ROMANUL MODERN OBIECTIV "ION

"

-roman realist-social obiectiv de Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura română, " on" !i primul roman obiectiv de anali"ă psi#olo$ică din pro"a românească, "%ădurea spân"ura&ilor"' " on" de Liviu Rebreanu, primul roman obiectiv din literatura română, a apărut (n anul 19)*, după o lun$ă perioadă de elaborare, a!a cum (nsu!i autorul men&ionea"ă (n +inalul operei, (ntre martie 191,-iulie 19)*' -pari&ia romanului a stârnit un adevărat entu"iasm (n epocă, mai ales că nimic din crea&ia nuvelistică de până atunci nu anun&a această evolu&ie spectaculoasă. "/imic din ce a publicat (nainte nu ne putea +ace să prevedem admirabila de"voltare a unui scriitor, care a (nceput !i a continuat vreo "ece ani, nu numai +ără strălucire dar !i +ără indica&ii de viitor", nota Eugen Lovinescu' 0riticul prime!te romanul " on" ca pe o i"bândă a literaturii române, iar satis+ac&ia sa este consemnată (n studiul "0rea&ia obiectivă' Liviu Rebreanu. on"' %entru ini&iatorul modernismului românesc, a1 cărui principiu de ba"ă era "sincronismul" literaturii române cu cea europeană, romanul " on" este cel care "re"olvă o problemă !i curmă o controversă"' -ceastă a+irma&ie a ui Lovinescu se re+eră a +aptul că apari&ia primului roman obiectiv direc&ionea"ă literatura română ccătre valoare europeană !i stin$e polemica pe care criticul o avea cu sămănători!tii epocii' Geneza romanului: Liviu Rebreanu mărturise!te că (n lun$a sa trudă de crea&ie, (n cei 2 ani (n care a lucrat la roman, un rol important la avut, pe de o parte "impresia afectivă” , emo&ia, iar pe de altă parte, acumularea de material documentar. 3 scenă văzutăde scriitor pe colinele dimpre4urul satului -a impresionat (n mod deosebit !i a constituit punctul de plecare al romanului " on"' -+lat a vânătoare, Rebreanu a observat "'''un &ăran (mbrăcat (n #aine de sărbătoare", care s-a aplecat, deodată "!i-a sărutat pământul' L-a sărutat ca pe-o ibovnică' 5cena m-a uimit !i mi s-a (ntipărit (n minte, dar +ără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă ciudă&enie"' 3 altă (ntâmplare relatată de sora sa, Livia, i-a re&inut aten&ia. o +ată (nstărită, rămasă (nsărcinată cu un tânăr sărac, a +ost bătută cumplit de tatăl ei pentru că trebuia să se (nrudească acum cu un sărăntoc, "care nu iubea pământul !i nici nu !tia să-1 muncească' 6n eveniment care l-a marcat (n mod deosebit a +ost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tânăr &ăran vrednic, muncitor, pe nume on 7oldi4ar ai 8laneta!ului, care nu avea pământ !i pronun&a acest cuvânt cu "atâta sete, cu atâta lăcomie !i pasiune, parc-ar +i +ost vorba despre o +iin&ă vie !i adorată'''" 3 altă sursă o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat (n 4urul ui mentalită&ile !i obiceiurile &ăranilor, via&a lor di+icilă !i comple9ă din cau"a ocupa&iei mperiului -ustro-6n$ar' %rima variantă a romanului " on" a +ost o sc#i&ă scrisă de Rebreanu (n 19*8, care purta titlul "Ru!inea", subiect reluat (ntr-o nuvelă, ":estrea", (n care conturea"ă portretul lui on !i sc#i&ea"ă (ntâlnirea dintre +lăcău !i leana (-na din roman)' Structura şi compoziţia romanului: I. Roman social şi realist: ; obiceiuri şi tradiţii populare, evenimente importante din viaţa omului(#ora, s+in&irea #ramului bisericii, na!terea, nunta, moartea). "< on= este opera unui poet epic, care cântă cu solemnitate condi&iile $enerale ale vie&ii. na!terea, nunta, moartea" (8'0ălinescu)> • instituţiile de stat: !coala, biserica, 4udecătoria, notariatul> ; familia, ca institu&ie socială. +amilia (nvă&ătorului ?erdelea, +amilia 8laneta!ulu(, +amilia 7ulbuc, +amilia @asile 7aciu etc> ; destine umane individuale: on, -na, 8eor$e 7ulbuc, Aitu ?erdelea etc> II. Roman modern şi obiectiv - inter+eren&a +ormelor literare tradi&ionale cu cele moderne. ; +ormula realistă prin ilustrarea vie&ii &ărăne!ti din -rdeal, (n primele decenii ale secolului al BB-lea, o adevărată "crea&ie de oameni !i de via&ă" (articolul "0red", 19)4)> ; obiectivarea romanului românesc. "pornind de la acela!i material &ărănesc, < on= repre"intă o revolu&ie !i +a&ă de lirismul sămănătorist sau de atitudinea poporanistă !i +a&ă de eticismul ardelean, constituind o dată istorică în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice". (C'Lovinescu)'

romanul este structurat riguros. a!adar. 8eor$e 7ulbuc' 0a (n orice roman. din care se desprinde "un drum alb mai sus de -rmadia [. "Fe tropotele 4ucătorilor se #urducă pământul' :ecile de perec#i bat some!ana cu atâta pasiune. -na.."M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana 1". care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" (8'0ălinescu)> Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intui&ia ritmului etern al e9isten&ei satului" (/'Danolescu)> . al trăirilor interioare din su+letul !i con!tiin&a persona4elor' $ema: Romanul " on" este o mono$ra+ie a realită&ilor satului ardelean de la (nceputul secolului al BB-lea. (n scena licita&iei la care se vindeau mobilele (nvă&ătorului.tehnica romanului este circulară. prin lăuta &i$anilor care compun ima$inea unui ritm impetuos. la care se a4un$e prin "!oseaua ce vine de la 0ârlibaba. ba"ată pe relatarea evenimentelor (n ordinea derulării lor. mărturisea Liviu Rebreanu.. loan 7elciu$.. (ntovără!ind 5ome!ul" până la 0lu4.opera este monumentală. ci !i (n des+ă!urarea ac&iunii.]. se a!a"ă (n straturi $roase pe +e&ele bră"date de sudoare. (n " on" e9istă mai multe planuri de acţiunecare se întrepătrund şi se determină reciproc!i la care participă numeroase persona&e.văduva lui Da9im 3prea' /u lipsesc nici +runta!ii satului. iar colbul de pe 4os se (nvâltore!te. deoarece (ncepe cu descrierea drumului spre satul %ripas !i cu ima$inea satului venit la #oră !i se termină cu ima$inea satului adunat la sărbătoarea #ramului noii biserici !i descrierea drumului dinspre satul %ripas> . (n satul %ripas. . (n curtea Aodosiei. social. +iind un roman realist. de!i nu o iube!te. de unde reiese obiectivitatea acestuia +a&ă de evenimente !i persona4e' %erspectiva temporală este cronologică. apoi cote!te brusc pe sub Râpile Fracului. "?ora". @asile 7aciu. este repre"entativ pentru colectivitatea umană din care +ace parte prin mentalitatea clasei &ărăne!ti !i a vremurilor căreia (i apar&ine' %onstrucţia subiectului: Incipitul. (nvă&ătorul ?erdelea cu +amilia lui. care poveste!te (ntâmplările. Aitu. +iica (nvă&ătorului ?erdelea (l va lua pe %intea nu din dra$oste. utili"ând sonda4ul psi#olo$ic (n construirea persona4elor. "/unta". obiectiv !i modern' Liviu Rebreanu este prin e9celen&ă un narator omniscient. puternic individualizate!i solid construite Acţiunea romanului: ncepe cu fi'area timpului şi a spaţiului(n care vor avea loc evenimentele.Rebreanu construie!te două planuri de acţiune care se întrepătrund: pe de o parte destinul lui on. ci pentru că nu cere "estre' %ersona4ul central al căr&ii. prin absen&a mărcilor +ormale ale naratorului. iar cea spa&ială re+lectă un spaţiu real. Elorica se va mărita cu 8eor$e pentru că are pământ. mai de$rabă decât romanul.posedă. acela al satului %ripas !i unulimaginar înc#is. iar Laura. te#nicile compo"i&ionale sunt moderne. :a#aria ?erdelea. preotul oan 7elciu$ !i "bocotanii" care cinstesc cu pre"en&a lor sărbătoarea' ?ora este o pagină etnografică memorabilăprin 4ocul tradi&ional. "te (ntâmpină [. "/a!terea" etc)' Romanul " on" răspunde cerin&ei modernismului lovinescian. ca să dea bu"na (n %ripasul pitit (ntr-o scrântitură de coline"' La intrarea (n sat. "poate mai mare ca natura" (C'Lovinescu)> "< on= este epopeea. precum !i via&a tensionată !i neca"urile celorlalte persona4e. (n două păr&i cu titluri su$estive ("8lasul pământului" !i "8lasul iubirii"). că potcoavele +lăcăilor scapără scântei. poalele +etelor se bolbocesc. l constituie descriereadrumului spre satul %ripas. su$erând destinul tra$ic al lui on !i al -nei. +apt ce 4usti+ică ac&iunile persona4elor' 5olu&ia lui Rebreanu este aceea că on se va căsători cu o +ată bo$ată. vi$oarea +lăcăilor !i candoarea +etelor. (ntrucât amestecul eului (n operă ar diminua veridicitatea subiectului' . on al 8laneta!ului. (ntr-o lume (n care statutul social al omului este stabilit (n +unc&ie de pământul pe care. ilustrând con+lictul $enerat de lupta apri$ă pentru avere. când to&i locuitorii se a+lă aduna&i ia #ora tradi&ională. evenimentele la persoana a III a! "odalitatea narativă se remarcă. iar pe de altă parte via&a satului ardelenesc> . luminate de oboseală !i de mul&umire"' .. (ntr-o "i de duminică. capitolele au titluri-sinte"ă ("(nceputul". de sincroni"are a literaturii române cu literatura europ sincronismului) prin +aptul că are caracter obiectiv.] ocruce strâmbă pe care e răsti$nit un ?ristos cu +a&a spălată de ploi !i cu o cununi&ă de +lori ve!tede a$ă&ată de picioare"' ma$inea este reluată simbolic nu numai (n +inalul romanului.

se (nsurase tot pentru avere cu mama -nei. on dobânde!te situa&ie socială. a!a că el (i +ace curte acesteia. on se poartă violent cu -na. +amilia (nvă&ătorului ?erdelea are neca"urile sale' ?erdelea (!i "idise casa pe lotul ce apar&inea bisericii. acoperit. dar +iind #arnic sporise averea !i se $ândea să-i asi$ure +etei o "estre atunci când se va mărita' on. rămas văduv (ncă din primul an. care (nseamnă pentru el numai $aran&ia posesiei de pământ' n celălalt plan narativ. +lăcău #arnic !i mândru. risipise "estrea :enobiei. apoi se (ntinde iar dreaptă ca o pan$lică cenu!ie (n amur$ul răcoros' [. tatăl -nei. parcă nimic nu s-ar +i sc#imbat' 0â&iva oameni s-au stins. să-!i mani+este modul de a $ândi !i de a se e9prima' Limba&ul artistic: -l ui Liviu Rebreanu se individuali"ea"ă prin respectul pentru adevăr. apoi se (ndoaie. strălucitor. o necinste!te pe -na !i (l obli$ă ast+el pe @asile 7aciu să i-o dea de nevastă (mpreună cu o parte din pământuri. dar -na are pământ.. domină mentalitatea că oamenii sunt respecta&i dacă au oarecare a$oniseală. are o personalitate puternică. nu" (8'0ălinescu)' 7ătută de tată !i de so&. prin +apte. +iind omorât de 8eor$e 7ulbuc. al&ii le-au luat locul' G'''H Frumul trece prin Iidovi+a. o "estre !i o producătoare de copii' 3dată cri"a erotică trecută. "%ripasul de-abia (!i mai arăta câteva case' Foar turnul bisericii noi. spunându-i "sărăntoc"' -le9andru 8laneta!u. se +ac mai totdeauna (n detrimentul preci"iei !i al mi!cării de via&ă [. (ntre c#ib"uin&ă rosturilor !i nec#ib"uin&a patimilor. părăsită de on. nu se poate mul&umi cu averea pe care o dobândise !i râvne!te la Elorica' 5+âr!itul lui on este năprasnic. tatăl lui on.Lui on (i place Elorica. demnitate umană !i satis+acerea propriului or$oliu' 3dată (nsurat. de unde reiese obiectivarea !i realismul romanului. precum !i prin preci"ia termenilor. cu (nvoirea preotului 7elciu$' Rela&iile (nvă&ătorului cu preotul se de$radea"ă cu timpul. se spân"ură' Elorica. concentrând tra$ica istorie a &ăranului ardelean din . decât a exprima exact. dar deosebită cu mult de a oricărei +emei. om vrednic al satului. prin situa&iile (n care eroii romanului se $ăsesc (n con+lict cu autorită&ile' 0ei mai a+ecta&i sunt intelectualii.. "(n societatea &ărănească. se căsătore!te cu 8eor$e !i se bucură de norocul pe care (l are. este cel mai respectat !i temut om din sat. -na. a!adar Rebreanu propune pentru s+âr!itul pătima!ului on o crimă pasională' Einalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea s+in&irii noii biserici. să-!i de"văluie +irea.prinde iubindu-se cu nevasta lui. a+irma că " on" este "un poem epic. să i"bucnească (n tensiuni dramatice. dispută patronată de preotul 7elciu$' 3b&inând avere. pe podul de lemn. !i pe urmă se pierde (n !oseaua cea mare !i +ără (nceput'''"' ntr-o altă perspectivă..] o capodoperă de măre&ie lini!tită"' %aracterizarea persona&ului: %ersona4ul realist on este unul de re+erin&ă (n literatura română. de!i (l iubea tot pe on' 0ăsătorit cu -na !i a!e"at la casa ui. de unde re"ultă sobrietatea stilului' 5tilul este anticalofil((mpotriva scrisului +rumos). +emeia repre"intă două bra&e de lucru. dar sărac. este un entu"iast' Liviu Rebreanu (!i asă persona4ele să ac&ione"e liber. cu aere de poet." 8eor$e 0ălinescu. ci pe interese economice. deoarece slu4ba!ii !i autorită&ile (năbu!ă cu orice prile4 con!tiin&a asupririi na&ionale care se mani+estă cu predilec&ie la această clasă socială' -vocatul @ictor 8ro+!oru militea"ă pentru emanciparea socială !i na&ională pe căi le$ale> pro+esorul 5pătaru este un e9tremist.. pe când Aitu ?erdelea. satul este ilustrat (n rela&iile cu re$imul administrativ !i politic austro-un$ar' Realită&ile social-concrete ale raporturilor dintre institu&ii !i oameni sunt pre"entate obiectiv de Rebreanu. care se ceartă cu on !i-1 +ace de râsul satului. via&a urmându-!i cursul +iresc. din cau"a +irii ui pătima!e.] 5atul a rămas (napoi acela!i. se (năl&a ca un cap biruitor' G'''H -poi !oseaua cote!te. e mult mai uşor a scrie frumos. acurate&ea !i conci"ia e9primării. descrie drumul care iese din satul %ripas. lipsit de ima$ini artistice. având o autoritate totală asupra (ntre$ii colectivită&i' n sat.]. on. este indi+erent cu +iul său. spre disperarea lui @asile 7aciu... de aceea ?erdelea se teme că ar putea pierde toată a$oniseala !i i-ar rămâne +amilia pe drumuri' %reotul 7elciu$. rămasă +ără spri4in moral. care. de peste 5ome!. care avusese avere când se măritase cu el !i acum nu mai aveau decât un petec de &arină' @asile 7aciu. [. cel pu&in (n opere de crea&ie. ceea ce +ace să se dea (n permanen&ă o luptă apri$ă pentru e9isten&ă' Festinele persona4elor sunt determinate de această mentalitate. de +aptul că +amiliile nu se (ntemeia"ă pe sentimente. de"orientată !i respinsă de to&i. (ntrucât cre"ul pro"atorului era că "strălucirile artistice. ea (ncetea"ă de a mai (nsemna ceva pentru +eminitate' 5oarta -nei e mai rea. +apt ce +ace ca rela&iile sociale să +ie tensionate (ntre "sărăntoci" !i "bocotani".

nevasta devenind o povară 4alnică !i incomodă' 0apitolul "/unta" (l surprinde pe on (ntre cele două $lasuri. duce +ără dubiu la destinul tra$ic al eroului' on este omorât de 8eor$e. iar +a&a "(i "âmbea cu o plăcere nes+âr!ită"' Cstt a doua ipostazăa lui on. dar sărac. (ntr-un $est de adorare. precum !i din relaţiile cu celelalte persona&e. iar Elorica rămâne sin$ură !i de ru!ineu satului' -st+el. la care este adunat tot satul. de la brutalitate. ca apoi. c#ipe!. obiect al muncii asupra căruia (!i e9ercită ener$ia. atitudinea lui on e rece. că"ând victimă acestor două patimi' %atima pentru pământ (l macină pentru că "pământul (i era dra$ ca oc#ii din cap"' Eiind dominat de dorin&a de a +i respectat (n sat. +ata văduvei lui Da9im 3prea'" Fe!i (i era dra$ă Elorica. FoamneJ'" Fupă ce planul (i reu!e!te datorită "inteli$en&ei ascu&ite. o viclenie procedurală !i. cinică. se simte biciuit. vi$oarea. celălalt $las ce mistuit su+letul lui on. care (i prinde pe cei doi (n +la$rant. (ncă de la (nceputul romanului. tulburând lini!tea unui cămin. vicleniei procedurale !i mai ales voin&ei imense"(Lovinescu). cu pământurile ei.primele decenii ale secolului al BB-lea' Fupă aprecierea lui Cu$en Lovinescu. i-a luat averea. mai (ntâi "ce-ar +i oare dacă a! lua pe Elorica !i am +u$i amândoi (n lume să scap de urâ&enia asta". de +apt. +inalul romanului ilustrând sărbătoarea s+in&irii noii biserici. pentru o muiere'''"' Arăirile lui on (n lupta dusă pentru a intra (n stăpânirea pământurilor lui @asile 7aciu sunt cele mai diverse. răspun"ător de via&a -nei !i a copilului lor. on este "seme& !i cu nasul (n vânt". (n slu4ba căruia pune o inteli$en&ă ascu&ită. cople!indu-1'" -ltă dată. un temperament controlat de instincte primare. " on este e9presia instinctului de stăpânire a pământului. violen&ă. lini!tea unei (ntre$i colectivită&i' Fupă dramele consumate. on s-a (nsurat. $ândurile !i atitudinile ui. ceea ce su$erea"ă +aptul că on este vinovat de propriul lui destin' @inovată este (nsă !i societatea care determină o opo"i&ie (ntre săraci !i bo$a&i prin natura rela&iilor dintre oameni' (nsu!indu-!i pământul pe căi necinstite. ci din viclenia instinctuală. #ărnicia !i priceperea' Fupă ce o lasă (nsărcinată pe -na. (n clipa imediat următoare. via&a satului (!i reia cursul normal. on (!i ur"e!te cu meticulo"itate !i pricepere planul seducerii -nei' -!adar. din +aptele. distantă. "cât pământ. setea pentru pământ este trăsătura dominantă a personalită&ii sale. spre deosebire de 8eor$e 0ălinescu ce consideră că "lăcomia lui de "estre e centrul lumii !i el cere cu inocen&ă s+aturi dovedind o in$ratitudine calmă''' /u din inteli$en&ă a ie!it ideea seducerii. o ca"uistică strânsă. (ntrucât el se +ace vinovat de de"inte$rare morală. "$lasul pământului pătrundea năvalnic (n su+letul +lăcăului ca o c#emare. iubirea pătima!ă pentru Elorica. "parcă nedumerire !i un vicle!u$ nepre+ăcut". re+u"ă să discute cu ea !i-i spune că va vorbi numai cu taică-său' 0ând tratea"ă problema "estrei cu @asile 7aciu. +iind apoi arestat. glasul păm(ntului şi glasul iubirii.bat4ocorit o +ată. devenite voci interioare. apoi o vede pe Elorica "mai +rumoasă ca oricând G'''H. săruta pământul. s+âr!itul ui +iind per+ect motivat moral !i estetic' 3dată satis+ăcută patima pentru pământ. caracteristică oricărei +iin&e reduse'" Arăsăturile morale ale persona4ului reies indirect. s+idător. on. on e9clamă (mpătimit. nu suportă ocara !i reac&ionea"ă violent' Fe la (nceput. a (mpins-o a spân"urătoare !i a rămas (n cele din urmă cu pământ". +ăcând din el un persona4 memorabil prin aceea că (ntrea$a sa ener$ie este canali"ată spre atin$erea scopului de a avea pământ. persona4ul este drastic pedepsit de autor. când se vede "mare !i puternic ca un uria! din basme care a biruit (n lupte $rele o ceată de balauri (n$ro"itori"' )ăm(ntul înseamnă pentru Ion demnitate. con!tient că de&ine controlul absolut asupra situa&iei !i că-l poate sili să-i dea pământul la care atâta râvnise' 0ând a luat-o pe -na. on. la pre+ăcătorie !i (ncântare' 0ălinescu a+irma că "(n planul crea&iei on este o brută' . la #ora satului se eviden&ia"ă (ntre 4ucători +eciorul ui -le9andru %op 8laneta!u. iai drumul dinspre %ripas su$erea"ă +aptul că totul reintră (n obi!nuit' . sărăntoc. cu deosebire. on simte dureros prăpastia dintre el !i "bocotanii" satului ca @asile 7aciu' 0ând acesta (i "ice "+leandură. dar !i viclean. voinic. stăpânit de o voin&ă impetuoasă. on este s+â!iat de două +or&e. să $ândească (n sine cu dispre& "!i să rămân tot calic. o voin&ă imensă". on e con!tient că "-na avea locuri !i case !i vite multe'" %onflictul interior: 0care va marca destinul +lăcăului este vi"ibil (ncă de la (nceputul romanului' " ute !i #arnic ca mă-sa". on nu putea să supravie&uiască. #otărât !i perseverent (n atin$erea scopului. urmărind-o pe -na cu o privire stranie. on. #o& !i tâl#ar".