Facilitarea fonaţiei corecte – exerciţii de respiraţie

Când vorbim despre actul vocal ne gândim şi la cele două aspecte implicate: respiraţia şi fonaţia. Respiraţia, ca act reflex, presupune sc imburi ga!oase necesare vieţii şi are două fa!e distincte: inspiraţia şi expiraţia. "nspiraţia fi!iologică este cea na!ală. #n fonaţie, inspiraţia este bucală sau buco$na!ală. %inamica inspiratorie pregăteşte actul fonic. &xpiraţia este un act pasiv. Ritmul respirator este dictat de necesitatea emisiei sunetelor. #n emisia sunetelor inspiraţia este scurtată, iar expiraţia este prelungită. &vacuarea aerului pulmonar se reali!ea!ă la nivelul glotei, 'n inspiraţie aceasta desc i!ându$se, iar 'n expiraţie 'nc i!ându$se lent şi incomplet. #n emisie se produce o creştere a presiunii subglotice ce acţionea!ă asupra coardelor vocale. (ub influenţa directă a aerului expirat, sunetul laringian trece prin glotă, cavitatea laringo$bucală, prin cea na!o$faringiană, trece prin orificii şi obstacole, toate acestea contribuind la formarea vocii şi emisia sunetelor. )deseori, distorsiunile ce apar 'n pronunţia nede!voltării motricităţii respiratorii. Controlul respiraţiei 'mbunătăţeşte durabilitatea şi re!istenţa psi ică, asigură calmul mental. *a fiecare mişcare, o +umătate de litru de aer intră şi iese din corp. Corectarea motricităţii respiratorii trebuie adaptată particularităţilor individuale şi reali!ată 'n camere aerisite şi ţinute le+ere. , respiraţie corectă 'mbunătăţeşte nu numai fonaţia, ci şi circulaţia sângelui, oxigenarea lui, reduce oboseala, ameliorea!ă atenţia şi memoria. Conform cercetărilor, capacitatea pulmonară a unui nou$născut este de -.. cm cubi şi creşte cu /0,- cm cubi 'n fiecare an. (unt mai multe tipuri respiratorii: costo$diafragmatică, diafragmatică, costală. Cea mai indicată formă de respiraţie este cea mixtă. 1odelul respirator pentru copil este perceput vi!ual şi tactil. &xerciţiile care favori!ea!ă o bună respiraţie sunt oftatul, căscatul, !âmbetul, râsul. , respiraţie bună 'ncepe cu inspirul pe nas. 1 sunetelor pot fi datorate

&xerciţii pregătitoare şi de activare ". ridicarea umerilor 'nspre urec i8 menţinem această po!iţie câteva secunde. C)23* 4" 5673* po!iţia – 'n picioare. apoi ne relaxăm8 b.R a. atingând pieptul > expir? 2 . se 'nclină capul 'n faţă şi 'n spate8 "". ca şi cum am vrea să atingem umărul8 c. se 'nclină capul spre dreapta şi spre stânga. cu picioarele semi'ndoite şi tălpile pe sol ambele mâini sunt aşe!ate deasupra ombilicului. se 'ncrucişea!ă braţele la spate. R&*)9)R&) 31&R"*. R&(2"R):") %")FR)51)7"C. &xerciţii pentru diferite tipuri de respiraţie ". rotirea umerilor – se descriu cercuri mici 'ntr$un sens şi 'n celălalt8 c. se execută cinci rotiri ale capului 'n sensul acelor de ceas. <otă – diafragma este muşc iul cel mai puternic din organism &xerciţiul = $ $ $ $ 'ntins pe spate. cu degetele spre pubis 'n expir se retrage abdomenul. balansarea braţelor astfel 'nc't palma să atingă şoldul opus8 d. apoi se depărtea!ă cât mai mult de fese. abdomenul revine la normal &xerciţiul / $ $ $ aşe!at turceşte palmele se spri+ină pe genunc ii opuşi capul se 'nclină. apăsând cu mâinile pe abdomen 'n inspir. cu mânile pe lângă corp. apoi inversăm8 b. picioarele uşor depărtate8 a.

>C. cu mâinile prinse la spate 'n inspir se 'ndoaie corpul la B.$ capul revine la normal > inspir? &xerciţiul 0 $ $ $ 'n picioare. iar 'n inspir depărtăm coatele de piept &xerciţiul 0 $ $ 'n picioare. &xerciţiul = $ $ $ $ aşe!at pe scaun palmele unite deasupra capului 'n expir apăsăm palmele 'n inspir 'ntindem braţele spre cer &xerciţiul / $ $ aşe!at. cu palmele puse pe talie se expiră apăsând palmele se inspiră >se simte cum se dilată cutia toracică? &xerciţiul / $ $ $ $ aşe!at pe scaun palmele 'mpreunate 'n faţa sternului când expirăm. apăsăm palmele una 'ntr$alta 'n inspir relaxăm palmele R&(2"R):") (3@C*)A"C3*)R. aproape de clavicule se expiră. retrăgând abdomenul >expir? se revine la normal > inspir? R&(2"R):") 7. cu palmele spri+inite pe genunc i se apleacă corpul uşor . cu palmele puse pe piept. de grade depărtând braţele de corp 3 .R)C"C.? &xerciţiul = $ $ $ aşe!at pe scaun.(7)*.

timpi &xerciţiul / – mers ritmat $ $ $ inspir – 0 paşi blocarea aerului – = pas expir – 0 paşi &xerciţii de respiraţie prin +oc )A".)R) 4 .$ 'n expir se revine la po!iţia iniţială &xerciţii de conştienti!are a lungimii suflului &xerciţiul = $ $ $ se stă pe scaun se ume!eşte palma cu vârful limbii şi facem palma cornet 'n faţa gurii se suflă &xerciţiul / $ $ $ se ia un pai.timpi expir .timpi reţinerea aerului .<3* $ $ $ $ braţele sunt 'ntinse la ori!ontală > aripile avionului ? se pregătesc aripile >expir? se ridică aripile > inspir? ateri!are >braţele revin pe lângă corp – expir? 1. un pa ar cu apă şi un cronometru se suflă prin pai 'n pa arul cu apă când nu mai apar bule se 'nc ide cronometrul &xerciţii de blocare a suflului &xerciţiul = – respiraţia 'n careu $ $ $ inspir 'n .

<)4& %& (. respiraţie corectă ne a+ută să avem o voce caldă.$ $ $ $ 'ntins. deblocând astfel stările de angoasă. cu picioarele 'ndoite braţul stâng se duce 'napoia capului > inspir? braţul stâng revine pe lângă corp >expir? se procedea!ă la fel şi pentru braţul drept F)C&1 *"<"47& $ $ $ se inspiră profund blocăm aerul şi ducem arătătorul 'n faţa gurii expir spunând ssst @)*.23< $ după ce suflă 'n balonaşe. . copilul alege unul dintre ele. fără stridenţe. (e poate combina exerciţiul de respiraţie cu imageria. 2rin te nici simple putem să controlăm respiraţia. eliberând tensiunile psi ice. 'ncercând să$l menţină cât mai mult 'n aer suflând asupra lui8 Conclu!ii 2utem vorbi de o adevărată Cştiinţă a respiraţieiD sau de o Cartă a respiraţieiD. fără perturbări fonematice. amplitudinea şi ritmul ei. 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful