CHAKRELE

Muladhara chakra

Este situată în zona anusului, la întâlnirea canalului uretral şi anus. Localizată diferit la bărbaţi şi femei. Are culoare roşie, atru etale ! atru feluri de ener"ii, atru ni#ele de conştiinţă, le"ate de atru nadisuri care leacă de aici$. %imţ& miros 'r"an& nas Element subordonat& (ământ %ubordonare în cor & toate ărţile tari, coloana, oase, dinţi, un")ii, ambele icioare, anus, rect, intestine, rostată, sân"e, formarea celulelor. *lande+)ormoni subordonate& su rarenale, adrenalina, noradrenalina Culoare cromotera ie& roşu,foc -onotera ie&, .ocală& ,,u/ , 0otă& 1o , Acord& 1o,ma2or , %ilabă& LA3 3elotera ie& 3uzică ritmată Aromotera ie& Cuişoare !efect "eneral benefic&4556$, mentă !756$ Cristalotera ie& A"at, 2as , "ranat, coral roşu, rubin 0aturotera ie& Răsăritul sau a usul %oarelui, ământul rea#ăn. 8n Kabbala) această c)a9ra este al zecelea sefirot& 3al9ut). %au 8m ărăţia, Re"atul, Câm ia minunilor. Malkuth este Templul conştiinţei. 1enumirile su"esti#e, e care le mai are, sunt& (oarta, (oarta 3orţii, (oarta umbrei 3orţii, (oarta

lacrimilor, (oarta 2ustiţiei, (oarta ru"ăciunii, (oarta "rădinii Edenului, 3ama inferioară, Kalla), 3ireasa. :oate sunt re rezentati#e entru înţele"erea rolului acestei c9a9re. La acest ni#el al conştiinţei atin"em acel c)i al di#inităţii numit Adonai Ha Atreţ sau Adonai 3ale9), %tă ânul (ământului şi ;ni#ersului .izibil. Adică 1umnezeul îm ărăţiei omenirii, coordonatorul stării materiale şi a celei fizice. La acest ni#el "ăsim ar)an")elii& %andalfon < =Acela care se a ro ie/ sau =(rinţul Ru"ăciunii/ ! entru că ne oartă ru"ăciunile acolo unde #or fi cel mai bine ascultate, la Re"ele Re"ilor$, el fiind indis ensabil în diferenţierea se>ului la ni#el embrionar, a#ând şi un cu#ânt "reu de s us în formarea #ieţii si)ice. %e s une că El însuşi a ăşit e ământ ca rofetul ?lie, iar rin medierea %a, utem intra în le"ătură cu ceilalţi doi ar)an")eli asociaţi acestei sfere& 3etatron şi cel e care îl numim %fântul 1u). :ot aici, sub conducerea lui %andalfon #om "ăsi A%H?3, sau Sufletele şi Flăcările Focului. 1ar, reprezentarea magică este a unei tinere încoronate, şezând pe un tron. Aşa ne a are, recunoaştem 1i#initatea, care îşi are sălaşul, în orice formă fizică aşa cum #om #edea în continuare. .iciile asociate acestei sfere sunt inerţia şi a#ariţia. 1acă #rem să obţinem roade, #a trebui să muncim, să racticăm cu asiduitate. 1ar, să nu ne o rim aici, sau să e>a"erăm, ceea ce #a duce la a#ariţie. Culorile care ne amintesc aici le"ătura cu ământul sunt măsliniu, arămiu şi "ălbui.

Aici a#em şansa să distin"em binele de rău, când să acţionăm sau când să stăm, când să ne odi)nim sau când să dormim. Acest ni#el al conştiinţei ne dez#ăluie lucrurile ascunse, încri tate, în lumea noastră fizică dar, rin cores on,denţă, şi în ;ni#ers. ! 0.b. inarul din e!istenţa noastră" %imbolurile asociate acestei c)a9re sunt# $ltarul %rucii du&le, %rucea cu &raţe egale, %ercul magic, Triunghiul artei. E> erienţa s irituală e care o a#em meditând în această c)a9ră este cea a %fântului 8n"er (ăzitor. Care ne oate oferi îndrumare, răs unsuri, orientare. % uneam că aici îşi are sediul ceea ce numim ener"ia Kundalini. La descrierea simbolului CKR am amintit o e> erienţă le"ată de acest simbol. Elementul subtil care "u#ernează această c)a9ră este (ământul. @eitatea care "u#ernează această c)a9ră este Ara)ma, a cărui contra arte feminină sau %HAK:? este %A.?:R?. Aici îşi are sediul %.ABA3AH; L?0*A3 ! %H?.A L?0*A3$ în 2urul căruia doarme încolăcită strâns de trei ori şi 2umătate K;01AL?0? %HAK:? sau (uterea (rimordială, această forţă "i"antică, utere centrală a fiinţei umane, radiind lumina di#ină, strălucind recum mii de sori ma"nifici. '(eiţa )undalini doarme acolo ca un şarpe şi este luminoasă prin propria sa lumină. %a un şarpe trăieşte printre încheieturi* este zeiţa lim&a+ului şi mai este numită sămânţă. $colo, frumoasă ca floarea andhuk, este plasată sămânţa focului divin al iubirii: ,$M* aceasta este strălucitoare ca aurul arzând şi este descrisă ca fiind eternă.

Sushumna de asemenea o îm&răţişează fiindcă frumoasa sămânţă este acolo* aceasta se odihneşte acolo strălucind ca o lună de toamnă, cu luminozitatea a milioane de sori şi răceala a milioane de luni-. !%)i#a,%am)ita, 1an 3ira)orian, -lorin Arătilă, Ed. 1ra"on,477C, a". D4$. K;01AL?0? stă adormită în 2urul lui %H?.A L?0*A3, aco erind cu ca ul său = oarta/ lui ARAH3A, sau ARAH3A1.ARA, cea rin care trebuie să ătrundă ener"ia e Canalul %;%H;30A. Kundalini este =?nteli"enţa strălucitoare/, o infinită utere di#ină, care este adormită la marea ma2oritate a fiinţelor. Cât tim ea rămâne ca o utere ascunsă, o otenţialitate adormită în interiorul fiinţei umane iar fiinţa nu are acces conştient la această imensă utere, nu #a a#ea loc nici un ro"res s iritual autentic, nu ne #om cunoaşte ca acităţile, dis onibilităţile şi tendinţele lăuntrice. Ainecu#ântarea iubirii di#ine nu #a fi cunoscută în toată lenitudinea ei, nu #om utea să cunoaştem ade#ărata e#oluţie cosmică a fiinţei care suntem. O mantră sau un simbol, repetate cu dăruire şi credinţă, devin amplificatori ai stării de fuziune cu sfera din care provin. 1e#in o mare utere care se manifestă în sfera indi#iduală a disci olului. Aşa se e> lică, de ce unele ersoane, care au o ardentă credinţă în ?isus Cristos, sau într,o zeitate care a arţine cultului lor, rin re etareaconstantă, cu neţărmurită credinţă şi încredere, reuşesc să transceandă materialitatea, de#enind sfinţi, a#atari. =Crede şi nu cerceta/ ri#it rin acest as ect, este un mare ade#ăr. :răind mereu, ardent în ideea+simţirea L;?, as irând cu totalitatea fiinţării s re di#in se

a2un"e la unificare. %el perceput, dorit, de.ine parte a noastră înşine, noi integrându/ne în 0l. ' să obser#aţi că sunt în total E5 de litere înscrise e etalele c)a9relor. Ele re rezintă ener"ii s ecifice redate rin 3antre, care le ot dinamiza. (entru aceste E5 de 3antre e>istă în alfabetul limbii sanscrite E5 de foneme !silabe$. %ă nu credă cine#a că ele cores und ca ener"ie formei lor scrise, atunci când sunt doar rostite.Tre&uie a+uns la sunetul lor su&til şi cauzal. Este ericulos să se ractice fără discernământ, uneori ar"umentul este că =aşa simt eu/. %i"ur& E"oul #rea să fie stă ân, îşi re#endică locul deţinut atâta tim . 8n ortodo>ie a#em Amin !în A ocali să, ?isus este numit Amin$, sinonim cu Aum, %unetul %u remului Absolut sau Lo"osul. Ado tat din ebraică de litur")ia creştină. 8n 3ulad)ara fiind stocate tainele formării ;ni#ersului fizic, aici a are ca acitatea diferenţierii, #indecarea fizică, !0.A. rin şi datorită reacti#ării lanşeului el#ian$ diminuarea şi dominarea inacti#ităţii. Centrul unde sunt de ozitate toate erce ţiile reziduale, este rece taculul, rădăcina iar ener"ia încolăcită, Kundalini, a acţiunii, atunci când este =trezită/, când stră un"e micul canal sau oarta lui Ara)ma, înseamnă rimul as s re conştientizare. Aceasta este -'RFA e care trebuie s,o trezim, fără ea nu suntem nimic, doar biete marionete care dormitează, care mănâncă, rocreează, dorm, muncesc şiG re etă ciclul. 8n A ocali sa %fântului ?oan :eolo"ul, Cele HA(:E CHAKRE sunt cele HA(:E A?%ER?C?, care ne dez#ăluie anatomia ocultă a cor ului, a marelui :em lu.

(rima este Aiserica din Efes, re rezentată rin 3ulad)ara, =%crie 8n"erului Aisericii din Efes& Acestea, zice Cel care ţine cele şa te stele în drea ta %a, Cel care umblă în mi2locul celor şa te sfeşnice de aur. Htiu fa tele tale şi osteneala ta şi răbdarea ta şi cum că nu oţi suferi e cei răi şi ai cercat e cei ce se zic e sine a ostoli şi nu sunt şi i,ai aflat mincinoşiI Hi stărui în răbdare şi ai suferit entru numele 3eu şi nu ai obositI 1ar am îm otri#a ta fa tul că ai ărăsit dra"ostea ta cea dintâi. 1re t aceea adu,ţi aminte de unde ai căzut şi te ocăieşte şi fă fa tele de mai înainteI iar de nu #in la tine curând şi #oi mişca sfeşnicul tău din locul lui, dacă nu te #ei ocăi/. ! A?AL?A, Ed. ?nstitutului Aiblic şi de 3isiune al Aisericii 'rtodo>e Române, J55J, a". 4C7E$. 1ar, '1e şapte ori cade cel drept şi dacă este aşa, de alte şapte ori se ridică din nou-, s une o ma>imă ocultă. (e măsură ce Kundalini se ridică+înalţă, rin canalul Central, trezeşte fiecare c)a9ră a nadisului C)itra, cel care este în interiorul %us)umnei. Cele şa te sfeşnice de aur sunt cele şa te canale ale cor urilor noastre, care fiecare are canalele sale, din ce în ce mai subtile. Cele şa te stele sunt cele şa te c)a9re rin care #a trece electricitatea ser entină, Kundalini, străbătând calea în"ustă, dificilă, e care trebuie să o transformăm într,un drum re"al<.ia Re"ia sau Calea 8m ărătească sau Cărarea Cerească. GGGGG. Energia dizarmonioasă la acest nivel este semnul unei excesive preocupări de a nu fi rănit de ceilalţi, manifestată prin teamă. Persoanei îi este mai mereu teamă să nu fie cumva atacată sau, dimpotrivă, are tendinţa de a-i ataca pe ceilalţi, răspunz nd la fel, fără discernăm nt de

cele mai multe ori.!eama implicată aici este cel mai adesea o teamă intensă, iraţională, de tipul aceleia asociată rolurilor de v -nător şi v nat. La oamenii obişnuiţi, ridicarea arţială a lui Kundalini im lică momente de concentrare a minţii, ca nişte străful"erări. ;nii, în asemenea cazuriG se cred "enii. E"oul, re ede, îşi asumă aceste =realizări/, făcând să ne credem er,soane im ortante, deosebite. Hi ra ortăm cui #rea să ne asculte, ce "roza#i suntem. %e oate să a#em, într,ade#ăr scli iri de "eniu, aşa sunt artiştii, in#entatorii. Când uterea ener"iei ascendente a lui Kundalini este mică, ersoana trăieşte mai mult rin #ise, sau rin ima"inaţie, creind ade#ărate filme, care ar concura cu succes orice teleno#elă. Ade#ărate fantasme, din a cărei lume se des rinde cu "reu şi care ot de"enera în obsesii. Ce se întâm lă în tim ul unui tratament Rei9iK Acţiunea este asu ra cor ului #ital, în rimul rând, căruia îi desc)ide canalele blocate, c)a9rele rimind suficientă ener"ie entru a funcţiona o tim. Ener"ia e care nu reuşim să ne,o mai luam sin"uri =coboară/ rin tera eut. Este o stare uluitoare. 0u trebuie să mă creadă nimeni. AiciG am eu o roblemă. E> lic ele#ilor mei şi îi #ăd cum se entuziasmează, ei căutând =starea/ e care tocmai am descris,o, în loc să simtă energia acţionând. -iecare este unic, o #a simţi în felul său& ca o căldură, ca mersul unor furnicuţe, ca #alurile mării. Câte ersoane suntG atâtea moduri de simţire, dar trebuie să fie = ro rii/, nu că s un eu. 2i aceasta se face numai prin muncă proprie. 1a, sub îndrumarea unui maestru este mai uşor, darG dacă nu,l a#em tot tim ul =la îndemână/, munca ro rie de conştientizare, nu a stricat nimănui, #ă asi"ur. E sim lu să stăm ore între"i #orbind, o#estind ce şi cum. :im ierdut, irosit. .in şi erce ţii deosebite, care se cer înţelese. 1ar că ai fost nuş ce rinţesă

şi eşti în căutarea rinţului care să te trezească că aşa simţi că eşti îm linităG nu denotă deloc că ţi,ai făcut auto,tratamentul. .orbăria multă este ierdere de ener"ie aiurea. Hi a #oastră dar şi a ersoanei care #ă ascultă. Ade#ărul este că am face orice ca să ri#im în e>teriorul nostru entru a nu intra cu ri#irea sufletului în interior. Acolo, la marea ma2oritate este întuneric. 1ar, este un întuneric blând, credeţi,mă, unde sunt comorile noastre. Hai să zic că eu am noroc& nu mi,e teamă de întuneric. C)iar dacă am simţit de câte#a ori, fizic, că mă cufund în el, umorul m,a sal#at& =Lau, aşa esteG rintre steleM/ sau =1a, unde o fi becul K/G %unt o fire mai #ulcanică, aşa că am ne#oie de întuneric, în el sunt toate& liniştea şi calmul, încetineala şi rela>area. Acum c)iar ractic meditaţia cu întunericul ro riu, stare de absolut a fiinţei, a netemutului neant. 1ăm cu.intelor interpretări emoţionale, care se transformă în stări e care uneori nu le mai utem controla, a2un"ând tot noi să ne în"rozim de ceea ceG am creat. Că doar suntem creatori, nuK ;n ic, o icătură de autoironie, nu strică, mai ales la înce ut, ca să nu înce em să ne credem ori sfinţi ori să cădem în de resii. -ăcându,ne autotratamentul #om a#ea o altă forţă lăuntrică, ener"ie #itală, iar Kundalini #a înce e ascensionarea. (arţială. 3area ma2oritate se aştea tă+cred, ca această ener"ie o să tot urce şi tot urceG şi "ataM A a2uns în %a)asrara şi de#enim nemuritori. -alsM Autoamă"ireM Aşa cum urcă, aşa şi coboară, ba încă şi mai re ede. Am arătat că sunt şase canale rinci ale de ener"ie subtilă !marea ma2oritate ştiu de treiG de cele dorsale$. %unt mult mai multe, dar acestea sunt colectoarele din artea anterioară şi osterioară. 'rice uşoară ascensionare a lui Kundalini,!im ulsurile ener"etice defa t$ face ca ersoana să se confrunte cu stări diferite fizice, si)ice şi mentale, faţă

de cele cu care era obişnuită. E> erienţe cu totul noi, reale dar cu aceeaşi esenţă. Accesul la ade#ărurile arţiale, entru mulţi de#ine o stare de confuzie, ro#enită din suficienţa ro riilor realizări s irituale, e care le consi,deră totale. Creează confuzii, atât entru ei cât şi entru cei din 2urul lor. Hi se mai şi a ucă de o#estit cui #rea sau nu să îi asculte. Aşa că mulţi, auzind suficiente =ciudăţenii/, ne,e> licare uneori nici coerentG nu că se uită ciudat, cu oare,care com asiune, dar li se #a crea o stare de a#ersiune faţă de aranormal, ocult, ş.a.m.d. care, =;iteM %minteşte oameniiM/. ;n sim lu caiet şi un i> ar fi sal#atori entru toţi& în rimul rând aceste noi erce ţii trebuie scrise. Cu cât scrii, cu atât desfăşurătorul stărilor se rele#ă mai bine. 0oi oame,nii uităm, adică înma"azinăm "ândurile, întâm lările, le u,nem într,un sertar, le înc)idem, darG uităm unde am us c)eia ca să desc)idem când a#em ne#oie. 1acă scriem, oricând a#em la dis oziţie aceste informaţii. 0e #or îmbo"ăţi ele e noi, nu noi e ele, atunci când le o#estim şi re o#estim la alţii. Am ascultat zeci de asemenea mărturisiri. Am a#ut răbdare de =în"er/ cum se s uneG.oiam să #ăd şi eu când se otoleşte omul res ecti#. 0?C?'1A:N. ' erce ţie sau două şi este de a2uns entru toată #iaţa ca să aibă şi la ne oţi ce s une. Hi, la un moment dat, m,am trezit asaltată de aceste ersoane, care au crezut că au dre t asu ra tim ului meu, că îmi fac, e#entual, şi un mare bine !ade#ărul este că sunt un auditoriu de e>ce ţie, fără falsă modestie, mai =strecurând/ şi câte o îndrumare necesară ersoanei res ecti#e$. 1ar... atunci când consider că sacul este "olit, un ersoana în faţa ei însăşi. 'ri de ăşeşte starea ori s un că eu sunt de ăşită, asta ca sa ne des ărţim în termeni amiabili. Centrul static al fiinţei este %a)asrara, centrul dinamic, dar într,o fază de manifestare "rosieră, este 3ulad)ara, imensa uzină în care se află stocate toate ener"iile cor ului, care de#in manifestări. Kundalini este cea care trăieşte rin cor ul nostru, bucuriile şi suferinţele. :oate

uterile minţii cu e> erienţele a#ute, trecute, rezente,#iitoare, la fel cele ale #oinţei, e"oului, ale simţurilor şi necesităţile cor ului "rosier, stau adormite în 3ulad)ara. :oată cunoaşterea umană ca arte a celei 1i#ine, această utere care animă totalitatea fiinţei ca e>istenţă, ca manifestare, fiinţare, ca :':, este ener"ia rimordială a fiinţei umane, K;01AL?0?. Ea este Ener"ia, %u remă !%)a9ti$, Sursa 3uterii din fiinţele .ii, din care pro.in toate formele de e!istenţă şi de energie, sursa prin care se manifestă toate, fie ele idei, dorinţe, gânduri, cu.inte4deoarece ână a a2un"e în 3ulad)ara, sediul său, ea a desă#ârşit rocesele emanării 3inţii, Eterului, Aerului, -ocului, A ei şi (ământului, care au, fiecare, sediul său în fiinţa umană. 8n ascensionarea de lină ea #a curăţa aceşti centri, lăsându,i "oliţi, luându,şi ener"iile entru a se re"ăsi în totalitate, de lin, în %a)asrara !retra"e ener"iile manifestate$. )undalini este cea mai su&tilă dintre realităţile su&tile create şi conţine în 0a însăşi misterul întregii %reaţii dar şi %alea spre 0li&erarea Supremă/ Moksha. Ea nu se re#elează e sine decât când cel care o doreşte cu ardoare nu #a ado ta atitudinea şi calea s ecifică, entru a o trezi şi a o face să ascensioneze e Calea drea tă s re lanurile su erioare ale fiinţei. (rin Rei9i, se în#aţă de la "radul 4 să se facă autotratament ţinând mîinele e c)a9re, minim E minute la înce ut. Ener"ia la care a#em acces rin iniţiere şi cu care facem cunoştinţă lucrând, este tocmai această ener"ie cosmică, di#ină, coborâtă în fiecare, de la înce uturi. Lumina des rinsă din El, %fântul 1u). Aceasta înseamnă ?niţierea în Rei9i, aceasta ne aduce fiecăruia du ă străduinţa şi munca ro rie. %tarea de bine realizată de toţi du ă ?niţiere, rezidă un tim , dar dacă noi nu #om continua să =accesăm/ %;R%A, ener"ia se #a diminua, c)eltuită fiind tot de noi. 3ulte lucruri se etrec în tim ul ?niţierii, cei

care au trecut rin aceasta ştiu. 0i se desc)id căile de erce ţii, ni se sc)imbă, a roa e brusc, #iziunea asu ra #ieţii în ansamblu şi a Lui, a :atălui Ceresc. 1acă nu a#em sim tome la ni#el fizic !răceală, febră, sc)imbarea mirosului trans iraţiei sau a urinei, dureri musculare, dureri de ca sau de "ât, consti aţie sau diareeG toate acestea însemnând reacţie a cor ului fizic de dezinto>icare$, sau acestea fiind foarte uşoare, ener"ia Rei9i #a lucra la ni#el emoţional, mintal, s iritual. Reacţiile la ni#el fizic, sunt mai e#idente în rima să tămână din cele J4 de zile. Creşterea #ibraţiei se #a face simţită în ec)ilibrul nostru emoţional, multe din relaţiile noastre fiind #indecate, unele ţeluri, care ni se ăreau de neatins, acum de#in realitate, "reutăţile trecutului, de#in ceea ce sunt de fa t, lecţii e care înce em să le înţele"em, fără să ne mai în#ino#ăţim. ;n "ând de ură #a otră#i ficatul sau #a lo#i inima, #a otră#i sân"ele, rin care circulă ener"ia #ieţii. 1eznăde2dea la fel. Am întâlnit ersoane care nu au lăsat deznăde2dea să lece. 1e ceK Li se ărea că nu sunt oameni, dacă nu mai suferă du ă o ersoană dra"ă, decedată, de e>em lu. 1oamne fereşte, să nu creadă cine#a că nu am simţit ce este aceasta. 3i,au murit amândoi ărinţii şi cum nu am fraţi, la moartea mamei !1umnezeu s,o odi)neascăM$ simţeam cumG nu mai am trecut, nu mai am e nimeni. 1armite când se stin"e unicul co il în câte#a zile de c)inG 1ar, să #rei să aduci durerea îna oi entru că ţi se are că nu este =normal/ să nu suferi, ştiind şi înţele"ând de fa t ceea ce faci, de2a este mai mult decât i"noranţă. (lăcere a roa e sadică. =%ă nu zică lumea că am uitat co ilulM/. 3i,a stat mie mintea. 3ă ro", = lăcerea fiecăruia/ şi lecţiile care se #or re eta, atâta tot.

,ecţiile chakrei Muladhara, legate de corpul fizic, sunt primele pe care le .om în.ăţa. 8nce a oi să a ară a oi la su rafaţă, formele de "ând ascunse cine ştie de când, emoţii ascunse adânc !furie, su ărări e noi sau e tot neamul, c)iar şi cel omenesc, frustrări, frică, tristeţe$, re rimate sau sus endate din această #iaţă sau din altele, care acum se #or recunoscute, asimilate ca ceea ce sunt& lecţii mai mari sau mai mici. ?ar Ener"ia la care noi a#em acces ne #a a2uta în a înţele"e şi trece de toate acestea. 1e ce se s une şi în A ocali să să se facă curat, să se re"ătească toate AisericileK %ă,şi răs undă fiecare, cred că am dat indicaţii cât de cât. (entru că #reau ca fiecare să,şi s ună sieşi, nu să citească şi "ataM Htie, dar şi uită du ă ce înc)ide cartea. .orbind niţel cu tineG e un ic mai mult, se im rimă altfel informaţia. )tt &++OOO.orfeuJ5559i.ro+rei9iP2urnalulPunuiPmaestru+4JQ5.)tm

5ishuddha chakra

Al cincilea centru de forţă este localizat în re"iunea "âtului, la baza acestuia. Re rezintă conştiinţa ură, creati#itatea,este sălaşul sunetului, al #iselor, simbolul urităţii. La ni#el si)ic "u#ernează e> rimarea, ins iraţia în #orbire, eloc#enţa, sesizarea modelelor ar)eti ale, trezirea intuiţiei. Acest centru subtil este foarte strâns le"at de sentimentul de acce tare, de rece ti#itate su erioară, de rotecţie subtilă. Are şais rezece etale, deci acţionează şais rezece ener"ii rin cele şais rezece nadisuri care fac le"ătura cu cor ul. %imţ& auz 'r"an& urec)e Element subordonat& eter!A9aşă$ %ubordonare in cor & :iroidă, aratiroidă *lande+)ormin subordonate& :iro>ina Cromotera ie& Azuriu -onotera ie&, #ocală ,,e/ , notă& %ol , acord& %ol ma2or , silabă& HA3 3elotera ie& 3uzică cu tonuri înalte, dansuri sacre şi meditati#e Aromotera ie& %al#ie, eucali t Cristalotera ie& Ac#amarin, turcoaz, calcedonie 0aturotera ie& cer albastru reflectat într,o a ă, #alurile mării. 8n c)a9ra "âtului se află centrul ca acităţii de comunicare, de e> resi#itate, de ins iraţie umană. Ea cores unde unei alte mici c)a9re aflată la ceafă, care are desc)iderea conului s e s ate, ca de altfel toate celelalte c)a9re, în afară de 3ulad)ara şi %a)asrara.

:oate = osibilităţile/ miraculoase, )arurile, = uterile/ numite de orientali sidd)i sunt le"ate de acti#area c)a9raei "âtului, mai e>act de domeniul celui de al cincilea element subtil, A9as)a !eterul subtil$. Efectele meditaţiei asu ra lui .is)udd)a C)a9ra sunt& calmul, seninătatea, uritatea, o #oce melodioasă, trezirea ins iraţiei artistice, ca acitatea de a inter reta scrierile sacre, scri turile, de a înţele"e mesa2ul ascuns al #iselor. (ersoana la care cea de a cincea c)a9ră este acti#ată armonios, nu mai consideră im ortante distracţiile şi lăcerile ro#ocate de simţuri şi intelect. ' astfel de fiinţă #a căuta cunoaşterea reală dincolo de limitele tim ului, de condi,ţionările culturale şi ereditare, în care a trăit ână atunci. A fi stabili în câm ul sau de ener"ie înseamnă a ne elibera de #ârte2urile lumii şi a ne utea controla ieşirile e"otice. ?deea de conştiinţă cosmică este le"ată de acest centru si)ic. Atât din unct de #edere fiziolo"ic, cât şi si)olo"ic, centrul subtil de forţă .is)udd)a C)a9ra cores unde rocesului de )rănire, atât fizic, deoarece zona sa de roiecţie în lanul fizic este zona "âtului, cât mai ales subtil, referindu,se la o )rănire ener"etică, la o îmbo"ăţire sufletească rin accesul în lumile su erioare ale uni#ersului. %tarea de rece ti#itate faţă de lumile su erioare, ele#ate, sublime din uni#ers face osibilă desc)iderea unor orţi de acces s re aceste lumi. Astfel de trăiri ot fi atinse atât în meditaţii, cât şi s ontan, datorită *raţiei 1i#ine. E> erienţa oate fi şi numai o senzatie de ieşire din tim care are ca stă e locI a are sentimentul atem oralităţii. (rin c)a9ra "âtului e> rimăm tot ceea ce ne animă, râsul, lânsul, sentimentele de bucurie sau tristeţe, iubirea sau ura, teama şi furia, intenţiile şi dorinţele noastre, dar şi ărerile şi obse#ările care #in din lumea interioară.

Elementul eter, aferent acestei c)a9re, element su ort al sunetului, al cu#ântului rostit dar şi al #erbului creator, este mi2locitorul informaţiilor e toate lanurile. Creati#itatea din 3ulad)ara, se uneşte aici cu ener"iile celorlalte c)a9re, unde forţa formati#ă a eterului îi #a da o anumită confi"uraţie, e care noi o #om comunica lumii e>terioare, dar e> rimând numai ceea ce este în noi. 1e#enim tot mai conştienţi de cor ul nostru mental şi aşa înce em să facem distincţii clare între acesta şi funcţiile cor ului emoţional, ale celui eteric şi ale cor ului fizic. *ân,durile noastre nu #or mai fi aca arate de emoţii, sentimente şi senzaţii tru eşti, ceea ce #a duce s re o erce ere obiecti#ă a #ieţii. Ca funcţie senzorială c)a9ra a cincea este aferentă auzului. Aşa #om asculta şi descifra sunetele şi #ocile şo tite sau uternice ale Creaţiei. .om înce e să auzim ro ria noastră #oce interioară, intrând într,un contact din ce în ce mai clar cu sufletul nostru, auzind ceea ce noi s unem că sunt =ins iraţii/. ?ntuiţia re rezintă cunoaşterea directă, imediată, datorată Le"ii Rezonanţei, a Ade#ărului, fără a2utorul "ândirii. C.*.Run" definea intuiţia dre t una dintre cele atru funcţii si)olo"ice fundamentale ale omului, celelalte trei fiind& "ândirea, sentimentele şi simţurile. ?ntuiţia nu este un act de #oinţă, ci o stare de atenţie şi de rece tare ins irată. Aşa se #a dez#oltă încrederea în artea di#ină care se află în noi. 8nce em să înţele"em mai clar menirea noastră ersonală e acest ământ, că lumile interioare ro rii şi cele subtile sunt la fel de reale ca şi lumea e>terioară. ?nfor,maţiile rimite #or constitui elementele de bază ale autoe>istenţei noastre. Auna funcţionare a cestei c)a9re ne #a a2uta să e>teriorizăm fără teamă sentimentele, senzaţiile, "ândurile şi desco eririle lăuntrice. 0e

#om utea e>terioriza slăbiciunile, recunoscându,le ca atare, ne #om cunoaşte şi ro ria utere, fiind sinceri şi corecţi faţă de noi înşine, dar şi faţă de cei din 2ur. Aici #om în#ăţa că tăcerea este de aur. (entru că #om asculta cu inima roblemele noastre şi ale altora iar e> resia #erbală #a a#ea altă nuanţare, mult mai lăcută, mai inteli"ibilă. .om a#ea discernământul necesar faţă de #iaţa noastră şi a celor din 2ur, nemaifiind influenţati de ăreri diferite, uneori anta"onice, înce ând să înţele"em ce înseamnă asumarea entru a ne ăstra inde endenţa, libertatea ro rie, auto reţuirea. Această distanţare lăuntrică #a fi oarta rin care #om ăşi s re lumile subtile, înţele"ându,le mesa2ul. 1acă ener"iile din c)a9ra "âtului nu sunt armonioase, atunci le"ătura dintre mental şi cor este dere"lată, iar emoţiile #or fi manifestate fără discernământ, #erbal sau rin acţiuni ne"ândite sau are loc o ancorare în intelectualism, raţionalism, ceea ce #a ru e dre tul la manifestare sentimentelor. 8n acest caz, numai anumite stări+sentimente #or trece s re semeni, în conformitate cu ceea ce ="ândim/ sau #om ţine cont e>cesi# de ceea ce semenii noştri #or să audă, să nu contra#enim cu ărerile lor. Aceasta oate să însemne un rofund sentiment de #ino#ăţie, mascat de cu#inte şi "esturi, e care ersoana nu le conştientizează. Atunci #orbele ot fi s use rece şi distant, sau ot fi necio lite şi brutale şi c)iar se oate încerca mani ularea celor din 2ur rintr,un flu> neîntrru t de cu#inte, entru a,i ca ta. -iinţele la care această c)a9ră funcţionează defectuos nu au acces la ener"iile subtile deoarece nu ot rimi )rana s irituală şi nu au detaşarea necesară faţă de manifestările umane. Ener"iile s irituale or rămâne =înc)ise/ în ca , ener"iile c)a9relor inferioare, ale lui K;01AL?0?, ne utând să le )rănească, să le dea suficientă forţă de manifestare.$de.ărul nostru nu .ine din afară, ci din noi înşine.

E>teriorul ne a2ută doar să conştientizăm, însă rin manifestări atât de di#erse, încât e> resia lor sensibilă ne sca ă de cele mai multe ori. %ituaţia fiinţei în mediul în care se află este determinată de natura sa ro rie, elementele e care le îm rumută din ambianţă cores unzând în mod necesar cu această natură, altfel nici nu ar utea să le asimileze efecti#, făcând din ele modificări secundare ale sinelui. (rintre reacţiile s ecifice în cazul erturbării ener"etice sunt şi acti#area dizarmonioasă a "landelor cores ondente care duce la declanşarea s asmofiliei. %e consideră că factorii emoţionali contribuie într,o mare măsură la declanşarea acestei boli. Aceştia se traduc sim tomatic rin crize de insomnie, an>ietate şi accese de de resie. Alocarea c)a9rei "âtului determină dificultăţi în e> rimare, ne utinţa de a fi tu însuţi faţă de ceilalţi. Aceşti oameni se retra" în ei, de#in tăcuţi, liniştiţi dar #orbind numai des re lucruri su erficiale. Ceea ce am obser#at de multe ori la cursuri sau în con#orbirile cu ele#ii mei. Eu le e> licam des re simboluri, iar ei du ă câte#a minuteG înce eau să,mi o#esteacă des re ce face #ecinul sau isica. La unele ersoane, ener"ia unui simbol declanşează instantaneu conştientizarea ener"iilor blocate, aşa că mare atenţie în cazul acestor ersoane . Accesul la mesa2ele ro riului suflet sunt s oradice, ersoana tinzând s re o emoti#itate =care o strân"e/ de "ât, la ro riu, uneori bâlbâială. 1acă c)a9ra rămâne înc)isă o erioadă mai mare, a are ri"iditate în manifestare . Atunci când K;01AL?0? se ridică rin %;%H;30A în .?%H;11HA făcând din acesta centrul său ermanent de acţiune, atunci se oate s une că fiinţa este =com let trezită/, K;01AL?0? nemaicoborând. ' asemenea ersoană nu #a mai a#ea căderi, eşecuri, sau oscilaţii în manifestare. ?nter#ine detaşarea faţă de ro riul cor , de simţuri şi de obiectele acestora, de tot ceea ce înseamnă lume materială ca necesitate unică, strin"entă, satisfăcătoare entru su ra#ieţuire.

?nstinctele omului obişnuit, ataşamentele faţă de mâncare, somn, se>, se diminuează tre tat ână la disi area lor, rămânând doar ceea ce este strict necesar entru o e>istenţă decentă. 1ar acea fiinţă trăieşte lenar iubirea faţă de 1umnezeu, sim la rostire a numelui Lui îi oate aduce linişte de lină în toată fiinţa. 0u #a mai a#ea nici o "ri2ă sau temere entru #iaţă în această lume, înţele"înd as ectul iluzoriu al e>istenţei. 1acă K;01AL?0? ascensionează rin canalul ener"etic %ARA%LA:? !aflat e artea anterioară$ atunci ea oate re#eni în 3;LA1HARA. (ersoana oate trăi străful"erări ale di#inităţii, mintea oate a#ea stări de uritate, se ot auzi sunete s irituale sau ot a ărea #iziuni di#ine, dar acestea nu re rezintă o realizare definiti#ă. Aceasta, deoarece K;01AL?0? nu oate sta ermanent în canalul %ARA%LA:?, dar ea oate staţiona în oricare din c)a9rele canalului %us)umna. 1acă în ascensionarea ei K;01AL?0? este determinată să intre în AR0A CHAKRA rin %;%H;30A, atunci ea nu mai coboară, altminteri centrul în care #a coborî este %Oad)ist)ana, ceea ce oate duce la trăiri intense le"ate de această c)a9ră, mult mai erturbatoare entru ersoana arţial trezită. ,aringele nostru creator este considerată manifestarea chakrei 56S78117$,meditaţia la această c)a9ră ducând la cunoaşterea trecutului, rezentului şi #iitorului. Auzul ocult şi simţul claraudiţiei sunt cele care se #or manifesta, dar aşa cum s une o ma>imă ocultă& =E>istă îm re2urări în care a #orbi este un delict şi e>istă îm re2urări în care a tăcea este un alt delict/, deoarece rin c)a9ra .?%H;11HA este rele#at .ERA;L CREA:'R. -ocul sacru de#ine creator în "ât. El înfloreşte e buzele fecunde, de#enit .ERA. -iinţa a2unsă la acest ni#el oate crea cu "ândul orice lucru şi a oi să,l materializeze rin cu#ânt. 8n A('CAL?(%N se s une&

=Acestea zice Cel ce are cele şa te du)uri ale lui 1umnezeu şi cele şa te stele& Htiu fa tele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort. (ri#e")ează şi întăreşte ce a mai rămas şi era să moară. Căci n,a "ăsit fa tele tale de line înaintea 1umnezeului 3eu. 1re t aceea, adu,ţi aminte cum ai rimit şi ai auzit şi ăstrează şi te ocăieşte. ?ar de nu #ei ri#e")ea, #oi #eni ca un fur şi nu #ei şti în care ceas #oi #eni asu ra ta. 1ar ai câţi#a oameni din %ardes, care nu şi,au mân2it )ainele lor, ci ei se #or umbla cu 3ine îmbrăcaţi în #eşminte albe, fiindcă sunt #rednici. Cel ce biruieşte #a fi astfel îmbrăcat în #eşminte albe şi nu #oi şter"e deloc numele lui din cartea .ieţii şi #oi mărturisi numele lui înaintea ărintelui 3eu şi înaintea în"erilor Lui./ ! Aiblia,Ed. ?nstitutului biblic şi de misiune al A.'.R,J55J, a".4C7S$. )tt &++OOO.orfeuJ5559i.ro+rei9iP2urnalulPunuiPmaestru+4JQ5.)tm

/ 3artea 9a 1es re c)a9re s, a scris mult. Ele sunt rece torii, acumulatorii ener"etici ai c or ului a#ând cores ondenţă în lan fizic "landele. 1eci sunt al a bile, uşor de corelat cu manifestarea în lan fizic a funcţionării lor. Localizarea a c)a9relor ma2ore este următoarea& C).4 < !c)a9ra Rădăcinii,3ulad)ara$ < baza coloanei #ertebrale < le>ul sacral, erineul C).J < !c)a9ra %acrală,%Oad)ist)ana$ < între buric şi C).4, le>ul )i o"astric !se>ual$ C).C < !c)a9ra (le>ului %olar, 3ani ura$ < în s atele buricu luiI

C).T < !c)a9ra ?nimii, Ana)ata$ < în centrul ie tului, timus, (le>ul cardiac, C).E < !c)a9ra *âtului, .is)udd)a$ < la baza "âtuluiI"landa tiroidă, le>ul larin"ial C).S < !c)a9ra celui de Al :reilea 'c)i,A2na$ < în mi2locul fr unţii, deasu ra s râncenelorI "landa ineală, le>ul ineal C).Q < !c)a9ra Coroanei,%a)as)rara $ < în #ârful ca ului, "l anda )i ofiză, le>ul coronarian Localizările ot fi un ic diferite la bărbaţi faţă de femei, aşa cum #eţi #edea la 3ulad)ara. !1es re c)a9re, am scris în cartea ,,Rei9i,2urnalul unui maestruU, La secţiunea ,,CNRF?U o #eţi "ăsi.$ :landele endocrine ot fi considerate un sistem de control care arată influienţa anumitor stimuli, de mai multe facturi, ână la ni#el celular. ' răsfrân"ere directă a stărilor si)ice, rin intermediul sistemului ner#os central. 1in această rezentare se oate obser#a ful"erul care coboară sau urcă. Cum fiecare c)a9ră are şi un "u#ernator stelar, de aici #ine uşurinţa cu care luăm le"ătura cu %oarele sau Luna, .enus sau Aries...;şurinţa cu care simţim, ne amintim de im actul lor asu ra #ieţii. 1ar entru că am lecat în e> loarare cu Kundalini, entru că mă adresez celor care #or să înţelea"ă ce fac, nu numai să re ete "esturi că aşa au în#ăţat la curs, entru că am tot

romis câtor#a ele#i, bunii mei rieteni şi îndrumători, #oi scrie acum des re ... %uflul .ioletMMM %i"ur de2a sunt câte#a zâmbete, dar e mai bună această stare decât una în care crezi şi nu cauţi mai nimic, entru că...atât e informaţia rimită. %ensurile care se dau acum sunt ca o autoa ărare a acestui foc, care a de#enit conce t , )ai să zic, ă"ân. Cum mulţi ştiu+simt că nu e aşa, mă arunc şi io în el. 0ecesar a fi înţeles de cei care fac de2a iniţieri. (oate unii ştiu, oate unora le #or fi utile informaţiile e care le #oi scrie. Am trecut rin multe stări în tim ce făceam iniţieri. Acestea au fost determinante în a căuta cu ardoare mai mult.

Se începe cu închiderea;sigilarea părţii de +os, de sus şi a celei din mi+loc, a canalului;tu&uluicentral, im iedicând în acest fel ierderea, mişcarea în 2os,mai ales, a ranei. %timulează ener"ia din 3ulad)ara, un as necesar s re trezirea lui Kundalini. 3aeştrii rei9i, şi nu numai, ştiu la ce mă refer. 1ar cred că este o ractică necesară şi utilă tuturor. Cum se realizează această înc)idereK (rin contracţia anumitor muşc)i din zona res ecti#ă. Contracţiile acestor muşc)i afectează sistemele& circulator, res irator, endocrin, ner#os şi ner"etic al cor ului.Htim că atunci când se contractă un muşc)i, un im uls ner#os face le"ătura cu creierul, trecând dus întors rin coloana

#ertebrală. %e antrenează aşa şi alte circuite şi centri ner#oşi. 4. %ontracţia perineală ! a muşc)iului aflat între anus şi or"anele se>uale$ este rimul as. 1eocamdată ne bazăm numai e asta. Hi contracţia anusului şi cea a anumitor zone din re"iunea or"anelor se>uale au rezonanţa lor subtilă. 1ar, toate #in ca şi conştientizare în tim rin ractică. %timularea el#isului acti#ează fibrele arasim atice care ornesc din această zonă a coloanei #ertebrale. ' remarcă care consider că este necesară& fi&rele parasimpatice ornesc din zona cer#icală şi sacrală, iar cele simpatice leacă din zona toracelui şi cea lombară.
2.

A oi se si"ilează partea se sus a tu&ului central. %ontracţia gâtului. %e întinde "âtul tră"ând şi coloana #ertebrală, stimulând în acest mod creierul, a#ând efecte subtile asu ra "landei ineale. 1acă unem bărbia în ie t, acţiunea are loc asu ra tiroidei, aratiroidei şi timusului. %unt ..."esturi , nuKM 1acă suntem atenţi #om a2un"e să sesizăm im actul lor fizic dar şi e cel din structurile ener"etice. 0u confundăm cu înţelesurile s irituale. 1acă o anumită structură nu este bine întocmită nici ,,#iaţa/ ei nu #a fi corect erce ută. 3ai ales că asta se face rin căi cu care nu suntem obişnuiţi. 0oi lecăm de la obser#area manifestărilor ca să a2un"em la cauză. 3area ma2oritate. A ale"a du ă ,,s iritualitate/ ale"ându,ne doar cu ,,sensuri/ ale ei,

citite , auzite de la alţii ne oate c)iar imbolnă#i minunatul cor , care este cel uman. 0u mă refer la în#elişul lui. Ci la totalitatea lui. ?ar ultima contracţie este cea a&dominală. %e com rimă or"anele di"esti#e, "landele, rinic)ii şi le>ul solar. (le>ul solar, acest creier în o"lindă a celui de sus < măcar ca as ect. (rin această creştere a resiunii ranice, se stimulează le>ul solar, um lând tubul înc)is. :ot ceea ce facem im lică o imensă acti#itate c)imică şi electrică.
3.

0fectele în plan fizic ale contracţiilor& funcţionarea armonioasă a sistemului endocrin, induc calm şi rela>are, se re"lează tensiunea arterială, acti#itatea sistemului uro+"enital este armonioasă, stimulează roducerea de unde al )a. 0fectele în plan spiritual. -iecare contracţie urmăreşte stimularea unei ţinte s ecifice ener"etice, ceea ce im lică o anumită erce ţie a lanului s iritual. (entru că acţionează asu ra anumitor ner#i ai le>urilor în coloana #ertebrală, asu ra "landelor endocrine, im licit asu ra c)a9relor cores ondente. %tă ânirea erfectă a acestor contracţii, sumar rezentate, duce la realizarea unui înalt otenţial ener"etic, datorită căruia accesul la stări ele#ate ale fiinţei om, sunt accesibile.

Când se realizează toate aceste înc)ideri, rana fiind com resată în canalul central, deţinem o uriaşă forţă în interiorul nostru. ;riaşă. (e care o utem manifesta oriunde. La ni#el intuiti#, de multe ori se întâm lă această înc)idere. Eliberarea contracţiilor îm răştie această forţă, care odată ătrunsă în noi, de#ine forţa noastră #itală !cu care e lăcut să facem cunoştiinţă, #ă asi"ur$, <nchiderea capătului de +os a canalului im iedică cur"erea ener"iei s re ... lucruri ământeşti, care duce conştiinţa umană s re atracţii de tot felul, şi satisfacerea acestora ! atră"ând cât mai multă ener"ie $, cum ar fi& a instinctelor cu tot cu dorinţele lor, a letar"iei! rea multă ener"ie neconsumată, duce la letar"ie, ne bloc)ează defa t$, a atie, lene etc. 8nc)iderea acestei ărţi, elimină această ierdere de ener"ie, care şi determină întrebuinţarea ei unori cum nu ne dorim. %e bloc)ează coborârea conştiinţei, atra"erea ei în 2os. Aine, de acordM 0u am ştiut ână acum. (arcă aud& da de ce nu ni s,a s us. (ăiii... nu eram re"ătiţi. ?ar dacă acum aflăm, câţi #or şi faceKM E întrebarea mea retorică. Acest as im ortant de a afla mai întâi s er că #a duce e mai mulţi la determinarea de a face. Hi ştiu un moment, măcar unul, la cei care fac iniţieri, că îl #or ractica. ?m urităţile mentale dar şi cele fizice ! mă refer la o anumită c)imie a elementelor$, care sunt sub formă de bloca2e, înce să dis ară.

Contracţiile rezentate cores und unor noduri psihice, cunoscute în #ec)ile şcoli de iniţiere de e tot ământul.Localizate în 3ulad)ara, Ana)ata şi A2na. Acestea au fost su use unor anumite bloca2e, manifestate asu ra conştiinţei de sine a omului , e anumite ni#ele, de, a lun"ul tim urilor, din moti#e e care le cunoaştem, în mare măsură.Hi cu care ştiu că nu suntem de acord. 'are acum, #om a#ea uterea de a le înde ărta singuri=M. 1oar obse#aţi cum sim lul act al acestor contracţii, a2un"e să ne controleze şi res iraţia, care la rândul ei ştim că ne controlează conştiinţa. Aineînţeles că sunt e>erciţii, sunt Meditaţii care duc la o realizare mai bună. 1ar, fără a cunoaşte bine acest mecanism, care în ansamblul său este sim lu, nu #om fi suficient de conştienţi de ceea ce se întâm lă cu noi. Hi, entru că tot e mereu o mare ne#oie ca să ne simţim rote2aţi, să ştim să ne rote2ăm, încercaţi aceaste trei înc)ideri. Eliberaţi a oi mental ener"ia ână la câţi#a centrimetri sau 2umătate de metru, sau cât consideră fiecare! #oi trebuie să #ă asumaţi asta, nu tot aşte taţi măsurători de la alţii. Ce ar fi să a#eţi un ic "ri2ă, sin"urei de #oiKM C)iar dacă #eţi "reşi azi, mâine si"ur #eţi fi mai atenţi la #oi, nu la a licarea standard a unor indicaţii$. Eliberarea ener"iei se face rin decontractarea celor trei centri. A oi atenţia se mută s re a obser#a, doar a obser#a, fără a inter#eni, aşa cum simţim noi că #rem mereu să facem câte ce#a, cum ener"ia se e>tinde în cor . 0u trebuie decât să o urmărim, cât oate fiecare fi de

conştient la înce ut. Efectul si"ur #a fi simţit, nu numai erce ut, entru că e o manifestare fizică şi mentală. 3ărturisire& ştiu că aşa am ,,su ărat/ e mulţi ele#i, care au crezut că ...le ascund ce#aM %i"ur ...se ascundeau ei de ei. Cea mai im ortantă dintre contracţii este cea în care perineul este contractat. 1acă la ni#el fizic, du ă o ractică constantă de câte#a să tămâini se obser#ă efectul asu ra zonei abdomenului inferior, reducerea afecţiunilor din această zonă, efectele la ni#el mental şi si)osomatic sunt de asemenea e#idente. 1e#ii calm, ori aceasta te a2ută în orice cli ă a #ieţii, în faţa an>ietăţii , a stresului La ni#el ranic efectele sunt mai ronunţate decât e celelalte două ni#ele& trezirea rimului centru de forţă din cor . (oate este im ro riu s us. Aşa m,am obişnuit şi eu să s un. Acumularea de ener"ie în acest centru #a duce la crearea unei unde uternice s re Kundalini. ;ndă care o #a trezi. Am "ăsit o metodă sim lă, racticată în :ibet de mii de ani& resarea cu călcâiul a lanşeului el#ian. Adică ne aşezăm cu călcâiul sub această zonă. E tot un ince ut. 1ar a contracta conştient această zonă, când stăm la coadă, la semafor... se oate. .oi continua cu rezentarea unor scurte as ecte anatomice. 0u toţi le ştim.Hi cu localizarea cât mai e>actă a unor uncte im ortante. ......................... ?n tim ul contracţiilor fizice, tocmai curburile coloanei se îndrea tă.

Contracţiile se fac la ni#el fizic ! mental... ce#a mai încolo$. La ni#elul abdomenului, se tra"e blând burtica, dar cu "ri2ă ca să indre tăm coloana. Cât de tânără este coloana noastra, de uternică , la fel #om fi şi noi. E#ident că ...de inde de fiecare. JE.5S.J54J VVV / 3artea a >a Cor ul uman este o structură uluitoare. 0oi am reuşit să sc)imbăm multe. 0u acum. Ci de foarte mult tim . %,a acţionat şi cu bună ştiinţă de către alţii, călători stelari sau nu. Că le dăm nume diferite, încrezându,ne în unii sau în alţii, fiecare trebuie să fim ca abili să ale"em, să decidem sin"uri. 1e ce iubesc, ractic şi redau Rei9iKM C)iar dacă o erioadă am stat mai retrasă. (entru că acest sistem te a ro ie de tine însuţi. :u eşti +de#ii marea ta "ri2ă. Lăsaţi dăruirea+dăruirile e mai târziu. Ele #or #eni, fiţi si"uri de asta. 1ar din fiecare. -iecare de#enim un dar entru ceilalţi, dacă suntem acel dar. (entru că interacţionăm la ni#el ener"etic, de ri#ire, de atin"ere dar şi cel subtil , al sufletului. Ce minunat este când ,,ne atin"em sufletele unul altuia/ fără cu#inte, fără "esturi. 1oar zâmbindM @âmbetul mi se are cea mai minunată manifestare a iubirii. 0u minte e nimeni, luminează cele mai ascunse cotloane şi ne redă încrederea în noi. @âmbetulM 3ă ,,uit/ uneori in el,

rămân in el şi atunci cli a de#ine mai mare cu câte#a secunde. Hi din zi în zi, uite aşa atin"em #eşnicia. 1e ce scriu atât de mult des re biolo"ia cor uluiK (entru că este uluitoare. (entru că dacă nu îi cunoaştem funcţionarea şi din unct de #edere anatomic, ştiinţific, riscăm să a2un"em la alte înţelesuri, care numai de folos nouă sau altora nu #or fi. 0e #om ierde în faţa (;:ER?? informaţiilor. .om în"enunc)ia în faţa lor, transformând informaţiile în... zeiM -iecare informaţie este E0ER*?E! mi,am ro us să nu mai scriu cu ma2uscule dar...e necesar. %cuze$. Am #ăzut atât demulţi oameni care au clacat, care nu au lut,o as cu as, care s,au tot entuziasmat iar şi iar încât... nu mai a#eai cu cine #orbi. 8nţelesurile trunc)iate s,au transformat în ade#ărate fantasma"orii cu care au reuşit să,? în"ri2oreze e cei din 2ur sau G 1au dre tate marilor maeştri dar şi sfinţilor ărinţi să se teamă. Hi eu, atât mi,a fost dat, mă tem entru acei oameni care arcă sunt cu rinşi de frisoane entru că #or să se sc)imbe în în"eri. %ă iubească ca în"erii, daaar...să fie ascultaţi şi recum în"erii. % un mereu& ţineţi,#ă minţile acasă. 1acă ?0-'R3AF??LE care ne #in de la structuri su erioare, dacă doar ?0-'R3AF??LE bul#ersează atât de mult, a ro ierea celor care le deţin, care sunt urtătorii acestor informaţii înseamnă că ar fi un dezastru. 0e,ar ârli neuronii, ar cauza dezordini fizice şi mentale. Continui cu rezentarea zonei în care îşi are sălaşul minunata Kundalini, @eiţa care a coborât şi şi,a lăsat

#eşmintele, asemeni lui ?ştar, ână s,a înc)is în cercul de foc. Este necesar să a#em minime cunoştiinţe des re structura muşc)ilor din el#isul inferior. Am să rezint doar date sim le, entru că informaţii sunt destule, dacă #reţi mai mult. Consider că fiecare trebuie să in#eţe şi acest efort& de a căuta sin"ur. 1oar cât să înţelem funcţionarea acestei ărţi şi im licaţiile ei în racticile e care mulţi le înce em, a oi le abandonăm. .oi folosi în continuare termenii în sanscrită entru c)a9re. Aşa cum sunt cunoscute de cei mai mulţi. 1ar #oi adău"a uneori şi alte denumiri. 8n :aoism sunt alte denumiri ale zonelor care cores und c)a9relor. Asta nu înseamnă că G. ractic Wo"a sau Xi"on" de e>em lu, fără autorizaţie ! mare metea)nă a zilelor de acum, obţinerea di lomelor sau a crede că sunt deţinătorii unici ai secretelor$. :oate racticile sunt necesare omului în funcţie de afinităţile sale. 0u 2udec e nimeni. Consider că a#em marea ma2oritate uterea de a ale"e ceea ce ne este necesar în înţele"erea ro riilor nedumeriri, nu ale altora. La fel, înţelesurile la care a2un" eu, si"ur au li suri, dar dacă acele li suri e mine nu mă ot influienţa, entru că în acele cli e nu îmi sunt necesare, în alţii ot roduce mari dezastre. 0u e de 2udecat atitudinea nimănui. ?ar dacă alţii o fac, mă feresc din calea lor, dacă ei nu înţele" că fiecare are frumuseţea lui cu care #ede lumea şi di#initatea.

% iritul a #enit şi se manifestă rin sufletul unic al fiecăruia, într,un cor su erb. 0u mă refer la cum arată el, "alben, ne"ru, roşu sau alb, înalt sau scund cu mai multe sau mai uţine 9ilo"rame. Aceste as ecte ne,au ro#ocat destul demulte dizarmonii. 8n#ăţăm acum, !unii suferind că sunt mai ne"ri sau mai onderali sau$... să simţim cum este celălalt. 0e,am însin"urat îns ăimântător de mult de noi înşine, ceea ce a atras şi sin"urătatea în #iaţă. 8n #iaţa ersonală, de zi cu zi. ;nii s un că îl au e 1umnezeu, e 3aica alături. (erfect. Admir cu toată fiinţa mea aceşti oameni dar care sunt e>trem, e>trem de uţini. (entru că ... înce să ,,te imbie/, să te determine s re con#ersaţii,cel uţin, în care toţi ceilalţi sunt de2a lecaţi s re satana dacă nu c)iar satanişti sadea. AiureaM %atanişti sadea, autentici, sunt uţini şi... nu se lasă ei la #edere. 1aaar... C;3 de #ezi tu că e satana, că are acele a ucături care te scot din minţiKM (entru că recunoşti ceea ce cunoşti. ,,Nla e răuM/ (ăi măsura acelui rău e în tine. :oate acestea au e> licaţii. 3ulte, foarte multe. (ri#im fiecare din unctul nostru de #edere. 1e asta nu e bine să ne ierdem din tim ul reţios cu a emite sentinţe asu ra altora. 1ar nici a ne în#ino#ăţi că ...iote ce am făcutM Am 2udecat aşa că sunt un ăcătos. (ur şi sim lu şi asta e o altă ca cană de a ne ţine ca ti#i într,un carusel. A înce e să conştientizăm toate acestea şi, zi de zi, în a încerca să ne obser#ăm, tre tat ne #a dezbara de #ec)ile obişnuinţe.

Am scris introducerea aceasta mai lun"ă , la artea a doua des re c)a9re entru a răs unde celor care au crezut că le #oi ridica mănuşa la ro#ocări. Htiu că şi ei caută ,,ce#a/, unii cred cu tărie ! nu folosesc ,,cu sfinţenie/$ că sunt datori să,mi arate eroarea în care sunt. 8i ro" frumos măcar să facă acest lucru cu decenţă. A oi să îşi #adă de reocu ările lor, care bine ar fi c)iar să îi reocu e. 0u stau în calea nimănui, şi deobicei ocolesc, cu oliteţe dar ferm e cei care cred că sim la lor a ariţie mă #a o ri, deruta, deturna sau altele asemenea. 0u #oi ridica mâna să înde ărtez e nimeni cu forţa. 3i,am câşti"at acest discernământ şi asta înseamnă uterea mea. VVV 1es re ceea ce numim unctul 7ui ?in, aşa cum îl cunoaştem din iniţierea Karuna , maestru. (unct datorită căruia şi scriu acum, du ă multe căutări. 0i se une des re ţinerea lui încordată şiG c,am atât. 1ar este atât de im ortant, oate fi abordat din mai multe as ecte încât merită să scriu des re el. 8n scrierile orientale, se s une des re te)nica 3ula Aand)a, care se face rela>ând muşc)ii sfincterelor şi contractând doar cor ul erineal. 8n Xi"on" este unul din unctele im ortante ale 3icului circuit ceresc. 8n lan fizic, erineul este un "ru de muşc)i ce e>tinde între"ul lanşeu el#ian inferior, între zona anală şi cea uro"enitală.

(entru înce ători, care nici nu ştiu foarte bine unde este această zonă, sau cum să o delimiteze, contracţia zonei anale #a atra"e du ă sine şi e cea a erineului. 3ai ales că unctul e>act al contracţiei fizice, este diferit la bărbat faţă de femeie. La bărbaţi unctul cel mai uternic al zonei este cor ul erineal iar la femei aria din 2urul cer#i>ului! aici aş recomanda ,,:recerea #ră2itorilor/ . cartea :)ais)ei Albelar, mai ales femeilor$. La orice ersoană , atunci când contractă sfincterul anal se contractă şi erineul în mod #oluntar. 1e ceKKK Căutăm, şi "ăsim că sunt două "ru e de muşc)i& una la ca ătul dins re anus, cealaltă la ca ătul dins re or"anelle "enitale. %im lu, nuK ?ntre aceşti doi muşc)i se află o re"iune de contact , formată din ţesut fibros. Ca o unte de rezonanţă. 3işcarea uneia din cele două ca ete #a antrena şi celălalt ca ăt. 3uşc)ii din zona anusului sunt mai uternici decât ceilalţi. Cei doi muşc)i sunt folosiţi în rocesele fiziolo"ice de urinare, e2aculare+or"asm şi defecării. 1eci& a#em două uncte , A şi A iar între ele o unte. A în#ăţa să folosim doar unul din cei doi muşc)i G. E una din cele mai #ec)i şi A%C;0%E te)nici. Re et. A%C;0%E. Am a#ut acces rintr,o "raţie di#ină, că altminteri nu ot s une, la multe scrieri. -iecare scriind câte uţin+ uţin des re aceasta, doar menţionând,o uneori, din necesitatea e#identă că este o zonă im ortantă. Am racticat fiind

atentă la manifestările directe dar şi la cele subtile. (entru că fără asta nu se oate. Hi ,, ? se dă celui care are/. Ade#ăratM %u cât onorezi în.ăţătura primită prin practică, cu atât .ei mai primi. 1ar, mai este ce#a. A o da mai de arte atunci când simţi că este tim ul. Asta şi fac acum. Eu dau altora entru următorul as, alţii îmi #or dărui mie. Hi entru că de2a acest articol este lun", nu #reau să fie şi obositor. ?nformaţia, conştientizarea acestora este un as care constituie baza. ;nii oate #or citi entru rima dată des re aceste lucruri iar alţiiG ' reca itulare nu strică niciodată. 3ai adao" că rin contracţia erineului, efectul obţinut este dinstinct faţă de contracţia anusului. 8ntr,un fel, amestecăm mereu aceste relee. A lucra se arat cu fiecare este e>trem de im ortant. (entru că acţionează în stări diferite fizic, mental, emoţional. J7.5S,J54J VVV , (artea a.Ca

Am să continui această e> lorare a materiei biolo"icului um an din re"iunea el#iană,numită poarta .ieţii şi a morţii. % ituată între cele două orţi rinci ale. (oarta de intrare a ener"iei este cea a or"anului se>ual, desc)iderea marii forţe #itale. Aici

oate sur#eni o mare, imensă ierdere de ener"ie, care slă beşte între"ul or"anism. Cea de a doua oartă este anusul. Hi aici oate sur#eni ie rdere de ener"ie dacă nueste înc)is corect. Educaţia nu r ea ne,a oferit date clare, fără distorsionări, necesare în a şti să le folosim corect şi în beneficial nostru. 1im otri#ă. 0e este 2enă să discutăm tocmai des re ceea ce ar însemna să în#ăţăm stă ânirea asu ra instinctelor, cele care folosesc o cantitate uriaşă de ener"ie .Hi de cele mai multe ori doar entru a ne simţi tot mai secătuiţi de utere. Ca acitatea erineului de a com rima şi de a reţine ierder ea de ener"ie, !de cele mai multe ori ire#ersi#ilă$, este uriaşă. ' mare arte este tri misă coloanei #ertebrale a oi s re creier. 1ar mai sunt şi alte căi rin care această e ner"ie #a circula. %umar am să rezint ărţile în care este di#izat anusul. .ă #eţi con#in"e sin"uri dacă merită sau nu să faceţi cunoştiinţă cu cor ul #ostru, cu zon ele atât de intime, încât ne e 2enă să le cunoaştem. 4, (artea centrală, mediană a anusului , este le"ată ener"e tic de & #a"in+uter, aortă şi #ena ca#ă, stomac, inimă, "landele tiroidă şi aratiroidă, )i ofiziară, e ifiziară şi creştetul ca ului.

(recum se obser#ă sunt tre te, usee de ener"ie care arc ur" între"ul cor ână a2un" în artea o usă. % er ca măcar interesant să #i se a ră. J. (artea anterioară a anusului este le"ată ener"etic de& r ostată, #ezică, intestinalsubţire, stomac, timus şi artea ant erioară a creierului. C. (artea osterioară este le"ată ener"etic de& sacrum, lom barele inferioare, cele douăs reze #ertebre toracice, cele şa te #ertebre cer#icale şi cerebelul. T. (artea din stân"a a anusului influienţeză ener"etic& o#ar ul stân", intestinul "ros, rinic)iul stân", "landa su rarenală stân"ă, s lina, lămânul stân" şi emisfera cerebrală stân"ă. E. ?ar artea drea tă este le"ată de ener"iile următoarelor o r"ane de e artea drea tă& o#ar, intestinul "ros, rinic)i, "landa su rarenală, fic at, #ezica biliară, lămân dre t, şi emisfera cerebrală drea tă. Contractând diferitele ărţi aşa cum au fost ele rezentate, #eţi utea aduce mai multă ener"ie în or"ane şi "lande. 1ar şi ierderile de ener "ie #or fi sto ate rin buna funcţionare a acestor muşc)i.

(e cei interesaţi le recomand să caute mai multe informaţii î n cărţile de Xi"on" sau de acu unctură. Hi din nou des re erineu şi cor ul erineal 3area ma2oritate nici nu bănuie cât de com le>ă este acea stă zonă. Am scris des re zonele anusului entru a #ă fi c)iar mai uşor în a delimita z onele, în a înţele"e im ortanţa entru toţi de a acţiona conştient asu ra acestei zone. 8ncă odată s un că ierderea ener"iei este imensă, dacă nu o controlăm. :reb uie doar un ic de bună#oinţă şi fără in)ibiţii de risos. ?n#ăţăm de mici atât de bine să folosim muşc)ii mâinilor, ai icioarelor, încât de#ine automatism. Aşa aria creierului res onsabilă de acest act d e#ine e#identă. La fel se #a întâm la şi cu aria acestor muşc)i. (rin conştientizare c ă e>istă şi a oi rin contracţii, ea se #a dez#olta tre tat, obţinând un control tot mai bun şi a or"anelor interne cores ondente. 8ntâi am să #ă e> lic că rola sul uterin se oate #indeca e >trem de re ede rinreţinerea 2etului de urină. (rin intreru erea lui de câte#a ori în tim ul urinării. 8n câte#azile se rem ediază robleme "ra#e. 8ncercaţi. (are sim lu dar a sal#at multe ersoane.%unt con#insă că nu scriu de"eaba, că îi #a folosi cui#a această informaţie. Hi că o #afolosi, e#ident.

(erineul şi cor ul erineal sau tendonul rinci al al erineul ui, sunt două ărţi distincte. Cor ul erineal este un mic nod fibromuscular de J,E,C,D c m, aflat în faţa anusului şi cu E cm în interiorul cor ului. Aici sunt strâns le"aţi muşc)ii el#ieni şi fibre musculare din rect, ca intr,un aşa zis nod. La femei afectarea lui oate cauza alunecarea uterului, o#a relor sau a rectului de la locul lor. La bărbaţi, cor ul erineal este unctul de lecare entru c entrul de forţă subtilă 3ulad)ara. La femei acest unct este cer.i!ul. ,ocalizarea tuturor zonelor, muşchilor se face de fiecar e, un fel de e!perienţă personală, intimă, dar importantă. Aşadar am a2uns la a înţele"e nu numai localizarea rimului centru ener"etic ci şi la o mai bună utere de a şti cum să acţionăm fizic, conştient as u ra acestui centru.Canalul central se oate înc)ide în art ea de 2os determinând ener"ia să urce s reca ătul celălalt. Hi aşa, ca o informaţie care #ă oate totuşi s une ce#a, atu nci când stăm culcaţi,această zonă, a erineului , are formă de romb. Hai să s unem că e interesant,deocamdată. 8n o ziţia stând in icioare ca ătă o formă alun"ită. 1eci ,, e#enimentele/ ! mă refer la contracţii doar$, care au l oc în această zonă destul

de minusculă, care a fost atât de ascunsă încât ne ruşinăm de ea, ba c)iar o ne"li2ăm, asemeni cenusăresei îşi rele#ă frumuseţea şi străl ucirea cu care ne oate îmbrăca e noi. @i de zi desco ăr cât de im ortantă este. A aza 8m ărăţiei. Hotărârea, intenţia clară de a ractica constant aceste contracţii,a erineului, este un mesa2 controlat şi transmis de al doilea, al treilea şi al atrulea ner# sacral prin mădu.a spinării. Contracţia erineului #a a#ea efecte asu ra sistemului ner#os autonom. Fi&rele parasimpatice !de rela>are$, ies doar din regiunea gâtului şi din cea sacrală a coloanei .erte&rale. 3ai sim lu s us, toate or"anele interne #or beneficia de această ractică. 0imeni nu ne oate con#in"e cât de bine sau nu este, ci doar ro ria ractică #a fi marele îndrumător. %orpul .ital are la rândul său un câmp .ital. %orpul .ital este materia de &ază din care ia naştere corpul fizic. 1ins re e>terior s re interior, câm urile sunt formate de la cea mai subtilă ener"ie ână la forma ei cea mai densă, care este cor ul fizic. % aţiile aşa zis "oale < ână de curând aşa erau datele ştiinţifice, dar de când cu fizica cuantică, s,au mai sc)imbat ,, ărerile/,. Conţin materia cor ului #ital care se e>tinde ână la 4,Ccm şi în 2urul cor ului fizic. Câm ul de emitere a frec#enţei oate fi însă mai mare.

?ar liniile ener"etice circulă rin acest cor #ital. Când sunt întreru te, deteriorate se a2un"e ână la suferinţa cor ului fizic. Ei, a#eam două "lande care la ni#el fizic au suferit, s,au atrofiat. ,, e arcursul e#oluţiei/ Hi nu acum , e arcursul unei #ieţi, cum se întâm lă cu timusul, care la co ii este foarte mare iar odată cu #ârsta , scade, ci de ce#a mii de ani, perineul !rămăşiţa unei "lande$, şi glanda pineală s, au atrofiat. 'menirea a fost ,,a2utată/ să treacă rin aceste ,,a2ustări/KM Cu si"uranţă 1AMMM ?ar acum, când conştientizarea la ni#el de masă, se roduce , are loc şi acti.area acestor "lande. %im la conştientizare că e>istă , înce e acti#area. 1acă nu este ţinută sub control de fiecare în arte riscul de a de#eni ,, rinzători de fluturi/ este enorm. 1ar, e alte căi ! de e>. -luor$ se încearcă sto area. Eee... cel uţin interesant, e lanetă, acum. %im la ractică a cestor contracţii ! nu #ă lăsaţi ăcăliţi de sim litatea a arentă$, reacti#ează "landele atrofiată. ?ar aceasta #a a#ea, #a roduce efecte subtile, dar sesizaţile în strările noastre de ec)ilibru, calm, bine, #or fi e#idente, entru a ne a2uta să înţele"em că suntem e drumul cel bun. Efecte asu ra creierului, a com le>ului ituitar, ineal, )i otalamic. 1ar nu numai. ?ar ca să fie şi mai bine înţeles, nu este o ,,sim lă/ contracţie musculară, ci munca reală, efortul, este cel psihic. Ceea ce nu rea am făcut ână acum. (entru că redeşte tarea acestei zonei, stimularea ener"iilor din ea,

nu numai că ne #a determina să fim conştienţi de ea, dar im ulsurile a2unse la creier #or stimula dez#oltarea ariei şi de acolo. Am mai re etat odată, entru că este foarte im ortant acest lucru şi, de inde de fiecare, nu de alţii. Această forţă oate fi asemeni unei raze laser. Ener"ia din 3ulad)ara asfel #a de#eni o forţă care este necesară susţinerii tuturor celorlalte. V 3rana cu toate ale ei denumiri este forţa #itală din Cosmos şi din om. 8n noi ea de#ine & 0nergie fizică şi energie mentală. 8n corpul .ital traseul ei este bine stabilit rin 0adisuri. %unt QJ.555 s un #ec)ile scrieri. 0u cred că a#em moti# să ne îndoim de aceste date. Ele au ca unct de lecare zona de su& chakra Muladhara, aflată in corpul .ital al omului. Este necesar , este util să cunoaştem toate acestea. Le,am rezentat sumar şi, oate sim lu, entru a fi înţelese de cât mai mulţi. 0nergia informaţiei are un rol )otărâtor asu ra noastră, determinând ea însăşi transformări. 1acă #rem ca ele să fie durabile, nu doar sim le înţele"eri e care le uitâm a doua zi, controlul lor rin #oinţă şi ractică este esenţial. Contracţia fizică are rolul de a localiza foarte &ine, componenta psihică corespondentă. 3intea inconştientă este stimulată şi se manifestă în subconştient, a oi de aici oate fi mult mai uşor adusă la su rafaţă. Adică se #or manifesta acele concidenţe, sincronicităţi care ne #or

,,s une/ multe celor care sunt atenţi. 1acă nu, #or a are ,,alte o ortunităţi/, e care ar fi de dorit să le e#ităm din tim . (entru că ele înseamnă durere, de cele mai multe ori.

5C.5D.J54J VVV , (artea a Ta 3ulte informaţii de natură metafizică şi s irituală, din ce în ce cu un "rad mai înalt de rofunzime,au intrat în câm ul conştiinţei lanetar, şi nu întâ m lător. 'amenii le simt, le erce . (si)ic ne afectează e toţi determinând sc)imbări com ortamentale dar şi s irituale. 8nsă...sunt zone rin care trecem, sim lele afirmaţii ot fi suficiente dar atunci când ai ales %alea Mistică. %au Calea uscată, cum i se mai s une. 8n care se arde tim de zile sau să tămâni totul în noi, atimi, dorinţi, ro ria #oinţă şi te redai la sfârşit ;nicului. Cealaltă este %alea intelectuală, rin care dez#olţi uterea de înţele"ere. 8nce ând din #ec)ile iramide şi ână acum, ea se redă celor care nu cad radă mira2elor, ci zi de zi ractică ceea ce li se trimite ca informaţie. Câţi nu se entuziasmează că ,,au înţeles/ şi, cu atât rămân KM Această înţele"ere trebuie a licată asu ra ta. 0; asu ra altora. ?arăşi s un, re et& CE -AC? :; C; C;0'AH:EREA CARE F? %E 1N, aceea este im ortant. Ea nu este bună nu este rea. 1ar fiecare o întrebuinţează du ă cum crede el. Cât tim o facem entru noi înşine, e bine. 8n cli a când #rem să demonstrăm că doar ce facem noi e bine... e

mani ulare. Hi sunt atât de multe căi s irituale. 1acă stau să urmăresc ce fac toţi ceilalţi, nu #oi a#ea tim entru mine. 1ar ...mă #oi de ărta şi de mine şi de calea e care ..zic/ că am ales,o. .oi creea relaţionări e orizontală in loc să fie e #erticală. 8n loc să etrec tim ul în#ăţând, mă a uc să ţin re"istrele celorlalţi. Hi culmea e, că lata entru asta nu ne #a mulţumi. Ei îşi #or #edea de drum, e#entual mă #or înde ărta niţel mai dur, dacă nu rice că nu am ce îi c)ibiţa aşa că, #om cule"e roadele. Ei, 1AM Rei9i, este un sistem uternic, încât acum e>clude şi e cei care nu sunt serioşi, cel uţin. %e mani ulează cu orice fel de cunoaştere. 0u rebuie să faci Rei9i entru asta. Cos un nasture, s un că mai cos şi ,,altele/ şi...iote mani ulare. 1umnezeu este ;0?C. 0umai că noi suntem c,am mulţi, asta e totM ?ar s aimele care tot a ar #is a #is de ,,fac/ rei9iştii, e de2a o formă de auto rotecţie a sistemului în sine. 0u de inde de noi. Cei deacum, trebuie să treacă de bariere "rele ca să fie demni de a ractica. (entru că doar iniţierea nu este suficientă. Este necesară, dar nu suficientă. 0u este suficient să #rei ci să ai şi anumite calităţi către care, cei de ână acum, au desc)is umanitatea. Hi se înce e cu auto,obser#area. VVV Continui cu C)a9ra 3ulad)ara şi zona unde se află.
Am să rezint câte#a din ericolele care a ar în ractica acestei te)nici. Atunci când se contractă ărţile anusului sau ale erineului, instantaneu ener"ia esteo rită, sto ată. (rin înc)iderea zonei res ecti#e, nemailăsând,o să se scur"ă )aotic, ea are un im uls ascendent.

A2un"e în or"anelle e care le,am rezentat de2a, şi ce este foarte im ortant, a2un"e şi la creier. @u rămâneţi centraţi, concentraţi în zona respecti.ă. 0u este absolut deloc indicat. (rin această rămânere aici, ener"izarea zonei #a fi atât de intensă încât nu #om fi în stare să mai ridicăm ener"ia. Ea #a ,,e> loda/ şi #a a#ea un traseu e orizontală. 8n lumea dorinţelor. Atră"ând şi ener"iile c)a9rei a doua, care atât aşte tă. .om ,,transmite/ semnale care #or fi erce ute la ni#el de subconştient de cei din 2ur. Aşa că s,ar utea să a#em su rize. ;nele oate ne #or face lăcere, crezând că brusc, am de#enit mai atră"ători entru Gse>ul o us, de e>em lu. 3are atenţie deci. 1u ă consumarea ener"iei, s,ar utea să suferim crunte dezamă"iri şi , să ne mirăm sin"uri de ,,ne ăsarea/ ulterioară a celuilat. (ro#ocarea nici nu ne dăm seama că a #enit de la noi. 1ar #om in#ino#ăţi. Adică #om crea le"ături şi , entru asta, #om suferi, #om crea şi acea teribila 9armă. Astăzi am a2uns la mar"inea unui :im , cu toate consecinţele de ri"oare. (entru bărbaţi este mai uşor să încea ă cu contracţiile anusului, a oi ale muşc)iului erineului de lân"ă el. La femei este mai sim lu. Cer#i>ul odată înc)is, ener"ia urcă. *ândul este urtător de ener"ie dar el oate fi direcţionat dacă suntem atenţi. Altminteri de#ine o imensă bombă iar e> lozia nu o mai utem stă âni. A roa e instantaneu se erce e claritatea "ândirii, c)iar ca un duş rece. 0u se ractică un tim îndelun"at. 0u #om utea. (entru că odată cu contracţia, res iraţia se #a o ri automat. 8ncercaţi şi #edeţi că aşa este. .a urma o uternică o>i"enare nu numai a creierului. Ci a între"ului or"anism. 1ar ce e rea multG. 'dată ce ener"ia nu mai este ierdută rin acest ol sud al cor ului fizic şi a celui #ital, ea #a a#ea un traseu ascendent, #a

influienţa, alimentând creierul şi funcţiile sale neurolo"ice şi endocrinolo"ice, în rimul rând. Aşa #a fi influienţat com ortamentul, ersonalitatea, starea mentală a fiecăruia. Atunci când iei cunoştiinţă de ce#a, şi înce i să ractici #ei obţine şi rezultate. Altminteri...rămânem cu mirări care de#in de risosM 1e ce am scris că aceste contracţii de#in o ,,te)nică/KM (entru că roducând efecte de rela>are, de ener"izare, de auto#indecare a2un"em şi la autocunoaştere e ni#ele din ce în ce mai rofunde. Atunci când conştientizăm e ca o eliberare şi că ătăm un ec)ilibru si)ic, dar se mai întâm lă ce#a. 8n locul ener"iei eliberate, #a a are alta, care a stat la rând în subconştient. 1eci... a#em în continuare de lucru. ?ar în locul ener"iei care a ărăsit subconştientul #a #eni una din re"iunile cele mai ascunse, ale inconştientului. .rem nu #rem, conştientizăm sau nu, aşa ni se întâm lă toată #iaţa. ;nei ener"ii eliberate îi ia locul alta. ?ar.... a alimeta tot tim ul creierul cu ener"ie, ne scuteşte demulte nea2unsuri. 8n inconştient a#em de ozite, seifuri cu cifruri a căror c)eie am aruncat,o demult. 8n cazuri e>treme ele dau buzna către noi. 1e multe ori nici nu #om şti ce eliberăm, #om erce e doar ec)ilibrul interior. 1easta ractica este necesar a fi constantă. Ceea ce a are din inconştient în subconştient a oi se #a şi manifesta, dacă ne rinde ne re"ătiţi....zicem că nu a#em noroc M Rela>area tensiunilor din cor !iar în muşc)i sunt înma"azinate multe$ ermite eliberarea ener"iilor care #or duce cu ele conflicte, ne#roze, din subconştient urificând mintea şi cor ul. Ce ale"emK %ă nu mai facem nimic sau o ractică zilnică entru a nu ne trezi faţă in faţă cu cele care tot #or să fie eliberate, la urma urmei. -iecare ale"e. Asta s,a întâm lat şi în Rei9i. 8ntreru erea racticii e o erioadă mai mare, du ă ce am eliberat ceea ce să s unem că era e#ident, "ataM Am crezut că am scă at. ?ar când ne trezim în faţa altor ro#ocări ...nu mai e bun sistemul. 0u zici că ractica ta nu mai e deloc, ci in#oci alte

cauze. ?ar cei care te #ăd, zic şi ei câte ce#a, aşa că... "ăsim #ino#aţi. 'rice cale este bună dacă şi tu eşti serios. 1acă nu... Re#in iar la contracţiile erineului. <n timp poate de.eni un e!eciţiu psihic care .a a.ea efect asupra corpului .ital, pranic. (entru că urcând, ener"ia #a acţiona şi asu ra celorlalţi centri #itali, stimulându,i. Ei #or relucra ener"iile subtile trimiţându,le mai de arte or"anelor din între" cor ul fizic. (ână la ni#el de celulă. %e ştie că 3ulad)ara are o le"ătură directă cu A2na, ceea ce #a duce la a ariţia intuiţiei, una din facultăţile care se dez#oltă din ce în ce mai uternic la omul actual. 1ar, 3ulad)ara re rezintă artea în care sunt stocate instinctele rimare care au de#enit ,,animalice/. Atunci când conştiinţa este lăsată să zăbo#ească aici, întotdeauna instinctele #or domina, fiind necesar a fi şi satisfăcute. (rin conştientizarea că se oate direcţiona acest flu> ener"etic, realizăm o rimă eta ă foarte im ortantă. 8nce ând cu identificarea fizică, atunci când mintea se #a concentra asu ra acelui unct, în tim se #a roduce şi conştientizarea rocesului ranei din 3ulad)ara. 1eci #or fi definite clar două rocese rin care #om trece& cel fizic şi cel mental. ;rmează cel de al treilea as ect, cel si)ic. 3ult mai dificil de sesizat, trebuind să îi acordăm toată atenţia. 0u #a mai fi necesară atunci nici contracţia fizică entru că se #a a2un"e de fa t, la a lucra cu cor ul #ital şi cu ener"iile acestuia. 1ez#oltarea acestor ca acităţi, de a lucra la ni#el si)ic ! a nu se confunda cu cel mental$ este de durată. 1ar... fiecare #a a2un"e acolo unde şi în ce eta ă #rea, rin forţe ro rii. -orţa mentalului, mai ales că de#ine uternică se oate o une, entru a ţine sub control totul. 1acă nu sesizăm acest as ect, nu #om trece uşor de această eta ă. 1e2a intrăm în sfera subtilităţilor stărilor, ceea ce este şi mai "reu de e> licat. 8n această eta ă, a a#ea un îndrumător este necesar. E ărerea mea. 1ar amă"irile sunt atât de mari, încât măcar a

asculta şi o altă abordare, ărere a altcui#a, ne oate scuti demult tim ierdut. 0u a dăunat nimănui. (entru că c)a9ra 3ulad)ara are cores ondent aşa cum am arătat de2a, în cor ul #ital dat şi în toate celelalte cor uri ener"etice, fiind înterconectate unele cu altele. 8nainte de a finaliza această rezentare, fac o scurtă reca itulare& localizarea zonei fizice a c)a9rei 3ulad)ara, stă ânirea concretă a contracţiilor fizice, a oi realizarea lor mentală ca la final să stă ânim si)ic totul. Este o te)nică care are sim lă, aşa cum am s us demulte ori, dar numai ractica #ă oate arăta ce se oate realiza rin a licarea ei consec#entă. Este o c)eie si)ică ce aştea tă să fie folosită, cu care realizăm desc)iderea s re acea unică cunoaştere e care ne,o dorim. %unt fericită că am a#ut s ri2inul şi acce tul şi îndrumarea maeştrilor mei s irituali, că acum ot să transmit ceea ce am rimit, entru ca acum să nu se mai treacă rin ceea ce am arcurs noi. Este o nouă eta ă, consider că foarte uternică dar, şi a2utorul este e măsură. A fi cu o secundă mai a roa e de îm linirea ca oameni însemnă să fim mai a roa e şi de 1umnezeu. Ce am făcut aici contează, fericirea şi îm linirea, bucuria cu care ri#im totul, asta este starea de a ro iere faţă de Creator. 0u nemultumirile şi ne utinţele. 1ar totul se dă du ă măsura fa telor şi nu a #orbelor.

5Q.5D.J54J
:rimiteţi rin e,mail(ostaţi e blo"M1istribuiţi e :Oitter1istribuiţi e -aceboo9

;n comentariu&
4. 1anaelaJQ noiembrie J54J, 5S&CE Hotărârea, intenţia clară de a ractica constant aceste contracţii,a erineului, este un mesa2 controlat şi transmis de al doilea, al treilea şi al atrulea ner# sacral rin mădu#a s inării. Contracţia erineului #a a#ea efecte asu ra sistemului ner#os autonom.

-ibrele arasim atice !de rela>are$, ies doar din re"iunea "âtului şi din cea sacrală a coloanei #ertebrale. 3ai sim lu s us, toate or"anele interne #or beneficia de această ractică. 0imeni nu ne oate con#in"e cât de bine sau nu este, ci doar ro ria ractică #a fi marele îndrumător. 4, (artea centrală, mediană a anusului , este le"ată ener"etic de & #a"in+uter, aortă şi #ena ca#ă, stomac, inimă, "landele tiroidă şi aratiroidă, )i ofiziară, e ifiziară şi creştetul ca ului. (recum se obser#ă sunt tre te, usee de ener"ie care arcur" între"ul cor ână a2un" în artea o usă. % er ca măcar interesant să #i se ară. J. (artea anterioară a anusului este le"ată ener"etic de& rostată, #ezică, intestinalsubţire, stomac, timus şi artea anterioară a creierului. C. (artea toracice, osterioară este le"ată ener"etic de& sacrum, lombarele inferioare, cele douăs reze #ertebre cele şa te #ertebre cer#icale şi cerebelul.

T. (artea din stân"a a anusului influienţeză ener"etic& o#arul stân", intestinul "ros, rinic)iul stân", "landa su rarenală stân"ă, s lina, lămânul stân" şi emisfera cerebrală stân"ă. E. ?ar artea drea tă este le"ată de ener"iile următoarelor or"ane de e artea drea tă& o#ar, intestinul "ros, rinic)i, "landa su rarenală, ficat, #ezica biliară, lămân dre t, şi emisfera cerebrală drea tă. Contractând diferitele ărţi aşa cum au fost ele rezentate, #eţi utea aduce mai multă ener"ie în or"ane şi "lande. 1ar şi ierderile de ener"ie #or fi sto ate rin buna funcţionare a acestor muşc)i. ........ (entru a a2un"e să se arăm clar muşc)ii zonelor contractate, e necesară o ractică susţinută.%e ot roduce deblocări,a oi eliminări de ener"ii care ulterior ar fi determinat îmbolnă#iri la ni#el fizic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful