Capitolul III Tranziţia epidemiologică şi situaţia sănătăţii la nivel mondial.

Tranziţia epidemiologică reflectă fenomenul de dominare afecţiunilor cronice (netransmisibile) în detrimentul bolilor infecţioase. Acest fenomen, pregnant la nivelul ţărilor dezvoltate, începe să se manifeste pregnant şi în populaţiile ţărilor în curs de dezvoltare. Cauzele de decese pentru grupe de vârstă şi nivel de dezvoltare naţională. Ţări dezvoltate Accidente Cancere Afecţiuni cardiovasculare Cauze de deces Ţări în curs de dezvoltare 15 – 44 ani Accidente Afecţiuni cardiovasculare Cancere 45 – 54 ani Afecţiuni cardiovasculare Cancere Accidente

Afecţiuni cardiovasculare Cancere Accidente ursa! C"C # Atlanta, $A %ranziţia epidemiologică reflectă fenomenul de dominare afecţiunilor cronice (netransmisibile) în detrimentul bolilor infecţioase. Acest fenomen, pregnant la nivelul ţărilor dezvoltate, începe să se manifeste pregnant şi în populaţiile ţărilor în curs de dezvoltare.

&'(

// la &.5 în . reprezentând apro1imativ &' 5 din totalul populaţiei .. câţi sunt în prezent la peste ('' mil./ şi se va a2unge la ..'.''' de oameni mureau. iar .'.'mil.& copii per familie se înregistra numai în 6 ţări.'.6 în ./ se preconizează ca acest nivel se va întâlni în &'.'. nivelul populaţiei sub / ani de .: se năşteau în 2ur de 64/. pentru a a2unge la aproape ( miliarde în ... &.. în &.. -roporţia populaţiei mai în vârstă.'. ţări../ şi va a2unge la &:..5 în mediul urban.  3n &.. copii şi adolescenţi cu grupa de vârstă între / # &.//. care solicită spri2in de la populaţia activă va creşte de la &'. 8n ./ raportul bătrâni < tineri era de &45. în &.''' de oameni pe zi. dând o creştere naturală de apro1imativ . =umărul populaţiei de peste 4/ de ani va creşte de la 6. de copii sub vârsta de / ani. de adulţi.//. ./ o creştere de 6''5 a populaţiei în vârstă în ma2oritatea ţărilor dezvoltate. cu precădere în America >atină şi Asia. 0a creşte cu apro1imativ (' de milioane pe an./ va creşte la :6 ani. =umărul mediu de copii per femeie de vârstă fertilă a fost de / în &.5 din populaţie din populaţia de peste .45.65 în &.'.5 din totalul populaţiei până în anul .( miliarde în &./. ?lobal. #$%&'(Ţ' )% *I'Ţ+  peranţa medie de viaţă la naştere în &. "acă în &./.// scăzând la . şi prezent este de /.' mil./5 în &..'.( miliarde. Astăzi populaţia este alcătuită din apro1imativ 4&6 mil./.' de ani va scade de la 7'5 la 6. 8n &./. ani. -roporţia tinerilor sub ..          &'. ./ populaţia era de //5 rurală şi 7/5 urbană./ se preconizează să fie de 7&5 în mediul rural şi /. în timp ce populaţia peste 4/ ani va creşte cu ..// şi .: mld. 3n &. cu vârste între . 6.//.'.//. populaţie copiilor sub / ani va creşte cu numai '..// era de doar de 7( de ani.'.. e aşteaptă până în .. ()aport *+ &././.()./ se preconizează un raport de 6&5./5 între &.. peste 4/ ani. 9ilnic în &. &.& mld. -ână în &. 4(5 din populaţia globală trăia în zona rurală şi 6.' ani era reprezentată de persoane cu vârsta mai mare de 4/ ani.'. în ..''' de copii pe zi şi apro1imativ &7'.Tendinţele sănătăţii p nă în !"!5.5 în zonă urbană.'./ era de 4/ de ani iar în .  -opulaţia globală era de .'. 6.' # 47 ani.

au fost boli coronariene :.&5 peste 4/ de ani.. 6.(5 erau adulţi între . de decese &:.&5.  -er organe. mil.-&T'. cancerul de plămâni l<am întâlnit la &.'. 4.//. mil.. &/.-& &&'   .. 3n &.6 mil.. . afecţiuni cerebro # vasculare 7. s<au datorat bolilor cardio # vasculare. mil. B80CA8" .% )%C%#%.'. ani.' # 47 de ani şi 465 peste 4/ de ani.. ./ se preconizează &/' ''' de centenari # o creştere de peste :/' de ori în următorii &'' de ani.// procentul copiilor decedaţi sub / ani era de . s<au datorat infecţiilor şi bolilor parazitare. ani.-&  3n &.. $&-1. &'T' .  8nfecţiile respiratorii implicate în cauzele de deces au reprezentat 6../ # .: dintr<un număr total de /.5 între .% $&I*I() #+(+T'T%' C-$II.:/ # &. şi cancerul de sân la 6(/ ''' de locuitori. cancerul gastric la :4/ '''.4 mil../ procentul mortalităţii copiilor sub / ani se preconizează la (5. &'5 între / # &..%.6 mil.. cancerului.& şi vor vedea sosirea secolului . C'/0%.-& #/1 5 '(I 2I (-/3 (+#C/ŢI. de oameni trăiesc în &4 ţări unde speranţa de viaţă actual a scăzut între &. . tuberculoza pulmonară ..  3n 2ur de 6'' mil.  +ai mult de /' de milioane de oameni trăiesc azi cu o speranţă de viaţă mai mică de 7/ de ani...... 3n . :5 între / # &. alte afecţiuni cardiace 6 mil..:5 între .6 mil. 765 peste 4/ de ani.'' de centenari în @ranţa în &. cancerul colo<rectal la /. afecţiunilor respiratorii cu precădere de A-*C.IT+ŢII  3n &..  -este / mild. şi malarie &. în .& mil./ se aşteaptă ca toate ţările să aibă o speranţa de viaţă de peste /' de ani.' #47 ani./'. mil. diareea . de oameni din &././ mil.  +a2oritatea deceselor din sfera cardio # vascularului. "e e1emplu în timp ce erau numai . cancerul Depatic la /'/ '''. iar . ani. numai 65 între / # &.4 mil. -ână în .: mil..'. . procentul copiilor decedaţi sub vârsta de / ani era de 7'5./ '''.' # 47 ani. mil.' de ţări au astăzi o speranţă de viaţă de peste 4' de ani. decese perinatale.: mil..  +ai multe mii de oameni născuţi în acest an vor trăi în secolul ...

. /./ numărul femeilor active între &/<&. -ână în .// ) ./& mil. de decese pe an din rândul copiilor sub / ani ar putea fi evitat prin vaccinare. arcina şi naşterea copilului în adolescenţă duce la creşterea riscului pentru mamă şi copil.. . 8n &. în &. mil. de astfel de decese comparativ cu . consumul de alcool.'.'..  =umărul femeilor tinere cu vârste între &/<&. a căror soartă se află sub semnul întrebării referitor la speranţa de viaţă iar o mare parte dintre supravieţuitori vor avea de înfruntat afecţiuni respiratorii./ la 6': mil. )ata mortalităţii copiilor sub / ani pentru aceeaşi ani (&.%#C%(Ţ  $na dintre cele mai mari probleme ale secolului .E în .'I .:. o va reprezenta tot mai larga răspândire în rândul copiilor a B80CA8" .:5 din ei cDiar în ţările dezvoltate./.  %recerea de la copilărie la adolescenţă va fi marcată de elemente antisociale cum ar fi comportamentul violent.. Cel puţin .: erau în 2ur de &' mil./ ) :(E .'. 9ilnic încă se mai nasc .-& )% *4&#T+ . ani au dat naştere la &: mil. de copii subponderali.. drogurile .& de mil. se aşteaptă ca acest număr să scadă la &4 mil. rata mortalităţii la aceştia din urmă fiind de / ori mai ridicată comparativ cu cei născuţi normo < ponderali. de decese la copiii sub / ani ./. )ata mortalităţii nou<născuţilor la naştere în &.'.'. ( &..7 de mil.-& &&& . . ( .:5 ( &4( mil././ vor mai fi / mil. #+(+T'T%' ')/.''' de copii sub &/ ani au fost infestaţi cu B80.• • • • • • • 3n ultimele decenii s<a realizat un progres spectaculos privind reducerea mortalităţii la copiii sub / ani. accidentele rutiere precum şi începutul vieţii se1uale care aduce după ea riscul transmiterii bolilor pe această cale./ şi se preconizează la .ŢI. de copii . /. Aproape /'5 din totalul decesele copiilor sub / ani este asociat cu malnutriţia./ ) 6:E .// era de &7( la E . în . 3n &. ) dintre copii sub / ani erau subponderali.. principala cauză reprezentând<o bolile infecţioase cu precădere pneumonie şi malnutriţia .. 8n &. în &. cardiovasculare şi boli de nutriţie../ .  3n &.&'E .'&% 2I ')-. în . ani va creşte de la .&.'. delicvenţa 2uvenilă. #+(+T'T%' C-$II./.  "atorită faptului că populaţia globului a crescut.E în &.

scDimbării dietei şi a scăderii frecvenţei infecţiilor.: şi procentul deceselor anuale va continua să crească în următorii ani. în principal datorită îmbunătăţirii metodelor de conservare a alimentelor. Aproape &. obezitatea şi lipsa de mişcare. de adulţi au murit de 8"A în &./ riscul cancerului va continua să crească în ţările dezvoltate fără să scadă în ţările industrializate. Cazurile de diabet la adulţi se va dubla de la &76 mil. în &. Acestea vor fi datorate în mare măsură adoptării stilului de viaţă FGesternF şi factorilor de risc care o însoţesc. #+(+T'T%' *4&#T%I ' T&%I' • • Cancerul şi bolile de inimă sunt mai des întâlnite la grupa de vârstă cuprinsă între :'<:/ de ani. Aşa cum economia acestor ţări creşte Fbolile despre care nu se discutăF vor deveni mai preponderente.'<47 de ani mor zilnic. -osibila apariţie a unui vaccin va putea aduce beneficii ambelor tipuri de ţări (dezvoltate şi în curs de dezvoltare ) . va creşte în ţările industrializate dar va deveni în general mai puţin comun./ datorită dietei şi a altor factori determinaţi de stilul de viaţă.. Cei peste :/ de ani devin mai e1puşi afecţiunilor *)>. Cauzele şi decesele de cancer pulmonar şi colo<rectal va creşte în mare măsură datorită fumatului şi respectiv unei diete nesănătoase. fumatul. &&. 8n general. Cancerul cervical este de aşteptat să scadă în viitor în ţările industrializate datorită protecţiei.'.: la 6'' în . +ulte din aceste decese sunt premature şi preventibile. Aolile şi crizele de inimă ca şi cauză a morţii au scăzut în ultimele decenii. în multe ţări . dieta bogată în grăsimi. oftalmologie şi neurologiei. 3n întreaga lume afecţiunile cardio< circulatorii ocupă primul loc în ceea ce priveşte cauza de deces. Cancerul va rămâne una dintre cauzele importante de deces în întreaga lume. bolile despre care nu se discută. 3n ţările dezvoltate.. =umai &C6 din tipurile de cancer pot fi tratate printr<o detectare la timp asociată cu un tratament eficace. . mai mult de &/ milioane de adulţi cu vârste cuprinse între . Cancerul de ficat va scădea datorită rezultatelor imunizării prezente şi viitoare împotriva virusului Depatitei A.( mil. -este ('5 din decesele datorate bolilor circulatorii se întâlnesc la persoanele de peste 4/ de ani. în timp ce rata morţii pentru cancer a crescut . vor rămâne dominante. "ecesele datorate cancerului pulmonar.'. -rintre decesele premature se numără cele /(/ ''' de femei care mor în fiecare an la naştere.             Aolile infecţioase vor continua să domine în ţările dezvoltate. printre femei. -ână în .

în timp ce cancerul de prostată reduce la bărbaţi speranţa de viaţă cu numai un an. &&6 . @emeile sunt mult mai e1puse acestei afecţiuni decât bărbaţii datorită unei mai mari longevităţi.• • "atele din @ranţa şi $ A arată că cancerul de sân privează femeile de cel puţin &' ani din viaţă. )iscul dezvoltării demenţei creşte foarte mult odată cu vârsta şi mai ales la persoanele de peste 4' de ani.

. FnaţiuneI şi umanitate. economic. Ca sistem de organizare. care uneşte pe soţi şi pe descendenţii acestora prin relaţii strânse de ordin biologic.stabilitatea şi continuitatea.nivelul educaţional şi emoţional. &&7 . . "in punct de vedere al structurii se disting următoarele caracteristici ale familiei! &.aspiraţii.$&-1. tructura familiei se caracterizează analizând! &.+.aspecte de tradiţie locală şi cultură etnică. . în special de interes medical! . microgrup social în care afectivitatea şi consangvinitatea sunt esenţiale. elementele de structură. #tructura şi 5uncţiile 5amiliei.nivelul cultural (atitudinile şi valorile împărtăşite şi e1primate). tudiul familiei se realizează cu a2utorul mai multor specialităţi plecând de la aspectul acesteia de sistem adaptativ comple6.'TIC' .grad înalt de interdependenţă între componenţii familiei. psiDologic şi spiritualI $n numitor comun al tuturor definiţiilor cuprinde termeni de cadru legal. . Acest sistem reacţionează atât la modificările interne cât şi la stimulii e1terni care pot genera modificări în Domeostazia familiei.adaptabilitate în sensul menţinerii funcţiilor sale! .tip de personalitate. "efiniţia familiei ($=H C* &.temperamente. 2uridic pentru întemeierea căsătoriei şi de disponibilitate afectivă care stă la baza acestei comuniuni. . 6. familia (sistem bio<psiDo<socio<cultural).%. @amilia este recunoscută ca nucleul organizării sociale a umanităţii. elementele mediului familial. .nivelul culturii sanitare. la nivelul căreia se manifestă toate funcţiile sociale. integrează subsistemul FindividI şi se integrează în suprasistemele FcomunitateI.abilităţi. .4')! Fforma de comuniune umană întemeiată prin căsătorie.comportamente. . factori individuali. #ănătatea şi patologia 5amiliei. . pentru care se analizează! .membrii familiei au atât obligaţii comune cât şi diferenţiate.. Caracteristici ale Fsistemului7 5amilie8 .– #-CI'.%)IC. . care cuprind caracteristicile demografice ale membrilor familiei.

deces). familia cu copii la şcoală. familia nucleară în curs de dezorganizare # familiile în care situaţiile conflictuale tind să genereze desfacerea coabitării. 7. Analiza funcţiilor unei familii se realizează studiind atât aspectele interne cât şi cele e1terne! @uncţiile interne! &. familia lipsită de copii deveniţi adulţi. modificări importante în starea de sănătate a indivizilor! &. funcţia educaţională. intime şi de bună voinţă. c.. funcţia economică. 3n &. d. 7. /. ). . concubina2e. 4. pe interval scurt sau mediu. e. este cea mai mică şi cea mai vecDe formă de organizare socială. /. funcţia de solidaritate. "upă componenţa sa..:'. . are la bază relaţiile de armonie. realizată prin a2utorare reciprocă. tipologii care determină. familia omului singur (văduv).. 4. 9uncţiile 5amiliei. familia cu copii preşcolari. definind mai multe etape cronologice în e1istenţa acesteia! a. Bill defineşte conceptul de Fciclu familialI care descrie evoluţia tipică pentru marea ma2oritate a familiilor şi care ilustrează dinamica structurii familiei. sistemul 2uridic întăreşte afecţiunea care generează întemeierea familiei. familia nucleară # soţ. este structura socială cel mai bine adaptată pentru susţinerea dezvoltării individuale. de regulă a unuia din părinţi (abandon. familia simplă fără copii. 7. 6. constituie cadrul de bază în care se formează personalitatea individului. &&/ . :. soţie şi copii naturali. mediul în care se îmbină tradiţia cu tendinţele sociale contemporane. 6. 6. divorţ. /. funcţia de întreţinere şi creştere a copiilor. funcţia de reproducere. se disting mai multe tipuri de familii. b. fiind considerată cea mai naturală şi mai necesară formă de comuniune umană. familie nucleară lărgită # familia nucleară rude ale părinţilor (în condiţiile coabitării). atât a copiilor cât şi a părinţiilor. funcţia psiDo<socială care satisface nevoile de securitate şi apartenenţă.. familii dezorganizate # absenţa unui membru al familiei. familie nucleară cu copii adoptaţi. 4.

etc. . &&4 . -rin structura şi funcţiile sale familia contribuie la satisfacerea unui set de nevoi individuale! . +edicul trebuie să colaboreze cu psiDologul în sensul analizei şi cercetării diferitelor aspecte deficitare în comunicarea familială..condiţiile sociale. . angrenarea adulţilor în activităţi de tip economic. . legăturile e1tracon2ugale. aspectele etnice).de securitate. .modul de viaţă (stilul) propriu. $nele aspecte ale comunicării (verbale sau non < verbale) pot afecta ecDilibrul psiDo<emoţional şi afectiv al familiei ca cazul efectelor Fdublului mesa2I ( a dublei legături). to1icomanii. <a remarcat şi se studiază sistemele de comunicare intrafamilială care prezintă caracteristici diferite în cadrul procesului de comunicare faţă de celelalte tipuri de grupuri sociale.factorii sociali (factorii economici. . .dezorganizarea familiei.factorii psiDologici (conflictele.).@uncţiile e1terne! &. Acest tip de comunicare generează scăderea nivelului de siguranţă. .de e1istenţă. etc. @actori de risc care trebuie monitorizaţi pentru a interveni în sensul diminuării impactului pe care pot să<l genereze asupra stării sănătăţii! .statutul socio<economic scăzut. factorii de intimitate. )iscurile cele mai mari pentru sănătate sunt generate de! .accesul la servicii pentru sănătate C boală.modelele comportamentale dobândite (alimentare. .).stabilizare psiDo<socială.factorii psiDo<somatici. patologia acută sau cronică.Dabitatul (locuinţa). . ca apariţia diferitelor nivele de Dandicap. -rin modul în care este structurată şi prin felul în care realizează funcţiile familiei se generează un set de factori sanogeni şi de factori patogeni. .prezenţa afecţiunilor psiDo<patologice. . respectiv de maturizare normală. .factorul biologic.de educare şi formare a copiilor.de reproducere şi viaţă se1uală. perturbă calitatea comunicării şi determină la nivelul copiilor a sănătăţii emoţionale şi a formării capacităţii de decizie. integrarea familiei în activităţile comunitare! . "eterminanţii stării de sănătate a familiei! . $n aspect deosebit în cercetarea mediului familial îl constituie studiul comunicării la acest nivel. .

tatutul vârstnicilor! .starea economică. .încărcătura ereditară. cultivarea unui stil de viaţă în sensul promovării sănătăţii.nivelul sănătăţii generale şi a aparatului reproducător. /. .nivelul de adaptabilitate şi rezistenţă la problemele vieţii. 3n medicina familiei se utilizează un set de indicatori specifici în definirea stării de sănătate care permit realizarea unui model dinamic şi comparabil. . . tatusul copiilor şi tinerilor! . profila1ia îmbătrânirii precoce şi supravegDerea medico<socială a vârstnicilor. 88. . supravegDerea adultului şi a persoanelor la risc. .patologie. 6.creşterea şi nutriţia. indicatori grupaţi în patru categorii! 8. 4.stresul..- prezenţă bolilor genetice. 7. intervalul intergenezic. .activităţi şi preocupări. 8ntervenţia propriu<zisă se centrează pe pacDete de acţiuni care pot fi grupate după cum urmează! &. . vaccinările şi supravegDerea epidemiologică. continuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul sănătăţii microgrupului familial. formarea familiei. e1istenţă focarelor de boli infecţioase. tatusul familiei în care sunt evaluate! .antecedentele reproductive (avorturi. nr. supravegDerea dezvoltării copilului pe parcursul tuturor etapelor până la vârsta de adult. .obiceiuri dăunătoare manifestate pe parcursul evoluţiei sarcinii (consumul de alcool.vârsta la prima sarcină.).grad de deficienţă sau Dandicap.tipuri de patologie. trategiile de intervenţie au la bază 7 direcţii! &. de sarcini. apariţia bolilor venerice. reproducerea şi contracepţia. .. . tatusul femeii în perioada reproductivă! . formarea şi funcţionarea optimă a grupului familial. etc. tutun. etc. &&: . capabil să evidenţieze problemele e1istente.performanţele şcolare şi profesionale. 6. 80. . 888. . .). educaţia pentru sănătate.dezvoltarea şi comportamentul. monitorizarea factorilor de risc.nivelul de dependenţă şi izolare. 7.

şi -ractic în cadrul profila1iei primare trebuie realizat! a. b.statusul bătrânului în familie şi raporturile dintre generaţii.. planificarea familială contracepţia. e. +edicul de familie are la îndemână 7 categorii de tipuri de intervenţii! &. prevenirea îmbolnăvirilor şi menţinerea sănătăţii. diagnosticul precoce a disfuncţionalităţilor. sub formă de educaţie sanitară. depistarea precoce a îmbolnăvirilor şi a disfuncţionalităţilor. c. d. investigarea stării de sănătate în vederea eliberării certificatelor medicale prenupţiale. 3n cadrul profila1iei secundare se va urmării! a. %oate aceste aspecte presupun din partea medicilor de familie (şi de orice altă specialitate) o înaltă cultură. -roblematica actuală a medicinii de familie este reprezentată de! . nu numai medicală.viaţa se1uală. educaţia se1uală. educaţie pentru sănătate. îngri2iri medicale compreDensiv # Dolistice acordate celor bolnavi.. depistarea şi eliminarea riscurilor. &&( . fapt ce a generat recunoaşterea medicinii de familie ca specialitate medicală de sine stătătoare. 6. dispensarizare. precum şi o mare e1perienţă. sfat gerontologic. calculul riscului de consangvinitate. diagnosticul precoce a stărilor patologice cu potenţial crescut de cronicizare. acţiuni comune cu autorităţile locale. b. . sfat genetic. consultanţă asupra problemelor cotidiene ale vieţii de familie.:. reproducerea. individualizată. c. 7. depistarea şi combaterea factorilor de risc specifici fiecărei familii. . etc.

. etc. descrierea şi analiza acestui fenomen urmăreşte stabilirea dimensiunilor.au o reactivitate particulară. caracteristicilor şi cauzelor în scopul proiectării strategiilor şi programelor ce pot fi aplicate în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii. Analiza deceselor ' # & an este bine a fi făcută în corelaţie cu problematica maternă. ce mai comple1ă fiind considerată clasificarea bazată pe viziunea sistemică deoarece ia în calcul şi interrelaţiile sistemului materno # infantil cu alte biosisteme reprezentate de biosistemul mamă # copil.în copilărie se pun bazele (prin modelarea comportamentală) viitorului status de sănătate individuală. greutatea mică la naştere. "e mare importanţă este măsurarea riscurilor şi a fracţiilor de risc atribuibil. -entru a putea realiza o intervenţie eficientă. . 3n literatura de specialitate e1istă mai multe clasificări a factorilor de risc. acolo unde este cazul. IcumI. . în special copilul în primul an de viaţă.ortalitatea in5antilă şi :uvenilă. JcândI.ortalitatea in5antilă reprezintă fenomenul demografic al deceselor ' # & an înregistrate în populaţia de născuţi vii. factorii care ţin de familie. avorturile. fiind în aceeaşi măsură şi indicator specific al stării de sănătate a copiilor. epidemiologia. într<o perioadă de timp şi într<un teritoriu. printr<un prag scăzut de apărare în faţa factorilor de risc. . etc. Cercetarea continuă cu ancDetele operaţionale (de intervenţie) care au ca scop evaluarea eficacităţii programelor aplicate. +ăsurarea. istemul mamă # copil poate fi afectat de factori endogeni care fie ţin de mamă (vârsta. -e lângă măsurarea dimensiunilor fenomenului şi a caracteristicilor sale se cercetează şi aspectele particulare ale procesului epidemiologic şi de cauzalitate. tudiul mortalităţii infantile se realizează cu a2utorul metodelor şi teDnicilor de2a studiate în capitolele precedente. factorii de mediu.prezintă o patologie particulară. @iind de manieră atât descriptivă cât şi analitică. paritatea. Dandicapuri biologice) sau de &&. Această categorie socială este una din cele mai vulnerabile şi aceasta datorită a trei cauze! . demografia. Jde ceI se manifestă evenimentul.). tudiul factorilor de risc implicaţi în mortalitatea infantilă a demonstrat determinismul multifactorial al acestui fenomen. fie de copil (se1ul masculin. patologie. -entru fiecare categorie de factori sunt listaţi factorii de risc care pot determina prin prezenţa lor creşterea intensităţii fenomenului. "imensiunile acestui fenomen negativ e1primă într<o formă sintetică starea de sănătate a fiecărei colectivităţi studiate. rangul. factorii demografici. JundeI. socio # economici şi culturali.. se caută răspunsurile ştiinţifice la întrebările Jla cineI. recunoscându<se importanţa cuplului materno # infantil în definirea stării de sănătate a populaţiei.

. *biectivele generale ale unei asemenea strategii sunt reprezentate de! < evaluarea riscurilor e1istente în populaţie. < evaluarea intervenţiei.' . 8dentificarea factorilor de risc şi sunt reţinuţi cei cu prevalenţă mare. < asigură realizarea unei bănci de date utilă în meta < analiză sau a cercetării e1Daustive. < cuantifică prevalenţa factorului de risc şi determină tendinţa acestuia. fecunditate. 'lgoritmul modelului de intervenţie pe principiul strategiei riscurilor ridicate8 &. locuinţă necorespunzătoare. < necesitatea e1istenţei unui personal bine instruit şi motivat. Cunoscută ca strategia riscurilor ridicate . . &.alimentaţia naturală a sugarului. . familia dezorganizată. etc. cu risc atribuibil ridicat în populaţie şi pentru care e1istă mi2loace de intervenţie 6. Clasificarea indivizilor în diferite categorii de risc pe baza unui sistem de notaţie unic Avanta2ul metodei! < investigare aprofundata individuală. < selecţionare a subiecţiul'or la risc cu nivel înalt de precizie.programe naţionale de imunizări. morbiditate şi structurii factorilor de risc care acţionează în anumite etape ale vieţii. contracepţie) şi factori economico<sociali. . 8ntervenţiile adresate acestui tip de colectivitate se bazează pe strategii ce au la bază noţiunea de risc şi pr7supune identificarea grupurilor e1puse la un grup înalt în scopul proiectării programelor şi alocării resurselor necesare.îngri2iri prioritare pentru copii ' # & an aflaţi la risc crescut.îngri2iri standardizate pentru femeia gravidă.) alături de factorii demografici (natalitate. < elaborarea unei strategii locale pentru intervenţie. "ezavanta2e! < pierdere de informaţie utilă prin utilizarea metodelor scorurilor. foarte rar favorizând întreaga populaţie vulnerabilă. . "in acest punct de vedere este de subliniat necesitatea diferenţierii clare dintre riscul de deces neonatal (mai crescut decât riscul postneonatal) şi rata mortalităţii postneonatale (mai crescută decât rata mortalităţii neonatale). "efinirea efectului pentru care este necesară intervenţia.dotarea serviciilor specializate cu teDnica necesară. ea se adresează numai grupurilor care necesită îngri2iri particulare. . to1icomania.factori e1ogeni (starea civilă. trategia adoptată să reducă rata mortalităţii postneonatale (& # && luni) se a1ează prin intervenţii a1ate pe! .. < intervenţia propriu<zisă.planificare familială. trategiile de intervenţie se bazează pe particularităţile dinamice a modelelor de mortalitate. veniturile.

('( mii locuitori.inisterul Integrării %uropene <http://www..5 din populatia totala a tarii. reprezentand &6. reprezentand &4.:).. fata de media nationala de .< reticenţa medicilor din alte specialităţi (alţii decât generaliştii) de a participa la aceste programe. regiunea dispune de contigente insemnate ale populatiei cuprinse in grupele de varsta &/<67 ani (6.7'.&5 din populatia tarii.. respectiv 4/ de ani si peste (&..& . &egiunea ! #ud %st: 1raila= 1uzau= Constanta= >alati= Tulcea= *rancea >a & ianuarie &.6E. "e asemenea. (eamt.. $rincipalele aspecte demogra5ice pe regiuni de dezvoltare în &om nia anul 1.4. )egiunea =ord<Hst are cea mai numeroasa populatie dintre cele opt regiuni. -opulatia urbana detine o pondere &.E).... )egiunea inregistreaza cea mai mare rata a mortalitatii infantile (.ro/) &egiunea 1 (ord %st: 1acau...65).. 1otosani. Iasi.mie. #ursa8 . #uceava./5). )egiunea =ord<Hst este singura din )omania care inregistreaza un spor natural pozitiv (&.(E in anul &.. *aslui Cu o populatie totala de 6.. )egiunea avea o populatie de . in special in orase./ mii locuitori.

/E.. mii locuitori. -e ansamblul regiunii. reprezentand &'.E < media nationala). +ortalitatea infantila la nivelul regiunii este de . se inregistra (in &. +ortalitatea infantila cea mai ridicata din regiune se intalneste in 2udetul +eDedinti (... 8n intreaga perioada &. +ortalitatea infantila la nivelul regiunii este de . populatia )egiunii ud era de 67(.. una dintre cele mai scazute din tara (. ?radul relativ mai ridicat de dezvoltare a )egiunii se reflecta in rata mortalitatii infantile (&(...(.... +ortalitatea infantila < indicator relevant pentru conditiile de viata < este ridicata in regiune (. &egiunea ? #ud ....7)..(5 din populatia tarii.&.. 'C'').:5 din populatia )omaniei. -opulatia )egiunii Centru era. la inceputul anului &.. < din cauza sporului natural negativ..... din cauza emigratiei populatiei spre *ccident (indeosebi a populatiei cu studii superioare) si < dupa &. &egiunea 4 #ud *est -ltenia: )ol:= >or:= ..eAedinti= -lt= *alcea -opulatia )egiunii era la & ianuarie &. -opulatia a scazut lent dupa &. de .E). &egiunea 5 *est: 'rad= Caras3#everin= Bunedoara= Timis -opulatia totala a regiunii depaseste cu putin . milioane de locuitori..''C'').6 < &. +ortalitatea infantila s<a mentinut in toata perioada la cote peste media pe tara.4/.. &egiunea C (ord *est: 1iAor= 1istrita3(asaud= Clu:= .6 'C''.( cea mai ridicata mortalitate infantila s<a inregistrat in 2udetul 8alomita (de 64. reprezentand &&.:) un spor natural negativ (<&. /5. datorita evolutiei ratei natalitatii si mortalitatii.6E)./5 din populatia totala a tarii.. sub media nationala (. e inregistreaza un spor natural negativ al populatiei. %endinta de imbatranire a populatiei rurale este mai pronuntata decat in celelalte regiuni de dezvoltare. sub media nationala (.7&'..are (u sunt date disponu@ile &egiunea D Centru: 'l@a= 1rasov= Covasna= BargAita= .. mii locuitori.&'C''.'..&E in &. de . mii locuitori..aramures= #ala:= #atu3.. fata de media nationala de .untenia: 'rges= $raAova= Teleorman= Ialomita Calarasi= )am@ovita= >iurgiu= >a & ianuarie &. reprezentand &/.&. "upa anul &. &.ures= #i@iu.de /:.' 'C''). . fenomenele demografice au avut o evolutie negativa la scara regionala...'E).4.

$n fenomen care trebuie remarcat este sporul natural negativ! ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei. in special in mediul rural. milioane de locuitori.ortalitatea :uvenilă e1primă fenomenul deceselor înregistrate la copii de vârstă & # 7 ani. Capitala confera regiunii o forta si o dinamica economica superioare celorlalte regiuni. si a natalitatii scazute. cu caracteristici deosebite fata de oricare alta localitate a tarii. . datorita pe de o parte faptului ca este amplasata ca o enclava in cadrul regiunii de dezvoltare ud < +untenia si pe de alta parte datorita faptului ca in cadrul ei se afla capitala tarii. +odificările care au avut loc în structura familiei clasice au determinat tendinţa ca aceştia să fie îngri2iţi mai mult în unităţi specializate. o aglomeratie urbana de peste . . +unicipiul 1ucuresti si 2udetul Il5ov )egiunea Aucuresti<8lfov constituie o regiune aparte intre cele ( regiuni de dezvoltare din )omania.6 . $nul din parametrii după care se apreciază nivelul de dezvoltare (civilizaţie) a unei societăţi este reprezentat de modul în care aceasta reuşeşte să rezolve problematica comple1ă ridicată de grupul populaţional de vârsta a treia. fizică şi intelectuală. creşterea duratei medii de viaţă.. un nivel superior al -8A<ului si o structura sociala si profesionala de un standard mai ridicat. +ăsurarea şi analiza acestui fenomen aduce date importante despre standardul socio<economic şi cultural al familiilor precum şi despre eficienţa măsurilor specifice şi generale de ocrotire a copiilor. < prevenirea îmbolnăvirilor ale aparatului respirator. -roblematica ridicată de îngri2irile stării de sănătate a populaţiei de vârsta a treia este generată de! &.&E in &. Caracteristic acestui grup populaţional este faptul că prezintă un nivel înalt de vulnerabilitate la agresiunile mediului fizic şi social transformând<o într<un mare consumator de servicii medicale. < reducerea frecvenţelor accidentelor. creşterea permanentă a ponderii persoanelor vârstnice (îmbătrânire demografică). accentul tot mai pregnant care se pune pe calitatea vieţii.. 6. are loc o scadere a populatiei pe cale naturala (<&.:). trategiile urmăresc! < o dezvoltare armonioasă. $opulaţia v rstnică. &.

7.+. < calcularea indicelui de dependenţă ca raport dintre numărul de persoane numărul inactive şi numărul de persoane de vârstă activă. . < calcularea raportului vârstnici # număr de copii. . Hvaluarea fenomenului de îmbătrânire al populaţiei se realizează prin! < măsurarea ponderii populaţiei vârstnice din totalul populaţiei. recomandă următoarea clasificare funcţie de vârsta cronologică &. persoane bătrâne 4/ # . *. acceptându< se totuşi două criterii de referinţă reprezentate de vârsta biologică şi de vârsta cronologică. .' ani. tudiul factorilor de risc pentru persoanele vârstnice se realizează analizând următoarele domenii! . persoane foarte bătrâne peste . ani. < stabilirea vârstei medii a populaţiei. trei afecţiuni cronice pentru fiecare persoană. =u e1istă unanimitate în ceea ce priveşte limita de vârstă după care un individ poate fi catalogat ca fiind vârstnic. adulţi 7/ # 7.somatic. o stare de spirit mai mult decât un simplu proces fiziologic psiDo<somatic. . tarea de sănătate a populaţiei vârstnice se caracterizează prin prezenţa fenomenului de supramorbiditate concomitent cu e1istenţa a două. 8n prezent se acceptă că bătrâneţea este mai mult o stare psiDo<socială. &.social. 6. persoane vârstnice 4' # 47 ani.mintal..' ani.7 .%endinţe demografice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful