da seam.mentului in timp.lttrurele.rrt'lr cste tot o metodd subie'ctivd. iar cin'd sint reci indicd tulburari r' l t' r' rtl i tl ot 'ii.e aceste recom.est. Avind acest reper vom ageza membr-rll cdrui. Este cotarea ce o facem cu o.s<'. lrirrtea opusi . sau tonace in canena.rbura .e rrr:ri lttng. tegumentele.Arnplitu'dine completd a rniEcdrii contra gravitatiei gi 1a rezisten{d moderatd opusd miEcdrii. 3.s. B. 5. La coloan'a uertebrald.rvinrl plica pe care o fac fesetre. i'egit in af'ard ca lrr lrirsitri . Jinind seama d. .e sd-i permitA cx<'cutarea migcarii in sus contra gravit. 0 . Se observS cd aceastd cotare se face in functie de forla nccesari invingerii gravitaliei. N. urmd. umerii pot fi ridicali ambii sau numai unul.lr lombard. 2.biale (interne) pot indica inegalitatea gambelor rrltr l Irii(:iorpl.lr.rrttxs'upra subiectului care std in picioare intr-o pozitie olli.itz de hidrartrozd . cdrii contra gravitatiei Ei la rezistenta maximi opusA rniscdrii.o zifiir ntr r sctrl. din cauza hipotoniei fesierilor 9i abdorninalllor'. U.rind anumite r€pere in rap'ort cu verticala sau crrtrrp.rr. Putem palpa reperr.care ne in'dici tensiunea maximd (pre- 10(r'0.rrrlr. sau asimetrici in sco]ioza: . plica din sp. NUL . .irlii .ozd\ Iordoza. r.Absenfa contractiei.lllam. crf.tt' . I .anddri put('m face bilantul muscular ai oricdrei grup.a d. 7) .cazia bilantului nus. anl.ei (cind existi o Iortir mai mare de 3).ritd.cttlovensiune. in coxa-vorum esbe mai scurt). MEDIOCRU Soo. BUN .cular.

90" SubscaPularul Pectoralul mare Bascularea induntru Rotundul mare . Circumflex C?. mugchii ce executd rnig. N.:NERALITATI Mobilizarea. C6. C2 f spinal l ilolt. ca metodS de examinare. A.30" Romboidul Pectoral mic PlexuI brahial Deltoidul mijlociu SuprasPinosul C5. N. SuPrascapular C5. Rotundul mare 80". f ramura poster. c7. N. folosegte miEcarea pasivd. CB. C6. mijloc. DOTsalul mare C5. Circumflex C5. c7.iu Unghiularul omoplatului Dorsalul mare I Pectoral marc ) Pectoral mic I Dinfatul mare Pcctoral mare daca bra{ul participl activ ln migcare Trapezul prin cele 3 fasci'c. c6. verteb. Musculo-cutanat Coborirea 4-6 om Indirect prin traclrune pe humerus Proiecfia anterioari 4-5 cm C orac o-brahi al Plexul brahial Cu pitrticiParea col.. tcttpttlitrc llr rltrl. N. cB. c7. Circumflex C5. vertebrale Adducfia bratulrrl prin fata vru spatele crlrpului Itroicc[ia ttttLorioarh 900 120' 150' 180' 20". 5 cm la unghi extern 8-10 cm la unghiul super. Pectoralul mare 9i ansa Pectoralilor C5.30" Dorsalul mare Rotundul mare c6. Dorsalul mare antreneazd omoplatul prin frecare Bascularea in afard {l-10 cm la unghiul super. Dorsalul mare C5. N scapular SuPra- Dorsalul Deltoidul anterior rnat't: fascic c5.e mobLlitate 5 cm la unghiul extern LJMARUL Abducfie activi Abducfie Pasivf. Trapezul Dinfatul mare Unghiularul omoplatului Vezi trapezul Plexul brahial Plexul brahial Ei cervical Plex cerv. SuPerior gi inferior aI subscapularului c6.drian Ionescu care epuizeazd aspectele mobilitdtii articulare. N. Vorn ardta insd gradele de mobilitate pentru fiecare articulatie.rLcrioarA 1800 20". comparind-o cu migcarea executatd de un membru sdnitos gi plecind totdeauna de la pozitia anatomicd 0. Rotundul mare C5. N. Pectoralului mare 9r ansa Pectoralului C6.carea Articulalia gi felul miscd. cu particiParea omoplatului Abducfie cu pnrticiparea . qi nervii care o cornand5. N. (:r)1. N.ol.t:fie Postet'l{)irt'it cu anI t 'r . C6. C6.REEDUCAREA FUNCTIONALA (it. C6. cB.rii OMOPLATUL Ridicarea 4-6 cm Trapez prin fasc. C6. N. t t . N.crisd 'de dr. N. N.rrfltt I rrtorrrrft 80" Deltoidul fascicolul Posterroi: 90" SubsPinosul Rotundul'mic 80"- C5. C7. Prolocfia pxr. C6. t t 'e c i te n t. t ramura poster. Circumflex Proiecfiu po'sterioal'lr +-:) cm PIex cerv. C2 f spinal Plexul cervical 9i brahial Plexul brahial Gradele d. N.ltt p x Lt't'rtir ll.Gimnastica articulard" s. Pentru sfudierea Ei cunoagterea mobilititii articutare recornanddm lucrarea . C6.

C ubi tal C 7. C6. N. D 1. CB. Dl. C8. D l . ' l r . R adi al R adi al R adi al Lungul flexor aI policelui C 8.or Cubitalul posterior inLombricalii terni qi externi Interrosogii palmari Flexorii degetelor. r r s i lg l o b a l d rr rlt'Actc'lor (il1(. Cubital N. D l . N. N. N . N . R adl al c7 Extensia. c8. Cubital C7.r I rrr rarl ia lii Primu'l gi al 2-lea radial Palrnarul mare C6.A t. C ubi tal 90" Palmarul mare Cubitalul anterror Prirnul radiai AI 2-lea r:rdial Cubitalul posterior c7. Medi an I n cli rr. MuscuIo-cutanat gi ramura inconstantd a radialului C6. profunzii lneroalia C8. C 7. D 1. N . 7 ' I C .r rt' l 't l ttti t Itrl tttrHi t A rl ortlt l rrl i l i l t-l i l C 8.xi i r gl obal 6 a rh.30" Su pin afi a Bicepsul brahial Scurtul suptnator Extensorul comun al degetelor Extensorul propriu al policelui Extensorul propriu al indexuIui Extensorul propriu al degetului mic Interosogii dorsali Interosogii paLmari Primul gi al doilea Scurtul flexor C7. M IINII l . CB.Iui mare Articulalia 1l tt'ltrl migcdriL I rrcl i nafi a ctt l rr l i t l i r Gradele cle mobilitate 450 MuEchli Cu. Me- C B . N . R adi al R adi al . C7. N.*t. It'l r. CB. C6. x i . N. C 8. Median C8. Me- Scurtul extensor al policelui Lungul extensor aI po. N . Dorsalu. N. D l .t.t l i rl l ngi r Iti tl r.rl rr rl t'A c Irrl rrt ttl rL c pt l i l ri l l 'rr l rrtrA . Medi an c6. C7. N N. c6. R adi al A l r r l t t r 'I i a 1 l 1 'g 1 . c7.lilcarpoI 'l l r r n A i a nd ) 15". N.)RALITATI 29 Articulalia Si felul migcdrii Dorsalul mare COTUL Irlexia cu antebratul in supina!ie Flexia cu antebratul in pronaUe 150' Bicepsul brahial BrahiaIuI anterior C5. N . N. C6. c7. N. dian N. Radial C7.licelui C 8. N . N. c7. C ubi tal l i 'l r. C7. CB. CB. N.l . ramurd a medianului C5. N. Medi an C 8. C ubi tal si abductor scurtul al degetului 5 C B . N.' i A rl ott. Radial I t l x l r . N.2E REEDUCAREA FUNCTIONALA (III]NI. Radial C 6. Dl. N . ia coplr Pronafia 5"90" 10" Tricepsul brahial Rotundul pronator Patratul pronator C7. Musculo-rcutanat C5. R adi al C 7. l c lo r A r h l r r r 't r i t 1l j rgr.nstrr rl r. dian N. C8. N . Interoso$i anteriori. t miin ii cu r l t ' g r ' l t . N. c6. N . CB. C 7.bi. superficialii. Radial C6. Medi an C 8. I I I . N . Radial C 7. MuscuIo-cutanat CJ.l o t' 150- 200 I'r onafia * su p i n a f i a cu r o 1 : l r t i ah u m e r u sLr lui . D 1. l t' in tin se 270" C B . C6.l tl or (mel r l t'rrrpo-f al angl i l ni ) 90"-100' C 8.Ittl ul ttr.taluI anterr.

N. Crrural L2. S1. 31. 51. N. PICIOITULUI f l n x l r r t l o r sa l i r Gambierul anterior Extensor comun al degetelor Ext. murd a rnusculocutanat.atic Fe53. RamurA a sciat. 53. 51. Cubital Gemenul inferior Marele fesier Ineroatia L5. L3. L5. N. FCs r e L 's u p e r i o r L3. N. 51. 52. L3. $oLDULUt I. L3. N. 51. N. L4. 51. 51. 51. L5. Cr'rral L2. al dgt. N. 53. 52. N. 51. 52. peronier lat.135" 10' 15' Dreptul anterior Fesierul mare Semitendinosul Semimembranosul Bicepsul femural Fesi'eruI mijlociu Tensorul fasciei l^+^ L2. L5. N. L4. N. srer superror L4. N. popliteu ext. mijlociu gi mic Fesierul mic Tensoml l^+^ fasciei I l t > L i r { i a e xte r n d . L5. N. N. FCsier inferior Alt't'rc. prop. L3. L4. N. 51. RAmurd a tibial. 53. N. PoPliteu intern L4. 52. Adduc!ia coapsel Itotatirr in te r n d it co. Ramur6 a sciatic. N. N. L4. L4. 51 L5. FEsrer superior L4. 52. L5. Sciatic L5. 53. N. Fesrer superror L4. L5. N. Dreptul anterior Cruralul Vastul intern Vastul extern L4. L4. Median CB.crlsia la ('()l )lI L4. L5. t ( r ) i l p se l 45' Obturatorul extern Obturatorul intern Patratul crural Piramidalul bazinuiui Gemenul superior Scurt. 53 L5. 51. Colateral al cruralului It'l cxi l r - CONUNCTIIUl. L5. FEsrer superlor L3. 52. 52. Crural L2. Ramur6 a tibial. N. 1 t 'l r r l :r Triceps sural L4. 51. s25s3 . N. ant. 51. L5. Sciatic N. 52.'lexia coapsei cu piciorul intins din genunchi F lexia cu genunchiul indoit Extensia coapser Opozantul policelui Opozantul degetului mic Inerualia O6. L3. Ramuri a musculocutanat. L3. peronier lateral Lung.120' Psoasul iliac L2.i felul miscarii Opozifia policelui la degetul mlc ARTIC. N. 100' . rl. Cr-ural Rototia cu gambe tn flexie ANTIC. C7. Il. ObturaS2 52. Cru-^ I Bicepsui femuraj Semitendinorsul SemimembranosuL L5. L5. S1. Il. ant. IA. Sciatic L4. Sciatic L4.30 REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI 31 Articulalia . L4. Obturator. L4. S T L2. N. RA. N. L5. N. mare. Sci. 51. sl. 53. N.v I acfiva Pasivd 130' . 52.rpser Cei trei adductori. N. lA. L5. 51. S1. l|. Sciatic L5. ramurd a sciaticului L4.:xl.

al degeteior Interoso.m'urd a plantar. .brici numai cu dirtt' tlin ('xilnr()nele o. comun al degetelor Tricepsul sural Gambierul anterior Gambierul posterior Ext. Ramurd a plantar. L. post L5. post. Ra. Adduclie cu rota{ia intern5 a piciorului cu a j u to r l r l m e m tl r u l u i o p u s. intern N.. s : l u i n o b < ' z i tl rtc .ffis- 32 REEDUCAREA FUNCTIONALA Articulalia felul miscdrii Grad. N.flexor comun al degetelor Ltrngul flexor prop.et.(.s Abduclie cu rotalia externd a piciorului Lungul peronier lateral Scurtul peronier latreral Peronierul an6erlor Ext. propriu al deg. inrli. Ramur5 a plantar.deget. 1 N. N. 51. 52.crvirk. 1 InterosoEii dorsali Abduct. post. irllr'l. ii $ s.t' p..ilpocialin cazul tr:atamentului in afe.cliuni cardiova. 51. extern N.erio. N. N. Ramurda tibial.ntru aparatul locomotor. extern N. Ramuri a tibial. Unele din aceste rubrici sint lirkr.'++. L5. I Garnbierul posterior # Inerualia L5.ene oe le facem p..irur u. extern ( 'r r 'l r r r l t i a ::e so r i i l e p e n tr u scr i p e to te r a p i e . S1. in (:ursul tratamentmlui.sit(' il1 r. deget. M r r l r l l i z r r r ':a AbducJia degetelor Arltlucf ia rlc{el clor I)<'rrlru inscrierea diferitelor exam. Ramurd a plantar. aJ..dic. 1 Scurt.ele d"e rnobilitate Muschii Lungul . abduct. RAmurd a tibiai.sculirr"r'.rnitorul tip de fiqd care conline ru. extern 51. Ramurd a plantar.biective ce se fac bolnavului la anumite int.ii plantari Adductorul deget. 52. aparatul respir lt or .

pentru redoare de genunchi $i sold bilateralS. Aparat mecanic G. Posturd la cadrul cu scripeti. Suspensia membrului inferlor.ilizarea membrului inferior cu aiutorul membrului iuperior. Zander. barele . la cadrul cu scripeti. Mersul intre paralele.Mob.

l [ 0 7 8 t) l 0 ltr.Mersul cu cadrul cu roti.i :r o ta ti e i n te r n d r .at. Stanea .civil5 Ocurpalia Sexul M F I )onriciliul l)krgno.ca tratament ll*. Prenum'ele.stic l*.ECVENTA Lutrrr I X .rescurtdri.r'orrurndlri la externare FR. vom C : cap Tr : trunchi U :u m i r n :b r a t AB : antebrat Ct : cot M :m i n i D :d e g e t g :gold P:picior Cs : coapsd 6 :g a m b d FISA DE TRATAMENT Nrtmtrlc | )rrkr nagterii Posturd pentru flexia dorsald a labei piciorului. astfel : : inainte de efort I D : dupi efort a b tl : a 5 6 r r .e .proieclie posterioard suP : supinatie Ir r o :p r o n a ti e spatiul rezeyv. . gENERALITATI Pentru incadrar'ea inscrieu'ii in t\'currge la p.1 i " a d d :a d d u cl i e : flexie ft ext : extensie r .a : proiec{ie anterioard p. t 4 [ i l 7 i l 0 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 B1 9 2 0 2 L 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 L .p . l . r'cc<lmandd . la scindura articulatS.r o ta ti e e xte r n d p.lnfl78t)10 Ziua 1 1 L2 L3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r 1 1 L2 13 14 15 16 17 18 19 20 2L 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r l t .

ciorului.lui sd atac. de amortizare qi de ilnpulsie. tocul (celciiul) pdrdsegte mai lntli solul I'pol manginea externi a labei pi. pentru u.n scurt timp. irnpreuni cu extensia genunproiecteaz6 trunchiul inainte. laba pici'orului fiind principal al elanului posterior. Frin desprindere.l (un singulpicior de spnijin) gi perioade de sprijin dublu (ambele picioare pe sol). 'piciorul migcarea de inaintare a corpului. prin tricerpsul sural. ambele migclri tllnd controlate gi frinate printr-o contractie exoentrici a trisura-I. -hnttcat6 clnd talpa se desprinde de sol. .ucceisiune de. Faza de impulsie incerpe c.perioadei de sprijin poste"ll0r. uici avind rnaximum'de indoire. MERSUL ln tirnpul mersului existd o s. separate intre ele de rnomentul dc oscmenea ho -. de impulsie. Meillc.Ftlt'lrllt.pe partea antero-interni a capului primului rnetaIttulun (la degetul irnare). in fala corpului. dupd care labei bllltatea rpiciorului in intregimre prin relaxarea brusc6 agaz6 se lfrtu I rcelbragi mugchi. In continuare. Specta'llst.faza de arnortizare. Contactul cu solul se ia rnai intii cu rn'arginea 0frului illtlrnA a la. cu atit extensia piciorulttri I lnclltimintei . cind piciorutl se gdseqte inapoia lUnruhlului gi se indoaie treptat. Aici trebuie mentionat: cu cit este mai inalt. Ia care se deose|rkndu doud faze. pe rnisur6 ce se apropie de f. este de oscilafie a piciorului nesprijinit. apoi cu intreaga talpd.REEDUCAREA Pe verso FUNCTIONALA OENtsRALITATI In perioada de srprijin a fiecirui rpicior se disting doud hr c: . prin contractia muqehilor ai garnbei. gi mai limitatd Extensia lentd rpermite o derulare postero-anterioard a ItbEl ptciomlui pe sol. se di posillterc-externi picion-r.faza. Extensia articulatiei t'arsiene.ind piciorul de srprijin erste Ia gi tine pind tra t'erminarea . Intrr cele doul faze. tibia se inclinl hdnle.pasul mai scurt. Faza de amortizare incepe odati cu a$ezarea piciorunui pr sol. gi tine pini in momentul verticalei olnd cor:pul se g5s€$te deasupra picionului de sprijin. antrenind o flexie a genunchiului.bei piciorului. De amplritudinea extendepinde lungirnea pasului.e solul cu cdlciiul. La luarea conta. D.ctului cu soltrl. prin inertie. iar ultimul rimine |JnlJtnut .perioade de sprijin urnilatera.fuza pasu'lui post'erior. .

c"entruL de greutate aI corpului ercs'cutddoud urciri gi doud coboriri . cea nuli lnalt5 corespunde momentului verti. b) momentul verhicalei . laba piciorului penduleazd dupd ce a pdrdsit solul gi cade in ecvin.pasul posterior. In peiioada de oscilatie : . se intinde treptat..REEDUCAREA FUNCTTONALA OENERALITATI 37 .imnutlsia. (dupd Ch. .ul oscilant trece de momentul vertica'lei. . T?unchiul Ia rindul ]ui la rnentinerea uneri 'pozi{ii bune in ntersului. prin risuciri stinga-dreapta.use in acdlargitirnp inainte 1 l ).ul. 5 in timpul mersului ilg. Descornpunerea sagitanlS a mersului croqu€t). . Lipsa acestei pozilii a labei. s8 12 3 t. Mlpcarea umerilor gi a bazinului ldupf Ch. In concluzie fazele unui ciclu de rnigcare pentru ac€laqi picior vor avsa urrndtoarca sucossiune : ln perioada de sprijin : .. Centrul rd'e greutate executi gi oscila{ii laterale. simultane cu cele Inului.calei. lnainte de a lua contactul cu sol.stepaj". laba se ridicd prin flexia dorsa.faza parsului anterior.pasul anterior (fig.amortizarea. FIg. iar coa mai joasd momentului sprijinului dubl\. 9). 9. dd nagtere Echiopitdrii numitd .r (fig. tt. Curba descrisi de centrul de greutate al corpului in timpul In aceastd fazd oscilantS.ciclu. Du- Fi. Ducroquet). 10. insi in s€n6 opus (pasul peivian). Asffel la fiercare braful gi piciorul opus sint d. cind picior.ant . In mers. din cauza muqchilor mai sus amintifi.momentul verticaleii pentru piciorul de sprijin . 8).[[ rdati de contraalia mugchilor antero-externi ai garnbei in special garmbierll anterior.g. 10). . cind tea corpul'ui tnEce de pe un picior pe celdlalt. L Fazele mersului gi amprentele ptrantare.. c) fuza de impulsie. . a) faza de amortizare .momentul verticalei pentm rpiciorul oscil. gdsindu-se in extensie in momentul clnd va lua contactul cu solul (fig. in timpul fiecdrui .

Sprijinut pe piciorul cu aoest defect nu face decft genumahiul in r.npuJ.de r5sucirea in afard a virfurilor picioarelor' Pasul este rnai mare cind rdsucirea este mai micd . Parezele gi paraliziile mtrgchilor rnembrelor inferioare dau modificdrri ale pasului normal.pg1q ^py:lind g[rli un sprijin in ligamentele posterioare.trleepsul -sural gi peronierul lateral (extensori). iar piciorul 'bolnav are numai faza de pas anterior. cu cdlciiul sau cu toatd talpa. iar in f:'a yq. determini de asemenea scurtanea . indoirira ldului de.mbrele rnai 'lungi dau un pas mai rnane .piri'le specialistului in reedu'care funcfionalS. sau pfur.peronierii.sau qoldului. SuIbrd rhh ln pasul posterior gi deci pasul este scurrtat .lt in mersul p.de 'unghiul de deschidere al. Cind se ia cu cdlciiul. Impulsia o face numai piciorul sdnltos. pasul esd scu"_ prJn lipsa extensiei . unele . Toate forrnele in care se intilnegte mersul patologic au fost descrise de Ch. . Pasul unilateral se datoreazd produrcerii unor fracturi sau piciorului dureros.ecurvatum. . Din cauza suferintei in articulatiile g. . .licaLi. Pasul cosit este intilnit ln hemiplegii. . Pasul l5rgit il gdsim in tulburdrile de echilibru. cum este c\orect. Din acest motiv pasul este scurtat.leznei.ebuie's6 se-adaptcze Ia lungimea pasului f5cut ou piciorul bolnav. atit in pasul post'erior cit gi in cel anterior. In par. astfel: .de lungirnea rnernbrelor inferioare. . -. lipsind deci rularea tllpii. .de felul cum se ia contactul cu solul. la copii ^ $nd_incep sd meargd.ischio--gambierii. iar laba piciorului cade in <lcvin. I"ungimea pasului dePinde : . 1.chi pasul anterion atte scurtat prin lipsa flexiei coapsei pe bazin . gamba cadi si ride sohrl. parlea opusd pentru a permite pendularea picis_ spre inainte intins din gerruncrhi . Din a:lrza extensiei girmbci pc coaps5. rlminind cu greutatea corpului pe piciorul sdndtos.psoasul iliac.cidentat . Pasul tirgiit Ei crr genunchii indoiti este intilnit in boala Parkinson.scurtul peronie-r Si gambierul posterior.uJui. ta bdtrini rpind lncep si foloseasci bistonul.e-I duce repede inainte fdr[ a dep[gi nivelu] celui'Ia1t. Existd Echiopdtdri ireductibile. Flexia gambei pe ooapsi nu se poate . Pasul scurtat. Bolnavul pdp te pe toatd talpa. Bolnavul avanseazi numai cu .aoestui muq. MERSULPATOTOGIC Modificdritle pasului normal dau gchiopdtdrile. . Mersul eiste sacadat.llza piciorut cfnd se revine pe piciorul bohrav. piciorul sdndtos tr. neparticipind la irnpulsie. La acrelaqi unghi de dqschidere me. existi anomalii ale pasului rnai des intilnite gi care intrd in preocu. pentnu . h. Se simte acfiunea tnioepsului sural care facne rprlJinul pe talpd sd fie pe rnarginea. Ducroquet. jrnunchiului . pe car. sirnte mai mu.e teoren ac. deci ie rcurteazS. Lircrul sc. . Mersul cu genunchii indoili.care nu trebuie ameliorate (artrodezele) gi altele care . Glezna nu poate .REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI Arnplitudinea gi viteza rnigcdrilor de trunchi 9i din centura scapu'lo-humerald sint legate de arnptitudinea 9i viteza miqclrilor membrelor inferioare gi ale bazinului. fd'rd extensie.alizia .pasul este ceva mai l'ung datoriti extensiei c'ornplete a gambei pe coaPs6. membrelor inferioare din articulatia coxo-femural5 .piciorul bolnav. Astfel.pot fi corectate.cuadrieepsul. bolnavul duce piciornul plegic prin lateral cu rofafie in iurul picioru'luti sdnitos.pasului.extern6 tot tia. .*t ct ry poate_compensa prin flexia rnai pnonunfatd a coap_ q9 bazin deci ridicarea genunctri.

-tarsian6. firi a le incruciqa. A MERSUTUI DE REEDUCARE 2. o altS coborire rnai dificili decit prima. la cei cu (picioare balante).poate adduga un troliu fixat de plafon care gliscaz[ pe o gind odatd cu inaintarea bo]navu1ui.Soarca de .aren'u .aza de . finind searna de afectiunea gi de posibilitdtile fiziologice. cere un cvadri.-i" alie afecliuni este din ce in ce rnai pulin folositS.ul anterior Si ertensorii propriu gi comun ai degetelor.t Urrndtoarea .exie . Barele paralele sint fixate de .si. Deplasarrera din litpsa actiwnii tricepsului sutral. 06Ps mai puternic.e. sau datoritl redorii genun. Ia rel'uare'a picior.. in paraliziile extensorilon coapsei . iar la coborire antr€intinde itilorul"i 9i ilraz6 muscu'Iatura de frinare' Piscina igi motiva funclionalitatea in sechel'ele de poliomhfite.te din grcutatca boln. bastonul insolind piciorul bolnav' Planul inclinat. bastoane).impuJsire. scard. Scara.asare ale centrului de greutate.pd talia bolnavutui.pte 5i balustradd. pe scaunul fi.u:i capitol am aritrat 'car:e sint dirrectiile de depJ.po. fi. Prntotipul care se folosegte ersteo imitatie de scari cu 'citeva 1t'g. instalaliile de purirficarea apei. sau prin hirnruri :rxilare. sau.rnci cind nu se rpoat'ementine sing. cu posibilitatea de a .lc. Clrjole cu sprijin axilar permit mersuil pe'ndular. Ia o Itltl mai mari de manevrare.nrchi.pe verticald.ur Ei sI dca o mai mare siguranti in tirnipul rrnersuilui intre bare (foto 7)..salutane". Aoerste'apo't fi : oonpului nu se poate reraliza .se indlfa gi l6rgi du. La aceste birrc pa'ralele se . in f. se poate incepe reedu'carea rmersuhri.cirje.. Aceste aparate pot fi fixate (bare paralele.ceputul acesf. se deplaseazl' cu uqurintd cu pentru cei nttc'A i*pi"gere.podea. Laba cade in ecvin. c6ea ce Ie face nerentabile' n de mers fdrb sau cu roJi' Cadrul de mers flrd C"drol -construit din metal ugor 9i cu o mare stabilitate' este !Otl.garnbie.el bolntrv aducindu-se lingd el pe aceeagi treaptd. . In reeducarea mersul.rrnini migcdri dezortdonate din tru. . pnecu'm -ri T^TllTf. . La in. Ei . Aglfarea dc trrrliu sc face prin cipdstru'I Gli. Mersul pe plan indinat antreneazS articuLa urcare msre'te flexia dorsali a labei bth-.plan inclinat).Gt puu"a forie in brale 9i posibilitatea de odihnd dln rPate (foto 8).cu scaun de odi'hni are posibi.a rgarnbei.t".atefase extensi.ooborineca progresie este cea cu pagi . picior ecvin sau paralizie a cvadriceprsului cu ge'nunchii ln fl.fie a cvardricepsului .REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI 41 .arre in pasul post'erior de irnpuJ.. in sazurile de : redoare in flexie a coapsei. MIJTOACETE Odatd su tneoerea bolnavului la pozitia verticalS.urdfixatE pe podea pe rmuchia ingustd care irnparte'pista de mers in doud qi obligd .sson.1t:"1-Tt-tlY^91 mai intii cu pi'ciorul sdnitos.ui la spastici se utilizeazi gi o scinrd.chiului gi scurtdrii rnenlbrului . c. bolnavul va folosi succesiv unul sau rnai rnulte aparate de sprijin pentru mers.bur. superioare sin5inituU"i"1"t de acei bclnavi care au rner-nbrele fractuli ale dupS mersului reeducarea se folosegte in h*. determinatl de tul. Bb si'rnilar6 :u.inainte. tendon'ul trui Achile.?b"..iti. Apare mi.bolnavul spastic sd duci picioarele normal. cel bolnav adus apoi . La inceputul rrc'educirii urcarea sc[rii se face cu piciorul sdndtos.: sint ioarte cbstisitoare. Troliu-l are menirea sd preia o par. itng6 lltdrnativi.c.inapoi. Ca accesorii are sprijin axilar. jenunchi qi qold.:ea dT". .e (rniopatii).pi*.avului atr. unui amputalia in frfmbrelor inferioare 9i lllcruului. Se prodr. Ia copii.fraplo[ii sau sechele dupl poliomiCli'ti llfaruul cu Pagi alternativi. DepJnsdriJe anorrnale dete.mobile (cadru de. cadnurl de rners cu roli gi .rnens.

i. 3.uina "?pabl are totu$i cu mina s].[i miE- miinii' fird Migcd'ril-e d".REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI Timpul 1.9i"P""iy:1" tlitatea sd execute d. Se inainteazS cu un baston . Mersul in doi timpi se realizeazi astfel : piciorul opus' simultan. dupd paralizii siu traciuri ali mernbrelor inferioare.F: f6getele lri iirnitate.pt.r rr.llti . trei sau doi timpi : fr Bastoanele pot fi de mai m.. Cu Timpul -cu pas inaintea celuilalt'p'icior' deja deplasat' baston Mersul cu un baston.get .'"rini.i"piot1i". oonstif. -qi. bastonului opus picioTimpul 4.rc--Prehensiune. in toate din'ec!iile.cu ce l d l a l tb a sto n ca r e d e p d g e g te p i ci o r u l d e j a d e p l a sa t. [J. TimPul Timpul Timpul ii-puf Bastonul se duce inainte ..' Timpul 1' Se inainteazl' cu bastonul 9i piciorul opus acestuia cu un baston celSlalt 9i 2. Cind bolnavu.ste organul oel mai inteligent al apan'atului loco- formeazS' are tT:le J.I se depleseaze cr'.^E] se menline atirnat in aer' chiar oapabil s[ se aga{e-.hensiunea este rrli$oanea ou c1r€ ry^ "'$e T!.-.* lu*"ii"*ri. Cu celdlalt picior pin6 in dreptul rului. E. Basionul inaintea piciorului .ulte feluri : P"qt9" trepied..€re'ga""t"t".1{1. 2. Piciorul sinitos se duce in dreptul bastonului' dus inainte pi mutarea greutetii corpuTimpul 1. Piciorul bolnav in dreptul bastonului . la deptrasare. Timpul 2. PREHENSIUNEA sa fac19.5.. pind in dreptul acestuia.t prlmcle zile de viat5.:..' Timpul 2' Apoi cu piciorul opus bastonului T i m p u l 3 . Mombni"t tp'*ioo eu toat'e3rti:culati11-e= =Fi a.-p""rtt . Piciorul-sinitos lui Pe el .Bas. * r€surge J.ela. . 4.a rnersuJ in patrnu tirnpi : Mina e. *-pI"" .pirghiile. . avind o bazl de sprijin anai mare decit bastonul obignuit .*"#ili.1i1"tu+i Mersul cu doud bastoane.tonul ajut_a Eltn"lrul rreeduoare a rnersului. In cazul folosirii urnui singu'r se mersul slnitos piciorului 9i p""t"t rcesta -" va fi linut Jurealtz'a in patru. . Timiul 3...se poate faoe in patru sau in doi timpi. q..s -de abdu'clie'add]9ft 1: ^:"-?1:? de miscare limitaie la simorpl'a QUca.. Pr€. Bastonul se mutd mai inainte . Piciorul bolnav in dreptul bastonulur' 1. in perioada de ..r*pur.g""al -i*rri.

dar poate mai degrabd sd fini obieotele.o p o z i rn tu l d rg t..*.) rnare.:.1. Dtina se deschide . degetelor 2_5.rd-1 ni.ea miqcdrilor miinii gi a fontei tron prin re.uceze. In I" funcfie ruicii. ""p.:.cd munca este o necesitratevitald...carea de Flexia degetelor este realiza.r. Onnzifi.g t..tu i u i .. cu participarea degetului etc.qchii flexori ai degetelor prirnesc stimuli tactili gi proprioceptivi.siunil.l'ltili'li .u .P.Apucare o.trr€lui : . Lexorul a 2-a falangd .i..t9.i """"'hji si ".r_..asau terapia furctionalS ajutd Ia recuperarea miqcS..:T::.#j': -_ interssosii policcl.hrt. nrnfrrn.ii*'. Adduatria degetelor "' *".tolul .c'rweazii Diferitele ale rntls.ii dorsa]i d"r.citare.pentrru prima falangd _.. pentru sc[rtrrl evfahc^.P\r'rru degetelc .falangele degetelor 2-5 .'.o"p*f -ur. deoarece mu.polict 'urru .de interoso. ilti?...1-t€{9p111 _raEnga .. --inteross5ii dorsali.+^*.).i5 gi de interosogii dcpJast'irzi 6.Apucare irutre degete a obiectelor mici.:'':.continui cu ergote. Odatl oibiectul apucat. (hirtie. ffffii1.a capi.it aJ pentru l.Apucare palmard globald.are un rnare efect psihoLogi. nu-i mai poate lasa.rulra qr^an+.educare funcfionald se . parricipd r--4erurvq : 3.i.regte bolnavilon intr-o activitate produc'tivd.l aJ forilar.r ^r.e care druc Ia antren...t". Acfionalii d..ferici.vit5. solicitindu-I sd ..i"a." *:ll"yoli -.J:ffllT 3"'effs:'' po.. ral anga' p".creeze. prima falangd a policslui .. police-znder spr€ virful .Afectiuni nervilor p'eriferici". forrnc dc paralizii ale nervilor care in.::::^i. migcirile miinii gi in special.^.se dep-laseze. prin seclionare sau zdrobire. ln cazul de mai sus prehensiunea se realize.""_ ..atartci bo.' trr partea lateral5.er.ttoo"prl-u falangd - a - ffiiL t"l:Tj degetelor o realizeazd : trixor al polic.ceastS cauzd. dar de dimensiLuni rnari (carti). Munca .rnf^..-. r.ffi ...a o fac : t l d i . a 2-a falangd a "o.arreagrupelor musoulare gi a articulatiilor lezate.:.j#f Y i'1::. ln toate formele de hemiplegie.lmari.lnavul iese din apatie.azi fdrd particip.^:^r _.rapie. bilete).ar. fdra ilnitd la majoritatea h&bf"_ .' .police. plate prindere se folosegte penhru obiecte mici bilete etc. . din lipsa extensorilor degetelor.rii.lti. Ajutindu-l sd J.r*i .tdde : .'rtt-' r cuprinde ii. folosit6 pentru obi'ectele cilinrdrice (ciocan.tu l u i maTe.xuensori Irllrlo se desohide desohide obicctulobicctul pr' pentru d pentru po' . si rdspundd de ceea ce prorducre.i..elui.:ifxtensor Polic'elui.il. i ""o. pentru a 2-a faiangda poli- -- interqsegii. Pornind. .ui.-r Opozifi. la mr. policrlui fle xo r d d-d a lr e ^ 'Lrq poJicelui.nii sint tulbunate sau abolite.ti manual. Ergoterapi.. din lipsa extensiei degetelor. foLosinrd diferite acti."iri'. pentru degetelor. . adductorur. rnu^:ctril care dcpiirst''..i..rilor defi. MIJTOACELE DE REEDUCARE A MIINII - ERGOTERAPIA pulin. se unmS. i"Tu .r :^!:nt"u Scu r fu l - r if. Ac.area dagc'ltului rnare. fieristr[u Ie deforfdrd 'a . fiexorul arp-rr. . bolnavul nu poate prinde obiecte'lc.a ideea .Apucare intre police-ind.biecte rnici (bani. rna (figard). migc6rile mii. . ln afecfiunile sistemului nerwos 'oentral sau ale ne.i... .eastd .chii miinii le vom pnezenta J..area Datoritd acestei activitdti s-a const. dimen.s dimen. vilor motori peri.c asrrpra bolnavului.eugim sd-i reddrn increderea in poslbilitdtile feluri de apurcar€ : fiexia degeteior 2_8.v.i. pcntl.?f. T' t.exr€nsor "flJri?"iii:ffi.interosogii... Recuper.''"u.u-se de l. rungu :."' si .. uit[ de suferinta sa gi se incadreazi mai uqou'in viafa norrnald.I REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI O grupS irnporta ntd de mug'chicontribuie apucar€.. angrren.].o p o z i rnu m lc .Apucare in menghind pentru obiecte plate.Penlru-degetele pa.. miqcarea de extensie se pierd' Din a. - pentru degetelc 2-5 aclrir. ae iunjr".

.Atirr.Eoir.rea 'unui bec.lesu.ria . cot'ului.ifa.r:rului se ne.rni+cdrile su ruloul de zu. .rSs. . unei c5rfi.tul pe o pinzd agezatd vertioal .1ggil . terapia prin mruncd are influenfi comportamentului social aI bol.a.ea Pentru antnenarea degetului arititor : . patis€rie . Pentru antrenanea degetetror : .rularea fdcS.thirbire. .scis. Ergoter.a bate run ou. smbitori etc.e speciale dotate cu rnaterialele neoesare Si s'ub srq)x'avqgherc.lefului.a folosi o ling:. Pentrnr antrenarrreaum5.scris J. scris . devine rnai aom'unicativ 9i dornic tde societate. .a unaptre gi a vdnsa apa dinrtr+un pahan. $edinfele d.e suflat .gelelo.cu folosirea fierdstrdului . za}rdt. .rn-r1ba.sI intuoduce degetul intr-un obiect gdiu. .a urnipJ.cintat J.mbcdrile executate la ta.ingirarea rnir. carlon .rularrea f5cilefului.periOr.olS.ecup. . . .u Ia instnumente d. Pentrru anfuenanea cotului Ei urn5. .b cu guruheJm. . Japte rprins etc.i. .rrea .ea unei rnanete . .tricotat.r pe o sfoa.coaf. gi degu.sd bati J.acrnui personal de specialitate. . . Mai mr:lt. pictat. . Pentru artisuJatia miinii : .rurrba. Gsstul ales pentru firesare lrucru tmebuie sd irrtenqseze mugchii sau articulatiile lezate. impingerea gi trager.rd J. . .sd apese pe butonu.rului: .fotrosir.crOitOrie gu 'a.filmpld.Bpucanea obiectelor diur ce in . iar durata fiecdrei'a este de o ori .api:a rcontinud proomuJ de r. aoordeon sa.ea foarfecrlor la d.nat.rid'ioarea gi cobor0r"eaturor obiecte.e ergoterapie se planificS de 2-E ori pe sipt5rnind.ul la anaSind . .ea fier5striului . Penhru migcarea de promro-tsuprinatie : lnviirtirea ruloului maqinii de scris . . .erea gi la golirea unui vas ou . miinii gi degetelon in cazul mernbru'lui Su.si founnezeue numir [a discuf tehfonului. .a pian.folosia. .lnSr. .rit .o ord gi jumitate. _.apucalea unor o'biecte mari pentnu a Ie simfi ou mina . efectuindu-*e pentnu aceasta chiar migcdri din unele activitifi care sd acfioneze asupra umdrului.invirtir. .er. . .uJ.REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI gi asupma sale. pe pex€te vertiCIal .ce mai mici : monede. orez etc. .rnaSi tenjsul.modeliri cu plastilini.bloul cu bi-tre.dresenat.rd . Se desfargoardin ateli.ea iunui quru.a rnagind . .gerea de orbiecte agezate din ce in se rnai sus'.rdesenaf.scr.are inoeput in gedin@le de reednloame.f6in6.oornandd: sau pi:ctatuJ pe gevalet . rpieptd. .I soneri'ei .a magina de scris sau pe clapele pianului.rit.urd.grdvit.navuluti .oedulsarerecup€r. .

festd prin ederne.r.ps. Cdutffnd si tneoern peste aoeastd rrezistenld se pot intindeq"i ale firbrelor musculare.contracturd iar cel antagonist fiind relaxat se atrofiazd.l aparat gipsat sau prin osteosintezl chirungicald. Migcarea p.nrfluenfd ars'uipr.izare fl cea de dup5 eliberarea articulatiei. GENERALITATI Fract'trrile sin't tra'r. cu avizul.tul ortoped dr.ai bun'd a rcgiuniir reispective.avonabil circulalia d. . se ilomandd practicarea gimnasticii respiratonii pentru preveniflr unor conaplicalii lruImonare. La virstnicii irnobilizati pentru lungi durati Ia pat. Perturbarea circulatiei. deoarrecese aflS in star.a locuJ fracturii la adulti. poate pnovoca bol.rului.osbale.ui. Influenfeazd f. fractura influenleazd di.fi.ectiv. de a. nu deterrnind redori mari. Cu cit arbicuJatia de sub lorcul fractwif este-mai apropiatd de frashurd cu atit redoarea este mai mare.rind astfel redoarea gi rezisten{a tnvins.rata de irnon'ilizare depinde de virsta gi starea bol:rar.si. iar la cel imobilizat.are gi de aderente. Dacd este tinut irnobiLizzfi in pozitie forgat5. tulburdrile circu'latorii sint mari.urlui.i dtrreri Ia care va reac{iona t corntnacfia muqchil.oci hrdnir.ctrl lrachrrii este determinati de fracturd gi nu'de imobilizare. de tipul de frraoturd.e de .cirrcul.ste lungirnea Iui normald igi pdstrreazdtonicitatea. gru. cit 9i antagonigtii sint in repaus. Astfel in articula{ia de deasupra fracturii.pul rnurscular intirs pe.ugchiului imobilizat. for.care. Dl. REEDUCAREA FUNCTIONALA iN TRAUMATOLOGIE A.cei cea de intoarcere. Orfanu Ion).gi intrraarticulare gi perturbdri ltonii.a de sulb lo. Fracbunile neoesitl irnobiliziri in aparat gipsat.n care este imobilizat rnenabrrulfrarctwat are i.uei. hitpertrofier.osteoqrcnoz[ gi nr.rurgicale. oasele su. Tratamentul fracturilor se face prin rreducer. Dupd sco-atereagipsului se inrcepe tratarnentul prin masaj. In tirnpul iirnobilizdrii s€ pot efectua exercilii active cu llembrele iibere.bil. pentru fixar.Masajul reLaxeazi.or oa.itate os. Aplicat ins6 oopi'i sau J. atele sam interwentii chi.atonicitifii muscuJ. lipsitd de contractiile m. - . ipoarte avea ca rezmltat Atri in osi. 116. . dlm citeva indicatii generale pentru .ea m. DacS este tinut irndbilizat in limitele normale ale miug'chil. Pozifia i. rqperea aderenlelor. atit agonigtii. tonificare gi exercitii de reeducare funcfionald.ud s€ r€crorrr€tf.ilizarea unei articuJ.aladia Irobst€in .atii este insotitd de pertur'bdr:i in circulafie. Pot fi provocate de traum. In ceea ce privegte tratamentul funcfional al fracturilor. de obi.sutanat€ gi uneori oianoz6.navulu. imobilizarea indelungat6.care dau fragi'l.irdi cit mai pulln posi.It'erarea muqchilor imobilizafi.eta. Orfanu trage ooncl.feurdprocersul de osteo.r.eortopedicd . mS. FRACTURITE 1. de 6 luni pfind la un an.trrorozd. sau resp. de retractii ale capsulei ar:li'cuJ. Ciroatil'izarea lor va da o ma:i rnare rledoare.ocrE I'eazd inainte de 45 de zile gi se recupereazE grau prin tratament. se fic contraclii statice pentru rnugchii de sub gi.ea fragrnentnlou' osoas€.iaz6. dc' hernatoarne peri. Potrivit aceluiagi autor. De aici dr.epatologitoe . de gnosirnea osului fracbffat gi de deplasarea }ui. re rnani.2. Redorile se insta- lN tnauMeror. tulhurdri .rtel deoanece nu sint tulburiri respectivd a membsuJ.atjsrne dar gi din aaluz. In r.eginr.ea calusulmi.n'latisme ale aparatului locoimotorr cu prrcrducerea de leziuni osoase gi peri.are (dupi regr.ferit articulatiile ce se gdsesc deasupra sau sulb locul unde s-a produs.atorii irnportantre in pa.neaarticuJa{iei de strtb fracturd insd. Imorb.tifircd mugchii gi ii ajutd si-gi acd elas'ticitatea gi tonwul.perioada de imobil. medicului. Muqchii se atrof.acd redoarea in artirsulafi.rticulatiei.o.re panticipi la miqtcdrirle a.

FRACTUM CTAVICUTEI Clavicutra se fractureazd i:r cdderile pe mini cu braful in extensie sau ire lcnrif.tii.udinca. ln cazuJ confuacfiilon rdflexe din partea tmor grupe de mugchi se recomandl lusrul cu rezistenti. In felul acesta se obtine rel. La crele fdri deplasare se recomandl imobilizarea prin bandaj. consti in exerci. ctr rnipcdri in toate sensurile.brat) (fig. 12).oeston exerci.l pentuu artieuJafiile mici sau cu saci de nisi.rroer. prin jocul fragrrnentelor osoasc Stinil : 1.axarrea mutchiului contractat. 3. Brafele indoite Ia umeri: rotarea lntr-un sens 9l ln celdlalt 5. pentru grupa de mu.r. Migcarea actiud.urile dirrecte pe claviculi. 2. incepind din a treia sd.atul.antagonist6.ea fracturii.ajul cu fir metalic. ) Fig. sprijinit . 4. tenrperratura apei fiind de 37'C. Brafele pe lingi corp: ridicarea lor prin lnainte sus gi revenlre.eza artera sau verut subclaviculard gi plexu. cu nlgcdri acttve) Tratamentul postural se ap1ic6 mantra. migciri libere gi cu rezirstentS. pentru tonificarea gi cigtigarea mobilit6fii arti'culare. existd riscuL de a se il. crescind treptat l. Se va ar/rea grije ). .fii Uiber. brafele intinse pe Iingi corp.gchi . de nedoane a urndrului. pentnu arti.mobilizare precoc€ cu rniqciri active. se executd cu braful rnigc6ri active in toate sensurile. ordat6 cu cledarea dure nilor. Pentru tonificarea muqChiului deltoid sau pentru evitarea atrofierii lui.a dozarea a. In fracturi'le cu dqilasarea fragrnentelor osoase se indici cercl.p. Brafele libere pe lingi corp: scuturarea lor ugoar6. in functie de reacfiile bolnavului. exeruitii ou ingreuierre gi contracfii izometricre.ialicarea brafelor prin lateral (abilucfie) cit pemlte articulafia 'mirulul. Mobilizarea se face prin intermebrufului. impingtnd de v r.Posturi in abducfiepentru articulatia u mlrului DE OMOPTAT 3.pe spdtarul scaunului sau La cadrul cu scripefi (c:u ajutonrl frflnghiei gi al sprijinului pentru . ln acast sens se executd migcdri active de ridicare gi coborine a umerilor.sivi poate avea efect corrtrar. FRACTURA ln <azul acestei fracturi mobilizarea este reoornandatl incd a 4-a zi de la producene. Din aceasti pozitie specialistul mobilizeaz6 omopl. rse neoomandd tratamentul de posturd cu bratul i:r abducfie. $edinfele vor fi scurt'e dar repetate de rnai multe oni. Biirle-kineto s'int indicate pentnu.REEDUCAREA FUNCTIONALA tN tnaunnaroloclE PBOGBAIUUL I (dln a 3-a eiptdminil.l brahial.12. Botarea umerllor intr-un sens gi in celtllalt. cerrclaj sau bandaj. In ambele cazuri se poa.te lncrepe o . In cazuri rane. scipefi. indiferent de felul cum a fost te[. B.ful inferior spre coloanl In cazul mobiliz5r:ilor pnscoce ale fracturilor nereduse chirurgical.sulatiile mari. cfigtirga'rea mobinitdtii arficulare. [n timpul'unei zile. cdci oiboseala exae.e. 2.ptimini de Ia 'prod.

gi de git chirurgical. antebralul fiind tinut la verticald. . Greutdtile 'ce se atirnd vor fi mici. din cauza reactiilor osteogenetice. pe rind.ulcat cu fata=n sr:s. tinind cont de neactiile bo-lnav. F RA C T U R A D E H U ME R U S REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE 53 COTUTUI 5.scripe(i. Aceste pozitii le va relua apoi sub formd de m. se utilizeazd pozi.rile pasive 5i eEanfa vor .segte in perioaida de nepaw. in cazul cd arre tendin[a de a se deplasa impreund au .tendinoase gi ligarnentare. In fracturile de cap radial. ia'r intre gedin{e braluJ este fixat in eqar{a.bolnavurl. executatd ]a cadrul cu .gc5. Mobilizarea se face cu mi.ou presiuni 9i vibratii pe mug'chii . Mai trirziu rni.cefei qi ai spatelui gi rnarsaj vlbrator al muqchilor supraspinos.i. sau osteoarnelorperiarticulane. . pronafie-supinatie gi cu efect mai mare .sebila .i inlocuite treptat .ul deplrtat de rcorp.igcare liber[ qi cu rezistenfd. ln cazul .crurnductie.Mobilizqrea precoce incepe chiar din a 4-a zi de la producerea fi. C(r posturd.carearde pron. r[6]nsrrul tininrd braf. reeducarea incepe imediat dupd consolidarea fracturii gi scoaterea gipsului. antebrat. 'datorit[ reac{iilor capsulare. se r.rii fixe. este afe. Pentru posturd. carre Ia rind'ul lor vor contrirbui la reeducarc. abductie-adrducfie gi cir.o-s'u'pinatie. firacturi ale cirputrui (oupugoarei) La radius se pot proidn-loe sau colului indeo. pronatie-supinafie.te ori p'e zi. cu rezistentd datd de greutatea cu care s-a mentinut pozitia.uni cerute de activitatea cotidianS (sa se ajutc dc br"at).arpa ruqoand a trundliulrui de partea brafuJui. folosind sprijinru:I pe perete sau ipe .n directia abd.rile actiive vor trece rde linia umerilor. Migcdrile vor fi active.trreptele sc6.mentul de posturd.i cru a.apoi se executl activ rniScarea respectivS.i mai greu de invins. timp de 75-20 minute. Aoeastd posturd se folo. in poziliile : flexie-extensie.ctatd rnig.acturii.ce mai frecvent Ia adult. Tratamentul. tractiunea se face paralel cu patul.ri leinte.cfi. ln fracturile de cap humerul pentru evitarea redorii articulafiei scapulo-humerale. dupd o prealablli baie in apd cald6.ecomandd imobilizarea bratului in abductie la 90" (folositd din ce in ce rnai rar). plus vibratii pe punctele dureroase.chiloze in cazul irnobilizirii cu cotul intins sau aploape intins.ou migciri active comandate . cdci rertriactiile . Fraoturile de cot dau redori importante. bolnavul este c. avinrd o pernd intne oot $i tr:unrchi. se va 'rlrmdri dim spatele . .ui pozitia acestui os gi se va fiixa cu un deget. la distanfd de locul fracturii : la umdr.rile di. de 0.n trunchi.durerile au nai oedat gi corutd in mi$cd. cdci vor miri redoarea (Watson Jones).copii. executate de bolnav : flexie-extensie.cind bolnavul nu-gi poate mobiliza articulatia sau cind recuperarea rnobilitdfii intirzie.a evita compensd. Nu sint indicate atirnirile la bard sau purtarea de greutdti. Dupd terminarea unei pozitii se face o micd pauz6. cind .la adult se pot face manevre de masaj. braf.apoLfizeti 'coronoide.5-2 kg. Da.bratul in migcarea de abductie. iar cea a .ttctiei. mai rar.ului. FRACTURA F. Se recomandd ca aceste rnigcdri sd se execute s'irnutrtan qi c'u celdlalt bra!. Ca miEcdri actiue se recomanidd balans inainite-inapoi.cdri pasive repetate de mai mul. gi an.f.dacdsint executate in apd caldi de 37"C. ce se produce prin retractia mugchilor pectorali gi retracfia capsulei articulare in partea anitero-inferioarb.und. specialistul fixeazd cu o mind braful pe pEt iar cu cealalti rnentine pentru un tirnp antebralul bolnavului. manual sau cu ajutorul scripeliior. subscaptrlar gi pectoral (vezi Per'iartritele). ln cazul fracturilor de cot tratate prin aparat gipsat. se indicd trata.Cu scop antalgic se aplircd m.ca'psutraresint mai puternicc .cd la copii nu este indicat masajul. i il ll .l este mai in virstd.tia in abducfie pnogresivd a bralulu.svls. tracfiunea se fatce spre cap.ractura de olecran se produ. MigcS. astfel : pentru postura de flexie. Cu cit bolnavu. iar pentru cea de extensie tractlunea se face spre picioarele bolnavului.asajul pro. cu atit mai precoce va fi mobilizarca umdruluri.f. Pentnu a nu antrena gi omoplatul in ac. precum gi la ceafd gi spate. pentru . u-niqcdri in special i.eastd rnig. lprln inc]irn. In arnbele situalii. inainte gi dup[ mobilizare. in scopul intinderii bratului.I 52 4.

deci.ctive libere qi miqcdrile de pronafie-supinafie executate cu antebratul flexat. executate liber apoi cu rezistenfd opusd manual sau prin scripefi. PROGRAMUL II (tlup6 o pregitire in api caldi) MilNll ARTICUIATIEI 7. Obs. cu In fracturile deplasarea fragrrnentelor. tratatd prin osteosintezd. i DE ANTEBRAT 6. ioarte uqor gi de dorit in apd calde. care se confectioneazd irnediat dupd scoatenea pamsamentului. Aceeaqi pozifie: flcxia gi cxtensia antebra$ului. cu braful flexat Ia unghiul permis de articulafic. Ridicarea gi mersul sint autorizate numai dupd 10-15 zile gi daci nu sin. dacd s-au diminuat durerile.mpresie vasculari prelungitS. dupd care braful este imobilizat in atele bivalve.-------Fr-'t REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE i Pentru fractura de olecran. gi linind seama de re?lctiile bolnavuiui. evitindu-se in felul acesta posibilele fenomene de co. 1. la recuperarea ei trebuie multd atenfie qi rlb&r"e. sint permise miq'cdril'e cu membrele inferioare incd din a 4-a zi. prin exercilii cu'rnembrele inferioare . FRACTURA 3 luni se tr€ce Ia reedu.Dupi o imobilizare de . imobinu este prea lungd. schimbatd la 3 orre. cildurd). se recornand6 reeducarea in pat. Iiber apoi cu rezisten{i. Intereseazi oaseleradius gi cubif. contracturii reflexe- -e.l cu manevre blinde care se intereseze membru-l intr. lpentru a nu risca o deplasare a hernibazinului. Culcat lateral : flexia antebrafului pini la limita nedureroasi cu menfinerea acestci pozirii. FRACTURA Dupd o imobilizare in gips de 3-4 siptdrnini. 3.i pozitie: flexia qi extensia antebragului.car''ea migcArii in special cea de pronosupinatie. Reeducarea se intrerupe in caz de reactii inflamatorii (rogeala. Se pot preintimpina aceste fenornene folosind postura de flexie gi extensie. Culcat pe spate. iar cu vibratorul se fac vibragii pe mupchiul bicells. cu braful sprijinit pe bancheti: extensia antebrafului pini la limita nedureroasi cu menfinerea pozifiei. reeducarea este ugor de realizat. pentru a elimina migcarea de rotalie din umdr. 13). 2. cea rnai compromisi. apoi cu rezistenfl manuald. ridicarea gi mersul in cirje 9i fird sprijinirea piciorului de Fig. in cazul fracturii Pouteau-colles. iar cu vibratorul se fac vibrafii pe mugchiul triceps.eg : efieuraj gi vibratii. Vibrafiile se fac in sco'pul inldtur5rii ce apare in urma migcdrii. gradat. Vorn ldsa bolnavul sd execute singur aceste migchri.us. gezind : pronagic-supinalie. Fracturi de bazin' partea fracturii. reeducarea se incepe cit mai devreme. 5. 13. OASETORMilNll $l A DEGETELOR 8. manual sau cu ajutorul scripefilor.t exagerate durerile. iar in timpul noplii numaLi postura de extensie. ca in cele Malgaigne sau Voillernier (fig. folosind masaju. Existd riscul ruperii cahxului gi. 4. manual sau cu ajutorul scripefilor.@_ in cazul fracturii oaselor bazinului care nu intereseazd articulatiile (sacru sau cotil). nurnai dupd 30 ztle. Din acest motiv se r€cornultd atenlie din partea specialistului. oca 2-3 sbptdmini. iar reeducarea deja cind calusul este fragil. Se vor intrebuinfa pentru posturd doud valve de gips. Pe lingd postura de flexie-extensie se adaugd miqcririle a. Aceea. Dupd 60 de zile este permirs rnersul cu sprijin pe ambele picioare. FRACTURA In Iizarea i:rcepe mandd cazul fracturii oaselor miinii sau ale degetelor.

FRACTURA ln ln bazinului gi rinilchilor. dace durerea apare mai tiriiu. reeducar€a in'ccpc devrneme. La persoanele in virstd. tar 2/3 din aceste cazuri se intimplS in casd. antrenind gi brafele.in cazul fracturii cu deplasare. Migciri de respirafie. rnersul ln cirje f6rd sprijin pe picior este permis dupi 3 sdrptlmind. membrul fracturat este ldsat de cele mai rnult'e ori liber. cea a goldului fiind rnai putin atinsd {vezi Fractura genunchiului pentru exercitii).t1 T 56 REEDUCAREA PROGRAMUL FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE III (pentru perioada de imobilizare Ia pat) r 1. Aparilia durerilor la mobilizare poatg fi semnul unei . cu riditcarea precoce in fotoiiu. .urile de col Jemural (dr. 3. se in'dreaptd mai mult asu'pra Recuperarea rnobilititii articuialiei genunchiului. in fracturile transcervicale sau trohanteniene. care permite o lecuperare rapid6.. revenirea cu expirafie. tirintl tllpile pe pat. Clement Baciu. Programul dc lucru pentru reeducare es. Tratament€le cu cobalt. atunci se trece treptat la reeducarea mersului cu cadru. La fel cu celilalt picior. FRACTURA In tratarea acestei afecfiuni se respccte aceleaEi indicalii ca gi in cazul fracturii dc bazin. Epifiza proxima!. cirje 9i baston pe miliura rerducerii durerii. R"adu). folosind cirjele. ceea ce permite o mobilizare activd rpnecoc€.deplasiri i fragrnentelor osoase sau. 2. fapt care Culcat pe spate: 1. Ridi. 6. Picior peste picior: extensia gambei piciorului de deasupra. Sprijinul pe piciorul operet se poate face dup6 100-120 zile. Dacd bolnavul in virsti nu suporti '$ocul operator. Tratamentul.te sirnilar cu cel folosit in reeducarca fracturii de bazin. Picioarele intloite din genunchi.iar cu sprijinire dupd 'I D ZrIe.carea in picioare se rnealizeazl' f-6r1 sprijin 'pe picior. La tineri. lndoirea alternativi a picioarelor spre piept. Migciri cu laba piciorului in toate sensurile permise de articulafie. plus colul femurului nu este invelit cu periost. Ghemuirea alternativi. ln fr:acturilc opcrate. 2. prin inainte. PROGRAMUL IV (pentru fractura operati) Fractura de col femural se produce mai ales la persoanele virst6.f[r[ incdrcituri Ei cu evitarea migcdrilor de rotatie gi abducfie. ln lipsa protezei se recunge ila osteosintezd iu plac6 $i cui.din culcat in pat. fird a aEtepta consolidarea fracturii (cu'pseudaftrozd). fixate prin broqe 9i cuie metalice. l DE COTIT 10. in cazul fractunilor transcervical'e se indici proteza de qold (vezi Artro'plastia de gold). ln fracturi'lc lLirir dcplasarel nidicarea fdrd sprijin pe piciorul in cauzi cstc pcrmisi 'dup[ 2 sbptdmini. ln fra'ctura de cotil cu deplasare sau fdr5. folosind cirjele axilare. irr'tirzie pro'cesul de sudare la acest nivel. Inspiratie odatd cu ducerea brafelor peste cap.d a femurului este cea rnai prost hrinitd. 4. DE COt FEMURAT 11. rAze X gi chiar cu cortizon ar favoriza fracf. pcntru il permite o modcllirc rnai bund a noului cotil (cavitaLea coti'loidd). dr. Picioarele intinse din genunchi: rotarea internd-externl a intregului membru din articulafia goltlului. tllpile sprijinite pe pat: depirtarea genunchilor fdri a provoca dureri. 5. dupd 35 zile. indici o necrozi a capului femural. a picioarelor la piept.

6.rticulatia genunchiului. inspirafie apoi expiragie cu presiuni pe coaste. . Contracfii de cvadriceps avind piciorul intins gi sprijinit pe pat.sc lrateazd prin osteosinLezd cu placi gi cui sau prin imobilizarc in aparat gipsat. FRACTURA Fractura de diafizii lcrmuralS. pe pat : depirtarea 9i apropiersr -:-9.:fi. se pot facc nurnai contrac{ii slatice pentru cvadriceps. 5. se efectueazd exercifii de mobilizare a genunchiului. Aceeagi pozitie de plecare : cu palmele sprijinite pc coaslele inferioare. Bolnavul se poate ridica din pat. din 3. Tot aici trebuie amint. 2. 5. Flexia-extensia labei piciorului. Piciorul bolnav agezat peste cel sdndtos. ?. PROGRAMUL VI (pentru fracturl operati.lciiul spre Sezutfl apoi intinderea ei. In irnobilizdrilc in gips timp de 3-4 luni. Extensia piciorului din gold. Aceeagi pozifie de plecare: extensia piciorului din a. pcrforind deasupra condilului femural (in fracturi simple gi fdrd deplasare). apoi revenire. Flexia-extensia piciorului. care este iniloit genunchi : extensia gambei piciorului operat. Flexia gambci pe coapsd gi a coapsei pe bazin. finindu-l intins din genunchl 9. tlucind cilciiul spre Sezuti. 4.REEDUCAREA FUNCTIONALA 3. Dupd eliberarea piciorului. Abducfie cu piciorul operat prin alunecare pe pat. Ac. Operafia se face su. cu tendinfa de a silta cllciiul iar spafiul popliteu si se apropie de pat. 4.oce a genunchiului. dup5. Culcat inainte : indoirea gambei pe coaps6. SfiniI eu mninLle spriiinite de Pat : 6. a piciorului intins din articulafia 9ol- 5. f5. cu efect asupra redorii car€ s-a instalat. B. dului. Flexia gambei. avind drept cauzd aderarea maselor musculare la calusul diafizar. cu coborirea din pat)' C u l c a t p e sp a l e : 1. c5. I .rii. TN TRAUMATOLOGIE PROGRAMUL V (in primele zile dupi operalie) Culcat pe spate: 1. Rotarea interni-externd. cu ajutorul spccialistului. se recomandd posturd gi rnigcdri active gi cu rezistent5. il. DE DIAFIZA FEMURATA 12. 10 zile de la opcrafic 5i cu sprijin dupd 3-4 luni. alternativ cu un picior pi cu cclilalt. Genunchii indoi{i. carc sprijini piciorul in timpul miqci. Indoirea alternativ[ a picioarelor spre piept cu ridicarea tdlpii de pe pat.b ecranul televizorului. De asemenea. Rotarea din articulafia Solilului a intregului membru inferior (intern-extern). Ghemuirea piciorului Ia Piept. Prirnul procedeu pcrrnitc <l mobiLizare prec. Picioarele indoite eu tilpile genunchilor. :J. tdlpile sprijinite pe pat: respiratie diafragmaticS.rd sf.itl operalia cu introducerea a 2-3 tije pe canalul medular. Contractii u9oare de cvadriceps cu piciorul intins. Ridicarea piciorului lateral. Inspira$ie cu ducerea brafelor lateral . se sprijine pe picior. 2. cxpirafic gi coborirea brafelor pe lingd corp.este exercifii pentru recuperarea genunchiului se pot face in apd caldi gi apoi la marginea patului ori la cadrul cu scripeti.

ea se face prin osteosintezd cu fir rnetalic (oerrclaj) gi cu sau fdnd imobiliz. apli.a aderenf. 14. In c'azuLcd genunchiul a fost fixat in extensie in ap. una anterioar[ gi alta posterio.are in aparat gipsat.e de rnobilizare a gem-mohiului. Fractu.cer.iind rnentinutd in pozifie de . pe scdrita de extensie' . in lungul piciorurlui.aadul{i in cdderjJe dkecte pe gerlunchi gi este urmatd de hernantnozS. Masajul nu va atinge locul o. Posturd pentru articulatia genunchiului' dup5 fractura de rotulb DE PLATOU TIBIAL 14.ioterrupie). consolidarea ei se face greu.60 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE 13. in fracturile tritate pnin gips.errnisdin a 10-a zi. FRACTURA AceastS fractura este intilnita atit Ia aduiti.e zil-reic doui gedinf.ci pe supmafetele tnchl'eei fernurale.pe aoa. apoi extehsia continud cu greutdti de f. Tot in acrest scop se aplicd oorn-pr€se de gheati (crr. obtinind doiud jurndtdti. cit 9i la mai bdtrini. pentru a impiedica fouvnare. genunchiul este imobii-i lizat 6-9 siptdmini.perat.tulei. flexindru-I gradat in aEa feJ.ard. Reedu. formind articnrJatia Jemuro-patelard. in cazul osteosintezei. Mersrurlcu picionul iimorbilizat in gips este p.tre ligamentul rotu-lian.a Ia 70o gi nu mai mult. fd. f.elor.at dnrpd opera{ie. FRACTURA DE ROTUTA ln fala articulaliei genunchiului se afld rotula.ac.Redu.arat gipsat (cca 5 sdptd.carea functionald inoepe irnedi. pentru a nu compromite formarea calusului. la cea intraarticulard extraarticularS' greu decit la fractura Tratamentul.rd i.r:ade rotuld se pro'duoe fresvent J. perrtru a elimina gi impiedica hernaytroza. ca dupd 3 sdprtdrnirnisd se ajrrngd cu flexi. prin masaj care sd stimuleze cirroulafia. Se va eli. Ea alune. Din a l}-a zi de Ia cerdaj se va faoe tratarnentul posturari al rro.mo'bilrizare.mlni).cd. Se va Fig. In fracturile operate imrobilizarea pe o atelS dureazd 3 sdptdmini.bera piciorul gi se von f.g.cat . se reourge la t5ri*ea gipsuJ:ui bivalv.psi.

16).a 4-a sdptdminS. In cadrul rrgeducdrii funclionale a genunchiului.62 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE 63 Fractura de platou tibial este insotitd qi de hernartrozi. miEcare a . -se fixeazd ambele picioare cu fringhia trecutd picioarele' tr-un scripete. sau extensia gambei cu ridicarea unor greutiti din pozitia cu gamba flexatd. Migcarea activl se incepe foarte devrreme. Bienfait recomandd migciri uqoare de flexie-extensie executate ru piciorul suspendat. 1. cu ajutorut fringhiei care trage acesteia' al capdt datorita greutd{ii fixate la celllalt pe picior este permis numai dupl 3 luni' ln Spriiinul ^ci' moUilitaiea genunchiului este incd redus[ se vor cagul exer. Pe genunchi cu sprijin pe palme : ducerea gezutei inapoi.va insista gi asupra extensiei genunchiului.ctii statice de cvadriceps. Cele mai indicate migcdri sint contracfiile izometrice. Greutdtile se vor fixa de gheatrd sau in cazul c6. 15). Mugchiul cvadriceps se atrofiazd foarte repede in afectiunile genunchiului. Tonificarea lui poate incepe din a 3-a . .cu contra. In aceasti situatie. culcat cu fafa-n jos. La cadrul cu scriPeti. Exercitii chiului pentru recuperarea mobilitdtii genun- . care determind aderente intre suprafetele articulare.suft'r'it o oarecare alterane' Fig. greutdli'le sint fixate la un capdt al fringhiei (fig. 16. Pentru recuperar€a flexiei genunchiului recurge'm -la traIa cadrul cu scripefi' Manual tamentul de posfuri. rrccstecontracfii se incep dupd scoaterea firelor. ln cazul fracturi'lor o'perate. prrogresia h'ebuie sd ducd pind la posibilitatea urcdrii qi coboririi unei scdri. miEcarea se execute la cadruL cu . articulatia este eliberatd dupd 3 sdptdmini dupd curn arn vdzut mai sus. accentuind flexia din 'genunchi' (schilare) I Pc' genunchi : a$ezal€a Sezutei pe cdlciie (fig. cel boln"v este obligat sd se flexeze' lntinzind piciorut "et in pozifia aceasta fiind mentinut citva timp' O a treia posturi o putem real'iza la marginea banchetei' inapoi cu piciorul in flexie.cifii din pozilii stind pe genunchi pe 'saltea : ui""t. manual "ari cu culcat din executi . folo. la lit duret". 15 Tonificarea cvadricepsului Ia cadrul cu scdpe{i Fig.scripeli. legatd Ia gtetrele care imbraci eto".se Pozitia gamba flexatd Pe coaPsd. ce Sc.sind sau ajulindu-'se de Piciorul c'el prtnmul caz. Tot penlru evitarea producerii aderren{elor se indicd rnobil'izar-'ea rotulei prin fereastra tdiatd in gips la niveiul genunchiului. din a 14-a zt. Evacuarea singelui din articulatie prin punctie se face dupd 2-3 zile de la traumatism. Cu trahamentul chirurgical. repetate progresiv.

fdrd a se sprijini pe picior. Bolnavul se poate ridica din a 70-a ir. trece la mersul REEDUCAREA FUNCTIONALA lN TRAUMATOLOGIE pe piciolui fra. 17. ajutati daci este nevoie de specialist. Reducerea fracturiior gipsat trebuie fdcutd in primele ore dupd accid€nt. FRACTURA I I i neul p. determinind fractura Maisonneuve (fig. Pe spate culcat: contracfii izometrice ale cvadricepsului. Mai- .cturd nu pune probleme speciale de tratament. Idsind gamba sd atirne in afara patului. Fig. Prin perrmanent controlul al mersului gi oblinerea unei extensii bune din genunchi. prin presiuni fieute de specialist. . 1B). pe coapsi qi gamb6. Dupd 45-60 zile. 5b7 15. fdri depiasare. Mai rar se recurge la tratam. prin osteosintezd. Aceeagi pozifie : extensia 9i flexia gambei. circulatorii tulburdrile impiedici . 6.se considerd cd . Culcat pe spate : posturi in extensie cu ajutorul sacilor tle nisip agezafi deasupra qi sub rotuli. Aceeapi pozifie: ridicarea piciorului Ia verticald cu flexiaextensia gambei. 4. Fractura sonneuve.oate ceda rnai sus spre git. 5. PROGRAMUL VII 1. Aceeagi pozifie : mobilizarea rotulei realizatd. Se cu o s'ingurd cirjd. este suficient de pregdtit greutatea sd suporte gi. $ezintl la marginea patului : posturi. se corpului poate renunfa la baston. maleolelor cu aparat Tratamentul. de specialist. folosind cu ldsarea treptata a greutdtii pe . 7. menfinutd in aceasti oozifie de citre specialist. Culcat cu fafa-n jos: posturd in flexie. cirjele axilare. apoi cu bastonul canadian. mai Rd-. Fractura bimaleolard Dupuytren. merge poate MATEOLELOR 16.cturat se face gradat. folosind Fig.. Faptui cd accidentatul se poate deplasa cu aparat gipsat gi deci atrofia musculare.picior. iar gipsul se scoate dupi 75 zile. indiferent cum a fost redusd fractura. 18. pcntru a fopmarea edemelor. 2. iar dupa 3-4 liber. in fracturile bimaleolare mersul este permis din a 45-a zi. FRACTURA DE GAMBA Acest gen de fra. tibio-tarsiani . deci. piciorul se poat'e sprijini pe gol avind luni se insd apiarat gipsat de rners (cizmd). Aceeaqi posturi manuald. evitintl genunchiul.piciorul..entul ilpiedica chirurgicaJ.rnine de rezolvat redoarea articulaliei rar cea a genunchiului.64 Sprijinirea cirjeie axilare. 3. piciorul este fixat pentru 5-6 saptdmini in apar:at gipsat de mers. ln cazul fracturii unei singure maleole. cu tije sau aparat gipsat.

dorsali . dac6 este ldsat liber. cepsului impulsie. fractura afecteazd functia labei gi piciorului in pasul posterior. 19. se va actiona asrlpra triPentru tonificarea musculaturii necesari la mers in faz. rduaind-o in flexie dorsalb (fig. fdrd ajutor. Bolnavul agazi talpa pe pimint cu virful in afarl (rotat extern). Posturi in flexie dorsali la scindura articulat5. Pentru activarea circulafiei de intoarcere se aplicd masaj pe piciorul fracturat tinut in pozitie ridicatS. Mobilitatea acesr. FRACTURA Vom aborda in lucrare fr. supinafie-pronatie. Posturi manuald pentru flexia a Iabei piciorului.i se face fixind cu podul palmei cilciiul boLeavului. este necup€rarea in fractura Dupuytren. 4.tarsiene.ri de flexie-extensie a labei piciorului cu rezistenfi gradati opusl de specialist. Bolnavul se poate ridica fdrd sd se sprijine pe picior. iar cu sprijin dupd 3 luni. Yibromasaj pe mutchiul triceps sural. DE CATCANEU 17. cu laba piciorului.T 66 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN TRAUMATOLOGIE PROGRAMUL VIII 67 Ileeducarea functionald dupd fracturile ma. FRACTURA Produsd La acest nivel.sd. l. degetul mar"e va fi mobilizat in pri. 3. dupd 10 zile. pentru a evita migcarea de flexie din gleznS. Mai delicatS. libere.ste ce1 care face ultima impingerii. Migcdri de flexie-extensie executate de bolnav. specialistul se va ocupa de recuperarea articulaf iei tibio. in momentul ruldrii tilpii In special degetul mare er. iar in caz de miogelozd a tibialului posterior. sau la scripeti. 5.leolare este mai ugoard. La coloana torracald se produc frecvent fracturi ale corpului vertebraL sau fracturi-luxafii.mai ales cu luxa{ii. Pentru intinderea rnuEchiului tricepsuL sural se aplicd tratamentul postural. in a. irnpulsie pi el pdrd.segte ultimul sotul.a de sural. unde din cauza pozitiei fetelor articulare avem de a face . Fricfiuni uioare pe mugchii gambei. 6 Masaj uqor al gambei. Dtlpd obtinerea unei mobilitdti norma'le se r€comand5 exercifii cu rezistentd. Miqcirile de lateralitate gi circumductie sint interzise. 1g). pe care n-o poate face. la pedala cu arc (foto 10). fr-icfiuni mai puternice pe acest mugchi.i tratate chirurgical gi cu blinde(e. METATARSO-FATANGIANA 18. Migci. Dupd scoaterea gipsului. tratatd cu sau fdrd osteosinlezd.fara gipsului. Ca manewe de rnasaj se aplicd fricliuni u$oar€ pentru rrelaxarea muErchiului scurtul peronier. Aoestea se pot efectua numai in cazul fracturi. Acest gen de fracturd se produce prin tasare gi aste rar intilnitd in regiunea cervicald.e-i articulatii fiind redu. Fig. Mobilizarea cdlciiulu. mai putin manual gi mai mult la aparatul de flexie dorsali a labei piciorului (foto 9) sau Ia scripeli. 2. De aceea. miqcarea de impuisic in faza pasului posterior nu se poate face corect gi pasul estc mult scurtat. avind piciorul incdlfat cu gheata cu talpd de lernn. avind incilfatl gheata cu talpa de lemn pentru creqterea tonusului muEchiului triceps sural. datoritf.mul rind. VERTEBRATE COTOANEI 19. iar antebraful sprijind planta gi apasd laba picioruJui. FRACTURA Fractura de catrcaneu.acturile coloanei vertebrrale fdrd leziuni medulare. peronierilor. poate fi mobilizatd de la inceput prin rnigcari de flexie-extensie. redorii din articulafie.eaunui mers corect .impicdicl executar. din laba piciorului.

andd. . bolnavul se poate ridica pentru a se obiqnui cu mersul in pozitia lordoz-atd in care-l tine corsetul de gips. linia umerilor trebuie s5 fie inversd cu 'Iinia bazinului. . di.obilizate in aparat gipsat. bolnavul s-a obignuit si meargd fird torsiuni din trunchi. Progra.ptd. Pentru corectare sint indicate exercifii de mers cu rdsuciri de trunchi . In fracturile compltcate Si im.t[ mai frecvent iar cea prin tasare laterald. PROGRAMUL IX (in cazul tasirii simple a vertebrei) 1. Pentru muscula.ciri cu membrele inferioare gi ridicSri de greutdti agezatepe abdomen. il riiticd de pe pat. Culcat cu fafa-n sus: specialistul. 20).din sd. Stinil : rotarea brafelor din articulafia umdrului.cial. 2. i:r spe. Avind in rredere pozitia de hiperlordozd in car€ a fost mentinut pacientul in Ftg.mobilizarea coloanez. acesta menfinindu-se in extensie. inapoi jos. simultan cu ridicarea unui picior gi extensia spatelui. sprijinind bolnavul ile ceafd.reechilibrareo. 3. (Jdrd gtps) se reconwndd. In tasarea simpld. mai rar. o: PROGRAMUL -Lz- q:{ s:'-J in gips) X (in cazul fracturii imobilizati 1.le : culcat dorsal qi uentral y pe genunrhi cu sprijin pe palme. Fracturd de tot timpul imobilizdrii.minaa 3-a erercifzi izometrice pentru mugchi. . apoi cu partea cealalti. scoaterea gi. bolnavul va continua programul de exercifii din etapa precedentd.vor efectua exercitii de respiratie diafragmaticd. in pand de despicat lernne (fig. Se in'cepe imediat reeducarea funcfionald. coloana se imobilizeazd tirnp de 2 luni in aparat gipsat tip Boehler. avind picioarele intinse din genunchi in timpul migcdrii.b. Dupd. din culcat pe spate. Mobilizarea coloanei verbebrale continui cu migcS. fdri cornplicafii neurologice. Culcat cu fafa-n jos. De asemenea. 4. dind fracturi oominutive (mai multe fragrnen. se urmdregte re:rcorp vertebral. prin fereastra tdiatd in gips.psului : .REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE Fractura de corp vertebral prin tasare anterioand.te).e. 5. 20. Se efectueazii unele exerci{ii din tratamentul cifozei.psat. . Tasarea simpl6. in paechilibralea statici (vezi Lordoza).aceleagi erercigi. 2. deci f[rd pasul pelvian. . de respira{te ti. Culcat cu fala-n jos. ln fracturile cu tasdri mari sau corninutive. cu indreptarea spatelui. prin lnainte sus. se . este intilni.n pozifii.u . in plus se urrndregte recuperarea mobilitS{ii coloanei vertebrale.i parauertebrali y abdomi. erercilii d.i. Din cauza gipsului. cu intinderea muEchilor ischiogiambieri.e ertensie Ftentru tonifLcarea spatelui. mig. Odatd cu scoaterea corsetului de gips. bazinului .reeducarea mersului. se trateazd prin repaus Ia pat fird imobllizare in aparat gr. 3. 2. In loviturile mai puternice cedeazi qi partea posterioar[ a corpului verte.ri laterale apoi cu indoiri inainte. Jleria se eJectueazd cit tnat tirzi. bra{ele intinse deasupra capului: ridicarea piciorului gi a brafului opus.ral. apoi 2-3 luni in corset uqor. picioare $i cap. se reconl. Culcat cu fafa-n jos: ridicarea capului de pe pat.nali. Tratamentul. Din sdptimina a 3-a se incep exercifiile pentru refacerea tonusului musculaturii spatelui. Dupd uscarea gipsului gi treoerreagocului. ln concluzie: 7. executind in special contractii izometric. Corsetul de gip's are o fereastrd abdominali. fiir.p toracic . cdlciiele sprijinite: ridicarea pieptului de pe pat. qi chiar pe genunrchi cu sprijin pe palme. Stind: ducerea brafelor prin inainte sus. Gimnastica respiratorie de tip toracic se aplicd pentru a mSri volumul cutiei toracice gi iniplicit volumul respirator. prin rnigcdri de brafe.tura abdorninald se executd. nd de despicat lemne. folosind exercilii de extensie a trunchiului din pozifiile culcat dorsal gi ventral.mul de migcdri va continua 2-3 luni de Ia scoaterea gipsului.d conapletat cu elemente specifice profesiei bolnavului.erercifii.

miinile pe golduri : migcarea circulard din bazin. tuxAT[tE Luxatiile sint leziuni provocate prin deslipirea oaselor unei anticulatii gi ruperi ale sistemului oapsulo-ligarnentar. 8.?0 REEDUCAREA FUNCTIONALA 3. braful tle partea intloirii alunecind ln lungul coapsei.lt. 5. miinile inclegtate la ceafi: ridicarea gambelor in prelungirea coapselor.e vaselor sanguine. Culcat pe spate: ghemuirea picioarelor la piept. ducind la redori mari $i chiar la anchilozd fibroasi. PROGRAMUL XI (dupd scoaterea gipsului) 1. brafele intinse inainte: imitarea lnotulutr bras numai cu brafele 9i cu respirafie corespunztrtoare.l. Culcat cu fafa-n jos. bratele intinse rlin cot. apucat de capete : inspirafie. 2. opunind rezistenfi cu cordonul. Aceeagi pozifie de plecare : respirafie rliafragmatici. Culcat cu fafa-n jos. Stind. cu un cordon in jurul toracelui. Culcat cu fafa-n jos. revenire cu expirafie. Pe genunchi cu sprijin pe palme : migcar€a de va. ilucinil gezuta pe cElciie. 4. apoi cu partea cealalttr. Se executd apoi ln sens inyers. apoi pieptul inainte spre sol qi revenire in pozitia de plecare. 7. picioarele iniloite din genunchi. intr-un sens $i in celtrla.TIGAMENTARE 1. 6. menfinintlu-Ie cit dureazi expirafia" 5. Stind trr miinile sprijinite de tdblia patului : genuflexiuni cit permite Bipsul. antreninil gi trunchiul prin torsiuni. Mers linigtitor cu respirafie ritmici. concomitent. Culcat pe spate: ducerea brafelor prin inainte sus. 3. 10. Stind : migcdri ample de brafe ca in timpul mersului. 9. Stinil tlepirtat : indoirea trunchiutui lateral. articulatia se deterioreazi. Stinil uFor depirtat. intinderea la verticali gi coborirea lor. Stinil: contracfia fesierilor gi abdominalilor cu retroversiunea bazinului. Stinrl ilepirtat cu brafele lateral : risuciri de trunchi stingadreapta. 7. palmele sprijinite in dreptul umerilor : prin intinalerea pi iniloirea brafelor din flotdri sau semiflotiri. Fiind insolite gi de rup€ri al. lN TRAUMATOLOGIE 6. TRAUMATISMELE MUSCULO. 4. B. Mers prin sald cu mingea medicinalS finuti deasupra capului. Culcat pe spate. peste cap cu inspiratie. B. . coate $i cu ridicarea pieptului de pe sol. bratele intlnse inainte: rldicarea bratului pl a piciorului opus. 9. apoi expiratie ldsind liber cordonul.

este insotitl deseori de fractura cotilului.ToniJicarea nl.egi in prono-supinatie. Se pot luxa ambele oase sau num. din cauza hiperlaxitdtii mangonului ligamentar. rnern' ru.si urmat de apli. O complicafie a luxatiei urnS. Luxafia capului femural .entul de posturd in pozifiile de abducfie. ce€a ce se intim'pli prin imobilizdri intr-o singurd pozitie.usculard. Reducerea (repunerea) se face uq. Dupd localizare luxafiile sint : Luxa{ia umdrului .a lipi corpul de perete cu partea sdndtoasd. Contra acestei revirsdri se indi'cd apli. Cind are loc inapoia sternului.a evi. du-se articulatia luxati. de exernplu. mai ales la cei cu genunchi in valg. mugchiul cel mai afectat de iuxalic. in sus gi in afard.ot timpul imobilizdrii se va schimba pozitia astfel ca membrul sd st. se intilne$te la copii gi este grav5. Pentru a fixa trunchiul. folosind grcutafi mici.a muqchilor din jurul genunchiului. la care contribuie gi revdrsatul sanguin ce a'pare in articulalie. sau la capul sternal induntru. Luxafia cotului . Pc l. .cudiverse aparate ri J.oe l. dar se po.a bralul va id de o treaptd a sc5rii fixe. se fa. ln luxatiile operate. .72 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE 73 _ Repunerea oaselor in ar-ticulaJie dupd luxatie se face prin doud manevre : intinderea osului. in extensi. Aspectul sindromului umdr-mind este asemdndtor periartritei scapulo-humerale. i:: cazul cind tralarncntul se execut5 in sald.acadru.l 'cu s'cripeti. reeducarea incepe din a 4-a zi iar miEcarea de rotatie externd numai din a 21-a zi.se reahz'eaz6'. chirungul este acela care va indica momentul inceperii roeducdrii.ala i. se poate produce la epifiza humerald. . s'n v. Migcdrile se fac atit izotonic cit gi izometric. precedat .catii cu gheafd. impiedicind in felul acesta formanea anchilozei fi'broase.r c'liminarea lichidului. mernbrele Luxate se jmobilize. Irnobilizarea se face in pozifia functiona16 Ia 90'. se produce in jos gi inainte. apoi dirijanea capului acestuia in articulatie. cu manevne usoar€ deoontna'ctur"arnte. Se irnobilizeazd in extensie. Luxafia rotulei . Aici se luxeaz[ indeosebi semilunarul. A. Se poate fixa gi chir-urgical in caz de luxatii repetate.Mobitizarea se redu.di'cat irnediat dupl etriberarre.mediat dupd reducerea luxatiei 9i chiar punctii pentrr. Tratamentul luxafiilor.rului este sindromul umdrmind (Steinbrockc. Se imobilizeazd mina in extensie. Se poate luxa de mai mu]te ori . in flexie.ai cubitusul. sd nu se incline de partea opusd. Tratam. In intervenlia Latarjet. In felul acesta se cigtigd 9i increajungAnd in final l. Luxalia inapoi este cel mai frecvent intilnitS.or cind Iuxalia este rec'entd gi numai sub narcozd la cele mai vechi. rotalie interni gi rotatie externi incepc numai dup5' cicatrizarea elementeior articulare.c exercifii de abducfie.tinlui accidentat.a tratarnenrt p'ostural.r)descris la capitolul Algii vertebrale.Masajul este in.ligamentar.plicarea a. se prroduce in afard.azE pe o perioadd lungd pind la cicatrizarea sistemului capsulo.atereduce 'de insugi accidentatul. derea boJnavurlui.catii cu ghc. sau se va fix. Luxafia articulafiei pumnului. In unna irnobilizdrii se produc redori importante. Nu se va rnasa regiunea cotului. Luxafia claviculei .e. proieclia anterioard.. poate leza vasele din aceast6 rnegiune. Se recomandi tratarnentul de posturd ca in fractura cotului. Perrtrur tonificarea dcltoidului. Ca gi in fracturi. Traumatismul dcbermind tulburdri in inervaiia neurp-vegetativd a membmlui respectiv. Se recomandd purbarea unei genunchere gi fortificare.a un rezultat bun. cind acromionul rflmine intreg (nefracturat).oestor procednrori s€ \ra faoe pnogtresiv 9i la inceput totdeauna rnai uqor.ain flexie ziua iar noaptea sd fie finut in extensie.

lntorseJ.oduce ra sportivi.ligamentul colateral extern este lezat mai ran . la inceput se efectueazl contractii izornetri. ENTORSETE Tratamentul entorselor se rezurnd la tonif icarea aParatului musculo-ligamentar aI articulatiei. genuncheri etc.oeJ. in special Ia tenis -ligarnent€lor -insolitd scrim6. cu faEd elasticd (gleznierS.ea gambei inapoi.ligarmentul colateral intern se lezeazd prin rnigcarea forfatd de aMucfie a gambei (la sportivi) . . 21. ^ wteniscul este format din doui carbi'laje : unul in formd Vorn descfie pe scr-lrrt. Aceasta din urmi mai rar.ai f. Mertisrcul rupt este scos in intregirne sau nurna'i fragmentele 9i in locul rimas un nou rneniFc' liber se fonneazi Fig. . entorsele se irnpart in : . cu miqcbri active Ei active cu rezlstentS.grave.cigabe prin ruper€ irnpiedicd mersul norm.al. cind piciorul ersteincd pe ate16. 21). genunchiul este strtns intr-un pansament oompresiv Pentru a imPiedica hemartrroza gi se irno'bilizeazd . ligamentul incrucigat anteri.nese trarteazi prri^ infiltratii (Leo:'iche).erile c'edeazS 9i' cvadriceps. .tibiale nefiind egale. fird leziuni anatonrice viziibile .recvente entonse. femurali curbura condililor genrrnchiului. pentru un tirnp. In articulalia vin si gi curbura glenelor.peo ateld.e ugoa. Entorsa cotului se p'. Se irnpune protejarea articulatiei. 3. Reeducarea va inoePe din a 2-a zi de la operatie (Srnillie). meniscurile umpte spaliul dintre femur qi tibie.pe trohlee sau condili.ligamentele incru. alunecar.prin uJ. dind migcarca de sertar (semnul sertamlui al lui Rocher). citeva migcdri.r de . DuPd oPeratie.. .).oe pentru cvadricerps. RUPTURADE MENISC Dupd unii speciarligti. Entrorsa gleznei intereseazl atit .u$oane. uneori este_ de imulgeri ai6's.trasunete salu ourbnt diadinarnic.esut fibros. Extensia gambei nu se face oornpLet' dar treptat d'ur.e nr..REEDUCAREA FUNCTIONALA trIT TRAUMATOLOGIE 2. Ele se aqazd in forlnd de pann (fig. Tratamentul e. ou novo'caind . datoritd ligamentelor sale mai puternice. ou leziuni anatomiae.ste in primul rind chirurgical. Cind este rupt. cit gi maleola tibiale.or permite alu_ necarea gambei inainte iar cel posterior. Entorsa genunchiului se poate produce Ia oricare din rigamentele genunchiului : .maleola peronierS.ul se tonificS. Meniscurile in formS de pani din f.

rprgat. avind incdlfati gheata cu talpl de lemn' Reeducarea rnersului se face cerind bobravului sd ruleze' tal. ducind cdlciiul spre gezutd . .eluarre.careadupd scoaterea gipsului trebuie fdcutd cu mare atenfie. pentru lefaaerea progresfvi a muSchillui ca. pentru un rners corect.auzd.StFd cu sprijin de speteaza patului : flexia gi exiensia gambei. corectatd. avern doui situatii de tratat : clncajul simplu.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE DjL.pa de la cdlcii sPre virf. Legdnarea latlrata.cul. mentinind atela.re ne. determinatd de teama de a incdrca piciorul operat. existind riscul de a se rupe cicatricea. RUPTURADE MU'CHI ln nuptnlra de mr4clri (ctacajuil). ln cezul clarajuluui. ln cazul ruperii tendonului lui Achlle indi'cfrm contr'actii dinamice (izotonice). Repararea se face chirurgical prin suturd direct6.r. Putem corecta inclinarea trunchiului' mergind cu bralul din partea piciorului operat intins in sus pe lingd cap.flexia gambei cu invingerea rezistenfei rnanuale. .losim tr)ostura (vezi Fractura rotulei). .flexia gambei qi a coapsei. pin6 la ciEtigarea mobititdtii arti.irti""i"a'"*l-o"i1iit" pentru toni_ficarea mugchilor coapsei. car€ se tr:ateazi prin reparar''e chirurgicaln gi imobilizare in aparat gipsat pind J.cesitd un rrEpalls d. fo. .extensia garnbei la in. efectuate in apd caldd.cat cu fa. su un n'umdr mic de fibne r:rusoulare' rupte gi ca. in 10_1b nke obfinem <-rmusculaturd bund 6i puiem trece Ia mers. RUPTURA Trau. urmatl de 5 sdpt5. Din culcat pe pat se vor executa : . "orpre L. cu cllciiul spre gezutd. Pagii vor fi egali ca lungime gi ca timp de sprijin pe fiecare picior. iar r.ceput ajutatd. la *.a anrtr'e'na'merrtelor se face numai dupd o lund 9i jum6tate. Dacd tratarnentul a fost bine efectuat.rnatismele tendoanelor se pot produce prin intindere^ sau sectionare. Dupd unii autori.ta-n jos : flexia garnbei p. In caz cd extensia gambei nu se face complet. apoi fdrd ajutor. se va c'orecta mersul astfer incit piciorur sd fie intins din genunchi in faza de _sprijin anterioi. Miqcdrile vor fit numai active. Tonificarea musculard o vom incepe cu contractii izometrice de intensitate moderatd. prregdtit gi dureros. Dupd 30 de zile de la operalie mersul este corect' lntirzierile sint datorate grabei de a merge cu un picior insuficient. efectuate la pedala cu ar'c sau la cadrui cu scripefi.citeva }uni. reedtr. 5. crescind rezistenfa pe misura acomoddrii gi toleranlei muqchiului. DE TENDON 4.a rnarginea patului se executd : .picjorul este eliberat de pe ateld si se trrece " mobilizarea articulatiei genunchiului.carea mn:sou-Iard oere tirnp inde" l. va fi .re a suferit.mini de irnobilizare in aparat gipsat.a B-a zi.culare. mersul se poate relua-dupd 4g ore ae ta olperajie. Cicatrizarea ext'ensorilor se face mai ugor decit a flexorilor.a5 sipt6rnini.e oca o siptimind 9i ruptura d.e muSchi. Reedu. intr-o pozitie de relaxare a tendonului in c.

22. ln soopul eliberdrii articulafei. fixindu-se in canalnrl. CHIRURGIA 1.tiloid"d 9i carpuil femuruluri (protqza totalS de qolid). Aceasta se frixeaza d. In proteza total6.i . in ooxan:.rtr.tro.l plastic de foomr.Se neaurrge la artnorplastie in coxartroze gi anchiloze nn in pseudopozifie viciioasd. REEDUCAREA iN ORTOPEDIE ORTOPEDICA A.jul c5 ev'it6 irnobilizlrile indelwrgate J.irnitatd .bil).r se ajunge la arfu'optarsttil pentlrl articuJatiile scaltrrulo-htxneralS. ou inrloctrirea capului hurnerusului aau.auzd sint indicate pensoanetror trecufie de 65 ani.{cerste proteze aru o drurate J.lor de ool femural (transoeruicale) la peurso-ane1e in vflrstE.arstia constS in inl.in materia. rned'ular ou saru fd.l. cavirtaitea cotiloid6 ete acoperitS au o cupi vectrii cavitafi. s€ recurge Ja pro'tez5 metail.icdoel mai des la articu. interersflnd cavi.5-7 ani diin car'.ri ciment sberil. Pmteza total5 de gold se indice a.icd tip Moore' carre intocuieEte oapul femuru}:ri fracburat. hernirplegie spa. . .a pat gi perrniite o $eouperare rapidd 9i arproape de normal a articul. ARTROPTASTIA Ar. 23).rOtezi metaliircd. Mad ra. in osul bazirnrltr.ste lezat.afi'ei.col. ar1erolze 9i necoze in unrna unor bo.a (tlg. sau nurnai caprul fernurului irr cazul fractur. .e e.tatea ao.'7E REEDUCAREA FUNCTIONALA FUNCTIONALA 3.o ulde oartil. Pnoteza ma.stici ebc.Ioidian e.ocuiq'ea pe cal€ chiru'rgical6 a unei arrtioulatri ou o p. ln cazul frachrri.iilor de col feonural.i frercvent folositd este oea din vjrkrlinrm (oteJ irroxirda. cun este cazul.oe ane forrna oa^selor.oplastira mai ar"e avanta.atia ooxo-rfemurald.hozele avansate.penhu articulatia gertun'ohidrui.ajrul coti. Ar'troplastia se qpd.Ii ca : P'arkinsour. A.pl.

rea fun. mers pe bicicleta ergometrici gi cor. apoi extensia in lungul patului. Piciorul ridicat 9t snrijinit sub cilcii de citre specialist: bolnavul apasi piciorul spre pat contra rezistenfei opusd de specialist.ri pasi. care sprijinl piciorul sub cilcii. In sdptimina a 2-a se increp exeroiliile izornef. In artroplastia totall mersul se reia in a B_a _ a ll_a zt. 5o6svu1l poate s5-gi nerla aotivitatea.a Soldulu| ti.re membrurui inferior intins din genunchi. Din a 2-a sd.ptdm.are. intr-un serviciu de specialitate. Proteza totall de qold Reeduca. Dupd. 7. din a 3-a sdptdrnini.i diupd 3 llrni' p€rioadd de tirnp necesard pentru cicatrizarea aotilului (cavftntii ootiloide). Daci totul evolu. iar din sdptdmina a 4-a numai cu baston canadian. 2. 1.ucare.icre.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE ciment cop femunol ln continuanea tratamentulrri se recomrandd exeorcifii cu r.r. Abductia . fdr6 a se exag€ra.). rners cu sprijini. 3. ca tiirnp pe fieoane pioion. mersul se incepe la paralele.esiv prin executanea unui progrann acas5.u ambulatoqlu. 2. euit?. izornetrice de cuadriceps $ migcdri actiue pentru articulafia goldului. .cfionald in artroplastia goldLrlui tncepe cu mi'cdri pasive ulso. Este indi. cit mai aproape ile pat.ia care neoeisitd siparea cavititii meo:rs'ul cu sprijin pe picilor se reia numa.Iui fdrd I'egdnlri Ei cru spnijin ega:J. PROGRAIIIUL XII (pentru siptdminr L 2-^l lbotit Fig. Contractii izometrice de cvadriceps. fdcindu-se prcgr.contra. Dupd o l. la inceput cu ajutor.nd inrizi. Masajul mugchilor lesieri gi al coapsei.ezistenfS. 4.eaz6.carea musour. ln concluzie : 1. Ritlicarea piciorului intins rlin genunchi.cat rnasajul Jesierilor Sz al coa:psei.n articulafi. Di. Proteza de gold tip Moore Fig. 6. din sdptdminn a 4-a.ridi.eotarea merrsu. s" irroi"e masajul fesierilor gi al mugchilor c.adducfia piciorului. cotilodrde' In artrorplast.mp de 7-2 zile.cgii.ind se recornandd. sau cu cadrul de mers. tri'ce de cvad'ricelps. cu cadrul. 22. ajutal de specialist. 5.e se efectueazd.rea pieiorului chiar Jdrd baston (artroplasti.o. Piciorul intins pe pat: rotafia intern5-extern[ ilin $old a intregului picior. toniJicarrea cornpletd a mm'ssulaturid. 23. migcd.a.uedi. sa. 3-4 zile de la opera$i.a totald.e).n 4. de rners Sz cu baston canadian. ln cazul proiezei de femur (Moore). chiar fd"rd baston uneoni.bine se proate trece tra uroamea qi corborilneatreptelor. 3. a 8-a zi.r-rn5de treed.ale (fesierur mar. dupa B-4 zile de la operafie. din pozilii care fixeaz' bazur*ul pentru tonifi.Iaturjj ab'd'cto'are (fesie'r'ul mijtoeiu) gi extens.oapsei gi contracgii izome_.ciri a. ajutat la inceput tle specialist. Flexia coapsei pe bazin cu ridicarea cilcliutui de pe pat.

pentru qold.vitdtii ootilojde.pozitie capsuXa este Ei ea intinsd in sus 9i inapoi. IUeeducarea este de lungi duratd.ficarea genrrnchiului. Reluarea mersului se poate face dupd' 6 sd'ptd.[rLel. Va trebui dec. .ienne .e . Din slptdmina a 4-a se fixeazi piciorul pe o ateld Brown. contracfi'i izonetrice de cuadriceps' 2. diagnostioul de luxafi'e de senure prccirse 'oa : gol:d se purrre dUpi rr. pe timpul zilei. Reeducarea este similard cu cea din operafia de menisc. libere.. In cazul endoprotezei Mc Intosh.pozifia in exbensie-suspensie. ruxATlACoNGENITAIA Datonitd unei malformatii a ca.ic sam atrofic. cca 3 sdptd. Aceasta depinde de recuperarea forfei musculare.meaz[ o perioadi de imobilizarc pe o ateld.iar ligarnerntul rof. tilpile pe pat: deplrtarea gi apropierea genunchilor contra unei rezlstenfe ugoare opusl de specialist. Mersul cu sprijin pe picior s€ recomandd dupd 6 sdptdrnini gi numai dacd ex. ai copiluluri ctrii indod. Pentm copilut cane nu a rne-rs. ca gi in cazul operatiei de menisc.-S-r.ps de cel putin gradul 3 (dupd cotarea ce o facem in bilanful rnuscular). sau 3 sd'ptdmini (Watldius) .E2 REEDUCAREA FUNCTIONALA L Cu picioarele intloite din genunchi.litdfzi g enunchiuluL 3. s€ necurge la tratamentul aplicat in apd cald5.ist5'o bund ex'tensie a genunchiului. Migciri de respirafie antrenind gi brafele. IT{ ORTOPEDIE .l. alternati cu c€a in flexie.s€trnnu. Tot din a 4-a s6pt5mini se incep migcirile active de flexie 9i indeosebi de extensie. Genunchiul este o articulalie cane faoe cu ugurinfi reaclii inflamatorii. este inclinatd lntn-o parbe.prin exer. In artroplastia genunchiului se uLtlizeazd ca gi .cifii de tonificare a cvadricepsului (izornetrie).mini. Dupe operalie ur.mini. din .uri 9i inegalitatea plicii fes.pentru B zile. lmobitizare& pe ateld dureazd' 8 zile (lntosh).i sd se lucreze cu blindele la inceputul reerducdrii. . arpoi cu rezlstenfS. Se folosepte in forrnele avansate de gonartrozd. realizindu-se . Proteza totalS de genunchi tip Walldius perrnite o flexie de 90" gi se blocheazi in extensie la bo.oulalie l. Rezultatele se obfin greu.redoare anorrn'ali Je depdntarea piciorul. 2315 e:25 r-5 lnaintea efectudrii artroplastiei se va proceda la toni.ului aste ieEit din cavitrate.trxabilE 9i nu luxate. DE $OtD 2.fi . in cazul acestor reactii. 9.asat in sus Ei spre inainte sau spre lnapoi. cici numai ea va permite o extensie cornplet5 a genunchitilui' ln concluzie: t. din 3 in 3 ore. Ombr6danrle(( .umd este hipenkorf. sau chiar sd se int erup5 mobilizarea pentru citva tim'p. Cap'ul ferntr. In aoeastd .. i'ar noaptea cu menlinerea numai in extensie. genunchiul este irnobilizat pe o ateld .o oarrte agezatd pe genunlui . suprafetele articulare ale genunchiului sint dep6rtate pemnifind o mai bun6 mobilitate.pentru a avea un cvadrice. Dupi operatie.te cu o arti. Din i 10-a zi se trece la migcdri de flexie a genunchiului. luni de zile. iar dacd dupi 30 de zile s-au ficut putine progrese.ficarea cuadricepswlui 9i obfiinerea mobi. Se urrnd.rs sau endoproteza Mc Intosh). copilul se nar. care permite efectuarea posturii in extensie. depl. tirnp in care vom folosi contracfii izometric"e ale cvadricepsului.regte toni. prcteze totale (exernplu proteza Walldir.-:*l-.

eratiei. la copiii intre 1-3 ani. ln fel.erna lui Ortolani" sau cu . P.pului.tehnic. ln luxafia unii-Iatrererld.gdo greutate de 0.rnpu.epf.a lui Sommerville". se face dupd 3 luni .etermini mai tirziu o coxartrozi de part'ea piciorului sindtos.lizare in aparat giipsart pentnu lb ziJe.l i. timp ne. puline la inceput.abduc{ia coapsei.butucul lui Pouli.Iare.ald dupd osteotomie este similari cu cea descrisd mai sus la tratamentul chirurgical al luxafiei congenifale.----6sdptdrnini. Dupd aproximativ 5 luni..rnulrui. In ti. Migcdri'le active vor interesa musculatura coapsei : . decit rezistenti mare 9i repetdri putine.coapsei pe bazin . La vinsta de 6-9 luni (cit este infdqat) luxalia se tratreazd prin fixarea picioarel'or in a. Interventia chirurgicali este indicatd atunci cind existi o buni abductie gi o mobilitate bund a Boldului.r. Ia nivelul trohantffrului. in special.flexia . se vor face cu grij5' pentru a cigtiga increderea copilului gi a nu determina contractii reflexe.Pauwels". mernbrele sint depSrtate zilnic cite b"..rimas lirber.. Reluarea mersului fdrd sprijin. Locul ideal pentru aceste migc5ri est'e cadrul cu s. dqpd care se a. motiv trrentru care este prreferatd altnol metode in tratarnen.a 70' tirrnp de inci 5-6 sdptdrnflni. ii este permis copiiului si se sprijine.b kg.terald bazinul cade inainte produclind o lot'dozd. Dupd reducere.bolnav. .r:tea pi. Se recomandd ca fiind mai eficiente multe repetiri cu rezistentd rnicd Ei pauze dese.inati d'upd b.urgiical es e singu.mobiliz5lrii se fac rnigcdr.arele pozifii : abduc$ie 40". Ultirna pozitie de irnojbilirzare este cu f'ernunul rotat l. rrrrr*plitudinea gi rezistenla opusi la miqcdri vor fi crescute progresiv. Reeducarea function.ou . care va p'rod. rotafie internd B0o-90o.p.. apoi de relaxane a musrculaturii locale contractate.ate. Intre 3-5 ani $l du.r.e. dupi .axirn. goJdurleste irnobilizat in aparat gipsat perrtf.rl a.bnul . in special de varizare .pt[mina a 2-a s€ rnfli .bazinul cade de pa.i. Se poate spune cd reuqita operatiei depinde num.psuIui. Se faoe o intervenfie .gazd in extensie.i aotive . pentru a m ajunge dupd 3-4 slpt6mini in poziti. cind fesierii erau insuficient dezvoltati. prin frictiuni gi vibratii. in cele intraarti'cula. lornbari aooentuatd.rrg). cu .emb. .a m. La semnele detsrcrdse mai sus apare gi gchiopd.oesrta rreducerea luxatiei este ternm.u alte 6 s[ptdrnini hr urmito. flexie 1bo.adatr.nd din sd.pd aoeastd vimstd. Se prooedeazd apoi la imobi. detenminind o scoliozd lormbard cu caviltate. La reluarea mersului s€ va corecta tendinta de legdnare rdmasd dinaintea op. Migcdrile pasive.tarea cu bassulax€a bazinului (sernnul lui Trenrdelenb.ai de o buni reeducare funcfionaid. Se face masajul intregului membru gi in special in regiunea fesierl $i pe mugchiul pstr. lnc. M. Tehnica Sommeruille evitd rnanevr€Ie bruta. Reeducarea propriu-zisd incepe odatl cu scoaterea gi.tuL JLuxatiilor congenitale de goJ:d.. Majoritatea luxatiilor congenitale de gold unilaterale d.hicularS.uoe o rotafie interni a coapsei gi o cobortre a capului fernr. me.acotiioidi sdp'ati in osul spongios cu un strat solid..guen.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE Copiin care rinloep_ si _meamgdou intinzierre vor fi suspectafi de luxati. Pen. Pnin btrindefea €i.a deplrtat l.ne dupi 6 luni. pentru a rnodela suprrafetele arti:su.e care-l face capul femurului cu diafiza. capabil sI suporte presiunea cor. .rrele infeorioare sint tinute in extensie oontirnud cu ajr.ext'ensia garnbei .t.tru copiii intre 1-3 ani se face dupS .cripeti. fixati de ooaps6. compact.a de parte. Trratarnentul.rrul inrdicat. iar dupd citeva zile de acomodare.bducfie. mernbrul saindtosva fi scurtat (in operatia de varizare) gi astfei bazinul va fi neechilibrat. ln luxatia bita.a bolnavd.c'e se acoperd cu capsula ar.pultri fernurulu.de m'icqorarea unghiului p. treptat. suprasolicitat din cauza slabiciunii celui luxat (in luxatiile netratate)..entru evitarea aparitiei coxartrozei se indici osteotomia tip .cionuJui .rnem. intre picioare. tratrmerrtui chi.le.prin car€ se chimreteaz[ o cavitate cotiloidd qi se intu:ordrucein ea capul fernrurului. La inc*eput scopul masajului est'e circulator.Loda Sornrnerville evitd necroza ca. Prin operatie.cesarsd se acoper€ cavit. penfuu a imfluen{a De cale reflexi cinoulafia din parrtea operatS. in cazul operaliilor extraarticulare.toruil unei greutdti de 1 kg.

gezind la marginea banchetel cu sacul cu nislp de 0.extensii apdsintl piciorul in jos. cu tot membrul inferior rotat intern qi evitind flexia pe bazin La inceput ajutat. CreSterea gradatd a tonusului. Culcat pe spate. in pat cu piciorul in extensie) 3.E6 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE ln concluzie se indicd : l. ManipulSrile se efectueazi ziJnic. pentm a rm inita tinitrte cu l.. in varus gi cu adductia pirfii anterioare a labei piciorului. . de specia- 2. qoldului (Jesierii. Rolul specialistului constd in contrlbufia lui la toni. apoi liber.3 sau 6 luni in tuncfi. in aqa fel ca degetele mari de la armbelerniini sd se geseascdsub rnaleola externe. Piciorul strimb congenital este o deformafie a piciorului in ecvin.pentru corectarea adducfiei virfului pri. chirurgical. PROGRAMUL XIII (pentru perioada cind pacientul operat se afld.. celilalt picior finut list in abducfie maximi. Reluarea mersului dupd.repetarea flexiei coapsei pe bazin. care sint dezochilibrate. PRocRAMUL xlv j|.lab.in extensie.aza uqoard se fac manevre manuale care tind si cor€cteze pozitiile anorrnale ale piciorului : se prinde . ln f. intern5 a ghetrei.e ou virful . . piciorului depirtarea lateral. 3. la fete fiind de 350/e. iar aceasta este trecuti prin scripetele fixat deasupra. red. cSlciiul. . revenirea este pasivd datoriti greutdgii sacului .sprijinul in rners se face pe rnarginea extern5. Ma"sajul regiunii fesiere pi urmitoarele migc5ri : . Piciorul strimb ecvin congenital se prezintd astfel : .supinafio se core'cteazd. . pe bancheti. avintl fixatd de gheatri fringhia. indoirea piciorului la piept.b-l kg fixat la partea de fos a ghetrei: extensia gambei pe coapsi.eru. corectarea mersului se face i. .. cu o mind aceaste parte a piciorului. Prirnfu-o migcare de p:onalie se va diuce c6Jciiul in afari in axul gamb€i. Culcat pe partea sinitoastr cu sacul cu nislp ile 0. 3.depirtarea piciorului operat.ivd a aparrateJ:ou'gipsate. grupele de pe fafa externd (pronatorii gi abductorii) sint hipotone atrrofiate.i rnai mari de 3 l.mafia este intilnitd rnai frecvent la bdieti (65%). .na irr sensLrl corederii defomnafiei.alaltd tot picionul.psoasul i.b-l kg fixat de gheatrl la partea interioartr: ridicarea piciorului avind grijd sI nu-l indoaie sau s6-l iluctr inainte prin llexla coapsei pe bazin.Iitifii articulare. musculaturii din jurul articulaliei. Culcat pe partea sinitoasi: abduc$ia plciorului operat. .ri pasiue Si actiue cu pici.apoi redruce[€.Poate fi qi unilateral dar mai des bilateral.bozfutate.i.ficarea rnusculaturii gi reouperarea mohi. Migcd. se executi Ia l.n sensul el. cu degetele sub talpi.cioruJui.St. pasiv gi activ.iminirii legdndrii. iarr 'cu c€.a piciorului in supinafie. iar cu cealaltd se va duce laba in flexie dorsal6. Cauzele care determin6 piciorul strirnb congenital pot fi : .oorplast pielea.bolta plantari scobiti . .nul .' cu o mini se fixeazd gamba in dreptul maleolelor.dezechilibru neuro-rnuscular (Pidrre Lombard). . Gerrnain" sau . iar cu cealaltd. piciorul ilepisinO suprafata de sprijin. iar la copriiri. Tratamentul.:i lXtlffi. prin fixarra rnaleolelor cu o mfind.ecui.DenriisBrown'ett.u'oe'nea se face pnin aplicanea suoc€s. La oopi. Deformalia intereseazi mai intii oasele a'poi musculatura gi ligamentele. mari cu deformafii netratate.5-l kg : . cu fringhia fixatii pe partea 2. Mai tinziu se poate folorsi atela tip . La capEtul cetilatt at fringhiei se atirnl sacul cu nisip de 0.uni. Miqcdrile se vor faoe totdeau. Grupele rnusculare de pe faia interni sint scurtate (supinatorii gi adductorii).e de felul operafiei. insistind Se elibereazd piciorul din extensie gi se executd: 1.orul operat. cu alungiri de tendoane gi irnobilizare.flexia coapsei pe bazin.. Pu:in mi+cdri u4oare se va ageza cdlciiul pe o lini.Iiac). pe gi. PICIORUTSTRIMB-VARUS-ECVIN CONGENITAT Defor.opriri in 'dezvoltarea embrionare (Max Brihn) .aest€ rnenaplicat peste banrdaj. qi. 2.

in.flexorii degetelor . pentru irnpiedicarea de. . .. Duc'roquet). rezultatul va fi in direclia inlf. Amprente plantare. .turdrii durerii piciorului. se va renunfa la sprijinul pasiv dat de lalonet'e.ii:niil '. d) indicd picior formdrilor osoase. se aplicd. taloneta nu este suficienti.te de du'rat5 pi de aoeea se va .. asupra cdrora nu insistdm.eri.1. lui gi a tocului. pnn talonete plantare.r. pa.flexoml propriu al degetului mare. gi . In cazul picioarelor flasoe. 2. 24).flexii ale degete'lor gi extensia degetului mare . Examinind incdl!6mintea copilului constatdm uzura pirtii interne a tdlpii gi deformarea carimbu. zi.. cu degetul marre ridicat qi bolta scobiti (Ch. Migcdrile car€ s€ executd in acest sens sint : ..ir.t. cind picior. nl.buna functionalitate a Treptat.rijinul rpentru oontinrua.variante de mers carre sd antreneze muqchii sustinStori ai boltii plantare. dar la a'du!. ln aceste cazuri se recomandd fixarea piciorului pe tirnpul noptii in atele de hiperrcoreclie. Tratamentul actiu se face i'n sensul tonifLcd'rii' musculaturii botlii plantare qz a muqchilor corectori ai ualgului (gambieri.ea a miugchilor supinatori gi adductoni de a-t duce irn vanrc. Spyzi recornandi purtarea talonetei prevdzutd cu o bilS in dreptul unde cade bolta.oe[€ sp. cu depirtarea cilciielor.aneDre rnanuale.i.jliiii:iiii' li.nereabol$ii. sa7t. Tratamrenburl es.+i:ii::ii'li le pot produce : rahitisrn.tricepsul sural. 2.ceps zural de a duoe picioml ilr ecv. picior plat (fig.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE iq specra] a.un'de s-au produs modificdri. gimnastica de tonificare nu este suficientd.. pe misura oblinerii unei musculaturi capabile sE menlind bo1ta.uJ plat este +riri..gambierut atttetion Ei posterior 9i extensorul propriu al degetului mare.:l: 'fii+.ii. 4. Tratamentul pasio pneuede sus[i.pe tendoane gi os Ia deJormagii ireductibite.lni.care gi p'urtarea talonetei dau rezultate in perioada de cregtere. l l In concluzie: \. prin operafii.i'. . . .e corectd. bolta piantar5 se prdbugegte iar piciorul se agazd in valg.i-terent de virstd.Fig. SingurS. iiiXrXi h ii:iiiiiiii' ralizie sau debilitate fizicl general5. 24. fiind necesard gi suslinerrea in pozifie corectd a labei piciorului prin aparate ortopedice (talonete executate corect dupd mulaje). invingtnd 'tenrdinta il-nru$rchiului tr. In concluzie : l. 'f. de 3 luni. Purtarea incdlfamintei orrtopedice sste necesard dupd tratament. La nnul ndscut. care sd mentind piciorul in varus.iii:t.supra flexiei dorsrale. apoi Jirare cu bandaje in pozifi.i). 2.i:::.ealui.i:ii.*. succesiue. inrd. sau pe c. plat. La copii mni. obezitate. Ritlicarea pe virfurile picioarelor. 9l . abducfiei qi pronafiei.exercitii de apucare cu degetele .:ii insofit de valg. Ridicarea pe virfuri cu dezechilibrarea trunchiului inainte reechilibrarea. Prin hiperlaxitatea acestora. ExistS diferite forme de .flexii plantarre insolite de supinatia piciorului . PICIORUTPLAT Piciorul prczintd doud bol{i : una transversall si alta antero-posterioar5. prccum gi diferite cauze cane 'iiii:i .::. sau folosind uteta.:.iiit:i. Migcdrile s€ vor adresa rnugchilor care sustin bolta plantard : . marr.. Tonifirarea musculaturii. l::rir:r:::r \J !. {li'iii. in sens corector gi recuperarea mnbilitd{ii. care obligd copilul si-gi in'cordeze mus. PROGRAMUL XV (grupe ile exercifii plat) pentru corectarea piciorului Stind: 1. pentnu a nu-gi pricinui durere.culatura plantard in momentutr sprijinirii pe ta).c. reducerea se face cu ajutorul atelelor corectoare.iiii" Tratamentul urm6regte sd tonifice musculatura de sustinere a boltii piciorului gi sd restabileasci echilibml rnuscular al piciorului valg. Tratamentul prin exencitii de tonifi. f'ami-li.i. ceea ce for$eazd degetele sd se contracte.p5.

Rolul specialistului. mai frecv€nt[ la femei. 13. Ridicarea pe virfuri pe sol. Masajul gambei (tnceps y gambier) . Acelagi exercifiu cu virfurile sprijinite pe o treapti a scirii fixe. gi oscila{ii verticale.lti i. Flexia plantari pi supinafia efectuate concomitent. a d. 10.. Mers pe ctrlciie. Corectarea nxersului' . Talpi in talpi cu indoirea gi intintlerea picioarelor. 5. baston sau minge. De cele mai multe ori afecfiunea este prezentd spne virsta adult6.. cu degetele flexate.nd: 6.egetului 3. Aceeagi pozifie. menfinind tot timpul contactul cu obiectul. 8. Idrd a rlepdrta cdlciiele $i tlegetele.9r REEDUCAREA FUNCTIONALA 3. (fig.. degetul mare in extensie. introducerea unui obiect in gaura fdcut6 tle botfile picioarelor. 11. 14. degetul mare' In concluzie se inrrPune : I. Mcrs lateral. operatul cu oel din limitarea r6mine cu un mers fchiopitai. 7. afoi' actit:d' a d'egetelor rnare . Prinderea cu degetele picioarelor a unor obiecte: creion. fErE a a$eza cilciiele tN ORTOPEDIE 4. pe virfuri. cu talpa boltitd prin flexia degetelor. trecind peste o sfoard sau un baston.. determinatd de incSrcarea anterioarS a piciorului gi sldbirea musculaturii gi a ligamentelor. cirpl bile etc. 25. asemen6tor Din mers: 12."t ..i". copilul opunind rezistenfd la scoaterca acestui obiect. IJn oarecare rul in produoerea hallux valgus-ului iI arre qi incdlf imintea prost confecfionatS. 25).-:S este ce Proemind. dup6 int'erven- il i"' . celilalt ugor indoit spre piepL plantei piciorului' Afecliunea produc€ atrofia rnusculaturii metafarso-f alanarticulalia batdturi si un proces*. 9. Ridicarea pe virful unui picior.t-Ia tur i spre de se se inclin . 15. cu c5lciiele depirtate. gt' in special 2. a$ezate pe sol. 5. Stringerea degetelor odatitr cu mi$carea de adtlucfle $i supinatie a piciorului.. Mers pe marginea externi a labei piclorului. Mobitizare pasiud. Rularea tilpii pe o sticl5. FdrS aceasti mobilitat€.ffi "*l:l..malie a degetului mare (hatuce). Hallux valgus' rners. Fig."" "t"i. firi a le atinge cu bolta piciorului. Mers inainte Ei inapoi. Picioarele se intind gi se indoaie din genunchi.halufalanga nu capul metatarsului 9i celui. i*.['"'ia' a gezl. fiatamentul este chirurgical urmat de reeducare f unctionalS' $tim cd Part'ea anterioarS' " Pi"PEa ruluiare un iol important in mers' pain impu'ls ultimul de cal€ *t* *" sul Posterior. HATTUXVATGUS Hallux valgus este o defor.

GENERALITATI (fig. 26). Inudfiareq.uneape pro'tezd. opofizo tronsve opofizo spinotd A ortiottoro opofizo crontoto pedicotut vertebro{ opofizo orticutord ' coudotd B profil 9i de sus' Fig. precum gi la montarea gi scoaterea protezei. Specialistul va urmdri corectarea pozitiei corpului. In amputarea bralului cel mai folosit. reedu.carea este mai simpld. In urmdtoarele 10 zile se urmdreste ridicarea treptatd si invilarea m'ersului cu cirje axilare.cilii efectuate cu intensitate crescutd iar pentru adaptarea la eforturi rrnai mari se aplicq un antrenament general Inainte de a se treie la mersul cu protezi se pregdteEte 'bontul prin presiuni cu inc5rcare progresivS.ers corect se fac exercifii pentru dezvoltarea fesierului m. pentru un m. Cind sprijinul pe bont nu mai este durero.acepresiunea.un bont conect. deoarece bolnavul are tendinfa sa meargd in cdderie inainte (in salutare). arberite. In amputaliile membrului superior.'dureros. ca la meanbrul inferior. AMPUTATilTE Se recurge la arnputatii in 'cazuri extrreme ca : fracturi grave.ar. ajungind ca pacientul sd-gi sup'orte propria greutate. pidlea sau pirtile moi . se trec. fdrd o parte moale intre os gi piele . flrd pern6 sub b.ori ai bontului prin exer. Inainte de a folosi proteza s€ face un examen al bontului care poate fi : .e (extensia piciorului) carreintervine in pasul posterior. se pune problema educirii celuilalt brat mai neindeminatic. Se continud cu intdrir.tzrea. Specialistul are sarcina de a pregdti bontul sd primeascd gi sd foloseascd proteza.e la m. pentru a-l suplini in activitatea de toate zilele.entru forrnarea unui mers simetnc. p. reeducarreaurmdreqte : 1.eoarecenu se mai pune problema pregdtirii bontului pe_ntru sprijin. .ers cu proteza.ont. . Intdrirea bontului Si pregd. Vertebrd lombard vdzuti din . De asemenea. 26. ln prirnele l0 zile se lucreazd pentru a preveni : edemul bontului prin mobilizare activd qi prevenirea atitudinilor vicio. d. Pentru acest exenciliu se adaugi p.s. 2.'ea muqchilor mot. DEVIATII 1. VERTEBRATE ALECOLOANEI B. rnersului corect cu proteza.erne sub bont care sd completeze spaliul intre eI qi scaunul pe care se f.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE 6.defectuos in ceea cre privegte orsul.ase prin imobilizarrea lui intr-o pozitie corectd. ln concluzie. lui pentru a suporta presi. .

."h . Tbecflnrd Ia pozilia verficale_ 9i mic$or. extensia coloa_ "p"__ nei ..rie.permriin cdderri..e cu ajrutoa:ul ligamentelon : ligamentul longitudinal anterior.:_rdjT*" pat1u. b) spate rotund.e pe coloand (fig.11 a tnrregruJ'. comporti ca un "".'ffisfffr W ffi ffi qilP ".:'. ii-ituazd.ffiff.. ploana 'niJ-t .rstin:er"e.r.r.ir:ib inferior . fti*# \&Uz .itatea aa€stor grr. s-air produce cifozele gi londozeJe (cauza rm.scrilard) curburile no.tald a lui Delmas). Dupd cu'rburra lornbard apar.rbmri erste accentuatd (cifozi sau lo'rrdozd).. findu-i sd se con-np6nte spre deosebirre de spatele plat (fdre ourburi). hh..m. 28-. m.. ai"p*Ji. poligonturlui de sustinere. de formd _ffi'.eda gneurtilii.uva spindriri.:l:+g ffi ffi d.ti echili rul exagerind qurbura din regilrnea invecinatd (fi.f"fi#:rru: voltd o presiune care menfine coloana (chiar ln rrepaus).urJ. ?r.geni.azi presiunil. 9?a -cLm apar Ia nucleogramd oarecare tensiune.can-e estc agezat gi totodatd preia gi reparliz.:ffi5$*"ffi.. :. furcul rr9@ral irnprerund u"t U""f formeazd gaura vertebnald ".. Totar.oot.rd ..uqchi. in care este addrpostitd'mdd.i::r::::::\ W ffi ffi wi. ^tr#igt qffi./' . Forme de nucleu pulpos w ffi ffi ffi:H:"3J. *"S* strdrnro$ilor. Nucleul se '(dup5 Ertacher).a de s.noqtri din Fig."#ffi r:.ffi.. prezirrti do. c) spate icobit 9i rotundl d) spate plat.. fdnd ajutorul muS. poligori.sieri. chia. i ta ventiieald.a) spate normal_.inrdu-rgi baz.ud suLprafel" *i"ont"r* 'egirr-.:::iE.. .'g ^F.d afl4 nucleul pulpos. Apofizele transverse sin . peflbiu a nu c..rrnale dau coloailei o rnare elastrici.j.atre).oersax€ adaptdnii Ia stalirunea birpedd gi Ia mers (teoria mecanicd a I'ui Henre).g. Eaz t1ifi1iLt1ii111."Si#l':L*H. 91-uT!t"uoe prin incordarea "d.*tdb.stratu{ rn mijlocul discului de€sa.ffi ##ffii .fl J_iigi'1i'ffi fonnat ai" 11u1. gi crelClalte curburi (dorsatd gi oervicald).pa. ne..' *rp.rahidiran. Tot curburjle pdstreazd proiectia crenfutrlui de greutate in interior.tarte. dorsald qi iornba. din ce in ce mai rrlar€.tuatd inclinatd ln jos in regiunea dorsal. . 2Z). la c€l foffinat^ de-crele doud picioarre. ca un res'ort.if Fig.rne extensia 'coloanei este rnai limita.*. 15rQgio1 qi aparifita cwburii lornba. din oare cauz'.rraurterind(teomia con. "upr*pi""f"li..tru puncbe de sprijin.i cunstifulie canalul .rcoloana igi rccapd.na _ greutatea.giunea lonabarS aporfiaele spinoase sinrt mai scurte qi oriaontale.rysterion.j. se ffif 'r.i.Parff:15""Jhra prin discul veotebrai.1.ohilor fesieni gi lornbari care fixeazd bazinuJ. su dt ne apro_ qiern de rornlcrari. ligamentul gatrben. ligamentef" "a"e rsrv terior.:ffi#fii fr*ii.In re.nr gfiffi Q'Iiiiiiiliiliij:. apare gi o noud fortd pe oare o rcsrirrateoolLoa.r atunci cind una drin cu. "o"dd ltoo-e"r--ve"tebil.. in aoeastl regir. Forme posturale (dup6 Wagenh6user).u-le..rf. Greutatea corpmJruri tinde sd aoce'tueze oele dotrd curburi mari.il-.ebral. ligamentele interspinale.'"litirrO sd depirteze vertebrele intr€ .ror ie.U forde . 2B). Verrtebrele sint fixarte irrture el.nea gi cinoumfernintd.re. 27.pul ver:f. Altri sustin cd acmte cwihuri se forrneazd inod din viala iinf. intr-o ffi ffi lesdturd T"lf .a mat de oele.i'*"i ca o ffi fiilyk.u. Apofiza splnoas€ erste si.i -". au-n'ortizind.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE Cor.t5.

corpurilor velrbebralle de pantea conGx6.r.REEDUCAREA FUNCTIONALA iN ORTOPEDIE O. adeudratd cind s-au produs modificdri osoase.tre.uzl n€rcunos. vertebrald . Hue).l.laturii Paravertebrale. . Prh artrodezi verbebrali. pozifie in care . sint determinate de afecfiuni : rahiSooliozele patologice -corputrui vertebral (ven1s56 ouneiformi).ozd. Tratamentul.ntof .I cu plumb ne aratd direclia in care s-a produs curbura.bertdfii. Aceastd noud pozifie a coloanei produrc'e asimetriLi ale urnerjlor gi omopl.bozi. in care curburile al.tarte de.iJ. porin na+cari astive. 29).burile se trrot redresa uFor. pnintr-o Fig. o derotdri.utruifolosind aplecarea trunchinilui inainte. Este vorrba de o atitudine scolioticd. 29.oaaia. 'cu rotS. al tned iraumati*n 1l A atitudine scolioticd . sau de scoli. ln cardrul scoliozelor adevlrate. in special in scoliozele statice. Scotriozeleport fi : . lnscrierea aPo' talonetd fln Pa.trata. ctt o ce.rice indivird igi poate mordifica ourburile in poziliile : stind. Exarninarea cu firu.Etermininrd o gi. qezinrd. zinului Ei aqpeotul picioarelor. Radiografia cornpleteaze gi rpt*izeazd rezultatul exaLrninirii.ri aie bazirrului sau inegalitsli ale membrerlor inJerioare. . currbura lornbard se poate accentua purtirld inrcdJtdrninteou toc inalt.mobilizarea coloanei vertebrale gi reducerea gibozitntii Prin: I furcliniri laterale : o intinderi in lungime .be gi de alta a coloanei pentmu a-$i g6sri. oind cul.reochilibrarea bazinului. 2.echilirbnu.oulcat. A: liozd adevdrati. scolioza in S. scolioza in C. B: sco- Fig. partea convexd. o rpresiuni directe pe gibozitate : . prin contraclii sirnetrice gi asimetrice . 30.rra cd numai gim- . Aceasta din urmd se constatd la examinarea oop. fizelor spinoase cu cre. stingadreapta sau alternative. ce]. Si coaste. rotdrii eane antnenetazd" d.tonifiearea mwcu.GUtd gi apdrute inainte de virs'ta pu.ri ale . tratamenful scoliozei se prezinti astfel: . Scoliozd. o tractiuni cu membrul omolog concavitdtii .cu 2 sau 3 curburi. Se obignuiegte in gimnastioa corectivd si se mobi-Lizezemai intii col.tratament drinrrgical. ctl ionul dermografic (dup6 agrarate care rnentin eoloana G.apar€ girbozitatea de partea scoliozei (fig.tenneazd de o . De asernenea.e rnai grave sint aqa-zise idiopatice sau esenfzale.cu o singurd cunburd.pa.atilor. Tinind s€€t. piti^ migceri pasive. Schematic. O ait6 gr4e a scolio'zelor o forrnealzi cele stati'ce. si se redreiseze 9i apoi s5 se tonifice. .ment ortopedic-Pasiv. pnin deformd. scouozEtE Seoliozele sint deviafii ale colo'anei verteibrale in plan frorntal.

rrcitiile asimLetric"e.rea stnircta la acel segrnent.easti metodd se cauti redresanea coloanei vertebrale in raport cu linia mediani. Una dintre ele este c€a a dr. Aceast6 translafie se faee finind brafele lateral pentm a putea Fig. mina specialistului controleazd relaxarea de partea convexitdfii. 31.rnent chirurgical. u. cu loaaliza. Fiecare perioadd are o duratd egal6.ezervi in folosirrea lor. pornind din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme. Existd diferite metode de corectare a scoliozei. Klapp. ian drup5 o mo.ea tensiunilor izometriee in tratarea atit a scoliozei. este greu si ald. In timpul tensiunii izometrice existd o perioadi de contracfie progresivS.rire nu se'mai poate faee nirci a. un segment de corp. specialistul pune . Acum tnebuie apropiat[ de centru 9i coloana vertebrald. Se adrnite anobilrizarea pasiivi a ooloanei nurnai in vederea fixbrii ei in oorrset saru pemrtru trata. cit gi a discopatiilor gi spondilozei. Pentru a fixa bazinul. spre partea corectoare. 31). Din acqste motive.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE lastica singurd nu mai poat€ opri evoXrulia unei soolioze. avem o r. egalizind in felul acesta diferitele tensiuni ale musculaturii spatelui .caliza't. Metoda translatiei. Metoda Niederhdffer se bazeazd W folosir. In continuare prezentSm citeva exercitii din metoda amintiti : executd translatia pentru curbura superioard. Exercitiu indicat in scolioza total6 sau in S cu virful de curburd intre C2-C4. ficanea musculard. consti in a deplasa lateral. prin contracfii izometrice contra nezistenfei.$ezind pe un scaun cu parbea concav6 spre scar5. in C.teorr fixa prin exeocitii de tonirfiaa. a lui Roederrer gi Ledent.nde folosim migclri active asimetricre.tfl. aqazd o mini pe marginea externi a ornoplatului in timp oe subiectul trage omoplatul spre rnina acestuia' avind ca rezultat fixarea scapulei. Aoela5i t'utcxruse poate spune gi despre exe. pe baza indelungatei noastne experienfe prarotice. eare a descris 4 pozilii. Excepfie ar face scolion cu o singurd curburl. Metoda Niederh<iffer a fost completatd de Erna Becker.t. la nivelul capului : specialistul gezind in spatele bolnavului.partea concav5 este slabd. parbea in ambele pdrfi. Frin ac. mina in supinalie apucat de scard. efectul se ob]ine intre C4-{5 (fig. . urmatd de o contractie staticd gi terminat6 cu o relaxare progresivd a musculaturii.re.ilizare ou exen:ciJii pasive aceast6 op.mitsm ci o co[oand eu mai muLte cunrburi o mai pu.greu de lo.b. ii fixeazd bazinul intre genunchii lui.

ajungind cu degetele sprc Fig. bra!u1 indoit in unghi drept qi depdntat de co. . dar bratul de partea concavd e-ste in abductie.baat. picioarele flexate. pacientul inoearcd sd apropie cotul de cneasta iliac5. 36). 33). din parbea convexE. Se oere pacient'ului s5. agezind policele Ja inserfia pectoraluJui rnare gi c. . .Aaeeaqi pozifie. 32. 35). se obtine efect in D 2-D 4. care erste in aMucfie la 70o qi flexat din cot. Fig.entului in abducfie pind oe margjnea internd a ornoplatu"l:ui este paraleld cu coloana vertebra[d. car€ l. p'arbea oorwexd r5mtnind relaxate (fig. difera nurnai boafi l de partea ooncav5. Exercitiu indicat in scolioza totali sau in S cu virful de curbur6 intre D3-Dg. Exercitiu indicat ln scolioza totalA cu virtul curburii D3-Dl2 pi scolioza in S cu vlrful curburii la D3-D9. . degetele rn. creasta iliac[ gi depdrteazd bu. f. flexat din cot gi sub piept : specialistul prinde cotul bolnavului. Dacd rezistenfa se aplicd in adductie. sontracte rnir. Exercifiu indicat in scolioza axil6.r00 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE Fig. a$ezind policele pe deltnid iar indioele tra inserlia peotoralulu. braful indoit avind degetele sprijinite pe pat : specialistul are mtul sprijinit pe creasta iliaci a bazinului bolnavului.rssulatura transversi de partea concavd.aful paci.Culcat lateral. iar intre index gi police fine cotul acestuia.Acreeagi pozitie ca la exercitiul preoedent.Deculbit ventnal. accentui::d sprijinul spre urndr.bine fixat (fig. R: rezistenfamaxim6. 34. partea convexd relaxati qi bazinul . Se fixeazd omoplatul printr-o contractie izometricS. trdgtnd coloana spre omoplat. 32). piciorul pe o treapt[ a scirii 9i sprijind genrmdriul contra goldului bolnavului (fig. 33. efeot in D 4-D B. carpul intors spre parte. pa-rtea convexe rimine relaxatd (fig. efeetul se obfine intre DB-LS (fig. Se fixeazd astfel omoplatul apoi se trage coloana vertebrald spre omoplat. iar cu cealaltd mind. avind de invins rezistenfa opusi de specialist.rp la 70o. efectul este iocalizat intre D2-D8.l"pului gi rotat intern: specialistul sprijin5 cu o mind apncape de axi-15 brafuJ pacientului. antebraful in supinafie eu degetele pe obraz: speciarlistul strecoard bratul lui sub bra\\ ful flexat al bolnavului. oet5lalt braf.recind mina printre antebraful gi bralul acestuia.a concavS.a rindul sdu se prinde de cotul sp. apoi boinavul apropie coloana vertebral5 de omoplat. Prin diverse porize eu totalS sau in S cu curbura maximi intre D6-D12. 34). La inoeput se fixeazd omoplatul gi se eontracti transverpii. care este paralel5 cu corpul spre umdr.linii.ecialistului. intins in lungul oo. . dupd care urmeazd tragerrea ooloanei ventebu:ale spre ornoplatul f.or antebraful .elelalte degete in axil6.i mare gi apisind u.

colioza esenliald cu o curbur5 de 30'-50o. cu contracfi.eadin epifizita Scheuermann. de plexidur. gimnastici respiratorie gi diverse 'exencifii de brafe gi picioare. ln concluzie : l. Mi.and.cdrile actiue uor fz bine localizate. Izometria se aplicd asupra mugchilor care pot redresa eoloana uertebrald. Se poate trece la pozitia gezind. tonificarea musculard. Adulfii.mentul chirurgical. controlind si corectind copilul.plicd apoi corsetul de plexidur. Fig. se Jace in uederea pregd. Succ'esiuneacorsetel'or pini la ceJ. Epif izita Scheuermann.tiri. 3.. In toat5 aceastd perioadd. Scoaterea . abdomen gi miEcdri de respiratie. dupd dou6 sdptimini de la interventie. 35. 4.(metoda NiederhdJJer-Becker) .corsetului se face progresiv. Pe timpul imobilizdrii in corset. Ftg.cal . Dupd o pre_ gdtire generald prin exencitii de mobilizaie qi intindere. pentru 18-24 luni.ta Scheuermann) .. bolnavul va face o gimnasticd de tonificare a coloanei identicd cu c. care face extensia Ei derotarea coloanei activ gi nu p. mai intii in timpul noptii apoi gi ziua. In s. inainte de a fi operati. Imobilizarea in aparat gipsat dureazd 4 luni ca gi in tratamentul ortopedic al sc. Pentru tratamentul ortopedic pregdtitor se fac intinderi. Mobili. In scoliozele idiopatice se mai folosegte corsetul Milwaukee.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE 103 In a.i pentru fi. Jald de medi. se tnece la redrresarea. Dupi operatie. precum qi gimnastica raspectivd le vom descrie la cap.rare in corset sau pentru tratament chirurgi. pdrinlii pot contriibui gi ei la forrnarea unei pozifii corecte. se recunge la tratamentul ortopedic. fdr5 a antrena coloana. 36. 2. ctt qi oa iduratd de tirnp.asiv ca aparatul gipsat.i complete qi. Tratamentul ortopedic.timp in care accentul se pune pe migcdrile de rrespiratie. Se a.oli'ozei. Sint evitate torsiunile din trunchi.fara programului de gimnasticd. Renunfarea la corset se face treptat.scoliozei prin elongatii la cadrul Abott qi se fixeazd in corsetul de gips. In cazul scoliozelor cu un unghi mai mare de 50" sau in cazul nereuqitei tratamentului ort'opedic. Si derotdri. Ridicarea la verticald se face treptat atit ca unghi de inclinare. Exercitiul este indicat in scolioza totali sau in S cu curbura maximd intre c2-D3. . se impune tratamentul chirurgical prin artrodezd vertebrald cu tiji metalicd Harrington. efectueazi exencitii de mobilizare a coloanei. (tsezi epifizi. Trata.intinderi incomplete pentru muqchii parauertebrali din partea conuetd.zarea pasiud. In urma tratamentului putem avea rezultate numai in scoliozele cu o curburd pind Ia 30" sau in scoliozele dureroase ale adultului cu curbura pind la b0o. Contentiei in oor:set i se adaugd o gimnasticd zilnic6 pentru coloand. Exercitiul este indicat in scolloza totald sau in S cu curbura maxi'mE lntre D2-LE.

mobilizarea coloanei . bra{ul de partea concavi in arlducfie. $ Culcat cu fafa-n jos. Pe genunchi cu sprijin pe palme : intinderea simultani a brafului ilrept inainte qi a piciorului tlrept inapoi. gezind pe scaun. cu cotul spriiinit pe creasta iliapi a bolnavului $i intre potice $i index.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE 105 5. partea convexi rlmine relaxati (vezi fig. 34). Stinil : cump6na pe piciorul sting cu bratul drept intins inainte pi piciorul drept inapoi sus. contractind mugchii. cilciiele sprijinite la orizontalE cu ducerea aplecarea trunchiului de o mobil6: spatele brafelor deasupra capului in prelungirea trunchiului. 2. Mers cu ridicEri pe virfuri 9i rotiri tle brafe in ritmul respiratiei. picioarele flexate. cu trunchiul aplecat la 45o: rotarea brafelor prin inainte sus. Stinil depirtat. 7.fii. 3. 36). i. vertebrali spre omoplat (vezi fig. astfel se fixeazi omoplatul. 6. PROGRAMUL XVI (pentru o scoliozi in C totali stinga) B.rurgical preoperator este necesard. Culcat cu fafa-n jos. specialistul prinde cotul bolnavului ilupi care. cu miinile intinse din coate gi spatele extlns. Culcat pe partea dreapti: specialistul apasi simultan pe umirul gi bazinul pacientului iar acesta incearcjl si ritllce trunchiul (izometrie 5-10 s). cu braful iniloit sprijinit pe pat' iar specialistul. cu mingea ite 1-2 kg in miini : aplecarea trunchiului inainte la 45" gi ducerea mingii deasupra capului. { Culcat lateral. Pentru tratamentul chi.. Pe genunchi cu sprijin pe palme: indoirea brafelor cu apropierea pieptului tle sol gi intinderea piciorului ilrept inapoi Si in sus. tonifi. cdlciiele fixate: extensie cu rezisten{i. spatele qtins. pnstoperator se Jac ererci. Mers cu mingea medicinali {inuti deasupra capului. cxtins gi centrat. rezistenfi care se trage coloana dupii umir. pe brate .l. Pe genunchi cu greutitite ile I kg in miini. brafele lateral. flexat tlin cot gi sub piept. Culcat inainte cu brafele intlnse deasupra capului: extensia trunchiului cu ridicarea brafelor gi picioarelor de pe sol. izometrie 5-10 s (pentru psoas)' 9. trage coloana spre omoplatul care este deja fixat prin contrac{ie de cltre pacient. 5. 4. Cu corset din pleridur. fdrd. cu exercitii simetrice) 1. de respirafie qi erercilii cu membrele. fine cotul acestuia: bolnavul cauti si apropie cotul de creasta iliaci avinit de invins rezistenfa opusi paralel cu corpul spre ce se aplici de specialist. 5.carea spatelui. izometrie 5-10 s. Mers pe virfuri cu brafele intinse deasupra capului' 2. cu extensia spatelui. inapoi ios. ca in epifizitd. Culcat pe spate: flexia coapsei stingi pe bazin cu rezistenfi pe coapsi in timpul miFcirii. 1. tensluni . PROGRAMUL XVU (pentru scoliozi in S. opusi de specialist. antrenarea spatelui. ? Mers cu miqciri de respirafie qi cu executarea a doui cu bratele deasupra capului.

.rlii. Mugchiul . cind coloana se incurbeazd invers : cifozd cervicalS gi lordozd dorsald. Dgformatia se comp€nseazd printr-o hiperrordozi cervicald -gi lombard.Cuplurile ce actioneazd Fdg. _ Debilitatea general5. say fire.a-zise atitudini cifotice.P{mul cuplu se opune actiunii de lordozare (anterzrersiei bazinului) ce o au rnugchii psoasul iliac ai lombarii. pe de altd parte. au la baz6 un traumatism deci gtergerea mind o retroversie compensatoare i bazinului 9i curburii lombare (fig.prin in:serfiile sale pe micul trohanter al femurului $i pe mare' Fig. atipice. corectori Un exerciliu caie intsreseazi cuplul de muqchi a abdomisimultanb mntractia este risturnarea bazinului prin Pozilta in anteversi'e a bazinului este o eauzd. bazinului. ctFozEtE cifozele sint deviatii_ale coloanei vertebrale in plan sagital. Cifozele adevdrate. a. 3B). Existdlnsd eazuri rare. pe de o parte. mai sus se va actiona cu finind seama de cele ardtate bazinul in' musculatura ab'dominalS din pozilii care fixeazi retroversie. pozitiile gregite in bancd sau Ia locul de muncd gi miopia pot fivoriza pioducnere.pS@s. prin exagerarea curburilor normale ale coloanei.a atitudinii cifotice.. .a lordozelor gi cifozelor. Pozifia pentru toniiicarea fesierului . Cifozelg pot fi suple. pentru echilibrarea coloanei. eare se pot corecta gi hipercorecta voluntar prin contracfia musculatr.psoasul iliac Ai muqchii lombari.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE 3. . cu coapseleflexate Ia 45o' cu fafa-n jos' Fesierii sint mobilizali din pozilia culcat flrd a picioarelor pieptut sprijinit pe o bancneti cu ri'dicarlea depiqi orizontala (fig.37. Reechilibrarea lui la pozitia normali se obline prin exercitii care antreneazd cele doud cupluri de mupchi : .(rigide) care nu se mai-pot corecta'prin rredresarea voluntard sau mobilizarea pasivd. funcfionale. 37)' asuprapozitiei 37.abdominalii qi fesierii.

Culcat pe spate. mobili:zarea pasiud a coloanei gi posturi. in special cei paravertebrali gi cei care fixeaz[ omoplafii. revenire firi a cifoza.a p u ca td e m a r g i n i l e b a n ch e te i :r i d i ca r e a p i ci o a r e l o r sub orizontali. Culcat cu fafa-n ios. bra{ele lateral cu palmele in sus. bra{e gi gezuti . Mers linigtitor cu migcdri de respira{ie' nalilor gi"a' fesierilor.nului se realizeazd prin toni. execute din pozilia pe spate culcat sau 'din stind . pentru a se putea contrrcla. Se manif'esta prin care antneneaz. gi revenire. cu expirafie. capul in afara banchetei: ridicarea capua lordoza. 2."i""ul . corpului vertebral. executind doui arcuiri 9i extensia spatelui. de corecgie. Tonifi. Culcat pe spate: retroversia bazinului prin a abdominalilor gi fesierilor. PROGBAMUL I XVIII gezinal pe scaun in fafa oglinzii: rotarea brafelor prin fatd sus. cifozi dorsali ju_veni15. Clulcat cu fafa-n ios. cu expira{ie' r 7.pd. revenire. pe bancheti. 10. cu spatele in pozitie corectatd sau hipencorectat6. Attrndri ln scara fid. cu expirafie. palmele sprijinite inapoi pe sol: extensia spatelui cu inspirafie ampli. Copiii vor fi invdfafi s5-qi controleze linuta in tot timpul zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corectd.oorectanea cutiei toracice. 4.REEDUC. s 9. in tesutul spongios.cu spatele la perete. actiue 6i. un alt obiectiv al tratamentului este t. Mers cu mingea medicinald ile I kg pe cap. tdlplte pe sol: specialistul apasi pe coatele paclentului. 3.S pulpos Gidi flatourilor vertebrale cu hernierea nucleului"1. o cilozi dorsald dureroasa. ln concluzie: 7. menfinind bazinul lipit de sol. Vom folosi gi exercitii de respiralie care contribuie la . izometrie 5-10 s. cu respirafie. specialistul opune rezislui cu birbia in piept. Culcat pe spate. Se impune controlul permanent al tinutei in timpul zi. iar acesta intinde picioarele.cifoza durerloasea adolescenfilor. formind i" tti.lei. odatd cu tonificarea musculaturii corectoare. menfinutd cu \ aiutorul unui colac de tifon sau cu brafele intinse' 11. firi tenfi pe cap . 3. cu greutiti ile I kg in miini : ducerea bra$elor lateral. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie. B.zometrie.cd. miinile inclegtate la ceaf[. intre omoplafi.AREA FUNCTTONALA IN ORTOPEDIE ti. izometrie. EPIFIZITA Aceasti afeciiune este cunoscutd sub diferite denumiri : osteocondriti vertebral6.i. Pe genunchi cu bragele intinse gi sprijinite pe un scaun: presiuni pe spate. gezind cu fafa la oglindi.cale ta cd. inapoi jos. 5. picioarele in afara d e s p r i i i n . 4. se apli. executate de specialist (hiper_ corecfia pasivtr). Reechilibrarea bazi.stru. picioarele indoite din genunchi.onificarea mugchilor spatelui. 5.carea mugchilor uertebrali Si a firatorilor orno_ plafilor se obfine prin miscdri. 10 SCHEUERMANN 4. picioarelo indoite din genunchi: extensia spatelul cu spriJin pe cap. gi elongafii cerui. Pentru corectarea gi hipercorectarea cifozei.ficarea abdorninalilor gi Jesierilor. 2. epifizita vertebrali de creqtere' Boala reprezintl o distrofie de cregtere_a adolescentilor. Toni-ficarea 'se obline prin contractii izometrice.

lr 0

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

IN ORTOPEDIE

lll

nodulii schmorl (fig. 3g). Dezechilibrare.a coloanei produsi in urma acestor alterdri va determina o intindere a ligamentului ,galrbengi a mugchilor paraverteibrali 9i aparifia aurelii. Puseurile de cregtere gi artitudinea in cifozd sint factori care contribuie Ia agravarrea leziunilor. Tratamentul urm[regte eliberarea de greutate a ,p6rfii anterioare a vertebrelor gi intinderea ligamentului an,terior rretractat. Acesrt lucru se obtine prin repaus ,pe un pat tare sau prin corset anticifotic tip ,,Stag'Fig. 39. Nodul Schmorl. nara(t. Inainte de a se imobiliza coloana in corset de gips, se vor ,efectua exercitii pentru a se obtine o elasticitate crescutd. Corsetul de gips se pune in doi timpi. La inceput se corecteazd, lotdoza, iar in al doilea timp se facre extensia cifozei dorsale. Aces't corset urcd in rqys fajS yur4 pind rq la manubriul rlrdrluul tuf steri'LCI'" nir,X ln \ nat, iar in spate pind rq la virful vrrrut cifozei Lllvzrl f,i:^ll ) l\ lJrrrq h.x-l^;^ , r \ I'rLrr urri
| ( ,.)p!n-o [o

(romboid, marele dintat, pector''alul mic), pentru pEstrarea mobilititii cutiei toracice periclitatd de corset, exercitii generale Ei spolturi care necesitd ex,tensii (baschet, volei). Tratamentul prin miEcare va fi repartiz.at pe intreaga zi gi practicat cit dure:zd tratamentul ortopedic. Pentru aceasta, pdrinfii copiilor vor fi lSmuriti s5-i urmireascl gi sd-i contnoIeze cum igi executi pr,ogramul de exercitii acas6, dupi ce au plr5sit spitalul. Dupi scoateneacorsetului, se continu[ cu reeducar€a mersnlui, cdci cei in eauzd rdmin cu un mers teap6n, fdrd tonsiuni de trunchi.
PROGRAMUL XIX (cu corset ile plexirlur)

trig. 40. Corset de gips tip Stagnara.

a osteoporozei. Ea va contine exercilii de mobilitate, de posturd,

4 luni, dar se schimbd in acest interwal de mai multe ori pind la corectia cifozei. Dupd aceastd perioadi se fixeazd i:r corsetul de- plexidur sau din piele, pin6 Ja terminarea osifi'cdrii (20-28 luni), 9i se va aplica o gimnas'ticd sustinuti, pentru evitarea atrofiei musculare Si

dorsale (fig. a0). Este purtat timp de

1. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, brafele sprijinite pe un taburet: ducerea pieptului in jos, cu arcuiri ale spatelui. 2. Culcat cu fafa-n jos, brafele indoite la umeri cu cite o greutate in fiecare mini : rldicarea greutitllor de pe sol, brafele riminind iniloite dln umeri. 3. Culcat pe spate, palmele inclegtate la ceafi, plcioarele intloite, pe sol: ridicarea picioarelor intinse obllc sus, firi a tilpile ridica coatele de pe sol, cu expirafie gi revenire. inainte cu extensia 4. gezinil pe un scaun: aplecarea trunchlului spatelui gi ducerea brafelor intloite Ia umtrr, coatele lipite ile trunchi, izometrie 5-10 s. 5. Stinil cu spatele la perete, bra{ele lateral sprlJinite de zid: apro. pierea omoplatilor prin extensia dorsalE, impingind cu brafele in perete.

turii omoplafilor, efectuate din pozilii core,cte gi bine looalizate la _regiunea interesat.l: D" asehenea, se indica .""r"aii au abdomen-pentru echilibrarea bazinului, exencilii ae resliiralie pentru dezvoltarea gi tonifi,carea musculaturii inspiratoare

dorsale,pelntruintindereapf, :#"''fi :f F*;"|,?::#;t*Tffi:-

rta

REEDUCAREA FUNCTIONALA 6. $ezind pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte, ducind bracoloana in extensie, fele intinse sus in prelungirea trunchiului, izometrie 5-10 s. 7. Culcat pe masi cu fafa-n jos, picioarele in afara suprafe{ei de sprijin : ridicarea picioarelor pinl la orizontali gi men{inerea pozitiei 5-10 s. B. Elemente de baschet gi volei. 9. Mers linigtitor cu respiratie.

lN ORTOPEDIE

113

5. LORDOZETE Lond'ozele sint deviatii a1e coloanei vertebrale cu convexitatea anterioard, prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Datoritd mai ales tonusului crescut al psoasului gi sl5birii abdominalilor, bazinul 'cade inainte mai mult decil normal, exager{nd curbura lombar6. O cauzd favorizantd la femei este purtarea incdltimintei cu to,curi inalte, care duce la inclinar.ea bazinului inainte gi a trunchiului inapoi, determinind lordoza,r'ea. I"ordoza este prezentd gi in tuxalia congenifald de gold bilateral5, in sp,ondilolistezis gi in miopatii prin atinger.ea fesieriLor. La rindul ei, Iordoza poate fi cauza diverselor algii lombare qi sacrate, a albuminuriei prin jenarea funcliei riniJhil,or, precurn $i a oboselii in mers gi stafionare. In cazul londozelor sint hipertrofiali urmdtorii muschi : - dorsalii, in special spinalii ; - psoasul iliac ; - rotatorii interni ai membr,elor ; - diafragmul. Antagoniqtii acestora sint hipotonici : - a,bdominalii, in special dreplii abdominali ; - rotatorii externi ai membrelor ; - cvadricepsul; - precervicalii. Dupd M6zidres, Ia origin,ea tuturor deformatiilor. qste lor_

genunchi. " Lordor" est'e insofiti de rotar'ea interni a membrelor superioare Ei inferioare. Mai mult, lordoza- qi rotarea interni a pl.iortdf"r constituie cauzele g,enunchiului recurbat Si nu s15-

ticipd mugchiul diafragm. ln concluzie, M6zidres aratd cd muqchii lordozati 9i -rotatori interni ai membrelor vor fi intingi prin acfiunea activa 9i globalS a antagonigtilor. Tratamentul va urmSri inldturarea cauz,elorcare au produs lordoza, dupa care ,se trece la redresarea bazinului 9i echilibrarea trunchiului la noua pozitie. Dupi Ballard, fixarea bazinului s€ face din antagonismul psoasului gi fesierilor, abdominalii neavind rol in statica bazinului. Dupi Delmas 5i Vandervae, fesierii n-ar avea rol in echilibrarea^ statici a tazinului, motivlnd acest lucru prin faptul

115

u4

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

IN ORTOPEDIE

cd individul poate sta la verticalS cu mugchii fesieri rel,axati sau chiar paralizafi, in cazul miopatiei. In tratarea lordozei, acegtia se pot insd mobiliza pentru a ,o oorecta. Reechilibrarea bazinului rezultd din actiunea a doul cupluri antagoniste : - abdominalii gi fesierii, cuplul coroctor ; - lombarii gi psoasul ili,ac, cuplul deformant. Tratamentul se incepe cu exercitii de retroversie a bazinului, din culcat pe spate sau din stind, cu controlul corectiei (vezi corecfia cifozei). Se repeti de mai multe ori gi apoi se cuntinul cu oontrolul bazinului in timpul mensului gi in timpul exercitiilor din programul de reeducare. Mugohii abdominali au rolul in mentinerea bazinului la inclinare normald. Ei sint cei care fixeazd viscernele in cavitatea abdominald, iar prin hipotonie permit viscerelor s[ tragi de eoloana lombari de care sint f,ixate, accentuind lordoza. Exercitiile de abd,omen se vor executa din pozitia cu bazinul corectat. Cind se va acfi,ona cu membrele inferioare, migcdrile vor porni dintr-un unghi de 30'-50o care permite corectia bazinului gi a lordozei. Tonificarea musculaturii dorso-lombare se face diferit pentru fiecare regiune fur parte, astfel: - pentru regiunea dorsald mugchii vertebrali vor fi ,mobilizati in c,ontractie completd gi intindere incomplet5, pentru a fi scurtati; - mugchii lombari, dimpotrivd, vor fi intingi gi tn aceastd pozitie vor fi tonificati. Astfel se ,executd migcdrile cu trunchiul flexat, cu corecfia lordozei qi din aceastSpozitie, mntracfii izometrice pentru rnugchii regiunii intenesate. De asemenea, se urmdregte tonifiearea mugehilor rotatori externi ai membrelor, tonificar"ea cvadricepsului (metoda M6zidres) si coordonarea respirafiei diafragmatice cu migcdrile. ln concluzie, recorrranddm : 7. Posturd. in ctJozd lombard, cu controlul mlini,i. 2. ToniJi.careaabdornenului, din pozifie corectatd,cu buzinul in retrouersie $ coordonarea respi,rafirei,diaJragmatice cu erercifii,Ie de abd,omen. 3. ToniJicarea rnusculaturii dorso-Iornbare, prin contrarfii itzometrice di,Jerengiatepe regiuni : dorsald, lombard. 4. Tonificareu musculaturii rotatoare etterrle a membrelor qi a cuadricepsului,.

PROGB.AMUL S

controlul ttnutei' prin contractia erea ebdomenulut) Fi a tesierilor' lnterioare, cu expiratie' 45"' reri : altlecarea trunchiului la s 5-10 Itrle tolte la Plept' tinute cu brafele: piept' intlnderea plcloarelor spre arcuiri aptrslnit genunchii stlre tlri a loriloza' revenlre poptiteu' vertlcalI cit permrti";t*t ilin laltne : intintlerea picioa'relor exePalme' Pe sDrliin cu lnainto Pi revenire razinulul prin contractia simultani cu rotarea externi a membrelor

interloare Fi erPiratte' picioarelor la de scartr: ghemulrea 6. Culcat pe slrate, tln"ttt revenire' peste cap si lor pieBt cu sxpirafle, iiti"a""ut

se stimuleazd miqcarea prin contractii crescute progresiv.rezistenfa maximd. pozitii care trebuie si realizeze intinderea completd a principalelor grupe musculare spastice gi sd schimbe pozitia luatd 'de bolnav sub efectul spasticitdtii gi a schemelor primitive. sau facilitarea neuromusculard proprioceptivd cum este cunoscuti aceastd tehnic6.cdrii. asupra mi9cdrii . cu contracfii izotonice gi izometrice. permite folosirea sincineziilor gi a compensafiilor la care recurge bolnavul.intinderea prealabil[ a mugchiului.emembrelor in pozitiile cele mai favorabile realizSrii unui gest. intrebuinfatd cu succes in cazul copiilor cu infirmitate de extensie. grupate in : metode analitice gi metode globale. Metoda analitici de lucru permite sd se izoleze gi sd se mobilizeze un singur mugchi sau grup de mugchi.in lant cinetic inchis. Dintre aceste metode globale. Controlul static al atitudinii fatd de gravitatie trebuie 2.in lant cinetic deschis .o-articular. Odat5 cu perceperea miqcdrilor de cdtre bolnav. picior) este fixd rar extremitatea proximal[ sau trunchiul sint libere' Bobath folosegte pozitiile reflex inhibitoane. prin a$ezarea segmentelor corpului in pozifii care si-i permild realizar. pe mdsurl cr descregte treptat participarea reflex5.cul. . iar extremitatea proximald rdmine fixb. REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE llz iN NEURoLoGIE A: METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTOR|I In reeducarea neuro-m. opusd celei analitice. In folosirea acestor migcflr"i analitice se vor urmdri cu g:rijd compensirile la distale a unui lant de segmente se migc6 liber. 1. ' . ixtremitatea distalS a membrului (min6. conducind la contractii izotonice 9i izometrice alternative ale agonigtilor Ei antagonigtilor in efort Metoda Bobath urmdregte in tratament normalizarea tonusului prin doud moduri de lucru : . tractiunea. Spunem cd o schemd motorie este pusi in joc in lanf ciretic deschis.presiunile gi tracliunile asupra articulatiilor care stimuieazd receptorii articulari. . ln cazul. cu sau firi rezistenfd. folosind reflexul de intindere. in functie de posibilititile bolnavului.ea actiunii complexe. plasind segmentel. care Ia un mugchi spastic produce relaxarea in favoarea migcdrii voluntare .icestei metode apare termenul de facilitare a miq. ln cazul lucrului in lant cinetic--inrhis. tn aplicarea acestei tehnici. Metoda Kabat. pentru a tonifica un ansamblu mus. mai cunoscutd este cea a lui Bobath.bolnavului in 3-4 puncte deodat6.otorie sint intrebuinlate diferite metode de lucru.4. Kabat se folosegte de urmStoarele mijloace : . Presiunea are efect asupra stabilitStii gi mentine pozifia . . atunci cind in timpul migidrilor extremitatea .ecialist . Metoda globald. ceea c€ nu poat'e face un singur sp. cauti sd ugureze migcdrile.

plecind din pozifia de intindere completd pin6 Ia pozifia de scurtare completd. de orientare in spaliu a bolnavului gi a segmentelor corpului sdu . Fiecare schemd in spiral5 sau in diagonald este o migcare cu trei componente: flexie-extensie. degetele se intind gi deviaz6 spre latura tibialS. coapsa flexatd adus6 9i intoarsi ln afar5. foarte complicate.de facilitare mugchiui re contractd. genunchiul rimine fixat. Pentr. 42).nunchiul fix.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE comanda vienbal5 sd fie scurti. rotafie gi in fiecare schernd. Spre orientare vom descrie una din aceste scheme.imaginea vizuald. 42. cdci orientarea fibrelor mugchiului este mereu spiroidd cu excepfia dreptului abdomenului gi a mugchilor mici ai gitului. Aceste scheme sint in spiral5 gi in diagonald. - Schemele tui Kabat sint ridicdri gi coboriri oblice pe aceste Numdrul impresionant de scheme.folosirea schemelor de migcdri in cele trrei planuri. Schemele de miqcdri in spirald qi in diagonali corespund caracteristicilor spirale gi de rotatie ale articulatiilor. Schemi anlagonist6 Componentele ril Fig. aMucfie-adductie. 41. precisd gi sd stimuleze ritmul. . Kabat (dupi Andr6 extensia-abductia-rotatia internd cu ge. n€ vom folosi de desenul din fig.u infelegerre. migc6. ligamentelor gi oaselor. 41. Fig.Inicd. luatd din cartea lui Knott qi Voss gi anume aoea schemd a membrului inferior pentru faciIitarea miqcdrii de flerie-adducfiie-rotafie etternd' (fig. fac ca tehnica Kabat s5 fie greu de asimilat. in care fiecare membru superior este agezat in d'iagonal5. Migcarea de adducfie-rotatie interntr a membrului inferior si de flexie a labei piciorului dup6 metoda Kabat. asemdndtoare cu cele din activitatea zi.- . piciorul 9i glezna fac o flexie dorsal5 cu inversiune . DiagonaLlele lui Albert). formind o linie dreaptd cu membrul inferior opus lui. .

Pentru ochi.r""TT.nrine la coapsd. De actiune. ducind piciorul in sus 9i induntru. Iungul gi scurtul extensor al degetelor.$t""r.amplitudinea comandE-directive - completd a schemei - Mina.ncipale : psoasul-iliac.apropidie-pi-i'-# Prcgdtitor. stinga-dreapta. Hemiplegia infantild este o paralizie spasticS. Tn schemele de facilitare indicate de Kabat. dreptul anterioi partea internd (componentul flexiei goldului). dreptul intern. abductorul degetului mare. Priza. ifi. pe faii il. apoi se duce piciorul in sus gi induntru (depirteazd-te de mine).r&t.rz0 Secvenfa 'normal6 a acliunii musculare REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROIOGIE Factor limitant al Tensiunea sau contractura mugchilor sche- acfiunea se efectueazd din distal la pro_ ximal gi se . iar cea de flexie Ei de rotatie a capului influenteazd migcarca ochilor in jos gi induntru. adductie a goldului. coborirea limbii. gleznd pi deviere tibialS a degetelor gi de flexie. iar rotarea capuluri ugureazd migc6rile laterale ale ei. atita timp cit piciorul si gl'ezna n-au inceput flexia dorsalS gi inversiunea. miecsrii NERVOS CENTRAL ALE STSTEMULUT B. Gleznd.. Migcirile ochilor sint influenfate prin actiuni asociate rde cap gi membre superioare. componentele mipcdrii: flexie-adductie-rotafie externS.6. HEMIPLEGIA Hemiplegia este paralizia unei jum[tbli de corp. picior. AFECT|UNI 1. deschiderea gurii este legatd de flexia capului iar inchiderea de extensia capului. Permite un inceput de flexig a degetelor. Migcirile laterale cu capul ajutd miscarea fefei spre stinga-dreapta. se intoarce cdlcliul induntru. Se mai recomandd ca exercitiu de reeducare a ochilor urmerirea traiectoriei unui deget sau a unui cr€ion.ci. Fix fdrd migcare. gord. cind pacientul este capabil si lucreze ilr . de sele mai multe ori in urma unui traumatism obstetrioal.". Hemiplegia adultului are drept cauze tulburdri cireulatorii ale ence- . extensorul degetului rnare. pectineul. presiuni cu fata palmarE a miinii sau degetelor. flexia capului. gambierul anterior.i". extensie gi inclinalie tibial5 a degetelor. Cornponentele rnuscular e prineipale. Mi9c6rile acestor mugchi pot fi facilitate de cele ale capului . Ea poate fi congenitali (hemiplegia infantilS) sau cipitatd (hemiplegia adultului)..lui stinga-dreapta. Se trage. Pentru limbd. Componentele museulare pri. in toate directiile. extensia capului va influenla actiunea de ridicare a pielii fefei iar flexia capului pe aea de coborire. Pentru Jafd..j""r"". Genunehi. gi pi. picior. Miqcarea de extensie qi rotalie a capuiui o influenteazi pe cea a ochilor in sus Ei in afari. Se folosesc migcirile cu rezistentd aplicate capului . lombricalii. extensia capului faciliteazd ridioarea limbii.. Componentele mlscdrii : flexie dorsali 9i inversiune a piciorului qi gleznei. plimbat in fafa ochilor... Gleznd.or.: internd a coapseil deasupia plicii popritee. dispugi astfel incit permit migciri simetrice. Muqchii fetei sint spirali 9i in diagonald. Migcirile laterale ale maxilarului inferior sint legate de rotatia oapu.manifest5 mai intii la degete apoi la picior gi gleznd. Pentru gurd. ilegete. croitorul (componentul flexiei goldului). lungul gi scurtul adductor. Numai rotatia capului influenteaze migcirile laterale ale ochilor. Analiza schemei - internd tT . aplicate Ia unele pe4i ale corpului neglijate in practica reeducerii funcfionale. ca sd se ter.1:r.irriisie-abductie-rotatie Ne vom opri 'Ia citeva tehnici ale lui Kabat. interoso$ii dorsali.ilreaptd.

L22

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

lN NEUROI.OGIE

falului, de intensitate mare gi o multitudine de alte cauze. Cele mai des intibrite in practica noastr5 de reeducare sint urmdtoarele : traumatice, tumorale, vasculare. Hemoragia cerebnald este produsd nu prin ruper:ea unui vas ci, mai des, prin exhravazarea sanguine prin peretii alterati ai unui vas, deter:rninind anevrismul diserninat fdrS ruptura lui. Bolile vasculare ale creierului. ca arterioscleroza cerebratri difuzd gi boala hiperterrsivd, sint cauzele hernoragiilor cerebrale, care se declangeazd brusc Ai sint urmate de comd. ln 800/s din cazuri pr.oduc moartea. In funclie de suprafata gi sediul vasului cerebral lezat, apar pareze sau paralizii mai mult sau mai putin intinse. Ramolismentul cerebral este rezultatul unei irigatii anormale a creierului gi deci a lipsei oxi,genului nec€sar celulelor nervoase. Aoest lucru se intimpld in ischemiile acute, determinate d,e o trombozd la o arberd ingrogatd cu lumenul lngustat, in urma procesului arteriosclerotic. O altd cauzl a ramolismentului este emb,olia, prin introdu,cer€a de aer in circuitul sanguin, dupd operatiile pe pldrnin sau fracturi gi operatii pe oase (embolia grdsoasl). ln cazul emboliei, ramolismentul se produce brusc iar in trombozd mai lent, dup6 care se instaleazi hemiplegia. Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiv6) se produce in urma tulburdrilor circulatorii, determinate de hipertensiunea arterial5 sau ne:rroas5. Hemiplegia evolueazd in trei faze : - faza de cornd, ,care poate dura de la citeva ore tra c,iteva zlle; - f.az-a de hemiplegie flascd, cind se produce paralizia unei jumdtnti de corp;

_ Hemiplegia determind gi alte tulburdri care insofesc pierderea motilitSfii : - hemianopsia laterold, vederea este redusd in partea de corp afectattr;

- afazia, intelegerea gi vorbinea sint afectate ; - apraria, migcdrile comandate imposibil de executat; - agnozia, nu trroaterecunoagte obiectele. Andr6 Alb€'rt a clasificat hemiplegia, dupd felul cum evoIueazi invaliditatea motorie in : - herniplegie proJundd, cea mai gravb, cu spasticitate mare gi sdrdcie de migcdri ; - hemiplegi.a de grauitate intermediard la care persistl o spasticitate dar gi migcdri primitive gi chiar fine, distale. In aceasti formd de hemiplegie rezultatele se cigtigd in timp Iung gi numai dacd se aplicd un program sistematic de reeducare functionald ; - hemiplegia Jrustd.Iia care, dupd o spasticitate moderati, apar migcirile voluntare chiar ln extremitifile distale, in termen de 3 luni de la accident. Migcirile nu se vor recupera insi complet. Tratamentul hemiplegiei profunde. Reeducarea hemiplegii1or de origine vasculari se incepe din primele zile ale instaldrii ei, din perioada de hemiplegie flasc6. La inceput bolnavul nu rpoate participa activ gi de aceea tratamentul se rezumi Ia : - migcdri pasive ample pentru toate articulatiile membrelor, executate lent, pentru a evita aparitia contracturii in mugchii antagonigti, cum se intimpld l,a executarea rapidA ; - tratament postural in pozifii corective, pentru palmd, degete gi laba piciorului ; - masaj uqor, pentru activarea circulatiei, cit gi masaj al feselor pentru prevenirea escarelor ; - bolnavul trebuie schimbat in diferite pozitii, mai pu{in p€ c€a ibolnavd; - pdstrarea mobilitdtii umdrului care este ameninfat de un sin'drom algo-distrofic. Recuperarea prcpriu-zisi incepe i:r momentul cind bolnavul participi congtient Ia migcare. Este momentul in care se poate ciStr,gaoel mai mult, inainte de instalarea spasticitdfii. Specialistul va depune o muncd suslinutd pentru a stimula bolnavr.rl, cane se lasd ugor invins de boald. Va ajuta Ia revenirea miqc6rilor prin repetiri numerpase, pine se formeazi imaginea migcdrii. Se va acfiona mai intii arsupra pe$ii slnitoase, incurajind

124

IN NEUROLOGIE REEDUCAREA FUNCTIONALA

bolnavul cd este inc5 capabil si se mobilizeze gi, in plus, contraclia maximd din grupul de mugehi sinitogi determind o iradiere de influx nervo.s in direcfia grupului atins. Pentru recuperarea miqcdrilor, Brunnstrom recomandd in cazul hemiplegiei profunde si se dezvolte sinergia primitivd 'de flexie gi cea de extensie, folosind canalul neflexului tonic ar.simetrical gitului (Magnus). Acest lucru ,se realizeazd cerind 'bolnavului s5 roteze capul de partea sdndtoasl invingind o rezistentd, ceea ,ce ugureazd sinergia de flexie a brafului, iar notatia capului de partea ,bolnavd contra rezistentei, ajutind 'extensia brafului. In aceasti fazd, a r:ecuperdrii vom folosi acele mijioace gi pozitii care faciliteazd aparitia migcdrilor gi dezvoltarea forlei de ,contractie, cind acestea au apdrut. Pentru mlnd folosim la maximum sinergia de flexie globalS a degetelor, odati cu .extensia miinii, pentru producerea acestei flexii. Pentru facilitarea extensiei degetelor, aducem rnina in flexie forfatd gi 'cer€rn bolnavului si execute extensia degetelor. Deci folosind reflexul de intindere (Kabat) Si influxul m,otor impreund. se poate determina cregterea rdspunsului dar cu o sincronizare perfectd a migcdrii. La picior putem pune in evidenld scheme de migcdri 'globale : prin stringerea unui deget (provocind durerea) sau llrin flexarea degetului mare obfinem ca rdspuns la acegti stimuli tripla flexie a labei piciorului, a gambei qi a coapsei, deci retragerea intregului membru inferior. Vom continua cu acegti stimuli pind ce bolnavul va face migcarca. Motilitatea articulatiilor distale se recupereazi mai greu decit a celor proximale. Fentru a stimula miqcarea de flexie dorsald a labei piciorului, cerem bolnavului sd ghemuiascd piciorul la piept iar specialistul se opune migc5rii cu palma pe genunchiul acestuia sau impiedicind flexia gambei, ceea ce va determina flexia labei pici,orului. Odatd cu aparitia schitdrilor de miEcdri, le vom folosi la maximum, recurgind la pozitii de lucru aga-zise indiferente, cum pr"ocedim cind facem bilantul museular, adicd agezdm membrul respectiv in aqa fel ca migcarea s[ se facd paralel cu pdmintul, exemplu : flexia 9i extensia miinii o vom face agezind mina in pozilia cu degetul mare in ,sus. O altd metodi de a tu$ura migcaneao constituie folosirea plangetei de lemn melami-

nat acoperitd cu talc. in felul acesta permitem o alunecare foarte bund pentru mem'brul slab. Planqeta se aqazi sub membrul cu care dorim sd lucrdm qi se cere bolnavului si execute migcdrile. Patinele cu rotile pentru mini 9i picior se folosesc cu aceleagi rezultate. In momentui aparitiei spasticitblii, o folosim pentru executarea mig,clrilor active. ln cazul cind spasticitatea este prea mare gi impiedicd mobiliz,area normald a m'embrelor' se recurge la biiie cu-gheate ,cu putine apd, in care introducem membrul respectiv, pentru citeva momente, dupi care se obtine pentru un timp r''elaxareaintregului membru. Repetind procedeul in mai multe zile c'onsecutiv se reugegte invingerea spasticitdtii. In scopul intdririi unui mu;'chi, folosin'd principiul in'ducal lui Sherrington, efectuim contractii izometrice pentru fiei muqchiul agonist gi oblinem un rdspuns crescut din partea antagonistului. MiEcdrile recuperate vor fi 3m'plificate prin exercifii sintetice qi prin ergoterapie. Bolnavul este inv5lat sd faci singur anumite acliuni, si se intoarcd in pat, se se ridice, s[ se ageze' PregStirea pentru verticalS gi mers se realizeazd mai intii din pozili,a gezind la marginea pa'tului. Mentinerea pozitiei gezind se face gradat ca timp, fiind atenli la reacfiile bolnavului, legate de sc[derea tensiunii arteriale. In momentul cind igi poate mentine cu uEurinfd echilibrul gi cind existd o contraclie a cvadricepsului, ridicdm bolnavul la verticald. Pentru specialistul Se agazd pe un scaun in fafa bolnavului, acea,sta, pacientul se sprijind cu mina vaiidd de urndrul acestuia Ei in pozilia stind execut[ exencifii de echilibru : - mutarea greutdtii de pe un picior pe celdlalt ; - mers pe loc, ridicind ugor talpa de pe s'ol ; - genuflexiuni ugoare, pdstrind talpa pe sol ; - stind in echilibru pe loc, fdri sprijin. Cind bolnavul este capabil si-qi blocheze genunahiul in' faza de sprijin Ei iqi poate deplasa cit de pufin piciorul afectat, s'e trec"e Ia mers. Acest lucru este posibil prin tripla contracturd : gold, genunchi, gleznd plus 'genunchiul in recurvatum. ln aceastd situalie pacientul poate merge ajutat de un singur. baston canadian.

126

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

IN NEUROI.OGIE

Bolnavul qerge stepind cu laba piciorului, car€ nu poate -- merrfinutd din lipsa peronierilor. fi Pentru a elimina stepajul se foloseqte mersul cosit, cu piciorul intins din genunchi. Se poate merge gi cu stepaj dar cu un pas mai mic. Mersul cosit este mai indicat, folosind o inc5lfErninte cu un toc mai i:ealt. In afara stepajului gi cositului, bolnavul are tendinta si inainteze numai cu piciorul ,bolnav, r6minind sprijinit pe cel sinltos. Pentru corectane ii vom cere sd execute mersul cu pagi egali, inaintind pe rind cu fiecare picior gi folosind faza de impulsie a piciorului posterior. Vom insista ca faza,de amor-

bolnavd ; incercarea de a fluiera etc. Ca tratament ajutdtor, comprese cu ap6 caldi schimbate des, precum gi raze infraroEii.

timp se muti piciorul sinitos cu un pas inaintea celui bolrav. Hemiplegia este insotitd qi de o parezi faciald, a cdrei reeducare este de obicrei uitatd, atenfia specialistului indneptin9r-.9 mai mult asupra exensdrii miinii gi a piciorutui. In pire"" facial5 gura se strimbi de partea s6nitoasd, ochiul nu se mai inchide, vorbirea gi masticafia sint tulburate. O primi misurd o vom lua in sensul fix5rii obrazului cu o protezi de sirmd izolatd ce pornegte din colful gurii iar creldlalt capit este trecut dupd ureche (fig. 43 9i 4a). Pentru reeducare se r€eurge Ia masajul extern al obra'zului, cu miqcdri uqoare circulare pnecum gi masajul intern, prin gur5, care intereseazd mugchii buccinatori. Ne folosim de schemele lui Kabat de facilitare, ajutate de migcdrile ,capului, pini apare scfritanea migcirii, apoi migciri simetrice pentru mugchii frunfii, cerind bolnavului si se incrunte coborind sprincenele sau si se mire increfind fruntea gi ridicind sprincenele ; furchiderea gi deschiderea ochilor, ajutind in special inchiderea care nu se face complet ; stringerea

I'is. 43-44. Muqchii fe{ei pi proteza pentru pareza faciald. pleoapel,m-frontal ; 2.m-+princenelor ; 3.m-orbicu,larul nasului ; nasului ; 5.rn-transversul lor ; 4.m-piramidalul mic ; cornun al nasului ; ?.m-zigomaticul d.m-ridicdtorul buzelor ; 10.m-pamare ; 9.m-orbicularul 8.m-zigomaticul tratul b[rbiei ; ll.m-buccinator ; lz.rn..'rnaseter ; l3.m-triunghiularul buzelor.

ln concluzie, se irnpun wmitorarele mdsuri : 1. ingrijirea bolnauului la pat cu tratament de posturd, mi.Scdri pasiue Si masaj ; 2. Dezuoltarea sinergi.ei. pritni.tiue de Jlerie qi ettensi'e ; 3. F acilitarea neuro-proprioceptitsd; 4. Folosirea spasticitdlii la inceput pentru etecutarea mi1' cd.rzlor,iar cind deuine o piedied, cri'oterapie;

Braful addus la goltlul opus. intins din genunchi. intins rlin cot. 12. intins rlin cot. 11. flexat clin cot cu antebraful deasupra capului. intins clin cot. 5. aiungintl in abducfie. mina in extensie: ridicarea brafului prin fattr deasupra capului. Amplificarea mzscd. rotat intern. 13. 10. intins din eot. (flexia ilorsali) aiu- . rotat intern gi cu mina in flexie. Pacientul igi fine singur mina bolnavd cu cealalti sdnitoasd : ducerea bratelor peste cap 9i revenire. cu rotare externd Pi laba in flexie. intins din cot. 3. Braful aililus la Soltlul opus. 7. rotat intern. rotat extern.rilorprin erercilii sintetice qi ergoterapie . aiungind rotat extern gi laba in flexie. Brafele pe lingi corp: flexia-extensia lor din articulafia cotului' cu ambele brate tleoilatl. Flexia si extensia miinii cu aiutorul specialistului. rotat intern gi cu mina in flexie. specialistul finintlu-l tle miini : alepir' tarea simultani a coatelor de corp. rotat extern. rofat intern cu laba ln flexie' in adduc{ie. Braful addus la umirul opus. 7. Piciorul intins tlin genunchi. rotat intern. ?. Bra{ul oblic in afard. mina flexatd. ajungintl la poklul opus. 6. pe pat: depirtarea 6. laba in extensie: ailtluc{ia intregului membru. rotat extern. cu laba in flexle (alus peste piciorul celilalt). deasupra capului. intins tlin cot. 4. ca laba siniltoasil. carte tino antebraful in pozitia cu degetul mare in sus. mina in extensie: ducerea brafului prin fati ajungind in abduc{ie. extins din genunchi. PROGBAMUL XXn (cu migciri pasive-active) Culcat pe spate: 1. Piciorul flexat pe bazin in abductie. rotat intern. Piciorul in atliluctie. 4. Braful in abducfie. indoit ilin cot. Braful in abducfie. inudlarea mersului . rotat extern. cu mina in extensie: ducerea bratului Jos prin fafi. genunchiul intins. intins tlin genunchi' rotat lntern li cu l a b a i n e xte n si e :a b a l u cti a m e r n b r u l u i i n fe r i o r . intins tlin genunchi. rotat extern. pe cel bolnav aiutintlu-l speclalistul. Bratele flexate din cot. mina afectati o aiuti slDecialistul.cald. rotat intern gi cu mina in flexie. mina in extensie: ducerea brafului oblic in sus ajungind intins deasupra capului oblic in afari. Piciorul intins ttin genunchi in adducfie. Tratarnentul parezei faciale. mina in flexie.i n ti n stl i n (aiungintl in genunchi. 6. rotat intern' laba ln flexie' 15. mina in flexie. in abducfie. Piciorul flexat pe bazin. 2.rul opus. intins tlin genunchi' rotat 14. rotat intern. in abducfie. rotat intern' laba in extensie : intinderea membrului inferior cu abducfie. indott ilin cot. 3. mina in extensie: ducerea brafului prin faf6 ajungind in abrtuc{ie. intins din cot. Ficiorul la verticali lnferior extern cu laba in extensie : coborirea membrulul intins illn genunchl. Iaba in extensie: ridicarea lui Ia verticald cu flexia coapsel 9i a gambei. rotat intern. in abilucfie. B. Aceeagi pozitie: ritlicarea labei piciorului tatd. Piciorul in abducfie. rotat extern' laba in intins itin genunchi inferior extensie : coborirea membrului in adducfie.r28 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE r29 5. cu laba in flexie. rotat extern gi cu mina in extensie: ducerea brafului la goldul opus. Braful in abducfie intins din cot. Pentru membrul inferior : g. genunchiul addus. rotat extern. flexat tlin cot. laba in inferior ajungintl la verticald extensie: ridlcarea membrului in adducfie. rotat extern. Ridicarea la uerti. rotat extern Si cu laba in flexie ileptrrtat). in pozitta rotat extern pi mina flexatd. mina finutl in extensie: ducerea brafulul prin faf6 la umdrul opus. din culcat pe spate in pat) Pentru mernbrul superior : 1. lnchiderea gi ileschitlerea pumnului cu ambele miini ileoilati. Picioarele indoite din genunchi cu tilpile pi apropierea genunchilor cu aiutor de partea bolnavd dac6 este necesar. mina in extensie : ducerea brafului prin lafd la umirul opus in arklucfie. 2. PROGBAMUL XXI (cu mi5cdri pasive dupi rliagonalele lui Kabat. rotat intern. Braful adus la umi. laba in flexie. rotat intern. 16. Piciorul in abducfie. rotat extern. 5. laba in extensie: aalductia qi flexia coapsei pe bazin 9l a gambei. intins din cot. mina in flexie. rotat extern. rotat intern.Si.

Aceeapi pozifie. 7.'Lucrut in tanfi {inetic inchis pl€supune.ratament atunci cind poate. Exercitii pentru pureza faciali executate din culcat sau sfind sprijinit Ia spate bolnavul Migc[rile dinamice libere vor urma numai dup6 cne de-grav. 9i trunchi' Mai tirziu se trece la apu. pozitia fatd singur controleze este capabil s5-9i ceea ce presupune o fortS de gradul 3 dupa cotarea din bilanful muscular. numai opuse migcdri. folosind stirnularile tactile 9i proprioceptive locale. . 12. Aceeagi pozifie: ridicarea ln stinit cu ajutorul speciaHstului. Se va aqeza bolnavul in pe genunchi. 6. 1. Reeducarea prehensiunii'. Ridicarea Ia uertt'cald' treci. care folose$te dou5 feluri de lucru : lucrll in lanf cinetic deschis gi lucml in l:nt cinetic inchis. Miqcdrite libere numat.qcdrite globale la inceput. 9' Aceeaqi pozifie: specialistul ridici picioarele bolnavului in aer. 2.nd prin pozi$ii . Reeducareamersului . extensia simultand a-degetelor gi miinii folosind diferite pozitii gi chiar contra gravitatiei. 5. partea-bolnav6. PROGRAMUL $ezi'n'd : bratelor cu intinderea antebratelor tlin cot. punerea membrelor in sprijin pe sol. gezinrl la marginea patului. culcat cu fafa-n jos. 16. repartiiozilia ^rrta'*ti p. Miscd.vrit .ttt bentru a rseadapta la schimbarea pozitiei centoate directiile trului de greutate.tonrlsul postural pe ca"e_i--*e. in primul rind. speciallstul flne genunchil apropiafi : ghemuirea simultani a genunchilor la piept. cu o mini sub genunchi rar cu cealarti tilpile pi-i cere bornavului sr intinild plcloarele. Pentru migcdrile distale se cautd cele care se opun celor primitive. Pentru Bobath este. Culcat pe partea sdnitoasi: specialistul in spatele bolnavului. 'se considerd ca u'' pas inainte in f. cu iprijin pe p-a1me'cu greutatea.rile articulafi'ilor distale. Extensia gambei cu flexia dorsald a labei piciorului. fn concluzie. picioarere introite spre gezutd gi finute ile specialist de glezne: intinderea ambelor picioare. 15. 3. Folosirea pozifiilor inhibi'toare . 2. 11. eprUini piciorul afectat la nivelul genunchiului 9i at labei.ai pulin 4.itafie. umdr. ' i. m.. ci'nd muqchii au dulS. 14. Aceeagi pozifie: intinderea picioarelor din genunchi. Ridicirea Ia vertical6 se face plecind din culcat gi trecind prin toate poziliile pini la cea verticale. indoind un braf. opusd crelei patologice.carea diverselor obiecte din cnein ce rrrri *i"i. se urmdregte : 7. in timp ce braful celSlalt se intintle. exermplu : abduclia policelui odate cu inclinarea cubitald. gi-i cere si flexeze gambele pe coapse.esentlal ca mu$chdului spastia se i se dea o altd pozitie. cele care sint toate celelalte Cea mai indicati tehnicd de lucru este a lui Bobath (dupi Andr6 Albert). Din aceast6 pozitie bo'U"tfr indicd sprijinirea bolnavului de umeri sau de rniini gi il determind si s{ea pe piciorul yqhq' apoi iI impinge inainte pdqeascl cu piciorul bolnav. Mi. rnenfind o pozilie de inhibifie "a in ca-re este lisat. indoite din genunchi. oUtiginnu-t "Pentru si antrenarea miinli se va sprijini palma pe rnasd sau pe perete apoi se vor face migcdri 'din cot. Abilucfia XXilI o Jorfid de gra' cele analitice . cerindu-i si-l penrluleze inainte ti inapol. opunindu-i cu mina liberi rezistenfd Ia cdlciie" 10' Picioarele ghemuite ra piept: specialistur spriJintr.:irQry": cu lo:ng. finut ile miini rle specialist : lmi_ tarea migcirilor de box. dupd care va fi plimbat in -j.lor Primt'tiue .REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE B. 13.

primele sdptdmini este recomandat6 tehnica Bobath c-u _pozitii reflex inhibitoare gi cu inversanea pozitiilor ruate de bolnav. .se .qoard pe cea nefolositd de bolnats. Mai tirziu. Talpa pe sol: ridicarea virlulut ptciorului apoi a cllciiului rlminintl cu virlul piciorulul pe sol. ln. 2. la panoul de reeducare a miinii (foto ll). ln cadrul afecliunilor neurologice centrale este necesar ca fiecare specialist sd scoatd ln evidentd deficientele motrice . Balansarea normal.r32 3. Brafele telor.esfd.. ridicare internS. Exercifii de prindere. nurnai cele co.pronatia gi extensia cotului. migcdrile in spirald gi diagonald.reSte reeducarea dupd. .urma ultima fazd.-ror_ navului. coborire externd (dupi Andr6 Albert). 45. r5sucire etc.i sd poatd urmdri progresele realizate de bolnav in . In aceastd formi a hemiple. indoirea gi intinilerea lui din ge_ nunchi fdri a deplasa talpa ile pe sol. Se uor stimula contracfiiile sinergice.al 9. Braful bolnav sprijinit cu palma pe perete in fafd: flexia qi extensia brafului cu apropierea trunchlului de perete.In executd contra unei rezistenle maxime dir ugar'd c. Ptr"'ire cu piciorul bolnav.. 8.ei musculare care ne dd posibilitatea cunoagterii gi evaludrii situatiei reale Ia nivelul fibrei nT usculare. de flexie gi de extensie (in (punctat6) Si diagonala nefolositd in sinergia primitivi negru).se indicd tehnica Kabai. inainte intinse din REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE cot cu extensia miinii pi a dege- 4' Braful intins din cot gi rotarea lui prin faftr intr-un sens gi apoi in celilalt. 2.in speci.giei muqchii rdspund la comenzi numai in anumite condifii : . Direcfia sinergiei primitive.i-o.uc schemele normale de rnigcare gi uor fi i.flexia cotului gi aMuclia umdrului . 6.F---'---vA ' AB Fig.. inainte gi inapoi ca in mersul In concluzie : I. brafului bolnav.re reprod. B|TANTUT FUNCTIONAT Ar HEMtprEGtCtrOR In paraliziile nervilor periferici existd o cotare a forf. In primele sd.ptdmini se urmd. .supinafia gi fiexia cotului . nald. Tratamentul hemiplegiei fruste. Rirlicarea ttrtpii ile pe sol rilmininil in sprijin pe cilcii. f6rd a-t flexa din cot. Migcdrile globale se d. 7.ifiritalir. 10. 5.ue. tehnica Bobath.nuersate cele primiti. pe o traiectorie diago3.

.intoar"cere pe partea cealalt5 Culcat cu fafa-n jos: ridicarea capului Agezare cu ajutorul mlinilor Stind: a9ezare pe scaun $ezind : . . pronatia . . . Tipul de figd a lui Michels.dicarc Din culcat pe spate : . police .antepulsia orizontalE. Kabat gi Brunnsf.emenea. Se folosesc 3 tipuri de fige in care sint trecute migcdrile ce se cer bolnavului s[ le execute qi 6 coloane unde se va nota fiecare migcare testati cu note de la 0-5. bun : 4 Nor m al: 5 0 Trunchi. Caracteristicl hernipl.agezare fir6 ajutorul miinilor . .oor Din sezind pe scaun : . Michels a propus o figi de testare in functie de tulburdrile motorii cele mai caracteristice ale hemiplegiei. .mina la claviculS de aceeapi parte.echili.inclinare spre dreapta.Unind cu o linie notele date la itestarea fiecirei miScdli ave'm dintr-o datd situa$ia clard a posibilitdfilor bolnavului. stereotip6. il prezentdm in rindurile ce urirneaz5.egicilor nu este pienderea forlei musculare ci regresia migcdri voluntare gi reflexe Ia o stare primitivd. N u l 0 :0 Minim : I Partial : 2 :3 Bun F.flexia genunchiului cu coapsa intinsd. pozitia stind Din stind intre bare : . Contine migcdri elementare de trunchi $i .flexia capului.blocarea gi deblocarea genunchiului. situalia este rnai bun6. nu mai este suficient6. ca in cazul sechelelor de poliomieliti.sprijin unilateral.merrr-bre.flexia coapsei. . clegte.. 1 Numele Debutul bolii Virsta Da a interndrii Data testirii . . genunchiul indoit.atitudinea generald fdrd sprijin.sprijin unilateral fdr6 sprijin manual. De as..ardtdtor.une Membr e superi. . pr eherwi.atacarea solului cu tocul.pucarea gi lisarea .ridicarea bratului la verticald cu cotul inmina dusd la spate .sprijin unilateral.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE 135 tratamentului. gi ri. I 2 3 4 t FI$A Nr. .. spre cifra 5. a e. police . O simpl5 cotare a fortei musculare. deschiderea miinii : clegte. . genunchiul intins. lateral . prehensiunea globald . a.bru Din culcat pe spate: . supinatia .rnina Ia gurd . . . . tip ce se folosegte curent in numeroase clinici. .mina la genunchiul opus . Cunoscind toate acestea.rorn. completati cu rubrici de Bobath. Cu cit linia este mai spre dreapta. FI$A Nr. cotul intins.inclinare spre stinga. distal. Membre interioare.aritdtor.sint tulburate rde contractii tonice un oarecare nurnbr de reaclii automate (Bobath). Primul test se aplicd celor cu paralizii recente qi marcheazE inceputul reeducdrii neuromotorii. .intoarcere cu tafa-n jos . .intoarcere pe o parte . 2 Nurnele Debutul bolii Virsta Data interndrii Data testlrii Redresare .ridicare in stind.

Data internirii .apuce $i lasS.index.clegte. :0 NuI M i n i m :1 Parfial : 2 :$ Bu n F. cotul intins in pronatie: .deschiderea miinii . urcarea sc6rii secventd normalS. police .apuc5 9i las6. Pe genunchi : ridicarea in stind cu bastonul .. mers cu 15 kg pe umdr.. .apuci 9i lasS..apuc6 9i lasS.clegte. Ridicare. . police .deschiderea miinii . pulpo-distal. pulpo-distal.pasul posterior. Mers pe teren plat Cu baston simplu : ..clegte' police . . 2 contine mi$cnri maii comrplex€ $i cu d.ificultate mai mar€.clegte.p5gire peste un obstacol cu piciorul stinr coborirea sc5rii. Ridicare. . .r36 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE 13? FI$A Nr. Adaptarea la obstacole Cu baston simlrlu : . $ezind : indreptarea genunchilor . Antepulsie. .index.cle$te.a p u c d $ i l a sd . atac cu piciorul drept. atac cu piciorul sting . pulpo-distal.clegte. pulpo-distal. urcarea scdrii.pasul anterior.deschiderea rniinii. peste obstacole $i urcarea gi coborirea treptelor. . police . .desohiderea miinii I .pS. Antepulsie.or Stind fdrS sprijin manual.index.gire peste un obstacol cu piciorul drep .. . . . Stind : culcare la orizontald fdrd baston. Mina la gurd in pronatie : .index.rnal: 5 Examinarea p€ baza terstelor din fiqa nr. cotul intins in supinatie: .--. . cotul extins in supinatie : .mers cu pas mare. pulpo-distal.. mers fdrd baston . Figa nr. . pulpo-distal. .. . pulpo-distal. Se urmdreqte echilibrul gi mersul pe plat. ..index.Data testdrii 0 1 2 3 4 J :g Bun F.atacul cu tocul . . police . cotul extins in pronafie : . . 3 examinarea se face din stind in picioare Si numai acelor bolnavi care au putut executa bine mi$cerile cu membrul superror.deschiderea rniinii.pozifia la verticalE a piciorului. Mina la gurd in supinatie : .apucd $i lasS.. coborirea scdrii secvenfd normald. . Pe genunohi: rezistenti la cdderea inainte. coborirea scdrii. bun :4 Normal: 5 Membrul sufteri.index.index.clegte.sprijin unilateral . 3 $ezind: rezistenfd la cdderea intr-o parte. atac cu piciorul drept. ln fisa nr.apuci 9i 1as5.deschiderea miinii . Culcat: ridicare in stind fdrd baston. police . atac cu piciorul sting ..desprinderea tdlpii. b u n :4 Nor. police . Mina la spate in pronafie : . 2 se face nurnai dacd bolnavul a obtinut notatii de B qi 4 in prima figd de control. . urcarea scdrii. :Q Nul Minirn : 1 Parfial Numele Debutul bolii Virsta.deschiderea miinii .

. Sectionarea mdduvei poate avea loc la orice nivel al coloanei gi piegiile vor fi cu atit mai intinse cu cit leziunea s-a produs .t-cirje .laba piciorului la unghi drept.tig. cu o frecvenld mai mare in zilele noastre este cauzatd de seclionarea mdduvei.raumatism al coloanei. pentru a-i permite o oar€care autonomie in totoliul rulant cu cane se depla:seaz5gi o reprofilare profesionald 1a posibilitdtile lui.i". se 1um9g!e paraplegie. ..REEDUCA.i.-. mai des a celor jnfe1iogrc.REA FUNCTIONALA IN NEUROI. tumori. iar Ia CB produce tetraplegia (toate cele 4 membre). superioare sint neatingi' res'rnugchii membrelor a"ti"itarE prin paralizia diafragmului' Poate "irJti" iace' mi$cdri uzuale cu bratele'. La nivelul vertebrei C4 determind parilizia diafragmului.. Sund.f"t. : tie de nivelul secliunii medulare Intre D2-D6 : In primele zile se urmdregte pozilia corectd a membrelor inferioare : . in urma unui f. Alte cauze pot fi : leziuni medulare patologice. adesea intinzindu-se pe citiva ani. Aceastd afectiune.OGIE 3.qoldul qi genunohii intingi.fu. . mielite.D 1 0 :p a r a ti zi a a b d o m i n a ]i l o r g i a sa cr o . q localizare.societdtrii. . locie. I n t r e D 6 . Tratamentul este de lungd duratd. PARAPTEGIA Paralizia a doud membre simetrice.l o m b a r i l o r 'Po si cu aparat de mers fixat de 6ij^ tii"it"r-pe"auGr canadienebastoane lau axil'are .t. picioare.mai sus. o ora dar fixat i'n corset 9i aparat pentru ini"" p"i. iar posibilitltile de migcare gi deplasare ale bolnavului vor fi si ele mai reduse. pentru a fi util. la paraplegic se va urmiri o readaptare la posibilitSlile reale. _. se intilnesc mai des in regiunea dorsali mij.

care si imbrace partea po.rilor gi. Ergoterapia este indicati in scop recreativ gi de preg5tire profesionald la posibilitdtile paraplegicului. B. odati cu indreptarrea picioarelor spre -verce ticald.bastoane. paraplegicul va avea picioarele fixate in atele de mers. intrucit existd permanent sprijinul pe sol in 3 puncte. cu erercifii. In aorrcluzie. in felul acesta el cipdttnd o mai mare autonomie. Inud. sprijinind o mind pe balustradd. Urcarea Si coborirea scd.i de brafe. Urcarea scdrii se face cu spatele. 5. Mers in patru timpi cu bastoane canadiene gi aparat de mers. Se incepe cu mentinerea echilibrului din stind intre paralele. cu cealaltd. Depla:sarea inainte se face cu cite un picior. 6. In continuare prezentim citeva exercilii orientative. iar cealalti in bastonul ur"cat pe treapta superioar5' Folosind intinderea braf. Fixarea trunchiul. Bolnavul se deplaseazd prin pendularea am. aibd funclionali rnugc'hii tricepsul brahial.u-se cu o rnind.dere. cu atit mersut gi pozilia la verticali sint mai greu de realizat. Intoarcered pe o parte Fi pe cealaltd. speci.ui se face prin corset. ToniJicarea bralelor qi spatelui pentru mers. Trecerea la mers este mai rapi'dd isau mai 1ent6. Pentru mentinerea genunchilor sint necesare atele confecfionate din material plastic sau duraluminiu. ficind gi o intoarcere de 180o.i1'i'i sub ff?l. In continuarea tratamentului se inva{d ridicarea la verticaIS_ de pe fotoliul cu . 4. 2. fixate printr-o faEd elasticd.rii dupd. cu acelaqi. al coatelor sau ul. o cd. iar truncrrliul cade in fatd echilribrindu-se pe . avind bastoanele fixate cu o curea de mind.fata sPre fotoliu . agezarea in fotoliu. ceea ce permite ducerea pi. Reeducareamersului folosind atele pentru genunchi qi corset pentru Jirarea trunchiului. Inudfarea folosirii. ajungind cu . Mai intii incrucigeazd picioarele.belor picioare deodatd. lntre D12-L2 : pot exista contracfii in mugchii flexori ai coapsei gi in patratul lombelor.Tj##i:i+i*?lT"r. cu rrlutarea picioarelor.140 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE L2' :JlT"t. 3. urmdrindu-se in prirnul rind echilibrarea bazinului. avind cirjele sprijinite inaintea corpului. bolnavul saltd pe treapta unde are 'deja bastonul. a ortostatismului. "?ii3'J Pentru mersul cu bastoanele este necesar ca bolnavul s5. sprijinindu-se in bastoane. La ridicarea din fotoliu.farea ri.pe sol. ridicarea de jos dupd o cizdturd.brafelor cu silta. Pentru coborire. Preuenirea Si tratarea complicagiilor articulare. in funclie de nivelul secliunii gi de virsta paraplegicului. Culcat pe pat: l.stulut^ 2. sau cu arnbele deodati prin pendulare. gi. spre sol. ergoterapi'e. amindoui in acelagi timp sau alternativ.astoanelecanadiene se invatd in felul urmltor : se mutS bastoanele inainte.dicd.elor. alternativ. Ertensii Si Jle*ii ale labei picinrului.care bolnavul se deplaseazd.sprijin ca Ia urcare.ta fiind f'oarte greu de realizat.a trotuarului. paciehtul iqi incruciSeazi picioarele.rea corpuIui pe 'bastoane. 'Pehtru ridicarea de jos dupd o cddere. Reeducareatreptatd. Ridicarea in gezind cu ajutorul unei corzi. brafele. apoi cu o impingere bruscd din brafe se ridicd din Intre D10-D12 : abdominalii gi dorsalii ajutd mersul pendular. Cu clt secliunea medulard s-a produs la un nivel superior.cioanelor inainte. bolnauul aiutind. mai dificil rnersul in patru timpi.ali. apoi mutS. 3. sau cu pagi alternativi cu ajutorul bastoanelor canadiene.ctionald. dorsalul mare Ei patratui lombelor. 70. folosind in acest caz extensia. 9. cind bolnavul are mu$chiul patr'atul lornbelor in sta. sprijinul rdmine in urm6 iar picioarele coboari pe treapta inferioard. urcanea gi coborirea scdrilor. aceas. cu tdlpile .lzbrului din gez|nd. se urmdregte : !. Cu aparat de mers fixat de corset. Readaptarea la actiuitatea zilnicd. Protejarea tegumentelor contra escarelor.sterioard a gambei gi coapsei.rnenlinindu-Si echilibrul- . fotoliu. fotoliului. 7. Mersul cu pagi alternativi este mult mai sigur.r"efun. i9i indreap-tl trunchiul.palmele din dupi ^in care se intoarce cu fala ce mai inapoi. folosite in reeducarea paraplegicului. cu rofi. Reeducarea echi. Mersul cu b. continul cu indreptarea corpului priT impingere cu apoi rnutd sprijinul pe 'bastoanele canadiene.

sau din magi. Menlinerea pozi. 5.nd . cu menfinerea echilibrului. 73. Boala s€ manifesti prin tremurdturi mici. iar la pici. duci. Rd..a42 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE 4. 12.paralizia.oarelor. fdrd.jinite pe paralele. a muta miinile de pe paralele.iscdrii. 4.sint ficEi iar privirea inexpresivS. mai ales ale membrelor . pentru inceput.in 2 timpi.. Rigiditatea se opune migcdrilor pasive qi din acreastdeauzd.i.n lateral. cu contracturd egal5 afiit a mugchilor agoniqti cit gi a c. I0.tul pamlelelor prin sd.cu sprijin numai pe brafiul din partea inclind. Aruncarea unei mingi.lor pe paralele. 9.sucirea trunchiului. BOATA PARKINSON Descrisi de James Parkinison gi numitd de acesta . ln mnrginea patului.cu arnbele rniini. fdrd.aoarelor. Deplasarea cu cadrul de rners.u cu spriji. 2.mugctrii devin durcrogi. in 2 timpi. sau i'n 4 . Mers intre paralele in 4 timpi gi.or : $ezind in fotoliul cu roli : ridi. nu poate mdri pasul gi nici si se echilibrez-e in direcfia opusd. Inclinarea trunchiului inainte.mbareamiini. Bobravul are migc5rile lente. Parkinson este o afectiune determinatd de degenerarea maselor nuclear. Stind cu spriji. pentru menfinerea echilibrului. gesturile rare gi m6surate. B. Ererci$ii. 5.n.n Sezind gi deplasarea pici.elor antagonigti. 1. '1. Boala nu afecteazd intelectul. Aruncarea Si prinderea rningii de la pi. dar dispar Ia migcdrile voluntare.olnavul merge cu pagi mici. de ac€ea bolnavii suferi din cauza deficientei lor qi sint sensibili la gocurile emotive. pe genunchi.2.e ale sistemului extrapiramidal.inilor pe paralele : pendularea szmultand. Stitud : ridicarea unui picior cu pd.lalt pici.or. Tremurdturile miinii seamdnd cu migcarea de numdrat bani sau de rulat bile. pri. autobuz. 71. Ridicarea ambelor brafe prin fala pieptului. Erersarea urcd. sau in rcpaus absolut. Acelasi erercifi. 'l .i. 3. rd. cealaltd mind sprijinitd. Erercifii. ca in mersul normal (Iipseqte pasul pelvian). $ezind la marginea patului : 7. Mugchii fefii .fiei gezind. Vorbirea este monoton6.ni. reuenire. B. 6. de mers cu cirjele.fiie cu palmele sprijinite pe genunehi.nul mi.sucire gi schi. Tratamentul urmiregte s5 amelioreze manifestdrile bolii fdri pretentia de a vindeca.gi bragul din partea rd. 5. Cu deplasare: Depla. 7. 9.. de echilibru pe cirje.ri. mersul de asemenea. B.sare intre pwalele prin pendularea picioarelor.n pendulare.nd.superioare.sucirii.or cu migcarea de pedalare. gi cobor?. 3. 2. Intre barele paralele. 4. apoi mutarea brafelor. agitant5".a pici.careaalternatiud a unui braf cu menlinerea echilibrului.ltare.rii. tramuai.gire. 4. Stind cu arnbele miini spri. . 10.ternntiud a pi.ri. Aruncarea mingii peste cap cu ambele rnii. cu atele pentru fitarea genunchil. cu palmele sprijinite pe pat. prin lateral inapoi.ept cu arnbele miini.e asociate. Inclinarea trunchiului Lateral. provocatd la bitrini de sclerozd iar tra copii de o encefalitd epidemici. Trecerea in Sezittfi. cu rigi'ditate a intregului corp. care sint prezente in repa. tolosi.us gi la oboseali. Ridicarea arnbelor brafe pri. O altd maniJestare a bolii . Ridi. 71. Intoarcere la capd.oarelnr lateral pentru a md. Aceeagi pozi. inceatd Ei neinteligibild. a muta sprijinul. La fel cu celd.nd'.carea in stind intre paralele Si reuenire in Fezi.. cu palmele sprijinite pe genunehi. Aruncarea mingii de deasupra capului. inainte qi inapoi. In pozitia stind are toate articulatiile in flexie qi dac6 erste i'ur-pins brusc intr-o dirrectie. 6. fdrl migcdrile de bra{.n alternatiu pe paralele. Ridicarea i. Stind : ridicarea al.ri baza de spriji.este hipertonia musculard de tip extrapiramidal. Intoarcerile le face cu pagi mici Ei pe loc.nd spriiinul la perete.

de aceea este bine ca gimnastica sd se execute cu acompaniament muzical. Intre seriile de exercilii se vor intercala mi$cdri de respiralie profundd. Ele se vor face individual. cu ajutorul patului rotativ. Exerciliile se vor adresa pe rind tuturor grupelor musculare. Trun. Migcdrile se executd ritmic. pe mdsurd ce . In cadrul acestor exercitii bolnavul va invdla sd se intoarcd gi sd se ridi. Contra tendinfei la cSdere inainte.fonificarea tricepsului sural la pedala cu arc. urcarea gi coborirea scirii. sau prin c'omenzi precise Ei cu voce tare pentru a accelera migcarea gi a invinge ritmul lent al bolnavului. dac5. pSgire peste mici obstacole . ajutinrdu-se cu bratul de sub el. opriri Ei porniri bruqte .bazei de suslinere : mers prin locuri mai inguste pentru a invinge claustrofobia . de mers. vor fi executate din culcat. iar din cind in cind gi in grup. . cu picioarele mai depdrtate. in timpul exerciliilor . sd se a. . I.cin spate. acestuia. cu o greutate in el. indoirea gi coborirea gambelor din pat. bastoane.chiul se apleacd inainte deasupra genunchil. gambele inclinate spre scaun. Exercitiile fizice f olosite in reeducare vor f i adaptate virstei qi posibilitdtilor bolnavului.. Pentru ridicarea din pat miqcdrile sint : intoarcere pe o parte.ce din pat. Pentru degajarea trunchiului qi invdfarea penduldrii bra{elor se exerseazi pe loc aceste miqcdri. pacientul va purta un rucsa. la inceput.corpul se ridicd Ia verticald. gezind gi stind.eze Ei sd se ridice de pe s. luptindu-se contra rigiditdfii gi sacaddrii . mdciuci etc. pentru a trezi in felul acesta ambitia bolnavului. controlind tot tirn'pul pozilia capului. Reeducarea parapleglcului ]a pozitia vertical6.or.. pentru mdrirea .4iwwffffiw Pentru conectarea mersului gi echilibrului se fac exercilii de mers in toate direcfiile.caun. cu aparate portative ca : mingi. cu privirea inainte. mers prin rdsuciri in sens invers cu linia bazinului. Ridicarea de pe scaun se face pornind din Eezind pe marginea scaunului cu palmele . balansind bralele gi ducind inainte simultan bralul gi piciorul opus. fdrd a se ajunge la pragul oboselii. este necesar.44 REEDUCAREA FUNCTIONALA .sprijinite pe genunchi.ceeace ar mdri rigiditatea gi ar perturba echilibrul.

Mobilizarea gi tonificarea fesierilor Ia cadru. avind de invins rezistenta arcurilor u ffin Panou I miinii. de reeducarea Mobilizarea umdrului la roatd Elongatii cervicale cdpdstrul Glisson. .

3. sd vorbeascd cu voce tare.derea ochilor cu incretirea pielii fruntii . Pentru a obline toate acestea vor trebui inlSturate tulburdrile respiratorii gi amplificate atit mi. 5. deschi. monotone. cu paqi mari Si torsiunz de trunchi. .IN NEUROLOGIE 145 Elongatii vertebrale la masa tip Vaquette apoi printr-o mi$care scurte. 4. Corectarea uorbirii gi a scrisului. sd-l insoteascd cu gesturi gi mimicS. Inuingerea rigiditd.fii prin rniqcdri ample din articulalii.inchiderea gi deschiderea gurii . folosind impingerea din brate gi intinderea din genunchi. frictiune gi vibratii..ament muzical. t itmice Si chi. vocea este slabi gi netimbratd.coborirea collurilor gurii antrenind 9i musculatura gitului . .ar cu a. Pentru ameliorarea rigiditdlii este indicat masajul general cu efleuraj. Cuvintele sint prost articulate.conxpqni.incretirea nasului. fdri o varialie in inlltime sau intensitate . .inchiderea ochilor cu incruntarea spr{ncenelor.umflarea obrajilor. EJectuarea ererci. cit gi cele de expiratie. Jocurile cu mingea medicinald inldturd tremuriturile dar boinavul va sta cu spatele lipit de perete pentru a impiedica dezechilibrarea.servd chiar in timpul gedinfei de gimnasticd dar se piende trreptat dupd citeva ore de repaus. se ajunge cu trunchiul la verticald. Corectarea echilibrului qi i. uffmdrrim : L Corectareamersului. Agezarea se face prin indoirea trunchiului inainte. Ameliorarea generald se ob.rd. fd.cdrile de inspiralie. debitul este accelerat. ln reeducarea vorbirii vom cere bolnavului sd-qi incetineascddebitul verbal gi s5-1 marcheze cu pauze. Din program nu vor lipsi exercifiile de mimicd : . Antrenament la bicicleta ergometricd . tirSiire. . In cpncluzic. Parkinson de si tulbur5ri de vorbire. 2.nuing erea claustrofobiei. care la rindul lor se flexeazi gi bolnavul se agazd incet pe scaun.strimbarea gurii dintr-o parte in cealaltl .{iilor de mimicd. odatl cu sprijinirea palmelor pe genunchi.. .

Se va urmtrri intlnderea piclorului din genunchi. cu inspirafie. REsuclrea trunchiului Gu ducerea brafulul din partea riisucirii.testul echi. aplecarea trunchiului inainte cu palmele pe genunchi pind ce pieptul atinge coapsele 9i expirafle. caracteristici in special la mernbrele superioare. Gu spatele sprUinit de perete: aruncarea mingii cu o mini.testul posibilitdttlor de asimilare 9i de ameliorare a situaliei lor. 4.festi prin miqcdni involuntare de contorsiune lent5. vom ohs€rva atiturdinile pe €re Ie ia datorit[ redorilor unor gezhd. Ridicarea gi aqezarea pe scaun. Ia zgomot sau teame. 15. Respirafii ample. rNFlRMl In aceastd categorie intrl copiii cu enaefalopatii manifestate prin paralizii spastice.tibrului : copilul sd fie capabil sd se mentini in pozitia gezind. Ia intinderea mu$chiului pasiv. 16. raminind in tratament c€i care pot obtine amelioldri. ln tratarea acestora actentul re va pune pe cooldonarra rnigcdrilor involuntare. revenire cu expiratie. CopiIuI prezintl o rigiditate musculard in rnomentul mersului sau' mersul devine imposibil. eliberind miqcarea voluntard. ctrlciiele pe sol: miqciri articula{ia gleznei in toate sensurile. contactul cu solul se ia cu tocul. balansarea bra{elor pe lingi corp. Obs. Mers cu opriri brugte. atetoze. se urndreste invingerea reflexului de contractur5. ataxie. tonii mr:sculare care impiedici mi$carea 9i mersul. hemi. schimbind alternativ B. dupi exercitiile mai grele. indreptarea spatelui trisinal $l coatele inapoi. 10. Selecfia se face pe baza a doud teste: . Mobilizarea capului in toate direcfiile. Mers ooroct. Inainte de a se trece la reeducarea fun'cfional6' este necesara o s€lectie a copiilor. prinderea cu ambele miini. in cazuI unei ernotii' ceea c€ privegte intelectul enc€falopatilor. Atetoza (spasm mobil) se mani. Prin tratament cu migcdri analitice. antrenind gl riisucirea trunchiului. Examinind in continuare copilul. 14. pe scoun: 1. Stind : 13. miqciri care s€ suprapun peste c€le voluntare modificindu-le.e-l va face psihiatrul. prin lateral lnapoi. 7. Picioarele ugor intlnse inainte. sinthiperFormele de paralizii. para sau tetraplegii. Cu gura inchisi. derea ei cu ambele miini . cu palmele spriJinite pe genunchi. lnvingenea rigi'ditatii se obtine prin mdrirea vitezei de executie a migcdrii. pozitia picioarelor. tast c. lnchiderea ochilor cu incruntare. 12. : spasticitate. Cu gura inchisi : umflarea ti dezumflarea obratilor. rnigcarea semenind cu senzatia pe cane o ai Ia indoirea unei t€vi de plumb.tatea ditii. prin- aruncarea mingii cu ambele miini dln fafa pieptului gi ile deasupra calDului. Spasticitatea at'etozisului cedeazi insd Ia miEcirile de leginare-scuturare. Bra{ele indolte la umeri gl imitarea boxului. Picior peste picior. deschiderea ochilor cu increfirea pielii frunfii. antrenind ti de jos sau de la umir. . Rigiditatea se pune in evidenti Ia migcdrile pasive unde se ohsenrd tipsa echilibrutui dintre agonigti 9i antagonigti.ci. urmirind braful cu prlvlrea. cu unul sau cu ambele picioare deodati. . motorii ale infirmititii este o'contracturi care apare in anumite conSpasti. cu intinderea alternativi a brafelor lnainte. acresta este 'ln mult atins gi reedudrea este problematici. 6. Inspirafie ampl6. ilin 11. rigiditate. strimbarea gurii lntr-o parte gi in cealaltd. incepind de la cap in jos. fird sprijin Ia spate . Se va lnsista asupra risucirii ample a trunchiului. Deschiderea gi inchirlerea gurli cu amplitudine clt mai mare3. apoi cu aerul in gure plimbarea lui dintr-o parte in cealaltii a obra' zului.r46 PROGRAMUL XFV REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE tt7 (lMCl CENTRALI MOTORI 5. corp ca in mers. Balansarea brafelor pe lingi trunchiul in migcare. 9. 5. Miinile pe golduri. 2.

contra unei rezistenfe maxime. .tnifia local5 . Miqcarea pasivi se aplici mai intii segmentului valid Si proximal gi apoi celui afectat 9i pdrtii distale. trecreroa in stlnd numai cind copilul se poate rnentine in gezin'dfdrd spnijin. Fol.Pentru a se ajunge la mers.rre se agazd copilul in toate pozi(iile. activopasivd.patru labe. Mobilizarea ln crentrele specializate in reeducarea IMC. sau folosind metoda migcirilor cronfuzionale a lui Kabat prin care se produoe contracfia unui mugchi paralizat.l Fig. qezind. lnainte de a se trece la reeducarea funcfionald pro-priu-zisi se face un bilant neuromotor gi ortopedic. migcare pasivi. Bienfait recornandS.-stind gi mer:s. pe genunchi. La ataxic este indicat pentru a toni:fica musculatura hipotond gi insotit de ultraviolete . urmd. 46. precum Ei lucrul bratului qi at miinii. scris etc. lantd. Ia atetozi'c insd masajul este iritant iar peniru spastic trebuie fdcut ugor gi cu prudenld. activd cu rezistentd.rindu-se finuta capului gi tinuta corpului in gezind. Fere a gribi copilul s5se ridice la verticald. in mugchiul sdndtos.osirea diverselor proceduri in tratarea IMC se face in ordinea urm6toare : masaj. pe genuncur*i. Pentnu €ducarea echilibrului. prin contractia voluntard.carea rnersului. relaxare. in. cu cadnul brului cu plangeta bascude rners gi mai putin cu bastoane. i:rtre paralele. . Utilitatea masajului este discutabilS. existi numeroase aparate gi obiecte (jucdrii) cu care se poate face ergoterapie recreativd (Tartdieu). i:rtrebuintarea pJ.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE 149 Ataria este exprimatl prin lipsa de coordonare a migcdrilor gi prin tulburdri de echilibru. Reedu. Reeducarea echilipropriu-zis. la rigid. Se mntinud cu activitdti pregcolare. avind dispozitive adaptate la sechelele copiilor gi cu care se pot onganiza jocuri diverse cu scop educativ. Sensibilitatea profundd fiind tulburatd se suplinegte prin dezvoltarea celei cutanate. Tratamentul.angeteibasculante pe c.lul normal pentru a rnerge : tirire. pentru a ajuta cir-culalia gi nu. reeducarea va unna aceeagi cale pe care o strdbate gi corpi. mai intii se fac exercitii de ridioare gi a$ezare dupd care se trece Ia mersu. 46). in patru lalbe sau stinld cu sprijin de un scaun (dig.

Desprinde cu greutate talpa de pe sol ridicind simultan gi umdrul din aceeagiparte impreund cu bratul caFe executd o miq. apoi posturd cind poziliile s-au firat.28"-32". Se contznud. 3.tivi sau micgti. permitind unele migcdri uzuale necesare bolnavului. astfel : i! cazul sectiondrii unui nerv m. alergiilor. iar cin'd duce piciorul inainte se inclini gi lateral. printr-un proces abacterial de demineralizare a creierului qi mlduvei. Pentru corectarea deformafuilor rnembrelor. Dintre mijloa'cele ajutdtoare in reeducarea IMC. tulburdri de sensibilitate gi sfincteriene. din metoda Kabat. Pentru mugchii . Tratamentul poate aduce unele ameliordri in ceea ce privegte relaxarea. acesta ua fi. mai mult substanfa albd si ele .c. iar obo. .culare. tr atarnent chirur gi. Pentru corectarea atitudi. pe mdsurd ce spasmul cedeazd. determinate de contractur5.d se i:ndi. Se vor aplica atit masajul cit gi mipcdrile pasive care si invingd spasmul. pERtFERtCI c. Pentru corectarea utitudinilor uzcioase.otor se pnoduc paralizii ale muqchil. dind posibilitate copiilor si execute mai bine miqc6iile cerute de speciaiist. Boala este evolutivd qi pe parcurs se poate complica cu paralizii o. se fac miqcdri active de tonificare. senzi. 4. dar dispare in repaus .musculatura se prezintd cu contractii . sint folosite unele aparate speciale. cu care s€ obfine o relaxare apreciabild. Nervii micgti seclionafi'afectnazd. . se indi'cd. sub form5 de pldci de sclerozS.or uici.ni. miscd.cd.cdrilor pasive va fi lentd iar amplitudinea va fi crescutd progTesiv. Unii aut. Educarea membrului. cit qi sensibilitatea. muqchi sau nervi..arestezii.ori indicd exercitii cu rezistenld chiar de Ia ilceput. Nervii s€n itivi secfionali dau amorfeli sub locul secfiunii. Pentru relarare. bolnavul merge cu trunchiul aplecat in fatd. fiecare din ele dind o simptomatologie specificd. 7. executind flexii ale membrelor (extensorii sint contractaii). 5.mersul este de tip cerebro-spasmodic (nesigur qi spastic).cal. mzscdri pasiue lente. 6.cu ergoterapie.tremurd. oboseald gi tulburdri de vedere. Reeducarea echilibrului qi rnersului.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE La 'insugirea rnersului gi pentru limitarea migcirilor anormale. Tratamentul chirurgical corecteazd atitudinile vicioase sau restabilegte echilibrul muscular prin operafii pe os.masaj . pentru a-l putea folosi. Cauzele nu sint bine cunoscute . 2. ametealS. Lucrind in fafa oglinzii. La inceput se manifestd prin p. Tratamentul ortopedic previne sau corecteazd treptat atunci cind s-au produs deform[ri.care ca gi cum ar vrea sd se sprijine in aer. amintirn biile cdldute de 28"-32".vorbirea este sacadati iar in formele mai avansate vorbirea devine inceatd ca o silabisire . superi. . In concluzie: l. erecutat maz uqor l"a spasti.oase. PARATIZIILE Aceste afectiuni se produc prin secfionarea. Executia mig. zdrobirea sau cornprresiuneanervilor motori. 6. crr simptome noi la aparifia altor pl6ci Ei cu accentuarreabolii. Pentru ataric gi rigi.Aceste pldci afecteazl.intermitente Ia mugchii extensori. miscdri.n acti. s-ar produce in urma infectiilor. AFECTTUNTLE NERV|IOR 1. Este o boald cronicd ce debuteazd in tinerefe (20-30 ani). iar flexorii membrelor inferioare sint slabi : .seala muscular6 accentueazd manifest5rile bolii (Leroy).uo-pasiue apoi.sint de mirimi si vfrste diferite. Pentru relarare bdi. atit motricitatea. Exercitiile prea intense insd pot declan$a un puseu (Grossiord).tutrburdri de vonbire . cdldule .or inervati de acest nerv. Semnele clinice mai importante sint: . este necesar tr atarnentul ortopedic. febrei tifoide sau variolei. Mersul encefalopatului a fost descris rde Ch. SCTEROZAIN PTACI LEUCONEVRAXITA Boala evolueazd in puseuri succesive. Ducroquet .or.flexori care sint slabi. Genunchii se ating la ducerea piciorului inainte. bolnavul se poate contr'ola in timpul migcdrilor de coondonare-precizie. actiue.l.tura intenfionald care apare cu ocazia mi$cdrilor voluntare gi la emofii.

chiderea pumnului. a7). degetul mare nu vine in dreptul degetului mijlociu. bicepsul gi brahialul. Cind nerwul radial este lezat in axild . Vom descrie pe rind paraliziile nervilor periferici.rsernnul pumnului : la in. 48).gheara cuibitalE. extensia antebrafului pe braf nu se poate facg iar prin contractia anta. Mugchiul rotundul mic tulburi in misuri micl rotatia externd a bratului.semnul benedictiunii papale : inchiderea pumnului o face numai cu ultimele .nge gi flexia celorlalte doud. in acest caz manifestindu-se prin dureri gi contracturi. Problema funcfional5 este . Nervul musculocutanat inerveazl mugchii : coracobrahialul. sau degetele nu pot face abducfia la fel de ampld ca la mina sdn6toasi . intrucit se cornp€nseazdprin actiunea rnugchiului supraspinos qi a altor mu$chi. Indiferent de nivelul Ia care se produce leziunea. Nervul median aclioneazd mugchii flexori ai miinii si ai degetelor. Gis. pe lingi tulburarea miqcdrii de flexie a antebratului pe brat. aMuctorii acestor degete.degete.compresiunea nerwilon determini o amortire carre este insd tr'ecdtoare. Nervul circumflex intereseaz6 mugchiul deltoid.or gi muqchii supinatori. lezarea lui. 47. Paralize de nerv radial. Nervul radial actioneaz6 extensorii antebrafului gi ai degetel. flexorii pumnului qi ai ultimelor doud degete. Bicepsul fiind gi supinator. atingerea acestui nerv ane drept consecintd pierderea sensibilititii pulpare a degetului mare qi a indexului gi nepercusiuni asupra finetii miinii.seproduce paralizia tricepsuluii . determinatd de extensia primei fa. Coracobrahialul are rol de a tine humerusul in cavitatea glenoidS. Funcfia acestui mugchi est'e numai diminuatd prin paralizie. .la. impiedici Ei supinatia.gonigtilor. cei care fac opozitia polic*elui qi prehensiunea fin5 intre police gi index. . Semnele de recunoagtere Ia mini sint : Ftg. sau adductia acestuia se face mai putin . adductorul policrelui. antebraful std semiflectat pe . O paralizie de nerv median se pune in evidentd prin anumite semne : . Actioneazd gi asupra mugchilor pronatori.brat gi mina in flexie. Fig. Abductia limitati a policelui gi semnul benedicfiunii papale. 48. celelalte doud stau ridicate Nervul cubital intereseazi muqchii miinii. Faralizie de nerv median. Mina cade flexie 9i nu se v6d tendoanele extensorilor. .152 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE . .in cazul zdrobirii nervilor se reduc sensibilitatea gi motricitatea sau se exagereazd.cddereamiinii gi imposibilitatea de a intin'de degetele (fig.

roasd dispar gi va rdmine numai tubul neurilemei. Intre 3-8 cm este necesard o autogrefS. Fig. . care melqe de la spafiul popriteu pind ra matebtd externi si sciatic popliteu extern care incruci$eazd mndilul extern rt liri"i gi inconjoar5 gltul peroneului. Tratamentul va incepe dupd 3-4 s5pt5mtni de la suturarea: nervului. Substanfele rezultate din _degenerarea fibrei ner.REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEI'ROLOGIE rului bolnav. 49.durere Ei a motricitdfii'prin revenirea tonusului muscular 9i apoi a migcarilor este dovada regenerdrii nervului' Ner_vu! sciatic se bifurcd in sciatic popliteu intern. Gheara cubi_ talS gi semnul lui Frornent : policele se flexea_ zi cind trebuie sd |ind o foaie de hirtie. Tratamentul. neurofibrilelor este in medie de 1-2 mm pe zi. ln cazul secfiondrii unei fibre nervoaser partea periferici a nervului respectiv fiind separati de capul blular va degenera. Paralizie de nerv cubital. Aparilia sensibilitdlii mani'festatd prin . Suturarea nervilor este ugoard in cazul pierderilor de' pinb la 3 cm de substantS.

respiralia pulmonard. Mersul acestor bolnavi a fost descris de Ch' Ducroquet' Din cauza relracliei musculaturii anterioare a $oldului. tendinti la cbdere. exercifii la panoul de reeducare etc. ln l. cu legdndri Iaterale. 4. pe rind migcarea fiecare rleget gi face miqcarea tle bo- Pe mdsuri c€.crelui Ia fiecare deget.neare au apdrut miscdrile.foaie de hirtie. Policele apucl birnac. 14. Se fac migclri cu un deget sau dou5. contactul cu solul il face pe toatd talpa.ru a c. MIOPATIA Miopatia sau distrofiile musculare progresive formeaz6 o grupe de afecliuni a cdror cauzl rdmiree necunoscutS incd._sensibilitdtii prin atingerea gi apucarea unor obiecte pe care s5 le recunoascd cu oohii inchigi. Tot penf. Migcdri de indeminare. Ridicarea degetelor 2 9i B deoilati. in apd caldd. apucarea de obiecte din ce in ce mai mici. la aparilia miscdrii. opunerea poli. 2. 9. Cu tlegetele ugor flexate. concluzie. Miscdri actiue gi actiae cu rezistenfrd. Risfoirea 10. Marile functiuni perturbate de aceastdboa15pot fi ajutate astfel: . 3. MiScdri. 2. fdrd torsiuni de trunchi gi cu pagi mai mici. 5.. atingtnd exclusiv biiefii in virstd de pind la 3 ani. pind la o . Tratamentul. PROGRAMUL XXV (pentru recuperarea schifiri de migcare) miinii cind au apdrut 11. Ridicarea degetelor 2 qt 4 rteoilati. 6. 5.se r€cupereaai rniqcarea. cu picioarele intinse din genunchi. apoi 3 gi 4. 13.circulalia.ombate contractura. . Riilicarea pe rind a fiecirui deget. Ridicarea degetelor 2 9i 5 deoilati. care va fi gi mai eficientd in momentul cind bolnavul nu se mai poate deplasa. se trece la exercifii de indeminare gi precizie. 8. de forma gi consistenla lor prin pipdire. dacd afectiunea intereseazd mina. 4. apoi B gi 5.AREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE ?. se utrmdreqte : Masajul ci. printr-un masaj general ugor plus medicamente vasodilatatoare . Aceastd formd este cea mai respinditS. aliturate sau Ia distantd. Ergoterapie. Forma Duchenne de Boulogne a miopatiei o intllnim in copil5rie. bolnavul se echilibreazi lordozind coloana.masaj al muqahilor retractati .156 REEDUC. Depirtarea degetelor in evantai. . pasiue.tricepsul sural 9i ischiogambierii Ia picioare gi fiexorii coatelor gi adductorii bratului . Cu antebraful sprijinit pe masd : 1. unei cdrfi. In lipsa acesteia s-eva incerrca o neelucare a. Stringerea unei mingi sau a unui burete in mind. lnvirtirea 12. . to^ate acestea sint posibile dacd s-a pestrat sensibilitatea tactil5. diminuatd de paralizie. folosindu-se tle police. Mai tirziu cind contractura s-a redus atela va fi menfinutd numai noaptea. mina spriJinitd pe mas6: degetelor ca la magina de scris. apoi 4 gl 5. Prinderea unei cirpe intre police 9i celelalte ilegete pe rind' 2. dupl ce le-a vizut mai inaintg. coloanl Iordozatd gi abdomen proeminent. . ln caz de contracturd se rrecomandd masajut calmant. cu evolulie relativ rapid6. mina se fixeazl pe ateld. pe mastr. Pocnirea degetelor in palm5. dupi terminarea gedinfei de recuperare. bboseal5. Depistarea precoce a miopat'iei permite o reeducare funclionald eficace. unui creion in mind. lnchitlerea unui nasture la haini. cu palma sprUiniti 3. Sd-qi dea searur de temperatuia.catricii. lnchitlerea pi deschitlerea pumnului. lncllecarea degetelor unul peste altul. 15. pind. 6. Primele simptome ale bolii apar in a doua copildrie 9i se manifesti prin mers legdnat (Iipsa fesierului mijlociu). este influenfatd favorabil printr-o gimnasticd sustinut[ qi prin spirornetrie. Miscdri pasiuo-actiue Jolosind partea ?. apoi apropierea lor.

. .termoterapie zilnic5 $i masaj general. Urcd. : .rniscdri activo-pasive pentru membrele sunrerioare gi inferioare. exerciti'u la cadru fdrd rezistentd .inile : .ergoterapie.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE Stadiul IV. dar va fi pdrdsit intr-un anumit stadiu al bolii. . Unii autori recomandi mipcdri active cu rezistentd maxim6. Nu se mai scoald. pregdtire pentru corset..girnnasticd respiratorie . . . Std in fotoliu gi folosegte ml. . se folosesc atelele de noapte de mentinere in pozitie corectS. . . greu cle pe scoun: gimnastic6 respiratorie . contra cireia se va lupta pe clt posibil. La inceputul bolii se reconumdd drenajul postural al bronhiilor (vezi. Tot pentru a preveni retractiile musculo-tendinoase.mobilizare pasivi a rnembrelor. Actiaitote limitatd. . termoterapie gi masaj general zilnic. Poate merge Si urco scdrile : . zilnic infraropii) Oei. .mens ajutat .terrnoterapie gi masaj general zilnic . Culcat in pat: . Fournier a schifat tratamentul prin migcare al miopatului {inind seama de .girmnasticd raspiratorie .menfinerea pozitiei corecte in timpul noaptea prin aparat gipsat (atele).gimnastic5 respiratorie . .mobilizarea pasiv5 a membrelor. termoterapie $i masaj general zilnic .. .nidicarea pe plan inclinat. migcdri activo-pasive pentru membrele inferioare .termoterapie 9i general . se reccvrnand6continuarrea inv6Jdmintului. Intelectul fiind normal. . . Ergoterapia poate ocu.exercifii la cadru. Nu std in $ezlnd: .girnnastic6 respiratorie .fratarnentul afectiunilor respiratorii "). Pentru nepaus se preferd pzilla culcat inainte.clasificarea bolii tdcutd de Rusk : Stadiul l. VII. Vl.gimnasticl respiratorie . Il. .rner:sul lirmitat . va fi pirisitd mai tirziu din cauza riscului de a rdci qi a produce complicafii pulmonare. . exercitii statice de abdomen.gimnasticd respiratorie . In urma dezeshilibrului muscular apar deformiri care sint Javorizate de pozi$ia gezind.termoterapie pi masaj general zilnic .limitarea ergoterapiei merrnbrelor superioare . .rners alternat cu rep. ergoterapie pentru membrele superioare. . .rid. III. cu greutote scdrile: . .ridicarea cu conset cruro-pedios.icarea pe plan inclinat . .ergoterapie pentru membrele superioare.normnl ile pe scaun: gimnastic6 respiratorie . Stadiuf zilei iar Stadiul StadiuMll.pa o bund parte din timpul liber al boLravului. Nz - Stadiul V.exercifii la cadrul cu scripeti cu membrele suspendate gi rezistent5 dozatd .exencifii pentru abdomen . cu bune rczultate Ia inceput.tenmoterapie gi masaj zilnic .aus .exercifii pentru abdomen gi coloand . . Stadiul masaj Stadiul ftoate urca scara Si se riiltcd. . . Balneoterapia.

articulatii mobile intilnite la membre gi amJiartioze. dupd ani . Se manifestd la inceputul ei prin oboseald.durerogi. Eold. se fisureazi gi nu-gi mai indeplinelte rolul de amortizor. Impotenta functional5 se accentueazd odatd cu redorile. sau microtraumatisme repetate (profesionale). Articulatiile se impart in : ' .carea oaselor. Ca semne obiective se observd crepitalii in articulatie. Mobilitatea articularl se pierde freptat. Uzura la rindul ei est'e determinatd de traumatisme articulare (fracturi. gonartroza.sinartroze. articula{ii mobile. Trcptat.care suportd greutatea corpului (coloand. luxatii. care favorizeazd. . Cantilajul articular acoperd suprafetele osului pe porfiunea de articulare Ei se termini la locul unde se inserd membrana sinovialS. artrozele. Capsula articulard imbracd cele doui capete osoase care se articuleazd. avind forma de cioc de papagal. mersul este cu aplecarea trunchiului lnainte (de salutare). ca formatiuni anatomice de legdtur5. se simte in migcare gi dispare in repaus. articulatii fixe sau cu mobilitate redusd . care la rindul lor se imparr in artrodii. . ln timpul migcdrii. a unor tulburdri statice sau a traumatismelor. deiimitind cavitatea articulard. Ea este cSptugitd in interior de membrana sinovialS gi intdritd la exterior cu ligamentele articulare exterioare (ligamente capsulare). este datd de o degenerescenfd prin uzurd a fesutului mezenhimal. COXARTROZA Coxartroza sau artroza coxo-femurald poate fi urmarea unei malformafii congenitale. entorse). dur. Din cauza flexiei coapsei. Gradul de mobilitate al unei articulafii este dat de forma epifizelor oaselor din articulalia respectivd. Ia periferia cartilajului apar osteofitele (e><crescenfe osoase). Arf. .suprafefele oaselor cair€ intrl in contact.ligarnentele articulare. la una dintre cele . Limitarea migcdrilor este rezultatul contractiei muqchilor periarticulari . poliartrozele.rozele se pot localiza la o singurd articulatie. genunchi). REEDUCAREA FUNCTTONALA IN REUMAToLoGIE iN REUMAToLoGIE DEGENERATIV A. cind se sprijind pe piciorul lezat gi revenire cind se sprijind pe cel sdndtos. iar mersul este din ce in ce mai compromis. Bolnavul se sprijini pe piciorul sdndtos cind std in picioare iar membrul bolnav il fine in flexie-abductie-rotatie externd.prafetelor articulare care impierdicd alune.sinoviala. O cauz6. o cbnstituie infectiile vechi vinrdecate. Formele de artrozd mai des intilnite sint : coxartroza.rozelor urmdregte si limiteze degenerarea gi deformarea articulatiei gi sd reducd durerea gi contractura musculard. cu rol in alunecarea oaselor gi ro1 nutritiv pentru cartilajul articular care nu are vase. iar cu timpul extremitdfile osoase se hipertrofiazd. sau reumatismul cronic degenerativ. iar la coloand spondiloza. . Ligamentele artiLculare interne (ligamentele interosoase) leagd cele doui oase intre ele. Artroza. Mai tirziu durerea este persistentd . al osteofitelor gi uzurii cartilajului articular. GENERALITATI Articulafiile. Fafa internd a membranei sinoviale secretd lichidul sino_ vial (sinovia).ere in mers gi la stationarea prelungitd.indirect5. sint formate din : . dar nu se ajunge niciodatd la anchilozS. 2. Tratamentul arf. Treptat se gterge interlinia articulard qi se reduce mult mobilitatea. . dar poate cup inde gi mai multe articulatii in cazul poliartrozelor.diartroze. articulafii semimobile ca cele de la coloana vertebrald. .5.i apar blocaje trecitoare gi crepitatii articulare.'capsula articulard. Procesul de degenerescen{da cartilajului arficular este progtesiv. Ia car€ se adaugd tulburdri vasculare sau endocnine. date de neregularitdtile su. Cartilajul igi pierde luciul gi elasticitatea. REUMATISMUL 1.cartilajul articular. Durerea apare rnai tirziu. impiedicind un rirers corect.

prin presiunea exercitati pe suprafetele articul'are alterate.'culcat ventral.oxartrozl : in greutate pentru a limita uzura cartilajului. Tratamentul chirurgical. se impinge coapsa inainte cu o mind. . urmirind eliberarea articulatiei gi mdrirea interlini'ei articulare.e os dd o noud inclinare capului femural. . cvadricrepsul gi chiar musculatura din regiunea lombar6 (zona reflexd). gi laterale. pentru tonificare nu se va folosi pozitia stind. sau i:rtinder. fiinrd indicate urmdtoarele procedoe de lucru : Ia cadrul cu scri'pefi. fizioterapic. cit gi de tratament al coxartrozei. . in cazul coxartrozei penetrante.REEDUC"A. . ln c. cu gheatra incilfatd. mdrind sau micAorin'd vitez. de ea atirnindu-se greutdfi de 2-5 kg. in ambele cazuri. prin reeducare functionalE gi in unele forme. Tractiunea se mentine 20-30 minute.ea extensorului fixat de gheatr5.Medicamentele sint cele care 'combat durerea gi contractura musculari gi care ajutd troficitatea fesutului osteocartilaginos. pentru a localiza actiunea. infrarrogii gi ultrasunete. Bicicleta este atit un mijloc de deplasare. Acest lucru se face la cadrul cu scripeti.care prin operalie p. la bicicletl sau in apd cdldufi. exencitiul nu este obositor qi poate fi repetat de sute de ori. penetrantd. prin miqcdri active. Reeducarea in apd oferd multiple avantaje. iar cu cealalti se apasi pe genunchi in jos. Tot cu scop antalgic. adductorii. La persoanele mai tinele se recomand5'osteotomia de varizare sau valgizare a lui Pauwels. se trece la tratamentul postural.brele inferioare de a . Cei cu coxartrozd expulsiv6 prezintd dureri Ia ridicarea din pozilia agezat. Tracfiunile vor fi longitudinale pentru coxartroza expulsiv5.repau's zilnicLf2 or5.acol'o unde mobilitatea articulard permite. pentru a evita instalarea flexiei coapsei.azd mai bine in .pentru coxartroza expulsiv5.cu 'pauzele necesare (foto 13). tractiuni longitudinale din pozifia culcat pe spate . il centre. iar ca pozitie antalgicd prezintd rotafia extern6 a menrbrului. . se pot face ugoare manipuliri care vor tine seama de tipul coxartrozei: . apisind piciorul in jos. atirnatd la celdlalt capdt al fringhiei.oxartrozapenetranti se va evita abductia. pentru a elibera articulatia. factorul de agravare a artrozei. Revenirea fiind pasiv6. daci avem la dispozitie cadrul. prin cureaua care face tra'cliunea in afard. avind de ridicat o greutate de 1-2 kg. deoarece scutegte mem. prin efleuraj gi petrisaj. Conservarea amplitudinii articulare gi tonificarea musculaturii se reahzeazd. in'gustarea interliniei articulare poate fi anterioarS gi superioarS. la unghi drept. €pu1 femurului tinde sd pStrundl treptat spre fundul cavitdtii articulare.sd stea mult in picioare sau mult a$ezat.a de executie a miqcdrii. Tonificarea musculari cea rnai eficientd este prin lucru la . ln lupta contra infirmitSlii datoritd 'coxartrozei. Tratamentul este medicamentos. chirurgical. . In corartroza.sd sc. chirurgia are un vast cimp de acfiune. dureri care cedeazd dupd citiva pagi. . in cazul corartrozei erpulsiue gi dezechilibrul sprijinului articular se face spre exterior.. Ele vor fi executate suprimind greutatea corpului.Fizioterapia ane diverse proceduri cu r"ol antalgic : impachetdri cu parafin6. in primul rind diminuanea efortului muscular antigravitational di posibilitate si celorlalti mugchi interesali sd fie mobilizati Ia un nivel superior. dar permite in acelagi timp un rodaj articular. Rezistenfa apei la migcare se poat'e doza in functie de posibilitdtile bolnavului. Dupi oe se obfine o relaxare a mupchilor contractati. prin tractiuni asupra membrului inferior.sd foloseasci bastonul in timpul mersului pentru a u$ura spnijinul pe piciorul bolnav. in lipsa cadrului' Fentru solicitarea fesierului mare se face extensia piciorului. Cdldura apei de 36o ar''e un efect sedativ favorabil reeducdrii. ln concluzie.REA FUNCTIONALA lN REUMATOLOGIE In coxartroze. cu genunchiul fixat.ersul pe distante lungi. Reeducarea funcfionald incepe cu masajul mugchilor din jurul articulafiei ooxo-femurale : fesierul mare.cadrul cu scripeti sau cu corzi elastice.ardd . se indoaie piciorui din genunchi. fdrd deplasarea in sus gi fdrd pozitie antalgici de rotafie externd. insofit de o ingwtare articulari postero-internd. ischio-gambierii. Vom avea grij6 si nu se gtranguleze circulafia sanguini in rregiunea inghina15. .susline greutatea corpului.s5-qi aleag5 acel loc de munci in care nu este obligat .sd evite ascensiunile gi m. . Citeva sfaturi pentru cei cu c. datoriti greutitii sau elasticitdtii extensorului.

164 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE PROGRAMUL XXVU (pentru coxartroza operati) 165 cavitate. 2.poat'e fi primitiv. Se executi lE-20 minute cu pauze intercalate.extensii ale labei piciorului. Tracliuni Ia cadrul cu scripeli : . sint crepitaliile la mobilizarea articulatiei . Culcat cu fafa-n jos: contractii ale muqchiului carea intregului membru intins din genunchi. Mobilizarea articulafiei. Culcat pe spate Ia cadrul cu scripefi. cu greutatea ile 2-B kg fixati la capitul celilalt al fringhiei: extensia intregulul mefobru inferior cu revenire pasivd. devieri de la statica normali a genunchiului (genu var. vibromasoj pe mupchii atliluctori.. timp ile 15 minute. . . PROGRAMUL XXVI Culcat fte spate : . o Iund de Ia oPerafie 1. Ca semne subiective apar durerile in rners 9i la urcarea unei scdri. Artroplastia de gold se folose$te in coxarfrozele avansate. 3. Dupi o siptdmini {e la oPera{ie picio- C u l ca t p e sp a te : . $ezintl la marginea patului : extensia gambei.. Miqcdri in apd caldd. 3.ce pentru tonificare. sectionarea bandeletei lui Maissiat.ce cu pas scurtat. 3.. in cazul attrozei genunchiului. fn concluzie. fdrd sprijin pe piciorul operat. Masajul musculaturii din jurul articulafiei coxo-femurale. genu valg). Semnele obiective. GONARTROZA Reumatismul'degenerativ localizat la articulatia genunchiuIui .flexii . Culcat pe spate la cadrul cu scripefi: tracfiuni longitutlinale sau laterale (dupi caz). timp de 15-20 minute. sint indidate : 7. 2. cu greutate rle 2-5 kg . . 5.laterale. Pcdalarea la bicicleta ergometricE.cu os luat din creasta iliacd . pentru a elibera abductia. fesier cu ridi- 3.a b tl u c{i i adiluctii tle amplitutline moderati . Pedalajul la bicicleta ergometricd.Ei implantat fln marginea cavitdtii cotiloide. . pentru a mdri suprafafa de sprijin a femurului.driceps. elimind contractura psoasului iliac qi corecteazd mersul. 2. cu aiutor' Dupi. Uneori s€ rl€r$€ cu piciorul intins din genunohi prin contracfia cvadricepsului. pentru a evita flexarea care este duneroasd. pentru corartroza penetrantd. 6. . intfilnit la femei dupi virsta de 40-50 ani.e xte r n ) tl i n q o l i l . in cazul artrozei femuro- 1. iar dupd patru luni cu sprijin. care inldturi 'dureril. Mersul va fi reluat dupd doud luni de Ia operalie. dupl traumatisme ale articulaliei genunchiului.ensuldisparitiei durerii gi asupra mobilitdtii.c u p i ci o r u l i n ti n s. ca lungime Ei duratA de sprijin 9i leglnat in afard pentru a nu incirca piciorul bolnav.longitudznale. psoas gi fesierul mijloclu. care in repaus cedeaz6. Fizioterapia qi masajul muschiLor eoapsei Si. mersul se fa. sau secundar. liber gi cu rezistenfi' abtlucfia Si adductia moderati a coapsei. Aceasti operatie pe muEchi constd in sectionarea tendonului adductorilor.circumducfii itin gold de amplitucline mici.contracfii izometrice cu cvadricepsul. efleuraj Si frimintat.r o ta ti i ( i n te r n .e fdrd a corecta mersul. ' 4. .contrac{ii izometrice pentru cva. Are rezultate bune in s. Reeducarea dupS osteotomie a fost descrisi la luxatia congenitalS de gold. pentru eliberarea flexiei gi 'pe tendonul psoasului iliac. spriiinind rul de sub genunchi $i aiutinttu-l in migcare. la cadru.gonartroza . pentru cotartroza erpulsiud. cu miqcdri pasiu-actiue. Din sauza durerilor.ai lombelor. .circumduc{ii ate labei piciorului. ac'eleagisemne sint 9i la mobiiizarea rotulei (semnul rindelei).flexia gambei pe coapsd pi a coapsei pe bazin. La persoanele in virstd este indieati miotomia Voss. O altd interventie chirurgicald in tratarea coxartrozei cu tendinld la subluxare este greifonul osteoplastic . folosind greutdlile sau ettensorul 4. . Contraclii izometri. Culcat pe spate: indoirea Bi intintlerea piciorului.

prin m.eardtate mai sus.ajareapiciorului'bolnav. tonifi.ens limitat qi folo.. rezistenfa opusd la migcdrile de tonificare a cvadricepsului s€ va fa. De preferat sint contractiile izometrice.e sau arFig. 3.ozeieste mai favorabil decit in coxartroz5. Antonescu).sireaunui baston de sprijin. sint valabitre. Sint descrise diverse metoide de osteotomie prin care se corecte.166 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE rotuli. fandbrile.roza posterioard. Recuperarea musculari este mai pufin iur-portantS dacl linem seama cd poliartrozele sint pr. Gonartroza .d.e trebuie invins6. cu rezultate bune in tratamentul gonartrozei. genu valgum).otenapd. meniscurile distruse.ene. in scopul tonificirii cvadricepsului.rodajul" articular. nu insd in timpul procesului inflamator.. Reeducarea articulard se incepe cu tratamentul de posturd urmat de .cate aparatele mecanice de tip Zamder.evieri ale genunchiului. privind men. invaliditate (Denischi.pe partea anterioard gi mai pulin p'e partea posterioard a cor. Prognosticul in cazul gonartr. Tratarnent chirurgzcal pentru corectarea ualgului. greutatea corpului. prroba scdrilei. trod.sta la rindul ei contribuie la accentuarea hipotoniei musculare. Se obtine toto'dati gi o reeducare funclionalS a articula{iei genun. Vor fi evitate exercitiile in car.pului vertebral.JicareacuadricepsuLui. Osteofitele pot fi prezente difuz de-a lungul intregii coloane.nd incdrcar ea piciorului cu greutatea corpului.culatiei.n apd cald. In stadiul III se produc o s. Osteofitele se dezvoltd .rodaj" sint indi.ezente de cele mai multe ori la persoanele in virst6. i. deoarece se consoiideazd mai ugor (fig. in cazul spon'dilozei sau osteo fitozei difuze. ln gonartrozele avansate genunchiul deformat este evident. efectuate in limitele dureroase ale arti. inaintea c'elei femurale. suferinta articulafiei este gi mai mare. . Fizi. prin care se suprimd durerile dar qi fi. se i. Mobi.erie de modificdri : degradarea arti'culatiei. Recomanddrile date in coxartruzd. 50).i in gonartrozd. gonartroza este generalizatd ia intreaga articulatie..lizarea articulagtei genunchi. In artnoza avansati a genunchiului se recurge la artroplastie (vezi capitolul. Tratamentul chirurgical recurge Ia osteotomie de corectanre a axului membrului in caz de devieri (genu varum. Jinind seama 'de toate cel. Discartroza este insotiti qi de o osteofitozd. Azi se preferd olsteotomia tibial5. In cazui unei artroze femuro-patelard qi pentru a evita presiunile prea m.e qi.chiului.este insotitd de o atrofiere musculard la care.azi d. Evolulia este mai gravd in cazul gonartrozelor cu d. se recomand5. Toni. Tratamentul. obJinindu-se o r'estabilire a mecanicii articulare qi diminuarea durerilor... masajul coepsel.ului.ezd^ 4. gonartroza este localizatd numai Ia un compartiment arti'cular.e. 5. dacb se adaugd microtraumatismel.Artroplastia"). prin migcdri 'de du-te-vino. ln stadiul I. 2. ln stardiul II. ARTROZELE VERTEBRALE Procesul de'uzurd al coloanei vertebrale il gisim prezent atit la discul vertebral (discartroza) clt gi la articulaliile interapofizare. luxatie articular5. apare durerea gi acea.carea cvadricepsului. 4.evierile axiale ale genunchiului gi prin aceasta mdrirea suprafetei de sprijin in articulatie. In qonaluzie. euiti. Pentru acest . leziuni mari. 50. sau uarusului. Osteotomie de corectare a genu varum-ului.. in . Cind se dezvoltd pe partea posterioard pot da compresiuni pe rdddcinile nervoase. distrugerea cartilajelor pe suprafele mari. artroplasti.ndicd : 7. determinind arf. pot sd dispard durerile din timpul mersului gi in urcatul scdrilor.rnctia genunchiului. otbezitatea qi staza venoasS. ridicdrile pe scara fix5. 7n caz de egec al acestor metode chirurgicale se recurge la artrodeza genunchiului (anchilozd terapeuticd). de exemplu : genuflexiunile.ce in ultima parte a migcdrii de extensie. crepitalii in articulafie.special in genu varum.ari pe rotuld. Lucrind cu cvadricepsul. POTIARTROZELE Localizarea artrozelor la mai multe articulalii dd poliartrozele.

pieptul riilicat in afara banchetei): ridicarea capului cu birbia in gind curbura cefii. ecker. Culcat pe spate: apisarea birbiei in ios ciutind si curbura cervical5.ri pentru musculatura ceJi'i Si igheaburilor uertebrale. gitului qi umerilor.REEDUCAREA FUNCTIONALA lN REUMATOLOGIE 169 elongalii folosind planu1 inclinat cu capul fixat in cdpdstru. contra grauitafiei. : circumduc{ii cu capul in ambele sensuri. gezind 4.. pentru spondiloza ceruicald' Si in pozi$ie ciJozatd pentru spondiloza dorso-Iombard. 2. Reechiti. executate din cirlcat pe toate laturile. 3.erioare in toate direcliile. care vor antrena musculatura ce ne intereseaz5.i Ia cd. iar capul va executa migcdrile contra gravitatiei (in sus). ln concluzie.umasa de elongalii. regiunea fiind mai pufin m'obild. de diferite tipuri. Glisson. PROGRAMUL XXVIII (pentru spondiloza cervicali) se iteargd la fel pe ln spondiloza cervicali pot sd apar5 crize migrenoase.schimbate pe rind. Culcat cu fafa-n ios. . cite apoi schimbarea sensului. partea cealalti. Migciri cu membrele superioare in toate sensurile.au .brarea { de hiperlordozd. Elong-atiile pentru regiunea cenvicald se fac la cdpistrul ^. Migcd.Algii vertebrale"). Spondiloza dorsalS este mai rar5.pdstru so.iloza cervicald sint indicate miqcdrile pentru musculatura. cum este masa Vaquette (vezi capitolul. atirntnd greutdfi de 4-6 lig. (sau capul piept' Ster' 2-3 rotiri _ ln spon"l. mers nesigur sau tulburdri cardiovasculare (extrasistole). Erercilii din metoda N iederhttJJer-B in caz (fesierii abdominalii) bazinului 3. 2. se indicl: L Etongafi... Pentru antrenarea musculaturii umerilor qi bratelor se efectueazd ridiciri cu rezistenld gi miqcdri cu membrele sup. . din pozitia qezind. dar poate da uneori newalgii intercostale 1. spriiinit pe coate. tracliuhea flcindu-Ee in acest caz prin greutatea corpului 9i inclinarea planului (f'oto 14). Culcat pe o parte: ridicarea capului spre umir. plus uibrolnasax. Pentru regiunea dorsal[ gi lombard elongatiile si fac la mese speciatre. 5.

Obs. prin lezarea cartilaproduse la mini de' Fi. 5. 4.lgchilor interososi a. apoi revenire pe cdlciie cu ?-B arcuiri. traumatismelor mici gi conditiilor de viatd neigienice. in special oele de tip constitutional leptozomic Snalte gi slamai be).ar . tilpile trunchiului Fi apucarea genunchilor cu brafele. contracteazd cnel des aceastd afectiune. Prirnele trei exercifii se pot executa avind pe cap casca tip Jaures. rdatorat unei alimentatii insuficiente. fruntea sprijiniti po minge sau sac cu nisitl : ridicarea alternativ[ a brafelor de pe sol. Modificdrile jelor gi 'oapsulei(fiirg. 52. avind greutatea tle 1 kg in minL 6. ducind bralul respectiv. cu gezuta pe cdlciie : 1.le gi redorile arbiculare apar inaintea atrofierii rru.52) poliartrita reumatoidd. 51. Pe genunchi cu sprijin pe palme: respirafie abdominald. sau r€umatismul cronic progresiv infectios. este o boald infectioasd cronici gi evolutivd care prinde indeosebi articulafiile mici gi totdeauna simetric gi centri'pet (de Ia periferie spre rdLdlcina membrului). si a piclorului mina gi piciorul. Brafele intinse. sr. . Bratele lateral. cu greutatea in mini. avind o greutate de I kg in mini. alternativ. CeI mai implicat ar fi streptococul hemolitic 'de tip A. Brafele inainte. revenire gl acela. 2. inspi_ rind cu bombarea abdomenului gi erpirinrl cu sugerea lui. Nu se cunosc germenii care determini boala.g. lruntea sprijiniti: cercuri cu fiecare braf. Boala evolueazi lent. fruntea sprijiniti : ridicarea ambelor bra{e prin lateral in sus cu greutlfile de I kg Fig. dup6 metoda Chariirre) Pe genunchi.gu inflarnarea sinovialei. Brafele inainte. INFECTIOS B. palmele pe sol: ridicarea gezutei ajunginil in vozilia in sprijin pe palme.ane.gi cu braful cetilatt. 51). prindnd in prirnul rind aparatul osteoarhicul. Casca tip Jaures.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE ?. in min5. unui braf inainte repet6 schimbintl Obs. pe sol: ridicarea revenire. In continuare se produc deformiri. Culcat pe spate cu genunchii iniloifi. care actioneaze pe un teren slab. PBOGRAMUL (penXXIX tru spondiloza dituzd. Dureri. de inelele cdreia s6 fixeaz5 greutdli (fig. capsulei gi fesuturilor periarticul. Printre aceste exercitii se pot intercala 9i cele in'dicate pentru spondiloza cervicald. Femeile.i miinilor gi ai picioarelor. 8. 3. prin lateral in sus. Brafele lateral. REUMATTSMUL REUMATOIDA 1. folosind qi muqchii transverqi.lbluxatii qi anohiloze. progresiv. fruntea sprijinitE: rdsucirea trunchiului intr-o parte. POLIARTRITA Poliartrita cronici reumatisrnald. Pe genunchi cu spriiin pe palme: ridicarea revenire Fi se opus inalloi.

se apli'ci tratarnent ortopedic cu aparate gi atele de redresare 9i pdstrare a pozitiei' iar pe de altd parte. Migcirile active rse fac de 2-3 ori pe zi.culilor. firi deplasarea segrnentelor (izometrie).ri gi in alte organe: la inimd. pe rndsura posibilititilor lui. pentru fiecare grup de rnugchi in parte Ei numai in axul qi planul in care nu deformeazd.articul.goterapia acolo unde existd posibilitdli (les5turi. fIrA incdrcdturd mare. Trebuie cigtigatd gi o oarecare forfd muscularS. De asemenea. in prima sIptdmind dupd scoaterea atelelor.pecial cel drept .ferit in perioada puseurilor gi in perioada dintre acestea. impletituri din nuiele). iar pentru membml inferior din glezn6. reeducare activS. fdrd a exagera. Evolufia bolii este ciclicS. pe de o parte. introducerea exercitiilor active. hi'perextensii. Este indicatd er. Atrolie Leziuni rnuscu. ol6rit. Deformdri articulare Anchiloze Precoce Moderat De vecinitate Posibile lntinsd Posibile Subluxa{ii. procese inflamatorii ale arterelor . ca metodd de Iucru. Uneori osteoporozS. genunchi 9i gol'd.ad. deviatii cubitale. chiar in apd caldd sau precedati de un u$or masaj. in s.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE 173 Poliarlrita reumatoidd produ. Osteoporozd cu leziuni distructive ale osului pi cartilajului. OsteoporozS. C-ei grau afectali cerora timp de 3 sdptlmini li se imobllizeazl. Acegti bolnavi. Anchilozi fibroasA sau osoas5. fesutul celular surbcutanat afectat. articulafiile in atele. CLASIFICAREA EVOLUTIVA (dupE STEINBRoCKER) In timpul puseurirlor evolutive.intre puseuri este folositd pentru corectarea atitudinilor vicioase. daci sint tolerate de bolnav. care vor pregdti bolnavul pentru o noui profesiune.din culcat in pat. pe care bolnavul sd le poatd apuca cu ugurinfd. Spre . atitudini date gi de atrofia musculari la unii mugchi gi contractura antagonigtilor. Pentru activitSlile gospodbregti se folosesc obiecte cu diametrul mai mare. combinate cu faradizdri gi aplicatii locale de cildurS. ln unele clinici de reumatologie se folosegte. Dupd reedu@ne se observd o mobilitate mai mare decit inaintea imobilizdrii. Prezenfa eventual5 a unei distrucfii ugoare osoase. Terminal lntinsd Posibiie Ca in stadiul sever. cu exercitii pentru pSsfrarea mobilitSlii degetelor gi pumnului indeosebi. efectueazd exercitii active . Ca in stadiul sever { anchilozd osoasd. bolnavul are tendinfa s5-9i flexeze articulafiile. dilatarea ventri. CeIe mai indicate sint migcirile contra unei rezistenle manuale.oIard zitdti Lipsa leziunilor distructive. Perioad. Specialistul va acfiona in mod di. cartilaginoase. ganglionii gi splina mdrite . iar noaptea li se aplic[ atelele. pentru a-gi diminua dunerile provocate dt: ligamentele intinse. cici efortul este greu tolerat gi ris'cant pentru articulafie. Nod. Bobravii sint impirtiti in doud grupe. contractii izometrice.ce modifircf. irnediat dup[ perioada de repaus gi numai cu avizul medicului.

Contracfi. in special . Tratament ortopedic cu atele. Pe lingS anchiloza articulatiilor interapofizare are loc gi un prcc€s de depunere fin strat subfire de calciu (calcifiere) pe ligamente.rioadadtintre puseuri. in spondilit5. executate din cutrcat sau gezind Ia rnarginea patului gi exencitii s. repetate de 2-3 . Programul zilnic de gimnasticd de intretinere cuprinde '.ori pe zi. revenire la ver7. specialistul opune rezlstenfl migcirii (izometrie). 4. infecfie gonomcicd cronic6 a prosrtatei).R. Ghemuirea gi intinderea membrelor inferioare.icd : '1.474 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMAtroLoGIE 6. specialistul opune rezistenti (izometrie). se aseamdnd cu poliartrita reumatoidd. Spondilita este provocatd de unele boli infecfioase (streptococ. '3. fn concluzie.cecu rezisten[d. la magina de scris.exercifii de respirafie qi exercitii de trunchi.punti osoase intre (sindesmofite) (fig. Migciri in toate sensurile cu labele picioarelor. Ergoterapie. cind durerile gi contractura .pe ligamentul longitudinal ant€rior. pe pat. 10. Circumduc{ii din articulafia 13. treptat. Masaj uSor. 12. gi foar*terar5 in U. 53.rrb denumirile. tilpile respira{ie diafragmaticd. Tratamentul chirurgical prin sinovectomie este efectuat mai ales in stadiul precoce. Picioarele indoite illn genunchi. Tratament postural. rezistenfi opusi de specialist (izometrle). spondiliti anchilozantS. In pe. sub con:trolul specia'Iistului. i3. TBC. Ritlicarea brafelor prin lateral. 2.manuald. spondiiiti rizomelicd. 11. Rilsuciri de trunchi stinga-dreapta" 5. iar cei din grupa a doua. miinii.ul este inlocuit gezinil la rnarginea patului : J. se ind. dupd stadiul de imobilizare la pat. rezectii de os. Discul este vertebre ?ig.U..c€ntul pe : 7. apoi cu sfirgitul sdptdminii a patra bolnavii ajung sd facd. 4.au cedat.S. tilpile genunchilor cu menfinerea pozitiei.S. pentru unele articulafii.A. Aplecarea trunchiului ticald cu inspirafie.perioada de T€paus. iar cu cele rdmase libere se pot face exercitii active. ca apoi procesul si se htinde mai sus cuprinzind toate articutlafiile interapofizare. Se mai practicd operatia pe tendoane. in perioada puseurilor se pune ac. Intloirea gi intinilerea brafelor ilin coate" Acetagi exerclflu. Se poate socoti o boalS a bdrbafilor 9i in special a celor tineri hfi€ 20-40 ani. care fofmeazd. revenire cu expirafie. cu brafele indoite din coate. artroplastii sau artrodeze. cu exc€ptia primelor :hrei vertebre cervicale. fersuligamenfului anterior. Bolnavii din rprima grupe le vor executa dupi. fiind caracterizatd printr-o inflamatie cu o evolutie progresivi gi cu tendinti la anchilozd. Miscdri actiue de 2-3 ori pe zi Si izometrie dacd suportd bolnauul.i. cu palmele pe pat $i rlepdrtarea libere. brafele intinse lingl corp: 2. . pe coapse cu expiraiie. lndotte rlin coate. inaintea atacdrii cartilajelor gi urmat apoi de rnobilizare. tul din cane este format disc. astfel adevirate .peciale constind din miqcdri active (niciodati pasive). lnchirlerea gi rleschirlerea pumnului. lndreptarea spatelul cu inspirafie. SPONDITITA ANCHITOPOETICA Cunoscutl qi sr. izometri. Frocesul inflamator incepe in rnajoritatea cazurilor la articulafiile sacro-iliace unde produoe anchiloza. PROGRAMUL XXX 9. Culcat pe spate: B.Calcifierea prins i el in procesul evolutiv gi. cu menfinerea pozi{iei finale. Frecventd in S. 2. Leglnarea bratelor pe lingi corp ca in alergare. La grupul celor afecta\i uSor. Se imitE cu degetele bitaia sprijinite pe pat. Picioarele indoite. nu sint imobiiizate decit articulatiile prinse. mici eforturi ca imbricatul gi spllatul. 53).. 2.

prin coborirea abdomenului. revenire pi se repeti cu celilalt picior.. In acest scop pozifia culcat pe spaJe din timpul noptii va fi menfinutd gi ziua. ficutd insd cu mai multd grijd. rnusculaturii coloanei qi etercilii de respirafi'e' 3. Culcat pe o parte. controlindu-gi singur finuta. iar dacd s-a produs.r-o pozitie bun6. gi in al doilea rin'd de pistrare a mobilitdfii articulare. Accentul se va pune mai mult pe exercifiile de respiratie toracicd 9i abdominald qi pe cele de pdstrare a mobilitdlii in articulaliile umerilor gi goldurilor. pe sol in 2.ti'u pentru indreptarea coloanei. Procesul continud qi fixeazd articulatiile coxo-fsmurale in flexie gi scapulo-trumerale in adducfie (forma Strtimpell-Pidrre-Marie). Tratament antiintlamator. Articulatia coxo. prin flexia trunchiului. ce nu va fi intreruptd deit in tirnpul puseurilor 9i va conline exercifii de mobilizare a coloanei gi exercitii de respiratie ampld care sI antreneze mult cutia toracicd .ri de mobilizare Si. cu braful de deasupra spriiinit pendularea piciorului de deasupra inainte-inafata pieptului: poi.odatd intingi. Culcat pe spate cu un sul sub regiunea lombari: ducerea brafelor peste cap cu inspirafie. gi' pd'strarea mobilitdlii umerilor Si Soldurilor. Gimnasticd. revenire cu expirafie. l. de a evita anchiloza vertebral5. Tratamentul curativ urmdregte ffndreptarea coloanei vertebrale qi pdstrarea mobilitdiii segmentelor neafectate. Este indicat ca bolnavul sd-qi execute programul de migcdri in fata oglinzii. Tratament curo. 2. se indici : \. cu aspect de baston de barnbus. . Tratament ortoped. cu spriiin pe palme: indoirea bra{elor apropiintl pieptul de podea simultan cu ridicarea unui picior.femuralS este prinsi odatd cu coloana lom.r76 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE l?7 cu un tesut osos spongios. ln eventualitat€a cd s-a reuqit o redresare a coloanei. se im'obilizeazd toracele intr-un conset de tip Swain. 9i abdominald. Tratament preuentiu cu miscd. fixarea inf. migcdrile coastelor sint limitate gi respiratia se face numai abdominal. La fel pe partea cealalti. dupi care In conoluzie.bard gi rnigcdrile de flexie-extensie ale trunchiului nu re mai rpot facre. Lipsa rnicdrilor determind qi atrofierea musculaturii sacro-lonnhare gi fesime.icAi chi'rurgical. 5.toniticare a. Prin prinderea articulatiilor oosto-vertebrale gi costo-transversale. Se continud gimnastica din perioada precedentd. respiratorie. Pe genunchi. ln aceastd perioadi (inainte de producerea anclrilozelor) se indicd o gimnasticd zilnicd. Tratamentul spondilitei anchilopoetice este in primul rind m'edicamentos (antiinflamator). PROGRAMUL XXXI 1. toracicd. Este stadiul tratamentului preventiv din reeducarea functionald. 4. Muqchii vor fi tonificati in scurtare gi nici. musculaturd car'e se opune clderii trunchiului inainte.treaburilor vertebrale. pentru a nu declanqa dureri. Nu vor lipsi din program exercitiile de mobilizare a articulafiilor scapulo-humerale qi ooxo{emurale. incepind de la aentru spne periferia lui. folosind calmantele. Din acest moment coloana a devenit rigidd. chiar gi atunci cind devine dureroasd. i:r scop preventiv. exercifii de tonificare a musculaturii jg.

cu dureri mari gi impotentd funcfionalS dati de o tendinitl acutd sau bursit6 acutd. Pe genunchl. in urma leziunilor degenerative ale tendonului supraspinosului gi bicepsului. sint indicate elongatii cervicale la cipdstrul Glisson. la rindul ei. blocajul cedeazi qi umirul iqi recapdtd mobilitatea. cilcilole sprijinite: ridicarea pieptulul ile pe sol cit mai sus . Urn6r du.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE l?9 4. Umdr blocat.reros arut (PSH acut). Cum spondiloza cervicald este unul din factorii declanEatori ai periartritei. Stinrl lateral fafi ile scara lixi. DupE scoaterea cdpistrului se continua vibromasajul qi la mugchiul subscapular. precum gi spondiloza cervicald. 8. Se vindeci rcpede' 2. In timpul elongafiilor cervicale se necomandi vibromasaj de intensitate mic6 pe mugchii cefei gi mai puternice pe muqohii supraspinos gi pectoral. C. tra care se ajunge . Durerile cedeazi dupi citeva zile sau sdptdmini ldsind un umer blocat in urma anchilozei fibroase perlarticulare. fdcute din pozifia gezind 'pe sc€lun gi cu atirnarea de greutdti de 4-6 kg. rotatie). Umdr durerps simplu. in adducfie. portiunea superioari (5-10 minute). Punctele dureroase sint situate pe tuberozitatea humerali (inserfia supraspinosului). cu dureri lente care duc la fixarea um6rului gi disparifia durerilor. Ducrrcquet gi Kabat indicl aplicafii de gheatd pe umdr 9i in axill. 5. Culcat cu fafa-n ios. mirintl tlistanfa treptat pini la maximum. ln cazul cind nu se intervine chirurgical se recomandd in perioada acuti repaus cu bratul in abductie gi medicamente antiinflamatorii.Contractura musculard este cea care di impotenfa funcfionald. 10. Au fost cazuri. cu sprljin pe palme. evitind migcdrile din articulalia umdrului (abduclie. proiecfie anterioard. Culcat pe spate. apucat: depilrtarea lateral. unul inainte cetilalt mum gi revenire. prin fibrozarea capsulei glenohumerale. Stind cu greutiifile sens pi in celilalt. Cauzele periartritei pot fi : traumatis. cerora li s-a mobilizat umdrul din doui in doud ore. In cazul cind bolnavul se prezinti cu un umer acut chiar in ziua producerii. Ia citeva zile de la declangarrea puseului. 3. Bobnavul fine membrul superior aprcpiat de corp. revenire qi executarea in partea cealalttr. frigul. Mers cu migciri plcloarelor apucat cu o mind: depirtarea inapoi. la um6r pe fafa anterioari. Periartrita se prezintd sub patru forme (dupd de Sdze): 1. cu aproximatie dupi un an. migcdri care sint dureroase. pin6 la maxide bra{e intr-un de I kg in miini : rotdri de respira{ie. Tratamentul este chirungical pentru reparar€a tendonului rupt. Cind bolnavul vine la tratament. indeosebi proiec$ie anterioar6. In periartritd este afectatd bursa seroase pe care aluneci straturile musculare. Dupd luni de zile sau chiar un an. Tratamentul. fracturi). abductie 9i u$oare rotdri. 9. revenire. iar aceastd impotenld duce la atrofierea mugchilor : supra gi subspinosul gi mai putin deltoidul. are ganse sd fie recuperat in aceeagi zi. cu migc5ri active. Durerile pot c€da dupl citeva slptdmini dar pot recidiva. 7. urmat6 de mobilizare precoce. picioarelor. cu cite o greutate ite I kg in mini: riisucirea trunchiului cu ridicarea brafului de aceeagi parte. efectuate la inceput sub orizontali apoi peste orizontal5. tilpite pe sol cu un sac de nisip ile 5 kg pe abdomen : respirafie diafra. care constd in sectionanea capsulei in partea anterioard gi inferioar5. 6. sau pe tendonul bicepsului. deci inaintea instal6rii reactiei inflamatorii.gmatici. umezeala. Umdr pseudoparalitic prin ruperea tendoanelor muqchilor rotatori. Migcdrile sint prezente dar cu ugoar€ dureri. ATGIIVERTEBRALE 1. treptat. Stind cu fafa la scara fixi. conduita noastrd este urmetoarea : in cazul tinerilor se folosegte pentru necuperar€a rapidd a mi$clrilor interventia chirurgical5. 4. picioarele indoite. cane cedeaz6. .mele articulatiei scapu-lo-hurnerale Quxatii. PER|ARTRITA SCAPUTO-HUMERATA (pSH) Debutul bolii se produce cu dureri in umir gi in lungul bratului.

stru 2. intre omoplat gi torace. l.ri la roata ile reeducare (foto 15)' PROGRAMUL XXXII mosot de 1. MiScd. mupchilor dorsal. manual al mupchilor romboid 9i subscapular' Masaiul 2. urmate de scuturiri 11. Elongafiii. cu indicarea zonelor de masat gi priza pentru depdrtarea de cutia toracicd. mergind cu bratul pind la limita dureroasd qi menlinerea lui un timp in abducfie. Masaiul (frimintat) ?. trapez gi paravertebrali 6. Bolnavul poate face migcdri active pinl Ia aparilia durerii fdrd a forta. care lez-eazl' plexul brahial sau unii nervi pre'cum gi afecliunile coronariene.ismul.rnintat i'n punctele dureroase (colful superior al omoplatului qi subscapular)' 3. . fracturi) articulaliei scapulo-humerale.la cd. 3. efectuind vibratiile spre omoplat. zona zoster. In migcarea de abduclie este bine si se porneascd din pozilia de rotatie externd. Este o afecfiune neur'o1ogic6.ofia simpaticd (de Sdze).buie masate sint : inserfia romboidului la colful superior al omoplatului sprrecoloand gi muqchiul subscapular. Miqcd. Rezultatul tratamentului este favorabil in formele spontane gi ma! putin in cele traumatice (Stoia). alus pini la aparifia durerii 3. menfintnd bratui la limita durerii cite. Ducerea bratului in proiectie anterioari pini la aparitia durerii gi menfinerea lui citva timp in aceasti poziiie.ra secunde. 4. 5. 9. degi asemdndtoare ca simptome cu reumat. depbr toreoonroptofu tui Fig. mai ales frdmintat cu pulpa degetelor 2. SINDROMUL UMAR-MINA (Steinbrocker) Cunoscut sub numele distr. ale celilalt. 8. r'otatie internd gi rotatie externS. Spriiinirea pi menfinut in aceast6 pozitie citva timp. cu participal€a vaso-motorie. punct'ele cheie care tre. 54). Masaj prin frd. Ornoplatul vdzut din faf5. avind in acelaqi timp gi un control aI amplitudinii migcdrii. afectiunile nervoase. hemiplegia. cit mai amplu' active intr-un sens 9i in 10. ajutindu-se de perete ca sprijin in migcdrile de aMuclie qi de proiecfie anterioard.a in.pd. brafului in abilucfie. Se aontinud cu masaj manual. Pentru efectuarea ei introducem degetele sub omoplat la virful inferior $i tragem de el depdrtindu-l de coaste (fig. Aceste puncte sint cele mai dureroase. 5.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE l 8l ridicind ugor bratul pentru a introduce aparatul in axil5. se frndici : gi uibromasai. 4. In cazul periartritei. prizoJ)entru La cele de mai sus se adaug[ tratamentul postural manual. Cauzele producdtoare sint traumatismele (luxatii. Parkinson.ervafiei neuro-vegetative. AcelaSi exercifiu se poate face la roata de reeducare. Balansarea bratului pe lingi corp. In concl'uzie. Scuturarea bratului de citre specialist. Ducerea activi a bra{ului la spate. 54. Tratament posturat la amplitudinea permisd de articulalie. prin perturbare. 4. Apucat tle minl: scuturlri prelungite ale brafului. Elongafii cervicale simultan cu vibromasai pe mu$chii cervicali' supraspinos pi Pectoral. Bratele indoite la umeri : rotiri membrelor. prin care se depdrteazd omoplatul de torace. DupS masaj se continud cu o manewd. inainte-inapoi. algodistrofia reflexd a membrului superior.ri actiue in toate sensurile perrnise de articulafie. boala reprezintd un sindrom dureros. Bolnavul iqi poate rface singur un program. 2.

pectoral.. Odatd cu executarea unei miqciri gregit centrate sau a'unei flexii de trunchi. Rotiri dln articulafia sens gi ln cetllalt 4. din umir. edem. ocolind tendonul bicep. Astfel se produce lumbago acut. favorizate de curburile lordotice ale acestor regiuni. 10. Ducerea brafelor prin lateral.posterior cu pensarea rdddcinilor nervoase.or in regiunea cervicali gi lomibard. PROGBAMULXXXIU Culcat pe spate: 1. Tratamentul de reeducare se incepe cu masaj decontracl.. fdri a pro.saj. Migcdri indicate sint gi contractiile izometrice dace le suportd bolnavul. DlscoPATlltE Vertebra a 5-a lombard (Lb). ca dureri gi semne trofice. . Se continui cu hidroterapie. .funcfie de reactiile pe cane le are bolnavul. Scuturarea brafelor care atlrnll pe lingtr corp. indeosebi Ia umSr gi mi:rd. Stir. se aseamdnd cu cel din periartritd. cu amplitudlne crescuttr treptat gi cu aJutor din partea specialistului. 2. . doar o micd redoare. Tratamentul. sE se interwind cu antiinflamatoare gi infiltratii cu novocainS.osciatica. . ca gi in periartritd. . lntr-un 3. Hernia nu pro'duce dureri deoareoe nu preseazd pe nervii rahidieni 9i este limitatd de osteofitele platourilor vertebrale. bdi de ndmol Ei infraroqii. deci nu produ.it : 6. me. spre lnapoi. dug. Ridicarea brafelor prin faftr.lumbago acut. o bucatd din nucleul pulpos se fixeazd intr-un inceput de culoar prin fisurarea inelului fibros gi apas6 posterior pe ligamente. pentru a nu accentua inflamalia.rginald duce contractii musculare. muqchii lornbari se contracti. Tratamentul de posturS. 12.apidrre) : . ca in epifizita Scheuermann. Apucarea gl desprinilerea mllnii de pe un obiect. In cazul lombalgiilor cronice nucleul pulpos este angajat progresiv in fisurile ce se produc in disc. 11. Bascularea lui L5 este opritd de cele Direcfiile in care poate hernia nucleul pulpos s'int (dupi l. ?. lnchiderea gi ileschlilerea pumnulul. pentru a face un blocaj pe sistemul nervos simpatic. In migcarea de fLexie lombard.f. crescind amplitudinea migcdrilor in . Rotarea externi-interni a intregului membru. Tratamentul prin migcare se face cu prudent5. o. este punctul unde migcarea de .vs. din ce in ce mai sus.vs'nxo. Toate acestea determind o rigiditate gi atrofie destul de mare.urant. 3. In aceastd situatie discul se turteqte pi devine dureros. 13. . Biilictrri gi rottrrt ale umerllor. uneori cu netractii tendinoase. 9. Reflex. 5. braful fiind menfinut de specialist sau fixat pe spitarul scaunului.ce dureri sciatice. tlaci este necesar. Balansarea brafelor prin lafi (abducfie-ailducfie). formind nodulii Schmorl.flexie-extensie a coloanei are amplitudinea cea mai mare. B. vertebra a 5-a lombard se inclin[ inainte pensind discul anterior. iar posterior producind o deschidere dlscaii.sciatica paralizant5.anteri. insd in cazul acesta este vorba de regiunea lombar6. Rotiri cu brafele iniloite la umeri. deget in flexie precum gi tulburiri vaso-motorii gi trofice : cdldurd. Balansarea brafelor inainte-inapoi. biceps).lombalgia cronicd. supra gi subspinos. pumnului.nterioqrd. in care nucleul pulpos herniazd in platoul vertebral superior sau mai des in cel inferior. pentru a limita deschiderea. ajutat pl tle speclalist. Este nec€s€lr trneori. Ducerea brafelor la spate. cit mal sus.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE Sindromul umdr-min6 s€ pun€ in evidentd prin durerea care cuprinde intregul membru. atutat ile specialist.intraspongioasd. atrofii musculare mai ales la umdr (deltoid. cu ridicarea lor. Aici sint multe stadii de discopatie : .sului. oblic inainte.lomb. Abilucfta-aililucfla brafulul.

ln reeducarea funcfional5 ne folosim de migcdri care sd mobilizeze coloana vertebral5 si miscdri de tonificare a abdominalilor qi fesierilor. Hernie de disc. Tratamentul. Se poate spune cd ridicind membrele inferioare la un unghi de peste 30' de la orizontali se elimind actiunea londozantd a psoasului. Existl insd gi forme de sciaticd paralizantd. tocmai pentru a nu se folosi la ridicarea lor de psoas. in urma tratamentului medical. in cazul compresiunilor mai mari asupra rdddcinilor nervoase. caracterizatdprin intinderea durerilor in'membrele inferioare. Pentru o mai buni mobilizare. ducind picioarele prin lateral.a lordozantd a muqchiulsi 'psoasul iliac.mpiedici flexia plantarS.bilitate de a merge pe virful piciorului atins. Mobilizarea coloanei vertebrale se face Ia inceput numai in flexie. In functie de nivelul compresiunii semnele sint diferite . se folosesc pozitiile culcat pe spate gi pe . Este frecventd in special la bdrbafi gi mai ales la cei 'care efectueazd o muncd grea. De acest lucru tinem seama la executarea diferitclor miEciri in tratamentul algiilor vertebrale. rnurschinecesari in p5strarea. Tratamentul prin migcare va incepe cind semnul Lassdgue a dispirut gi cind prin miqcare nu se resimt durerile. NEVRALGIA SCIATICA (RAD|CUL|TA LOMBOSC|AT|CA.ce la ridicarea unei Coloana vertebrald este mai pufin mobil6 gi prezintd o scoliozS. in apd caldd. evitindu-se tensiunile qi indoirile laterale. cu imposi. astfel. Sciatica prin hernie de disc cedeazd. unei pozitii corecte a bazinului. 55. de cele mai multe ori. 'care in puseurile acute ii determind pe bolnav sd meargi ca un crab. Vom aminti gi in cazul algiilor vertebrale acfiune. Este de dorit ca primele gedinte si se facd. Sciatica prin hernie de disc se produ. La examenul radiologic apare o pensar€ a spatiului intervertebral.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE a musculaturii lombare contractate 5i o oarecare eliberare a Fig. hernia discului L5 cu comprimarea r6'ddcinii 51. hernia discului L4 cour-prirnd rdddcinile L5 Ei di stepajul . dac[ este posibil. 4.antalgicd ce nu dispare decit in pozilia culcat cu piciorul bolnav indoit din genunchi. pozifie circ permite o relixare bolnavS. pozi]iJcare pune in tensiune nerwul sciatic.ficarea sciaticii se executl manevra lui Lassdgue: ridicanea membrului inferior intins din genunchi. i. Pentru identi. SC|ATALGtA. |N'FLAMATIA NERVULUT SC|AT|C) Aceasti afecfiune reprezintd suferinla nervului gi a plexu_ lui sacrat. In caz de sciatici apar dureri Ia un unghi pind la 45'.

Se continud cu masaj sau vibromasaj pinl ce se obtine o relaxare a lombarilor.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE genunchii cu sprijin p€ palme. ci jena in axile. pozitii care descarci coloana de greutatea trunchiului.mine 10-15 minute. Fig. Din pozifiile mai sus amintite se fac migcdri de flexie a coloanei cu ridicarea capului sau indoiri ale membrelor inferioare. fdrd forfare. In aceastd pozilie bolnavul rS. i\fiqcdrile vor fi executate in ritm lent. bolnavul va rdmine pe masd culcat incd 10-15 minute. apoi se poate ridica. pentru a relaxa musculatura spatelui gi a cigtiga mobilitate. care fixeazd bazinul in retroversie. neplScutd pentru bolnav nu este elongalia in sine. se inf. t6lpile pe sol sau cu gambele fixate pe un scaun. ce se exprimS prin sciderea tracliunii indicatd de dinamometru. Tractiunea se termind cind dinamometrul nu mai coboard in urma masajului. Pentm tonificarea fesierilor gi abdominalilor. In cazul mesei tip Vaquette. Aceste pozitii permit retroversia bazinului gi depdrtarea spatiilor intervertebrale in partea posterioard. pozilia de plecare va fi cu genunchii indoifi. se pot citi pe dinamometrul montat la masd. rezultatul este nu_I. ln cazul cind nucleul este fragmentat. iar musculatura paravertebral5 este relaxatd. Din nou se repetd tractiunea pind la lS-20 kg urmatd de masaj de relaxare. Pentm o bund reugitd a elongaliei se va ageza bolnavul pe masl in cifozd lombari punindu-i o pernd sub abdomen gi corpul bine centrat.rebuinteazii elongatii vertebrale prin care se urmd. 56. se vor intrerupe. vom folosi misclri dinamiee. iar in finalul revenirii. dupd care se reduce tractiunea treptat cu mare grijd sd nu declangeze o crizi dureroasd. ln caz cd dupd 3-4 elongalii nu se observd nici un efect. Manipulare in hernia de disc lombarS' . Ca numdr de repetdri sg recomandI 5-10 elongafii cite una zilnic sau la doud zile. sd se poatd aspira nucleul pulpos spre centru. datoritd viduiui creat in interiorul discului. In tratarea lombosciaticii qi a celorlalte algii vertebrale mecanic€. ln migcdrile din culcat pe spate.regte depdrtanea platourilor vertebnale Si. Rezultatul este bun acolo unde nucleul este compact qi poate fi aspirat in totalitate.

cu sprijin pe palme: . ducind palmele spre sol . . 3. Sint intcrzisc riisucirile de trunchi' fn cpnctluzic. . ele rimin ireversibile (dr. Din stind : .ndici : 7. iar cealalti bolnavului pe apofizele vertebrei superioare Manipularea se face brusc p€ genunohii indoiti (fig.pastrina mai mult timp aceastdpozitie.aceeagi migcare dar ridicind genunchii se ajunge in ghemuit. cu . 57). Cind nu dispar intr-un anumit interval de timp. sub lombele celei lezate. . unghi drept. Manipulare in hernia de disc lombar6. Culcat pe spate cu picioarele indoite in sprijinite de specialist cu o mi:r6. Maretrsis) : Fig. In hernii'Ie operate. Manipulare in hernia de disc lombar6.ri uertebrale etecutate de personal speci'alizat' 5. EezuLa Se va lucrit gradat in ceea ce priveqte numdrul de repetdri ale exerci[iil<lr. 58. . .r€troversli] bazlnulur.spatelecit mai rotunjit. Tonificarea abdominalilor gi fesierilor din pozi'lii care sd. 5B). intinderea cicatricii' qi tonificarea musculaturii lombare' Fig. Manipuld.sc i.elor picioare ridicfind 9i bazinul . palmele rSmin pe pat .sturnat)' 3. Mobilzzarea coloanei uertebrale din pozilia i'n ci'fozd lombard Si rut"mai flerLi. 57. Aceeagi pozitie cu sacul sub abdomen : specialistul preseazd apofizele articulare a1e vertebrei lezale spre inainte gi in sus (fig. ^ Tulburdrile existente vor trebui sd dispard in urma op€rafiei. ai bolnavului pat din culcat cu faft-n sus : _ ghemuirca unui picior la piept ridicind -9i €Pll . ajungind cu pc ciltlciie.ducerea lczutei spre cilciie.indoirca tlunchiului inainte.lhemuirea amb.nu lordozeze (cu bazinul rd. Elongafii uertebrale.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE 2.stind cu splijin pe o mobiid : ghemuire. 2. 4. Din pozilia pc gcnunchi.

legate de suferinfa discului 5i pozilia bazinului. pi coborirea lui firi extensia spatelui. Fortificarea planului posterior se realizeazd folosind pozilii in care se evitd lordozarea coloanei. in care se suprimi lucrul psoasului. in cifozl lombard.oite. sdriturile. Pozitia corect6. Spondilolistezi"s. cit si a localizdrii (lombele). .ctati gi cu contractia fesierilor. Sint interzise : purtarea de greutSfi. cu spriJln pe cilcile. spatele rotunjit. Este indicat inotul pe o parte gi in api caldd. Cunoscind pozifia bazinului in sponditolistezis. Manipuldrile sint de asemenea interzise. Eidicarea capului pi a umerilor rotunjlnil spatele. Ca pnogram orientativ se poate folosi cel indicat pentru tratamentul sciaticii. este cu picioarele flexate la mai mult de 45o. migcdri ce vor fi executate cu lombele in pozilie corectatS. Ghemuirea alternativd a genunchilor la plept. Aceeaqi migcare cu ambele picioare. avind pdrti comune atit in privinta suferinfei. 6. cu expirafie. folosind mugchii abdorninali in scurtare. in momentul expirafiei. Bespirafie abdominali. 59. sPoNDtrousTEzrs ln mod normal platforma sacratd ar€ o inclinare inainte Tratamentul. Betroversia bazinului prin contracfia slmultanii a abdominalilor gi fesierilor. cind se lucreazd din culcat pe spate.19t) PBOGEAMUL XXXIV REEDUCAREA FUNCTIONALA IIV REUMATOLOGIE $r Culcat pe spate cu picioarele tnd. 3. Toate exerciliile folosite se vor executa Fig. cu sprijin pe palme: 5. tenisul gi purtarea incdltdmintei cu tocul inalt. menflninil bazinul liplt tle sol.. sporturile violent'e. Masajul gi aerul cald sint recomandate pentru lombalgia crnonicd gi contractura neflex6. lombele fixate de soi. . Educarea merge mai departe pini la automatizarea diferitelor migcdri cerute de viafa ziLricd. rotunjirea spatelui gi sugerea abdomenului. Pe genunchi. se urrniregte redresarea lui spre verticuld. 2. Ducerea Sezutel inapoi palmele rimin pe sol. cu presiunl. cu bazinul in pozifie core. 4. tdlpile pe sol: 1. in momentul inspirafiei. Tehnica girnnasticii se rezume la inv[farea qi educar''eardsturnirii bazinului.dt "d "+AO\ s. ajutate ile brafe.

se contractd . revenire cu expiratie. Timpul I : inspiratia abdominal5. 6. 3.e. Miqcdri tlin articulafiile miinilor pi ale degetelor. Rotarea bralului prln fatd sus cu inspirafie.gchiului transvers se impiedici ridicarea coastelor. REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE iN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE RESPIRATOR APARATULUI A. O expiratie forlatd se faoe cu participarea dreptului abdominal. inspiratie.c.ce din cavita'tea abdominald ca o a doua inimd. Migcirile dia. micul dintat posterior Ei superior. cu respirafie rltmlc6. intestine). apoi simulta. Necroza suprainfeclatl ducre Ia gan. alternativ. ca in trombangeita obliterantS. Diafragmul.Ca mugchi a. .fragmului in sus gi in jos. Migcirile capului in diferlte direcfii. ln inspirafie (actul a. iar aI treilea constituie expiratia. golindu-le prin comprimare gi impingind singele din abdomen in torace.ctiv al respiraliei).osterior qi mobilizeazd ultimele 6 perechi de coaste.i a celei diafragmatice in special.erilc in timpul mersului.grend gi uneori chiar la amputarrea membrului respectiv. Primele douS sint organe care retin 1/3 din singele cir"culant. ajutind ast{el metabolismul general. ARTERITEIE Arterele. Pentru slptimina a doua $ezird la marginea patului : l. splinS.rdur. cu tulburdri circulatorii la extremitdli. Importantd este deci creEterea amplitudinii migcdrilor diafragmului. Botarea interni-externi a membrelor inferioare. ne vom opri asupra respiratiei in general .modificarca cul.cesori participi la inspiratie gi sterno-cleido-ma. lntloirea brafelor la umerl cu inspirafie. REsucirea trunchiului intr-o parte.6. iiar in stadiul mai avansat chiar necrozd gi ulceratii. pi 5. la fiecare respiratie. prin inapoi Jos cu expira{ie. BOLITE 1. RESPTRATIA $l MIJIOACEIE DE REEDUCARE inainte de a trece la tratarea diferitelor afectiuni a1e aparatului respirator.versului. Miinile intloite Ia umcrl gi intintlerea inainte.stoidianul. revenire cu expirafie. in aceastd situafie abdornenul proemind. . revenire cu expiratie. Ridicarea unui braf ducerea lui peste cap. Flexia-extensia antebrafului. 2. . 2. marele gi micul pectoral. ceea ce s€ obfine prin exercilii de respiratie diafragmaticd. muqchiul lat care separd cavitatea toracicd de cea abdominalS. din care primii doi sint in inspirafie.n. alternativi a brafelor 4. AcelaEi lucru se intimplS Ei cu intestinel. .i aMomenului gi trans. diafragmul este mugchiul principal.parestezii . in special ale membrelor inferioare. 2.ati. La fel in partea cealaltd. ane o influenti hemodinamicd deosebitd.orii tegumentelor .rdcirea labei piciorului gi a degetelor. prin cobor{rea diafragmului care . La fcl cu celilalt braf.eritei sint : . El se inseri pe coloand p. Arteritele periferice pot ap6r€a legate de unele boli cunoscute sau cu cauzd.cuti. 4. cu cotul sprijinit pe pat.cregterea sensibilitdtii lab€i piciorului la frig : . lezare exprimatl prin obliterarea artcrelor. . comprimd organele situate in cavitatea aMominald (ficat. prin tulburarea irigatiei peritericc . antagonlstul diafragmului. Acest rnugchi acfioneazi asupra vaselon sanguine gi limf. Ridicarea gambei cu extensle din genunchi. oblici. se obtine o ldrgire a bazei toracelui gi prin contractia mu. 5.necunos. Expiratia este rezultatul relaxdrii mugchilor inspiratori qi actiunii mugchiului transvers. 3. Simptomele art. se pot leza in ur-ma unor boli inflamatorii sau functionale.sensibilitatea la presiuni . alternatlv. inspirafie. O respiratie corectd are trei timpi. supracostalii.

f-ry. pini la 30 s : insuficientd arteriald marcatd . toate in scopul imbundtdtirii circulafiei mlaterale. datd de diferitele boli organice (chist ovari. care folosind gravitatia. pentru influentarea extremitililor mem. Ca migciri se rocomandd cele pentru musculatura gambei qi coapsei. in care tratamentul este medical gi chirurgical gi unde raneori intervine reeducarea funclionalS . cum este cazul oamenilor care duc o viafd neigienic5.constipafia organicd. Ia coiborirea din acreastd pozitie. car€ se ftabeazd medical .sedcntare . se pune in evidenfd gradul I ' Y de insuficientd arteriald.atatiei reflexe (Landis 9i Gibbon). iar lipsa recolordrii: insuficienti arterial6 severd (Viciu. Ea este favorizatd. In constipafia funcfional5. prin cregterea bolului fecal gi prin diminuarea deshidratdrii. Aceasta constd in aplicarea cSldurii la distantd de r. Tot acest 'ciclu se va repeta de mai multe ori. 5-6 minute gi executi mipcdri active ale labei piciorului gi oontraclii de cvadriceps. pe umdr gi spate cind vrem sd influentim extremitEtile membrelor superioare Si pe aMomen.constipatie de evacuane in care intrd dischezia rectali. Fblosind diferite teste de efort.chczi. . Urmdrind timpul de colorare a exf. mers. se constatd ci : intre 1-5 s: insuficientd arteriali moderati . cu picioarele atirnate pentru alte 2-3 minute. se mentin 2-3 minute in aceasti pozitie pini ce laba piciorului se aibegte.brelor inferioare. asupra regulilor de igieni sau asupra alimentafiei bogatd in celulozS (fructe. BOLI DIGESTIVE 1. Ia adulti. de exemplu. devine mai nervos gi fird poft6 de mincare. ln arterita vaselor pielii se folorsegte cu bune rrezultate metoda vasodil. manifestatd prin formare de trombi care oblitereazd orice arteri sau veni din organism.egiunea care ne intereseazi. cu picioarele ridicate gi sprijinite. O altd clasificare : .e. Tratamentul. Apetrei). prin sldbirea fortei de evacuar€ (dis. . dupd care se culcd in pat cu picioarele intinse. C. Cel mai acresibil este testul de posturd. antrenind in lucru musculatura netedi a art'erelor. Se prooedeazl in felul urmdtor : culcat in pat. Scopul tratamentului medical gi funcfionai este acela de a favoriz"a miqcdrile peristaltic. . Orice intirziere pest'e 48 de ore in evacuane se numegte mnstipatie.irgen.a se imparte in : .brom. ln continuare bolnavul se agazi la marginea patului. in urma unor st6ri conflictuale . la bStrini.an. executate din stind. ce se obfine prin migcare. alSturi de tratamentul medical igi are rolul sdu gi spccialistul in reeducare functionald." REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE 211 ' ' Trorribangeita obliterantd este intilnitd la birbafi intre 20-40 ani.a recLrl5). Autointoxi'ca{ia datA de constipafie poate schimba psihicul omului. Resturile alimentare rdmase in colon mult timp devin toxice pentru organism. fi.remititilor mernbrelor inferioarre. golegte gi umple vasele.constipatia datA de colit6. canceir al rectului) sau din cauze congenitale (megacolon . ln pozitia aceasta rdmine un timp dublu. qi de a reface mecanismul reflex al defecatiei. dolicocolon). zarzavaturi). Nu ne vom opri asupra laxativelor care cu timpul pot deveni iritant€ pentru intestin. constipafi. insumind 60-90 minute zilnic. intilniti Ia tineri sub 20 ani. Dupd unii autori. cu picioar"ele mai sus decit capul gi sprijinitre pe tdblia patului sau p€ rm scaun aqezat in pat . ca in metoda Biirgen.20E' I.constipafia funcfional6 cronicd. timp in care laba piciorului se roqegte. de fumatul ex€€' ' de diabet Ei de arteriosclerozd. legati de tulburdri in dinamica colonului: . asemindtoare cu oele indicate pentru tratarea piciorului plat. Tratamentul urmiregte dilatarca vaselor periferice ale membrelor pentru imbundtitinea pnoceselor trofice gi dezvoltarea circulaliei colaterale.constipatie de propulsie. dar mai ales pe cele de Ia membrele inferioare. ci ne vom ocupa de tratamentul constipatiei functionale prin masaj gi migcare. atunci cind nu se fine seama de imperativul naturii. din cauza unei viefi prea . pind la 60 s: grad extrem de insuficienfl arteriald. masaj al zonelor reflexe. coNsTlPATlA Aceastd stare patologicd se caract'erizeazd printr-o intirziere in evacuarea confinutului intestinului. Pentru arterita labei piciorului se aplic6 gimnastica tip Bi.

dind o durere permanent6 in hipocondrul drept.ate fi evacuatl. 5. Culcat relor la piept Si explraflc.REEDUCAREA FUNCTIONALA lN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE XL PROGRAMUL lnainte de a trece la descrierea 1or.e la a. Tratamentul se face in sensul favorizdrii eliminirii bilei. 8.un abdomen intins.i abdominale. 3. executate in ritm lent. fac un masaj al organetror din cavitat€a abdominali. plimbd. Bolnavul pr"ezintd o coloani vertebrald s1. Masajul zonelor retlere Si masajul peretelui Si confi.cestea. cuprinderea lor cu brafele Fi expirafie. se fecornandi : L. iar in cele prin lips5 de tonus. 3.ab6. Amintim c5 prin contracfia muscular6 se produce histamind. ln 'dischinezia bili.a r'eprczintd o tulburare de tonus sau de motilitate a musculatulii cirilor biliare. In aceste cazuri este contraindicatd gimnastica a. coardi etc. cu respiratia abdominald absentS. in special al ficatului gi vezicii biliare. Aceastd forfi se poate obline prin exercitiile a. 10.bius a indicat masajul indirect al vezicii biliare. apol intinderea picioarelor cu ugoaril extensie a trunchiulul. tiilptle pe sol: inspiratie cu joc de diafragm in apnee. bila nu po.nutului abdominal. vezica este miriti gi .ri. Pentru expulsia bolului fecal. Dischinezia biliard poate Ii numli functionalS sau legatd de o leziune organicd. fricliuni. iar aceasta are actiune constrictivd asupra fi.se cere un examen amdnuntit al peretelui abdominal care poate prezenta: eventrafii. este nevoie de un per€re abdominal puternic. dcrcglind astfel acqst proces. Sirituri pe loc. 4. mai ales la nivelul sfincterelor. Culcat pe spate cu plcioorele iniloite. capabil sd realizeze o hipertensiun6 care si fie tran. Inainte insi de a se trec. Culcat pe spate: ghemuirca genunchilor la piept. ln pr'ogramul de gimnasticd se includ sdrituri. int. Masaj al colonului. deci prin mntracfia mugchilor oblinem o acliune asupra peristaltismului intestinal. hernii.brelor musculare netede. Md. diafragmatici. vom ardta rolul res- 1. furot. otlati cu ghemuirea picioa?. DISCHINEZIABIIIARA Afecfiune.smisd rectului. 6. Astfel de migciri. Culcat pe partea stingl: ghemuirea genunchilor Ia piept.irl. vibrafil 2. tilpile pe sol: respiratie avind pe abdomen un sac tle nislp tle 5 kg. 2. Repetarea exerciiiulul 4. Mers tinigtitor crr mlgc[ri ile resplratie. prin migciri de respiratie diafragmaticd in ritm lent.rorfiatd. cu miqcdri de brafe gi picioare. 4.rrd produsi prin spasm sfincterian. Ca migciri active sint indicate flexia coapselor pe bazin. precum gi sdrituri peste diverse obstacole. in apnee (vezi constipafia). Jocuri sportiue. din pozifia culcat pe partea dreaptd. jocuri sportive. ToniJicarea museulaturi. 9. pe spate: rldicarea in pezlntl.a-zise de abdomen. 5-10 minutg prin netezire in illrecfia ile evacuare gi apoi vibrafti. prin neteziri. producind colici puternioe. ce constituie cauze ale constipatiei. . care fac ca climinarea bilei si nu se mai producd dupi nevoile digestici. Masaj dorso-lombar 15 minute. Respirafie diafragmaticd. Se adaugd la acneastd gimnastici de sald pHmbdri in aer liber.bdorninald. In eoncluzie. revenire.ilnite mai ales Ia femeile astenice. 2. Culcat pe spate cu genunchil lndoiti.

Grdsimea reprezintd 10-15% din greutatea corpului la bdrbafi Fi 20-250ftIi femei. cu ertensie dln trunchi. trebuie sI existe un echilibru intre aportul calorii gi consumul caloric. Dupd citeva siptdmini apar ameliorlrile. cu punct rnaxim in D2-{3. inci o serie de 70-12 qedinte de masaj. tip Mtibius.eutatea corpului este egald cu atitea kilograme cifi centimetri are inilfimea peste un metru (formula Broca). Acest tratament poate crea de Ia inceput o stare de obo. D. masind mai sus. cite 3 sdptdminal La inceput se cerceteazi cu atenfie. grdsimea se depune Ia antebrat gi gambe. executind u$oare frdmintdri cu virful degetelor mijlociu gi inelar. odati cu dereglarea acestui echilibru apare obezitat-a. poliurie gi chiar tendintd la cistitd . dup6 6 luni. ftrri sac: ghemuirea genunchllor la piept. 3. Aceea5l pozi{ie. ln litiaza renal5 masajul zonel. . de exemplu la talia de 1. intinderea plcioarelor inapol gi ugor in sus. Tratamentul prin masaj se face sub formS de curd de 20 minute. ce se gdsesc i::tre vertebrele D6-D10 pind in C3--C4. In mod normal. cuprinzinrlu-i cu brafele gi expirafie.esutului conjunctiv. din care rrezultd greutatea cor. ghemuirea genunchilor 4.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE 216 Masajul se aplici in zonele reflexe aie ficatului. cu un sac de nisip ile 3 kg pe abdomen : inspiratie lenti cu ridicarea abdomenului apoi expiratie cu sugerea lul. ca r.ezervd sau cu rol de susfinere. BOULEDE NUTR|T|E 1. pentru a gdsi modificdrile de rezistentd a f. 9t1m glF _cazulgrdsimii din loja renald.sealdaccentuatS. 2. din culcat pe partea dreaptd. 3. 2. o numim obezitate. revenire in pozitla de plecare cu inspirafie. in cazul hipofizei. regiunea care trebuie masat5. cca 50 g pe kilocorp. in acest caz se r€comandd consumarea de lichide la incep€rca gedinfei de masaj. ln 7. OBEZITATEA Cr. tllpile pe sol. prin depuneri excesive de grisime. Masajul se face din pozitia Eezind. prin palpar€. se indicd : Masajul zonelor reflete ale Jicatului.egterea greutdfii corpului peste normal. apoi expiratie 2-3 ori. Pentru o bund funclionalitate a organisrnului. - insuficienfa glandelor sexuale di aspectul de eunuc . Pentru consolidarea rezultatelor se necomand5. apoi treptat. Culcat pe partea ilreaptd : inspiratie moderati apoi ln apnee joc ile diafragm. O pTte din greutatea corpului o formeazd gi fesutul grisos. deci la distantd de zona interesatS.cd. concluzie.75 m: ?b kg. uniform sau in anumite regiuni ale iorpului.comprime cauitatea abdominald. PROGRAMUL XLI 1. schimbdrile de tonicitate ale muqchilor etc. Miqcdri actipe cu membrele inJerioare care sd.or reflexe este contraindicat.pului. Respiralie diafragmati. Dupi gedinta'de masaj un repaus de 30 minute este obligatoriu. incepind cu regiunea sacratd (constructia de bazd). gr. 5-6 ori (umflarea gi sugerea abdomenului). genunchil indoiti. Culcat pe spate. Culcat pe partea dreapti: la pieDt.

fdrd' seden' tarism. igienied Si actiuitate fizicd' nlni'cd.rirea consumului. se lndi. zarzavaturi. se recomandd extract de glande. castravefi. rogii. ou5. Dupi o pauz5 dieta se va fine numai 2 s6ptimini' de 2-4 sbptbmini se Poate repeta' prezint5 adesea arftoza genunchiului.ca Mayo. Obezii suferd de constipatie cronicd qi au tulburdri cutanate datoritd transpiratiei abundente. ou6. Micul ilejun. cafea. rogii." ] Ht::#'. cafea.intdrirea . unt. prin mers.. teline. mor- . Dieta hipocalorici va contine carne rasol. 7 200 cal. ceai sau cafea. pegte. rogii. spanac. telin5. alimentele se vor consunta numai in ordinea ln care au fost enumerate. . cafea. in timpul dietei se vor €onsulna numai alimentele indicate mai sus. Acas5. 3. . Se realizeaz6 printr-o viatd igienicS. o felie de piine cafea. Seara Prinz Seara Frinz Seara Prinz Seara Prinz Seara Prinz Seara Prinz Seara ou5. ou6. ieline. albd. cd. Intlrirea generald a organismului este necesare pe mdsurd cle are loc sciderea in gneutate. Viafd. salatd ou6.ci : 7. cu etercifii sintetice Jd'rd'a fi de Jorfd' (sd'ri'turi. picior plat etc. asortat6. m6sline. gtiut fiind cd obezii suporte gr.ri. castravefi. In continuare dim un exremplu de diet6 pentru sl4bire. acelagi in fiecare zi : . frucbe 9i grdsimi vegetale in cantitdfi mici. pui rece.ate respecta in condifii de internare. ulei.functionald a intregului onganism (Mogcov). folositd Ia clini. Obseroafie.cd' zilni.. . de vaci. Dintre manevr€le 'de masaj s€ execute frimintatul in cutd al tesutului gr5sos de pe abdomen. Vineri Simbdtd Duminicd mugchi. Tratam. o reriepiineprdjit'.limitarea alimentafiei . este greu de raspectat acest numdr de calorii. grepfrut. Miercuri Joi cotl€t. cafea. pui (poate fi Si fiert). gimnasti.olosegte in scopul reducerii apetit-ului gulmanzilor sau contra constipatiei Ei pentru diurrezd. spanac. o felie piine prijitS. zah6r. spanac.mdrirea cheltuielilor energetice .' - Luni Marti p"i. 4. se po. telin6.cd. 2. Numai prin dietd se pot obtine scdderi mari in greutate. Medicalia se f. cafea. Masaj. Alirnentalie hipocaloricd.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE nu se vor consu[na sub nici o formd. BI::lt oud.suc de grepfrut. Regim alimentar pentru doui siptlmini.:ltL. prin cdlirea corpului Si prin continuarea unei activit6Ji fizice. rogii. In insuficienlele glandulare. caloric. mEsline. pentru a fi controlati. scurte gi jocuri cu mingea. Limitarea alimentafiei. sport. grepfrut. carnea va fi numai slabS. pe zi. alcool. brinzi prdj'it5. Md.$d.rd. unde tentatiile sint mai mari.entul urmireqte in primul rind sc6derea greut6fii prin : . ro$ii. de vac5. iocuri cu mingea). O alimentalie hipocalorici de 1 200 calorii zilnic. In coneluzie. fSrd sedentarism.un ou fiert.eu foamea. varzi covi.

pind ra rntinderea completii a trunchlulul IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE 2. firire pe abdomen.relor. 2.nutritie determinatr de o secnetie insuficientd de insutind. Aparela viista ae +o_so a. nevoia de a de ore' 24 in litri 10-12 chiar api in cantitate ttt"". flird aiutorul plcioarelor. Sd. pe faoe ilguiiL uscarea sete de 9i Polidipsia . flexlntl din genunchi membrele inferioare._^.afectiuni riniihi sau la ietind). exercifii de i"iili. """. Sirtturl comblnate cu mlgc[ri ile brafe. foloslnil cilciiele Dentru tracfiune.l apol strItare pe un plclor.rdrilo scara fied.aar este lndicat in diabetul priq insuficientd pa.uf. ZAHARAT glicogen. pot creqte cantitatea de zah6r in singe (r. 5." dozate' Plimblri gi diverse sporturi strict PBOGBAMULXLIII pas' 1. afecliuni cutanate (pruritul). 3.. rnutind ambele brafe deoilattr. la ciftva paql mers caro ro continui mergul normal' 1:1. diabeticii scad in greutate..s*L". cantitiii mlri de alimente. apoi partea cealaltS.. gezind: tirire pe gezut6. corDul apropiat de scartr. CtrfIrare cu braful gi ptciorut opus. Siriturtr din elan cu atingerea unul obtect suspendat 6.x eotifagia . mutind numar picioarele dtn treapti rn tfeapttr pini ra ghemutre. mutind ambele miinr deodati gt apoi ambele plcioare deoilatjl 4' cittrrare Drin siltare.rituri : 1. Cltilrara folosinil ambele brafe slmuttan .fd. Sirituri la coardtr. : 1.-. de exemplu.-2:t'ori fie obositor pentru a evita hiperglicemia 9i coma diabeticS' ln forme grave de diabet (insipid). inaintind simultan cu braful gi piclorul opus. mutind picioruI gt bazinul de oceeagi parte inainte. crr toate c[ are o pofti de mincare exagerara' bolnavul pierde zahdrul.""-g" digestive ltdderea dinfilor) 9i polinewite' Tratamentul."t"ii. Sirtturt laterale cu trecere peste lad6 sau banci.G cuprr.o tripergli9i o cind glucoza se acumuleazi in singe 9i nu in ficat prin ._deci efortul nu trebuie sd l. exercitii la_ aparate sau cu rapidd 9i de s.. sau cu forfecarea lor. 4. zatia --'ry -r. Este o boal6 de. Tirire pe o latur6. Mers cu ghemuirea unul plclor la ghemuit 3-4 tragl' ilupi 3. 3.fi.t"' . krestovnicov).i"i"" r" Insulina are rolul I pestra echitibrul ir:tre formarea -{" gi qi depozitarea. mutind slmultan braful qt piciorui opus. 'respiiatie care ajutd arderile. 2. pe ambele picloare.. 6.progra[inind seama de toate recomandirile muldereeducarevacuprindeexerciliicu-elementedefor!5 dar de scurtS durati . Mers cu siltare pe virturi la liecare plept' Ia al 3-lea Pss' 2. Din alergare ugoar6. Odati stricat ac€st echilibru.*""*rs. indeosebi iinerii qi mai Putin adulfii."*fitive. substanfe produsd de insuieL r."U fo-r-i a" . sirituri peste obstacole mlcl. "it""a "i tot cu execulie fu. Combustibilul muqchiului este glucoza' Tratamentul urmaregte consumarea zahlrului i:r exces cu ajutorul ins6 aplicate dozat. 3. gezind cu brafele pe Sold sau inflnse lnainte: firlre pe gezuti.in mugchi ii ficat. efortul . Mers normal. de glucozd este eliminat piin ifi*rit"i" "tt"-surplusul urin5. 5. Diabetulsepoatecomplicacu:comadiabeticd. Z-S litl. i gtuaorli .i-d..cu$6 durat6. ?. firire pe coate. slmultan. DIABETUI._^^*^ ^goaa-o{. celilalt inapoi.este contrainaicat.ncreaticd. cdfirare prin sEltare. c6ci eforturile mari cerut'e de *i!"arit"r.. -""6imptome1e diabetului sint : poliuria. spdrturi. apoi infinderea lor gr mutarea bratelor illn ce rn ce mar sus pe scartr. polidipsia qi politagia (Moga-Bruckne-r)' consuma Poliuria este tegat6 de glicozurie.REEDUCAREA FUNCTIONALA PBOGBAMUL XLII (eremple ile migctrri complexe) Tirire : 1. cu schimbarea lui pe cealalti treapti.i. Tirire pe abdomen. la caie se adaugl tratamentul cu insulinI' de mai sus' . senzalia sendispirea a itt cantit'ate mar€' f6rl bolnav sd consume "pb de sete. pentru a inlocui Degi cnonsumd pierdlriie de glucozd. unul inainte. se produce. 4. Cd. Sirituri pe loc. cu depirtarea gi aproplerea plcioa.il. 2.

i" graviUa i:= "T11r.. La urmitoarea execufie se schimbi priza cu o treapti mai Jos gi aga in continuare.#::"ffii$& '... 'deosebim trei Pe exercitiile fizice.r"i1iil.ri cu sprinturl scurte de 5-6 m. FUNCTIONALA 7.q":* -i". 6..JF lil"""p::tff -f$*gile Biirger' de intoariere Ei gimnasticl XLIV PROGRAMUI.e. respiialia' lonate cu . SleutaJe.i :^':Tt"*""? .siriturile Jdrlu4tuL. 5.. f""'Ja.. Culcat inainte cu palmele in sprijin pe sol. i. ff*"#[: ""f"ii. cu ducerea palmelor spre virful piciorului (m$carea ile briceag) . un picior lntins celilalt ghemuit : schimbarea picioarelor prin ugoari sirlturi.piciorului ..pL forfa' de forla @le ut wrt *o^iiqfi."ii-p'i"t'"1i. revenire. Cunosoind' : exercitiile care prduc pnesiuni pe uter aHomen. sarcina..tJ-.gravi$.. Mers -#"'i'il.. amortizincl ciderea prin indoirea brafelor.ii ""'^.' il p. brafele lateral: ridicarea trunchiului in extensie cu brafele lateral (daci nu are afecfiuni lombare). Dribling cu mingea de baschet. Stinil cu fafa la scara fixd. pini cind nu Be mai pot mengine picioarele intinse din genunchi. Mers siltat (mers ile cocoF)' pas' 2. Alergare ugoa." -:":T.j..t$rtul .. Culcat pe spate: ridlcarea simultanii a trunchiului gi a unui picior.. ! Ellrgrq duce migc[ri in. intins din genunchi. 13. Si din nou alergare ugoarE cu respira{ie ritmici. apoi revenire la verticald.i ""r.TFYI j::*1*"^':l: evita i..220 REEDUCAREA FUNCTIONALA 4."l'fi"e sapile. cit qi tauzib.""1$i:*^'-"^:*Tf.t:::ilit"l de !ra!'e'-picioare . pe prima treapti. Stinil cu fafa la scara fixd. iar restabi Reeducarea va avea in ved' de ac'estlucru.1 $1 'i"HiT:.S3 ciractivarea pentru et . apucat cu miinlle in tlreptul pieptului: depirtarea trunchiului inapol cu indoirea din gold. 9. de exencitiiie de sfortare.*:-llffJ' ^ d" l:i. B. vor aveaaspectul n*.:H:.':..Gili.it"'e "l'*t'iti' .*:g"A rt .i. .oooao""t. Mers cu uloare fantliri la fiecare mers pe ellciie' apoi normal' mers pe virfuri. Mers cu rotlri tle brafe intr-un sens pi in celilalt.iffid.ei trunchi ei d" #.""t"iiiile sau impingerea de greutdti .a Sint interzise interzise rnLerzr":E Dlnr Sint ^^^-r^*^+^ resprralla' cu ^... i*. Culcat cu fata in jos. 10. Mers linigtitor cu respirafie. 7.1: 'ii*fr"#..i'. Dribling cu aruncarea mingii Ia cogul imaginar. intercalate.. 11.. 3. . --1-r\ plat)' t".. apoi impinginil in scarii depErtarea $i desprinderea palmelor de pe Fipci. la un metru ilistan{E : flotiri.'. trei runi^de acest lucru se vor 'ii*iirrut'er. adoptate 9-"i:1-1ii.15 l3.?-ffii". . cu bitaia pe sol la fiecare pas. REEDUCAREA iN OBSTETRICA A. genunchii intingl.pi"oT"ry."i tratamentul. 1. creqte b"-. 12.. care b-Iocheazetoracele . SARCINA De in'fluen{a favorabil6 a r sarcinii beneficiazd in sPecial : cane au Practicat sPortul' nasc. care si ^v' ls' .'it" 1 .

Migcdrile pentru drepfii aMominali. prln lateral sus. Se actioneaze asupra m-u$chilor iransvergi ai abdomenului. I:rtr€ a 3-a qi a 6-a lun6 de sarrcin[. Mers cu genunchii sus la flecare pas. Stinit cu spatele liplt ile lrerete: corectarea lordozei fafi ile perete. 5. deoarreoe exist5 tendinta la hiperlordozd. revenire cu explratie. sus gl Jos. cu sprijin pe palme: ridicarea simuttanE a unui braf lnainte gl a plclorului opus inapol . contractind abdominalll 9i feslerll slmultan. PNOGEAMUL XLV 1. cu inspiratie. Brafele se incrucigeazi ln rotarea lor. De asemenea. 2. folosind pozifiile culcat sau stind (vezi lordoza). ttlpile pe eol: lnflnilerea 6t lnilotrea plcioarelor. revenire pl erecufte cu partea cealaltS. 8. $ezinit cu genuncldi inilot{i ta piept: aplecarea trunchiulul inainte. . revenlre gi acelagl.i a plclorulul. tlucinil bratul dln partea opus6. cu ridicarca membrelor inferioare sau for{ecdri. se impune efectuarca miqcdrilor pentru tonificar€a spatelui. ln continuare. 9. ?. vor fi evitat'e cici favorizeazd eventratia. IN OBSTETR. 11. cu palmele ln sprfitn lnapoi pe sol: extensia spatelul.rea brafelor prin lati cu aplecarea tnrnchtului lnainte cinil brafele coboartr Ft indreptarea trunchiului odat6 cu ducerea brafelor sus. Sarcina determini o ac@ntuar€ a lordozei prin anteversia bazinului gi deci deplasarca centrului de greutate spre inaint'e. 3. 7.222 REEDUCAREA FUNCTIONALA 4. cu rltlicarea brafelor intlnse sus 9l extensia spatelui. firl a desprinde tilpile gl degetele. 10' culcat pe spate cu gambere spriJrnite pe un scaun: migciri ale labei piclorulul ln toate sensurile. Stind: rota. stinga-dreapta' cu spriiinirea palnelor pe sol in partea risuclril. prin retrovcrsla bazinului. pnogTamul mai contine migcdri pentru bolta plantar6 qi cel€ p€ntru aiutarea circulafiei de fuatoarcere. Fh poate trece la o gimnasticd progresivS. fitul este bine prins in peretele uterin. gezind cu picioarele rnitorte pt sprtJtntte talptr in tarpE: rnfinderea gi lndoirea. menflnlnil tot timpul contactul tiilpilor cu eolul. 6. $ezinrl: risuciri de trunchi.ICA 2. gezind cu picloarele lnflnse. $ezinrl cu miinile inclefltate la spate : extensla spatelui trlginil gl umerii inapoi. Pe genunchi. intnrcit ei ajutl 9i la exlpulzia fdtului. revenire cu explrafle. 5. gezinrl cu picloarele indoite. Mers pe marginea externi a Iabei piciorului cu degetele flexate sI degetul mare in extensle. cu avizul medicului. Reeducarea acestei lordoze o obtinem prin exercitii de rdsturrure a bazinului. iar stirile nepl5cute determinate de sarcind au dispirut. astfel cd gravida este apte de eforturi fizice mai mari. revenire. Stlnd rlepirtat: lndolree laterali a trunchlului. Stinil: ridlcarea unul braf prln lateral pini la verticali gl a piciorulul opus. cu schimbarea milnll . coordonate cu rcspiratia. 6. Stlnil: ducerea brafetor prln lateral inapoi cu doui arculrl gI revenire. Mers inapoi pe virfurlle plcloardon 4. cu bonbarea pleptulul inainte cu lnspl_ rafle. revenire gt la lel ln partea opusi. s. Se introduc proglesiv migcdrile p€ntru musculatura abdominald.

addugind exercilii cu rdsuciri de trun. minali . se adaugl : In a 6-a zi. $ezinal: rularea unel stlcle cu tilplle. p€ nas sau pe guri. prin contracfia transvergilor. gravida va folosi o respiratie toracici superficiald. rniEcdri de abductie-adductie cu mernbrele inferioare' executate razant cu patul. In ziua a 4-a repetarca programului din ziua 3 3:8. femeia va folosi respiratia gi'fiit5.a obstetricali.ea respiratiei p'lne Ia un minut. r€spire mai grcu gi are pal- 1}I OBSTETRICA biei in piept. Din acneaqi pozitie ridicarea pieptului de pe pat. Apneea va fi-exersatd mult' timp.bdomenului cu ridicarea capului gi ducerea bir- 21. expulsiei. prin intinderea gl indolrea picioarelor.exercifii de respiratie diafragmatiicd. cuprinzinrlu-i cu bratele. expirafie gl lntinilerea picloarelor cu inspirafia 11. Cu picioarele indoite. va fuce o nespirafie rapidd.bei pe coapsd . qi fdrd a ridica goldurile de pe pat. stinga=-. 3. tilpile Pe Pd. din culcat pe spate. gednd: ghemuirea genunchllor la lriept. . se executd flexia gi extensia gam. programul executat in a 5-a zi. prin care eviti coborirea diafra'gmului gi presanea uterului. Pentru faza dilatdrii. ln ziua a 5-a. 10. gtr'emuirea arnbelor pibiloare la fata cu cr:lcat piept . ' Pentru faza terminala a naqt€rii. stringerea unei perne Cntre genunchi. F6tul a crescut.chi. cu gura deschisS. Pentm muqchii fesieni qi lomlbari. in sus.inainte de naqtene pentru a se a'junge. la netiner. TAUZIA pitatii. din culoat cu fata i:r jos' ridicarea alternativd a piciorului intins din genunchi. precum qi mersul in aer liber. B. Plim'barea prin cameri se va prelungi (dublu ca duratd) fat6 de ziua precedenti. dac6 este posibil. Contractia fesierilor cu retroversia bazinului. dupd care in apne€ va ajuta expulsia printr-o contractie a a. Intensitatea e ortului va scedea astfel ca in luna a B-a sd se mentind numai miqcirile de respiratie necesare in timpul travaliului.REEDUCAREA FUNCTTONALA L Pe genunchi' cu sprljln pe palme : insptrafie cu umflarea abdomenului. expirafie cu sugerea abilomenulul. cpatele depirtate de corp. .cu piciorul in afara patului. 7n faza. Intre a 6-a gi a 9-a luni gravida suport6 mai greu efortul. L6uza pdrdseqte patul gi face o plimbare in jurul camerei. din pozifi. gifiitS. De marre ajutor este invdlarea respiratiei ne@sare in diferite fazn ale nagterii. de sarcind.dreapta.5 primul exerciliu de abdomen : ridicarea capului gi a umerilor antreni:rd muqchii abdogi expirafie in timpul eforbului. T-a.

3.rea lor Prln strltare ugoaril. Mitnile pe golduri. In ziua a 7-a.ezind : mi$cari pentnr tonifica. alternind cu migc5rile de abdomen executate din culcat.rea mu$chilor spatelui. revenire.rtea trunchiului 4. cealaltll. ridiclnil gezuta gi lntinrlereo unui plcior inapoi. 15-20 minute zilnic. Mers cu riilicarea unul genuncbl spre piept' 8.apoi se executtrcu celdlalt piclor. gezinal lre scaun : intlnilerea ambelor 8. Culcat pe spate cu picioarele indoite din genunchi: .ea trunchiului i:rainte. sfinal: rldicasea unul plctor lateral . .celaql. cu extens. cu migcdri executate din stind. intlns dtn genuncht. Culcat pe spate: ridicarea unul plclor la verticald. $ezinil pe EG&un: apleca. intr-un sens qi tn celilalt. 6. Culcat IDeEpate: ghemuirea ambelor Dlcloore lo de. Stinil ileD6rtat. . ?. Mers lintgtttor cu resplratle rltmlcl. cu brafele lntinse sus: lndoirea palmele' lnainte cu atlngerea solulul cu piept pl lntin5. .gezind: rdsuciri de trunchi cu ducerea brafelor spre partea rdsucirii . Mers linlltttor cu m$c5ri ile respiratie ilin mers' PBOGBAMUL F. Culcat pe o parte : ridlcarer piciorului 9l a brafulul ile dleasupra. pezuta pe cllclle: mutarea greutifil corpulul pe brate.pe Dartea cealaltI. _ Dupd iegirea din spital se continud gimnastica gi la domiciliu. pRocBADIUL xLvI (pcnhu a doua strpt6Dintr ile llude) 1. la lel cu celilalt plclon 5. revenire 3.rea truncbiului la 45o cu extensia sDatelul picloare d'in genunchl' ?. Sttnil tleplrtat. It relrctarea in Pa.REEDUCAREA FUNCTIONALA IN OBSTETBICA 6. $ezlnil: lnilolrea trunchlulul lateral cu qrr|Jln pe braful respectiv care se lndoalc Prln intinilerea brafului se lace mutarea greuttrtii corpulul de partea cealaltL 2.ia spatelui . . 4. . revenlre.A. Mers slltat cu rularea tllpti la fiecare pe golilrut : rottrrl ale bazinului milnile cu 2.$€zffnd : indoir. Stinil: fandare lateraltr cu ducerea brafelor lateral.plimbare prin camerd de 2-3 ori pe zi.$. Stind ilelErtat.ridicarea trunohiului cu expiratie (exercifiu de abdomen).VU @entru siptS'mina a trela ile ltruzie) pas' 1. milnile tniloite la umerl : rtrsucirea trunchiulul lntr-o parte cu ducerea brafelor lateral . Pe genunohl cu spriJin pe palme.

se fac in toate sensurile. Specialistul intervine a 3-a zi de la operafie.manent pind la ci. Stinil depdrtat: trecerea mingii ilintr-o mini ln alta pe deasupra capului.ce gi deci cregterea edemelor. Stinitr sau gezind i. ln eaz de paleze sau paralizii postoperatorii se indicd electr:ostimularea. este apropierrea brafului de torace cu pnesiune. Tratamentul chirurgical urmat de terapia cu cobalt. Acrest exercitiu se va executa per. 3. masajul pe acreastdzoni este . Miinile pe goltl : tragerea coatelor lnapoi. inainte-inapoi din ce in ee mai sus. firi a forfa.catrizarea o. deoareoe existd riscul de a se bloca umirul tra intreruperea lui. In caz cd s-au produs edeme. Miinile la ceafi : tragerea coatelor inapoi.n tata oglinzii : Balansarea brafelor pe lingi corp. Ererci. din stind. Rotarea brafelor prtn fata pleptului cu incrucigarea lor deasupra capului qi revenire prin lateral cu incrucigare ios in fafa bazinulul. pini se unesc.ea. MASTECTOMIA In cazul tumorilor maligne ale sinului se intervine chirurgical. Mastectomia poate fi simpli sau radicald (Halsted). Tratamentul prin migcare va fi continuat de bohrav mult timp dupd necuperarea mobilitEfii. REEDUCAREA FUNCTTONALA IN CHIRURGIE IN CHIRURGIE PROGRAMUL XLVNI 1. iun ex. 4. in urma tratamentului cu radiatii. Ducenea brafelor prln lateral spre inapoi. A.fiii cu un obiect ugor in mind. carre sI ajute drenar. fdri a forfa. se indicd . la inceput prin masaj circulator (umdr gi br. 2.a nivelul umirului. 5.contraindicat. prin stagnar€a circulatiei limfatice l. Ducerea brafelor prin lateral deasupra capului. evitind forfarea care poate rupe vasele Iimfati.at). . gi masaj calmant pentru mugchiul pectoral (dacd nu a fost sectionat) Ei pentru adductorii dorsali. pentru a evita r€doarea umdrului. : 8. Miinile indolte la umeri: rotarea brafelor intr-un sens 9i in celIIalt. 7.peraliei. cu cregterea treptatd a amplitudinii. 10 11 6. Tratamentul prin migcare se incepe a doua zi de la operafie.bdi alternante pentru braf. determind unele tulburdri cum sint : reducerrea mobilitefli umdrului qi creqterea i:l volum a bratului in 2001s din cazuri. gezind sau culcat pe partea sdnitoasd.8. Cind pielea este alteratd. intlnse ilin coate qi cu arcuiri.erncitiu bun pentm tonifircarea adductorilor gi tot_ _ odatd de drenaj axilar. Bol:ravul igi va mobiliza singur bratul fSrd a forla. Mi cdrile active cu braful .

iar din a zecea zi se incep gi migcdrile de trunchi (rdiuciri). 5-9. Stinil cu lata la scar6: riilicarea bratelor.elor inrferioare.folosind ca sprijin mai multe p€rne. insotit de vibrafii 9i percufii aplicate pe spate. din gezind cu control in fala oglinzii. flnnnd seama de stanea generald a bolnavului. Tiratamentul postoperrator. Exerci. Scopul neerducdrii este de a preintimpina. executarea s aloui arculrl gl revenire. cu colapsoterapie. Toracoplastia determini un colaps pulmonar. iar membrul supe- Dupd operatie conduita este aseminbtoare cu cea din interventiile pe pl5mfini. dar uneori el refuzd sd tu. lupfnd cu pozilia antalgicd pe care o ia tbolnavul. in sensul c[ vom ciuta s6 pdstr6m pozifia corectd a trunchiului. 12. b-10 minute. va incepe exerciliile de respirafie._Dupi scoaterea drenului. carre la rindul ei favorizeazd infectiile. Pozitia de bazd este pe genunchi cu sprijin pe coate. Cu ajutorul tusei. ceea c€ reduce volurnul pldminului bolnav. Stinil itepirtat: r[sucirea trunchlulul cu trecerea mfngil dintr-o mlni ln alta. _ La o sipt5mind de la operalie bol:ravul pirdsegte patul. prtn laii cu sprlJinirea lor din treoDti in treaDti cit mai sus.sinltoasi.tuberculoza pulmonarS. pneumonectomie (scoaterrea unui plSm'in) . IN CHIRURGIE rior in rotatie internd gi in fafa pieptului.geascd pentru a nu-gi provoca dur. In doud s6ptdmini de Ia interwenfie. 10. 2. Exercifiile de respiratie vor influenfa ln egali mdsurd inspiratia gi expirafia. bolnavul poate sd-gi evacu€ze secnetiile. Specialistul trebuie si corect€ze pozifiile pe care le ia bolnavul in dorinfa de a-gi diminua durrerile. pentru drenajul de posturd. Stind. se pot efectua iniqcdri active. pe mdsura cicatrizdrii. in special toracoplastie. cu lobectomie (scoaterea unui lob).. Dup[ intrerventie bolnavul va fi agezat intr-o pozitie carre si dessarce coloana vertebrald gi sd fereascd locul operat de presiune gi durere. .ere._Se va face de 2-3 ori pe zi respiratie diafragmaticd gi _costald. $tim cd bolravul operat va avea nevoie se €xpectorcze. . pentru a preveni embolia qi asupra umirului stfng.e miqc5ri de nespirafie. Stinil cu spatele la scari: ridlcarea brafelor prln lateral cit permlte articulafla umerllor gl oprlre pe treapta respectivi.acumularea de secrefii. Hipoventilatia este de multe ori eauza hipersecretiei bronhice. Mobilizarea bratului de partea operati se face treptat.fiii ln scaro |ird. de aoeea se vor efectua exercifii care s6-i pr€gdteasce bnonihiile. contra presiunii aplicate pe toracele drept. pacientul este pe picioare gi va executa in continuar. Aoest lucru se realizmzd. . CHIRURGIA PULMONARA La interwenfii chirungicale pe pl5min s€ r€curge in urmEtoarele situafii : . tuse gi vibratii pe tirnpul expiratiei. Aoeste miscdri se adreseazi membr. prin scoater€a unui numer de coaste. pentru a impiedica infundarea omoplatului in spatiul rimas liber dupi scoaterea coastelor Sn toracopXastii). CHIRURGIA CARDIACA TORACICA B. indicindu-i menfinenea capului inclinat de partea . Continud exercifiile de respiralie cu accent mai rnult'pe -expiratie. : 11. mingea flnutl cu ambele mflnl: ducerea mlngii deasupra capului. Tratamentul preopenator. ln lata pieptulut.neoplasm pulmonar. CHIRURGIA 1. _ Cind i se permite scularea din pat. de corectarea pozitiei trunchiului gi exereifii pentru umdrul sting.REEDUCAREA FUNCTIONALA 9.

. 26. chirur. PANOZA Gh.CORTI Proet son treitemeni avant 5 ans. Paris. 16. -fvfenfN -. Soticitarea aparatului prin contric{ii izometrice. L. 84. 1972. 7972. paris. 9.b.. CASTILLON 1?. Bucuregti. Cdte d'Azur. DANIELo L. 13. Bolile tura Medicatrd. 4. Bucuregti. Vibromassage 6lectrique.AR PIN J.C o l o a n a ve r te b r a l l ' Editura Medicald. Dditura iI Pensiero Scientifico. CH -. 1g?8. ?. Paris. 1964.D IAC ON ESC U N .CHARRIERE a 3-a. 2b. 1974. Paris.pie.. Editura Medicali. Anatomia funcfional[ a aparatului locomotor. Dditura Maloine. DUMITRF. CHICHE 8. iulie' 1970' 3 1 . Paris. in. . DEBESSE B. BOBATH 8.Ed i tu r a Maloine. --' Actualit6es M6d. Editura Maloine. 1967.. Editura Masson. SCOIiOZA' tura MedicalS. L. Discopatiile vertebrale lombane.. Le traitement des scolloses et iliscopathies par tensions isom€triques. Rev.D EBR U N N ER H . ARSENI C.et col" La kin6stth6ropDlo G'.D EN ISC H IA.Gh i .. 1980. 12.. POPOVICI N'. BIENFAIT M. Paris.ft. 14. La kindsith6rapie ale la maladie de parkinson. co I'R cH ETJ. Rev. BOROVSKI M. de kin6sl- 1.. de srip6rieur... Vie Mddicale. 29. 2 tso n tr a i te m e n td a n sl 'e xe r -' 3 . Bucuregti. Editura USSM.. Roma. 1g66. M6d.. . La rieducazione neuromuscolare dell. 9i colab. Fiziologia educatiel fizice 9i slnrtului.L 'e xa m e n d e l a m a r ch e so u sd i ff6 r e n te sco n d i . 91' Edi. BECKER ERNA.ESCU D:' NIqUL-PSCU R''. Traumatismele vertebro-medulare pi ale nervilor. 1g?1. D. Editura Maloine. 19?1.. Paris.. Posibilitifi ale terapiei ocupafionale in reumatismele cronice.. Pari.L 'a sth m e b r o n ch i q u e e tle la m6dicine pr... vol' chirurgie. ProblEmes mddicaux et soclaux de Ia malailie de Duchenne rle Boulogne. Rev. Editura USSM. Paris. --' CHAPUIS -. Paris. phys... Bucuregti.. Ann..emiplegico adulto.. 2 8 . BIEDERMANN P. Kin6sith6ra. Formulaire th6rapeutique ile r66ducation fonctionnelle. Neurologie-Psihiatrie-Neurochirurgie. 3. B.. Rev. 1968. Editura Medicald.. CHAVANEL R. pleu30. ANTON'. 11. MONET J. MOLE J. 1972. Anomalie des reflexes de posture dans les l€sions c6r6brales. WoRTHINGHAM culaire. Bucuregti. Plan ile traitement des sGquelles motrices pdriph€riques par la m6thoile ile Kabat. paris.. Editura Stadion. Fditura Maloine.. Editura Sta33. 1954. B66duc{ion--Ae die ile Scheuermann' Rev.AN To N EScu D .BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 239 q'. ARSENI C.KL EPP'H 'J'. 19?0. Rev' Culturd Fizici antrenamentului gi Sport. BucureSti. timpul cardiorespirator 32. ARSENI C. La luxation cong6nitale ile la hanche' son tliagnostic 2?.. 1965' editia o""iCUrales. ALBERT A. 1970. ARLET J. Congresul latin de reurnatologie. .. Bucuregti. 1975.'Kin6sith6rapie. CORNELIU 2. ph^l6bites dn Y.&MBERT P. 1973. DINULESCU I. Editura MedicalS.. 1972. Paris. 35.SCU D. Editura Ma6son. BERHEIDE. Evatuation de la fonction mus. 1977. DENISCHI A. MEDREA O. editia a 2-.Go n a r tr o za . Editura Masson. Paris. BROUET -e. Chirurgia.ff"ctio* I'. 6.. STANCIU M.s.. L. vence.. Becuperarea in afecfiunile neurologice. A.4' 3 6 . Bucure. dion. Kin6sithdrapie... il"rnalier 1968. LIOT -" mdifiches ile I'appareil reslDir&toire... TECULESCU D. La kin6sith6rapie dans le traitement des algies 24.R e sp i r a ti o n d ya fr a g m a ti q u e r e l a xa n te . Paris.E. CONSTANTINOVICI Al. DEMETER A. ANDRE ALBERT. Pied.. Bucure$ti. AUGUSTE-MARIE.d i tu r a M e d i ca l i . 1965. 1 FJa AFIc.Bu cu r e g ti . 22.. LEGER L'. J. 1963' 4. 6. 1966.1 9 T6 .VEL EAN U C . 15.. 2 L . BARRIE M. L. 2. BERLESCU ELENA. piciorului' Edi34.es 19?8' Paris' 2' 115.... Editura Maloine. indications. DEMETER A.. Bucuregti..-. Paris. Lo r66ilucation lonctionnelle des membres sup6rieurs. 1g?6. -uorrs.aticienne. 3 ? . 1971.Ed i tu r a M e d i ca l a ' Bucuregti. la mala25. 1970. Beg:enerarea nervului gl troficitatea. 10.ti. 19?7. Le r6le tte la r6etlucation respiratoire alans les r6sies puruientes. drtroptastia protetic[ ln tratamenful fracturilor recente. Bucuregti. 1g?2. 1974' C. de la kinesith6rapie. Pari6.l d e n e u r o l o g i e . Paris. 5. 19?3. Editura Maloine.a. J.DENISCHI f. Bucure9ti.. Rev. BACIU Cl. -PARIS C'' Les. PETIT M. STEVENIN P'. Bases techniques. Traitement physique des rhumatismes... Editura Maloine.

Editura J."o" Rev. La marche et les boiteries.. 1974. kin6sith6rapie. Pa r is . La miopatie Duchenne.o. La r6adaptation fonctionnelle du parapl6gique. editia a 2-a' Editura Masson' 6t tecn"iqll". Editura Mpsson..'rnoriiiJr"--st"JJ. H-ARACU$_STf B{HU r. 45.musculalreproprioceptive' -" Kabat. Maloine' W'.Y. 196g.284 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 236 38. kin6si- d'Arc de Montreal. 44.. Medicina internd. P. BABIN S. DORMOY J. P. 113. Cultura fizic6 a mamei 9t CNEFS. Paris' o S . CHEVILLARD cons6luratlons les dans tement des co*a"tfrro"sis^-"oiil'o-+"tenates Lyon ChirurB' bassln' tlu Fequuiuratton fitrft""il"icttr"i--par Bucuregti.. La scollose. 1977. STEIMETZ A. FO-URNIER J. 1973. kindsith6rapie. t972. th6raPie.MARCHANDJ.. HELD J. VAGAU_ NE. 1964. 40.. Bases essentielles ile la r66ducatlon resplratoire.. Baillidre. RENTASCH ST. B66ducation tonctionnelle et r6ailaptation. kin€sith6rapie. DUMITRU C. Bucure$ti' 1964.. Paris. Bucuregti. edifia a 2-a. Traitement des fractures du rachis cervical et ilu iachts eorslohbairJ avec complication neurologlques. +. Bucuregti. 6?. Paris. paris. SCHWIN-GT E'' 63.. paris. 1g?g. ESPUNA G. que fran9aise. paris. Les manipulatlons vert6brales.ki n d si th 6 r a p i e 'Pa r i s' L972. MAIGNE R. 1973. 19?4. Elemente de investigafie ln medlclna sportivtr.In fa r ctu l m l o ca 'r d i ca cu t'Ed i tu r a M e d i ca l a 'Bu cu regti... Vr^ArCU R. Editura Maloine.lillopathie ischdmlque douloureuse. 51. KOHLRAUSCH 1970. 39. 6 6 . Ktn6sith6raple kin6sith6rapie.. gE. Paris. Editura USSM.. N. Rev. Rev. parls. de Chirurgie. La r66ilucation fonctionnelle dans la maladle ile Parkinson non op6r6 en p6rioile rl'6tat. 56. 41. Date moderne cu privlre la mobiltzarea precoce ln infarctul mlocardic acut.i.SCU G... Editura Masson. Baillidre.. 102. paris. Tratat elementar ile medicini interni. Al 2_lea Congres eurqpean de medicin6 sportivE. DICKE M. FoDoR o. ROSENTHAL E.accouchement. 102. BEDOUCHE S. MUSSEN M. Editura Maloine. Paris.JAR N IER M .hGmiplegique adulte. L97t.. KARASSI A. GRELLAT P'.. Rev.. HERBERT J' J. B66ducation motrice dee affections neurologiques. vol.. WOLFF A et col. IONESCiI A. 1972. DUPIRE G. Paris. Cluj. Bucuregti. Ponorama de la pr6parafion i l.. GERA-RD. 1960. kin6sith6rapie. PIERROT-DESEILLIGNY 8. 1968. GAUTHIER G. P. B. 1973. 1972.KNoTTM. HELD J..KAR ASSIA. ih6rapie manuelle des zones r€flexes ilu tisuu conjonctif.. 52. 109.. Paris. LnB. Paris. La gymnastique m6ilicaie dans le traitement ile la ca.. paris. 55. kin6sith6rarpie. Editura Dacia.M6thoilesiler66ducationdesm6nlgcectomie-spra" ^'t. Paris. 1973. 19?4. Editura J. SBENGHE S..s bimal6olatres. lg6g.. 5. La r66ilucation de l. 79. 1972' 96. L'6quilibre et Ia r66ducation i la marche des parapl6giques.vossD'. SCHLIACK M. SAVA SMARANDA.. Peris. 54.. J. !a rddrlucatlon des parapl6giques traumatiques par le travail et le sport..92.Facllltation-neur. DUPUIS M. Rev. .. 1966. Rev.. 47... 1978.vol. Editura Masson. pour hernie iliscale op6r6. iSlZ. lg7L. de Chirur. 5. J... P. G-UTTMAIi L. TTAIEl. DUCROQUET CH. vol tti. H4Egpry D. B. DRAGAN I.R e v. ilu trglB" Bdsultat 5?. copilulut mic' Editura 62. 43.. Gvmnastique ilu rhumatlsant' Editura 68. Paris. ??. JAMES J. 1965. Rev.. SEGAL PH. Rev. 106. Rev. 49.. 53. 1971' 64.2E. kindsith6rapie. Pied-bot-varus 6quin cong6nital. presse mddic"le. Edltura Stadion. 48.. LEFORT G. HEULEU J.. 18. I. Rev. 115. Cu Praticien. HAMONET Cl. Rev.... scientifl' uexpantion ?6.L a to i l e tte b r o n ch l q u e .. GH... DUCHESNE L..-a" iinCt""s Paris.. 46. DRAGANOVICI M. 42. XIII. 50. Editura -Masron. *-' JACQEMAIRE --t-em-ent Paris' ctrirurgidue-AeJ i"aciore.

kin6_ sith6ralpie. editia a B-a. Editura Masson. Paris. 1966...-MlEc balgies. sorrY ro+. cultura fizlci meilicatI ln sclatica rte ilisc. P. Chirurgia. son traitement d6s la naissance. Paris. R. MESSERLI M. 1973. La coordination motrice. La r6cup6ration fonctionnelle tle la main.. 1frt2. Rolul imobilizirii articulare in aparat ghipsat. J. PERPIGNAN ment des gibositds. Paris.. kin6sith6rapie. eniop""tt de medicind spontivE' Bucure$ti' . VASILBSCU TR. 92.. ct. 102. 1960' 71. 118. ROBANESCU.r. Rev.c.' B.T.. SOHIER R. La luxation cong6nitale de la hanche..SCU N. E66rlucation de la colonne lombaire. Becuperarea postoperatorie in herniile ile itisc. Bucureqti. Chirurgia. Editura USSM. 1958. La gymnastique corrective dans Ie traitement de la scoliose. ROUqUES L. 1969.. Editura Mediealil. MoANGA M'' cllSuTEANU 'ni'ca Bucureqtl. Reeduoarea funcfionali atletului operat de menisc.'Med ic ald.Gpiphysite Scheuermann. Rev' kin6sithdrapie. p.ibtiitati * timite in chirursra scoliozelor idiopatice Juvcnlle' Rev.. paris. Paris. PIVETTA S. Grands princips de base de la gymnastique ilyaphrag_ matiques.. ORFANU N. Le traitement orthopdtllque ile lo iii. ff f.. b. E. PENINOU G. SIMoN r-. V. Rev. C. paris. de medicind sportivS. Bucure$ti. g2... 82.reRA scollose. Orthop6ilie et ergoth6rapie dans la r66ducation du miopathie Duchenne de Boulogne. Paris. ROY 'AMiI. Rev.' bhid practic de reumatologie' Editura r. c. VIII. 84. Faris. 98. kin6sith6rapie. Traitement de l. iii. 1971. kin6sith6rapie. Rev.. BFZIERS M. 1921. 1965. 19?8. MARETSIS M.S. M. 1969. 19T8. l?. -r. Metlicina culturii fizice. Dlvrrur!! L. MEDT_CI M. ORFANU N. 1968. Pa'rapl6gie et tetrapl6gie. Editura Masson. Editura USSM.. cind sportivd. Edition. 15. wircHnr.. coopeour. Paris. Ediiura J. Rev. Editura Masson.1960' Rev' kin6si110. Les manipulations dans le traitement 6es lomffS. prln hernlo 119. Editura Maloine. GrU-RGIU I'. du praticien. StAwriscu 106. Analise des mouvements du corps humalne.TREMOLIEF. RIEUNAU G. 1974. Rev. -'-'-F. MARTEIL. Rolul nozifiei de imobilizare articulari in producerea redorilor articul.. 96. 82. VENERADO A. 79. Prcsse 101. P. Al 2-lea Congres europcnn Bucuregti. PIRET S. Paris' 1972. 92. paris. 6. POULIQUEN E. 99. Editura J. Etirenrent du rachis et refoulo. Paris. K. 25.vol. 97. kin6sithdrapie.. Paris. MINAIRE P. Rev.eadaptarea copilului haniticapat fizic. Bucuregti.. SMODAVKA 2-lea Congru. Paris.. RADU C. 94. RoUvBS J.. ROBANF. Editura USSM... Editura G.P. Paris. SILVIJ S. Nourologia-Psihiatrla-Neurochirurgia. 19?0. Guide pratiques ites ob6sit6s. Al 2-lea Congres european de medlBucure$ti.. La gymnastique respiratoire. 1972. 93. 83.. in producerea redorilor gi anchilozelor fibroase posstraumitice la om. B66ilucetion psychomotrice. paris. kin6sith6rapie.236 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE t87 78. 1973' 105' o" R.. 85. periferice.. 80. kinesith6rapie. Editura . uiuneNu Bucuregti. $i col. saeAtIER ticien.' R.-DovAN STMIoNESCU A. 114.. MONET J.. Doine. 196.. 1975. Editura Maloine. REYNDERS R. 102.. ni6tfto6e M6zi0res. E. Paris.asson.i-"CtitftC""pie tles coxarthroslques' th6rapie. 113.. Paris. Rev. Caiet documentar de balneologie.AKAS A. Editura Maloine.-. 11ffeina. Editura Maloine. 9i traianientul bolilor reumatice. r l976. Bucure9ti. 1972.. paris. 87. 1962. Bucurepti. SibIA Medicald.pie. 1971' 25' i^ r66ttucation respiratoire en pneumologie m6dicale' 10b.I': locomoteur. Paris. rn6riicale.. kin6_ sith6napie. 1970.. SALZA. 1961.66IIUCAtiON SICHERE u I CAMILLE. 96. VICIU . L974. 91. B. ir l'6volution rapide.. Rev. 95. G GARNIER PH. 1973. Editura Masson. Editura USSM. Editura Masson. RENTSCH St.ESJ.. SASS-E||. Baillidre.. OL_LIER M. lg?1. 19?0' Fl. Rev.. 1964. 116. Rev. Rev. Editura Medicaltl. Bucureqti.-Paris' p. 1964' 3-4' a genunchlulul 120. BB. Paris. Editura. Ob6zit6. Rev. Paris.r-eaaaptation _fonctionnelle iles cartliaques' Al 109. -Extension continue et sclatique discale. Editura Medicald.RD J. 90.8. MARTINAT M.N.nrvll!!D. et col.. Paris. VANDEfiVanf.-luoL.. kin6sith6ra. 1g?2. ROCHER CH. Editura Masson. Rev. Editura Medicald. dO r)r/ STCHtrRE R. Rev. Rev. M-.. 86. Manuel de traumatologie. Faris.. kin6sith6rapie. J. gvm100. storcnscu 113. $r. MORON J.. Rev.. G.' eLorMAN. Chirurdia. ia. 89. culaire du genou. Porls. 109'-J.r 103. Beeducares neuromotorie. ROSETHAL I. Pa. NAF.. stecr. Editura Masson. B. SOUCffeifO ptt.c. Lg7Z. Les l6sions nerveuses et leurs s6rluelles.rapl6gies traumatiques' Rev' du PraJ.7' niuscle qriatlriceps et pathologie artl107. Paris' 1971' 80-' M. La f. Aspect m6canique de I'organisatlon psycho-motrice de I'homme. son d6pistage. 1974. PINTEA P. 1g?g. Arteriopatiile RpprnEI 121. Efficience de la nastique dan6 Ie traiterrent de l'ob6sit6. Io-wilScu BLAJA vIcroRIA. Paris' 19?2' I'appareil B'. Techniques des plitres et corsets des scolioses. Bucuregti. 1975.. Paris. Fdi_ tura USSM. 81. Les diemensions de la r66tlucation des h6mipl6giques..are posttraumatice la om. sIMoN M. Abr€g6 tle Rhumatologle' cr-eustRE 108. Buc ur e9t i.. Baillidre. Actul chirurgical in sciatica spondilartrozei. lg77. 95. Chirurgia. 85. kin6sith6rapie. BucureSti. Guitle pratique rte la r6riilucation. 19?1. 1976.

Generalit5fi Scoliozele Cifozele Epifizita Scheuermann Lordozele E. IB. Fractura metatarso-falangiane . AFECTIUNILE NERVILOR PERIFE. Artroplastia 2. MIJIOACELE REEDUCARII FIINCTIONALE 1. FUNCTIONALA DEGENERATIV D{ EEUMATOLOGIE . Masajul D 3. 4. 19. Fractur6 de calcaneu 18.CUPRINS CUPRINS t8e 87 a7 0? ?l ?l 74 7l 77 11 79 7S 70 83 8? 88 90 17. B. REEDUCABEA FUNCTIONALA D{ NET]ROI. 4. B. Ruptura de menisc 4. Hidro pi electroterapia 4 Posturile C. Luxatia congenltaill de gold 3. Piciorul 5. Fractur6 de rotul5 [4 Fractuid ae piatoii uuiar 15. METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTORII . Fractura c. 1. 5. Fractura articulattei mtintl . Piciorul strirnb-varus-ecvln congenital . GeneralitAfi 2. Amputafiile s2 98 93 00 108 100 112 116 116 121 121 139 138 143 t4? 1t0 161 3. 8.LIGAMEI\ITABE B. Scleroza ln pldci Leuconevraxita . 3. Ruptura de tendon 5. Hallux valgus 6. Gonartroza . EXAIVIINAREA BOLNAVI'LUI D. Paralizllle 2. Coxartroza . 5. Fracturi de gambi . PREHENSII'NEA Mijloacele de reeducare a mtinii 2. GeneralitSfl 1r1 16? 100 100 160 161 10t 2. Migcarea 2. BEEDUCABEA A. A. . FracturA de col leorrural 12. Hemiplegia Bilantul functional al hemiplegicllor Paraplegia Boala Parkinson Infirmi motori centrall (IMC) .otului 6. 1. Ftactura maleolelor .RICI . Fracturi de bazin 10. 9. Rlptura de mugchl CUVINT INAINTE 1. Miopatla 5. Fracturd de cotil 11. 6. C. BEEDUCABEA FUNCTIONALA TN ORTOPEDIE A. 16. Fracturi de antebrat 7. Fracture oeselor miinil 9t a degetelor . MERSUL B. ALE COLOANEI VERTE. Fnactura coloanei vertebrale MUSCULO.BRALE . 3.OGIE . 2. FRACTURILE 1. REUMATISMUL 1. AFECTIUNI AIJE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL . Fracturd de omoplat 4. CHIRURGIA ORTOPEDICA 7 7 11 11 t9 2L 22 23 g4 38 40 1. TBAIIMATISMELE ' 1. Entonsele 3. DEVIATII 1. 2. A. 3. A. MODUL $r LOCUL DE DESFA$URARE A $EDTNTELOR DE REEDUOARE FUNCTIONALA . FracturE de hurnerus 5. Fracturd de diafizd femurali 13. GENERALITATI . plat 4. BEEDUCABEA FUNCTTONALa rr Ergoterapia . . Fractura cleviculei 3. Luxafiile 2.AUMATOT/OGTE 43 45 48 48 48 50 51 52 53 54 55 A $g! 56 56 58 60 61 64 65 4.

Dischinezia biliard D. Flebitele C. APARATULUI RESPIRATOR de reeducare Respiratia gi mijloacele Emfizemul pulmonar Brongita Brongieetazia Astmul bronqic Inflamatiile pleurei t92 192 L92 L94 196 L97 197 200 202 202 207 270 2Ll zlt 213 2r5 215 2IB' B.240 4. 5. ALGII INFECTIOS CUPRI. Chirurgia BIBLIOGRAFIE. TORACICA pulmonar6 . REEDUCABEA NUTRITIE A. SARCINA B. BOLI DIGESTIVE 1. 2. Artrozele vertebrale B. REUMATISMUL 1. 221 22L 225 228 228 230 230 23L 232 8. Spondilolistezis FUNCTIONALA IN BOLILE 6. BOLILE DE NUTRITIE . BEEDUCAREA FUNSITONALa A. Poliartrita 2. candiacd . Periantrita scapulo-humeralS (PSH) . Arteritele 3. BOLILE 1. Diabetu zaherat 7. Discopatiile 4. Poliartrozele 5. BOLILE CARDIOVASCULARE 1. 3.NS L67 L67 L7L L7L 175 178 178 181 183 184 190 INTERNE $I DE reumatoida anchilopoetice VERTEBRALE 1. Obezitatea 2. Spondilita C. LAUZIA trir OBSTEfBTCA . Chirurgia 2. 4. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN CHIRURGIE A. 1. Nevralgia sciatich . Constipatia 2. Bolile coronarelor 2. CHIRURGIA 1. 6. MASTECTOMIA B. 5. Sindromul umdr-mind (Steinbrocker) 3. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful