P. 1
CAT 2.doc

CAT 2.doc

|Views: 3|Likes:
Published by editalaura
CAT 2.doc
CAT 2.doc

More info:

Published by: editalaura on Nov 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/29/2014

pdf

text

original

Cazul 2: Fetiţă, B.O.

, 6 ani, nivel socio-economic mediu Contactul cu subiectul a început în timpul practicii într-un cabinet de psihologie. Am întrebat-o dacă îi place să deseneze, iar după ce ne-am jucat am început administrarea testului. Tabloul 1: O familie fericită. Mama e atentă, iubitoare şi grijulie. O găină cu trei pui fericiţi. Dragoste. Copiii sunt educaţi, sunt fericiţi, stau frumos la masă, aşteaptă să măn nce. !nul e rău că nu are şer"eţel la g t. În acest test, mama este proiecţia directă a mediului familial. Copilul o descrie ca fiind „atentă, iubitoare i grijulie!. "etiţia se simte protejată de mama ei. În ceea ce pri#e te relaţiile cu fraţii, ea a obser#at imediat ine$istenţa er#eţelului unuia dintre pui ori, i din acest moti# l-a catalogat drept „rău!, fapt care sugerează că resimte anumite tensiuni la ni#elul relaţiilor cu fraţii. %eoarece are patru fraţi mai mari, este posibil să î i dorească să fie la fel de responsabilă, comportamentul părinţilor faţă de ea să fie acela i cu cel faţă de fraţii ei. &ubiectul a descris modul în care puii sunt educaţi, faptul că stau frumos la masă i din acest moti# putem spune că &upraeul ei a început să se contureze înţeleg'nd ce e bine i ce e rău. Cantitatea de m'ncare nu este menţionată în po#estire, ea e$plic'nd că ace tia a teaptă să măn'nce, de unde putem trage concluzia că ea are anumite a teptări din partea familiei, cum ar fi împlinirea unor satisfacţii la ni#el pulsional, libidinal i tensional. Tabloul #: O joacă $ntre doi urşi şi un pui. Tatăl e l ngă copil şi $i dă putere. %l $n"aţă să nu $i fie frică, să fie curajos. Copilul este bucuros. &i tatăl e fericit că copilul $l ascultă. %mi place mult puiuţul de urs. Această scenă, de i ar trebui pri#ită din punct de #edere pulsional agresi#-sadic, fetiţa o descrie ca fiind un joc între ur i. &cena nu este însoţită de teamă de agresiune sau pericol, de unde tragem concluzia că nu este o fetiţă an$ioasă, dar ar puternice tendinţe de autonomie deoarece tatăl este cel care îi dă putere copilului. (a ni#el imaginar, tatăl î i înzestrează copilul cu puterea de a lua singur deciziile, cenzurile i interdicţiile fiind abolite. )ul este unul integru, raportul dintre acesta i &upraeul fiind unul echilibrat.

*

%e i această imagine pro#oacă de obicei răspunsuri legate de ri#alitatea dintre fraţi. )a nu se identifică aparent în acest tablou cu nici un personaj. neobser#'nd oricelul. . Cei doi puiuţi sunt menţionaţi în trecere. &inele fiind lăsat să se manifeste liber din punct de #edere pulsional la ni#el economic. ea însă i se poate proiecta în personajului leului care „stă singur să să uita la ni te animale în libertate!. -ama are un rapot maternal bine conturat în ceea ce pri#e te relaţia cu puii. „(eul nu mai #rea să fie rege! deoarece astfel sunt abolite interdicţiile i cenzurile. )re multe de făcut. Tabloul -: O mamă cangur cu doi puiuţi. . )a are o impoartanţă majoră în #iaţa copilului i în relaţiile pe care acesta la are cu anturajul. "etiţa se simte în siguranţa în preajma ei. puterea i controlul patern. Această descriere poate fi #ăzută ca un mecanism de defensă pe care copilul îl folose te pentru a putea submina la ni#el con tient autonomia. +a este grăbită. ea găsind modalităţile rezoluti#e i efectorii în comportamentul i conduita fetiţei. care a ajuns rege şi e bătr n şi acum ar fi "rut să fie doar un aimal. rege bătr'n. + singur şi se uită la nişte animale $n libertate de pe scaunul lui. . )re un baston.Tabloul ': !n animal trist. sau de preocupări #iz'nd na terea copiilor. . -ama este cea care oferă m'ncarea copiilor ceea ce înseamnă că fetiţia se a teaptă ca toate ne#oile ei să fie satisfăcute de către aceasta. fumea*ă şi nu are nici o fericire.unt fericiţi şi nu le e frică. cu treabă şi a făcut timp să se distre*e copiii. +a se g ndeşte la ce face de m ncare. )ste foarte important de menţionat omisiunea pe care fetiţa a făcut-o. cu c't aceasta este mai mare percepţia imaginii este mai clară i mai precisă. (eul reprezintă figura tatălui descrisă ca cea a unui animal trist. subiectul a stăruit cu descrierea asupra mamei. Copiii nu au nici o grijă faţă de ea. )goul ei proiect'ndu-se în personajul leului. iar din acest moti# este posibil ca subiectul să fi menţionat libertatea. +nul dintre moti#e ar putea fi #'rsta. (rea să fie din nou liber şi t năr.u mai "rea să fie rege. ea ajut'nd la armonia e$istentă între fraţi. care ar #rea să fie din nou t'năr. ar putea resimţi anumite limitări ale libertăţii din cauza &upraeul puniti#. singura lor acti#itate fiind aceea de a se distra. +n alt moti# ar putea fi acela că din punct de #edere diamic.

în cazul se #a do#edi a fi repetiti#. . e trist. "etiţia asociază lăsarea nopţiu cu na terea unui alt frate i de aceea spune că ursuleţul este trist. &e reflectă o imaginaţie morbidă. o pe#este care in#ocă moartea. "etiţa omite e$istenţa ursuleţilor din pătuţul alb i interpretează tabloul ca fiind o scenă sumbră. în care copiii decedaţi sunt a ezaţi în pătuţuri albe ca simbol al purităţii lor. suger'nd părinţilor că este momentul de a-i #orbi acesteia despre moarte. &omnul personajului din patul cel mare este #ăzut ca o suferinţă cauzată de moartea unuia dintre copii. de un realism e$agerat pentru un copil de #'rsta ei. O să cadă şi nu are scăpare. Copilul a murit. %escrierea pare a fi o fabulaţie referioare la propria moarte i modul în care reacţionează părinţii în cazul în care ei i s-ar înt'mpla ce#a. fie #enirii unui alt copil.unt două animale care se luptă. 0ărinţii sunt trişti. Dacă erau fericiţi. subiectul i-a proiectat în acest tablou #iaţa imaginară.Tabloul /: + o imagine tristă. nu "or să se arate la copil. Armonia familiei e$istă doar atunci c'nd copilul este prezent. &ufernţa este pasi#ă i subliniază preocuparea pe care o are fetiţa referioare la instinctul morţii. 0ătuţul e gol. Cine"a e $n pat. Copilul nu doarme. de aia e pătuţul alb. tristeţea părinţilor s-ar putea datora fie faptului că ea i-ar dori ca părinţii să fie cu ea în timpul nopţii. Acest mecanism. În plan fantasmatic. Tabloul 2: O familie de urşi $n "i*uină. 1a tigru $i e foame. Cred că ar "rea un frate. Această imagine reflectă o gelozie deschisă în situaţia triunghiulară. acoperit. Totul e $n $ntuneric. Omul din pat pl nge şi suferă. Maimuţa nu se ţine de nimic. %e i această scenă ar trebui să reprezinte imaginea primimordială care ilustrează ceea ce se înt'mplă între părinţi după lăsarea serii. atunci c'nd copiii dorm. 1umina nu "rea să intre $n cameră. Tabloul 3: ( nătoare. / . se poate do#edi a fi o angoasă refulată. puiul era l ngă ei. cu tendinţe puternic agreso#e. părinţii dorm. Copilul "rea ce"a pentru că e singur. nu "rea să ştie de copii.1a maimuţă $i e frică. %escrierea pătuţului alb reflectă cunoltiţa ei despre obiceiuri zonale.

u are curaj să intre. 7 . iar cele trei maimuţe mari se află la o înt'nire. 6ăspunsul referitor la acest tablou îl reprezintă teama de a fi lăsat singur.u locuieşte nimeni. 6epuraşul e părăsit. două femei şi un copil. de momentul în care #a trebui să î i satisfacă singur ne#oile. Mama e bună cu copilul. bună. despre care nu se cunosc prea multe3 masturbarea. )ste foarte importantă pentru subiect opinia celor din jur 4aspect indus de către mamă5 deoarece interpreteză e$istenţa pozei de pe perete ca un semn al unei „familii bune!.&cena de i este descrisă inofensi#. rele#ă pulsiuni agresi#e nesatisfăcute ale fetiţei orientate către e$terior. 6epurele e trist. 2nterpretarea maimuţei dominante coincide cu descrierea mamei3 ea este îngăduitoare. )colo a stat cone"a dar nu mai stă. este iepure. Casa e frumoasă. ci pur i simplu cade pradă tigrului. "aptul că tigrului îi este foame i de aceea #rea să măn'nce maimuţica. %n uşă stă cine"a şi pri"eşte. +a nu "rea să stea acolo copilul c t "orbesc ei. -aimuţa #a muri pentru că #a cădea. 0e perete e o po*ă cu bunica şi asta $nseamnă că este o familie bună. iar subiectul se proiectează incon tient în personajul tigrului. 1otul este #ăzut ca o luptă în care cel mai puternic c' tigă. Tabloul 5: O cameră goală. referindu-se la comple$ul oedipal. $ntunecată. comple$ul de abandon. &ubiectul este posibil să aibe anumite temeri legate de #iitor.u este iepuraş. nu are scăpare. ceea ce înseamna că pentru subiect relaţiile e$terioare mediului familial sunt neimportante. Tabloul 4: O $nt lnire $ntre trei maimuţe: un bărbat. . 1atăl nu este prezent. Această scenă scoate în e#idenţă rolul pe care copilul i-l atribuie în constelaţia familială. )ste interesat faptu că personajul-maimuţă proiectat nu dore te să se sal#eze. &e poate interpreta ca frică de a nu fi prins în momentul în care se să#'r e te ce#a interzis. denotă agresi#itate. )$istenţa persoanei din u ă poate a#ea legătura cu refulatul originar. oamenii mari "orbesc şi mama este preocupată de educaţia copilului. -aimuţa este fără scăpare. . dar preocupată să îi asigure copilului eudcaţia. ce î i au originea în fi$aţia orală. Tatăl copilului nu e acasă. musafirii nefiind dec't menţionaţi. 0e#oia satisfacerii pulsiunii orale primează. . totul fiind #ăzut din perspecti#a mamei care domină.

8 . supărată. e#oc'nd e$istenţa unui stadiu anal. care #a c' tiga „bătălia! deoarece #a scăpa din braţele surorii. "etiţa are tendinţe agresi#e #izibile. 6i#alitatea dintre fraţi se face din nou prezentă. imaginea percepti#ă fiind în unele momente lacunară deoarece de repetate ori a omis personaje din tablou. perioada parcursă cu greu de către copil. +a l8a găsit şi pare $ngrijorată. &cena se petrece în baie. Tabloul 17: . în po#estioara de faţă fetiţa rele#ă moti#ul pentru care are asemenea manifestări3 teama de a nu fi abandonată. trăind mult în lumea fantasmatică a basmelor. fiind #izibil decalajul de putere dintre sota mai mare i fratele mai mic. duce cu gandul la fi$aţia în stadiul falicgenital. i descris ca „periculos!. periculos în baie. Cel mic nu are frică de soră şi "rea să scape de la ea din braţe. periculos. &ă#'r irea unui lucru rău. lucruri ce e#ocă tristeţea. &ubiectul de identifică cu copilul. uitată. &ubiectului nu îi este teamă de o e#entuală pedeapsă sur#enită din partea #reunui frate. &e recomandă terapia psihodinamică pentru a diminua impulsurile agresi#e.e pregăteşte să $i dea bătaie sora mai mare la puiuţ pentru că a făcut o prostie. ce"a rău $n baie.%eoarece în tablourile anterioare e$istă tendinţe spre agresi#itate. 2maginaţia acesteia este bogată. masturbarea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->