UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞCOALA DOCTORALĂ DE SOCIOLOGIE

REZUMAT TEZĂ DOCTORAT
DINAMICA FAMILIEI MONOPARENTALE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

Coordonator ştiinţific : Prof. Univ. Dr. DUMITRU BATÂR

Doctorand : OCTAVIA OANA MARŢIAN

Bucureşti, 2012

CUPRINS :
Lista tabelelor / 5 Lista figurilor / 6 Motivarea alegerii temei de cercetare / 8 Capitolul 1. Familia monoparenatală în actualitatea vieţii sociale contemporane / 11 1.1. Familia monoparentală. Delimitări conceptuale. / 11 1.2. Teorii şi paradigme relevante în studierea şi investigarea monoparentalităţii / 14 1.3. Studii si cercetări în domeniul monoparentalităţii / 22 1.4. Tipuri de familii monoparentale. Dificultăţi specifice. / 27 1.4.1. Familia monoparentală maternă - cel mai frecvent tip de familie monoparentală / 27 1.4.2. Familia monoparentală paternă – un alt tip de familie monoparentală / 29 1.4.3. Familia monoparentală cu părinte adolescent / 30 1.4.4. Familia monoparentală rezultată prin adopţia sau luarea în plasament/ încredinţare a unui copil de către o persoană singură / 33 1.4.5. Familia monoparentală rezultată în urma decesului unuia dintre părinţi / 35 1.4.6. Familia monoparentală rezultată în urma divorţului / 36 1.5. Funcţionalitate şi disfuncţionalitate în familia monoparentală / 37 1.6. Concluzii / 48 Capitolul 2. Roluri şi relaţii în familia monoparentală / 49 2.1. Rolurile şi aşteptările de rol în familia tradiţională versus familia monoparentală / 49 2.1.1. Rolurile şi diferenţele de gen / 54 2.1.2. Teorii despre dinamica rolurilor în familia clasică versus familia monoparentală / 63 2.2. Creşterea şi socializarea copiilor proveniţi din familiile monoparentale / 65 2.2.1 Exercitarea rolurilor parentale pe plan educaţional / 67 2.3. Relaţii în familia monoparentală / 78 2.4. Concluzii / 81 Capitolul 3. Stima de sine în familia monoparentală - dimensiuni şi exteriorizări/ 83 3.1. Stima de sine – dimensiune fundamentală a personalităţii / 84 2

3.1.1. Perspective în definirea stimei de sine / 87 3.1.2. Teorii şi modele actuale ale stimei de sine / 92 3.1.3. Stima de sine – date ale cercetărilor empirice / 97 3.1.4. Componentele stimei de sine / 102 3.1.5. Dimensiunile stimei de sine în familia monoparentală / 105 3.1.6. Manifestări ale stimei de sine / 106 3.2. Familia – principal mediu de dezvoltare a personalităţii copilului / 111 3.2.1. Influenţa mediului familial monoparental asupra stimei de sine / 114 3.2.2. Influenţa stimei de sine asupra vieţii sociale a membrilor familiei monoparentale / 122 3.3. Concluzii / 128 Capitolul 4. Dinamica familiei monoparentale în societatea românească. Raport de cercetare – analiza datelor / 130 4.1. Definirea conceptelor / 130 4.2. Obiectivele cercetării / 139 4.3. Ipotezele cercetării / 139 4.4. Operaţionalizarea conceptelor / 140 4.5. Aspecte metodologice privind analiza dinamicii familiei monoparentale în societatea actuală / 143 4.5.1. Timpul/durata cercetării / 143 4.5.2. Metode/ instrumente de cercetare / 143 4.5.3. Eşantionare / 146 4.5.3.1. Prezentarea eşantioanelor / 147 4.6. Analiza şi interpretarea datelor / 156 4.6.1. Analiza şi interpretarea datelor cu privire la nivelul stimei de sine / 156 4.6.1.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în cazul părinţilor din familiile tipice şi a părinţilor singuri din familiile monoparentale / 156 4.6.1.2. Rezultatele obţinute în cazul copiilor proveniţi din familiile tipice şi a copiilor provenţi din familiile monoparentale / 164 4.6.1.3. Concluzii / 174

3

2.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în cazul părinţilor din familiile tipice şi a părinţilor singuri din familiile monoparentale / 175 4.4. Concluzii / 191 4.4. Analiza şi interpretarea datelor cu privire la socializarea membrilor familiilor participante la cercetare / 192 4.1.2.6.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute de la copii/tinerii proveniţi din familiile participante la cercetare / 219 4.3. Analiza şi interpretarea datelor cu privire la redefinirea rolurilor ataşate noului status / 175 4.2.6.6.6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin intermediul interviului semistructurat de la copiii/tinerii din familiile participante la cercetare / 201 4. Concluzii / 205 4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin intermediul interviului semistructurat de la subiecţii adulţi din familiile participante la cercetare / 192 4.6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în cazul copiilor/tinerilor proveniţ i din familiile tipice şi a copiilor/tinerilor proveniţi din familiile monoparentale/ 187 4.6.4.6. Concluzii / 224 Concluzii şi recomandări / 225 Anexe / 228 Bibliografie / 237 4 .6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute de la subiecţii adulţi din familiile participante la cercetare / 206 4.2.3.6.3. Analiza şi interpretarea datelor cu privire la standardul de viaţă al familiilor participante la cercetare / 206 4.6.4.4.6.1.2.3.6.2.3.1.

Din statisticile realizate de specialişti în domeniu. în majoritatea ţărilor lumii. mai exact din 2004 chiar eu fac parte dintr-o astfel de familie monoparentală fiind părinte singur şi având spre creştere şi educare pe fiica mea. iar cei care condamnau acest stil de viaţă erau încurajaţi. sunt cele mai puternic afectate de sărăcie. pe atunci în vârstă de 4 ani şi jumătate. dar. În societatea tradiţională. Problematica familiei monoparentale a devenit odată cu trecerea timpului . care avea la bază familia extinsă. 5 . inclusiv din cele dezvoltate. Această imagine sumbră a situaţiei familiei nu e valabilă doar pentru România. din punct de vedere al calităţii vieţii. o temă de interes major pentru specialiştii din numeroase ţări. monoparentalitatea era dezaprobată. aproximativ 90% dintre părinţii singuri care-şi cresc copiii sunt femei. familia este supusă unor procese care influenţează într-un mod negativ relaţiile dintre membrii acesteia . Existenţa reală a familiilor monoparentale în România a fost şi este probată de statisticille şi cercetările realizate în decursul anilor. în ultimii ani. Însă aceasta nu este singura motivaţie care mi-a îndrumat paşii spre o astfel de cercetare. O analiză a problemei familiilor cu un singur părinte. Familia monoparentală este o familie normală. De-a lungul timpului s-au formulat păreri contradictorii datorită mentalităţilor referitoare la funcţionalitatea familiei parentale. Astăzi se consideră că este mai bine pentru copil ca părinţii să se despartă decât să fie supus unui climat familial conflictual. ne conduce la constatarea că familiile monoparentale. De câtiva ani. viziunea asupra familiei monoparentale s-a schimbat. Având în vedere că ţara noastră trece printr-o perioadă de tranziţie. se vorbeşte de faptul că ea reprezintă o criză a familiei datorită efectelor provocărilor sociale cu care se confruntă şi cărora le le face faţă cu mare dificultate : sărăcia şi excluderea socială. în special cele cu doi sau mai mulţi copii. În societatea modernă. Această problematizare a familiei monoparentale a căpătat amploare în mare parte din cauza acutizării fenomenului şi a început să i se acorde o mai mare atenţie atât în publicaţii cât şi în lucrări de specialitate. reiese faptul că .MOTIVAŢIE Motivul principal pentru care am ales să cercetez această temă este numărul în continuă creştere a familiilor monoparentale din România.

De ce standardul de viaţă şi socializarea membrilor în cadrul unei familii monoparentale are de suferit?.. vorbesc despre o „feminizare a sărăciei” în multe dintre ţările occidentale. totuşi imaginea unei femei angajate. prin diferitele metode sociologice pe care le-am utilizat în strângerea datelor necesare. situaţia economică a mamelor singure este din ce în ce mai gravă (Stăiculescu. În concluzie. chiar si în zilele noastre. Prin această lucrare am urmărit să evidenţiez rolul important pe care îl are stima de sine în viaţa socială a membrilor familiei monoparentale. privind performanţele în carieră. 2006. Se vorbeşte tot mai mult despre emanciparea femeilor. Din păcate. este receptată la nivelul simţului comun ca ceva dezechilibrat. faptul că deşi există aceste diferenţe totuşi familiile monoparentale au o finalitate şi nu sunt toate sortite eşecului toate acestea m-au determinat să cercetez această temă. Jitcov.Unele lucrări. în sensul ei clasic. Punctul de pornire l-au constituit cercetările efectuate în acest domeniu şi descrise în literatura de specialitate care arată că nivelul scăzut al stimei de sine ar reprezenta originea mai multor probleme comportamentale dezvoltate atât de copiii proveniţi din familiile monoparentale cât şi de părintele singur.11). suferă de o inegalitate socială în comparaţie cu bărbaţii. femeile. creativitatea şi capacitatea de a gestiona schimbarea. Stima de sine se corelează în mod semnificativ cu raţionalitatea. recunoaşterea diferenţelor de stil de viaţă. sunt discriminate social ceea ce este nedrept pentru ele. existenţa reală a familiilor monoparentale. Dincolo de metafore mai mult sau mai puţin sugestive. De ce aceste familii monoparentale nu sunt toate sortite eşecului ? Ce face ca aceste familii monoparentale să rămână totuşi viabile? Toate acestea sunt întrebări cărora leam căutat răspunsurile pe tot parcursul acestei cercetări. mai precis duce la dezorganizarea familiei. de standard de viaţă. tradiţională. de condiţii între familiile monoparentale şi familiile tipice. de asumarea de către aceastea a unei vieţi autonome şi de faptul că aceasta implică destructurarea vieţii de familie. eventual ca un răspuns la frustrarea de a nu avea o familie proprie. Deşi rolul femeii (single-parent) pe piaţa muncii este recunoscut şi se discută adesea despre şansele lor egale de afirmare în toate sferele vieţii sociale. p. cu disponibilitatea de a recunoaşte şi de a corecta posibilele erori. susţinute de cifre. 6 .

Identificarea ş i apoi caracterizarea tipurilor de familii monoparentale în funcţie de cauza care a condus la constituirea monoparentalităţii reprezintă o parte importantă a acestui capitol. ce duce la schimbări în raporturile dintre părinţi şi copii. alături de Concluzii. continuând cu teoriile şi paradigmele relevante în studierea şi investigarea monoparentalităţii. însă nu încetează să fie o familie. mai ales datorită integrării femeii în viaţa profesională. redefinire impusă de constituirea monoparentalităţii şi continuă cu analizarea problematicii relaţiilor dintre membrii unei astfel de familii. capitolul 3 . Experienţa de a fi părinte singur nu este neapărat devastatoare pentru adult sau pentru copii. Unii cercetători au evidenţiat tendinţa unei slabe diviziuni a rolurilor în familia modernă. întradevăr. de tip familial. fie din cauza decesului unuia dintre părinţi etc. structura 7 . capitolul 4 .Stima de sine în familia monoparentală dimensiuni şi exteriorizări. De asemenea. Raport de cercetare – analiza datelor. Într-o lume în care toate instituţiile şi toate tipurile de raporturi sociale se schimbă în ritm accelerat. Chiar dacă familia tipică. funcţionalitatea ei are de suferit în cele mai multe cazuri. ci mai repede ca adaptări ale conduitei individuale la schimbările demografice. consider că familia nu poate rămâne neschimbată şi nu trebuie absolutizat un model sau altul de organizare familială.Roluri şi relaţii în familia monoparentală.. acea familie se transformă. Anexe ş i Bibliografie. dar nu este confortabilă în permanenţă. tradiţională suferă modificări în structura sa. economice şi materiale care afectează societăţile în ansamblul lor. În capitolul 1 definesc şi analizez semnificaţiile conceptelor de “familie” şi “familie monoparentală” atât din perspectivă psihologică. Toate aceste schimbări nu trebuie interpretate ca o criză a familiei. fie din cauza divorţului/separării părinţilor. juridică dar şi sociologică.Familia monoparenatală în actualitatea vieţii sociale contemporane.Dinamica familiei monoparentale în societatea românească. şi a integrării sociale a acestora.Structura lucrării Lucrarea este sructurată în 4 capitole după cum urmează: capitlolul 1 . capitolul 2 . Ea rămâne o experienţa particulară. Capitolul 2 prezintă şi analizează redefinirea rolurilor în cadrul familiei.

vecini etc. dar şi de relaţiile exterioare ale nucleului conjugal cu familia extinsă. După părerea mea. Aceste relaţii nu au un rol major doar în dezvoltarea şi socializarea copiilor ci şi pentru mama sau tatăl rămas părinte singur. esenţială pentru o adaptare sănătoasă a individului. atunci când mama părinte singur este angajată în câmpul muncii treburile gospodăreşti sunt preluate în mare parte de copii. stima de sine reprezintă o nevoie umană profundă şi puternică. stima de sine reprezintă încrederea autentică în propria minte. colegi. în cazul familiei monoparentale. copiii din familiile monoparentale au nevoie şi aşteaptă mai multă atenţie din partea părintelui singur. am încercat să stabilesc dimensiunile stimei de sine şi în cele din urmă să subliniez manifestările acesteia în cadrul familiei monoparentale. În urma materialului studiat am ajuns la concluzia că formarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine ridicate. depinde în primul rând de atitudinea celor din jur. prieteni. Cu alte cuvinte. de categoria socio-profesională căreia îi aparţin. am urmărit identificarea componentelor stimei de sine. cadrelor didactice. în propriul discernământ. în special a părinţilor. etc. directă dintre membrii familiei. În opinia mea. În capitolul 3 analizez conceptul de „stimă de sine” şi de „personalitate” şi apoi stabilesc legătura dintre acestea. prieteni. vecini. adică pentru o funcţionare optimă ş i împlinirea de sine. Pentru creşterea şi educarea copiilor din familia monoparentală este foarte importantă relaţia informală. fraţilor. nu mai acordă atenţia necesară copiilor şi pot sfârşi prin a-i neglija.rolurilor conjugale este condiţionată şi de nivelul instrucţional şi cultural al partenerilor. În continuare am relatat problematica importanţei familiei în dezvoltarea personalităţii copilului. Desigur. Desigur. rolurile sunt împărţite între părintele singur şi copiii acestuia. Înseamnă încrederea în capacitatea de a lua decizii corecte şi de a face alegeri adecvate. Desigur. am abordat şi prezentat influenţa mediului familial monoparental asupra stimei de sine a copilului şi a părintelui singur şi apoi am sintetizat influenţa nivelului stimei de sine asupra vieţii sociale a acestora. Când funcţionează împreună aceste 8 . însă datorită faptului că acesta îşi canalizează energia şi atenţia asupra modului în care pot aduce mai multă stabilitate financiară în sânul familiei. prietenilor. însă sunt foarte importante şi relaţiile dintre membrii familiei şi familia extinsă. Vis-a-vis de aşteptările de rol.

Atunci când stima de sine a membrilor familiei monparentale are de suferit vor exista urmări atât în funcţionalitatea familiei cât şi în dezvoltarea psihică şi socială a acestora. Familia monoparentală este un grup social constituit dintr-un părinte singur ş i copilul/copiiii. care întreţin relaţii directe şi formale. profesori. 9 . a separării părinţilor. prezentând şi comentând principalele date pe cele patru domenii. socializarea şi integrarea psiho-socială a acestora şi standardul de viaţă. pare evident faptul că stabilitatea sau instabilitatea componentei afective a sinelui depinde de certitudinea pe care indivizii o au despre ceea ce sunt ei.patru surse (părinţi. În urma acestui studiu teoretic putem afirma faptul că stima de sine este corelată cu funcţionalitatea familiei monoparentale. Definiţii Pentru scopul cercetării am redefinit cele două concepte şi anume familia tipică şi familia monoparentală. a decesului unuia dintre părinţi. cu cât această componentă este mai puţin puternică (stimă de sine negativă). şi care se caracterizează prin stări afective. colegi. a mamelor adolescente care dau naştere unui copil. şi copiii biologici rezultaţi. direcţii de cercetare cu privire la dinamica familiei monoparentale în societatea românească: nivelul stimei de sine în cadrul familiei monoparentale. redefinirea rolurilor membrilor familiei monoparentale. a unor femei care aleg opţinea de a avea un copil fără însă a se căsători. respectiv mama şi tata. familia tipică este acea familie legal formată din cei doi părinţi. prieteni) permit plenititudinea şi soliditatea stimei de sine. În concluzie. prin adopţia unui copil de către o femeie singură. cu atât ea este mai instabilă şi deci mai sensibilă la caracteristicile situaţionale. cu cât această componentă este mai puternică (stimă de sine pozitivă). aspiraţii şi valori comune. cu atât ea este mai stabilă şi mai insensibilă la variaţiile situaţionale. În alţi termeni. În capitolul 4 am explicat metodologia cercetării. familie rezultată în urma divorţului dintre cei doi părinţi. În opinia mea. etc.

3. Obiectivele specifice: Obiectivele studiului se centrează pe următoarele idei : . socializarea membrilor acesteia este deficitară în comparaţie cu a celor din cadrul familiei tipice.Identificarea influenţelor familiei monoparentale în dezvoltarea psiho-socială a membrilor acesteia ( mama/tata – copil/copii). Ipotezele cercetării 1. . Constituirea familiei monoparentale determină o redefinire a rolurilor ataşate noului status.Analiza unor indicatori care reflectă standardul de viaţă al familiei monoparentale. . Familia monoparentală induce un nivel mai scăzut al stimei de sine în cazul membrilor acesteia comparativ cu al celor proveniti din familia tipică.Identificarea nivelului stimei de sine în cadrul familiei monoparentale . 2. 4. În cadrul familiei monoparentale.Identificarea factorilor care au dus la formarea familiei monoparentale .Identificarea unor indicatori care reflectă dimensiunile specifice familiei monoparentale.Obiectivele cercetării Obiectivul general: . standardul de viaţă al membrilor acesteia standardului de viaţă al membrilor familiei tipice din societate . În familia monoparentală.Identificarea caracteristicilor familiei monoparentale. este inferior 10 . tradiţionale.

valid şi complex. 11 . determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris”(Chelcea. ancheta sociologică pe bază de interviu şi o abordare autobiografică care să surprindă în profunzime semnificaţia monoparentalităţii şi a practicilor familiale observate. eventual. este oportun să îmbinăm datele obţinute prin metoda cantitativă cu unele de tip calitativ.Aspecte metodologice privind cercetarea dinamicii familiei monoparentale în societatea românească Am considerat că pentru surprinderea aspectelor obiective. În lucrarea de faţă este vorba de un studiu exploratoriu bazat pe trei tehnici: ancheta sociologică pe bază de chestionar . cât şi a celor subiective ale fenomenului supus cercetării. 2007. ordonate logic şi psihologic. imagini grafice. Metode şi instrumente ale cercetării Metodele de cercetare pe care folosite în această cercetare asupra fenomenului familiei monoparentale sunt: .ancheta sociologică pe bază de interviu semistructurat . Raţiunea acestor tehnici rezidă din obţinerea unor informaţii cât mai precise care să conducă la atingerea obiectivelor ştiinţifice propuse. care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare. Astfel.212). p. datele rezultate din cercetarea cantitativă vor fi completate de datele rezultate din analiza calitativă pentru a crea un model explicativ.metoda autobiografiei sociale (povestirea vieţii) Scala Stimei de sine Septimiu Chelcea defineşte chestionarul ca fiind „ un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi. Combinarea mai multor metode de cercetare evidenţiază faptul că în proiectarea cercetării am îndeplinit cerinţa de triangulaţie metodologică.ancheta sociologică pe bază de chestionar .

între discuţiile standardizate şi cele non-directive. 2006.10) care permite colectarea unor informaţii despre esenţa subiectivă a 12 . utilizând o listă de întrebări precise. Această scală conţine 5 trepte cu diferite grade de intensitate : . Interviul semistructurat este o tehnică foarte flexibilă care situează undeva la mijloc. a informaţiilor verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor socioumane. voi utiliza Scala Stimei de Sine (M. deosebirea între acestea fiind faptul ca interviul implică totdeauna răspunsuri verbale în timp ce în cazul chestionarului întrebările şi răspunsurile sunt date în scris. În cazul de faţă. punând întrebări adecvate în momentele propice pentru a lămuri anumite aspecte şi păstrând atitudinea empatică indispensabilă unei bune desfăşurări a acestui tip de discuţie.dezacord puternic Fiecare subiect va trebui să citească cu mare atenţie fiecare enunţ şi să aleagă varianta de răspuns care i se potriveşte. însă intervievatorul nu dispune de o lista de întrebări ci de o listă de teme de studiat. Interviul se bazează pe comunicarea verbală şi presupune întrebări şi răspunsuri ca şi chestionarul.dezacord . subiecţii vor fi lăsaţi să se exprime liber. prin întrebări şi răspunsuri. Interviul semistructurat Septimiu Chelcea defineşte interviul de cercetare „ ca o tehnică de obţinere. Rolul intervievatorului este acela de a focaliza discuţiile pe tematicile studiate.nedecis . Pe baza ghidului de interviu stabilit în prealabil.acord puternic . p.acord . şi nici pe deplin liber. Rosenberg). în măsura în care nu este complet structurat.Pentru a testa nivelul stimei de sine. Acesta conţine un nr de 10 itemi . Metoda autobiografiei sociale Metoda autobiografiei sociale (povestirea vieţii) este o metodă de cercetare calitativă (Atkinson. interviul semistructurat se bazează pe un ghid de interviu. în termenii în care le convine.

cele patru funcţii ale povestirilor sacre : .funcţia mistico-religioasă . Distincţia dintre cele două tipuri de autobiografii directe se referă la faptul că cea spontană este elaborată sub 13 . Metoda de cercetare sociologică bazată pe interviul de tip „ povestirea vieţii ” este. Interviul de acest tip este singura metodă de a privi viaţa în ansamblu şi de a efectua un studiu în profunzime al vieţii indivizilor şi al rolului jucat de aceştia în comunitate. monoparentalitatea va fi analizată ca secvenţă a unei traiectorii familiale. Ea poate să explice sau să confirme o experienţă prin contextul moral. Metoda autobiografică poate oferi cercetătorului o mai bună înţelegere a modului în care naratorul se vede pe sine în relaţie cu aceste elemente. nu o situaţie izolată. apoi se transcrie şi în cele din urmă se finalizează printr-o poveste fluentă. În anul 1983. interdisciplinară.funcţia psihologică . pe cei din jurul său. permite de asemenea recuperarea dimensiunii dinamice a situaţiei familiale. Aceste autobiografii directe sunt cele elaborate de subiectul însuşi care povesteşte liber şi fără intermediar. această metodă începe printr-un interviu înregistrat. etic sau social al unei situaţii date. Astfel.funcţia socială . însă ele pot fi de două feluri: autobiografii directe spontane sau autobiografii directe provocate.după cum afirma Atkinson.întregii vieţi a unei persoane. Utilizarea acestei metode în diferite arii de cercetare pune în paralel . pornind de la faptul că situaţia actuală se înscrie într-o istorie familială care îşi pune amprenta asupra configuraţiei şi definirii situaţiei şi contribuie la înţelegerea sa. Jean Poirier. care este rezultatul unei întregi evoluţii. Autobiografia este un instrument important în înţelegerea vieţii individuale într-o societate în schimbare. în mod inerent. care consideră că singurele care merită numele de autobiografii sunt autobiografiile directe. Iniţial.funcţia cosmologico – filozofică Acea persoană care-şi va spune povestea vieţii. va reuşi să se cunoască mai bine ca înaite pe sine. misterul vieţii şi universul în care trăieşte. redată doar cu cuvintele persoanei care o narează. Metoda interviului în profumzime şi anume „ povestirea vieţii”. Simon Clavier-Valadon şi Paul Raybaut au lansat conceptele de autobiografie directă şi autobiografie indirectă.

În partea practică a lucrării. “Nu este cu nimic mai constrângător decât întrebările puse de cercetătorul care înregistrează răspunsurile pe reportofon. care joacă rol de cadru de referinţă. pune anumite întrebări. de fapt procedeul respectă mai mult libertatea subiectului.. În cadrul demersului teoretic am analizat pricipalele aspecte ce au alcătuit obiectul cercetării: familia monoparentală. În urma cercetării făcute. Concluzii şi recomandări Prin acest studiu am încercat să surprindem.impuslul interior al subiectului. care nu resimte nici prezenţa stânjenitoare a cercetătorului. pp. Avantajele sunt evidente şi anume: se căştigă foarte mult timp. Cei trei autori pledează pentru autobiografia directă provocată care se redactează cu ajutorul unui ghid elaborat de cercetător. nici constrângerea aparatului de înregistrat” (Poirier et all. autobiografiile furnizează informaţiile de care avem nevoie şi pot fi comparate între ele. 1983. explorându-le prin intermediul diferitelor metode şi instrumente de cercetare sociologică prezentate în metodologia lucrării. a trăi într-o familie în care unul dintre părinţi este absent. în cele mai multe cazuri.44-45). atât teoretic cât şi practic câteva caracteristici esenţiale ale dinamicii familiilor monoparentale în societatea românească actuală. a mamelor necăsătorite care iau hotărârea de a face un copil fără a forma un cuplu legal etc. putem spune că. lăsând totală libertate subiectului de a răspunde sau de a atinge şi alte evenimente ş i probleme nespecificate în acet ghid (Lungu. preupune a te confrunta cu probleme majore care ţin „ atât de interacţiunea familiei cu 14 . din proprie iniţiativă iar cea provocată este scrisă la solicitarea cercetătorului.39). p. şi spun cei trei autori. să evidenţiem şi să analizăm. cauzele care au condus la constituirea acestora. am încercat să particularizăm unele aspecte analizate în cadrul demersului teoretic. 2009. a unui divorţ. tipurile de familii monoparentale. rolurile şi relaţiile în familia monoparentală şi nu în ultimul rând. indiferent că asta se întâmplă în urma unui deces. dimensiunile şi exteriorizările stimei de sine în familia monoparentală. Ghidul prezintă o serie de teme. Ghidul reprezintă un simplu fir conductor.

371). Desigur. 2006. este mai ridicat se observă şi un nivel al stimei de sine mai ridicat. Am constatat că în familiile monoparentale nivelul stimei de sine este mult mai scăzut în comparaţie cu cel nivelul stimei de sine din cadrul familiilor tipice.) cât şi de relaţiile dintre membrii familiei . chiar 15 . p. Acest aspect însă are o mare influenţă asupra dezvoltării sociale a membrilor familiei monoparentale. în cele mai multe cazuri. Acolo unde este vorba despre o familie monoparentală cu un singur copil. devine până la urmă un partener de viaţă al părintelui singur. vecini. indiferent că e mama ca şi părinte singur sau tatăl ca ş i părinte singur. în familia tipică. În continuare am identificat influenţele familiei monoparentale în dezvoltarea psiho-socială a membrilor acesteia comparativ cu dezvoltarea psiho-socială a membrilor unei familii tipice. Am încheiat aceast cercetare cu analiza unor indicatori care reflectă standardul de viaţă al familiilor monoparentale în comparaţie cu satndardul de viaţă al familiilor tipice. colegi de şcoală. ajută la creşterea şi educarea fraţilor mai mici. Am constatat. părinţii nu distribuie roluri. am identificat caracteristicile acestui tip de familie. de serviu etc. sarcini copiilor lor. nivelul stimei de sine al părintelui singur influenţează mult şi nivelul stimei de sine al copilului/tânărului din cadrul acestor familii. am identificat şi analizat factorii care au condus la constituirea familiei monoparentale. deoarece am identificat principalii indicatori care reflectă dimensiunile specifice familiei monoparentale şi anume. Comparativ cu aceştia. Aici am observat că mulţi dintre copiii cei mari ai familiei preiau din rolurile părintelui absent. Putem afirma faptul că obiectivele cercetării propuse iniţial au fost realizate. de interacţiunile interioare ale familiei ca subsistem social (Stăiculescu şi Jitcov. prieteni. acesta preia din rolurile părintelui absent. în urma analizei dateleor obţinute atât prin interviul semistructurat cât şi prin autobiografiile sociale ale subiecţilor.mediul exterior (rude. Am reuşit să identificăm nivelul stimei de sine din cadrul familiilor cercetate şi am analizat influenţa nivelului stimei de sine asupra membrilor familiei. Trebuie subliniat faptul că din datele culese am constatat faptul că în familiile monoparentale în care nivelul studiilor părintelui singur. un confident. faptul că în familila monoparentală are loc o redistribuire a rolurilor. Pe lângă nivelul stimei de sine am studiat şi analizat şi rolurile membrilor familiei monoparentale. Rolurile şi sarcinile se împart între cei doi părinţi.

Mulţi dintre părinţii singuri care au întâmpinat dificultăţi mari în acest sens. acelaşi lucru doar că la o scară mult mai mică am constatat-o şi vis-a-vis de procesul de socializare din cadrul familiilor tipice. Dar. şi veniturile familiei influenţează într-o oarecare măsură socializarea membrilor familiilor. diferenţa apare şi din faptul că în familia monoparentală doar un singur părinte aduce venituri iar in cele tipice sunt în general doi părinţi care aduc venituri. excursii. Luând în considerare fiecare dimensiune importantă a standardului de viaţă. o influenţă majoră o are şi nivelul stimei de sine din cadrul familiei. După cum am putut observa. Desigur. un studiu cu privire la familia monoparentală cu mama ca părinte singur şi familia monoparentală cu tatăl ca părinte singur. la un spectacol iar despre ieşiri mai lungi. în urma datelor prelucrate. Desigur. Consider că această temă fiind foarte vastă ar fi binevenit şi un studiu mai aprofundat cu privire la diferenţele dintre familiile monoparentale din mediul rural şi cele din mediul urban ş i desigur.dacă nu în mod egal. meditaţii cu copii de unde au reuşit să-şi rotunjească veniturile. Am constatat. faptul că în familiile monoparentale cu tatăl ca părinte singur aceast standard de viaţă nu este atât de scăzut ca şi în familiile monoparentale cu mama ca părinte singur. am constatat că în familiile monoparentale acesta este mai scăzut comparativ cu cel din familiile tipice. au căutat şi până la urma au reuşit să găsească strategii de reuşită. Cei care au un venit lunar foarte mic nu-şi permit să meargă la un film. apoi. putem aprecia că toate ipotezele acestei cercetări au fost confirmate. şi această redistribuirea a rolurilor care în familia monoparentală influenţează dezvoltarea socială a membrilor acesteia. contabilitate la mai multe firme tot pentru obţinerea unui venit care să le asigure cele necesare familiei. concedii nici nu poate fi vorba. cum ar fi : mutatul cu părinţii şi renuţarea la apartament şi la plata suplimentară a chiriei. Asupra acestui proces de socializare. funcţie de socializare în cadrul familiei monoparentale este deficitară. 16 . În cele din urmă am analizat standardul de viaţă al familiilor participante la cercetare. Având în vedere toate aspectele relevate prin intermediul metodelor şi tehnicilor utilizate în acest studiu. Deci. la o piesă de teatru. de ce să ne ferim să spunem asta. putem afirma că socializarea în cazul familiei monoparentale este deficitară comparativ cu cea din familia tipică.

T. S. Sage Publications. Baron.com/doc/65406567/14/.. L.org/articles/selfesteem. The self.. (2001). (2001). (2006). accesat pe data de 11 ianuarie 2010 Affect (Disponibil: http://www. Demo. Gilbert. disponibil pe http://www.informatiadeseverin. (2010). C.Bibliografie Acock. 680-740 17 androgyny in dyadic interaction: and Individual differences in responsiveness to physical attraction. California. (2004).html] Atkinson. Psihologia Self-Esteem cuplului Can şi psihosexologie.. D. 74 – 86. Sage Library of Social Research 195. S.allacademic..scribd. disponibil pe [ http://www. Consiliere educationala. & Bem. paper presented at the annual meeting of the American Sociological Association. (2009) Starile sufletesti. pp. 21. Family Diversity and Well-Being.semne şi remedii. R. T. . accesat la 14 noiembrie 2011 Andersen. G.html) [Accesat: 15 octombrie 2011]. Alexoae. R. Your Health.com/meta/p104140_index. Handbook of social psychology. Artis. Stima de sine scăzută. Canada. B. Povestea vieţii: Interviul. D. A. Bandura. Invatarea seninatăţii... Montreal Convention Center.. R.burnsurvivorsttw. D. Quebec. Boston: Pearson Education. R.. Annual Review of Psychology. Anghel.. A..H. 4th ed. Batâr. New York.(2008). (2006). and Medina. Family Transitions. (2003). McGraw-Hill. (1998). Editura Universităţii „ Lucian Blaga” Baumeister. (1998). Bucureşti: Editura Trei. Byrne. Editura psihomedia Batâr. Cluj-Napoca: Editura Psinet. Montreal. Johnson. Bucureşti. în Informaţia de Severin. André. Sibiu. disponibil pe [http ://www.T. D. & G. Appleman E. E. Social cognitive theory: An agentic perspective. A. Iaşi: Editura Polirom. S.In D.).ro]. Exploring Social Psychology.F. 345-354. (1994). Sex typing and Social Psychology. Sociologie: Probleme teoretice şi analize ale investigaţiei de teren.Polirom Băban. Fiske. "Parental Cohabitation. Familia în dinamica societăţii. (2002) În căutarea educaţiei autentice. and Young Children's Cognitive Development" . Ed. Sibiu. D. M. J. Lindzey (Eds. Journal of Personality . pp 179-213 Albu. M. 41. (1981).C.

MA : Lexington Books. Sé amigo de ti mismo: manual de autoestima.D..Polirom Bonet José-Vicente. & Volling. 45. S.perception theory. Boncu. 5. Bernstein B. L. Ed. . Rovine. Relation of Threatened Egotism to Violence and Aggression: The Dark Side of High Self-Esteem. 5-33 Baumeister. vol.(1975).pdf). L. (1976). M. Bayliss. Geneve : Delachaux et Niestlé. (Disponibil: http://www. Maliaño (Cantabria. (1976).J. 31. (1969). sexuality and society.(2002). Bem sex-role inventory. (2003). Berkowitz (ed. Estime de soi.Baumeister. (1998). On the utility of alternative procedures for assessing psychological androgyny. Lerner. [Accesat la data 16 ianuarie 2012]. Psychological Review. Sal Terrae... Iaşi. Smart.. Sex typing and the avoidance of cross-sex behavior. 634 – 643 Bem. (2011). Self. Sociologia familiei. Paris. (1977). Journal of Consulting and Clinical Psychology.. NJ: Educational Testing Service. L. Journal of Consulting and Clinical Psychology. Y.. L. New York: Academic Press.. Influenţa modelului parental asupra opţiunii copilului de a-şi părăsi familia. in L.).. Perspectives developpementales. M. Langage et classes sociales. Les Editions de Minuit Biller.. pp. Paternal deprivation : Family. 33. Vol. España). (1996). Inc. R. Advances in Experimental Social Psychology.. (coord. J.48 – 54 Bem.). Ş. Editura Fundaţia România de Mâine Bolognini. Boden. T. Bucureşti. Journal of Personality and Social Psychology.appct.. The measurement of psychological androgyny. C. Princeton. Bem. In Millton. The social self. Psihologia influenţei sociale. 18 . school. J. 42. H. J. R. L. (1974).. S. 103. New Jersey: John Wiley Sons.. M. Bem.pp. Handbook of Psychology. L. 53 Bem. L. (1975). B. F. Bem. D. Journal of Personality and Social Psychology. Journal of Marriage and the Family.6. Pergamon Press Belsky. B. pp. S.ro/2011/stiinta_sufletului_online/pag3. si Preteur. Youngblade. Lexington Bistriceanu. S. (1997). Sex role adaptability: One consequence of psychological androgyny.. The Standard of Living .(1991). J. Ed. (1974). Twenge.(2005). Patterns of marital change and parent – child interaction.196 – 205 Bentu. S. New York. (1972).

Unconditional self-acceptance and psychological health. Ethos. Introduction a l’analyse sociologique. Bulgaru. A. A.pdf. Trainor's Manual. (2008). Branden. Paris. Cornell University.ro/uploads/files/studiucnps_oaai. Six Pillars of Self-Esteem..:Bantam Books Broude. (2009). (2001). M. Mooney. New York. La logique du social. Chiş inău. D. Therapeutic Crisis Intervention. Câslaru. M. A. Sociologie. Al USM.psihologiaonline.. J. (1994). Părinţi şi copii. Botiş A. & Rijavec M. pp.Ins. Holden.II.. Nordic Journal of Psychiatry. J. C. Hachette Brajsa-Zganec. 19. (1994). E.) (2003). Ailsa & Scott. 18 Budlong.monoparentalitate. (2001).. .. Baia-Mare.... Protest masculinity : A further look at the causes and the concept. Editura ASCR Boudon R. pp. vol. G. 55.L. Pietreanu M.(1990). Lawrence Erlbaum Associates.Y. Maria (coord. Centrul Ed..163–176. Cambir A. accesat la 17 ianuarie 2010 Chamberlain. studiu realizat de Centrul naţional de pregătire în statistică.. Raboteg-Saric. & Haaga.. F. [Accesat la data de 24 octombrie 2011]. Z. Studiu privind evoluţia fenomenului familiilor monoparentale în România. Cluj. USA Butler. Mother-headed families and why they have increased. disponibil : www. 19 . pp. şi Bernard P. [online]. [online] (Disponibil: http://www. M. (2004).ro/download/ lucrari/L013_Imgdesine. (1979). A. A comparison of self-esteem lability and low trait self-esteem as vulnerability factors for depression. & Flynn. Cath (1994). The Family Life Development Center. Disciplinarea Pozitivă sau cum să disciplinezi fără să răneşti. New Jersey.Boroş. 166-177. Journal of Personality and Social Psychology. H.pdf). N. Particularităţi ale dezvoltării imaginii de sine la adolescenţii instituţionalizaţi. (1992). The relation of parental practices and selfconceptions to young adolescent problem behaviors and substance use. şi Tărău A. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy. şi Păcurar C. (1993). Ioniţă A.. A. Duma V. Burns. N. Editura Gutinul. M. Hokanson. 203–209. 66. A. J.

M. S. Bucureşti.)..R. Cooper (Eds. (1993). Fiecare poate câştiga. cercetări. Interacţiunea părinţi-copii. Lumen Constantin A. (1983). in H.Psihologia”. (coord. (2010).. Alexandria. Polirom Constantin T. (2004). Chelcea. şi Iacob. Ed. Iaşi: Ed. F. Ciofu. Memoria autobiografică. rev. A. Grotevant and C. aplicaţii. (2004).R.. Grotevant.C. (ed. Bucureşti.). ianuarie. (2002). Bucureşti: Editura Babel Chelcea. (1998). Bucureşti. (2007). Dicţionarul de sociologie. S.com/2009/12/04/scala-rosenberg-scala-de-evaluare-a-stimei-de-sine) [Accesat la data de 16 martie 2010]. Psihologia socială. (2001). Cooper.). Metodologia cercetării sociologice. Enciclopedie de psihosociologie.(2004). Cristian (2000). (1996). S. Ciupercă C. Iaşi: Polirom. Chelcea.februarie Cojocaru Ş. Bucureşti : Ed. In The antecedents of self-esteem. Adolescent development in he family: new directions for child development. 6. Shoshana. S.. Consilierea gravidei şi a tinerelor mame. C. în I. Statusul în Zamfir C. Ed. TipoAlex . în Revista . Cornelius. a 3-a. 20 . Iaşi: Polirom. Editura Ştiinţă şi Tehnică. şi Iluţ. ”Cuplul modern – între emancipare şi disoluţie”. pp.D. Cursa cu obstacole a dezvoltării umane. C. ediţia a 3-a revizuită. San Francisco: Freeman.D şi Condon S. Iasi : Editura Institutului European . 1. Ştiinţa rezolvării conflictelor. Cosmovici. definirea sau redefinirea propriei vieţi. Economică Chelcea. H. Editura Amaltea. Familia intre traditie si schimbare.Mitrofan (coord.). S. Vlăsceanu L.Chelcea. Iaşi : Polirom. (1967). San Francisco : Jossey –Bass Coopersmith. Psihosociologie: teorii. (2003). Ciupercă. nr. Bucureşti. Scala Rosenberg – scala de evaluare a stimei de sine. chap.) (2003). Chera. Individualiy and connectedness both foster adolescent identity formations and role taking skills. [online] Disponibil pe : (http://casandrachera. Anul XI. Parental characteristics related to self-esteem. H. Un secol de cercetări psihosociologice 1897-1997. S. L. P. 96-117..(2009). Bucureşti: Editura Economică.(coord. Terapia de doliu sau confruntarea cu moartea.

Johnson (1990). Dolean.M. ( 2004). [2002] (2007). Evans G.eu/pubdocs/2003/108/en/1/ef03108en. Meseria de părinte.. Psychological Review. Brand S. Când părinţii se despart.D. New York: Plenum. R.eurofound. L.pdf. (2002). Adan A. 63. (2004).europa. (2008). J.). Ditto. Disponibil pe : research.ehow. (1992). Felner R. 108.. (1960). (Disponibil: http://www.Cum să prevenim suferinţele copiilor. O`Dorchai.H. De Henau. T. Crowne. J. D.. Bucuresti : Ed..593-623. Griffin. (2001). Kemis (Ed. Dolean.. & Wolfe. (2007).html? [Accesat pe data de 28 septembrie 2011] Eagly. 2.com/meta/ p242957_index. & Franklin Ammon B. C. Dictionar de psihologie. The value of uniqueness: self-evaluation and the perceived prevalence of valenced characteristics.. In M. agency. Human autonomy: The basis for true self-esteem.. and B. Bucureşti. (1995). Life satisfaction in an enlarged Europe. Meulders. Metode calitative de abordare. D. pp. Child development. 21 . F. and self-esteem (pp. Psychological Bulletin 108. S. E. A new scale of social desirability independent of psychopathology. A perspective study of a life stress. Journal of Consulting Psychology. M. Journal Of Social Behavior and Personality. 24 Dafinoiu I. Luxembourg.Crocker.(2011) The Effects of Negative Reinforcements on Self-Esteem...Humanitas Doucet. Ryan. To what extent do labour markets across Europe accomodate to parenthood? Delhey. [Electronic version]. D. 2007. social support and adaptation in early adolescence.. & Marlowe. [Accesat pe data de 18 octombrie 2011]. J. Personalitatea. si Parot.D.com/info_8750712_effects-negative-reinforcements-selfesteem. J. 31-49)..allacademic. Differences in Adolescent Sexual Outcomes in Single-Mother and Single-Father Households. (1999). DuBois D. Iasi : Editura Polirom Deci.html). Bucureşti : Editura Trei Doron. J. disponibil online la http://www.542 557 Dufur Mikaela J. Editura Aramis.. I. 8. (1993)..L. pp. D. A. Efficacy. Gender and Leadership Style: A Meta Analysis. P. P. Dolto F. Contingencies of self-worth. R. Office for Official Publications of the European Communities.

Colegiul Noua Europă Glăveanu S. Furstenberg. Self-esteem. Gherghel A. In J. 1.P. Bureau of Educational Research. T. P. (1973). M.D. 41(2). Climatul educativ în familie. Editura Didactică şi Pedagogică.M. Morgan. R. Istorii de viaţă ale părinţilor singuri în Direcţii şi teme de cercetare în studiile de gen din România.. Journal of Research in Personality. B. agency. M. Academiei Fischbein. Thompson Education Publishing.. E. Everett C. Pacific Grove. Single parent Families – Perspectives on Research and Policy. (1970). Carol R. M. (2008). (1993). and worldview validation: Does belongingness exert a unique influence upon self-esteem?.Ember. Galaway. and self-esteem (pp. pp. Editura Meridiane. V.). Journal of Marriage and the Family. Modele parentale relevate în tablouri familiale – abordare nomotetică. Development and Psychopathology. Horwood L. Is the self motivated to do more than enhance and verify itself? In M. Traiectorii ale monoparentalităţii în România. Bucureşti. Rev. Nairobi. L. 9-29).P. (2007). & Allison.(1994). Tratatul de Dreptul familiei.37-45. Franken. Baumeister. Bucureşti. H. New York: Plenum Press. 28. (1989). Gecas. & Morling. Psih. Paideuma. Socialization experiences of children in lone-parent families: Evidence from the British National Child Development Study. Male and female offending trajectories.(1987).327-345. E. R.Bucureşti.ed. F. L. Kernis (Ed. ianuarie – martie 2011 22 . Feminine task-assignment and the social behaviour of boys. (1986). şi Everett S. CA: Brooks & Cole Publishing Co. American Sociological Review.J. (1995).). University of Nairobi Epstein. vol. Bucureşti. pp. Jr. divorţului şi recăsătoririi. Parental behavior and adolescent self-esteem. (2002). S. (Eds. Bucureşti. Efficacy. belongingness. 52 Gailliot. Divorţul sănătos – 14 etape ale separării.. Canada.. S. Hudson and B. V. Human Motivation... (1985). (2002). (2011). F. F. Bucureşti: Editura Trei Fergusson D. I. 14. nr.. & Schwalbe. pp 281-289 Filipescu. Frobenius. Paternal participation and childrens well – being after marital dissolution. 57. Ferri.

). Single parent families: diversity.. Bucureşti. (1995). Binghamton. Greenier..html Hess. Beverly Hills Grunberg L.). H. (2008).E. R. pp. (1997). & Golding. Gerald. San Francisco. (1974). Editura Alternative. M. pp. USA Harter. in M. New York: Guilford. Humphreys T.S.. S. Doris J. S. Gen şi societate. myths. Handbook of self and identity (pp. (2004). 24 Hales. Journal of Educational Psychology. Parent styles associated with childrens self regulation and competence in schools. Leary & J. 81.. Marsha L... Holly. Behavioral and Personality Characteristics of Children with Reactive Attachment Disorder. Ryan. Department of Sociology . (1995). Heims. Understanding the vital human quest for self-esteem. Inc. Journal of Psychology : Interdisciplinary and Applied. Robert D. S. &Waschull. G. The development of self-representations during childhood and adolescence. S. 23 . Contemporary families and alternative lifestyles. (1989).. Geher. Single parent families: In the mainstream of American Society.. Not all high (or low) self-esteem people are the same : Theory and research on stability of self-esteem. Greenberg.48-55. The Haworth Press. (2003). Fathers and children : Predicting the quality and quantity of fathering. Heard. Kernis (Ed. (2008). Tangney (Eds. P.allacademic. Shirley M. Developmental Psychology. F. 2.. E. Rice University Houston.(1988). agency and self-esteem (pp.cheia pentru viitorul copilului tău.143-154 Grossman. (2003). M. (1989). Saybrook Institute. and realities . Julian. California Sage Publications.. K. P. Bucureşti: Elena Francisc Publishing.H. Family Worlds : A Psychosocial Approach to Family Life. 137. S. Stima de sine . Family structure and adolescent school engagement : the mediating influence of family and parental resources. 3. Sussman.H.G. NY. E. Şi Thompson. http://www. Kernis. R. Miroiu M. Hanson. New York : Plenum Grolnick. în Macklein. Efficacy. Valuing the Self: Understanding the Nature and Dynamics of Self-Esteem.com/p23369_index. şi Handel. Perspectives on Psychological Science. R.Gongola. Pollack. Hall. E. J.(1998). Marvin B. W. Şi Rubin. Chicago: University of Chicago Press.E. In M. W.B.51-71). K. 610–642).

Sociopsihologia şi antropologia familiei. The Interactive Roles of Stability and Level of Self-Esteem: Research and Theory. Consiliere şi orientare.M. MA: Harvard University Press. (1995). Agency and Self-Esteem (pp. & Downs. Iaşi: Editura Polirom.. Academic Press Kimmel. 123-144). (2004).J. M. Iluţ P.. Disponibil : http://www. [1890]. [Accesat la 26 august 2009] Joseph. (1999). Zanna. W. 5 .edu. American Sociological Review. S. The Resilient Child: Preparing Today's Youth for Tomorrow's World. Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei. Michael H. Kirby. University of Pennsylvania. (2009). Leary. [online] (Disponibil: http://sharon-kirby. (2010). Miclea.. D. Stefanie B. USA. L. Éditions Odile Jacob Lemeni. Johnson. (1996).(1983).gse. M.M. & Thornberry.suite101. T. Self-esteem. Lelord F. edited by Mark P. (2009).(1995). .586–598. Iluţ P.. 63. vol. [Accesat la data de 12 septembrie 2011]. Insight Books. Cluj-Napoca. (2005). Bucureşti. National Center on Fathers and Families. D. (1998).upenn..J. [online]. Abraham Maslow's Hierarchy of Human Needs. Iasi: Polirom. M. R.. pp. nr. Forme ale capitalului social în familia lărgită din Romania. 93–141 in Advances in Experimental Social Psychology. ghid de educaţie pentru carieră.. New York: Plenum Press.Ilut P. pp. Editura ASCR. Psihologie sociala si sociopsihologie: teme recurente si noi viziuni. Klein. Efficacy. Cambridge. Editura Polirom Ilut P. L'estime de soi. Waschull. James. 24 . Philadelphia. Father Presence Matter: A Review oof the Literature. în Revista Română de Sociologie. André C. (2004).ncoff. (1997). S. Oxford : Oxford University Press. (2001). Bucureşti Jang.P. delinquent peers. and delinquency: A test of the self-enhancement thesis. J. (1994).6. G.com/abraham-maslows-hierarchy-of-human-needs). Iaşi. The Gendered Society. The principles of psychology. Introducere în orientarea în carieră. In M. New York Kernis. H. Interpersonal functions of the self-esteem motive. Sinele şi cunoaşterea lui. Kernis (Ed). 27. M.

Journal of Marriage and the Family. prospects and politics. parenting and socioemotional development. Iaşi: Polirom Lyddon. Marian F. D. Calitatea vieţii în România 1990 – 2006.(coord.. Universitatea Bioterra. vol. (2003). Sociologie. 18. (2008). 79. 45.Lewicki. The impact of economic hardship on Black families and children : Psychological distress. R. H. (1983). ed. Developmental Personality Styles: An Attachment Theory Conceptualization of Personality Disorders. Editura EIKON 25 . 51 McLoyd. 4. (2007). Self-image bias in person perception.. A collective self-esteem scale: Self-evaluation of one’s social identity. pp. în „Calitatea vieţii”. Mărginean. 3–4. Bucureşti Martinot.3.). S & Booth. P.311-346. Editura Ştiinţifică. (2001). pp. V. Constantin T. C. Manual de psihosociologie socială.Note de curs. Fodorea A. (1990). Sherry. Editura Curtea veche. Child development. Sociologie.384 -393 Linton.318.. Stima de sine . W. Journal of Counseling and Development. New York: Harper & Row. (2008). Luhtanen. Povestirile vieţii. I. A. (2007).XXVII.. Bucureşti. K. Bucureşti McLanahan.. O. Familia mai presus de orice. R.483 -502 Maslow A. Iaşi.concepte fundamentale şi studii de caz. Lungu.. (2003). Journal of Personality and Social Psychology.. dans Revue des sciences de l’education. Prepeliţă G. McGraw P. Cluj-Napoca. A. I. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Lungu. (1968).(2004). 61 (2). Psihologie si societate: noutăţi in psihologia aplicată. Iaşi. (1987). A. în Neculau. Sociologie generală. Mihăilescu . (2009).. pp. Academiei Române. 197–229. Personality and Social Psychology Bulletin.intre normalitate şi trăsătură accentuată. Crocker. Teorie şi documente.. D. Motivation and Personality (3rd ed.. (1992). Eul în cogniţia socială. Precupeţu.J. Connaissance de soi et estime de soi : ingredients pour la reussite scolaire. Macarie A. I. pp.302. Preoteasa A. Iasi : Editura Performantica. Ed. Mother – only families : Problems.). Editura Polirom Mihu. pp. Bucureşti. a 2-a rev. (1989). nr. M. Pop. n. C. (2001). J. Fundamentul cultural al personalităţii. Iliescu M.

Nichols. I.com/meta/p19897_index. (1998). (2009). Jones. (1994). (coordonator) (2003).L.long_version. I şi Ciupercă. paper presented at the annual meeting of the American Sociological Association. 3rd edition. C. (Disponibil: http://www.(1996). şi Ciuperca C. Alternative.ehow. Iaşi. S. Editura Polirom Neculau. Psihologia vieţii de cuplu. Elemente de psihologie a cuplului. Editura Albatros Neculau. M. mecanisme.(1994). (1954). child development and child well-being . Manual de psihologie socială. forme. What Are the Causes of Low Self Esteem in Children?. Philadelphia. Bucureşti Mitrofan. Offord. Psychiatric disorder and poor school performance among welfare children in Ontario. New York: Springer Publishing Company Muresan. Boyle. C. daughters and fathers absence : Differentials in father – leaving probabilities and in – home environments. Single parent family structure. 518525 26 .Şansa”SRL. Mitrofan. [Accesat pe data de 27 august 2011]. P. Wen. 15 Mruk. Psihologia relaţiilor dintre sexe. Adit Press Mitrofan. I. D. "The Effect of Parental Control and Parental Care on Children’s Mental Health: Does Self-Esteem matter?" USA. Bucureşti. Ed. (2005). Învăţarea socială.allacademic. Ed. (1987). Teorii. (1980). A.H. Bucureşti.allacademic.. Casa de Editura şi Presă . Journal of Family Issues.. 1994. (2011). (Disponibil: http:// www. Incursiuni în psihosociologia şi psihosexologia familiei. coord. Iaşi: Editura Polirom.. . Self-esteem research.html. D.com/info2/childrenlearn . Psihologie socială. Philadelphia. theory. B.. [Accesat la data de 24 martie 2009] Mott. Canadian Journal of Psychiatry. şi Ciuperca C. A. disponibil pe www.Ming. L. Nolte. şi Mitrofan N... F.html). Sons. (2006).. 32. Children Learn What They Live. [Accesat pe data de 18 octombrie 2011]. Editura Sper Montazer. Disponibil pe: http://www.R. (1997). and practice: toward a positive psychology of self-esteem. Jayde M. Bucureşti. proces. [Accesat la data de 16 octombrie 2010] Mitrofan I. pp.html) . Bucureşti .com. (2002).com/info_7908795_causes-low-selfesteem-children. R.J.empowermentresources.

html Pelcaru L. Politici sociale în România. în Mama şi copilul. Keith. Clapier-Valladon.allacademic.ro/ [Accesat la data de 19 noiembrie 2011]. C. E. (2001). 79..D. în Zamfir.org).F. Les recits de vie.(2007). [Accesat pe data de 4 ianuarie 2012]. C. nr. Review of Self – Esteem Research. [Accesat la data de 4 noiembrie 2011].W. disponibil pe http://www. (online).. Raybaut.(2005). pp. 225–245. Ingredientele unei vieţi bune şi ale unui standard decent de viaţă.com/meta/p20519_index. Particularităţile stimei de sine în diagnosticul şi în intervenţia terapeutică ă comportamentului agresiv la tineri. G. în România şi în Europa. Stryker S.O’Malley P.W. în revista „Calitatea Vieţii”. [online] (Disponibil: www. ed. S. 3–4. T. Pop. C.. pp. Editura Academiei Române Popescu. Sociological and Psychological currents. Familia monoparentală: un tip de familie ignorat de politicile sociale din România. (Disponibil: www.B.Z....(1999). Osterrieth..ro). M.. disponibil pe : http://www. Ethnic Differences in the Effects of Parent-Adolescent Support on Adolescent Problem Behavior in Single Mother Families.140-144. Poirier.self-esteem-international.M. Pottebaum. (1983)..a1. M.257-268. http://felicia.. M. Living in single –parent households : An investigation of the same – sex hypothesis. Bucureşti. (1986). Timothy J. S.. Paris. P. S. New York Pan. Copilul şi familia. 27 . XIX. American Sciological Review Preda.unibuc. Copil crescut cu un singur părinte. & Ehly. Powell.. Editura Expert Radu M. (2001).Devl Psychol.E. and Bachman J.nounascuti. P. (1997). J. (1973). Cambridge University Press. Extending self-esteem theory and research..U. (2011). 19.html Reasoner Robert. Goodman N. Self-esteem: change and stability between ages 13 and 23. P. Bucureşti. D. (2008). Ce probleme apar în familia monoparentală.. Is there a causal relation between selfconcept and academic achievement?. Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică Owens. The Journal of Educational Research. pp. B and Downey. and Farrell. (1983). P. Theorie et pratiques.ro/articol_1002143/ce_probleme_apar_in_familia_monoparentala. I.

A. (1975). Hogg. Bucureşti.)..R. C. Tulies. Barbara J. Intimate Relationships from a Microstructural Perspective: Mothering Men.. (2003). M.soc. Roth. Journal of Personality. Cognition and Emotion? The Dead End in SelfEsteem Research.A. N. (2000). NJ: Princeton University Press. C. (2004). J. Psychology: A Study of a Science. Boston: Houghton Mifflin.184-256.. New York: McGraw Hill Rogers. Rogers. U. B.ucsb. C.. D. and Turkat. Despre arta de a fi părinte. Personality and Interpersonal Relationships as Developed in the Client-centered Framework.M. (2006). N. in M.Ph. Martin’s Press. Rosenberg.. IV. 25 of the Best Parenting Techniques Ever. Schneider. Baciu. (1959). Koch. M.P. Society and the adolescent self-image. H. [Accesat pe 12 decembrie 2011]. Sherfield. New York. pp. Bucuresti : Ed. J. Portraits of the Self. Bucureşti. Greşelile părinţilor îi pot distruge pe copii. Editura Curtea veche Sedikides.htm). St. [Accesat pe data de 16 ianuarie 2012].com/selfesteem/influences-on-self-esteem/yourfamily. (1968).. A. Scutaru A. Dictionar de Psihologie. . (1987). R. (1997). C. Sociology. Your family. Gender and Society 1:1 (March).J. (Disponibil: http://www. Iaşi. Editura Image 28 . Szckszordi. Intervenţia în criză.html). Robert. (1996). ed.127-35. Fearon David.netplaces. (1965). Self-presentation following success or failure: Defensive self-esteem models. Editura Universităţii Babeş–Bolyai Scheff Thomas J.. Thousand Oaks. D. (2003). Univers Enciclopedic Spock. California: Sage Publications.) S. (Disponibil: http://www. B.S. (1961). 3: Formulations of the Person and the Social Context. 43. On becoming a person: A therapist’s view psychotherapy..Risman.. Princeton. Schneider. Cluj-Napoca. (2007). Selznick. pp. M. Familia Monoparentală de la vulnerabilitate la autocontrol. Gregg.Z. Sillamy. A Theory of Therapy.Cooper(ed. Vol. Editura Lumen Schlessinger L.edu/faculty/scheff/27. In (ed. The Sage Handbook of Social Psychology.

Indiana Vasile D. Ed.261–272. (2001). 42..K. Sociologia familiei. L. E. Twenge. Editura Fundaţiei România de Mâine. Catanese. B. R. C. Lumen Ştefan. Universităţii Ed. Verza.. Stanciu S. Lyche. Polirom Ştefan. Iaşi .P.. F. R. (1992). J. H. (2005). şi Stănoiu. Ed. B. F. Introducere in Psihosexologia Familiei si Psihosexologie . Genève. (1998) Préface à Bolognini M. 52. Liqing.. and the absence of selfprotective attributional biases. C. N.. (2002). Familia monoparentală. R. L’estime de soi : perspectives développementales. Baumeister.Inc. (1995). Ed. & Campbell.Sprott. (2006). and rejected: The lives of aggressive children. vol. et Prêteur Y. Depression. self-esteem. (2006). Replenishing connectedness: Reminders of social activity reduce aggression after social exclusion. Oradea .M. Miller S. Asistenţa socială a mamelor adolescente . pp. (2007). Ed.. Familie Europeană II. Van Ness. educative ale familiilor 29 . 46(1). : Delachaux et Niestlé. S. P. D.A (1983). (1972). Vicent. pp. Bucureşti. pp. Cunoaşterea copilului. & Doob. 29. J. Raising Self-Esteem of Learners. Familia monoparentală între tradiţionalism şi modernitate. Adolescenta.. Polirom. R. (1993). Albatros Şerban. Bren Stănciulescu E. K. I. Personalitate si limbaj. şi Jitcov. Bucureşti. Canadian Journal of Criminology. şi Zamfir. M. E.. (1989). . Personality and Social Psychology Bulletin. Familia monoparentală ( o abordare politică). (2007). Bucureşti.. Strategii contemporane.. Haith M. and aggression. (2006). Tennen. (2003). Ed. C.. Iaşi. Editura Babel Voinea. Z. (2000).205-224. L. Vasta R. Textes de base en psychologie . A. Phi Delta Kappa Education Foundation. W. Polirom Tap.72-80. Dicţionar de sociologie. British Journal of Social Psychology.M. Editura Didactică şi Pedagogică Vlăsceanu. J. & Herzberger. Bucureşti. L. 1.A. New York: John Wiley&Sons. M. Sociologia educaţiei familiale. R. Twenge.. Ed. Child Psychology: The modern Science. Bad. 9-30. Isn’t it fun to get the respect that we’re going to deserve? Narcissism. ed. Iaşi. Bucureşti. Dolan-Pascoe. sad. A. Şchiopu Ursula. social rejection. Iaşi.. (1987). Bucureşti. Editura Europrint Stăiculescu. Journal of Personality and Social Psychology.

Sage Publications. (2008). C.1. http://www.T.ro/uploads/files/studiu-ub_bqwy. Educaţia şi consilierea părinţilor. [online]. M. I. studiu. Bucureşti. presented at the Fifth Annual University of Michigan Graduate Student Conference. nr. Bucureşti. în volumul Pedagogie.. (1996). Ec. Polirom West. vol. Eul şi personalitatea. Voinea. Michigan. 218-243. Dinamica bunăstării şi protecţia socială.. Candace & Zimmerman. Zamfir. Iaşi. Wolfe. Inc. coordonatori Emil Paun si Dan Potolea.Voinea M. Mica enciclopedie.ro/modelul-parintilor-neglijenti www.pdf. E.2. M. România '89-'93. (1998). p. Aspecte psihosociale ale modelelor familiale ale tranzitiei. (2005). Editura Expert Zlate..mirelazivari. Tipologia familiilor monoparentale din România.monoparentalitate. Ann Arbor. A. Mielu. Ed.. Pop. Bucureşti .N. Fundamentari teoretice şi demersuri plicative. (2002). J.oksuccess. Bucureşti. Bucureşti.net/societate/copii-invata-ceea-ce-traiesc/ 30 . C. Disponibil: http://www. (1987). în România: accelerarea tranziţiei. Doing Gender în Gender and Society. Editura Trei. Editura. M. [Accesat la data de 21 august 2009] Voinea. Don H.I. A. Familia contemporană. A non-reactive measure of self-esteem. Editura Focus Vrăşmaş. (1994). Zamfir... & Crocker.