l EVOLUIA SI POZIIA TERITORIULUI ROMNIEI N CADRUL GEOLOGIC STRUCTURAL GENERAL AL EUROPEI Geologia Romniei cuprinde noiuni de geologie a teritoriului

rii cu caracter de geologie regional, ncadrat n evoluia continentului european. Evoluia geologic regional a scoarei terestre const n esen n trecerea de la stadiul de geosinclinal sau zon labil (mobil), la stadiul de regiune consolidat si invers, prefaceri care sunt nsoite de procese tectono magmatice comple!e. "nele zone au rmas, ns, foarte de timpuriu arii rigide, funcionnd pe parcursul evoluiei ca regiuni de platform, care sunt arii largi ale scoarei terestre rigide, afectate numai de mi#cri de translaiei, rotaie si de oscilaie pe vertical, fr Arii rigide platforme, sau cu o cuvertur sedimentar cvasiorizontal. $ai sunt denumite regiuni arii mobile- orogene; cratonizate, stabile, fr zone seismice intense si care nu mai au fost regenerate n Perioada de geosinclinal, perioada mi#cri de cutare. de orogenez; %lte regiuni au evoluat alternativ ca zone rigide si ca arii geosincinale. &e aici perioada de posibilitatea de a separa suprafa scoarei n arii structurale de diferite vrste, cele gliptogenez mai recente fiind ale orogenezei alpine. 'e continentul european se pot delimita arii a cror structur s a realizat n anumite cicluri orogenice. 'entru reconstituirea prefacerilor pe care le a suferit pmntul romnesc si nelegerea structurii geologice actuale, intereseaz, n mod deosebit, ansamblurile ar(itectonice n care se ncadreaz unitile structurale ale teritoriului Romniei. %stfel se delimiteaz arii consolidate timpuriu sau de platform, ce constituie vorlandul )arpailor. %cesta este format din regiuni care au suferit transformri profunde pn in ciclul orogenic alpin inclusiv. * a doua categorie de regiuni sunt foste zone de platform care au fost regenerate n orogeneza alpin, devenind unitile carpatice. +n evoluia sa, scoara terestra parcurge mai multe perioade, %. perioada de geosi !li al prin care are loc o mi#care de coborre continua si acumulare de sedimente. +n acest fel se desc(ide un nou bazin oceanic prin e!pansiunea a doua margini continentale, care n faza iniiala constituiau o zona de platforma stabila si care a fost fragmentat.. perioada de oroge e"a# cnd are loc ridicarea unei catene muntoase si este considerat creatoare de relief pozitiv). perioada de glip$oge e"% n care fora tectonic de compresiune se reduce foarte mult, iar catena muntoas este supus unor intense procese de eroziune, care tind s o transforme ntr o peneplen ( $. /eclman, 0111), ce constituie un teritoriu aplatizat cu aspect tabular - prin reducerea forei tectonice, procesul de ridicare a catenei muntoase nceteaz sau rata de ridicare a acesteia este inferioar proceselor de eroziune, astfel nct altitudinea se diminueaz continuu pn la #tergerea diferenelor de relief. 0

'rin compresiune se produce o consolidare si rigidizare a marginilor continentale aflate n coliziune. &in modelul de mai sus rezult c structurile orogenice, care n final sunt transformate n peneplene apar la marginile unora mai vec(i, ceea ce ar rezulta o cre#tere a masei continentale. +ns procesele de dinamic a scoarei terestre fac ca aceasta s evolueze continuu prin fragmentare, subsidene, consum, coliziune etc., astfel nct masa continental variaz de la o perioad la alta. 'rin urmare, structura general a scoarei terestre este dat de structuri orogenice si zone de platform rigide mai mult sau mai puin aplatizate, constituite n stadii de evoluie anterioare. +n cadrul unui ciclu orogenic, au loc doua categorii principale de procese, a. procese de tectogenez, cnd se produc ample cutri ale scoarei terestre derulate n mai multe faze, mai mult sau mai puin periodice si contemporane. b. procese de morfogenez, prin care, pe de o parte, are loc ridicarea unitii cutate pe mii de metrii nlime, iar pe de alta, se edific relieful spectaculos montan sub impactul factorilor modelatori e!terni.
x

Pro!ese de $e!$oge e"%& Pro!ese de 'or(oge e"%& E)ol*+ia * *i geosi !li al, S$adi* de e-pa si* e si s$adi* de !o'presi* e

a. Rift continental

b. Stadiul MareaRoie

c, d - stadiul de ocean ngust i stadiul atlantic Fig.1. Evoluia unui orogen dup 2ciclul lui 3ilson, n cazul coliziunii a dou margini continentale. 4aza de e!pansiune (dup diverse surse)

'erioada de geosinclinal grupeaz stadii de e!pansiune a unui bazin oceanic, n timp ce perioada de orogeneza cuprinde stadii de compresiune a acestuia. Evoluia unui teritoriu de la structura geosinclinal la caten muntoas parcurge mai multe etape cunoscute sub denumirea de 2ciclurile 3ilson5 separate n mai multe stadii, Stadiul de rift continental const n fisurarea unei bloc continental rigid, ca urmare a unui efort de distensiune generat de ramura ascendent si cea orizontal a 6

curenilor de convecie sublitosferici- se formeaz o structur de tip graben, asemntor riftului est african, cu intense procese vulcanice si magmatice bazice si intermediare. Stadiul Marea Roie, n care riftul continental evolueaz la o mare ngust, prin ndeprtare marginilor continentale. %stfel, se formeaz o crust oceanic nou, iar sedimentarea este de tip evaporitic si carbonatic la margini, si turbiditic n zona de larg. &atorit legturilor greoaie cu largul oceanului planetar si lipsei curenilor marini se creeaz condiii de transformare a materiei organice n mluri sapropelice (viitoare roci 2mame de petrol5). Stadiul de ocean ngust corespunde unei mri n e!pansiune afectat de intense procese de subsiden. 7e dezvolt margini continentale pasive, la care se
x z
Miogeosinclinal Eugeosinclinal Fos Arc insular Bazin arginal

Ci!l*rile .ilso , S$adi* de ri($ !o $i e $al& S$adi* de 'are / g*s$% $ip Marea Ro0ie S$adi* de o!ea / g*s$& S$adi* a$la $i!&

e. Stadiul de subduc!ie
Miogeosinclinal "e#ozite #elagice i olistro e Bazin re anent $fiolite

f. Stadiul de bazin re anent sau de fli

%&nze de fli %&nze de obduc!ie A(anfosa 'ulcanis $fiolite t&rziu

g. Stadiul de coliziune
)rust granitic )rust bazaltic (ec*e )rust oceanic nou )rust sedi entar

Fig.2. Evoluia unui orogen dup 9ciclul 3ilson9, n cazul coliziunii a dou margini continentale. 4aza de compresiune (dup diverse surse).

individualizeaz zona de #elf, de povrni# (taluz) continental si zona de larg, abisal. Stadiul atlantic caracterizeaz un ocean n e!pansiune unde sedimentarea se produce n zona de #elf, povrni# (taluz) continental si zonei abisale. +n zona de #elf se depun depozite clastice, carbonatice (de la depozite recifale la cele de precipitaie), iar n zona povrni#ului continental se depun depozite fine de natura mlurilor, care 8

sunt antrenate n curgeri submarine (turbidite). +n zona abisal sedimentarea este de particule fine de natura mlurilor argiloase sau calcaroase. :a adncimi mai mici de ;<== m (adncimea de compensare a carbonailor) predomin mlurile calcaroase, astfel nct, crestele dorsalelor oceanice sunt acoperite de o pulbere alb, dnd aspectul unor muni submarini acoperii de zpad. 7edimentarea este influenat de curenii marini profunzi sau de suprafa, cu ape reci sau calde. &in modelele de evoluie a unui geosinclinal, stadiile de mai sus, corespund etapelor de individualizare si dezvoltare (fig.0). &atorit e!tinderii bazinului oceanic si ngro#rii litosferei n zonele de margine, aceasta cedeaz, iniiindu se procesul de subducie. &in acest moment ncepe faza de compresiune, ce ar corespunde etapei orogenice sau de fli#, din modelul geosinclinalului. +n aceast faz se produce nc(iderea complet a unui bazin marin si formarea unei centuri orogenice. %cest proces se deruleaz n trei stadii, stadiul de subducie, de bazin remanent si de coliziune (fig.6). Stadiul de subducie. +n acest stadiu o margine continental pasiv (de tip atlantic) devine mobil prin decuplarea plcii oceanice si iniierea procesului de coborre. %stfel, se formeaz fosele oceanice, iar coborrea (subducia) plcii oceanice sub cea continental declan#eaz procese magmatice si vulcanice, formnd arcul vulcanic continental. +n fos se acumuleaz depozite sedimentare de natur pelagic, detritic si vulcanic. &epozitele pelagice formeaz prin alunecare gravitaional turbidite. &atorit compresiunilor aceste depozite sunt cutate (prisma S$adi* de de acreiune) formnd un arc e!tern submers sau local emers (>nsulele %ntilele $ici, s*1d*!+ie& ?imor, )elebes). S$adi* de 1a"i 'risma de acreiune reprezint o unitate tectonic rezultat din rzuirea re'a e $& sedimentelor de pe placa subdus si cutarea intens a acestora prin compresiune. +n S$adi* de teoria geosinclinalului marginea continental rmas pasiv, de pe partea opus !oli"i* e marginii mobile, poate fi asimilat miogeosinclinalului sau vorlandului. @ona de larg oceanic, prisma de acreiune si arcul vulcanic (linia andezitic) reprezint eugeosinclinalul. Stadiu de bazin remanent 'rin procesul de convergen a celor dou margini continentale, scoara oceanic este consumat aproape integral prin subducie. %stfel, fostul ocean se restrnge la o mare puin adnc, denumit bazin remanent. %cest stadiu corespunde cu etapa orogenic sau de fli# din modelul geosinclinalului. 7edimentarea este predominant clastic, ritmic, sursa materialului fiind structurile ridicate din arcul e!tern sau din marginea continental. 'rin compresiune acestea se adaug arcului e!tern (prismei de acreie), aceasta crescnd n dimensiuni. +n acela#i timp se produce o intens tectonizare, prin crearea faliilor de nclecare care evolueaz la plane de #ariaA, direcia de deplasare fiind spre marginea continental (vorland). +n perioada de #ariaA pot fi antrenate poriuni din crusta granitic sau c(iar oceanic (pnze de obducie). %cest stadiu poate fi asimilat n prezent cu bazinele remanente de tip $area $editeran, $area Beagr, $area )aspic Stadiul de coliziune sau de sutur a dou margini continentale convergente, pin care bazinul remanent este complet nc(is. +n acest stadiu are loc ridicarea prii interne a orogenului (partea dinspre eugeosinclinal) si, n acela#i timp, n partea opus, spre vorland (miogeosinclinal) se desc(ide, prin subsiden, o larg zon depresionar (avanfos). +ntr o prim faz, sedimentarea se produce n condiii de fli#, iar ntr o faz ulterioar, are loc migrarea avanfosei spre e!terior (spre vorland), iar sedimentarea continu n condiii de molas. %cest stadiu corespunde etapei ;

tardegeosinclinale din vec(ea teorie a geosinclinalului. )ompresiunea, ce continu si n acest stadiu, determin amplificarea nclecrilor pn la pnze de #ariaA, precum si apariia altora noi, edificnd structura geotectonic complicat a lanului orogenic. +ngro#area crustei terestre si ridicarea n bloc a lanului orogenic este nsoit de compensri izostatice, prin subsidena pronunat a unor sectoare, unde se formeaz depresiunile intramuntoase si intermuntoase. %ceste ample mi#cri determin, pe de o parte, consumul aproape complet al scoarei oceanice si apariia acesteia n pnze de obducie formnd centurile ofiolitice, iar pe de alta, declan#area unui magmatism si vulcanism trziu (magmatismul postorogenic, dup C. 7tille). CICLURI OROGENICE PREALPINE +n evoluia teritoriului Romniei au fost identificate patru cicluri orogenice prealpine ce au contribuit la formarea zonelor muntoase., care ulterior au fost penepenizate si transformate n platforme rigide (din teoria geosinclinalului) sau plci (din teoria tectonicii globale). %naliza acestora au la baz principiile tectonicii globale prin care se reconstituie mi#carea plcilor tectonice si poziia acestora la un moment dat. %ceasta este posibil lund n considerare toate elementele geologice, geofizice, paleontologice, stratigrafice etc. corelate la nivel global. 0.)iclul svecofeno carelian, a evoluat in %r(aic. +n urma lui s a consolidat platforma Est European (scutul .altic), care pe teritoriul Romniei ocup partea nord D estic, denumit 'latforma $oldoveneasc. 4ragmente din platforma carelian ocup, n prezent, si partea de sud a Romniei, inclusiv &obrogea de 7ud, si reprezint sectorul vala( al 'latformei $oesice. +n urma coliziunii careliene se constituie, probabil, primul supercontinent cunoscut n evoluia 'mntului, la sfr#itul 'roterozoicului mediu si nceputul 'roterozoicului superior, care ocupa apro!imativ domeniul actual al *ceanului 'acific, ntre cei doi poli ai 'mntului. Ersta formaiunilor metamorfice variaz n limite foarte largi, ceea ce nseamn c formaiunilor mai noi s au format n Aurul unor nuclee continentale foarte vec(i.. $ai trziu, n 'aleozoicul superior, supercontinentul carelian, se scindeaz prin apariia a unei zone de rift si apariia a dou mase continentale, una meridional, plasat la polul sud ( din care fceau parte fragmente din %frica, %merica de 7ud, 'latforma Est D European, 7iberia etc.), iar cealalt se ntindea peste Ecuator pn aproape de polul nord ) contituit din fragmente ale %fricii, %rabia, >ndia, %ustralia, %ntarctica, )(ina de Bord si de sud etc.). E!pansiunea celor dou margini continentale creeaz geosinclinalul n care va evolua ciclul cadomian. 8.Ciclul cadomian are loc in 'aleozoicul superior D )ambrian inferior. +n literatura geologic mai este cunoscut si sub numele de ciclul baiFalian. +n acest ciclu aria geosinclinal se restrnge prin compresiune, formnd un supercontinent ce se ntindea ntre cei doi poli ai 'mntului pe arealul actual al *ceanului 'acific 'laca Est D Europeana ( 7candinavia sau .altica) si 7iberia constituiau dou mase continentale mai mici , la marginea sud estic a supercontinentului, n preaAma polului sud. &in acest ansamblu tectonic fcea parte si 'latforma $oesic a crei Aumtate nordic este constituit din #isturi cristaline cu grad sczut de metamorfism, cunoscut sub numele de domeniul isturilor verzi!! ce apar la zi n &obrogea )entral. ?ot aici se situa placa %puliana (Eardar, dup $. 7ndulescu), care de asemenea conine structuri cristalofiene si magmatice cadomiene, care ns a fost regenerate mai trziu, n structurile )arpailor. Ersta absolut a formaiunilor <

Cicluri orogenice prealpine; Svecofeno carelian; Cadomian;

Caledonian Oceanul ( eosinclinalul! "apetus; #ercinic Oceanul ( eosinclinalul!$%eic

epimetamorfice de tipul ,,#isturilor verziGG, este de <<= milioane ani, ceea ce indic limita dintre 'roterozoic si 'aleozoic ;. Ciclul caledonian se manifesta n 'aleozoicul inferior ()ambrian superiorD &evonian), determinnd consolidarea unui teritoriu situat la vest si sud de platforma Est European si la nord de orogenul &obrogei de Bord, cu prelungire spre est prin nordul $arii Begre. 7paiul acesta a fost denumit platforma scitic, fiind ec(ivalent cu structurile caledonice din vestul Europei si din 7coia. 'e teritoriul Romniei ea se suprapune &epresiunii .rladului si &eltei &unrii. 4ragmentarea supercontinentului cadomian de la sfr#itul )ambrianului a determinat apariia unei arii oceanice (*ceanul Hapetus, dup ).C. 7cotese, 6==6), prin a crei nc(idere a creat cordiliera caledonian. )oliziunea principal s a produs ntre 'laca Est D European , la care se adaug alte plci mai mici (%valonia, partea nord vestic a Europei *ccidentale si sudul %ngliei- %rmorica ce constituie mare parte din 4rana si sudul Germaniei) si scutul nord D estic al %mericii de Bord (:aurenia), n urma creia a rezultat cordiliera caledonian din vestul 7candinaviei si nordul 7coiei, care nc #i pstreaz masivitatea, cu altitudini moderate. %ceasta se prelunge#te spre sudul si estul continentului european unde este denumit platforma scitic, care dup 'aleozoic a funcionat n condiii submerse, cu unele ntreruperi. 'rin scindarea supercontinentului caledonian se desc(ide o nou arie oceanic (*ceanul R(eic), n care va lua evolua urmtorul ciclu orogenic, respectiv ciclul (ercinic. <. Ciclul "ercinic se deruleaz n intervalul 7ilurian D )arbonifer prin coliziunea celor dou mase continentale, GondIana la sud, constituit din %frica, %merica de sud, %ustralia, %ntartica, >ndia, %rabia etc., si Euramerica din care fceau parte 'latforma Est European si scutul americano D canadian (:aurenia). :a limita nordic a GondIanei n#irau un mozaic de microplci care vor constitui mai trziu sudul Europei ( $oesic, %pulian, >beric etc.) si cele din vest %rmorica %valonia. )oliziunea din )arbonifer a acestui sistem comple! de plci determin ridicarea cordilierei (ercinice a $unilor %pala#i, din %merica de Bord, si a celei din Europa de vest, din aliniamentul $asivul )entral 4rancez, $unii Eosgi, 'durea Beagr pn la $asivul .oemiei. 'robabil prin coliziunea realizat ntre sistemul de macro D microplci s a creat o singur cordilier car ulterior a fost spart prin desc(iderea %tlanticului. +ntr o poziie aparte se situa 'latforma $oesic, care n coliziune cu 'latforma Est Europene creeaz lanul (ercinico c(imeric al &obrogei, care se prelunge#te spre est prin >nsula /erpilor, )rimeea si la nord de )aucazul $are. >n acela#i timp se nc(ide aria marin dintre Euramerica si placa 7iberiei ridicnd lanul (ercinic al "ralilor. +n urm cu 68= 6;= mil. ani ('ermian ?riasic) se constituie supercontinentul 'angaea din ?eoria derivei continentelor al lui %. 3egener, ce se ntindea ntre cei doi poli ai 'mntului, centrat pe actuala poziie a *ceanului %tlantic. +n acela#i timp, se desc(ide o nou zon marin denumit *ceanul ?et(Js, mrginit la nord D vest de continentul :aurasia, iar la sud D vest de continentul GondIana. :a est era limitat de un mozaic de plci, cum sunt cele ale )(inei de Bord si de 7ud, $alaieziei si >ndoneziei. Ecuatorul strbtea apro!imativ a!ial *ceanul ?et(Js, iar n lungul lui erau n#iruite o serie de plci mai mici, cum sunt cele ale ?ibetului, >ranului si ?urciei (%natoliei). E!pansiunea ma!im a *ceanului ?et(Js este atins n Hurasic prin desc(iderea $rii )araibelor dintre cele dou %merici, dup care ncepe faza de compresiune a ariei geosinclinale prin desc(iderea *ceanului %tlantic, ca urmare a scindrii supercontinentului 'angaea. K

)iclurile orogenice prealpine sunt o consecin a mi#crii plcilor tectonice de diferite ordine de mrime ca urmare a dinamicii interne a 'mntului si care au condus la rigidizarea scoarei terestre. 7upuse proceselor de gliptogenez catenele muntoase vec(i altdat semee, se prezint ast n diverse stadii de peneplenizare. Gradul de peneplenizare este cu att mai mare cu ct catena muntoas este mai vec(e. +n acela#i sens cre#te si gradul de rigidizare, datorit aAungerii la suprafee a unor roci formate n condiii de adncime mare n urma proceselor de eroziune sau mi#crilor tectonice. 'rin urmare, fiecare sector al scoarei aAuns la un stadiul mai mare sau mai mic de peneplenizare se adaug sectoarelor mai vec(i si mpreun constituie sistemul de plci sau de platforme rigide care contribuie la ridicarea unei noi catene muntoase. &e asemenea aceste zone vec(i pot fi recutate sau regenerate ntr o nou orogenez. CICLUL OROGENIC ALPIN )arpaii reprezint unitatea geomorfologic dominant a teritoriului Romniei, fiind o adevrat coloan vertebral a acestui spaiu de care a fost legat strns dezvoltarea naiunii romne. &e aceea, a reprezentat un spaiu de concentrare a cercetrilor comple!e a geologilor romni si nu numai. Rezultatul acestora este concretizat n numeroase lucrri, care au condus la un model acceptabil al evoluiei spaiului carpatic n accepiunea tectonicii globale. )nd se vorbe#te de spaiul carpatic nu se refer numai la zona montan propriu zis, ci si la arealele nconAurtoare, care au avut un rol maAor n edificarea acestuia. Ciclul orogenic alpin; )onstituirea *ceanului ?et(Js cu o puternic mas continental a supercontinentul supercontinentului 'angaea pe marginile nordic, sudic si vestic, la care se adaug Pangaea; sistemul de plci insulare din partea vestic, constituie premisa nelegerii evoluiei Oceanul &et%'sciclului alpin n spaiul european si carpatic. geosinclinalul alpin; 7pargerea supercontinentului 'angaea prin desc(iderea *ceanului %tlantic a (urasia; constituit debutul orogenezei alpine. 'entru a nelege evoluia ciclului orogenic alpin ond)ana trebuie separat sistemul de plci tectonice sau de platforme rigide, prin a cror coliziune au determinat ridicarea lanului carpatic. $arginea nordic a *ceanului ?et(Js era constituit din Eurasia, care avea o larg zon #elf n care a continuat sedimentarea pe parcursul cu unele intermitene din carbonifer pn n Hurasicul superior. 'laca European este constituit dintr un sistem de platforme rigide structurate n orogeneze prealpine, platforma Est D European, cea mai vec(e, svecofeno carelian, care pe margine vestic si, probabil, sudic sunt ata#ate platforme caledonice- :a E si 7 platforma Est European este bordat de catene (ercinice ale "ralilor, )rimeei si &obrogei de Bord- vec(ile platforme %valonia si %rmorica care se sutureaz de platforma Est D European prin catena (ercinic, ce poate fi urmrit din vestul Europei din $asivul )entral 4rancez pn n $asivul .oemiei. $arginea sudic a *ceanului ?et(Js o constituia 'latforma %frican n fa creia se situau microplcile, %pulian, %driatic si >talic.. :a sud est se situa placa ?urc care de asemenea a avut u rol n edificarea lanurilor muntoase din sud D estul Europei. &in placa Est European se desprinde platforma $oesic, care va ave un rol maAor n edificarea &obrogei de Bord si ridicarea )arpailor $eridionali. %vansarea ctre nord a plcilor sudice si a celor vestice si coliziunea cu Eurasia a condus la edificarea lanurile alpine ale Europei. %stfel compresiunea dintre placa Est D European de care era ata#at 'latforma 7citic cu placa 'anono D ?ransilvan a condus la ridicarea lanului )arpailor *rientali, )arpailor Bordici si L

$unilor %puseni, iar avansarea ctre nord a platformei $oesice a edificat cordiliera )arpailor $eridionali. :a sud, avansarea 'lcii %puliene a determinat la contactul cu 'latforma $oesic ridicarea $unilor Rodopi si .alcani. )tre sud D est are loc coliziunea 'lcii %rabe cu 'laca ?urc, avnd ca rezultat ridicarea ?auridelor, iar prin mpingerea celei din urm n 'laca $oesic (a $rii Begre) nal pontidele. &inspre vest 'laca >beric intr n coliziune cu %rmorica ridicnd 'irineii, iar avansarea ctre nord a %fricii cu o u#oar rotaie senestr edific %lpii la contactul cu structurile (ercinice ale %valoniei si %rmorici. &e asemenea, 'laca %driatic prin deplasarea s a spre nord si est determin ridicarea &inaricilor. * poziie aparte n acest ansamblu tectonic ocup $unii %puseni a pentru a cror genez s a elaborat mai multe sc(eme. &ificultatea cont n structura diferit a prii nordice n raport cu cea sudic si a poziiei lor ntre placa panonic si cea transilvan. %supra acestui aspect se va mai reveni. * alt zon cu o structur aparte o reprezint *rogenul Bord D &obrogean, este considerat o caten (ercinico D c(imeric, ns observaii ulteriore relev deformaii cel puin pn la nivelul Hurasicului superior, ceea ce ar fundamenta caracterul su alpin . Ridicarea lanului carpatic s a produs n mai multe faze de tectogenez care pot fi mprite n dou etape, &ectogenezele ? etapa cretacic cnd sunt edificate structurile interne, denumite de >. cretacice &umitrescu dacide# $acide# ? etapa neozoic, ndeosebi ncepnd cu $iocenul cu sunt structurate &ectogenezele neozoice Moldavide unitile e!terne, denumite de acela#i >. &umitrescu, moldavide. &eformaiile ample din etapa neozoic, care pot fi e!plicate astzi destul de Platforma *olodoveneasc;platf coerent prin prisma tectonicii plcilor, au dus la prefaceri substaniale a le configuraiei reliefului Romniei. orma Scitic, %stfel, sectoare foarte largi intr ntr ntr o subsiden accentuat n raport cu Platforma *oesic; vecintile, formnd depresiunile interne (intramuntoase) ale ?ransilvaniei si Orogenul +ord)mpiei 'anonice, aceasta din urm cu intrnduri pe rama vestic a )arpailor ,obrogean; $eridionali si $unilor %puseni, unde formeaz depresiunile adiacente. &e Orogenul carpatic asemenea, sectoare restrnse ale structurilor interne si e!terne ale )arpailor devin subsidente, devenind depresiuni intramontane, unele din ele nsoite de vulcanism, cum sunt cele din $unii %puseni de 7ud. 4uncie de evoluia geotectonic a teritoriului Romniei, acesta poate fi subdivizat n, ? uniti de platform, constituite n cicluri orogenice prealpine, mai mult sau mai puin peneplenizate si care formeaz vorlandul )arpailor, 'latforma $oldoveneasc, 'latforma Eala( si 'latforma 7citic? uniti alpine, *rogenul Bord D &obrogean, )arpaii si $unii %puseni. CAPITOLUL 2 UNIT3ILE DE PLAT4ORM3 2525 PLAT4ORMA MOLDOVENEASC3 'artea de nord D est a Romniei este ocupat de 'latforma $oldoveneasc, care reprezint un sector al 'latformei Est Europene, ce cuprinde teritoriul dintre "rali, )arpai si 7candinavia. &in punct de vedere morfologic are aspect de cmpie M

nalt, cu o succesiune de platouri si coline, separate de vile reelei (idrografice. Relieful este sculptat n depozitele 7armaianului, ale crei subetaAe se succed de la nord la sud ntr o structur monoclinal. Geostructural, 'latforma $oldoveneasc este delimitat tectonic, la est si sud, prin falii crustale de 'latforma 7citic, care n prezent sunt mascate de cuvertura neogen din suprafa. %stfel, la vest limita poate fi considerat linia 7iretului, iar la sud un aliniament situat la nord de .rlad, pe direcia 4lciu ?g. 'lopn, ce ar corespunde faliei crustale a .istriei 7tructura platformei poate fi divizat n soclul sau fundamentul cristalin si cuvertura sedimentar cvasiorizontal, fragmentat de sisteme de falii. 4* da'e $*l !ris$ali este cunoscut numai prin foraAe, acesta aprnd la zi n malul Bistrului si la est de acesta, n ceea ce s a denumit 7cutul "crainean. 'rin urmare, suprafa superioar cade continuu spre vest, ctre orogenul )arpailor *rientali. 7oclul a fost studiat cel mai adnc n foraAul de la ?odireni (Aud. .oto#ani), unde a fost desc(is o coloan de apro!imativ <== m %cesta evideniaz n partea superioar o structur petrografic constituit din migmatite ro#ii sau cenu#ii, cu faneroblaste de microclin, cu te!tura gnaisic. "rmeaz paragnaise plagioclazice cu biotit, cu numeroase filoane pegmatitice, de asemenea de culoare ro#ie D roz. :a partea inferioar a coloanei este interceptat un granit roz cu muscovit si biotit, care aminte#te de granitul de RapaFiIi descris n 7candinavia. Platforma &in corelarea datelor de vrst absolut rezult c soclul platformei Est D *oldoveneascEuropean are un nucleu foarte vec(i n zona 7cutului "crainean, format din roci 4* da'e $*l catametamorfic si mezometamorfice, precum si roci magmatice, n general, acide. !ris$ali , ro!i 7pre margini are vrste mai recente datorit regenerrii n etape orogenice ulterioare. !a$a'e$a'or(i!e# +n nucleul foarte vec(i s au identificat roci de tipul gnaiselor migmatice, granitoidelor 'e"o'e$a'or(i!e& si metabazitelor, cu o vrst apreciat la 8<== mii ani, ce aparine %r(aicului. $ai la ro!i gra i$i!e5 est, n formaiunea de *vruci constituit din granite si #isturi pirofilitice, urmate de Cuvertura 0;<= mii ani, iar pentru sedimentar- ciclul . granite de tip RapaFiIi# se determin vrste 08<= Cambrian - Carbonifer formaiunea feruginoas de Nrivoi Rog, vrste de0L== 0M== mii ani. %ceast succesiune arat c spre margini sau ata#at structuri mai tinere, ce aparin 'roterozoicului inferior si debutului celui mediu. &in aceste date rezult c fundamentul cristalin al 'latformei $oldovene#ti are un nucleu foarte vec(i %r(aic, a crei margine vestic a fost regenerat n orogeneza svecofeno D carelian. C*)er$*ra sedi'e $ar%# depus peste paleorelieful fundamentului cristalin, deci ntr o poziie discordant, este constituit din formaiuni paleozoice, mezozoice si neozoice, neafectate de mi#cri cu caracter plicativ. 'latforma Est D European a evoluat mult vreme ca o mas continental insular, cum a fost n timpul orogenezei cadomiene *dat cu )ambrianul superior ea se ndreapt spre placa laurenian cu care intr n coliziunea caledonian si, mai trziu, n cea (ercinic, n condiii parial submerse, ceea ce a determinat depunerea unei cuverturi paleozoice. +n lungul drum parcurs pn n poziia actual a suferit mi#cri oscilatorii traversnd perioade emerse, fiind o mas continental aproape integral, si perioade submerse, cnd sau acumulat stive groase de roci sedimentare. %stfel, acestea pot fi cuprinse n trei cicluri de sedimentare, 'aleozoicul, $ezozoicul si Beozoicul. Ci!l*l I de sedi'e $are al 'aleozoicului, se deruleaz cu unele intermitene pe intervalul )ambrian D )arbonifer. Este rspndit n mod inegal, fiind cunoscut 1

numai prin foraAe (?odireni, >a#i, 'ope#ti, .trne#ti etc.).'aleozoicul debuteaz cu o succesiune de ;== D K== m grosime constituit din conglomerate cu elemente de cristalin, gresii cuaritice, gresii arcoziene, gresii argiloase, cu intercalaii de #isturi argiloase ardeziene cenu#ii D verzui.(fr material paleontologic). 'artea inferioar poate fi corelat cu gresia de )osui ce afloreaz n malul Bistrului, care este atribuit de geologii basarabeni 'roterozoicului terminal D )ambrianului inferior. +n alte zone, cum este foraAul de la .trne#ti, la partea superioar apare o succesiune ce poate fi corelat cu Gresia de $oldova de pe teritoriul .asarabiei, care prin coninutul faunistic este atribuit *rdovicianului superior. %#adar, pe parcursul )ambrianului superior *rdovician inferior platforma a fost emers, probabil, ca un ecou al orogenezei cadomiene si mi#crile premonitorii ale orogenezei caledoniene. Silurianul la nord se apropie de suprafa (la K= D L= m.)- la vest coboar la 0=== metri, iar la sud vest la aproape0<== metri adncime. )onstituie prima secvena dovedit printr un bogat coninut faunistic, fiind reprezentat printr o succesiune de culoare cenu#ie D negricioas (grosime 06= D 8== m.) de calcare fine cu intercalaii de marne, gresii calcaroase si argile ,evonianul# este ntlnit, de asemenea, pe marginea de vest si sud 6 vest /ntr o succesiune de gresii silicioase cenu#ii, violacee si brune n alternan cu argile nisipoase brune si violacee (0== m grosime) Carboniferul e pus n eviden pe marginile afundate ale platformei, si const ntr o alternan de gresii silicioase cu #isturi argiloase. &e culoare cenu#ie, verzuie si violacee ce d secvenei un aspect vrgat. Ciclul .. de 'e intervalul 'ermian D ?riasic platforma este n poziie emers, fcnd parte sedimentare- "urasic din marea mas continental ce se constituie dup orogeneza (ercinic ( 'angaea lui Cretacic %.3egener). Ciclul ... de Ci!l*l II de sedi'e $are cuprinde depozite sedimentare din intervalul Hurasic sedimentare- +eozoic Paleocen - *eo/ian D 7enonian, de asemenea dispuse discontinuu la ansamblul platformei "urasicul apare pe rama vestic# ntr o succesiune de0K= m grosime, neargumentat paleontologic, de calcare, marne si dolomite brune si ro#ietice, cu intercalai de an(idrite. 'rin corelaie cu alte zone aceast secven este atribuit prii superioare a Hurasicului. Cretacicul este prezent numai parial si dispus inegal. &ebutul acestuia gse#te platforma n poziie continental, mi#carea pozitiv, fiind un ecou al mi#crile preaustrice ce pregteau ridicarea prii mai interne a )arpailor *rientali. %stfel, sedimentarea depozitelor )retacicului debuteaz cu %pianul, cnd platforma ncepe s coboare spre vest, ntr o mi#care incipient de subducie, care ridic prismul de cristalin al *rientalilor si desc(ide fosa fli#ului. %&ian, este pus n evidenta de foraAe numai n sectorul nordic, fiind depus pe paleorelieful Hurasicului superior ntr o succesiune de marne calcare, gresii calcaroase, cu fauna de foraminifere (L= D 0== m grosime) %lbianul este semnalat mai ales in zona vestica si sud vestica (Rdui, ?rgu 4rumos) si este alctuit din gresii calcaroase cu fauna srac de foraminifere. Cenomanianului i sunt atribuite cele mai vec(i depozite ale platformei ce apar la zi in malul 'rutului (Rdui D :iveni). &epozitele ce apar la zi debuteaz cu gresii si nisipuri acoperite de calcare albicioase cu aspect de creta. 'rezenta formaiunilor grosiere la baza marc(eaz debutul transgresiunii ce a cuprins ntreaga platforma. Senonianul apare in zonele mai afundate ale platformei n vest si sud, sub forma unui comple! calcaro D cretos. 0=

&ectonicaPlatforma *oldoveneasc parte a Platformei (st (uropene0 *i1cri oscilatorii 1i ciclurile de sedimenatre0

Ci!l*l III de sedi'e $are al Beozoicul este reprezentat prin, 'aleocen, Eocen, .adenian, 7armaian, $eoian. 'aleogenul este prezent, de asemenea, numai pe marginea sudic si sud vestic a platformei, spre fosa )arpailor *rientali. %cesta debuteaz cu 'aleocenul n facies argilos D marnos (;< D 1= m grosime) si continu cu Eocenul reprezentat pin gresii calcaroase cenu#ii verzui, slab glauconitice, sau marne si calcare verzui, uneori cu faun de numulii (0= D0== m grosime).. Miocenul apare la zi pe suprafa ntregii platforme, fiind reprezentat de .adenian si 7armaian 'adenianul apare la zi spre nord est n malul 'rutului. Grosimea creste spre sud si vest de la 6= m n malul 'rutului pn la 0== m n Ealea 7iretului si ;== m la contactul cu orogenul carpatic. 7edimentarea s a produs n condiii diferite, de larg la est, n facies marnos D calcaros, si de margine continental, n condiii lagunare la vest si sud (gipsuri cu intercalaii de marne). )a urmare a fazei de tectogenez stirice noi care structureaz fli#ul e!tern al )arpailor *rientali sistemul de platforme al vorlandului intr ntr o ampl mi#care subsident prin care se desc(ide o arie marin denumit .azinul &acic. )ondiiile de sedimentare devin salmastre si debuteaz prin depozite de tip transgresiv. Sarmaianul este cunoscut n succesiune complet sub forma unui monoclin cu nclinarea de la nord la sud, fiind desc(is n lungul reelei (idrografice ce brzdeaz platforma. 'uglovianul marc(eaz trecerea de la mediul salin la mediul salmastru., dezvoltndu se n facies recifal, de margine continental, spre est, si facies detritic argilos D nisipos, de mare mai adnc, spre vest si sud. 4aciesul recifal este constituit din calcare organogene albe D glbui cu o bogat faun de lamelibran(iate si briozoare. 4aciesul de larg este reprezentat de o succesiune de nisipuri, argile, argile nisipoase cu intercalaii rare de gresii, calcare grezoase, bentonite si cinerite. (ol"inianul evolueaz, de asemenea, n faciesuri diferite, si anume, argile cenu#ii D albstrui cu intercalari de argile nisipoase si nisipuri, spre est, si cu o cre#tere a intercalaiilor nisipoase, spre vest, unde atinge (valea 7iretului). <== m grosime. 'asarabianul are caracter regresiv, n facies predominant argilos (argile cenu#ii D albstrui), cu intercalaii de nisipuri, la est. 7pre vest, cre#te frecvena orizonurilor de nisipuri si nisipuri argiloase, nsumnd grosimi de are ;== D <== m, la care se adaug intercalaii de gresii si calcare oolitice. )ersonianul reprezint o succesiune cu grosime de 08= D 0<= m de calcare urmate de argile nisipoase, nisipuri argiloase si nisipuri. Meoianul este prezent printr un orizontul inferior, gros de L= D M= m cu tufuri andezitice separate de nisipuri si marne argiloase, si cel superior, gros de M= D 0M= m, cu nisipuri argiloase si argile cu intercalari de gresii subiri. Te!$o i!a 'latforma $oldoveneasc, ca parte component a 'latformei Est europene, a trecut prin stadiul de geosinclinal n %r(aic 'roterozoicul inferior, cnd se constituie nucleul vec(i din roci cristaline cu grad nalt de metamorfism, la limita cu ultrametamorfismul, si din roci magmatice ale soclului. +ntruct astfel de roci se formeaz la zeci de Filometrii adncime rezult c aceasta au aAuns la suprafa prin intense procese de eroziune ce s au manifestat n lungile perioade de evoluie ca arie continental. &up aceast stadiu 'latforma Est D European funcioneaz ca platform rigid n condiii submerse, cnd #i formeaz cuvertura sedimentar, ce au alternat cu 00

,esc%iderea Atlanticului; 2aliiSiretului, 34rladului, 3istri/ei, 5asluiului0 $esursele minerale

perioade emerse de arie continental propriu zis, reflectate prin discontinuiti de sedimentare. +n 'roterozoicul mediu si superior platforma trece prin mi#cri de oscilaie pe vertical, care introduc mai multe lacune de sedimentare si pot semnifica ridicarea orogenic cadomian. )el puin parial, 'latforma Est european ntr n coliziune cu alte platforme care au format primul supercontinentul reconstituit n )ambrianul inferior. &e asemenea, pe parcursul )ambrianului si *rdovicianului platforma este poziie ridicat, ca urmare a nc(eierii orogenezei cadomiene si mi#crilor premergtoare, ce au condus la coliziunea cu :aurenia (partea de nord est a %mericii de Bord) si la evoluia orogenezei caledoniene. $arginile masei continentale devin ample zone de #elf, astfel nct 'latforma Est D European intr parial ntr o lung perioad de submersie, ce se suprapune intervalului 7ilurian D )arbonifer. 'e parcursul 'ermian D Hurasic inferior 'latforma $oldoveneasc fcea parte din imens mas a 'angaeei lui %. 3egener constituit prin coliziunea (ercinico D c(imeric. :aurasia constituia rmul nordic al *ceanului ?et(Js, din care fcea parte si 'latforma $oldoveneasc, avea o larg zon de #elf care treptat a naintat spre interiorul ariei continentale. &esc(iderea %tlanticului de la sfr#itul Hurasicului marc(eaz nceputul compresiunii geosinclinalului ?et(Js, fapt care a determinat ample oscilaii pe vertical ale platformei. %stfel dup un scurt episod de sedimentare pe marginea estic si sudic n Hurasicul superior, urmeaz o faz de e!ondare, ce se suprapune unei pri nsemnate a )retacicului inferior. )u unele lacune scurte de sedimentare, platforma #i formeaz o cuvertur pe ntreaga suprafa pe intervalul %pian D 7enonian, dup care este din nou e!ondat ca urmare a mi#crilor laramice, care structureaz partea intern a fli#ului din )arpaii *rientali. +ncepnd cu 'aleocenul platforma coboar numai pe marginile vestic si sud D vestic, stare ce se prelunge#te pn la sfr#itul Eocenului, dup care platforma este ridicat complet, ca ecou a ridicrii pariale a fli#ului e!tern din )arpaii *rientali, ca urmare a mi#crilor premonitorii stirice vec(i de la sfr#itul 'aleogenului. *dat cu .adenianul platforma coboar profund spre catena carpatic, ca de altfel, ntreg sistemul de platforme din vorlandul )arpailor, desc(izndu se aria marin a .azinului &acic. 7ubsidena vorlandului este o consecin a fazei de tectogenez stirice noi, care a structurat fli#ul e!tern din )arpaii *rientali si a determinat migrarea fosei carpatice spre est si sud. 7edimentarea pe intervalul .adenian D $eoian continu n faciesuri diferite, n condiii de margine continental si de larg, cu retragerea treptat a apelor .azinului &acic spre sud. +nclinarea constant a depozitelor spre 7E este o consecin a unei mi#cri de basculare a platformei, care s a produs, probabil, n 'leistocenului inferior. $i#crile de coborre si ridicare a platformei n drumul ei n deriv a fost nsoit de tensiuni, care au determinat o tectonic ruptural. )ele mai importante sunt falia 7iretului, ce limiteaz platforma spre vest si falia .rladului, ce s ar prelungi cu falia .istriei, si constituie marginea ei sudic. * alt fractur important orientat E E este cea Easluiului, care a determinat o difereniere a faciesurilor cuverturii sedimentare. &e asemenea sunt identificate dou sisteme de fracturi vec(i orientate B 7 si BE 7E, care au fost reactivate prin coborrea n trepte a platformei spre orogenul carpatic. Res*rsele 'i erale, 06

Platforma Scitic0 Platforma (uporei Centrale0 2undamentul cristalin0 6isturi0

Bisipuri silicioase .adeniene la $iorcani (11.<O dio!id de siliciu) pentru industria sticleiBisipuri comune sarmaiene si meoiene pentru betoane si mortareGips din depozitele badeniene e!ploatate n cteva puncte n malul 'rutului. 7ulf format prin reacii de reducere a depozitelor de gips. )alcare sarmaiene si badeniene utilizate pentru nevoi locale.. :ignit cu forme lenticulare n depozitele 7armaianului e!ploatat localGaze naturale evideniate n vestul platformei la, Roman, 7ecuieni, .acu %pe minerale cunoscute la, Rducneni, 7trunga. ?urb cu dispoziie lenticular la nivelul depozitelor cuaternare din lungul reelei (idrografice. 2575 PLAT4ORMA SCITICA SI PLAT4ORMA EUROPEI CENTRALE :a e!tremitatea sudic si vestic a 'latformei $oldovene#ti a fost delimitat un teritoriu, a crei poziie a creat si creeaz nc multe probleme de corelare, :a nord de $area Beagr este cunoscut sub denumirea de 'latforma 7citic, n timp ce la B si E de )arpai a fost denumit 'latforma Europei )entrale. 'latforma Europei )entrale e situata la e!teriorul 'latformei Est Europene intre, $area .altica si )arpai. "nele date de cercetare direct, prin foraAe, si indirect, prin msurtori geofizice, indic o anumit ec(ivalen ntre cele dou platforme, ce ar putea fi ncadrate unei uniti unice, care face parte alturi de platforma Est D European, din vorlandul )arpailor Bordici si *rientali. 7utura din cele dou uniti se face sub structurile fli#ului si avanfosei )arpailor *rientali. %ceast zon de platform poate fi conturat, cu oarecare apro!imaie, de aliniamentul 7iretului, la est, si de o linie ce trece pe la nord de .rlad pe direcia 4lciu D ?rgu 'lopn, ambele separnd o de 'latforma $oldoveneasc. :imita sudic marc(eaz contactul cu &obrogea de Bord si este punctat de o linie din lungul braului 7f. G(eorg(e al &unrii, care se prelunge#te spre BE pn n curbura )arpailor *rientali. +n literatur geologic mai vec(e ($uti(ac, >onesi 01L;), 'latforma 7citic se suprapune &epresiunii 'redobrogene n care este inclus si &epresiunea .rladului. 7pre vest, platforma ptrunde adnc sub &epresiunea pericarpatic si structurile fli#ului ale )arpailor *rientali. 4* da'e $*l !ris$ali a fost interceptat numai prin foraAe, care au pus n eviden unele asemnri cu faciesul #isturilor verzi din &obrogea )entral. &e aceea, ntr o prim idee, #isturile verzi cadomiene ale &obrogei )entrale au fost prelungite spre nord vest pe la vest de 'latforme Est D European, ptrunznd adnc sub unitile fli#ului )arpailor *rientali. +ns foraAele e!ecutate la nord (&elta &unrii) si nord vest de &obrogea central pun n eviden n anumite puncte roci cu un grad de metamorfism mult mai slab, iar n altele, roci care se aseamn mult cu #isturile verzi ale &obrogei )entrale. 'entru c cele mai vec(i depozite sedimentare aparin &evonianului nseamn c formaiunile foarte slab metamorfozate subiacente sunt si mai vec(i si pot fi atribuite orogenezei caledoniene. 4aptul c unele foraAe au interceptat roci cu un metamorfism sensibil mai ridicat, ce ar putea fi atribuite orogenezei cadomiene, ar rezulta c acestea apar n ridicri structurale de tipul anticlinalelor sau (orsturilor. 'rin urmare, rocile foarte slab metamorfozate sau depus pe un paleorelief cutat si fracturat %ceast structur caledonic poate fi corelat spre est cu o centur ce trece pe la nord de &obrogea, prin )rimeea meridional, pn la nord de )aucazul $are. :a nord de linia ?rotu#ului, fundamentul cristalin este constituit din #isturi slab metamorfozate, ce ar putea reprezenta un soclu vec(i cadomian remobilizat n 08

Cuvertura sedimentar0 Ciclul . de sedimentare- Silurian,evonian Ciclul .. de sedimentarePermian-&riasc inferior

caledonian si c(iar n (ercinic. %ceast zon ar reprezenta prelungirea spre 7E a 'latformei Europei )entrale sub pnzele fli#ului cretacic, sub forma unei structuri depresionare, evideniat printr un minim gravimetric, si a crei cuvertur sedimentar paleozoic este relativ diferit fa de cea din 'latforma $oldoveneasc. %ceast depresiune se situeaz la vest de falia )mpulung $uscel D .icaz. "n alt element este (orstul flancat la vest de falia amintit si de falia 7olca, la est, care #i gse#te corespondent pe teritoriul 'oloniei n structurile caledonice din &ealurile Roztocze ($unii 7vietoFrzJsFie, dup $. 7ndulescu, 01M;). Bumai dac se iau n considerare aceste elemente, acest teritoriu de la e!teriorul 'latformei $oldovene#ti cutat n orogeneza caledonic si care nglobeaz 'latforma 7citic, la sud, si 'latforma Europei )entrale, la nord, constituie platforma dano D polono D predobrogean, ce se prelunge#te pe la nord de &unre si $area Beagr, pn la nord de )aucaz. C*)er$*ra sedi'e $ar% a fost corelat mult vreme cu faciesurile din &obrogea nordic, adese cu argumente forate. %ceasta a fost desc(is numai prin foraAe n mai multe puncte din &epresiunea .rladului ( *ancea, .neasa, )rie#ti etc.) si din &elta &unrii ()araorman, ).%.Rosetti, :etea, $aliuc etc.). * prim surpriz o ofer foraAele din &elta &unrii, care la nivelul depozitelor paleozoice, pun n eviden elementele detritice ce indic un transport de la B la 7, si nu din *rogenul Bord D &obrogean. +nainte de aceast constatare, se susinea c &epresiunea .rladului si zona de la est de 'rut era considerat ca avanfos a acestuia. "nele diferenieri apar si la nivelul cuverturii mezozoice, cum sunt depozitele triasice, care se deosebesc de cele din &ealurile Biculielului si din colinele >saccei (anticlinalul Rediu) si $a(mudiei, si cele Aurasice, care sunt diferite de cele din &obrogea, n general. %ceste deosebiri aduc argumente susin ideea c 'latforma 7citic a funcionat diferit fa de &obrogea de Bord pe parcursul 'aleozoicului si $ezozoicului. &atorita rigiditii soclului platformei rezulta o sedimentare cvasiorizontal a formaiunilor, acestea fiind afectate ruptural de falii, rezultnd grabene si (orsturi. %cest aspect determina depuneri ilegale de sedimente in 'aleozoic. 'latforma 7citic fost colmatat n mai multe cicluri de sedimentare, 7ilurian &evonian- 'ermian D ?riasic- Hurasic )retacic- Eocen, .adenian D )uaternar. 'aleozoicul este caracterizat prin depozite slab cutate si metamorfozateCi!l*l I de sedi'e $are s a derulat n condiii marine deosebite, astfel nct acesta mbrac aspecte litologice diferite. Silurian a fost desc(is prin foraAe n &epresiunea .rladului n zona Easlui D Cu#i D valea 'rutului, reprezentnd o succesiune de calcare cenu#ii D negricioase, microgranulare cu rare intercalaii de argilite si calcare nisipoase cenu#ii. ?rebuie menionat c foraAele n au atins baza formaiunii. +n &elta &unrii la adncimea de 8=== m au fost desc(ise sub depozitele ?riasicului o suit de calcare si dolomite, care ns au fost corelate cu depozitele silurian D devoniene din )olinele $a(mudiei. ,evonian a fost interceptat n foraAe e!ecutate mai la sud , de asemenea, pe o grosime redus (cca. K= m), fiind reprezentat prin gresii cuaroase violacee si argilite dure, brun D violacee. )arboniferul a fost evideniat sub nivelul $rii Begre numai la nord de >nsula /erpilor. Ci!l*l II de sedi'e $are se instaleaz dup perioada de e!ondare din )arbonifer, n condiii transgresive, care au dat depozitelor sedimentare aspecte de 0;

molas de umplutur, a cror surs este structura continental de la B, respectiv 'latforma Est D European. Permian &riasic inferior apar transgresiv numai la nord de braul )(ilia si de &unre sub forma unui umpluturi molasice detritice, adic conglomerate de culoare ro#iatic. :a vest de 'rut, 'ermianul lipse#te, iar ?riasicul prezint o alt succesiune format din argile brun ro#cate cu rare pete verzi si cuiburi de an(idrit, precum si cu intercalaii rare de gresii calcaroase. :a partea superioar trece la o suit carbonatic (calcare fine criptocristaline glbui si brun desc(is, si dolomite cenu#ii cu diaclaze de an(idrit). Este specific marginii vestice al platformei 7citice, care indic alte condiii de sedimentare dect partea de la E de 'rut, date, probabil, de pragul &obrogei de Bord, ce se afund n aceast zon. $ai mult, pe parcursul ?riasicului mediu si superior platforma era e!ondat, spre deosebire de partea de la E, unde se depun parial. +n &elta &unrii ?riasicul este discontinuu datorit Aocului pe vertical a blocurilor dintre falii maAore. %ici, ?riasicul mediu si superior mbrac un facies calcaros D dolomitic, ns diferit fa de cel din &obrogea de Bord si depus inegal. "urasicul debuteaz (:iasic) cu o perioad n care platforma era e!ondat. &e abia, din Hurasicul mediu (&ogger) sedimentarea este reluat pe un paleorelief destul de accidentat prin argilite cenu#ii D negricioase cu intercalaii de gresii cu posidonii. +n continuare se depun gresii calcaroase brun D vi#inii, parial micronglomeratice, si conglomerate cu elemente de calcare brune sau brune D vi#inii, la care sau adugat calcare brecioase si marne crmizii. Hurasicul superior n &epresiunea .rladului este predominant carbonatic, compus din diferite tipuri de calcare, calcare alb D roz, calcare brecioase, calcare organogene cenu#ii. +n &elta &unrii Hurasicul superior este reprezentat prin depozite lagunare, argile ro#ii cu gipsuri si intercalaii de gresii si nisipuri. Cretacicul debuteaz cu o perioad de e!ondare, cu e!cepia marginii vestice, unde au fost identificate depozite apian albiene. "urasicul, Cretacicul, +n )retacicul superior platforma 7citic este inundat aproape complet si se Paleogenul, depun depozite aparinnd )enomanian D 7enonianului formate din gresii +eogenul, glauconitice, marne calcaroase fine si calcare compacte cretoase cu sile!uri. Cuaternarul ?rangresiunea cenomanian a cuprins tot sistemul de platforme cu E!cepia &obrogei de Bord si )entrale. Paleogenul0 :a sfr#itul )retacicului ntreaga platform este e!ondat, stare care se pstreaz pn n Eocen. *ocenul marc(eaz subsidena diferenial a unor teritorii, cnd se depun depozite subiri de gresii glauconitice, marne verzui compacte si mai puin calcare glbui. %cestea se ntlnesc n &epresiune .rladului, n zona de la est de 'rut si nord de &unre platforma fiind n poziie e!ondat. +eogenul0 'e parcursul *ligocenului si $iocenului inferior, 'latforma 7citic fcea parte dintr un amplu teritoriu continental, ce ngloba 'latforma $oldoveneasc ,'latforma Eala(, &obrogea de Bord si )entral. Miocenul su&erior debuteaz n condiiile unei ample transgresiuni ce a cu prins ntreg sistemul de platforme al catenei carpatice. 'adenianul5 7edimentarea se reia n .adenian prin transgresiunea care s a instalat pe paleorelieful cretacic si eocen, si c(iar Aurasic n &elta &unrii. si marginea sudic a &epresiunii .rladului. %cesta cuprinde gresii calcaroase cenu#i, marnocalcare si marne cu an(idrit. Sarmaianul se depune n continuitate de sedimentare n succesiune complet ntru mediu marin salmastru ce fcea parte din .azinul &acic. &ebuteaz prin calcare 0<

&ectonica 7inia &rotu1ului 2alia Sf0 %eorg%e

cenu#ii dure, uneori organogene gresii calcaroase, gresii oolitice, dup care se instaleaz o sedimentare monoton n care alterneaz orizonturi de argile marnoase , argile, argile nisipoase cenu#ii D verzui cu intercalaii de marne luma#elice. +liocenul se depune n continuitate de sedimentare n succesiune complet, stare ce se prelunge#te pn n 'leistocenul inferior, cnd mediu de sedimentare devine lacustru. 'liocenul este bogat fosilifere ca si $iocenul, debutnd prin argile si nisipuri, uneori cineritice ($eoianul), continu ntr o succesiune monoton de argile, argile nisipoase si nisipuri ('onian D &acian) si se nc(eie cu nisipuri fine si grosiere uneori cimentate (Romanianul. Cuaternarul urmeaz n continuitate de sedimentare peste depozitele 'liocenului, ns n condiii de regresiune a apelor spre sud. 'leistocenul inferior nc(eie evoluia ca bazin de sedimentare a 'latformei 7citice, prin alternane de pietri#uri, argile si nisipuri, uneori cu aspect torenial. %pele lacustre se retrag treptat spre sud, tendin care se pstreaz nc din 7armaian. +n continuare, mai ales, n partea sudic, se formeaz sistemul de terase n medii fluviatil D lacustre ale 'leistocenului mediu si superior si Colocenului inferior si a luncilor arterelor (idrografice din Colocenul superior. 7tructura sistemului de terase si a luncilor const din depozite aluvionare, pietri#uri si nisipuri, 'e cmpurile nalte, n 'leistocenul mediu Dsuperior se depun depozite groase de loess n condiii eoliene, sursa materialului fiind, probabil, depozitele glaciare din )arpai. Te!$o i!%5 7tructura fundamentului cristalin si a cuverturii sedimentare individualizeaz 'latforma 7citic ca unitate geostructural distinct la marginea sud vestic si sudic a 'latformei $oldovene#ti. 4undamentul cristalin are structur cutat prin remobilizarea unui fundament cadomian si a unei cuverturi sedimentare din care au rezultat serii anFimetamorfice, care le difereniaz de #isturile verzi ale &obrogei )entrale. %ceast zon poate fi corelat spre nord cu structurile caledonice din 'odi#ul :iublinului si &epresiunea $iec(oI din 'olonia. +n primul caz, corespondentul pe teritoriul Romniei ar fi blocul 'a#cani D Rdui dintre falia 7iretului si falia 7olca. :a vest de acesta poate fi regsit &epresiunea $iec(oI sub structurile fli#ului carpatic pn la nord D vest de falia ?rotu#ului, si limitat spre vest tectonic de falia )mpulung $oldovenesc D .icaz. >nterceptarea fundamentului cristalin prin foraAe evideniaz un grad de metamorfism diferit. )el cu gard de metamorfism mai ridicat asemntor faciesului #isturilor verzi din &obrogea )entral corespund unor ridicri structurale, n timp ce teritoriile cu un grad de metamorfism mai slab, anFimetamorfic corespund structurilor caledonice, care ocup o poziie cobort structural. 'rin urmare, suprafa fundamentului cristalin are forma unei peneplene cu aspect ondulat sau ruptural, ce l fragmenteaz n grabene si (orsturi. :a nord, linia ?rotu#ului, dup care se face Aonciunea dintre ceea ce este cunoscut ca 'latforma 7citic cu 'latforma Europei )entrale este o falie maAor, care a introdus si o decro#are a prii nordice, ceea ce ar e!plica caracterul de pnz al depresiunii subcarpatice ('nza subcarpatic). :imita cu 'latforma $oldoveneasc este de asemenea, de natur tectonic n lungul faliei 7iretului. %ceasta poate fi cel puin o falie de nclecare a structurilor caledonice peste fundamentul carelian al 'latformei $oldovene#ti. :imita nordic a 'latformei 7citice este tot de natur tectonic, dat de falia maAor 4lciu D ?g. 'lopn sau falia .istriei. :a sud 'latforma 7citic este limitat de falia ?rotu#ului cu orientare BEE D 7EE, care se continu cu falia 7f. G(eorg(e ce o desparte de *rogenul Bord D &obrogean. 0K

%lte accidente tectonice orientate BE D 7E afecteaz marginea vestic a platformei, dup care coboar n trepte sub structurile fli#ului )arpailor *rientali. "nele aspecte ale sedimentrii din 'latforma 7citic o individualizeaz si, n acela#i timp, o difereniaz ca unitate geostructural distinct fa de &obrogea de Bord, cu care a fost adesea corelat. %stfel de diferenieri apar la nivelul cuverturii paleozoice, permo D triasice si c(iar Aurasice., ceea ce ar conduce la concluzia c cele dou uniti au evoluat n condiii diferite. &ac se e!amineaz deriva continentelor n concepia tectonicii globale ().C. 7cotese, 6===) se pot nelege cauzele acestor diferenieri. %stfel, 'latforma 7citic a rezultat n urma coliziunii 'latformei Est D Europene cu partea de BE a %mericii de Bord (:aurenia) si Groenlanda n urma creia se ridic cordiliera caledonic. 7pargerea ulterioar a acestui continent (Euramerica) a determinat deriva spre E a 'latformei Est Europene, avnd alipite pe margini o parte din structurile caledoniene. 2585 PLAT4ORMA MOESIC3 +ntre )arpai si &obrogea de Bord, pe de o parte, si $unii .alcani, pe de alta, este conturat o arie rigid pe care geologul bulgar .oncev (01;L) a denumit o 'latforma $oesic. +n aceast unitate geostructural .oncev includea si partea (ercinico D c(imeric a &obrogei de Bord, care o considera fundamentul cutat al platformei. 'artea de la nord de &unre a fost denumit de unii dintre geologi romni 'latforma Eala(, care se suprapunea din punct de vedere geografic )mpiei Romne (E. $uti(ac, :. >onesi, 01L8). +n aceast idee, &obrogea de 7ud si )entral erau tratate ca blocuri rigide separate. $ai trziu, E. $uti(ac si al (6==;) limiteaz 'latforma Eala( numai la E de falia intramoeisc si e!tinde structurile &obrogei )entrale si de 7ud pn la aceasta. +ntr o alt idee (>. &umitrescu, $. 7ndulescu, 01KM, 01L=- $ 7ndulescu, 01M;) , consider spaiul dintre .alcani si )arpai aparinnd 'latformei $oesice, n conceptul lui .oncev, fr *rogenul Bord &obrogean. +n aceast concepie, 'latforma $oesic de pe teritoriul Romniei, este limitat la B de mari fracturi tectonice cum sunt falia pericarpatic, dup care avanfosa intern a )arpailor ncalec peste depozitele pliocene ale platformei, si falia 'ecineaga D )amena, care desparte &obrogea )entral de *rogenul &obrogei de Bord si ptrunde spre BE sub structurile carpatice. :a scar regional, 'latforma $oesic intr n contact tectonic la 7 cu $unii .alcani, n lungul faliei prebalcanice. 7tructura platformei este dat de fundamentul cristalin si cuvertura sedimentar, depus n mai multe cicluri de sedimentare, ce reflect condiiile n care a evoluat n diferite etape. )u e!cepia &obrogei )entrale unde fundamentul afloreaz, n restul platformei este cunoscut din cteva foraAe de referin. Gradul de cunoa#tere al cuverturii sedimentare este mult mai accentuat, prin cele cca. <=== de sonde de e!ploatare a petrolului. 4* da'e $*l !ris$ali este alctuit din #isturi cristaline, roci magmatice, roci mezometamorfice si epimetamorfice, 7oclul sau fundamentul cristalin s a constituit, pe de o parte, n orogeneza careliana, iar pe de alta, n orogeneza cadomian. Humtatea sudic inclusiv &obrogea de sud are un soclu vec(i carelian, n timp ce partea nordic este de vrst cadomian de tipul #isturilor verzi din &obrogea )entral. 4undamentul cristalin apare la zi n &obrogea )entral, unde se identific, 0L

Platforma *oesic 2undamentul cristalinseria de Alt4n-&epe seria 1isturilor verzi

? o serie mezometamorfic de %ltn ?epe, n anticlinalul )eamurlia .a#punar, de la sud de falia 'ecineaga )amena, de vrst svecofeno carelian? o serie anFimetamorfic a 9#isturilor verzi5 de vrst cadomian. +n anticlinalul )eamurlia D .a#punar seria de %ltn D ?epe este reprezentat prin mica#isturi cu muscovit, biotit si granat, uneori cu staurolit, cuarite si amfibolite strbtute de filoane de pegmatit, ceea ce arat un metamorfism al unei succesiuni sedimentare. &in determinrile de vrst absolute (K8; D L00 mil. ani) rezult c aceast serie a fost remobilizat ntr o orogenez mai nou. &. Giu#c descrie la partea superioar a succesiunii o serie retromorfozat pentru care determin o vrst de <8= mil. ani. %cest nseamn c #isturile de %ltn ?epe sunt metamorfozate orogenezei cadomiene. +n &obrogea sudic fundamentul cristalin este cunoscut din foraAe e!ecutate n perimetrul localitilor 'alazu si )oco#u. +n baz acestea evideniaz o serie catametamorfic D migmatic de gnaise granitice, peste care se suprapune o succesiune mezometamorfic constituit din mica#isturi de diferite tipuri (cu almandin, almandin si magnetit) si cuarite cu o intercalaie feuginoas asemntoare serie de Nrivoi D Rog din 'latforma est European. Ealorile de 0K== D 0M<= mil. ani indic o vrst absolut 'roterozoic inferior si c(iar %r(aic, ceea ce nseamn c acestea aparin orogenezei vec(i svecofeno D carelian. 'este aceste formaiuni urmeaz o serie anFimetamorfic, cunoscut sub numele de seria de )oco#u, ce reprezint o succesiune vulcano Dsedimentar slab metamorfozat constituit din roci verzi, diabazice asociate gresii arcoziene, conglomerate, microconglomerate si #isturi cenu#ii violacee. &eterminrile de vrst absolut de <<= mil. ani, indic c metamorfismul s a produs n orogeneza cadomian. 'latforma constituit n 'roterozoicul inferior este din nou fragmentat prin Seria de Coco1u desc(iderea unei largi arii geosinclinale, unde s au acumulat depozite vulcano D Anticlinalul Ceamurlia-3a1punar sedimentare cu grosimi de 8=== m, care au fost slab metamorfozate n faciesul #isturilor verzi, astfel nct se pot recunoa#te u#or structura rocilor iniiale. ?rebuie 2alia intramoesic remarcat caracterul fli#oid al depozitelor, fiind o succesiune ritmic de filite de Cuvertura culoare ro#ie, violacee si cenu#ie, grauIacFe, roci tufogene, microconglomerate si sedimentara gresii calcaroase. 7eria anFimetamorfic a #isturilor verzi afloreaz larg n &obrogea )entral ntre cele dou accidente tectonice maAore, 'ecineaga D )amena, la nord, si )apidava D *vidiu, la sud. )ontactul dintre cele dou formaiuni este, a#adar, de natur tectonic, accentuat si de dizarmonia structural dintre #isturile mezometamorfice si cele anFimetamorfice. 'rimele au orientarea BE 7E, paralel cu cele dou accidente tectonice maAore, n timp ce #isturile verzi sunt direcionate E E. 7ituaia este dat de mobilitatea celor dou falii, ceea ce ar e!plicat retromorfismul si vrsta mai recent a unor formaiuni din anticlinalul .a#punar D )eamurlia sau seria de )oco#u din &obrogea sudic &up datele geofizice (Eisarion et al,01L1) si de foraA ar rezulta c seria mezometamorfic ncalec formaiunea epizonal a #isturilor verzi, n lungul faliei )apidava *vidiu, fr a se cunoa#te amploarea #ariaAului. Ersta acestei nclecri poate fi cadomian trzie caledonian, mult mai vec(e dect primele depozite sedimentare. :a vest de falia intramoesic de pe aliniamentul %le!andria D 4ierbini D Ealea &mboviei datele de foraA sunt relativ puine privind fundamentul cristalin.

0M

Ciclul . de sedimentareCambrianOrdovician, Silurian, ,evonian, Carboniferul

)ele cteva foraAe au ntlnit #isturi cristaline mezometamorfice sau retrometamorfozate. &up datele geofizice >. Gavt, R. .otezatu si $. Eisarion (01L8) interpreteaz c fundamentul platformei vala(e din Aumtatea sudic are vrst precambrian (carelin) si c se prelunge#te pn n &obrogea de 7ud, iar n Aumtatea nordic cuprinde o serie epimetamorfic de vrst 'roterozoic superior )ambrian inferior, ce corespunde orogenezei cadomiene. )ontactul dintre cele dou zone , dup aceea#i autori, este de natura unei falii crustale orientate apro!imativ E E. +n orice caz, structura fundamentului cristalin din sectorul vala( al platformei $oesice este diferit fa de cel din &obrogea de 7ud, diferena fiind dat de numeroasele intruziuni magmatice (granodioritice, granite gabroice), care dup ultimele date, ar fi (ercinice si nu precadomiene, cum se credea. &intre acestea se difereniaz net corpul magmatic .al# *ptasi 7latina, care creeaz un amplu bombament, fiind constituit n partea nordic din roci magmatice acide, n general, iar n partea sud vestic, din roci gabroice si diorite. C*)er$*ra sedi'e $ar%5 &up etapa de consolidare, platforma a suferit mai multe mi#cri de basculare care au determinat transgresiuni si regresiuni, rezultnd mai multor cicluri de sedimentare, paleozoic, permo triasic, Hurasic mediu D )retacic, .adenian inferior D )uaternar. +nc de la nceput trebuie remarcat c sedimentarea s a derulat pe un paleorelief destul de accidentat, ce a avut ca rezultat depunerea unei cuverturi cu grosime foarte variabil si dispus inegal. %ceast morfologie indic comportamentul casant al platformei introdus de mi#crile oscilatori pe care le a suferit diferitele compartimente nc din orogeneza cadomian. %ceasta nseamn c suprafa platformei este marcat de o serie de ridicri, separate de depresiuni n care depozitele sedimentare au grosimi considerabile, de pn la 0==== m (&. 'arasc(iv, 01L1). &atorit comple!itii condiiilor de sedimentare succesiunea cuverturii poate fi separat n #apte uniti litofaciale de roci clastice si carbonatice cu o anumit repetabilitate, comple!ul detritic inferior al intervalului )ambrian D &evonian inferior, comple!ul carbonatic din intervalul &evonian superior D )arbonifer inferior, comple!ul detritic al )arboniferului superior D ?riasic inferior, comple!ul carbonatic ?riasic, comple!ul detritic ?riasic superior D Hurasice mediu, comple!ul carbonatic Hurasic superior D )retacic inferior si seria detritic a Beogenului. )omple!ele litologice reprezint ecouri a principalelor evenimente de tectogenez ale orogenezelor, ce s au derulat n vecintatea platformei. Ci!l*l I de sedi'e $are al 'aleozoicului se e!tinde aproape pe ntreaga suprafa a platformei, cu e!cepia &obrogei centrale, care era n poziie emers si cteva ridicri structurale. &e asemenea trebuie remarcat n &obrogea sudic sedimentarea se instaleaz de abia n 7ilurian.

01

Ciclul .. de sedimentare&riasicul inferior, &riasicul mediu, &riasicul superior

Cambrian Ordovicianul ntlnite numai n sectorul vala( al platformei, formeaz o succesiune de pn la 06== m grosime n care se pot separa, seria inferioar detritic grezo D cuaritic si o alta superioar predominant pelitic. 7eria inferioar prezint o succesiunea cu o mare variabilitate petrografic ,gresii argiloase verzui, gresii cu ciment muscovitic si silicios D sericitic, gresii arcoziene cu intercalaii subiri de argilite D siltite, cuarite cenu#ii si negre, ortocuarite albe si cenu#ii, verzui, microconglomerate cuaritice si arcoziene. 7pre finele succesiunii se constat o cre#tere a frecvenei intercalaiilor pelitice, fiind caracteristice *rdovicianului. Silurianul are grosimi, de asemenea, de pn la 06== m n depresiuni si are caracter transgresiv si discordant pe ridicrile structurale. Reprezint o succesiune, cu o bogat faun de graptolii, de argilite microgrezoase si cloritoase, cu intercalaii de gresii, calcare organogene si detritice, iar la diferite intervale nivele de tufuri vulcanice. +n &obrogea sudic a fost ntlnit acela#i facies al seriei detritice inferioare, cu #isturi argiloase, negricioase, strbtute de numeroase diaclaze umplute cu calcit sau cu pirit. ,evonianul este caracterizat prin trei entiti litofaciale cu o bogat faun de bra(iopode, lamelibran(iate, trilobii, crinoide etc., seria argilitic inferioar ce indic o continuare a condiiilor de sedimentare din 7ilurian, seria grezoas si seria dolomit D evaporitic. )ea din urm constituia prima serie carbonatic, atingnd grosimi mari n depresiuni ()lra#i), fiind constituit din dolomite cu intercalai de an(idrite, n baz, si din calcare organogene, la partea superioar. ?rebuie remarcat caracterul bituminos al succesiunii, care scade spre partea superioar. +n &obrogea de sud este ntlnit aceea#i succesiune ce se nc(eie cu comple!ul carbonatic bituminos, dup care aceast poriune este e!ondat. Carboniferul a fost desc(is pe ntreg cuprinsul platformei, cu e!cepia prii de BE a ridicrii structurale de la .ordeiu Eerde. +n )arbonifer are loc sc(imbarea condiiilor de sedimentare, de la seria inferioar carbonatic, ce se continu din &evonian, la una superioar, detritic (cel de al doilea ciclu detritic al cuverturii sedimentare). 4aciesul carbonatic al )arboniferului inferior, apare n continuitate de sedimentare numai n depresiunile tectonice, n rest nregistrndu se o importat lacun stratigrafic. * a dou lacun se situeaz ntre seria carbonatic si ce detritic a )arboniferului superior. %mbele reprezint ecouri ale ultimelor faze de tectogenez (ercinic (breton si sudet). )arboniferul inferior carbonatic este reprezentat printr o mare varietate de calcare, de la calcarenite si calcare microcristaline la calcare organogene, ce nsumeaz o grosime de cca. ;<= m.. )arboniferul superior marc(eaz o sc(imbare a condiiilor de sedimentare, dup faza de e!ondare de la sfr#itul )arboniferului inferior, prin trecerea la faciesul detritic, ce constituie o succesiune groas de M== m de argile negricioase, argilite #istoase, gresii silicioase, de culoare cenu#ie negricioas0, grauIacFe, marnocalcare brun D vi#inii si calcare organogene. &epozitele pelitice conin material crbunos sub forma unor strate subiri sau diseminat n masa rocii. Ci!l*l II de sedi'e $are debuteaz 'ermianului si dureaz pn la sfr#itul ?riasicului, submersia platformei producnd se numai la vest de &mbovia, restul platformei, inclusiv &obrogea central si parial cea sudic, fiind n poziie e!ondat. 6=

Ciclul ... de sedimentare"urasicul inferior, "urasicul mediu, "urasicul superior, Cretacicul inferior0

Permianul. +n aceast perioad se continu sedimentarea a faciesului detritic, instalat n )arboniferul inferior, ns se semnaleaz la diferite nivele intercalaii de depozite lagunare (g(ips, an(idrit), ceea ce demonstreaz funcionarea teritoriului n condiii de margine continental sau oc(iuri marine mai mult sau mai puin nc(ise. >nstabilitatea fundului marin este dat si de caracterul transgresiv al depozitelor permiene, uneori fiind depuse direct peste fundamentul cristalin. Grosimea ma!im o atinge n depresiuni(pn la 6=== m), n timp ce pe ridicrile structurale lipse#te sau are grosimi reduse. &riasicul inferior debuteaz cu un comple! argilos D grezos de culoare ro#ie format din gresii silicioase brune, vi#inii, roz sau albicioase, gresii argilo silicioase si microconglomerate cu acela#i mozaic de culori si se nc(eie cu un comple! brun vi#iniu argilos D marnos cu intercalaii de gresii calcaroase. +n &obrogea sudic, n dou foraAe de lng ?ec(irg(iol au fost ntlnite cuarite si gresii argiloase ro#cate ce au fost atribuite ?riasicului inferior. &riasicul mediu. >nstalarea unui climat mai arid anunat nc din ?riasicul inferior a determinat sc(imbarea condiiilor mediului marin, care au permis acumularea unei stive groase de 0=== D 06== m de depozite carbonatic D evaporitice. %ceasta reprezint o succesiune de calcare, uneori organogene, marnocalcare, calcare dolomitice, dolomite, an(idrite si sare gem, la care se adaug roci clastice cu ciment calcaros i an(idritic. +n unele zonele depresionare partea inferioar a seriei carbonatice este atribuit ?riasicului inferior, ceea ce nseamn c acest facies a debutat mai devreme. :a sfr#itul ?riasicului mediu platforma $oesic se ridic astfel nct se instaleaz procesele erozionale, care au construit un paleorelief al suprafeei suitei carbonatice. &riasicul superior. $arc(eaz o revenire a condiiilor de sedimentare din ?riasicul inferior, formnd seria ro#ie superioar, argile marne, marnocalcare, gresii, nisipuri microconglomerate cu intercalaii de an(idrit si g(ips. %ceast succesiune indic condiii de margine continental, care au trecut n faze lagunare sau c(iar continentale. +nsumeaz grosimi de 1== D 06== m. 'e parcursul permo D triasicului s a manifestat si o intens activitate magmatic efuziv, ce se succede n, cel puin, trei faze. * prim faz a constat n roci magmatice efuzive de tipul porfirelor cuarifere si feldspatice contemporane depunerii comple!ului detritic inferior al 'ermianului, ce sunt ntlnite pe marginea de nord al platformei si la 7E de .ucure#ti. * a doua faz este de natur predominant bazic reprezentat prin bazalte, diabaze, si porfire bazaltice asociate cu piroclastite si tufuri vulcanice, si s a manifestat, se pare, la sfr#itul 'ermianului. )ea de a treia faz de magmatism a avut caracter acid prin depunerea unor porfire feldspatice n cadrate de formaiunea carbonatic permo D triasic. :a vest de *lt s a manifestat si o a patra faz de magmatism, predominant bazic, ce strbat formaiunea carbonatic a ?riasicului mediu. 4aptul c aceste efuziuni magmatice sunt orientate E E si mai puin B 7 trebuie puse pe seama pe nc(eierii orogenezei (ercinice si apoi pe spargerii supercontinentului format la sfr#itul 'ermianului. &up ?riasic platforma este n mare parte e!ondat, stare ce prelunge#te si n :iasic, fiind supus factorilor de modelare e!terni Ci!l*l III de sedi'e $are cuprinde intervalul :iasic superior D 7enonian, depunndu se numai la vest de &mbovia, n sectorul vala(, n timp ce n &obrogea central, care este submersat parial, si &obrogea de sud sedimentarea ncepe cu &oggerul. 60

+eocomian, 3arremian, Ap/ian, Albian, Cenomanian, &uronian0

%ceast secven de sedimentare poate fi mprit ntr o serie detritic inferioar, ce aparine intervalului :iasic superior &ogger, si una superioar, carbonatic a $almului )retacicului inferior. "urasicul inferior(7iasic! "urasicul mediu (,ogger! atinge grosimi ma!ime n depresiune din BE )raiovei, n timp ce spre E,E si sud se subiaz continuu, marcnd caracterul transgresiv al acestei secvene. 'artea de la est de &mbovia- de la sud de &unre si &obrogea erau arii continentale n care se manifestau procese de modelare a reliefului. )aracterul transgresiv este dat de seria detritic inferioar ce atinge grosimea ma!im de K== m n depresiunea central moesic de la BE de )raiova, a crei succesiune poate fi submprit n dou subserii. 7ubseria inferioar n care se separ bancuri groase de gresii silicioase, gresii calcaroase, uneori cu ciment argilogipsifer sau dolomitic, separate de intercalaii de marnocalcare sau argile si marne negricioase, adesea piritoase. +n &obrogea sedimentarea ncepe n &ogger ntr un golf al bazinului eu!inic, care ncepea s se desc(id. "urasicul superior (*alm!. +n aceast epoc mediul de sedimentarea se e!tinde la aproape toat suprafa sectorului vala( printr o mi#care negativ a platformei. :a nceput fundul marin era animat de oarecare instabilitatea tectonic ce a determinat depunerea unei alternane de depozite pelagice si recifale. +n continuare, sedimentarea are loc n condiiile unei subsidene continue a fundului marin, ce a permis acumularea unei secvene carbonatice pelagice de peste 0=== m grosime, n zona de afundare ma!im, ce ar putea fi marcat, apro!imativ, de aliniamentul vilor ?eleorman si Hiu, si a alteia recifale spre E si E de aceasta. 7eria carbonatic pelagic reprezint o succesiune de calcare fine microcristaline si pseudoolitice, calcare luma#elice si marnocalcare, cu intercalaii fine de argile. +n prile de margine dinspre E si E faciesul recifal este dat de structuri biostromale, care cuprind calcare fine afectate de recristalizri si dolomitizri, calcare dolomitice, calcare algale si coraligene, calcare grezoase, cu intercalaii de gresii, marne si nisipuri. +n sectorul estic recifii erau de tip franAure si de tip barier. +n &obrogea central sedimentarea are loc n lungul vii )asimcei, n care se recunoa#te succesiunea seriei carbonatice superioare, ce atinge grosimi de 8<= D ;<= m. %ceea#i succesiune se ntlne#te si n &obrogea sudic, la sud de falia maAor )apidava D *vidiu, unde Hurasicul formeaz o plac carbonatic continu. Cretacicul inferior. )ondiiile de sedimentare se pstreaz pn n %pian, astfel nct, grosimea total a seriei carbonatice (Huasic superior D %pian) atinge grosimi de 0K== m n depresiunea central D moesic. +n acela#i timp, are loc o restrngere treptat a ariei marine din sectorul vala(, iar sectorul dobrogean se caracterizeaz printr o anumit stabilitate a marginilor. ,eocomian. %#a cum s a artat mai sus se menin condiiile de sedimentare n regim pelagic al seriei carbonatic, care numai pentru acest interval are grosimi de 6<= D 8<= m. 7unt tipuri variate de calcare, ndeosebi, fin granulare, uneori marnoase, marnocalcare. +n &obrogea sudic, succesiunea Beocomianului apare n malul drept al &unrii la )ernavod sub forma unor calcare noduloase, calcare albe fosilifere, calcare cretoase. ?rebuie menionat c partea meridional si rsritean a acestei regiuni a fost e!ondat la sfr#itul Hurasicul, astfel nct, partea inferioar a Beocomianului lipse#te.

66

Senonian Ciclul .5 de sedimentarePaleogenul, *iocenul 'adenian Sarmaian

'arremian. %ria de sedimentare se restrnge, astfel nct, partea de la vest de Hiu si unele teritorii restrnse la E de &mbovia devin arii continentale. +n acela#i timp, partea central dintre &mbovia si Hiu #i retrage linia nordic de rm pe aliniamentul .ucure#ti D *pta#i. +n partea central continu sedimentarea n regim pelagic a calcarelor fin granulare, uneori cu aspect cretos, bogate n faun litoral si sublitoral, la care se adaug calcarenite, marnocalcare si intercalaii subiri de marne verzui D negricioase. :a E de &mbovia continu condiiile recifale n care se depun calcare organogene, condiii care se e!tind si n &obrogea sudic, unde sedimentarea are caracter transgresiv peste ceilali termeni ai )retacicului inferior si a Hurasicului. %&ianul reprezint un interval n care se remarc o instabilitate tectonic tot mai accentuat, ca ecou al mi#crilor premonitorii din faza austric, care atinge paro!ismul n %lbian. +n sectorul central vala( se pstreaz condiiile de sedimentare carbonatic, n timp ce pe margini se resimt influenele continentale. $ai ales, pe rama sudic si estic (&obrogea central) influenele continentale se manifest prin depunerea unor argile caolinoase, nisipuri silicioase slab cimentate si pietri#uri mrunte, uneori microcoglomerate cuaritice. :a E de Hiu si &obrogea sudic formau arii continentale supuse factorilor de eroziune. %lbianul. $i#crile austrice intraalbiene au determinat sc(imbarea radical a condiiilor de sedimentare prin coborrea platformei si iniierea ridicrii structurilor central D carpatice. ?ransgresiunea albian a naintat progresiv de la E la E, astfel nct s au produs diferenieri ale litofaciesurilor. 7uccesiunea albian n partea vestic, spre Hiu, este format din marne si marnocalcare cenu#ii, n depresiunea central ?itu D %le!andria este reprezentat de calcare grezoase si gresii calcaroase, iar n e!tremitatea estic, inclusiv &obrogea sudic, se dezvolt nisipuri si gresii glauconitice. Cenomanianul n sectorul vala(, se dispune n continuitate de sedimentare %lbianului printr o succesiune de 0= 0<= m de marne, marnocalcare cenu#ii Dalbe, calcare cu intercalaii de gresii. +n &obrogea condiiile sunt diferite, depozitele cenomaniene dispunndu se transgresiv peste )retacicul inferior si Aurasic printr o stiv ce cuprinde microconglomerate, n baz, dup care urmeaz gresii glauconitice cu fosfai. -uronianul urmeaz concordant )enomanianului prin calcare cretoase calcare marnoase si marnocalcare ce nsumeaz grosimi variabile de 6= D 0== m, n sectorul vala(. +n &obrogea central ?uronianul este transgresiv peste termenii mai vec(i a )retacicului, fiind n facies detritic al unor microconglomerate silicioase cu ciment calcaros, cu concreiuni de fosfai, glauconit, mice, feldspai etc. +n &obrogea sudic ?uronianul lipse#te, aceasta formnd o arie de uscat ce se e!tindea si n sud estul sectorului vala( al platformei. Senonianul nc(eie ce al treilea ciclu de sedimentare, urmnd, de obicei, n continuitate de sedimentare ?uronianului sau discordant peste %lbian. +n sectorul vala( nsumeaz un pac(et de ;<= m grosime alctuit din calcare cretoase, calcare, calcare organogene, calcare grezoase cu sile!uri sau tufuri. +n &obrogea central condiiile de sedimentare rmn relativ constante ca si n ?uronian, prin depunerea unor microconglomerate peste care urmeaz gresii calcaroase albicioase, slab glauconitice. +n &obrogea sudic, senonianul se dispune discordant peste depozitele )enomanianului sau termenii mai vec(i ai )retacicului, ntr un mediu marin diferit, care a determinat acumularea unei stive groase de 8== m 68

Pliocen Meoian +onian $acian Romanian Cuaternar

de calcare cretoase si cret. &epozitele )retacicului sunt larg desc(ise de eroziunea vii )arasu si de valea &unrii. Ci!l*l IV de sedi'e $are cuprinde depozitele 'aleogenului, $iocenului, 'liocenului si )uaternarului, care au colmatat bazinul dacic conturat ncepnd cu 7armaianul n urma mi#crilor stirice trzii intrabadeniene. :a sfr#itul )retacicului, ca urmare a mi#crilor laramice, care au determinat cutarea si ridicarea unor structuri maAore din )arpai, 'latforma $oesic a devenit o larg arie continental presrat ns, cu oc(iuri marine, unde s au depus depozitele 'aleogenului. Paleogenul apare local n unele zone subsidente, care s au conturat la nivelul Eocenului. $i#crile de subsiden s au manifestat la vest de Hiu, n e!tremitatea sudic a depresiunii )lra#i D %le!andria si n zona $angalia D Eforie Bord D %gigea. 7uccesiunea Eocenului const n nisipuri cuaroase, uneori glauconitice, calcare si calcare grezoase, ce nsumeaz grosimi de 0= D L< m. :a sud de $angalia a fost determinat si *ligocenul reprezentat prin #isturi argiloase disodilice cu resturi de pe#ti. *iocenul este reprezentat prin partea s a median D superioar, subsidena producndu se treptat dinspre avanfosa carpatic, n cazul sectorului vala(, sau dinspre bazinul pontic n &obrogea sudic. 'adenianul su&erior are caracter transgresiv fapt pentru care este distribuit discontinuu, ocupnd ariile depresionare. ?ransgresiunea s a e!tins dinspre avanfosa carpatic, astfel nct, este ntlnit n partea nordic subsident a sectorului vala( si n depresiunea %le!andria DRo#iori. &e asemenea, dinspre pontul eu!inic marea a avansat cuprinznd teritoriul &obrogei sudice. +n partea nordic a sectorului vala( .adenianul constituie un pac(et de <= D 6M= m grosime, care cuprinde conglomerate cu ciment argilos si marnos, calcare grezoase, calcare dolomitizate, cuarite. +n &obrogea sudic, .adenianul se dispune transgresiv peste depozitele )retacicului si Eocenului cu o structura litologic relativ diferit ce ncepe prin argile verzi sau glbui fr stratificaie, calcare luma#elice, marnocalcare, gresii calcaroase si microconglomerate. +ntruct coninutul faunistic are multe elemente comune, nseamn c ntre sectorul dobrogean si cel vala( e!ista o coresponden, probabil prin depresiunea )lra#i )artoAani. Sarmaianul urmeaz dup o scurt perioad de ntrerupere a sedimentrii, dup care se instaleaz marea transgresiune care a desc(is bazinul dacic care acoperea toate unitile de vorland cu e!cepia &obrogei centrale, care era n cea mai mare parte e!ondat. $ediu marin devine salmastru simindu se influena aportului de ap dulce dinspre )arpai, iar n unele cazuri depozitele au o structur deltaic. )aracterul molasic al sedimentrii este dat de succesiunea relativ monoton de argile, marne, nisipuri, gresii calcaroase, cu intercalaii de calcare luma#elice si oolitice, n partea median, si de turb, la partea superioar. 4aciesurile recifogene sunt mai frecvente n prile mai ridicate ale fundului marin. +n &obrogea central 7armaianul este prezent prin iviri sporadice n preaAma localitilor Bvodari si )apu $idia de la gura golfului ce s a prefigurat nc din Hurasic n lungul vi )asimcei. Pliocenul. +n aceast etap bazinul dacic se e!tinde si la sud de &unre, n timp ce suprafa sa se restrnsese la sfr#itul $iocenului prin e!ondarea 'latformei $oldovene#ti si &obrogei sudice. :a sfr#itul 'liocenului acesta se retrage si mai mult prin ridicarea 'latformei 7citice si a prii vestice a sectorului vala( al 'latformei $oesice. 'e parcursul. 'liocenului mediul de sedimentare devine din ce n 6;

#olocen &ectonica 2alia CapidavaOvidiu

ce mai dulcicol, astfel nct, n )uaternar depunerea sedimentelor are loc n condiii lacustre, n centru, si fluviatil lacustre pe marginea nordic, estic si sudic. Meoianul atinge grosimi ma!ime n partea de E si la E de linia Hiului, fiind format dintr o alternan de nisipuri, gresii argile si marne. &e altfel, se poate separa un orizont inferior predominant pelitic (argile si marne) si unul superior n care frecvena nisipurilor si gresiilor calcaroase cre#te spre partea superioar. +ns de la o zon la alta se constat o variaie a raporturile dintre fraciunea detritic si pelitic, ceea ce arat comple!itatea condiiilor de sedimentare. +onianul dep#e#te transgresiv cu puin, spre 7, spaiul depozitelor meoiene si sunt cele mai vec(i depozite care apar la zi n malul &unrii ntre )alafat si )etate, precum si n valea Hiului, pe malul drept, n dreptul localitii @valu. Grosimea depozitelor poniene este variabil atingnd ma!imum de L== D M== m pe rama nordic, unde platforma ncepe s se afunde spre catena carpatic, si spre BE n localitile .ordeiu Eerde G(erg(easa. :itologic este format predominant dintr un comple! argilos D marnos cu e!cepia e!tremitii de E si de E, unde apar intercalaiile nisipoase. $acianul urmeaz n continuitate de sedimentare cu 'onianul, nsumnd o grosime de <== m. n care la partea inferioar predomin depozitele detritice de tipul gresiilor, microconglomeratelor si nisipurilor, cu intercalaii de argile, marne si marnocalcare, si la partea superioar domin fraciunea pelitic. &e semnalat sunt intercalaiile crbunoase de pe rama nordic si care se e!tind spre sud pn la latitudinea .ucure#tiului. Romnianul nc(eie sedimentarea pliocen, a#ternndu se n continuitate de sedimentare peste depozitele daciene ntr o succesiune ce nsumeaz peste 0=== m grosime. Reprezint o alternan de argile, marne, nisipuri, conglomerate cu intercalaii de crbune si calcare lacustre. *riginea acestor depozite este divers lacustr, fluviatil, deluvial D proluvial si eolian (depozite leossoide), ceea ce demonstreaz influena spaiului continental nconAurtor, att de pe rama nordic, carpatic, ct si de pe cea sudic. Cuaternarul reprezint ultima etap de evoluie a sedimentrii din platforma $oesic, n condiiile n care domeniul lacustru se restrnge continuu spre parte de E si BE. +n 'leistocenul inferior pe rama de B predominau condiiile fluviatil D lacustre, cu un transport masiv de aluviuni grosiere de tipul pietri#urilor, bolovni#urilor si nisipurilor n alternane cu argile si argile marnoase din zona carpatic, constituindu se ceea ce fost denumit faciesul de )nde#ti a crei grosime ma!im de pe 0<= m este atins pe rama curburii )arpailor, ntre vile %rge#ului si .uzului. *rizonturile detritice sunt uneori cimentate si u#or cutate ca urmare a aciunii ultimelor mi#cri vala(e de la sfr#itul 'liocenului si nceputul )uaternarului. &e pe rama sudic reeaua (idrografic transporta aluvuni ceva mai mrunte, nisipuri, nisipuri grosiere si pietri#uri mici n alternan cu argile, formnd faciesul de 4rte#ti, care este contemporan cu stratele de )nde#ti. +ndinarea celor dou faciesuri se face n partea de subsiden ma!im, care este atins imediat la sud de falia pericarpatic. 7edimentarea continu n 'leistocenul mediu n condiiile restrngerii continue spre E si BE a ariei lacustre, depunndu se aluviuni a cror origine este carpatic, iar pe rama sudic #i face simit eroziunea si sedimentarea &unrii. +n acela#i timp, are loc un transport masiv eolian prin a cror depunere au format depozite leossoide pe zonele nalte ale platformei deAa e!ondate. *riginea sedimentelor trebuie s fie tot carpatic prin denudarea depozitelor glaciare, perioada suprapunndu se, n parte interglaciarului Gunz D $indel, la partea inferioar, si 6<

$indel D Riss, la partea superioar. +n acela#i timp, reeaua (idrografic care se scurgea din )arpai si &unrea ncepe modelarea sistemelor de teras, acestea fiind ecoul mi#crilor neotectonice, care s au manifestat n )uaternar, fr efecte de cutare, si au ridicat epirogenic )arpaii, n timp ce partea de BE a platformei suferea o mi#care de subsiden. +n 'leistocenul superior continu sedimentarea n condiii lacustre, iar pe rama nordic se manifestau puternic condiiile fluviatile cu formarea marilor piemonturi de la contactul ariei cutate, carpatice, cu platforma $oesic. 7edimentarea a fost ndeosebi grosier, de tip torenial cu formarea de conuri de deAecie, constituite din bolovni#uri, pietri#uri si mai rar nisipuri. +n alte zone cum ar fi ntre ?eleaAen si 'ra(ova a dominat o sedimentare de material fin formnd argile, argile nisipoase, nisipuri, nisipuri argiloase etc. +n paralel, continu formarea sistemelor de teras al reelei (idrografice si subsidena sectorul estic si nord D estic , ce are ca efect sc(imbarea de curs a reelei (idrografice. &e asemenea, se acumuleaz o stiv groas de depozite leossoide n partea vestic, dar, mai ales, n partea estic si nord estic, a crei litologie este dat de argile nisipoase prfoase ro#cate, argile si silturi glbui. 'erioada corespunde interglaciarului Riss D3Prm, ceea ce e!plic formarea unui pac(et gros de loess, care a avut ca surs depozitele glaciare destul de e!tinse n catena carpatic. .olocenul nc(eie evoluia n ultimii 0=.=== ani a reliefului platformei $oesice, dup ultima glaciaiune (3Prm) prin sedimentarea n lacul ce se retrgea continuu spre BE, unde si n prezent este altitudinea cea mai Aoas a platformei. 7edimentele depuse sunt fine si grosiere, nisipuri si pietri#uri, argile si mluri, care colmateaz spaiu lacustru. +n cadrul acestuia se pot remarca vec(i cursuri de ap, grinduri si terase necate. +n acela#i timp, se formeaz terasele Aoase si luncile reelei (idrografice ce se scurgea din )arpai. Te!$o i!a &in datele cunoscute asupra fundamentului cristalin al 'latformei $oesice rezult c acesta este mprit n dou, sectoare cu structur diferit de falia intramoesic, si anume, sectorul dobrogean, la E si BE, si sectorul vala(, la E si 7E. 7ectorul dobrogean conine un soclu vec(i svecofeno D carelian, n partea sudic, format din #isturi catazonale si mezozonale, si unul mai nou cadomian, format din #isturi anFimetamorfice si faciesul #isturilor verzi, n partea central a &obrogei. )ele dou sectoare sunt n contact tectonic n lungul faliei )apidava D *vidiu, aceasta avnd caracterul cel puin a unei falii inverse, dac nu, de nclecare a #isturilor mezometamorfice peste cele anFimetamorfice. :a vest de falia intramoesic, de asemenea este ntlnit un soclu vec(i ar(aic D 'roterozoic inferior, care n partea nordic a fost remobilizat n orogeneza (ercinic, avnd n vedere vrsta intruziunilor magmatice si slabul metamorfism al cuverturii sedimentare paleozoice. )onstituirea ca regiune rigid s a produs dup orogeneza cadomian ns $idicarea Craiovasuprafa 'latformei $oesice avea un relief destul de accidentat. %stfel, sedimentarea 3al1-Optasi s a produs n condiii diferite funcie de distribuia sectoarelor afundate sau ridicate ,epresiuni tectonicesau de mi#crile oscilatorii sau de basculare ale platformei. +n primul ciclu de $osiori-Ale8andria, sedimentarea depozitele paleozoice s au depus n condiiile n care partea nordic era Clra1i, mult ridicat n raport cu partea sudic. "ltimele dou cicluri de sedimentare (Hurasic *angalia0 D )retacic si Beozoic) poziia se inverseaz, prin coborrea treptat a platformei spre avanfosa carpatic de la B, iar sedimentarea are o dispoziie monoclinal. 6K

Sisteme de falii Structura Casimcea 5orlandul carpatic

Ridicarea cea mai important a platformei este situat pe aliniamentul )raiova .al# D *pta#i ce se prelunge#te spre E pn la 'eri# si apoi spre Eidele fcnd legtura cu ridicarea nord D bulgar. +n partea opus aceasta se prelunge#te spre 7 spre )aracal de unde face Aonciunea cu aceea#i ridicar nord bulgar. )onstituirea ca regiune ridicat s a conturat nc din cadomian, cnd s au produs intruziuni magmatice de tip granitoid si cnd 'latforma $oesic a devenit o regiune rigid. &up orogeneza (ercinic n regiunea ridicrii .al# D *pta#i are loc un magmatism efuziv bazic si acid, ce se deruleaz n mai multe etape pe parcursul 'ermianului si ?riasicului. Batura magmatismului permo triasic trebuie pus n legtur cu spargerea supercontinentului 'angaea al lui %. 3egener, prin formarea unor rifturi continentale, care prin subsiden, au fost invadate de ape marine si s a format ciclul de sedimentare cunoscut la acest nivel. +n e!tremitatea nord D estic este evideniat o alt ridicare important, si anume, +nsurei D .ordeiu Eerde, n al crei a! apar #isturile verzi cadomiene de tip &obrogea )entral. :a limita vestic a platformei se individualizeaz o alt ridicare, cu orientarea B 7, pe direcia 7tre(aia D Eidin. 'e lng structurile ridicate caracteristice sunt si regiunile de subsiden care au avut n timp o anumit evoluie. :a nivelul 'aleozoicului mai importante sunt depresiunile Ro#iori D %le!andria, )lra#i si $angalia. &epresiunea Ro#iori D %le!andria cu orientarea BE D 7E, se poate contura ntre *lt si %rge#, fiind limitat la B de ridicarea .al# D *pta#i. &epresiunea )lra#i se contureaz ntre ridicrile Eidele, la E, .ordeiu Eerde, la BE si dobrogean la E. :a nivelul $ezozoicului configuraia depresiunilor este oarecum diferit ca orientare si adncime, evoluie determinat de sistemul de falii maAore %stfel subsidena se diriAeaz spre 7E, la sud de ridicarea .al# D *pta#i, pe aliniamentul )raiova D :om (din .ulgaria). :a nivelul Beozoicului, pe paleorelieful mai vec(i acumularea sedimentelor se produce prin migrarea subsidenei spre BE, un rol important avndu l faliile maAore din acest sector. &in sistemul de falii maAore un rol deosebit l a avut si l are falia intramoesic, care a fost recunoscut n #elful $rii Begre si este direcionat spre BE, pe aliniamentul )lra#i D 4ierbini D Ealea &mboviei. Este o falie transcrustal, cu compartimentul sudic mai cobort, afectat de o mi#care transcurent difereniat n timp, care a determinat orientarea sistemelor rupturale si plicative din sectorul vala( diferit fa de cele din sectorul dobrogean. 7tructurile sunt orientate BE D 7E, n sectorul dobrogean, paralele cu falia intramoesic si 'ecineaga D )amena si E E n partea vala( a platformei. %cest stil tectonic poate fi e!plicat prin mi#carea difereniat a compartimentelor, de!tr, pn la finele $ezozoicului si care a determinat deformaiile &omeniului Getic, senestru n Beogen, care a mpins spre BE sectorul dobrogean, mi#care care este activ si n prezent. %lte falii importante sunt falia, falia 'ecineaga D )amena, ce limiteaz platforma la BE, de asemenea, crustal, cu o sritur de cca. 0= Fm, si mi#cri orizontale predominant de!trefalia )apidava D *vidiu, intracrustal, ce introduce o sritur important la nivelul fundamentului cristalin, ntre &obrogea )entral, n poziie ridicat, si &obrogea sudic, mult cobort- a avut mi#cri senestre, dar de mai mic amploarefalia *ltului cu o sritur de K== M== m, limiteaz la E depresiunea Ro#iori D %le!andria si a introdus mi#cri pe orizontal predominant de!trefalia Hiului cu mi#cri senestre si o coborre a compartimentul estic6L

falia $otrului care se continu cu cea a ?imocului, din .ulgaria, cu mi#cri transcurente de!tre si compartimentul vestic cobort. sistemul de falii care mrginesc ridicarea oltean )raiova D .al# D *pta#i si confer acesteia caracterul unui (orstsistemul de falii orientate E E, n sectorul vala(, si BE D 7E , n sectorul dobrogean, dup care platforma coboar n trepte spre avanfosa carpaticfalia pericarpatic, care are caracterul cel puin al unei falii inverse, dup care are loc nclecarea avanfosei interne a )arpailor peste depozitele monoclinale ale platformei $i#carea difereniat a diferitelor compartimente ale platformei n lungul accidentelor tectonice cu orientare B 7 si BE 7E e!plic configuraia actual a reliefului si orientarea reelei (idrografice. +n partea vestic a sectorului vala(, e!istena faliei Hiului a determinat subsidene ce s au manifestat pn la nivelul )uaternarului si poate e!plica convergena reelei (idrografice din perimetrul localiti 4ilia#i. %cela#i rol la Aucat si falia *ltului si poate e!plica orientarea B 7 a reelei (idrografice din aceast parte. +n partea de E si BE a platformei evoluia a fost diferit, prin avansare mai dinamic a sectorului dobrogean. %mplitudinea de coborre n avanfosa carpatic este mult mai mare si a introdus sc(imbarea de curs a reelei (idrografice principale de la 7E (%rge#, &mbovia) la E (>alomia, )lmui) si BE (.uzu). * structur particular o ofer valea )asimcei, ce strbate aproape a!ial depresiunea mezozoic conturat n &obrogea )entral pe direcia BE D 7E. %ceasta e!plic orientarea pe aceast direcia a structurilor mezozoice, ca urmare a activitii tectonice din lungul marilor fracturi, orientare diferit fa de cea a structurilor cadomiene care este E D E. ! ! $odelul vorlandului carpatic prezentat mai sus a fost acceptat nc din 01K6 odat cu elaborarea (rii tectonice a Europei (>. &umitrescu, $. 7ndulescu), ns sunt si alte idei care dau o alt configuraie acestuia. )onform acestora, vorlandul carpatic este format din 'latforma $oldoveneasc, n partea de BE a Romniei si un mozaic de uniti rigide ncadrate spaiului moesic, si anume, 'latforma 7ud D &obrogean, $asivul central &obrogean, 'latforma Eala(, 7tructogenul Bord D &obrogean si &epresiunea predobrogean (E, $uti(ac, $.>. 7tratulat, R. $. 4ec(et, 6==;). 'rin urmare, lipse#te 'latforma 7citic, acesteia suprapunndu se &epresiuni 'redobrogene, care este prelungit pe la marginea vestic a 'latformei $oldovene#ti pn n &epresiunea :vov din 'olonia.

9nit/i orogene Orogenul +ord ,obrogean

CAPITOLUL 7 UNIT3I OROGENE &in totalul suprafeei teritoriului Romniei, cca. KLO este ocupat de dou uniti orogene alpine, /rogenul car&atic, care se difereniaz net prin altitudine, ntindere si poziie, constituind o adevrat coloan vertebral a rii- /rogenul ,ord $obrogean, cu o poziie lateral si insular, de mic altitudine si restrns ca suprafa. 6M

&ac pentru lanul carpatic era u#or de intuit c el se ncadreaz catenei alpine ce porne#te din vestul Europei pn n sud estul %siei, pentru *rogenul Bord &obrogean ideile privind vrsta acestuia au evoluat mult mai complicat. 7i asta, pentru c structura profund este mascat de o ptur groas de depozite cuaternare, n maAoritate de tip loessoid. +ns, diferenierea lor este dat de modul cum au evoluat n conAuctura geotectonic a Europei. +nc de la nceput trebuie remarcat c lanul carpatic a evoluat pn n Beogen, iar unele poriuni c(iar pn n 'leistocenul inferior, n timp ce *rogenul Bord &obrogean si a nc(eiat evoluia geotectonic mult mai devreme, si anume n )retacicul inferior, cnd se rigidizeaz si se altur spaiului cratonizat din fa )arpailor. 7525OROGENUL NORD DO9ROGEAN *cup treimea nordic a &obrogei, fiind limitat la 7 de falia 'eceneaga )amena, la B se ntinde pn la marginea sudica a &eltei &unrii, n lungul faliei 7fntu G(eorg(e, la E coboar sub sedimentele mai noi ale $arii Begre, iar la E continu dincolo de &unre, sub cuvertura mai recent a unui teritoriu cunoscut sub denumirea de 'romontoriu &obrogean. +n decursul anilor a fost considerat o caten muntoas, cu caracter special, fiind ncadrat, ? la caten c(imeric, dup 7euss (01=6), mpreun cu >nsula /erpilor si )rimeea? o caten care se prelunge#te pn sub curbura carpatic, iar la E pn n )rimeea si )aucaz ($urgoci,0100)? catena sarmatic, dup 7tille (01<8) care s ar dezvolta pe aliniamentul 'olonia &obrogea )rimeea )aucaz provenit dintr un geosinclinal ce #i ncepe nc(iderea n (ercinic n e!tremitatea vestic, prin &obrogea de Bord, unde este c(imeric si continu n )rimeea si )aucazul estic, unde este alpin? bulgarul .oncev o considera o caten (ercinic si o ngloba 'latformei $oesice. ? rusul $uratov, o includea 'latformei 7citice? dup >. &umitrescu, este considerat o caten (ercinic, ce a fost afectat si de mi#crile c(imerice vec(i. ? caten alpin situat n flancul nordic al geosinclinalul alpin, care #i nc(eie evoluia orogenic mai devreme ($.7ndiulescu,01M;). $orfologic, are aspect de peneplena cu element caracteristic, $unii $cinului, foarte erodai, fiind o rm#i a sistemului cutat (ercinic. 7tructurarea &obrogei de Bord s a derulat n mai multe cicluri orogenice a cror evoluie trebuie legat de fragmentarea succesiv a 'latformei Est D Europene, si anume, svcofeno D carelian, cadomian, caledonian, (ercinic si alpin. 'artea cutat a &obrogei de Bord este compus din trei uniti geostructurale, sub forma pnzelor de #ariaA, +0nza de M1cin, +0nza de ,iculiel si +0nza de -ulcea. * a patra unitate structural are caracter posttectonic, respectiv 'azinul 'abadagului. "nitatea $unilor $acin s a structurat n 'aleozoic si ocupa partea vestic, unitatea din )olinele Biculeelului este poziionat n partea central, iar "nitatea de ?ulcea este situat n partea nord estic. .azinul .abadagului are regim posttectonic si este umplut cu depozitele Hurasice, )retacicului mediu si superior. P: "a de Ma!i este situat n partea de BE a *rogenului Bord &obrogean, reprezint unitatea geotectonic cea mai intern, prezentndu se sub forma unei benzi continui cu limea de cca. 0< Fm., cuprins ntre &unre si dislocaia tectonic 61

:uncavia D )onsul, situat imediat la E de valea ?aiei. +n determinarea structurii 'nzei de $cin s au ntmpinat numeroase dificulti date, pe de o parte, de gradul mare de acoperire cu depozite leossoide cuaternare, iar pe de alta, de structura tectonic complicat. +n esen, aceast unitate structural const n nclecarea formaiunilor antepaleozoice si paleozoice din $unii $cinului peste depozitele ?riasicului de la E, n lungul contactului tectonic :uncavia D )onsul. 7tructura general a orogenului este constituit din fundamentul cristalin structurat n orogeneze ante(ercinice si cuvertura sedimentar cutat. 2undamentul cristalin5 +n cadrul su au fost delimitai mai muli solzi a cror parte frontal este marcat de nclecarea formaiunilor metamorfice si magmatice peste formaiunea de Cara&elit carbonifer sau peste formaiunile mezozoice. /isturi cristaline apar n lungul unor aliniamente orientate BE D 7E. unde formaiunile mezometamorfice sunt n alternan cu cele epimetamorfice. /isturi mezometamorfice constituie seria de *rliga din promontoriul cu P4nza de *cin acela#i nume si seria de $egina, ce se e!tinde spre 7E. 2undamentul cristalin Seria de /rliga reprezint o formaiune care iniial era de natur terigen si Seria de Orliga, care a fost metamorfozat n faciesul amfibolic cu almandin, la partea inferioar, iar Seria de *egina la partea superioar conine o stiv de roci carbonatice. %celeia#i serii sunt atribuite rocile metabazice, ce pot fi legate de un magmatism iniialitic de desc(idere a unui geosinclinal (probabil rocile cele mai vec(i) si gnaisele, gnaisele granitice din culmea $egina. )orpurile granitice ce strpung #isturile mezometamorfice si, uneori, pe cele epimetamorfice sunt rezultatul unui magmatism sinorogenic. "nele caractere de retromorfism (roci cu grad nalt de metamorfism aduse n condiii de metamorfism de grad redus) si vrsta absolut determinat pe granite de numai <=M mil. ani arat c seria mezometzamorfic si rocile magmatice acide au fost antrenate cel puin n orogeneza cadomian. 'rin urmare, serie de *rliga este anterioar acesteia si probabil s a format ntr o orogenez anterioar, care nu poate fi dect svecofeno carelian. 7eria de *rliga se poate corela cu #isturile mezometamorfice careliene din anticlinalul )eamurlia .a#punar (seria de %ltn D ?epe), care, de asemenea, au fost retrometamorfozate n orogenezele ulterioare. Seria de Megina din culmea cu aceea#i denumire, cuprinde roci metamagmatice de tipul metadioritelor, metagabbrourilor, metabazaltelor si metatufuri bazice. %ceste formaiuni au fost metamorfozate n orogeneza cadomian n condiiile mezozonei, avnd n vederea raporturile cu #isturile epimetamorfice, care le acoper discordant. 7eria de $egina succede gnaiselor granitice si granitelor din culmea cu acela#i nume, fiind acoperit la rndul ei discordant de cuaritele de 'riopcea. 7tructural are forma unui solz din corpul pnzei de $cin. %ceea#i serie apare si n solzul .alabancea D .uceag, unde este acoperit de cuaritele de .oclugea si cele de 'riopcea. $etamorfimul seriei de $egina se nscrie ciclului orogenic Seria de 3oclugea cadomian, fiind de vrst 'roterozoic superior D )ambrian inferior, avnd n vedere Cuvertura raporturile de discordan cu formaiunile din baz si din acoperi#. sedimentara 4ormaiunile epimetamorfice sunt constituite din seria de .oclugea, )o#lugea Ciclu . de si 'riopcea, constituind culmile cu acela#i nume. %cestea provin din sedimentareepimetamorfismul unei serii terigene si vulcano sedimentare, rezultnd predominant Silurian, roci cuaritice. ,evonian0 7uccesiunea general a seriei epimetamorfic const, n baz, dintr un comple! Ciclul .. de vulcano sedimentar, suita filito cuaritic, si subordonat #isturi tufogene. sedimentareCarbonifer inferior 8=

Ciclul .. de sedimentare&riasic, "urasic superior P4nza de +iculi/el P4nza de &ulcea

Cuaritele de 'oclugea au fost metamorfozate probabil mai devreme dect cuaritele de 'riopcea, pentru care s a determinat o vrst absolut de ;0L ;;< mil. ani, ceea ce indic o faz mai trzie a ciclului caledonic, probabil cea taconic. 7tructurile mezometamorfice au n general orientri BE 7E, iar formaiunile caledonice E E. 'rezena intruziunile granitoide reflect e!istena unui magmatism sinorogenic, cum sunt, granitele gnaisice si metabazitele magmatice din seria de $egina, ce aparin orogenezei cadomiene- granitul de la Camcearca sau cel de 'iatra $are strbat si dau fenomene de contact numai cu #isturile epimetamorfice, fiind rezultatul, orogenezei caledoniene. Cuvertura sedimentar0 +n 'aleozoic, &obrogea de Bord a funcionat ca arie geosinclinal de tip intracratonic, prin fragmentarea prii sudice a 'latformei Est Europene. +n paleozoicul inferior zona $acin a fost afectat de mi#crile precursoare ale orogenezei (ercinice, care au imprimat depozitelor sedimentare un caracter de fli# n intervalul 7ilurian )arboniferul inferior. &up faza de e!ondare din )arbonifer superior D ?riasic inferior aria de sedimentare migreaz spre E si 7, unde se depun formaiunile ?riasicului mediu Hurasicului, de asemenea cu caracter de fli#. 7uccesiunea cuverturii sedimentare const n trei cicluri, 7ilurian D &evonian)arbonifer inferior si ?riasic mediu Hurasic. Ci!l*l I de sedi'e $are cuprinde depozitele 7ilurian D &evonianului, care sunt cunoscute, mai ales, n solzul $egina. Silurian reprezint o succesiune a#ternut discordant peste #isturile cristaline epimetamorfice, care debuteaz cu #isturi grafitoase si #isturi argiloase filitoase cu intercalaii de calcare si cuarite ce nsumeaz K== D L== m grosime. +n continuare a fost depus o stiv groas de cteva sute de metri de calcare dolomitice stratificate. ,evonianul urmeaz n continuitate de sedimentare prin #isturi calcaroase, calcare, dolomite, cuarite, #isturi ardeziene si calcare grezoase cu stratificaie gradat si (ieroglife pe talpa stratului, care le imprim caracterul de fli#. 7ecvena se nc(eie cu un nivel silicolitic. Ci!l*l II de sedi'e $are cuprinde un litofacies caracteristic mi#crilor sinorogenice, care se dispun transgresiv si discordant pe paleorelieful regiunii. Grosimea acestor depozite este impresionant de 0<== D 6=== m, ce debuteaz prin conglomerate cu intercalai de gresii, cu elemente remaniate din rocile granitice, si se nc(eie cu o alternan de gresii, grauIacFe si #isturi argiloase de culoare vi#inie sau slab verzuie D violacee. +ntre conglomerate si secvena superioar sunt intercalate tufuri riolitice si diabaze #istoase. Ci!l*l II de sedi'e $are se instaleaz dup o scurt perioad de e!ondare si cuprinde depozitele )arboniferului inferior. Carboniferul inferior nsumeaz 0<== D 6=== m grosime, cu un facies sinorogenic, marcnd un stadiu final de umplere a geosinclinalului (ercinic. Este discordant si transgresiv peste depozitele mai vec(i si reprezint o succesiune ce debuteaz cu conglomerate groase de <= 8== m, continu cu intercalaii de gresii grosiere si se nc(eie printr o alternan de gresii, grauIacFe si #isturi argiloase de culoare vi#inie sau slab verzui violacee, cu aspect caracteristic. 'rin aspectele particulare acest litofacies a fost denumit de :. $razec si R. 'ascu strate de Cara&elit, care sunt u#or metamorfozate. &e altfel, si &evonian 7ilurianul au un grad de anFimetamorfism, depozitele paleozoice fiind metamorfozate n tectogenezele breton si sudet ale ciclului (ercinic. 7tratele de )arapelit ocup zona a!ial ale unor 80

P4nza de &ulcea2undamentul cristalin Cuvertura sedimentaraCiclul. de sedimentareSilurian, ,evonianul0

structuri sinclinale, una mai estic pe aliniamentul 'ricopanul &ealul )arapelit %tmagea, iar cellalt vestic de la .lasova spre )rAelari si )amena. 4azele de tectogenez au fost nsoite de un magmatism acid, astfel nct, se ntlnesc dou generaii de granite, granitul de Greci, mai vec(i, si granitul calco D alcalin de ?urcoaia, mai nou. %cestea sunt intruzive sau strbat complet stratele de )arapelit, pe care le metamorfozeaz la contact. Ci!l*l III de sedi'e $are se instaleaz dup o ndelungat faz continental ce cuprinde 'ermian ?riasicul >nferior, ocupnd dou suprafee restrnse situate la marginea sudic a unitii de $cin. &riasicul din subunitatea de $egina, este reprezentat prin roci carbonatice, datate ca ?riasic mediu. "rmeaz o perioad ndelungat n care zona este e!ondat, ce cuprinde intervalul ?riasicul superior Hurasic mediu. "urasicul superior n facies marnocalcaros cu aspect de fli#, apare mai la sud n solzul )rAelari ($.7ndulescu, 01M;), situat n partea intern, n malul &unrii, unde se ntlnesc si depozite posttectonice senoniene, ceea ce ar indica c unitatea de $cin a suferit deformaii alpine, probabil, si n faza austric. %coperirea cu depozitelor aluviale si de loess cuaternare creeaz dificulti maAore n susinerea acestei idei. P: "a de Ni!*li+el constituie o unitate structural de tip alpin n compoziia creia intr depozite ale ?riasicului. &epozitele paleozoice apar sporadic n cteva puncte la vest de >saccea. &e#i raporturile dintre depozitele paleozoice si triasice nu sunt clare, se poate aprecia c depozitele paleozoice reprezint un auto(ton al pnzei de Biculiel. %cestea ar fi dispuse n a!ele unor anticlinale din corpul 'nzei de ?ulcea, care s ar situa sub 'nza de Biculiel. 'nza de Biculiel formeaz culmile cu acela#i nume si a crei structur este dat de dou digitaii, )onsul si 7arica. $igitaia Consul este situat n partea intern, fiind de forma unei f#ii continui la contactul cu unitatea de $cin. si este constituit din depozitele ?riasicului mediu n facies calcaros detritic (calcarenite, calcirudite) gresii si argile cu o anumit ritmicitate. :a anumite nivele sunt intercalate silluri de roci magmatice acide si bazice. 7uccesiunea este evident n &ealul )onsul $igitaia Sarica constituie corpul principal al pnzei de Biculiel si este alctuit din depozite sedimentare si eruptive triasice. &ebuteaz printr o serie vulcano sedimentar (formaiunea de >zvoarele) format din gabbrouri, dolerite, bazalte si piroclastite bazice n care sunt intercalate brecii calcaroase si calcare. 7ecvena superioar are caracter de fli# (formaiune de %lba) de tip grezo #istos, de vrst ?riasic superior. 4runtea pnzei de Biculiel este puternic festonat, fiind un contur de eroziune, ce poate fi urmrit pe direcia >saccea ,'o#ta , ?restinic. 'n la localitatea Bicolea .lcescu pe Ealea ?aiei. P: "a de T*l!ea constituie cea mai e!tern unitatea geostructural a *rogenului Bord D &obrogean fiind cuprins ntre conturul 'nzei de Biculiel, la E, falia 7f. G(eorg(e, la B, bazinul posttectonic al .abadagului, la 7 si se prelunge#te spre E n platforma continental a $rii Begre. *cup o suprafa mai mare n raport cu celelalte dou uniti 4* da'e $*l !ris$ali al 'nzei de ?ulcea poate fi observat n lungul celor dou structuri anticlinale maAore, Rediu ,n partea central, si colinele $a(mudia ?ulcea, n partea frontal a pnzei. /isturile cristaline din componena fundamentului sunt slab metamorfozate n condiii de epizon, fiind epimetamorfice sau anFimetamorfice. +ntr o prim faz 86

Ciclul .. de sedimentare&riasic, "urasic,

diver#i autori le au corelat cu #isturile verzi din &obrogea central (B. Grigora#, ?. &ne#,01K0,E.$uti(ac, 01K;) sau cu #isturile din seria de .oclugea al pnzei de $cin (*. $iru, 01KK-&. 'atrulius, 01L;). &eterminrile de vrst absolut indic o valoare de <;8 mil. ani pentru #isturile cristaline epimetamorfice din malul &unrii de la ?ulcea $onument, ceea ce ar indica c e!ist o serie cadomian, ce s ar corela cu #isturile verzi din &obrogea )entral sau din unitatea de $cin (seria de $egina). +ns, metamorfismul mult mai slab al #isturilor verzi din &obrogea )entral, conduce la ideea c mai degrab #isturile epimetamorfice de la ?ulcea $onument ar reprezenta un facies mai e!tern al seriei de $egina. /isturile epimetamorfice cadomiene din malul &unrii de la ?ulcea $onument sunt reprezentate printr o serie filito D cuaritic pe care s au si fcut determinrile de vrst absolut. /isturile cristaline din &ealul Rediu, de asemenea n facies de epizon, sunt alctuite dintr un comple! metapsamitic, ce const ntr o alternan de grauIacFe cu #isturi sericito cloritoase cu intercalaii de corpuri stratiforme de roci efuzive bazice, si un comple! filito cuaritic, format dintr o alternan de filite sericitice, #isturi cuaritice si cuarite grafitoase. %ceast succesiune este posibil s se situeze ntr o poziie superioar fa de cele de la ?ulcea $onument, iar gradul mai sczut de metamorfism ar indica c ele sunt mai noi, probabil caledoniene. +n acest caz, aceast succesiune ar putea fi corelate cu seria de .oclugea din 'nza de $cin. +n )olinele $a(mudiei seria epimetamorfic este compus din filite si cuarite , acestea din urm semnnd pn la identitate cu cuaritele de 'riopcea. %ceasta ar nsemna c ele sunt probabil de vrst caledonian. 'rin urmare fundamentul 'nzei de ?ulcea este alctuit din #isturi cristaline cadomiene si caledoniene timpurii, metamorfozate n condiii de epizon, spre deosebire de #isturile verzi anFimetamorfice din &obrogea )entral, ceea ce ar sugera c acesta a evoluat n acelea#i condiii cu cele din unitatea $cinului. +n cuprinsul #isturilor cristaline epimetamorfice sunt cteva filoane magmatice intruzive de mici dimensiuni de granite cu mult feldspat potasic, cum sunt cele de la "zum .air si de la >asaccea. %u asemnri cu granitele de )o#lugea din unitatea $cinului. C*)er$*ra sedi'e $ar% este constituit dintr un ciclu de sedimentare paleozoic, 7ilurian &evonian, si unul mezozoic, ?riasic Hurasic superior. Ci!l*l I de sedi'e $are apare local n dealurile de la sud de ?ulcea si n colinele $a(mudiei, fiind a#ezat direct peste #isturile cristaline epimetamorfice Silurianul este constituit dintr un comple! de cuarite negre, cu grosimi de <= m, asociate cu calcare bogate n foraminifere, crinoide si conodonte. ,evonianul apare n colinele $a(mudia, fiind reprezentat prin gresii calcaroase si #isturi calcaroase cu asociaii de conodonte, ntreaga succesiune avnd caracter de fli#. %celea#i depozite se mai ntlnesc la vest de $a(mudia, n colinele .eilia $are si .eilia $ic, dup care se mai ivesc lng >asaccea. )aracterul fli#oid al depozitelor paleozoic si slabul metamorfism denot o evoluie sinorogenic a ciclului (ercinic, probabil, pn n faza breton. E!istena silicolitelor devoniene sugereaz o evoluie n condiiile unei mri nguste, de tip intracratonic. $agmatitele paleozoice sunt mai rare fiind reprezentate prin granite si porfire. %stfel, n bazinul vii )ilic este intrus un corp granitic cu feldspat ro#u asemntor celui de la Greci din unitatea de $cin. :a ?ulcea $onument apar filoane porfirice ce strbat #isturile slab metamorfozate. %ceea#i situaie este ntlnit si n )olinele 88

$a(mudiei. )orpuri magmatice intruzive apar si pe valea ?aiei n apropierea localitii $i(ai .ravu. Ci!l*l II de sedi'e $are cuprinde depozitele ?riasicului si Hurasicului superior. +mpreun cu arealul "nitii de Biculiel, "nitatea de ?ulcea formeaz &obrogea triasic. 7e apreciaz c depozitele triasice, predominant calcaroase, au caractere tet(Jsiene, ca de altfel n tot cuprinsul &obrogei de Bord. &riasicul acoper n mod transgresiv depozitele mai vec(i din "nitatea de ?ulcea si prile marginale ale $cinului, situaie care s a pstrat pe toat durata perioadei, astfel nct, n suita sedimentar sunt prezente toate ciclurile sedimentare alpine. )iclul triasic, corespunde unei perioade de calm orogenic, ns au loc erupii bazice care anun diastrofismul paleoc(imeric. 7pre sfr#itul perioadei, cnd se resimt aceste mi#cri, au loc acumulri sedimentare sinorogene urmate de o e!ondare de amploare regionala. 7unt n parte fosilifere, fiind identificate mai multe suturi paleontologice care au fcut posibil corelarea cu regiunea alpina din Europa si %merica de Bord. -riasicul inferior este dispus transgresiv printr o serie psefito psamitic, constituit din conglomerate, care trec pe vertical la gresii cuaroase cu intercalaii de #isturi argiloase. 7pre partea superioar condiiile de sedimentare devin diferite prin depunerea unor marnocalcare si #isturi argiloase fosilifere. -riasicul mediu ocup arii relativ ntinse la ?ulcea $onument, pe valea ?aiei si la %gig(iol, si reprezint debutul unei lungi perioade de formare a diferitelor tipuri, n condiii litorale si de mare adnc. 7uccesiunea ?riasicului mediu const din calcare albe sau ro#ii, uneori negre, si calcare dolomitice. -riasicul su&erior continu cu faciesul carbonatic prin calcare ro#ii, de tipul calcarelor de Callstatt., calcare cu corali si bran(iopode. ?reptat are loc o sc(imbare a condiiilor de sedimentare, rezultnd calcare n placi, uneori noduloase, cu sile!ite, dup care urmeaz marne si marnocalcare. 4ormaiunile triasice au fost afectate de curgeri de diabaze si au cptat culoarea ro#ie. +n cadrul faciesului marnocalcaros se ntlnesc olistolite de calcare de vrsta ?riasic mediu. +n ?riasic se nc(eie primul ciclu de sedimentare al $ezozoicului, dup care se produce o e!ondare general, ca urmare a mi#crilor c(imerice noi. "urasicul debuteaz cu :iasicul n condiii de instabilitate orogenica, fiind compus din. gresii argiloase si slab argiloase cu impresiuni de lamelibran(iate si amonii. 7e constat variaii de facies laterale trecnd de la gresii cu intercalaii de marne la gresii silicioase, cu aspect de fli#, la partea superioara (4ormaiunea de Balbant si de &enis ?epe). )iclul de sedimentare mezozoic se nc(eie cu depozitele Hurasicului superior, n facies calcaros, depozite cu o poziie nc discutabil. 'oziia calcarelor Aurasice superioare poate fi interpretat fie c apar ntr o fereastra tectonica a pnzei de ?ulcea, fie pot constitui umplutura unui sinclinal discordant pe structurile tectonice c(imerice. %par local n apropierea &ealului @ebil. &ectonica ,eforma/ii alpine 2alia Sf4ntu %eorg%e Te!$o i!a Evoluia aparent aparte a &obrogei de Bord trebuie neleas n conAunctura tectonic a Europei ncepnd nc din )arbonifer, cnd se constituie supercontinentul 'angaea. 4ragmentarea acestuia odat cu desc(iderea %tlanticului face ca %frica si Europa, alturi de mozaicul de microplci care le nsoeau, s migreze spre E si BE. &ac se accept c Europa s a desprins din supercontinent cu structurile (ercinice pe margine sudic ar rezulta c si partea de BE a &obrogei de Bord, si celelalte structuri 8;

3azinul 3abadag Cuvertura sedimentar Ap/ian, Albian, Cenomanian, &uronian, Senonian0

de la E ()rimeea, )aucazul de Bord) fac parte din acest lan. %vansarea %fricii ctre BE si rotirea ei senestr a determinat avansarea spre B si a mozaicului de plci de la nord de ea ($oesic %pulian, >talic). )ontinuitatea lanului (ercinic a fost ntrerupt de compresiunea alpin, cnd o parte din acesta a fost acoperit de structurile fli#ului din )arpaii *rientali. +n aceste condiii &obrogea de Bord a evoluat intracratonic, cu 'latforma 7citic si Est D European la B si 'latforma $oesic, la 7., resimind deformaiile alpine pn la nivelul Hurasicului superior (faza c(imeric nou). &up structura &obrogei nord D vestice la sfr#itul )arboniferului, aria de acumulare a migrat spre E. E!istena corpurilor magmatice bazice din cuprinsul depozitelor triasice sugereaz dezvoltarea unui rift de e!pansiune, probabil pe actuala locaie a pnzei de Biculiel, n lungul creia s au manifestat efuziuni vulcanice. %ceasta ar e!plica subsidena accentuat a acestui sector si instabilitatea sa tectonic, procese care au permis acumularea unor depozite n condiii litorale si de mare adnc. >nstabilitatea tectonic accentuat a creat condiii de sedimentare ale formaiunilor de fli#, unele nc din ?riasic (4ormaiunea de %lba) si cu un caracter mai accentuat ritmic n Hurasic ) 4ormaiunea de Balbant si de &enis ?epe). .azinul de sedimentare desc(is a avut prelungiri si pe domeniul de $egina, ceea ce e!plic prezena depozitelor triasice medii si Aurasice superioare din solzul )rAelari. E!ondarea din ?riasicul superior D Hurasicul mediu este un ecou al mi#crilor c(imerice vec(i care au afectat acest sector si au accentuat cutarea formaiunilor cristaline si sedimentare paleozoice. +ncepnd cu Hurasicul aria de sedimentare se deplaseaz spre E si BE, domeniul de Biculiel fiind e!ondat, tot ca urmare a mi#crilor paleoc(imerice de la sfr#itul ?riasicului. &epozitele mezozoice descriu cute largi cu orientare BE 7E, n timp ce formaiunile paleozoice sunt intens cutate redresate aproape la verticala si cu tendin de nclecare spre BE. 4alia maAora 7fntul G(eorg(e, care separ &obrogea de Bord de 'latforma 7citic este mascata de sedimentele &eltei &unrii. %re direcia E E, trece puin mai la nord de &unre, traverseaz braul 7ulina, continu spre E paralel cu braul 7f. G(eorg(e, si trece pe la sud de localitatea cu acela#i nume. Ea ar reprezenta fruntea pnzei de ?ulcea, ce ar avansa peste vorlandul 'latformei 7citice. &e altfel, structura n pnze a *rogenului Bord &obrogean strne#te nc multe controverse, ntruct argumentele sunt nc puine. &epozitele Aurasice superioare prin poziia lor aparte, probabil ntr o fereastr tectonic, si prezena depozitelor Aurasice medii n adncime, ar constitui argumente puternice n originea alpin si structur n pnz de #ariaA a unitii ?ulcea, care ar ncleca spre nord peste 'latforma 7citic n lungul faliei 7fntul G(eorg(e. Ersta acestei nclecri ar fi cel puin c(imeric nou, dac nu c(iar preaustric. %lte argumente vin de corelrile care s au fcut cu structura )rimeei, unde asemnrile cu pnza de ?ulcea sunt evidente n ceea ce prive#te structura depozitelor de fli#, corelarea tectogenezelor si poziia fa de 'latforma 7citic de la nord. * alt dificultate n nelegerea evoluiei &obrogei de nord o constituie prezena corpurilor magmatice calco D alcaline de tipul porfirelor si riolitelor din perimetrul pnzei de ?ulcea (>saccea, 7omova,, &ealul )onsul, Ealea ?eilor, Bicolae .lcescu, %nticlinalul Rediu, ?ulcea), care uneori sunt strbtute de roci bazice de tipul diabazelor. %cestea ar indica un consum de scoar subiat n procesul de compresiune, n lungul faliei 7f. G(eorg(e si n fruntea pnzei de Biculiel. 8<

%cceptarea unui model prin care 'latforma 7citic a ptruns sub domeniul ?ulcea, iar aceasta din urm sub arealul )onsul D Biculiel, ar constitui un argument puternic al structurii n pnze de #ariaA a *rogenului Bord &obrogean. &up Hurasicul superior orogenul &obrogei de Bord devine arie rigid, mi#crile ulterioare manifestndu se numai pe vertical n lungul marilor fracturi crustale, cum este falia 7f. G(eorg(e sau falia 'ecineaga D )amena. %stfel, acest sector al &obrogei se altur ncepnd cu )retacicul inferior celorlalte arii cratonizate ale vorlandului carpatic. 9AZINUL 9A9ADAG Ridicarea *rogenului Bord D &obrogean la sfr#itul Hurasicului superior a fost compensat de subsidena prii sud Destice, apele inundnd bazinul creat din )retacicul inferior, respectiv cu %pianul. 'rin urmare pe parcursul Beocomianului, acest sector a funcionat ca arie continental, dup care devine arie de acumulare n regim posttectonic pn la sfr#itul )retacicului. 7ubsidena a afectat partea sudic a celor trei uniti structurale ale orogenului dobrogean, pn la falia 'ecineaga D )amena. +n cteva sectoare subsidena a dep#i spre sud aceast fractur, ceea ce nseamn c pe parcursul )retacicului a fost relativ stabil. Cuvertura sedimentar a bazinului .abadagului este alctuit din depozitele din intervalul %pian D 7enonian. %&ianul este constituit din depozite continentale de tipul prundi#urilor, ceea nseamn c subsidena a debutat destul de lent. %stfel de depozite apar sporadic n arealul unitii de $cin lng localitatea )erna. %lbianul apare local la limita nordic a bazinului, ca urmare instalrii unui regim litoral, unde s au depus calcare albe recifale de cca. 8= m grosime. Cenomanianul marc(eaz debutul marii transgresiuni care a invadat depresiunea creat, fiind alctuit din conglomerate poligene cu ciment calcaros si calcare luma#elice. Este ntlnit pe marginea nordic sub forma unei f#ii aproape continu. 'e marginea sudic apare numai n facies conglomeratic si dep#e#te pe alocuri falia 'ecineaga D )amena, acoperind direct #isturile verzi ale &obrogei )entrale. -uronianul indic o u#oar sc(imbare a condiiilor de sedimentare prin depunerea unor calcare grezoase glbui care trec la partea superioar la calcare grezoase albe. &epozitele ?uronianului afloreaz pe suprafee ntinse dep#ind uneori transgresiv formaiunile )enomanianului. Senonianul nc(eie succesiunea formaiunilor din umplutura bazinului, fiind constituit din calcare si marnocalcare, n centru, si din microcoglomerate si calcare grezoase cu accidente silicioase. *cup zonele a!iale a unor largi structuri sinclinale. &in coninutul paleontologic rezult c s a depus numai partea inferioar a 7enonianului, dup care aceast arie a devenit arie continental Te!$o i!a &in punct de vedere structural bazinul .abadagului are forma unui sinclinoriu unde alterneaz cute largi sinclinale si anticlinale orientate BE 7E. 7e remarc o tendin de afundare spre E si 7E. )utarea s a produs n regim de platform, probabil, ca urmare a efectului mi#crilor laramice timpurii, fr c acestea s afecteze si partea orogenic a &obrogei de Bord. "n rol maAor n geneza bazinului la avut falia crustal 'ecineaga D )amena si tot ea este responsabil de rigidizarea acestui sector. 8K

&ectonica Sinclinoriu $esurse minerale $ezerva/ii geologice

Res*rse 'i erale Roci utile, granite, >acobdeal, 'ricopan, 'iatra Ro#ie, Greci (e!ploatri din timpuri vec(i). 'orfirele, piatra ornamental $inereu de 4ier D oligolist, magmatit D lentile in calcare triasice. 7ulfuri comple!e D 7omova, galena, blenda, pirita, baritina, mineralizri cuprifere in asociaii cu baritina, lacul .ogza, cantonate in conglomerate triasic inferior. Re"er)a+ii geologi!e &ealul &ugoavele D fauna devoniana. &ealul &ugoavele, pe #oseaua $acin D )erna pn la dealul 'ricopcea, devin rezervaii prin studiul paleontologic al lui >. 7imionescu (016;). Gresii cuaritice si gresii cenu#ii cu intensitate de #isturi argiloase cenu#ii D negricioase transformate in filite si calcare cenu#ii. 4osile n #isturi,66 specii de bra(iopode, iar restul briozoare, molu#te, crustacei. 7575 OROGENUL CARPATIC $unii )arpai fac parte din unul dintre cele mai tinere ansambluri orogenice ale planetei, ce porne#te din vestul Europei pn n e!tremitatea estic a continentului asiatic cunoscut sub denumirea de catena alpino D (imalaian. Evoluia acestuia debuteaz dup )arbonifer, odat cu nc(eierea orogenezei (ercinice, cnd se constituie supercontinentul 'angaea (n concepia lui %. 3egener) si se desc(ide o larg suprafa oceanic, denumit *ceanul ?et(Js, ce se suprapune ariei geosinclinale alpine, din concepia lui 7tille. $arginea sudic a oceanului era constituit din continentul GondIana care cuprindea continentele sudice din care Orogenul carpatic importante pentru aria european sunt %frica si %rabia, la care se adaug un mozaic (volu/ie2aza de e8pansiune, de placi mai mici (>beric, >talic, %pulian etc.), iar cea nordic o forma :aurasia. 2aza de compresiune 'rin urmare, *ceanul ?et(Js, n modelul lui 7tille, constituie aria geosinclinal n care a evoluat lanul muntos alpin D (imalaian. Evoluia geosinclinalului a avut loc n dou faze, faza de e!pansiune, care se deruleaz pn la sfr#itul Hurasicului si n timpul creia au loc efuziuni bazice si utrabazice de rift oceanic- faza de compresiune de orogenez sau de fli#, cnd se edific ridicarea lanului alpino D (imalaian la sfr#itul Beogenului. +n faza de e!pansiune, *ceanul ?et(Js se e!tinde treptat spre E prin separarea celor dou continente, GondIana, la 7, si :aurasia, la B. Este perioada de formare si dezvoltare a riftului tet(Jsian, ncepnd cu ?riasicul, cnd placa austro alpin este decuplat de placa %pulian. %cest rift este recunoscut n regiunea Eardarului si se continu prin Rodopi pn n $unii 'ontici. )ompresiunea debuteaz la sfr#itul Hurasicului prin formarea unui rift, orientat apro!imativ B 7, prin care ncepe desc(iderea %tlanticului, mai ales partea sudic acestuia. 'rin acest proces %frica ntr n deriv spre E cu o u#oar rotaie senestr, iar Europa se deplaseaz n acela#i sens, cu o rotaie de!tr. 'e teritoriul Romniei acest rift se suprapune riftului transilvan din $etaliferii simici al $unilor %puseni de 7ud si riftul carpatic din estul ?ransilvaniei. Riftul Aurasic se continu spre vest ntre &inarici si spaiul panonic delimitndu se placa austro alpin sau 'anono D transilvan. 8L

Evoluia geosinclinalului carpatic n faza de compresiune s a produs sub efectul sistemului de platforme, care constituie vorlandul catenei muntoase, adic 'latforma $oesic la 7 si 7E, respectiv 'latforma $oldoveneasc si 'latforma 7citic , la E si BE.. :a interiorul arcului carpatic se delimiteaz o microplac de origine continental, denumit diferit, funcie de autori, preapulian ($. 7ndulescu), alpino D austric sau panono transilvan, al crui soclu a fost remobilizat n cutrile alpine. 7tadiul de compresiune a evoluat n mai multe faze de tectogenez care au definitivat uniti geostructurale maAore succesiv de la interiorul arcului carpatic spre e!terior. %stfel, nc de la elaborarea (rii tectonice a Romniei (>. &umitrescu et al, 01K6) au fost separate unitile cu tectogenez cretacic, denumite $acide (fiind reluat o idee mai vec(e a lui 'opescu D Eoite#ti,0160,0161), si cele cu tectocenez neogen, denumite Moldavide. "lterior, odat cu detalierea cunoa#terii geologice dacidele au fost divizate de la interiorul la e!teriorul arcului carpatic n, interne, mediene, e!terne si marginale. &acidele interne cuprind structuri de ordin inferior ntre care sunt raporturi de nclecare de tip pnz de #ariaA, cum sunt, %uto(tonul de .i(or, n poziie structural cea mai Aoas, sistemul pnzelor de )odru si cel al pnzelor de .i(aria, din $unii %puseni. &acidele mediene urmeaz n continuarea spre E si 7, aici fiind nglobate pnzele central est D carpatice din )arpaii *rientali, pnza supragetic si getic din )arpaii $eridionali. +ntre cele dou geostructuri maAore se situeaz dacidele transilvane, care reprezint sutura tet(Jsian ofiolitic, ce semnific fostul rift de e!pansiune a geosinclinalului. +n transilvanide sunt cuprinse pnza $etaliferilor simici din $unii %puseni, pnzele transilvane si 'ienidele sau fli#ul transcarpatic din )arpaii *rientali. )aracteristica comun a acestor structuri maAore este e!istena pnzelor de soclu a unor orogeneze mai vec(i si care au fost reactivate n orogeneza alpin, precum si pnze de cuvertur, mai ales, de decolare gravitaional. +n continuare se individualizeaz &acidele e!terne, care cuprind structuri al unor pnze de cuvertur sedimentar de tip fli# a )retacicului, cum sunt pnza de )ea(lu n )arpaii *rientali si pnza de 7everin din e!tremitatea sud Dvestic a $eridionalilor. )ea mai e!tern structur maAor cu tectogenez cretacic este auto(tonul danubian, ce formeaz dacidele marginale cu areal de rspndire ntr o larg fereastr tectonic la vest de *lt si pe rama sudic a )arpailor $eridionali. $oldavidele sunt cele mai e!terne structuri cutate ale arcului carpatic n care sunt antrenate n mare parte depozitele fli#oide si subordonat molasice ale )retacicului si 'aleogenului $iocenului inferior. )retacicul compune pnza de ?eleaAen sau fli#ului curbicortical si 'nza de %udia, iar 'aleogenul D $iocenul inferior formeaz corpul pnzelor de ?arcu, de Erancea si pnza subcarpatic. +ntreg ansamblu aparine unitii fli#ului )arpailor *rientali. +n literatura geologic ($uti(ac, >onesi, 01M=) fli#ul *rientalilor a mai fost separat ntr o unitate intern (fli#ul intern sau fli#ul cretacic), n care erau cuprinse pnza de )ea(lu si pnza de ?eleaAen, si una e!tern (fli#ul e!tern sau fli#ul paleogen), n care sunt cuprinse pnza de %udia, pnza de ?arcu, si pnza de Erancea. $oldavidele cuprind unitile geologice care au fost cutate n tectogenezele $iocenului (cutrile stirice, moldavice). 8M

,acide , *oldavide 2li1 Avanfosa ,epresiuni interne

:a e!teriorul arcului carpatic se delimiteaz avanfosa care este divizat n partea intern cutat si cea e!tern necutat, avnd caracterul unui monoclin dup care platformele din vorland coboar sub structurile cutate ale )arpailor. %vanfosa intern a )arpailor, dup cele dou ediii ale (rii tectonice a Romniei, se dezvolt de la valea Rmnicului 7rat spre 7E, iar de la E de &mbovia se continu cu &epresiunea Getic. %vanfosa e!tern bordeaz la e!terior partea intern, raporturile dintre acestea fiind tectonic sub forma unei falii inverse denumit falia pericarpatic. :a nord de valea ?rotu#ului avanfosa e!tern are un profil ngust, fiind nclecat de pnza subcarpatic. )atena carpatic se individualizeaz prin cteva particulariti, n raport cu lanurile muntoase vecine. * prim particularitate este considerat aranAamentul spaial al structurilor maAore, care sunt n raporturi de nclecare de la interiorul la e!teriorul arcului carpatic, n poziia cea mai ridicat fiind &acidele mediene, iar vergena structurilor este n acela#i sens, spre vorlandul )arpailor. E!istena unei largi regiuni de fli# si de molas constituie o trstur la fel de important. :a acestea se adaug manifestarea unui magmatism tardeorogenic la interiorul arcului carpatic ce se urmre#te din estul ?ransilvaniei pn n )arpaii Bordici si $unii %puseni. )atena este nc activ tectonic, ndeosebi, n regiunea vrncean a )arpailor, prin seisme frecvente si uneori de magnitudine ridicat. * alt caracteristic particular este e!istena depresiunile interne, &epresiunea ?ransilvaniei, dintre )arpaii *rientali, )arpaii $eridionali si $uni %puseni si &epresiunea 'anonica dintre )arpaii Bordici si $unii %puseni. )arpaii sunt separai de %lpi prin bazinul Eienei, iar de .alcani prin valea ?imocului din 7erbia. &e asemenea, n lungul lor apar unele trsturi specifice, de#i aparin aceleia#i orogeneze, cum ar fi orientarea sau dispoziia spaial a unor megastructuri. %stfel, )arpaii fac mai multe curburi, probabil datorit unui paleocontur al vorlandului, funcie de care se pot separa mai multe segmente, segmentul E D E al )arpailor Bordici ntre bazinul Eienei si izvoarele ?isei si Bistrului, unde situeaz prima curbura segmentul BE D 7E aparine )arpailor *rientali, este cuprins ntre prima si. cea de Da doua curbur , ce porne#te din valea .uzului si aAunge pn la valea &mboviei, de unde direcia se ndreapt spre E. segmentul orientat E D E se suprapune )arpaii $eridionali si se ntinde de la Ealea &mboviei pn la cea de a treia curbur din nord D vestul *lteniei, de unde catena muntoasa se ndreapt spre 7, pn in depresiunea vii ?imocului. segmentul de E constituie $unii %puseni, care din punct de vedere geografic sunt ncadrai )arpailor *ccidentali. 757525 CARPAII ORIENTALI Evoluia segmentului oriental al )arpailor trebuie legat de desc(iderea *ceanului ?et(Js si constituirea superconinetului 'angaea dup orogeneza (ercinic. 4aza de e!pansiune trebuie legat de apariia n ?riasic a riftului, care a separat placa austro D alpin de la interiorul arcului carpatic. 'entru )arpaii *rientali important este ramura estic, din estul ?ransilvaniei, care a aprut la contactul dintre placa austro alpin si marginea continental a 'latformei Est D Europene, care avea andocate sistemele orogenice peneplenizate cadomiene, caledoniene si (ercinice.

81

9nitatea cristalinomezozoic 2undamentul cristalin Ciclul orogenice prealpineprecadomian, cadomian, caledonian, %ercinic

4aza de compresiune debuteaz dup Hurasicul superior, odat cu desc(iderea riftului %tlanticului si decuplrii scoarei oceanice din margine sud vestic a *ceanului ?et(Js, unde se va dezvolta domeniul fli#ului din &acidele e!terne. 'articulariti prin care )arpaii *rientali se individualizeaz in raport cu structura generala comuna, - larga dezvoltare a formaiunilor de fli#- vulcanismul neogen. +n urma evoluiei fazei de compresiune )arpaii #i formeaz uniti geostructurale din ce n ce mai noi , ce se succed de la interior la e!terior (dinspre E spre E). :a interior se adaug structuri retro arc, cum sunt vec(iului rift de e!pansiune (?ransilvanide) si vulcanismului tardeorogenic. 0. "nitatea cristalino D mezozoica sau )entral )arpatic, cu poziia cea mai interna6. "nitatea Flippelor pienine si a fli#ului transcarpatic, la nord vest de unitatea cistalino mezozoic8. "nitatea fli#ului carpatic, la est de "nitatea central carpatica ;. "nitatea de molasa (&epresiunea 'ericarpatica), cu poziia cea mai e!terna <. "nitatea vulcanitelor neogene, la interiorul arcului carpatic. >n evoluia arcului oriental al )arpailor se disting dou cicluri evolutive, a) Ciclul &real&in cnd se constituie marginile continentale mai mult sau mai puin peneplenizate al unor vec(i orogene si, apoi, antrenate n coliziunea alpinb) Ciclul al&in n acest ciclu zona se individualizeaz ca unitate structuro genetica, ncepnd cu stadiul de e!pansiune si nc(eind cu cel de coliziune. 75752525U i$a$ea Cris$ali o ; Me"o"oi!% <Ce $ral !arpa$i!a= *cupa partea centrala a )arpailor *rientali, arealul de rspndire este din Ealea &mboviei pn la )arpaii "crainieni (nordici). )uprinde urmtoarele masive muntoase, $unii $aramure#ului, $unii Rodnei, $unii .istriei, $unii Gurg(iu, $unii 'er#ani si $asivele, .ucegi, :eaota, 'iatra )raiului, 'ostvaru, 'iatra $are. +n etapa prealpin se constituie structura fundamentului cristalin si, eventual, a cuverturii sedimentare paleozoice, iar n etapa alpin se formeaz cuvertura sedimentar din stadiul de e!pansiune, compresiune si posttectonic, precum si remobilizarea fundamentului cristalin. +n stadiul de compresiune se edific structura cutat a acestei uniti, att la nivelul fundamentului cristalin, ct si a cuverturii sedimentare. "nitatea )entral )arpatic se divide n trei compartimente, cu evoluie difereniat, ceea ce le d individualitate si specificitate, 0. )ompartimentul nordic (moldav), ce acoper aliniamentul $unii $aramure#ului D $unii Gurg(iului6. )ompartimentul median, ce se suprapune $unilor 'er#ani8. )ompartimentul sudic, ce acoper regiunea $unilor :eaota D .ucegi D'iatra )raiului 'ostvaru 'iatra $are. 7pecific compartimentului moldav si median este formarea pnzelor de soclu, n care sunt antrenate formaiunile cristalofiene constituite n cicluri orogenie prealpine, si pnzele de #ariaA de cuvertur, care se suprapun celor dinti. S$r*!$*ra (* da'e $*l !ris$ali

;=

4ormaiunile fundamentului cristalin #i au originea n evoluia unor cicluri orogenice anterioare, cnd au fost supuse proceselor de metamorfism regional, si magmatism, si anume, &recadomian cadomian caledonian tim&uriu "ercinic. 4undamentul cristalin este compus din serii cristalofiene al cror metamorfism variaz de la gradul cel mai nalt, cnd se recunosc cu dificultate natura rocilor iniiale, la unul foarte redus, cnd se recunoa#te u#or natura protoliilor. &ac, n general, se accept c odat cu vec(imea cre#te si gradul de metamorfism, se ntlnesc frecvente cazuri cnd, de#i formaiunile sunt mai tinere, acestea au suferit procese de metamorfism de grad nalt. $ai mult, sunt frecvente cazurile de procese retromorfe, cnd roci metamorfice de grad nalt sunt aduse n condiii de presiune si temperatur sczut sau sunt antrenate n procese de forfecare ulterioare, prin care mineralele se adapteaz noilor condiii termodinamice. %cestea semnific evoluia uneori, dramatic a unor regiuni, prin scufundarea lor la adncimi mari, n condiii de presiune si temperatur ridicat, ntr o anumit etap, sau prin aducerea la suprafa, n etape ulterioare. %#adar, structura fundamentului cristalin este constituit din roci metamorfice cu diferite grade de metamorfism, adic, catametamorfice, mezometamorfice, epimetamorfice si c(iar anFimetamorfice, la care se adaug roci magmatice acide, bazice si intermediare. )re#terea gradului de cunoa#tere a structurii tectonice a fundamentului cristalin pun n eviden structuri (ercinice cu vergen vestic, care ulterior prin deformaiile alpine formeaz un sistem de pnze cu vergen invers, si anume, &0nza bucovinic1 &0nza subbucovinic1 si &0nza infrabucovinic1 Remobilizarea unor serii cristalofiene foarte vec(i n orogenezele (ercinic si alpin, e!plic procesele de retromorfism si vrsta mai tnr a produselor metamorfice rezultate. Serii cristalofiene mezometamorfice )>):": *R*GEB>) 'RE)%&*$>%B. +n urma ciclului orogenic, derulat n intervalul 'roterozoic superiorD)ambrian inferior, au rezultat trei serii mezometamorfice, ce se e!tind din $unii $aramure#ului si Rodnei pn n $unii Raru si Cg(ima#. %cestea au rezultat din metamorfismul unor secvene de formaiuni vulcano D sedimentare, cu grosimi apreciabile, si anume seria de .1g"ima Rar1u 'retila seria de Rebra 'arnar si seria de ,egrioara. a) Seria de >%g?i'a0 ; Rar%* ; 9re$ila , formeaz un litogrup de roci cuaro D feldspatice, a cror grosime dep#e#te 8=== metri n $unii Rodna, n urmtoarea succesiune, Com&le2ul inferior al gnaiselor si micaisturilor3 gnaise, mica#isturi cuaro muscovitice, cuarite micacee, foarte rare lentile carbonatice si amfiboliteCom&le2ul median al gnaiselor oculare, gnaise oculare de %nie# D RaruCom&le2ul su&erior al micaisturilor3 mica#isturi cuaritice, ortoamfibolite, gnaise , paragnaise si metagranitoide. &eterminrile de vrst absolut prin metode radiometrice au dat valori foarte variabile de la M== $a, pentru anumite tipuri de roci, la 8<= D 8L= $a, pentru altele ($uti(ac et al., 6==;). &up ali autori (Nraurner, 01LK, 01MM din .alintoni) vrstele absolute sunt n Aurul valorii de 8== $a, iar unele aAung pn la 08= $a.. 'an et al (6==6) determin pentru granitoidul de Cg(ima# vrste de ;88 D ;8< $a, iar pentru ;0

granitoidul de $ndra ;KM $a. Ersta protoliilor din seria de .retila ating valori de 0.K< D Gnais, 0.<K Ga D granitoidul de Cg(ima# si 0,<L Ga D granitoidul de $ndra. Ersta protoliilor indic o provenien dintr o crust continental constituit n 'roterozoicul inferior Erstele mai recente indic evenimentele si modificrile pe care le a suferit n orogenezele ulterioare. +n orice caz, mezometamorfismul seriei de .retila poate fi atribuit precadomianului, n timp ce vrstele, de ;8< ;KM, indic remobilizri n cadomian D caledonian timpuriu (granitodidele de $ndra si Cg(ima#), cele din Aurul vrstei de 8== $a, aparin orogenezei (ercinice, iar cele de 08= $a sunt atribuite orogenezei alpine. %supra interpretrii acestor valori se va reveni. b) Seria Re1ra ; 9ar ar, include #isturi mezometamorfice rezultate n urma metamorfozrii unor formaiuni sedimentare si magmatice bazice. %par n $unii Rodnei, in lungul .istriei (>acobeni D Eatra &ornei), cu prelungire spre sud pn in zona izvoarelor $ure#ului. 7uccesiunea litogrupului de Rebra cuprinde 8 comple!e, Com&le2ul inferior al &aragnaiselor si micaisturilor3 paragnaisuri mica#isturi calcare si dolomite cristaline amfibolite, cu grosime de <== D 0=== metri. Com&le2ul mediu carbonatic n care predomin rocile carbonatice intercalate la diferite nivele amfibolitemica#isturi , cu grosimi de pn la 6=== metri. Com&le2ul su&erior al micaisturilor si isturilor cuaritice3 #isturi cuaritice, amfibolite mica#isturi n care are loc o reducere a carbonatitelor n favoarea materialului terigen. Grosime cuprins ntre 6=== D K=== m n $unii Rodnei. &e remarcat mineralizaiile de sulfuri de )u si @n asociate rocilor carbonatice de la Ealea .aznei si Rebra Gu#et. &eterminrile de vrst absolut ('an et al, 6==6) a protoliilor efectuate pe mica#isturi au indicat valori de 0,L0 6.=; Ga, iar pe paragnaise vrste de 0,M8 0,M< Ga. %ceasta nseamn c seria de Rebra D .arnar provine din aceea#i crust iniial separat din manta la nceputul 'roterozoicului. Erstele mai recente de 8LK D ;=K $a indic procese metamorfice la care au fost supuse formaiunile seriei, n orogeneza caledonic. %nalizele de vrst efectuate din baza seriei de Rebra D .arnar aproape de contactul cu fli#ul intern indic valori de 6== $a, de unde se deduce c s au produs remobilizri n lungul unui plan de forfecare n orogeneza alpin. &in raporturile structurale cu celelalte serii metamorfice si vrsta evenimentelor metamorfice, care au remobilizat o, seria de Rebra este precadomian, fcnd parte, ca si seria de .retila, din crusta vec(e proterozoic. c) Seria de +egri1oara a fost separat ca litogrup prin structura s a mineralogic, petrografic si gradul de mezometaorfism. +n aceast serie sunt cuprinse gnaisele porfiroide de 'ietro#u, dup numele vrfului cu acela#i nume din $unii .istriei. %cestea provin din metamorfismul unor dacite caracterizate printr o mare omogeneitate mineralogic, ce le face u#or de recunoscut, mai ales, prin prezena cuarului de culoare albstruie. Este prezent n lungul ntregii uniti cristaline, dar cu discontinuiti date de structura tectonic. &eterminrile de vrst absolut indic valori de ;ML ;18 $a ( 'an et al, 6==6) a intruziunii dacitice, ceea ce semnific o manifestare sinorogenic a cadomianului D caledonianului timpuriu. ;6

&in aceast cauz se poate spune c seria mezometamorfic adiacent este mult mai vec(e, si anume precadomian. &e altfel, vrsta protoliilor din care a rezultat seria de Begri#oara indic valori de 0.K1 0,L6 Ga, ceea ce nseamn c acest litogrup face parte din crusta iniial proterozoic inferioar. )>):": *R*GEB>) )%&*$>%B. +ntre regiunile cratonizate precadomiene evolueaz un nou spaiu geosinclinal n care se depun formaiuni vulcano D sedimentare, care au fost metamorfozate n faciesul #isturilor verzi rezultnd serii cristalofiene epimetamorfice si anFimetamorfice. acestea au fost descrise ca seria de -ulg"e n compartimentul moldav, seria de 40rbova n compartimentul 'er#ani si seria de 5eaota n compartimentul sudic. Seria de &ulg%e1 este compus din, a. com&le2ul inferior cuarito6grafitos, constituit din #isturi cuarito grafitoase cu intercalaii de metatufuri acide, cuarite negre, calcare cristaline. %pare in $unii ?ulg(e#, .istria D Rodna. b. com&le2ul mediu cu mineralizaii de mangan3 grosime de 0=== D 6=== metri, constituit din cuarite negre grafitoase, #isturi verzi, tufogene bazice, calcare. %pare n zonele, )iocnesti D >acobeni, /aru &ornei, aliniamentul 4undul $oldovei D 'oAorta, cu acumulri de mangan. c. com&le2ul su&erior cu mineralizaii de sulfuri este constituit din metatufuri acide cu #isturi sericito D cloritoase, sericitoDgrafitoase verzi- sulfuri comple!e. Ersta apro!imativa este de <0= D K0= milioane ani. +n sectorul median 7eria de ?ulg(e# poate fi corelat cu 7eria de Grbova # cu un grad redus de metamorfism, n cadrul creia se separ un orizont inferior de metagrauIacFe, un orizont mediu de #isturi sericito cloritoase si unul superior reprezentat prin filite. +n compartimentul median fundamentul cristalin este constituit dintr o suit epimetamorfic si c(iar anFimetamorfic denumit Seria de 40rbova identificat pe spaii restrnse n masivul cu acela#i nume. Este reprezentat printr un orizont de metagraIacFe, la partea inferioar, o succesiune de #isturi sericito cloritoase, n partea median, si o suit de filite, la partea superioar. +n sectorul sudic epimetamorfitele cadomiene sunt reprezentate prin Seria de Leao$a# ns structura fundamentului este mult mai complicat. 4undamentul cristalin din sectorul :eaota .ucegi este constituit din formaiuni cristalofiene mezometamorfice, cunoscute sub denumirea de seria de (oineti6+1&ua, si formaiuni cristalofiene epimetamorfice n faciesul #isturilor verzi cu clorit, cunoscute sub numele de seria de 5eaota, ambele fiind componente ale pnzei getice din )arpaii $eridionali. )ristalinul :eaotei se afund spre nord sub formaiunile mezocretacice ale $asivului 'ostvaru 'iatra $are si culoarului &mbovicioarei, dup care s apar la zi din nou la nord n unitatea de Colbav, digitaie frontal a pnzei getice ($.7ndulescu.01M;), desc(is prin eroziune ntr o fereastr tectonic. 7pre vest, acesta se afund sub formaiunile pnzei de 4gra#, ce face parte din comple!ul pnzelor supragetice. Seria de +1&ua6(oineti, ec(ivalent prii inferioare a seriei de )umpna (R.&umitrescu, &. 'atrulius, >. 'opescu, 01L0 (arta 0,<=.===) sau parial seriei de 7ebe# :otru ($.7ndulescu,01M;). 7eria de )umpna este descris de &. Giu#c, pe traseul transfgr#anului, n zona de creast a $unilor 4gra# (E. $uti(ac, :.>onesi,01L;). %ceasta debuteaz prin ortognaise, paragnaise cu muscovit si biotit, uneori cu almandin, gnaise migmatice si gnaise oculare cu microclin, precum si ;8

mica#isturi cu biotit. +n (arta 0,<=.=== seria mezometamorfic este localizat ca zona cu biotit si almandin. %ceast serie mezometamorfic este strbtut de roci granitoide, granitul de %lbe#ti si granitul de .rtei. 7eria de 'pu#a Eoine#ti, corelat cu seria de )umpna, este e!trem de asemntoare cu seria de Colbav, descris ntr o fereastr tectonic. $ezometamorfismul seriei de Eoine#ti 'pu#a este cel mult 'roterozoic mediu, ceea ce indic o faz de orogenez precadomian, probabil svecofeno carelian. 7eria de Eoine#ti 'pu#a este ntlnit local n zona $untelui %lbescu si bazinul superior al vilor G(imbavului si $oeciului , la vest de $untele .trna Gro(oti#u si n bazinul superior al vii $itarca si .rteiului, la vest de $untele &eleanu. +n cadrul seriei de 5eaota au fost separate dou subserii, una mai vec(e, Seria de Ppu1acunoscut sub numele de subseria de 5ereti6-1ma, peste care se situeaz subseria 5oine1ti de C1luu6-1m1el. Subseria de 7ere1tiSubseria de 5ereti6-1ma cuprinde n baz un comple! de metatufite bazice, &ma1 metamorfozate n subfaciesul cu albit, epidot si almandin rezultnd amfibolite cu *agmatite cadomiene plagioclaz albitic si (ornblend, local cu granai, peste care urmeaz #isturi muscovito cloritice cu albit, #isturi clorito albitice cu sericit si epidot, #isturi cuaitice cu clorit si sericit. 7ubordonat sunt semnalate #isturi amfibolice si albitice cu clorit, cuarite cu clorit si gnaise lenticulare cu feldspat potasic alb sau roz. )omple!ul de :ere#ti ?ma# este ncadrat 'roterozoicului superior, ceea ce nsemn c procesele de metamorfism se datoreaz orogenezei cadomiene. )onstituie, n cea mai mare mai mare parte, relieful cristalinului din versantul estic si sudic al $asivului :eaota. Subseria su&erioar1 C1luu6-1m1el, cu un epimetamorfism n subfaciesul cu muscovit si clorit, cu dezvoltare mai restrns n $asivul :eaotei si o larg dezvoltare la nord, n $asivul >ezer 'pu#a, este constituit din #isturi cuaritice sericito cloritoase cu albit si #isturi filitoase curito sericitice. 7ubordonat, sub forma unor intercalaii sporadice, apar #isturi clorito albitice si #isturi grafitoase asociate cu #isturi cuarito grafitice. %pare local, pe valea Higarea, component a bazinului superior al vii $oeciu, precum si la est si nord est de 4undata, n aceea#i vale a $oeciului. 7ubseria de )lu#u este de vrst cambrian inferior, ceea ce ar ncadra procesele de metamorfism aceleia#i orogeneze cadomiene, n fazele sale terminale. 'osibilitatea e!istenei unor #ariaAe la nivelul cristalinului de :eaota, este confirmat n $untele .rbuleu, la est de $untele .trna Gro(oti#u, unde seria mezometamorfic de Eoine#ti 'pu#a st peste seria epimetamorfic de :ere#ti ?ma#. Ersta acestui #ariaA este greu de precizat, dat fiind lipsa depozitelor sedimentare, care c(iar dac au e!istat au fost ndeprtare de eroziune. Magmatite cadomiene apar local n compartimentul sudic, n Ealea $itarca si .rtei %lbe#ti. %par granite cu biolit transformate n ortognaise, prezint un magmatism sinorogen. )>):": *R*GEB>) CER)>B>). %re loc n 'aleozoic cnd structurile cadomiene au fost regenerate, iar domeniul carpatic a redevenit arie geosinclinal, n care s au acumulat formaiuni vulcano sedimentare. %cestea au fost metamorfozate n faciesul #isturilor verzi incipient, constituind grupa #isturilor verzi anFimetamorfice. /isturile anFimetamorfice sunt localizate numai n sectorul moldav, unde se recunosc raporturi de transgresiune si discordanta cu formaiunile cristaline mai vec(i. 7e ntlnesc pe suprafee mai ntinse n $unii Rodnei, iar pe arii mai restrnse ;;

Ciclul orogenic %ercinic :nveli1ul alpin Compartimentul moldav

n $unii .istriei. Reprezint o alternanta de roci tufogene si grafitoase , cunoscute sub denumirea de Seria de Re&edea. Seria de $epedea, cuprinde patru comple!e litologice, a. com&le2ul vulcanogen bazal transgresiv peste seria Cg(ima# D Raru D .retila si constituie o succesiune de #isturi verzi si #isturi sericito grafitoase la care se adaug calcare. b. com&le2ul detritogen6grafitos inferior format din #isturi sericito grafitoase cu intercalaii de cuarite negre, meta conglomerate si #isturi verzi. c. com&le2ul vulcanogen mediu a crei succesiune const din metatufuri bazice, #isturi sericito cloritoase, calcare si cuarite. d. com&le2ul detritogen grafitos su&erior constituie o alternan de metatufuri bazice #isturi sericito cloritoase urmate de metatufuri acide. /isturi cristaline anFimetamorfice se mai ntlnesc n perimetrul >acobeni D Eatra &ornei D 'altini#. 7eria #isturilor anFimetamorfice prin raporturile structurale cu seria #isturilor mezometamorfice si epimetamorfice si datorit coninutului faunistic este atribuit 'aleozoicului superior, ceea ce nseamn c procesul de metamorfism s a datorat orogenezei (ercinice. Magmatitelor "ercinice, i este atribuit $asivul &itru din partea de sud a cristalinului moldav. &eterminrile de vrst absolut indic valori de la 61L 86L $a pn la 0K= $a, ceea ce nseamn c el a evoluat din (ercinic si s a consolidat n Hurasicul inferior. S*!!esi* ea !*)er$*rii sedi'e $are 'entru nelegerea succesiunii litologice si a tectonicii cuverturii sedimentare trebuie avut n vedere structura geosinclinalului alpin n faza de e!pansiune, pn la finele Hurasicului si debutul fazei de compresiune n )retacicul inferior. &in acest motiv n cuprinsul ariei de sedimentare, cel puin n compartimentele moldav si 'er#ani se separ sectorul transilvan, la vest, si sectorul bucovinic, la est. 7ectorul de sedimentare transilvan trebuie legat de desc(iderea ramurii estice a riftului alpin (ramura est transilvan) n ?riasic, iar sectorul bucovinic constituia o margine continental de tip pasiv situat pe cristalinul )arpailor *rientali. 'rin urmare, n sectorul transilvan sedimentarea are loc n condiii de rift de mare ngust, cnd se produc efuziuni de lave bazice si sedimentare de tip carbonatic n ?riasic, si pelagic n Hurasicul inferior si mediu. +n sectorul bucovinic sedimentarea are loc n condiii de margine continental pasiv, debutnd n ?riasic n facies detritic si continund n facies neritic n ?riasicul mediu si inferior (faciesuri carbonatice). +n Hurasic sedimentarea are loc n condiii de instabilitate a fundul marin, astfel nct se depun diferite tipuri gresii, calcare si marnocalcare. :a finele Hurasicului se produce ridicarea sectorului transilvan si are loc o inversare a faciesurilor, astfel nct sectorul transilvan devine o margine continental, n timp ce n sectorul bucovinic sedimentarea se fac e n condiii de mare adnc, de tip pelagic. %stfel, n sectorul transilvan se depun diferite tipuri de calcare, marnocalcare si calcare recifale, condiii ce se pstreaz pn n )retacicul inferior (Beocomian D %pian). +n sectorul bucovinic, dup o perioad de e!ondare ce se suprapune Hurasicului superior, cu e!cepia ?(itonicului, sedimentarea se reia n condiii de adncire a fundului marin, astfel nct, n )retacicul inferior se depune o formaiune groas de Iildfli# ;<

COMPARTIMENTUL MOLDAV 7e ntinde din zona )iuc pn la B de grania cu "craina. +nc de la nceputul evoluiei alpine se difereniaz doua sectoare, - sectorul bucovinic le est, un facies format din conglomerate, gresii, dolomite, calcare orogene- sectorul transilvan, la vest, un facies pelagic cu marne, marnocalcare si roci bazice si utrabazice, n baz. )ele doua sectoare funcioneaz n intervalul ?riasic D Hurasic pn n fazele de orogeneza preaustric cnd are loc ridicarea faciesului transilvan si migrarea fosei ctre est. +n acest fel are loc inversarea faciesurilor, n zona bucovinic facies pelagic, iar n zona transilvan facies neritic. +n %lbian are loc tectogeneza austric, accentundu se dezec(ilibrul dintre cele doua zone, si astfel faciesul transilvan alunec pe fundamentul cristalin spre zona depresionar de la est peste formaiunile faciesului bucovinic. 7E)EEBQ% .")*E>B>)% conglomerate, gresii, dolomite, calcare recifale, rezulta astfel un facies neritico litoral. &riasicul# procesul este transgresiv si discordant. %par conglomerate cu gresii silicioase (?riasicul inferior), dolomite, calcare masive si calcare dolomitice (?riasicul mediu), calcare ro#iatice si dolomite ro#ietice (discontinue), rezultnd astfel o discordan de eroziune. "urasicul este format din depozite detritice cu mai multe discontinuiti de sedimentare. 7urasicul inferior, apar toate tipurile de calcare, detritice, in placi, de culoare ro#ie, grezoase, gresii calcaroase. 7urasicul mediu, calcare grezoase cu intercalaii de marne. :a partea terminal, depozite silicioase de radiolarite cu intercalaii de argile verzi si ro#ii. 7urasicul su&erior, corespunde mi#crilor precursoare fazei austrice cnd are loc inversarea faciesurilor. Cretacicul, acelea#i condiii de sedimentare ca n Hurasicul superior. %re loc o transgresiune, care uneori invadeaz si cristalinul (conglomerate si gresii de $uncelu) %&ianul, facies de Iildfli#, facies predominant argilos , argile negre, conglomerate, gresii si marnocalcare, cu fragmente mari de calcare Aurasice nglobate a ntr o matrice argiloas. Mag'a$i$ele 1a"i!e# magmatism slab datorat mi#crilor preaustrice prezentndu se sub forma de curgeri de lave submarine nglobate n formaiunile de Iildfli#. Reprezint dovada alunecrii secvenei transilvane, care a antrenat roci bazice din fundamentul de scoar oceanic din riftul transilvan. 7E)EEBQ% ?R%B7>:E%BR :a sfr#itul Hurasicului superior, zona transilvan era ntr o poziie ridicat nct s au format faciesuri recifale, n timp ce n zona bucovinic funciona ca fos cu fundament instabil, n care se acumulau depozite de Iildfli#. +n aceste condiii n zona transilvan se desprindeau blocuri de diferite dimensiuni, care alunecau spre zona cobort, unde au fost cuprinse n depozitele de Iildfli#. %ceast situaie a durat pn n %lbian, cnd ntreaga secven transilvan a alunecat peste formaiunile de Iildfli#. ;K

+n suita transilvan se recunoa#te ntreaga succesiune a $ezozoicului (de la Hurasic la )retacicul inferior) cu e!cepia )allovianului si *!fordianului, cnd zona a fost e!ondat. +n general, pn n Hurasicul superior a predominat faciesul pelagic. +ncepnd cu Hurasicul superior a predominat faciesul recifal. 7e ntlnesc variaii laterale de facies datorita deformrilor de fundament (praguri, #anuri). &riasicul# de tip alpin n faciesul calcarelor de Callstatt (ntreaga gam a calcarelor). -riasicul inferior, calcare n plci si #isturi argiloase. -riasicul mediu calcare albe dolomitice masive, la 'ietrele &oamnei si 'iatra @imbrului din $unii Raru. -riasicul su&erior calcare tipice de Callstatt bogat fosilifere. "urasicul, include depozite pelagice, n baz, peste care urmeaz faciesuri detritice si se nc(eie cu faciesuri recifale. 7urasicul inferior #isturi argiloase si calcare ro#ii cu intercalaii de marno calcare. 7urasicul mediu marno calcare si gresii calcaroase cu bran(iopode. 7urasicul su&erior este dovedit numai n sinclinalul Cg(ima# compus numai din calcare. )alcare stratificate uneori de culoare ro#ie. Cretacicul, dup o scurt e!ondare, condiiile de sedimentare se pstreaz ca si n Hurasicul superior, faciesuri recifale, calcare masive, calcare grosiere si mici recifi din alge si corali. Mag'a$i$e 1a"i!e# apar numai n suita transilvan, sub forma unor blocuri si olistolite formate din serpentinite. 4ac parte din fundamentul oceanic al riftului transilvan. C*)er$*ra pos$$e!o i!% &up tectogeneza austric, fosa de la est sufer o deplasare, compartimentul moldav al zonei cristalino mezozoice cptnd o oarecare stabilitate. &e aceea, depozitele care s au depus au caracter posttectonic, fiind mai slab cutate. 7edimentarea ncepe cu )retacicul superior si se nc(eie cu *ligocenul, cel mult $iocenul. )ompun $unii .rgului, partea de sud si est a $unilor $aramure#ului. Cretacicul# debuteaz cu )enomanianul, printr o mare transgresiune, care a determinat depunerea de faciesuri detritice. respectiv conglomerate grezoase. Paleogenul# marc(eaz o transgresiune care a urmat fazei de tectogenez laramice. (ocenul# apare pe spaii mari n sectorul maramure#ean, este transgresiv peste )retacicul superior si c(iar peste #isturile cristaline. %par conglomerate de 'rislop, gresii, marne. Oligocenul# n aceasta perioad are loc o limitare a comunicrii zonei cristalino D mezozoice cu largul oceanului, astfel nct, se instaleaz un facies eu!inic. +n sectorul maramure#ean s a produs o subsiden intens, ce a permis depunerea unor depozite cu grosimi de 6=== metri. Reprezint o alternan uniform de gresii cu pac(ete de #isturi argiloase, bituminoase, faciesul gresiei de .or#a. +n sectorul .rgului, subsidena este si mai intens, ceea ce determinat acumularea unor depozite cu grosimi de 8=== metri.

;L

Te!$o i!a 'aro!ismul austric al mi#crilor orogenice a generat decolarea secvenei transilvane peste secvena bucovinic, lund na#tere pnza transilvan, sau mai precis a sistemului de &0nze transilvane. $i#crile austrice au afectat profund fundamentul cristalin. %cesta mpreun cu nveli#ul sedimentar au fost mpinse ctre est, peste zona fli#ului intern sub forma unei pnze de forfecare formnd sistemul de pnze bucovinice, ce se succed de la vest la est, astfel, pnza bucovinic, pnza sub D bucovinic si infra bucovinic. 7e admite structura n pnze a fundamentului cristalin datorita nclecrii #isturilor mezometamorfice peste #isturile epimetamorfice si c(iar anFimetamorfice. :a nivelul fundamentului cristalin au fost separate pnze de #ariaA cu tectogenez (ercinic, care au fost remobilizate n orogeneza alpin, cum sunt, pnza de Raru, pnza de Rodna, pnza de 'ietro#u .istriei si pnza de 'utna. 'nza de Raru are n compoziie gnaisele oculare cu acela#i nume, care ntr n succesiunea seriei mezometamorfice de .retila, cu poziie structural cea mai nalt, si acoper tectonic succesiunea mezometamorfitelor de Rebra, Begri#oara si epimetamorfitelor de ?ulg(e# (enumerate de Aos n sus). 'nza de Rodna cuprinde formaiunea epimetamorfic de ?ulg(e#, pnza de 'ietro#u .istriei este format din seria de Begri#oara (gnaisele porfiroide de 'ietro#u D .istriei), si pnza de Rodna, n poziie structural cea mai cobort si este format din seria mezometamorfic de Rebra D .arnar. %u mai fost denumite de $. 7ndulescu (01M;) pnzele intracutanate. 'nzele de soclu ale fundamentului cristalin sunt nglobat, mpreun cu nveli#ul sedimentar, sistemului de pnze bucovinice. +n poziia ridicat structural este situat pnza bucovinic, care este dispus peste pnza sub bucovinic, iar aceasta, la rndul ei, peste pnza infra bucovinic. 'este pnza bucovinic este a#ternut pnza transilvan, ca urmare a decolrii gravitaionale a cuverturii transilvane din tectogeneza austric. %ceast din urm structur este evident n sinclinalul marginal, ce se suprapune $unilor Raru D Cg(ima#. 'nzele sub bucovinic apare fie n ferestre sau semifestre tectonice cum sunt Ealea 'utnei, &elnia si ?ome#ti, fie n petice de acoperire, cum sunt n bazinul superior al Easerului. 'nza infra bucovinic apare, de asemenea, n ni#te ferestre tectonice cum sunt >acobeni Eatra &ornei, Easer, /tevioara, si 'entaia sau n semifereastra ?omnatec. +n ceea ce prive#te litologia si succesiunea cuverturii sedimentare triasice se remarc similitudinea dintre sectorul bucovinic si sub bucovinic si deosebirea litologic dintre formaiunile Hurasicului superior si )retacicului inferior, din cele dou sectoare. &e asemenea, deosebiri sunt si n ceea ce prive#te poziia lacunelor stratigrafice, de unde se individualizeaz ca spaii de sedimentare de sine stttoare. * diferenierea notabil apare n sedimentarul infra bucovinic, unde depozitele carbonatice triasice au un pregnant caracter bituminos. +n cadrul pnzei transilvane din compartimentul moldav, se deosebe#te pnza de Cg(ima#, care formeaz relieful $unilor Raru D Cg(ima#. )aracteristic sistemului de pnze transilvane este e!istena rocilor magmatice bazice (ofiolite), ce provin din magmatismul de rift din sectorul transilvan (zona de e!pansiune a fundului oceanului), si care au fost antrenate n decolarea gravitaional austric. @ona de nclecare a pnzei bucovinice peste zona de fli# este de pn la 0< Filometri. ;M

%ccidente tectonice maAore de tipul faliilor, 4alia Rodnei, este orientata pe direcia E D E, dup aceasta falie, sectorul nordic a cobort i a permis acumularea sedimentelor *ligocenului. COMPARTIMENRTUL MEDIAN PER@ANI )ompartimentul median al zonei central carpatice se suprapune $unilor 'er#ani, fiind situat n e!tremitatea sudic a $unilor Carg(itei si la nord est de $unii 4gra#, avnd o orientare BE 7E. :a nivelul cuverturii sedimentare reprezint continuarea spre sud a sinclinalului marginal e!tern. $unii 'er#ani se plaseaz pe un aliniament mai intern al zonei cristalino mezozoice. Se!)e +e sedi'e $are 7e separ o secven sedimentar preaustric si una posttectonic. +nveli#ul preaustric este cuprins n secvena transilvan1 si secvena bucovinic1. %ceste formaiuni se ntlnesc n trei sectoare, separate de formaiuni mai recente, ce au umplut zone depresionare, ? sectorul (0rg"i la nord? sectorul defileului /ltului n zona central a $unilor 'er#ani? sectorul Com1na ntre cristalinul de Grbova si valea :up#a. &epozitele sedimentare, care acoper direct fundamentul cristalin include formaiunile suitei bucovinice si transilvane, avnd aceea#i succesiune ca si n compartimentul moldav. Secvena bucovinic1 >nclude depozite ale ?riasicului pn n )retacicul inferior inclusiv n facies neritico litoral, ca si n compartimentul moldav. 7unt frecvente discontinuitile de sedimentare datorit mi#crilor pe vertical. %ceste depozite afloreaz pe suprafee ntinse n sectorul sudic, la nord de cristalinul din insula Grbova, n zona localitilor :up#a, )ciulata si )omna. &riasicul cuprinde depozite psefito psamitice n baz (conglomerate, gresii) peste care se dezvolt faciesul carbonatic. %floreaz pe marginea cristalinul de Grbova. -riasicul inferior n succesiune complet cuprinde conglomerate, uneori brecii, care trec pe vertical la gresii silicioase albicioase sau ro#ietice, n alternane cu strate subiri de argile verzi sau ro#ii (grosime <= m). "rmeaz dolomite calcaroase si marnocalcare (grosime 0= m), ce conin faun. -riasicul mediu cuprinde depozite e!clusiv carbonatice, dolomite masive, iar local calcare (6== m grosime). %floreaz n partea sudic a zonei )omna, n bazinul vilor )omna si Grbova. ?riasicul superior lipse#te ca si n compartimentul moldav. "urasicul# de asemenea, este incomplet, fiind constituit din :iasic si &ogger, n facies calcaros detritic. 5iasicul urmeaz dup faza de e!ondare ce a debutat n ?riasicul mediu si s a prelungit pn la nceputul Hurasicului, fiind corespunztoare fazei de tectogenez c(imeric vec(e. 'rocesul de sedimentare se reia n facies carbonatic detritic de culoare ro#ie, cu o bogat faun de belemnii, lamelibran(iate si bra(iopode. +n continuare urmeaz marne si marnocalcare nisipoase, la care se adaug calcare oolitice, de asemenea,

;1

fosilifere. %floreaz pe versantul sudic al $asivului Grbova n zona vilor 7rii, 7tancului si )ascadelor. $oggerul este n continuitate de sedimentare, dar cu mai multe discontinuiti de sedimentare, astfel nct, apar depozite ce aparin, n parte, &oggerului inferior si, n parte, &oggerului mediu. &oggerului inferior i este atribuit partea terminal a calcarelor oolitice, separate pe baza coninutului faunistic. &up o ntrerupere a sedimentrii, Hurasicul mediu continu cu depozite carbonatice si detritice cu mari variaii litologice (gresii, gresii calcaroase, calcare detritice, calcare spatice, calcare oolitice si pseudoolitice).)oninutul paleonologic este srac. Cretacicul debuteaz cu Beocomianul, n facies predominant argilos, siltite argiloase, argilite si Aaspuri ro#ii, cu intercalaii de gresii si calcarenite cu accidente silicioase (<= m grosime). 7unt depozite transgresive, ce au mulat un paleorelief generat de e!ondarea din Hurasicul superior. Resturile de organisme sunt rare si neconcludente, ns se pot face corelaii cu stratele de 7inaia din fli#ul intern sau cu depozitele din acoperi#ul stratelor de :unca din sinclinalul marginal e!tern al compartimentului moldav. 'arreminaul %&ianul si %lbianul cuprind o suit groas de depozite foarte variate ca facies si srace n coninutul faunistic, de unde si dificultile maAore n orizontalizarea lor. +n zona de margine a cristalinului de Grbova se dezvolt faciesul urgonian, constituit fin calcare recifale cu pac(iodonte si orbitoline. :a e!terior apare faciesul de Iildfli#, cu grosimi de 8== ;== m, asemntor cu cel din sinclinalul marginal e!tern al compartimentului moldav. "rmeaz o stiv groas de 0=== m. de conglomerate, care se continu si la e!teriorul formaiunii de Iildfli#. +n continuare, peste conglomerate si lateral fa de acestea repauzeaz formaiuni de fli#, marne grezoase, care pe vertical trec la depozite cu stratificaie ritmic (6== 8== m grosime). Suita transilvan1. %pare sub form de Flippe sau sub form de blocuri si resturi al unei pnze denumit 9'nza de 'er#ani9, conservat mai ales n regiunea )omna. )uprinde depozite triasice si Aurasice, pn la Hurasicul mediu inclusiv. )onstituie structura alo(ton a compartimentului 'er#ani. &riasicul cuprinde toate etaAele cu o succesiune similar sinclinalului marginal din compartimentul moldav, ceea ce ar nsemna c ntre cele dou zone e!ist o coresponden, care ulterior, au fost separate de ridicri ale cristalinului. &ebuteaz cu argilite si calcare n plci (strate de 3erfen) cu 0== m grosime. %par sub forma unor Flippe pe valea :up#ei la )ciulata, n partea sudic a $unilor 'er#ani, sau sub forma unor lame tectonice n baza 9 'nzei de 'er#ani9 n zona defileului *ltului. %ceste depozite sunt atribuite 3erfenianului. "rmeaz diferite tipuri de calcare dolomitice si dolomite calcaroase (%nisianul), calcare rosii, uneori noduloase si cu accidente silicioase (calcare tip Guttenstein). %floreaz n zona localitilor )ciulata :up#a, n defileul *ltului (la Raco#) si n sectorul Erg(i#. 7uccesiunea ?riasicului continu cu #isturi argiloase rosii si calcare noduloase cu accidente silicioase si coninut de (alobii, ce sunt atribuite :adinianului, ce pot fi urmrite n defileul *ltului si n sectorul )omna. %celuia#i interval i sunt atribuite si rocile eruptive, care au o poziie alo(ton. )arnianului si Borianului i sunt atribuite diferite tipuri de roci carbonatice, calcare masive, calcare rosii noduloase, calcare brecioase. &up &. 'atrulius <=

succesiunea complet este ntlnit n valea $eg(ie# din sectorul Erg(i#, unde ncepe cu calcare rosii cu (alobii, calcare rosii stratificate, calcare masive de culoare desc(is coraligene si se nc(eie cu calcare glbui spatice cu numeroase bra(iopode. +n defileul *ltului aceast secven este constituit din calcare noduloase rosii, calcare albe, cenu#ii si rosii, calcare de culoare desc(is cu bra(iopode. +n sectorul )omna, succesiunea este puin diferit, ncepnd cu calcare tip Callstatt cu numeroase foraminifere, corali, lamelibran(iate, crinoizi, bra(iopode si amonii. ?riasicul se nc(eie cu R(etianul, reprezentat prin calcare negre, bine desc(ise n defileul *ltului. "urasicul este reprezentat prin :iasic si &ogger, acesta din urm fiind incomplet. :iasicul debuteaz n faciesul de %dnet( constituit din #isturi argiloase si calcare rosii cu intercalaii de marnocalcare cu faun de amonii, ntlnit ntr un olistolit de pe valea )omna si n defileul *ltului. 'artea median si superioar a :iasicului este format din gresii silicioase, cunoscute la E de )omna. &oggerul este reprezentat numai prin .at(onian n Flippele din valea :up#a, unde este alctuit din marne cu .ositra. +n valea )araga, la nord de localitate %paa, sunt cteva Flippe din calcare si marnocalcare cu amonii ce pot fi atribuite intervalului ?it(onic .erriasian. *agmatite bazice se ntlnesc n toate cele trei sectoare ale compartimentului 'er#ani, ndeosebi n valea *ltului, si sunt reprezentate printr un comple! ofiolitic al unui magmatism iniialitic. %cestea sunt constituite din porfire, n valea *ltului, bazalte n valea *ltului, valea )omna si sectorul Erg(i#, unde stau peste depozitele de Iildfli#. &e asemenea, apar corpuri izolate de gabbrouri si dolerite n masa de Iildfli# sau serpentine sub forma unor lentile, mai ales, n sectorul vii *ltului. &at fiind poziia n raport cu celelalte formaiuni, n situaia n care aceste roci bazice fie stau peste depozitele de Iildfli# sau incluse acestora, fie peste acestea sunt Flippe de calcare triasice, rezult poziia lor alo(ton, fiind mpinse dintr un sector mai vestic, adic riftul transilvan. 4aptul c n anumite zone rocile bazice formeaz baza unor Flippe de calcare triasice superioare indic vrsta ?riasic mediu a magmatismului iniialitic din riftul transilvan. Cuvertura &osttectonic1 )ompartimentul 'er#ani a evoluat n acelea#i condiii ca si compartimentul moldav, structura tectonic fiind o consecin a fazei de tectogenez austric de la nivelul %lbianului. 7edimentarea posttectonic s a derulat pe intervalul )retacic superior 'aleogen. Cretacic superior (raconian 6 Cenomanianul reprezint o succesiune de 6== m. grosime format din microconglomerate si gresii cu elemente de cuar ce pot fi urmrite n valea .ogata, ntre valea *ltului si valea )omna, la sud de Grbova. +n culoarul Eldeni succesiunea se prezint n facies grezo conglomeratic. -uronian 6 Senonianul cuprinde depozite marnoase cu intercalaii subiri de gresii si conglomerate. $arnele sunt de culoare cenu#ie, iar la anumite nivele sunt ro#ietice cu faun de inocerami si foraminifere. %ceast succesiune nsumeaz o grosime de cca.0== m. si este prezent n partea central a $unilor 'er#ani, la nord de valea $eru# i n culoarul Eldeni. )a urmare a fazei de tectogenez laramice zona este e!ondat la sfr#itul )retacicului, stare care continu pn la nceputul 'aleogenului. <0

Paleogenul apare n zone restrnse n sectorul )omna, la marginea culoarului Eldeni, n facies marnos cu faun de foraminifere, dup care urmeaz #isturi argiloase cu faun de pe#ti, secven atribuit n mod obi#nuit *ligocenului. 95TECTONICA @ona cristalino mezozoic din compartimentul median prezint o structur tectonic n pnze de #ariaA, definitivat n urma tectogenezei austrice. 'nza bucovinic aste n poziie auto(ton, fa de pnza transilvan, cuprinznd depozite triasice, Aurasice si cretacice inferioare. )orpul pnzei bucovinice este mpins peste fli#ul intern n faciesul stratelor de 7inaia n lungul unui accident tectonic maAor ce reprezint continuarea spre sud a faliei central carpatice, unde poate fi recunoscut n sectorul Erg(i#. 'nza transilvan este cunoscut n acest sector sub denumirea de pnza de 'er#ani si pnza de *lt. +n componena lor intr depozite triasice si Aurasice. +n pnza de *lt se adaug si roci magmatice bazice, ceea ce nseamn c acestea au decolat dintr un sector mai intern ce se suprapune riftului transilvan. 7ub forma Flippelor de sedimentare si lamelor de rabotaA asemntoare succesiunii pnzei de 'er#ani si pnzei de *lt se gsesc. de asemenea, n $unii Cg(ima#, Raru si $aramure#. 4ormaiunea de Iildfli# din suita bucovinic prezint o tectonic plicativ e!trem de intens, ns nu s a produs o deplasare a ntregii mase. &epozitele carbonatice att din formaiunea auto(ton, ct si cele din formaiunea alo(ton, prezint o tectonic ruptural intens cu diferite orientri. 4ormaiunile posttectonice au o tectonic slab cutat, descris prin cute largi sau cute monoclinale. COMPARTIMENTUL SUDIC LEAOTA ;9UCEGI ; POSTAVARU 6PIATRA MARE :a ansamblul catenei carpatice compartimentul :eaota .ucegi 'ostvaru 'iatra $are prezint o structur aparte dat fiind conAuctura tectonic n care a evoluat. %cest sector de situeaz la intersecia unor mari fracturi crustale care au fragmentat zonele de vorland n blocuri mai mici, a cror evoluie a fost diferit. 'entru acest sector importante sunt faliile sud transilvan, falia intramoesic si falia 'ecineaga )amena, care s au comportat ca falii de decro#are. 'robabil, acestea sunt vec(i falii transformante la unei zone de e!pansiune, care se prelungeau si n domeniul continental ($.7ndulescu, 01M;). )uvertura triasic Aurasic s a constituit pe fundamentul cristalin de tip getic, care poate fi corelat cu cel de tip bucovinic din sectorul moldav al )arpailor *rientali. 'rin urmare, condiiile de sedimentare au evoluat n condiii de margine continental, care a constituit sinclinoriul marginal al catenei carpatice orientale, n partea intern a acesteia.. 7ectorul :eaota .ucegi 'ostvaru 'iatra $are reprezint e!tremitatea sudic a acestei structuri maAore, care probabil se situa ntr o poziie mai vestic. 'rin mi#cri de decro#are ulterioare depunerii cuverturii, aceasta a fost mpins spre est n poziia actual. CUVERTURA SEDIMENTAR3 )uprinde depozitele ?riasicului, Hurasicului si )retacicului inferior, care constituie nveli#ul preaustric, si )retacicului superior depus n condiii posttectonice, de molas. <6

&riasicul s a depus ntr o fos desc(is la marginea nordic a zonei, care n prezent se situeaz n zona Eulcan )odlea. 'robabil, e!ista o prelungire a fose si spre sud n sectorul dintre :eaota si .ucegi, ns aici cuvertura triasic a fost ndeprtat prin eroziune. 'rezena olistolitului de la Glma >alomiei. ?riasicul debuteaz transgresiv prin conglomerate, care la partea superioar trec la gresii cuaroase cu intercalaii de argile rosii. 7edimentarea continu cu #isturi calcaroase de culoare nc(is dup care urmeaz calcare stratificate vineii cu urme de bitumen, calcare marnoase negricioase cu intercalaii de #isturi calcaroase, calcare n plci si, la partea superioar, calcare albe masive. %ceast succesiune este bogat fosilifer ce o ncadreaz ?ricului inferior si mediu. +n triasicul superior zona este e!ondat, ca urmare a mi#crilor c(imerice vec(i, care s au manifestat numai prin mi#cri pe vertical. "urasicul se depune diferit, datorit condiiilor difereniate n care a evoluat acest sector. 5iasicul se depune numai n sectorul nordic, fiind ntlnit numai n zona )odlea Eulcan si )ristian. 7ectorul sudic, dinspre cristalinul :eaotei, si cel vestic, dinspre cristalinul 4gra#ului, erau e!ondate fiind supuse proceselor erozionale. 7itundu se ntr o margine continental instabil s au creat condiii depunerii crbunilor si a unor argile caolinitice, dup care sedimentarea continu n facies grezos si se nc(eie n facies argilos crbunos. :a sfr#itul :iasicului zona este e!ondat, stare care se continu si la nceputul &oggerului. $ogger se suprapune unei perioade de subsiden, care sa e!tins mult spre sud, mrindu se astfel, aria de sedimentare. %cesta debuteaz transgresiv prin sedimentarea unor microconglomerate care trec la gresii cuaritice, gresii calcaroase, calcare grezoase si marnocalcare cu o bogat faun de bra(iopode si lamelibran(iate. "rmeaz diferite tipuri de calcare din care se reine orizontul cu amonii descris n zona 7trunga ?taru, ndeosebi de &. 'atrulius, care a identificat numeroase specii noi. 7edimentare se nc(eie cu calcare roii si un orizont subire de Aaspuri negricioase verzui cu radiolari. %ceast succesiune apare n partea vestic a $unilor .ucegi la contactul cu cristalinul :eaotei. +n sectorul 'iatra )raiului &mbovicioara si )odlea Eulcan 'ostvaru succesiunea &oggerului este puin diferit, n sensul c unii termeni ai succesiunii lipsesc, ceea ce semnific instabilitatea marginii continentale. Grosimea depozitelor medioAurasice au grosimi de cca. <= 0== m. Malmul are cea mai larg dezvoltare att ca suprafa ct si ca grosime (8== ;==m n sectorul :eaota .ucegi- pn la 0=== m n sectorul 'iatra )raiului &mbovicioara. Este reprezentat prin depozite ce aparin intervalului Nimmeridgian ?it(onic. /2fordianul se ntlne#te aproape constant, ns cu o rspndire inegal, n toate zonele fiind constituit din Aaspuri negre, verzi si rosii. )imeridgianul este reprezentat prin calcare noduloase si subnoduloase cu liant marnos cenu#iu verziu, cu amonii, uneori asociate cu calcare brecioase. -it"onicul prezint ponderea cea mai mare, la ansamblu depozitelor Aurasice, formnd o stiv groase de calcare albe, albe glbui, fin granulare, masive, uneori dolomite masive de culoare alb roz. Cretacicul0 *dat cu )retacicul inferior, o mare parte din zon este e!ondat, rmnnd ca zone submerse, poriuni din culoarul &mbovicioarei si zona pre :eaota, n timp ce la est si nord est se desc(ide o mare fos, n care se acumuleaz depozite cu caracter de fli# n faciesul stratelor de 7inaia. <8

Cretacicul inferior din domeniul getic, culoarul &mbovicioarei si zona preD :eaota, prezint deosebiri litofaciale si n acela#i timp, depuneri inegale. +n zona pre :eaota este prezent numai ,eocomianul, care are grosimi de civa zeci de metrii, fiind reprezentat n punctul 2:a 'oliie5 prin, calcare polimorfe cenu#iu desc(is, cu stratificaie marcat de benzi subiri marnoase (.erriasian)marne si marnocalcare cenu#ii, cu alteraii alburii, cu rari amonii (Ealanginian)marne si marnocalcare, cu rare accidente silicioase nodulare, cu faun de amonii si lamelibran(iate (Cauterivian). +n culoarul &mbovicioarei, corespunztoare seriei de .ra#ov, si pe rama sudic a ridicrii :eaota ($untele :espezi), debutul Beocomianului este marcat de o lacun de sedimentare, ce se suprapune intervalului .erriasian Ealanginian, si uneori cuprinde parial si Hurasicul superior. +n partea sudic a culoarului &mbovicioarei e!ist continuitate de sedimentare ntre depozitele Hurasicului si Beocomianului. .autrivianul a fost cartat n dealul 7asului, avnd urmtoarea succesiune, calcare submarnoase si marnoase, glbui verzui, glauconitice, care constituie un orizont reper de corelare cu celelalte zone de aflorare a )retacicului inferior din seria de .ra#ovcalcare sublitografice, omogene, cenu#ii desc(is glbui, fin granulare si pseudoolitice, cu foraminifere, ostracode si resturi de ec(inoderme, urmate de calcare submarnoase si marno calcarecalcare bioclastice cu o bogat faun de amoniimarne moi, cenu#iiDalbstrui cu lamelabran(iate si amoniimarne calcaroase tari si marnocalcare cenu#ii glbui, cu noduli silicio#i, n alternan cu marne moi, de asemenea, cu o bogat faun de amonii. *rizontul calcarelor glaucontice este ntlnit si n partea sudic a masivului .ucegi ($untele :espezi). 'arremianul (strate cu .arremites) este prezent numai n partea sudic a culoarului &mbovicioarei, fiind foarte bogat faunistic. El debuteaz cu un facies marnos si marno calcaros de culoare cenu#ie cu foraminifere bentonitice, dup care urmeaz un facies de calcare recifogene si bioconstruite din fragmente de molu#te, cu coloraii diferite (albe cenu#ii, roz, alb glbui).&e obicei, n baza calcarelor recifogene sau intraformaional, cu ocuren sporadic, se ntlnesc brecii conglomerate cu elemente de marno calcare si calcare bioclastice. %&ianul inferior este ntlnit n aceea#i zon sudic a culoarului &mbovicioarei, fiind constituit din marne cu cefalopode, calcare bioclastice si bioconstruite, la care se adaug calcarenite si calcirudite bogate n orbitoline, intercalate n succesiunea marnelor. Beocomianul superior se prezint transgresiv peste formaiunile Hurasicului mediu si superior, datorit mi#crilor c(imerice noi. %&ianul su&erior apare local la nord de ridicarea structural a :eaotei, fiind constituit din conglomerate de Gura Rului, cu elemente bine rulate de calcare, din brecii calcaroase, ntlnite n valea $oeciului Rece, cu elemente de calcare si #isturi cristaline, uneori coninnd elemente de dimensiunea olistolitelor de calcare neoAurasice, din conglomeratele poligene din 'ragul .ranului, cu elemente de calcare, frecvent cu elemente mediotriasice, si #isturi cristaline, asemntoare conglomeratelor de .ucegi.

<;

Depo"i$ele pos$$e!$o i!e %lbianul constituie o stiv groas de depozite predominant grezos conglomeratic, ce se dispune transgresiv peste depozitele fli#ului barremian apian din corpul 'nzei de )ea(lu, fa de care are o discordan ung(iular clar, transgresiune ce avanseaz mult spre vest, unde atinge fundamentul cristalin si cuvertura sa sedimentar din zona cristalino mezozoic. &epunerea transgresiv a acestor formaiuni se datoreaz fazei de orogenez austrice ce a structurat ntr o prim etap, domeniul getic si structurile central est carpatice din )arpaii *rientali. 7tructura de molas a acestor formaiuni i confer caracterul posttectogenic, fiind denumit 2molasa albianului5. 7tructura molasei albiene din zona $asivului .ucegiD:eaota a fost mprit n dou entiti stratigrafice (G.$urgeanu, &. 'atrulius, 01K8), si anume, a) conglomeratele de .ucegi medii molasa albian inferioarb) gresia de 7cropoasa :ptici, conglomeratele de .ucegi superioare si gresia de .abele molasa albian superioar. Molasa inferioar1 a conglomeratelor de 'ucegi medii, constituie versantul abrupt estic al $unilor .ucegi, atingnd grosimi de cca.0;== m., n e!tremitatea nordic, de unde se continu spre sud pn n $untele 'iatra %rs. 7unt conglomerate poligene cu matrice grezoas si elemente bine rotunAite, constituite din roci mezozoice si #isturi cristaline de :eaota, rar roci eruptive. Elementele componente din matricea conglomeratele sunt fragmente din roci ale ?riasicului inferior si mediu, Hurasicului mediu si superior (predominant calcare), calcare neocomiene si urgoniene, conglomerate calcaroase apiene. :a diferite nivele apar intercalaii grezoase a cror frecven cre#te spre sud. n acela#i sens se observ si o reducere de grosime a conglomeratelor sau a faciesului lateral grezos. Molasa su&erioar1 se e!tinde transgresiv spre vest si sud, acoperind discordant fundamentul cristalin si cuvertura sa Aurasic. $olasa superioar a %lbianului cuprinde o gam variat de depozite ruditice, arenitice si lutitice, cu multiple variaii de facies n sens longitudinal si transversal, ce complic mult structura geologic, mai ales, n condiiile n care, este lipsit de faun, astfel nct, corelrile de la o zon la alta sunt destul de greu de fcut. &e asemenea, se constat o variaie de grosime, astfel nct, aceasta atinge 6=== m., n partea de nord a $asivului .ucegi, pentru ca s scad spre sud la cca.08== m. pe paralela $untelui &ic(iu si la cca.;== m la sud de acesta si pe rama vestic. &eosebirile dintre molasa inferioar si cea superioar sunt date de cteva particulariti, si anume, compoziia mineralogic si dispoziia spaial a elementelor ruditice n matricea grezoas a conglomeratelor si c(iar a gesiilor, caracterele granulometrice si morfometrice ale acelora#i elemente ruditice si arenitice. &e asemenea, se remarc o morfologie diferit a reliefului compus din molasa superioar n raport cu cel compus din molasa inferioar. %stfel, se constat o modelare mai intens a reliefului ocupat de molasa inferioar, cu forme de relief mai variate, n timp ce n zona molasei superioare modelarea este mai estompat, cu forme de relief mai line. * alt particularitate a molasei superioare este succesiunea megaritmurilor de diferite entiti litologice. &e asemenea, se remarc variaii de structur si dimensiune a granulelor, c(iar n cadrul aceluia#i stratotip. +n cadrul molasei superioare au fost separate trei stratotipuri (&. 'atrulius, 01K1), <<

conglomeratele de .ucegi superioaregresia de .abele gresia de 7cropoasa :ptici. Conglomeratele de 'ucegi su&erioare denumite si conglomerate de )o#tila *brsia au o larg dezvoltarea n partea nordic, ele ocupnd teritoriul de la nord de aliniamentul $unilor )araiman )o#tila &oamnei .trna. 7unt conglomerate poligene ale cror elemente constitutive sunt reprezentate de roci de tipul cuaritelor clorito sericitoase, granitelor si gnaiselor cu feldspat ro#u sau alb cenu#iu, diferite roci calcaroase Aurasice si cretacic inferioare, cuprinse ntr o matrice grezoas calcaroas. &e remarcat lipsa fragmentelor de roci triasice. * alt caracteristic este alternana, uneori, a bancurilor de conglomerate cu gresia de .abele. &e asemenea, sunt specifice intercalaii la nivele diferite a unor microbrecii si microconglomerate cu matrice grezoas, stratificaie oblig si granoclasare multipl. )teva iviri de roci detritice de pe rama sudic a $asivului .ucegi sunt corelate cu conglomeratele de .ucegi superioare, cum sunt conglomeratele de pe culmea $guri din arealul localitii .uciumeni si breciile calcaroase de tip *rlea din arealul localitii Runcu (&. 'atrulius, 01K1) 7pre sud, conglomeratele de .ucegi superioare se reduc ca frecven, fiind n alternan cu gresia de .abele si gresia de 7cropoasa :ptici. 4resia de 'abele nglobeaz faciesul gresiilor masive, n bancuri sau n lespezi, uneori microconglomeratice sau conglomeratice. &ezvoltarea tipic a acestui litofacies se ntlne#te n $unii .abele, )ocora, :ptici si .lana, unde uneori gresia se prezint n bancuri de pn la 0= m grosime, n care se observ nivele microcoglomeratice sau de blocuri bine rotunAite de dimensiuni mari, de diferite tipuri de roci aparinnd cristalinului :eaotei si cuverturii sale sedimentare. Gresia de .abele formeaz spectaculoasa cuest a .ucegilor dintre abruptul estic al .ucegilor si versantul stng al >alomiei, dezvoltat la sud de linia )araimanului si pn n $untele &ic(iu. +n cadrul aceluia#i stratotip sunt cuprinse gresiile mai fine, micacee, friabile, cu slab stratificaie, cu trovani si alteraii locale ruginii si gresiile ce se desfac n lespezi de < 0< cm grosime, glbui, micacee. 4resia de Scro&oasa651&tici mpreun cu gresia de .abele contribuie n mod remarcabil la constituia cuestei mediene a .ucegilor, iar la vest de aceasta formeaz relieful $unilor )ocora, :ptici, .lana, Bucetu, *boarele si &ic(iu. Gresia de 7cropoasa :ptici din corpul cuestei se situeaz constant sub gresia de .abele. Gresia de 7cropoasa :ptici reprezint un stratotip grezo argilos, cu caractere ritmice, avnd liant argilos, granulaie fin si coninut mare de minerale micacee, de culoare cenu#ie albstruie. &atorit ritmicitii alternanelor, gresia de 7cropoasa :ptici are aspect fli#oid, ritmurile fiind date de gresii si siltite argiloase, puin consistente , n strate subiri (< 0< cm. grosime), la care se adaug #isturi argiloase nisipoase, cu grosimi de 8= ;= cm. +n cadrul cuestei .ucegilor si la sud de acesta, cele trei litofaciesuri formeaz megaritmuri, n care acestea se gsesc n alternan. "n astfel de megaritm formeaz spectaculoasele cueste ale $untelui &ic(iu. "lterior depunerii %lbianului, zona este e!ondat, fiind supus unei intense eroziuni, sedimentarea relundu se n Eraconian n sectoare subsidente al zonei, cum sunt depresiunea tectonic a culoarului &mbovicioarei si depresiunea de eroziune ?o(an R#nov ?imi#. <K

(raconian6Cenomanianul se dezvolt predominant n facies grezos si conglomeratic (Eraconian) si facies marnos ()enomanian). @one subsidente la acest nivel sau format si pe rama sudic a $asivului .ucegi :eaota n zona 'ietrosia Runcu, unde Eraconian )enomanianul este contituit din marne cenu#ii albstrui (Eraconian) si marne cenu#ii verzui sau ro#ii violaceu ()enomanianul). %u o larg dezvoltare si n zonele Rucr &mbovicioara, R#nov, )odlea Eulcan, Ealea &mboviei, de la Bme#ti spre sud. -uronian6Senonianul reprezentate prin marne, marnocalcare si gresii este ntlnit n versantul nordic al $untelui .ucegi pe valea GlAria si sporadic n partea sudic a zonei Eulcan )odlea. Paleogenul n facies grezos si marnos argilos este cunoscut n partea sudic a culoarului Eldeni. Cuaternarul este prezent sectorial, n aproape ntreg teritoriul :eaota .ucegi, la diferite cote altitudinale, acesta prezentndu se sub diferite tipuri genetice, fluvio lacustre, glaciare si fluvio glaciare, deluviale coluviale, deluvial proluviale, aluviale si de precipitare c(imic n domeniul carstic. &in acestea se rein depozitele glaciare din zona confluenei vii >alomiei cu valea /ugrile si valea &oamnei, care reprezint morena frontal a g(earilor ce au e!istat n zona acestor vi. UNITATEA 4LI@ULUI CARPATIC )onstituie zona cea mai caracteristic a )arpailor *rientali, dezvoltndu se continuu de la B din Ealea 7ucevei pn n 7, la aliniamentul Eii &mboviei. &e asemenea, aceasta structur individualizeaz )arpaii *rientali n raport cu alte structuri alpine. :imea cea mai mica este de 68 D 6K Fm, n zona de B, ntre Ealea $oldovei si Ealea 7u(a $ica, coinciznd cu ma!ima e!tindere a zonei cristalino mezozoice spre E. $a!imum de lrgime este atins n zona de curbur (M= Fm). :a B de Ealea $oldovei, zona fli#ului, de asemenea, se lrge#te pn la cca. ;= Fm. %pare si pe o zona restrns n $aramure#, constituind $untele 4arcu. %cumularea formaiunilor de fli# ncepe cu Hurasicul si continu pn n $iocenul inferior, cnd cea mai mare parte din geosinclinal sufer procesul de inversiune. Ridicarea zonei cristalino mezozoice n urma tectogenezei austrice a determinat migrarea ariei de sedimentare spre E cu formarea unei fose adnci. +n lungul nveli#ului Aurasic D miocen inferior s au depus si depozite nespecifice fli#ului, calcare organogene, silicolite, pelite bituminoase, molase grezo conglomeratice, evaporite. %rii de acumulare a formaiunilor de fli# au suferit n timp modificri continui si importante sub aciunea forelor orogenice, nct aspectul actual reprezint o nsumare de efecte a acestora ntr un sistem orogenic de pnze suprapuse. %ranAamentul structural n pnze a fli#ului s a derulat n etape succesive, de la E la E, proces care se definitiveaz n tectogeneza moldavic. %ceasta a dus la restrngerea ariei geosinclinale, n timp de la E la E, fenomen remarcat de :. $razec nc din 010=, care l a denumit ,,migrarea spre e!terior a zonei de sedimentareGG. 7tratigrafic si structural tectonic, zona fli#ului se mparte n dou pri, - subzona fli#ului intern- subzona fli#ului e!tern. care sunt corespondentul a doua etape de evoluie a geosinclinalului carpatic. <L

4li#ul intern #i definitiveaz structura tectonic n urma mi#crilor orogenice din faza laramic timpurie din )retacicul superior, iar fli#ul e!tern este o consecina a fazei stirice noi de la miAlocul $iocenului. +n cadrul fiecrei subzone se individualizeaz mai multe uniti tectonice realizate n etape distincte, n urma unor faze de orogenez. 4li#ul intern este compus astfel din "nitatea de )ea(lu si "nitatea de ?eleaAen. 4li#ul e!tern are in componenta "nitatea de %udia, "nitatea de ?arcu si "nitatea de Erancea. @ona fli#ului compune urmtoarele structuri muntoase, *bcinele .ucovinei, $unii 7tni#oarei, $unii )ea(lu, $unii ?arcu, $unii )iuc, $unii Erancei, iar la interior $unii .odoc si .araolt. +n continuare de la zona de curbura spre E, $unii )iuca# D @ganu, $unii 'ra(ovei. 4LI@UL INTERN &eosebirea fli#ului intern fa de fli#ul e!tern are la baza criterii stratigrafice, litofaciale si tectonice. &in punct de vedere stratigrafic, fli#ul intern cuprinde formaiunile din intervalul .erriasian, (eventual ?(itonic) D 7enonian. 'e suprafee restrnse apar si depozite paleocen D eocen intre ?eleaAen si &mbovia. &e asemenea, la E de Ealea )mpinia apar si depozite oligocen D miocene n cadrul structurii sinclinale 7lnic. &in corelarea datelor stratigrafice cu cele tectonice rezulta ca mi#crile orogenice ce au structurat fli#ul intern s au manifestat n 7enonianul inferior. 'rin urmare, depozitele berriamian senonian inferioare sunt proprii fli#ului intern (sinorogenic), iar depozitele senonian superioare, paleocen D eocen, oligocene si miocene au caracter posttectonic. 7i din punct de vedere litofacial e!ista diferene semnificative ntre cele doua uniti maAore, si anume, n timp ce n aria de sedimentare a fli#ului intern formaiunile au caracter detritic (gresii, conglomerate), si deci factori de eroziune, transport si sedimentare dinamic, pe aria de sedimentare a fli#ului e!tern s au depus formaiuni pelagice ntr un mediu eu!inic (depozite pelitice de culoare neagr, parial bituminoase). 'e msura umplerii celor doua domenii de sedimentare, are loc o atenuare a diferenierilor litofaciale. 4li#ul intern a fost puternic marcat de tectogenzele austric si laramic timpurie, care a avut un rol maAor n aranAamentul tectonic al acestuia. 4azele de tectogenez ulterioare 7enonianului inferior (laramic timpurie) au afectat n mai mic msur zona fli#ului intern, efectele acestora fiind marcate n structura tectonic a depozitelor posttectonice si n relaiile tectonice cu zona fli#ului e!tern. Efectul mi#crilor mezo cretacice si cele ulterioare au determinat o structur n pnze att a fli#ului intern, ct si a fli#ului e!tern, ns momentele de realizare sunt diferite. %stfel, pe domeniul fli#ului intern se individualizeaz doua uniti structurale maAore, "nitatea de )ea(lu si "nitatea de ?eleaAen, sau &0nza de Cea"l1u si &0nza de -elea8en. &escifrarea structurii geocronologice si implicit a tectonicii, a fost marcat de numeroase dificulti datorit coninutului paleontologic .

<M

'rin cercetri de detaliu a fost posibil cre#terea descoperirilor paleontologice, ce au permis, n final, orizontalizarea formaiunilor geologice din cele doua uniti ale fli#ului. &eosebirile stratigrafice, litofaciale si tectonice fac ca cele doua uniti ale fli#ului sa fie descrise separat. Bumai formaiunile posttectonice au caracteristici aproape identice. PNZA DE CEA>L3U )onstituie sectorul vestic al fli#ului intern, ridicat structural si #ariat spre E dup falia maAor :utu Ro#u, peste "nitatea de ?eleaAen. :a E intra n contact tectonic cu zona cristalino mezozoic. +n zona cuprins ntre $iercurea )iuc si .araolt, acest contact este marcat de eruptivul neogen din $unii Carg(ita. :imea ma!im este atins n zona de curbura (8<Fm). 7pre E si 7 vine n contact cu unitatea de ?eleaAen, iar prin acoperire tectonic a acesteia, atinge direct "nitatea %udia din fli#ul e!tern. 4ormeaz relieful urmtoarelor culmi muntoase, 7tni#oara, )ea(lu, )iucului, .araolt, .odoc, )iuca#, @aganu, .obu si Grbova .aiu. A*rasi! s*p5 6 Cre$a!i! i (erior -it"onic 'erriasian 6 'arremian inferior. Reprezint un fli# grezo calcaros cu caracter ritmic pregnant si o remarcabil constan a caracterelor litologice si stratonomice, cunoscute sub numele de Stratele de Sinaia (denumire data de 3. ?eisseJre in 01=L). +n zona 'ra(ovei, grosimea acestui stratotip este de 6<== m. :itologic, au urmtoarea succesiune secvenial, marne, marno calcare, calcare fin granulare n strate subiri, #isturi argiloase si argilos marnoase, gresii calcaroase micacee, calcare grezoase, calcare detritice, conglomerate, brecii dispuse n succesiuni ritmice. %u o coloraie cenu#ie sau negricioas, mai rar oliv sau brun. * particularitate important este prezenta diaclazelor de calcit ce strbat depozitele n toate direciile. * alta caracteristic este prezena (eroglifelor pe suprafa inferioar a stratelor. Ritmicitatea, sedimentarea gradat n depozitele grezo calcaroase sunt trsturile ce dau 7tratelor de 7inaia caracterul de fli#. 4uncie de proveniena materialului pelitic, stratele de 7inaia au fost mprite n dou sau trei orizonturi. +n Ealea 'ra(ovei se separ, 6orizontul inferior D #isturi argiloase si argile marnoase, marne si marno calcare6orizont mediu D gresii calcaroase (grosime K==m) n bancuri de pn la 0 D <m. 6orizont su&erior cu o grosime de L== D M== m, n care se remarc brecii si conglomerate, ce devin frecvente la partea superioar. &e la Ealea ?rotu#ului spre B, 7tratele de 7inaia sunt compuse numai din dou orizonturi. 7e constat ridicri structurale ale fundamentului, ce strpung 7tratele de 7inaia ('laiul @amurei %zuga), dovedit prin resturi fosilifere, de#i sunt foarte rare. 'arremian su&erior %&ian. )uprinde depozite n continuitate de sedimentare cu 7tratele de 7inaia, caracterizate printr o mare variaie litofacial, att n sens longitudinal, ct si n sens vertical. &e#i sunt bogat fosilifere nu se poate face o difereniere pe etape. &e aceea, se pstreaz separarea pe baze litologice. +n sectorul <1

sudic, depozitele barremian superior apiene sunt denumite Stratele de Comarnic, iar in sectorul central si nordic Stratele de 'istra. Stratele de Comarnic0 %u fost descrise pentru prima dat la 'odu Ertos lng )omarnic (:. $razec, >. 'opescu Eoite#ti si G. $acovei n 0106). 7unt constituite dintr un fli# predominant calcaros D marnos, la care se asociaz n proporii variabile gresii calcaroase fine, conglomerate si brecii calcaroase. %u o grosime de cca. 0== m. )alcarenitele reprezint caracteristica dominant, intercalate la diferite nivele n comple!ul de marne si marnocalcare. Stratele de 3istra0 7e pot recunoa#te din $unii )iuc pn n Ealea 7ucevei. &enumire a fost dat de G. $acovei si >. %tanasiu n anul 016K. Reprezint un fli# predominant grezos, asociat cu #isturi argiloase si marne, uneori cu lentile de conglomerate. Gresiile dau specificitate prin depunerea n bancuri de 6 D 8 m grosime, frecvent cu sortare gradat si cu (ieroglife pe talp. +n sens longitudinal apar variaii de facies, mai ales, n ceea ce prive#te raportul #isturi gresii calcaroase si marne. 7uperior 7tratelor de )omarnic sunt stratele 'iscu cu .razi, ce apar pe flancurile anticlinoriului @amurei si n Ealea 'ra(ovei, Ealea >alomiei. :itologic sunt marne si argile cenu#ii care alterneaz ritmic cu gresii calcaroase. Gresiile si marnele au o tent ruginie dat de procesele de alterare, de unde si o alt denumire de fli marno6grezos ruginiu!!. 7unt ncadrate %pianului superior. ?ot %pianului superior sunt atribuite depozite de gresii masive asociate cu conglomerate din versantul estic al $unilor .ucegi (fli# grezo conglomeratic). 7uperior 7tratelor de .istra sunt depozite constituite din marno argile si gresii, atribuite de asemenea %pianului superior. %lbianul. Este un stratotip difereniat tot litologic, fiind constituit din gresii si conglomerate ce urmeaz peste depozitele %pianului superior. )ea mai larg dezvoltare o au n $asivele )ea(lu si )iuca# D @ganu. Elementele conglomeratice sunt constituite din #isturi cristaline si roci sedimentare, n special calcare tit(onice. %u grosimi de pn la 8=== m. Ersta albian este dat de prezena ctorva e!emplare fosilifere. +n cteva puncte la partea inferioar a gresiilor si conglomeratelor apar calcare (zona )ea(lu si )iuca# D @ganu). 7unt de tip recifal, sunt interpretate ca blocuri nsedimentate n fli#ul grezo conglomeratic. (raconianul. 7e dispune transgresiv peste comple!ul grezo conglomeratic, constituind un mare ciclu de sedimentare. 7e dezvolta la 7 de &epresiunea .rsei, n bazinul ?eleaAenului si ntre 'ra(ova si &mbovia ()omarnic D ?alea Runcu D 'ietrosia D )eteni D .rbuleu). 7unt depozite (emipelagice, marne si marne nisipoase, slab stratificate cenu#ii, la diferite nivele apar intercalaii de gresii moi, micacee n strate subiri. 7unt dovedite paleontologic n special cu auceline, fapt care a fcut sa fie denumite strate cu auceline!!. Cenomanianul. Este n continuitate de sedimentare cu depozitele vraconiene, fie este transgresiv peste depozitele grezo conglomeratice. :itofacial, )enomanianul este reprezentat prin marne, deseori nisipoase, cenu#ii albstrui, mai rar rosii sau violacee, ntre care se intercaleaz lespezi de gresii micacee slab cloritoase. -uronian Coniacianul. "rmeaz n continuitate de sedimentare, dar si transgresiv peste depozite mai vec(i. %pare pe suprafee mari, ntre 'ra(ova si &mbovia. )onine depozite de tipul marnelor cenu#ii si rosii, marno calcare cenu#ii desc(ise, rar intercalaii de gresii si local episoade de Iildfli# (zona )omarnic). >viri K=

importante, )omarnic, ?alea, 'ietrosia, Runcu D :ici D )eteni. 4auna de inocerami n Ealea &mboviei. PNZA DE TELEAAEN )onstituie partea estic a fli#ului intern, prezentndu se ca o unitate tectonic cobort peste care a fost #ariat "nitatea de )ea(lu n lungul faliei :utul Ro#u si la rndul ei este #ariat peste fli#ul e!tern. 7e recunoa#te ca structur maAor din Ealea 7ucevei pn n Ealea 'ra(ovei, de unde spre E este marcat de depozitele posttectonice senonian superioare, paleocen eocene si oligocen miocene ce alctuiesc sinclinalul de 7lnic. )onstituie o treapt de relief mai Aoas dect cea a "nitii de )ea(lu. &epozitele pnzei de ?eleaAen aparin )retacicului n intervalul %pian superior D 7enonian inferior. &epozitele mai noi, paleocen D eocene #i oligocen miocen inferior sunt depozite posttectonice. %&ian su&erior Senonian. +n cadrul acestui interval se separ trei litofaciesuri, stratele de +alanca gresia de Cotumba6Sita6-1taru stratele cu auceline Stratele de +alanca. &enumire dat de >. .ncil, au grosimi de <== D L== m, n sectorul nordic, #i 0<== D 6=== m, n sectorul sudic. Reprezint un fli# ritmic, constituit din gresii curbicorticale n alternan strns cu marno argile cenu#ii sau verzui. 7e caracterizeaz printr o mare uniformitate litologic, fr variaii de facies importante. 4resia de Cotumba Sita -1taru. .ancuri groase (0 < m) de gresii separate de marno argile subiri cu grosimi totale de ;== D L== m. +n sectorul nordic D Gresia de )otumba, n sectorul sudic D Gresia de 7ita D ?taru. Gresiile se succed n nivele masive de zeci de metri, separate de marno argile centimetrice. 7pre 7E, gresiile au o grosime redusa #i cu dezvoltare neuniform. (raconianul. Reprezentat prin strate cu auceline, marne nisipoase cenu#ii, fr stratificaie, asociate cu gresii micacee, uneori microconglomerate n strate de pn la 0 m grosime, sau cu gresii calcaroase subiri cu laminaie oblic. Grosimea este de 6== D 8== m. +n mpreAurimile 4ieniului au fost identificate auceline de ctre G. $urgeanu. 7e observ o oarecare asemnare ntre depozitele pnzei de ?eleaAen #i pnzei de )ea(lu ns, depozitele din pnza de ?eleaAen apar n continuitate de sedimentare, n timp ce, n pnza de )ea(lu, sunt transgresive #i discordante. Cenomanianul. %floreaz pe marginea vestic a pnzei de ?eleaAen, la contactul cu pnza de )ea(lu. Este atestat macro #i microfaunistic. 7uccesiunea complet pe Ealea ?eliu, la Eama .uzului #i n sinclinalul 'ridvarea D Bebunu 7terp. :itologia reprezint o alternan de marne #i marno calcare cenu#ii D vi#inii, cu argile verzi #i vi#inii, de cca. 8== m grosime. 7ubordonat apar gresii calcaroase micacee cenu#ii n strate subiri, iar sporadic intercalaii de marne #i argile tufacee. -uronian Senonian inferior. &ezvoltarea cea mai larg n zona ?eliu &obrlu. &in punct de vedere litologic, sunt depozite de marne cenu#ii negricioase cu intercalaii de gresii micacee n strate subiri, argile verzi #i ro#ii, #i lentile de marno calcare sideritice. :ocal, la partea superioar gresiile devin masive #i microconglomeratice. ?uronianul la 4ieni D Rotalipora turonica #i 'raeglobotruncana. CUVERTURA POSTTECTONIC3 K0

&epozitele posttectonice aparin 7enonianului superior, 'aleocen Eocenului #i *ligocen $iocenului. 7e dezvolt e!clusiv n sectorul sudic. Senonian su&erior. $arne de Gura .eliei, depozite pelagice, marne argiloase n care predomin culoarea ro#ie D crmizie. +n cadrul acestora se separa trei orizonturi, marne ro#ii inferioare, marne vrgate, marne ro#ii superioare. ?oate acestea au grosimi de 8== m. %u o bogat fauna de foraminifere. %floreaz n Ealea 'ra(ovei, &mboviei #i >alomiei. +aleocenul. +n continuitate de sedimentare, au caracter pelagic, asemntor senonianului superior, separat microfaunistic (foraminifere, globigerine). *ocenul. 7e dezvolt pe <== D 1== m grosime. 7e prezint n faciesul de /otrile, argile violacee, verzi cenu#ii, gresii calcaroase n plci. 7e mai adaug marne albicioase, cenu#ii #i verzi ce formeaz nivele sau c(iar orizonturi. &epozitele oligocene #i miocen inferioare sunt similare cu cele din fli#ul e!tern, descrierea fcndu se la aceasta unitate structural. TECTONICA &eterminarea relaiilor dintre cele dou uniti maAore ale fli#ului intern a fost de >. .ancil #i $. 4ilipescu. %stfel, s a stabilit structura n pnz a fli#ului intern, "nitatea de )ea(lu suprapunndu se prin #ariaA peste depozite mai noi ale "nitii de ?eleaAen, dup o fractur maAor denumita :inia :utu Ro#u. :inia :utu Ro#u este o falie profund care se urmre#te din Ealea 7ucevei, la B, pn n Ealea 'ra(ovei la 7. "neori #ariaAul pnzei de )ea(lu a dus la acoperirea tectonic a "nitii de ?eleaAen (zona )mpulung $oldovenesc). 7pre 7 are un traseu mai sinuos determinnd apariia unor semiferestre, ?eliu, )(eia #i peninsula tectonic )m#ile. +n Ealea 'ra(ovei, fractura :utu Ro#u se situeaz imediat la 7 de )omarnic, iar n continuare spre E este marcat de formaiunile posttectonice, dar se continu pe sub sinclinalul 7lnic D .ezdead. 7e consider ca dep#e#te Ealea &mboviei (>. .ancil ). PNZA DE CEA>L3U 7 a individualizat dup depunerea comple!ului grezo conglomeratic de )iuca# @ganu, cnd are loc ridicarea dup falia :utu Ro#u ce corespunde diastrofismului austric trziu cnd apare #i deformaii plicative. "lterior, ncepnd cu Eraconianul se reia sedimentarea n sectorul sudic. 7ectorul nordic, ori a fost e!ondat, ori depunerile vraconiene au fost e!ondate complet. %ccentuarea deformaiilor s a produs prin fosa de orogeneza sub(ercinica (laramic timpurie) de la sfr#itul turonianului #i nceputul senonianului. +n acest moment se produce #i #ariaAul peste "nitatea de ?eleaAen. &up e!ondarea din Eraconian urmeaz transgresiunea din 7enonianul superior cu care ncepe depunerea depozitelor posttectonice. 7tructura 'nzei de )ea(lu este complicat de o serie de cute sinclinale #i anticlinale faliate n general longitudinal. PNZA DE TELEAAEN %pare ca un compartiment cobort tectonic fa de 'nza de )ea(lu, fiind la rndul ei #ariat peste unitatea fli#ului e!tern. /ariaAul peste "nitatea de %udia a fli#ului e!tern este profund, nct aceast ("nitatea de %udia) este acoperit complet tectonic (n Ealea .istriei). K6

)ontactul cu "nitatea de %udia se face n lungul unei falii maAore denumit ,,linia interna sau ?eleaAenGG care se poate urmri din Ealea 7ucevei pn n Ealea &mboviei. +n urma mi#crilor austrice trzii are loc nlarea "nitii de )ea(lu, domeniul "nitii de ?eleaAen funcionnd n continuare ca arie de sedimentare. %ceasta a determinat o sedimentare de depozite psemito psafitice, n condiiile e!istenei reliefului de la E ("nitatea de )ea(lu). $i#crile sub(ercinice din 7enonian au afectat puternic "nitatea de ?eleaAen ducnd la cutarea, nlarea #i deplasarea peste fli#ul e!tern din fa. +ncepnd cu 7enonianul superior marea se reinstaleaz n condiiile e!istenei unei structuri maAore care cuprindea att "nitatea de ?eleaAen ct #i "nitatea de )ea(lu. +n aceste condiii a avut loc sedimentarea depozitelor posttectonice senoniene superior D paleocen eocene. "lterior coborrea unui compartiment intern de pe domeniul ambelor uniti formndu se depozite posttectonice oligocen miocen inferioare din sinclinalul &raAna D 7lnic D .ezdead. 7tructura "nitii de ?eleaAen ca ecou al mi#crilor orogenice ulterioare (dup cretacic), este complicata de o serie de anticlinale #i sinclinale cu orientare spre E. "neori deformaiile sunt intense formndu se cutele solzi dup falii longitudinale. 4LI@UL EBTERN )onstituie relieful zonei cuprinse ntre fli#ul intern de la E #i zona de molasa la E ("nitatea 'ericarpatica). Reprezint o f#ie continu cu lime minima de 06 Fm (linia &rceni D Gine#ti) #i ma!ima de ;L Fm n zona de curbura. )uprinde depozite din intervalul )retacic inferior D 'liocen separate n , depozite sedimentare depuse pn n momentul individualizrii structurii maAore, depozite sedimentate ulterior constituirii structurii maAore, depozite posttectonice. >ndividualizarea structurii maAore s a produs n $iocen, ntre etapele .urdigalian #i Celveian ca urmare a fazei de orogeneza stiric. +n urma acestui diastrofism zona rmne e!ondata cu e!cepia sectorului sudic de la 7E de bazinul Eii .uzului, care rmne ca zona de sedimentare. 4li#ul e!tern este alctuit din depozite din intervalul )retacic inferior D $iocen, iar la 7E de bazinul .uzului se suprapune depozite posttectonice miocen superioare Dpliocen. &epozitele )retacicului sunt total diferite fa de cele din fli#ul intern. )retacicul inferior este reprezentat printr un facies uniform D #isturi negre (fli# negru parial bituminos), iar )retacicul superior are un facies predominant marnos argilos cu coninut redus n fraciunea psamitic. +n sc(imb paleogenul d nota caracteristic a fli#ului e!tern prin marea varietate litofacial orizontal #i vertical. $iocenul are dezvoltare restrns fiind n cea mai mare parte acoperit tectonic. 7tructural, fli#ul e!tern este ntr o poziie cobort fa de unitile de la E #i ntr o poziie ridicata fa de zona de molasa de la E. &elimitarea fa de zona de molas este fcut tectonic prin falia e!tern vizibil din Ealea 7ucevei pn n Ealea 7lnicului de .uzu, iar n continuare este marcat de depozite posttectonice. 7tructura tectonic a fli#ului e!tern este n pnze de #ariaA suprapuse, realizat n urma fazelor de orogeneza din intervalul 'aleogen D $iocen. +n cadrul fli#ului K8

e!tern se pot individualiza trei uniti cu caracter de pnze de #ariaA, care de la E la E sunt urmtoarele , "nitatea de %udia, "nitatea de ?arcu #i 'nza de Erancea. STRATIGRA4IA )a urmare a unei cercetri sistematice succesiunea stratigrafic este stabilit paleontologic #i geometric. Beclariti mai e!ist pentru depozitele Eocenului superior, *ligocenului #i $iocenului inferior. UNITATEA DE AUDIA 7e recunoa#te la E de zona fli#ului intern, avnd caracterul unei pnze de #ariaA ncepnd din Ealea 7ucevei #i pn Ealea &oftanei, de unde spre 7E este marcat de depozitele sinclinalului de 7lnic. Reapare ntre 'rovia #i >alomia, iar traseul ntre >alomia #i .sca )(ioAdului nu este pe deplin lmurit. :a B, "nitatea de %udia are limi de la ; D < Fm n Ealea $oldovei pn la 00 Fm n Ealea 7ucevei, formnd un relief relativ nalt (0;K= D 0<1= m *bcina 4eredeului). 7pre 7 ntre Ealea $oldovei #i Ealea Risca $are are limi de 8.< D L.= Fm constituind uniti de relief cu altitudini mai Aoase, cca 06== m ($gura 7rata, $gura &oliei). +n continuare, spre 7 limea scade mult la =.6= D 6 Fm, pn n &epresiunea .recu. 'n n Ealea 7iriului $are limea creste din nou la valori de ; D L Fm cu nlimi relativ mari de pn la 0KK< n culmea 7iriu D $laia. &epozitele constitutive ale "nitii de %udia aparin )retacicului, 'aleocenului #i Eocenului. Cre$a!i!*l )onine depozite n continuitate de sedimentare pe intervalul valanginian D senonian inferior, n care se pot separa doua faciesuri formate n medii de sedimentare distincte , - faciesul #isturilor negre sau strate de %udia, ce se dezvolt pe intervalul Ealang(ian D )enomanian inferior - facies argilos marnos ce aparine intervalului )enomanian superior D 7enonian inferior. (alanginian Cenomanian inferior. +n acest interval s a dezvoltat faciesul ,,#isturilor negreGG, intr un mediu marin eu!inic, n cadrul acestuia separndu se trei comple!e , a. comple!ul sferosideritic (Ealanginian D %ptian inferior), alctuit din argile #i argile marnoase cu o gama variata de tipuri litologice determinate de proporia de silice, carbonat de calciu, coninutul de bitumine, #istuozitate. %cestea apar ntr o alternant ritmic cu gresii calcaroase, gresii silicioase #i calcare detritice. )aracteristica acestui comple! este dat de sferoidele #i lentilele strat de siderit auFerit (carbonat feros), care sunt o!idate, dnd o culoare ro#ie crmizie specific. Grosimea comple!ului este de cca 6== D 8== m. b. comple!ul #istos (%ptian superior D %lbian inferior). Este alctuit din pelite argiloase #i argilos marnoase, frecvent silicioase de culoare cenu#ie verzuie sau neagra. ). comple!ul gresiilor silicioase glauconitice (%lbian superior D )enomanian inferior). Bota dominanta a acestui comple! este de gresiile silicioase glauconitice foarte dure cu aspect cuaritic de culoare cenu#ie sau verzuie, n strate de =.6 D 6 m grosime. )onin bancuri de brecii cu fragmente de roci granitoide cu ro#u #i cenu#iu #i de roci verzi asemntoare #isturilor verzi dobrogene. )oloraia predominant K;

neagra a #isturilor negre este data de materia organica bituminizata, depus intr un mediu eu!inic. Cenomanian su&erior Senonian inferior. $arc(eaz o sc(imbare a mediului de sedimentare, acesta devenind puternic o!idant. 7 au separat trei orizonturi cu structura distinct , argile ro#ii, verzui #i vrgate cu cinerite n baz ()enomanian superior D ?uronian inferior), marne #i marno calcare ro#ii #i cenu#ii (?ortonian D )oniacian) argile cenu#ii (7enonian inferior). %ceste uniti litofaciale mai sunt cunoscute #i sub numele de SGstrate de @agon,,. +nc(eie primul ciclu de sedimentare dup care datorit e!ondrii, mare parte din depozitele senoniene superioare au fost ndeprtate prin eroziune. Paleo!e *l 0i Eo!e *l $arc(eaz al doilea ciclu de sedimentare n care s a dezvoltat un facies psamitic. %stfel, caracteristice acestui ciclu de sedimentare sunt gresiile micacee cenu#ii n bancuri groase, separate de intercalaii centimetrice de argile #i argile marnoase. %desea n baze apar conglomerate, iar gresiile au o sortare gradata. 7e dezvolt n zona de B ntre Ealea 7ucevei #i pn la Risca $are, a "nitii de 'risaca D ?omnatec (cu grosimi peste 6=== m ) #i n zona de 7 (ntre Rul Begru #i .asca )(ioAdului) unde a fost denumita Gresia de 7iriu. +n sectorul vestic apar nivele de argile cu coloraie cenu#ie, verzuie #i brun ro#ietice #i nivele de marne #i marno calcare cu aceea#i coloraie (are grosimi de cca K== m). UNITATEA DE TARC3U )onstituie prin compoziia litostratigrafic, prin structura tectonic #i prin e!tindere unitatea cea mai importanta din fli#ul e!tern. 7e e!tinde din Ealea 7ucevei pn n Ealea &mboviei, avnd caracter de pnz #ariat spre E peste "nitatea de Erancea care pe alocuri o acoper tectonic n ntregime. %re limea ma!ima n zona Erancea, ;0 Fm #i lime minima de ; Fm n zona 7u(a $ic. 7tratigrafic, depozitele ce compun "nitatea de ?arcu aparin )retacicului, 'aleogenului #i $iocenului. +n 7E arealului "nitii de ?rascu apar #i depozite posttectonice cuprinse n sinclinalele 7lnic #i &raAna. Cre$a!i!*l 'e intervalul Ealanginian D 7enonian, spre deosebire de "nitatea de %udia, n "nitatea de ?rascu e!ista continuitate de sedimentare att n 7enonian, ct #i ntre 7enonian #i 'aleocen. Vala gi ia ; Ce o'a ia i (erior )uprinde depozite similare cu cele din "nitatea de %udia, adic faciesul #isturilor negre cu cele trei comple!e separate. E!ista deosebiri mici n ceea ce prive#te coninutul de carbonat de calciu din cuprinsul gresiilor silicioase glauconitice. 4ormeaz ni#te structuri complicate de anticlinale faliate #i transformate n cute solzi. &epozitele de #isturi negre sunt ntlnite n Ealea .istriei, n 7u(a .ucovineana #i 7u(a $ic, iar spre 7 n Ealea "zului ('oiana "zului), izvoarele pe .asca $ic. Ce o'a ia s*perior ; T*ro ia ; Se o ia i (erior "rmeaz n continuitate de sedimentare fiind reprezentate prin argile cenu#ii D negricioase, verzi, ro#ii crmizii #i vrgate cu intercalaii de trepte n baza. &e asemenea sub forma de intercalaii apar marno calcare, gresii calcaroase diaclazate #i K<

microbrecii cu fragmente de feldspai, granodiorite #i #isturi cloritoase de tipul #isturilor verzi. %cestea reprezint orizontul bazal. +n continuare s au sedimentat o alternanta de marne, marno calcare #i calcare fin diaclazate, negricioase cu intercalaii de gresii calcaroase ( 06= m grosime). %cest litofacies este cunoscut n literatura de specialitate sub numele de ,,7trate de )arman D 7alanGG (>. .ancil) #i sub numele de ,,7trate de :upc(ianuGG. Se o ia *l s*perior5 )uprinde o succesiune litostratigrafic deosebita fa de depozitele subiacente, cunoscute sub numele de ,,7trate cu >noceramiGG (7. %t(anasiu, G. $acovei, >. %tanasiu). Reprezint o alternanta de marne, marno calcare, gresii calcaroase, calcare grezoase, gresii miocene slab calcaroase, microconglomerate cu fragmente de #isturi verzi, calcare detritice #i subordonat argile marnoase verzi #i cenu#ii negricioase. &in aceasta varietate litologica caracteristice sunt marnele #i marno calcarele vinete albicioase cu impresiuni de faciesuri strbtute de diaclaze fine de calcit. %spectul stratelor cu inocerami este de fapt predominant calcaros n care succesiunea este ritmic, completa sau incompleta. 7e nregistreaz unele variaii de facies n sens longitudinal. Grosimea stratelor cu inocerami este de ;== D L== m. 'rin coninutul faunistic de inocerami #i foraminifere, acest litofacies aparine 7enonianului. Paleoge *l5 Este delimitat faunistic pn la Eocen, inclusiv oligocenul fiind lipsit de argumente paleontologice. &e altfel, stratotipurile oligocenului ridica probleme pe ntregul spaiu al planetei. 7e nregistreaz o mare varietate faciala att de la E la E ct #i n timp pe verticala ceea ce a dus la separarea mai multor litofaciesuri cu denumiri regionale variate. Paleo!e *l5 7e caracterizeaz printr o sedimentare relativ uniforma cu e!cepia prii vestice. +n baz se dezvolt un facies predominant calcaros, a crei individualizare o dau calcarele detritice cu fenomen de grano calcare #i (ieroglife de talp. 7unt cunoscute sub denumirea de ,,7trate de >zvorGG. +n continuare urmeaz 7tratele de 7traAa, care denota o sc(imbare a condiiilor de sedimentare, caracteristice fiind predominare rocilor silicioase #i coloraia ro#ie. :itologic sunt constituite din argile, marne #i calcare de culoare ro#ie crmizie, verde cenu#i sau vrgat n alternanta cu gresii calcaroase #i gresii silicioase glauconitice cenu#ii verzui n strate subiri pn la 8= m, cu sortare gradata #i (ieroglife pe talpa. 7unt numeroase fenomenele de silicifieri pn la apariia silicailor. 7c(imbarea condiiilor de sedimentare este pus pe seama unei afundri generale a ariei de sedimentare. :imita strict 'aleogen Eocen este fi!at fie n baza 7tratelor de 7traAa, fie la partea superioar. +n continuare urmeaz un fli# alctuit din argile #i marne ce alterneaz cu gresii calcaroase, silturi, curbicorticale care treptat trec la gresii micacee masive de tip ?arcu. 7unt cunoscute sub denumirea de ,,7trate de 7uceviaGG (la E) #i ,,7trate de ?azluGG mai la E #i spre interiorul "nitii de ?arcu. +n partea E a "nitii de ?arcu condiiile de sedimentare sunt total diferite, care au permis acumularea unor gresii miocene masive cunoscute denumirea de Gresia de ?arcu. Eo!e *l5 7e caracterizeaz prin condiii de sedimentare diferite de la o zon la alta. %stfel au fost separate trei litofaciesuri ce se succed de la E la E , - :itofaciesul de ?arcu - :itofaciesul de ?azlu KK

- :itofaciesul de &oamna. Li$o(a!ies*l de Tar!%*# (Gresia de ?arcu), gresii miocene cenu#ii n bancuri cu grosimi de =.< D 8 m, cu fenomene de sortri #i (ieroglife pe talpa. :a partea superioar apar intercalate conglomerate cu elemente de #isturi cristaline, intercalaii dispuse neuniform. .ancurile de gresii sunt separate de strate de pn la 0== m grosime de argile #i marne cenu#ii verzui, uneori intercalaii de argile ro#ii. Grosimea creste de la E la E aAungnd pn la 6=== m. Li$o(a!ies*l de Doa' a# se caracterizeaz printr o mare uniformitate litologica pe orizontale, insa pe verticala se pot separa mai multe secvene litologice. )onine partea superioar stratelor de 7ucevia, fli# cu alternant ritmic de gresii calcaroase, calcare grezoase, gresii silicioase, argile #i marne cenu#ii verzui, negricioase. Gresiile conin asterocioline. +n continuare urmeaz calcarele de &oamna (grosime 6= m), calcare alb glbui sau cenu#iu verzui n strate centimetrice pn la 0== m grosime, separate de marne #i argile cenu#iu verzui. )alcarele cu frecvente silicifieri sub forma de noduli #i lentile. %sociaii de foraminifere. Li$o(a!ies*l de Ta"l%*# se recunoa#te din Ealea 7ucevei pn n Ealea .sca $are, unde >. %tanasiu l a denumit ,,'nz de ?azluGG. :a 7 de Ealea *ituzului > &umitrescu l a descris sub numele de faciesul de ,,'iepturi 'uicaGG.+nsumeaz o grosime de L== D 0=== m, particularitatea acestui facies fiind gresiile micacee de tip ?arcu sub forma de pac(ete de grosimi variabile. %cestea alterneaz cu grezo calcare, marne #i argile de tipul litofaciesului de &oamna. * alta particularitate const n dispariia calcarului de &oamna cu orizont distinct. 4auna de micro #i macroforaminifere, precum #i cteva lamelibran(iate care stabilesc prezenta eocenului inferior #i mediu. :a 7, ncepnd din zona @bala partea estic a litofaciesului de ?azlu, iar din Ealea Rmnicu 7rat #i litofaciesul de &oamna, sunt nlocuite de un tip fli# ritmic monoton cu gresii curbicorticale, marne #i argile cu grosimea de 06== m, cunoscut sub numele de ,,faciesul de )oliGG. Eo!e *l s*perior# de#i are un litofacies predominant argilo marnos, n cadrul acestuia se pot separa trei orizonturi , 7trate de 'odu 7ecu, corespunztor litofaciesului de ?arcu, 7trate de 'lopu, corespunztoare litofaciesului de ?azlu #i 7trate de .isericani, corespunztoare litofaciesului de &oamna. )aracteristic 7tratelor de 'odu 7ecu sunt gresiile calcaroase n strate subiri curbicorticale, cu (ieroglife pe talpa #i argile verzi #i cenu#ii, alctuiesc un fli# ritmic 'entru 7tratele de 'lopu predomin argile #i calcarele verzui cenu#ii #i subordonat gresii slab calcaroase. )uloarea ro#ie verzuie sau vrgat a argilelor din baza reprezint un orizont reper. 'entru 7tratele de .isericani, de asemenea predomin argilele verzi cenu#ii cu intercalaii subordonate de gresii slab calcaroase n strate centimetrice n care predomin culoarea cenu#ie albstruie (caracteristica). +n cadrul celor trei uniti litologice, se pot separa trei uniti litologice, - orizontul cu argile verzi, ro#ii #i pestrie, - orizontul cu argile cenu#ii #i verzui, - orizontul marnelor cu globicerine. +n continuare pe aria litofaciesului de ?arcu urmeaz ,,7tratele de %rdelulaGG D gresii cu micacee #i microconglomerate. 'e aria litofaciesului de &oamna urmeaz n continuare ,,Gresia de :ucacestiGG D gresie silicioas slab cimentata de tip NliIa,

KL

iar pe aria litofaciesului de ?azlu, ,,7trate de :upoaiaGG D argile verzi #i gresii curbicorticale, ntre gresii silicioase. %ceste litofaciesuri, de#i difer ele sunt sincrone. Oligo!e *l5 &e la E la E se recunosc trei litofaciesuri , :itofaciesul de NliIa, :itofaciesul de $oldovia, :itofaciesul de 4usaru, la care se adaug un al patrulea n sectorul sudic (ncepnd de la .asca )(ioAdului) D :itofaciesul de 'ucioasa. 7uccesiunea general n cele patru litofaciesuri este urmtoarea , - menilite inferioare (8= D ;= m), cu e!cepia :itofaciesului de 4usaru, unde lipsesc- marne bituminoase cu e!tindere generala, culoarea neagra, care sub incidenta aerului capt culoarea alb- disodide inferioare de asemenea cu e!tindere generala, sunt #isturi argiloase bituminoase cu #istuozitate proeminenta de culoare bruna negricioas. 'e suprafeele de #istuozitate rozete de gips, sulf #i numeroase impresiuni de solzi #i sc(elete de pe#ti. Gresia de CilDa (sector estic) care spre interior (:itofaciesul de $oldovita) alterneaz cu gresii de 4usaru, iar la E, gresiile de 4usaru devin e!clusive. +n compartimentul sudic, acestui nivel ii corespund 7tratele de 'ucioasa. :a partea superioar a Gresiei de NilIa spre interior, aceasta este nlocuit cu s$ra$ele de Vi e+i0*, succesiune ritmic de gresii calcaroase cenu#ii, curbicorticale cu (ieroglife pe talpa #i argile cenu#ii verzui. +n sectorul sudic S$ra$ele de I")oarele cu facies asemntor #i cu orizonturi de cinerite la diferite nivele. "rmeaz n continuare menilite #i disodide superioare ce se dezvolt numai n sectorul sudic. Mio!e *l5 Este ntlnit numai n sectorul sudic de la Ealea .uzului spre sud, alctuind umplutura sinclinalelor de 7lnic #i &raAna. )uprinde depozite ce aparin miocenului inferior (aTuitanian burdigalian) cunoscute sub denumirea de 7trate de )ornu, cu urmtoare succesiune , comple! inferior ce debuteaz cu gipsuri urmate de #isturi argiloase cu resturi de pe#ti #i resturi de plante. %cestea alterneaz cu gresii galuconitice, nisipuri, conglomerate - comple!ul superior D marnocalcare n bancuri. 4or'a+i* i pos$$e!$o i!e %par numai n sectorul sudic, cnd a reintrat n circuitul de sedimentare dup faza de orogeneza stiric, pe aria de dezvoltare a sinclinalului de &raAna #i 7lnic. )uprinde depozite pe intervalul $iocen D 'liocen, cu urmtoarea succesiune , S$ra$e de Valea Le*r"ii D argile negre verzui #i ro#ii, marne #i marnocalcare cenu#ii sau glbui, cu unele intercalaii de cinerite, calcare bituminoase #i conglomerate. Co glo'era$ele de 9re1*, cu elemente specifice unitilor carpatice ( #isturi cristaline diabaze, calcare #i gresii mezozoice #i paleogene), cuprinse ntr o mas nisipoasa cenu#ie sau ro#cat. T*(*ri 0i glo1igeri e, cinerite tacitice albe sau verzui. 4or'a+i* ea !* sare, brecie argilo marnoas cenu#ie D negricioas cu lentile de gipsuri, masive de sare (7lnic), grosimea de K== m. @is$*ri argiloase !* radiolari, argile foioase, parial bituminoase, cu aspect disodidic cu radiolari.

KM

Mar ele !* Spirialis, marne fine bogate n spirialis, cu intercalaii de gresii nisipuri #i rar cinerite (06== m grosime). $iocenul superior este transgresiv peste (elvetian #i tortonian fiind reprezentate prin nisipuri #i gresii moi, ce alterneaz cu argile #i marne. Plio!e *l5 %pare local n sinclinalul &raAna, fiind transgresiv ct #i pe marginea nordic a pintenului de Eleni gresii #i marne cu )ongerii ()ongeria moldavica). UNITATEA DE VRANCEA 7e situeaz la marginea estic a fli#ului e!tern, venind n contact cu zona de molas. %re un profil discontinuu datorit acoperirii tectonice a acestuia de ctre "nitatea de ?arcu. %pare n a#a numitele semiferestre tectonice care de la B la 7 sunt urmtoarele , - semifereastra 'utna D 7uceava, - semifereastra Cumor, - semifereastra .istriei, - semifereastra 7lnic D *ituz, - semifereastra Erancea. )onstituie e!tinderea spre est a fosei de sedimentare #i conine o succesiune asemntoare cu unitatea de ?arcu. )uprinde depozite cretacice, paleogene #i miocen inferioare. TECTONICA %ria fli#ului e!tern a funcionat ca arie de sedimentare nc din cretacicul inferior (valanginian) odat cu ridicarea structural a fli#ului intern #i definitivarea acestuia ca unitate structural maAora. %stfel se instaleaz un mediu eu!inic ce a permis acumularea #isturilor negre ("nitatea de %udia). "lterior se trece la un mediu o!idant (turonian D senonian), ca urmare a mi#crilor mediteraneene. 'rimele cutri apar n 7enonianul inferior, ca urmare a fazei de orogenez sub(ercinic, n care are loc ridicarea "nitii de %udia peste depozitele mai noi din fa, adic "nitatea de ?arcu. $ai trziu, n $iocenul inferior, ca urmare a fazei de orogeneza stiric are loc #i structurarea "nitii de ?arcu, cu amplificarea #ariaAului "nitii de %udia, peste "nitatea de ?arcu #i n acela#i timp a "nitii de ?arcu spre E peste depozitele ariei de sedimentare Erancea. $i#crile alpine trzii din faza molasica, ce a avut loc n $iocenul superior, determin amplificare #ariaAului n lungul fracturilor maAore direcionale #i n acela#i timp #ariaAul fli#ului intern peste depozitele mai noi ale zonei de molasa de la E. +n aceasta succesiune a fazelor de orogeneza se produce structura n pnze a fli#ului e!tern cu amplificarea #ariaAului fli#ului intern peste auto(tonul din fa (fli#ul e!tern), amplificarea mpingerii fli#ului e!tern, peste zona de molasa #i a acestuia peste depozitele "nitii de Eorland. %ceste ample mi#cri de deplasare prin #ariaA au complicat n mod e!trem structura formnd structuri locale de tipul cutelor solzi, digitaiilor, pnzelor de rabotaA. ZONA CLIPPELOR @I A 4LI@ULUI TRANSCARPAIC

K1

&enumirea a fost introdusa de E. $. $uratov #i adoptat de >. &umitrescu n (arta tectonica a Romniei, #i este atribuita depozitelor de vrst )retacic superior D 'aleogen, de la E de zona central carpatic. )a arie paleogeografica ocupa poziia cea mai E n ansamblul )arpailor *rientali. 7e delimiteaz n partea E a $unilor $aramure#ului #i la B de bazinul ?ransilvaniei. :a vest zona Flippelor #i fli#ului transcarpatic este acoperit de depozitele depresiunii 7ig(etului. 4ormeaz culmile ce separa $aramure#ul de ?ransilvania #i culmile dintre Eile >zei #i Ei#eului. % funcionat ca o zona mai interna dect zona cristalino mezozoica. Regiunea geostructural a Flippelor pienine se dezvolt constant la interiorul arcului carpatic, ca o f#ie ngust, ntre $unii $aramure#ului #i .azinul Eienei, ceea ce nsumeaz o lungime de cca. 1== Fm. %ceasta s a format pe un fundament eterogen, situndu se la convergena blocului transilvan (dacide interne), cristalinul central est carpatic (dacide mediene) #i sutura tet(Jsian transilvan. 'rezena unor suite transilvane nglobate succesiunii fli#ului transcarpatic din perimetrul localitii 'oiana .otizei, confirm acest model. 7tructurarea Flippelor, corespund etapei austrice, formate din depozitele $almului #i )retacicului inferior #i probabil corespund mediului de sedimentare din riftul transilvan. *dat cu tectogeneza austric ntreg ansamblu este e!ondat #i supus eroziunii e!ogene, astfel nct astzi corpul Flippelor este format din depozitele $almului #i Beocominaului. Regiunea #i reia funcia de arie de sedimentare dup albian cnd se formeaz nveli#ul Flippelor n intervalul )enomanian D 7enonian. &esc(iderea regiunii ca arie de sedimentare a continuat n 'aleogen $iocen inferior, cnd se constituie medii de acumulare cu regim diferit, datorit profilului relativ accidentat al fundului bazinului marin. 'rofilul relativ accidentat este dat, probabil, de o serie de fracturi care au creat zone ridicate, sub forma unor riduri, separate de largi zone subsidente n care sau acumulat sedimente de mii metrii grosime. 'e zonele ridicate s au acumulat depozite neritico litorale, iar n cele coborte, depozite pelagice, de mare adnc. &epozitele pelagice au caracter ritmic, formnd cuvertura fli#ului transcarpatic, care n urma mi#crilor de tectogenez stirice vec(i din 'aleogen terminal $iocen inferior au definitivat aranAamentul structural n pnze de #ariaA, 'nza .otizei #i pnza de 'etrova, la care se adaug o serie de duplicaturi #i cute solzi n marginea estic a regiunii. Clippele $e!$o i!e 7e ntlnesc n mpreAurimile localitii 'oiana .otizei, a cror succesiune este urmtoarea, gresii grosiere, calcare microdetritice sau oolitice, marnocalcare cu accidente silicioase, #isturi calcaroase, marno calcare vi#inii sau brun ro#iatice. 4auna coninut le atribuie vrsta ?it(onic D Beocomanian. 7tructura mineralogic #i petrografic a succesiunii este specific zonelor de rift din perioada preaustric, care este, probabil, riftul transilvan decro#at spre E de falia maAor nord Rodna D &rago# Eod. 'rezena rocilor silicioase de tipul radiolaritelor, abundena accidentelor silicioase n marnocalcare #i a fragmentelor de roci bazice n calcarele detritice Aurasice sunt argumente puternice n susinerea acestui model. )eli0*l Elippelor &up e!ondarea din )retacicul inferior #i realizarea structurilor austrice, contural ridului Flippelor s au accentuat mi#crile de subsiden prin care s au desc(is L=

largi areale cu funcie de fose adnci, n care s au acumulat depozite ale )retacicului superior n facies pelagic. %cestea acoper n mare parte structura Flippelor Cretacicul su&erior n facies pelagic din nveli#ul Flippelor constituie o succesiune monoton de marne #i marnocalcare de culoare ro#ie, ce s au depus n intervalului )enomanian D 7enonian. 4li0*l Tra s!arpa$i! 'e domeniul fli#ului transcarpatic se pot separa medii de sedimentare de mare adnc, pelagic, #i de #elf, neritico D litoral. &epozite de margine continental apar, ndeosebi, n partea estic la contactul cu unitatea cristalino D mezozoic, care era n poziie emers dup tectogeneza austric. ?ectogeneza laramic, de la sfr#itul. >nstabilitatea fundamentului regiunii a determinat depunerea ritmic a sedimentelor, dnd, astfel, aspectul fli#oid de astzi, ce ocup, mai ales, partea sudic a regiunii. Cretacicul su&erior apare la zi n flancul estic al regiunii fli#ului transcarpatic la contactul cu cristalinul )arpailor *rientali #i pe care repauzeaz. &ebuteaz cu brecii n care sunt remaniate fragmente de roci componente Flippelor, ce aparin )enomanianului. "rmeaz o succesiune de cca. 0== m grosime de marno argile, marne #i marnocalcare de culoare ro#ie crmizie cu pete verzi, atribuite ?uronian D 7enonianului. Paleogenul0 +n urma tectogenezei laramice regiunea fli#ului carpatic sufer deformaii, astfel nct, configuraia fundului marin se sc(imb. %stfel, dac n unele zone depozitele paleogene sunt n continuitate de sedimentare cu )retcicul superior, n altele lipse#te 'aleocenul #i c(iar partea inferioar a Eocenului. +aleocenul. Reprezint o alternanta de argile ro#ii vi#inii cu strate subiri de gresii calcaroase. ?recerea de la )retacic la 'aleogen este marcata de e!plozia de dezvoltare a foraminiferelor arenacee n dauna celor calcaroase. %floreaz n $unii Qible# #i la 'oiana .otizei. *ocenul. +n partea marginal D estic a regiunii constituie o succesiune de cteva sute de metri grosime ce debuteaz trasgresiv prin brecii masive cu elemente eterogene cu prinse ntr o matrice nisipoas, dup care se trece la gresii masive #i apoi stratificate (4ormaiunea de 'rislop) #i, n continuare, la #isturi siltitice n alternan cu gresii calcaroase. 7edimentarea continu cu o secven dominant marnoas #i grezos conglomeratic (4ormaiunea de Ei#eu) #i, apoi, de o stiv groas de 6== m n mare parte marnoas (4ormaiunea de Easer). 7uccesiunea Eocenului n marginea estic a regiunii trascarpatice se nc(eie cu calcare organogene ()alcarele de Ealea ?eilor) +n partea sudic Eocenul debuteaz cu depozite detritice n care sunt frecvente conglomeratele masive cu elemente de #isturi cristaline #i blocuri nsedimentate de calcare. %cest aspect d succesiunii aspect de Iildfli# ($. 7ndulescu, 01M8). +n continuare urmeaz o stiv de 0=== D 0<== m grosime de depozite de fli# n care predomin gresiile calcaroase cu (ieroglife, argile verzui adesea ro#ietice (mai frecvent la partea inferioar). )onine foraminifere de talie mare. %floreaz pe suprafee ntinse n Ealea >zei, ncepnd din pasul /etref #i Ealea 7luei spre E. la B de Ealea >zei n regiunea 'etrova, unde se continu n )arpaii "crainieni. /ligocenul. $arc(eaz sc(imbarea condiiilor de sedimentare mediul fiind mai mult sau mai puin nc(is, funcionnd n anumite perioade n condiii eu!inice sau lagunare. +n partea estic, la sud de falia nord Rodna &rago# Eod, caracteristice argilele de culoare nc(is, care la origine au fost un ml sapropelic- cu intercalaii de L0

#isturi disodilice cu eflorescene de sulf (4ormaiunea de Ealea )arelor). :a nord de acela#i accident tectonic maAor la acela#i nivel (Rupelian) corespund marnocalcare bituminoase (4ormaiunea Ealea $orii). +n aceea#i regiune, n partea terminal a *ligocenului, mi#crile de subsidene se accelereaz permind acumularea unei stive groase de aproape 6=== m , denumit Gresia de .or#a, gresii n strate metrice de culoare cenu#ie D albstruie, cu intercalaii subiri de marno D argile bituminoase #i lentile de menilite. :a sud, succesiunea *ligocenului este relativ diferit, n care domin gresiile de tip .or#a, cu intercalaii de marne bituminoase, care spre partea superioar se diminueaz ca frecven. Miocenul inferior. 7edimentarea continu n partea estic cu $iocenul inferior, cruia i sunt atribuite o stiv de gresii n bancuri de 8 ; m grosime. TECTONICA 7ubsidena unui fundament mobil este rezultatul unor procese comple!e, ce trebuie puse n legtur cu ridicarea unitii est centrale a )arpailor *rientali, n urma orogenezei austrice, #i declan#area subduciei unitilor de vorland de la est. +n faza preaustric regiunea a evoluat n condiiile e!istenei riftului transilvan, n condiii mai e!terne faz de zona transilvan a uniti central est carpatice. +n comparaie cu acesta sedimentarea a nceput mult mai trziu, #i anume n Aurasicul superior #i se nc(eie n )retacicul inferior. &up faza de tectogenez austric subsidena se accentueaz, astfel nct, regiunea devine arie de sedimentare, ncepnd cu )enomanianul #i se nc(eie cu depozitele *ligocenului, eventual $iocenului inferior. Edificarea structurii tectonice are loc n urma tectogenezei stirice vec(i de la sfr#itul *ligocenului prin care se formeaz un sistem de pnze de #ariaA, mai multe duplicaturi #i cute Dfalie (cute solz). 7istemul de pnze este compus din , &0nza de 'otiza &0nza de +etrova #i eventual &0nza 9ildfliului. P: "a de 9o$i"a &enumit de >. &umitrescu (01<L) constituie o structur care conine n partea frontal Flippele, cu depozite Hurasic superioare #i )retacic inferioare din regiunea localiti 'oiana .otizei #i recunoscute pentru prima dat de 7. %nton (01;8) +n procesul de #ariaA sunt antrenate depozite ale )retacicului superior, n faciesul marnelor ro#ii, #i Eocenului, n facies fli#oid, caracteristice fiind gresiile cu (ieroglife pe talp. 'nza .otizei este situat la sud de Ealea >zei #i de falia nord Rodna D &rago# Eod, nclecarea producndu se de la nord la sud, peste depozitele *ligocene #i $iocen inferioare, ce fac parte din umplutura a .azinului ?ransilvaniei #i &epresiunii $aramure#ului. +n fruntea pnzei .otiza se separ &uplicatura :pu#, format din depozite paleocen eocene #i oligocene, #i &uplicatura Ruscova, ce cuprinde depozite eocene fli#oide #i oligocene, n faciesul gresiei de .or#a ($uti(ac, 6==;). &e asemenea, s au separa patru structuri n solzi din care numai doi conin Flippe de tip pienin. P: "a de Pe$ro)a este situat la nord de falia nord Rodna D &rago# Eod #i de Ealea >zei, fiind constituit din depozite de fli# paleocen eocene, n special gresiile cu (ieroglife. P: "a Dild(li0*l*i, se dezvolt la sud de pnza .otizei, fiind n poziie inferioar acesteia. )uprinde depozitele Eocenului n facies conglomeratic cu blocuri nsedimentate de calcare algoolitice de vrst :uteian, caracteristice Iildfli#ului. &e L6

asemenea, n corpul pnzei apar depozitele *ligocenului #i $iocenului inferior, n faciesul gresiei de .or#a. UNITATEA VULCANISMULUI NEOGEN VULCANISMUL NEOGEN# e o consecin a ridicrii orogenului carpatic, n condiiile de margine continental sub care a avut loc subducia unitilor de platform de la est. Eulcanismul aprut pe partea opus zonei de subducie, are loc la nceput un caracter e!ploziv datorat lavelor acide. 7e continu cu deversarea de lave calco alcalinede tip andezitic #i se nc(eie cu efuziuni de lave bazaltice de tipul magmatismului final. %ceasta evoluie, imprim vulcanismului neogen caracterul de magmatism subsecvent trziu. &ebutul activitii vulcanice are loc probabil n 'aleogen #i continu pn n )uaternarul inferior. &up stingerea fenomenelor e vulcanism intervin factorii e!ogeni de eroziune, astfel nct astzi ntlnim rm#ite ale structurilor vulcanice. Eulcanismul s a manifestat n trei sectoare , 0. se!$or*l s*di! ; $unii Carg(itei D Gurg(iu D )alimani 6. se!$or*l 'edia ; $unii Qible# D Rodna D .rgu 8. se!$or*l ordi! ; $unii *a# D Guti. %paratele vulcanice strbat n general formaiunile sedimentare, fie ale )arpailor *rientali, fie ale .azinului ?ransilvaniei. STRUCTURA PRODUSELOR VULCANICE , 6. o formaiune vulcano sedimentara la partea inferioara rezultata ntr o prima etapa de vulcanism n care produsele vulcanice sunt n amestec cu produsele de eroziune. 8. n a doua etapa are loc depunerea produselor unui vulcanism efuziv de tipul andezitelor #i dioritelor. 4ormele de zcmnt ale rocilor vulcanice sunt de tipul dJFe urilor, sillurilor, lacolitelor. +n mai multe sectoare se recunosc aparatele vulcanice , e!. $unii Gurg(iului (7eaca D ?tara, )iumani D 4ierstraie). +n sectorul median, conurile vulcanice au fost ndeprtate prin eroziune astfel nct se pstreaz zona de con vulcanic sub forma unor corpuri intruzive. 'aro!ismul vulcanic n acest sector, a fost urmat de o faza (idrotermala ce a avut condiii de metalogeneza n zona ?oroiaga D .aia .or#a. )orpuri intruzive mai e!ista n zonele , - vrful )orni din nordul .rgului - $gura $ic, la vest de precedentul - $gura 7turzilor, la E de $gura $ic - 7angeorz .ai #i 'oiana 7ilvei, ocupa poziia cea mai vestic a $unilor .rgului - &ealul $iroslava, la nord de $ure#enii .rgului - $untele ?oroiaga, din $asivul Rodna - $untele Qible#. L8

+n sectorul B BE al vulcanismului neogen, se individualizeaz trei faze de paro!ism. * singur faza metalogenetic a fost pus n eviden, ea corespunznd sfr#itului ciclului median de vulcanism. VRSTA VULCANISMULUI )ronologic, primele manifestri vulcanice au avut loc n sectorul median (zona Rodna D .rgu D Qible#), probabil n 'aleogen. &up aceasta a avut loc e!tinderea vulcanismului spre BE #i 7E (sectoarele nordic #i sudic). 'entru sectorul nordic, (*a# D Guti), vulcanismul debuteaz n Beogen. 'entru sectorul sudic, (Carg(ita D Gurg(iu D )alimani), problema debutului activitii vulcanice rmne desc(isa datorit gradului mare de acoperire. Se!$or*l C%li'a i ; >arg?i$a +ntre .istria .rgului D >zvoarele &ornei #i Ealea $ure#ului. %u structura unor stratovulcani. M* +ii C%li'a i - vulcanism etapa >, forma vulcano sedimentara, - vulcanism etapa >>, roci efuzive de tipul dacitelor, andezitelor #i pirocalstitelor. M* +ii G*rg?i* - ntre Ealea $ure#ului #i ?rnava $are, - aparatele vulcanice , 7eaca D ?taru, )iumani D 4ierstru. %parate vulcanice conservate cu diametrul bazei de 8 D < Filometri. %u avut loc doua etape de vulcanism , - etapa > D vulcano sedimentara - etapa a >> a D roci efuzive asemntoare celor din )alimani (diferite tipuri de andezite) M* +ii >arg?i$ei - sunt cuprin#i ntre ?rnava $are #i *lt - aparate vulcanice , *stras, 4ilia, Carg(ita D $adaras, Carg(ita )iucului, $ag(ies, 7fnta %na. - %u avut loc doua etape de vulcanism Se!$or*l 9:rg%* ; Rod a ; i1les :ipsesc curgerile de lave #i produse piroclastice. 7e prezint sub forma unor corpuri intruzive n cadrul #isturilor cristaline sau depozitelor paleogene. )orpul eruptiv , $gura $ic, $gura 7turzilor, 7angeorz .ai, &ealul $iroslava. Se!$or*l G*$:i ; Oa0 M* +ii Oa0 "n relief mai cobort sub forma unor platouri n care dJFe urile ies n eviden. M* +ii G*$:i Relief mai pronunat, datorat de prezena conurilor vulcanice. 'rezint trei tipuri de vulcanism , - ciclul > D de tip acid, e!ploziv, lave riolitice, rio dacitice

L;

- ciclul >> D dateaz din 7armaian pn n 'liocenul inferior, lave de tip intermediar de compoziie andezitic #i dacitic la acre se asociaz #i o faza de metalogeneza. - faza > D (idrotermala, sarmaiana, a dus la forarea mineralelor polimetalice, argentifere. - faza a >> a D tine din 7armaianul superior pn n 'liocenul inferior, cuprinde dacite, andezite cuarifere nsoite de metalogeneza, n zona .aia $are. 4aza a >>> a D cuprinde 'liocenul inferior pn n 'onian, andezite piro!enice #i andezite fero!enice cu (ornblenda. - )iclul >>> D 'liocenul superior pn n )uaternarul inferior, marc(eaz n mare parte structura anterioara, este predominant efuziv , andezite bazaltice, andezite piro!enice. DEPRESIUNEA PERICARPATIC3 &epresiunea pericarpatic se structureaz dup tectogenezele stirice, n urma crora se edific fli#ul e!tern, iar la e!terior fosa migreaz spre unitile de vorland. "mplutura acestei fose este format, n mare parte, din depozite miocene #i pliocene, iar n faza final de colmatare, din depozitele )uaternarului, depuse de la Ealea .uzului spre vest. "mplutura depresiunii are caracter de molas, depus n medii de sedimentare diferite, de la condiii marine propriu zise, cu episoade lagunare #i eu!inice, la condiii lacustre #i fluvio lacustre. +ntr o prim faz, fosa se desc(ide pe un fundament paleogen, aparinnd fli#ului e!tern, n care se depun depozitele $iocenului inferior, iar ntr o faz ulterioar, aceast migreaz spre e!terior, unde se depune o secven groas de mii de metri n condiii salmastre, lacustre #i fluvio D lacustre, ce aparine intervalului 7armaian )uaternar. 'entru &epresiunea 'ericarpatic a mai fost uzitat denumirea de "nitatea 'ericarpatic dat de >. .ncil (01<M). %ceea#i regiune a mai fost denumit avanfosa carpatic (>. &umitrescu, 01K6, >. &umitrescu #i $. 7ndulescu, 01L=), n care se separ avanfosa intern cutat, #i avanfos e!tern necutat #i care, cea din urm, se suprapune monoclinului general al vorlandul, ce coboar sub catena muntoas. &epresiunea 'ericarpatic a mai fost denumit #i zona de molas (E. $uti(ac #i >. >onesi, 01L;), care mai trziu este separat n molasa inferioar, corespunztoare $iocenului inferior, #i molasa superioar, ce aparine 7armaian D 'liocenului (E. $uti(ac, 6==;). &in punct de vedere tectonic, &epresiunea 'ericarpatic se edific n ultimele faze de tectogenez alpin, respectiv faza moldavic intrasarmaian #i faza vala(, din intervalul Romanian D 'leistocen inferior. %bordarea &epresiunii 'ericarpatice ca unitatea geostructural global a marginii )arpailor *rientali este susinut de cteva argumente, ce pot fi clasificate funcie de evoluia mediului de sedimentare #i manifestarea difereniat a mi#crilor de mpingere a vorlandului carpatic. $i#crile orogenice stirice au dus la o ridicare structural a zonei interne a )arpailor *rientali, n timp ce apele marine au fost mpinse spre E, unde se accentua o zona depresionara n fa unitilor de vorland. &epresiunea creata funciona ca zona de avanfosa n raport cu vecintile de la E #i E care erau e!ondate #i supuse proceselor de denudare. %cest mediu marin se ntindea spre BE comunicnd cu bazinul e!traalpin, iar spre 7 comunica cu bazinul creat n fa catenei montane meridionale. Ridicarea tectonica e!istenta ntre Ealea L<

%rge#ului #i Ealea &mboviei a determinat evoluia separata a sectorului nordic, ce constituie bazinul moldo vala(, #i a sectorului sudic ce constituie &epresiunea Getica. +n $iocenul superior, spre finele acestuia are loc o submersare generala #i a unitilor de vorland, mediul marin e!tinzndu se peste 'latforma $oldveneasc, peste &obrogea de 7ud #i n continuare spre sud pn n fa $unilor .alcani, constituindu se bazinul dacic. @ona bazinului dacic a fost afectat de mi#crile orogenice, n condiiile unei subsidene active, care au permis acumularea unei stive groase de depozite sedimentare ce constituie o unitate structural maAora carpatic cu poziia cea mai e!terna a )arpailor *rientali. Este cuprinsa ntre zona fli#ului #i linia pericarpatic, ntinzndu se de la nord pn n Ealea &mboviei. :imea ma!ima, de 8= D 8 Fm, o are la B pn n Ealea $oldovei, dup care limea creste continuu pn la 8< Fm n zona dintre .istria #i ?rotu#. +n continuare se menine cu o lime considerabil pn la Ealea &mboviei. Raportul dintre zona fli#ului #i zona de molasa este tectonic cu caracter de nclecare. %stfel, de la B pn n Ealea .uzului, zona de molasa vine n contact fie cu "nitatea de ?arcu, fie cu "nitatea de Erancea. +n continuare, zona de 7E, zona de contact tectonic este marcat de depozite recente care dep#e#te linia pericarpatic #i nainteaz peste zona fli#ului. @ona de molasa din punct de vedere morfologic constituie relieful de dealuri #i depresiuni a zonei pericarpatice. %ranAamentul tectono D structural diferit al $iocenului inferior n raport cu $iocenul superior D 'liocen att n sens transversal, ct #i longitudinal a fcut ca &epresiunea 'ericarpatic s fie mprit n, +0nza Subcar&atic1 #i %vanfosa ($. 7ndulescu et al., 01M0). P4nza subcarpatic0 +nc de la nceputul secolului al UUDlea a fost sesizat caracterul de pnz de #ariaA (:. $razec #i >. 'opecu D Eoite#ti, 010;), prin care depozitele $iocenului inferior, de la nord de valea ?rotu#ului, sunt mpinse peste depozite mai noi ale avanfosei e!terne. 'nza 7ubcarpatic afloreaz de la grania de nord pn la Ealea ?rotu#ului, de unde spre sud #i vest se afund sub molasa superioar sarmato D pliocen. &in nord, pn la Ealea $oldovei are profil ngust, fiind aproape n ntregime acoperit de structurile fli#ului e!tern, dup care atinge limea ma!im de cca. 8= Fm la latitudinea $oine#tiului. :a vest, 'nza 7ubcarpatic este limitat de planul de #ariaA al fli#ului e!tern, dup care o ncalec, ns aceasta se continu sub structurile fli#ului. 7pre est, 'nza 7ubcarpatic este mrginit tectonic de falia pericarpatic, n lungul creia ncalec depozitele necutate ale avanfosei e!terne. &in punct de vedere fizico geografic, 'nza 7ubcarpatic formeaz, de la grania de nord pn la Ealea ?rotu#ului, 'odi#ul piemontan moldovenesc, culmile 'le#u #i 'ietricica din 7ubcarpaii $oldovei. Succesiunea litologic0 &epozitele sedimentare, care compun corpul pnzei subcarpatice, aparin $iocenului inferior #i sunt n continuitate de sedimentare cu depozitele 'aleogenului. 'rin urmare, ultimele depozite ale fundamentului pe care s a desc(is fosa n care s a structurat pnza subcarpatic, aparin 'aleogenului. %cestea apar sporadic n culmile 'le#u #i 'ietricica, care fie sunt olistolite nsedimentate n conglomeratele miocene, fie sunt Flippe de rabotaA n fruntea pnzei de ?arcu. +n culmile 'le#u si 'ietricica se recunosc termenii Eocenului si *ligocenului, ce se nc(eie cu menilitele superioare. LK

)ondiii de sedimentare diferite de la o zona la alta a determinat, la nivelul $iocenului inferior acumularea unor depozite cu mari variaii de facies, att lateral, ct #i pe vertical. &e asemenea, coninutul faunistic redus nu permite stabilirea unei cronostratigrafii valabile la scar regional. &e aici, #i multitudinea denumirilor litofaciale, ce poart amprenta condiiilor locale. %:uitanianul. Reprezint o continuare a condiiilor marine eu!inice din *ligocen, prin depunerea stratelor de Einei#u #i a menilitelor #i disodilelor superioare #i a unei secvene argiloase D bituminoase, cunoscut sub denumirea de strate de 4ura ;oimului. 'urdigalianul. &ebuteaz printr un comple! de 8== D ;== m grosime de brecii argiloase cu intercalaii de sare gem #i sruri de potasiu #i magneziu, la care se adaug argile gipsisfere cu intercalaii subiri de gresii cunoscut sub denumirea de formaiunea salifer1 inferioar1. %cest stratotip semnific sc(imbarea regimului marin, de la regimul eu!inic din *ligocen, la condiii lagunare. 4ormaiunii salifere inferioare aparin masivele de sare de la ?rgu *cna, .alte#ti, ?azlu. 7edimentarea continua, n partea intern (spre vest) cu un comple! de cca. 0=== m grosime reprezentat printr o alternanta de gresii si marne cenu#ii cu intercalaii de marne ro#cat brune cu aspect bariolat, ce formeaz suita v1rgat1 inferioar1. :ateral, spre E, condiiile de sedimentare sunt diferite, caracteristic zonelor marginale, n care s au depus conglomerate cu elemente de #isturi verzi (conglomerate de 'le#u, conglomerate de 'ietricica) depuse n condiiile erodrii zonei de vorland de la E care era ridicat deasupra nivelului marin. :a distane mai mari de zona de erodare, s au depus gresii pe suprafaa crora s au pstrat impresiuni de picturi de ploaie #i de urme de pa#i de psri. 'adenian. +n partea intern sedimentarea continu cu suita v1rgat1 su&erioar1, constituit din marno D argile nisipoase cenu#ii, uneori ro#ietice, ce nsumeaz o grosime de 6=== m #i are aspect fli#oid. :a e!terior, spre est, condiiile de sedimentare sunt diferite, ce au permis sedimentarea preponderent a gresiilor #i conglomeratelor, iar la diverse nivele apar #isturi calcaroase. :a partea inferioar #i superioar apar nivele de gipsuri 7edimentarea continua in condiii marine normale, astfel nct se depune orizontul marnelor i tufurilor cu globigerine format din marne tufacee, tufuri dacitice fine #i grosiere cu intercalaii de gresii #i marne cu globigerine. "rmeaz un facies lagunar n care se formeaz formaiunea salifer1 su&erioar1, ce se prezint ca o brecie cu matrice marno argiloas de culoare albstruie cenu#ie, la care se adaug nisipuri, gresii, gipsuri #i sare. 4ormaiunii salifere superioare i aparin multe din masivele de sare din $oldova. .adenianul se nc(eie cu suita isturilor cu radiolari #i formaiunea marnelor cu S&irialis bogate microfauninistic, mai ales n foraminifere. $i#crile stirice, dar mai ales moldavice, intrasarmaiene, determin cutarea succesiv a domeniului marginal moldav pn la Ealea ?rotu#ului #i c(iar pn la Ealea .uzului, unde 'nza 7ubcarpatic se ngusteaz #i se afund treptat sub cuverturile sarmato D pliocene. Avanfosa0 'rin definiie avanfosa reprezint o regiune depresionar desc(is la marginea structurilor cutate ale unui orogen n faza final de evoluie #i care este colmatat cu depozite de tip molas. +n cele dou ediii ale (rii tectonice a Romniei, aceasta era separat n %vanfosa intern, deformat tectonic #i suprapus LL

structurilor cutate mai vec(i, #i %vanfosa e!tern, necutat, ce se prezint sub forma unui monoclin, ce coboar spre catena muntoas #i suprapus unitilor de vorland. )ontactul dintre cele dou subuniti este de natur tectonic, #i anume falia pericarpatic, care afloreaz la nord de ?rotu# n fruntea 'nzei 7ubcarpatice. :a sud de ?rotu#, pn la Ealea .uzului, contactul dintre cele dou pri ale %vanfosei se face n lungul faliei )a#in D .isoca. +n continuarea la vest de Ealea .uzului falia pericarpatic este acoperit de depozitele sarmato pliocene #i cuaternare. )utarea regiunii de la nord de ?rotu# a prii interne a &epresiunii 'ericarpatice #i evoluia ei la structura unei pnze de #ariaA, respectiv 'nza 7ubcarpatic ($. 7ndulescu, 01M8), a restrns aria %vanfosei. %stfel, aria %vanfosei )arpailor *rientali porne#te de la Ealea ?rotu#ului pn la Ealea &mboviei #i se continu cu &epresiunea Getic, ca unitate de avanfos a )arpailor $eridionali. :a nord, de ?rotu# se continu numai %vanfosa e!tern cu un profil ngust, care spre nord, se reduce foarte mult ca e!tindere #i se confund cu aria de platform de la est. 7edimentarea n %vanfos are n loc n condiii relativ similare cu cele de la nord de ?rotu#, cu unele mici deosebiri. Succesiunea litologic0 &esc(iderea %vanfosei interne are loc pe un fundamentul oligocen D aTuitanian constituit din stratele de Einei#u #i menilitele #i disodilele superioare ca #i n cazul 'nzei 7ubcarpatice. Mio!e *l 'urdigalianul. 7edimentarea evolueaz n condiii lagunare prin depunerea unei secvene marno D argiloase cu intercalaii de gipsuri, fiind ec(ivalent formaiunii salifere inferioare. 7edimentarea continu cu #isturi argilo bituminoase cu blocuri insedimentate cu intercalaii de conglomerate #i gresii glauconitice, cunoscut sub denumirea de formaiunea de Cornu. 7uccesiunea .urdigalianului inferior, denumit $olasa de )ornu, continu cu $olasa de &oftana sau formaiunea vrgat, ec(ivalent formaiunii vrgate inferioare din pnza subcarpatic. %ceast debuteaz cu conglomeratele de .rebu, cu matrice ro#ietic, #i continu cu o alternan de argile ro#ii #i cenu#ii cu gresii #i microconglomerate #i intercalai de tufuri #i gipsuri. 'adenianul urmeaz n continuitate de sedimentare n condiii similare cu sectorul moldav, adic, tufuri i marne cu globigerine formaiunea salifer1 su&erioar1 isturi cu radiolari i marne cu S&irialis. +ntreaga succesiunea a .adenianului este cunoscut sub denumirea de $olasa de 7lnic. 7tructura litogrupurilor $iocenului inferior au fost descrise n umplutura sinclinalului de 7lnic, care are caracter posttetoctonic pentru formaiunile 4li#ului intern din sectorul de curbur. &up tectogeneza moldavic, care structureaz pnza subcarpatic din partea de nord a "nitii pericarpatice, au loc modificri paleogeografice importante, zona marin e!tinzndu se peste unitile de vorland, conturndu se .azinul &acic. &ac pe parcursul $iocenului inferior sursele materialului sedimentare proveneau att din catena muntoas care se contura la nord, ct #i din vorland care forma un prag emers la intrarea n avanfos. +n $iocenul superior (7armaian) condiiile .azinului &acic erau salmastre, iar sursa materialului sedimentar se plasa e!clusiv n catena muntoas de la nord. Sarmaianul. )olmatarea avanfosei are loc n condiii de margine continental, neritico D litorale #i condiii pelagice, de larg marin. .azinul de sedimentare ocupa, in general, zonele depresionare ale cutelor sinclinale de la Ealea .uzului spre sud #i sud D vest. LM

+n faciesul de larg s au depus depozite n general cuaroase, bogate faunistic, iar in zona de margine un facies recifogen, de calcare organogene cu lamelibran(iate, briozoare. +n 7armaianul mediu #i superior, faciesul de larg este argilos D marnos cu intercalaii de conglomerate #i gresii, n timp ce la margine, se depun recifogene #i calcare oolitice. )alcare recifogene sarmaiene formeaz culmea subcarpatic >stria, traversat de numeroase accidente tectonice #i care n e!tremitatea estic este compus din formaiunile $iocenului inferior. Plio!e *l $arc(eaz o mi#care de subsidena intensa, ce a permis acumularea unor depozite cu grosimi de cteva mii de metri. &e asemenea, structura litofacial a depozitelor, arat c pe msur umplerii avanfosei se trece de la condiii marine salmastre la condiii lacustre. Meoianul. &epozitele pliocene debuteaz cu depozite de ap salmastr n condiii de margine continental, iar spre sud, condiii pelagice de larg marin. +n prile marginale se depun depozite mai grosiere, de tipul gresiilor calcaroase #i calcare oolitice. +n largul marin colmatarea bazinului se face printr o alternan de argile nisipoase #i argile nisipoase, cu frecvente nivele cineritice. :a B de Ealea Rmnicului 7rat, faciesul este diferit, gresii grosiere slab cimentate, n alternan cu marno argile bogate n material cineritic. &e remarcat este prezenta unor prundi#uri, ce constituia structura unor conuri de deAecie la marginea structurii ridicate de la interior, ca urmare a aciunii apelor curgtoare cu caracter torenial, ce coborau din zona )arpailor. Grosimea materialelor este de pn la 06== m. +onianul. )ontinua intr un facies marnos monoton, care la partea superioara marc(eaz o sc(imbare a condiiilor de sedimentare prin intercalaii nisipoase frecvente. %re grosimi de la 6== m n Ealea &amboviei, pn la 6=== m n zona de curbura. Este ogat fosilifer cu :imnocardium #i Ealenciennius, )ongerii. $acianul est n continuitate de sedimentare, n care condiii epicontinetale care au permis acumularea unor depozite de nisipuri #i gresii cu intercalaii subordonate de argile #i marne, la care se adaug strate de crbuni. 7tratele de crbuni sunt frecvente in sectorul sudic, acestea disprnd spre B. &e asemenea foarte fosilifer. Romanianul nc(eie succesiunea 'liocenului, cu un facies predominant marnos, cu fauna ce marc(eaz trecerea la un mediu lacustru cu crbuni n baz. %ceste condiii indic o reducere a proceselor de subsiden #i tendina de colmatare a bazinului de acumulare. C*a$er ar*l evolueaz n condiii fluvio lacustre #i fluviale edificndu se relieful actual al regiunii. +n 'leistocenul inferior se depun stratele de )nde#ti, care ocup, n partea intern a avanfosei, a!ele unor sinclinale, cum se ntmpl n bazinul inferior al prului .sca )(ioAdului #i la confluena acestuia cu rul .uzu. 7au formeaz umplutura sinclinalului Ealea :arg >edera 7atu .anului, de la nord de anticlinalul $oreni D Gura *cniei. :a marginea sudic a avanfosei interne se formeaz o serie de piemonturi, mai ales la est de Ealea ?eleaAenului 'leistocenul mediu #i superior se deruleaz n condiii fluviatile, cnd se formeaz sistemul de terase al reelei (idrografice #i o serie de cmpii piemontane, la contactul dintre avanfosa intern #i cea e!tern, cum sunt, )mpia ?rgovi#tei, )mpia 'loie#tiului #i altele mai mici pn la Ealea .uzului. &epozitele L1

)uaternarului masc(eaz contactul tectonic dintre cele dou zone ale avanfosei, respectiv, falia pericarpatic. TECTONICA Evoluia paleogeografic a &epresiunii 'ericarpatice s a derulat n mai multe faze. * prima faza are loc n $iocenul inferior, odat cu declan#area tectogenezei stirice trzii, cnd are loc ridicarea prii interne a )arpailor *rientali #i #ariaAului unitilor de fli# peste &epresiunea 'ericarpatic. +n acela#i timp are loc desc(iderea fosei de la e!terior, n condiiile n care unitile de vorland erau ridicate nc din 'aleogen sau formau un prag structural premergtor fosei. %stfel, se formeaz un mediu marin aproape nc(is, n care sedimentarea depozitelor $iocenului inferior s a produs n condiii lagunare #i eu!inice. +mpingerea vorlandului carpatic ctre catena muntoas a avut efecte diferite. )ea de Da doua faz de evoluia, a avut loc n 7armaian, cnd mobilitatea mai mare a vorlandului de la nord de falia ?rotu#ului, respectiv 'latforma $oldoveneasc #i 'latforma 7citic, a determinat formarea #i ridicarea 'nzei 7ubcarpatice, ca urmare a tectogenezei moldavice, :a vest de Ealea .uzului mpingerea vorlandului a avut ca efect amplificarea mi#crii de subsiden #i e!tinderea, mult spre est #i sud est, a regiunii %vanfosei. * a treia faz de evoluie are loc dup tectogeneza moldavic, cnd structura paleogeografic se sc(imb substanial #i are loc marea transgresiune a 7armaianului superior. $i#crile de subsiden s au e!tins #i pe unitile de vorland, astfel nct, se constituite .azinul &acic. 7ursa materialului sedimentar din $iocenul inferior era dominant dinspre vorland, n timp ce n $iocenul superior sursa era e!clusiv carpatic. Etapa 7armaianului superior, cnd se desc(ide .azinul &acic, iar sursa materialului sedimentar era catena carpatic, de tip torenial #i fluviatil, a determinat #i sc(imbarea mediului marin, apele devenind salmastre. Gradul de ndulcire a apelor cre#te pe parcursul 'liocenului #i devin lacustre n )uaternarul inferior, n timp ce suprafaa bazinului dacic s a restrns continuu. *dat cu tectogeneza moldavic are loc nclecarea 'nzei subcarpatice peste unitile de vorland, n lungul faliei pericarpatice, nclecare pus n eviden cu foraAe #i are o amplitudine de cca. M Fm. %ceasta s a manifestat mai intens la nord de falia ?rotu#ului, n timp ce la sud #i vest aceasta a avut ca efect accentuarea mi#crilor de subsiden. 7tructura 'nzei 7ubcarpatice este complicat de trei digitaii, formate la rndul lor din cute solzi, cute faliate, cute culcate etc. 7ectorul sudic, respectiv %vanfosa dintre .uzu #i &mbovia, are o structura aparte dat, mai ales, de prezena masivelor de sare n partea sa intern, care i au #i imprimat stilul tectonic prin procese de diapirism. $i#crile de tectogenez au dus la deformaii plicative intense n care se remarc structuri anticlinale ridicate mult tectonic n raport cu zonele sinclinale foarte largi, ce le separa. *rientarea structurilor este apro!imativ paralel cu aliniamentul orogenului carpatic. 'rezena masivelor de sare supuse forelor tangeniale a determinat formarea unor structuri speciale, pe care :. $razec le a denumit cute diapire. %cestea sunt anticlinale foarte strnse cu smburi de sare sau de argil cu sare. &e la interior spre e!terior se n#iruie ; aliniamente de cute diapire, la interior, aliniamentul cutelor dia&ire rev1rsate n care masivul de sare este desrdcinat #i adus la suprafa, anticlinalele, )rbune#ti, $atia 'curei, .u#tenari, :apo#, *cnia, :culeeM=

 n sectorul median, aliniamentul cutelor dia&ire e2agerate n care smburele de sare strpunge toate formaiunile pn aproape de suprafa, anticlinalul "dre#ti, .icoi D $oreni, Gorgota D %ninoasa) n continuare, spre e!terior, aliniamentul cutelor dia&ire atenuate n care formaiunea cu sare nu strpunge pn la zi depozitele acoperitoare (structura %rice#ti), Gura *cniei, Razvad, &ragomire#ti aliniamentul cri&todia&irelor n care masivul de sare numai a boltit formaiunile acoperitoare, structurile .erca D %rbna#i , "rlai )eptura, Eldeni, .uc#ani. &iapirismul a fost accentuat de mi#crile orogenice vala(e de la finele 'liocenului, care au dus #i la cutarea depozitelor villafranc(iene, ce marc(eaz trecerea la succesiunea )uaternarului. %liniamentul cutelor diapire desrdcinate dintre 'ra(ova #i >alomia este limitat spre sud de o mare fractur, #i anume falia .u#tenari )mpina &rgneasa *cnia D :culee, a crei nclecare peste depozitele dacian D romaniene atinge valori de 6,< Fm n perimetrul *cnia D *c(iuri. Raporturile dintre avanfosa intern, cutat #i %vanfosa e!tern, necutat sunt de nclecare n lungul faliei pericarpatice, care ntre .uzu #i &mbovia, este cel puin, de natura unei falii inverse. &e la Ealea .uzului spre vest, aceasta este acoperit mascat de depozitele )uaternarului, dar convenional poate fi trasat imediat la e!teriorul terminaiilor deluroase ale 7ubcarpailor. 7pre sud #i sud vest %vanfosa e!tern se e!tinde pn unde depozitele formeaz o structur monoclinal ce coboar spre %vanfosa intern, iar litostratigrafic reprezint limita transgresiv peste vorland a depozitelor badeniene. CARPAII ORIENTALI 25 RESURSE MINERALE @I ELEMENTE DE PROGNOZA 'rin comple!itatea structurii geologice, )arpaii *rientali conin o varietate de condiii privind acumularea substanelor minerale utile. %ceste resurse pot fi grupate astfel , - zcminte de minereuri - zcminte de combustibili minerali - zcminte de sare #i sruri - roci utile. Z%!%'i $ele de 'i ere*ri# sunt legate de zona cristalino mezozoica #i de eruptivul neogen. %stfel se cunosc , - minereuri de sulfuri comple!e , blenda, galena, pirita, calcopirita - zcminte auro argentifere - zcminte de fier - zcminte de mangan ,$unii .istriei - zcminte de sulf , )alimani, 'ucioasa - zcminte de muscovit , pegmatite. Co'1*s$i1ili 'i erali ,

M0

crbuni la , )odlea D Eulcan (crbune brun epuizat) )omne#ti (depozit sarmaian) - lignit, n zona pericarpatic, n zona cutelor diapire - turba, n zona Eatra &ornei, 'oiana 7tampei. - petrol #i gaze , unitatea pericarpatic, zona fli#ului. Z%!%'i $e de sare 0i s%r*ri# formate n regim lagunar, aTuitanian D tortonian. Ro!i *$ile# calcare, dolomite, gipsuri, roci ornamentale #i constructive. REZERVATII GEOLOGICE 0. :%)": R*/" D )CE>:E .>)%@":"> :acul Ro#u s a creat prin bararea Eii .icazului, printr o alunecare masiva a gro(oti#urilor #i versantul $asivului "cigasu. )(eile .icazului, ocupa primul loc din salba unor asemenea structuri din )arpaii Romne#ti. 7unt c(ei spate n calcare cu adncimi de 6== D 8== metri. 6. $%7>E": $"BQ>)E:" /> )CE>:E 7"G%":"> Este un masiv calcaros c formaiuni carstice, conine calcare cu fauna bogata , bran(iopode, bivalve, gasteropode. Reprezint un petic de acoperire al pnzei transilvane. 8. '>%?R% ?E>":"> $artor de eroziune al unui relief carstic, situat pe traseul 'iatra Beam D Eatra &ornei, pn la podul care traverseaz :acul .icaz. 7e situeaz la captul din amonte al :acului .icaz. )uprinde calcare coraligene cu numeroase foraminifere, ec(inoderme, corali. Erst este cretacic. ;.7?VB)% /ER.E/?> $artor de eroziune n formaiunile sarmatice ale 'odi#ului $oldovenesc, domina drumul Audeean Girov D Canul %ncuei desprins din drumul naional 'iatra Beam D Romn. )uprinde bancuri de gresii dure, aparine 7armaianului. < '"B)? 4*7>:>4ER ':%>": C*Q>:*R )uprinde calcare fosilifere. Este situat n prelungirea 'duc(iosu, unde se trece cumpn apelor ntre Ealea 'ra(ovei #i Ealea >alomicioara, pe traseul $oroieni D 7inaia (M Fm. de 7inaia). K '>E?RE:E &*%$BE> 7unt martori de eroziune au unui recif cretacic, din platoul $untelui Raru. 7unt mai multe masive , %luni#ul, Greabnul, 'iatra @imbrului. 'rezint calcare, cuprinde ?riasicul pn la )retacicul inferior. L &*>7'RE@E)E %'*7?*:> $artori de eroziune n depozite vulcanice, sunt situai n partea de nord vest a $unilor )alimani, prezint aglomerate vulcanice. M :%)": 74%B?% %B% Relief vulcanic cu cratere, este situat n masivul )iomatu din alctuirea $untelui Carg(ita. M6

$"BQE:E '")>*7" D ?"R>% 'e#teri cu emanaii sulfatriene #i mofetice, acces prin #oseaua .i!ad D ?rgu 7ecuiesc. 0= E%:E% >%&":"> Eale cu un numr mare de mofete #i izvoare minerale. %ccesul se face pe #oseaua .i!ad D ?rgu 7ecuiesc. 00 .%@%:?E &>B $"BQ>> 'ER7%B> :a Raco#, Rupea #i Ealea )olumnei, bazalte columnare. CARPAII MERIDIONALI )arpaii $eridionali constituie un segment al arcului carpatic cu o structur deosebit n raport cu )arpaii *rientali, n care au fost remobilizate n orogeneza alpin segmente de scoar terestr vec(e, sub forma unui amplu #ariaA. /ariaAul s a produs ntre dou segmente cu structur deosebit, #i anume, domeniul getic, din care au rezultat +0nzele su&ragetice i +0nza 4etic1 domeniul danubian, n poziie structural cobort, cu rol de auto(ton, denumit %utoto"tonul $anubian )a delimitare, )arpaii $eridionali sunt cuprin#i ntre Ealea &mboviei, la est, #i Ealea &unrii, la sud vest, constituind o structur muntoas cu relieful cel mai nalt din )arpaii romne#ti, atins n vrful $oldoveanu 6<;; m, din $unii 4gra#. 7tructura geologo D tectonic comple! a determinat un relief cu energie foarte mare, ceea ce l face greu accesibil cunoa#terii. 'e de alt parte, fiecare masiv muntos constituie aparent o structur deosebit, dar care, din punct de vedere geologic, trebuie ncadrat n evoluia orogenic al arcului carpatic. %cest demers nu este ns simplu, fr o detaliere suficient, cel puin pn acum. &ac modelul geologo D tectonic general este relativ neles, rmn o serie de detalii care trebuiesc clarificate. )atena meridional a )arpailor a evoluat ntr o conAunctur paleogeografic n care masa continental (ercinic s a fragmentat prin apariia riftului transilvan n ?riasic, care a separat 'laca Est D European, mpreun cu sistemul de platforme alipite, respectiv 'latforma 7citic #i 'latforma $oesic, ce constituie astzi vorlandul carpatic, #i placa austro alpin, care era alipit plcii apuliene. )urbur arcului carpatic se datoreaz unui profil pree!istent pe care l fcea 'laca Est European #i 'latforma $oesic, un rol maAor n acest proces, avndu l, probabil, falia intramoesic. +n plus, sectorul vala( al 'latformei $oesice avea acuplate n fa, spre nordul de astzi, domeniul danubian #i domeniul getic, care au fost remobilizate n orogeneza alpin. &eosebirile dintre cele dou domenii constau att, n ceea ce prive#te structura fundamentului cristalin, din punct de vedere petrografic, #i evoluia lor tectonic prealpin #i alpin, ct #i conAunctura paleogeografic a sedimentrii. ?erenurile cristalofiene constituite n cicluri orogenice vec(i, caracterizate printr un nalt grad de metamorfism, au suferit numeroase transformri mineralogice, ca urmare antrenrii n orogeneze mai noi, prin care unele teritorii au fost antrenate n mi#cri de obducie #i subducie, iar altele au rmas nemodificate mineralogic. &e aici, #i tendina iniial de a fi descrise ca litogrupuri de sine stttoare, sub diferite denumiri, iar ulterior ncadrarea lor unui anumit tip de scoar. M8

7ituaia este diferit #i n ceea ce prive#te condiiile de sedimentare. %uto(tonul &anubian constituia o margine continental n care s a depus o cuvertur de sedimentar cu similitudini spaiului meosic, n care se disting ciclul )arbonifer 'ermian #i ciclul Hurasic )retacic superior, cu mai multe lacune de sedimentare. &omeniul getic constituia, de asemenea, o margine continental ns foarte instabil, sedimentarea producndu se pe intervalul Hurasic D )retacic superior, cu multe episoade emerse poziionate diferit de la o zon la alta. E!cepie face regiunea Re#ia $oldova Bou, unde se adaug ciclul )arbonifer D 'ermian, iar sedimentarea s a produs n condiiile unei subsidene continui pe intervalul Hurasic D )retacic inferior. 'robabil, cele dou domenii de sedimentare erau separate erau separate de o ridicare structural, sub forma a unei creste ce aparinea domeniului getic. %uto(tonul &anubian #i 'nza Getic mpreun cu nveli#ul sedimentar pe l suport formeaz "nitatea cristalino mezozoic a )arpailor *rientali. Evoluia tectogenetic de compresiune a )arpailor $eridionali ncepe n )retacicul inferior, cu faza austric, ce a determinat prima faz de formare de forfecare a domeniului getic, #i continu cu faza laramic de la finele )retacicului, care definitiveaz nclecarea 'nzei getice peste %uto(tonul &anubian. +n acela#i timp, la e!terior spre domeniul moesic s a desc(is o fos, n care s au depus depozite de fli#, din care apare la suprafa o suprafa restrns n 'latoul $e(edini #i n care s a structurat o pnz de cuvertur, denumit +0nza de Severin. 'robabil aceasta avea intrnduri sub forma unor golfuri n domeniul danubian #i a generat zonele de sedimentare ale acestuia. +n Beozoic, n mare parte )arpaii $eridionali s au comportat, n mare parte, ca o unitate rigid, ridicarea acestora fiind compensat de desc(iderea unei fose care a migrat mult peste spaiul moesic #i n care s a structura &epresiunea Getic ec(ivalent &epresiunii 'ericarpatice a )arpailor *rientali. &eformaia accentuat a cristalinului de 4gra#, probabil n lungul unei mari fracturi, a determinat apariia unui golf al avanfosei cuprins ntre cristalinul )oziei #i fruntea 'nzei Getice, cunoscut sub denumirea de depresiunea .rezoi D?ie#ti, colmatat cu depozitele Eocenului #i $iocenului inferior. $i#crile tectogenetice mio pliocene au afectat numai n anumite sectoare, ndeosebi domeniul getic, care n urma mobilitii unor fracturi au aprut regiuni subsidente, n care sedimentarea a continuat #i s au structurat depresiunile intramontane #i cele adiacente spaiului panonic de pe rama vestic a )arpailor *rientali. 'rin urmare unitile geostructurale ale )arpailor *rientali sunt, %uto"tonul $anubian, ce face parte din &acidele marginale- +0nza 4etic1 #i +0nza de Severin (ca unitate de fli#) ncadrate &acidelor e!terne- &epresiunea Getic. ZONA CRISTALINO6MEZOZOICA 4ormeaz n ntregime zona muntoas a )arpailor $eridionali, cu doua trepte de altitudine , - altitudine de peste 6=== m ce nglobeaz 4gra#, :otru, )pna, )ibin, 7ebe#, 'arng, Eulcan, Retezat, Godeanu #i Qarcu. - altitudine sub 0<== m ale munilor $e(edini, )ernei, 7emenic, %lmA, 'oiana Rusc. )atena muntoas este adnc secionat de o reea (idrografic cu dispoziie centrifuga, multe dintre ruri #i pruri #i au originea n circurile glaciare ale inuturilor alpine. M;

+n comparaie cu )arpaii *rientali, "nitatea )ristalino $ezozoic a )arpailor $eridionali a avut o evoluie n timpuri prealpine, relativ diferit reflectat n aranAamentul geostructural. )ele dou mari domenii cu caractere geologice structural tectonice proprii, s au constituit la nivelul fundamentului cristalin, n cicluri orogenice prealpine n condiii paleotectonice diferite. A*$o?$o *l da *1ia %uto(tonul danubian este descoperit ntr o larg semifereastr tectonic de eroziune a 'nzei Getice, cunoscut sub numele de semifereastra 'arng Retezat %lmA. )onturul semiferestrei, la limita cu 'nza Getic pleac din localitatea 'olovraci, de pe Ealea *lteului, spre B, descrie un arc de cerc n regiunea izvoarelor :otrului, trece prin sudul &epresiunii 'etro#ani, pe la B de $untele Retezat #i $untele $ic, dup care se ndreapt spre 7 pe la E de $unii Qarcu #i %lmA #i atinge &unrea n zona .erzeasca. %uto(tonul &anubian constituie relieful urmtoarelor masive muntoase, 'arng, Elcan, )ernei, 'latoul $e(edinti, Retezat, Qarcu #i %lmA. +n cuprinsul auto(tonului apar o serie de petice de acoperire tectonic a 'nzei Getice, ce formeaz aproape n ntregime $untele Godeanu #i parte de nord vest #i sud est a 'latoului $e(edini. +n ceea ce prive#te structura lito petrografic, auto(tonul danubian este format din #isturi cristaline mezo epimetamorfice #i roci magmatice, ce reprezint rezultatul evoluiei mai multor cicluri orogenice prealpine, #i anume precadomian cadomian #i (ercinice. 'rocese de retromorfism, n care #isturile mezometamorfice se transform n #isturi epimetamorfice n faciesul #isturilor verzi sunt un efect al unor remobilizri n orogeneza (ercinica, dar mai ales alpin. +n ultimul timp, au fost separate pe baze paleontolgice depozite ale 'aleozoicului, cu un foarte slab grad de metamorfism, putndu le ncadra unor serii anFimetamorfice, rezultate n urma orogenezei (ercinice. +nveli#ul fundamentului cristalin este constituit din formaiuni sedimentare, aparinnd intervalului 'aleozoic superior D )retacic superior, #i s au pstrat pe anumite aliniamente de pa rama sudic #i sud D estic, la e!terior, #i pe rama vestic, la contactul cu 'nza Getic, la interior. Serii cristalofiene mezometamorfice $ezometamorfitele ocup suprafee importante pe tot cuprinsul %uto(tonului &anubian #i au fost descrise sub diverse denumiri. &intre acestea reprezentative sunt considerate dou litogrupuri, #i anume, seria de $ragan #i seria de 5ainici6 +1iu. Seria de $r1gan a rezultat din metamorfismul unui rift intracratonic din care a rezultat o succesiune, care debuteaz cu gnaise micacee #i se continu cu secvene bazice de tipul amfibolitelor, gnaiselor amfibolice, serpentinite #i metagabbrourilor. *cup suprafee importante n partea estic a Retezatului, n 'arng #i partea nordic a $untelui Elcan. %celuia#i litogrup pot fi ncadrate ceea ce au fost descrise ca seriile de 'etreanu D Rof, amfibolitele de 'oiana $rului (.alintoni, 6==K) din partea vestic a Retezatului #i din $unii Qarcu. +n $unii .anatului, respectiv partea vestic a $unilor %lmA, ceea ce a fost descris ca seria de >elova #i seria de Beamu, de asemenea, poate fi considerate ca aparinnd litogrupului de &rg#an. &eterminrile de vrst absolut efectuate pe ortoganaise au indicat vrste de LLL mil. ani, iar pe amfibolite vrste de L0L M0L mil. ani (:egeois et al, 01KK) indic vrsta 'roterozoic superior, adic precadomian D cadomian timpuriu. M<

Seria de 5ainici +1iu reprezint o succesiune, care a rezultat din metamorfismul unor secvene sedimentare depuse pe zona de #elf a unei margini continentale. %ceasta debuteaz cu cuarite, gnaise, mica#isturi #i continu cu calcare #i dolomite cristaline #isturi grafitoase #i ceva amfibolite. % fost descris pentru prima dat n $unii 'arng, dar mai ales n $unii Elcan. Ec(ivalente seriei de :ainici 'iu# pot fi considerate seriile de @eicani, din $unii Qarcu #i de 'oiana $raconiei, descris n $unii %lmAului #i )ernei. $etamorfismul seriei mezometamorfice este contemporan cu punerea n loc a numeroase corpuri granitoide, care au dat ample procese de contact #i migmatice, n condiiile n care marginea continental iniial este supus unui amplu proces tectogenetic. E!istena unor aoreole de contact metamorfic pe distana mari (uneori ating 0< Fm), dovedesc caracterul sinorogenic al intruziunilor granitice #i implicit vrsta metamorfismului din acest spaiu. &eterminrile de vrst absolut fcute pe granite #i migmatoizi (Grunenfelder et al., 01M8) au indicat vrste de <0= D KM< mil. %ni. %cela#i autor indic pe un leucogranit din seria de :ainici D 'iu# de pe Ealea Hiului o vrst de <M6L mil. ani, iar pe granitoidul de Bovaci <MM< mil. ani (.alintoni, 6==K), ceea ce nseamn c metamorfismul este 'roterozoic superior, respectiv orogeneza cadomian. 7e observ diferene relativ mari de vrst absolut fa de seria de &rg#an, n care metamorfismul este anterior intruziunii corpurilor granitice #i deci mai vec(i. +ns, unele determinri de vrst absolut a granitoidelor arat c evoluia magmatismului din %uto(tonul &anubian a fost mult mai comple!. %suprea acestui aspect se va reveni. Serii cristalofiene epimetamorfice +n $unii %lmAului sunt descrise cteva serii epimetamorfice, cum sunt, seria de Corbui seria de (odnai seria de -oronia. Seria de Corbu, reprezint o succesiune de #isturi cuaro epidotice, #isturi amfibolice #i #isturi cuaro grafitoase, cu intercalaii de porfiroide. 7e dezvolt ca o f#ie continu n estul $unilor %lmA, ntre granitodul *gradena #i seria de Beamu, la est, #i granitodul de )(erbelezu #i corpul bazic de la 'levi#avia, la vest. Seria de(odna apare n partea sudic a masivului granitic de la *gradena, ntr o succesiune de #isturi sericito cloritoase, calcare cristaline, serpentinite #i #isturi cloritoase. Seria de -oronia este localizat pe o suprafa restrns la sud de acela#i granitoid de *gradena, care debuteaz cu un orizont de #isturi sericito cloritoase #i se nc(eie cu un nivel de cuarite. )onAunctura geotectonic n care se situeaz epimetamorfitele din $unii %lmAului sugereaz ideea c ele sunt rezultatul unor procese de retromorfism al seriilor mezometamorfice. Serii cristalofiene an;imetamorfice 7tudiul cuverturilor anFimetamorfice depuse discordant peste cristalinul %uto(tonului &anubian permite unele concluzii privind evoluia acestuia n conte!tul orogenezei (ercinice. 7eriile anFimetamorfice reprezint ni#te cuverturi sedimentare, depuse n condiii de platforma a cror structur lito D petrografic este diferit, foarte slab metamorfozate, astfel nct, se recunosc u#or rocile iniiale #i, n plus, au coninut faunistic, care a permis datarea lor stratigrafic. %ceasta a fcut ca ele s fie separate MK

n condiiile n c are seriile de &rag#an #i de :ainici D'iu#, constituiau platforme continentale separate, probabil, de o zon de rift intraoceanic (.alintoni, 011L). )uverturile descrise de .erza #i >ancu (011;) pot fi ncadrate din punct de vedere stratigrafic, intervalului *rdovician D 7ilurian #i &evonian D )arbonifer superior, cel mult 'ermian. +n prima categorie sunt descrise formaiunile de Rul %lb, .rustur, )oarnele, care nseamn succesiuni transgresive de conglomerate #i gresii, ale cror surs a materialului constitutiv fost seria de &rg#an, sau formaiunea de Ealea >zvorului, a crui surs a materialului sedimentar a fost seria de :ainici 'iu#. 'rin urmare in intervalul *rdovician D 7ilurian cele dou serii intrau n componena unor platforme continentale alipite unor mase continentale diferite. )uverturile din intervalul &evonian D )arbonifer superior reprezint formaiuni vulcano D sedimentare constituite din conglomerate #i gresii cu intercalaii de curgeri de lave #i tufuri bazice, descrise ca formaiunile de Rul Rece, &rencova, ce se suprapun cristalinului de &rg#an. %ceasta nseamn c aceast poriune de scoar evolua n conAuctura unui rift oceanic sau n apropiere acestuia. +n )arboniferul superior sau separat formaiunile de 7evastru, pe domeniul &rg#an, #i formaiunea de Ealea cu .razi, pe domeniul :ainici D'iu#, n a crei succesiuni psamito psefitic sunt intercalaii de roci magmatice intermediare #i acide. %ceasta nseamn c cele dou litogrupuri aparineau unor margini continentale mobile antrenate n paro!ismul orogenezei (ercinice. Activitatea magmatic +n comparaie cu &omeniul Getic, &omeniul &anubiana fost afectat de o intens activitate magmatic, de natur bazic, de rift oceanic, #i acid, sinorogenic, care fac parte din evoluii geotectonice diferite. Magmatismul acid este dat de marile corpuri granitoide, ce strbat sau sunt cuprinse n seriile cristalofiene mezometamorfice ale %uto(tonului &anubian. %cestea sunt distribuite longitudinal structurii generale ale )arpailor $eridionali, fiind rezultatul unui proces sinorogenic, derulat in interiorul scoarei terestre la adncimi mari unde se produce retopirea pturii granitice. )onstituie spaiul de anate!ie #i migmatizare a unui proces magmatogen dintr o arie geosinclinal n stadiul de compresiune. * prim clasificare poate fi fcut dup poziia geografic, corpurile granitice desf#urndu se n lungul unor aliniamente orientate BE 7E, ce pot fi descrise de la e!terior la interiorul %uto(tonului &anubian, #i anume, - *lte Bovaci )rpini#u, din vestul $unilor )pnii Bedeiu 7adu /u#ia ?ismana, la BE de primul, la sud de $untele 'arng #i se prelunge#te n $unii Elcan 'arngD)erna *gradena Retezat $untele $ic 7frdinuD)(erbelezu ($unii %lmA). Geologic, ace#tia strbat seria de &rg#an, cum sunt granitoizi din 'arng, Retezat, )ulmea )ernei, Ru /es, Erful 'ietrei din $unii Qarcu. 7eria de :ainici D 'iu# este strbtut de granitozii din bazinul *lteului pn la Bovaci, sau cel ce porne#te din culmea Bedeiu, traverseaz bazinul /u#iei #i aAunge n dreptul localitii ?ismana. 7pre sud, sunt granitoizii *gradena, )(erbelezu li 7frdinu, care ar urnrii contactul dintre seria de &rag#an (>elova) #i seria de :ainici D 'iu# ('oiana $raconiei).

ML

)orpurile granitoide sunt constituite din granite, granodiorite, diorite, diorite cuarifere etc. cu numeroase ramificaii, care au dat roci filoniene de tipul pegmatitului, aplitului, lamprofire etc. Eroziunea a dezvelit n mod diferit corpurile granitice, astfel nct ace#tia prezint procese de migmatizare, ceea ce nseamn c afloreaz partea superioar a acestora, n timp ce alii e!pun astzi partea inferioar. * poziie aparte le au migmatitele intruse n seriile mezometamorfice #i din care au rezultat gnaise oculare. "nii granitoizi au caracter sinorogenic (/u#ia, Retezat), iar alii sunt tardeorogenici (?ismana, Erful 'ietrei), cei din urm dnd fenomene metamorfice de contact. &eterminrile de vrst absolut au dat o plaA larg de valori, ns, a#a cum s a mai artat c activitatea magmatic aparin orogenezei cadomiene din 'roterozoicul superior )ambrian inferior. "nele vrste sunt mai recente, cum sunt cele ale magmatoidului /u#ia (;=< <6; mil. ani) sau ale celui din $untele $ic (8L= ;00 mil. %ni), ceea ce nseamn c activitatea magmatic s a prelungit pn n caledonianul timpuriu ($uti(ac, 6==;) Magmatismul bazic. +n e!tremitatea sudic a lanului )arpailor $eridionali, n $unii %lmA, e!ist dou corpuri magmatogene bazice, cel vestic, gabbroul de >ui, #i cel estic de la 'levi#evia. %cestea se continu #i la sud de &unre. $agmatoidul de >ui este format din gabbrouri cu dialag #i subordonat din gabbrouri cu olivin. $agmatoidul de la 'levi#evia este un corp de gabbrouri masive, care spre margine este slab metamorfozat. %cestora se adaug dJFe uri lamelare, curgeri de pilloI lave, dunite +ntre cele dou corpuri bazice se desf#oar serpentinitele de ?i#ovia. )ele dou corpuri magmatice se plaseaz la contactul dintre seria de &rg#an #i seria de :ainici D 'iu#, care sunt n raport de nclecare, cea din urm fiind n poziie inferioar. )oliziunea dintre cele dou serii s a produs n orogeneza (ercinic (.alintoni, 6==K), care a antrenat #i cele dou corpuri magmatice bazice. 'rin urmare, vrsta magmatismului bazic este mai vec(e, el fiind de natura riftului oceanic care a desprit cele dou regiuni, de &rg#an #i de :ainici 'iu#. Ersta magmatismului bazic de rift trebuie s fie ordovician (riftingul caledonian), avnd n vedere c n cuverturile paleozoice slab metamorfozate (anFimetamorfice) sunt remaniate roci din corpurile magmatice de tip >ui #i 'levi#evia. S*!!esi* ea !*)er$*rii sedi'e $are &up orogeneza caledoniana din 'aleozoicul inferior, domeniul danubian a funcionat ca o zona stabila supusa numai unor mi#cri oscilatorii. 'rin urmare n 'aleozoicul mediu #i superior a fost succesiv acoperite de ape, acumulndu se depozite continentale sau subcontinentale ce au alternat cu perioade de e!ondare cnd zona este supusa peneplenizrii. 4azele de sedimentare corespund 7ilurianului #i apoi )arbonifer D 'ermianului inferior. :a nceputul $ezozoicului, odat cu orogeneza alpina, domeniul danubian este regenerat n arie geosinclinal n cuprinsul creia s au format mai multe fose de acumulare de depozite sedimentare. 4osele erau separate de coama unor cordiliere, structural ridicate, care au determinat o subsidena activa a ariilor de acumulare. %stfel de fose au funcionat n zona sudic a $unilor %lmA, att la BE de ace#tia n culoarul )aransebe# D $e(adia. * a treia zona este cunoscuta n partea estic a auto(tonului, iar o alta mai restrnsa, n partea de 7E. MM

'rocesul de sedimentare din ciclul alpin debuteaz n $ezozoic, la nceput un facies continental (:iasicul), dup care se instaleaz un regim marin de tip mediteranean, care a favorizat acumulri masive de depozite carbonatice. 'rocesele de sedimentare continu pn la sfr#itul )retacicului, cnd, ca urmare diastrofismului laramic a avut loc e!ondarea generala a zonei. )iclul de sedimentare Aurasic cretacic, este ntrerupt de intervalul cretacic inferior cretacic superior ca urmare a diastrofismului austric cnd zona a fost mersa #i supusa e!ondrii. &ac n domeniul carpatic oriental diastrofismul austric are un rol maAor n formarea #ariaAului suitei transilvane peste suita bucovinic, n zona carpatic meridional nu s a manifestat prin mi#care pe verticala, prin deformaii plicative rupturale sub forma cutelor solzi. @one de acumulare , 7vinita D 7vinecea, 'risacina, )erna D Hiu #i )o#u#tea. &up e!ondarea laramic, numai n $iocenul superior, zone marginale devin arii de acumulare n care s au desprins formaiuni posttectonice. &in punct de vedere licfonic, zonele de acumulare prezint o structura complicata #i diferita de la o zona la alta. %stfel, zona 7vinita D 7vinecea #i zona 'risacina, sub forma unor largi sinclinale, cu cute solzi #i formate n faza austric, cu continuarea deformrilor #i cu faza laramic. @ona )erna DHiu are o structura tectonica diferita, cu deformaii foarte mari, care au dus la formarea unor duplicaturi #i n general la acoperirea tectonica a depozitelor cretacice superior de ctre cele Aurasice D cretacic inferior. %ceasta structura este de asemenea datorata fazelor orogenice mezocretacice #i laramice. * situaie similara e!ista n zona )o#u#tea, insa deformaiile sunt de mai mic amploare. Zo a S)i i$a ; S)i e!ea 7ituat n partea vestic a $unilor %lmA, lime ma!ima pe &unre, ntre localitile 7vinita #i )ozla. &e la &unre se e!tinde spre nord pn n zona vrfului 7vinecea $are #i 7frdinu, n lungul vii 7irinia (zona 7irinia). :a vest se separa a doua zona cu profil ngust, denumite zona &rencova sau sinclinalul )ozla D )amenia. )uprinde doua cicluri de sedimentare , - ciclul prebaiFalian D carbonifer D permian - ciclul prealpin D Aurasic D cretacic. Car1o i(er*l %pare pe ambele flancuri ale zonei, #i anume , - n flancul estic D la .aia Boua sub forma unui sinclinal strivit n masivul de serpentinite #i pe prul Rovalina. - n flancul vestic pe valea )ozilelor #i &ragosela la BE de localitatea .igar. )onstituit din faciesul specific carboniferului , conglomerate, gresii, #isturi argiloase #i crbunoase cu intercalaii de crbuni. Per'ia *l5 &ezvoltat n facies continental lacustru, marcat de eterogenitatea depozitelor - acestea fiind de natura terigena. %cestora li se adaug roci de natura vulcanica. %re o larga dezvoltare n partea vestic #i sudic (pe &unre) a fosei de sedimentare. +n timp ce n partea vestic apare local n zona &rencova. Rocile terigene au urmtoarea succesiune , #isturi argiloase D argile #istoase ro#ii D gresii #i conglomerate ro#ii. Rocile vulcanice sunt constituite din piroclastite care apar intercalate la diferite nivele n depozitele terigene. Rar se ntlnesc #i curgeri de lave acide. Rocile vulcanice reprezint rezultatul unui magmatism subsecvent cu caracter

M1

e!ploziv. +n 'ermianul superior ntreaga zona este e!ondata ca urmare a orogenezei (ercinice. A*rasi!*l5 @ona devine subsident abia ncepnd cu Aurasicul, ca urmare a orogenezei alpine. Hurasicul inferior este transgresiv intr un facies psamito psefitic, dup care n Aurasicul mediu #i superior predomin faciesul carbonatic. 5iasicul faciesul de Gresten, conglomerate (predomin elemente de cuar) D gresii cuaroase D intercalaii de #isturi argiloase cu crbuni, ntlnit la 7vinita, ?ricule #i n sinclinalul .igar (sinclinalul 7E). 7ectorul central D predomin un facies calcaros cu amonii (sinclinalul 7irinia pe &unre n punctul numit $unteana). $ogger D facies calcaros , calcare spatice iar la partea superioar calcare oolitice feruginoase. 7ubiacent calcarelor spatice , gresii #i microconglomerate cu elemente de #isturi cristaline bine rulate cu dimensiuni de pn la cinci cm. Malmul debuteaz intr un facies prelitic cu amonii dup care facies carbonatic , - orizontul calcarelor noduroase ro#ii inferioare, cu benzi de silice - orizontul calcarelor noduloase ro#ii superioare cu accidente silicioase. Cre$a!i!*l5 +n )retacicul inferior continu faciesul carbonatic calcare litografice, dup care spre final se trece la marnocalcare. )retacicul superior este constituit din depozite sinorogene cu caracter de fli#, caracterizate printr o succesiune ritmic de gresii calcaroase n strate subiri cu te!tura convoluta #i de marne. %ceasta structura de fli# este data de mi#crile austrice din cretacicul mediu, a cror cutare este definitivata de faza laramic de la sfr#itul )retacicului nceputul 'aleogenului. )aracterul general tectonic al zonei este de sinclinoriu, cu o structura complicata de cute solz faliate longitudinal. +n a!ul cutelor anticlinale apar #isturile cristaline. Zo a Presa!i a 7ituat la BE de zona 7vinita D 7vinecea fiind cuprinsa ntre culoarul $e(adia D )aransebe# la E #i $unii Godeanu la E. :a sud dep#e#te puin valea $e(adia, iar n B se ntinde pn n bazinul superior al Eii .istra $rului. Este separata de celelalte zone de sedimentare prin ridicri structurale sub forma unor paguri. %stfel, de zona 7vinita D 7vinecea este separata de ridicarea 7frdinu D )(erbelezu D 'oiana $raconia. :a est este limitata de ridicarea $e(adia D 'resacina D $unii ?rascu, ce o separa de zona )erna D Hiu. )onine de asemenea un nveli# sedimentar prealpin (carbonifer D permian) #i alpin (Aurasic D cretacic) asemntoare ca facies celor din zona 7vinita D 7vinecea. Zo a Cer a ; Ai* )u o dezvoltare mult mai larga dect precedentele, este localizata n lungul Eii )erna pn n bazinul superior al Eii Hiului (de vest), ntre $asivul Godeanu la E #i $asivul Elcan la E, BE. :a est de Hiu apare sub forma unor petice pn n E. *lteului n zona localitii 'olovraci. &e asemenea spre nord se prelunge#te pn n bazinul superior al Rului $are ntre $unii Godeanu la 7 #i $unii Retezat la B. 7pre sud se ntinde pn la &unre unde formeaz defileul )azanelor. 7tructura acestei zone este complicata de faptul ca este acoperita n mare parte, tectonic, fie de #isturile cristaline ale 'nzei Getice mai ales n 'latoul $e(edini #i n Ealea )ernei, fie de 'nz de 7everin. :a vest este delimitata de pragul tectonic 1=

$unii Qarcu D 'resacina D $e(adia #i n continuare spre sud ?oplia D *gradena D 'leviscita. +nveli#ul prealpin are un aspect particular deoarece debuteaz cu 7ilurianul, dup care se continu cu )arboniferul, lipsind 'ermianul. +nveli#ul sedimentar alpin cuprinde depozite aparinnd Hurasicului #i )retacicului. Sil*ria *l nu afloreaza sub culmea *br#ia de la izvoarele $otrului, la BE de satul Godeanu. )onstituit din #isturi argiloase filitoase cu intercalaii de gresii cuaritice, iar la partea superioar #isturi grafitoase bogat fosilifer. Car1o i(er*l D formaiunea de 7c(ela de lignite n Aurul localitii 7c(ela D GorA, conglomerate, gresii cuaroase, gresii arcoziene cu intercalaii de #isturi argiloase cu crbuni #i #isturi pirofilitice. ?oate sunt u#or metamorfozate dinamic. A*rasi!*l 5iasicul D depozite grosiere cu crbuni (de la .ile Cerculane spre B n bazinul Eii )ernei). $ai apare n $unii Qarcu n bazinul Rului $are, n 'latoul $e(edini pe Ealea $otrului. :iasicul de la 7c(ela D GorA ce sta direct peste formaiunea cu crbuni a )arboniferului, nct delimitarea lor nu este clara. $ogger D gresii #i calcare spotice organogene, de culoare nc(isa. (+n acelea#i zone ca #i :iasicul). Malm facies e!clusiv carbonatic. +n )retacicul inferior continu faciesul carbonatic recifal. )retacicul superior, facies grosier cu depozite cu caracter de Iildfli#. Zo a Co0*0$ea )ea mai e!terna zona de sedimentare a auto(tonului danubian. 7e dezvolt n partea estic a 'latoului $e(edini, fiind acoperita tectonic fie de 'nz de 7everin, fie de 'nz Getica (peticul $e(edini). Este separata de )erna D Hiu de pragul de #isturi epimetamorfice .alta D .aia de %rama. 7pre nord zona se ntinde pn n Aurul localitii .aia de %rama, iar spre nord se ngusteaz foarte mult pn la &unre. Este formata din depozitele Hurasicului (ncepnd cu :iasicul) #i )retacicul. %lctuita din calcare Aurasice mpinse peste depozitele )retacicului superior. Do'e i*l ge$i! &omeniul getic a evoluat n mod diferit fa de domeniul danubian, fiind n timpuri prealpine la B si BE de aceasta. +n timpuri prealpine &omeniul getic a trecut prin mai multe faze de geosinclinal urmate de tot attea cicluri orogenice. %stfel, se cunosc trei cicluri orogenice, precadomian, cadomian #i (ercinic. +n 'aleozoicul superior dup ciclul (ercinic, zona nu a mai fost afectat de metamorfismul regional, astfel nct formaiunile )arboniferului superior #i 'ermianului formeaz nveli#ul sedimentar prealpin. :a acesta se adaug cuvertura sedimentar mezozoic structurat n orogeneza alpin. &omeniul getic ocupa arii ntinse formnd relieful $unilor 4gra#, :otrului, )ibin D 7ebe#, 'oiana Rusci, 7emenic, &ognecei, :ocva. &e asemenea mai apare sub forma unor petice de acoperire a auto(tonului danubian, petice ce formeaza relieful $unilor Godeanu, peticul .a(na, $e(edini, Elsiei #i altele. 4enomenul de #ariaA al domeniului getic peste auto(tonul danubian este definitivat in faza laramic de la sfr#itul )retacicului si nceputul 'aleogenului. &esc(iderea unor arii geosinclinale succesive, au determinat acumularea unor depozite pe grosimi de mii de metri (peste 0==== m)care au fost metamorfozate in condiiile metamorfismului regional de ciclurile structo D genetice ce au urmat fiecrei faze de geosinclinal. 10

+n structura &omeniului getic se separ 'nzele supragetice, care ocup spaii largi n $unii 4gra#, partea nordic #i nord estic ai $unilor )ibin #i 7ebe#, partea nordic a $unilor 'oiana Rusci, $unii :ocva, &ognecea #i 7emenic. :a vest de *lt structura geologic este dat de 'nza getic, care formeaz n ntregime structura $unilor )pnii, :otrului, )ibinului, 7ebe#ului, petecele de acoperire Godeanu, .a(na #i )o#u#tea, din platoul $e(edini. :a est de *lt, 'nza getic suport pnza de 4gra# (supragetic) #i reapare n e!tremitatea estic n $unii >ezer D 'pu#a. P4nzele supragetice Serii !ris$alo(ie e 'e"o'e$a'or(i!e )unoscute n literatura de specialitate ca seriile de )umpna, Colbav, $gura )ineni, de 4gra#. &up &. Giusca , succesiunea #isturilor cristaline pe traseul transfgr#anului este urmtoarea, Com&le2ul gnaiselor cu felds&at &otasic constituite din migmatite oculare, migmatite leticulare, gnaise bariolate, paragnaise amfibolice. 7e urmre#te pe o zona larg de la localitatea )odlea spre E, pn la Ealea *lteului. Com&le2ul &ragnaiselor si micaisturilor paragnaise cu granai, mica#isturi, amfibolite cu disten sub forma de intercalaii. Com&le2ul isturilor verzi, #isturi cristaline retromorfozate, #isturi amfibolice cu actinot, albit, clorit, epidot, #isturi micacee microblastice cu clorit, mica#isturi filitoase, calcare si dolomite cristaline. Com&le2ul micaisturilor filitoase intermediare ntre mica#isturi #i filite, cu minerale principale cuar #i mice, #isturi cuartito sericitice cu biotit, mica#isturi diafloritice cu granat cloritizat, #isturi sericito cloritoase #i #isturi sericito grafitoase. "ltimele dou comple!e reprezint rezultatul unor procese retromorfe, ca urmare, aducerii litogrupului de suprafa n orogeneza (ercinic #i, mai ales, alpin. )ristalinul de 4gra# reapare n nordul $unilor )ibinului #i 7ebe#ului, formeaz soclul epimetamorfitelor din $unii 'oiana Rusci #i se e!tinde pn n $unii 7emenic. +n fiecare dintre acestea se recunosc pri comple!e petrografice, prin coninutul mineralogic #i procesele de geneza asemntor. Bumai n zona $unilor 7emenic au putut fi separate #ase faciesuri de metamorfism, care nsumeaz o grosime considerabil, de pn la 6< Fm. %supra vrstei mezometamorfitelor de 4gra# nu e!ist date concrete, acesta fiind paralelizat cu seria de Rebra .arnar, din cristalinul )arpailor *rientali, #i .aia de %rie# din $unii %puseni de Bord. 'rin urmare se apreciaz c acestea au fost metamorfozate n 'roterozoicul superior, ntr o orogenez precadomian. %cestui ciclu ii aparin cele mai vec(i formaiuni acumulate de geosinclinalul desc(is in domeniul getic,si metamorfozate regional in urma orogenezei precadomiene. $etamorfismul s a produs in condiii de presiune si temperatura ridicat corespunztoare mezozonei, aceasta avnd drept rezultat #isturi cristaline mezometamorfice reprezentate n principal prin gnaise cu feldspat, paragnaise, mica#isturi, amfibolite si calcare cristaline. Serii cristalofiene epimetomrfice Epimetamorfitele din pnzele supragetice ocup partea nordic a $unilor 'oiana Rusci, dezvoltate peste cristalinul de 4gra#, ocup spaii largi n $unii :ocva #i formeaz partea estic a $unilor &ognecei. 16

+n $unii :ocva au fost descrise ca seriile de 5ocva i de 5ecovia fiind formaiuni sedimentare metamorfozate n faciesul #isturilor verzi. Seria de 5ocva, formeaz partea estic a $unilor cu acela#i nume n succesiunea creia se disting un comple! gnaisic inferior, alctuit din mica#isturi muscovito clorito albitice, #isturi cuaritice cu actinot, #i un comple! superior al #isturilor cu porfiroblaste de albit cu intercalaii amfibolice #i cuarite. Seria de 5ecovia ocup partea vestic a $unilor :ocva, fiind rezultatul unui metamorfism de epizon a unui material sedimentar #i magmatic bazic #i acid. 7uccesiunea debuteaz cu un comple! al #isturilor tufogene magmatogene bazice, format din #isturi sericito cloritoase cu porfiroblaste de albit #i metaroci eruptive acide #i bazice. "rmeaz comple!ul #isturilor terigene alctuit din #isturi clorito cuaroase, sericito D cloritoase, cuarite grafitoase #i #isturi cu actinot. 7ecvena se nc(eie cu un comple! de #isturi cu stilpnomelan, care provin din epimetamorfismul unor formaiuni sedimentare pelitico D psmaitice #i roci magmatocene acide #i bazice. )ele dou serii se prelungesc spre nord pn n $unii &ognecea unde intr in contact cu magmatoidul acid laramic, din nordul regiunii, unde prezint procese metamorfice de contact. +n $uni 'oiana Rusci epimetamorfitele au fost descrise sub denumirea de seriile de +ade, de 4"elar de '1tr0na de 4ov18dia. %cestea nsumeaz grosimi de peste 0=.=== m, din care L=== m revin numai seriei de 'ade#. 'etrografic epimetamorfitele din $unii 'oiana Rusci sunt reprezentate din diferite tipuri de #isturi,#isturi sericito cloritoase, #isturi grafitoase, #isturi tufogene bazice, metatufuri acide. 7pecific acestor comple!e este prezena calcarelor #i dolomitelor metamorfozate pn la stadiul marmorean. /isturile epimetamorfice din domeniul supragetic au fost datate pe baza coninutului faunistic ca avnd vrsta *rdovician D )arbonifer inferior, ceea ce le confer apartenena la orogeneza (ericinic. Mag'a$i$e pre!ado'ie e *dat cu procesele metamorfismului regional generate de diferite faze de orogeneza s a manifestat #i un magmatism plutonic sincinematic, care au pus n loc numeroase corpuri gravitaionale. P: "a ge$i!% Serii !ris$alo(ie e 'e"o'e$a'or(i!e 4ormeaz relieful $unilor 7ebe# D :otru D )ibin #i $unilor 7emenic #i au fost descrise ca 7eria de 7ebe# D :otru. $unii 7ebe# D :otru D )ibin au o structura anticlinorie asimetrica cu ma!imum de ridicare n zona :otru orientata EE, cu tendin de afundare spre E. *rizontalizarea seriei 7ebe# D :otru a fost fcut n $unii :otrului, de C. 7avu care a separat ; comple!e, )omple!ul gnaiselor cu cordierit #i sillimanit D gnaise cu cordierit #i sillimanit, paragnaise cu biotit #i muscovit, gnaise cuarto feldspatice, mai rar amfibolite, cuarite, migmatite apar la partea inferioara, la contactul cu auto(tonul danubian. )omple!ul amfibolitelor #i al gnaiselor asociate, determinata de amfibolite, gnaise cuarto feldspatice #i paragnaise cu biotit. 7e urmre#te n lungul Eii :otrului.

18

)omple!ul gnaiselor cuarto feldspatice, situat deasupra precedentului, cu paragnaise cu muscovit #i biotit #i subordonat mica#isturi, amfiboli #i #isturi manganifere. )omple!ul mica#isturilor cu granai, disten #i stavrolit. %lternanta de mica#isturi cu amfibolite, paragnaise, gnaise cuarto feldspatice #i #isturi cu silicai de mangan. "ltimele comple!e au o larga dezvoltare n $unii )ibin #i 7ebe#. +n $unii 'oiana Rusci mezometamorfitele apar numai n partea sudic, prelungindu se n $untele $ic. @ona 'oiana Rusci este mai bine cunoscuta datorit prezentei zcmintelor de fier. Raporturile ntre seria mezometamorfic #i epimetamorfic sunt de nclecare (prima peste a doua) n lungul unei falii E D E, ce se urmre#te pe aliniamentul localitilor )inci# D Eadu &obrii D Rusc(ia ?ancova. +nclecarea este de la nord la sud, astfel nct la nord se separa compartimentul mezometamorfic, iar la sud compartimentul epimetamorfic. :a rndul ei zona mezometamorfic este fragmentata n compartimente de falii principale. *rizontalizarea fcut de *. $aier #i >. 7olomon cuprinde patru comple!e petrografice, )omple!ul paragnaiselor cu biotit din baza seriei mezometamorfice, constituit din paragnaise cu biotit, sillimanit, disten, mica#isturi cu almandin, calcare cristaline, amfibolite (grosime 0<== D 0M== m)- magmatite, gnaise granitice, gnaise grano dioritice, migmatite. :a partea superioar a comple!ului se deosebesc orto#isturi cu biotit #i almandin, distenit, staurolit, cuarite albe cu muscovit, #isturi muscovitice biotitice cu almandin, calcare cristaline #i roci magmatice bazice #i ultrabazice. )omple!ul inferior apare n partea vestic a compartimentului nordic ntre ?rnava #i CoAdu. )omple!ul mica#isturilor cu almandin D mica#isturi cu almandin, cuarite cu muscovit, biotit, granit, calcare cristaline, rar intercalaii de roci amfibolice. Rezultate n urma metamorfozrii unei serii vulcano sedimentare din Hurasic, amfiboli, subfaciesul staurolit D almandin cu trecere la subfaciesul cuart albit muscovit almandin a faciesului #isturilor verzi. )omple!ul #isturilor muscovito cloritice, cu grosime de 0<== m #i cuprinde #isturi muscovito cuaritice cu granai, rare roci carbonatice transformate n roci actinolitice. 4recvent din metamorfozarea unor sedimente detritice, n faciesul #isturilor verzi cu trecere de la subfaciesul cuart albit epidot biotit la subfaciesul carbit albit muscovit clorit. )omple!ul filitelor sericito cloritoase, este ultimul din succesiunea mezometamorfic a $unilor 'oiana Rusca. $unii 7emenic au forma unui anticlinoriu general format dintr o succesiune de cute anticlinale #i sinclinale cu orientare E E dup care determin o curbur cu orientare 7 7E. 7tructura n virgatie a acestor cute determina poziia nodala a cristalinului 7emenicului prin care se face legtura ntre structogenul carpatic #i structogenul balcanic. +n mare parte #isturile mezometamorfice din $unii 7emenic reprezint prelungirea spre 7 #i E a seriei 7ebe# D :otru. &eoarece eroziunea a atins o zona profunda a #isturilor cristaline, C. 7avu a separat sase comple!e petrografice, ce corespund la sase zone de metamorfism, de la faciesul cu sillimanit la cel cu biotit. %stfel #isturile cristaline mezometamorfice din $unii 7emenic sunt cuprinse n seria de 7ebe# :otru (< comple!e petrografice) #i n seria de $ini#. 1;

Seria de Se1e0 ; Lo$r* )omple!ul paragnaiselor cu sillimanit #i intercalaii de roci carbonatice. %re grosimi de 6=== m #i provin din metamorfozarea unor roci grezoase #i argiloase n alternanta cu roci carbonatice #i intercalaii de roci magmatice bazice. 7e delimiteaz n partea estic a $unilor 7emenic n Aurul localitii %rmeni#. )omple!ul paragnaiselor #i al gnaiselor cuarto feldspatice, cu o grosime impresionanta de 0==== m, cuprinde diverse variaii de paragnaise cu intercalaii de mica#isturi cu disten #i gnaise de diverse facturi. $aterialul initial a fost constituit din roci grezoase cu intercalaii subordonate de pelite, la care se adaug roci arcoziene #i produsele cu un slab magmatism iniialitic, poate #i acid. %pare pe aliniamentul localitilor 'etrosnia D ?eregova D 7latina D ?imi#. )omple!ul cuaritelor, (grosime 06==), format din cuarite micacee cu almandin mai rar cuarit migmatice cu intercalaii de paragnaise cu muscovit #i biotit. +nconAoar sub forma unei f#ii nguste comple!ul anterior. )omple!ul mica#isturilor, cu grosime de asemenea foarte mare, cca L=== m, format predominant din mica#isturi. )onstituie n cea mai mare parte masivul 7emenic. $ica#isturilor (cu disten, almandin, muscovit #i biotit) li se adaug intercalaii de paragnaise cu muscovit #i biotit, gnaise cuarto feldspatice, amfibolit #i cuarite. 'rovin din roci predominant pelitice la care s au adugat subordonat gresii arcoziene, cuaritice, tufuri bazice #i tufuri. )omple!ul ortoamfibolitelor #i al formaiunilor manganifere D delimitat n partea de B a $unilor 7emenic, n zona localitilor &eline#ti #i ?rnava. %re grosimi de 0<== m #i este constituit din amfibolite rubanate crora li se serpentinite, #isturi cuaritice cu biotite, gnaise plagioclazice cu biotit, la care se adaug intercalaii de #isturi cu silicai #i carbonai de mangan. 7 a format n urma metamorfozrii unor roci magmatice bazice, n condiiile zonei disten D stavrolit la care s au adugat acumulri de o!izi #i carbonai de fier #i mangan. Seria de Mi i0 &ispuse n continuitate de sedimentare peste 7eria de 7ebe# D :otru, cu o grosime de cca 0<== m. )onstituite predominant din mica#isturi cuaritice cu biotit sau diorit #i muscovit, ce alterneaz cu #isturi amfibolice rubanate #i cuarite grafitoase. 7e ntlnesc ntre Eile $e(edini #i Bera, iar spre 7E ntre Ealea $ini#ului pn la &unre la E de masivul granitic 7ic(evia )omponenta peticelor de acoperire. 'eticul Godeanu compus din seria 7ebe# D :otru cu un comple! inferior de paragnaise cu sillimanit, calcare #i dolomite cristaline, amfibolite #i un comple! superior n care apar mica#isturi cu granai #i amfibolite #i roci migmatice. 'eticul .a(na porne#te de la &unre spre BE pn la Ealea $otrului. 7imilar peticului petrografic al succesiunii din Godeanu, paragnaise n baza, mica#isturi la partea superioar. 'eticul de la 'orile de 4ier D $e(edini cu e!tindere limitata. 7eria de 7ebe# D :otru mai apare n zona )azanelor, n lungul Eii )ernei #i pe versantul sudic al $unilor Elcan, n apropierea localitii Elari. SUCCESIUNEA @ISTURILOR EPIMETAMOR4ICE CADOMIENE +n $unii :otru D 7ebe# D )ibin #isturile epimetamorfice au urmtoarea succesiune, 1<

)omple!ul de 7ibi#el, #isturi amfibolice #i #isturi cuaroase #i clorito muscovitice cu muscovit, calcare cristaline #i #isturi grafitoase. )omple!ul de )isndioara urmeaz peste precedentul, reprezentat prin roci tufogene, clorit epidotice, #isturi clorito albitice, corpuri lentiliforme de porfiroide #i metagranodiorite. )omple!ul de R#inari D cuarite #i #isturi cuaritice, provenite din metamorfozarea unor roci psamito psefitice #i #isturi ardeziene. /isturile cristaline din $unii )ibin #i 7ebe# provin dintr o suita sedimentar #i magmatogen metamorfozate cu faciesul #isturilor verzi, subfaciesul clorit. 'ot fi comparate cu #isturi epimetamorfice din seria de :eaota. +n $unii 7emenic, #isturile epimetamorfice sunt dispuse discordant peste 7eria de 7ebe# D :otru. +n profilul Eii &unrii, au urmtoarea succesiune, comple!ul migmatic bazal, constituie nveli#ul migmatic al granitoidului 7ic(evia. comple!ul detritogen vulcanogen bazic, #isturi micacee, #isturi cuarito feldspatice, porfiroblaste de albit #i #isturi amfibolice. comple!ul detritogen vulcanogen acid, #isturi cuaritice #i #isturi sericito cloritoase feldspatice cu porfiroblaste de albit. +n $unii :ocva, constituie seria epimetamorfic cu acela#i nume cuprinznd roci eterogene metamorfozate n faciesul #isturilor verzi. )uprinde doua comple!e, comple!ul gnaiselor inferior, gnaise albitice cu intercalaii de #isturi muscovito clorito albitice, #isturi cuaritice #i actinolitice. comple!ul #isturilor cu porfiroblaste de albit, la care se adaug intercalaii de rai amfibolice #i cuaritice. Seria de Le0!o)i+a# dezvoltat n partea vestic a $unilor :ocva discordanta peste seria de :ocva. )ompusa din #isturi verzi provenite din roci sedimentare #i magmatice acide #i bazice. )uprinde trei comple!e, comple!ul #isturilor tufogene magmatogene bazice, #isturi sericito cloritoase cu porfiroblaste de albit, roci aplitice #i roci metabazice #i metaacide comple!ul #isturilor terigene, #isturi sericito cuaritice, sericito cloritoase, #isturi #i cuarite grafitoase. comple!ul #isturilor cu stilpnomelan provenite din metamorfismul unor roci bazice #i acide efuzive #i a unor roci sedimentare psefito psamitice. +n $unii &ognecea, #isturile epimetamorfice au o larga rspndire din zona ora#ului *ravia pn la marginea &epresiunii )aransebe#. )uprinde o serie inferioara alctuita din gnaise, micacee #i una superioar formata din #isturi verzi #i filite grafitoase. Ci!l*l oroge i! ?er!i i! 'eneplenizrii orogenului cadomian urmeaz o noua faza de geosinclinal ce se instaleaz n unele zone ale domeniului getic. %stfel, n zona 'oiana Rusci s au acumulat depozite cu grosimi de peste 0==== m, fiind depozite de natura sedimentara, de natura terigena #i ceea ce este specific, de natura carbonatic, n care sunt intercalate roci tufogene ca urmare a unui magmatism bazic initial %ceste formaiuni au fost metamorfozate regional n condiii de epizon precum #i temperatur sczut, #i au rezultat formaiunile cristaline epimetamorfice (ercinice. 1K

$etamorfismul s a dezvoltat n faciesul cuar albit biotit, care au generat o mare varietate de tipuri de roci din seria #isturilor verzi. 'rocesele de metamorfism #i de magmatism sunt legate de orogeneza (ercinica ce debuteaz n 'aleozoicul inferior #i se nc(eie n 'aleozoicul superior. +n $asivul 'oiana Rusci este ntlnit o succesiune petrografica cuprinsa n serii #i comple!e litostratigrafice care e!prima diferite etape de dezvoltare a geosinclinalului. 7pecific rmn intercalaiile de roci carbonatice de tipul dolomitelor, dolomitelor calcaroase #i calcare metamorfozate (marmura de Rusc(ia, de :uncani). Ersta #isturilor epimetamorfice a fost stabilit pe baza coninutului microfloristic, aceasta fiind cuprinsa n intervalul &evonian D )arbonifer inferior. Mag'a$i$e ?er!i i!e Bu se cunosc produsele unui magmatism sinorogenic (ercinic. 'e baza datrii radioactive, ciclului (ercinic ii este atribuit corpul granitoidic de la 7ic(evia din partea sudic a $unilor 7emenic. S*!!esi* ea 0is$*rilor epi'e$a'or(i!e ?er!i i!e Seria de 9%$r: a, cuprinde comple!ul #isturilor grafitoase cu intercalaii de roci verzi (tufogene). Seria de Go)%Fdia# cu doua comple!e , comple!ul #isturilor cuaritice sericito cloritoase. comple!ul #isturilor grafitoase. %ceste serii constituie partea inferioara a #isturilor epimetamorfice ce nsumeaz o grosime de 6<== m #i ocupa partea sudic a zonei epimetamorfice (ercinice de la ?eliuc spre B. Seria de G?elar# reprezentata prin comple!ul #isturilor tufogene bazice. $ai cuprinde #isturi grafitoase, #isturi sericito cloritoase, iar la partea superioar calcare #i dolomite (calcarele de Rusc(ia). :egate de calcare sunt zcmintele de fier de la ?eliuc, G(elari, Eadu &obrii. Seria de Pade0# atinge grosimi de L=== m #i cuprinde trei comple!e , comple!ul #isturilor sericito cloritoase #i al dolomitelor (8=== m grosime). )uprinde dolomitele de Cunedoara #i :uncani. %lctuie#te n cea mai mare parte $unii 'oiana Rusca, formnd relieful zonei de la Cunedoara spre E, #i partea B a masivului. comple!ul #isturilor sericito cloritoase supradolomitice (0=== D 6<== m grosime). comple!ul #isturilor cloritoase #i metatufurilor cu grosime de 6=== m, provenit din roci terigene #i tufuri acide. $ai cuprinde cuarite negre #i calcare. INVELISUL MASIVELOR CRISTALINE +n comparaie cu domeniul danubian, domeniul getic este afectat de orogeneza (ercinica pn n faza sudeta de la limita )arbonifer inferior D )arbonifer superior, dup care trece n stadiul de peneplena supusa eroziunii. +n )arboniferul superior #i 'ermian inferior anumite sectoare au funcionat ca arii de sedimentare n care s a acumulat formaiunea cu crbuni ce alctuie#te nveli#ul prealpin al nveli#ului getic. +n $ezozoic, structura orogenica (ercinica reintra n faza de geosinclinal, ca urmare a debutului orogenezei alpine. 1L

+n cadrul geosinclinalului desc(is funcionau zone de mare puin adnc #i zone de mare adnc cu regim batial, adevrate fose n care s au acumulat depozite cu caracter batial #i unde procesul de sedimentare a fost coninuu pe parcursul mai multor perioade. +n general, formaiunile sedimentare din zonele mai ridicate au fost ndeprtate de eroziune, pstrndu se numai formaiunile de fosa. %stfel se delimiteaz o astfel de zona de fosa , - zona Re#ia D $oldova Boua, ce reprezint domeniul clasic al sedimentarului getic - pe arii mai restrnse , - zona &ognecea - zona /opot - zona Enturaria - zona Rusca $ontana. 4ormaiuni sedimentare mai apar pe marginile depresiunilor intramontane, ce au funcionat ca arii de acumulare n Beogen (depresiuni posttectonice). Zo a Re0i+a ; Moldo)a No*% 7ituat n partea de E a .anatului, formnd munii calcaro#i din aceasta zona cu altitudini sub 00<= m. &epozitele sedimentare prealpine aparin )arboniferului dispus discordant #i transgresiv peste fundamentul cristalin, debutnd prin depozite grosiere, conglomerate #i gresii micacee cu intercalaii de #isturi crbunoase, argile #istoase #i strate de crbuni. Per'ia *l# urmeaz n continuitate de sedimentare cu un orizont inferior de #isturi negre ardeziene #i un orizont superior de depozite detritice , conglomerate, gresii ro#ii #i vinete. Grosimea )arboniferului este de 0=== m, iar a 'ermianului de asemenea de 0=== m. +n 'ermianul superior are loc e!ondarea zonei, sedimentarea relundu se n ?riasic ca urmare a formarii geosinclinalului alpin. +nveli#ul sedimentar alpin aparine ?riasicului, Hurasicului #i )retacicului inferior, cu cteva discontinuiti de sedimentare. Triasi!*l debuteaz cu depozite psefitice de tipul conglomeratelor cuaritice dispuse transgresiv #i discordant peste fundamentul prealpin, dup care se trece la monocalcare (?riasic inferior). +n ?riasicul mediu se continu faciesul carbonatic de tipul calcarelor negre diaclazate #i n continuare calcare albe. %ceste zone afloreaza pe marginea Ea zonei Re#ia D $oldova Boua, avnd grosimi de 0== m n succesiune completa. 4osei de e!ondare #i de eroziune din ?riasicul superior urmeaz transgresiunea marii Aurasice. A*rasi!*l5 %stfel, :iasicul se dispune transgresiv #i discordant peste depozitele triasice, la nceput intr un facies psemito psafitic de tip Gresten , conglomerate poligene cu intercalaii de crbuni (orizont productiv 6<= m grosime, e!ploatat la %nina), dup care urmeaz #isturi argiloase bituminoase cu intercalaii lenticulare de siderite (6== m grosime). +n trecut din #isturi se distila petrol iar sideritele au fost e!ploatate ca minereu de fier. +n Hurasicul mediu (&ogger), pe fondul unei subsidene accentuate se creeaz condiiile unui facies carbonatic, depunndu se o stiva groasa de cca 0<= m de marnocalcare dup care n Hurasicul superior se formeaz strat de 6<= m grosime de calcare stratificate cu benzi silicifiate de culoare nc(isa. Hurasicul se nc(eie cu o 1M

stiva de calcare fine, stratificate, cu grosime de 0<= D 6== m. +n )retacic apare o tendina de a ansamblului regional marcat prin apariia unor intercalaii marnoase n calcare #i ulterior prin instalarea mediului recifal cu, cu formare de calcare fine sublitografice #i marne #istoase. 7edimentarea continu cu marne, marno calcare #i calcare cu concreiuni silicioase, dup care se formeaz calcare masive orogene, ce afloreaza pe suprafee ntinse n partea a!iala a zonei. "rmeaz o scurta perioada de e!ondare, dup care la sfr#itul )retacicului inferior (%lbian), are loc o transgresiune cu depunere de depozite detritice , conglomerate, gresii glauconitice, gresii micacee #i argile nisipoase. TECTONICA 7tructura tectonica a zonei Re#ia D $oldova Boua este un rezultat al mi#crilor orogenice din faza austric, care s a suprapus unei tectonici mai vec(i. +n ansamblu reprezint un larg sinclinoriu reprezentat B D 7, cu cute sinclinale #i anticlinale paralele cu alungirea generala a structurii. 7e remarca o u#oara deversare a depozitelor spre E. 'e lng structura plicativ este prezenta o tectonica ruptural cu falii ce afecteaz flancurile cutelor longitudinal, uneori formnd cute solzi. &e asemenea cutele sunt afectate de falii oblice #i transversale, cu caracter de decro#are dnd un ansamblu tectonic cu cute dispuse n culise. +n celelalte zone de sedimentare (&ognecea, Enturaria) se gsesc numai secvene din succesiunea e!isatent n zona Re#ia D $oldova Boua. - zona &ognecea D )retacic inferior terminal D )retacic superior - zona Enturaria D ?riasic D Hurasic mediu #i superior, )retacic inferior terminal D )retacic superior. PNZA DE SEVERIN Este situata n 'latoul $e(edini, fiind o unitate structural aparte n cadrul orogenului )arpailor $eridionali, datorit similitudinilor litofaciesului cu cele din fli#ul intern al )arpailor *rientali. &epozitele constitutive aparin )retacicului inferior #i au fost asemntor ca cele din fli#ul intern al )arpailor *rientali, ca 7trate de 7inaia, )omarnic, %zuga. &epozitele 'nzei de 7everin s au acumulat ntr o fosa situata la limita estic a orogenului meridional, desc(isa n urma mi#crilor preaustrice, care au dus la ridicarea cordilierei centrale ce desprea domeniul danubian de domeniul getic. +n urma diastrofismului austric domeniul getic acoper tectonic fosa de 7everin, iar ulterior n urma fazei laramice ()retacic superior D 'aleocen), are loc o noua deplasare a domeniului getic, care a antrenat #i depozitele fosei. %stfel, acestea au fost mpinse spre E peste depozite mai tinere ale fosei. %stfel se poate vorbi de o pnz #i de un parauto(ton de 7everin, formnd a treia unitate structural a )arpailor $eridionali. ZONA DE MOLAS3 <DEPRESIUNEA GETICA= 4ormaiunea de molas, ocupa suprafee ntinse n )arpai la interior #i e!terior, este localizata n zonele depresionare. &epozitele de molasa sunt predominant grosiere (nisip, pietri#, gresii), dar #i formaiuni fine (marne, argile, calcare) - att formaiunile fine ct #i cele grosiere sunt depuse n succesiuni alternative, ritmice. 11

Geneza este legata de aportul de materiale transportate de apele de #iroire de pe continent n mediul marin sau lacustru, depuse treptat n zona litorala #i subacrotic. Depresi* ea Ge$i!a 7e situeaz la sud de orogenul )arpailor $eridionali, de la &unre pn la Ealea &mboviei. Este delimitata la sud de falia pericarpatic ce constituie un contact tectonic cu 'latforma Eala(a. Reprezint continuarea spre sud #i vest a zonei de molasa a )arpailor *rientali, #i are o funcionare diferita de aceasta datorit ridicrii tectonice dintre Ealea &mboviei #i Ealea %rge#ului e!istenta dup faza de orogeneza laramic. 4aza de orogeneza laramic de la sfr#itul )retacicului #i nceputul 'aleogenului a determinat ridicarea structurii orogenului meridional, n timp ce zona de sud era marcat de subsident activa devenind o zona de sedimentare activa. +n raport cu zona de molasa a )arpailor *rientali care s a desc(is n urma mi#crilor stirice (din $iocenul inferior), avanfosa meridionala se desc(ide mai de timpuriu (n 'aleogenul inferior) n urma mi#crilor laramice. &in punct de vedere morfologic se suprapune 'odi#ului Getic #i 7ubcarpailor 7udici. +n prezent structura avanfosei n care este structurata zona de molasa este mascata de depozitele 'liocenului #i )uaternarului. STRATIGRA4IA 4osa desc(isa la sud de orogenul )arpailor *rientali a fost umpluta cu sedimente din 'aleogen #i )uaternar. &epresiunea Getica astfel creata, are un fundament cristalin mi!t astfel , - pe zona de B are un fundament carpatic - pe zona de 7, este fundamentul cristalin al 'latformei Eala(e. Grosimea depozitelor ce constituie umplutura avanfosei meridionale nsumeaz cteva mii de metri. Paleoge *l5 +n 'aleogenul mediu (Eocen) are loc transgresiunea marina avnd astfel loc depuneri detritice cu doua orizonturi conglomeratice , inferior #i superior, separate de un orizont marnos. Elementele componentelor ale conglomeratelor au originea n cristalinul )arpailor $eridionali #i n formaiunile nveli#ului $ezozoic. a. n sens longitudinal se remarca variaii de facies , - spre vest orizontul marnos lipse#te - spre est, orizontul superior al conglomeratelor este nlocuit prin depozite predominant marnoase. :a partea estic, n zona localitii %lbe#ti, dup depunerea conglomeratelor se instaleaz un facies recifogen cu formare de calcare nisipoase urmate de calcare compacte. b. n sens transversal spre e!teriorul depresiunii (ctre vorland) unde funciona un mediu pelagic, depozitele eocene sunt de natura argiloasa cu grosimi de peste 6=== metri. Oligo!e *l5 &epozitele oligocene sunt de sedimentare, cu o mare varietate de facies . Ele marc(eaz debutul unui mediu eu!inic asemntor cu cel din zona orientala a )arpailor. Rezulta un caracter bituminos al depozitelor oligocene. &up orizontul unor marne brune, bituminoase, urmeaz o succesiune calcare negricioase, #isturi disodilice, marne nisipoase, gresii cu nceput de silicifiere. +n aceasta succesiune, local, n regiunea Eii *ltului apar lentile de conglomerate, 0==

rezultat al eroziunii intense a zonei muntoase formate la nord. +n zona estic *ligocenul apare sub forma unor f#ii nguste urmnd limita depozitelor eocene. Mio!e *l5 /i &epresiunea Getica resimte intens fazele de orogeneza neogene. )a urmare a mi#crilor laramice #i stirice, ulterior, bazinul de sedimentare getic sufer o u#oara ridicare, avnd loc astfel instalarea unui regim lagunar care urmeaz o scurta perioada de e!ondare. "lterior fazele de orogeneza care au determinat n zona catenei muntoase ridicarea ntregului ansamblu, ridicarea compensata de o migrare ctre e!terior a zonei de avanfosa, marcat de o subsident activa ce a permis acumularea unor depozite cu grosimi de mii de metri. &up definitivarea structogenului carpatic #i colmatarea &epresiunii Getice are loc trecerea la un mediu de sedimentare salmastru, iar ulterior, n )uaternar, trecerea la condiii de sedimentare continentale de mediu de apa dulce. %cvitanianul. &up mediul eu!inic instalat n 'aleogen pe fondul unei regresiuni marine, mediul de sedimentare devine de tip lagunar depunnd o cantitate de sedimente peste depozitele oligocene, gresii #i marne, gipsuri, nisipuri. %pare ca o f#ie (avnd o grosime de apro!imativ 0== metri) continu n zona anticlinalului Govora D 7ltioarele. 'urdigalianul. &up o scurta faza de e!ondare, depozitele burdigaliene se dispun transgresiv #i discordant, fiind constituite din conglomerate poligene, care n partea superioar trec la gresii #i nisipuri. )onglomeratele au un ciment slab cu o coloraie ro#ietic. %par la v &E *tasu, pn la rul &oamnei cu prelungire n depresiunea :ovi#tei. 7pre sud depozitele burdigaliene se afunda sub depozitele mai noi. .elveianul. )u unele discontinuiti este cunoscut la suprafa n toata &epresiunea Getica. "rmeaz n continuitate de sedimentare pe Celvetian #i uneori avanseaz transgresiv peste #isturile cristaline de la nord. +n bazinul marii tortoniene din &epresiunea Getica au e!istat condiii de sedimentare de margine #i condiii de sedimentare de larg (pelagic). +n zona de larg, succesiunea ?ortonianului este similara cu cea din sectorul moldo vala(, adic , - orizont de marne #i tufuri - formaiunea salifera superioar - #isturile cu radiolari de tipul disodilelor - orizontul marnelor. +n zonele de margine depozitele sunt rezultatul unei sedimentari toreniale n condiii de transgresiune marina. %cest proces este ntlnit de la Ealea *ltului pn n E, cu urmtoarea structura litologica , conglomerate #i gresii peste ele se dezvolt marne. +n unele sectoare au caracter recifal. )ea mai larga dezvoltare o au depozitele tortoniene n e!tremitatea vestic a &epresiunii Getice. 7uccesiunea , conglomerate, marnoargile, depozite predominant grezoase. Sarmaianul. "rmeaz n continuitate de sedimentare insa n zonele de margine transgresiv peste #isturile cristaline. 7e caracterizeaz prin e!istenta a doua faciesuri , unul de larg #i altul de margine. )el de larg se ntlne#te n zona Eii *ltului, prezint o succesiune de , marne, marnoargile, nisipuri, greii calcaroase. 0=0

)el de margine apare pe zona de margine a depresiunii de la Ealea *ltului pn n partea vestic. 7e remarca caracterul torenial al depozitelor grosiere. @ona &epresiunii Getice n 7armaian a funcionat independent (din punct de vedre al condiiilor de sedimentare), n raport cu zona pericarpatica (orientala), de care era desprit prin (orstul e!istent ntre Ealea &mboviei #i Ealea %rge#ului. :a sfr#itul $iocenului are loc o scurta perioada de e!ondare dup care se instaleaz marea pliocena. 7edimentarea este relativ uniforma. TECTONICA 4ormarea &epresiunii Getice #i are originea n fenomenele de subsiden compensatorii mi#crilor de sedimentare a zonei cristaline a )arpailor $eridionali n urma orogenezei laramice. +n mi#crile de subsiden este antrenata #i 'latforma Eala(a, rezulta astfel ca fundamentul &epresiunii Getice este mi!t , - carpatic n nord - baiFalian (de platforma) n sud, cu o tectonica ruptural. :a sfr#itul 'aleogenului (datorit orogenezei savice) are loc o regresiune generala. ?ransgresiunea generala din .urdigalian face ca &epresiunea Getica sa funcioneze ca arie de sedimentare, pn n ?ortonianul superior cnd are loc o scurta perioada de e!ondare, datorit orogenezei stirice. "rmeaz marea transgresiune din 7armaian cnd este acoperita #i o parte din zona de platforma. &efinitivarea &epresiunii Getice ca unitate structural maAora, are loc ca urmare a mi#crilor moldavice cnd se produce nclecarea depozitelor depresiunii peste depozitele noi ale 'latformei Eala(e. %cest contact tectonic determin prelungirea liniei pericarpatice din sectorul moldo vala(. %ici #i fac apariia cutele diapire. RESURSE MINERALE 'rin structura sa, orogenul )arpailor $eridionali prezint condiii pentru formarea #i acumularea substanelor minerale utile. Mi ere*ri - de (ier# legate de #isturile cristaline, dar #i de unele procese magmatice , 'oiana Rusci, &ognecea D *cna de 4ier. - S*l(*ri !o'ple-e# legate de #isturile cristaline epimetamorfice , 'oiana Rusci, $untele $ic. :egate de magmatism la contactul cu calcarele , &ognecea, *ravia, $oldova Boua. - De 'a ga # n $unii 7emenic. - De a*r# concentraii mici n $unii :otrului, $unii 4gra#, $unii 7emenic. - De i!?el# pe versantul B al $unilor 4gra#. - De !ro'5 Co'1*s$i1ili 'i erali , - !%r1* i , carboniferi , Re#ia, $oldova Boua. liasici , Re#ia, $oldova Boua. cretacici , Rusca $ontana. 0=6

'aleogeni , .azinul 'etro#ani 'lioceni , n ntreaga &epresiune Getica. >idro!ar1*ri , *fer condiii formarii #i acumulrii petrolului n ntreg arealul &epresiunii Getice Ro!i *$ile , - grafit D $unii )pnii - azbest D $unii :otrului, %lmAului - feldspat D 7emenic - marmura D Rusc(ia D $unii 'oiana Rusci - #isturi bituminoase D %nina Ape 'i erale , .ile Cerculane, *lne#ti, )limne#ti. MUNII APUSENI GENERALIT3I , Geosinclinalul alpin desc(is prin regenerarea structurilor (ercinice la vestul arealului carpatic, a funcionat relativ independent. 'rin evoluia sa a determinat apariia unei structuri muntoase Geosinclinalul alpin al $unilor %puseni este separat de )arpaii *rientali prin masivul median transilvan, iar la vest era limitat de masivul median panonic. Evoluia geosinclinalului alpin apusean s a produs ntre cele doua blocuri mediane cu rol de placi tectonice. Geosinclinalul alpin apusean #i prelunge#te faza de e!tensie pn n Hurasicul superior, cnd au loc depuneri de depozite de natura carbonatic (specifica B. $unilor %puseni). +n )retacic se declan#eaz forele de compresiune tectonica a geosinclinalului de ctre cele doua masive mediane, avnd loc formarea de depozite sinorogene n sudul $unilor %puseni. sub aciunea forelor de mpingere tectonica au rezultat importante deformri rupturale #i plicative n lungul crora a rezultat #i un magmatism n care a fost antrenat #i materialul de origine crustal. 4aza de compresiune atinge ma!imul (paro!ismul) n )retacicul mediu, cnd datorit fazei austrice a rezultat declan#area unor ample fenomene de #ariaA (n nordul $unilor %puseni) concomitent avnd loc depunerea unor sedimente sinorogenice. 4azele de paro!ism orogenic de la sfr#itul )retacicului sublaramic #i laramic au generat un magmatism subsecvent. $i#crile post laramice au generat fenomene rupturale ce au structurat depresiunile intramontane prezente. +n $iocenul inferior, n urma diastrofismului stiric se manifesta intens un magmatism subsecvent trziu. 'rin evoluia geosinclinalului alpin apusean, au rezultat doua structuri maAore , $unii %puseni de B #i $unii %puseni de 7. +n cazul $unilor %puseni de B se delimiteaz doua uniti structurale maAore , auto(tonul de .i(or #i pnz de )odru. +n $unii %puseni de 7, se separa , fundamentul cristalin regenerat #i nveli#ul alpin. MUNII APUSENI DE NORD 0=8

+n grupa nordic a %pusenilor sunt cuprinse urmtoarele masive , - Gilu D $untele $are - .i(or - 'durea )raiului - )odru $oma - Cig(i# D &rocea (n $unii @arandului) STRATIGRA4IA 7tructura masivelor cristaline este data de formaiuni vec(i de natura cristalina #i magmatogen D produse ale unor cicluri tectono D magmatice prealpine , - precadomian - cadomian - (ercinic. Ci!l*l $e!$o o6'ag'a$i! pre!ado'ia %cum se formeaz #isturile cristaline mezometamorfice rezultate n urma unui metamorfism regional. 4ormaiunile iniiale supuse procesului de metamorfism erau de natura , sedimentara #i magmatica. %ceste #isturi formeaz relieful $unilor Gilu D $untele $are, n care s au identificat mai multe serii. 0. Seria de So'e0# cu larga rspndire n auto(tonul de .i(or, este constituit din paragnaise cu biolit. 6. Seria de 9aia de Arie0# constituie a#a numitul,,'inten de .aia de %rie#GG, din bazinul vii cu acela#i nume. %ceasta este reprezentata de , calcare marmoreene, amfibolite, paragnaise cu biolit, #isturi cuarito muscovite. *rogeneza precadomian pe lng fenomenele de metamorfism a generat #i fenomene magmatice care au format corpuri intruzive n cadrul #isturilor cristaline mezometamorfice. $agmele, n general de natura acida, a generat roci din grupa granitului #i granodioritului, fenomen specific $untele $are D .aia de %rie#. Ci!l*l $e!$o o6'ag'a$i! !ado'ia 4undamentul precadomian este regenerat intr un nou geosinclinal n 'roterozoicul superior n care s au acumulat formaiuni ce au fost metamorfozate de ciclul orogenic cadomian. %u rezultat formaiuni metamorfozate regional n condiii de epizona. %#a s a constituit grupa cristalina epimetamorfic a crei dezvoltare completa se ntlne#te n $unii .i(or. +n geosinclinal s au acumulat depozite terigene care au fost metamorfozate n faciesul #isturilor verzi (Aumtatea sudic a $unilor %puseni de Bord). +n cadrul lor s au separat mai multe serii, n urmtoarea succesiune , - seria de .istra - seria de .i(aria - seria de $uncel. Seria de 9is$ra, #isturi cu sericit #i clorit, cu intercalaii la diferite nivele de amfibolite #i porfiroide. %parin zonei izvoarelor 7ome#ului )ald, Ealea Rc(itele #i Ealea &rganului Seria de 9i?aria# #isturi cloritoase cu porfiroblaste de albit, se adaug #i doua nivele de calcare #i dolomite cristaline, grosimea seriei este de 06== m, n $asivul .i(aria din $unii Gilu. 0=;

Seria M* !el# cu dezvoltare tipica n vrful $uncelu, la sud de $asivul .i(aria. Este constituita din #isturi cristaline epimetamorfice rezultate din metamorfozarea n faciesul #isturilor verzi a unor formaiuni terigene #i a unor lave #i tufuri acide. 'rezint o mare varietate de #isturi. Grosimea seriei este de 0== m #i succede seriei de .i(aria )iclul de orogenez cadomian a fost nsoit de un magmatism descris #i ca ,,7eria intruziunilor de )odruGG. >ntruziunile de )odru sunt de natura unor granite #i diorite cuarifere inAectate n #isturile cristaline epimetamorfice din baza seriei de .i(aria. %par sub forma de filoane sau corpuri de dimensiuni mari n zona %rie#ului de la 7cri#oara, din est pn la 7agacea. $ai apare n partea de 7E a $unilor )odru $oma #i n BE $unilor Cig(i#. Ci!l*l $e!$o o6'ag'a$i!<oroge i!= ?er!i i! +n 'aleozoic fundamentul proterozoic consolidat este regenerat intr un mare geosinclinal unde s au acumulat depozite sedimentare #i magmatogene bazice. *rogeneza (ercinica determina metamorfozarea acestor depozite n faciesul #isturilor verzi, rezultnd astfel grupa #isturilor cristaline anFimetamorfice, cu o larga dezvoltare n $unii .i(or #i @arandului. +n cadrul #isturilor anFimetamorfice s au separat trei comple!e , 0. comple!ul detritogen inferior D metaconglomerate, 6. comple!ul ofiolitic D provenit prin metamorfozarea produselor unui magmatism initial bazic, 8. comple!ul detritogen superior D rezultat prin metamorfozarea unui material fin pelitic. INVELISUL SEDIMENTAR AL MASIVELOR CRISTALIN E!ondrii din )arboniferul superior, tot n cadrul ciclului (ercinic, ii rezulta doua domenii de sedimentare cu evoluii diferite, iar depozitele formate nu au mai fost metamorfozate. +n sud se delimiteaz domeniul de )odru, iar n nord cel de .i(or, ambele separate printr un prag slab tectonic pnz sau #isturile de )odru, ele constituind cele doua uniti maAore ale sedimentarului %pusenilor de Bord. A5 AUTO>TONUL DE 9I>OR 7ituat la nord de linia tectonica dispusa pe o direcie BE D 7E, ncepnd din zona *radea, aAungnd n 7E, dup care se sc(imba direcia ctre E (7. $unii Gilu D $untele $are). Resturi ale nveli#ului sedimentar apar n $unii 'durea )raiului #i .i(or.

0=<

Per'ia *l5 &up e!ondarea din )arboniferul superior urmeaz o perioada submers n care s au depus discordant #i transgresiv depozite detritice, depozite atribuite 'ermianului inferior. %stfel de depozite se ntlnesc n $unii 'durea )raiului #i $unii .i(or. %ceste depozite au caracter de molasa al orogenului (ercinic #i mpreuna cu #isturile cristaline reprezint fundamentul ce a fost regenerat n orogeneza alpina. Triasi!*l5 +n 'ermianul superior zona funcioneaz ca zona emersa. +n ?riasic apar primele sedimente ce marc(eaz debutul ciclului alpin. +n continuare se instaleaz un regim propice formarii depozitelor carbonatice, dolomite n alternanta cu calcare, calcare organogene. &epozitele triasice apar n $unii 'durea )raiului #i $unii .i(or #i n depresiunile intramontane. :a sfr#itul ?riasicului urmeaz o faza de e!ondare corespunztoare fazei de orogeneza paleoc(imeric. A*rasi!*l5 7e reia procesul de sedimentare, formndu se astfel depozite detritice, dup acestea instalndu se un mediu propice faciesului carbonatic. 'e baze paleontologice au fost separate toate etapele Hurasicului. &epozitele aparinnd Hurasicului au dezvoltare n , - centrul #i nordul $unilor 'durea )raiului, - pe zone restrnse n $unii .i(or. :a sfr#itul Hurasicului are loc o scurta perioada de e!ondare, favoriznd formarea depozitelor bau!itice pe paleorelieful creat de eroziune. Cre$a!i!*l5 4aza de e!ondare se prelunge#te #i n )retacic, astfel ca reluarea sedimentarii nu coincide cu nceputul acestuia. 7edimentarea debuteaz prin depozite lacustre dup care se instaleaz mediul marin care se menine pn la sfr#itul )retacicului inferior. %cest mediu a fost favorabil dezvoltrii depozitelor carbonatice ce alterneaz cu depozite detritice, grosime acestora fiind de peste 0=== m. 95 PNZA DE CODRU +n urma diastrofismului cretacic, sudul $unilor %puseni de Bord este #ariat peste auto(tonul de .i(or de la nord, pn la formarea sistemului de pnze de )odru. 'nza de )odru ocupa partea sudic a $unilor 'durea )raiului, partea 7E a $unilor .i(or, partea 7 a $unilor Gilu, $unii )odru $oma #i @arandului.. +nveli#ul sedimentar al pnzei de )odru este constituit din depozite permiene care mpreuna cu #isturile cristaline constituie fundamentul (ercinic regenerat n orogeneza alpina. &epozitele permiene sunt posttectonice orogenezei (ercinice, procesele de sedimentare relundu se n triasic #i dureaz pn n )retacicul inferior, rezultnd nveli#ul alpin al 'nzei de )odru. 'e domeniul pnzei de )odru se individualizeaz trei zone n care sedimentarea a fost mai activa. Ele sunt separate prin praguri ceea ce au determinat o oarecare difereniere litofacial. )ele trei zone , 0. zona de 4ini# sau de )odru D n 7E $unilor )odru $oma cu e!tindere n zona depresiunilor , @arand, .eiu# 6. zona ?rciaD centrul $unilor )odru $oma 8. zona Ea#cu D 7. $unilor )odru $oma, n care este inclus #i platoul Ea#cu. &epozitele permiene inferioare nsumeaz peste 6=== m grosime #i apar n zona 4ini# #i 7E zona platoului Ea#cu. ?ot n 'ermian se manifesta #i un magmatism subsecvent. *rogenezei (ercinice ii urmeaz n 'ermianul superior pn 0=K

la nceputul ?riasicului o faza de e!ondare n care domeniul de )odru a fost supus peneplenizrii. Triasi!*l5 Depo"i$ele $riasi!e se dep* dis!orda $ pes$e depo"i$ele 'ai )e!?i# / ge eral de1*$ea"% !* depo"i$e psa'i$o6pse(i$i!e d*p% !are se i s$alea"% * 'edi* (a)ora1il (or'arii depo"i$elor !ar1o a$i!e5 S*!!esi* ea !o'ple$a se / $:l e0$e / "o a Codr*# 0i !* * ele deose1iri / !elelal$e do*a "o e5 A*rasi!*l5 %re o dezvoltare incompleta ntlnindu se numai n Hurasicul inferior #i mediu. )orespunde unei faze de regresiune marina, astfel nct funcioneaz pn n Hurasicul superior ca zona e!ondata. &epozitele Hurasicului inferior, sunt alctuite din marne, #isturi argilo marnoase dup care urmeaz un facies carbonatic. +n partea terminala a Hurasicului superior, care a urmat fazei de e!ondare, s au creat condiiile formarii unui facies fli#oid. INVELI@UL POST>ERCINIC 7 a vzut ca a avut loc definitivarea aranAamentului structural al zonei, rezultnd astfel zona $unilor %puseni de Bord , zona ce devine relativ rigida #i e!ondata. 'rocesul de sedimentare se reia din )retacicul superior, depunndu se transgresiv #i discordant depozite cu caracter posttectonic. %cestea s au depus n patru zone , 0. zona Ro#ia D 7 $unilor 'durea )raiului 6. zona Eldeasa D ntre Ealea &rganului #i Ealea 7cuiului, la 7 de vrful Eldeasa 8. zona de margine a depresiunii .radului ;. grabenul Remei D n 7 $unilor 'durea )raiului. Mag'a$i$ele lara'i!e &atorit diastrofismului laramic de la sfr#itul )retacicului ansamblul %pusenilor de Bord a e!ondat, fenomen nsoit de un magmatism subsecvent tardiv, fenomen manifestat sub forma curgerilor de lav la care se asociaz corpuri intruzive. )onstituie continuarea spre nord a laturii vestice a magmatitelor laramice din )arpaii $eridionali. $agmatitele laramice din %puseni se ntlnesc n , - $asivul Eldeasa D curgeri #i corpuri intruzive - $asivul &rocea - $asivul .i(or, ?rascu D dJFuri - $asivul Gilu. )el mai mare corp magmatic este n $unii Eldeasa. Te!$o i!a >niial zona $unilor %puseni de Bord a funcionat n cadrul unei arii geosinclinale mult mai largi, cu evoluie comuna n prebaiFalian #i baiFalian. +n urma acestor orogeneze se formeaz #isturile cristaline mezo #i epimetamorfice. "lterior are loc o difereniere a geosinclinalului n doua domenii difereniere ce se accentueaz n orogeneza (ercinica #i apoi n orogeneza alpina, constituitu se astfel domeniul de Bord (de .i(or) #i 7udic (de )odru).

0=L

+n orogeneza (ercinica se manifesta #i un slab metamorfism regional, rezultnd #isturile anc(inolaramice. ?otodat orogeneza (ercinica a fost nsoita de un magmatism bazic initial #i un magmatism acid granitoid. 'artea de B (domeniul de .i(or) n timpul orogenezei (ercinice a evoluat ca zona mai stabila care n maAoritatea timpului a fost e!ondata #i supusa eroziunii. &oar n 'ermian devine zona submers, unde se depun depozite posttectonice cu caracter de molasa. +n ?riasic cele doua domenii funcioneaz ca arii de sedimentare. &iferenierea are loc n urma fazei paleoc(imerice, cnd domeniul de .i(or este e!ondat, n timp ce n domeniul de )odru sedimentarea continu pn n ?riasic inclusiv. +n continuare, diferenierea se accetueaz prin faptul ca domeniul de .i(or rmne e!ondat pn n Hurasicul superior, n timp ce n domeniul de )odru sedimentarea continu pe tot parcursul Hurasicului. +n urma mi#crilor c(imerice, domeniul de .i(or cunoa#te o scurta perioada de e!ondare dup care procesele de sedimentare se reiau printr un episod lacustru. +n domeniul de )odru se depun depozite fli#oide. Rolul cel mai important n definirea structurii $unilor %puseni de Bord l au avut mi#crile mezocretacice austric #i sub(ercinica, avnd astfel loc #arierea domeniului de )odru peste domeniul de .i(or, rezultnd cele doua uniti tectonice maAore. +nclecarea se produce dup linia de minima rezistenta creata nc din orogeneza (ercinica pe direcia 7E D BE. %mplitudinea ma!ima a #ariaAului este de 8= Fm. +n afara de #ariaA, mi#crile mezocretacice au determinat o tectonica proprie fiecrei uniti structurale maAore. +n cadrul domeniului de )odru se individualizeaz un sistem de pnze. $i#crile ulterioare celor mezocretacice (eventual #i celor sub(ercinice), au afectat n mai mic msura $unii %puseni de Bord. Efectul maAor a fost cel ruptural ducnd la formarea n Beogen a unor bazine de acumulare. MUNII APUSENI DE SUD LIMITE , - Ealea $ure#ului la sud - "nitatea de )odru spre BE, de care se delimiteaz printr o linie foarte sinuoasa mascata de depozite posttectonice care de altfel masc(eaz contactul propriu zis. %ceasta zona s a dezvoltat ca arie geosinclinal n ciclul alpin n raport cu partea nordic avan o evoluie geologica sensibil deosebita . )a urmare a evoluiei deosebite se individualizeaz ca unitate geologico structural distinct cunoscuta sub numele de geosinclinalul $ure#ului. Geosinclinalul $ure#ului s a format prin regenerarea fundamentului cristalin asemntor fundamentului $unilor %puseni de Bord. Regenerarea zonei ca arie a geosinclinalului funciona n Hurasicul mediu, cnd se formase anterior. %ici s a manifestat un intens magmatism bazic initial ce constituie o trstura caracteristica n raport cu $unii %puseni de Bord. +ncepnd cu )retacicul, geosinclinalul $ure#ului a fost afectat de intense mi#cri de cutare ducnd la formarea de depozite. &up aceasta faza se dezvolt un magmatism subsecvent timpuriu (laramic), iar apoi un vulcanism trziu (vulcanismul neogen). @ona este cunoscuta din timpuri strvec(i datorit zcmintelor de aur, care 0=M

ntr o anumita perioada erau cele mai mari din lume. )ercetrile sistematice din zona au dus la descifrarea structurii geologice, iar (rile ntocmite constituie baza #tiinifica a activitii productive. STRATIGRA4IA 7tructura generala a $unilor %puseni de 7ud const n fundamentul cristalin peste care se depun formaiuni sedimentare la care se adaug produse magmatogene. $agmatismul s a manifestat n trei regiuni diferite. &e asemenea se constat trei etape de magmatism, #i anume , - magmatismul initial ofiolitic - magmatismul subsecvent timpuriu (laramic) - magmatismul subsecvent trziu (vulcanismul neogen). *AS.5(7( C$.S&A7.+( /isturile cristaline ale fundamentului cristalin s au format n doua cicluri tectono magmatice , - precadomian - (ercinic. Ci!l*l*i pre!ado'ia ii aparin #isturile cristaline mezometamorfice ce apar sub forma unor insule de sub nveli#ul sedimentare n $unii ?rscului. * prima zona de acest tip se afla la nord pe Ealea %rie#ului, iar cea de a doua n zona de recepie a bazinului Geoagiu. /isturile cristaline mezometamorfice sunt asemntoare celor din seria de %rie# din %pusenii de Bord, reprezentnd de altfel prelungirea spre sud a pintenului cu acela#i nume. Ci!l*l*i ?er!i i! ii aparin #isturile cristaline epimetamorfice aflate n sudul $unilor ?rascu pe Ealea $ure#ului. Epimetamorfitele sunt de natura unor #isturi sericito cloritoase cu intercalaii de #isturi grafitoase #i lentile de calcare #i dolomite cristaline. Rocile carbonatice au o dezvoltare masiva n nord #i se destram spre vest sub forma unor intercalaii n masa rocilor terigene. Reprezint prelungirea spre nord a #isturilor cristaline de zona 'oiana Rusca. Ersta este 'aleozoic. $odul de zcmnt al rocilor carbonatice indica faptul ca acestea au constituit corpul unui recif. INVELI@UL SEDIMENTAR AL MASIVELOR CRISATLNE )u e!cepia a doua petice de conglomerate cuaroase, apreciate ca fiind permiene, formaiunile sedimentare din geosinclinalul $ure#ului aparin $ezozoicului. %cestea s au depus n zonele de margine ale eruptivului ofiolitic. %stfel apar mai multe zone de sedimentare (unele cu caracter de fose) care au evoluat independent n anumite perioade de timp, de unde #i faciesurile depozitelor de accea#i vrst foarte diferite. +n cuprinsul $unilor %puseni de 7ud se delimiteaz patru zone de sedimentare , - zona ?rascu D Ealea $ure#ului, n partea estic - zona .ucium D %brud, n partea nordic 0=1

- zona &eva D @u, n partea sudic a geosinclinalului $ure#ului - zona &rocea, n partea vestic. 7edimentarea a debutat anterior *!fordianului. &epozite ,,n locGG sunt depuse ncepnd cu *!fordianul, dup care sedimentarea continu cu intermitenta pn n )retacicul superior. A*rasi!*l s*perior5 Se !ara!$eri"ea"% pri $r6o rela$i)a * i(or'i$a$e li$o(a!ial% 0i pri $r6o i $e sa a!$i)i$a$e o(ioli$i!%5 Depo"i$ele A*rasi!*l*i s*perior s6a* de")ol$a$ / (a!ies !ar1o a$i!5 La par$ea s*perioar% (a!ies*l de)i e 'ar os 0i 'ar o6!al!aros / "o ele de larg 0i re!i(al / "o ele de 'argi e5 Co !o'i$e $ a* lo! di(ere +ieri i'por$a $e / !eea !e pri)e0$e sedi'e $area / (osele a'i $i$e5 Cal!arele re!i(ale a* o larga de")ol$are / "o a Tras!%* 0i Re'e$ea# Dro!ea# 9*!i*' ; A1r*d5 Cre$a!i!*l i (erior5 Oda$% !* de1*$*l a!es$ei perioade se i $e si(i!a $e di +ele de i s$a1ili$a$e ale "o ei !e !*l'i ea"% la s(:r0i$*l Cre$a!i!*l*i i (erior pri dias$ro(is'*l a*s$ri!# !: d "o a es$e e-o da$a5 A!es$e 'i0!%ri a* de$er'i a$ 'ari di(ere +ieri ale sedi'e $arii / !ele pa$r* (ose ale M* +ilor Ap*se i# !orelarea sedi'e $elor re"*l$a$e e(ii d posi1ila de!:$ pe 1a"a !o +i *$*l*i (a* is$i!5 7e continu sedimentarea stratelor n zonele de larg (zona ?rascu D Ealea $ure#ului) n timp ce n zonele de margine se dezvolt faciesul recifal. +n celelalte zone, datorit magmatismului bazic apar diferenieri evidente ntre straturi. %ceste diferenieri rezulta din condiiile favorabile depunerii depozitelor pelitice sau carbonatice (mediu pelagic) - din condiiile depunerii depozitelor grosiere (de margine) ce altereaz cu produse ale vulcanismului ofiolitic. +n perioada urmtoare mi#crile de instabilitate se accentueaz, diferenierile de facies devenind pregnante, cptnd deseori trsturi de formaiuni de fli#. &iferenierile sunt accentuate #i de faptul ca anumite zone au funcionat ca zone e!ondate, e!ondarea producndu se n etape diferite. :a sfr#itul %lbianului ()retacicul inferior), zona este e!ondata ca urmare a fazei de orogeneza austric. )retacicul superior. &up faza de e!ondare, domeniul marin revine, continundu se faza de depunere de depozite de tip fli#, cu frecvente variaii laterale de facies. % avut o dezvoltare pe mii de metri grosime. INVELI@UL POSTTECTONIC $i#crile de deformare plicativ se atenueaz treptat observndu se #i efectele fazei de cutare sub(ercinica. *dat cu &evonianul superior se depun depozite nedeformate plicativ marcnd un nou ciclu de sedimentare ce se nc(eie probabil n 'aleocen. %u o larga dezvoltare #i n $unii %puseni de 7ud (.ucium D %brud) #i o dezvoltare restrnsa n zona &rocea #i &eva @um. )aracteristica dominanta este faciesul detritic. MAGMATITELE O4IOLITICE 7 a manifestat n stadiul de geosinclinal n lungul unor fracturi profunde. 'rin manifestare, amploare, evoluie, este cel mai reprezentativ magmatism initial alpin din aria carpatic. *cup o poziie a!iala a zonei $unilor %puseni de 7ud, e!tinzndu se pe o lungime de 01= Fm, #i o lime de ;= Fm. $agmatismul ofiolitic initial s a desf#urat n trei etape , 00=

0. etapa pn n Hurasicul mediu inclusiv, are caracterul unui magmatism plutonic, s a manifestat n zona a!iala a geosinclinalului $ure#ului. 7e prezint sub forma unor corpuri de roci bazice, scurgeri de lava, intruziuni de magma consolidata D dJFuri. %ceste forme de zcmnt se ntlnesc n zona localitilor Ro#ia Boua, %lma#, )iungeni D )zne#ti. 6. etapa Hurasicului superior, magmatismul initial are un caracter e!clusiv vulcanic. 'rodusele vulcanice sunt produsele unor aparate vulcanice uneori cu e!tensiuni de lava de tip central. 7e pot recunoa#te #i astzi resturi ale aparatului vulcanic n zona de B ($unii &rocea), n zona de 7 ($unii ?rascu). 8. etapa Beocomian D %ptian, magmatismul initial a avut loc prin scurgeri de lave nc(ise n depozitele sedimentare cretacice inferioare. $agmatismul initial a fost nsoit de fenomenul de contact termic, (idrotermal #i de metalogeneza, rezulta mineralizaii ca urmare a diferenierii lic(idelor magmatice #i a activitii (idrotermale. )eea ce rezulta sunt mineralizaii vulcano sedimentare. - lic(id magmatica , )zne#ti D )iungani, %lma# D 7li#te - (idrotermale , )orbe#ti - vulcano sedimentara , BE $unilor &rocea. MAGMATISMUL LARAMIC ?recerea de la )retacic la Beogen este marcat de faza de orogeneza laramic, care ca #i n )arpaii $eridionali este nsoita de un magmatism subsecvent timpuriu, n lungul unor fracturi maAore situate n partea vestic #i estic a $unilor &rocea #i n BE $unilor ?rascu. $agmatitele laramice se prezint sub forma unor intruziuni de roci acide , granite, granodiorite, diorite cuarifere. %stfel de corpuri intuzive se gsesc n zonele , 7vr#in, )zne#ti, $gura Eetei (&rocea). +n $unii ?rascului corpurile intruzive se ntlnesc n zona , Golda, >g(iu. )orpurile magmatice laramice au generat fenomene de metamorfism de contact #i (idrotermale. VULCANISMUL NEOGEN &up faza de orogeneza laramic, ansamblul $unilor %puseni devine regiune e!ondata, relativ stabila care nu a mai suferit fenomene de cutare. 4azele de orogeneza din Beogen au avut ca efect formarea unui sistem de fracturi care au permis subsidena intensiva a unor sectoare care au funcionat n continuare ca arii de sedimentare. %stfel au luat na#tere depresiunile intramontane ale $unilor %puseni #i anume , - &epresiunea .rad 7crmb, - &epresiunea @latna D %lma#, - &epresiunea Ro#ia $ontana. $ai trziu, n ?ortonian se desc(id mai multe aliniamente oblice fa de direcia geosinclinalului $ure#ului n lungul crora a avut loc o intensa activitate vulcanica. %cest ciclu de magmatism se ncadreaz magmatismului subsecvent trziu, magmele deversate fiind de tip intermediar #i acid, formndu se roci cu structura porfic. +n urma acestui ciclu magmatic se formeaz mai multe structuri vulcanogene #i anume , - structuri nrdcinate, - curgeri de lave, 000

- formaiuni vulcano sedimentare. 'rincipalele aliniamente de vulcanism sunt dispuse astfel , - aliniamentul suprapus &epresiunii .rad D 7crmb D Gura(on - aliniamentul suprapus &epresiunii @latna D %lma# - aliniamentul nordic dintre .ucium D Ro#ia $ontana pn la .aia de %rie# - aliniamentul sudic paralel cu Ealea $ure#ului ntre &eva #i )plna#. $agmatismul subsecvent s a produs n trei etape , E?%'% 0 Tor$o ia *l i (erior ; Tor$o ia *l s*perior )orespunde unei mi#cri de subsidena intensa nsoit de transgresiunea tortonian. +n aceasta etapa vulcanismul a fost de tip e!ploziv, lavele deversate avnd caracter predominant acid. E?%'% 6 Tor$o ia *l s*perior ; Plio!e *l i (erior Reprezint cea mai importanta manifestare a magmatismului subsecvent att prin intensitate #i volumul produselor vulcanice, ct #i prin fenomenele de metalogeneza. 7 a manifestat n toate zonele amintite #i c(iar a dep#it limitele acestora. +n cadrul acestei etape e!ista trei faze , - faza acida, de unde rezulta dacite - faza intermediara, de unde rezulta andezite - faza acida, de unde rezulta dacite. E?%'% 8 A do*a F*'%$a$e a Plio!e *l*i ; C*a$er ar*l i (erior 7e caracterizeaz printr o activitate vulcanica mai slaba manifestndu se mai ales n zonele marginale ale geosinclinalului, afectnd formaiunile fundamentului cristalin. 'rodusele acestei etape sunt ntr o prima faza de tip intermediar (andezite), iar ntr o a doua faza de tip bazic (bazalte). +n aceasta etapa s au format bazatele de la &etunatele (rezervaie geologica), de la $gura 7rbi. +n )uaternar activitatea vulcanica nceteaz #i odat cu aceasta s a definitivat structura actuala a $unilor %puseni. TECTONICA 4ormarea geosinclinalului $ure#ului s a produs mult mai devreme de Hurasicul mediu, cnd sunt puse n loc primele formaiuni sedimentare. &esc(iderea geosinclinalului prin regenerarea unui fundament prealpin #i desc(iderea unor fracturi maAore n zona de rift a generat un magmatism initial de natura ofiolitic. +n aceasta etapa se pare ca nu e!ista aport de material terigen, fiind n sc(imb aport de material magmatic. 'rimele mi#cri tectonice cu efect plicativ sunt cele neoc(imerice, care au avut ca efect #i ridicarea prii centrale a geosinclinalului $ure#ului cu formarea mai multor fose de sedimentare. %ici s a produs o sedimentare de tip pelagic, iar n zonele de margine de tip recifal. $i#crile ulterioare preaustrice accentueaz diferenierea depozitelor de sedimentare n fosele amintite. $i#crile de orogeneza culmineaz cu faza austric cu intense deformri plicative, a cror direcie este diferita de la o zona la alta , - zona de 7 D &eva D @am E E - zona ?rascu B 7 - zona %brud D .ucium, cute n evantai cu desc(idere spre B. 006

$i#crile ulterioare au avut mai ales un caracter ruptural , - n urma fazei de orogeneza laramic se desc(ide un ansamblu de fracturi maAore care au dus la scufundarea unor compartimente, rezultnd depresiunile intramontane posttectonice n care procesele de sedimentare au continuat pn n )uaternar. - )oncomitent se manifesta magmatismul laramic, magmatism subsecvent timpuriu. $i#crile orogenice neogene definitiveaz ansamblul structural al $unilor %puseni, cu manifestarea unui magmatism subsecvent trziu n lungul acelora#i fracturi maAore care au format zonele de acumulare posttectonice (depresiuni intramontane). DEPRESIUNI INTRAMONTANE 25ZONA CARPAILOR ORIENTALI &up realizarea structurii tectonice #i ridicarea ansamblului muntos al )arpailor *rientali, unele sectoare au devenit intens subsidente n care sedimentarea a continuat pn n )uaternar. Evoluia unor astfel de sectoare a nceput nc din $iocenul inferior (Beozoic), iar altele de la sfr#itul 'liocenului. %u caracter posttectonic, iar depozitele acumulate au caracter de molasa cu condiii de formarea crbunilor. +n depresiunile situate n apropierea zonei vulcanice neogene s au acumulat #i depozite piroclastice, rezultate din erupii #i din aciunea de tip a apelor curgtoare Ge e"a , &epresiunile acestea sunt tectonice (mi#crile de subsiden s au manifestat n lungul unor mari fracturi (grabene)). "nele depresiuni au luat na#tere prin bararea unor cursuri de apa cu materiale piroclastice. E!. .orsec, G(eorg(ieni, )iucului. &ar maAoritatea depresiunilor sunt anterioare activitii vulcanice, ceea ce determina caracterul lor tectonic. +n cadrul sistemului orogenic al )arpailor *rientali se delimiteaz urmtoarele depresiuni intramontane , )omne#ti, .rsei, .orsec D .ilbor, G(eorg(eni, )iucului, Holotea. Depresi* ea 9orse! ; 9il1or 7 a dezvoltat n bazinul (idrografic al .istricioarei, n $unii ?ulg(e#. Este alctuita din cinci microdepresiuni. )ea mai larga dezvoltare o are &epresiunea .orsec, cu o lungime de 1 Fm. "mplutura depresiunii este alctuita din nisipuri #i pietri#uri, urmate de nisipuri cu intercalaii de crbune cu grosimi de 8== m. 7unt atribuite Romanianului (sfr#itul 'liocenului), pn n )uaternar. Depresi* ea Aolo$ea Este situata la EE de &itru, fiind de asemenea amplasata pe #isturi cristaline. &epozitele ce constituie umplutura depresiunii sunt alctuite din pietri#uri, nisipuri #i argile cu crbuni, atribuite Romanianului D )uaternarului. Depresi* ea G?eorg?e i Este situata ntre $unii Carg(ita, Gurg(iu #i )alimani la E #i B #i zona cristalino mezozoica la E. Este traversata de rul $ure#. &epresiunea a fost colmatata cu produse vulcanice , tufuri, aglomerate andezitice, lave andezitice, #i produse terigene venite din partea estic. %u grosimi de cteva zeci de metri, pn la 0=== m, n centrul depresiunii. &epresiunea se formeaz ncepnd din 'liocenul superior (Romanian). 008

Depresi* ea Ci*!*l*i Este limitata la E de structurile vulcanice ale $unilor Carg(ita D G(urg(iu #i la E de zona cristalino mezozoica #i fli#ul cretacic. &epresiunea este fragmentata n doua praguri transversale la Higodin #i la Racu, acestea mprind depresiunea n trei bazine , inferior, mediu #i superior, #i este strbtuta de cursul superior al rului *lt. &epresiunea ncepe sa se formeze din 'liocenul superior, depozitele de umplutura fiind de origine precambriana #i terigena cu intercalaii de lignit. +nsumeaz grosimi de 8== m n bazinul )iucului, peste M== m n bazinul )iucului mediu #i inferior. Depresi* ea Co'% e0$i &elimitare D bazinul Eii ?rotu#ului - la BE de localitatea ?rgu *cna - la B este limitat de $oine#ti - la 7 parul &ofteana. Ge e"a , afundarea unei pri a fli#ului e!tern n 7armaianului superior. S$ra$igra(ia , la 7 este fundamentul depresiunii ce aparine unitilor , ?rascu #i Erancea , al fli#ului e!tern. %poi s au acumulat depozite ce aparin 7armaianului #i $eoianului, constituite n special din pietri#uri, nisipuri, argile #i strate de crbuni. Sar'a+ia *l5 Repre"e $a$ *'ai pri par$ea sa s*perioar%# es$e al!%$*i$ di do*a ori"o $*ri , - orizontul inferior D constituit din conglomerate cu grosimi de <= D 6<= m #i gresii n centrul depresiunii - orizontul superior D alctuit din nisipuri, argile, crbuni, grosimea este de 8== m. Meo+ia *l5 !o $i *i$a$e de sedi'e $are !* Sar'a+ia *l5 Es$e repre"e $a$ pri $r6* !o'ple- de s$ra$e , gresii# argile egre# !are / s*'ea"% grosi'i de p: % la 8GG '5 &epozitele &epresiunii )omne#ti formeaz umplutura unor sinclinale denumite #i cuvete, a cror succesiune de la E ctre E este urmtoarea , - :loaia - &rmne#ti - :arga. Te!$o i!a# pri a(* darea * ei p%r+i a (li0*l*i e-$er / l* g*l * or (ra!$*ri5 "o a Co'% e0$i s6a reali"a$ / Mio!e !orespo de $a 1a"i *l*i da!i! de la es$ !* 1a"i *l Tra sil)a iei la V5 &epozitele sunt slab cutate, descriind structuri paralele ca structurile )arpailor *rientali. )utele sinclinale sunt separate de zone ridicate n care apare fundamentul fli#ului e!terior la zi. Depresi* ea 9:rsei 7uprafa este ntinsa. 7 a format la interiorul zonei de curbura a )arpailor *rientali. *rientarea generala este E D E. +n cadrul ei se delimiteaz trei ramificaii, 00;

0. ramura vestic, ntre $unii 'ersani #i .araolt, alctuie#te microdepresiuni )peni D .araolt. 6. microdepresiunea 7f. G(eorg(e, ntre $unii .araolt #i .odoc. 8. &epresiunea .recu, ntre $unii .odoc #i *ituz. %re un aspect morfologic tabular, de aceea se mai nume#te #i Tara 9:rsei. &esc(iderea ei s a produs n 'liocenul superior. S$ra$igra(ia# este constituita n general dintr o suita de depozite reprezentate prin marne, nisipuri, pietri#uri, piroclastite andezitice #i strate de crbuni ce aparin Romanianului #i )uaternarului. 7traturile sunt dispuse orizontal. ZONA CARPAILOR MERIDIONALI &up cutarea #ariaAului getic din faza laramic, zona cristalino mezozoica a )arpailor $eridionali a devenit o arie relativ stabila. $i#crile orogenice din $ezozoic (austric #i laramic), au determinat scufundarea unor sectoare n care a continuat procesul de sedimentare, depozitele acumulate au caracter de molasa. %stfel s au format depresiunile, :ovi#tea (.rezoi ?ie#ti), 'etro#ani, Caeg, 7treiu, )aransebe# D $e(adia, .ozovici D Bera, )uloarul .alta D .aia de %rama. Depresi* ea Lo)i0$ei Este limitata, la B de $unii 4gra#, la 7 de culmile, )ozia, G(iu, 4runile. %re o orientare E E 7e ntinde ntre Ealea *ltului #i rul &oamnei, iar mai departe spre est comunica cu &epresiunea Getica. 7 a format prin scufundarea tectonica a cristalinului 4gra#ului (ce separa depozitele depresiunii de culmea 4runile, G(iu D )ozia) cu nveli#ul sau sedimentar mezozoic. )u anumite discontinuiti, n depresiune s au acumulat depozite eocene, oligocene #i miocene inferioare. Paleoge 5 *ocen alctuit din conglomerate, gresii #i marne. /ligocenul alctuit din gresii, #isturi bituminoase. 7unt dispuse discordant peste depozitele eocene. Mio!e *l %lctuit din depozite lagunare peste care se dispun conglomerate ce trec lateral la gresii, gipsuri. %u caracter transgresiv #i se dezvolt n centrul depresiunii. Depresi* ea Pe$ro0a i 7ituat ntre $unii Retezat #i 7ebe# la B, $unii Elcan #i 'arng la 7. :ungimea ma!ima este de ;< Fm, limea de 1 Fm. Este strbtuta de Hiul de Eest, #i traversata de Hiul de E. )ele doua ramuri se ntlnesc la 7 de :ivezeni. 7 a format probabil n Eocen prin scufundarea tectonica. &epozitele de umplutura aparin 'aleogenului, Beogenului #i )uaternarului. +n cadrul acestora s au separat mai multe comple!e litologice, a. comple!ul conglomeratelor ro#ii inferioare, 06== pn la K== m grosime, sunt atribuite Eocenului #i *ligocenului. b. comple!ul marno argilos productiv (8== D K== m grosime), include pn la 6< strate de crbuni, sunt atribuite *ligocenului D %cvitanianul inferior. 00<

comple!ul conglomeratelor superioare , (06== D 0<== m grosime), sunt atribuite .urdigalianului. 7unt alctuite din prundi#uri #i pietri#uri toreniale (;== D M== m grosime), pliocene. 7tructural, depozitele &epresiunii 'etro#ani alctuiesc un sinclinal cutat #i faliat. &epresiunea este mrginita la B #i 7 de doua fracturi maAore. ,epresiunea #a/eg :imite , ntre $unii Retezat la 7, $unii 7ebe# (/ureanu) la E, $unii 'oiana Rusci la E. )omunica cu &epresiunea )aransebe# D $e(adia. % funcionat ca un golf al .azinului ?ransilvaniei. )onine depozite aparinnd , Paleoge *l*i# depozite continentale de natura conglomeratelor #i gresiilor, cu intercalaii de argile violacee. S(:r0i$*l Mio!e *l*i <Neoge = 9ade ia # transgresiv, conglomerate, gresii, marne, intercalaii de gipsuri, calcare. Sar'a+ia *l# n continuitate de sedimentare, specific faciesului panonic, cu argile #i nisipuri. C*a$er ar*l# prundi#uri, nisipuri, argile. Depresi* ea S$rei*l*i 7ituata la B de &epresiunea Caegului, este cuprinsa ntre $unii 'oiana Rusca, 7ebe# #i Ealea $ure#ului. 4ace parte din sistemul depresionar 'etro#ani D Caeg D 7treiu, ce a funcionat ca un golf al bazinului ?ransilvaniei. )onine depozite aparinnd ?ortonian 7armaianului. Depresi* ea Cara se1e0 ; Me?adia Este cuprinsa ntre $unii 'oiana Rusca, Qarcu #i Godeanu la E #i $unii 7emenic la E. are o orientare B D 7. 7e ntind n lungul cursului superior al Eii $e(adia. 7pre est comunica cu &epresiunea Caeg. )onine depozite tortoniene, sarmaiene #i pliocene inferioare. 9ade ia *l# depozite foarte variate , grezo conglomerate, marne, nisipuri cu crbuni. Sar'a+ia # asemntor depozitului &epresiunii Caegului. Plio!e *l i (erior# nisipuri, pietri#uri #i lentile de argile fosilifere. Depresi* ea 9o"o)i!i Este situata n partea mediana a $unilor 7emenic. % luat na#tere prin scufundarea #isturilor cristaline. 7pre 7E este limitata de cristalinul $unilor %lmA. %re o lungime de ;= Fm, #i o lime de 0< Fm. )omunica printr un culoar ngust cu &epresiunea )aransebe# D $e(adia. "mplutura molasica are grosimi de <== D K== m n care predomin materialul grosier , gresii, conglomerate, pietri#uri, marne, argile cu intercalaii de crbuni #i tufuri. &epresiunea este slab argumentata paleontologic. %ceasta s a fcut mai mult pe baza corelrilor cu &epresiunea )aransebe#. Depresi* ea Si!?e)i+a 0i C*loar*l D* %rii Este situata n partea sudic a $unilor 7emenic ntre localitile :ic(evia #i :iubovca. %re o orientare BE D 7E, lungimea este de 0; Fm, limea de 1 Fm. 7pre B a comunicat cu &epresiunea .ozovici. &epozitele sunt de origine continental lacustra , conglomerate, pietri#uri urmate de un comple! psamitic cu intercalaii de tufuri #i crbuni. 7unt atribuite ?ortonianului, 7armaianului (culoarul &unrii D $oldova Boua D &ubova). Depresi* ea 9a? a % luat na#tere prin scufundarea tectonica a cristalinului danubian #i a pnzei getice. Este situata n zona *r#ova D .a(na, are o lungime de 0< Fm #i o lime de ; 00K

Fm. Este un depozit de umplutura, de natura molasica, psefito psamitice n care se ntlnesc strate de vrst ?ortonian #i 7armaiana. C*loar*l 9al$a ; 9aia de Ara'a Este situat n platoul $e(edini ntre localitile .alta #i .aia de %rama, face legtura ntre &epresiunea .a(na #i &epresiunea 'ericarpatica. &epozite de vrst ?ortonian D 7armaian, asemntoare cu cele din &epresiunea .a(na. ZONA MUNILOR APUSENI &up definitivarea structurii ansamblului $unilor %puseni, n urma diastrofismului laramic, n $ezozoic, n anumite sectoare, n lungul unor fracturi maAore s a produs scufundarea unor arii restrnse care au funcionat n continuare ca bazine de sedimentare. +n acest fel au aprut depresiunile , .rad D 7crmb, @latna D %lma#, Ro#ia $ontana. Depresi* ea 9rad ; S%!%r:'1 %re aspectul unui culoar n lungul vii )ri#ului %lb, care leag &epresiunea .eiu#ului cu )uloarul $ure#ului. &epozite necutate ce aparin ?ortonian D 7armaianului. 9ade ia *l# pietri#uri peste care sunt depuse argile cu crbuni. Sar'a+ia *l# depozite cu faciesuri diferite. @ona sudic prezint depozite cu piroclaste urmate de marne - zona Qebea D .rad, marne #i argile uneori bituminoase. Depresi* ea Zla$ a ; Al'a0 7ituata n cursul miAlociu al %mpoiului, conine depozite aparinnd ?ortonianului la care se adaug produse ale vulcanismului neogen. +n general sunt depozite grosiere pe fundament cretacic. Depresi* ea Ro0ia Mo $a % 7ituata n partea de B a $unilor %puseni de 7, n bazinul Eii :up#a. )onine depozite de vrst ?ortonian D 7armaiene pe fundament cretacic. 9ade ia *l# conglomerate n alternanta cu gresii tufacee, marne, argile #i marno calcare. Sar'a+ia *l# marne argiloase. DEPRESIUNI INTERNE DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI %ceasta este alctuita din , - depresiuni submontane, n E #i 7 formate prin eroziune #i acumulri piemontane , &epresiunea %lb >ulia D ?urda, &epresiunea 4gra#, &epresiunea 7ibiu - n partea E, doua rnduri de depresiuni intracolinare - 'odi#ul ?ransilvaniei, alctuit din strate sedimentare orizontale, boltite n domuri , 'odi#ul ?rnavelor, )mpia ?ransilvaniei, 'odi#ul 7ome#elor. E)ol*+ie , % luat na#tere prin afundarea tectonica n lungul unor fracturi profunde puse n eviden prin foraAe, datorit eforturilor de cutare ale )arpailor. % nceput sa funcioneze ca bazin de sedimentare spre sfr#itul )retacicului, nceputul 'aleogenului #i se continu cu $iocenul, pn n 'liocen. 4* da'e $ , )onstituit din #isturi cristaline #i formaiuni paleozoice #i mezozoice cu facies diferit fa de #isturile carpatice nconAurtoare. +n acest interval de timp a funcionat 00L

ca arie rigida, ca masiv median, nefiind afectat de cutrile alpine mezozoice , orogenezele laramic, austric, Fimerica. @is$*rile !ris$ali e# sunt cunoscute din foraAe la adncimi diferite de 01== D 6=== m n zona de margine - de 86== m n zona centrala, la B de $ure#. &e aici rezulta ca n zona de E #i 7E, #isturile cristaline s ar plasa la adncimi de M=== m. 7unt doua tipuri, #isturi cristaline epimetamorfice #i #isturi cristaline mezometamorfice. 4undamentul apare ,,la ziGG n masivele 'reluca, &umbrava, Qicu, $eze# #i este constituit din #isturi mezometamorfice asemntoare #isturilor cristaline de 7ome# din $unii %puseni de B. )eli0*l sedi'e $ar Per'ia s(:r0i$*l Paleo"oi!*l*i# depozite de tip continental, conglomerate cu elemente de #isturi cristaline de culoare ro#iatica Me"o"oi! Triasi!*l# faciesuri diferite ,calcare albe, marne #i argile ro#ii, diabaze #i gabbrouri, n $unii 'ersani (zona de margine) - conglomerate ro#ietice, marnocalcare, n zona centrala, agnita #i partea sudic. A*rasi!*l# calcare glbui compacte, asemntoare celor din $unii ?rascului Cre$a!i!*l i (erior# calcare sub care se afla marne negricioase #i argile ro#ietice cu intercalaii de gresii #i microconglomerate. Cre$a!i!*l s*perior# n B E depresiunii, n bazinul inferior al ?rnavelor #i n partea sudic (la BE de 7ibiu), facies detritic. 4or'a+i* ile depresi* ii :a urma diastrofismului laramic, masivul median transilvan a fost supus unor mi#cri epirogenetice (de coborre sau ridicare fr a deranAa structura stratelor) inegale de la o zona la alta, formndu se depozitele paleogene cu rspndire discontinua. % doua etapa de evoluie debuteaz n .adenian, cnd subsidena (coborrea treptata datorata greutii sedimentelor) devine accentuata #i generalizata astfel nct ntreg teritoriul transilvan devine zona submers. )olmatarea bazinului creat se difereniaz n 'liocen (la nceputul )uaternarului ntreaga zona devine uscat). +n cadrul depresiunii se ntlnesc depozite discontinue paleogene #i depozite continuii aprute n $iocen, 'liocen. &e reinut formaiunea de sare de la nivelul .adenianului cu caracter diapir pe marginea &epresiunii *cna $ure#, *cna 7ibiului, 'raid #i 7ovata. DEPRESIUNEA PANONIC3 :imita estic este data de fractura profunda pus n eviden geografic n fa $unilor %puseni, nsoita de corpuri magmatice paleozoice #i mezozoice. % avut o evoluie asemntoare &epresiunii ?ransilvaniei. 4* da'e $*l cristalin, depozite cretacice ce aparin domeniului $unilor %puseni. 4ormaiunile depresiunii aparin 'aleogenului #i Beogenului ncepnd cu ?ortonianul. DEPRESIUNEA SIMLEUL SILVANIEI 4* da'e $*l cristalin, $unii 'lopi# #i insulele de la .acu, $gura /imleului. +nveli#ul sedimentar al cristalinului , ?riasic, )retacic. 00M

Triasi!# conglomerate cuaroase #i gresii ro#ii. Cre$a!i!# facies. 4ormaiunile depresiunii , 'aleogenul pe arii restrnse. &epresiuni adiacente , .aia $are, .eiu#ului, @arandului, )uloarul $ure#ului, :ugoAului, *raviei.

001