TITLUL JURNALISTIC.

CONSTRÂNGERI ȘI FUNCȚII*
Elena BRATU (OPRAN) Universitatea din Craiova Dans notre travail, nous proposons un aperçu des caractéristiques générales et des fonctions de titre du journalisme, et d'observer des similitudes et des différences dans les gros titres des médias deux quotidiens populaires, journal quotidien Le Monde et Adevărul. Les objectifs visés par l’étude sont les suivants: identifier les fonctions des titres et analyser la mani re dont ceux!ci traitent l’information et permettent la fidélisation du lectorat" analyser les éléments de subjectivité que les titres impliquent" analyser la mani re dont les titres refl tent, objectivement, le contenu de l’article# $n ce qui concerne la mét%ode, l’analyse sémiotique est privilégiée dans la réalisation d’une rec%erc%e appliquée sur le corpus mentionné# L’analyse est centrée sur l’étude des six fonctions du titre de l’article: &# accroc%er le regard" '# surprendre l’essentiel en un coup d’(il" )# favoriser les c%oix" *# donner l’envie de lire" +# structurer la page" ,# %iérarc%iser les informations, telles qu’elles s’actualisent dans le corpus c%oisi# Mots- l!s" article, fonction, presse, qualité, titre #. Int$o%& e$e -itlul .jurnalistic, /n ca0ul nostru1 este o 2oglind34 fidel3 sau deformant3 a textului pe care /l preced3 5i, /n acela5i timp, interpret3rile la care poate fi supus /i retrimit o imagine a propriei identit36i# 7stfel, semnifica6iile intrinseci ale titlului nu ofer3 dec8t o imagine incomplet3 a acestuia, semnifica6ia titlului neput8nd fi completat3 dec8t prin intermediul inten6ionalit36ii instan6ei care /l produce 5i al percep6iei multiple9multiplicate a receptorilor# Din aceast3 perspectiv3, putem afirma c3 titlul este o entitate autonom3 care, prin jocul procedeelor de construc6ie 5i al unit36ilor semnificative care /l configurea03, se afla la intersec6ia unor procese simultane de producere de sens, de negociere 5i de interpretare a sensului 5i de manipulare a subiectului receptor# :n cele ce urmea03, ne vom concentra asupra conceptului de 2titlu4 5i asupra unor concepte fundamentale care definesc statutul 5i func6iile titlului# ;unctul de plecare al anali0elor este pre0entat at8t de studiile clasice /n domeniu, precum cele ale lui Leo# <# <oe= > La marque du titre. Dispositifs sémiotiques d’une pratique textuelle .&?@&1, Aérard Aenette > Seuils .&?@B1, c8t 5i de studii recente, care reanali0ea03 abord3ri semantice sau sintactice ale titlului, precum Introducere n !urnalism, de 7gn s Cves .'D&&1# :n lucrarea noastr3, ne propunem o tipologie a func țiilor titlului 5i aplicarea metodei de anali03 contextual3 pentru identificarea și anali0a funcțiilor articolelor de pres3 din dou3 cotidiene cunoscute, și anume Le Monde și Adevărul# Eorpusul pe care vom lucra este repre0entat at8t de edi țiile tip3rite, c8t și de cele electronice, ap3rute /n perioada &!)& ianuarie, 'D&'# ;ornind de la studiul acestor func ții, vom /ncerca s3 vedem /n ce m3sur3 acestea sunt reali0ate /n publica6iile anali0ate# ;entru mai mult3 conci0ie, dup3 exemplele utili0ate, numele celor dou3 cotidiene vor fi abreviate prin 7 pentru Adevărul 5i LF pentru Le Monde# De asemenea, pentru a diferen6ia edi6iile imprimate de edi6iile electronice ale celor dou3 cotidiene, vom folosi 7el pentru edi6ia electronic3 a cotidianului Adevărul 5i LFel pentru cea a cotidianului Le Monde#

G

7ceast3 lucrare a fost finan6at3 din contractul ;HIDJK9E;;&DB9DFL&#+9I9B@*'&, proiect strategic LD B@*'& .'D&D1, cofinan6at din Mondul Iocial $uropean > Lnveste5te /n Hameni, prin ;rogramul Hpera6ional Iectorial De0voltarea Jesurselor Kmane 'DDB > 'D&)#

&

fiindc3 acestea ar putea sugera noi dileme cititorului care se a5teapt3 mai degrab3 la r3spunsuri# :n acest sens.entru Pacques Fouriquand. preci0ia este. iar cititorul are sen0a6ia c3 are de a face cu un subiect care /l implic3 personal 5i care /i poate sugera 5i modalit36i de reu5it3# 7stfel. ideea de titlu original. /n egal3 m3sur3 pentru 7gn s 5i Fouriquand. c3 un titlu vag nu este un titlu bun# 7stfel.7el.7el. o cerin63 de ba03 pentru un titlu bun# Eei doi speciali5ti ai scriiturii jurnalistice sus6in. este vag 5i nu /i ofer3 cititorului nici un detaliu# $l nu poate fi /n6eles dec8t dac3 cititorul este deja la curent cu situa6ia la care aceast3 interoga6ie trimite# . titlurile trebuie s3 respecte o serie de criterii de calitate care s3 asigure v8n0area 0iarului# 7stfel. &&#D&#'D&'1# De asemenea.vu. un titlu ca cel men6ionat mai sus. cititorii /ncep prin a r3sfoi 0iarul 5i a elimina /n trei minute .Fouriquand &??B: &D)1# Lmportan6a titlului este cu at8t mai mare cu c8t. folosirea de cuvinte cu impact puternic. trebuie s3 foloseasc3 un limbaj simplu. /n condi6iile /n care conflictul pe legea s3n3t36ii dintre pre5edintele -raian S3sescu 5i Jaed 7rafat a fost extrem de mediati0at 5i /n care afirma6ia pre5edintelui 2Kn fleac. geografia### Eu c8t cititorul se va sim6i mai implicat. i!am ciuruitR4 & a f3cut de nenum3rate ori p8n3 /n pre0ent subiectul unor articole de pres3 sau a devenit un cli5eu pentru foarte mul6i cititori# 7t8t Cves 7gn s c8t 5i Pacques Fouriquand nu sunt adep6ii titlurilor interogative. mai precis a titlurilor principale de pe prima pagin3 a unui cotidian. accesoriul cel de toate 0ilele4 sau 2Miul lui Iile E3m3taru va fi eliberat4 nu pot s3 2atrag34 dec8t prin banalitatea lor 5i prin efectul de dé!.de exemplu. dup3 cum sublinia03 Fouriquand. va fi clar pentru un public mult mai larg. /ntr!un articol intitulat 2Ntude de la presse O travers ses gros titres4. consider8nd c3: le "ros titre est le meilleur révélateur du st#le et des tendances d$un quotidien% pour deux raisons au moins& '( de la masse quotidienne des nouvelles et opinions il extrait celle que la rédaction% pour des raisons politiques ou commerciales% peu importe% estime la plus importante) *( la nouvelle ou l$idée ainsi mise en exer"ue est présentée dans la forme !u"ée la plus accessi+le au pu+lic particulier du !ournal .ensi+il . l!a ciuruitR4 .7gn s 'D&&: &)&1# De exemplu. c%iar dac3 autorii articolelor vor s3 sugere0e cititorului problema esen6ial3 asupra c3rei se concentrea03# :n opinia noastr3. 2.B: &&+1# Itudiile recente consacrate scriiturii jurnalistice consacr3 spa6ii ample anali0ei titlului 5i a rolului s3u /n economia unui articol# . el va fi foarte motivat s3 citeasc3 articolul propus# De asemenea.7el. care nu aduc nimic special scriiturii 5i care nu pot crea dec8t o sen0a6ie de banalitate sau de repeti6ie fastidioas3# -itluri precum 2Eomputerul. pentru Cves 7gn s. adaptat situa6iei particulare tratate /n articol 5i folosit doar o dat3# $i resping astfel titlurile 2prVt!O!porter4. 2le titre est O l’intersection de deux impératifs souvent contradictoires: produire un signal grap%ique clairement repérable et donner du sens4 . care nu au cuno5tin6e de electronic3 sau de limba engle03# :n sc%imb. o prim3 calitate a titlului const3 /n a fi clar. &&#D&#'D&'1. pe de alt3 parte pentru c3 adresarea direct3. &&#D&#'D&'1 nu este dec8t un titlu prefabricat# ' .'.rofit 'DQ sau 5pag3 +DQT4. de asemenea. cu at8t /i va cre5te dorin6a de a citi4 . ar fi preferabil un titlu interogativ care con6ine 5i promisiunea unui r3spuns clar la /ntrebarea pe care o con6ine: 2U3 /ngro0e5te g8ndul de a v3 /ncepe 0iua la *#)DT 7fl3 ce afaceri5ti de succes se tre0esc devreme /n fiecare 0iR4 . &&#D&#'D&'1 pierd /n claritate.lecarea lui 7rafat# Kn fleac.rin urmare. pe de o parte pentru c3 exist3 certitudinea unui r3spuns /n corpul articolului. le scénario d’une guerre possible4 .7el. dar ermetice pentru cititorii cu o preg3tire medie sau redus3. 2Lran. titluri precum 2. a unor verbe /n titlu1# $l consider3.rofit 'DQ sau 5pag3 +DQT4 sau 2Eui folose5te execu6ia lui 7rafatT4 ./n medie1 mai mult de @DQ din con6inutul s3u# :n aceste condi6ii. implicit /n titlu . /n ciuda ironiei con6inute 5i a caracterului intertextual. &&#D&#'D&'1 vor fi foarte accesibile speciali5tilor /n L.7gn s 'D&&: &)D1# Pacques Fouriquand insist3 la r/ndul s3u pe necesitatea clarit36ii titlului# . Fouriquand sus6ine ideea dinamismului /n scriitura jurnalistic3. . titluri precum 2Lenovo lansea03 primul smartp%one cu procesor Lntel4 sau 2Iticla Aorilla Alass ' las3 utili0atorii s3 arunce gadgeturile de perete f3r3 s3 se sparg34 . de asemenea.7el. &&#D&#'D&'1# Kn astfel de titlu poate s3 fie mai atractiv pentru cititor. un titlu ca 2. d3 impresia c3 autorul se adresea03 fiec3rui cititor /n parte. actualitatea. folosindu!se persoana a doua singular.5i amatorilor de produse electronice de ultim3 or3. imediat compre. s3 evite siglele neu0uale 5i cuvintele dificile sau polisemice# Cves 7gn s sus6ine c3 2diversele componente ale legii de proximitate trebuie puse la treab3 din plin: instinctele de ba03.LFel.B.entru aceasta. Cal(t)*(le t(tl&l&( +&$nal(st( :nc3 din &?.E%arlot &?. Fonica E%arlot sublinia importan6a capital3 a titlurilor de pres3.

punctul de plecare al discu6iilor noastre este afirma6ia lui .LFel. pour en indiquer le contenu global et pour alléc%er le public visé \'# La r8ndul s3u.% non seulement ils conduisent . trebuie s3 figure0e 5i o aten6ie particular3 acordat3 registrelor de limb3 folosite. Aenette consider3 c3 cele trei func6ii esen6iale ale titlului sunt func6ia de desemnare sau de identificare. répond Souygues O Mree4 . edi6ia electronic3 a cotidianului Adevărul con6ine titluri de tipul 2$leva de0br3cat3 a lui Fa03re.7el.. uneori concesiile f3cute acestuia 5i folosirea unui registru argotic sau a unui stil mai pu6in elegant afectea03 calitatea titlului jurnalistic# De exemplu.ete va condensa o pro+lematică sau va 2revela3 fructul investi"a7iilor . un %aut fonctionnaire évincé pour motifs politiques4 . &&#D&#'D&&1. element strategic /n definirea con6inutului 5i a modului /n care informa6ia este abordat3# ) . Citatul este potrivit pentru un interviu% !ocul de cuvinte unui 2+ilet3 umoristic. de5i ele r3m8n totu5i limitate ca num3r. Aenette remarc3 faptul c3 toate aceste func6ii sunt integrate de Leo <# <oe= /n defini6ia titlului: Y ensemble de signes linguistiques Z###[ qui peuvent figurer en tVte d’un texte pour le désigner. titlul trebuie s3 fie adaptat genului jurnalistic: /itlul +un dă tonul articolului% tre+uie a0adar să se adapte1e stilului 0i "enului.Eercet3rile pe care le!am f3cut p8n3 /n pre0ent pe corpusul preci0at ne!au permis s3 identific3m o proliferare.soi seul% un texte qui est livré au re"ard des lecteurs 456 comme tenant le r<le principal sur la sc=ne de l’information . 2Xu’est!ce qu’il ne va plus O la Eomédie MrançaiseT4 . unul dintre primele elemente care va marca o coresponden63 sau o ruptur3 /ntre cele dou3 instan6e# :n acela5i timp. care constau /n: a identifica opera" a desemna con7inutul" a pune opera n valoare# :n Seuils. T(tl&l -( . 2Delon donne le bourdonR4 .7gn s 'D&&: &)&1# E8teva titluri din edi6ia electronic3 a cotidianului Le Monde sunt ilustrative /n acest sens: 2Won. &&#D&#'D&&1# . un prag care nu separ3 ci. vous n’Vtes pas des pigeons. sintagmele 2statut autonom4 5i 2text /n sine4 nu implic3 o disociere /ntre titlul!text 5i textul articolului# -itlul nu trebuie perceput ca o entitate exterioar3 textului . luat3 pe o sum3 incredibil3 de 7ntena &R4 sau 2Itelian Hgic3 5i!a l3sat iubita /n fundul gol /n direct la -U!Moto4 . Un titlu 2informativ3 convine unor articole tip 2filet3% unor sinte1e etc.anique 3.LFel. esen6ial3 /n economia sa.LFel. ci ca o parte integrant3 a acestuia.l’article :fonction 2 "uide 3. E%arles Arivel sinteti0ea03 func6iile titlului. asigur3 leg3tura /ntre extratext.E%araudeau &?@): &D'1# 7dopt3m punctul de vedere al lui E%araudeau referitor la func6iile 5i la statutul titlului ca text autonom" din punctul nostru de vedere. titlul umple par6ial un vid resim6it de cititor /nainte de lectur3 5i anun63 posibile piste de lectur3# :n 8roduction de l’intér9t romanesque. Le titre acquiert donc un statut autonome) il devient un texte . dup3 cum am putut observa. &&#D&#'D&&1 > titlul parafra0ea03 titulatura unei emisiuni de succes la J-SM.atric= E%araudeau referitoare la statul 5i func6iile titlului /n comunicare: les titres% dans l’information% sont d’une importance capitale) car non seulement ils annoncent la nouvelle :fonction 2 épip.teoria lui Lugrin o demonstrea031. func6ia descriptivă 5i func6ia de seducere# :n ceea ce prive5te func6iile titlurilor de pres3. titlul se impune ca un 2prag4 /ntre universul extratextual 5i universul textual. care comunic3 spectatorilor cum s3 evite s3 fie /n5ela6i de diverse firme /n diverse situa6ii. &&#D&#'D&'1. 2devierile4 de la o exprimare elegant3 fiind acceptate numai /n situa6ia /n care jurnalistul dore5te s3 reproduc3 modul de exprimare al unuia dintre actorii evoca6i /n articol sau s3 ob6in3 un efect stilistic special# :n vi0iunea lui Cves 7gn s. titluri care sunt /n de0acord cu standardele profesionale ale cotidianului# . a titlurilor care con6in elemente de jargon sau de argou# We referim aici strict la exemple /nt8lnite /n cotidianul Adevărul 5i care d3unea03 imaginii de ansamblu a 0iarului 5i calit36ii scriturii jurnalistice# Din dorin6a de a atrage 5i un public mai pu6in instruit.% mais encore ils résument% ils condensent% voire ils fi"ent la nouvelle au point de devenir l’essentiel de l’information. 2Cannic= Slanc.LFel.&n *((le sale 7nali0ele precedente ne!au permis s3 subliniem faptul c3 titlul este unul dintre primele puncte de contact /ntre ori0ontul de a5teptare al cititorului 5i cel al autorului unui articol.rin urmare. printre calit36ile unui bun titlu jurnalistic. &&#D&#'D&&1. Un titlu de reporta! tre+uie să te facă să ve1i 456) cel al unei anc. din contr3. text. autor 5i cititor# :n acela5i timp.

/n variantele electronice ale 0iarelor.e$) esen*(al&l %(nt$-o /$(0($e Itructura titlurilor 5i modul /n care sunt plasate /n pagin3 permit cititorului s3 parcurg3 rapid con6inutul 0iarului 5i s3!5i fac3 o idee desprea tematica articolelor# Uorbim aici despre acea func6ie de re0umare. ne vom opri asupra clasific3rii lui Cves 7gn s: 2aga634 privirea. &&#D&#'D&'1.7gn s 'D&&: &)D1# .B1# 7stfel. ocup8nd /ntreaga man5et3 a primei pagini. &*#D&#'D&'1 con6ine. de rom8ni s!au aflat pe vasul e5uat /n Fediteran34 ! titrea03 Adevărul . „Agaţă” privirea Cves 7gn s consider3 c3 aceast3 func6ie trebuie s3 permit3 titlului s3 re6in3 aten6ia cititorului. &'#D&#'D&'1..7el. la r8ndul lor. cuvintele!c%eie 5i formularea titlului sunt elementele!c%eie care vor predomina /n alegerea articolelor# -e%nicile de 2ag36are4 sunt multiple# . nici ministru nu era4 . rimelor. &&#D&#'D&'1.?1# . asonan6elor1.LFel. esen6iale /n captarea aten6iei# :n opinia noastr3. mul6i jurnali5ti mi08nd pe sen0a6ie pentru a!5i impresiona cititorii: 2*')D de oameni au v30ut moarteaR F7$: +. t%e top of t%e complete macrostructure of t%e text is formulated in t%e lead. and t%e initial sentences of paragrap%s of t%e text express a still lo`er level of macrostructure4 )# * . care /nglobea03 caracteristicile func6iei de desemnare.B1# Itabilirea 5i men6inerea contactului cu cititorul prin intermediul func6iei fatice este un element de ba03 /n acest sens# $xclama6ia. /i vor da cititorului sen0a6ia de implicare. /n urma public3rii raportului Itandard_. la paradox etc#1 . &&#D&#'D&'1. de condensare a informa6iei. un titlu precum 2YKne c%ance sur trois\ d’Vtre de nouveau dégradé4 . 2Itresul ne face s3 scr85nim din din6i noaptea4 . 2. descriptive 5i de seduc6ie# Eonsider3m de asemenea. va fi imediat remarcat de cititori grafismul titlurilor principale.7el.:n ceea ce prive5te func6iile titlului. domin8nd tribunele deasupra plierii sau av8nd un fundal color de multe ori extrem de vi0ibil# Euvintele!c%eie sunt.Seno/t 'D&D: . 2Eui folose5te execu6ia lui 7rafatT4 . c3 ea este ec%ivalentul func6iei tematice a titlului.7el. pe de o parte datorit3 pre0en6ei interoga6iei. pe de alta datorit3 cuvintelor!c%eie care anun63 subiecte de interes major pentru un public!6int3 foarte numeros. &*#D&#'D&'1 /n leg3tur3 cu naufragiul vasului de croa0ier3 italian Eosta Eoncordia# . &)#D&#'D&'1# 7!l interpela pe destinatar este. c8t 5i prin formulare# 7stfel. de fiabilitatea informa6iilor oferite de unele dintre sursele controversate de pe Lnternet. ^i=ipedia# Seno/t Arevisse consider3 c3 func6ia referen6ial3 poate juca un rol important /n atragerea lectorului . definit3 de -#7# Uan Dij=: 2t%e %ig%est or most important topic is expressed in t%e %eadline.7el. de exemplu: Secali convins c3 va fi 2c%emat la joac34 de procurori: 2Wici teren n!a fost. /n care diferen6ele grafice se estompea03. la r/ndul ei. te%nic3 ce 6ine de identificare 5i creea03.de exemplu recurgerea la jocuri de cuvinte.eut!on faire confiance O ^i=ipédiaT4 . inclu08ndu!l /n enun6. a sensurilor cuvintelor . structurea03 pagina. a unei pagini interioare. cititorii recunosc8ndu!5i de multe ori propriile experien6e sau a5tept3ri /n situa6iile descrise# Ldentificarea emo6ional3 este 5i ea o te%nic3 de multe ori infailibil3.oor’s 5i a 5ocului politic 5i financiar provocat de aceast3 retrogradare. &*#D&#'D&'1. at8t prin forma sa grafic3. se poate recurge la un citat!5oc din partea unei persoane publice.@!.rima dintre aceste te%nici const3 /n a!l impresiona pe cititor .#.. 2] quand la fin du masculin l’emportant sur le fémininT4 . ierar%i0ea03 informa6iile .Arevisse 'D&D: . scrise de obicei cu caractere mult mai mari 5i mai /ngro5ate dec/t cele de mai mic3 importan63. Seno/t Arevisse men6ionea03 5i exploatarea mu0icalit36ii cuvintelor . un efect de participarea destinatarilor la evenimentul pre0entat: 2-elomerii din 7DW ne dau speran63 de via634 . &*#D&#'D&'1. de asemenea o te%nic3 de 2ag36are4 curent3# La fel 5i a i se adresa cititorului. favori0ea03 alegerea.7el. st8rne5te dorin6a de lectur3. interesat de complexitatea competi6iei masculin!feminin 5i de evolu6ia ei /n societatea contemporan3.LFel.7el.rofit 'DQ sau 5pag3 +DQT4 . /n contextul pierderii triplului 777 de c3tre Mran6a.rintre te%nicile care permit unui titlu s3 re6in3 aten6ia. care /i va permite cititorului s3 identifice rapid subiectele /n acord cu propriile sale centre de interes 5i va influen6a 5i alegerea articolelor care vor fi citite# De exemplu.LFel. de participare sau vor crea un efect de insisten63 asupra importan6ei subiectului abordat# 7stfel: 2.de exemplu folosirea alitera6iilor. O.Arevisse 'D&D: .'. ofer3 esen6ialul dintr!o privire. o amenin6are concret3 a unei posibile noi retrograd3ri 5i o continuitate a procesului de destabili0are politic3 /n Mran6a# 7cest tip de titlu demonstrea03 c3 2a oferi esen6ialul dintr!o privire4 este o func6ie complex3. sunt titluri care nu vor trece neobservate. interoga6ia vor stabili rapid contactul.

o$7a*(a Cves 7gn s insist3 asupra ideii c3 titlurile structurea03 unitatea unei pagini. care se vor sim6i amenin6a6i 5i probabil se vor orienta spre aceste articole pentru a!5i verifica ipote0ele de lectur3 sau pentru a completa pu00le!ul informativ# . adaptat3 la nivelul publicului!6int3 c3ruia cele dou3 cotidiene i se adresea03. fie sfaturi practice.. f3r3 a neglija dimensiunea intercultural3# + . precum 5i o stare de tensiune. el consider3 c3: tipul 0i dimensiunea caracterelor% suprafa7a aproximativă ocupată de nivelurile de titluri pe pa"ină sunt elemente ma!ore ale ierar. de disconfort /n r8ndul cititorilor. St$& t&$ea1) /a2(na -( (e$a$6(1ea1) (n.iei articolelor% a0adar a informa7iei pe care o con7in.. St4$ne-te %o$(n*a %e le t&$) .entru Cves 7gn s aceasta este 2principala func6ie a titlului: s3 /i tre0easc3 cititorului curio0itatea. ?n "eneral% titlul cel mai vi1i+il este cel pe care dore0te redac7ia să@l pună n valoare.. dorin6a de a 5ti mai mult4 . /n acela5i timp politician. pe %8rtie sau electronice. de la 777 la 77b4" 2Jetrogradarea 63rilor din 0ona euroT Ue0i fricile. De pe prima pa"ină% nt>i de toate% al cărei rol este să transmită informa7iile principale% adesea numai prin titluri. c3 un titlu poate limpe0i sau strivi textul. prin forma sa. &*#D&#'D&'1 con6ine o serie de elemente care pot seduce un anumit tip de public: imaginea unui personaj controversat.. Invers% se diminuea1ă impactul unei informa7ii printr@un titlu mărunt . esen6ial /n promovarea produsului mediatic# De exemplu. /ntreprin03tor. evadarea din cotidian" o experien63!limit3 5i detaliile veridice pre0entate de /nsu5i eroul acestei experien6e" ideea reu5itei 5i a unor noi provoc3ri posibile# . con6in o serie de cuvinte!c%eie care vor crea imaginea complexit36ii cri0ei cu care este confruntat3 0ona euro. rapid3 de la un centru de interes la altul. /n ciuda diversit36ii informa6iilor propuse# :n ambele edi6ii. reali0area scopului urm3rit# De asemenea. fie promisiunea unui divertisment de calitate etc# H multitudine de mecanisme subtile de atragere spre text se completea03 /n spa6iul complex al titlului!text# De asemenea.3. de condensare a informa6iei influen6ea03 /n mod direct cea de a treia func6ie discutat3: favori0area alegerii# Ealitatea titlului. f3r3 a p3rea prea /nc3rcate 5i f3r3 a obosi cititorul# :n raport cu acestea.. imagini 5i texte se aglomerea03 f3r3 a da /ns3 impresia de de0ordine.7gn s 'D&&: &)D1# Dac3 ne raport3m la dou3 pagini ale cotidienelor Le Monde 5i Adevărul.7el. adecvarea la subiectul tratat 5i la realit36ile momentului. titlul se dovede5te 5i un important instrument de mar=eting. un titlu ca 2Jadu Fa03re abandonat /n jungla din <onduras: cea mai crunt3 expedi6ie din via6a meaR4 . a riscului ad8ncirii acestei cri0e /n urma retrograd3rii unora dintre statele din aceast3 0on3. grupajul de articole care se reg3sesc la rubrica 2Farea cri03 /n timp real4 din edi6ia electronic3 a cotidianului Adevărul din &*#D&#'D&': 2Eri0a euro /ntr!o fa03 periculoas3: aona euro lovit3 din plinR Ue0i consecin6ele retrograd3rilor /n mas34" 2Mran6a a fost retrogradat3 de I_. procesul subtil de manipulare a lectorului 5i de orientare a procesului de lectur3 /nc3 din titlu influen6ea03 alegerea# Ipre exemplu.7gn s 'D&&: &)D1# Ie intersectea03 aici capacitatea de seduc6ie 5i de manipulare a titlului 5i capacitatea sa de a veni /n /nt8mpinarea ori0ontului de a5teptare al cititorului# $l con6ine /n acela5i timp o provocare 5i o promisiune pe care le va actuali0a textul articolului# 7cestea pot vi0a fie o sc%imbare de imagine sau de atitudine. propriile preferin6e ale cititorului sunt doar c8teva dintre elementele care favori0ea03 alegerea articolelor# De asemenea. om de afaceri 5i aventurier" tenta6ia exoticului 5i a aventurii. prin actuali0area acestei func6ii 5i prin coroborarea ei cu toate celelalte. scenariile 5i ripostele K$4" 2Jeuters: I_.aginile sunt /nc3rcate. impresia de ansamblu este /ns3 aceea de dinamism 5i de varietate# Iegmentarea informa6iei prin intermediul intertitlurilor asigur3 o trecere u5oar3. cu o treapt3..5. /n cadrul articolelor# Lmpresia degajat3 este aceea a unei preocup3ri constante pentru calitatea informa6iei. paginile `eb ale celor dou3 cotidiene sunt mult mai /nc3rcate 5i mai obositoare. ar putea retrograda ast30i ratingul unor 63ri din 0ona euro4. fie re0olvarea sau de0baterea unei probleme de interes general. Fa0o$(1ea1) ale2e$ea Munc6ia de re0umare. c3 poate servi sau deservi. remarc3m un raport ec%ilibrat /ntre articolele de prim!plan 5i de plan secundar# .

putem s3 remarc3m aten6ia acordat3 diversit36ii informa6iei 5i /ncercare de a pre0enta c8t mai precis. prin titlu. mai clar 5i mai compact. /n reflectarea calit36ii textului pe care /l anun63.3. Con l&1(e 7ceast3 scurt3 anali03 a func6iilor titlului ne!a permis s3 surprindem rolul strategic al acestuia /n condensarea tematicii. . care con6ine o promisiune ce urmea03 a fi /ndeplinit3 5i incit3 la lectur3# Eompar8nd paginile celor dou3 cotidiene anali0ate. precum 5i /n procesul de seducere 5i de fideli0are a lectorului# -itlul este o punte ce creea03 o leg3tur3 /ntre publicul!6int3 5i text. /n timp ce Le Monde pare s3 acorde o pondere egal3 subiectelor de interes na6ional 5i interna6ional# NOTE . informa6ii de maxim interes. care s3 2v8nd34 cele dou3 cotidiene# Adevărul este mai orientat spre subiecte de interes na6ional.

8roduction de l’intér9t romanesque. . Lași. &?B).'DD': @D1: 2ansamblu de semne lingvistice Z###[ care pot s3 figure0e la /nceputul unui text pentru a!l desemna.Bdnumd&Bd&d)?'??@# Zultima consultare: * octombrie 'D&&[# $ngel.oints# $ssais \# Arevisse.atric=. Aérard. a!i indica con6inutul global 5i pentru a seduce publicul vi0at4# -#7# van Dij=. . L’écriture !ournalistique. unde s!a facut num3r3toarea paralel3 a voturilor de la turul LL al alegerilor pre0idențiale din anul 'DD?: 2$ un fleac. Eollection Y Les guides du Eentre de formation et de perfectionnement des journalistes \. apud Aérard Aenette . Leo <#. actualul președinte al Jom8niei.DL. Pacques. Dulcie. . Sruxelles.aris# Aenette. Seuils. KJL: %ttp:99`jfms#ncl#ac#u=9engel^P#%tm# Muret.& ' ) -raian Sasescu. nc&. 'D&&. Elaude. &?. 'DD'. Elassiques <ac%ette# E%arlot. a declarat. F#. De Soec=# Arivel. Structures of neAs in t. La <aye!. %ttp:99`jfms#ncl#ac#u=9engel^P#%tm BIBLIOGRAFIE 7gn s. Bcritures !ournalistiques.resses Kniversitaires de Mrance. i!am ciuruitR4# <oe=. &Be année. collection YXue sais!jeT\. Zonline[ KJL: %ttp:99```#persee#fr9`eb9revues9%ome9prescript9article9rfspdDD)+!'?+Dd&?. Fouton. Fonica.B#)?'??@. Nditions du Eentre de formation et de perfectionnement des journalistes. . Cves.aris# Fouriquand. pp# &&+!&&@# DHL: &D#)*D.9rfsp#&?. 2Iyntaxe O la une: la structure des titres de journaux français et britanniques4. collection Y .e press. &??+. Introducere n !urnalism. apud $ngel. &?@). Ieuil. E%arles. Straté"ies rédactionnelles% Multimédia et !ournalisme narrative. La marque du titre.aris. colec6ia 2Fedia4# E%araudeau.aris.travers ses "ros titres # Ln: Cevue franDaise de science politique . .olirom. *e édition# . Lan"a"e et discours& éléments de sémiolin"uistique. 'D&D. Seno/t. 'D&&. Le titre pour donner envie de lire . $ditura .aris.B. . Btude de la presse . /nainte de a pleca de la sediul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful