SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATOLOGIEI - CPRS Aceasta scala a fost construita in mod explicit pentru a masura schimbarile in psihopatologie

in timpul diferitelor interventii precum tratamente medicamentoase si nemedicamentoase (6). Introducerea unei multitudini de tehnici de interventii in domeniul sanatatatii mentale a creat nevoia unor metode de evaluare a schimbarilor ce sunt generate de acestea, respectiv de masurare a “efectivitatii” acestora. Multe din scale au fost construite mai mult pentru diagnosticul si clasificarea tulburarilor mentale si mai putin s a cautat sa se vada daca ele sunt suficient de “sensibile” pentru a masura schimbarile genereate de interventiile terapeutice (“sensibilitatea la schimbare”). In !"#! un grup interdisciplinar de !$ psihiatrii, psihologi si farmacologi clinicieni au format un grup de studiu asupra modalitatii standardi%ate de evaluare a schimbarilor clinice sub tratament. &in cau%a ca nici una din scalele vechi examinate nu indeplinea pe deplin criteriile cerute, s a decis construirea unei noi scale care sa acopere variabilele psihopatologice care sunt predispuse cel mai ades la schimbare sub tratament. A fost extras un mare numar de itemi din literatura si din experienta practica in functie de relevanta lor pentru tulburtrile psihiatrice si pentru capacitatea lor de a varia sub influenta procedurilor terapeutice. &in acest motiv au fost evitate trasaturile de personalitate sau mecanismele de defensa precum si variabilele influentate de diferentele socio culturale. Acest grup a recunoscut ambiguitatea multor termeni psihiatrici si din acest motiv a furni%at o descriere pentru fiecare din ei. Aceste descrieri pot fi considerate “definitii operationale” care sa inguste%e si sa dea incredere modalitatii de recunoastere si culegere simptomelor incriminate. Astfel a aparut Scala de evaluare comprehe !"ve a p!"hopa#olo$"e" %CPRS&' Aceasta scala este un " #erv"u !em"!#ruc#ura#' Cadrul #emporal la care se refera evaluarea subiectului depinde de obiectivele urmarite putand fi ul#"ma !ap#ama a( lu a !au ul#"mul a ( de exemplu. 'cala cuprinde )* "#em" dintre care +, !u # rapor#a#" de !u-"ec#, ./ o-!erva#" de e0am" a#or, u ul pentru o aprec"ere $lo-ala a !ever"#a#"" si u ul pentru evaluarea co 1"de #e" proce!ulu" de e0am" are. (iecare item este !cora# de la , la ). )ste furni%ata o scurta descriere a fiecarui scor de ,( .( + !" ) (puncte de ancorare). In anexa ! a acestui capitol este pre%entata versiunea integrala a scalei *+,'. Aplicarea acestei scale necesita un antrenament si experienta in intervievarea pacientilor psihiatrici. 'cala poate fi utili%ata de toti cei cu experienta clinica precum psihiatrii, psihologi sau surori. )ste recomandat ca inainte de a utili%a aceasta scala sa existe cateva sedinte de antrenament si evaluare (-supervision-). )ste posibil ca sa se utili%e%e aceasta scala ca un chestionar dar multe informatii pot fi pierdute. &e aceia se recomanda ca pe langa chestionarea subiectului sa se foloseasca si alti informanti sau inscrisuri clinice. 'corul total al scalei da o privire de ansamblu asupra incarcarii psihopatologice a subiectului corespun%ator axei I din &'M. Anali%a factoriala a intregii scale arata ca se pot distinge factori pentru a 0"e#a#e-depre!"e-a!#e "e si pentru !ch"2o1re "e (#,.). Administrarea concurentiala cu alte scale a aratat o buna validitate a scalei *+,' ("). *onfidenta si robustetea acestei scale, atat pentru depresie cat si pentru schi%ofrenie, este foarte buna dupa cum demonstrea%a studiile de concordanta inter cotatori (!/,!!). *um s a spus mai sus, exista subscale pentru depresie, schi%ofrenie, dar si pentru neurastenie sau anxietate. I !#ruc#"u " pe #ru evalua#or3 )valuarea trebuie sa se ba%e%e pe un interviu clinic flexibil cand subiectul este incura0at mai intai sa descrie in cuvinte proprii si cu cat mai multe detalii simptomele sale. Intervievatorul trebuie sa decida care item din scala nu este pe deplin acoperit si sa puna intrebari largi si neutre astfel incat subiectul sa aborde%e acele domenii. &aca aceasta nu este suficient pentru evaluare, se pot pune si intrebari specifice. +rimul interviu dintr o serie destinata sa masoare schimbarea este, intr o anumita privinta, un interviu de antrenament, atat pentru intervievator, cat si pentru intervievat. +oate fi folositor sa se lase interviul sa tina cat mai mult timp pentru ca sa fim siguri ca subiectul a inteles pe deplin intrebarile si ca evaluatorul sa se familiari%e%e cu istoria subiectului. Aceasta va permite evaluatorului sa puna intrebari mai pertinente in interviurile ulterioare. 1oi recomandam ca o foaie de scor separata sa fie utili%ata pentru fiecare noua evaluare. LISTA ITEMILOR Rapor#a#e !. 2ristete 3. )xaltare 4. 2ensiune interioara 5. 'entimente ostile $. Incapacitatea de a simtii 6. 6anduri pesimiste #. 6anduri suicidare .. 7ipocondrie ". Ingri0orare pentru lucruri minore !/. 6anduri compulsive !!. (obii !3. ,itualuri !4. Indeci%ie !5. Apatie !$. (atigabilitate !6. &ificultati de concentrare !#. 'caderea memoriei !.. 'caderea apetitului !". ,educerea somnului 3/. *resterea somnului 3!. ,educerea interersului sexual 33. *resterea interesului sexual 34. 2ulburari vegetative 35. &ureri 3$. 2ensiune musculara 36. +ierderea sen%atiei sau miscarii 3#. &ereali%are 3.. &epersonali%are 3". 'entimentul de a fi controlat 4/. +erturbarea gandirii 4!. Idei de persecutie 43. Idei de grandoare 44. &ispo%itie deliranta 4$. 6elo%ie morbida 46. Alte deliruri 4#. 8oci comentative 4.. Alte halucinatii auditive 4". 7alucinatii vi%uale 5/. Alte halucinatii O-!erva#e 5!. 2ristete aparenta 53. &ispo%itie exaltata 54. 9stilitate 55. ,aspunsuri emotionale labile 5$. :ipsa emotiei adecvate 56. +erturbari vegetative 5#. 'omnolenta 5.. &istractibilitate 5". I%olare, retragere sociala $/. +erplexitate $!. ;loca0ul vorbirii $3. &e%orientare $4. +resiunea vorbirii $5. ,educerea vorbirii $$. &efecte specifice vorbirii $6. (uga de idei $#. 8orbire incoerenta $.. +erseverare $". Activitate crescuta 6/. Incetineala in miscari 6!. Agitatie 63. Miscari involuntare 64. 2ensiune musculara 65. Manierisme si posturi 6$. *omportament halucinatori 45. 2rairi extatice 66. Aprecierea globala a bolii 6#. Increderea conferita evaluarii (confidenta)

1

epre%inta o dispo%itie traita subiectiv. indispo%itie. buna dispo%itie sau exuberanta invariabila. &ispo%itia exaltata este evaluata / la acest item. indiferent daca este reflectata obiectiv sau nu. durata si masura in care dispo%itia este influentata de evenimente. +ierderea sentimentelor pentru prieteni si cunostinte.epre%inta o dispo%itie traita subiectiv. &oar ganduri suicidare trecatoare. )valuati in functie de intensitate. )valuati in functie de intensitate. . durata si masura in care dispo%itia este influentata de circumstantele exterioare. )valuati in functie de intensitate. Include relatari despre bunastare. frecventa si masura in care provocarea este tolerata. )' Ga dur" pe!"m"!#e . ca o moarte naturala ar fi de dorit. ostilitate si agresivitate indiferent daca se regasesc in comportament sau nu. &eosebiti o de tristete (!). &ispo%itia este cu greu influentata de circumstantele exterioare 6 2raire continua de suferinta sau indispo%itie extrema .epre%inta sentimentul ca viata nu este demna de a fi traita. autorepros si autodepreciere.epre%inta experienta subiectiva a interesului redus fata de ambianta sau activitati care in mod normal si furni%au placere. 2ristete oca%ionala ce poate apare in diverse circumstante 3 'entimente predominente de tristete dar apar ii momente mai luminoase 5 'entimente generale de tristete sau mahnire.PSIHOPATOLOGIA RAPORTATA DE SU4IECT 5' Tr"!#e#e . &eosebiti o de apatie (!5) / Interes normal fata de ambianta sau fata de alti oameni. ingri0orare (") si tensiune musculara (3$). +anica coplesitoare. / 'e bucura de viata si o ia ca atare. ganduri de sinucidere si pregatiri de sinucidere. pacatuire. frecventa si intinderea perioadei de linistire necesara. 6andurile suicidare sunt comune si sinuciderea este considerata o solutie posibila. Autoacu%arii absurde. Include dispo%itia depresiva. +ierderea interesului pentru ambianta. Incapacitatea de a se mania este evaluata cu / la acest item. &ispo%itia este cu greu influentata de circumstante. 6 Manie persistenta. )valuea%a in functie de intensitate. + Se #"me # de o!#"l"#a#e !" ma "e . nervo%itate. / +lacid. *apacitatea de a reactiona cu emotie adecvata la circumstante sau oameni este redusa. teama si chin. inferioritate. Incercarile de sinucidere nu trebuie prin ele insele sa influente%e evaluarea. 5 . inabilitatea de a simti supararea sau suferinta si o imposibilitate completa sau chiar dureroasa de a avea sentimente pentru rude apropiate sau prieteni. tensiune iritabila. &eosebiti o de trairile extatice (45). 6 'entimentul de a fi parali%at emotional. / 1u se supara usor 3 <sor de suparat. remuscari si ruina. 3 +lictisit de viata. panica. 6 )xuberanta invariabila.eactionea%a la provocare cu manie sau ostilitate excesiva. *apacitatea redusa de a simti supararea. remuscari si pacat de nereparat. :ungi perioade de umor abundent. dar fara planuri sau 2 .epre%inta ganduri de vinovatie. autorepros. furie sau ura intensa care este dificil sau imposibil de controlat /' I capac"#a#ea de a !"m#"" . 5 Mai bine moartea. 6 &eliruri de ruina. de%ordine interioara. / (ara ganduri pesimiste 3 Idei fluctuante de insuficienta. +esimism crescut referitor la viitor. &ispo%itia depresiva este cotata /. indiferent daca este reflectata in comportare sau nu. 3 *apacitatea redusa de a se bucura de interesele u%uale. / 8eselie oca%ionala care poate apare in diferite circumstante 3 'entimente predominente de bunastare si buna dispo%itie dar pot aparea si proaste dispo%itii 5 'entimente generale de bunastare si buna dispo%itie.epre%inta sentimente de discomfort maladiv. veselie intensa 6 Te !"u e " #er"oara . 1umai tensiune interioara trecatoare 3 'entimente oca%ionale de nervo%itate si disconfort rau definit 5 'entimente continue de tensiune interioara sau panica intermitenta pe care pacientul le poate stapani numai cu oarecare dificultate 6 'paima nestapanita sau chin. 5 Autoacu%ari persistente sau idei definite dar inca rationale de vinovatie sau pacat. descura0are si sentimentul de a fi fara a0utor sau speranta. bunastare suprema.' E0al#are .aportea%a sentimente ostile care sunt usor de risipit.epre%inta sentimente de manie. *' Ga dur" !u"c"dare .

1u exista apatie sau indolenta. &eosebiti o de indeci%ie (!4) si fatigabilitate (!$). 3 +reocupare excesiva. ganduri compulsive (!/). sa intre sau sa ramana afara. 7' H"poco dr"e . &aca este imposibil. neputinta totala de a iesii din casa. 3 &ificultati in demararea activitatilor.epre%inta o repetare compulasiva a unor acte speciale sau ritualuri care sunt considerate ca nefiind necesare sau absurde si re%istente dar care nu pot fi reprimate fara discomfort. 6 9bsesii incapacitante sau respingatoare ce ocupa intreagul camp al gandirii. 55' :o-"" .epre%inta experienta de oboseala ce se instalea%a mai uaor decat de obicei. 6 +lanuri explicite de sinucidere cand se iveste vreo oca%ie. 5.). 6 (obie incapacitanta cu restrangerea severa a sferei activitatilor. 3 6anduri compulsive oca%ionale care nu sunt deran0ante. 6 . nu l evaluati. ganduri pesimiste (6). R"#ualur" . 6 *onvingeri hipocondriace absurde si incapacitante (organism descompus. / 1u exista ganduri repetitive. etc). aglomerari.itualuri extinse sau obiceiuri de verificare care sunt consumatoare de timp si incapacitante 56' I dec"2"e . Incapacitate de a incepe activitatea fara a0utor. 5 6anduri compulsive frecvente care sunt deran0ante. durerea (35) si pierderea sen%atiilor sau miscarii (36).). +regatiri active de sinucidere. *and apatia (!5) este extrema. &eosebiti l de apatir (!5). 3 . / 1ici un comportament compulsiv. / 1ici un fel de indeci%ie 3 9 oarecare oscilatie. 5 Indeci%ie sau oscilatie care restrange sau impiedica actiuni. )valuarea este ba%ata pe timpul petrecut cu aceste ritualuri si pe ba%a gradului de incapacitate sociala.epre%inta gri0a si preocuparea excesiva in legatura cu lucruri minore care este dificil de oprit si disproportionata fata de circumstante. / 8aga dificultate in a porni activitatea.intentii anume. in spatii inchise. / 1ici o preocupare speciala pentru sanatate 3 . (rica exagerata fara de boli 5 *onvingerea ca are o boala dar poate fi linistit dar numai pentru putin timp. 5 &ificultati in demararea activitatilor simple de rutina care sunt efectuate numai cu efort.epre%inta o dificultate in a porni sau incetineala in a initia si a face activitati cotidiene. &istingeti o de hipocondrie (. hipocondrie (. 8' I $r"9orare pe #ru lucrur" m" ore .eactionea%a la disfunctii corporale minore cu presimtiri rele.epre%inta ganduri tulburatoare sau infricosatoare sau dubii care sunt traite ca absurde sau irationale dar care se desfasoara impotriva vointei proprii. 5 . maga%ine. 6 Inertie completa. &eosebiti o de ingri0orarea pentru lucruri mici (") si ganduri compulsive (!/). care face dificil sa se raspunda la intrebari simple sau sa se faca alegeri simple. / 1u exista ingri0orari deosebite. de ex. 5. 1u oboseste repede.epre%inta preocupari exagerate sau ingri0orare nerealista referitoare la sanatate sau boala. &eosebiti o de ingri0orarea in legatura cu lucruri mici ("). dar totusi poate lua o deci%ie cand este necesar. 5 Anumite situatii provoaca constant discomfort marcat si sunt evitate fara a deteriora performanta sociala. cand este singur) care sunt evitate daca este posibil. 6 Ingri0orare adesea dureroasa si neimpacata.epre%inta sentimente de frica irationala in situatii specifice (precum in autobu%e. precum daca sa stea sau sa plece. 3 8erificare compulsiva oca%ionala sau usoara. 5 Ingri0orat si agasat de fleacuri sau lucruri rutinirere minore. acest item este dificil de evaluat. intestine care nu au functionat luni de %ile. fobie (!!) si indeci%ie (!4).itualuri compulsive clare care nu interfera cu performanta sociala. / Are puterea obisnuita. :inistirea nu este eficienta. / 1ici o fobie 3 'entimente de discomfort vag in situatii particulare care pot fi invinse fara a0utor sau in luarea unor precautii simple precum evitarea orelor de aglomerare cand este posibil.epre%inta oscilatia si dificultatea in alegere intre alternative simple. 5+' Apa#"e .' Ga dur" compul!"ve . &eosebiti o de tensiunea interioara (4). ingri0orare pentru lucruri marunte (") si perturbarea gandirii (4/). 6 Indeci%ie extrema chiar in situatiile in care hotararea constienta nu este in mod normal ceruta. gri0i ce pot fi inlaturate. 5/' :a#"$a-"l"#a#e .

3 <soara dificultate de a dormi sau somn usor redus sau superficial. 6 Indiferenta sexuala completa. 5*' Scaderea memor"e" . 5 'e epui%ea%a usor. diaree. &eosebiti le de scaderea memoriei (!#) si perturbarea gandirii (4/). 6 +ui%area intrerupe aproape toate activitatile sau le face imposibile. / 1ici o reducere a interesului sexual.epre%inta descrierea de palpitatii.. Admite ca interesul sexual este redus dar activitatea nu este stan0enita. 5)' D"1"cul#a#" de co ce #rare . 6 (oarte freecvente tulburari vegetative care intrerup alte activitati sau sunt incapacitante.3 9boseste usor dar nu trebuie sa intrerupa mai des decat de obicei.epre%inta descrierea unui interes sexual redus sau a reducerii activitatii sexuale (aceasta trebuie 0udecata intotdeauna fata de obiceiurile sexuale obisnuite cand subiectul era bine).' Cre!#erea " #ere!ulu" !e0ual . 57' Reducerea ape#"#ulu" .epre%inta experienta subiectiva de somn redus ca durata sau adancime comparativ cu modelul normal propriu subiectului cand era bine.efu%a mancarea. maini si picioare reci. / 'omn ca de obicei. 5 'omn redus sau intrerupt pentru cel putin 3 ore. / 1ici un somn suplimentar 3 &oarme mai adanc sau mai mult decat deobicei.epre%inta dificultatea de a si aduna gandurile culminand cu pierderea capacitatii de concentrare care incapacitea%a subiectul. 3 9ca%ional cresc lapsirile memoriei. dureri si suferinte. 58' Reducerea !om ulu" .' Cre!#erea !om ulu" . / 1ici un fel de perturbari vegetative 3 'imptome vegetative oca%ionale care apar dupa stressuri emotionale.6' Tul-urar" ve$e#a#"ve .epre%inta o experienta subiectiva de crestere a duratei si adancimii somnului comparativ cu modelul normal ale subiectului cand era bine. / Memorie ca de obicei. 5 . . . 4 .epre%inta descrierea unui interes sexual mai puternic dacat in mod obisnuit care poate fi reflectat intr o crestere a activitatilor sau fantasmelor sexuale (Aceasta trebuie intotdeauna sa fie 0udecata dupa obisnuintele sexuale ale subiectului cand era bine).5' Reducerea " #ere!ulu" !e0ual . 2rebuie sa se forte%e sa manance.epre%inta perturbari subiective ale amintirii comparativ cu capacitatea anterioara.epre%inta relatari despre discomfortul corporal. 6 Mai putin de 3 sau 4 ore de somn.educerea definita a interesului sexual. 6 +langeri despre incapacitatea completa de rememorare. 5 . gura uscata. dificultati de respiratie. 3 &ificultati oca%ionale in a si aduna gandurile. &eosebiti le de tensiunea intersioara (4). 6 2rebuie sa fie fortat ca sa manance.elatari despre inconvenientele sociale sau alte tulburari din cau%a scaderii memoriei. . Adesea obligat de a face o pau%a pentru a se odihni. In functie de intensitate. *resterea foarte marcata a activitatilor sexuale. indigestii. mictiuni frecvente. 5 &ificultati in concentrare si in sustinerea 0udecatii ce interfera cu lectura si conversatia. . &eosebiti o de dificultatile de concentrare (!6). Mancarea este lipsita de gust. dureri (35) si pierderea sen%atiilor si miscarii (36). 3 Apetit usor redus 5 (ara apetit. .epre%inta sentimentul de pierdere a apetitului comparativ cu cel cand era bine. ameteli. 6 +etrece o mare parte a %ilei dormind in ciuda somnului normal sau prelungit de noapte. . / 1ici o reducere a interesului sexual 3 *resterea interesului sexual sau fantasmelor ce nu se reflecta in activitatea sexuala. 5 *resterea definita a interesului sau activitatilor sexuale sau fantasmelor sexuale deran0ante. 5 Mai multe ore de somn suplimentar.. Impotenta obisnuita sau frigiditatea trebuie ignorate cand evaluam interesul sexual. / 1ici o dificultate de concentrare. transpiratii crescute. 5 +erturbari frecvente sau intense vegetative care sunt traite ca deran0ante sau ca inconvenient social. Interesul sexual crescut este cotat cu /. 6 :ipsa de concentrare incapacitanta. frecventa si gradul de incapacitate produs. / Apetit normal.+' Durer" . Activitatile sexuale obisnuite sunt reduse sau inexistente. 6 2otal preocupat de fantasme sexuale.

care poate apare artificial.elatari vagi sau neconvingatoare de episoade de intreruperea gandurilor. amenintat sau persecutat. 5 'entimente generale ca este discutat.epre%inta experienta unei opriri bruste a gandurilor (blocarea gandirii) sau ganduri care au fost inserate in cap (insertia gandirii) sau care au fost luate (furtul gandirii) sau ascultate sau difu%ate. 'a nu se ia in seama opinia despre cau%a organica. ca este urmarit sau persecutat cu intentii rautacioase. de ex. de0a vecusi schimbarea intensitatii perceptiilor. tulburari vegetative (34) si dureri (35).epre%inta experienta influentarii sau controlarii din afara si experienta ca sentimentele. influentat nenatural din afara. 'uspiciuni oca%ionale de rautate. / &ureri absente sau trecatoare 3 &efinite dureri si sufe=rinte oca%ionale. / 1ici o schimbare in perceptie. &eosebiti le de hipocondrie (.8' Se #"me #ul de a 1" co #rola# . frecventa si durata si in functie de cerintele necesare ameliorarii.)valuati in functie de intensitate. 3 8aga sau neconvingatoare relatare ca ar fi controlat. *ereri de analge%ice. &eosebiti o de depersonali%are (3. 5 )xperiente oca%ionale dar clare de a fi controlat dinafara. &eosebiti o de gandurile compulsive (!/) sau de dificultatile de concentrare (!6). 6 Intreruperea perturbanta sau di%abilitanta a gandurilor. 6 +ierdere sen%orio motorie persistenta si sever incapacitanta care necesita” a0utor.epre%inta o schimbare in calitatea perceperii mediului. / 1ici o deteriorare afunctiilor sen%oriale sau motorii. 6 &ureri severe sau invalidante.). 'e include la fel -de0a vu-. 2ransmiterea gandurilor.epre%inta o schimbare in propria cunoastere combinata cu sentimente de ireal. 3 *restere oca%ionala a tensiunii musculare. 3 )pisoade oca%ionale de fenomene de de0a vu sau dereali%are./' Te !"u e mu!culara . . 3 8agi sentimente de a fi observat.)' P"erderea !e 2a#""lor !" m"!car"" . Interpretari delirante ale intamplarilor obisnuite sau a 5 . tulburari vegetative (34) si tensiune musculara (3$). cum ar fi orbirea.). 5 (recvente episoade de dereali%are. &eosebiti o de hipocondrie (. / 1ici o crestere a tensiunii musculare.7' Deper!o al"2are . 6 *onvingerea nealterata ca este victima unei persecutii sistematice. convingerea ca se vorbeste rau despre sine.' Per#ur-area $a d"r"" . / Influenta obisnuita din parte fortelor sociale. mai evidenta in situatii de solicitare. / 1ici o experienta de schimbare. 5 6anduri blocate oca%ional dar clar sau episoade oca%ionale de ganduri inserate sau extrase. incapacitatea de a vorbi sau de a merge. detasare sau schimbare radicala a persoanei. 6 (oarte frecventa si persistenta dereali%are. 5 &eteriorare clara sau pierdere a unor functii. . dar efectuea%a activitatile %ilnice fara nici un fel de a0utor. *omplet incapabil de relaxare fi%ica. 5 &ureri si suferinte prelungite si suparatoare. 5 'entimente deran0ante de schimbare a persoanei. 'e notea%a tot aici experienta de a fi capabil de controla pe altii in acelasi mod. &eosebiti le de dureri (35). sentimentul de a fi controlat (3"). / 1u exista intreruperi. 1egli0ati orice fond organic. 3 'entimente vagi si oca%ionale de schimbare a propriei persoane. dereali%are (3#). . . 5 &ificultate considerabila in gasirea unei po%itii comfortabile cand sta 0os sau culcat.*' Dereal"2area . exagerarea constiintei proprii. 6 2ensiune musculara dureroasa. 2ensiune musculara deran0anta.).epre%inta descrierea cresterii tensiunii in muschi si o dificultate in relaxarea fi%ica. 3 . 3 <soara si tran%itorie deteriorare care nu tulbura activitatile u%uale. prin hipno%a 6 )xperiente continue ca sentimentele sau impulsurile nu deriva din propria persoana ci sunt introduse fortat precum prin intermediul radiatiilor. .epre%inta deteriorarea sau pierderea functiilor specifice motorii sau sen%oriale. 6 )xperienta continua a schimbarii radicale a propriei persoane. 'entimentul ca gandurile sunt citite. impulsurile sau vointa sunt impuse din afara. 65' Ide" de per!ecu#"e . / 1ici o suspiciune sau constiinta de sine nepotrivita. schimbare corporala.epre%inta suspicio%itatea. 6. &istingeti o de incapacitatea de a simtii ($).

/ 1ici o suspiciune nefondata fata de partener. 6*' Voc" come #a#"ve . 6 'entimente marcate sau continue de incantare sau exta% metafi%ic. / 1ici o falsa experienta vi%uala cu exceptia posibilelor fenomene hipnagogice.epre%inta halucinatii ale gustului. 3 Incredere in sine cu o ingamfare asupra propriei importante. idei de persecutie (4!). 3 &escrieri vagi si neconvingatoare. / 1ici o ideie de grandoare. 'pecificati tipul simtului si ba%ati evaluarea pe 6 . 5 *auta si interpretea%a eronat -dove%i. &istingeti de exaltare (3) si idei de grandoare (43). 6 Idei de grandoare delirante. 5 8oci halucinatorii definite dar care nu di%abilitea%a pacientul. *onvingerea ca se refera la persoana sa dincolo de domeniul verosimilului ( de ex. puternice. nerealiste. 6)' Al#e del"rur" . / 1ici un fel de experienta extatica 3 9ca%ional sentimente inexplicabile de fericire cu tonalitati metafi%ice. 6 7alucinatii persistente. 66' D"!po2"#"e del"ra #a . 5 (recvente ilu%ii sau halucinatii vi%uale oca%ionale. *omen%i imperative.).epre%inta experienta de natura mistica. sentimente sau brusca convingere ca evenimentele obisnuite sau lucruri obisnuite au o profunda si bi%ara semnificatie. &eosebiti o de dereali%are (3#) si trairi extatice (45). Ameninta partenerul si incearca sa obtina -confesiuni-. sentimentul de a fi controlat (3"). mirosului sau sen%atiilor corporale. 6.epre%inta experienta au%irii propriilor ganduri vorbite sau repre%entate cu glas tare sau au%irea unor voci comentand sau argumentand despre sine la persoana a treia. relatari vagi si neconvingatoare despre halucinatii auditive. 67' Al#e haluc" a#"" aud"#"ve . asupra capacitatilor sau sanatatii bune. / 1ici un fel de halucinatii auditive cu exceptia fenomenului hipnagogic. bucurie sau fericire extatica ce poate implica o brusca iluminare. +.epre%inta alte deliruri fata de cele de mai sus >ganduri pesimiste (6). 6 &eliruri absurde care pot fi reflectate in comportament. precum depresia sau exuberanta. ivita din senin. 5 <n puternic sentiment ca evenimente obisnuite in general au o semnificatie speciala (dispo%itie deliranta). 6 7alucinatii puternice si neplacute. Includeti deasemenea halucinatiile auditive legate de dispo%itia psihica predominenta. idei de grandoare (43).' Ide" de $ra doare . 3 8agi presentimente ca ceva personal si necunoscut trebuie sa i se intample. uniune mistica cu &umne%eu. gelo%ie morbida (4$)?. 3 'entimente vagi de insecuritate si suspiciune despre fidelitatea partenerului. 6 *onvingerea brusca si de ne%druncinat. frecvente sau clare. / 1umai superstitii obisnuite. &istingeti le de alte halucinatii auditive (4. 1u dispo%itie deliranta.-semnelor-. ca o serie de evenimente au o profunda si adesea bi%ara semnificatie (delire autohtone). 5 (recvente experiente de incantare extatica in legatura cu sentimente de brusca patrundere in probleme metafi%ice. / 1ici un fel de alte deliruri.epre%inta toate sunetele halucinatorii sau voci cu exceptia vocilor comentative (4#). la televi%iune sau in %iare). 5 7alucinatii definite care pot fi persistente dar nu intrusive.epre%inta opinia exagerata asupra propriei importante. 6/' Gelo2"e pa#olo$"ca .de infidalitate. / 1ici un fel de voci halucinatorii comentative.). 5 9pinie clar exagerata asupra propriei importante si capacitati. 5 Idei hotarat patologice atingand forta deliranta. &eosebiti le de exaltare (3) si trairi extatice (45). absurde. 68' Haluc" a#"" v"2uale . 6+' Tra"r" e0#a#"ce . 3 8agi sau neconvingatoare relatari despre voci care comentea%a. 3 Ilu%ii oca%ionale. 6 Idei morbide de gelo%ie domina viat si actiunile.epre%inta premonitii nerealiste. percepere in probleme religioase sau unuine cu &umne%eu. hipocondria (. 6 8oci halucinatorii frecvente care di%abilitea%a pacientul.epre%inta o preocupare absorbanta despre posibila neloialitate a partenerului sexual. 3 Interpretarea eronata a unor stimuli auditivi. facile. +lanuri de viitor marete.' Al#e haluc" a#"" . dispo%itie deliranta (44).epre%inta o interpretare eronata a stimulilor vi%uali (ilu%ii) sau o falsa perceptie vi%uala fara vre un stimul anume din afara (halucinatie).

3 +rotestatat. / 1ici un fel de halucinatie. dar poate fi calmat. 6 1umai raspunsuri emotionale clar bi%are sau indiferenta emotionala totala. expresia fetei si postura.epre%inta abilitatea evident diminuata de a sta trea% ce poate fi observata din expresia fetei. certaret. +*' Som ole #a . veselie si ilaritate absurda. *asca oca%ional. D"!po2#"a e0pa !"va .epre%inta tocirea sentimentelor (afectelor) exprimata prin lipsa expresiei emotionale sau prin aparitia unor trairi emotionale incongruente cxare sunt evident neadecvate situatiei. perplexitate ($/). 3 +are indispus dar se inseninea%a oca%ional. 3 2ulburari vegetative usoare sau oca%ionale precum roseata. / 1u exista schimbari bruste de dispo%itie. 6 7alucinatii clare. gura uscata. frecvente sau persistente. / Afect adecvat in concordanta cu dispo%itia. increderii de sine. Include cresterea evidenta a bunei dispo%itii.si exuberantei din vorbire. etalare usor ciudata a emotiilor. 5 Ilaritate expansiva cu increderea in sine exagerata si veselie care nu cedea%a.espre%inta schimbarea rapida a dispo%itiei precum brusca exaltare sau tristete cu o tendinta de a etala raspunsuri emotionale intense. transpiratii.aportari vagi sau neconvingatoare de halucinatii. 6 +erturbari vegetative care intrerup interviul. 6 *omportament amenintator sau chiar violenta fi%ica. / 8eselie normala 3 Incre%ator in sine si oarecum expansiv dar serios cand se cere. iritabil. 6 Adoarme in timpul interviului sau este dificil de tre%it. 5 6esturi foarte agresive. / *omplet trea%. 6 'chimbari foarte rapide intre dispo%itii opuse intense. postura. alegeri. 6 &esnade0die si mahnire continua si extrema.simtul care da halucinatiile cele mai preganante. cuvinte sau actiuni maniate. 5 +erturbari vegetative clare in diferite oca%ii chiar fara stress. )valuati pe ba%a adancimii si incapacitatii de a invinge aceasta stare.epre%inta atentia usor de distras de stimul externi irelevanti.epre%inta indispo%itia. ++' Ra!pu !ur" emo#"o ale la-"le . 3 +are somnoros. sicanator. exapnsivitatii. )valuea%a in functie de intensitatea si inabilitatea de a raspunde serios atunci cand este cerut. +. desnade0dia si disperarea (mai mult decat o indispo%itie trecatoare) reflectata in vorbire.epre%inta iritabilitatea si priviri. 5 'chimbari de dispo%itie exagerate sau frecvente si bruste. 9ca%ional priviri suparate. 5 . vorbire.aspunde in mod clar neadecvat la probleme sensibile sau apare sa nu raspunda la toate.epre%inta semne de disfunctie vegetativa. )valuati in functie de vite%a si frecventa schimbarii. PSIHOPATOLOGIA O4SERVATA +5' Tr"!#e#e apare #a . blocarea 7 . +6' O!#"l"#a#e . &eosebiti o de i%olare (5"). 5 7alucinatii oca%ionale dar definite. perplexitate ($/) sau incetineala in miscare (6/). 5 2inde sa adoarma daca este lasat in pace. 1u trebuie confundata cu starea preponderenta a dispo%itiei. roseata. &eosebiti o de i%olare (5"). 3 :ipsa aparenta de interes. 5 Apare trist si nefericit tot timpul.epre%inta o stare de buna dispo%itie si exuberanta (excludeti buna dispo%itie obisnuits si trecatoare). +7' D"!#rac#"-"l"#a#e . &eosebiti o de tristetea evidenta (5!) si dispo%itie exuberanta (53). hiperventilatie sau oftat frecvent. )valuati in functie de intensitate si frecventa si de faptul ca o mica provocare scoate la iveala raspunsul manios si in functie de timpul cerut pentru a se calma. +/' L"p!a emo#"e" adecva#e . 3 'chimbari de dispo%itie rapide oca%ionale si de inteles. 3 . / 1ici un fel de tristete. +)' Tul-urar" ve$e#a#"ve . ameteli. / 1ici o perturbare vegetativa observata. 6 Arata o exuberanta extrema si persistenta. umorului . postura si acvititate. expresia fetei. susceptibil la provocari. maini reci. / 1ici o ostilitate evidenta. paliditate sau transpiratii in conditi de stress. pupile marite.

/. 1u poate fi intrerupt.epre%inta stopari bruste si neatentie in timpul vorbirii care durea%a cateva secunde sau mai mult. 6 *onduce interviul. / In mod obisnuit vorbeste fara pau%e inoportuire 3 1ecesita timp pentru a da raspunsuri scurte. vorbire incoerenta (5#). *hestiuni simple trebuie repetate pentru a fi intelese.loca0 evident ale vorbirii chiar daca nu se afla sub influenta unui stress special.vorbirii ($!).epre%inta atentia evident redusa si aparenta nebagare in seama a oamenilor si ambiantei.) si i%olare (5"). / 1ici o dificultate de vorbire. &eosebiti o de somnolenta (5#). &eosebiti o de i%olare (5"). 9ca%ional dificultate de a intelege ceea ce ar trebui sa repre%inte intrebari simple. balbaiala. 6 .loca0 al vorbirii frecvent si indelungat care interferea%a cu conversatia. Aproape sau complet mut. 3 . /+' Vor-"re redu!a . 3 &efecte oca%ionale de verbire. &eosebiti o de reducerea vorbirii ($5). bloca0ul vorbirii ($!) si vorbire redusa ($5). /. 5 (lux rapid al ideilor care poate fi urmarit. //' De1ec#e !pec"1"ce de vor-"re .epre%inta consternarea. defecte specifice de vorbire ($$). 3 Incurcat. .epre%inta presiunea de a vorbi. /6' Pre!"u ea vor-"r"" . o mare dificultate de a intelege orice situatie si de a interpreta contextul. 5 . 6 *omplet retras. )xista o continuitate a ideilor. 3 Asociatii libere si vii cu tendinta de a intra in discutie. +8' I2olare( re#ra$ere d" med"u . / *omplet orientat. 3 &e%orientare minima in ceea ce priveste %iua si data. *uvintele se rostogolesc din el. 9ca%ional raspunsurile nu sunt corelate cu intrebarea. 5 +are consternat. / (lux obisnuit al ideilor. fuga ideilor ($6) sau comportamentul halucinator (6$).' Perple0"#a#e . distractibilitate (5. mai ales cand e suparat. bloca0ul vorbirii ($!). +are sa nu reactione%e la cuvinte sau atingere.educerea vorbirii este cotata / la acest item. 3 :apsusurile oca%ionale care ar putea fi interpretate ca devieri ale ideilor. /5' 4locarea vor-"r"" . chiar daca este foarte dificil sau chiar imposibil de a le prinde.epre%inta deficienta orientarii in timp si spatiu. perplexitate ($/). *u greu apare vreun comentariu si atunci cand apare. 5 Marcata de%orientare pentru data sau orice de%orientare in timp. cu multe pau%e si intreruperi. / )vident bine integrat in mediu. +resiunea vorbirii este cotata / la acest item. in contrast cu vorbirea incoerenta ($#). Adesea este insotita de imobilitate si blocarea evidenta a gandirii. / 8orbire comuna fara locvacitate inoportuna. defecte specifice de vorbire ($$). 6 )vident perplex si consternat. 6 &efecte de vorbire persistente si deran0ante care interfera marcat cu comunicarea. /*' Vor-"rea " coere #a 8 . cresterea fluxului vorbirii si locvacitate inoportuna. 6 'chimbari rapide ale subiectului si bogatia si vite%a asociatiilor fac conversatia extrem de dificila sau imposibila. 8orbirea si comportamentul evident nepotrivite ca si cum ar fi in vis. el este foarte lent. 5 <sor de distras. 5 &efecte de vorbire foarte evidente care sunt deran0ante dar nu interfera cu comunicarea.aspunsurile monosilabice sunt date doar cu efort mare. 6 &istras continuu de evenimente incidentale si obiecte care fac intervievarea dificila sau imposibila.epre%inta de ex. /)' :u$a de "de" . &eosebiti o de somnolenta (5#). 5 'porovaiala. 3 8orbire rapida guraliva. . / Atentie adecvat sustinuta 3 Atentie oca%ional distrasa de stimuli irelevanti (cu ar fi %gomote din fundal). 6 Marcat de%orientat in timp si spatiu. 6 . 5 . perplexitate ($/). dificil de intrerupt.epre%inta vorbirea retinuta sau incetinita. di%artria si afa%ia specificati tipul si oricare motiv evident. / 1ici un fel de bloca0 al vorbirii.epre%inta un flux rapid de idei exprimat prin vorbire.aspunsuri scurte extrem de monosilabice.aspunde detaliat la intrebari. cu lungi intar%ieri. (recvente schimbari ale subiectului care interfera cu conversatia. 5 +are absent si i%olat si doar cu greu poate fi readus la situatia interviului. / 1ici o perplexitate.' De2or"e #are .etragere oca%ionala dar atentia poate fi readusa fara dificultate.

miscarile acompaniatoare sau gesturile sunt lente. 'pecificati tipul. 6 Manierisme sau posturi pronuntate care trec dincolo de aspectul activitatii motorii obisnuite. &eosebiti le de cresterea activitatii activitatii ($"). (ata imobila. distorsiuni si fragmentari ale cuvintelor si sintaxei. 2ragere inoportuna si absenta de obiecte. 'tupoare.. ). 6 Miscari involuntare continue care interfera serios cu activitatile obisnuite. 5 . 1ici o miscare spontana. agitatie (6!). mai ales la stress. catalepsie. si manierisme (65). trecerea inexplicabila de la un subiect la altul. 5 Miscari involuntare frecvente si evident accentuate sunt stress. miscari coreo ateto%ice. Adesea sta cocotat si ghemuit sau incordat si rigid. cum ar fi miscarea mainilor. 5 Aproape nici o activitate motorie spontana. )5' A$"#a#"e .epre%inta activitatea motorie ”fara scop-. &eosebiti o de fuga de idei ($6). 'e reintoarce la aceiasi intrebarea de mai multe ori.epre%inta urmatoarele miscari involuntare@ ticuri. 5 Miscari sau gesturi evident expansive si rapide. &eosebiti o de cresterea activitatii ($").epre%inta o descrestere in frecventa si extinderea miscarilor voluntare. Miscarile faciale.eactii bruste. le aran0ea%a. de a repeta propo%itii sau actiuni astfel incat sa se repete raspunsul de la o intrebare anterioara si sa se intoarca constant la acelasi subiect sau sa nu fie capabil sa intrerupa un gand sau actiune. 5 Manierisme sau posturi pronuntate care sunt evidente dar nu interfera cu alte activitati. )6' Te !"u ea mu!culara . mers. 3 9ca%ional miscari involuntare sub stress.epre%inta tendinta de a se opri. / 1ici o miscare involuntara. 9ca%ional se ridica pe 0umatate. miscari acompaniatoare sau gesturi) si o crestere a vite%ei in initierea si efectuarea lor. (olosirea idiosincretica dar comprehensiva a cuvintelor sau fra%elor. 3 &ificultatea de a tine mainile linistite.). Aprecierea se face pe ba%a frecventei si gradului de interferenta cu alte activitati. Miscari rigide si greoaie.epeta aceiasi fra%a dar poate fi constrans sa dea raspunsuri mai adecvate. posturi curioase.' I ce#" "rea m"!car"lor . si miscari involuntare (63). 1u poate sa fie constrans sa se ase%e sau sa stea intins. 6 (oarte incordat. 5 2ensiune moderata la fata si postura (usor de urmarit la muschii fetei si gatului). 3 Aceiasi fra%a este repetata oca%ional. distonii si torticolis. / 'chimbarea normala intre activitate si repaus. / 'chimbare normala intre activitate si odihna. incetinite. / 1ici un manierism.euseste sa nu le lase sa impiedice activitatea motire obisnuita. Miscari incete si efectuate cu greutate. 3 Miscari stili%ate sau grimase oca%ionale sau cu dubiu. mersul. &ificultati in intreruperea unui sir de idei sau a unei actiuni odata pornita.epre%inta tensiunea musculara observabila evidentiata prin expresia faciala. 5 )vident nelinistit. chiar fara stress.epre%inta o crestere in frecventa si marimea miscarilor voluntare (miscari faciale. 3 6esturi vii si mers grabit dar poate sa se opreasca. miscari stili%ate. 3 8orbire pedanta si discret digresiva. &eosebiti le de perseverare ($. 6 2rebuie sa fie condus la interviu. 6 8orbire evident dis0unctiva si ilogica.epre%inta vorbirea evident ilogica sau de%organi%ata cu digresiuni. +araseste oca%ional scaunul in timpul interviului. . ). (ragmentarea fra%elor sau cuvintelor sau neologisme bi%are care interfera serios comunicarea. miscari involuntare (63). tragerea de obiecte sau haine.epre%inta miscari complexe sau posturi repetate sau stereotipe precum grimaserii. drept la marginea scaunului. 1u pare sa gaseasca o po%itie relaxata cand sta. &eosebiti o de agitatie (6!) si miscari involuntare (63). / Apare relaxat. 9 . /8' Ac#"v"#a#e cre!cu#a . tremuraturi. 3 6esturi si miscari faciale minime. )+' Ma "er"!me !" po!#ur" . postura si miscari. . si manierisme (65). 6 Activitate motorie exagerata continua. 2rage de obiecte. in special de ticuri. / 1ici o perseverare. 6 1u poate fi convins sa stea cu exceptia unor scurte perioade. 'chimba de cateva ori po%itia in timpul interviului. 5 Asociatii ilogice intre cuvinte sau fra%e. incapacitatea de a sta linistit. dischine%ii. / 8orbire coerenta si comprehensiva. agitatie (6!). 3 (acies si postura usor tensionate. / 1ici o agitatie. &eambulare neincetata fara scop. 6 (ra%e sau comportament perseveratoriu ce face comunicare dificila sau imposibila. /7' Per!everare .' M"!car" " volu #are .

6 . / 1ici un comportament halucinator.oala indoielnica sau minima care nu deran0ea%a. 5 . Absenta bolii. 6 *omportament halucinator frecvent sau bi%ar care interfera cu interviul.)/' Compor#ame # haluc" a#or . 3 . retragerea din fata unor presupuse halucinatii vi%uale. intoarcerea brusca. manierisme si posturi (65). 3 *omportament ciudat ca si cum ar vorbi cu sine insusi care poate repre%enta un comportament halucinator dar nu este considerat ca atare. &eosebiti le de miscarile involuntare (63).epre%inta comportamentrul bi%ar sugestiv pentru halucinatii. ))' Aprec"erea $lo-ala a -ol"" / 1imic. de ex.oala severa sau incapacitanta. 5 *omportament halucinator convingator.una 6 (oarte buna 10 . strigate sau raspunsuri ca pentru a raspunde sau au%i voci.oala definita sau moderata. 2rebuie interpretate indiferent daca halucinatiile sunt admise sau nu de bolnav. )*' I crederea co 1er"#a evaluar"" / (oarte slaba 3 'atisfacatoare 5 .

crt. D"!#rac#"-"l"#a#e 5" I2olare( re#ra$ere d" med"u $/ Perple0"#a#e $! 4locarea vor-"r"" $3 De2or"e #are / 3 5 6 11 . Al#e haluc" a#"" aud"#"ve 4" Haluc" a#"" v"2uale 5/ Al#e haluc" a#"" PSIHOPATOLOGIA O4SERVATA 5! Tr"!#e#e apare #a 53 D"!po2#"a e0pa !"va 54 O!#"l"#a#e 55 Ra!pu !ur" emo#"o ale la-"le 5$ L"p!a emo#"e" adecva#e 56 Tul-urar" ve$e#a#"ve 5# Som ole #a 5. Deper!o al"2are 3" Se #"me #ul de a 1" co #rola# 4/ Per#ur-area $a d"r"" 4! Ide" de per!ecu#"e 43 Ide" de $ra doare 44 D"!po2"#"e del"ra #a 45 Tra"r" e0#a#"ce 4$ Gelo2"e pa#olo$"ca 46 Al#e del"rur" 4# Voc" come #a#"ve 4. Reducerea ape#"#ulu" !" Reducerea !om ulu" 3/ Cre!#erea !om ulu" 3! Reducerea " #ere!ulu" !e0ual 33 Cre!#erea " #ere!ulu" !e0ual 34 Tul-urar" ve$e#a#"ve 35 Durer" 3$ Te !"u e mu!culara 36 P"erderea !e 2a#""lor !" m"!car"" 3# Dereal"2area 3.GRILA DE COTARE SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATOLOGIEI . H"poco dr"e " I $r"9orare pe #ru lucrur" m" ore !/ Ga dur" compul!"ve !! :o-"" !3 R"#ualur" !4 I dec"2"e !5 Apa#"e !$ :a#"$a-"l"#a#e !6 D"1"cul#a#" de co ce #rare !# Scaderea memor"e" !.CPRS 1r. Itemi PSIHOPATOLOGIA RAPORTATA ! Tr"!#e#e 3 E0al#are 4 Te !"u e " #er"oara 5 Se #"me # de o!#"l"#a#e !" ma "e $ I capac"#a#ea de a !"m#"" 6 Ga dur" pe!"m"!#e # Ga dur" !u"c"dare .

$4 $5 $$ $6 $# $. $" 6/ 6! 63 64 65 6$ 66 6# Pre!"u ea vor-"r"" Vor-"re redu!a De1ec#e !pec"1"ce de vor-"re :u$a de "de" Vor-"rea " coere #a Per!everare Ac#"v"#a#e cre!cu#a I ce#" "rea m"!car"lor A$"#a#"e M"!car" " volu #are Te !"u ea mu!culara Ma "er"!me !" po!#ur" Compor#ame # haluc" a#or Aprec"erea $lo-ala a -ol"" I crederea co 1er"#a evaluar"" 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful